Sidex Galati este o bijuterie a siderurgiei mondiale, dar mai ales europene.

A fost construit la inceputul anilor 1960 cu tehnologie i credite occidentale. Trebuie adaugat ca in siderurgie evolutia tehnologica este lenta. Combinatele siderurgice americane, de pilda, nu sunt superioare tehnologic celui galatean. De asemenea, ArcelorMittal Galati, cum se cheama Sidex in prezent, este o unitate de top in siderurgia mondiala intrucat combinatul de la Dunare este integrat de otel. Adica are furnale pentru turnarea otelului, laminare la cald i rece, precum i sectie de tevi. Dupa privatizare, a explodat i cererea de otel pe piata mondiala, in special datorita comenzilor din China, iar pretul pe tona a sarit de la 200 dolari la 600 dolari. Lakshmi Mittal, patronul Mittal Steel, era un necunoscut pana sa puna mana pe Sidex. Dupa ce a primit cadoul nesperat de la Guvernul Nastase, a devenit in scurt timp al patrulea bogata al planetei, cu o avere de 45 miliarde de dolari, fiind inclus in clasamentul celor 100 de oameni influenti din lume, alcatuit de revista Forbes. Sidex a fost denumit de-a lungul timpului morman de fiare vechi, energofag, gaura neagra, in mod mincinos. In realitate, combinatul galatean a fost trambulina care l-a ajutat pe afaceristul indian sa puna mana pe grupul european Arcelor. Lectie de privatizare la combinatul siderurgic galatean tirea cea mai fierbinte din siderurgia mondiala a fost achizitionarea combinatului Krivoi Rog Stal din Ucraina, o unitate cu 57.000 de angajati, de catre Mittal Steel, grup englez dupa sediu i indian dupa batina, cu fabuloasa suma de 4,8 miliarde dolari. Extraordinara tranzactie nu poate sa nu ne duca cu gandul la privatizarea SIDEX Galati, care avea 27000 salariati in acel moment, unde acelai investitor a platit din cele 70 milioane de dolari pretinse doar jumatate, diferenta de pret fiind evidenta. Atunci Ovidiu Muetescu, preedintele APAPS, declara ca in pret a intrat i emotia romanilor, care ingloba 40 de ani de munca, zeci de vieti pierdute, alte mii distruse, un patrimoniu de aproximativ apte miliarde de dolari i o piata interna certa de trei milioane de tone. Nu putini sunt cei care afirma ca momentan la Mittal Steel Galati, actionariatul ar arata astfel: indienii-40 %, Tony Blair-30 % i Adrian Nastase-30 %. Semnele de intrebare in jurul acestei privatizari sunt numeroase. Plecand de la pret i ajungand la nevoia pietei romaneti de otel. Plecand de la produse i ajungand la miile i miile de locuri de munca ce au disparut. Misterul nu este lamurit i cu cat este mai adanc, cu atat creeaza supozitii dintre cele mai fanteziste. Privatizare ultratransparenta Niciodata, valoarea unei tranzactii a statului nu a fost trecuta sub tacere. Cel putin dupa tiinta noastra. i totui, in cazul colosului Sidex, pretul platit de LNM Holdings este confidential. In 2001, la privatizare, valoarea actiunilor a fost aproximativa, dei pachetul vandut de stat era fix. Patrimoniul combinatului era evaluat atunci la apte miliarde de dolari. Stupefianta a fost i declaratia prim-ministrului roman, care a spus cu ocazia evenimentului de la Londra urmatoarele: Noi nu tim ce vindem, ei nu tiu ce cumpara! Probabil ca noi nu tiam ce vindem, dar ei au tiut exact ce cumpara. Guvernul a anuntat ca pe pachetul de 74 % va incasa intre 50 i 55 milioane de dolari, urmand ca ulterior cumparatorul sa achizitioneze i actiunile rezultate din conversia datoriilor Sidex catre buget i companiile de stat. In final, tranzactia a fost aproximata la 70 milioane de dolari, pentru 90 % din Sidex. Cand s-a cerut in nenumarate randuri sa se vada contractul de privatizare, toti

apelantii s-au ales cu ridicari de umeri i incidenta clauzelor de confidentialitate. Din ordinul lui Ovidiu Muetescu i al doamnei Bichel, consiliera primului ministru de atunci, in combinat au venit o echipa de indieni care in primele ase luni ale lui 2001, au facut ce au vrut ei. Nici un specialist galatean nu a fost consultat. Celor de la Dunare li s-a cerut doar sa trimita la AVAS anexa A, adica partea financiara. Echipa care a negociat contractul de privatizare a fost formata din specialiti bucureteni de la diferite ministere, dar fara nici un galatean. Singurul capitol din contractul de privatizare care a fost secret a fost partea sociala. Dei contractul a fost