Cap 3 Divizia Poduri

Cap.
3 DIVIZIA PODURI
3.1. PRINCIPALELE SARCINI STRUCTURA ORGANIZATORIC A DIVIZIEI
Documentatiile tehnice elaborate n perioada 2003 2008 de catre Divizia Poduri sau referit la: proiecte n toate fazele prevzute de legislaia n vigoare pentru edificarea reelei de autostrzi n ara noastr; documentaii (expertize), studii de fezabilitate, proiecte tehnice, proiecte i detalii de execuie pentru podurile, viaductele, pasajele superioare aflate pe reeaua drumurilor naionale supus modernizrii/reabilitrii, precum i de pe variantele de ocolire a marilor aglomerri urbane; reabilitarea/reconstruirea podurilor de pe reteaua drumurilor nationale afectate de inundatiile din vara anului 2005, precum i de pe reteaua drumurilor judetene/comunale comandate de autoritatile din judetele respective.
Specialitii Diviziei Poduri au ntocmit direct sau au participat la elaborarea de norme tehnice, caiete de sarcini generale specifice lucrrilor de poduri, etc. De asemenea, au fost refacute proiectele tip pentru grinzile T cu lungimea de 15, 18, 21 i 24 m n concordanta cu prevederile din noile standarde, armonizate cu Eurocodurile corespunzatoare. Volumul i complexitatea lucrrilor a crescut de la an la an datorit necesitii de dezvoltare a infrastructurii rutiere ct i oportunitilor de finanare din perioada de pre i post aderare a tarii la Uniunea European. Precizam c fiecare lucrare a necesitat adoptarea de soluii specifice n funcie de situaia existent n teren. Solutiile adoptate pentru podurile si pasajele proiectate au la baza analize detaliate privind solutiile adoptate. Pe langa eficienta economica au fost luate n considerare i aspectul arhitectonic, modul cum se incadreaza constructia respectiva n conditiile naturale i de mediu existente. Au fost astfel studiate solutii de poduri hobanate pentru traversarile de rauri mari sau de vai ample, solutii de poduri cu suprastructuri din grinzi continue din beton precomprimat realizata din tronsoane montate sau turnate in consola, solutii de poduri mixte cu conlucrare avand suprastructuri continue pe mai multe deschideri; cadre cu stalpi in V; cadre cu stalpi circulari cu suprastructuri suple si economice; suprastructuri tipizate din grinzi prefabricate pentru poduri, pasaje si viaducte cu posibilitati eficiente de montaj cu macarale. Solutiile studiate au avut in vedere tehnologiile de executie noi, moderne, eficiente, rapide, sigure, cu consum redus de manopera. Solutiile au respectat principiile generale privind functionalitatea si asigurarea capacitatii portante precum si criteriile de eficienta economica si de estetica. Calculele si dimensionarea elementelor de rezistenta s-au facut utilizand metoda de calcul la stari limita atat pentru infrastructuri cat si pentru suprastructurile din beton, beton 90
armat sau beton precomprimat tinand seama i de coeficientii si caracteristicile seismice ale zonei in care este amplasat fiecare lucrare. Toate proiectele au fost realizate n conformitate cu normele romneti i internaionale n vigoare, urmrindu-se principiile i obiectivele Sistemului de Management Integrat Calitate, Mediu, Sntate i Securitate Ocupaional. Perspectivele de dezvoltare ale diviziei de poduri urmresc obiectivele i misiunea institutului, cu precdere meninerea poziiei de lider n domeniul serviciilor de proiectare i asisten tehnic pentru infrastructura rutier, prin calitatea serviciilor prestate. Divizia Poduri are n compunerea s 4 colective pentru proiectarea podurilor i un colectiv pentru calculul structurilor (fig.3.1.).
DIRECTOR DIVIZIE PODURI
DIRECTOR ADJ. DIVIZIE RESPONSABILI QMSM

3 ingineri specialisti
PODURI 1
5 ingineri 3 tehnicieni
PODURI 2
PODURI 3
PODURI 4
CALCUL STRUCTURI
5 ingineri
Fig. 3.1. Organigrama diviziei
n perioada 2003 - 2008 nucleul de baz al diviziei nu a suferit modificri substantiale. Numarul salariatilor mentinandu-se aproximativ la acelasi nivel. n acest timp au fost totusi elaborate un numar important de proiecte i alte documentatii printr-un mai bun management de proiect printr-o dotare cu tehnic de calcul a fiecrui proiectant prin achizitionarea unor programe de calcul cu elemente finite i elaborarea unor programe de calcul proprii pentru determinarea capacitatii portante a piloilor, determinarea tasrilor probabile pentru fundaiile directe i indirecte, determinarea solicitrilor n lungul piloilor, etc.
91
3.2. LUCRRI DE REFERIN N DOMENIUL PODURILOR ELABORATE N PERIOADA 2003 - 2008

3.2.1. PODURI, VIADUCTE I PASAJE PROIECTATE PE AUTOSTRADA TRANSILVANIA Pentru Autostrada Transilvania Sectorul Tg. Mures Bors au fost ntocmite proiecte pentru: - Poduri, pasaje i viaducte situate pe autostrad; - Pasaje peste autostrad amplasate pe drumurile naionale, judeene, comunale i de exploatare; - Pasaje amplasate pe bretelele de acces la nodurile rutiere. Podurile, pasajele i viaductele au fost dimensionate la clasa E de ncrcare, cu gradul 6 sau 7 de intensitate seismic, funcie de amplasamentul acestora. Lungimea podurilor, pasajelor i viaductelor a fost stabilita n funcie de natura i mrimea obstacolului traversat, configuraia terenului din amplasament, nlimea maxim admis pentru terasamentul rampelor din spatele culeilor (Hmax = 10,00 m), de nivelul apelor corespunztor debitului cu asigurare de 2%, n cazul podurilor, respectiv gabaritul admis la intersectia cu alte cai de comunicatie, n cazul pasajelor. Pentru podurile, pasajele i viaductele situate pe autostrad, au fost proiectae structuri independente pentru fiecare sens de circulaie. Limea prii carosabile la lucrrile de art situate pe autostrad este de 12,00 m pentru fiecare sens de circulaie i este limitat pe ambele pri de borduri sau lise din beton armat pe care sunt montate parapetele de siguran deformabile de tip foarte greu. Limea prii carosabile la pasajele peste autostrad situate pe drumurile naionale, judeene sau comunale este de 7,80 m, cu dou trotuare de 1,75 m lime n cazul pasajelor situate n localiti. n acest caz s-au prevzut parapete de siguran precum i parapete pietonale. Pasajele peste autostrad prevazute pe drumurile neclasificate au o parte carosabil cu limea de 7,00 m, avnd n lateral spaii de cte 0,80 m delimitate de asemenea cu parapete de siguran. Limea prii carosabile la pasajele situate pe bretelele de acces la nodurile rutiere este de 9,00 m. Suprastructura podurilor, pasajelor i viaductelor este alctuit din grinzi prefabricate, precomprimate i placa monolit din beton armat la partea superioar. La podurile, pasajele i viaductele situate pe autostrad, au fost utilizate grinzi cu seciunea n form de U, cu lungimea de 40 m i nlimea de 2,20 m (cte 4 grinzi n seciune transversal pentru fiecare direcie de trafic) sau grinzi cu seciunea n form de T, cu nlimea de 0,95 m i L = 15, 18, 21, 24 i 26 m (cte 12 grinzi n seciune transversal pentru fiecare direcie de trafic). Pasajele peste autostrad i structurile de la nodurile rutiere sunt alcatuite din grinzi cu seciunea n form de T, cu nlimea de 0,95 m, (9 grinzi n seciune transversal). n toate situaiile, grinzile conlucreaz cu placa din beton armat din suprabetonare, alctuind mpreun structura de rezisten. Podurile, pasajele superioare i viaductelor situate pe autostrad au elevaiile culeelor din beton armat, de tip perete sau de tip necat. Elevaiile pilelor sunt din beton armat, avnd 92
seciune plin (masiv) pentru inaltimi ale acestora sub 10 m i sectiune plina (masiva) pe 5,00 m de la baza, iar apoi casetat la podurile i la viaductele unde nlimea elevaiei depete 10,00 m. La pasajele peste autostrad, elevaia pilelor este din beton armat, lamelar i cu rigl la partea superioar pentru rezemarea grinzilor, iar culeele sunt de tip inecat, cu elevatia alcatuita din 2 pereti i rigla la partea superioara. Fundarea infrastructurilor este direct, pe tlpi din beton, puternic armate sau indirect, pe piloi forai de diametru mare 1,20 sau 1,50, armai acolo unde studiile geotehnice i calculele corespunzatoare au impus aceste solutii. n general, la lucrrile pe autostrad s-au utilizat ambele tipuri de piloi, iar la cele peste autostrad, numai piloi cu 1,20. Pe autostrad, exist i cteva situaii unde traversarea unor obstacole de mici dimensiuni s-a realizat prin proiectarea unor portale din beton armat. Pe autostrad, viaductele/podurile au un numr variabil de deschideri, funcie de amploarea obstacolului traversat, de la 3 deschideri pn la 44 deschideri. Schema static a acestor lucrri este grinzi simplu rezemate, continuizate la nivelul plcii de suprabetonare pe cte 3 4 5 deschideri. Pasajele peste autostrad au 4 deschideri, cu pil amplasat n spaiul dintre sensurile de circulaie ale autostrzii n sistemul 15 + 21 + 21 + 15 n cazul traversrii perpendiculare sau 18 + 24 + 24 + 18 n cazul traversrilor oblice (la maximum 70).
Fig. 3.2. PASAJ PESTE AUTOSTRADA
93
ELEVATIE
B 40.00 39.25
TG. MURES
40.00
40.00
40.00
40.00
40.00
40.00
39.25
40.00
40.00
40.00
40.00
40.00
40.00
40.00
SECTIUNE B-B
80 12.00 1.40 80 80 12.00 80
Fig. 3.3. VIADUCT PE AUTOSTRADA
Colectiv de proiectare: Coordonare general: Coordonatori: efi proiect poduri:
dr. ing. C. Marincu ing. T. Ivnescu, ing. C. Iordnescu, ing. G. Bulgaru, ing. D. Nestor, ing. D. Diaconu ing. M. Popovici, ing. D. Maiorean, ing. . Drgan, ing C. Gdea ing. M. tefnoiu, ing.B.Juncu, ing. A. Tudor, ing. F. Mitroi, ing. M. Panciu, ing. A. Gantolea, ing. A. Ghita, ing. A. Dumitru, ing. M. Sladescu, ing. D. Odangiu, ing. A. Petcu, ing. R. Costache, ing. A. Sandu, ing. C. Buzuloiu, ing. R. Ortan, ing. R. Popa, ing. A. Stanescu, ing. E. Craciun, ing. C. Hosman, ing. I. Stoian, ing. G. Izvoranu, ing. B. Ilie ing. I. Baroncea, ing. I. Voicu, ing. A. Blat SF + PT + DE 2004 2008
Elaboratori proiecte poduri:
Verificare QMSM Faza de proiectare: Perioada proiectrii:
94
3.2.2. SUPRATRAVERSARE CF PLOIESTI BUZAU BARIERA UNIRII -PLOIESTI (STRADA BUNA VESTIRE - RAFOV)
Prin realizarea unui pasaj superior, n zona de Sud-Est a municipiului Ploieti, se urmrete restabilirea continuitii strzilor Rafov i Buna Vestire, aflate n trecut, una n prelungirea celeilalte. n prezent legtura dintre cele dou strzi este blocata de ctre magistrala feroviar 500, trecerea peste linia ferat dubl fiind posibil numai pietonal, la nivel i cu mari riscuri. Realizarea pasajului va facilita legtura ntre zona de Sud-Est a municipiului i cea Central i de Nord. Influena apariiei pasajului a fost analizat pe baza unui model de macro-simulare a traficului, evideniindu-se fluxurile de trafic atrase de pe strzile din zona de influen. Prin tem s-a cerut ca pasajul s fie realizat cu partea carosabil de 7,00 m, cu 2 trotuare de 1,50 m lime, pentru a limita la minim demolrile. Pasajul este alctuit din 57 deschideri de 21,80 m i 2 deschideri de 31,40 m peste pachetul de linii de cale ferat. Lungimea total a pasajului este de cca. 1615 m. Suprastructura este alctuit din grinzi prefabricate din beton armat precomprimat cu armtura prentins (L= 21,00 m i h = 0,93 m), i respectiv grinzi postcomprimate (L = 30,00 m, h = 1,03 m) aezate joantiv i solidarizate prin placa carosabil din beton armat, turnata in suprabetonare. n seciune transversal sunt 8 grinzi. Infrastructurile sunt din beton armat, fundate direct. Elevaia culeelor este masiv, iar cea a pilelor lamelar cu rigle la partea superioar. La limita carosabilului sunt prevzute parapete de siguran de tip foarte greu. In figura 3.4. se prezinta planul de situatie si sectiunea longitudinala a supratraversarii caii ferate Ploiesti - Buzau, Bariera Unirii - Ploiesti, iar in figura 3.5-Sectiuni transversale prin pasaj si bretele.
Colectiv de proiectare: Coordonare: ef proiect: Principalii proiectanti: Verificare QMSM Faza de proiectare: Perioada proiectrii:
ing. C. Iordnescu ing. C. Gadea ing. E. Crciun, tehn. spec. E. Baban ing. I. Voicu Studiu de fezabilitate 2006
95
R S TR. P LOILO
I ULU MP . TI S TR
ULICIOARA
VEST IRE
ST R.
CO
NC
OR
STR. CONCORDIEI
G DIEIj
Gj
STR. TINERIMII
S TR AD
LU
PEN I
B BD
B M AG B 1 AZ IN B
TE RA SA
MA G AZ B IN
B1 B1
VA NA VA NA
GA ZE
Fig. 3.4. Sppratraversare CF Ploiesti - Buzau, Bariera Unirii - Ploiesti
GA ZE
Gj
As
As B
ULICIOARA
P.T P.T . .
96
B
terasa
P .T
B Gj B
ALEE
B
Gj
Gj
STR. BU NA
BRETEAUA GH. ASACHI
2.5%
2.5%
2%
2.5% 2% 2.5%
BRETEAUA BUNA VESTIRE
2.5%
2.5%
2.5%
2% 2.5% 2%
PASAJ
2%
2.5%
2.5%
2%
2%
2.5%
2.5%
2%
RAMPA RAFOV
2.5% 2.5% 2.5%
2.5%
2%
2.5%
2.5%
2%
2%
2.5%
2.5%
2%
Fig. 3.5. Supratraversare Bariera Unirii - Ploiesti Sectiuni transversale
97
3.2.3. REFACERE POD PESTE RAUL BUZAU LA MARACINENI PE DN 2 BUZAU RAMNICU SARAT KM 114 + 508 Podul este situat la iesirea din Buzau catre Ramnicu Sarat pe DN 2 (E 85). El a fost construit in anul 1932 pentru 2 benzi de circulatie si amenajat pentru 4 benzi de circulatie in anul 1982. Podul initial avea suprastructura din grinzi metalice cu zabrele cu calea jos simplu rezemate (L=9x51,00=459,00m) cu latimea carosabilului de 6,00m. In cadrul lucrarilor din anul 1982 au fost pastrate infrastructurile initiale care au fost astfel amenajate incat pe aceste infrastructuri sa poata fi pozitionat atat vechiul tablier cat si cel pentru suprastructura formata din grinzi metalice continue pe 3 deschideri, cu placa din beton armat cu conlucrare si carosabilul de 7,80m latime, pentru cele 2 benzi de circulatie ale sensului de deplasare dinspre Buzau catre Ramnicu Sarat. In timpul viiturii din luna mai 2005 s-au produs afuieri puternice ale pilelor 7 si 8, cu rotirea acestora, prabusirea tablierului vechi din deschiderea P7 si scoaterea din functiune a tablierelor ce rezemau pe pilele rotite. In acelasi timp talvegul raului Buzau pe o lungime apreciabila a zonei a coborat cu cca. 2,00m, in principal datorita exploatarilor de balast din zona. Documentatia tehnica pentru refacerea podului peste raul Buzau de la Maracineni a fost elaborata de catre S.C. IPTANA-SA in regim de urgenta. In urma expertizei tehnice efectuate tot de catre IPTANA-SA a rezultat ca se poate renunta la cele 3 deschideri grav afectate. In locul lor s-a proiectat un pasaj superior cu lungimea de 12,00m pentru asigurarea accesului in localitatea Maracineni, continuat cu un rambleu avand lungimea de 141,05m. Scurtarea podului si dirijarea apei pe sub cele 6 deschideri neafectate au impus executia unor lucrari pentru devierea, calibrarea, consolidarea si stabilizarea albiei prin diguri de dirijare, praguri de fund in 2 trepte cu bazin disipator, praguri laterale, ziduri din gabioane, lucrari pentru stabilizarea si consolidarea malurilor si taluzurilor rampei, rizberme din anrocamente, etc. Lucrarile pentru refacerea podului au constat din: consolidarea pilelor P1 P5 prin executia unor incinte din minipiloti in jurul chesoanelor fundatiilor, injectarea acestor incinte cu lapte de ciment, realizarea unor centuri din beton armat pe capul pilotilor (radier) si protectia intregului spatiu pana la chesoane; consolidarea fundatiei pilei P6 si executarea unei culei tip perete din beton armat in spatele ei pentru preluarea impingerii date de rambleul realizat in locul deschiderilor avariate; constructia pasajului superior peste breteaua Maracineni, prevazut cu o culee noua catre Buzau; reabilitarea tablierului din grinzi cu zabrele pe toata lungimea podului, prin desfacerea si refacerea caii pe pod, a rosturilor de dilatatie, repararea trotuarelor, montarea parapetelor, vopsirea intregii suprastructuri.
In profil longitudinal si transversal, realizarea rampei de acces dinspre Ramnicu Sarat, respectiv a caii pe pasajul peste breteaua Maracineni si pe rambleul executat intre pasaj si pila-culee P6, a necesitat adoptarea unor solutii speciale datorita cotelor diferite ale celor doua benzi de circulatie de pe partea stanga a drumului, fata de cele din dreapta. Sistemul rutier dimensionat pentru o perioada de 15 ani.
98
Fig. 3.6 Releveu podul peste raul Buzau pe DN 2, afectat de viiturile din mai 2005
99
tl pu ce In
re ra uc
dig
de
e ar rij di
DIG DE DIRIJARE MAL STANG L = 765.00 m
SISTEMATIZARE PLATFORMA Umplutura cu material local DIG DE DIRIJARE MAL STANG L = 765.00 m
ARE TERASA 1
PI
R alb A UL ie B de UZ via AU ta
PI
LA
6 PR CU OTE ZON SA CTIE A 6 , LT 5 E L SUP 7 SI E DE LIM 8 GA ENT BIO AR AN A E
LA
PI
LA
PROFILARE TERASA 1 PRAG DE FUND PREVAZUT CU SCARA DE PESTI

