Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Analiza Politica Empirica: Note de Curs - Octombrie, Noiembrie, Decembrie 1997
Analiza Politica Empirica: Note de Curs - Octombrie, Noiembrie, Decembrie 1997
Descriere a cursului.
Introducere
1. Stiinta, stiinte sociale, stiinte politice.
1.1 Trasaturi ale cunoasterii stiintifice
1.2. Explicatie stiintifica
1.3. Rolul metodologiei
5. Masurarea
5.1. Natura masurarii:
5.2. Nivele de masurare
5.3. Erori de masurare
5.4. Validitate
6. Experimentul
6.1. Experimentul clasic
6.2. Alte tipuri de experimente
6.3. Cercetarea transversala
6.4. Quasi-experimentul
Introducere 1
La cele mai multe dintre cursuri studentilor li se cere sa asimileze fapte si sa fie capabili sa le
repete -- nu doar in aceasta facultate, nu doar in UBB, sau intr-un sistem de invatamint traditional.
Destul de rar studentilor li se cere sa fie curiosi, sa puna intrebari, sa faca investigatii proprii.
Acest lucru este un paradox in cazul tarilor dezvoltate si este pe cale sa devina un paradox si la
noi, deoarece aceste abilitati privind munca independenta sint cel mai mult / incep sa fie cel mai
mult cerute dupa absolvirea facultatii.
Investigarea realitatii intr-un mod independent constituie obiectul oricarui curs de metode de
cercetare, indiferent de domeniul academic de studiu. Scopul unui curs de metode il constituie
incurajarea studentilor sa fie nu doar consumatori ci si producatori de informatie.
O asumptie implicita ce sta la baza educatiei in cele mai multe universitati este aceea ca o mare
parte a informatiei de care avem nevoie pentru a raspunde la intrebarile cu care ne confruntam
este cunoscuta, se afla in carti sau in mintea profesorilor care predau si de aceea studentii nu
trebuie decit sa o asimileze. Lucrurile stau diferit, in orice disciplina stiintifica si, in special, in cele
care au ca obiect de studiu realitatea umana -- aici, chiar si cunostiintele cele mai solide se refera
la clase limitate de obiecte si la fenomene limitate in timp.
ex. relatia triunghiulara intre opinie publica, presa scrisa si politici publice, in SUA, 1996, are sens
sa fie verificata pentru tarile estice, sau pentru SUA la alt moment de timp.
Nu avem cauze unice si deterministe, avem cauze multiple dintre care unele sint intotdeauna
nedeterminate.
ex. apartenenta la un partid poate fi explicata de un anumit tip de socializare, calitate si cantitate a
educatiei formale, factori de personalitate, factori de oportunitate, dar ramine intotdeauna ceva.
Concluzia este ca studentii trebuie sa formuleze intrebari proprii si sa realizeze cercetare pentru a
obtine raspunsuri. Abilitatile necesare pentru investigatiile proprii, cu caracter stiintific, le sint
necesare si in calitate de cetateni, pentru a interpreta, evalua si contribui la rezolvarea problemelor
din societatea in care traim. In aceasta privinta, un curs de metode de cercetare constituie un
aspect esential al educatiei democratice.
Atitudinile si tehnicile de cercetare creativa necesita timp si efort. De aceea sint atit de multe in
curricula voastra. Nu trebuie sa le considerati, insa, ca pe niste cursuri asemeni celorlalte sau ca pe
una dintre specializari. Cursurile de metode constituie o parte importanta a infrastructurii pentru
celelate cursuri. Pentru oricare din subdomeniile stiintelor politice modalitatile de identificare si de
rezolvare a problemelor sint parte a metodologiei disciplinei, iar studiul metodologiei este
subiectul cursurilor de metode de cercetare. Metodologia are in vedere diferitele modalitati prin
care este acumulata cunoasterea dar nu dicteaza continutul acelei cunoasteri.
2. Subiectul nostru de interes sint stiintele politice. Nu doar studiul politicii (fara a incerca acum
sa lamurim ce inseamna asta), dar un studiu stiintific. Ce inseamna acest lucru? Pentru inceput sa
spunem doar atit: un studiu riguros si sistematic. Asta implica suprapunerea dintre trei lucruri:
subiect, teorie si metoda.
Subiect: trebuie sa fie important si interesant; sa aiba relevanta pentru lumea in care traim, sa fie
despre modul in care oamenii traiesc impreuna si rezolva decizii colective impreuna.
In plus, subiectul trebuie sa aiba atasata o propozitie, numita ipoteza, care are urmatoarele calitati:
scurta, concreta, empirica, formulata in termeni generali (poate fi aplicata unui numar mai mare de
1 sursa principala a acestui parti o constituie o lucrare in manuscris a Prof. Ronald King
cazuri). Este formulata ca o relatie intre doi factori si este de forma, "daca A atunci B". Cercetarea
este structurata astfel incit sa testeze aceasta afirmatie.
