http://www.csid.

ro/dieta/super-sanatate-cu-alimente-alcaline-2779953/

Motivele pentru care unele dintre alimentele din zilele noastre au devenit daunatoare sanatatii sunt la fel de multe ca si varietatea alimentelor periculoase insasi. Un adevar transpare la prima vedere - toate alimentele rele au natura pronuntat acida, iar acest lucru duce la un dezechilibru al celulelor, metabolismului, afectand sanatatea si frumusetea corpului uman. Si desi nu suna parca destul de infricosator, efectele nocive ale alimentatiei acide ne ataca deopotriva atat pe moment, cat si pe termen lung. Solutia se impune de urgenta prin adoptarea unei diete preponderent alcaline. Acid, ironic si periculos Misteriosul pH al sangelui nu este altceva decat primul indice in masurarea alcalinitatii fluidului vital al vietii. Sangele perfect sanatos este usor alcalin (cu indicele intre 7.35 -7.45). Un pH de 7.0 este pur si simplu neutru, un pH peste 7.0 este alcalin, pe cand pH-ul aflat sub indicele 7.0 este acid, adica primul pas spre probleme si afectiuni. PH-ul acid apare in primul rand din cauza unei diete predominant acidifianta, fiind urmat apoi de stres emotional, acumulare de toxine sau orice alta afectiune care priveaza celulele de oxigen sau de alti nutrienti. Organismul va incerca sa se apere de acidifierea propriului pH folosind rezervele de minerale alcaline. Daca dieta zilnica nu contine alimente alcaline, acumularea de acizi oxidanti in celule poate incepe in doar cateva minute. Motivul pentru care acidozele alimentare s-au dezvoltat atat de mult in zilele noastre este datorat in mare masura asaltului junk food. Pe langa mesele junk, obisnuim sa ne luam zilnic portia periculoasa din alimente procesate, faina alba, zahar, bauturi acidulate peste care troneaza campionul oxidantilor, temutul aspartam. Alianta alcalina Majoritatea legumelor si fructelor contin elemente alcaline intr-o proportie covarsitor mai mare decat restul alimentelor. Cu mici exceptii in care unele dintre ele ne aprovizioneaza chiar cu acizi buni, cum ar fi porumbul, soia, orzul si multe legume. In cazul lor s-a observat cel mai bine duelul acid bun - acid rau. Astfel culturile traditional organice sau crescute biodinamic din amintitele alimente contin mai putini acizi oxidanti rai. Alte surprize sunt oferite de fructele si legumele pe care din obisnuinta le asociem cu aciditatea sau cu gustul acid. In urma digestiei, chiar fructe acre cum sunt citricele sau legume in genul rubarbei se descompun in produsi alcalini. Cel mai faimos reprezentant este chiar lamaia. O data ajuns in stomac sucul de lamaie isi schimba pH-ul datorita digestiei si devine alcalin. Tipuri de alimente Legume alcaline: broccoli, telina, castravete, vinete, conopida, ceapa, spanac, rosii; Fructe alcaline: mere, caise, avocado, banane, struguri, citrice, piersici, pere; Fructe acidifiante: coacaze, prune, fructe glasate; Cereale acidifiante: orz, paine, faina alba, paste fainoase, orez; Leguminoase si fructe acidifiante: fasole, naut, soia, linte. Lactate acidifiante: unt, branzeturi procesate, inghetata; Proteine animale cu efect pronuntat acidifiant: slanina, mezeluri, afumaturi, toate tipurile de carne; Grasimi si uleiuri acidifiante: untura animala, ulei de avocado, ulei de porumb, ulei de susan, ulei de floarea-soarelui, ulei de masline; Alcooluri cu efect acidifiant: bere, lichior, bauturi spirtoase, vinuri. Pentru a mentine starea optima de sanatate, dieta zilnica ar trebui sa contina 60% alimente preponderent alcaline si 40% alimente acide. Insa, pentru a ne recupera sanatatea, proportia se modifica notabil. Aproximativ 80% din alimente trebuie sa aiba origine alcalina, iar restul acida!