2 :3 2: 3
2 :3
LA
DR
EA PTA
PI
ALBIE DEVIATA ALBIE AMENAJATA

2:3
PI
LA
PI
LA
PROFILARE TERASA 1
1
TERASA 2 - NATURALA
ceput proiect
ZID DE DIRIJARE DIN GABIOANE MAL DREPT L = 270.00 m
Fig. 3.7 Planul de situatie al amenajarilor in zona podului pe DN 2 de la Maracineni
100
2:3
Sfarsit luc
rare dig
U ZA BU rau re UL che evie RA vede d ia alb inte ina
de dirija re
L 4 MA TE NA I E EN Z O CT A M TE C O RO PR AN U C
SISTEMATIZARE PLATFORMA Umplutura cu material local
E ER HID INC DIG CU RE E IE 5NA ALB NTAIN ZO O OC GE
Fig. 3.8. Profil transversal pe zona de rambleu intre pasajul peste breteaua Maracineni si pila-culee P6
101
Fig. 3.9. Dispozitie generala a podului refacut pe DN 2 102
Fig. 3.10 Sectiune transversala pod principal
Fig. 3.11. Profil longitudinal prin pragul de fund
Fig. 3.12. Sectiune prag lateral mal drept 103
Fig. 3.13. Profil longitudinal prin pragul de fund treapta 1 si pragul ingropat
Ax de trasare dig de dirijare
Mal stang
Umplutura din material local bine compactata

94.70
Zid din gabioane placat cu beton Nivel Q10%
Sistematizare platforma umplutura bine compactata din material local

1%
1.5 1:
Manta din anrocamente din anrocamente 1:2

1 1:
1:1 .5
Cota teren spre albie Anrocamente din piatra bruta
Fig. 3.14. - Sectiune transversala dig de dirijare

Ax de trasare dig de dirijare
Mal stang Umplutura din material local bine compactata

.5 1 :1
94.70
Zid din gabioane placat cu beton Nivel Q10%
92.00 1%
Manta din anrocamente din anrocamente

1 1:
1:1 .5
1 1:
Cota teren spre incinta
Cota teren spre albie
Geocontainare (saci) V=1 mc/buc
Fig. 3.15-Sectiune transversala dig de inchidere albie
Colectiv de proiectare Coordonare: dr. ing. C. Martincu, ing. T. Ivanescu, ing. C. Iordanescu Sef proiect: ing. I. Baroncea Principalii proiectanti: ing. S. Dragan, ing. A. Radulescu, ing. N. Avram, ing. V. Barliba, ing.E.Ionita, ing. O. Chelza, ing. E. Luca, ing. V. Dumitrescu, ing. C. Palan, ing. D. Ivascu, ing. A. Draghicescu Verificare QMSM ing. C. Petrescu, ing. A. Galbinasu, ing. C. Ghirlea Faza de proiectare: Detalii de executie Perioada proiectarii: 2005
104
3.2.4. RECONSTRUCTIA PODULUI PESTE RUL PRUT INTRE RADAUTI PRUT SI LIPCANI
Podul peste rul Prut asigura legatura intre drumul national DN 29A Suceava Dorohoi Radauti Prut si drumul M 14 Prut Lipcani Chisinau din Republica Moldova. Podul peste raul Prut a fost construit in perioada 1932 1935, iar in timpul celui de al doilea razboi mondial a fost distrus. Solutia proiectata pentru reconstructia podului de la Radauti Prut a constat din refacerea pilei distruse, consolidarea celorlalte infrastructuri si executia unui tablier nou metalic. Podul a fost reconstruit pentru clasa ,,E de incarcare (A30; V80) cu 2 benzi de circulatie avand partea carosabila de 7,80m si doua trotuare de 1,50m. Lungimea totala a podului este de 263,90m, iar suprastructura este alcatuita din doua grinzi metalice continue cu inima plina si platelaj din beton armat cu conlucrare, fiecare grinda continua avand cate trei deschideri de (41,14+41,00+41,00)m. Infrastructurile podului constau din cinci pile masive din beton simplu si doua culei masive tot din beton simplu. Au fost prevazute lucrari de consolidare a fundatiilor pilelor P4 si P5 prin realizarea unor incinte din palplanse metalice si injectarea pamantului dintre fundatie si incinta de palplanse si lucrari de refacere a elevatiilor pilelor P2, P3. Suprastructura podului este alcatuita dintr-un tablier metalic in conlucrare cu dala prefabricata din beton armat. In sectiune transversala, tablierul metalic este alcatuit din doua grinzi cu inima plina, distantate la 5,50m, solidarizate cu contravantuiri orizontale superioare, inferioare si contravantuiri transversale. Conlucrarea grinzilor metalice cu placa de beton armat se face la nivelul talpii superioare a grinzilor prin intermediul unor conectori de tip rigid. Dalele prefabricate se reazema pe talpa superioara, a grinzilor metalice prin intermediul unui mortar special cu rasini epoxidice. Pentru a asigura o buna conlucrare intre cele doua elemente ale sectiunii mixte, adica cu eforturi de compresiune in beton, pe zona momentelor incovoietoare negative (in zona pilelor) s-a prevazut precomprimarea dalelor, operatie care introduce in beton eforturi de compresiune superioare eforturilor maxime de intindere ce pot aparea in exploatare. Pe trotuare sunt prevazute parapete pietonale si parapete de siguranta. Sistemul rutier pe rampe a fost dimensionat pentru traficul greu si are urmatoarea alcatuire: 4cm beton asfaltic, 4cm binder de criblura, 8cm mixtura asfaltica, 23cm strat din agregate naturale stabilizate cu ciment si 25cm balast.
105
Fig. 3.16. Pod peste Prut pe drumul Radauti Prut-Lipcani
106
Fig 3.17. Pod peste Prut pe drumul Radauti Prut-Lipcani Sectiune transversala
Colectiv de proiectare Sef proiect: ing. C. Iordanescu Sef proiect poduri: ing. S. Dragan Principalii proiectanti: ing. A. Radulescu, ing. V. Barliba, ing. D. Nestor, ing. E. Ionita, ing. N.Avram. Verificare QMSM ing. C. M. Petrescu Faza de proiectare: Detalii de executie Perioada proiectarii: 2003-2004
107
3.2.5. INFRASTRUCTURA CONEXA DE PE TERITORIUL ROMANESC LA PODUL PESTE DUNARE LA CALAFAT - VIDIN
Podul peste Dunre la Calafat - Vidin amplasat la km 796 al fluviului Dunrea a fost proiectat de FCC Spania si prevede realizarea unui pod principal mixt rutier si feroviar in soluie pod hobanat cu deschideri de 124,00 m + 3 x 180,00 m + 115,00 m. Tablierul este realizat din beton armat precomprimat in seciune casetat, comun pentru drum si pentru linia ferata. Partea rutiera cuprinde doua cai unidirecionale cu cate doua benzi de circulaie pe sens, cu limea de cate 3,75 m, un trotuar pentru circulaia pietonala si a biciclitilor cu limea de 2,50 m in partea din amonte si un trotuar de ntreinere cu limea de 0,75 m in partea din aval. SC IPTANA SA a asigurat documentatia tehnica pentru infrastructura rutiera conexa de pe teritoriul Romaniei constand din realizarea racordurilor rutiere astfel nct sa asigure circulaia in toate direciile cu racord la reeaua de drumuri naionale din Romnia printr-o varianta locala de drum, care se desprinde din DN 56, Craiova Calafat. In cadrul acestei infrastructuri conexe sunt prevzute 4 pasaje peste alte cai rutiere si peste CF. Toate pasajele sunt dimensionate pentru clasa E de incarcare. Pe pasaje au fost prevazute parapete de siguranta de tip foarte greu si parapete pietonale la trotuare. 1. Pasajul peste CF pe bretea I sens Vidin Calafat Pasajul traverseaz linia de cale ferata care vine de pe podul principal, fiind amplasat pe o curba cu raza de 450,00 m. Are lungimea de 292,40 m fiind alcatuit din 11 deschideri, grupate in 3 tronsoane (10 x 26,00 + 1 x 32,00) Suprastructura in seciune transversala este alctuita din 9 grinzi prefabricate precomprimate, continuizate la nivelul plcii de suprabetonare si monolitizate la capete prin intermediul unei antretoaze de ~2,00 m lime. Calea pe pasaj are 10,50 m lime, o panta transversala de 6,5 % pentru viteza de 100 km/h. Nu are trotuare, ci doar lisa de 70 cm pentru fixarea parapetului de sigurana de tip foarte greu. Culeele sunt necate, cu 2 perei de 1,00 m lime si ~5,00 m nlime, fundate pe piloi forai de diametru mare, = 1,08 m si L = 20,00 m, iar pilele sunt lamelare, fundate fiecare pe 6 piloi forai cu = 1,08 m si L = 20,00 m. 2. Pasajul amplasat pe breteaua III care face legtura cu Calafat. DN 56 - direcia
Pasajul este amplasat intr-o curba cu raza de 70,00 m si supratraverseaz drumul naional DN 56 si breteaua IA. Pasajul are 3 deschideri 26,46 + 26,15 + 26,46 m, continuizate pe pile si o parte carosabila de 6,25 m cu un trotuar de 1,50 m, la exteriorul curbei. Suprastructura este alctuita din 6 grinzi prefabricate, postcomprimate continuizate printr-o placa de suprabetonare si antretoaze monolite cu grosimea de aproximativ 2,00 m pe pile si aproximativ 1,00 m la culei.
108
Culeele sunt masive fundate pe cate 6 piloi forai de diametru 1,08 m si lungime L = 20,00 m. Pilele sunt lamelare, evazate la partea superioara, fiind fundate pe cate 4 piloi forai cu diametrul de 1,00 Calea pe pasaj are 6,25 m cu o panta transversala de 3,5%, un trotuar de 1,50 m, la exteriorul curbei, si lisa de 70 cm la interior. La trecerea peste DN 56, pasajul asigura o inaltime libera de 5,50 m. 3. Pasajul pe breteaua IV Breteaua IV traverseaz breteaua IA printr-un pasaj cu lungimea de 92,60 m avand trei deschideri de 26,00 + 32,00 + 26,00. Pasajul este amplasat pe o curba cu raza de 200,00 m. Suprastructura, in seciune transversala, este alctuita din 8 grinzi prefabricate precomprimate. Grinzile sunt continuizate in zonele de rezemare prin intermediul unor antretoaze monolite de 2,00 m lime. Calea pe pasaj are limea de 9,40 m intre parapeii direcionali. Culeele sunt necate, avand elevatia alcatuit din 2 perei de 1,00 m lime si ~ 5,00 m nlime, fundate indirect pe 6 piloi de diametru mare 1,08 m cu lungimea de 20,00 m fiecare. Pilele sunt lamelare si sunt fundate indirect pe 6 piloi de diametru mare 1,08 m cu lungimea de 20,00 m fiecare. Racordarea cu terasamentele se face cu sferturi de con pereate. 4. Pasaj pe DN 56 peste breteaua I si CF Pasajul pe DN 56 are lungimea totala LT =347,70 m fiind alcatuit din 13 deschideri (12 x 26,00 m + 1 x 32,00 m). Infrastructurile sunt fundate indirect pe piloi forai cu diametrul 1,08 m si lungimea 20,00 m. Suprastructura este alctuit in sectiune transversala din 14 grinzi din beton armat precomprimat. Grinzile sunt continuizate la partea superioara prin placa de suprabetonare, cu o grosime variind intre 14 31,5 cm , iar in dreptul pilelor sunt solidarizate cu antretoaze. Partea carosabila pe pasaj are 14,00 m lime. Circulaia pietonal este asigurat prin 2 trotuare de 2,00 m lime fiecare. Racordarea cu terasamentele se realizeaz cu ajutorul zidurilor de sprijin. Pentru rampa Craiova s-a prevzut un zid de sprijin cu lungime L=190,10 m, iar pentru rampa Calafat lungimea zidului este 202,20 m. Colectiv de proiectare Coordonare: ing. T. Ivnescu Sef proiect: ing. D. Diaconu Principalii proiectanti: ing. R. Oran, ing. A. S. Stnescu, ing. C. Buzuloiu, ing. G. Isvoranu Verificare QMSM: ing. I. Baroncea Faza de proiectare: Proiect Tehnic; Detalii de Execuie
Perioada proiectarii: 2007- 2008
109
292.40
Fig. 3.18. Pasaj peste bretea si peste CF la la Calafat-Vidin
110
SECTIUNE LONGITUDINALA
83.57 2.15 26.46 26.15 26.46 2.15
Ax bretea1A
Ax DN56
Fig. 3.19. Pasaj pe bretea III peste DN 56 si Bretea IA la calafat - Vidin
111
ELEVATIE B
4.20 26.00
A
92.60 32.00 26.00 4.20
CALAFAT
VIDIN
A SECTIUNE TRANSVERSALA B - B
SECTIUNE TRANSVERSALA A - A
70
5.00
3.90
1.50
1.50
3.90
5.00
70
Fig. 3.20. Pasaj pe bretea IV peste bretea IA la Calafat-Vidin
112
A
26.00 26.00 26.00 32.00 26.00 26.00 26.00 Ls= 344.30m 26.00 26.00
ELEVATIE
26.00
26.00
26.00
ax bretea I Ax CF 2.00
SECTIUNE TRANSVERSALA A-A