S. trebuie sa fie clar specificat. Nu este suficient sa spui ca studiezi Revolutia româna sau alegerile
generale, trebuie sa poti preciza mai mult ce anume te intereseaza; ce speri sa gasesti; cum poate
sa contribuie cercetarea la rezultatele despre revolutiii sau despre alegeri.
Ex. studiul efectului prezentelor televizate asupra preferintelor alegatorilor in timpul alegerilor din
1996; s. efectului unor factori de mentalitate determinati regional asupra votului; transformari
suferite de serviciile secrete din Romania in primele 6 luni din 1990 (lucrare a Prof. R. Hall,
prezentata la sesiunea de comunicari stiintifice a studentilor din vara anului 1997).
Teorie: Cunoasterea stiintifica are un caracter sistematic. Acest lucru se traduce prin faptul ca este
organizata in teorii adica in sisteme de concepte aflate in relatie din care pot fi deduse propozitii
testabile.
Teoriile determina modul in care construim o lume inteligibila pornind de la fapte particulare, felul
in care definim variabile care permit identificarea de regularitati in cadrul unor observatii separate,
modul de conectare a relatiilor pentru a forma o perspectiva mai larga.
Fiecare subiect de cercetare trebuie sa aduca o contributie la cunoasterea sistematica. Semnificatia
lui este apreciata din perspectiva teoriilor la care se refera, a locului pe care il ocupa in raport cu
teorii concurente.
Exemplu. Subiectul il constituie studiul factorilor care influenteaza stabilitatea unui regim
democratic. Sint teorii care afirma prevalenta factorilor de tip economic si teorii care afirma ca
factorii culturali sint cei mai importanti. Daca arat ca doua tari identice din punct de vedere
economic si diferite din perspectiva unor anumiti factori culturali difera si din punctul de vedere a
stabilitatii studiul meu infirma o teorie de primul tip si vine in sprijinul unei teorii de al doilea tip.
Metoda: pentru a arata ca imaginea pe care o propunem pentru a descrie aspecte ale realitatii este
adevarata avem nevoie de metode riguroase. Trebuie sa putem evalua relatia care exista intre
modelul pe care il propunem si realitatea cunoscuta prin experienta directa.
Trebuie cunoscute conventiile stiintei sociale care ne permit sa decidem ce este adevarat si ce este
fals.
Metodologia stiintifica este un sistem de reguli si proceduri explicite care stau la baza cercetarii si
prin care este evaluata cunoasterea. Sistemul este intr-o evolutie continua iar canoanele de
cercetare sint subiect de critica si schimbare.
3. Stiinta presupune mai mult decit o serie de tehnici pentru formularea ipotezelor si evaluarea
lor. Necesita curiozitate, o anumita etica a adevarului si apartenenta la comunitatea stiintifica.
Omul de stiinta nu respecta nici o autoritate, nu preia afirmatii ca fiind adevarate numai pentru ca
sint multi cei care cred acest lucru sau pentru ca vin de la persoane cu prestigiu (Funar a cistigat
alegerile in Cluj pentru ca a stiut sa exploateze teama romanilor fata de maghiari, distributia
votului la alegeri poate fi explicata printr-o mentalitate regionala diferita, o participare ridicata la
vot indica un nivel ridicat de democratizare). Oamenii de stiinta au o atitudine sceptica fata de
informatia care le este prezentata. Adevarul este adesea dificil de cunoscut si greu de afirmat.
1. Stiinta, stiinte sociale, stiinte politice.
1.1 Trasaturi ale cunoasterii stiintifice
1.2. Explicatie stiintifica
1.3. Rolul metodologiei
Cuvintul stiinta deriva din latinescul scire, "a stii". Prin stiinta se intelege atit ansamblul de
cunostiinte care se refera la un domeniu unitar al realitatii cit si ansamblul de metode, reguli
folosite in colectarea acestor cunostiinte. Astfel biologia nu include stiintele umane desi oamenii
sint fiinte vii, economia este diferita de stiintele politice ("ceea ce distinge economia ca disciplina
de alte discipline nu este subiectul ci modul specific de abordare", Gary Becker).
Alte modalitati de cunoastere in afara celei stiintifice: cunoastere comuna, prin intermediul
miturilor, intuitie, credinta.
Q: Ce este comun si ce este diferit intre reprezentarile unor aspecte ale realitatii sociale prin
cercetare sociala, respectiv prin filme documentare?
Comentati urmatorul fragment din T.Garton Ash. 1997. Foloasele prigoanei. Lanterna magica.
p.137:
Numai istoricii profesionisti, cu metode de cercetare testate, cu principii de selectie explicite
sicare folosesc corect marturiile, numai ei ne pot da armele de care avem nevoie pentru a
incepe sa privim lucrurile in fata.[...] Asta nu inseamna ca orice istoric e automat mai
impartial decit orice regizor de film. Dar (cel putin intr-o societate libera) insasi conditia de
istoric implica responsabilitate si deschidere fata de atacul reciproc...
