Dezvoltarea proceselor si a capacittilor psihice la vrsta scolar mic Dezvoltarea proceselor si a reprezentrilor senzoriale 2. Dezvoltarea gndirii si a limbajului 3.

Dezvoltarea functiilor mnezic si imaginativ -creativ 4. Specificul afectivittii si al motivatiei la vrsta scolar mic 5. Vointa si atentia la vrsta scolar mic 6. Caracteristicile personalittii la vrsta scolar mic 1.

1. Dezvoltarea proceselor si a reprezentrilor senzoriale Desi maturizarea organelor de simt se termin relativ de timpuriu n dezvoltarea ontogenetic, dezvoltarea senzatiilor este un proces n continu desfsurare. La vrsta de 6,7 ani se constat o lrgire a cmpului vizual, att a celui central, ct si a celui periferic precum si o crestere a preciziei n diferentierea nuantelor cromatice. Se nregistreaz progrese ale capacittii de receptionare ale sunetelor nalte si ale capacittii de autocontrol a propriilor emisiuni vocale. Copilul poate aprecia pe cale auditiv distanta dintre obiecte dup sunetele si zgomotele pe care le produc. Senzatiile lui se subordoneaz noului tip de activitate, nvtarea. Pe parcursul micii scolaritti perceptia cstig noi dimensiuni, evolueaz. Dac sincretismul, perceperea ntregului este o caracteristic ce se mentine de-a lungul ntregii prescolaritti, fenomenul ncepe s se diminueze la scolarul mic. Aceasta se datoreste att cresterii acuittii perceptive fat de componentele obiectului perceput, ct si a schemelor logice, interpretative, care intervin n analiza spatiului si a timpului perceput. Progresele perceptiei spatiului evidentiaz n primul rnd mbogtirea experientei proprii de viat a copilului. Cresc distantele pe care le percepe copilul, se produc generalizri ale directiei spatiale, se ncheag simtul topografic. Sub influenta experientei scolare creste precizi diferentierii si a denumirii formelor geometrice, se dezvolt capacitatea de a distinge formele ca volum, de formele plane. Perceptia timpului nregistreaz o nou etap de dezvoltare. Programul activittilor scolare are o desfsurarea precis n timp att n ceea ce priveste succesiunea pe zile, ct si n ceea ce priveste succesiunea pe ore. ndeosebi la nceputul micii scolaritti se mai nregistreaz unele erori de apreciere a timpului, mai ales n raport cu microunittile de timp, ns treptat, ele se diminueaz. Reprezentrile scolarului mic sunt putin sistematizate, confuze. Sub actiunea nvtrii ns, ele capt modificri esentiale att n ceea ce priveste sfera si continutul , ct si in ceea priveste modul de a se produce si de a functiona. Devine posibil folosirea liber, voluntar a fondului de

