Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice

Specializarea-Științe politice, Anul II, Grupa I

Privatizarea Petrom
Analiză de politică publică

Simona Paula Balaur

Iași
2021
 CUPRINS
INTRODUCERE
1.Definirea problemei
1.1 Ce fel de politică este?
1.2 Definirea detaliată a problemei pe dimensiuni
1.3 Cum a pătruns problema pe agenda politică/instituțională/decizională?
1.4 Care sunt actorii implicați?
2. Identificarea alternativelor
2.1 Prezentarea alternativelor
2.2 Detalierea fiecărei alternative
3. Stabilirea criteriilor de evaluare
4. Analiza alternativelor
5. Alegerea unei alternative ca și soluție
6. Implementarea soluției
7. Evaluarea politicii
8. Concluzii
BIBLIOGRAFIE
 INTRODUCERE

Privatizarea Petrom rămâne fără rival ca importanţă pentru tradiţia României în

cedarea de active datorită dimensiunii strategice a companiei, aceasta asigurând jumătate din
producţia de gaze locală şi toată extracţia de petrol. În timp ce alte state au optat pentru
varianta listărilor, statul rămânând în majoritatea cazurilor cel mai important acţionar,
opţiunea României de a ceda controlul asupra unei companii de importanţă, Petrom rămâne o
decizie unică la nivel european.
„Cine controlează Petrom controlează economia, con­trolează şi politica.“ Cuvin­tele îi
aparţin fos­tu­lui premier Adrian Năstase (PSD). Ele au fost rostite pe 23 iu­lie 2004, ziua în
care la Palatul Victoria sta­tul român şi-a pus semnătura pe cel mai important contract de
privatizare pe care avea să-l facă vreodată, încre­din­ţân­du-i „perla coroanei“ unui alt stat,
Aus­tria, reprezentat de grupul petrolier OMV. Nici acum cuvintele lui Năstase nu şi-au
pierdut din esenţă, Petrom fiind compania care controlează producţia de petrol a României,
jumătate din pro­ducţia de gaze şi 6% din producţia de energie locală. Mai mult, Petrom,
alături de par­te­ne­rul său, americanii de la ExxonMobil, au cel mai avansat program de
explorare în zona de mare adâncime a Mării Negre, în perimetrul Neptun, decizia fi­na­lă de
investiţii fiind amânată pe fondul incertitudinii le­gis­lative. În mod normal, compania ar fi
tre­buit să ia decizia finală în ultimul tri­mes­tru al anului 2014, rezervele din Ma­rea Neagră
fiind cel mai fierbinte subiect din piaţa energiei din acel moment. Pentru privatizarea din
2004 aus­tri­ecii de la OMV au plătit statului român 669 de milioane de euro pentru pre­lua­rea
pachetului de 33,34%, operaţiunea fiind urmată de o majorare de capital de 830 de milioane
de euro. Ulterior austriecii au realizat o majorare de capital până la 51%. Nu doar OMV s-a
schimbat radical după ce a preluat singurul producător de petrol şi gaze al României, ci şi
Petrom. „Era încă o cultură comunistă. Am redus numărul de angajaţi cu 20.000 de persoane
fără a avea o oră de greve. În paralel am creat 40.000 de locuri de muncă (prin externalizarea
personalului din benzinării)“, spunea Roiss în interviul acordat FT.
„Vă puteţi imagina, în 2004, un OMV cu 5.000 de angajaţi să preia Petromul cu cei
60.000 de angajaţi? Cred că este cel mai mare succes al unei companii austriece în afara
Austriei“, spunea într-un interviu acordat FT Gerhard Roiss, CEO al OMV, care alături de
Wolfgang Ruttenstorfer, CEO al OMV la data privatizării Petrom, şi-a pus semnătura pe
contractul care avea să transforme radical grupul austriac.
Transformarea Petrom a însemnat mult mai mult de atât. OMV a închis şi a renunţat
rând pe rând la toate activităţile din care nu scotea bani, printre cele mai importante
numărându-se combinatul Doljchim şi rafinăria Arpechim. Mai departe a decis să investească
în sectoare-cheie, cum este producerea de energie electrică, acolo unde Petrom a construit,
printr-o investiţie de 530 de milioane de euro, unica termocentrală nouă din România anilor
de după Revoluţie.
După toate aceste măsuri, Petrom a ajuns în 2013 la un profit net de un miliard de
euro, un nivel record pentru companie, dar şi pentru economia românească. Mai departe cel
mai riscant pariu în care compania s-a implicat este cel cu adâncurile Mării Negre, acolo
unde, alături de ExxonMobil, Petrom ar putea face o descoperire istorică de gaze naturale.
Aparent, partea cea mai interesantă a istoriei celei mai mari companii româneşti abia de acum
se va scrie. Din păcate, sau din fericire, autorul acestei istorii nu mai este statul român.

1.Definirea problemei
1.1 Ce fel de politică este?

Politica propusă este una de dreapta, pentru industria energetică, politică predictivă,
monetară, directă care are în vedere restructurarea companiei de stat prin vânzarea unor
acțiuni. De asemenea, poate fi văzută și ca o politică redistributivă deoarece banii ajunși la
buget prin prisma acestei acțiuni vor fi împărțiți între sectoarele naționale pentru a evita un
nou împrumut la FMI.

● De ce trebuie o astfel de politică?

România are o istorie de peste 160 de ani în producția și rafinarea țițeiului. A fost
printre primele țări producătoare din lume și unul dintre cei mai mari producători la începutul
secolului XX. Acum, după mai bine de un secol și jumătate de producție, majoritatea
zăcămintelor au devenit mature iar producția țării este de sub 10% din cea a marilor
producători ai Europei. Totuși, descoperirile recente de gaze naturale din apele de mare
adâncime ale Mării Negre indică un potențial semnificativ. OMV Petrom este urmașul acestei
istorii bogate.
În 1857, România este prima țară care a raportat producția de țiței și care are prima
rafinărie din Europa (Mehedințeanu) construită lângă Ploiești. Este anul în care debutează
fascinanta călătorie a industriei de țiței și gaze în România. Până la începutul Primului Război
Mondial, industria a cunoscut o dezvoltare fulminantă, în special datorită investițiilor străine.
Înainte de Primul Război Mondial, aproximativ 75% din capitalul investit în industria
petrolieră din România era german, britanic și olandez, în timp ce capitalul românesc avea o
pondere de doar 8%. Jucătorii internaționali care au fost atrași de zăcămintele petroliere din
România includeau Standard Oil (sucursala Româno-Americană, înființată în 1904) și Shell
(sucursala Astra Română, înființată în 1910).
Perioada 1947-1989 este cunoscută drept Epoca Comunistă în istoria României. Toate
companiile petroliere au fost naționalizate la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial iar
activele acestora au fost exploatate de Sovrom Petrol, o companie deținută de statul român și
Rusia. În 1976, a fost atins un vârf istoric al producției de țiței, de 15 milioane de tone, după
care producția a început să scadă.
După revoluția din 1989, toate activitățile de explorare și producție din România au
fost preluate de Compania Română de Petrol, o companie de stat. Compania s-a confruntat în
continuare cu provocări legate de lipsa investițiilor și interferențe politice. În 1997, a devenit
SN Petrom, care includea și două rafinării - Arpechim și Petrobrazi, confruntate, de
asemenea, cu lipsa investițiilor și marje de rafinare negative.
Pe fondul instabilității economice postdecembriste și cu majoritatea întreprinderilor
de stat incapabile să se redreseze administrativ, statul român este forțat să-și privatizeze o
parte din companii pentru a ieși din colaps. Numit și „perla coroanei”, Petromul reprezenta
magnatul industriei energetice dar incapacitatea administrativă și lipsa tehnologiei își spuneau
cuvântul atât în fezabilitatea cât și producția companiei.

● Alte definiții generale

Politica poate fi văzută și ca una progresistă, ea încercând să restructureze

componenta administrativă a companiei dar și perspectiva acestuia pe viitor (probabil
exploatare a țițeiului din adâncul Mării Negre).

● Scop și obiective

În aprilie 1999 , SNP PETROM SA și Ministerul lndustriei și Resurselor au semnat

două contracte de consultanță cu ABN AMBRO Bank și Rothschital pentru majorarea
etapizată de capital prin oferirea spre vânzare pe piața internațională de capital a unui pachet
de acțiuni de până la 35%. Acțiunea nu s-a finalizat și cele două contracte au fost reziliate.
Aducerea la îndeplinire a „Planului de acțiune pentru îmbunătățirea mediului de
afaceri – Anexa 2 , Matricea , PSAL 2 – Propunerea de Program de Politici de Reforms ( 11.
Privatizarea și externalizarea întreprinderilor mari de stat)”, aprobată de fostul Prim-Ministru
domnul Mugur lsarescu și fostul Ministru domnul Traian Băsescu, s-a concretizat prin
negocierile din anul 2000 cu Banca Mondială prin care s-a convenit că pentru eliberarea celei
de-a doua tranșe de împrumut , Guvernul României să ofere un pachet de cel puțin 51% din
acțiunile SNP PETROM SA pentru privatizare, în acord cu planul de privatizare aprobat
printr-o ofertă competițională.
În perioada 1998-2000 datoriile SNP PETROM au înregistrat valoarea de 10.303
miliarde lei. Guvernul a încercat să reducă din îndatorarea PETROM prin preluarea de către
stat la datoria publică a creditelor în valută acordate de Bancorex și anularea datoriilor fostei
Companii Romane de Petrol, care a fuzionat prin absorbție cu SNP PETROM , față de
AVAB.