1.2.Explicatie stiintifica.
1. A explica inseamna a pune in evidenta un anumit tip de relatie intre mai multe fenomene, dintre
care unul este fenomenul de explicat iar celelate sint fenomene explicative.
Fenomenele se manifesta prin variatii ale unor proprietati in elementele multimii studiate.
Multimea studiata se numeste populatie teoretica, elementele ei se numesc unitati de analiza sau
cazuri.
Relatia despre care este vorba in def. presupune o legatura de determinare (cauzalitate) a variatiei
specifice fenomenului de explicat de catre variatiile specifice fenomenelor explicative.
Exemplu: se incearca explicarea deficitului bugetar prin % din PIB cheltuita in cercetarea
fundamentala cu 10 ani inainte; populatia teoretica este constituita de tarile lumii.
distinctie intre a determina si a varia impreuna:
D.Ec.
Este vorba despre diferenta intre a covaria si a determina.
Exemplu in care sensul determinarii este invers fata de cel pus in evidenta de covariatie.
Exemplul clasic prin care este evidentiata diferenta dintre covariatie intre doua fenomene si
cauzalitate porneste de la observatia faptului ca fertilitatea tinde sa fie mai ridicata in localitatile in
care sint mai multe berze la 1000 de locuitori decit in cele in care sint berze putine. (vezi Rotariu,
Curs de metode si tehnici ...)
vot strategic
Consecinta: explicatia trebuie sa acopere nivelul individual. Pentru ca in stiintele sociale
explicam adesea fenomene la nivel macro prin fenomene la nivel macro explicatia trebuie sa aiba
trei pasi (James S. Coleman, The foundations of social theory).
Economia, medicina se bazeaza adesea pe predictie fara explicatie. In stiintele politice accentul
cade in mai mare masura pe explicatie.
Q. Comentati afirmatia: predictia este posibila in absenta explicatiei dar, in general, este intarita
de aceasta (Michael Lewis-Beck).
Exemple:
A. teorii ale revolutiei.
De ce revolutiile apar adesea in timpul perioadelor de schimbare sociala cind conditiile sociale par
sa se imbunatateasca?
Una din explicatiile acestui fapt afirma ca imbunatatirea conditiilor in societate creaza frustrare
intre unii membrii ai societatii, conducind la revolutie.
Explicatia poate fi descompusa in trei pasi:
1. imbunatatirea conditiior sociale determina frustrare.
2. frustrarea tinde sa determine agresivitate
3. agresivitatea conduce la revolutie
Comentariu: James Coleman (Foundations of social theory) considera incompleta o explicatie care
pune in relatie doua fenomene de tip macro-social. Explicatia trebuie sa acopere trecerile macro-
micro, micro-micro si micro-macro, cea mai dificila fiind de obicei ultima.
Stiintele politice studiaza oamenii incercind sa gaseasca explicatii pentru comportamentul lor
politic. Studiul comportamentului uman ridica o serie de probleme specifice:
1. oamenii sint fundamental mai complecsi decit subiectele de studiu din alte stiinte (bacterii,
elemente subatomice, insecte, etc.).
2. instrumentele folosite pentru a colecta evidenta empirica influenteaza realitatea de studiat intr-
un mod care nu poate fi complet controlat (de fapt, acelasi lucru se intimpla si in mecanica
cuantica) (ex. dezirabilitate sociala, studiul unor comportamente ilegale).
3. puterea de investigatie a instrumentelor specifice acestei stiinte este inevitabil limitata: (a.)
faptele care au relevanta sint prea complexe pentru a putea fi cuprinse in totalitate; (b) raza de
actiune a acestor instrumente este limitata si de considerente etice (ex. dreptul ca viata privata a
subiectilor sa nu fie afectata, de a cunoaste scopul investigatiei etc.) (c) adesea, conceptele care
sint studiate sint abstracte si au o incarcatura valorica ridicata (ex. modul in care este masurat
somajul influenteaza rezultatele analizei).
4. cercetatorii studiaza adesea o realitate din care fac parte si ei (neutralitate axiologica, cercetare
asupra comunismului in Romania condusa diferit de un fost detinut politic si de un fost comunist).
Unele din problemele expuse mai sus si care se intilnesc in toate disciplinele stiintifice care
analizeaza comportamentul uman sint amplificate in studiul comportamentului politic de chiar
specificul acestuia: miza obtinerii unui anumit rezultat este mai mare atunci cind acesta se refera la
distributia resurselor in societate, structura de putere, modul de impunere a unor anumite valori.
