Adaptarea copilului la scoala

Adaptarea copilului la şcoală

Integrarea copilului în mediul şcolar presupune o bună acomodare a elevului la sarcinile pe care i le impune şcoala şi activitatea de învăţare. Ea se evidenţiază prin capacitatea elevului de integrare în activitate şi în viaţa şcolii, exprimată prin: reuşita şcolară, acomodarea la cerinţele şcolii (colectiv didactic, clasa de elevi, microgrupuri formate), orientarea şcolară adecvată resurselor interne şi externe (cerinţele familiei si ale mediului social).Un copil care e bine adaptat se simte integrat în grup, percepe pozitiv grupul şcolar (clasa), e perceput pozitiv de către grup, îi face plăcere să fie la şcoală, reuşeşte să facă faţă cerinţelor diferitelor discipline de învăţamânt. Inadaptarea şcolară a copilului poate cunoaşte diverse forme de manifestare: de la rezultate şcolare slabe la apatie, lipsa interesului pentru şcoală, tulburări de comportament până la refuzul frecventării orelor. Acest refuz poate fi manifestat în mod direct sau indirect prin invocarea unor dureri de cap, stomac sau de gât, dureri manifestate cu puţin timp înainte de plecarea la şcoală dureri care, de regulă, încetează imediat ce micuţului îi este permis să rămână acasă. Inadaptarea se datorează şi tensiunilor, eşecurilor, dramelor sentimentale, sentimentelor de abandon sau celor de ofense şi devalorizare în ochii altor copii de vârsta lor sau a unor persoane apreciate de ei de care depinde succesul lor.. Un rol semnificativ în adaptarea şcoalară îl are familia.. Atitudinea faţă de scoală, felul relaţionării cu ceilalţi, depind de experienţa de viaţă acumulată în familie. Atunci când părinţii reuşesc să menţină în familie o atmosferă caldă, securizantă şi îşi manifestă autoritatea într-un mod firesc, echilibrat, se creează premise favorabile unei bune adaptări şcolare (copilul are o stimă de sine înaltă, e încrezător în sine, responsabil).Excesele în exercitarea autorităţii, determină dificultăţi în adaptarea copilului, măreşte dependenţa acestuia de părinte, copilul nu se mai simte liber, este mai puţin prietenos şi spontan, va avea mari dificultăţi în procesul de maturizare. Dacă părintele este ostil şi autoritar, va creea copilului o supunere forţată, pasivagresivă. Copilul care trăieşte în tensiune, se simte respins, nefericit, inferior şi va dezvolta teama de adulţi, suspiciunea în legatură cu motivele şi comportamentele altora, va avea tendinţa să se autopedepsească şi să aibă dificultăţi de relaţionare.La cealaltă extremă, copiii ai căror părinţi exercită un control insuficient asupra lor, fiind astfel forţaţi să fie prematur autonomi, sunt dezordonaţi, mediocri, inadaptaţi la cerintele şcolare. Dacă părintele este şi ostil, încurajează la copil impulsivitatea şi conduitele dezordonate ceea ce l împiedică în procesul de adaptare.Orice suferinţă emoţională a copilului se reflecta în conduita şcolară, determinand apatie, dezinteres faţă de învăţătură, chiar respingere faţă de şcoală sau ostilitate. Modul de a fi al părinţilor, felul lor de a gândi, de a-şi exprima trăirile, va servi drept prim model pentru copil. Dacă părinţii sunt capabili să-si păstreze calmul şi încrederea în situaţii problematice, şi copilul va fi capabil de autocontrol. Părintele comunicativ, afectuos, deschis îl va stimula pe copil să se deschidă şi să comunice la rândul său. Toate acestea constituie bune premise

b) să identifice etapele de adaptare a personalităţii. b) să conceapă modele conceptual-practice de optimizare a procesului de adaptare.şi încurajre permanent copilul. De asemenea părinţii îi pot asigura condiţii bune de învăţat învăţându. este foarte important ca părintele să manifeste interes şi preocupare faţă de activitatea şcolară a copilului lui oricât de încarcat ar fi programul zilnic al acestora. Temele nu trebuie să fie o cursă contra cronomentru. Ea se predă în semestrul 3 şi are drept obiectiv general formarea la studenţi a sistemului de cunoştinţe. e bine să fie incurajat să-şi sune un coleg pentru că o discuţie între colegi poate fi o bună modalitate de a-l responsabiliza faţă de munca lui şi de a-l face să conştiintizeze valoarea noţiunii de solidaritate. capabile să se integreze corespunzător în mediul şcolar şi să facă faţă provocărilor impuse de acesta. influentează adaptarea şcolară a copilului. d) să înţeleagă şi să explice cauzele neadaptării şcolare şi profesionale. Copilul nu trebuie obligat să exerseze la nesfarsit pentru a reţine. La sfârşit de curs studenţii vor fi în stare: 1) La nivel de cunoaştere şi înţelegere: a) să definească şi să distingă conceptele de adaptare psihologică şi integrare socială. Obiectivele operaţionale ale cursului. legităţile şi mecanismele apariţiei şi dezvoltării ei.pentru dezvoltarea unei personalităţi echilibrate. Părintele trebuie să. factorii şi legităţile procesului de adaptare. . c) să elaboreze programe de adaptare eficientă a personalităţii în contextul dinamicii de vârstă. 2) la nivel de aplicare (competenţe): a) să aplice în activitatea lor proprie de învăţare / cercetare cunoştinţele obţinute în cadrul acestei discipline. c) să cunoască mecanismele. c) să-şi cultive atitudini pozitive faţă de adaptabilitate psihologică ca una din cele mai importante calităţi ale personalităţii. ci un moment în care copilul fixeaza cunostintele dobandite. constelatia familială prin reţeaua ei de relaţii şi sistemul de valori. Disciplina Adaptarea psihologică face parte din seria de discipline opţionale ce au misiunea să completeze şi să dezvolte pregătirea specială a studenţilor psihologi.i totodată să –şi organizeze timpul şi activitatea. sintetic şi critic cu cunoştinţele legate de adaptarea şi inadaptarea personalităţii în procesul evoluţiei. ADAPTAREA PSIHOLOGICĂ Obiectivul general al cursului. să-l recompenseze şi să se bucure împreună cu el de toate reuşitele sale. 3) la nivel de atitudini şi valori: a) să-şi dezvolte capacităţi de a opera analitic. Pe de altă parte. abilităţi şi atitudini privind natura psihologică a adaptării psihologice. Dacă nu reuşeşte să înţeleagă un enunţ. b) să-şi dezvolte potenţialităţi de adaptare psihologică la mediul mereu schimbător. In concluzie.