Alimente care-si modifica PH-ul in functie de modul de preparare Exista insa si categoria alimentelor a caror natura nu a putut fi pana in prezent clarificata. Unele dintre ele sunt parte integranta a dietei zilnice a tuturor, dar in functie de modul in care sunt preparate sau consumate isi pot schimba usor pH-ul. Aici gasim: nucile braziliene, varza de Bruxelles, ouale, ceaiul verde, mierea, laptele nepasteurizat, cartofii, semintele de dovleac si de floarea-soarelui, iaurtul, varza murata.

2. TABEL DE UTILIZARE A CONDIMENTELOR Mirodeniile nu numai ca dau gust mancarii, dar imbunatatesc mult calitatile alimentelor si le confera chiar proprietati terapeutice.
Denumire ANGELICA ANASON ARDEI IUTE BUSUIOC CARDAMON CHIMEN CIMBRISOR CIMBRU CORIANDRU CUISOARE DAFIN IENIBAHAR FENICUL GHIMBIR HREAN IENUPAR LEUSTEAN MAGHIRAN MARAR MENTA MUSTAR (seminte) NUCSOARA OREGANO (sovarf) PIPER ROZMARIN SCORTISOARA TARHON TELINA USTUROI Mancarea asezonata dulciuri, salate supe, mancaruri usoare, dulciuri branzeturi, legume Actiuni si indicatii terapeutice purificator, digesiv, antistres tonic, stimuleaza digestia, favorizeaza respiratia, actiune vermifuga stimulator si tonic general; in raceli (impreuna cu cimbrisor si coaja de lamaie) legume, salate, sosuri, supe, surmenaj intelectual, antidepresiv, stimuleaza ciorbe circulatia cerebrala, bronsic dulciuri, bauturi, lapte teniaza, sinuzita, reumatism, anemie supe, branzeturi, patiserie stimuleaza digestia, carminativ, expectorant, antispastic vascular salate de legume si fructe digestie, sistem imunitar supe, sosuri, ghiveci digestiv, reduce toxicitatea alimentelor, colita dulciuri, mancaruri gatite (orez, indigestie, balonari, colici abdominale, cartofi) antidepresiv dulciuri, lapte antiseptic puternic legume, fasole, soia, dulciuri, astm bronsic, pinteni ososi, memorie slaba lapte dulciuri, lapte antitoxic, colita, hipertensiune, colici dulciuri, lapte salate, lapte, orez, legume legume, salate legume (varza), soia, dulciuri legume, fasole, supe, salate legume, supe, sosuri, soia. salate, legume, oua, branza salate, cartofi, dulciuri, lapte soia, ghiveci de legume, orez dulciuri, legume, oua, supe legume, sosuri, supe, pizza, soia legume, supe, salate salate, legume, fasole dulciuri, lapte sosuri, supe legume, fasole, supe, salate legume, branzeturi antibiotic, laxativ, expectorant, diuretic digestiv, circulator, gripa, guta, rau de miscare antiseptic, imunostimulant diabet, acnee, guta, diuretic antireumatic, tonic nervos, antitoxic tonic cardiac, nevroza, menopauza stimuleaza activitatea endocrina, digestia diaree, balonari, infectii digestive expectorant, laxativ, stimulator diaree cronica, infectii intestinale, insomnie, balonari, litiaza biliara stimuleaza digestia, carminativ, bronhodilatator astenie, obezitate, insuficienta circulatorie periferica; nu se ia in nervozitate si ulcer tonic nervos, purificator stimuleaza circulatia sangelui, digestiva, vermifuga tratamentul digestiei lente, al colitei mareste imunitatea, tonica, vermifuga antiseptic, imunostimulant, boli cardio-vasculare

HIPERACIDITATEA
Tabel cu pH-ul alimentelor
Foarte Alcaline Mult Alcaline Mijlociu Alcaline