Adesea sint distinse doua moduri de abordare in stintele politice, in linii mari consecutive in timp:
(a) de tip traditional si (b) de tip modern sau comportamentalist (behaviorist).
a. se pot distinge trei subtipuri mari ale abordarii traditionale:
(1) istoric - descriere a evolutiilor istorice care au condus la anumite evenimente politice
(2) legalist - studiul constitutiilor si al codurilor legale
(3) institutional - descriere a functiilor institutiilor politice
A avut un caracter mai mult descriptiv decit explicativ iar preocuparea pentru verificari empirice
sistematice a fost in general scazuta.
b. incepind cu anii '50 cercetarile in stiintele politice s-au focalizat asupra comportamentului
politic al indivizilor si al grupurilor. David Easton sublinia intr-un articol din 1967:
"Comportamentul politic are regularitati care pot fi descoperite. Acestea pot fi exprimate in
generalizari sau teorii cu valoare explicativa si predictiva. Mijloacele prin care datele sint
obtinute si interpretate trebuie sa fie examinate riguros, rafinate si validate. Precizia in
inregistrarea datelor si exprimarea rezultatelor necesita masurare si cuantificare. Evaluarea
etica si explicatia empirica implica doua tipuri distincte de propozitii care, din motive ce tin de
claritatea expunerii, ar trebui sa fie analizate diferit. Cercetarea ar trebui sa fie sistematica."
Reactia fata de acest curent s-a numit post-behaviorism iar principiile ei pot fi sintetizate astfel
(Johnson si Joslyn):
1. A stii inseamna a avea responsabilitatea de a actiona iar a actiona inseamna a te angaja in
reformarea (reshape) societatii. Omul de stiinta poarta o raspundere speciala pentru a-si pune
cunostiintele la dispozitie.
2. Daca intelectualii au responsabilitatea de a-si implementa cunostintele, organizatiile compuse
din intelectuali - asociatiile profesionale, incluzind si universitatile - nu pot sta deoparte fata de
tumultul zilnic (struggles of the day). Politicizarea profesiei este inevitabila si dezirabila.
1.5.Rolul metodologiei
Mijloacele - fizice si intelectuale - prin care se incearca accesul la realitatea investigata precum si
transformarea datelor brute culese in date stiintifice, constituie domeniul metodologic al stiintei
respective. (Rotariu, Sociologie). Studiile unei stiinte sint atit de tip pozitiv (al fenomenelor
naturale sau sociale) cit si de tip metodologic - al caror scop este de a evalua eficacitatea
mijloacelor folosite deja si de inventare a unora noi.
- reguli de comunicare (exemplul lui Rapoport citat in Nachmias& Nachmias): sa explici ce este
culoarea alba unui orb)
- reguli de gindire
- asigura intersubiectivitatea
Proces de cercetare: ansamblu de activitati, ordonate, prin care se produce cunoastere stiintifica.
Pot fi distinse 7 etape (Nachmias& Nachmias):
1. definirea problemei
2. stabilirea ipotezelor
3. proiectarea cercetarii
4. masurarea
5. Colectarea datelor
6. Analiza datelor
7. Generalizarea
Procesul are o natura ciclica.
Toate etapele sint influentate de teorie.
Obs
*o lucrare stiintifica poate sa cuprinda mai multe procese de cercetare. Unele procese sint doar
incepute (stadiu de ipoteza).
* cum poate folosi guvernul unei tari avind o economie centralizata, in criza, rezultatele teoriei?
Alte intrebari: dominatia mediei vestice slabeste culturile indigene? duce la instabilitate politica?
cum se ajunge la aceasta dependenta?)
3.1. Variabile
3.2. Concepte
3.3. Ipoteze de cercetare
3.1. variabile: estimari (masuri) ale unor proprietati empirice . Ex: sex, virsta, proprietatea de a
raspunde intr-un anumit fel la o intrebare (da, foarte mult...), numarul de cuvinte dintr-un articol,
mortalitatea infantila a unei tari, numar de conflicte armate intr-o regiune intr-o perioada, rata de
participare la vot pe sectii de votare.
Discutie: unii autori accentueaza asupra distinctiei dintre masurare si estimare (Rotariu si Ilut); al
doilea termen este considerat a fi mai larg.
variabila, cazuri, valori. Variabila se refera la o multime de obiecte (oameni, raspunsuri ale unor
oameni, tari, conflicte armate) - pe care le numim cazuri - si la un atribut comun tuturor aceste
obiecte. Pentru fiecare caz variabila ia o valoare.
variabila independenta: masuri ale unor fenomene despre care se crede (se presupune) ca
influenteaza, afecteaza, cauzeaza alte fenomene.
variabila dependenta: var. despre care se incearca sa se arate ca este influentata de var.ind.
variabila intermediara: var.ind. care este dependenta in raport cu alta var.ind.