1.2 Definirea detaliată a problemei pe dimensiuni

● Dimensiunea economică
La nivel economic, România se confrunta cu o situație mai dificilă fiind dependentă de
împrumuturile de la FMI. Una dintre condițiile acestui sprijin financiar a fost scoaterea pe
piață a unor acțiuni din cadrul firmelor de stat. Pe lângă acest lucru, Petromul se devaloriza
din cauza lipsei investițiilor și progresului.
● Dimensiunea politică
La nivel politic, guvernarea lui Năstase a fost pătată de anumite evenimente iar situația
dificilă din țară îl împingea să ia decizii cît mai rapide pentru a încerca redresarea economică
a României. Acutizarea tensiunilor politice pe fondul pierderilor acumulate de Petrom cerea o
rezolvare cât mai promptă.
● Dimensiunea administrativă
La nivel administrativ, lipsa progresului atât pe piața energetică națională, cât și în interiorul
companiei au transformat Petromul dintr-o oportunitate într-o cauză pierdută. Incapacitatea
firmei de a-și rezolva problemele interne și de produce eficient energie și carburanți deveneau
din ce în ce mai proeminente.
● Dimensiunea socială
La nivel social, majoritatea conștientizau deja eșecul firmei, Petrom fiind văzut mai mult ca o
mândrie națională decât o companie energetică. Cetățenii doreau păstrarea lui deoarece
considerau că își pot consolida un preț mai scăzut al carburanților, astfel putând rezista și
limita numărul de împrumuturi la FMI.
● Dimensiunea tehnică
Din punct de vedere tehnic, lipsa investițiilor și incapacitatea companiei de a exploata
resursele naționale nu duceau decât la colapsul Petrom. Acesta se afla într-un cerc vicios: nu
putea produce mai mult pentru a-și dezvolta tehnologii noi, nu avea tehnologiile necesare
pentru a produce mai mult și mai de calitate.

1.3 Cum a pătruns problema pe agenda politică/instituțională/decizională?

În contextul crizei economice din anii 2000, acutizată de pierderile pe care le

producea la bugetul statului, existența Petrom era pusă sub semnul întrebării. Problemele din
cadrul companiei au atras atât atenția autorităților naționale cît și ale instituțiilor
internaționale.

1.4 Care sunt actorii implicați?

Petrom: este cea mai mare companie de energie din Sud-Estul Europei, cu activități în
sectoarele Explorare și Producție, Rafinare și Marketing, Gaze Naturale și Electricitate. Ea
este obiectul acestei privatizări.
UE: Uniunea Europeană este o uniune politică și economică a 27 de state membre situate în
principal în Europa. Uniunea Europeană își propune: să promoveze pacea, valorile europene
și bunăstarea cetățenilor săi; să ofere libertate, securitate și justiție fără frontiere interne; să
asigure o dezvoltare durabilă bazată pe o creștere economică echilibrată și pe stabilitatea
prețurilor, să mențină o economie de piață deosebit de competitivă care să favorizeze
ocuparea integrală a forței de muncă și progresul social și să protejeze mediul; să combată
excluziunea socială și discriminarea; să încurajeze progresul tehnic și științific; să
consolideze coeziunea economică, socială și teritorială și solidaritatea între statele membre;
să respecte diversitatea culturală și lingvistică a popoarelor sale și să creeze o uniune
economică și monetară a cărei monedă să fie euro.
OMV: este o companie internațională integrată de petrol și gaze, cu sediul central în Viena,
Austria. Aceasta este implicată atât în procesele de explorare, forare, rafinare și
comercializare a produselor petroliere, cât și în producția de energie electrică. Viitorul
acționar majoritar al companiei Petrom.
Sovrom Petrol: a fost una dintre societățile mixte româno-sovietice de tip SovRom care a
preluat în mare parte industria românească de petrol, înființat în 1945. Membru activ pe piața
românească de energie și combustibili.
ExxonMobil: este o corporație multinațională americană de petrol și gaze cu sediul în Irving,
Texas. Este cel mai mare descendent direct al Standard Oil al lui John D. Rockefeller și a fost
format la 30 noiembrie 1999 prin fuziunea Exxon (fosta Standard Oil Company din New
Jersey) și Mobil (fostă Standard Oil Company din New York). Principalele mărci ale
ExxonMobil sunt Exxon mobil, Esso și ExxonMobil Chemical. ExxonMobil este încorporat
în New Jersey. Companie ce activează pe piața energetică mondială.
Din conducerea companiei fac parte și membrii ai familiei Rockefeller.
Bancorex: a fost o bancă românească înființată în 1968 sub denumirea de „Banca Română de
Comerț Exterior” (BRCE) și lichidată în 1999. A fost radiată de la Serviciul Comerțului la
data de 1 octombrie 1999. Actor implicat în susținerea financiară a companiei Petrom.
ABN AMRO Bank: este o bancă olandeză ce activează la nivel mondial. ABN AMRO are
peste 105.000 de angajați și a fost listată pe Euronext și New York Stock Exchange. În data
de 8 octombrie 2007, un consorțiu format din trei bănci europene, Royal Bank of Scotland
Group, Banco Santander Central Hispano și Fortis, a anunțat că oferta lor pentru 86% din
acțiunile ABN AMRO a fost acceptată, astfel având loc cea mai mare achiziție bancară din
istorie (70 miliarde Euro). În urma acesteia, Fortis obține operațiile ABN AMRO din Belgia
și Olanda, Banco Santander Central Hispano obține diviziile din America de Sud, iar Royal
Bank of Scotland Group obține restul diviziilor din Asia și Europa, inclusiv pe cea din
România și divizia de wholesale banking.
Banca Mondială: este o bancă susținută cu finanțări internaționale care oferă asistență
financiară și tehnică țărilor sărace. Grupul Băncii Mondiale este o instituție formată din alte
cinci instituții financiare internaționale, și anume:
● Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare - BIRD (International
Bank for Reconstruction and Development)
● Corporația Financiară Internațională - IFC (International Finance Corporation)
● Asociația Internațională de Dezvoltare - IDA (International Development
Association)
● Agenția de Garantare Multilaterală a Investițiilor - MIGA (Multilateral Investment
Guarantee Agency)
● Centrul Internațional de Reglementare a Diferendelor din Domeniul Investițiilor -
ICSID (International Center for Settlement of Investments Disputes).
Ea este cea care a susținut România cu împrumuturi în acea perioadă. De asemenea, a și
impus clauza de privatizare a unor acțiuni în cadrul companiilor de stat românești.
FMI: este o organizație internațională cu 188 de state membre. A fost constituită prin
Tratatul de la Bretton Woods din iulie 1944, având ca scop principal promovarea unei
economii mondiale sănătoase. Pe 22 iulie 1944 a avut loc Conferința de la Bretton Woods
pentru restructurarea relațiilor internaționale monetare și financiare. Peste 40 de țări au
participat la semnarea Acordului de la Bretton Woods care prevedea proceduri și reguli care
să guverneze economia mondială. Acest acord a condus la înființarea Băncii Internaționale
pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD, cunoscută și sub numele de Banca Mondială) și
Fondului Monetar Internațional. Aceste instituții sunt cunoscute drept gemenii Bretton
Woods. Sistemul Bretton Woods prevedea o rată de schimb valutar stabilă, având ca referință
standard aurul, dolarul fiind singura monedă convertibilă în aur. FMI are ca scop principal
promovarea cooperării monetare internaționale, garantarea stabilității financiniare, facilitarea
comerțului internațional, contribuirea la un nivel înalt de ocupare a forței de muncă, la
stabilitate economică și combaterea sărăciei.