SI PREVENIREA EI PRIN ALIMENTATIE

Slab Alimente Alcaline piersici, nuca de cocos struguri, banane, Fructe capsuni citrice, pepene rosu ananas Slab Acide Mijlociu Acide Mult Acide Foarte Acide

smochine caise pepene verde

stafide, masline mango

mere curmale alune pere papaya

prune

coacaze merisor banane verzi

Gemuri dulceturi

broccoli ceapa verde, telina soia boabe

sfecla varza cartofi varza de rosii rosie gulii, castraveti, Bruxelles Legume spanac spanac, salata morcovi gatit usturoi mezeluri fasole Leguminoase din soia alba, linte grau incoltit ovaz Cereale orez brun

bulion de rosii branza de soia lapte de soia paine, patiserie

grau, orez malai, orz

samburi dovleac

alune

praf de copt sare marina apa minerala

condimente piper

ulei presat ulei ulei de la rece de rafinat de Oleaginoase arahide peste ulei floarea floarea nuci Seminte prajite de primula soarelui soarelui, masline masline unt, iaurt lapte de branzeturi branza lapte de Lactate orez cu vaca nefiert cazeina, topita mama lapte smantana lapte fiert inghetata oua de oua de oua de Oua prepelita rata gaina carne de carne de carne de Carne peste miel porc vita, stridii puding Plante jeleuri plante vanilie muscat Condimente otet de mere sulfit Conservante Bauturi Dulciuri Aswaganda Spirulina Medicamente Shatavari miere sare rafinata otet drojdie, alcool cafea bere zahar, zaharina cacao ciocolata antisedative antibiotice inflamatoare tranchili- aspirina antizante benzoat aspartam

ceaiuri melasa

ceai verde

Coada soricelului Cretusca

Lemn dulce

histaminic FRUCTE ALCALINE FRUCTE ACIDE mere si cidru grape-fruit caise, mango piersici toate conservele, gemuri, dulceturi pepeni avocado fructe zaharisite, glazurate nectarine struguri fructe uscate, conservate cu sulfura masline banane coapte fructe proaspete cu zahar papaya capsuni banane verzi pere cirese merisor ananas stafide masline verzi murate prune curmale lamai smochine LEGUME ALCALINE LEGUME ACIDE supe vegetale ciuperci asparagus copt leguminoase (in afara de broccoli, conopida alune si linte) varza rosie si alba patrunjel, pastarnac morcovi, rosii, cartofi ardei fasole alba anghinare dovleac, asparagus varza de Brussel castraveti ridichi linte marar soia boabe rubarbar vinete, andive extract de soia usturoi, praz, ceapa bostan salata verde, spanac nap, sfecla LACTATE ALCALINE LACTATE ACIDE lapte smantanit, kefir, zer unt, smantana, branzeturi lapte proaspat (vaca, capra) inghetata iaurt cu acidophilus lapte fiert, lapte praf PRODUSE DIN CARNE ALCALINE PRODUSE DIN CARNE ACIDE toate tipurile de carne de mamifere, pasari, peste, nu sunt gelatina, grasime, icre, oua de gaina albe CEREALE ALCALINE CEREALE ACIDE produse de patiserie paste fainoase cereale proaspete, paine, toate tipurile galusti grau incoltit, prajituri, biscuiti faina de ovaz, orez, orz, orz verde amidon, aluaturi secara, fulgi de cereale DIVERSE - ALCALINE DIVERSE - ACIDE toate bauturile alcoolice sifon ceaiuri de plante, neindulcite dulciuri, sosuri aditivi alimentari produse din lucerna cacao, ciocolata sintetici : arome, coloranti ghimbir coca-cola, cafea conservanti ca: benzoat, drojdie de bere (calup) ? racoritoare sintetice, otet, saramura, fum sare de mare sare rafinata, curry, condimente cu glutamat OLEAGINOASE ALCALINE OLEAGINOASE ACIDE migdale toate celelalte fructe oleaginoase si semintele coapte castane, nuca de cocos sau prajite OBICEIURI ALCALINE OBICEIURI ACIDE fumatul, aromatizanti si parfumuri sintetice somnul, relaxarea, somn insuficient sauna, exercitiul fizic suprasolicitarea, medicamentele buna dispozitie, bucuria, fericirea, calmul supararea, mania, revolta

http://www.scritube.com/medicina/alimentatie-nutritie/Alimente-alcaline-si-acideHip32192514.php