Exemplu:
educatie formala ------------> vot
De ce explicatia a doua este mai buna decit prima? Pt. ca putem justifica mai bine fiecare din cei
doi pasi (efectul scolii asupra datoriei civice este mai usor de explicat decit cel direct asupra
votului).
Q. De ce un model care cuprinde simultan mai multe variabile independente este superior unuia
cu mai putine? Ginditi-va la exemplele cu barza si natalitatea, pompierii si focul.
3.2. concepte
concept - un simbol al unui obiect sau a unei proprietati a unui obiect, sau a unui fenomen
comportamental. (Nachmias & Nachmias)
Conceptele contribuie la delimitarea unei discipline:
fizica-masa, gravitatie, forta psihologie: personalitate, devianta sociologie: clasa sociala,
mobilitate demografie: mortalitate, fertilitate st.pol.: democratie, putere, reprezentare, justitie,
egalitate.
granitele nu sint rigide: ex. socializare, comportament rational.
cele mai multe concepte din s.p. sint imprecise iar intelesurile care li se atribuie pot sa difere intre
politologi: democratie, liberalism, drepturile omului, integrare politica.
de aceea astfel de concepte trebuie definite, precizate de fiecare data cind sint folosite.
Exemplu:
Ne intrebam daca tarile tind sa fie mai democratice atunci cind sint mai dezvoltate economic.
Avem la dispozitie date referitoare la 12 tari (notate a, b, c, d, ... l). Atit pentru notiunea de "tara
democratica" cit si pentru cea de "tara dezvoltata economic" avem la dispozitie cite doua
definitii:
tara democratica
def1. multipartitism, alegeri libere, participare publica in procesul de guvernare.
def2. libertatea cuvintului, a presei, religiei, etc.
tara dezvoltata economic
def 1. proportia ridicata populatiei angajate in sectorul tertiar
def 2. produsul national brut pe cap de locuitor
Urmatorul tabel reprezinta clasificarea simultana a celor 12 cazuri in functie de cele doua criterii
folosite, fiecare avind doua variante.
Q. Interpretati rezultatele din perspectiva problemei de studiat, pentru fiecare din cele 4 variante.
ECONOMIE
DEF1 DEF2
DEMOCRATIE dezv. nedezv. dezv. nedezv.
DEF1 dezv. abcdef abc def
nedezv. ghijkl ghi jkl
DEF2 dezv. def ghi ghi def
nedezv. abc jkl abc jkl
Acesta este un motiv important pentru care o cercetare trebuie precedata de un studiu
bibliografic.
definitie conceptuala: definitie care descrie conceptele facind apel la alte concepte.
definitie operationala: descriere a unei multimi de proceduri pe care cercetatorul trebuie sa le
urmeze pentru a stabili existenta fenomenului descris de concept.
ex. inteligenta - capacitatea de adaptare rapida la situatii noi
- performanta la un test de inteligenta (set de intrebari+modalitatea de interpretare
a raspunsurilor).
Exemple:
A. participare politica: acele activitati ale cetatenilor particulari care sint intreprinse cu scopul de a
influenta selectia personalului guvernului sau a actiunilor intreprinse de acesta (Verba si Nie,
Participation in America)
Operationalizare: Verba si Nie, pag.351
B.eficacitate politica: Sentimentul (feeling) ca actiunile politice individuale au, sau pot sa aiba,
impact asupra proceselor politice - adica, ca merita sa iti realizezi indatoririle civice.(Campbell,
Gurin, Miller, The voter decides.)
Operationalizare: Verba si Nie, pag.370.
C. cultura politica.
Political Culture: the beliefs, orientations and attitudes of individual toward a political
2
system.(~Dahl)
PC ----> PParticipation+anumite atitudini fata de sistemul social
Political Participation: We consider 5 dimensions of the political participation concept: (1) voting,
(2) electoral campaign participation, (3) contact with democratic institution, (4) participation
within groups, (5) political information.
1. Questions:
As you probably know, voting is not compulsory in Romania, some people vote, some
others not.
1.Did you vote at local elections this year?
2.Did you vote in the first round at the national elections?
3.Did you vote in the first round at the national elections?
2. Questions:
1.During elections do you ever try to show people why they should vote for one of the
parties or candidates?
2.(If yes), Do you often, sometimes, rarely, or never? (Verba&Nie)
3. Have you ever prepared or distributed the materials of a candidate during
campaign?
3. Questions:
1. Q12. from CSES (during the past 12 months, have you had any contact with a member
of Parliament?
3. Have you ever sent letters or called to newspaper, radio-station or TV- station?
4. Have you ever personally gone to see or spoken to, or written to some person of
influence in the community about some need or problem?
4. Questions:
1. Are you a member of an organization, such as a profesional organisation, sport group,
church-affiliated group, ecological movement, non-governmental organisation etc.? (if
yes, open answer: what kind of organisation, activity, membership)
2. CSES module: Are you a member of a trade union?
3. Have you ever participated to a legal protest, march(?) or rally?
5. Questions:
1. A variable consisting in number of "Haven't heard of..." at Q7. batery of questions
from CSES module (What do you think about each of the following parties...).
