,

Culturile arhaice ale Orientului Mijlociu ~i Mediteranei au dat na~tere unui numiir mare de ze~ ritualuri ~i concepte religioase. in mod paradoxal insii, evreii -un popor fiirii insemniitate politicii -au construit un sistem de idei religioase cu impact exceptionaL
~ ligia Oallenii este din rnai veche Neandertal decat istoria. Ingropau

lncercarea zadarnica a eroului de a lnvinge moartea. Unul dintre basmele legate de aceasta vorbe~tedespre o mare inundatie care nimice~te toate fiintele, cu exceptia unui grup de oameni refugiati pe o arca; asemanareaizbitoare cu povestea lui Noe din Biblie sugereaza influenta puternica a conceptelor sumeriene asupra religiei ebraice ~i asupra altor religii. Puterea zeilor Religia sumeriana era bazata pe nevoia muritorilor de a lmpaca puternicii zei ~i zeite prin aducerea de ofrande generoase.Atitudinea de spairrul a credincio~ilor era probabillegata de campiile ~i terenurile deschise, expuse la dezastre, cum ar fi inundatiile ~i invaziile din afara; casta preotilor, care a monopolizat mijloacele de educatie pentru mult timp, aproape ca lncuraja supunerea tirnidacatre divinitati, In numele carora l~i lndeplinea serviciile. La lnceput, fiecare ora~ avea propria zeitate; mai t:1rziu, unele zeitati care au devenit mai populare au fost grupate lntr-un panteon (familie sau monarhie a zeilor), constituind astfel credinta unei lntregi regiuni. La fel de tipic era ~i modul In care panteonul se dezvolta, facand fata aparitiei noilor culte sau chiar a unor realitati politice. Un exemplu celebru a .fost promovarea lui

O Religia vechilor egipteni cuprindea 2000 de zei, cu infa,i~are umana sau animala -sau o combina'ie intre acestea. Tauret (st3nga sus) era zei,a-hipopotam, protectoare a femeilor care

na~teau. Hathor, zei1a iubirii, este reprezentata sub infa,i~area unei vaci. Zeul-Soare Ra (sus) avea cap de ~oim. Thoth (jos) cel cu cap de ibis era zeul in'elepciunii.

o11ii,practicand un fel de ceremonie religioasa, iar dupa dispari1;ialor, primii oarneni "roodemi" procedau la fel. Se crede ca splendidele picturi preistorice ce decoreaza pe~teriledin Altallira ~i Lascauxar avea unele legaturi rnagice ~i religioase cu vanatoarea. Exista, de asemenea, o dovada putemica a unui cult al unei zeite-mama In secolele dinaintea apari1;iei prillelor civilizatii. in prillele civiliza1;iide acestgen, ~i anume Summer, ora~ele au devenit probabil centre ceremoniale In jurul anului 5000 (I.e.n.), transformandu-se abia mai tarziu In comunita1;i prospere. Prima mare epopee religioasa, Ghilgalle~, a fost compusa In anul 2000 (I.e.n.), Insa trebuie sa fie rnult rnai veche. in esent:1o po:veste,Gilgalle~ reprezinta una dintre preocuparile rnajore ale religiei,

~ . ~ j .; .

Marduk, zeul ora~ului Babilon, In fruntea panteonului In perioada In care Babilonul lnsu~i a devenit puterea dominanta In Mesopotaffiia. ~ Schimbari asemanatoare au avut loc In ~ vechiul Egipt, al carui sistem complex ~ exista de peste 3000 de ani.religios Cei 2000 de zei "' ai acestei religii au luat formele tuturor crea-

ZEII

$1 MITURILE

LUMII

ANTICE

devenit extrem de important, identificandu-se probabil cu zeul Soare, Ra, ~i devenind astfel conduc~toml divin, Arnon -Ra. Un alt gen de legende il aveau ca protagonist pe zeul Osiris, care a fost ucis, apoi a inviat datorita eforturilor sotiei sale Isis ~i a fiului s~u Horns. Osiris a avut o importanta
O Barcile funerare transportau mort,ii spre locurile de odihna ve~nica. Ele jucau un rol important in via'a de apoi -mortul se trezea la apus ~i calatorea intr-o barca, urmand direc'ia soarelui.
O Anubis, cel cu

cap de ~acal, vazut aici ca imbalsamatar . Egiptenii credeau ca dupa maarte spiritul ramane in carp, pe care imbalsamatarii incercau sa-1 pastreze pentru tatdeauna.