incheiat in dolari, cumparatorul trebuia, conform normelor, sa achite contravaloarea in lei. Un document AVAS ne arata insa contravaloarea contractului de 610,1 miliarde lei, adica la cursul din 2001, doar vreo 20 milioane de dolari. oc, din platile LNM lipsesc deci 50 milioane de dolari. Daca in 2001, pe cand Muetescu ii dadea contractul lui Mittal eram cu totii bucuroi de un mare succes in privatizarea romaneasca, acum fluieram a paguba. Pe de alta parte, daca initial, Krivoi Rog Stal (capacitate de 10 milioane tone otel lichid pe an i de 6,7 milioane tone de laminate, in zona existand cel mai mare zacamant de fier, astfel ca materia prima este la botul calului, numai intr-un singur an combinatul avand livrari de 7,1 milioane tone) fusese vandut pentru 800 milioane de dolari consortiului fondat de Viktor Pinchuk, ginerele fostului preedinte Leonid Kucima i Rinat Ahmetov, cel mai bogat ucrainean i patronul lui Mircea Lucescu la ahtior, dar preedintele Ucrainei, Victor Iucenko, a considerat tranzactia ca fiind un furt, iar Tribunalul a renationalizat combinatul. Apoi licitatia, la care au luat parte Mittal Steel, Arcelor i o firma locala LCC Smart Group, a avut loc cu strigare, fiind televizata i s-a incheiat in mod fericit pentru gazde. O transparenta uluitoare, in comparatie cu privatizarea combinatului galatean, care are in continuare contractul de privatizare secret, iar ordonanta special intocmita nu a fost inca trecuta prin parlament. Am dat peste un miliard de dolari pentru a incasa 50 de milioane In momentul privatizarii, SIDEX datora statului un miliard de dolari, datorie care a fost tearsa. Guvernul de atunci nu a prididit sa sustina in mod repetat ca Sidex, la acel moment, avea pierderi de 1 milion de dolari/zi. Autoritatile noastre o spuneau cu un aa mare elan, de parca nu ele erau vinovate de situatia in care se afla Sidex. i de parca n-ar fi vrut sa vanda uzinele la un pret cat mai bun. Pierderea reala era insa de maxim 400.000 dolari, din care jumatate ii tepuia chiar statul. Dintr-o data, cea mai mare uzina siderurgica din Europa, Usinor Sacilor (Arcelor de azi) ii manifesta i ea interesul pentru Sidex. Contestand perioada de depunere a ofertelor, francezii l-au trimis pe prim-ministrul de atunci, Lionel Jospin, la Bucureti, pentru a-l influenta pe prim-ministrul roman. Toata presa romaneasca i cea franceza a scris despre motivul real al acestei vizite inopinate. Lakshmi Mittal a reuit insa sa trimita premierului roman un biletel scris de mana de catre insui Tony Blair, premierul britanic al vremii, care-l ruga pe omologul sau roman sa dea Sidex-ul indienilor lui Mittal. Vizita lui Jospin a devenit penibila, acesta vorbind despre daci i romani in conferinta de presa, lucru nemaiintalnit intrun astfel de eveniment. Iar biletelul lui Tony Blair a tinut prima pagina un an de zile in presa din Anglia. Dupa care contractul de privatizare s-a semnat cu cine trebuia pe 15 noiembrie 2001, la Londra. Contractul cu Sidex a fost prezentat ca un mare succes, inclusiv ca valoare

a tranzactiei. Mai mereu, tranzactia a fost prezentata la nivelul de 500 milioane de dolari, in care erau incluse i investitiile la care se angajase cumparatorul angloindian din Antilele Olandeze. Tot la privatizare, Guvernul a anuntat ca nu vor fi efectuate disponibilizari colective timp de cinci ani, ca sa liniteasca sindicatele. Nu numai ca au avut loc disponibilizari colective, dar statul le-a mai i suportat. Guvernul a fost hotarat. A platit 40 de milioane de dolari i a incasat 35. i a scapat de Sidex. In schimb, pentru ca a preluat Sidex, LNM a sarit de pe locul patru, pe locul doi, in topul producatorilor mondiali de otel. Noi l-am dat ca sa scapam de el, iar ei au sarit pe locul al doilea in lume. Afacere...otel! Numai in 2003 au facut profit net de 100 milioane de dolari, dar statul nu a mai incasat dividende, normal, nu mai era actionar. Este suma dubla a valorii nuntii fetei patronului indian. Prin contract s-au obtinut numeroase facilitati fiscale, inclusiv ajutoare de la stat anuale care ajung la zeci de milioane de dolari. S-a dat o ordonanta speciala pentru a se disponibiliza mii de siderurgiti galateni, compensarile acordate fiind de sute de miliarde de la buget. Cu banii acetia se putea face o reconversie eficace a fortei de munca