2. A variable consisting in number of "Haven't heard of..." at Q8. batery of questions
from CSES module (What do you think about each of the following political leaders...).
3. A dichotomous variable (yes / no) from Q6. CSES question (Do you happen to
remember the name of any candidates ran in your district in the last parliamentary
election?
4. How interested are you in politics? (4 categories)
5. How often is requested your opinion by other persons (friends, relatives)?
I. sint exprimari explicite cu privire la modul in care cercetatorul crede ca fenomenele de interes
sint legate intre ele.
presupuneri despre modul in care variabilele independente le influenteaza pe cele dependente.
Exprima modul in care variatia variabilei dependente poate fi explicata prin cea a variabilei
independente.
Caracteristici ale ipotezelor bune
1. Au un caracter empiric si nu normativ: sint despre ce este si nu despre ce ar trebui sa fie.
2. generalitate: afirmatii nu despre un senator, dar despre senatori in general, nu despre o tara dar
despre tari in general, nu despre un razboi ....
3. plauzibilitate
4. consistente cu datele
5. sint testabile
6. este precizata relatia dintre variabile: sens, forma, intensitate.
Scopul stiintei este de a produce cunostinte sistematice si verificabile. Fiecare din etapele
procesului de cercetare implica aspecte etice pe linga cele stiintifice:
alegerea problemei, alegerea locului de cercetare, metodele de colectare a datelor, tipurile de
persoane alese ca subiecti, tipurile de date colectate.
etica (ethos, comportament) - sistem de principii morale si valori.
Dilema etica este data de tensiunea dintre dreptul cercetatorului de a cerceta, de a afla informatie
si dreptul subiectului la autodeterminare, viata privata, demnitate.
Dilema etica nu are un raspuns clar. Problema este a raportului dintre costuri si beneficii.
Exemple:
1.Studiul privind comportamentul politiei. 1960 Albert Reiss, The Police and the Public, 1971,
Yale Press.
2. Studiu privind atitudinile studentilor. 1960...
3. Sondajul telefonic din campania electorala.
4. Stanley Milgram, Obedience to Authority., Harper and Row, 1975
influenta pedepsei asupra invatarii / obedienta
30 de butoane: 15-450 volti
-75, 75-105 grimase, 120 strigat, 130 strigat puternic, 150 refuza sa continue,
180-nu mai rezista, 270-strigate agonice 300-nu mai raspunde, 330-nici o reactie.
precautii: intilnire, scopuri, interviu psihiatric dupa un an.
IC: "procedura prin care indivizii aleg daca sa participe la o investigatie dupa ce au fost informati
in legatura cu faptele care care ar fi fost posibil sa le influenteze deciziile".
Atunci cind participantii la cercetare sint expusi la durere, sint afectati fizic sau psihic, sint stresati
fizic sau psihic, viata privata nu le este respectata, sau cind li se cere sa renunte temporar la
autonomia lor, IC trebuie sa fie pe deplin garantat.
libertatea - un drept natural John Locke; fiecare alege ce e mai bine pentru el.
Ce inseamna participant informat?
Cum putem sti cind o persoana intelege informatia data?
voluntarism:
Codul de la Nuremberg: "orice persoana ar trebui sa fie in situatia de a fi capabila sa isi
exercite dreptul la o alegere libera, fara interventia nici unui element de forta, frauda,
inselaciune, a unei alte forme ulterioare de constringere sau coercitie."
informare - consimtamint in conditii de informare rezonabila.
6 elemente de baza:
1. o explicatie corecta a procedurii si a scopurilor
2. riscuri
3. beneficii
4.proceduri alternative care ar putea fi aplicate participantului
5.oferta de a raspunde la orice intrebari
6. informare cu privire la faptul ca participantul se poate retrage oricind.
5. Masurare
5.1. Natura masurarii:
5.2. Nivele de masurare
5.3. Erori de masurare
5.4. Validitate
5.1. prin masurare intelegem asocierea de numere sau alte simboluri unor variabile, proprietati sau
evenimente, in functie de anumite reguli.
Notiunea de m. este strins legata de cea de operationalizare: definitiile operationale descriu
proceduri care realizeaza legatura intre nivelul teoretic conceptual si cel empiric-observational
prin masurare.
regula: ex. ataseaza 1 pt. masculin, 0 pt. feminin.Celsius etc.
c.scala de intervale
este o scala de tip (b) si, in plus, distanta intre masuri este cunoscuta si este constanta.
ex: temperatura in grade Celsius
d.scala de rapoarte
este o scala de tipul (c) si, in plus, exista un zero absolut.
ex: proportia celor care s-au prezentat la vot intr-o sectie de votare, produsul national brut,
indicele de mortalitate infantila, etc.