c O ~ '5 u !! ~ ~ "C ffi ~ ~ ~

Alti conduci[tori erau a~ezati dupi[ moarte :in morniinte si[pate :in stancile Vi[ii Regilor . Bunurile dintr-un singur mormant de acest fel, cel al tamrului Tutarikhamon, au sci[pat neatinse de jafurile puse la Qale de hotii de morminte. Comorile gi[site m acest mormant, :in anu11922, reprezintit cea mai senzationali[ descoperire arheologici[ a secolului. Stabilitatea religiei egiptene a impresionat profund popoarele care au intrat :in contact cu aceasta; schimbi[rile ce au avut loc de-a lungul anilor au implicat doar :inglobarea unor noi culte :insi[ fi[r:l conflicte semnificative. Singura exceptie a fost :in timpul domniei faraonului Akhenaten (1369-1352 :i.e.n.), care a promovat cultul unui singur zeu soare, Aten, ~i a fondat un nou ofa~ de cult la Amarna. Akhenaten poate fi privit din doui[ ipostaze: fie din cea a unui monoteist (ca~e se :inchini[ unui singur zeu), fie din cea a finui fanatic necruti[tor. Revolutia religioasi[ a lui Akhenaten nu a d:Iinuit dupi[ moartea sa, fortele ce i s-au opus fi[cand tot posibilul si[ :inli[ture memoria existentei lui. O Egiptenii credeau in judecata de apoi. Osiris, impreuna cu un juriu format din zei, cantareau inima mortului. O Piramida era un mormant regal, construit printr-o munca deosebita, asigurand nemurirea regelui. Zei ~i mituri din Olimp Zeii $i miturile grece~ti au fost influentate de cele egiptene ~i asiatice, :insi[ s-au dezvoltat :intr-un mod diferit. Acest lucru este important deoarece, :incepand din secolul 4 :i.e.n., ideile grece~ti :impreuni[ cu limba ~i cultura greaci[ s-au r:lspandit :in Orientul Apropiat, dupi[ pi[trunderea armatelor victorioase conduse de Alexandru cel Mare. Mai tarziu, romanii au cucerit Grecia fiind, la randul .1or, cuceriti de cultura greaci[; aceasta a fost transmisi[ consecvent de-a lungul Mi[rii Mediterane precum ~i :in Galia ~i Britania, unde soldatii romani ce slujeau pe langi[ Zidul lui Hadrian au ridicat altare lui Jupiter ~i al Fortunei. Zeii greci sunt denumiti de obicei Olimpieni deoarece se credea ci[ ace~tia locuiau pe Muntele Olimp :in Grecia. Printre cei mai cunoscuti se nurni[r:l: Zeus -tatitl zeilor, Athena -zeita :intelepciunii, Artemis zeita lunii ~i a vani[torii, Ares -zeul r:lzboiului ~i Afrodita -zeita iubirii. Romanii i-au denumit pe echivalentii lor: Jupiter, Minerva, Diana, Marte ~i Venus. Tr:lsi[tura distinctivi[ a zeilor greci era reprezentatit de faptul ci[ ace~tia erau umani, beneficiind :insi[ de puteri supranaturale

majora In religia egipteana, fiind judecatorul de dupa moarte, avand puterea de ada sau a lua viata etema. Concep,ii asupra vie,ii de apoi Conceptia sumeriana asupra vietii de apoi era sumbra dar pentru egipteni aceasta reprezenta "dobandirea fericirii". Ca urmare, cea mai mare parte a existentei egiptenilor era o pregatire pentru moarte. Pe langa faptul ca trebuiau sa duca o via~ cinstita, barbatul sau femeia trebuiau sa aranjeze sa fie .mumificati, sa,-~i aprovizioneze mormantul cu lirana adecvata ~i confort pentru etemitate ~i sa execute ritualurile din Cartea Mortilor, pentru a fi capabili sa 1nvinga pericolele calatoriei pe taramul celalalt. Cele mai splendide morminte au fost piramidele construite de regii celei dea patra dinastii (2613-2494 1.e.n.). ,

turilor cunoscute -om, animal, sau erau prev~zuti cu capete de anirnale ~i corpuri urnane -inclusiv Anubis cu cap de ~acal, pisica Bastet, Thoth cu cap de ibis, precurn ~i altii sub 1nf~ti~area unor vaci, insecte ~i chiar hipopotami. Ca 1n Summer, casta preotilor era foarte puternic~, 1ns;l suprernatia faraonului era rnai presus de aceasta, de vrerne ce el1nsu~i era considerat zeu, ~i 1ncarnarea lui Horus cu chip de ~oim. Zeul Amon, protectorul ora~ului Teba, a 26

~i nemurire. in prirnele scrieri (poemele epice ale lui Homer, ce dateazaprobabil din secolul VII i.e.n.), ace~tia sunt prezentati ca fiind pa1ta$ila gre~elile oamenilor ~i la rivalitatile dintre ace~tia, implicandu-se cu placere in razboaiele ~i intrigile lor. Aceastaumanizare a zeilor era caracteristica perioadei mature a culturii grece~ti,apartinand unei conceptii asupra lumii in care f1intaumana reprezenta un standard. in sculptura greaca umanitatea este asemenea zeitatii, iar in miturile grece~ti, fiintele umane: -Hercule, Castor ~i Polux reu~escadeseasa devina nemuritori. Totu~i, religia greaca, cu zeii sai cateodata nedemni ~i supu~i gre~elilor, cu o "biblie" constand in doua poeme epice atribuite unui singur poet, considerat o persoana reala, ne pare azi greu de inteles. insa abundenta jertfelor aduse la altare dovede~tefaptul ca zeii ~i zeitele emu luati in serios, ca personificari ale f1intelorcapabile de a schimba lumea. De asemenea,miturile grece~tierau foarte numeroase ~i bogate, cuprinzand o gama larga de subiecte: de la povestiri despre facerea lumii, pana la "istorii" ale dinastiilor, razboaielor ~i "0 aventurilor. Puterealor se datoreazafaptului ca ffi au fost repovestite, pictate ~i dezbatute ~ neincetat, inca de pe vremea marilor dramaturgi greci, alimentand astfel cultura vestica. Dorinta de a crede Credinta in zeii Olimpului pare sa-~ifi pierdut intensitatea in ultimele secole dinaintea erei noastre, cu ~oate ca romanii continuau sa practice cultul lui Jupiter ~i al restului membrilor panteonului ca pe o datorie civica. Un posibil motiv al acestui fapt era datorat neincrederii cu care oamenii i~i priveau destinele in marile state ale epocilor elenistice ~i
O Altarul Atenei la Delfi. Situat pe cele mai joase culmi ale Muntelui Parnas. Delfi reprezinta cel mai vechi sanctuar din Grecia. Preamarirea zeilor din Olimp era o realitate religioasa in Grecia Antica.

O Conform legendei, lason trebuia sa fure caierul de aur de la regele Aietes pentru a-~i recupera regatul. Cu ajutorul Medeei, fiica lui Aietes (vazuta aici alaturi de lason), care era o vrajitoare priceputa, acesta a reu~it sa-~i atinga scopul.

romane. Nu era vorba despre scepticism, ci despre dorinta de credinta. Lumea din ultima perioada a Antichi~til era dominat~ de culte locale, religil ale misterului ce promiteau practicantilor lor salvarea ~i nemurirea, precum ~i de zei din Egipt ~i din Orient, ale c~ror culte s-au r:lspindit chiar ~i 1n Roma. Romanil l~i manifestau des nemultumirile cu privire la acestetendinte, 1ns~propria lor politic~ liberal~ le 1ncuraja;domici mai degrab~ s~ rezolve decit s~ complice problemele vastului lor imperiu, ace~tia acceptau u~or un mare numar de zei mai ciudati, 1n propriullor panteon, oferindu-le acestora onoarea cuvenit~. Dorinta clasic~ de credinta a oamenilor avea s~ fie 1ndeplini~ de o nou~ religie: cre,5tinismul, care a ap~rut pentru prima dat~ 1n provincia roman~ Iudeea. Locuitorii acesteia
27

ZEII

~I MITURILE

LUMII

ANTICE

Afrodita,

zeita

greaca a iubirii ~i a frumuse,ii, figura in multe dintre celebrele pove~ti mitice. Romanii o adorau sub numele de Venus.

O Zeus, prezentat aici in prim-plan, era conducatorul zeilor din Olimp. Era al ~aselea copil al Titanului Cronos, care i~i mancase ceilalti cop;;. Cand a crescut mare, Zeus l-a determinat pe Cronos sa-i vomite pe ace~tia. impreuna cu Zeus, ei s-au ridi~ cat impotriva ~ Titanilor ~i au pus stapanire peste univers.

erau evreii, un popor care i~i dezvoltase deja unor evenimente reale, ins~ nu se ~tie cat de propriul sau crez monoteist (credinta intr-un deforrnate au fost intre timp. singur dumnezeu), foarte diferit de religiile din O rnare parte din evenimentele legate de Mesopotamia,Egipt ~i Grecia. domniile primilor regi ai Israelului -Saul, Istoria tinipurie a evreilor ne este cunoscu- David, ~i Solomon -sunt adev~rate, iar du~ta doar din propria lor coleqie de scrieri .manii evreilor, filistenii, au existat cu siguistorice, religioase ~i mitice: Vechiul Testament rant~, ajungand in Palestina(cuvantul provine din Biblie a ajuns la forma sa fmala doar dupa de la "filisten") in secolul 12 i..e.n. Dup~ multe secole dupa evenimentele pe care le moartea lui Solomon (930 i.e.n.), Israelul s-a prezinta. Potrivit acestora patriarhul ebraic, divizat in dou~ regate, Israel ~i Iudeea, care Avraam, a parasit ora~ul Ur, stabilindu-se ulteaveau s~ simt~ in curand efectele datorate rior in Canaan(Palestina).Urma~iisai, israelitii, a~ez~rilor lor la intersectia unor mari imperii. au fost eliberati de sub stapinirea egipteanade Israelul a fost distrus complet de c~tre asirieni Moise, iar sub conducerealui lo~ua au invadat in anul 722 i.e.n. ~i reocupat Canaanul,regiuneain care s-au stajn 587 i.e.n. babilonienii au cucerit Iudeea, bilit, ce a devenit cunoscuta sub numele de au jefuit Ierusalimul ~i i-au deportat pe evrei. Israel. Asemeneamultor scrieri de acest gen, Acesta nu a fost ins~ sfar~itul. Unora dintre aceste episoade celebre contin amintiri ale evreii deportati li s-a permis repatrierea ~i reconstruirea templului din Ierusalim; ace~tia au dus 0 viat~ foarte grea, fiind majoritatea servitori, pan~ la ocuparea Palestinei de c~tre romani in 63 i.e.n., cucerire care a transforrnat Palestinain provincia Iudeea. Un dumnezeu atotputernic jntre timp religia ebraic~ -iudaismul -a reu~it s~ se disting~ de celelalte printr-o serie de Ws~turi aparte. Durnnezeul evreilor a incetat s~ mai fie local ~i limitat, fiind conceput ca un durnnezeu unic, universal ~i atotputernic. De asemenea, acesta nu era doar al regilor ~i al preotilor. Probabil datori~ istoriei tulburate a evreilor, religia nu reprezenta un atribut al statului, ci exista ca o serie de credinte independente oferite tuturor prin intermediul scripturilor, ~i interpretat~ ~i reinnoit~ de inv~tati ~i profeti, care puteau contrazice autorit~tile, fie evreie~ti, fie sWine. Evreii se considerau Poporul Ales, iar credinta lor intr-un singur durnnezeu nu putea fi cbmpromis~ de alte religii, nici nu puteau O Un mormant antic, cel al regelui David conform legendei, supravegheaza ora~ul lerusalim.
28 Istorie universal~ 7-

accepta un loc in panteonul roman pentru dumnezeul lor. Independehta lor i-a f~cut antipatici, ins~ puterea ~i zelul credintei lor au dus la cre~terea num~rului convertirilor in toate a~ez~rile evreie~ti din Imp.eriul roman. Cu toate acestea,in Iudeea, evreii erau subjugati de c~tre romani, tensiunile de natur~ politic~, social~ ~i religioas~ urmand s~ aparn pan~ la sfar~itul secolului I i.e.n. Pe lang~ patrioti (zelotii), nernbdatori s~ ridice armele impotriva romanilor, existau ~i unele secte rivale, ca de exemplu saduceii, care sprijineau legea, ~i fariseii, mai radicali decat ace~tia, care interpretau legea lntr-un mod liberal ~i predicau despre noi doctrine, cum ar fi Ziua Judec~tii, in care oamenii \vor fi luati la rnspundere pentru conduita lor din timpul vietii de c~tre Dumnezeu, ~i invierea. Scrierile descoperite in 1940, Manuscmele de la Marea Moarta, dovedesccat de putemic~ era agitatia religioas~in aceaperioada de timp. Din punct de vedere politic ~i religios, Iudeea se afla i~ pragul unor transform~ri dramatice.

O Mascafunerara din 1200 i.e.n. -de pe vremea cand filistenii s-au stabilit pe coasta Canaanului.
CMLIZATIA GREAcA