de pe platforma. Personalul a fost redus la 12000. In urma acordurilor cu UE privind metalurgia romaneasca, ajutorul de stat a incetat, dar prin clauzele contractului de privatizare, tara noastra e obligata sa-l despagubeasca pe Mittal, dei nu se tie cum o va face. Se pare ca datoria Ucrainei fata de Romania va fi tema de negociere vizavi de compensatiile oferite lui Mittal. Numai ca investitia de la Krivoi Rog a costat statul roman peste 800 milioane de dolari, bani care ar putea sa se topeasca in furnalele de la Galati. La Londra s-a desfaurat un proces cu SIDEX International, societate inchisa azi, cu actionari firma Balli cu 60 la suta i combinatul galatean cu 40, prin care combinatului de la Dunare i se cer 45 milioane de dolari, proces catigat in prima faza de romani. O clauza din contractul de privatizare spune insa ca orice datorie care apare dupa data privatizarii e achitata de stat. Adica 18 milioane de dolari, in cazul pierderii procesului, se vor reintoarce in buzunarul lui Mittal. Privatizarea combinatului din Dealul Smardanului este unul dintre cele mai mari mistere ale ultimilor ani. Unul politic. Unul economic. Chiar daca nu e singurul Am platit cumparatorul sa ne ia bunul din casa Semnarea la Londra pe 15 noiembrie 2001 a contractului de privatizare este considerat un gest politic, dar putini s-au gandit ca astfel orice litigiu se va judeca in conformitate cu competenta teritoriala. De atunci pentru indieni, afacerea de la Galati a devenit una ultrarentabila. i o alta informatie in premiera pentru multi: imediat dupa privatizare, pentru banii necesari capitalului circulant, 100 milioane de dolari, Mittal Steel a gajat intreg combinatul roman la banci europene. In ianuarie 1990, Sidex, denumit in mod diversionist gaura neagra, avea in realitate o avere de trei miliarde de dolari in materii prime, produse finite i disponibilitati baneti. In momentul privatizarii, aceasta avere disparuse, in schimb se inregistrau datorii, beneficiarii afacerii fiind pe de o parte Balli Group i de cealalta parte mai multe firme romaneti. Balli este o firma iraniana cu sediul la Londra, aflata actualmente pe lista neagra a Guvernului SUA pentru ca a incalcat legislatia americana prin vanzarea de avioane americane in Iran. Balli a fost adus in Romania de catre generalul Victor Atanasie Stanculescu, fost

ministru al Economiei i al Apararii, in prezent arestat i condamnat la 25 de ani de inchisoare. Balli a creditat Sidex cu 100 milioane de dolari, pentru finantarea productiei, materiilor prime i salariilor. In schimb, a constituit casa de comert Sidex International, unde Balli avea 60 % i restul Sidex. Sidex vindea marfa la Sidex International, in pierdere. La randul sau, i Sidex International vindea mai departe marfa in pierdere, iar datoriile se acumulau la combinatul galatean, iar profitul la Balii. Mai mult, Balli a obtinut o clauza de preemptiune conform careia, in cazul privatizarii, era prima firma invitata. Acest privilegiu a fost acordat de Fondul Proprietatii de StatFPS, actionar din partea statului la Sidex, condus pe atunci de senatorul PDSR Emil Dima. Intre 1990-1999, Sidex a fost administrat de fostul deputat PDSR Ion Florentin Sandu, de Dumitru Nicolae, actualul primar PSD al municipiului Galati i de Siderman, o firma de management in spatele careia se aflau toti profitorii combinatului. Firmele romaneti, la randul lor, au furat pur i simplu. arjele de tabla de cea mai buna calitate erau declarate rebuturi i cumparate de firmele romaneti care, astfel, au furat mai mult decat Balli. Firma Mittal a fost adusa, la randul ei, de catre Balli in Romania. In primul rand, consultantii, angajati de Autoritatea pentru Privatizare i Administrarea Participatiilor Statului-APAPS, succesorul FPS, nu au mentionat in caietul de sarcini pentru organizarea licitatiei informatii importante, cum ar fi dreptul de preemptiune al lui Balli asupra prioritatii la privatizare, precum i litigiul dintre Balli i Sidex referitor la Declaratiile de Incasare Valutara-DIV, in valoare de 52 de milioane de dolari. Au depus oferte pentru cumparare Sidex, firmele Mittal Steel, concernul francez Usinor i un grup de firme romaneti, condus de Metanef. Ofertantii au aflat, ocati, din caietul de sarcini, ca trebuie sa achite datoriile istorice ale Sidex, de