5.3. Erori de masurare - diferente in rezultatele masurarii (masuri) care se datoreaza altor factori
decit diferentelor de manifestare a proprietatii studiate.
cauze:
1. este masurat si altceva decit se intentiona sa se masoare
ex: dezirabilitate sociala, verbalizare, inteligenta etc.
ex cu IMAS
2. conditii conjuncturale: dispozitia persoanei (tocmai a vazut un film politist, horror)
3. intervievatori diferiti (studenti/pensionari, studenti obositi)
4. situatii diferite
Obiectivul principal al colectarii de observatii empirice este de a testa ipoteze despre fenomene
politice. Realizarea sa necesita analiza relatiilor dintre variabile si, deci, considerarea simultana a e
doua sau mai multe variabile. O etapa preliminara a acestui tip de analiza, aplicata relatiilor,
consta in studiul distributiilor variabilelor care intervin, luate separat.
Acest tip de activitate, prin care este investigata distributia valorilor unei variabile, prin
reprezentari grafice sau cu ajutorul unor marimi numerice, este numita analiza univariata.
1.Distributia de frecvente a unei variabile este o succesiune de numere care exprima numarul de
observatii pentru fiecare din valorile variabilei.
Distributia procentuala este o succesiune de procente care exprima proportia observatiilor pentru
fiecare din valorile variabilei.
Alti termeni: distributie valida, distributie cumulativa
Exemplu: 1.Variabila este 'partidul reprezentat de consilieri la alegerile locale din 1996 pentru
Cluj-Napoca'; populatia teoretica este data de cei 31 de consilieri ai Clujului. Variabila ia 9 valori
distincte: PUNR, CDR,..., USD.
Ce tip de variabila este aceasta?
LOCALE
Valid Cumulative
Frequency Percent Percent Percent
Valid PUNR 13 41,9 41,9 41,9
CDR 6 19,4 19,4 61,3
UDMR 6 19,4 19,4 80,6
MER 1 3,2 3,2 83,9
PAC 1 3,2 3,2 87,1
PDSR 1 3,2 3,2 90,3
PL'93 1 3,2 3,2 93,5
PRM 1 3,2 3,2 96,8
USD 1 3,2 3,2 100,0
Total 31 100,0 100,0
Total 31 100,0
2. Variabila este 'numarul de persoane care au sub 18 ani din gospodarie' intr-un esantion din
populatia Clujului.
Valid Cumulative
Frequency Percent Percent Percent
Valid ,00 561 47,5 48,7 48,7
1,00 313 26,5 27,2 75,9
2,00 209 17,7 18,1 94,0
3,00 41 3,5 3,6 97,6
4,00 12 1,0 1,0 98,6
5,00 12 1,0 1,0 99,7
6,00 1 ,1 ,1 99,7
8,00 1 ,1 ,1 99,8
11,00 2 ,2 ,2 100,0
Total 1152 97,6 100,0
Missing System
28 2,4
Missing
Total 28 2,4
Total 1180 100,0
Reprezentari grafice
Tipuri de grafice folosite mai des: histograma, bar chart, pie (placinta).
500
561 11,00
8,00
6,00
5,00
400 4,00
3,00 Missing
200 209
,00
100
Count
1,00
0 28 41
Missing ,00 1,00 2,00 3,00 4,00 5,00 6,00 8,00 11,00
I17
Bar chart, spre deosebire de histograma are plasate valorile variabilei pe axa orizontala la distante
egale, si nu la distante precizate de marimea fiecareia. Observati in graficul de mai sus ca valoarea
"8" este la aceeasi distanta fata de "6" ca si valoarea "5".
30
20
10
Count
0
Missing 24,00 32,00 40,00 48,00 56,00 64,00 72,00 80,00 91,00
20,00 28,00 36,00 44,00 52,00 60,00 68,00 76,00 84,00
I1
160
140
136
120
110 109
100 103101 105
96
88 90
80
83 84
60
40
42
2 0,
3 0,
5 0,
6 0,
7 0,
8 0,
9 0,
1 00,
0
0, 0
0,
0
I1
3. Distributia variabilei 'educatie' (9 categorii, 9 este nivelul cel mai inalt) pentru fiecare din
categoriile variabilei 'partidele politice sint necesare pentru functionarea sistemului politic' (5
categorii, 5 inseamna ca nu sint necesare).
I3
100
5 5
8 10 15 6 ,00
5 5
90
8 10 9 21 10 98,00
80 26 20
31 29 9,00
14
70 8,00
20
60 7 7,00
14
22 6,00
50 23
7 22 43 5,00
20
40 18
4,00
30 20
16 3,00
12
10 21
20 2,00
13 14
10 12 14 1,00
Count
0 5 M issi ng
1,00 2,00 3,00 4 ,00 5 ,00 8 ,00
Q4
6. Experimentul
6.1. Experimentul clasic
6.2. Alte tipuri de experimente
6.3. Cercetarea transversala
6.4. Quasi-experimentul
manipulare: stabilirea ordinii de timp. efectul var.i. are loc dupa activarea acesteia.