2.00
Fig. 3.21. Pasaj pe DN 56 peste breteaua I si CF Calafat-Vidin
ax breteaII
113
3.2.6. REPARARE CONSOLIDARE POD PE DN 2F KM 3+412 PESTE RUL SIRET LA HOLT
Podul existent are 6 deschideri (57,60+4x58,70+57,60)m i lungime total de 366,70m. Structura de rezisten a podului este alctuit din boli gemene din beton armat dublu ncastrate care conlucreaz cu tablierul pe zona centrala. Pe zonele laterale sarcinile se transmit de la tablierul actuit din patru grinzi prin intermediul unor perei din beton armat cu grosimea de 20 cm i laimea de 2,00 m. Infrastructurile podului (dou culei i cinci pile) au elevaie masiv, din beton i sunt fundate pe chesoane cu aer comprimat, ncastrate n stratul de argil marnoas. Limea prii carosabile este de 7,00m cu dou trotuare pietonale denivelate de cte 1,00m lime fiecare. La cheie bolile prezint zone cu beton degradat i armtura corodat, iar n zona naterilor betonul prezint fisuri. Tablierul prezint zone cu beton degradat i armtur corodat. Lucrrile de consolidare/reabilitare a podului au fost proiectate dupa verificarea tuturor elementelor structurii de rezisten. Pentru consolidarea structurii pentru solicitrile aferente clasei E de ncrcare au fost realizate urmtoarele lucrri: mbuntirea conlucrrii ntre cele 2 boli gemene prin solidarizarea pereilor verticali i cmuirea lor pe toat nlimea; refacerea cii i trotuarelor, inclusiv pe zidurile ntoarse ale culeelor; repararea zonelor cu beton degradat i armtur corodat la boli, longeroni, antretoaze, perei, plac, consola trotuarului; reparaiile se execut cu mortar special, dup ce, n prealabil, suprafeele respective au fost corespunztor pregtite (piuire, suflare cu aer, curirea armturii de rugin i suplimentarea acestora); executarea apei de protecie a hidroizolaiei, a mbrcminii asfaltice pe pod i a trotuarelor cu parapete direcionale de tip foarte greu i parapete pietonale; montarea dispozitivelor de acoperire a rosturilor, nlocuirea gurilor de scurgere.
In cazul in care zonele cu beton degradat au avut amploare mai mare, fiind redusa semnificativ sectiunea elementului de beton, s-a prevzut demolarea betonului degradat, completarea armaturii si rebetonarea zonei respective. Dupa executarea reparatiilor, boltile, peretii si intradosul placii si al consolelor de trotuar au fost protejate cu vopsea speciala de protectie pentru betoane. Au fost, de asemenea refacute sferturile de con, scrile i casiurile. Lucrarile de reabilitare a podului au fost prevzute a se executa sub circulatie, pe jumatate de cale, cu restrictie de viteza.
114
ELEVATIE
Sc.1:200
A
8.30 5 57.60 58.70 58. 70
L tot=366.70 5 8.70 58.70 57.60 5 8.30
BACAU
VASLUI
Calibrare albie imp otriva a fuierilor 15 1.638 Zid de gabioane O.A. 150.138 14 8.138 Salte le de protectie impot riva afu ierilor Saltele de protectie impotriva afuierilor 141.658
Zid de gabioane
Nisip mijlociu, fin
Dezafectare dig si drum
Pietris mic, mare cu bolovani spre baza
Pietris mic, mare cu bolovani spre baza
Pietris mic, mare cu bolovan i spre baza
C1
A
P1
14 0.068
140.295
140.401
140.467 Argila marnoasa
140.261
Argila galbena cenusie Nisip fin prafos indesat 138.198
P2
Saltele de protectie impotriva afuierilor
Argila marnoasa
P3
P4
P5
Argila marnoasa vanata cenusie tare
de e xploatare
Ax drum
C2
Dezafectare dig si drum
PLAN
Sc.1:200
Zid de gabioane
Zid de gabioane 1.25 25
de exploatare
Ax drum
BACAU
Guri de scurgere Guri de scurgere 25 1 .25 7 .00 Guri d e scurgere
VASLUI
8.30
57.60
58.70
58. 70 366.70
5 8.70
58.70
57.60
8.30
Zid de gabioane
Zid de gabioane
Umplutura din material local
RAUL SIRET
Sa ltele d e protectie impotriva afuierilor
Fig. 3.22. Port peste raul Siret la Holt DN 2F Km 3 + 412
Racordarea rampelor de acces cu podul a fost prevzut pe o lungime de 25m de o parte si de alta a culeelor podului. Pe acostamentele rampelor a fost montat parapet directional tip semigreu.
Colectiv de proiectare Coordonare: ing. C. Iordnescu ef proiect: ing. C. Iordnescu Principalii proiectani: ing. M. Popovici, ing. B. Juncu, ing. M. Stefnoiu Verificare QMSM: ing. C. Petrescu Faza de proiectare: PTh + DDE
115
3.2.7. AUTOSTRADA URBANA CLUJ NAPOCA
Autostrada urbana Cluj traverseaz un numar important de cursuri de ape, vai, drumuri naionale, judeene sau comunale. Soluiile constructive pentru poduri si pasaje au fost stabilite in funcie de valorile debitelor maxime din seciunea podului, de gabaritele de libera trecere, de elementele geometrice ale drumurilor, condiiile locale ,etc Poduri si pasaje, au fost dimensionate la clasa E de ncrcare. La podurile si pasajele cu deschidere pana la 40,00 m suprastructura este alcatuita din grinzi prefabricate precomprimate, cu lungimea variind intre 36 si 40 m (fiind dispuse cate 5 in seciune transversala in cazul carosabilului cu limea de 12,50m, si cate 6 pentru o parte carosabila de 15,75 m latime) continuizate in dreptul pilelor. La podurile cu deschidere peste 40,00 m suprastructura este alcatuita din grinzi metalice cu inima plina si platelaj din beton armat care conlucreaz cu grinzile. In seciune transversala tablierul metalic este alctuit din patru grinzi cu inima plina, solidarizate doua cate doua, cu contravntuiri orizontale superioare si inferioare si contravntuiri transversale. Cele doua pachete de cate doua grinzi sunt la rndul lor solidarizate cu contravntuiri transversale si contravntuiri orizontale superioare. De asemeni, la partea inferioara intre cele doua pachete de grinzi sunt prevzute antretoaze care, pe lng mbuntirea conlucrrii acestora au fost folosite pentru rezemarea platformei de vizitare si ntreinere. Platelajul este alctuit, in seciune transversala, din cate doua dale prefabricate din beton armat care sunt monolitizare in ax. Pentru realizarea conlucrrii cu grinzile metalice s-au prevzut conectori de tip rigid sudai de talpa superioara a grinzilor metalice. La podurile realizate in arc tip Langer, arcele metalice conlucreaza cu grinzile de rigidizare. Grinzile principale amplasate la 17,00 m intre axe conlucreaza cu arcele prin intermediul unor tirani verticali, amplasati la distanta de 10,00 m intre axele lor. Arcele metalice au seciunea casetat si au o curbura continua dup un arc de parabola, cu sgeata de 20.00m si cu lungimea coardei de 130.00m. Grinzile de rigidizare au seciunea in forma de I, cu tlpi inegale si nlime inimii constanta. Antretoazele de capt au seciune casetata, iar antretoazele intermediare si longeronii au seciunea in forma de I. Platelajul tablierului (placa din beton armat precomprimat) conlucreaz cu reeaua de grinzi metalice prin intermediul conectorilor. Infrastructurile sunt alctuite din culei si pile. Culeele sunt necate cu elevaii realizate din 3 stlpi din beton armat sau masive. Pilele sunt lamelare. Infrastructurile sunt fundate direct sau indirect in funcie de caracteristicile geotehnice ale terenului de fundare. Pasajele peste autostrada sunt in numr de 4. Suprastructura este alctuita din grinzi prefabricate precomprimate monobloc, tip T cu inaltimea de 0,93 m si au latimea partii carosabile de 7,80 m si lungimea totala de 72,00 m (15,00+21,00+21,00+15,00 m). In seciune transversala sunt 8 grinzi. Infrastructurile sunt alctuite din 2 culei necate cu elevaii realizate din 2 stalpi din beton armat si pile cadru cu 2 stlpi.
116
2.5%
2.5%
117 Fig. 3.23. Pod pe autostrada urbana Cluj-Napoca Km 34+755 Km 35+010
2.5%
Fig. 3.24. Pod peste Somes si pasaj peste DJ 107R, DN1C
1:2
118
Colectiv de proiectare Coordonare poduri: ing. C. Iordanescu Sef proiect poduri: ing. C. Gadea Principalii proiectanti: ing. I. Stoian, ing. C. Buzuloiu Verificare QMSM ing. I. Voicu Faza de proiectare: Studiu de fezabilitate Perioada proiectarii: 2008
119
Fig. 3.25. Pod peste Somes si pasaj peste DN1
3.2.8. REPARATII CAPITALE LA PODUL PESTE MURES LA ILIA PE DN 7 KM 412 + 434
Podul peste raul Mures este amplasat pe DN. 7 Deva-Arad in dreptul localitatii Ilia (km 412+434). A fost construit in anul 1966, are 6 deschideri (35+4x47,00+35,00)m si o lungime totala de 258,00m. Infrastructura podului este formata din 5 pile lamelare din beton armat fundate pe chesoane deschise la 7-9m adancime sub etiaj si doua culei masive din beton si beton armat, fundate tot pe chesoane deschise. Suprastructura podului este alcatuita din grinzi console prefabricate precomprimate fixate pe capetele pilelor prin precomprimare verticala. Se obtin astfel console de 12,00m, avand inaltimea variabila de la 2,50m pe pile la 1,60m la capete. Pe aceste console sunt montate grinzile independente prefabricate precomprimate de 23,00m lungime. Intradosul acestor grinzi este curb avand inaltimea de 1,60m la rezemare si 1,30m in mijlocul deschiderii. In deschiderile marginale sunt montate tot grinzi independente prefabricate precomprimate cu inaltimea variabila de 1,60m la rezemarea pe ciocul Gerber si 1,30m la rezemarea pe culei. In sectiune transversala sunt montate sase grinzi prefabricate, precomprimate cu sectiunea in forma de I, dispuse la distanta de 1,78m. La partea superioara grinzile sunt solidarizate prin placa din beton armat. Podul are o parte carosabila de 7,80m si doua trotuare de cate 1,50m. Lucrarile de consolidare a podului peste raul Mures de la Ilia au constat din: - consolidarea tablierului prin precomprimare aditionala longitudinala, cu pastrarea numai a rosturilor existente inainte de pilele P2, P4 si de la cele doua culei; - precomprimarea aditionala longitudinala exterioara cu 12 cabluri 4T15S in camp si 17 cabluri 4T15S pe reazeme; ancorarea cablurilor se realizeaza in blocuri de beton armat, pozitionate de o parte si de alta a pilelor, solidarizate prin bare de otel tip Freyssibar 36mm, precomprimate transversal podului; - executarea unei placi de suprabetonare din beton armat monolit care conlucreaza prin conectori cu structura veche, refacerea caii, a trotuarelor si montarea parapetelor de siguranta si pietonale; -reparatii cu betoane speciale a zonelor degradate din suprastructuri precum si a elevatiilor infrastructurilor.
120
Fig. 3.26. Pod peste Mures la Ilia
Colectiv de proiectare Sef proiect: Sef proiect poduri: Principalii proiectanti: Verificare QMSM Faza de proiectare: ing. C. Iordanescu ing. S. Dragan ing. A. Radulescu, ing. V. Barliba ing. C. M. Petrescu Detalii de executie
121
3.2.9. REABILITAREA PODULUI PE DN 15 KM 243+610 LA POIANA TEIULUI
Podul este amplasat la coada lacului de acumulare de la Bicaz. Are 27 de deschideri, 26 dintre ele de 23 m i una de 36,80 m peste rul Bistria, precum i o bretea de racordare cu DN17B cu 3 deschideri de 23,00m. Ca schem static structura este alcatuit din boli gemene dublu ncastrate cu limea de 2,00m i distana ntre ele de 2,00m. Podul a fost realizat n perioada 1958 60 fiind dimensionat la clasa I de ncrcare. El a suferit degradri, n special, n urma inundaiilor din anul 2005 Repararea si consolidarea podului pentru clasa E de incarcare (A30 V80) necesit: desfacerea cii i demolarea trotuarelor pe pod i de pe zidurile ntoarse , precum i a betonului de umplutur; consolidarea bolii dintre pilele P23 - P24 (deschiderea peste albia Bistriei) i refacerea zonelor cu beton degradat i armtur corodat la toate bolile, la plac i la consolele trotuarelor; montarea armturii i turnarea plcii de suprabetonare, refacerea/lrgirea trotuarelor, rebetonarea lisei acestora; executarea hidroizolaiei i a apei de protecie a mbrcminii i a trotuarelor, precum i a sistemului de colectare i evacuare a apelor pluviale.
Fig. 3.27. Pod pe DN15 Km 343+610 la Poiana Teiului (coada lacului Bicaz)
Colectiv de proiectare Coordonare: ing. C. Iordnescu ef proiect: ing. C-tin Iordnescu Principalii proiectani: ing. M. Popovici, ing. B. Juncu, ing. M. Stefnoiu Verificare QMSM: ing. I. Voicu Faza de proiectare: PTh + DDE Perioada elaborrii proiectului: 2006
122
3.2.10. CONSOLIDARE SI REABILITARE POD SERBANESTI PESTE RAUL BISTRITA LA BACAU
Solutia de reabilitare a podului peste raul Bistrita la Bacau a constat inlocuirea intregii suprastructurii existente cu un tablier metalic nou, cu pastrarea infrastructurilor. Tablierul proiectat are partea carosabila de 14,00m pentru 4 benzi de circulatie. Pe pod nu sunt realizate trotuare, circulatia pietonala fiind asigurata pe pasarele pietonale independente. Suprastructura podului este de tip mixt, cu structura de rezistenta alcatuita din grinzi metalice cu inima plina si platelaj din beton armat cu care conlucreaza. Tablierul metalic are lungime totala de 316,80m, marimea deschiderilor fiind: (34,80+35,30+35,10)m; (35,40+35,60+35,20)m; (35,20+35,30+34,30)m. Pentru fiecare sens de circulatie, in sectiune transversala, tablierul este alcatuit din doua grinzi cu inima plina. Distanta dintre grinzile principale este de 4,50m, iar intre cele doua tabliere distanta este de 3,25m. Corespunzator latimii platformei de 15,20m, platelajul de beton armat este alcatuit din doua dale de beton armat de 6,40m, solidarizate. Conlucrarea celor doua elemente de rezistenta - grinzile metalice si dalele de beton armat - se asigura prin conectori metalici de tip rigid sudati pe talpa superioara a grinzii metalice. Pe pod sunt montate parapete de siguranta de tip foarte greu.
Colectiv de proiectare Sef proiect coordonare: Sef proiect: Principalii proiectanti: Verificare QMSM Faza de proiectare: Perioada proiectarii:
ing. C. Iordanescu ing. A. Radulescu ing. N. Avram, ing. A. Antonescu ing. I. Voicu Detalii de executie 2006-2007
123
Fig. 3.28. Pod peste Bistrita la Serbanesti
124
3.2.11. AUTOSTRADA SIBIU PITETI
. Pe autostrada lucrarile de arta au latimea partii carosabile de 12,00 m pe fiecare sens (lucrarea de arta a fost proiectata a se executa separat pentru fiecare sens de circulatie) si doua coronamente de 0,75 m latime fiecare. Intre cele doua lucrari s-a prevazut un spatiu de 1,50 m. Peste autostrada, au fost proiectate pasajele cu partea carosabila de 7.80 m latime pe drumurile nationale, judetene si comunale si doua trotuare cu latimea de 1.50 m fiecare. Pe drumurile de exploatare partea carosabila are 7.00 m latime si este delimitata de cate doua coronamente de 0.75 m fiecare. Pasajele din zona nodurilor au partea carosabila de min. 9.00 m latime si doua coronamente de 0.75 m latime fiecare. Inaltimea libera sub pasajele peste autostrada este minim 5,50m. Suprastructura lucrarilor de arta s-a prevazut a fi realizata din elemente de beton armat precomprimat prefabricat, grinzi continue metalice cu conlucrare, iar infrastructura (culei, pile) din beton simplu si beton armat monolit cu fundatii directe sau in cazul unor conditii defavorabilepe piloti forati cu diametru mare si radier. Structura de rezistenta a fost dimensionata pentru clasa E de incarcare (A30 cu oameni sau V80) si la solicitarile produse de actiunile seismice conform SR 11100/1-93 (zona cu grad de seismicitate 8.1 de intensitate seismic) Pentru reducerea numarului rosturilor de dilatatie, grinzile simplu rezemate sunt continuizate pe pile.
125
PASAJ PE AUTOSTRADA
ELEVATIE
SECTIUNE TRANSVERSALA
Fig. 3.29. Autostrada Sibiu - Pitesti Pasaj pe autostrada
126
PASAJ PESTE AUTOSTRADA