Adaptarea şcolară. Structura procesului de adaptare. . Legităţile şi principiile adaptării. va avea mari dificultati de maturizare. Un parinte prea exigent. Invers. Metodologia elaborării programelor de adaptare eficientă. Adaptarea profesională. El dobandeste o mai mare stabilitate si un echilibru al vietii afective. e increzator in sine. o dozare optima a caldurii afective si autoritatii parintesti fiind premisele unei bune adaptari a copilului. copilul este solicitat intens intelectual. abilităţile de modificare a comportamentului în funcţie de schimbările condiţiilor de viaţă. 2) lucrare practică (elaborarea unei programe de adaptare eficientă a personalităţii în contextul dinamicii de vârstă). felul relationarii cu ceilalti. depind de "experienta de viata" acumulata in familie. Mecanismele psihologice ale adaptării. excesiv de autoritar. Teorii ale adaptării. Atitudinea fata de scoala. Intrat in scoala. incepe inca din familie. dar si de supunere. Daca parintii reusesc sa mentina in familie o atmosfera calda. Copilul nu se mai simte liber. excesele in exercitarea autoritatii (un control excesiv sau insuficient). responsabil). Adaptarea sa scolara rezulta din felul in care se ajusteaza caracteristicile si trasaturile sale de personalitate la exigentele scolare din ce in ce mai mari. Pregatirea pentru o integrare scolara reusita. Factorii ce determină adaptarea eficientă. Integrarea familială. "Cumpatarea e masura tuturor lucrurilor". Etape şi niveluri ale adaptării personalităţii în contextul dinamicii de vârstă. Metode de adaptare eficientă. securizanta si isi manifesta autoritatea intr-un mod echilibrat. Esenţa procesului de adaptare.Precondiţiile realizării cu succes a scopului şi obiectivelor enunţate sunt:  cunoştinţele despre psihic şi conştiinţă. Conţinutul cursului: Noţiunea de adaptare. ii mareste acestuia dependenta de el. acest fapt va avea rezonante pozitive in adaptarea propriu-zisa (copilul are o stima de sine inalta. Semnificaţia adaptării în viaţa şi activitatea omului Evaluarea curentă şi finală: Evaluarea curentă va fi efectuată prin 2 probe: 1) test de cunoştinţe.   cunoştinţele despre influenţa mediului asupra comportamentului uman. Ambianta din familie şi adaptarea scolara Scolarul mic are o personalitate in evolutie. apoi continua in gradinita (perioada ce premerge celei scolare). Integrarea politică. este mai putin prietenos si spontan. determina dificultati in adaptarea copilului. Copilul are nevoie de o ambianta calda. Cunoaşterea motivelor neadaptării şcolare şi profesionale. invatarea devenind tipul fundamental de activitate. stabilite in acord cu parintii. de reguli carora sa se conformeze.