Exist n corp mai multe sisteme lichidiene interconectate i fiecare are pH-ul su:

1.

pH-ul digestiv

n funcie de alimentele consumate i de secreiile digestive, pH-ul poate varia aici de la 2 (acidul clorhidric din stomac), pna la 9 (sucul pancreatic). Dintre toate sistemele de pH amintite sistemul digestiv se dezechilibreaz cel mai uor i de aceea el reprezint o cheie n meninerea sntii. ntr-un mod similar Ayurveda consider focul digestiv Agni drept cheia sntii i a bolii. De aceea vom acorda un spaiu mai larg alimentaiei. 2. pH-ul sngelui i limfei

Prin cele aproximativ 5 l de snge i 2 l de limf, aceste lichide dreneaz i hrnesc restul de aproximativ 60-70 de kg de esuturi ale unui adult. De aceea au rol de tampon pentru pstrarea unei aciditi normale n esuturi. 3. pH-ul esuturilor

La cei sntoi esuturile au un pH apropiat de cel al sngelui, dar la cei bolnavi, care semnaleaz dureri reumatice, migrene, la cei obezi, cu diabet, boli cardiovasculare sau cancer, pH-ul esuturilor este cu siguran acid. Spre deosebire de snge care trebuie s-i pstreze un pH constant, esuturile pot fi convertite n adevrate rezervoare ale rezidurilor acide (grsime n exces, calculi, excerscene osoase sau tumori). Unele esuturi cum ar fi oasele i muchii pot fi spoliate de rezerva de minerale alcaline, acest fapt conducnd la osteoporoz, dureri ale coloanei vertebrale i spasmofilie. Acest sistem al esuturilor corporale necesit un timp mai ndelungat pentru a se echilibra, de aceea primele sptmni de tratament sunt destinate transformrilor ce au loc n esuturi, fr s apar neaprat rezultate vizibile cum ar fi scderea n greutate sau dizolvarea calculilor. 4. pH-ul urinei i al transpiraiei

Are rol de supap de control asupra pH-ului sanguin i de aceea poate varia ntre valorile de 4.5 i 8. Majoritatea oamenilor n condiiile alimentaiei actuale au un pH cuprins ntre 5-6. Cei vegetarieni au un pH urinar uor mai alcalin, cuprins ntre 5.8-7. Cu ct urina e mai acid, sngele i esuturile sunt mai acide. n anumite faze ale bolilor pH-ul urinar poate fi alcalin dar esuturile s fie acide, acest fapt datorndu-se unor blocaje n sistemul excretor, fie datorit faptului c reziduurile acide sunt profund legate n esuturi i nu pot fi dizolvate uor, ci doar prin tratament adecvat. (vezi tratamentele de oleaie Abhyanga din medicina Ayurveda). http://www.medicinanaturala.20m.com/photo6.html

Cauzele hiperaciditii:

1. 2. 3.

Dieta acid (explicat pe larg n tabelul anterior). Emoii negative Alimente incompatibile. Chiar i cele mai alcaline alimente pot genera aciditate dac sunt consumate mpreun cu alimente incompatibile. De exemplu alimentele care conin glucide au nevoie de sucuri digestive alcaline n timp ce proteinele se diger la un pH acid.

Reguli pentru a asigura compatibilitatea alimentar i a evita aciditatea: Fructele se mnnc nainte de mas cu cel puin 30 de minute sau constituie o mas separat Dulciurile nu se mannc dup mncare Laptele este un aliment complex i greu de digerat. Trebuie but cald i eventual condimentat. Este bine s nu fie combinat cu nici un alt aliment Nu se bea ap rece la mas sau dup mas, ci doar ap fierbinte

