Sunteți pe pagina 1din 7

Gandire pozitiva sau iluzie?

Ideea de gandire pozitiva este una formidabila.Dar de foarte multe ori intra in calcul urmatorul lucru: avem o parte inspirata de gandirea pozitiva, dar de fapt, acea parte acopera o mare masa de gandire negativa.

Nu trebuie sa actionam asupra gandirii noastre doar prin punerea unor masti, care de fapt nu ne ajuta, ci ne impiedica sa gandim o transformare profunda. Exista o diferenta uriasa intre mintea constienta, comprehensivitate si afirmarea asa numitelor idei revelatoare si apoi convingerea ca le stapanim, si starea de transformare suprema care se poate produce doar prin experienta directa.

E adevarat ca in urma unor lecturi inspirative ni se modifica anumite idei launtrice. Dar acea senzatie ca se produce ceva uluitor cu noi este trecatoare si nu este o puternica acumulare de energie. Oamenii sunt aroganti si considera ca au inteles totul si ca s-au schimbat. Se inseala. Esentiale pentru abordarea schimbarii fundamentale sunt credinta, semerenia si taria launtrica.Acceseati energia superioara, si descoperiti un mod de viata adecvat ei.Cand faci primii pasi pentru o trezire spirituala nu trebuie sa pornesti cu gandul ca realitatea este concreta, definita.De fapt, aici este una dintre cele mai mari probleme ale oamenilor.Daca realitatea ar fi concreta, n-as putea actiona asupra ei si n-as putea percepe un nou nivel al constiintei.Daca ai ajuns in stadiul in care constientizezi si esti convins ca poti schimba realitatea, apar urmatoarele intrebari: Cum imi pot schimba propria realitate? Cum as putea sa cunosc un alt nivel al realitatii? Realitatea mea este unica? Noua gandire intra in contrast cu vechiul tipar ai constiintei si daca se reactiveaza acesta din urma, din nou te confrunti cu idea ca nu poti schimba nimic, ca nu ai niciun rol active in schimbarea realitatii.Cand am avut aceasta reactie sclipitoare in minte, ca putem schimba ceva in viata noastra, trebuie sa o sustinem concomitant cu constientizarea a ceea ce devenim.Nu trebuie sa ne mai facem scenarii despre cum eram in trecut.Cele mai mari obstacole se afla doar in capul nostru.Daca autoexaminezi putin lucrurile petrecute, pur si simplu traiesti intr-o veneratie continua.Si lucrurile nu se opresc aici, se formeaza o poarta catre o noua viata.Cei mai multi oameni nu-si influenteaza realitatea pentru ca traiesc cu convingerea ca n-o pot face si-si pun bariere.Realitatea se afla in mainile fiecaruia.Totul e sa alegem.Oamenii fug de alegeri, se tem de asumarea responsabilitatilor.De aici si frica de a-si construi pripria realitate.Scenariul pe care-l facem in interiorul nostru va crea sirul de evenimente ce se vor petrece in exterior.Nu va autosabotati, nu va autolimitati.Deschideti-va catre o constiinta mai vasta si extindeti-va gandirea!

Iluzie - ce este iluzie? O iluzie, n limbajul cotidian, este un fix convingerea c este fals, fanteziste sau derivate din nelciune. Psihiatrie definete termenul mai exact ca o credin care este patologice (rezultatul de o boal sau procesul de boal) i are loc n ciuda dovezi n sens contrar. Ca o patologie, este distinct de o credin bazat pe informaii false sau incomplete, dogma, prostia, apperception, illusion, sau alte efecte de percepie. Iluzii de obicei apar n contextul unei boli neurologice sau mentale, dei acestea nu sunt legate de orice boal special i au fost gsite n contextul multe state patologice (att fizice i mentale). Cu toate acestea, ele sunt de o importan deosebit de diagnosticare n tulburri psihotice i n special schizofrenie, paraphrenia, maniacale episoade de tulburare bipolar, i depresie psihotice.