ca au rezerve si retineri. constelatia familiala prin reteaua ei de relatii si sistemul de valori. creeaza copilului o supunere fortata. pasiv-agresiva. sunt dezordonati. afectuos. Modul de a fi al parintilor. incurajeaza la acesta din urma impulsivitatea si conduitele dezordonate (cazul familiilor delicventilor juvenili). de fapt. deschis il va stimula pe copil sa se deschida si sa comunice la randul sau. de a-si exprima trairile. inseamna ca asa este". De cele mai multe ori. certurile din familie sunt traumatizante pentru copil. Copilul sufera si fiecare critica. Climatul afectiv joaca un rol considerabil pentru elevii emotivi. realitatea este ca nu i-au invatat sa comunice.La cealalta extrema. trebuinta de securitate a copilului nu este satisfacuta. inferior si va dezvolta teama de adulti. Pentru parintii ce isi critica distructiv copiii in mod repetat si ii devalorizeaza. tulburarile afective asociindu-se cu dificultati de adaptare. rezerve si inhibitii in comunicare. fiecare esec ii intareste convingerea ca ceva nu este in regula cu el. iar comportamentul lui este un raspuns al propriilor convingeri deformate: se comporta ca un "prost". Tensiunile. va servi drept prim model pentru copil. ca este inferior celorlalti. Ambianta familiala este hotaratoare pentru modul in care copilul isi fundamenteaza conceptia generala despre lume si viata si pentru formarea personalitatii sale. Parintele ostil si cu control insuficient asupra copilului (genul de parinte ce spune frecvent "l-am scapat din mana"). avand ei insisi destule dificultati. va avea tendinta sa se autopedepseasca si sa aiba dificultati de relationare. Traind repetat si intens in aceste tensiuni. Si chiar daca parintii nu divorteaza. determinand apatie. copilul poate gandi: "Daca tata zice ca sunt prost. copiii ai caror parinti exercita un control insuficient asupra lor. chiar respingere fata de scoala sau ostilitate. fiind astfel fortati sa fie prematur autonomi. ambianta tensionata si nesigura are consecinte negative asupra performantelor scolare. influenteaza adaptarea scolara. Problematica inadaptarii scolare la preadolescenti . Aprobarea si valorizarea parintilor sunt pentru copil confirmari ale propriei valori si in functie de acestea. Relatiile din familie (dintre parinti si copii si dintre parinti) au consecinte in privinta formarii personalitatii copilului. Parintele comunicativ. inadaptati la cerintele scolare. iar personalitatea copilului se va cristaliza dizarmonic. le determinati evolutia in viata. Suferinta morala a copilului se reflecta in conduita scolara. suspiciunea in legatura cu motivele si comportamentele altora. Atatia parinti se plang ca proprii copii nu comunica cu ei. mediocri. riscul este acela ca acestia din urma sa acorde credibilitate criticilor si sa le asimileze. si copilul va fi capabil de autocontrol. copilul se va aprecia sau subaprecia. Ce se intampla daca atmosfera din familie este ostila? Parintele ostil si autoritar. fapt ce ii afecteaza evolutia sa scolara. convins fiind ca asa este. dezinteres fata de invatatura. De exemplu. nefericit. ca atare fiti foarte atenti cum va purtati cu copilul/copii dumneavoastra pentru ca. Copilul traieste in tensiune si se simte respins. Nu e de mirare ca astfel devine nesigur si se subapreciaza. felul lor de a gandi. In concluzie. Daca parintii sunt capabili sa-si pastreze calmul si increderea in situatii problematice.

. concretizate intr-un rezultat favorabil al procesului de invatamânt. substante si activitati ce pun in pericol viata. mari schimbari in sistemele biochimice. Un elev adaptat din punct de vedere scolar face fata cerintelor educative conform disponibilitatilor sale bio. acesta si-a insusit cu succes rolul si statusul de elev.1 Preadolescenta .2 Adaptare versus inadaptare scolara J. Aspecte teoretice privind adaptarea si inadaptarea scolara 1. Aceasta declaratie cât si realitatea concreta intâlnita in practica. educatie. 1. In aceasta etapa au loc modificari corporale considerabile.. actele antisociale.1. cu deosebire pe termen lung. O asemenea disparitate in dezvoltare creeaza nu de putine ori probleme. putem sa aratam ca adaptarea scolara este data de calitatea si eficienta realizarii concordantei relatiei dintre personalitatea elevului si cerintele scolare.un inceput dificil Perioada preadolescentei reprezinta o vârsta de mari transformari. Daca la aceasta mai adaugam eroziunea sistemului familial si a retelelor de suport si accesul facil la mecanisme.. Participarea la un grup de vârsta care sa ofere stabilitate. astfel ca apare o disjunctie majora intre dezvoltarea biologica si cea sociala: daca organismul fizic este matur din punct de vedere functional pâna la inceputul adolescentei. pe care sa se poata baza. sentimente de afiliere si acceptare. creierul si functiile sale se maturizeaza doar la sfârsitul acestei perioade (in adolescenta târzie). in acord cu regulile pretinse de programa scolara. acordul individului cu mediul (in primul rând cu mediul social social). cu deosebire in familiile in care ambii parinti lucreaza. Ce este in acest context adaptarea scolara ? Pornind de la aceasta definitie. deci. Un tânar american declara: "Mai curând as fi acceptat moartea decât respingerea celor de-o vârsta cu mine. Grupul de vârsta (peer group) influenteaza conduitele vizând sexualitatea. societate si sine. Preadolescentii au dificultati in a vedea in perspectiva.psiho. Piaget vorbea despre adaptare in termeni de asimilare si acomodare in cadrul interactiunii om-mediu.". Sistemul biologic devanseaza prin maturizarea sa celelalte sisteme. fumatul. la care adaugam particularitatile specifice activitatii instructiv educative. au motivat in buna parte alegerea acuta de a studia problematica inadaptarii scolare in cadrul microgrupului de elevi. avem un tablou complet al problemelor cu care preadolescentii se confrunta. Insasi perceptia de sine este influentata de prezenta sau absenta relationarilor pozitive cu un astfel de grup. Tinerii cu care preadolescentul alege sa se asocieze si sa interactioneze exercita asupra sa influente ce-i modeleaza atitudinile si comportamentele fata de scoala. Cu alte cuvinte. un raspuns nevoii de a avea relatii predictibile. consumul de alcool si drog. In general predomina confuzia in ceea ce priveste rolurile vietii de adult. Adaptarea este. Inainte de aceasta. aceasta are impact asupra dezvoltarii cognitive si a succesului scolar. incepe sa devina o prioritate la aceasta vârsta. fiziologice si in comportamentul social. Rolurile parentale in socializarea la aceasta vârsta sunt in descrestere. presupunând acomodarea optima la mediul dat si raspunsul favorabil la solicitarile si exigentele sale.sociale. trebuie abordata din punct de vedere teoretic problematica adaptarii si inadaptarii scolare.