Vezi i capitolul Compatibiliti alimentare din cartea Ghid de alimentaie sntoas Dr. Ovidiu Chi Alimentaia i stilul de via Echilibrul ntre rezervele de acizi i de baze din corp depinde de modul nostru de via. Stresul, lipsa de micare, o alimentaie greit, fumatul, consumul de alcool i de cafea, cresc aciditatea din organism. Consecinele caracteristice ale unei hiperaciditi de durat sunt tulburri digestive, slbirea sistemului imunitar, afectri ale coloanei vertebrale, gut, reumatism sau sclerozri ale arterelor. Cu hiperaciditatea sunt puse n legtur i perturbrile vegetative, cum ar fi migrenele sau aritmiile funcionale. Pentru a nu se ajunge la pragul de la care hiperaciditatea devine un factor extrem de nociv pentru organism, pot fi luate o serie de msuri preventive. Se nelege c rolul esenial n asigurarea echilibrului revine unei alimentaii sntoase. Pentru fiecare aliment luat n parte exist o proporie diferit de componente cu efect acid i cu efect bazic. Sunt cunoscute ns grupele de alimente care acioneaz ntr-un sens sau altul:

Aproape toate legumele n special cele proaspete sunt alcaline i echilibreaz aciditatea excesiv. Alimentele care conin multe minerale bazice sunt salatele, fructele i legumele, mai cu seam ceapa, cartofii, morcovii.

Efect bazic slab au iaurtul, fructele uscate, ciupercile i leguminoasele n pstaie.

Efect acid slab au brnza de vaci, smntna, pinea integral i familia nucilor.

Hiperaciditate provoac mai cu seam carnea, inclusiv mezelurile i dulciurile, alcoolul i cafeaua. Dar i oule, brnza i produsele finoase.

Trebuie reinut faptul c n copilrie organismul reuete mai uor s se echilibreze dup consumul de dulciuri i carne, dei copii cresc mai sntoi fr s le mnnce, dar odat cu naintarea n vrst, consumul lor trebuie tot mai mult redus. Benefic pentru eliminarea surplusului de aciditate este transpiraia, de exemplu n sauna. Sunt de asemeni recomandate notul i mersul pe biciclet. Mineralele naturale extrase din cochilii, coaj de ou, alge i sruri marine, n special calciu, vitamina D, zinc, cupru i magneziu sunt recomandate n curele pentru alcalinizarea corpului.

Alimentele bogate n sulfuri, cloruri, azotai i fosfai au un efect acidifiant. Proteinele animale sunt bogate n astfel de substane. Mineralele alcaline ca sodiu, potasiu, calciu, magneziu neutralizeaz aciditatea. Aceste elemente se gsesc din abunden n alimentele vegetale. Corpul stocheaz aceste minerale n oase i le elibereaz atunci cnd trebuie s echilibreze pH-ul sanguin. Cnd datorit consumului repetat de alimente acide sau poluate chimic dar i a mbtrnirii esuturilor, corpul i epuizeaz rezervele vitale de minerale i apare starea de acidoz. Acidoza este cauza majoritii bolilor la omul modern. Atunci cnd se instaleaz n esuturile corporale, acest fenomen are loc n ordinea de hrnire a esuturilor, aa cum este dat ea n medicina Ayurveda: 1 2 3 4 5 6 7 8 Rasa dhatu (limfa) Rakta dhatu (sngele) Mamsa dhatu (muchii) Meda dhatu (grsimea) Asthi dhatu (oasele) Majja dhatu (esutul nervos i mduva) Shukra dhatu (fluidele reproductoare) Ojas (vigoarea i radiaia energetic) ulcer gastro-duodenal, gastrit, diabet zaharat, colit Hipertensiune arterial, ateroscleroz, cardiopatie ischemic, hemoroizi, boli de piele pietre la rinichi i vezica biliar, afeciuni ale ochilor obezitate, celulit, afeciuni ale prului, unghiilor i dinilor, degenerescen gras a organelor osteoporoza, reumatism, artroze, artrita, gut, cariile dentare, oboseal generalizat oboseal, migrene, stres, nevroze, leucemie infertilitate, impoten, noduli mamari, chisturi ovariene, infecii i inflamaii ale organelor genitale, rni ale colului uterin oboseal cronic, scderea imunitii care poate permite instalarea unor infecii cronice ca hepatita, TBC sau a unor boli grave cum este cancerul