Sunteți pe pagina 1din 2

Top 10 cele mai bune alimente alcaline: sparanghel, sfecla roșie, broccoli, morcovi,

conopidă, țelină, salată verde, varză, ceapă și spanac. Iarba de grâu și iarba de orz pot fi
regăsite în magazinele naturiste sub formă de pudră pentru adăugare în sucuri, smoothie-
uri, shake-uri, salate, etc. Aceste două plante conțin un procent mare de proteine vegetale,
cantități mari de antioxidanți și mai ales clorofilă. Datorită prezenței acesteia din urmă,
cele două plante au o acțiune excelentă de alcalinizare și de purificare a corpului.

Ce este acid și trebuie evitat: mâncarea fast-food, orice fel de prăjeală, mezeluri, orice are
zahăr adăugat, alcool, aditivi, E-uri, conservanți.

Mâncați multe legume cum ar fi sfecla roșie, broccoli, morcovi, țelina, vinete, ciuperci, roșii și fasole
verde. Limitați mesele care să cuprindă feluri de mâncare preparate cu cartofi, suc de fructe și porumb
care sunt cunoscute a fi acidifiante și care pot contribui la creșterea bacteriilor din gură.

Exemple de legume alcaline: sfecla, broccoli, conopidă, țelină, castravete, salată, ceapă, mazăre, ardei,
spanac.
Exemple de fructe alcaline: mere, banane, toate fructele de pădure, pepene galben și roșu, aronia,
struguri, lămâi, portocale, piersici, pere. Notă: Deși ar putea părea că citricele ar avea un efect acidifiant
asupra organismului, acidul citric conținut are de fapt un efect de alcalinizare în corp.
Proteine alcaline: migdale, castane, tofu.
Plante alcaline: iarba de grâu, iarba de orz.
Condimente alcaline: scorțisoară, turmeric, curry, ghimbir, muștar, sare de mare, sare de Himalaya.

Majoritatea alimentelor pe care le consumăm sunt alimente toxice sau acide, cu efecte
nocive pentru organism. Ideal ar fi să ne îndreptăm atenţia spre alimente alcaline, cu un
nivel al pH-ului mai mare de 7. Pentru aceasta însă, trebuie să ştim care alimente sunt
acide şi care sunt alcaline.

O alimentaţie săracă în săruri induce deficienţe în structurile ţesuturilor, în funcţionarea corectă a


proceselor metabolice, dar şi o mineralizare insuficientă, care determină apariţia stărilor de
oboseală, tremurul pleoapelor, putere de concentrare scăzută, iar în cazul celor mici, dezvoltarea
insuficientă a oaselor şi a vederii. Acidul şi nivelul alcalin sunt măsurate pe o scală a pH-ului,
astfel că o creştere a acidităţii determină scăderea pH-ului şi instalarea acidozei, în timp ce o
creştere a alcalinităţii face ca nivelul pH-ului să crească şi deci, să apară alcaloza. În general,
nivelul pH-ului sanguin trebuie să aibă valori între 7,35-7,45 – uşor alcalin.

Cel mai la îndemână mod de a menţine acest nivel constant este printr-o alimentaţie alcalină.
Aceasta ajută pH-ul sângelui să se menţină în limitele normale fără prea mult efort şi în acest
sens, doctorul imunolog Tania Bejan sfatuieşte ca 60-80% din dietă să fie constituită din
alimente ce conţin elemente alcaline şi 20-40% din alimente ce conţin elemente acide. Aciditatea
excesivă duce la îmbolnăvirea organelor prin care se excretă acizii: rinichii, plămânii, pielea,
ficatul şi intestinele.

Ce alimente alcaline şi acide trebuie incluse în dietă alcalină? Să le luăm pe rând: legume
(ridichi, dovleac, cartofi noi, salată verde, pătrunjel, usturoi, vinete, conopidă, busuioc,
coriandru, andive, varză, mazăre, chilli, asparagus etc.); fructe (avocado, lămâie, nucă de cocos
proaspătă, grepfrut etc.); cereale şi leguminoase (stir, mei, linte, soia, Kamut, orez brun, fasole
etc.); seminţe (migdale, seminţe de in, de susan, de floarea-soarelui, cocos etc.); ulei (de in, de
avocado, de cocos etc.); germeni (de soia, de ridiche, de broccoli, de Quinoa etc.); verdeaţă
(mlădiţe de grâu, de orz, ovăz, coada calului etc.); pâine (pâine cu germeni, lipie cu drojdie etc.);
ceaiuri (negru, alb, verde).

Mărul, portocala, banana – consumate dimineaţa pe stomacul gol – au efect alcalin, însă
consumate seara vor produce senzaţia de arsură la stomac. Mai mult decât atât, mâncate corect,
aceste fructe aduc beneficii unice sistemului imunitar, cresc producţia de imunoglobuline care
protejează împotriva virusurilor”, susţine dr. Tania Bejan.

S-ar putea să vă placă și