2. Identificarea alternativelor
2.1 Prezentarea alternativelor
2.2 Detalierea fiecărei alternative

1. Status Quo
În situația actuală, statul roman se confruntă atât cu o situație economică dificilă fiind
dependent de împrumuturile de la FMI, cât și cu niște companii de stat care pe hârtie
reprezintă doar pierdere. Singura parte bună a situației actuale este locul pe care il ocupă
statul în cadrul acestor firme, el fiind majoritar. În aceste condiții, el poate perpetua situația,
pompand periodic anumite sume de bani în Petrom sau poate renunța la companie. Acest
lucru reprezintă un monopol asupra pretului carburantului la pompă și cantității de petrol de
pe piață. De asemenea statul român rămâne singurul beneficiar al resurselor țării.
2. Privatizare
Parlamentul României adoptă prezenta lege privind unele măsuri pentru privatizarea
Societăţii Naţionale a Petrolului „PETROM” S.A. Bucureşti.
Art. 1. – Prezenta lege stabileşte cadrul juridic pentru privatizarea Societăţii Naţionale a
Petrolului „PETROM” S.A. Bucureşti şi pentru îndeplinirea anumitor obligaţii contractuale,
în vederea dobândirii de către OMV AKTIENGESELLSCHAFT, din Austria, a 51% din
capitalul social al societăţii, precum şi pentru executarea contractului de privatizare.
Art. 12. – În cadrul operaţiunilor de majorare a capitalului social al societăţii, preţul de
subscriere va fi stabilit conform prevederilor contractului de privatizare.
Art. 13. – (1) Ulterior finalizării procesului de privatizare, vânzătorul îi va vinde
cumpărătorului partea corespunzătoare din acţiunile referitoare la terenuri, la un preţ egal cu
valoarea nominală a acestor acţiuni, sub condiţia ca preţul total de cumpărare, ce urmează a fi
plătit de cumpărător pentru a-şi menţine procentul de 51% din capitalul societăţii să nu
depăşească, în nici un caz, 51% din valoarea maximă a terenurilor. Majorările de capital
social cu privire la terenurile în curs de clarificare se vor efectua după cum urmează: a) cu
privire la o suprafaţă totală de aproximativ 2.000 (două mii) de hectare din terenurile în curs
de clarificare, în termen de un an de la data finalizării; b) cu privire la toate celelalte terenuri
în curs de clarificare, în termen de 3 (trei) luni de la data la care societatea notifică
vânzătorului că au fost obţinute toate certificatele de atestare a dreptului de proprietate. (2) În
cazul în care, prin vânzarea la valoarea nominală, preţul total ce urmează a fi plătit de
cumpărător în conformitate cu prevederile alin.(1) lit.a) şi b) ar depăşi 51% din valoarea
maximă a terenurilor, preţul pe acţiune la vânzarea către cumpărător a părţii corespunzătoare
din acţiunile referitoare la terenuri emise ca urmare a majorării de capital social efectuate
conform alin.(1) lit.b) poate fi mai mic decât valoarea nominală, astfel încât preţul total plătit
de cumpărător ca urmare a ambelor majorări să nu depăşească valoarea menţionată mai sus.
(3) Din momentul înregistrării vânzătorului în calitate de proprietar al unor acţiuni referitoare
la terenuri şi până la data care survine prima dintre: a) momentul la care se consideră că
cumpărătorul nu şi-a exercitat dreptul de a dobândi partea corespunzătoare din acţiunile
referitoare la terenuri sau b) momentul vânzării şi al transferului efectiv al acestora către
cumpărător, drepturile de vot ale vânzătorului aferente acţiunilor referitoare la terenuri se
suspendă.
Art. 25. – În vederea semnării contractului de privatizare şi executării obligaţiilor
contractuale, societatea a întocmit şi situaţii financiare, conform standardelor internaţionale
de raportare financiară.
Art. 28. – În derularea procesului postprivatizare a societăţii, vânzătorul şi/sau orice entitate
care va prelua, în tot sau în parte, atribuţiile de urmărire a derulării post privatizare a
contractului de privatizare, vor putea angaja consultanţi şi/sau firme de avocatură, prevăzând
în cadrul bugetului propriu de venituri şi cheltuieli al fiecărei instituţii sumele aferente
onorariilor acestora.
3. Comisie de anchetă
În temeiul dispoziţiilor art.64 alin.(4) din Constituţia României, republicată, şi ale
art.78 din Regulamentul Senatului, Senatul României a hotărât înfiinţarea unei Comisii de
anchetă având drept scop investigarea condiţiilor de legalitate privind privatizarea SNP
PETROM. Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 13 decembrie 2006, cu
respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
Comisia de anchetă a fost înfiinţată la solicitarea unui număr de 38 de senatori. Membrii
Comisiei de anchetă sunt următorii: Senator Carol Dina, preşedinte; Senator Marius
Marinescu, vicepreşedinte; Senator Dan Vasile Ungureanu, secretar; Senator Şerban Strătilă,
membru; Senator Radu Cătălin Mardare, membru; Senator Sabin George Cutaş, membru;
Senator Fekete Szabo Andras Levente, membru.
Scopul Comisiei de anchetă este investigarea condiţiilor de legalitate privind privatizarea
SNP PETROM.

3. Stabilirea criteriilor de evaluare

● Costuri
● Beneficii
● Dezvoltare economică
● Autonomie
● Fezabilitate administrativă
● Acceptabilitate politică
 4. Analiza alternativelor

Status quo Privatizarea Comisie de

anchetă
Costuri -- + -
Statul trebuie să Fondurile străine Ea nu poate
furnizeze pot readuce firma rezolva decât
compania pentru pe linia de problema
ca aceasta să nu plutire, statul absorbției
intre în insolvență având în fondurilor, nu și a
continuare un lipsei de
cuvânt de spus în productivitate
administrarea
companiei
Beneficii ++ +++ +
Statul deține Reafirmarea Absorbția optimă
monopolul firmei ca un a fondurilor de la
prețului asupra important stat
carburanților și acționar energetic
resurselor de pe piața de
petrol și gaze sud-est a Europei,
naturale menținerea cât
mai redusă a
prețurilor
carburanților;
exploatarea
tuturor resurselor
la maxim
Dezvoltare - ++ 0
economică Firma nu este Investiția străină Comisia nu
capabilă să duce la rezolvă
înregistreze actualizarea și problemele
progrese sincronizarea firmei, ci se
producției asigură doar că
naționale la aceasta se află pe
nevoile interne, linia de plutire
respectiv externe
Autonomie ++ -- +
 Statul deține România își Deși firma își
monopolul asupra pierde monopolul pierde o parte din
prețului și asupra și depinde de autonomia pe
resurselor investitorii străini care o are în
în ceea c e raport cu
privește instituțiile
carburantul statului, România
își păstrează
monopolul
Fezabilitate -- + 0
administrativă Situația actuală Un contract Comisia în sine
din Petrom duce riguros îi poate nu poate schimba
doar la pierderi asigura României modul de
iar capacitatea atât siguranță funcționare al
companiei de a economică, cât și companiei
rămâne pe piața o formă
energetică este consolidată în
pusă sub semnul industria
întrebării energetică
Acceptabilitate + +++ ++
politică Sistemul actual Această Este văzută ca
este susținut de o schimbare este soluția cea mai
parte din văzută atât ca o simplă pentru un
politicieni modificare termen limitat
datorită necesară în prin care
autonomiei față industria România își poate
de factorul străin energetică păstra monopolul
românească cât și asupra
o investiție de carburanților
capital
importantă în
economia
națională
TOTAL: 0 8+ 3+
Analiză SWOT- Privatizare

Puncte tari Puncte slabe

-o nouă viziune asupra perspectivei -pierderea autonomiei asupra
de viitor a firmei prețurilor și resurselor
-investiții constante -restructurări la nivel administrativ,
creșterea ratei șomajului
Oportunități Amenințări
-capacitatea firmei de a interveni pe -utilizarea interesului propriu al
piața străină austriecilor în exploatarea resurselor
-exploatarea de țiței din Marea -utilizarea presiunilor externe pentru
Neagră vânzarea câtor mai multe acțiuni

5. Alegerea unei alternative ca și soluție

În urma analizei efectuate, cea mai eficientă alternativă din punct de vedere economic,
social, tehnic, ecologic și politic s-a dovedit a fi privatizarea. În această alternativă sunt
implicați toți actorii precizați mai devreme. Trebuie precizat că în urma analizei în raport cu
costuri, beneficii, dezvoltare economică, autonomie, fezabilitate administrativă și
acceptabilitate politică, alternativa 2- Privatizarea a insumat 8+.

6. Implementarea soluției

Implementarea privatizării s-a realizat de la nivel guvernamental la cel administrativ

