76 9.5.2.

Estimarea calitii loturilor de mrfuri pe baza caracteristicilor atributive n cazul aplicrii controlului prin sondaj la loturi de produse al cror nivel calitativ se estimeaz pe baza caracteristicilor atributive sau pe baza identificrii defectelor, n urma verificrilor se determin numrul de produse corespunztoare i necorespunztoare calitativ, din numrul total de produse verificate. Calitatea loturilor de produse se estimeaz n acest caz prin: 1 fraciunea defectiv (p) care reprezint numrul de uniti defective (uniti de produs gsite necorespunztoare) din eantion (d) raportat la mrimea eantionului (n): ndp= 1 defecte pe o sut de uniti de produs, care reprezint numrul total de defecte (d) identificate n eantion (pe o unitate de produs fiind posibil prezena unuia sau mai multor defecte) raportat la numrul total de uniti de produs din eantion (n): 100"100"ndu= Mrimea eantionului n se poate calcula cu ajutorul relaiei: Nnd)1(/1= n care: n efectivul eantionului care trebuie s fie numr ntreg (rezultatul obinut cu zecimale se rotunjete la numrul ntreg imediat urmtor); N efectivul lotului; - probabilitatea de a respinge un lot de calitate corespunztoare (riscul furnizorului); d numrul maxim de defectivi/defecte admis n lot. Decizia de acceptare sau respingere a lotului se ia n funcie de numrul de defectiv/defecte (d) din eantionul verificat; pentru acesta se stabilete o limit superioar A la care lotul se accept i care se numete numr de acceptare (0 A n N) i n acelai timp numrul minim de defectivi/defecte la care lotul se respinge denumit de respingere R=A+1. La aplicarea planului simplu de control se verific un eantion de mrime n i dac numrul de defectivi/defecte din eantion (d) este cel mult egal cu numrul de acceptare (d A) lotul se accept, considerndu-se valabil ipoteza D1: P P1 (fig. 10). Dac ns numrul de defectivi/defecte este mai mare dect numrul de acceptare (d > A), lotul se respinge fiind necorespunztor calitativ; ipoteza D1 este respins. Concluziile referitoare la calitatea loturilor de produse prin aplicarea planului de control dublu se formuleaz pe baza verificrii a dou eantioane astfel: se extrage un eantion de mrime n1 care se supune verificrii; dac se gsete un numr de defectivi/defecte d1 mai mic sau egal cu numrul de acceptare A1, adic d1 A lotul se accept; dac d1 este mai mare dect numrul de respingere R1 lotul se respinge; dac ns d1se afl ntre A1 i R1 respectiv A1< d1< R1 atunci se

extrage al doilea eantion de mrime n2 n care se gsesc d2 uniti defectivi/defecte. Dac d1 + d2 A2 se accept, iar dac d1 + d2 R2, lotul se respinge.(fig. 9.6.) Fig. 9.6.: Schema de verificare prin sondaj dublu Planul de control multiplu se aplic astfel nct decizia final cu privire la calitatea lotului se ia pe baza rezultatului verificrii produselor din n1 eantioane (de regul se extrag 5 l 10). Parametrii planului de control multiplu sunt: N mrimea eantioanelor l numrul eantioanelor Aln numerele de acceptare ale eantioanelor Rln numerele de respingere ale eantioanelor.

Practic se procedeaz la fel ca n cazul planului de control dublu cu deosebirea c se extrag mai mult de dou eantioane, iar decizia final se ia prin compararea numrului cumulat de defective/defecte (dl) gsite n eantioanele (nl) extrase cu numerele de acceptare i de respingere, astfel: dac dl Aln lotul se accept, iar dac dl Rln lotul se respinge. n cazul aplicrii planului de control secvenial decizia cu privire la calitatea lotului poate fi luat dup verificarea fiecrei uniti extrase, astfel c pentru orice mrime n a eantionului se compar numrul cumulat de defective/defecte cu numerele de acceptare An i de respingere Rn stabilindu-se dac: D An lotul se accept, dac d Rn lotul se respinge iar dac An<d<Rn se continu controlul. La aplicarea n practic a controlului secvenial se poate folosi metoda grafic pentru luarea deciziilor privind calitatea loturilor de produse. 79

CAPITOLUL X: SERVICIILOR

ATESTAREA

CALITII

PRODUSELOR

10.1. Omologarea produselor n procesul de realizare a produselor noi, omologarea reprezint o operaiune tehnicoeconomic de mare importan pentru succesul produsului pe pia. Prin omologare se nelege totalitatea activitilor ncercri, verificri, efectuate de comisia de omologare pe baza crora aceasta declar n scris c produsul/serviciul respectiv ndeplinete toate cerinele prevzute n standarde sau alte specificaii tehnice, reprezentnd nivelul calitativ acceptat. Comisia de omologare stabilit conform unei proceduri specifice se compune din reprezentani ai productorilor, beneficiarilor sau consumatorilor, unitilor de cercetareproiectare, laboratoarelor acreditate pentru testare, ministerelor, departamentelor sau altor uniti interesate. Potrivit reglementrilor din ara noastr, lista produselor pentru care este obligatorie omologarea este aprobat de guvern, la propunerea minitrilor sau departamentelor interesate. La cererea productorilor pot fi omologate i alte produse, n afara celor prevzute n mod expres. n cazul produselor a cror omologare este obligatorie, ncercrile i verificrile n vederea omologrii se efectueaz numai n laboratoare acreditate. Celelalte produse vor fi omologate la productori sau prestatori, conform procedurilor stabilite n cadrul sistemului propriu de asigurare a calitii. Comisiile de omologare elibereaz certificate de omologare. Exemplificativ, prezentm procedura de omologare a autovehiculelor, prevzut de Directiva Uniunii Europene 70/156/CEE, obligatorie ncepnd cu data de 1.01.1998 pentru omologarea comunitar a autovehiculelor de categoria M1 (n principal a autoturismelor). Aceast directiv cadru, mpreun cu directivele de baz adoptate n domeniul construciei de vehicule rutiere, urmeaz s fie preluate treptat i n reglementrile din Romnia, n conformitate cu prevederile Acordului de asociere a rii noastre la Uniunea European. n sensul directivei menionate, omologarea de tip reprezint procedura prin care un stat membru atest c un tip de vehicul, sistem, component sau unitate tehnic separat ndeplinete prescripiile tehnice corespunztoare acestei directive sau ale unei alte directive, la cere se face referire. Autoritatea competent care aprob omologarea este autoritatea competent a unui stat membru, care este rspunztoare pentru toate aspectele omologrii de tip a unui vehicul, sistem, component sau unitate tehnic separat, n special pentru aprobarea i (dac este cazul) retragerea certificatului de omologare. Aceast autoritate este ndreptit s verifice echipamentul productorului pentru asigurarea conformitii produciei. Fiecare stat membru notific Comisiei UE i celorlalte ri comunitare, autoritile competente care acord omologri, i dac este cazul, domeniile pentru care acestea sunt rspunztoare. De asemenea, vor fi notificate i serviciile tehnice, recunoscute ca laboratoare de ncercri, cu indicarea tipurilor de ncercri pentru care sunt autorizate. Fabricantul, n calitatea sa de deintor al unei omologri de tip pentru un vehicul, elibereaz un certificat de omologare, care va nsoi fiecare vehicul, complet sau incomplet, fabricat n conformitate cu tipul de vehicul omologat. Fiecare stat membru al UE permite vnzarea sau admiterea n circulaie a vehiculelor noi, numai dac sunt prevzute cu certificat de omologare valabil. 80

Dac un stat membru al UE, care a aprobat omologarea de tip, constat c un vehicul nsoit de certificat de omologare sau de marc de omologare, nu mai corespunde cu tipul pentru care a acordat omologarea, aceasta ntreprinde msurile necesare pentru a se asigura c producia de vehicule va fi din nou conform cu tipul omologat. Autoritatea competent care acord omologarea comunic celorlalte state comunitare msurile pe care le-a luat, care pot merge pn la retragerea omologrii. Pentru omologarea unui vehicul sunt necesare informaii cu privire la urmtoarele aspecte: 1 generaliti (marca fabricii, tipul i descrierea comercial general, categoria de vehicul, elemente de identificare a productorului); 2 caracteristici constructive generale ale vehiculului (fotografii i sau desene ale unui vehicul reprezentativ, numrul i poziionarea axelor, axele motrice, poziia motorului, tipul cabinei etc.); 3 masa i dimensiunile; 4 motorul (productor, seria, caracteristici tehnice); 5 transmisia (felul transmisiei, tip ambreiaj, cutia de viteze, rapoartele de transmisie, etc.); 6 axe (desen al fiecrei axe, date despre materialele folosite); 7 suspensia roilor; 8 direcia (desen schematic al axei directoare, mecanismul de direcie, etc.) 9 instalaia de frnare (tip i caracteristici, diagrama de funcionare, dispozitivele de frnare, descrierea sistemului de alimentare cu energie); 10 caroseria (tip, materiale, amplasarea i numrul uilor, cmpul vizual, parbriz etc.) 10.2. Garantarea calitii produselor i serviciilor Prin termen de garanie se nelege intervalul de timp prevzut n standarde, norme sau contracte, n cadrul cruia remedierea sau nlocuirea produsului sau serviciului se realizeaz pe seama i cheltuiala unitii productoare sau prestatoare. Termenul de garanie ncepe de la data prelurii produsului de ctre beneficiarul final. Alturi de acest termen, n legislaia referitoare la calitatea produselor i serviciilor sunt definite att termenul de valabilitate, ct i durata de utilizare normat. Termenul de valabilitate reprezint intervalul de timp n care produsele alimentare, medicamentele, produsele chimice i alte produse - conservate, depozitate, transportate n condiiile stabilite prin documente tehnico-economice - i pstreaz nemodificate toate caracteristicile calitative iniiale. Termenul de valabilitate ncepe de la data fabricaiei i este indicat ca interval de timp sau ca dat limit de utilizare. Prin durata de utilizare normat se nelege intervalul de timp n cadrul cruia produsul n condiii de utilizare, depozitare i transport stabilite prin documente tehnicoeconomice i menine nemodificate toate caracteristicile funcionale. Aceast durat ncepe de la dat prelurii produsului de ctre beneficiarul final i se menioneaz n documentaia tehnic a produsului. Unitile productoare, de comercializare i cele prestatoare de servicii rspund pentru orice deficiene privind calitatea produselor sau serviciilor, aprute n cadrul termenului de garanie ale acestora, precum i pentru eventualele vicii ascunse constatate n perioada de valabilitate sau de utilizare normat, dac acestea determin nerealizarea scopului pentru care produsul sau serviciul respectiv a fost realizat. 81

Legislaia prevede obligaia nscrierii termenului de garanie sau de valabilitate i a duratei de utilizare normal, dup caz, pe produse, ambalaje individuale sau documente de nsoire a mrfurilor.
Principalele modificari ale calita_ii produselor alimentare pe circuitul tehnic producator - consumator Dezechilibrele produse pe perioada pastrarii (depozitarii) ntre cele doua categorii de factori (interni si externi) conduc la modificari ale calita_ii produselor alimentare, ce pot fi de natura fizica, chimica, biochimica sau microbiologica. Modificari fizice Cele mai importante modificari fizice sunt datorate n principal, ac_iunii fluctuante a parametrilor aerului din depozit, respectiv a temperaturii si umidita_ii relative. De altfel, influen_a acestor parametri se regaseste nu numai la baza modificarilor fizice, ci a tuturor celorlalte tipuri de modificari. Fluctua_iile temperaturii influen_eaza negativ echilibrul dintre umiditatea aerului si umiditatea produselor, provocnd uscarea sau umectarea lor. Temperatura trebuie asigurata n func_ie de natura produsului depozitat, durata de depozitare etc. Cresterea temperaturii peste limitele admise prin standarde poate conduce la uscarea unor produse, accelerarea diferitelor reac_ii chimice n produse, modificarea vscozita_ii (ex. la ulei), consisten_ei, starii de agregare sau crearea condi_iilor favorabile dezvoltarii unor microorganisme. De asemenea, intensifica procesele respiratorii la produsele hemibiotice producnd pierderi cantitative si scurtnd perioada de pastrare. Scaderea temperaturii sub limita admisa prin standarde poate determina schimbarea starii de agregare (nghe_area), contractarea produselor, reducerea stabilita_ii unor bauturi alcoolice etc. De asemenea, datorita faptului ca prin nghe_are apa si mareste volumul cu circa 9%, determinnd cresterea presiunii n interiorul recipientelor (la aproximativ 2000 kgf/cm2 la -22oC), integritatea acestora poate fi pusa n pericol. Temperatura n combina_ie cu umiditatea si lumina pot produce pagube semnificative, motiv pentru care regimul termic trebuie asigurat si supravegheat continuu n func_ie de proprieta_ile produselor depozitate. Astfel, cartofii se pastreaza la 4-5oC, berea n butoaie la 412oC, berea la sticla la 4-10oC etc. Oscila_iile umidita_ii relative a aerului pot provoca produselor alimentare modificari calitative importante pe perioada pastrarii, mai ales n cazul asocierii cu al_i factori (temperatura, lumina etc.). Cresterea umidita_ii aerului peste limitele admise, poate conduce la umezirea produselor datorita proprieta_ii de absorb_ie a umidita_ii din aer (higroscopicitatea). Astfel unele produse ca legumele si fructele uscate, biscui_ii, laptele praf, sarea etc., pastrate n depozite cu aer umed se degradeaza calitativ. Scaderea umidita_ii relative a aerului determina pierderea apei din produse. Unele produse pierd cu usurin_a o parte din apa con_inuta, cnd umiditatea din aer este scazuta iar temperatura ridicata. Pierderea apei provoaca la unele produse vestejirea (ex: legume si fructe proaspete), iar la altele chiar uscarea lor (ex: pine etc). Valoarea de referin_a pentru umiditatea relativa a aerului este de 65%. UNIVERSITATEA PETRE ANDREI DIN IASI MERCEOLOGIE ALIMENTARA 127 Intervalele optime ale temperaturii si umidita_ii relative ale aerului care trebuie asigurate pe perioada pastrarii, sunt recomandate prin standarde, diferen_iat n func_ie de natura produsului. Modificari chimice Aceste modificari sunt generate de o multitudine de factori interni si externi, a caror ac_iune combinata se soldeaza cu diferite efecte n func_ie de natura produsului; cel mai adesea, acestea se manifesta prin separarea unor componen_i din produs, sau prin formarea unor substan_e cu proprieta_i complet diferite de cele specifice produsului de baza. Astfel, lumina, oxigenul din aer, temperatura si umiditatea relativa a aerului influen_eaza viteza reac_iilor chimice (la cresterea temperaturii cu circa 10oC s-a constatat dublarea sau triplarea vitezei de desfasurare a reac_iilor chimice), stnd la baza ini_ierii unor procese ca oxidarea grasimilor (rncezirea), coroziunea ambalajelor metalice etc. Coroziunea este accelerata de factori precum: cresterea umidita_ii relative a aerului la valori de peste 75%, impurita_ile de pe suprafa_a metalului, impurita_ile chimice agresive din atmosfera, sarurile etc. n cazul conservelor, coroziunea recipientelor metalice conduce la acumularea de hidrogen, producnd bombajul chimic (denumit si bombajul de hidrogen).

Hidrogenul acumulat, trece n solu_ie, imprimnd produsului un gust metalic; la aceasta se adauga si un nivel ridicat de fier si staniu n produs, iar pe fa_a interioara a ambalajului metalic apar pete de coroziune. Sub ac_iunea luminii se declanseaza reac_ii fotochimice care conduc la distrugerea unor constituien_i valorosi ai produsului. Cele mai frecvente manifestari constau n scaderea con_inutului sau chiar distrugerea totala a vitaminelor, rncezirea grasimilor etc. Toate procesele men_ionate produc modificari calitative ireversibile asupra produselor, facndu-le practic improprii consumului. Modificari biochimice Aceste modificari se produc sub ac_iunea oxigenului din aer si din produs si a enzimelor existente n unele produse alimentare, pe fondul unor factori favorizan_i ca temperatura si umiditatea. Efectele modificarilor biochimice pot fi negative (ex: degradarea substan_elor nutritive) sau pozitive, asa cum este cazul matura_iei care mbunata_este caracteristicile organoleptice ale produselor. Printre cele mai frecvente si importante procese biochimice se eviden_iaza: respira_ia, matura_ia, autoliza si ncol_irea. Respira_ia este un proces de oxidare din celula vie, specifica produselor n stare hemibiotica (fructe proaspete, legume etc). Ele respira sub influen_a enzimelor de respira_ie, folosind oxigenul din aer n cazul respira_iei aerobe, sau din diverse substan_e pe care le con_in (hidra_i de carbon, acizi etc.) n cazul respira_iei anaerobe. Ca urmare a procesului de respira_ie, unele substan_e cum sunt: glucidele, lipidele etc. se descompun oxidativ, rezultnd bioxid de carbon, apa, caldura, alcool si alte substan_e care, acumulate n cantita_i mari duc la moartea _esuturilor. Caldura degajata contribuie la ncalzirea produselor care se ncing si n scurt timp se altereaza. Respira_ia aeroba trebuie sa se desfasoare cu o intensitate foarte redusa n timpul pastrarii produselor alimentare n stare hemibiotica; n caz contrar, se reduce con_inutul de oxigen din mediul nconjurator si ncepe respira_ia anaeroba cu efecte negative asupra calita_ii produselor. Reglarea respira_iei aerobe se face cu ajutorul temperaturii si umidita_ii, care trebuie asigurate ntre limitele standardizate. Cresterea temperaturii sau a umidita_ii relative a aerului intensifica respira_ia aeroba, determinnd marirea cantita_ii de bioxid de carbon si reducerea celei de oxigen. Raportul bioxid de carbon/oxigen trebuie sa fie egal cu 1 la respira_ia aeroba si supraunitar n cazul respira_iei anaerobe. Matura_ia este un proces biochimic complex care determina modificari favorabile UNIVERSITATEA PETRE ANDREI DIN IASI MERCEOLOGIE ALIMENTARA 128 asupra proprieta_ilor organoleptice (gust, aroma, fragezime, suculen_a, pigmentare etc.), structurale si tehnologice ale produselor vegetale dupa recoltare (cereale, leguminoase, fructe etc.) precum si ale altor produse prelucrate (brnzeturi, carne, salamuri crude, tutun, bauturi alcoolice etc.). Pe lnga mbunata_irea proprieta_ilor men_ionate, matura_ia are ca efect si cresterea gradului de asimilare a produselor de catre organismul uman. Procesul de matura_ie este dirijat diferen_iat n func_ie de natura produselor prin pastrarea acestora pentru perioade de timp determinate, n anumite condi_ii de temperatura, umiditate relativa si circula_ie a aerului. Autoliza este un proces ezimatic complex, care se desfasoara dupa moartea organismului, cnd predomina reac_iile de descompunere a substan_elor. Substan_ele proteice sunt hidrolizate sub ac_iunea enzimelor proteolitice rezultnd albumoze, peptone, polipeptide si aminoacizi. Descompunerea substan_elor complexe n substan_e mai simple, are ca efect o mai buna asimilare a acestora de catre organism. Autoliza se manifesta la carne, peste si ntr-o anumita masura si la brnzeturi, prin schimbarea consisten_ei si gustului. Acest proces este influen_at de temperatura si de prezen_a bioxidului de carbon si poate fi caracterizat ca o faza avansata a procesului de matura_ie. Un exemplu n acest sens l constituie fezandarea carnii care este un proces incipient de autoliza. Prin fezandare, carnurile tari (cum sunt cele de vnat) devin fragede si capata un gust particular placut. ncol_irea este un proces fiziologic care implica unele transformari provocate de un complex enzimatic. Intensitatea acestui proces creste odata cu ridicarea temperaturii si umidita_ii relative a aerului. ncol_irea cartofilor duce la cresterea con_inutului acestora n solanina, care este un glucoalcaloid toxic si cu efect hemolitic. Principalele modificari microbiologice ale calita_ii produselor alimentare care se pot manifesta pe perioada pastrarii sunt prezentate n subcapitolul 16.2.