ELEVATIE
Fig. 3.30. Autostrada Sibiu - Pitesti . Pasaj superior peste autostrada
Colectiv de proiectare: Coordonare: ef proiect: Principalii proiectanti: Verificare Q.M.S.M.: Faza de proiectare: Perioada elaborarii proiectului:
ing. C. Iordanescu ing. A. Blat ing. M. Sladescu, ing. A. Tudor, ing. F. Mitroi, ing. M. Panciu, ing. A. Gantolea Ing. I. Voicu Studiu de Fezabilitate 2007-2008
127
3.2.12. AUTOSTRADA DE CENTUR BUCURETI km 0+000 - km 100+900 Pe autostrada de centur Bucureti au fost prevazute: poduri i pasaje pe autostrad, pasaje peste autostrad si pasaje n zona nodurilor. Numrul podurilor i pasajelor este de 74 in lungime total de 12.584,70 m (cca. 12% din traseul autostrzii) din care 27 pasaje peste autostrada si 11 pasaje in zona nodurilor. Podurile si pasajele pe autostrada au fost proiectate separat pentru fiecare sens de circulatie si au partea carosabila de 12,00 m. Pasajele peste autostrada de centura au partea carosabila de 7.80 m latime in cazul drumurilor nationale, judetene si comunale cu doua trotuare avand latimea de 1.50 fiecare iar pe drumurile de exploatare partea carosabila va fi de 7.00 m latime. Pasajele din zona nodurilor au partea carosabila de min. 9.00 m latime. Suprastructura lucrarilor de arta este prevazuta a fi realizata din elemente de beton armat precomprimat, grinzi metalice continue cu conlucrare, arce, iar infrastructura culei si pile, din beton armat cu fundatii directe din beton sau fundatii indirecte, piloti forati de diametru mare ( 1,08 m) din beton armat). Structura de rezistenta a fost dimensionata pentru clasa E de incarcare.
ELEVATIE
Fig. 3.31. Pasaj pe autostrada de centura Bucuresti
128
ELEVATIE
Fig. 3.32. Autostrada de Centura Bucuresti Pasaj peste autostrada
ing. C. Iordanescu ing. A. Blat ing. M. Sladescu, ing. A. Tudor, ing. F. Mitroi, ing. M. Panciu, ing. A. Gantolea Ing. C. Petrescu Studiu de Fezabilitate 2007
129
3.2.13. PASAJE PE CENTURA VEST PLOIETI
innd seama de intensitatea traficului pe Centura Vest Ploiesti, carosabilul acestei artere a fost largit la 4 benzi de circulatie. Pasajele existente (5 buc.) urmeaza sa fie reabilitate, iar paralel cu acestea s-a prevazut constructia de noi pasaje asa cum se prezinta in cele ce urmeaza, avand aceleasi caracteristici cu cele existente. Pasajul peste CF la Brazi (DN 1 - km 55 + 720) a fost proiectat alaturat celui existent. Are 7 deschideri (24,00 + 28,00 + 29,00 + 36,00 + 27,00 + 28,00 + 24,00=196,0 m), partea carosabila 7,80m si trotuar pe partea dreapta de 1,50 m latime. Suprastructura este realizata din grinzi prefabricate precomprimate simplu rezemate, iar infrastructura din culei inecate si pile de tip cadru din beton armat si fundatii directe. Pasajul peste drumul de acces la Rafinaria Brazi (DN1 - km 55 + 940) a fost prevazut cu o deschidere de 22,00 m, alcatuita din grinzi simplu rezemate prefabricate precomprimate cu o parte carosabila de 7,80 m si un trotuar pe partea dreapta de 1,25 m. Pasajul peste linia ferata simpla Ploiesti Targoviste (DN1 km 62 + 650) a fost proiectat prin largirea celui existent la 4 benzi pe partea stanga. A fost inlocuita suprastructura existenta (fasii cu goluri) cu o noua suprastructura din grinzi prefabricate precomprimate cu placa de suprabetonare si partea carosabila de 17,90 m cu doua trotuare de 1,50 m. La pasajul peste DN 72 Ploiesti Targoviste (DN1 - km 63 + 900) s-a prevazut largirea la patru benzi de circulatie cu suprastructura asemanatoare cu cea existenta, legatura dintre tabliere fiind facuta prin placa de suprabetonare si prin precomprimarea exterioara a antretoazelor. Latimea partii carosabile va fi de 18,80 m latime cu doua trotuare de 1,40 m fiecare. 130
Pasajul peste linia dubla electrificata Bucuresti Brasov (DN1 - km 64 + 200) are 5 deschideri de 14,00 m. Pentru largirea pasajului se vor executa culei si pile pe partea stanga pe care se va monta suprastructura noua similara cu cea existenta. Legatura dintre cele doua suprastructuri se va face prin placa de suprabetonare. Partea carosabila va avea 19,20 m latime si doua trotuare de 1,40 m fiecare.
ELEVATIE
24.00 28.00 29.00 196.00 36.00 27.00 28.00 24.00
SECTIUNE A-A
9.80 10.40 1.10 7.80 1.10 50 9.80 7.80 1.25 1.10 10.40 7.80
SECTIUNE B-B
9.80 9.80 1.10 50 7.80 1.25
1.60
Ax pasaj existent
Ax pasaj existent
Fig. 3.33. Pasaj Brazi pe DN1 Km 55+720
Colectiv de proiectare: Coordonare: ef proiect: Principalii proiectanti: Verificare QMSM: Faza de proiectare: Perioada elaborarii proiectului:
Ing. C Iordanescu ing. A. Bla ing. M. Sladescu, ing. A. Tudor, ing. F. Mitroi, ing. M. Panciu, ing. A. Gantolea Ing. C. Petrescu Reactualizare Studiu de Fezabilitate 2006
Ax pasaj nou
131
Ax pasaj nou
1.60
3.2.14. PASAJ SUPRATERAN OS. COLENTINA - STR. D-NA GHICA, BUCURETI Pasajul este amplasat pe strada D-na Ghica si traverseaza os. Colentina. Are patru benzi de circulaie (cte dou benzi pe sens), latimea carosabilului fiind de 14,00m La stabilirea deschiderii centrale si a lungimii pasajului s-a avut in vedere situatia din zona si anume pastrarea zonei carosabile de pe Sos. Colentina si neafectarea retelelor amplasate pe zona mediana. Au rezultat astfel o deschidere centrala de 98.00 m si doua marginale de cate 42.50 m, lungimea totala a pasajului fiind de 183.00 m. Structura este hobanata. Pilonii metalici au inaltimea de 20,70m cu sectiune casetata.
Culeile sunt masive din beton armat. Pe pasaj sunt prevazuti stalpi pentru instalatia electrica de iluminat. ELEVATIE
Fig. 3.34. Pasaj Soseaua Colentina - Str. Doamna Ghica - Bucuresti
ing. C. Iordanescu ing. A. Blat ing. M. Sladescu, ing. A. Tudor, ing. F. Mitroi, ing. M. Panciu, ing. A. Gantolea Ing. C. Petrescu Studiu de Fezabilitate 2005
132
3.2.15. CONSOLIDARE POD PE DN66A km 2+178 PESTE JIUL DE VEST LA ANINOASA Drumul naional 66A Livezeni Campu lui Neag traverseaz Jiul de Vest la km 2 + 178 pe un pod din beton armat, cu o deschidere. Suprastructura podului este alctuita din 2 arce dublu ncastrate, cu deschiderea de 70,00 m i platelaj din beton armat cu calea la mijloc. Din zidul de garda al culeei Livezeni pana n zidul de garda al culeei Campu lui Neag, podul are lungimea de ~ 72,00m i o lungime totala de ~81,00m incluznd si zidurile ntoarse ale culeelor. Platelajul este susinut prin intermediul unor tirani din beton armat cu seciune dreptunghiulara (28 x 28 cm) si care prezinta fisuri verticale in lungul lor. n seciune transversala, platelajul este alctuit 3 grinzi longitudinale (3,95m interax), solidarizate prin placa carosabila de beton armat (18 cm) i prin antretoaze din beton armat precomprimat, amplasate n dreptul tiranilor (la cate 5,40 m interax). Limea parii carosabile este de 8.20m, cu 2 trotuare de cate 1,10 m fiecare, delimitate de partea carosabila prin borduri nalte, din beton. Infrastructura podului este alctuita din doua culei masive din beton armat fundate direct, iar racordarea cu terasamentele este realizata cu sferturi de con protejate cu pereu din piatra bruta. Podul a fost executat n anul 1968 i a fost dimensionat la clasa E de ncrcare (A 30, V 80). S-a solicitat consolidarea podului, prin nlocuirea tiranilor din beton armat existeni. Inainte de inlocuire, in urma ncercrii podului si a msurtorilor efectuate, a rezultat ca rezistenta, stabilitatea si sigurana in exploatare nu sunt afectate. Soluia nlocuirii tiranilor existeni a constat in dispunerea (prin ancorarea in arce respectiv, tablier) a unor tirani noi, metalici, alcatuiti din bare rotunde din otel special cu 40 mm, amplasati simetric, de-o parte si alta a celor existenti. Dupa intrarea in sarcina a tirantilor noi, cei existenti se suprima. In documentatie s-a prevazut si reabilitarea partii carosabile si a trotuarelor podului existent, precum si reparatii ale elementelor din beton ce prezinta degradari. Figura 3.35 prezinta podul de pe DN 66A peste Jiul de vest la Aninoasa.
Colectiv de proiectare Coordonare: Sef proiect: Principalii proiectanti: Verificare QMSM: Faza de proiectare: Perioada proiectrii:
ing. C. Iordanescu ing. R. Popa ing. E. Crciun ing. I. Voicu Proiect Tehnic; Detalii de Execuie 2006 2007
133
Fig. 3.35. Pod pe DN66A Km 2+178 peste Jiul de Vest la Aninoasa
134
3.2.16. REPARATII CAPITALE LA PODUL PE DN 15B Km 60+665 PESTE MOLDOVA LA CRISTESTITIMISESTI
Podul a fost construit in anul 1961; are 11 deschideri (20,20+9x26,40+20,20)m si lungimea totala de 278,80m. Suprastructura este alcatuita din grinzi continue pe cate 5 deschideri pornind de la fiecare mal, iar deschiderea centrala este o grinda independenta. In sectiune transversala podul este alcatuit dintr-o caseta inchisa cu inaltime constanta, cu doi pereti a caror fata exterioara este inclinata. Tablierul independent nu are placa inferioara. Pilele au elevatii lamelare, iar culeele sunt masive. In anul 1999 fundatiile pilelor au fost consolidate cu pilotii forati de diametru mare si radiere asigurand transmiterea sarcinilor de la infrastructuri la piloti forati de diametru mare. Reparatia capitala a podului a constat din: - consolidarea suprastructurii pentru clasa ,,E de incarcare (A30; V80) si largirea acesteia corespunzator unei parti carosabile de 7,80m si doua trotuare de cate 1,25m realizata prin executia unei placi din beton armat in suprabetonare (care conlucreaza prin conectori cu structura veche), precum si printr-o precomprimare aditionala exterioara, longitudinala, cu cable amplasate intre grinzile principale; - reparatii prin torcretare a zonelor degradate ale suprastructurii si elevatiilor pilelor si culeelor; - largirea culeelor si repararea elevatiilor culeelor. - refacerea caii si a trotuarelor podului; - largirea carosabilului drumului la 7,80m; - lucrari de reprofilare, amenajare a albiei raului si de aparare cu gabioane pe ambele maluri amonte si aval. Podul peste raul Moldova la Cristesti-Timisesti pe DN 15 Km 60+665 este prezentat in figura 3.36. Colectiv de proiectare Sef proiect: Sef proiect poduri: Principalii proiectanti: Verificare QMSM Faza de proiectare: Perioada proiectarii:
ing. C. Iordanescu ing. S. Dragan ing. A. Radulescu, ing. V. Barliba, ing. N.Avram. ing. C. M. Petrescu Detalii de executie 2006
135
Fig. 3.36. Pod peste raul Moldova la Cristesti-Timisesti DN 15D Km 60+665
136
R. Moldova
3.2.17. PODURI PE DN 7A BREZOI - PETROSANI Km 0+000 Km 86+600 Pe traseul supus modernizarii sunt 23 de poduri si viaducte prevazute pentru reabilitare si 4 poduri noi. Lucrarile de reabilitare au urmarit aducerea acestora la clasa ,,E de incarcare si constau din: reparatii ale unor fundatii (injectii cu lapte de ciment), reparatii ale elevatiilor la culei, pile si zidurile intoarse, reparatii locale ale elementelor de rezistenta din suprastructuri (grinzi, tabliere, placi), iar in unele cazuri chiar inlocuirea suprastructurii, turnarea unei placi de suprabetonare din beton armat in cazul pastrarii suprastructurii existente, refacerea trotuarelor si a caii pe partea carosabila, montarea parapetelor si rosturilor, refacerea racordarii cu terasamentele. In cele ce urmeaza sunt prezentate solutiile aplicate la unele dintre lucrarile reprezentative de reabilitare a podurilor pe DN 7A.
Fig. 3.37. Pod pe DN 7A Km 7+902
Fig. 3.38. Pod pe DN 7A Km 18+896
137
Fig. 3.39. Pod pe DN 7A Km 21+410
Fig. 3.40. Pod pe DN 7A Km 23+717
138
Fig. 3.41.Pod pe DN 7A Km 47+857 (inlocuirea suprastructurii existente)
Cele 4 poduri noi proiectate pe drumul national DN 7A au suprastructura din elemente prefabricate precomprimate cu armatura preintinsa. Aceste poduri au o singura deschidere, infrastructura fiind culei din beton armat pe fundatie directa. Se exemplifica sistemul constructive al acestor poduri noi prin podul proiectat la km 83+000.
25
1.50
7.80
1.50
25
9.34
Fig. 3.42. Pod pe DN 7A Km 83+000
Colectiv de proiectare Sef proiect complex: Sef proiect poduri: Principalii proiectanti: Verificare QMSM Faza de proiectare: Perioada proiectarii: ing. C. Iordanescu ing. S. Dragan ing A. Radulescu, ing V. Barliba, ing N.Avram. ing. I. Voicu Studiu de fezabilitate 2007
139
2.00
3.2.18 PENETRAIE PRELUNGIREA GHENCEA DOMNETI. PASAJ SUPERIOR
Fig. 3.43. Plan de situatie. Prelungirea Ghencea-Domnesti
Prelungirea Ghencea traverseaz Calea ferat de centur i Centura rutier a Municipiului Bucureti printr-o intersecie la nivel neamenajata i intr pe DJ 602 n comuna Domneti. oseaua de Centur este dispus paralel cu calea ferat, la circa 5 m de aceasta. Pentru traversarea caii ferate de centura si centura rutiera s-a prevazut un pasaj denivelat, pentru care au fost studiate doua solutii si anume: - Varianta A pasaj scurt L = 171,55 m (8 deschideri de 21,00 m). - Varianta B pasaj lung L = 297,85 m (14 deschideri de 21,00 m). In ambele solutii calea are o parte carosabila de 14,80 m si doua trotuare de 2,00 m latime fiecare. Suprastructura pasajului este prevazuta a fi realizata din grinzi prefabricate, pretensionate (15 grinzi in sectiune transversala). Culeele sunt de tip inecat cu pereti si rigle din beton armat, iar pilele de tip cadru cu doi stalpi si radiere din beton armat cu fundatii pe piloti forati cu diametru 108 cm si L = 22,00 m . 140
Structura de rezistenta a fost dimensionata la clasa E de incarcare (STAS 3221-86, STAS 1545-89 si SR 11100/1-93 (zona cu grad de seismicitate 8.1 de intensitate seismic).
ELEVATIE
Fig. 3.44. Pasaj peste linia CF si drumul de centura Bucuresti
Ing. C. Iordanescu ing. A. Blat ing. M. Sladescu, ing. A. Tudor, ing. F. Mitroi, ing. M. Panciu, ing. A. Gantolea Ing. C. Petrescu Studiu de Fezabilitate 2006
141
3.2.19. LUCRARILE DE PODURI IN CADRUL REABILITARII DN 2D FOCSANI - OJDULA Km 0+000 Km 118+873 Pe traseul drumului national nr. 2D sunt un numar de 36 poduri si un pasaj superior peste magistrala CF500. Dintre acestea, 23 poduri au fost prevazute pentru reabilitare, iar 13 spre a fi nou construite. Lucrarile de reabilitare constau din: reparatii la infrastructuri (injectii cu lapte de ciment la fundatii, reparatii ale elevatiilor la culei, pile, ziduri intoarse), reparatii locale ale suprastructurii (grinzi, tabliere, bolti), turnarea unor placi de suprabetonare din beton armat, refacerea trotuarelor, a hidroizolatiei, montarea parapetelor si rosturilor, refacerea racordarii cu terasamentele. In continuare sunt prezentate unele poduri reabilitate:
Fig. 3.45. Pod pe DN 2D Km 3+400
142
Fig. 3.46. Pod pe DN 2D Km 9+900
Fig. 3.47. Pod pe DN 2D Km 37+140 143
Fig. 3.48. Pod pe DN 2D Km 40+029
Fig. 3.49. Pod pe DN 2D Km 52+266
144
Fig. 3.50. Pod pe DN 2D Km 52+786
Cele 13 poduri nou construite au infrastructura culei si pile din beton si beton armat, iar suprastructura din elemente prefabricate precomprimate cu armatura preintinsa sau dale din beton armat monolit.
Fig. 3.51. Pod pe DN 2D Km 89+790 145
Fig. 3.52.Pod pe DN 2D Km 90+690
Colectiv de proiectare Sef proiect complex: Sef proiect poduri: Principalii proiectanti: Verificare QMSM Faza de proiectare: Perioada proiectarii:
ing. O. Chelza ing. S. Dragan ing. A. Radulescu, ing V. Barliba, ing N. Avram, ing A. Antonescu ing. I. Baroncea Proiect tehnic, Detalii de executie 2007-2008
146
3.2.20. POD PE DN 1A KM 54+970 PESTE RAUL PRAHOVA LA STANCESTI
Fig. 3.53. Varianta DN 1A DN 1A la Stancesti
Drumul national D.N.1 A Bucuresti-Ploiesti, traversa rul Prahova la km. 54 + 970 pe un pod din beton cu lungimea de 269,60 m (13 deschideri bolti din beton armat), partea carosabil de 5,00 m si doua trotuare de 0,75 m latime fiecare. Podul nu mai corespundea noilor cerinte de trafic (gabarit si capacitate portanta). In aceste conditii s-a executat la 450 m aval de podul existent, un pod nou cu o lungime totala de 176,16 m pe un traseu nou ce se desprinde din DN 1A la km.55+088.55 si reintra in drumul national (DN 1A) la km 56 + 041. Podul proiectat are lungimea totala de 176,16m cu 5 deschideri de 33,00m, este oblic dreapta 800 fata de axul drumului. Are partea carosabila de 7,80m si doua trotuare de 1,50m. Suprastructura podului este alcatuit din grinzi prefabricate cu tronsoane mari asamblate prin postcomprimare. Infrastructura este alcatuita din 2 culei de greutate si 4 pile lamelare fundate pe piloti forati de diametru mare. In figura 3.53. se prezinta varianta proiectata/executata la Stancesti pe DN 1A, iar in figurile 3.54 si 3.55 podul peste raul Prahova.
Ing. C Iordanescu ing. A. Bla ing. M. Sladescu, ing. A. Tudor, ing. F. Mitroi, ing. M. Panciu, ing. A. Gantolea ing. C. Petrescu Detalii de Executie 2002-2004
147
ELEVATIE
Fig. 3.54. Pod peste raul Prahova la Stancesti pe DN 1A
Fig. 3.55. Podul nou realizat pe DN 1A la Stancesti
148
3.2.21. PASAJ SUPERIOR LA POARTA 3 PORTUL CONSTANA
ntocmirea documentaiei tehnice n faza unic (PTh+DE) de reparare a pasajului existent, pentru mbuntirea siguranei, confortului i funcionalitii n exploatare a pasajului. Pasajul existent a fost executat n anul 1965, fiind dimensionat la clasa,,I de ncrcare (A13, S60). El prezint o serie de degradri care dac nu sunt remediate pot conduce la scderea siguranei n exploatarea podului.
ORAS ELEVATIE A
11.60 Sc. 1:200
C1
Ax C.F. Ax C.F. Ax C.F.
9.70
2.50
2.50
P1
P2 P3
Lfir secundar(Tablier T1b)=14.50
-0.50
-0.80 -1.60 -3.00 -3.00 -3.00 -3.00 -3.00
Ax C.F.
Ax C.F.
PORT
P4
28.40 Tablier T2 29.86 Tablier T3
P5
A
29.86 T ablier T4
P6
Lung. totala cu cele 2 fire = 251.26 m
29.86 Tablier T5 Lung. in curba = 221.26 m
P7
29.86 Tablier T6
P8
29.86 T ablier T7
P9
29.51 Tablier T8
C2
Zid de sprijin Stg-Dr L=37.40
Lfir principal(Tablier T1a)=24.40
POARTA 1
PLAN
Sc. 1:200
PLATFORMA C1b
Ta bli er
25
1.50 25
1.5
R20.0 0
8.0 0
14.5 0
25 1.50
8.00
T1 b
29.86
29.86
29.86
29.86
29.86
29.51
37.40
PORT
Tablier T3 Ax C.F. Ax C.F. Ax C.F.