al companiei, adică de sus în jos. De asemenea, initiativa privatizării a fost speculată intâi de
acordurile cu FMI și Banca Mondială.
Art. 2. – În sensul prezenței legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele
semnificaţii:
a) acţiuni referitoare la terenuri – orice acţiuni emise către vânzător, ca urmare a
oricărei majorări de capital social efectuate cu valoarea terenurilor în curs de clarificare;
b) agentul Escrow – ING Bank N.V. Amsterdam – Sucursala Bucureşti;
c) angajamentul de despăgubire privind mediul – prevederile detaliate ale contractului
de privatizare privind răspunderea pentru obligaţiile 2 de mediu ale societăţii rezultând din
contaminarea istorică şi pentru costurile de abandonare a sondelor oprite, închise sau care
aşteaptă să fie abandonate;
d) ANRM - Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, organ de specialitate al
administraţiei publice centrale, care se organizează şi funcţionează conform Hotărârii
Guvernului nr.756/2003 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru
Resurse Minerale;
 e) BERD – Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare;
f) concurent – orice persoană care este implicată în mod activ, direct sau printr-un
afiliat al său, în sectorul petrolului şi gazelor naturale;
g) contaminare istorică - afectarea, realizată până la data finalizării, cu substanţe sau
produse rezultate din activităţi în sectorul petrolului şi gazelor naturale a solului, a apelor
subterane sau a apelor de suprafaţă, ţinând seama şi de migraţia acestor substanţe sau produse
cât şi de expunerea unor persoane la acestea, astfel cum sunt definite în contractul de
privatizare;
h) contractul de privatizare - contractul de privatizare semnat în data de 23 iulie 2004,
între Ministerul Economiei şi Comerţului din România, prin Oficiul Participaţiilor Statului şi
Privatizării în Industrie, şi OMV AKTIENGESELLSCHAFT, din Austria;
i) contul Escrow pentru preţul de cumpărare – contul deschis de agentul Escrow în
beneficiul vânzătorului şi în care cumpărătorul va depune preţul pentru acţiunile cumpărate
de la vânzător; j) contul Escrow pentru preţul de subscriere - contul deschis de agentul
Escrow în beneficiul societăţii şi în care cumpărătorul va depune preţul pentru subscriere;
k) cumpărător – OMV AKTIENGESELLSCHAFT, o societate pe acţiuni de
naţionalitate austriacă;
la) data finalizării – data la care are loc finalizarea;
m) finalizare – finalizarea procesului de privatizare, astfel cum este acesta avut în
vedere în contractul de privatizare, cumpărătorul dobândind în mod efectiv dreptul de
proprietate asupra unui număr de acţiuni reprezentând 51% din capitalul social al societăţii;
n) îndatorarea netă – totalul, exprimat în EURO, al tuturor sumelor datorate de
societate băncilor şi altor instituţii financiare sau de credit, al oricăror titluri de debit emise de
societate pe pieţele de capital româneşti şi/sau internaţionale, al oricăror dividende datorate
acţionarilor şi al oricăror taxe şi impozite curente scadente, din care se scad numerarul din
casă, 3 cecurile emise societăţii şi soldurile active ale conturilor bancare ale societăţii;
o) partea corespunzătoare din acţiunile referitoare la terenuri – numărul de acţiuni
emise de societate, ca urmare a majorărilor de capital social cu valoarea aferentă terenurilor
în curs de clarificare, pe care vânzătorul le vinde cumpărătorului, pentru ca acesta să deţină
51% din capitalul social al societăţii, după efectuarea fiecăreia dintre aceste majorări de
capital social;
p) societatea – Societatea Naţională a Petrolului „PETROM” S.A. Bucureşti;
r) terenuri în curs de clarificare – ansamblul tuturor terenurilor folosite de societate şi
cu privire la care societatea este îndreptăţită să primească certificate de atestare a dreptului
său de proprietate, conform Hotărârii Guvernului nr.834/1991 privind stabilirea şi evaluarea
unor terenuri deţinute de societăţile comerciale cu capital de stat, cu modificările şi
completările ulterioare, cu privire la care, până la data semnării contractului, nu s-a efectuat o
majorare de capital, conform cerinţelor legislaţiei privatizării;
s) valoarea maximă a terenurilor – valoarea totală estimată a terenurilor în curs de
clarificare, respectiv suma de 25.000.000 USD (douăzeci şi cinci milioane dolari SUA);
t) vânzător – Ministerul Economiei şi Comerţului din România, prin Oficiul
Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie, instituţie publică cu personalitate juridică,
înfiinţată în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.88/2001 privind înfiinţarea Oficiului
Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie, aprobată cu modificări prin Legea
nr.552/2001, cu sediul social situat în Calea Victoriei nr.152, sector 1, 010072 Bucureşti,
România, care, potrivit art.1 alin.(4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.88/2001, cu
modificările ulterioare, desfăşoară, în numele Ministerului Economiei şi Comerţului,
activităţi legate de exercitarea calităţii acestuia de acţionar în numele statului, la societăţile
din portofoliul său.
Art. 3. – (1) Se aprobă contractul de privatizare, semnat la data de 23 iulie 2004, între
Ministerul Economiei şi Comerţului din România, prin Oficiul Participaţiilor Statului şi
Privatizării în Industrie, şi OMV AKTIENGESELLSCHAFT din Austria, al cărui obiect este
reprezentat de vânzarea-cumpărarea unui număr de 12.739.341.312 acţiuni ale societăţii, 4
reprezentând 33,34% din capitalul social al societăţii, şi majorarea capitalului social al
societăţii cu un număr de acţiuni care să-i permită cumpărătorului să deţină, după subscrierea
de către acţionarii minoritari ai societăţii, BERD şi cumpărător, 51% din capitalul social al
societăţii. (2) Semnarea contractului de privatizare, în forma şi conţinutul negociate între
părţi, a fost aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.1090/2004 privind unele măsuri pentru
privatizarea Societăţii Naţionale a Petrolului „Petrom” - S.A. Bucureşti, din data de 8 iulie
2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.650 din 19 iulie 2004. (3)
Contractul de privatizare va fi angajat, din punct de vedere juridic, pentru părţi, şi va fi
executat în conformitate cu prevederile sale.
Condiţii generale privind transferul acţiunilor Art. 4. – (1) Plata pentru acţiunile emise
de societate şi subscrise de cumpărător la majorarea capitalului social se consideră efectuată
în mod valabil, în sensul art.215 din Legea nr.31/1990 privind societăţile comerciale,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, la data la care suma aportului este
vărsată în contul Escrow pentru preţul de subscriere, deschis şi administrat de agentul Escrow
în beneficiul societăţii. (2) Preţul pe acţiune pentru subscriere poate fi ajustat în condiţiile
prevăzute în contractul de privatizare, dar nu va fi mai mic de 95% din preţul pe acţiune,
convenit în contractul de privatizare. (3) Echivalentul în lei al preţului pe acţiune pentru
subscriere, stabilit conform contractului de privatizare se va determina pe baza cursului de
referinţă leu/euro sau leu/dolar SUA, după caz, stabilit de Banca Naţională a României,
pentru data hotărârii adunării generale extraordinare a acţionarilor de majorare a capitalului
social al societăţii. Art. 5. – (1) O sumă de 50.000.000 euro (cincizeci de milioane euro) din
preţul de cumpărare va fi păstrată în contul Escrow pentru preţul de cumpărare şi după data
finalizării, cu destinaţia de a acoperi, în întregime sau parţial, obligaţiile eventuale ale
vânzătorului, rezultând din creşterea îndatorării nete a societăţii. (2) Vânzătorul va elibera
garanţia de participare numai după primirea, din partea cumpărătorului, a unei garanţii – în
forma agreată de 5 părţi în contractul de privatizare, în valoare de 50.000.000 euro (cincizeci
de milioane euro), acoperind obligaţiile eventuale ale cumpărătorului, rezultând din scăderea
îndatorării nete a societăţii.
Art. 6. – La data finalizării, mandatul membrilor consiliului de administraţie al
societăţii încetează de drept. La aceeaşi dată, cumpărătorul are dreptul şi obligaţia de a numi
doi administratori provizorii pentru conducerea societăţii, aceştia având drepturile şi
obligaţiile prevăzute pentru consiliul de administraţie de Legea nr.31/1990 privind societăţile
comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, până la numirea unui nou
consiliu de administraţie, de către adunarea generală a acţionarilor societăţii.