trei miliarde de euro i sa se angajeze ca nu vor disponibiliza nici unul din cei 33.000 de muncitori de atunci timp de cinci ani. Usinor i Metanef s-au retras de la licitatie, iar APAPS a declarat catigatoare firma AVAS. La semnarea contractului de privatizare AVAS a renuntat la plata datoriilor de trei miliarde dolari. Mittal a cerut sa plateasca doar 25 de milioane de dolari, urmand ca restul sa-i achite daca Sidex, adica tot el, ar pierde procesul cu Balli, prietenii lui, privind DIV de 60 milioane dolari. Poate n-o sa va vina sa credeti, dar la cabinetul de avocatura care a reprezentat Sidex la arbitraj a lucrat i Ioana Tariceanu, sotia fostului prim ministru. Procesul a fost pierdut. De la bugetul statului s-au platit nu numai salariile compensatorii pentru cei disponibilizati, dar i cei 24 milioane de dolari lui Balli, pentru a renunta la dreptul de preemptiune la privatizarea Sidex. Tony Blair, daca ar fi sa dam crezare analitii politici internationali, a antajat partea romana sa dea combinatul lui Mittal, in schimbul intrarii Romaniei in NATO. Un milion de oameni au legatura cu combinatul galatean Importanta fostului Sidex pentru intreaga economie nationala este imensa. In primul rand, este cel mai mare combinat cu flux integrat din tara. Asigura 70 % din productia nationala de otel, 95 % din necesarul de produse plate pe piata interna i 45 % din productie este destinata exportului. Detine o pozitie buna pe piata internationala, cu o cota estimata in 2001 la 6 % din totalul comertului mondial cu tabla groasa. La vremea privatizarii, numarul salariatilor din intreprinderile cu care colabora pe orizontala se ridica la circa un milion. Sa nu uitam ca exporturile de produse siderurgice reprezentau 5 % din PIB. Semnalul de alarma pentru Sidex fusese dat la acea ora de Automobile Dacia care a

preferat sa importe tabla de calitate de afara. In momentul de fata, la Galati, Furnalele 1, 2, 5 i 6 au fost oprite. In functiune mai sunt doar furnalele 3 i 4, care produc jumatate din capacitate. La Uzina Cocso-Chimica, trei dintre Bateriile de cocsificare au fost oprite i s-a trecut la demolarea lor. Bateria nr.2 functioneaza doar la 20 % din capacitate. Bateria nr.6 este i ea planificata pentru demolare. Bateriile 7 i 8, care erau oprite in noiembrie 2001, anul in care Nastase i PSD au vandut combinatul, amanetandu-le i oraul, au fost demolate, taiate i topite fara acord de mediu. Aadar i UCC functioneaza doar la o esime din capacitate. Otelariile 2 i 3 au fost i ele orpite i pregatite pentru taiere i oprire. Doar Otelaria nr.1 mai functioneaza cu doua convertizoare. Turnarea Continua e in coma i mai lucreaza doar cu doua-trei maini. Din cei 300 kilometri de cale ferata existenta in interiorul combinatului galatean, 20 de kilometri au fost licitati pentru dezafectare i, normal, topire. Concluzionand, putem spune ca este un dezastru, cu complicitatea i tradarile comise de liderii sindicatelor, i se urmarete inchiderea pe furi a combinatului, caruia patronii i-a aplicat metoda autodevorarii, prin demolare i topire. Criza cu prelungiri Tensiunea crete la combinat. Lipsa de comunicare de care dau dovada cei din administratie i neintelegerile dintre sindicaliti fac situatia sa fie i mai incordata. Cuvintele de ordin sunt omaj tehnic, blocarea salariilor i autodisponibilizare. Angajatii au aflat ca s-a prelungit perioada in care pot fi depuse cereri de autodisponibilizare cu o luna. Pana la sfaritul lunii aprilie, cei care doresc sa-i incheie raporturile e munca cu ArcelorMittal Galati in schimbul primei fixe, adica o plata compensatorie cuprinsa intre 10.000 i 25.000 lei, la care se adauga 6 pana la 24 salarii lunare, plus un ajutor de 5000 lei pentru cei cu boli cronice, pot depune o astfel de solicitare. Deja s-au depus 2100 de cereri, din care 1200 au primit avize favorabile. Negocierea salariilor este la stadiul primelor tatonari. Metodele i data de la care se va aplica masura omajului tehnic, fiecare siderurgist urmand sa plece obligatoriu zece zile, probabil in cel de-al doilea trimestru al anului in curs, pentru toti salariatii ArcelorMittal raman necunoscute. Acestea sunt marile binefaceri ale unei privatizari cu cantec, in hora suspiciunilor fiind prinse personaje importante din politica mondiala. Email This Hits: 472 Comments (0)