30 .16
30
1.0
P4
r T2 blie Ta
P3
1. 50
P2
P1
ORA
C1a
Ta bl
ier
T1
Ax C.F.
Fig. 3.56. Pasaj superior Poarta 3-Port Constanta
Pentru aducerea pasajului la parametrii normali de exploatare sunt necesare urmtoarele lucrri : repararea zonelor cu beton degradat i armtur vizibil, corodat, la suprastructur i la infrastructuri ; desfacerea straturilor cii, demontarea parapetului pietonal, a elementelor prefabricate din trotuar i executarea unor noi console de trotuar din beton armat monolit ; refacerea gurilor de scurgere ; executarea stratului suport al hidroizolaiei i hidroizolaia ; executarea mbrcminii asfaltice pe pasaj ; montarea bordurilor i execuia trotuarelor ; recondiionarea i montarea parapetului pietonal i a parapetului de tip greu ;
Ax C.F.
P5
T ablier T4
P6
Tablier T5
P7
Tablier T6
P8
T ablier T7
P9
Tablier T8
C2
Zid de sprijin
30 1. 00 8. 00 25
0 .0 70 R
149
Pe rampe, zidurile de sprijin i culeea Port se desfac trotuarele i parapetul pietonal ; se execut consolele de trotuar din beton armat monolit C25/30 ; se refac trotuarele n continuarea celor de pe pasaj i se monteaz parapetul direcional i cel pietonal ; se frezeaz asfaltul pe rampa ctre port pe cca 80m lungime i se ranforseaz sistemul rutier existent cu min 4cm binder de criblur i 4cm beton asfaltic ;
Colectiv de proiectare Coordonare: ef proiect: Principalii proiectani: Verificare QMSM: Faza de proiectare: Perioada elaborrii proiectului:
ing. C. Iordnescu ing. Mihaela Popovici ing. Bogdan Juncu, ing. Monica tefnoiu ing. I. Voicu DDE 2006
150
3.2.22. LUCRARI DE PODURI PE VARIANTA DE OCOLIRE ZALAU Km 0+000 Km 16+331
Pe primul tronson al variantei cu lungimea de 8,003km au fost prevazute: 1 pasaj superior, 1 viaduct si 8 poduri cu o lungime insumata de 737,95m. Pe tronsonul 2 al variantei cu o lungime de 8,328km este necesar sa se realizeze un singur pod cu lungimea de 27,40m. Toate lucrarile au fost proiectate pentru clasa ,,E de incarcare (A30; V80). Pasaj superior km 0+286 Pasajul superior traverseaza drumul national DN 1F si are o lungime totala de 62,70m. Suprastructura pasajului consta din grinzi prefabricate pretensionate cu armatura aderenta preintinsa cate 6 in sectiune transversala. Calea pe pasaj are 6,20m latime si un trotuar cu latimea de 1,50m. Culeele sunt de tip inecat, realizate din beton armat, iar pilele sunt din beton armat, alcatuite dintr-o rigla si doi stalpi circulari. Fundatiile sunt directe, fiind alcatuite din beton simplu si cuzineti din beton armat.
SECTIUNE LONGITUDINALA PRIN AX DN 1F