a VIII-a etc. inadaptarea scolara este un fenomen de mare amploare. pregatirea copilului pentru o buna adaptare la cerintele scolii se face inca din primii ani de viata ai copilului. Problemele de inadaptare scolara nu sunt insa apanajul primului an de scolarizare. Aceasta se intâmpla deoarece pusse-urile de crestere si perioada in care acestea se produc au o profunda influenta asupra practicii educationale. Astfel. a V-a.asimilarea unor valori corespunzatoare vârstei. la noi cerinte educative. vizat in cadrul oricarui sistem de invatamânt. ce se doreste limitat si pe cât posibil controlat. Organizarea scolara este legata de schimbarile de dezvoltare. Vor fi prezentati in continuare doar indicatorii adaptarii scolare.3 Indicatorii ai adaptarii scolare Coasan (1988) prezinta in urma studiilor desfasurate urmatorii indicatori specifici ai adaptarii scolare: a. insa inversul nu coreleaza in aceeasi masura (insucces scolarinadaptare). indicatori relationali-valorici. Se poate vorbi despre cazuri de insucces scolar care nu sunt insa si cazuri de inadaptare. Piaget. adica a ansamblului de cunostinte pe care acesta trebuie sa le dobândeasca din principalele domenii ale cunoasterii. intre reusita scolara si adaptare exista o corelatie puternica. . tranzitia insasi este acuta in functie de perioadele de dezvoltare ontogenetica asa cum le descrie J. spre exemplu. prin inversiune.). insusirea continutului invatamântului de catre elev. Fenomenele de adaptare si respectiv de inadaptare scolara pot fi recunoscute si identificate pe baza anumitor indicatori specifici. reusita scolara.perceperea pozitiva a elevului de catre grup. .integrarea in grup. deci perioadei scolare. indicatori comportamentali: conduita corespunzatoare. . Desi intâlnite inca de la intrarea in scoala. . considerata de majoritatea specialistilor drept cel mai important si mai relevant criteriu de evaluare al adaptarii scolare si anume calitatea rezultatelor scolare ale elevului. b. o readaptare a elevului. Ca observatie. si pentru celalalt fenomen. in familie si la gradinita (grupa pregatitoare urmareste tocmai acest lucru). Din analiza acestor indicatori se desprinde concluzia ca intotdeauna adaptarea scolara va corespunde unei situatii de randament scolar asociat cu conformarea la normele de conduita sociala.Daca adaptarea scolara reprezinta un deziderat major. deoarece aceste treceri necesita prin insasi natura lor. cresterea puberala denota apropierea tranzitiei scoala generala-liceu. cu o cauzalitate si o etiologie multipla. d. deoarece acestia sunt valabili. premergator. Pe de alta parte. la un alt mod de organizare al procesului de invatamânt etc.perceperea pozitiva a grupului scolar (clasa). 1. c. semnificativa. fiind insa mai frecvente la tranzitia de la o etapa de scolarizare la alta (clasa I. precum: . situatiile de inadaptare pot sa apara la orice vârsta de-a lungul perioadei petrecute de elev in scoala.

care este prin insasi natura ei o conditie subiectiva. factori pedagogici (de natura scolara ). c. facând o clasificare a acestora ii imparte in felul urmator: A.natura cerintelor scolare. Factori externi. astfel incât sa satisfaca si cerintele de calitate ale activitatii scolare. de motivatie: nivel de aspiratie.pregatire profesionala. factori sociali (de exemplu.relatiile elev-cadru didactic.metode si mijloace didactice.relatiile elev-colectiv de elevi.atitudinea fata de profesiune. chiar 8 ore la scoala. interes cognitiv etc. factori nonintelectuali. b. Putem vorbi. . incredere in sine. la abaterile de conduita ale elevului. Kulcsar. atitudini. factorii de natura pedagogica ce intervin cauzal in aparitia fenomenului de inadaptare sunt: . este mai curând corelata cu o buna adaptare scolara. aptitudini.1. perseverenta.nivelul educational-cultural al familiei. . factorii familiali: dintre care se remarca drept cei mai importanti .atitudinea fata de elevi etc. . Analiza comparativa a formelor de organizare clasica cu cele alternative denota diferente adaptative. a. de interactiune in grupul de vârsta). de acceptare si valorizare reciproca. In ceea ce priveste acest factor.cadrul didactic este unul din factorii cu influenta puternica asupra fenomenului. care a avut in vedere 6500000 de elevi. T. Din acest punct de vedere este inadaptat acel elev care nu obtine performantele scontate in concordanta cu nivelul sau de inteligenta (adaptarea scolara definindu-se in functie de inteligenta elevului). priceperi. cât si despre factori ce tin de personalitate. Factori interni (care tin de individ): a. factori familiali. sunt determinante pentru evolutia ulterioara a conflictului. stabilitate emotionala. de competenta sociala ulterioara a elevilor. B. modul in care evalueaza situatia. deprinderi. . b. cu un comportament adecvat in scoala. cercetarile din domeniu au dus la identificarea mai multor categorii de factori. prin: . .4 Etiologia fenomenului de inadaptare scolara In ceea ce priveste factorii cauzali care pot conduce la aparitia fenomenului de inadaptare. ce tin de personalitatea copilului. Exemplu: Reactia profesorului. aceasta reprezentând gradul de adaptare la activitati de tip scolar.forma de organizare a invatamântului. deci. o cercetare sociologica desfasurata in anii 60 in SUA. despre factori biologici si anume dezvoltarea normala a copilului. a. mai ales sub aspectul cantitatii apar semne de intrebare: cât de mult i se poate cere unui elev care petrece 6-7. a . Exemplu: O relatie pozitiva. . spre exemplu. de rezistenta sa la solicitarile fizice si psihice. . b. mai ales adecvarea acestora la copil si la tipul de personalitate a acestuia. factori intelectuali de forma inteligentei scolare.