reprezentri existent, iar pe o treapt mai nalt copilul reuseste s descompun reprezentarea n prti componente, n elemente si caracterisitici cu care poate opera independent de contextul situatiei. El le include n noi combinatii, crend noi imagini. 2. Dezvoltarea gndirii si a limbajului n conceptia lui J. Piaget, dezvoltarea gndirii n stadiul operatiilor concrete prezint urmtoarele caracterisitici: -mobilitatea crescut a structurilor mentale permite copilului luarea n considerare a diversittii punctelor de vedere; faptul se datoreaz cristalizrii operatiilor mentale care au la baz achizitia reversibilittii: copilul poate concepe c fiecrei actiuni i corespunde o actiune invers care permite revenirea la starea anterioar -n baza operationalittii crescnde a gndirii, pasul spre logicitate este fcut si prin extinderea capacittii de conservare a invariantilor -aceast achizitie permite saltul de la gndirea de tip functional la cea de tip categorial -se dezvolt operatiile de clasificare, incluziune, subordonare, seriere, cauzalitate. -se dezvolt rationamentul cauzal, copiii ncearc s nteleag, s examineze lucrurile n termeni cauzali -ceea ce diferentiaz acest prim stadiu logic de urmtorul este faptul c operatiile mentale rmn dependente si limitate de continutul pe care l pot prelucra: materialul concret -astfel se explic si caracterul catgorial-concret (notional) al gndirii scolarului mic; n stadiul urmtor se va completa si desvrsi procesualitatea cognitiv prin aparitia formelor categorial-abstracte (conceptele). n cursul micii scolaritti se dezvolt att limbajul oral ct si cel scris. n ceea ce priveste limbajul oral, una dintre laturile lui importante este conduita de ascultare. n cursul micii scolaritti se formeaz capacitatea de citit-scris si aceasta impulsioneaz de asmenea progresele limbajului. Lecturile literare fac s creasc posibilittile de exprimare corect. Se nsuseste fondul principal de cuvinte al limbii materne care ajunge s numere spre sfrsitul micii scolaritti la aproape 5000 de cuvinte dintre care tot mai multe ptrund n limbajul activ al copilului. Copiii se obisnuiesc ca prin limbajs-si planifice activitatea, s exprime actiunile ce le au de fcut, ordinea n care vor lucra. Toate acestea vor influenta nu numai asupra perfectionrii conduitei verbale, ci si asupra dezvoltrii intelectuale, contribuind la formarea capacittii micilor scolari de a rationa, de a argumenta si demonstra. 3. Dezvoltarea functiilor mnezic si imaginativ-creativ

Specific vrstei scolare mici este cresterea considerabil a volumului memoriei. n fondul memoriei ptrunde un marevolum de informatii. Elevul memoreaz si retine date despre uneltele cu care lucreaz, despre semnele si simbolurile cu care opereaz, despre noii termeni pe care i utilizeaz, despre regulile pe care le nvat. Comparativ cu clasa nti, n clasa a patra se memoreaz de 2,3 ori mai multe cuvinte. Gratie cooperrii memoriei cu gndirea, se instaleaz si se dezvolt formele mediate ale memoriei bazate pe legturile de sens dintre date. O ilustrare a acestei caracteristici o constituie posibilittile active ale scolarilor mici de a transforma si organiza n alt mod materialul memorat. Axarea memoriei pe sensuri logice face s creasc de 8 pn la 10 ori volumul ei, prelungeste timpul de retinere, sporeste trinicia si productivitatea legturilor mnezice. Intrarea n scolaritate creeaz si functiei imaginative noi solicitri si conditii. Descrierile, tablourile, schemele utilizate n procesul transmiterii cunostintelor solicit participarea activ a proceselor imaginative. Este mult solicitat imaginatia reproductiv, copilul fiind pus adesea n situatia de a reconstitui imaginea unor realitti pe care nu le-a cunoscut niciodat. n strns legtur cu imaginatia reproductiv se dezvolt imaginatia creatoare. Formele creative ale imaginatiei scolarului mic sunt stimulate de joc si fabulatie, de povestire si compunere, de activitti practice si muzicale, de contactul cu natura si activittile de munc. Asadar n perioada micii scolaritti, imaginatia se afl n plin progres att sub raportul continutului ct si al formei. Comparativ cu vrsta prescolar, ea devine ns mai critic, se apropie mai mult de realitate, copilul nsusi adoptnd acum fat de propria imaginatie o atitudine mai circumspect de autocontrol. 4. Specificul afectivittii si al motivatiei la vrsta scolar mic Status-rolul de scolar face ca la aceast vrst copilului s I se rezerve att n cadrul familiei, ct si printre ceilalti copii o nou pozitie, caracterizat prin nsemne exterioare si semnificatii sociale distincte. Asupra afectivittii scolarului mic si pun amprenta att sarcinile de nvtare propiu-zise ct si relatiile interpersonale din cadrul colectivittii scolare. Se dezvolt astfel att emotiile si sentimentele intelectuale precum si sentimentele si emotiile morale si estetice. Tririle intelectuale sunt generate ndeosebi de nvtare ca activitate de cunoastere, cu greuttile, cu reusitele, cu esecurile ei. nvtarea organizat rational, care ofer copilului perspectiva reusitei devine atrgtoare, plcut, contribuind la atasamentul lui fat de scoal si fat de munca intelectual. Deosebit de important pentru constituirea motivatiei scolare este dinamica proceselor de apreciere si autoapreciere. Activitatea scolarului mic poate fi sustinut nu numai de o motivatie extern, ci si de o motivatie

intern care activeaz procesul de asimilare a cunostintelor ntr-un mod continuu. Motivele mai largi, motivele sociale ale conduitei scolarului mic sunt strns legate nu numai de activitatea de nvtare, dar si de modul cum sunt organizate si cum se desfsoar interactiunea si activitatea de comunicare cu ceilalti. Important este ca acestea s fie fundamentate pe activismul copiilor, pe independenta si initiativa lor creatoare. 5. Vointa si atentia la vrsta scolar mic Una din trsturile specifice ale micii scolaritti o reprezint impregnarea tot mai puternic a conduitei copilului cu o not de intentionalitate si planificare. Multe din conduitele copilului ncep s se deruleze sub semnul lui trebuie, este necesar, nu trebuie. Vointa ca mod de rspuns la aceste comenzi iradiaz larg n cuprinsul personalittii copilului punndu-si amprenta si asupra altor compartimente ale vietii psihice. Perceptia devine intentional, sistematic si sustinut prin efort voluntar, transformndu-se n observatie. Tot acum se formeaz memoria si atentia voluntar capacitatea concentrrii mentale voluntare de durat mai mare n rezolvarea unor probleme de gndire. La nceputul micii scolaritti, volumul atentiei este nc redus, copiilor fiindu-le greu s prind simultan n cmpul atentiei, explicatiile verbale si tablourile intuitive, actiunile pe care le fac ei si cele ntreprinse de colegi, desfsurarea propiuzis a actiunii si rezultatul ei. Pentru a contracara aceste efecte si a limita neajunsurile atentiei scolarului mic este necesar o organizare corect a nssi activittii de nvtare: solicitarea ct mai frecvent a actiunilor practice externe de operare cu obiecte, alternanta acestora cu activitatea n plan mintal, asigurarea unui tempou optim al lectiei. 7.Caracteristicile personalittii la vrsta scolar mic Bazele personalittii copilului se pun nc de la vrsta prescolar cnd se schiteaz unele trsturi mai stabile de temperament si caracter. Intrarea n scoal, trecerea la o nou form de activitate si la un nou mod de viat vor influenta ntr-un mod determinant asupra formrii n continuare a personalittii. Statutul de scolar cu noile lui solicitri, cerinte, sporeste importanta social a ceea ce ntreprinde si realizeaz copilul la aceast vrst. Noile mprejurri las o amprent puternic asupra personalittii lui att n ceea ce priveste organizarea ei interioar ct si n ceea ce priveste conduita sa extern. Pe plan interior, datorit dezvoltrii gndirii logice, capacittii de judecat si rationament se pun bazele conceptiei despre lume si viat care modific esential optica personalittii scolarului asupra realittii nconjurtoare. Ca personalitate, copiii se disting prinr-o mare diversitate

temperamental. Exist copii vioi, expansivi, comunicativi si copii retrasi, lenti. Contactul cu influentele modelatoare ale procesului educational d nastere la anumite compensatii temperamentale. Un rol important n reglarea activittii si relatiilor scolarului mic il au atitudine caracteriale. Educatorul trebuie s cunoasc diversitatea carcterelor copiilor, observnd atent, meticulos, la clas si n afara ei nu att latura exterioar a faptelor copilului ct mai ales care a fost motivul faptei. n functie de aceasta msura educativ poate s mearg de la sanctionarea faptei extrioare pn la restructurarea sistemului de relatii care l-au determinat pe copil s se comporte astfel.