2.80 18.00 62.70 21.00
Ax DN1F Proiectat Ax DN1F existent
18.00
2.70
DJ 191C
25 55 6.20 1.50 25
6.50
Fig. 3.57. Pasaj superior pe DN 1F Km 0+286 151
2.50 1.50
Viaduct km 0+186 Viaductul are 8 deschideri egale si o lungime totala de 272,90m. Suprastructura consta din grinzi prefabricate precomprimate tronsonate de 33,00m lungime si h=1,80m. Calea pe viaduct are 7,80m latime si doua trotuare de 1,50m fiecare. Culeele sunt masive din beton simplu si beton armat, iar cele 7 pile sunt lamelare din beton armat. Fundatiile sunt pe piloti forati de diametru mare si radiere din beton armat. Viaductul are o racordare tip pantalon cu breteaua care a traversat superior DN 1F. Pantalonul are lungimea de 33,00m, infrastructura sa fiind compusa dintr-o culee cu fundare indirecta, dispusa in prelungirea culeei C1 a viaductului si o pila respectiv pila P1 a viaductului, care are o lungime extinsa pentru a se permite rezemarea grinzilor de pe viaduct si de pe pantalon. Suprastructura pantalonului este formata din 3 grinzi precomprimate tronsonate de 33,00m lungime si h=1,80m, solidarizate prin placa de beton armat si antretoaze transversale. Calea pe pantalon are 5,00m latime si un trotuar pe partea dreapta cu latimea de 1,50m.
E L E V A T IE
Fig. 3.58. Viaduct Km 0+186 152
Podurile de la km 0+672 si km 4+991 Podul de la km 0+672 are 3 deschideri de 15,00m, iar cel de la km 4+991, tot 3 deschideri (15,00+18,00+15,00)m. Suprastructurile sunt alcatuite din grinzi prefabricate pretensionate cu armatura aderenta preintinsa, joantive, 9 bucati in sectiune transversala, peste care se prevede o placa de suprabetonare. Calea pe pod are o parte carosabila de 8,30m, respectiv 9,90m si doua trotuare de 1,50m fiecare. Infrastructurile acestor poduri au culeele masive din beton simplu si beton armat si pilele lamelare din beton armat. Fundatiile sunt indirecte pe piloti forati de diametru si radiere din beton armat.
Fig. 3.59. Pod Km 0+672 153
Podurile de la km 1+225 si km 6+650 Podurile de la km 1+225 si km 6+650 traverseaza doua vai adanci prin care curge cate un parau si au fiecare o deschidere de 50,00m, lungimea totala fiind de 58,90m, respectiv de 61,95m. Suprastructurile sunt de tip mixt metal-beton, cu structura de rezistenta alcatuita din grinzi metalice cu inima plina cu h=2,80m in conlucrare cu un platelaj din beton armat. Calea pe pod are o parte carosabila de 7,80m, respectiv de 8,30m cu doua trotuare de 1,50m fiecare. Infrastructurile acestor poduri-viaduct sunt alcatuite din culei masive din beton simplu si beton armat. Fundatiile sunt pe piloti forati de diametru mare cu radiere din beton armat.
S E C T IU N E L O N G IT U D IN A L A P R IN A X
5 .8 0 10 5 8 .9 5 5 0 .0 0 1 0 2 .9 5
1 2 .0 0
.15
S E C TIU N E TR A N S VE R SA LA
25 150 11.80 7.80+2x0.25=8.30 150 25
10.40
Fig. 3.60. Pod Km 1+225
154
2.00
Podurile de la km 0+875 si km 1+016 Podurile de la km 0+875 si cel de la km 1+016 traverseaza doua vai strabatute de cate un parau. Ele au o deschidere de 30,00m, lungimea totala a acestora fiind de 39,70m, respectiv de 36,65m. Suprastructurile, sunt alcatuite din grinzi prefabricate postcomprimate tronsonate, 4 bucati in sectiune transversala. Calea pe pod are o parte carosabila de 8,30m si doua trotuare de 1,50m fiecare. Infrastructurile acestor poduri sunt similare podurilor de la km 1+225 si km 6+650.
5 .9 5
3 9 .7 0 3 0 .0 0
3 .6 5
25
1 .5 0
7 . 8 0 + 2 x 0 .2 5 = 8 . 3 0
1 .5 0 2 5
10
1 0 .2 0
10 2.00
1 0 .4 0
Fig. 3.61. Pod Km 0+875
155
Pod km 2+348 Podul traverseaza o vale larga strabatuta de un parau si are 3 deschideri (24,00+27,00+24,00)m, lungimea totala fiind de 82,20m. Suprastructura podului este alcatuita din grinzi prefabricate postcomprimate tronsonate de 24,00m si 27,00m lungime, 4 bucati in sectiune transversala. Calea pe pod are o parte carosabila de 8,80m si doua trotuare de 1,50m fiecare Infrastructura acestui pod consta din culei masive din beton si pile lamelare din beton armat. Fundatiile sunt indirecte pe piloti forati de diametru mare si radiere din beton armat.
Fig. 3.62. Pod Km 2+348 156
Pod km 2+074 Podul are o deschidere de 12,00m, lungimea totala a acestuia fiind de 13,30m. Suprastructura podului este din grinzi prefabricate precomprimate cu corzi aderente cu L=12,00m, h=0,52m, 20 bucati in sectiune transversala, in conlucrare cu o placa monolita de suprabetonare. Calea pe pod are o parte carosabila de 9,30m si doua trotuare de 1,50m fiecare. Infrastructura podului are fundatiile directe din beton simplu si beton armat.
E LE V A T IE 60 5 13.30 12.00 5 60
25 1.50
7.80+2x0.75=9.30
1.50 25
10 2.50 1.50
13.00
10
8.55
13.20
9.85
Fig. 3.63. Pod Km 2+074
Al doilea tronson situat preponderent in zona unui drum local si avand o lungime de 8,328km este propusa o lucrare, respectiv un pod nou, avand lungimea suprastructurii de 21,00m si o lungime totala de 27,40m.
157
Pod km 11+570 Podul traverseaza oblic dreapta la 50 paraul Mitei printr-o deschidere de 21,00m, lungimea totala a podului (incluzand si zidurile intoarse) fiind de 27,40m. Infrastructura podului este alcatuita din doua culei masive din beton simplu si beton armat. Fundatiile celor doua culei sunt directe. Suprastructura podului consta din grinzi prefabricate pretensionate cu armatura aderenta preintinsa, joantive, cu L=21,00m si h=0,93m, 9 bucati in sectiune transversala, peste care se prevede o placa de suprabetonare armata. Calea pe pod are o parte carosabila de 8,80m si doua trotuare de 1,50m fiecare. Toate lucrarile de arta de pe varianta de ocolire a municipiului Zalau sunt prevazute cu parapete metalice de siguranta si pietonale.
S E C T IU N E LO N G IT U D IN A LA P R IN A X
27.40
D N 1F
4.00
21.00
5 2 .30
D J191C
2.50 1.50 2.38
1 :2
C 20 /2 5
C1 6/20
C 12 /15
4 .00
12.30 25 1.50 7.80+2x0.50=8.80 1.50 25
1%
50
4%
C25/3 0
1%
2:
Grinzi prefabricate cu corzi aderente L=21.00m, h=0.93 m
2: 3
10
10.95/sin50=14.30
10
11.15/sin50=14.50
Fig 3.64. Pod Km 11+570
Colectiv de proiectare Sef proiect complex: Sef proiect poduri: Principalii proiectanti: Verificare QMSM Faza de proiectare: Perioada proiectarii:
ing. V. Manolache ing. S. Dragan ing. M. Catrina, ing. A. Antonescu. ing. I. Voicu Studiu de fezabilitate 2006
158
2.50
1.50
3.2.23. POD PE DJ 1011 Km17+940 LA NEDELEA, JUD. PRAHOVA PROIECT DE REABILITARE
Drumul judeean D.J. 1011, traverseaz rul Prahova la km 17+940 pe un pod din beton armat cu o lungime total de 114,35 m. Podul are 6 deschideri independente, suprastructura fiind alcatuita din fasii cu goluri de 18,00 m lungime. El a fost construit n anul 1982. In anul 2002 s-a executat numai consolidarea pilei P4. n urma viiturilor din mai 2005, pila P2 a fost puternic afuiata, iar ulterior au cazut in albie i faiile cu goluri din deschiderile adiacente. Intarzierea lucrarilor de refacere si consolidare a podului a condus la accentuarea degradarilor. Ulterior a cazut si pila P3 iar pila P5 s-a tasat si inclinat cu cca. 1,2 m Proiectul actualizat pentru consolidarea si reabilitarea podului a prevzut: refacerea zidurilor ntoarse i a celor de gard la culei si consolidarea pilelor P1 i P5 prin realizarea unui radier din beton armat n jurul fundaiei existente respectiv radier fundat pe 4 piloi forai de 1,08 m cu lungimea L = 18,00 m camasuirea elevatiilor pilelor si a banchetei din beton armat la pila P5; consolidarea fundatiilor pilelor P2 i P3 prin realizarea unui radier din beton armat n jurul fundaiilor existente, fundat pe 4 piloi forai de 1,08 (L = 15,00 m) i refacerea elevatiilor la cele 2 pile (elevaie tip cadru rigl + 2 stlpi). decopertarea suprastructurii si aducerea la cota prevzut n proiect a grinzilor din deschiderile D1, D5 i D6; refacerea suprastructurii in deschiderile D2, D3 i D4. folosind grinzi prefabricate precomprimate cu armtur aderent TIP I; turnarea unei placi de suprabetonare din beton armat, peste grinzi, in toate deschiderile, asigurandu-se o parte carosabila de 7,80 m i 2 trotuare pietonale denivelate de 1,50 m fiecare cu parapete direcionale de tip greu i parapete pietonale metalice.
Podul peste raul Prahova pe DJ 1011 Km 17+940 la Nedelea este prezentat in figura 3.65.
Colectiv de proiectare Coordonare: Sef proiect: Principalii proiectanti: Verificare QMSM: Faza de proiectare: Perioada proiectrii: ing. C. Iordanescu ing. C. Gadea ing. R. Oran, ing. C. Buzuloiu, ing. E. Crciun ing. I. Voicu Proiect Tehnic; Detalii de Execuie 2007
159
Fig. 3.65. Reabilitare pod peste raul Prahova pe DJ 1011 la Nedelea
160
3.2.24. MODERNIZAREA DN73 PITESTI CAMPULUNG - BRASOV KM 13 + 800 42 + 850; KM 54 + 050 KM 128 + 250
Pe poriunea supus modernizrii (103,25 km), pe drumul naional DN73 se afl un numr de 25 poduri ce au lungimile cuprinse ntre 6,00m i 117,40m. Aceste poduri au fost construite ntre anii 18881982. Opt dintre ele au fost reabilitate n anii 1970....2007. Ca schem static podurile pe acest traseu au urmtoarea alctuire: grinzi simplu rezemate, cu o singur deschidere (14 poduri) i cu 5 deschideri (1 pod), dal simplu rezemat (4 poduri), dal simplu rezemat cu console (2 poduri), boli cu o singur deschidere (3 poduri) i boli cu 4 deschideri (1 pod).
ELEVATIE
Sc. 1:200 73.70 3.80 16.50 16.50 16.50 16.50 3.90
PITESTI
BRASOV
Fig. 3.66. Pod peste Raul Targului DN 73 km 35+960
ELEVATIE
Sc. 1:200
33.50/2 1.70 5
Pitesti
33.50/2 9.00 9.00 6.00 51.70