. nu numai variabilele "obiective" precum: originea sociala. .instabilitatea psihomotorie si emotionala. favorizând o buna adaptare scolara. -inteligenta scolara de limita sau sub limita. caracteriali. Inadaptarea este determinata de mai mult decât un singur factor cauzal. . pregatirea scolara si calificarea profesionala a acestora. Aceasta devine necesara din dorinta de a uniformiza directiile de actiune asupra elevului. familiali. Figura 1: Interactiunea factorilor cauzali in adaptarea scolara a. din contra. venitul. efectele acestuia asupra elevului. care pot conlucra pozitiv. in primul rând. Pozitiv (+): duce la adaptare scolara b. negativ.care pot perturba echilibrul . la: . fiecare dintre aceste cazuri având o istorie proprie. in primul rând.imaturitate scolara.tulburari instrumentale. morali. Negativ (-): duce la inadaptare In literatura de specialitate sunt prezentate si descrise urmatoarele forme de inadaptare scolara: . nivelul de aspiratii al parintilor relativ la copiii lor exprima. greu separabile. pedagogici . . sociali. Dincolo de dimensiunile si perspectivele teoretice se afla insa cazurile reale de inadaptare scolara.tulburari de comportament.abandon scolar. . culturala a familiei. diferentele de reusita.evidentiat ca mostenirea materiala. Exista diversi factori afectivi.colaborarea cu alti factori educativi si sociali.sistemul de relatii extrafamiliale si extrascolare intre limitele caruia se desfasoara experienta de viata a elevului. Acelasi lucru reiese si din Raportul Plowden (1967) care sublinia din nou ca atitudinea parintilor fata de scoala si viitorul copiilor explica discrepantele intre reusitele elevilor. determinând instalarea si mentinerea fenomenului de inadaptare. c. sau. Aceste categorii de factori interactioneaza in sisteme de relatii si corelatii. deci si gradul de adaptare sau inadaptare scolara.influenta grupului de vârsta.esec scolar. . Nam (1970) arata ca numarul de studenti in tari precum Franta si Anglia este de 8:1 in favoarea celor proveniti din clasele favorizate ale societatii. factorii sociali. se refera. astfel incât acestea sa nu fie contradictorii. conditiile de viata. adevarate retele interconditionate. Raportul lui Ch. .

climat familial tensionat.: familie cu istoric violent (tatal) si cu antecedente psihiatrice (mama).: instabilitate psihomotrica.D.: insolenta. Slaba integrare in grupul de elevi al clasei. Asteptari reduse in ceea ce priveste evolutia scolara. Perioada: semestrul al II-lea. majoritatea mediilor sunt de cinci(5).V. tulburari de comportament. a realitatii scolare actuale. slaba pregatire scolara: nu a obtinut note de trecere la simularea examenului de capacitate. evaziv in raspunsuri. tendinte de bravare (manipulate de R. conditii materiale modeste.D. B.V. fara o abordare practica. vârsta 13 ani. mai ales la evaluare). asteptari reduse din partea familiei in ceea ce il priveste in plan scolar. FACTORI PEDAGOGICI: R. 2.V. notele variind intre 2 si 7.dinamic elev-scoala.D. Se doreste calificarea minimala pentru o meserie si intrarea in câmpul muncii.D. perceput negativ.: lipsa supravegherii parentale (orfan de mama tatal absent intreaga durata a zilei datorita naturii locului de munca). doi (2) baieti si trei (3) fete Specificul grupurilor: asocierea in abaterile de conduita Grupul I Componenta: doi baieti: R. B. agitatie.. . Profesorii il considera un caz irecuperabil. tulburari de comportament.: reusita scolara slaba. deficit prosexic (de atentie). dezinteres fata de activitatea scolara. Analiza fenomenului nu este completa. a V-a) si o sora in vârsta de 20 ani. corigenta la biologie pe semestrul I . Un frate in vârsta de 21 ani. observatia.. studiul documentelor scolare. respins de catre acestia. ancheta sociala. tacut. FACTORI FAMILIALI: R. an scolar 2000-2001 Esantion: doua (2) microgrupuri. vârsta 14 ani S-au identificat urmatorii factori: FACTORI ITIDIVIDUALI: R. nivel de aspiratie scazut. rezistenta scazuta la frustrare. Mai are un frate (cls. nervozitate. neglijare in copilarie datorita situatiei date. insolenta. asa cum poate fi ea intâlnita intr-o scoala generala a municipiului Alba Iulia. lipsa de respect fata de instantele de autoritate. insa. B.). Conflicte cronicizate cu acestia (RD ii considera incorecti fata de el. control scazut al tendintelor si pulsiunilor violente. pe teren. conditii materiale modeste. dezinteres fata de scoala si activitatea scolara. segregate pe sexe Numar total de subiecti: cinci (5). In cadrul interviului se arata retras.D. Studii de caz Problematica investigata: inadaptarea scolara Metode si procedee de investigatie: interviul semistructurat si liber.