Dei concepte non-specifice ale madness au fost n jurul pentru cteva mii de ani, psihiatru i filosof Karl Jaspers a fost primul care s defineasc trei principalele criterii care permit o credin considerate halucinatii n cartea sa 1917 '' generale psihopatologie ''. Aceste criterii sunt:

certitudine (a avut loc cu convingere absolut) incorrigibility (nu schimbtoare de convingtoare contraargument sau dovezi contrare) imposibilitatea sau falsitatea coninut (neverosimile, bizar sau evident neadevrat)

Aceste criterii continua n diagnosticul psihiatrice moderne. Cele mai recente Diagnostic i statistic Manual de tulburri mentale defineste o iluzie ca: O credina fals bazate pe deducie incorecte despre realitatea extern care este ferm susinut n ciuda ceea ce aproape toata lumea crede i n ciuda a ceea ce constituie dovezi incontestabile i evidente sau dovezi n sens contrar. '' Convingerea nu este unul obinuit acceptate de ali membri ai culturii persoanei sau Subcultura ''. Exist controverse peste aceast definiie, ca "n ciuda ce aproape toata lumea crede" implic faptul c o persoan care crede ceva cele mai multe altele nu este un candidat pentru gndire halucinatii. n plus, este ironic faptul c, n timp ce cele trei criterii menionate anterior sunt de obicei atribuit Jaspers, el nsui le-a descris ca numai 'vagi"i doar"externe". El, de asemenea, a scris c, deoarece genuine sau "interne" ' criteriile de iluzie corespunztoare se afl n experiena primare de iluzie i de schimbare a personalitii nu n cele trei criterii vag descriptive mai sus, putem vedea c o iluzie poate fi corect n coninut fr nceteaz s mai fie o iluzie, de exemplu - c nu exist un rzboi mondial. ". n plus, atunci cnd o credina fals implic o judecat de valoare, este doar considerat ca o iluzie dac este att de extrem nct s sfideze credibilitatea. Deoarece convingerea halucinatii se produce pe un continuum, se poate deduce din comportamentul unui individ de multe ori. O iluzie i o ideea overvalued tind s confunde. Aceasta implic faptul c individuale are o credin nerezonabile sau o idee, dar nu inei-l ca ferm ca cnd are loc o o iluzie. Iluzii nu sunt datorit o condiie medical sau abuz substan i poate prea credibile la valoarea nominal. De asemenea, pacienii obicei apar normal, atta timp ct o alt persoan nu atinge la temele lor halucinatii. Iluzii sunt legate de orice boal special i ele apar de obicei n contextul unei boli neurologice sau mentale. De asemenea, ei au fost gsite s apar n contextul multe state patologice. Iluzia Esecului ESECUL SUCCESULUI. SUCCESUL ESTE O ILUZIE

n constiinta separrii, succesul poate fi definit prin obtinerea snttii, bunurilor, pozitiei, etc. Totusi, succesul este doar o parte a monedei, cealalt fiind esecul. Este jumtatea dicotomiei care va judeca pozitia n viat. Nu poate exista ideea succesului fr ideea esecului. Actuala paradigm cultural adesea eticheteaz ca avnd succes pe cei care se afl pe culmile sistemelor noastre institutionale. Liderii politici, directorii corporatiilor, antrepenorii bogati, doctorii si avocatii de top si altii care au cstigat o mare avere si influent si care n ochii lumii sunt priviti ca modele de succes. Acestia sunt cei din lumea divertismentului care au cstigat o recunoastere extins prin filme si televizoare si se afl pe culmile scrii succesului cultural. n constiinta unittii, nu exist succes sau esec, doar experient. Nu exist clasificari ierahice care s defineasc o valoare mai mare sau mai mic. Fiecare entitate si joac rolul sau sacru. Persoana care colecteaz gunoiul de pe strad are aceasi valoare cu persoana care serveste ca lider a unei natiuni. Indivizii fr cas care cersesc pentru mncare se afl la acelasi nivel ca si liderii celor mai mari corporatii mondiale.

Ideea succesului este ideea obtinerii. Chiar prin natura programrii mintii, succesul nu este niciodat usor, ntotdeauna trebuie cstigat. Cnd mintea are un tel de obtinut si acesta este realizat, mintea trece apoi la urmtorul tel. Sau, trieste n trecut, constant eliminnd realizarea trecut pentru a-si satisface ego-ul n mod repetat. Transcendnd succesul/esecul, nseamn a accepta experienta momentului si ce a oferit el. ntr-o stare a constiintei unittii, ''succesul'' poate fi a asculta cntecul unei psri, a contempla un fir de nisip sau a spla vasele din buctrie. n starea unittii, viata curge si experienta curgerii este mplinirea vietii, n fiecare moment. Niciodat nu este n viitor; este n Aici si Acum. n timp ce succesul adesea implic judecarea n relatia cu o alt persoan (cum e cstigul si pierderea), transcenderea succesului reveleaz cooperarea (unitatea) si nu competitia (separarea). Un meci de fotbal poate fi privit ca o competitie care se sfrseste cu un cstigtor si un nvins. Aceasta este gndirea constiintei separrii. n spatele cstigului si a pierderii exist experienta participrii, o experient de a v oferi energia n cooperare cu echipa voastr si cu cea ''advers''. Psiti deasupra luptei, dicotomiei, cci acolo se afl unitatea. n unitate, fiecare individ are un rol de jucat, care este potrivit fiecruia si care sustine colectivul. Acel rol poate sau nu s se potriveasc cu definitia standard a succesului sau cu structura sistemelor institutionale ale noastre sau cu asteptrile culturale. Ceea ce determin mplinirea unui individ este capacitatea de a vedea valoarea nnscuta n fiecare moment, nu n sensul c asta va impresiona identitatea sau imaginea cuiva printre ceilalti. Este capacitatea de a psi pe calea Creatorului, de a tri vointa divin, de a v ''cunoaste pe voi nsiv''. n cunoasterea de sine noi recunoastem originile constiintei separrii conceptelor succesului si ale esecului. Cnd noi ne mutam n starea unittii, succesul si esecul sunt vzute ca si mirajele drumului. Nu se afl cu adevrat acolo; este o iluzie acceptat pentru a promova un sens fals al identittii. Unii ar putea observa c foarte mult din progresul nostru de azi se bazeaz pe lupta individualilor de a avea succes. Asta nu nseamn c umanul nu ar trebui s se exprime n capacittile sale creative, cci asta este natura uman. Pictorul va picta; alergtorul va alerga; nvttorul va preda. Si totusi, mplinirea si ''succesul'' pentru fiecare se afl n pictur, n alergare, n predare. Se afl n trirea expresiei naturale a vietii, nu n obtinerea capcanelor mintii care sustine un sens fals al sinelui. Judecata nnoureaz viziunea constiintei unittii. Succesul se bazeaz pe a avea si a obtine. Conceptul de a obtine vine din faptul c cineva se vede separat de ceea ce doreste s obtin. Dorinta de a obtine telul, bunurile sau pozitia creaz un abis interior, cum ar fi ''nu l am acum si l vreau''. Cnd abisul creat de propria persoan este umplut de ctre obtinerea telului, exist un sens al vindecrii sau mplinirii, a abisului umplut. Totusi, n constiinta unittii, nu exist abis, deci nu exista dorint de umplere a spatiului. Nu exist teluri, nici vise, nici dorinte pentru ceea ce nc nu aveti. Exist o satisfactie de nenchipuit n moment si pentru ceea ce exist n trmul experientei actuale. Cum poate o dorint s obtin mai mult cnd voi sunteti Tot Ceea Ce Este? Unde separarea creaz ideea c cineva este mai putin dect altcineva, unitatea recunoaste realitatea complettii. Renuntnd la succes, renuntati si la judecat. Renuntnd la judecat, renuntati s mai priviti prin constiinta separrii. Renuntnd la separare, va mutati n Unitate. Si vznd prin unitate, sunteti completi si mpliniti. Este succesul fr obtinere, victoria fr cstig si realizarea fr lupt. Iluzia controlului

Iluzia controlului reprezint tendina oamenilor de a crede c influeneaz sau controleaz evenimente asupra crora nu au nici un fel de influen.

Paradigma predominant n cercetarea ideii nerealiste de control a fost ,,iluzia controlului a lui Ellen Langer. Langer a artat c oamenii adesea se comport ca i cum evenimente dependente de ans se afl sub controlul personal. Printr-o serie de experimente Langer a demonstrat mai nti prevalena iluziei controlului i apoi a demonstrat c oamenii au tendina de a se manifesta ca i cum i-ar putea exercita controlul n situaii dependente de ans i noroc atunci cnd exist anumite indicii legate de abiliti. Prin astfel de indicii Langer nelege proprieti ale unei situaii n mod normal asociate cu exercitarea unor abiliti, n special exercitarea dreptului de a alege, competiia, familiaritatea cu stimulii i implicarea n decizii. O form simpl a acestui tip de gndire eronat i gsete locul n cazinouri: cnd se amestec zarurile s-a demonstrate c oamenii le arunc mai cu putere n sperana obinerii de numere mari i mai uor pentru numere mici. n unele circumstane, subiecii au fost fcui s cread c pot influena rezultatul aruncrii aleatoarea unei monezi. Subiecii care au ghicit o serie de aruncri au nceput s cread c se pricep mai bine la ghicit i credeau c performanele lor ar fi mai slabe dac nu se concentrau bine. Taylor i Brown susineau c iluziile pozitive sunt adaptabile sporind motivaia i persistena. Acest lucru este susinut de afirmaia lui Albert Bandura cum c ,,aprecierea optimistic a propriilor caliti, care nu sunt foarte departe de a fi posibile, poate fi avantajoas n timp ce judecata real poate impune limite. Argumentul lui are predominant n vedere efectul adaptabil al convingerilor optimiste n legtur cu controlul i performana n circumstane n care controlul este posibil mai de grab dect n circumstane n care rezultatul este independent de comportamentul persoanei n cauz. Taylor i brown susineau c iluziile pozitive sunt adaptabile din moment ce exist dovezi c sunt mai des ntlnite la indivizii normali sntoi mintal dect la persoanele suferinde de depresie. Totui, Pacini, Muir i Epstein au artat c acest lucru se poate ntmpla din cauz c persoanele depresive supracompenseaz tendina ctre o procesare intuitiv ru adaptat prin exercitarea unui control raional excesiv n situaii triviale i de asemenea au observat c diferena ntre acestea dispare n circumstane mai puin obinuite. Exist de asemenea dovezi c sigurana de sine exagerat poate fi n detrimentul adaptrii n anumite circumstane. ntr-un studiu bazat pe scenariu Whyte a artat c participanii crora li s-a sporit sigurana de sine aveau mai multe anse s duc determinarea pn la atingerea unui curs de aciune negativ. Knee i Zuckerman au atacat definiia sntii mintale folosite de Taylor i Brown i au afirmat c lipsa iluziilor este asociat cu o personalitate nedefensiv orientat spre cretere i nvare ego-ul fiind puin implicat n rezultat. Ei au prezentat dovezi cum c indivizii foarte determinai de ei nsui sunt mai puin afectai de astfel de iluzii. La sfritul anilor 1970 Abramson i Alloy au demonstrat c persoanele depresive posed o vedere mai corect asupra controlului propriu asupra mediului social dect persoanele nedepresive.Aceast descoperire rmne adevrat i cnd depresia este manipulat experimental. Fenton-OCreevy afirm la fel ca i Gollwittzer i Kinney c n timp ce convingerile iluzorii pot promova dorina de a atinge elurile ele nu duc la luarea de decizii solide. Iluzia controlului poate cauza insensibilitate la feedback, pot fi n defavoarea nvrii i predispune la asumarea riscului n vederea atingerii de obiective mai mare. ntr-un studiu referitor la iluzia controlului ntr-o populaie de ageni de schimb din bnci de investiii, Fenton-OCreevy a observat c aceia care erau predispui la iluzii mari de control aveau rezultate mai proaste la analize, managementul riscului i contribuia la profituri. De asemenea ctigau mai puin. O explicaia important pentru iluzia controlului poate consta n teoria reglrii proprii. Pornind de la faptul c oamenii sunt condui de eluri interne care in de exercitarea controlului asupra mediului nconjurtor, ei vor ncerca s restabileasc controlul n condiii de haos, nesiguran saustres. La pierderea gradului normal de control strategia acestora de a suporta eecul va fi de a apela la atribuiile defensive ale controlului, ceea ce duce la iluzia de control. ..

Sunt gata sa pariez ca vei gasi imediat un caz in experienta ta concreta pentru exemplul urmator: X urmeaza sa sustina o proba oarecare (examen, interviu, competitie) si afirma nu cred ca voi avea succes. Esti mirat, deoarece l-ai vazut invatand (antrenandu-se). Cum poti sa spui asta?, intrebi tu intrigat. Si urmeaza stupefiantul raspuns: Daca nu ma astept la un rezultat pozitiv, nu voi fi dezamagit, deci nu voi suferi. Daca, dimpotriva, rezultatul imi convine, voi fi fericit. Detectezi o eroare logica? Sau ceva nu e in regula din punct de vedere psihologic? Subiectul nostru pare a fi capabil de a-si programa asteptarile (daca nu ma astept). Insa lucrul acesta nu este posibil. Asteptarile sunt, in esenta, dorinte, iar aparitia, cresterea, scaderea sau disparitia dorintelor nu se afla sub controlul Eului (daca esti o tanara sexy si te uiti la un ochelarist cu urechi clapauge, necasatorit si mai bogat decat toti locuitorii oraselului tau, ca urmare a unor abilitati IT sub nicio forma nu poti genera in tine, la comanda, dorinta de a-i fi partenera). Totusi, de ce crede ca poate? Deoarece creierul nostru asculta de un mecanism numit iluzia controlului. Crede ca se poate proteja de o amenintare potentiala (esecul) manipuland realitatea interna (asteptarile) Si care este problema cu esecul? Este inacceptabil pentru o persoana cu o stima de sine scazuta sau inalta si instabila. Esec=nu sunt suficient de bun, cu variatia nu sunt bun de nimic. Deoarece nu poate controla rezultatul X isi imagineaza ca poate controla conditiile aflarii rezultatului. Incearca sa creeze acele conditii care exclud dezamagirea. Cu alte cuvinte, vrea sa evite o posibila suferinta (din seria de successa controlam realitatea si sa o facem cum vrem noi). Esecul este probabil iar probabilitatea este cu atat mai mare cu cat a invatat mai putin (de exemplu) sau nu a reusit sa asimileze materialul (ci doar sa-l memoreze mecanic). Nimic nu poate elimina aceasta probabilitate dupa cum nimic din plan constient nu poate modifica intensitatea dorintei de succes. Imaginea de sine, in cazul unui esec, va fi afectata (nu am reusit sa). Dar asta va fi abia atunci o problema. Acum nu este. Ba da, pentru X este (de aceea si anticipa anxios situatia si cauta instinctiv sa se protejeze). Daca nu intelegi aceste mecanisme ai putea crede ca X are o inteligenta emotionala remarcabila (a gasit o modalitate ingenioasa pentru a se apara de dezamagire). Nu e deloc asa. De fapt X, prin afirmatia lui, ne spune, in subtext: Eul meu este fragil. Ma tem de un posibil esec si vreau sa ma amagesc, prin ceea ce fac acum, ca nu ma va afecta. Ma mint pe mine insumi si, cu putin noroc, te pacalesc si pe tine. Acest articol nu este doar despre X si examene dificile. Mintile noastre sunt inclinate sa se autoprotejeze si daca asta presupune minciuna (autoamagire) atunci minciuna sa fie. Credem ca putem controla ceea ce de fapt este incontrolabil (dar este prea anxiogen, pentru un psihic infantil, sa recunoasca asta). Te-ai gandit vreodata ca lucrul acela nu ti se poate intampla tocmai tie? (se numeste iluzia invulnerabilitatii) Nu-i asa ca ti se pare extrem de improbabil sa mori maine? Sau sa te imbolnavesti grav? Sau sa pierzi brusc pe cineva drag? (sau sa-ti fie casa inundata de apele Siretului?) Aceste lucruri se intampla altora (si pot fi vazute la stiri,gratie unor reporteri sadici) Vietile noastre se sprijina pe structuri iluzorii si devin greu de suportat atunci cand acestea se prabusesc. Cred ca un antrenament de acomodare la realitate ne-ar ajuta sa facem fata mai bine evenimentelor nedorite (esecuri, pierderi, frustrari repetate, accidente). Am micsora distanta intre ceea ce avem nevoie sa stim ca este realitatea si ceea ce este de fapt. Cred ca o cunoastere de calitate este o protectie mai sigura decat un set de convingeri iluzorii (apele nu vor intra tocmai in casa mea!). Cu o astfel de cunoastere (plus niste fonduri europene care nu se duc pe apa Sambetei) s-ar putea construi, din timp, un dig sanatos. Dig that, chief? http://www.scoala-de-psihologie.ro/iluzia-controlului/

Iluzia controlului afecteaza raspunsul in situatiile grele Unii oameni fac fata stresului mai bine decat altii. Secretul lor, conform psihologului Steven Maier de la Universitatea din Colorado, este senzatia de control. El explica ca raspunsul initial la o situatie neprielnica sau de urgenta de a lupta sau fugi este regularizat de partile inferioare, primitive ale creierului nostru. Dar daca situatia este controlabila centri mai

superiori ai creierului preiau controlul. Aceste zone corticale trimit proiectii, celule nervoase, in jos la aceste regiuni inferioare si de fapt le inhiba. Acel acel efect de calmare dureaza. Maier, care este codirector la Centrul pentru Neurostiinta din cadrul Universitatii, sustine ca la mult timp dupa acest eveniment pozitiv creierul actioneaza ca si cum ar avea control, chiar in situatiile in care nu are control. Experientele initiale unde aveti control de fapt va vaccineaza si va fac rezistenti in fata traumelor ulterioare, moment in care de fapt nu detineti controlul. El sustine ca acest lucru se datoreaza unei schimbari in cortexul prefrontal, centrul executiv de control al creierului. Acele experiente initiale modifica aceasta schema corticala frontala intr-un asemenea mod incat desi in experientele viitoare nu ai control, totusi, aceasta schema de urgenta este amortizata si acest centru de control superior devine activ. Exista programe care ofera oportunitati pentru a modifica schema corticala intr-un mod pozitiv. Maier indruma spre programele de reabilitare, precum cel al Limitei Exterioare (Outward Bound), pentru tinerii tulburati. Ei infrunta circumstante negative, circumstante foarte negative, dar programul este structurat intrun mod in care ei exercita stapanire si control asupra acestor lucruri. Maier sustine ca este foarte important pentru dezvoltarea organismelor, incluzand organismele umane, sa intalnesti evenimente negative. Ei vor intalni aceste evenimente mai devreme sau mai tarziu, observa el, si trebuie sa invete cum sa le rezolve. Steven Maier isi continua cercetarea, care ar putea duce la o mai buna a tratare a unor afectiuni precum stresul post-traumatic si depresia. Rezultate muncii echipei sale apar in Jurnalul de Neurostiinta. Sursa: Raportul Lapidus

Ficiune sau iluzia controlului Omul crede c e absolut contient, c controleaz tot ce se petrece cu el. Dar, de fapt, n mare parte funcionm incontient. Facem lucruri de care credem c nu suntem capabili sau facem exact ceea ce am dori s evitm. Suntem siguri c ne putem menine pe linia de plutire i tare suntem surprini cnd lucrurile ies altfel dect am preconizat Pentru a pstra aceast iluzie a contolului depunem eforturi considerabile, dar inutile. Uitm c noi putem controla doar reaciile noastre comportamentale i ceea ce verbalizm, i pe acestea le administrm defectuos uneori. Cu toate aceste ne aventurm s controlm i comportamentul sau chiar viaa celor care ne nconjoar, vrem s controlm mediul. Ct de naivi suntem. Cu ct mai mult vrem s controlm, cu att pierdem frul din mini i ajungem s ne pierdem n propriul univers psihic. Nu mai tim ce reprezentm cu adevrat. Printre attea mti nu mai gsim faa noastr autentic. Finalmente suntem cuprini de panic pentru c am pierdut echilibru, pentru c nu mai avem ncredere n noi nine. Am ajuns un cazan n care fierb multe conflicte. Undeva ne-am pierdut pe Noi. Nu putem s credem, e absurd, e nedrept, e Iar pentru c amorul propriu nu ne permite s recunoatem c am greit, pentru c e greu s ne acceptm i s fim autentici apelm la iluzii. Crem o alt lume, una ideal n care noi putem controla absolut totul. Alunecm uor ntro lume n care ceilali nu mai au acces i ajungem s fim marginalizai, izolai. Noi i singurtatea care d natere la noi iluzii. O explicaie important pentru iluzia controlului o putem gsi n teoria reglrii proprii. Pornind de la faptul c oamenii sunt condui de eluri interne care in de exercitarea controlului asupra mediului nconjurtor, ei vor ncerca s restabileasc controlul n condiii de haos, nesiguran sau stres. La

pierderea gradului normal de control strategia acestora de a suporta eecul va fi de a apela la atribuiile defensive ale controlului, ceea ce duce la iluzia de control.

Iluzia controlului Incercam sa controlam viata, sa limitam numarul de necunoscute, sa mergem pe pamant tare. Traim cu iluzia detinerii controlului dar in acelasi timp cu teama de a pierde aceasta iluzie. Ne imaginam mii de scenarii catastrofale si traim cu frica ca ele ar putea deveni realitate. Fear is the misuse of imagination Traim inconjurati de proprile temeri. Incercam sa eliminam variabilele din viata si sfarsim prin a ne teme sa traim. Ne ferim de viata apoi incercam sa-i ferim si pe cei dragi de ea. Tinem copii in casa pentru a nu se lovi, le comparam biciclete dar facem orice pentru a nu cadea. Surpriza viata nu poate fi controlata! Teama continua ne macina. Traind sub apasarea acestor griji de neimaginat devenim inchisi si agresivi. Teama din suflet este mai tare decat moartea pentru ca moartea omoara o singura data pe cand teama ucide iar si iar. Frica este o boala. Scoate-ti-o din suflet. ii spunea Flint Sky lui Jaguar Paw in filmul Apocalypto Poti deveni liber cedand controlul. Acceptand ca nu poti controla totul. Credinta intr-o entitate superioara protectoare te va elibera de frica, vei fi liber si vei accepta inevitabilul, vei trai impacat cu el. Aceasta este cheia linistii interioare, da-i Luiproblemele tale.

S-ar putea să vă placă și