 Art. 7. – Încasarea preţului de cumpărare se consideră realizată la data la care este
creditat contul bancar al vânzătorului, deschis la agentul Escrow, cu suma reprezentând preţul
de cumpărare, mai puţin suma reţinută în contul Escrow pentru preţul de cumpărare, pentru
garantarea răspunderii vânzătorului pentru creşterea îndatorării nete şi a onorariului de
succes, cuvenit consultantului vânzătorului.
Art. 8. – (1) Cota de cheltuieli, necesare pentru dezvoltarea şi modernizarea producţiei
de ţiţei şi gaze naturale, rafinării, transportului şi distribuţiei petroliere, înregistrată conform
prevederilor Hotărârii Guvernului nr.168/1998 privind stabilirea cotelor de cheltuieli necesare
dezvoltării şi modernizării producţiei de ţiţei şi gaze naturale, rafinării, transportului şi
distribuţiei petroliere, cu modificările ulterioare, aşa cum a fost aplicată de societate pentru
perioada de până la 31 decembrie 2004, este deductibilă la calculul profitului impozabil şi nu
va face obiectul impozitării sau al unei obligaţii de rambursare ulterioară, pe durata existenţei
societăţii. Această cotă va putea fi folosită în scopul efectuării de investiţii stabilite în
conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.168/1998, cu modificările ulterioare. În
cazul în care a fost efectuată o investiţie în scopurile permise de Hotărârea Guvernului
nr.168/1998, cu modificările ulterioare, valoarea rezervei constituite în baza acestei hotărâri
nu se reduce nici cu suma investită, nici pe 6 măsura amortizării activelor finanţate din
această sursă sau a scăderii lor din evidenţă. Această rezervă nu poate fi distribuită. (2)
Cheltuielile cu amortizarea mijloacelor fixe, precum şi cheltuielile de cercetare geologică în
vederea descoperirii de noi rezerve de ţiţei şi gaze naturale, finanţate din această rezervă, vor
fi considerate cheltuieli deductibile la calcularea impozitului pe profit.
Art. 9. – (1) Prin derogare de la prevederile Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu
modificările şi completările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2005 şi până la data de
31 decembrie 2006 inclusiv, societatea și filialele sale, în măsura în care înregistrează venituri
din activitatea de producţie de ţiţei şi gaze naturale, constituie o rezervă în limita unei cote de
35%, aplicată asupra: a) preţului de referinţă al tonei de ţiţei extras, stabilit de Agenţia
Naţională pentru Resurse Minerale, în scopul calculării redevenţei petroliere; b) preţului de
referinţă şi cantităţilor respective de gaze naturale livrate de către producătorii de gaze
naturale, stabilit de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, în scopul calculării
redevenţei petroliere, excluzând contravaloarea impozitului pe gaz şi a serviciilor de
înmagazinare, transport şi distribuţie. (2) Rezerva este deductibilă la calculul profitului
impozabil, înainte de calculul impozitului pe profit, şi va fi evidenţiată în contabilitate într-un
analitic distinct. (3) Rezerva se utilizează pentru acoperirea cheltuielilor cu achiziţionarea
mijloacelor fixe pentru activitatea de explorare, dezvoltare şi producţie de ţiţei şi gaze
naturale, modernizarea echipamentelor din dotare şi lucrări de cercetare geologică, destinate
descoperirii de noi rezerve din sectorul de producţie petrolieră şi gaze naturale. (4) Rezerva
menţionată la alin.(1) nu va face obiectul vreunei obligaţii de impozitare sau rambursare, pe
durata existenţei societăţii. (5) Cheltuielile cu amortizarea mijloacelor fixe, precum şi
cheltuielile cu lucrările de cercetare geologică destinate descoperirii de noi rezerve, efectuate
din aceste rezerve, sunt cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil. (6) Pe perioada
în care beneficiază de facilităţile prevăzute la alin.(1)-(5), societatea şi filialele acesteia nu
vor aplica prevederile art.24 alin.(6) lit.b) referitoare la amortizarea accelerată şi alin.(12) din
Legea 7 nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, în ceea
ce priveşte mijloacele fixe pentru activitatea de explorare, dezvoltare şi producţie de ţiţei şi
gaze naturale, modernizarea echipamentelor din dotare şi lucrări de cercetare geologică,
destinate descoperirii de noi rezerve din sectorul de producţie petrolieră şi de gaze naturale.
(7) În cazul în care a fost efectuată o investiţie, în scopurile prevăzute la alin.(3), valoarea
rezervei constituite conform alin.(1) nu se reduce nici cu suma investită, nici pe măsura
amortizării activelor finanţate din această sursă sau a scăderii lor din evidenţă. Această
rezervă nu poate fi distribuită. (8) În cazul în care, prin constituirea acestei rezerve, societatea
sau filialele acesteia realizează pierdere fiscală, aceasta se recuperează potrivit art.26 din
Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare. (9) Nu
intră sub incidenţa acestui articol activităţile de rafinare, transport, distribuţie de ţiţei şi gaze
naturale. (10) Orice dispoziţii contrare prevederilor art.8 şi prezentului articol nu sunt
aplicabile societăţii şi filialelor acesteia.
Art. 10. – (1) Cu excepţia cerinţelor legilor sau reglementărilor general aplicabile
statelor membre ale Uniunii Europene, şi care devin aplicabile şi României, următoarele
prevederi se vor aplica societăţii şi filialelor sale şi nu se vor modifica în defavoarea acestora,
până la data de 31 decembrie 2014:
a) pe durata pe care sunt autorizate să desfăşoare activitate în domeniul exploatării
zăcămintelor naturale, societatea şi filialele acesteia sunt obligate să înregistreze în evidenţa
contabilă şi să deducă provizioane pentru refacerea terenurilor afectate şi pentru redarea
acestora în circuitul economic, silvic sau agricol, în limita unei cote de 1%, aplicate asupra
diferenţei dintre veniturile şi cheltuielile din exploatare, pe toată durata de funcţionare a
exploatării zăcămintelor naturale;
b) pe durata cât sunt titulari de acorduri petroliere şi desfăşoară operaţiuni petroliere
în perimetre marine ce includ zone cu adâncime de apă mai mare de 100 metri, cota
provizionului constituit de societate sau filialele acesteia pentru dezafectarea sondelor,
demobilizarea instalaţiilor, a dependinţelor şi anexelor, precum şi pentru reabilitarea mediului
este de 10%, aplicată asupra diferenţei dintre veniturile şi cheltuielile înregistrate, pe toată
perioada exploatării petroliere;
c) sunt considerate mijloace fixe amortizabile şi investiţiile efectuate de societate şi
filialele sale pentru descopertă, în vederea valorificării de substanţe minerale utile, precum şi
pentru lucrările de deschidere şi pregătire a extracţiei în subteran şi la suprafaţă;
d) pentru societate şi filialele sale, amortizarea clădirilor şi a construcţiilor minelor,
salinelor cu extracţie în soluţie prin sonde, carierelor, exploatărilor la zi, pentru substanţe
minerale solide şi cele din industria extractivă de petrol, a căror durată de folosire este
limitată de durata rezervelor şi care nu pot primi alte utilizări după epuizarea acestora,
precum şi a investiţiilor pentru descopertă se calculează pe unitate de produs, în funcţie de
rezerva exploatabilă de substanţă minerală utilă;
e) pentru societate şi filialele sale, cheltuielile aferente localizării, explorării,
dezvoltării sau oricărei activităţi pregătitoare pentru exploatarea resurselor naturale se
recuperează, în rate egale, pe o perioadă de 5 ani, începând cu luna în care sunt efectuate
cheltuielile. Cheltuielile aferente achiziţionării oricărui drept de exploatare a resurselor
naturale se recuperează pe măsură ce resursele naturale sunt exploatate, proporţional cu
valoarea recuperată, raportată la valoarea totală estimată a resurselor;
f) pentru societate şi filialele sale, pe perioada în care sunt titulari de acorduri
petroliere sau subcontractanţi ai acestora, care desfăşoară operaţiuni petroliere în perimetre
marine ce includ zone cu adâncime de apă de peste 100 metri, se calculează amortizarea
imobilizărilor corporale şi necorporale aferente operaţiunilor petroliere, a căror durată de
folosire este limitată de durata rezervelor, pe unitatea de produs, cu un grad de utilizare de
100%, în funcţie de rezerva exploatabilă de substanţă minerală utilă, pe durata acordului
petrolier. Cheltuielile aferente investiţiilor în curs, imobilizărilor corporale şi necorporale
efectuate pentru operaţiunile petroliere, vor fi reflectate în contabilitate atât în lei, cât şi în
euro; aceste cheltuieli, înregistrate în contabilitate în lei, vor fi reevaluate la sfârşitul fiecărui
exerciţiu financiar, pe baza valorilor înregistrate în contabilitate în euro, la cursul de schimb
euro/leu, comunicat de Banca Naţională a României pentru ultima zi a fiecărui exerciţiu
financiar. (2) Până la data de 31 decembrie 2014, cu excepţia cerinţelor contrare ale legilor
sau reglementărilor general aplicabile în Uniunea Europeană, care devin aplicabile României,
regimul de impozitare aplicabil 9 activităţilor de explorare şi producţie ale societăţii şi
filialelor sale nu va deveni, indiferent sub ce formă, mai oneros pentru societate, inclusiv prin
majorarea ratelor impozitelor aplicabile ori prin introducerea de noi impozite cu privire la
explorare şi producţie. (3) Regimul de impozitare, aplicabil activităţilor de explorare şi
producţie ale societăţii şi filialelor sale, prevăzut la alin.(2), nu se referă la impozitele şi
taxele care sunt general aplicabile tuturor agenţilor economici, indiferent de obiectul lor de
activitate. (4) Prevederile alin.(1), (2) şi (3) se aplică, pe întreaga perioadă în care sunt
aplicabile societăţii, şi celorlalte societăţi care întreprind activităţi de explorare şi exploatare
petrolieră şi de gaze naturale în România.
Art. 11. – Orice obligaţii reprezentând impozite, taxe, contribuţii şi alte venituri
bugetare datorate şi neachitate bugetului general consolidat, precum şi dobânzile şi
penalităţile de orice fel aferente obligaţiilor şi oricăror alte venituri bugetare, datorate şi
neachitate de societate către bugetul general consolidat până la 8 aprilie 2004, în măsura în
care nu au fost deja scutite la plată până la data intrării în vigoare a prezentei legi, inclusiv
sumele rămase neacoperite prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.249/2000 privind
constituirea şi utilizarea Fondului special pentru produse petroliere, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr.382/2002, cu modificările ulterioare, reprezentând obligaţiile către
bugetul de stat rezultând din importul de ţiţei din Egipt şi Iran, precum şi dividendele
cuvenite Ministerului Finanțelor Publice, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr.205/2000 privind conversia în acţiuni a creanţelor cuvenite bugetului
de stat, bugetului asigurărilor sociale, bugetului fondurilor speciale şi Fondului Proprietăţii de
Stat la unele societăţi comerciale, sunt scutite de plată.
Art. 12. – În cadrul operaţiunilor de majorare a capitalului social al societăţii, preţul
de subscriere va fi stabilit conform prevederilor contractului de privatizare.
Obligaţiile postfinalizare ale vânzătorului
Art. 13. – (1) Ulterior finalizării procesului de privatizare, vânzătorul îi va vinde
cumpărătorului partea corespunzătoare din acţiunile referitoare la terenuri, la un preţ egal cu
valoarea nominală a acestor acţiuni, sub condiţia ca preţul total de cumpărare, ce urmează a fi
plătit de cumpărător pentru a-şi menţine procentul de 51% din capitalul societăţii să nu
depăşească, în nici un caz, 51% din valoarea maximă a terenurilor. Majorările de capital
social cu privire la terenurile în curs de clarificare se vor efectua după cum urmează:
a) cu privire la o suprafaţă totală de aproximativ 2.000 (două mii) de hectare din
terenurile în curs de clarificare, în termen de un an de la data finalizării;
 b) cu privire la toate celelalte terenuri în curs de clarificare, în termen de 3 (trei) luni
de la data la care societatea notifică vânzătorului că au fost obţinute toate certificatele de
atestare a dreptului de proprietate. (2) În cazul în care, prin vânzarea la valoarea nominală,
preţul total ce urmează a fi plătit de cumpărător în conformitate cu prevederile alin.(1) lit.a) şi
b) ar depăşi 51% din valoarea maximă a terenurilor, preţul pe acţiune la vânzarea către
cumpărător a părţii corespunzătoare din acţiunile referitoare la terenuri emise ca urmare a
majorării de capital social efectuate conform alin.(1) lit.b) poate fi mai mic decât valoarea
nominală, astfel încât preţul total plătit de cumpărător ca urmare a ambelor majorări să nu
depăşească valoarea menţionată mai sus. (3) Din momentul înregistrării vânzătorului în
calitate de proprietar al unor acţiuni referitoare la terenuri şi până la data care survine prima
dintre: a) momentul la care se consideră că cumpărătorul nu şi-a exercitat dreptul de a
dobândi partea corespunzătoare din acţiunile referitoare la terenuri sau b) momentul vânzării
şi al transferului efectiv al acestora către cumpărător, drepturile de vot ale vânzătorului
aferente acţiunilor referitoare la terenuri se suspendă.
Art. 14. – (1) Dacă, în orice moment ulterior finalizării procesului de privatizare, avut
în vedere în contractul de privatizare, vânzătorul sau 11 succesorul acestuia va dori să vândă
sau să transfere către un concurent, în alte cazuri decât în situaţia unui transfer obligatoriu,
necesar potrivit unor prevederi legale cu caracter imperativ, toate sau doar o parte din
acţiunile rămase în urma procesului de privatizare, printr-o altă metodă decât în baza unei
oferte publice, fie la iniţiativa sa sau în urma unei oferte primite din partea unei entităţi active
în sectorul petrolului şi gazelor naturale, vânzătorul sau succesorul acestuia va oferi acţiunile
mai întâi cumpărătorului, printr-o notificare în formă scrisă, iar cumpărătorul va avea dreptul
de a achiziţiona toate acţiunile oferite sau doar o parte din acestea, în termeni şi condiţii care
nu vor fi mai puţin favorabile decât cele oferite respectivei terţe persoane sau oferite de
aceasta din urmă. (2) Vânzătorul sau succesorul acestuia nu va avea dreptul de a vinde sau
transfera în alt mod respectivele acţiuni către concurent, în schimbul unui preţ mai mic sau în
termeni sau condiţii mai favorabile decât cele oferite cumpărătorului, fără să le fi oferit, în
prealabil, din nou, cumpărătorului, pe baza unei alte notificări în formă scrisă, trimisă
acestuia.
Art. 15. – (1) Pe o perioadă de 10 ani de la data finalizării, vor fi menţinute nivelul
procentual, baza şi modalitatea de calcul al redevenţelor, datorate de societate conform
contractelor individuale de concesiune încheiate de aceasta, aplicabile la data intrării în
vigoare a prezentei legi. (2) Până la 31 decembrie 2014, prevederile alin.(1) se aplică, la
cerere, tuturor titularilor de acorduri individuale de concesiune în domeniul explorării şi
exploatării zăcămintelor de petrol şi gaze naturale, încheiate cu ANRM.
Art. 16. – ANRM este autorizată să adopte şi să publice, în termen de 24 de luni de la
data finalizării, un cadru de reglementări pentru transportul ţiţeiului, care să reflecte
principiul accesului nediscriminatoriu la conducte al tuturor participanţilor de pe piaţa
petrolului. Se va evita includerea în tarifele de transport reglementate, implementate prin
acest cadru de reglementare, a oricărui element de cost excesiv.
Despăgubiri postprivatizare
Art. 17. – Vânzătorul este autorizat să despăgubească cumpărătorul pentru orice
majorare a îndatorării nete a societăţii, de la data semnării contractului de privatizare până la
data finalizării. Art. 18. – (1) Prin derogare de la dispoziţiile art.27-30 din Legea nr.137/2002
privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, cu modificările şi completările ulterioare,
vânzătorul este autorizat ca, pe o perioadă de 15 ani de la data finalizării, să despăgubească,
în totalitate, societatea, pentru orice pretenţii în legătură cu contaminarea istorică a mediului,
conform termenilor şi condiţiilor prevăzute în angajamentul de despăgubire privind mediul.
(2) Prin derogare de la dispoziţiile art.27-30 din Legea nr.137/2002, cu modificările şi
completările ulterioare, vânzătorul este autorizat ca, pe o perioadă de 30 ani de la data
finalizării, să despăgubească, în totalitate, societatea, pentru orice pretenţii în legătură cu
abandonarea şi scoaterea din funcţiune a sondelor abandonate, oprite, închise sau care
aşteaptă să fie abandonate, la data finalizării, în conformitate cu termenii şi condiţiile
prevăzute în angajamentul de despăgubire privind mediul.
Art. 19. – (1) Prin derogare de la dispoziţiile art. 27 - 30 din Legea nr.137/2002, cu
modificările şi completările ulterioare, suma totală a despăgubirilor datorate de vânzător
cumpărătorului, în baza contractului de privatizare, în legătură cu: a) majorarea îndatorării
nete, survenite între data semnării contractului de privatizare şi finalizarea procesului de
privatizare; b) pretenţiile cu privire la nevalabilitatea contractelor individuale de concesiune
încheiate de societate; c) pretenţiile cu privire la încălcarea, de către vânzător, a oricăreia
dintre declaraţiile şi garanţiile acestuia, conform prevederilor din Anexa A la contractul de
privatizare; d) pretenţiile cu privire la nerespectarea prevederilor din contractul de privatizare,
reflectate în art. 8, 9, 10, 11 şi 15 din prezenta lege; 13 e) pretenţiile cu privire la
investigaţiile aflate în desfăşurare la data semnării contractului de privatizare şi menţionate în
acesta, privind activităţile de natură anticoncurenţială în care este implicată societatea, nu va
depăşi suma preţului aferent acţiunilor vândute şi a preţului aferent acţiunilor subscrise de
cumpărător la majorarea capitalului social. (2) Suma totală a despăgubirilor datorate de
vânzător cumpărătorului în baza contractului de privatizare, altele decât cele prevăzute la
alin.(1), nu va depăşi 50% din preţul de cumpărare. (3) Răspunderea totală a vânzătorului,
conform alin.(1) şi alin.(2) nu va depăşi suma preţului aferent acţiunilor vândute şi a preţului
aferent acţiunilor subscrise de cumpărător la majorarea capitalului social.
Art. 20. – (1) Din veniturile virate de vânzător din vânzarea acţiunilor societăţii,
Ministerul Finanţelor Publice va reţine echivalentul în lei al sumei de 50 milioane euro
într-un cont distinct al trezoreriei statului, pe o perioadă de 15 ani de la data finalizării, din
care se vor suporta cheltuielile pentru pretenţiile cu privire la contaminarea istorică, precum
şi sumele care nu sunt acoperite prin provizioane, constituite pentru operaţiunile de
abandonare din industria petrolieră, potrivit angajamentului de despăgubire privind mediul.
(2) Suma prevăzută la alin.(1) va fi virată, distinct, în contul Ministerului Finanţelor Publice
de către vânzător, care va notifica data finalizării. (3) Ministerul Finanţelor Publice are
obligaţia de a transforma în lei suma prevăzută la alin.(1), în termen de 5 zile lucrătoare de la
încasarea sumei în valută de la vânzător. (4) Dacă în cursul oricărui an bugetar, pe perioada
celor 15 ani de la data finalizării, o parte sau toată suma alimentată iniţial se cheltuieşte în
scopurile prevăzute la alin.(1), în anul bugetar următor, echivalentul în lei al sumei de 50
milioane euro se va reconstitui, integral, din veniturile din privatizare, iar în lipsa acestei
surse din sume alocate de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Mediului şi
Gospodăririi Apelor. (5) În cazul în care, în cursul oricărui an bugetar, pe perioada celor 15
ani de la data finalizării, suma necesară pentru suportarea cheltuielilor prevăzute la alin.(1)
depăşeşte contravaloarea în lei a sumei de 50 milioane euro, în anul bugetar următor contul
prevăzut la alin.(1) va fi alimentat suplimentar echivalentului în lei a 50 milioane euro cu
sumele aferente 14 pretenţiilor neachitate în perioada anterioară, precum şi cu sumele
necesare plăţii dobânzilor şi/sau eventualelor daune, ca urmare a neachitării, în termen, a
pretenţiilor potrivit angajamentului de despăgubire privind mediul, din sursele prevăzute la
alin.(4). (6) Gestionarea contului menţionat la alin.(1) se va asigura de către Ministerul
Finanţelor Publice, pe baza documentelor prezentate de Ministerul Mediului şi Gospodăririi
Apelor, care îşi va crea un organism specializat în acest scop, într-un termen de 3 luni de la
data intrării în vigoare a prezentei legi, ce va prelua îndatoririle vânzătorului cu privire la
problemele de mediu, prevăzute în contractul de privatizare. (7) Soldul contului, menţionat la
alin.(1), neutilizat la finele anului se reportează în anul următor cu aceeaşi destinaţie, pe o
perioadă de 15 ani de la data finalizării.
Art. 21. – Costurile privind răspunderea pentru obligaţiile de mediu ale societăţii,
rezultând din contaminarea istorică, precum şi costurile de abandonare a sondelor oprite,
închise sau care aşteaptă să fie abandonate la data finalizării, se achită de către societate şi se
recuperează, în conformitate cu angajamentul de despăgubire privind mediul, din contul
deschis potrivit art.20, la solicitarea Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor.
Art. 22. – (1) Sumele necesare pentru plata de către vânzător a despăgubirilor din
contractul de privatizare sunt asigurate de Ministerul Finanţelor Publice, din veniturile
încasate de instituţiile publice implicate în procesul de privatizare, din vânzarea acţiunilor
deţinute de stat la societăţile comerciale şi din dividende. (2) În situaţia în care sumele
rezultate din sursele prevăzute la alin.(1) nu acoperă integral cuantumul despăgubirilor,
diferenţa va fi acordată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanţelor Publice –
acţiuni generale, urmând ca reconstituirea sumelor alocate de la bugetul de stat să fie realizată
din veniturile obţinute potrivit alin.(1). (3) În cazul în care sumele alocate de bugetul de stat
nu se pot reconstitui integral până la data de 31 decembrie a anului respectiv, acestea rămân
cheltuieli ale bugetului aferent anului bugetar respectiv.
Dispoziţii finale Art. 23. – (1) Sumele reprezentând preţul aferent acţiunilor rezultate
ca urmare a conversiei creanţelor bugetare, pe care Ministerul Finanţelor Publice şi
Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei le-au avut asupra societăţii şi care au fost
transferate pe bază de protocol către Ministerul Economiei şi Comerţului, se vor vira către
cele două ministere după încasarea de către Ministerul Economiei şi Comerţului a sumei
reprezentând preţul acţiunilor, aferent procentului deţinut de fiecare minister şi după
deducerea, din această sumă, a cuantumului cheltuielilor efectuate cu privatizarea societăţii,
reprezentând onorariul cuvenit consultanţilor vânzătorului, precum şi cu sumele reprezentând
îndatorarea netă, proporţional procentului deţinut de fiecare minister. (2) În cazul în care
suma plătită de vânzător cumpărătorului pentru îndatorarea netă depăşeşte suma reţinută de la
cele două ministere, în baza comunicării scrise a vânzătorului, diferenţa va fi virată de către
cele două ministere în contul curent general al trezoreriei statului, într-un termen de 10 zile de
la comunicare.
Art. 24. – (1) Cheltuielile legate de plata componentei variabile a onorariului
consultantului vânzătorului, aferente sumelor încasate efectiv de vânzător pentru acţiunile
vândute, vor fi suportate de către vânzător. (2) Cheltuielile legate de plata componentei
variabile a onorariului consultantului vânzătorului, aferente sumelor de care beneficiază
societatea în cadrul majorării de capital efectuată de cumpărător, vor fi suportate de către
societate.
Art. 25. – În vederea semnării contractului de privatizare şi executării obligaţiilor
contractuale, societatea a întocmit şi situaţii financiare, conform standardelor internaţionale
de raportare financiară.
Art. 26. – Între data şedinţei adunării generale a acţionarilor societăţii, care hotărăşte
distribuirea de dividende aferente anului 2003 şi 16 repartizarea acestora, şi data la care
acestea sunt virate în contul vânzătorului, nu se datorează şi nu se calculează dobânzi şi
penalităţi de întârziere.
Art. 27. – Vânzătorul, membrii comisiei de privatizare şi ai comisiei de negociere
pentru privatizarea societăţii nu răspund pentru informaţiile furnizate cumpărătorului, în
conformitate cu declaraţia, pe proprie răspundere, a reprezentanţilor societăţii. Declaraţiile şi
garanţiile acordate de vânzător cumpărătorului, conform contractului de privatizare se aplică
şi actelor, faptelor, operaţiunilor a căror cauză a apărut între data semnării contractului de
privatizare şi data finalizării.
Art. 28. – În derularea procesului postprivatizare a societăţii, vânzătorul şi/sau orice
entitate care va prelua, în tot sau în parte, atribuţiile de urmărire a derulării post privatizare a
contractului de privatizare, vor putea angaja consultanţi şi/sau firme de avocatură, prevăzând
în cadrul bugetului propriu de venituri şi cheltuieli al fiecărei instituţii sumele aferente
onorariilor acestora.
Art. 29. – Măsurile de natura ajutorului de stat, prevăzute în prezenta lege, vor fi
notificate potrivit Legii nr.143/1999 privind ajutorul de stat, cu modificările şi completările
ulterioare, şi se vor acorda numai după autorizarea acestora de către Consiliul Concurenţei, în
condiţiile îndeplinirii criteriilor prevăzute în legislaţia secundară privind ajutorul de stat.

7. Evaluarea politicii

Comisia de anchetă a studiat documentele care privesc privatizarea SNP PETROM

SA, având la dispoziție pachetul de legi și hotărâri de guvern care reglementează privatizarea
și unele documente lamuritoare solicitate instituțiilor implicate în privatizare.
Au fost audiate persoane implicate în procesul de privatizare, de la care s-au obținut lămuriri
și informații utile privind aspecte ale privatizării.
Comisia de ancheta a colaborat cu experți independenți, specializati în evaluări și
drept comercial internațional, pentru a lămuri unele aspecte tehnice de specialitate și pentru o
mai buna cunoaștere a problemelor specifice.
Referitor la aspectele juridice legate de privatizarea SNP PETROM SA se cuvin a fi
făcute o serie de considerații după cum urmează: Cadrul legal general a fost stabilit prin
măsurile de privatizare și externalizare a întreprinderilor mari de stat, cuprinse în Programul
de acțiuni PSAL 2, aprobat prin HG nr.374 din 13 mai 1999. La acea data, Guvernul
României era condus de domnul Mugur Isărescu, în prezent Guvernatorul BNR, iar Ministrul
împuternicit cu negocierea PSAL 2, actualul Președinte al României, domnul Traian Băsescu.
 Legislația specifică s-a dezvoltat prin mai multe acte normative, respectiv legi și
hotărâri de guvern, din care au izvorat alte norme ce au condus la finalizarea privatizării.
În urma studierii tuturor aspectelor legate de respectarea legislației în vigoare la data
privatizării SNP PETROM S.A., Comisia de anchetă a ajuns la concluzia că au fost respectate
toate legile, normele și hotărârile de guvern în vigoare.
Raportul de Evaluare – aprilie 2004
Acest studiu a fost elaborat de Credit Suisse First Boston Ltd. (CFSB) și ING Bank NV
Sucursala Londra la cererea MInistrului Industriei și Resurselor conform „Contractului pentru
Servicii Financiare” încheiat la 11 decembrie 2002, în legătură cu posibila privatizare a SNP
PETROM SA.
Analiza Raportului de Evaluare și Diagnostic realizat de Consultant, reliefează că estimarea
valorii SNP PETROM a fost proiectată după mai multe metode de evaluare, după cum
urmează:
A - Metoda Fluxurilor de Numerar Actualizate (DCF)
Este o metoda fundamentata pe rezultatele financiare ale societății și care încorporează
diverși parametri normativi, operaționali și financiari ce afectează activitatea economică a
acesteia.
Exemple de parametri utilizati: producție, preț țiței, preț gaze, productivitate, cheltuieli de
capital, cotă piață etc.
Valoarea estimată prin aceasta abordare este cuprinsă între 1,4 și 1,8 miliarde USD.
Observații:
Valoarea obținută în urma aplicării acestei metode a fost puternic influențată de performanțele
Financiare ale companiei, care a finalizat ultimul an în pierdere.
Scenariile avute în vedere nu au previzionat creșteri ale prețurilor și veniturilor mai mari de
3-8% deși realitatea și evolutia pieței mondiale au infirmat aceste ipoteze.
B- Metoda Activului Net Ajustat
Este tot o metodă bazată pe analiza patrimoniului (active – datorii) și care a fost aplicată pe
cele 3 segmente de bază ale activității : Exploatare și Producție, Rafinare și Petrochimie,
Distribuție și Marketing .
Valoarea activului net ajustat a fost 1,569 miliarde USD.
Observații:
Activele societății au fost luate în calcul la valori contabile istorice
Metoda este dependentă de prognoze cu un grad mare de incertitudine
C- Metoda Evaluării Companiilor Comparabile
Este o metodă care se bazează pe o perioada de previziuni de 2-3 ani, generând o valoare
ipotetică la care acțiunile Petrom ar putea fi vandute public prin intermediul Pieței de capital.
Valoarea evaluată a fost cuprinsa intre 1,5 și 2 miliarde USD.
Observații:
Datorită gradului ridicat de subiectivism care intervine în compararea grupului de companii
aflat în analiza, această metodă nu a putut fi aplicată cu rezultate concludente
D- Metoda Analizei Tranzacțiilor Comparabile
Este o metoda care se bazează pe compararea unor tranzacții de companii similare.
Valoarea evaluate a fost cuprinsa intre 1,6 și 2,1 miliarde USD.
Observații:
Tranzacțiile care au fost luate în considerate nu s-au mai concretizat prin vanzare, ca urmare
valoarea obținută nu este relevantă.
RECOMANDĂRI ALE COMISIEI DE ANCHETĂ
În concluzie, ținând seama de toate aspectele relevate cât și de obiectul de investigare al
Comisiei de anchetă, respectiv ” investigarea condițiilor de legalitate privind privatizarea
SNP PETROM”, Comisia de anchetă nu a determinat încălcări ale legislației în vigoare la
data privatizării.
Totuși, având în vedere contextul actual al creșterii prețurilor la gaze și hidrocarburi și
dificultatea cu care populația face față acestor scumpiri, se impun câteva măsuri pe care
Guvernul României ar trebui sa le ia.
Recomandări ale Comisiei de anchetă:
1.Guvernul trebuie sa verifice respectarea de către Petrom – OMV a programului asumat de
investiții, de dezvoltare și modernizare a producției, de îndeplinire a programului de mediu și
vor informa Parlamentul României în termen de 3 luni.
2.Guvernul trebuie sa solicite Consiliului de Administrație al Petrom -OMV o informare cu
privire la furnizori, contractori si subcontractori cât și a modului de derulare a licitațiilor de
atribuire a contractelor către aceștia , în baza transparenței derulării acestora , tinand cont ca
statul român deține 20% din acțiunile societății restul de pana la 49% fiind distribuite astfel:
20% Fondul Proprietatea , 2% BERD, 7% alți acționari.(N.B. să nu mă întrebaţi de ce au
ajuns 20% din acţiuni la Fondul Proprietatea şi nici ce face compania Franklin Templeton cu
ele!)
3.Guvernul trebuie sa verifice cum s-au achitat de datoria lor reprezentanții instituțiilor
statului român , membri în Consiliul de Administrație al Petrom – OMV ( valorificarea
„acțiunii de aur”)
4.Guvernul trebuie sa activeze clauza stipulata in Contractul de privatizare, care prevede ca
„..În situații de criza, membrii consiliului de administrație vor lua de asemenea în considerare
și interesele consumatorilor, precum și interesul național al României, incercand sa realizeze
un echilibru între acestea și interesele actionarilor cu condiția ca aceste acțiuni să nu aducă
societatea intr o pozitie dezavantajoasa din punct de vedere concurențial în comparație cu
concurenții săi pe piața romană urmand a se constitui un FOND DE SOLIDARITATE
alimentat de către Petrom pe o parte și eventual cu o cotă parte din dividendele cuvenite părții
române. Acest fond poate fi folosit pentru a ajuta populatia sa suporte mai ușor mărirea
prețurilor la gaze și hidrocarburi.
5.Guvernul trebuie sa verifice cuantumul redevenței în raport cu cuantumul redevenței în
celelalte state europene. Guvernul trebuie sa raspunda Parlamentului României în termen de 3
luni. Guvernul, de comun acord cu OMV , ar trebui sa negocieze nivelul redevenței stabilit
prin Contractul de Privatizare și Legea 555/2004.
6.Curtea de Conturi a României, potrivit atributiilor sale va stabili modul de îndeplinire a
obligatiilor asumate de Parti în cadrul contractului de privatizare a companiei PETROM.”
La sfârșitul lui 2004, OMV Petrom a fost privatizat, iar compania austriacă OMV AG devine
noul acționar majoritar. Compania a trecut printr-un amplu proces de reorganizare și
restructurare și a beneficiat de investiții majore pentru modernizare (13,5 mld euro între 2005
și 2017). În prezent, OMV Petrom este o companie solidă și modernă.
Proiecte majore - Upstream:
 ​ Neptun Deep: 8 sonde săpate în zona de mare adâncime a Mării Negre în faza de
explorare (2012-2016), majoritatea cu succes, o estimare inițială a acumulării de
resurse ridicându-se la 42-84 mld metri cubi de gaze naturale;
​ Descoperiri semnificative, aflate în prezent în producție: Totea (gaze, onshore,
descoperit în 2011), Delta (țiței. offshore, 2009), Padina (gaze, JB Hunt Oil,
descoperit în 2015)
​ Control de la distanță & monitorizare a sondelor:
​ Noi unități de tratare a gazelor: Burcioaia, Hurezani, Madulari
​ Proiecte de dezvoltare zăcăminte pentru creșterea recuperării resurselor prin sonde
noi, recuperare secundară și terțiară, modernizarea infrastructurii (FRD Suplacu, FRD
Tazlau)
Proiecte majore - Downstream Oil:
​ Modernizarea rafinariei Petrobrazi: 1,2 miliarde euro investiți în perioada 2004-2014
​ Modernizarea rețelei de benzinării
Proiecte majore - Downstream Gas
​ Centrala electrică Brazi: cel mai mare proiect privat greenfield de producție
electricitate; poate acoperi până la 10% din consumul de electricitate al României (la
capacitate maximă); investiție > 500 milioane euro.

CONCLUZII
Din 2007, OMV Petrom a integrat în strategia sa de business principiile
responsabilității corporatiste. În perioada 2007-2020, compania a alocat aproximativ 72
milioane euro pentru dezvoltarea comunităților din România, concentrându-se pe protecția
mediului, educație, sănătate și dezvoltare locală.
Țara lui Andrei este platforma de responsabilitate a OMV Petrom prin care sprijină
proiecte pentru comunitate și pentru îmbunătățirea vieții în domenii precum crearea de noi
locuri de muncă, accesarea educației non-formale și cultivarea spiritului civic. Țara lui
Andrei reprezintă proiecte precum: România Meseriașă, Acces la Viață, Fabricat în Țara lui
Andrei, Parcurile Viitorului, prima campanie
de plantare din România și multe altele.
În 2019, OMV Petrom a făcut o donație fără precedent, în valoare de 10 milioane de euro,
către Asociația Dăruiește Viață, pentru construirea spitalului de oncologie pediatrică.
În contextul pandemiei de Covid-19, s-a implicat activ în sprijinirea asociațiilor și a
comunității, prin donarea a 1 milion de euro către Crucea Roșie precum și multe alte acțiuni
locale menite să sprijine lupta împotriva răspândirii virusului.
În 2020, OMV Petrom lansează cea mai mare inițiativă privată de plantări – România
plantează pentru mâine – în cadrul căreia se intenționează plantarea a 1.500.000 de puieți
până în 2022.

Cifra de afaceri: 19,717 miliarde lei

Investiții: 3,2 miliarde lei
Contribuții la bugetul de stat: 9,6 miliarde lei
Număr angajați: ~11.000
Producție petrol și gaze în România: 53 milioane bep
Capacitate de rafinare: 4,5 mil tone/an la Petrobrazi
Stații de distribuție: aproximativ 800 de benzinării în România, Moldova, Bulgaria și
Serbia, operate sub două branduri: Petrom și OMV
Electricitate: centrala electrică Brazi, cu o capacitate de 860 MW
OMV Petrom furnizează 40% din necesarul de petrol, gaze și carburanți al României
Acționariat: OMV – 51,01%, Statul Român - 20,64%, Fondul Proprietatea - 7%, iar 21,4%
se tranzacționează liber pe piață la Bursa de Valori din București și la Bursa de Valori din
Londra
 BIBLIOGRAFIE
http://www.cdep.ro/proiecte/2004/600/70/2/leg_pl672_04.pdf
https://adriannastase.ro/2016/10/12/din-nou-despre-privatizarea-petrom
https://www.omvpetrom.com/ro/despre-noi/istoric
https://stirileprotv.ro/romania-te-iubesc/exclusiv-dezvaluiri-despre-cea-m
ai-importanta-privatizare-din-romania-dupa-15-ani.html
https://www.dcnews.ro/nastase-obligatia-de-privatizare-a-petrom-a-fost-a
sumata-de-basescu_248252.html
https://www.economica.net/ce-spune-berd-despre-privatizarea-petrom_91
645.html
http://old.presidency.ro/static/ordine/presa_scrisa_23-26iulie2004-privatiz
are_Petrom.pdf
https://lege5.ro/Gratuit/gezdamzqg4/legea-nr-555-2004-privind-unele-ma
suri-pentru-privatizarea-societatii-nationale-a-petrolului-petrom-sa-bucuresti
https://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2020/02/MEMO-4.pdf