Spre exemplu. fara efecte pe termen lung. Masuri adoptate de scoala: Acestea surprind prin ineficienta si caracterul lor unilateral.. FACTORI PEDAGOGICI: Reusita scolara. FACTORI FAMILIALI: .chemarea parintilor la scoala. in toate formele permise de regulamentul scolar: . iesirile.avertismente verbale... B.implicarea politiei (!). demonstreaza putine abilitati de rezolvare nonviolenta a situatiilor conflictuale. unele conflicte cu colegii. Integrarea in clasa: relativ slaba. Declara cu usoara emfaza: "La nervi as putea ucide un om". inclusiv nota 6. Sanctionati de catre aceasta prin acordarea a doua amenzi pentru "tulburarea ordinii in clasa".in general medii de 6. declaratie cu care sunt de acord toate trei. Nu a acumulat cunostintele necesare trecerii simularii examenului de capacitate. pozitiva. majoritatea mediilor sunt de cinci.medii de 5-6.. in decembrie 2000 si in februarie 2001. interes pentru sexul opus (au "prieteni" in vârsta de 17 respectiv 20 de ani). GUPUL II Componenta: trei fete : D. Pregatirea pentru scoala este superficiala. pentru numar mare de absente nemotivate si indisciplina.D. in vârsta de 14 ani P. numarul de absente este aproximativ acelasi: peste 90 in ambele cazuri. BM slaba . . cu diferenta ca B. In urma discutiilor reiese clar faptul ca sunt perceputi ca o unitate. FACTORI SOCIALI: Interactiunea in cadrul diadei Profesorul diriginte declara in ceea ce ii priveste: "Cei doi formeaza un cuplu nefericit. Similaritatile dintre cei doi sunt numeroase si coreleaza puternic.medii de 5 majoritar. declarând: "Am putea mult mai mult.. FACTORI INDIVIDUALI: Fetele manifesta: dezinteres pentru scoala. in vârsta de 14 ani.: reusita scolara slaba.M. Neintelegeri cronicizate cu profesorul diriginte.discutarea cazurilor de catre consiliul profesoral. Observatie: Nu s-a luat nici o masura cu valoare adaptativa sau integrativa ( mai ales daca tinem cont de faptul ca sanctiunile au nefericitul efect de a intari comportamentele nedorite). PC mediocra . . Atitudinea fata de profesori . Sunt in primul rând sanctiuni. Singurul motiv pentru care mai sunt in scoala este faptul ca invatamântul este obligatoriu pâna clasa a VIII-a". . chemata in doua rânduri pentru "linistirea" lor. de coping cognitiv.in general. . cu note intre 2 si 7 situatie similara cu a lui R. Cunoscute ca "batause". frecventarea cluburilor de disco etc. maturizare sexuala precoce. valorizeaza activitati extrascolare precum calatoriile. in vârsta de 13 ani. apreciaza conduita profesorilor ca "in general corecta" fata de el in cadrul evaluarilor. dar nu vrem!".V.M. Nu considera necesar sa demonstreze ceea ce stiu sau pot in privinta activitatii scolare.C.scaderea notei la purtare. DM foarte slaba .B. probleme cu unii dintre ei datorita insolentei.V.

au o istorie de incaierari cu colegii.absenta instantelor parentale. Petrec majoritatea timpului impreuna si in compania prietenilor.C. Locuieste cu bunica. in urma unui raid in scoli. 3. pentru ca nimeni nu le-a oferit un model alternativ de comportare.avertismente verbale. . lipsa de intelegere a profesorilor fata de dificultatile si problemele specifice vârstei. Locuieste cu o matusa si cu familia acesteia. OBSERVATII Masurile adoptate nu au avut ca efect imbunatatirea situatiei elevilor sau a conduitei in scoala. inainte de a avea o calificare. Mama este plecata de 2 ani 6 luni in Spania. de intarire a grupului. tatal a parasit familia in 1989 când B. .Posibile efecte ale inadaptarii scolare asupra evolutiei ulterioare a individului Dintre cele mai importante efecte negative pe care le poate avea inadaptarea scolara. . 3. In ceea ce priveste . Pentru a vorbi doar de situatia intâlnita in teren se poate observa usor ca acesti elevi se prezinta in fata examenului de capacitate foarte slab pregatiti. si se cheltuiesc sume enorme pentru prevenirea si combaterea fenomenului. Conditii materiale excelente. Nu stie unde este tatal. ii permite sa oscileze de la unul la altul. FACTORII SOCIALI: Influentele reciproce din cadrul grupului explica similaritatile care exista intre ele.scaderea notei la purtare pentru absente.absenta instantelor parentale mama este plecata in Italia de 5 ani. Nu are frati. Societatea nu are banii necesari pentru a dezvolta programe care sa incerce sa provoace o schimbare pozitiva. pleaca intotdeauna impreuna). . nesupravegherea. capabili sa o intretina. atât din punct de vedere valoric cât si comportamental. Doar indiferenta si lipsa de cunostinte a instantelor cauzale. Nereusita la acest prim examen le reduce mult lista de optiuni viitoare. Reteaua de frati pe care ii are. dezinteresul. Nu stie unde se afla acesta. Conditii materiale excelente 2. in scoala si in afara scolii. având chiar un rol catalizator. aceasta este considerata o forma de abandon scolar. Acesta nu a locuit niciodata cu mama ei.1. La noi nu sunt resurse.M. D. exacerbarea masurilor punitive adoptate de scoala.M. acordarea unui timp insuficient pregatirii scolare. cu rol de interventie. Niciunul dintre acestia nu este insurmontabil.M.implicarea politiei. P.parinti decedati. . D. ii poate face astfel. Masuri luate de scoala: . Absenta figurilor parentale. Acesti tineri se comporta asa cum considera ei de cuviinta. este in tutela unei surori mai mari. In sistemul de invatamânt american. B. se remarca riscul parasirii precoce a sistemului de invatamânt. pentru a identifica elevii care fug de la ore. .C. au fost dintre cei mai importanti factori cauzali-explicativi identificati in practica de teren. Conditii materiale bune. Incercarile dirigintelui de a fractiona. Se asociaza in abaterile de la disciplina (de exemplu. de a disocia grupurile s-au soldat cu esec. când fug de la ore.chemarea sustinatorilor la scoala. avea 3 ani. si P. stiluri pedagogice neadecvate caracteristicilor de vârsta.M. când apar probleme si tensiuni.