Campulung
6.00
2.00
3.00
O.A. 2.00 3.00 2.00 3.00 2.50
2.00 2.50
3.00 2.00
Fig. 3.67. Pod peste raul Argesel DN73 km 57+566
ELEVATIE
Sc. 1:100 18.00 1.55 5 14.80 5 1.55
PITESTI
2.00
BRASOV
O.A.
Fig. 3.68. Pod peste Valea Manastirii DN 73 km 17+807
161
3.30
Podurile prezint o serie de defecte comune i anume: degradri ale cii i trotuarelor pe pod, ale rosturilor de dilataie, infiltraii la intradosul tablierelor, degradri locale ale betonului, exfolieri, carbonatri, etc. n urma concluziilor din expertiza tehnic din totalul celor 25 poduri existente au fost proiectate lucrri de consolidare pentru 20 poduri, iar 5 poduri au fost nlocuite cu altele noi. Suplimentar fa de podurile existente, a rezultat necesitatea nlocuirii podeului de la km117+358,00 cu un pod avnd lungimea total de 13,20m cu deschiderea de 10,00m. Podurile existente pe acest sector se lrgesc i / sau se reabiliteaz pentru o parte carosabil de 7,80m i dou trotuare de lime util 1,00 sau 1,50m n cazul podurilor aflate n localiti. n general lucrrile de reabilitare comune ale structurilor constau n: nlocuirea cii i trotuarelor pe pod. nlocuirea hidroizolaiilor i dispozitivelor de acoperire a rosturilor de dilataie. nlocuirea / execuia parapeilor de siguran de tip elastic. lucrri de reparaie a racordurilor cu terasamentele (la sferturi de con, aripi, scri, casiuri) - reparaii la intradosul tablierelor i a elevaiilor infrastructurilor cu betoane / mortare speciale. Lucrrile de consolidare ale suprastructurilor constau n general n execuia unei plci de suprabetonare i precomprimri exterioare ale grinzilor. Din perforrile executate prin infrastructurile podurilor a rezultat necesitatea consolidrii fundaiilor la 4 structuri. Prin lucrrile de consolidare proiectate se urmrete ca toate podurile s corespund clasei E de ncrcare. Podurile noi au fost dimensionate la clasa E de ncrcare cu parte carosabil 7,80m i 2 trotuare cu limea util de 1,00m respectiv 1,50m. Suprastructurile sunt alctuite din grinzi prefabricate, simplu rezemate de lungimi de 8-10m, cu infrastructurile din beton simplu i beton armat fundate direct. Lucrrile se execut sub circulaie (alternativ pe cte un fir) cu restricie de vitez cu semnalizare corespunztoare. n cazul podurilor noi circulaia pe timpul execuiei este prevzut pe variante cu poduri provizorii.
Colectiv de proiectare Coordonare: ing. C. Iordnescu ef proiect: ing. R. Dimitriu Principalii proiectani: ing. D.Maiorean, ing. B. Juncu, ing. M. Stefnoiu, ing. A. Aldea, ing. A. Rusanovschi, ing. A. Barda Verificare QMSM: ing. I. Voicu Faza de proiectare: SF Perioada elaborrii proiectului: 2008
162
3.2.25.POD PE DN 7 KM 157 + 004 PESTE RAUL TOPOLOG LA MILCOIU Drumul national nr. 7 Pitesti Ramnicu Valcea, drum national european traverseaza la Milcoiu km 157 + 004 raul Topolog pe un pod din beton armat. Podul are 6 deschideri si lungimea totala de 168,54 m. Suprastructura este realizata din grinzi prefabricate tip Matarov de 25,60 m lungime, 6 bucati in sectiune transversala, iar infrastructura este alcatuita din 2 culei masive si 5 pile lamelare din beton, fundate direct pe chesoane. Datorita degradarilor aparute s-a prevazut reabilitarea podului prin: inlocuirea aparatelor de reazem metalice foarte degradate, reparatia betonului degradat din infrastructura si grinzi, inlocuirea dispozitivelor de acoperire a rosturilor de dilatatie, refacerea parapetelor pietonal si de siguranta.
ELEVATIE SECTIUNE LONGITUDINALA
Fig. 3.69. Pod pe DN7 Km 157+004 peste raul Topolog
Ing. C. Iordanescu ing. A. Bla ing. M. Sladescu, ing. A. Tudor, ing. F. Mitroi, ing. M. Panciu, ing. A. Gantolea ing. C. Petrescu Detalii de Executie 2003
163
3.2.26. MODERNIZAREA DN1A CENTURA PLOIETI EST-SCELE (BRAOV) KM70+550 - KM182+500
Drumul naional DN1A pe poriunea de 112 km supus modernizrii, are 36 poduri i 1 pasaj superior peste linia ferata dubl PloietiBuzu. Podurile respective au fost construite ntre anii 1915 i 1982 i au lungimi cuprinse ntre 7,00m i 213,00m. Un numr de 6 poduri au fost reabilitate ntre anii 1972....2004. Toate structurile sunt dimensionate sau consolidate pentru clasa E de ncrcare, cu dou excepii podurile de la km 75+198 si km126+625, care au fost dimensionate la clasa I de ncrcare. Ca schem static tablierele sunt simplu rezemate, alctuite dintr-o singur deschidere (23 poduri), 2 deschideri (4 pod), 3 deschideri (1 pasaj i 3poduri), 4 deschideri (1 pod), 7 deschideri (1 pod) i bolt dublu ncastrat (4 poduri).
ELEVATIE
Sc 1:200 1.70 5 21.00 33...92 5 5 21.00 5 2.50
PLOIESTI
BRASOV
O.A.
Fig. 3.70. Pod pe DN 1A km 149+115
ELEVATIE
Sc 1:200 24.30 8.15 5.10 5 8.00/2 14.00 8.00/2 5 8.15 5.10
PLOIESTI
BRASOV
2.00
8.00
O.A.
2.00
Fig. 3.71. Pod pe DN 1A km 140+337
La aceste lucrri s-au constatat o serie de defecte comune: degradri ale cii i trotuarelor pe pod, a rosturilor de dilataie, infiltraii la intradosul tablierelor, degradri locale ale betonului exfolieri, carbonatri, fundaii afuiate, etc. n urma calculelor hidraulice s-a constatat c 2 poduri de la km 144+433 i km 155+731 nu au debueu suficient acestea fiind nlocuite cu unele noi.
164
Podurile existente pe sector se lrgesc i / sau se reabiliteaz pentru o parte carosabil de 7,80m, sau 11,30m (3 benzi) plus supralrgiri, aceasta corespunznd cu limea drumului. n general lucrrile de reabilitare comune ale structurilor constau n: nlocuirea cii i trotuarelor pe pod. nlocuirea hidroizolaiilor i dispozitivelor de acoperire a rosturilor de dilataie. nlocuirea / execuia parapeilor de siguran de tip elastic. lucrri de reparaie a racordurilor cu terasamentele (la sferturi de con, aripi, scri, casiuri) reparaii la intradosul tablierelor i a elevaiilor infrastructurilor cu betoane / mortare speciale.
Lucrrile de consolidare ale suprastructurilor constau n general n execuia unei plci de suprabetonare, iar pentru infrastructuri cmuieli de elevaii. n cazurile n care sectorul de drum este lrgit la 3 benzi, podurile de pe acest sector, se adapteaz astfel nct partea carosabil s corespund cu limea drumului, acest lucru conducnd la montarea unor grinzi suplimentare. Lucrrile se fac sub circulaie (se circul alternativ pe cte un fir) cu restricie de vitez cu semnalizare corespunztoare (semafoare piloi) i pe variante de circulaie cu poduri provizorii (n cazul execuiilor de poduri noi sau a lrgirii podurilor la 3 benzi de circulaie).
Colectiv de proiectare Coordonare: ing. C. Iordnescu ef proiect: ing. G.Bulgaru Principalii proiectani: ing. M.Popovici, ing B.Juncu, ing. M.Stefnoiu Verificare QMSM: ing. I. Voicu Faza de proiectare: Reactualizare SF Perioada elaborrii proiectului: 2006
165
3.2.27. PODURI PE DRUMUL DE LEGATURA INTRE DN 66A (CAMPU LUI NEAG) SI CANTONUL SILVIC CAMPUSEL km 30+604 km 476+600
In urma modernizrii drumului naional 66A, prin ridicarea niveletei drumului, care era apropiat de a albiei Jiului de Vest, pe sectorul km 37+440km 47+600, este necesar asigurarea accesului din drumul naional la zonele din care se exploateaz masa lemnoasa. Pan la modernizarea drumului, preluarea masei lemnoase se fcea prin vadul rului Jiul de Vest. Dup modernizare, pentru aceasta a fost necesar proiectarea a sase poduri de acces la drumurile forestiere existente. Acest sector al drumului naional 66A trece prin Rezervaia Naturala Parcul Retezat. S-a constatat de ctre Administraia Parcului ca ridicarea niveletei drumului a produs un puternic efect de bariera pentru animalele din zona, care au fost observate deplasndu-se pe ambele maluri ale Jiului, avnd tendina de a traversa albia rului. Pentru a le permite traversarea de pe un mal pe celalalt al rului, este nevoie de construirea a cinci paserele pentru trecerea animalelor, in punctele in care s-au observat cele mai multe tentative euate de trecere a rului de ctre acestea. Pod peste Valea Garbov Podul traverseaz normal rul Jiul de Vest la km 38+588 pe DN66A, asigurnd debueul unui drum forestier in drumul naional. Suprastructura este alctuit din opt grinzi prefabricate cu corzi aderente cu lungimea de 14,00 m si nlimea de 0,72m, dispuse in evantai, solidarizate prin placa de suprabetonare. Limea parii carosabile este variabila, de la 7,80m la 10,00 m, fr trotuare si este delimitat de parapet direcional combinat. Infrastructura este alctuit din culei fundate direct. Pod peste Jiul de Vest la confluenta cu Prul Rece Podul traverseaz normal rul Jiul de Vest, la confluenta cu Prul Rece, la km 43+241 pe DN66A. Suprastructura este alctuita din cinci grinzi prefabricate cu corzi aderente cu lungimea de 14,00 m si nlimea de 0,72 m, solidarizate prin plac de suprabetonare. Limea prii carosabile este de 5,00 m, fr trotuare, si este delimitat de parapet direcional combinat. Infrastructura este alctuit din culei fundate direct Pod de acces la stana Scorota peste Jiul de Vest Podul traverseaz normal Jiul de Vest , asigurnd accesul de la Stana Scorota la DN 66A la km 43+997. Suprastructura este alctuit din trei grinzi prefabricate cu corzi aderente cu lungimea de 14,00 m si nlimea de 0,72 m, solidarizate prin placa de suprabetonare. Limea prii carosabile este de 3.00m, fr trotuare si este delimitat de parapet direcional combinat. Infrastructura este alctuit din culei fundate direct.
166
Pod pe drum forestier peste Jiul de Vest la Valea Jidanul Podul traverseaz Jiul de Vest cu o oblicitate de 69, asigurnd accesul unui drum forestier la km 44+741 pe DN 66A. Suprastructura este alctuita din cinci grinzi prefabricate cu corzi aderente cu lungimea de 14,00 m si inaltimea de 0,72 m, dispuse in evantai, solidarizate prin placa de suprabetonare. Limea prii carosabile este variabila, de la 5.00m la 7.25m, fr trotuare si este delimitat de parapet direcional combinat. Infrastructura este alctuit din culei fundate direct. Pod pe drum forestier la Valea Ursului peste Jiul de Vest Podul traverseaz normal Jiul de Vest, permind debueul drumului forestier la DN66A la km 46+062. Suprastructura este alctuita din cinci grinzi prefabricate cu corzi aderente cu lungimea de 14,00 m si inaltimea de 0,72 m, dispuse paralel, solidarizate prin placa de suprabetonare,. Limea prii carosabile este de 5,00 m, fr trotuar si este delimitata de parapet direcional combinat. Infrastructura este alctuit din culei fundate direct. Pod pe drum forestier la Pestisani peste Jiul de Vest Podul traverseaz normal Jiul de Vest, permind debueul drumului forestier la DN66A la km 46+662. Suprastructura este alctuit din cinci grinzi prefabricate cu corzi aderente cu lungimea de 14,00 m si inaltimea de 0,72 m, dispuse paralel, solidarizate prin placa de suprabetonare. Limea prii carosabile este de 5,00 m, fr trotuar si este delimitat de parapet direcional combinat. Infrastructura este alctuita din culei fundate direct. Paserela pentru trecerea animalelor de la km 38+023 (DN 66A) Paserela traverseaz normal Jiul de Vest, permind trecerea animalelor de pe un mal pe altul al rului si este alctuit din noua grinzi din beton precomprimat cu corzi aderente cu lungimea de 18,00 m si nlimea de 80 cm, solidarizate prin placa de suprabetonare. In profil longitudinal, panta este de 2.22%. Limea caii pe paserela este de 10,00 m si este alcatuita dintr-un strat de pmnt vegetal de 30 cm grosime spre drumul naional, si 50 cm grosime spre Parcul Naional, nierbat si prevzut cu arbuti spre marginea caii. Paserela este prevzuta cu parapete de protecie, iar pentru interzicerea accesului autovehiculelor pe paserela, la limita drumului naional sunt prevzui stlpi dispui la cca. 1,50 m in lungul acestuia. Infrastructura este din beton, fundatiile fiind directe. Culeea dinspre drumul naional se ncastreaz in pereul care apra corpul acestuia, iar culeea dinspre Parcul Naional se ncastreaz in terenul natural. Paserela de la km 39+428 (DN 66 A) Paserela traverseaz normal Jiul de Vest, permind trecerea animalelor de pe un mal pe altul al rului. Suprastructura este alctuita din noua grinzi din beton precomprimat cu corzi aderente cu lungimea de 16,00m si inaltimea de 72 cm dispuse in palier, solidarizate prin placa de suprabetonare. Limea caii pe paserela este de 10,00 m, iar celelalte elemente sunt tratate similar ca la paserela km 38+023.
167
Paserela de la km 42+930 (DN 66A) Paserela traverseaz normal Jiul de Vest. Are suprastructura alctuita din noua grinzi din beton precomprimat cu corzi aderente cu lungimea de 14,00 m si inaltimea de 72 cm dispuse cu panta longitudinala de 1,73%, solidarizate prin placa de suprabetonare. Toate celelalte elemente ale paserelei sunt similare cu ale paserelelor de la km 38+023 si km 39+428. Paserela de la km 43+697 (DN 66A) Paserela traverseaz normal Jiul de Vest. Are suprastructura alctuit din 16 grinzi din beton precomprimat cu corzi aderente, lungimea de 10,00 m si nlimea de 42 cm dispuse in palier, solidarizate prin placa de suprabetonare. Limea caii pe paserela este de 10,00 m, avand aceeasi alcatuire ca precedentele. Paserela de la km 44+950(DN 66A) Paserela traverseaz normal Jiul de Vest. Are suprastructura este alctuita din 16 grinzi din beton precomprimat cu corzi aderente cu lungimea de 10,00 m si inaltimea de 42 cm, dispuse in palier si solidarizate prin placa de suprabetonare. Limea caii pe paserela este de 10,00 m, fiind alcatuita similar cu precedentele.
2.79%
Fig. 3.72. Pod pe drumul forestier peste Jiul de Vest Intersectia cu DN 66A la Km 44+741
168
2.22% 1.96%
2%
2%
Fig. 3.73. Pasarela pentru trecerea animalelor peste Jiul de Vest
Colectiv de proiectare Coordonare: Sef proiect: Principalii proiectanti: Verificare QMSM: Faza de proiectare: Perioada proiectrii:
ing. C. Iordanescu ing. C. Stelea ing. C. Hosman ing. I. Voicu Detalii de Execuie 2007
169
3.2.28. PASAJELE INFERIOARE DE ACCES LA CENTRUL COLOSSEUM

Statie autobuze Buses station
.922
Te 188.675
i M'Cyc le park n g ( 9 bays)
R=20.000m Cc=10.166m
.633
40
m interior MCIV V interior road
Ti 122
IN
.64 5
140
.409
R=-50.00m Cc=35.28m
R=-255.00m Cc=26.14m
45 Ti 0.1
260
Ti 240
275
24
Te
20
280 300
0 Te 239
m 0. 00 5m -7 .0 R=c=42 C
INTERSECTIA GIRATORIE 10 10-th ROUNDABOUT

Drum interior MCIH MCIH interior road
IN
2 .5 6 % 3
120
180
OUT
Drum interior MCIA MCIA interior road

4 7 % .0 6
INTERSECTIA GIRATORIE 9 9-th ROUNDABOUT

Drum interior MCIJ MCIJ interior road
Ti 32.392
220
Te 71 .4 76
280
0 18
Ti
R=20.00m Cc=26.85m
20
60
Te
44
260
0 44
.66
0 16
42 0
18 9.3 47
240
40
220
42
78 2. =1
20 0
R=10.00m Cc=7.09m
R C c==80 33 .0 .5 0m 6m
6.6 67
40 0
18 0
39
37 9.0 34
0m -40.0 1m R= =14.8 Cc
38 0
Te
16 0
OL TR ION PE AT ST
Te
4m 17.0
Sta tion Sub 4 - Hotel
36 0
La=
m 0.000 m R=18 1.3 56 Cc=4
10
45 7.10 2
80
40
220
200
180
20
Ti 270.245 Ti 67.987
R= Cc= -54 .00 13 3.7 m 8m
635
R =3 5. 00 m
Te 174.
160
Te 184.951
1+160
1+140
1+120
1+100
1+080
R Cc==-40 50 .00m .98m
180
20
380
Ti 323.325
1+060
R=-588.00m Cc=23.54m
R C =- 40 c= 62 .0 0m .1 8m
Ti 15.000
1+040
1+0 20
5.468
1+000
980
Te 1+00
440
960
540
580
620
940
700
740
920
780
860
900
PASAJ 4
PASAJ 3
Ti 867.411
880
840
820
800
760
720
PASAJ 2
660
640
680
600
560
520
500
PASAJ 1
Fig. 3.74. Pasaje la Centrul COLOSEUM
Pentru accesul la Centrul COLOSSEUM din Soseaua Chitila este necesar sa se realizeze 4 pasaje inferioare si anume 2 de iesire spre Bucuresti si 2 de intrare dinspre Chitila. Pentru limitarea impactului asupra traficului pe Soseaua Chitila si pentru micsorarea timpului de executie a pasajelor, solutia tehnica adoptata este cadru realizat din piloti cu diametru mare, grinzi prefabricate, si placa turnata monolit. La interior se realizeaza o cuva impermeabila de beton armat monolit pentru a impiedica patrunderea apei freatice. Pe timpul realizarii sapaturii pentru cuva de beton, circulatia pe Soseaua Chitila se poate desfasura fara restrictii peste pasaj. Calea de rulare in pasaje are o latime de 6,00 m marginita de doua trotuare de 75 cm. Gabaritul pe inaltime este de 5,00 m. Apele pluviale de pe rampe sunt dirijate prin intermediul unei rigole carosabile printr-un camin de evacuare la statia de pompare.
170
480
460
420
400
380
360
340
R=600.00m Cc=138.06m
R=-597.050m Cc=23.904m
320
R=-100.00m Cc=35.47m
R=394.00m Cc=64.89m
18
200
.533 Ti 197
20
160
m 00 m 0. 40 -4 2. R = c=7 C
Ti 10.000
24 0
0 16
c=
40
Ti 149.989
40
TENANTS ADVERTISEMENT STRUCTURE
INTERSECTIA GIRATORIE 2 2-nd ROUNDABOUT
180
83 56.
140
180
R C =3 c= 5. 53 00 .9 m 8m
400
14
140
m 00 5. 1m =3 .7 R c=66 C
1+1 80
Te 260.195
260
60
BUILDING LINE
Ti 128.117
Te 63.980
120
420
120
280
Te 207.244
80
Ti 16.531
m 60 .008m R= 7.4 Cc=6
44
0 16
100
60
140
100
14
R Cc==50. 47 00 m .98m
Ti
Te
220
L-2 HOTE
300
20
Te 92.661
09 sp
100
13 9. 76 7
6 64.50
Te 95.912
160
093
120
Ti=Te 107.921
100
80
aces
OUT
46 0
Te
80
120
0 32
Ti 46
Drum interior MCI2 MCI2 interior road
80
200
0 12
40
0 48
9. 25
60
100
0 34
60
m .05 96 .29m R= 90 C c=
Drum interior MCIE MCIE interior road
50
60
180
0 14
60
80
0 12
8079.737
Ti
16 0
Te
37 Ti 17.0
20
76 .220
Drum interior MCID MCID interior road
160
80
IN
520
.00m 00 .36m R =1 56 Cc=
La=162.54m
Ti
31
.8
Te
Te 121.
120
100
60
47
Ti 89.86 3
.610 Te 525
18 0
Te 152.1 62
0 14
60
Te
Ti
40
182 .68
200
1 07 145.
La
.623 44
R C c==12. 10 00 m .34m
Ti
0 14
Ti
120
7 3.74
26 0.4 17
0 10
80
0 46
R Cc= =5 0. 40 00 .837 0m m
20
18
Acces statie TAXI TAXI station access
NE ZO
SUB STATION
560
540
Te
16
1-
93
4. 67
es ac 0 sp
OUT
16 0
RATORIE 3 ABOUT
80
R Cc==95 68 .0 0m .98m
Drum interior MCIB MCIB interior road
Ti 162.537
160
2 .4 8 3 % 3 9 % .7 9
1 45 .6 %
140
1 02 .3 %
1 .8 2 3 %
0 PBT=0.000
INTERSECTIA GIRATORIE 1 1-st ROUNDABOUT

Trolley bay
3. 57 0 %
2 .5 7 % 6
120
ZONE 4 - 721 spaces
4 .5 1 % 2
BAUHAUS
18,395 sq m
1%
SERVICE YARD 7 SERVICE YARD 7

SUBJECT TO TRACKING
100
PARKING AREA E
80
2 1 % .7 1
4 8 % .7 1
1%
3 7 % .0 2
1 23 .2 %
60
1. 31 1 %
140
1 6 % .9 2
8 2 .1 %
% 1
40
120
1 .1 8 % 5
Ti 109.101
20
100
% 2 .0 1
2. 8% 1
1%
0 PBT=0.000
80
0 3 % .5 2
Te 69.412
60
R C =3 c= 5. 54 00 .4 m 1m
0m R=- 60.0 4m Cc= 30.8
R=115. Cc=36
100
60
40 0 18 0 16 0 14 0 12
40
20
Te
9 .27 15
1 Ti 23.72
20
CI4 CI4 interior road
MCIO interior road
80
40
20
-26
Ti -25. 558
-20
.0 0m 8m 20 .0 R=1 47 Cc=
0 Te 10
3 0. 20 10
0
0
20
Ti 32.
20
40
956
Ti 17 .63 3
20
m 95 -63. .5 8m R=c=73 C
Ti 37.44 2
40
40
5m 7.9 m 10 1.36 R=- 12 Cc= m .009m -105 .7 R= =1 08 Cc
Trolley bay
m .00 55 6m R= =62.9 Cc
RE TU FU
m .05 52 2m R= =55.2 Cc
L TE HO
40
60
20
80
100
120
140
160
Ti 187.7 93
180
200
Ti 5.16 9
Te 137.442
Ti 113.900 Te 111.897
22 0
100
Te 212.174
240
0 36
200
220
160
180
260
120
140
280
300
320
320
340
280
300
360
380
240
260
220
340
22 0 80
360
Te 272.413
380
320
340
400
300
280
440
420
60
460
Te=Ti 248.509
Ti 47.010
200
40
Te 40.643
20
260
240
Fig. 3.75. Sectiune transversala pasaje COLOSEUM
Ing. C Iordanescu ing. A. Bla ing. M. Sladescu, ing. A. Tudor, ing. F. Mitroi, ing. M. Panciu, ing. A. Gantolea Ing. I. Voicu Proiect Tehnic 2008
171
3.2.29. REPARAIE CAPITAL POD PE DN 10 Km 133+053 PESTE RUL TRLUNG, LA TELIU
Obiectivul contractului Pentru asigurarea circulaei pe DN 10 Buzu-ntorsura Buzului-DN 11, n condiii de sigurana i confort, la standardele unui drum naional, s-a realizat reproiectarea podului existent, degradat in urma inundatiilor din anul 2005. Descrierea lucrarilor Avand in vedere starea tehnica nesatisfacatoare a podului, latimea insuficienta a partii carosabile, capacitatea redusa (clasa I de incarcare), precum si varsta inaintata a podului de 75 de ani, solutia proiectata consta in inlocuirea suparastructurii existente cu o suprastructura noua, executia a doua pile noi, demolarea pilei existente si reabilitarea si adaptarea culeelor existente.
62.00 3.35 5 20.60 5 20.60 5 20.60 5 3.35
3.11
3.97
3.99
3.40
1.50
1.50
801.35 1.35 80
11.85
801.35 1.35 80
25 1.50
7.80
1.50 25
11.85
3.35
20.60
20.60 62.00
20.60
3.40
3.26
3.35
Fig. 3.76. Pod DN10 Km 133+053
Podul definitiv Din punct de vedere hidraulic, drumul si podul se incadreaza in categoria 3, clasa de importanta III conform STAS 4273-83 ; Podul definitiv are 3 deschideri de 20,60m, este in aliniament si este drept, lungimea totala este 68.70m. Podul asigura o inaltime de libera trecere sub pod de minimum 1,00m. Suprastructura este alcatuita din 9 grinzi monobloc din beton armat precomprimat, cu armatura preintinsa, prefabicate, avand lungimea de 20,60m, inaltimea de 0.93m,
172
solidarizate intre ele cu placa de suprabetonare din beton armat, continuizate in zona pilelor. Pilele proiectate au elevatii masive din beton armat, lamelare, cu avanbec si arierbec semicircular, cu rigla din beton armat si sunt fundate indirect pe coloane Benotto cu diametrul de 1080mm. Culeile existente se vor adapta corespunzator noului contur si se vor executa banchete de rezemare precum si camasuirea fundatiilor existente Circulatia rutiera pe perioada executiei podului se va realiza pe un pod provizoriu. Podul proiectat a fost dimensionat la clasa E de incarcare (convoi A30, V80). Rampe Racordarea rampelor de acces cu noul pod. Refacerea imbracamintii pe rampele de acces. Refacere sferturi de con, scari si casiuri. Curatarea vegetatiei. Degajarea albiei in zona podului. Aparari de mal.
Lucrari hidrotehnice
Colectiv de proiectare Coordonare: ing. C. Iordnescu ef proiect: ing. C. Iordnescu Principalii proiectani: ing. M. Popovici, ing. B. Juncu, ing. M. Stefnoiu Verificare QMSM: ing. I. Voicu Faza de proiectare: PTh + DDE Perioada elaborrii proiectului: 2006
173
3.2.30. PROGRAM DE REABILITARE DRUMURI ETAPA VI. SERVICII DE CONSULTAN PENTRU PROIECTAREA I SUPERVIZAREA LUCRRILOR DE CONSTRUCII DN19 ORADEA SATU MARE km 5+853 135+600 Pe poriunea celor 117,158 km de drum naional modernizat sunt 7 poduri. n urma expertizei tehnice ntocmite, din cele 7 poduri existente au fost proiectate lucrri de consolidare pentru 5 dintre ele. Dou poduri a cror structur de rezisten se afl ntr-o stare avansat de degradare, au fost nlocuite cu poduri noi. Podurile existente se lrgesc i se reabiliteaz pentru o partea carosabil de 7,80m cu 2 trotuare avnd limea util de 1,50m n cazul cnd sunt situate n localitii sau 1,00m, n cazul cnd acestea se afl n afara localitilor. Podurile au fost dimensionate/consolidate n conformitate cu prevederile SREN1991-2:2005. Patru din cele 5 poduri consolidate au suprastructura alctuit din fii cu goluri, iar unul din grinzi prefabricate precomprimate de tip T cu armturi postntinse. Lucrrile de reabilitare au constat din nlocuirea cii i trotuarelor pe pod i realizarea unei plci de suprabetonare, respectiv precomprimarea exterioar longitudinal a grinzilor T; nlocuirea hidroizolaiilor, a dispozitivelor de acoperire a rosturilor de dilataie, execuia parapeilor de siguran; reparaii la intradosul tablierelor i a elevaiilor infrastructurilor cu betoane / mortare speciale Consolidarea infrastructurilor a fost necesar doar pentru podul de la km21+756 peste rul Barcu aceasta constnd n cmuirea fundaiilor din albia rului. Cele 2 poduri noi au fost proiectate pe amplasamentul celor existente fiind asemntoare ca i alctuire ntre ele (grinzi prefabricate precomprimate de tip T ntors, aezate joantiv, solidarizate cu plac de suprabetonare turnat monolit).
ELEVATIE
ORADEA
6.90 5 30.00 5 Sc 1:200 33.00 5 30.00 5 6.90
1.42
1.42 2.27
Fig. 3.77. Pod peste raul Crasna la Moftin km 110+258
Colectiv de proiectare Coordonare: ef proiect: Principalii proiectani: ing. C. Iordnescu ing. R. Luca ing. D. Maiorean, ing. B. Juncu, ing. M. tefnoiu, ing. A. Aldea, ing. A. Barda, ing. A. Rusanovschi Verificare QMSM: ing. I. Voicu Faza de proiectare: Proiect Tehnic Perioada elaborrii proiectului: 2008 174
2.27
cable de precomprimare exterioara exterior prestress cable
2.86
3.2.31. POD PE DJ 670 KM 78+089 LA CAMPU MARE
Podul existent se afla pe drumul judetean DJ 670 Baia de Arama Floresti la km 78+089 si are patru deschideri (14,60 + 18,40 + 17,90 + 14,80). Urmare a viiturilor din anii 2005 2007 pila P 3 a podului a fost afuiata, s-a inclinat, iar suprastructura este degradata.
Fig. 3.78. Pod pe DJ 670 Km 78+089
A fost proiectat un pod nou pe acelasi amplasament, pastrandu-se culeele existente cu adaptarile necesare. Podul va avea trei deschideri de 21,90 m suprastructura fiind alcatuita din grinzi simplu rezemate prefabricate cu armatura aderenta, cu lungimea de 21,90 m si inaltimea de 0,93 m. Cele 2 pile noi au elevatiile lamelare fundate indirect pe pilotii forati cu diametru mare. Pentru stabilizarea albiei au fost prevazute lucrari de calibrare si aparare la malul drept amonte si aval si un prag de fund ingropat in aval, situat la cca. 35,00 m fata de axul podului. Este prevazuta de asemenea refacerea rampelor atat spre Baia de Arama cat si spre Floresti. Colectiv de proiectare: Coordonare: ef proiect: Principalii proiectanti: Verificare QMSM: Faza de proiectare: Perioada elaborarii proiectului: Ing. C Iordanescu ing. A. Bla ing. M. Sladescu, ing. A. Tudor, ing. F. Mitroi, ing. M. Panciu, ing. A. Gantolea ing. I. Voicu Detalii de Executie 2007-2008
175
3.2.32. REPROIECTAREA GRINZILOR ,,T CU BETOANE DE CLAS SUPERIOAR I ARMTURI PRETENSIONATE CU RELAXARE REDUS Proiectul a avut drept tema reproiectarea grinzilor ,,T inndu-se seama de normele europene n domeniu. Grinzile sunt prefabricate monobloc cu armtura aderent, prentins (corzi aderente), tip T cu nlimea de 93 cm i cu lungimile de 15, 18, 21 m. Grinzile au fost dimensionate pentru schema static simplu rezemate cu deschiderile de calcul 14,30 m, 17,30 respectiv 20,30 m.
Fig. 3.79. Grinzi "T"
Proiectul cuprinde detaliile de execuie ale grinzilor prefabricate alctuite din: beton de clasa C35/45, armtur nepretensionat OB 37, PC 52, armtur pretensionat cu relaxare redusa tip DWK. Grinzile se execut n atelier, cu tehnologie de stand sau n cofraje individuale, folosindu-se cofraje metalice care permit un numr mare de folosiri cu respectarea riguroas a formei i calitii elementelor prefabricate. Pentru armarea grinzilor cu armtur nepretensionat se folosesc bare i etrieri din OB 37 i PC 52 cu diametru = 8, 10, 12, 16, 25 mm. Armtura pretensionat utilizat este Toroane pentru betonul precomprimat tip DWK conform standardului european EN 10138-3:2005. Diametru exterior al toronului este de 12,9 mm, avand in sectiune 7 fire; numrul de toroane este diferit pentru fiecare tip de grind n funcie de lungime astfel: - pentru lungimea grinzii L = 15,00 m - armtura inferioar 14 toroane - armtura superioar 2 toroane - pentru lungimea grinzii L = 18,00 m - armtura inferioar 20 toroane - armtura superioar 2 toroane - pentru lungimea grinzii L = 21,00 m - armtura inferioar 28 toroane - armtura superioar 2 toroane
176
Fora de pretensionare este de 140 KN/toron, iar efortul unitar de control este de 1400 N/mm2. Grinzile prefabricate au fost dimensionate pentru alctuirea suprastructurilor de poduri de osea, care s permit circulaia convoaielor rutiere corespunztoare clasei E de ncrcare ( A30; V80 ) si normelor europene SR EN 1991-2 (convoiul de calcul 1, 2, 4).
Colectiv de proiectare Coordonare: ef proiect: Principalii proiectani: Verificare QMSM: Faza de proiectare: Perioada elaborrii proiectului:
ing. C. Iordnescu ing. D. Maiorean ing. B. Juncu, ing. M. Stefnoiu, ing. A. Aldea ing. I. Voicu DDE 2007
177

Cap 3 Divizia Poduri

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cap 3 Divizia Poduri

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cap.

DIRECTOR ADJ. DIVIZIE RESPONSABILI QMSM

Fig. 3.1. Organigrama diviziei

3.2. LUCRRI DE REFERIN N DOMENIUL PODURILOR ELABORATE N PERIOADA 2003 - 2008

Fig. 3.2. PASAJ PESTE AUTOSTRADA

Fig. 3.3. VIADUCT PE AUTOSTRADA

Colectiv de proiectare: Coordonare general: Coordonatori: efi proiect poduri:

Elaboratori proiecte poduri:

Verificare QMSM Faza de proiectare: Perioada proiectrii:

Fig. 3.4. Sppratraversare CF Ploiesti - Buzau, Bariera Unirii - Ploiesti

BRETEAUA GH. ASACHI

BRETEAUA BUNA VESTIRE

2.5% 2.5% 2.5%

Fig. 3.5. Supratraversare Bariera Unirii - Ploiesti Sectiuni transversale

DIG DE DIRIJARE MAL STANG L = 765.00 m

6 PR CU OTE ZON SA CTIE A 6 , LT 5 E L SUP 7 SI E DE LIM 8 GA ENT BIO AR AN A E

PROFILARE TERASA 1 PRAG DE FUND PREVAZUT CU SCARA DE PESTI

ALBIE DEVIATA ALBIE AMENAJATA

ZID DE DIRIJARE DIN GABIOANE MAL DREPT L = 270.00 m

Fig. 3.7 Planul de situatie al amenajarilor in zona podului pe DN 2 de la Maracineni

SISTEMATIZARE PLATFORMA Umplutura cu material local

E ER HID INC DIG CU RE E IE 5NA ALB NTAIN ZO O OC GE

Fig. 3.9. Dispozitie generala a podului refacut pe DN 2 102

Fig. 3.10 Sectiune transversala pod principal

Fig. 3.11. Profil longitudinal prin pragul de fund

Fig. 3.12. Sectiune prag lateral mal drept 103

Umplutura din material local bine compactata

Zid din gabioane placat cu beton Nivel Q10%

Sistematizare platforma umplutura bine compactata din material local

Manta din anrocamente din anrocamente 1:2

Cota teren spre albie Anrocamente din piatra bruta

Fig. 3.14. - Sectiune transversala dig de dirijare

Mal stang Umplutura din material local bine compactata

Zid din gabioane placat cu beton Nivel Q10%

Manta din anrocamente din anrocamente

Cota teren spre incinta

Cota teren spre albie

Geocontainare (saci) V=1 mc/buc

Fig. 3.15-Sectiune transversala dig de inchidere albie

Fig. 3.16. Pod peste Prut pe drumul Radauti Prut-Lipcani

Fig. 3.18. Pasaj peste bretea si peste CF la la Calafat-Vidin

83.57 2.15 26.46 26.15 26.46 2.15

Fig. 3.19. Pasaj pe bretea III peste DN 56 si Bretea IA la calafat - Vidin

Fig. 3.20. Pasaj pe bretea IV peste bretea IA la Calafat-Vidin

SECTIUNE TRANSVERSALA A-A

Fig. 3.21. Pasaj pe DN 56 peste breteaua I si CF Calafat-Vidin

3.2.6. REPARARE CONSOLIDARE POD PE DN 2F KM 3+412 PESTE RUL SIRET LA HOLT

L tot=366.70 5 8.70 58.70 57.60 5 8.30

Nisip mijlociu, fin

Dezafectare dig si drum

Pietris mic, mare cu bolovani spre baza

Pietris mic, mare cu bolovani spre baza

Pietris mic, mare cu bolovan i spre baza

140.467 Argila marnoasa

Argila galbena cenusie Nisip fin prafos indesat 138.198

Dezafectare dig si drum

Zid de gabioane 1.25 25

Umplutura din material local

Sa ltele d e protectie impotriva afuierilor

Fig. 3.22. Port peste raul Siret la Holt DN 2F Km 3 + 412

3.2.7. AUTOSTRADA URBANA CLUJ NAPOCA

117 Fig. 3.23. Pod pe autostrada urbana Cluj-Napoca Km 34+755 Km 35+010

Fig. 3.24. Pod peste Somes si pasaj peste DJ 107R, DN1C

Fig. 3.25. Pod peste Somes si pasaj peste DN1