In stiintele sociale este necesar adesea ca designul experimentului sa fie mai complicat decit cel
clasic din cauza (1) interactiunii cu instrumentele de masura (2) schimbarii in timp.
6.4. Quasiexperimentul
Sint numite astfel schemele de cercetare care urmaresc structura experimentului clasic dar nu o
reproduc perfect.
Exemplu: Evaluarea efectului introducerii politiei pedestre intr-un district din Chicago.
Cercetatorii nu au putut lucra cu un grup experimental identic cu cel de control.
Alte tipuri de quasiexperimente: panel, serie de timp.
Citeva din notiunile mai importante:
privacy
stiinta masurare
cunoastere stiintifica nivele de masurare / scala
explicatie deductiva / inductiva validitate
predictie cauzalitate
metodologie covarianta
proces de cercetare generalizare
definitie conceptuala relatie falsa / aparenta
definitie operationala histograma
operationalizare bar chart
variabila comparatie, manipulare, control
populatie teoretica cercetare transversala
unitati de analiza quasi-experiment
ipoteza panel
dilema etica serie de timp
consimtamint informat
Exercitii
1. Identificati nivelul de masurare (tipul de scala) pentru fiecare din urmatoarele variabile:
a. Ce virsta are respondentul? 1. 18- 25 2. 26-35 3. 36-45 4. 46-60 5. 61-
b. Care este proportia somerilor din populatia activa intr-un judet din Romania?
c. Din ce zodie face parte respondentul? 1. pesti 2. rac 3. leu ...13. Ns
3. Intr-un studiu al relatiei dintre inegalitatea in distributia veniturilor si violenta politica interna in
tarile lumii cele doua concepte au fost operationalizate astfel:
a. inegalitate in distributia veniturilor: proportia din venitul national reprezentata de venitul a celor
20% din populatie care au venitul cel mai mare.
b. numarul de incidente de violenta motivata politic descrise de presa din acea tara.
Cele 100 de tari studiate se prezinta astfel:
4. Vi se cere sa evaluati efectele unui film documentar despre relatiile intre romani si tigani asupra
atitudinii fata de tigani. Filmul ar urma sa fie vizionat de catre elevii din scolile din tara.
Presupunem ca aveti posibilitatea sa realizati o cercetare asupra elevilor unei anumite scoli din
orasul Cluj. Directiunea scolii a acceptat sa folositi in cercetare numai elevii dispusi sa ramina
voluntar dupa ore.
1. Imaginati o schema de cercetare prin care sa realizati obiectivul dorit.
2. Care ar fi variabila dependenta?
3. Care ar fi variabila independenta?
4. Imaginati o cercetare in situatia in care resursele d-voastra ar fi nelimitate. Care ar fi cistigul
fata de situatia in care aveti restrictiile descrise mai sus (o anumita scoala dintr-un anumit oras,
subiecti voluntari)?
5. Dati cite un exemplu de variabila pentru fiecare din urmatoarele nivele de masurare:
a. nominal
b. ordinal
c. de interval
d. de rapoarte
1.1. Explicati importanta identificarii nivelului de masura pentru o variabila.
2. Relatia dintre opinia publica si politicile guvernamentale constituie subiectul unei dispute
importante in stiintele politice. Sint politicile guv. influentate de opinia publica sau politicile
determina opinia publica pentru un anumit domeniu?
a. Formulati o ipoteza cu privire la relatia dintre cele doua concepte.Specificati variabila
dependenta si variabila independenta.
b. Dati un exemplu de operationalizare pentru fiecare din cele doua concepte.
3. Se cunoaste faptul ca exista o corelatie intre nivelul de educatie individual si gradul de
satisfactie fata de democratie. Discutati aceasta corelatie in termeni de cauzalitate. (amintiti
conditiile necesare pentru cauzalitate)
4. Sinteti un analist politic si partidul politic pentru care lucrati a suferit o infringere majora in
alegeri. Intre liderii partidului exista o disputa cu privire la necesitatea schimbarii imaginii
partidului si la caracteristicile unei eventuale imagini noi. Partidul va solicitat sa realizati un studiu
care va analiza urmatoarele optiuni:
1. imaginea ramine aceeasi
2. partidul este mai sensibil fata de problemele sociale ale omului de mijloc.
3. partidul este mai sensibil fata de dezvoltarea economica si a afacerilor.
Recomandarea voastra este pentru un experiment care va evalua disponibilitatea oamenilor pentru
aceste schimbari. In fiecare din trei orase diferite vor fi aplicate sondaje de opinie.