. mai adauga la cele anterioare: . Pe de alta parte sanctiunile corective aplicate de scoala nu vor avea nici un efect daca situatia generala a acestor copii nu se imbunatateste.educatie remediatorie.curriculum specific. aceasta deoarece problemele care stau la baza conduitelor dezadaptative ramâne nerezolvata. redresive. mai ales o munca bine platita in strainatate. .crearea unei retele de servicii scolare.la nivel individual: . Man) pare sa favorizeze agresivitatea conduitele dezorganizate.reforma in afara scolii: . Când scoala este perceputa de catre elev ca o experienta negativa. . Scoala prin cerintele si structura ei le apare a fi incompatibila cu ceea ce se intâmpla in câmpul muncii.depistarea cauzelor insuccesului pentru combaterea inadaptarii scolare.integrarea in munca se observa ca nu au capacitate buna de a vedea in perspectiva. . Aceasta nu necesita nici un fel de studii.formularea de programe scolare alternative. . care aduce lovituri puternice stimei de sine si autoperceptiei.programe de interventie individualizate. Aceasta in conditiile in care societatea le ofera in continuare oportunitati de dezvoltare. raspunsul al intrebarea "Unde crezi ca vei fi peste 5 ani ?" este invariabil: in strainatate. Stanbak spunea despre esecul scolar ca acesta marcheaza in primul rând din adaptarea scolii la elev. . aceasta fiind mult mai atractiva decât continuarea studiilor. Dintre masurile adoptate de alte state pentru prevenirea si inlaturarea situatiilor de inadaptare scolara se remarca: . Le. .strategii de preventie a fenomenului la nivel national. Instinctul de autoconservare ii determina o reactie normala de indepartare a stimulului perceput ca periculos.consiliere intensiva sustinuta pentru tinerii cu probleme. . Stiind insa ca unele conduite care apar in perioada adolescentei se rezolva de la sine in timp odata cu inaintarea in vârsta este posibil ca aceasta sa fie pozitiva. Mai mult. precum Schon si Hamburg. .individualizarea masurilor. .forme de educatie alternative. Alti autori. Masuri alternative pentru diminuarea fenomenului de inadaptare scolara: rezolvarea problemelor copiilor problema Acesta este raspunsul dat de expertii in domeniu in ceea ce priveste interventia in scoli pentru combaterea acestui fenomen.interventia timpurie. M. Esecul repetat si mai sever (spun Nuttin. Nici un fel cunostinte scolare. .reforma in scoala: . nu este de mirare ca acesta va cauta portite de scapare. care la rândul lor constituie factori inhibitori ai dezvoltarii individului cu efecte negative asupra integrarii sale scolare. Nu de putine ori pronosticul evolutiei lor ulterioare este incert. J. Andrey.implicarea si intarirea retelelor de suport a copilului. 4. creatoare de frustrari.

necesara o interventie multidimensionala care sa rupa acest "lant al slabiciunilor". · Discută cu copiii şi profesorii. organizează activităţi de consiliere. fac reproşuri. · Nu ascultă explicaţiile copilului. prima clasă de liceu etc. ceea ce spunea imparatul Japoniei cu referire la educatie: "Dati totul educatiei si veti avea totul!". · Realizează testarea copiilor. mai cu seamă a celor în proces de adaptare într-o nouă situaţie: segmentul „şcoala primară”. Fenomenul nu tine de un singur factor cauzal. consultanţă. · Discută cu profesorii. . · Discută cu copilul deschis. · Deseori aplică pedepse corporale. corecţie. a gradului de inteligenţă. îl brutalizează. · Stabilesc cauzele insuccesului. numindu-l cu cuvinte urîte. deci. consultă un specialist. Cazul nr. · Încep a striga. · Etichetează copilul. şcoala. dacă starea copilului necesită lucrul acesta. consiliere si modelare in grup.Schon (in 1988) enumera urmatoarele posibile masuri: politici sociale pe termen lung care sa imbunatateasca oportunitatile tineretului. · Îl acuză pe copil.1: INSUCCESUL ŞCOLAR Comportamentul greşit al părinţilor: · Învinuiesc profesorii.Hamburg (in 1986) propunea abordari actionale la nivelul grupului de vârsta. îl etichetează. imaginaţiei. îi aplică pedepse corporale. iar rezultatele pot fi generalizate la nivelul intregului sistem. · Fac generalizări şi îi amintesc copilului de toate greşelile comise etc. . urmărind starea memoriei. sincer. Comportamentul corect al părinţilor: · Asistă la lecţii.2: NEASCULTAREA. ameninţă.. · Analizează calm şi minuţios situaţia. dezvoltarea gîndirii. Se poate vorbi de un cerc vicios. In urma celor prezentate. in final. ÎNCĂPĂŢÎNAREA Comportamentul greşit al părinţilor: · Nu analizează obiectiv situaţia. · Fac reproşuri. care se auto perpetueaza. Amintesc. calm. Comportamentul corect al părinţilor: · Analizează împreună cu copilul starea acestuia. interventie sistematica timpurie. STUDIUL DE CAZ ÎN CADRUL EDUCAŢIEI DE FAMILIE Cazul nr. Este. concluziile se trag singure. · Acordă un ajutor real copiilor: întocmesc împreună cu aceştia un regim adecvat al zilei şi al activităţilor. Strategii de acţiune a psihologului : · Urmăreşte reuşita copiilor. ţipă.

· Fac referinţă la situaţii concrete. · Tonul frecvent moralizator în comunicarea cu copilul . Comportamentul corect al părinţilor: · Supraveghează permanent copilul. Cazul nr. oferindu-i mai multă libertate în acţiuni. INDEPENDENŢĂ Comportamentul greşit al părinţilor: · Educaţia pe care o realizează părinţii este axată pe constrîngeri. nu se agaţă de mărunţişuri. · Să organizeze diverse traininguri pentru copii şi părinţi. · Îl ignoră pe copil după aplicarea pedepsei. îl proiectează pozitiv.· Discută calm şi echilibrat. presiuni morale. · Dau dovadă de tact. obiectivitate. căile de soluţionare a conflictelor în familie. · Manifestă încredere în copil. · Îi sugerează copilului ideea despre cum e să fii deschis. · Arată exact asupra comportamentului care necesită îmbunătăţire. Toate condiţiile înaintate de către adulţi trebuie să fie acceptate şi înţelese de copil.4: COPILUL A FOST PEDEPSIT PREA ASPRU Comportamentul greşit al părinţilor: · Nu îşi analizează acţiunile. · Îi explică copilului ce înseamnă un comportament bun şi ce nu corespunde normelor etice. empatie. alintarea excesivă a acestora. străduindu-se să-i servească acestuia drept model de comportare bună şi colaborare eficientă cu cei apropiaţi. · Hipertutelarea copiilor. · Organizează traininguri pentru părinţi. pedepse corporale. receptiv. Comportamentul corect al părinţilor: . · Reproşuri cu privire la erorile comportamentale ale copilului. se înţeleg cu copilul asupra respectării regimului. manifestînd totodată şi multă încredere în el. modificare. · Oferă propuneri concrete de funcţionare. anumitor cerinţe exprimate de ei etc. · Se comportă corect. Cazul nr. ci faptele lui. · Fac abuz de mustrări şi ameninţări. Strategii de acţiune a psihologului : · Să facă împreună cu părinţii diverse şedinţe şi să le ofere consultanţă cu privire la educarea copilului. oferă modele comportamentale pozitive. nu recunosc greşeala. abuzuri psihologice.3: EXPRIMAREA TENDINŢEI DE AUTONOMIE. · Să observe şi să studieze sistematic comportamentul copiilor în cadrul şcolii şi al familiei. Strategii de acţiune a psihologului: · Îi familiarizează pe părinţi cum trebuie să îşi educe copilul în asemenea situaţii. nu judecă copilul. vizînd în cadrul acestora cultura conduitei. · Îi explică copilului obligaţiunile lui şi ale celorlalţi membri de familie.

Strategii de acţiune a psihologului: · În cadrul şcolii e necesară promovarea activă a modului sănătos de viaţă. · Organizarea activităţilor de consiliere şi corecţie. ţipă. · Organizează traininguri pentru părinţi cu tematică respectivă. recurg la pedepse corporale.5: FUMATUL Comportamentul greşit al părinţilor: · Intră în panică. · Încearcă să afle ce l-a făcut pe copil să înceapă a fuma. · Discută cu copilul calm şi îi explică pentru ce a fost pedepsit. dacă nu au avut un comportament corect.· Discută cu copilul pe marginea celor întîmplate şi chiar îi cer scuze acestuia. · Ambii părinţi iau decizii asupra respectării unora şi aceloraşi cerinţe faţă de copil şi îi aduc la cunoştinţă acestuia modalităţile de aprobare şi dezaprobare ce vor fi aplicate în cazul unei situaţii sau alta. iniţiindu-i pe aceştia în problema comportamentului de aprobare şi dezaprobare a acţiunilor copiilor. · Servesc drept exemplu pozitiv de respectare a modului sănătos de viaţă. să-l facă pe copil să devină un aliat al lor. explicînd consecinţele deprinderilor negative. · Organizarea unor activităţi interesante pentru timpul liber al copiilor. agresează copilul. · Îl ameninţă pe copil. · Încep să-i interzică să se întîlnească cu prietenii. Comportamentul corect al părinţilor: · Discuţia calmă şi sinceră cu copilul. · Explică convingător copilului consecinţele fumatului. . Cazul nr. · Analizează şi fac evaluarea propriilor lor acţiuni. Strategii de acţiune a psihologului: · Organizează activităţi de consiliere pentru părinţi. · Îi oferă copilului informaţie despre daunele fumatului şi discută pe marginea celor citite. · Se străduie să nu comită în continuare abuzuri şi greşeli. să iasă la plimbare etc.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful