Adaptarea copilului la şcoală

Integrarea copilului în mediul şcolar presupune o bună acomodare a elevului la sarcinile pe care i le impune şcoala şi activitatea de învăţare. Ea se evidenţiază prin capacitatea elevului de integrare în activitate şi în viaţa şcolii, exprimată prin: reuşita şcolară, acomodarea la cerinţele şcolii (colectiv didactic, clasa de elevi, microgrupuri formate), orientarea şcolară adecvată resurselor interne şi externe (cerinţele familiei si ale mediului social).Un copil care e bine adaptat se simte integrat în grup, percepe pozitiv grupul şcolar (clasa), e perceput pozitiv de către grup, îi face plăcere să fie la şcoală, reuşeşte să facă faţă cerinţelor diferitelor discipline de învăţamânt. Inadaptarea şcolară a copilului poate cunoaşte diverse forme de manifestare: de la rezultate şcolare slabe la apatie, lipsa interesului pentru şcoală, tulburări de comportament până la refuzul frecventării orelor. Acest refuz poate fi manifestat în mod direct sau indirect prin invocarea unor dureri de cap, stomac sau de gât, dureri manifestate cu puţin timp înainte de plecarea la şcoală dureri care, de regulă, încetează imediat ce micuţului îi este permis să rămână acasă. Inadaptarea se datorează şi tensiunilor, eşecurilor, dramelor sentimentale, sentimentelor de abandon sau celor de ofense şi devalorizare în ochii altor copii de vârsta lor sau a unor persoane apreciate de ei de care depinde succesul lor.. Un rol semnificativ în adaptarea şcoalară îl are familia.. Atitudinea faţă de scoală, felul relaţionării cu ceilalţi, depind de experienţa de viaţă acumulată în familie. Atunci când părinţii reuşesc să menţină în familie o atmosferă caldă, securizantă şi îşi manifestă autoritatea într-un mod firesc, echilibrat, se creează premise favorabile unei bune adaptări şcolare (copilul are o stimă de sine înaltă, e încrezător în sine, responsabil).Excesele în exercitarea autorităţii, determină dificultăţi în adaptarea copilului, măreşte dependenţa acestuia de părinte, copilul nu se mai simte liber, este mai puţin prietenos şi spontan, va avea mari dificultăţi în procesul de maturizare. Dacă părintele este ostil şi autoritar, va creea copilului o supunere forţată, pasivagresivă. Copilul care trăieşte în tensiune, se simte respins, nefericit, inferior şi va dezvolta teama de adulţi, suspiciunea în legatură cu motivele şi comportamentele altora, va avea tendinţa să se autopedepsească şi să aibă dificultăţi de relaţionare.La cealaltă extremă, copiii ai căror părinţi exercită un control insuficient asupra lor, fiind astfel forţaţi să fie prematur autonomi, sunt dezordonaţi, mediocri, inadaptaţi la cerintele şcolare. Dacă părintele este şi ostil, încurajează la copil impulsivitatea şi conduitele dezordonate ceea ce l împiedică în procesul de adaptare.Orice suferinţă emoţională a copilului se reflecta în conduita şcolară, determinand apatie, dezinteres faţă de învăţătură, chiar respingere faţă de şcoală sau ostilitate. Modul de a fi al părinţilor, felul lor de a gândi, de a-şi exprima trăirile, va servi drept prim model pentru copil. Dacă părinţii sunt capabili să-si păstreze calmul şi încrederea în situaţii problematice, şi copilul va fi capabil de autocontrol. Părintele comunicativ, afectuos, deschis îl va stimula pe copil să se deschidă şi să comunice la rândul său. Toate acestea constituie bune premise

Obiectivele operaţionale ale cursului. c) să-şi cultive atitudini pozitive faţă de adaptabilitate psihologică ca una din cele mai importante calităţi ale personalităţii. să-l recompenseze şi să se bucure împreună cu el de toate reuşitele sale. Ea se predă în semestrul 3 şi are drept obiectiv general formarea la studenţi a sistemului de cunoştinţe.pentru dezvoltarea unei personalităţi echilibrate. Temele nu trebuie să fie o cursă contra cronomentru. influentează adaptarea şcolară a copilului. 2) la nivel de aplicare (competenţe): a) să aplice în activitatea lor proprie de învăţare / cercetare cunoştinţele obţinute în cadrul acestei discipline. legităţile şi mecanismele apariţiei şi dezvoltării ei. d) să înţeleagă şi să explice cauzele neadaptării şcolare şi profesionale. La sfârşit de curs studenţii vor fi în stare: 1) La nivel de cunoaştere şi înţelegere: a) să definească şi să distingă conceptele de adaptare psihologică şi integrare socială. b) să-şi dezvolte potenţialităţi de adaptare psihologică la mediul mereu schimbător. Dacă nu reuşeşte să înţeleagă un enunţ. constelatia familială prin reţeaua ei de relaţii şi sistemul de valori. Pe de altă parte.şi încurajre permanent copilul. c) să cunoască mecanismele. este foarte important ca părintele să manifeste interes şi preocupare faţă de activitatea şcolară a copilului lui oricât de încarcat ar fi programul zilnic al acestora. b) să identifice etapele de adaptare a personalităţii. Copilul nu trebuie obligat să exerseze la nesfarsit pentru a reţine. factorii şi legităţile procesului de adaptare. c) să elaboreze programe de adaptare eficientă a personalităţii în contextul dinamicii de vârstă. Părintele trebuie să. capabile să se integreze corespunzător în mediul şcolar şi să facă faţă provocărilor impuse de acesta. ADAPTAREA PSIHOLOGICĂ Obiectivul general al cursului. e bine să fie incurajat să-şi sune un coleg pentru că o discuţie între colegi poate fi o bună modalitate de a-l responsabiliza faţă de munca lui şi de a-l face să conştiintizeze valoarea noţiunii de solidaritate. ci un moment în care copilul fixeaza cunostintele dobandite. In concluzie. sintetic şi critic cu cunoştinţele legate de adaptarea şi inadaptarea personalităţii în procesul evoluţiei. . De asemenea părinţii îi pot asigura condiţii bune de învăţat învăţându. Disciplina Adaptarea psihologică face parte din seria de discipline opţionale ce au misiunea să completeze şi să dezvolte pregătirea specială a studenţilor psihologi. abilităţi şi atitudini privind natura psihologică a adaptării psihologice. b) să conceapă modele conceptual-practice de optimizare a procesului de adaptare.i totodată să –şi organizeze timpul şi activitatea. 3) la nivel de atitudini şi valori: a) să-şi dezvolte capacităţi de a opera analitic.

Daca parintii reusesc sa mentina in familie o atmosfera calda. El dobandeste o mai mare stabilitate si un echilibru al vietii afective.Precondiţiile realizării cu succes a scopului şi obiectivelor enunţate sunt:  cunoştinţele despre psihic şi conştiinţă. Metode de adaptare eficientă. Integrarea familială. responsabil). Teorii ale adaptării. Semnificaţia adaptării în viaţa şi activitatea omului Evaluarea curentă şi finală: Evaluarea curentă va fi efectuată prin 2 probe: 1) test de cunoştinţe. Copilul are nevoie de o ambianta calda. copilul este solicitat intens intelectual. acest fapt va avea rezonante pozitive in adaptarea propriu-zisa (copilul are o stima de sine inalta. este mai putin prietenos si spontan. "Cumpatarea e masura tuturor lucrurilor". dar si de supunere. Intrat in scoala. incepe inca din familie. Pregatirea pentru o integrare scolara reusita. 2) lucrare practică (elaborarea unei programe de adaptare eficientă a personalităţii în contextul dinamicii de vârstă). Esenţa procesului de adaptare. Structura procesului de adaptare. Integrarea politică. o dozare optima a caldurii afective si autoritatii parintesti fiind premisele unei bune adaptari a copilului. invatarea devenind tipul fundamental de activitate. Mecanismele psihologice ale adaptării. ii mareste acestuia dependenta de el. depind de "experienta de viata" acumulata in familie. apoi continua in gradinita (perioada ce premerge celei scolare). determina dificultati in adaptarea copilului. Cunoaşterea motivelor neadaptării şcolare şi profesionale. excesiv de autoritar. e increzator in sine. Atitudinea fata de scoala. Adaptarea sa scolara rezulta din felul in care se ajusteaza caracteristicile si trasaturile sale de personalitate la exigentele scolare din ce in ce mai mari. Metodologia elaborării programelor de adaptare eficientă. Factorii ce determină adaptarea eficientă. Conţinutul cursului: Noţiunea de adaptare.   cunoştinţele despre influenţa mediului asupra comportamentului uman. Copilul nu se mai simte liber. va avea mari dificultati de maturizare. Invers. Ambianta din familie şi adaptarea scolara Scolarul mic are o personalitate in evolutie. excesele in exercitarea autoritatii (un control excesiv sau insuficient). Legităţile şi principiile adaptării. Adaptarea şcolară. Etape şi niveluri ale adaptării personalităţii în contextul dinamicii de vârstă. securizanta si isi manifesta autoritatea intr-un mod echilibrat. felul relationarii cu ceilalti. abilităţile de modificare a comportamentului în funcţie de schimbările condiţiilor de viaţă. Adaptarea profesională. de reguli carora sa se conformeze. stabilite in acord cu parintii. . Un parinte prea exigent.

pasiv-agresiva. avand ei insisi destule dificultati. ca atare fiti foarte atenti cum va purtati cu copilul/copii dumneavoastra pentru ca. Tensiunile. Parintele comunicativ. deschis il va stimula pe copil sa se deschida si sa comunice la randul sau. copilul poate gandi: "Daca tata zice ca sunt prost. Pentru parintii ce isi critica distructiv copiii in mod repetat si ii devalorizeaza. tulburarile afective asociindu-se cu dificultati de adaptare. fapt ce ii afecteaza evolutia sa scolara. Copilul traieste in tensiune si se simte respins. Ce se intampla daca atmosfera din familie este ostila? Parintele ostil si autoritar. inferior si va dezvolta teama de adulti. copilul se va aprecia sau subaprecia. dezinteres fata de invatatura. fiecare esec ii intareste convingerea ca ceva nu este in regula cu el. convins fiind ca asa este. Ambianta familiala este hotaratoare pentru modul in care copilul isi fundamenteaza conceptia generala despre lume si viata si pentru formarea personalitatii sale. Modul de a fi al parintilor. suspiciunea in legatura cu motivele si comportamentele altora. Climatul afectiv joaca un rol considerabil pentru elevii emotivi. realitatea este ca nu i-au invatat sa comunice. va servi drept prim model pentru copil. felul lor de a gandi. de a-si exprima trairile. inseamna ca asa este". Traind repetat si intens in aceste tensiuni. de fapt.La cealalta extrema. determinand apatie. ca este inferior celorlalti. nefericit. certurile din familie sunt traumatizante pentru copil. incurajeaza la acesta din urma impulsivitatea si conduitele dezordonate (cazul familiilor delicventilor juvenili). riscul este acela ca acestia din urma sa acorde credibilitate criticilor si sa le asimileze. creeaza copilului o supunere fortata. iar comportamentul lui este un raspuns al propriilor convingeri deformate: se comporta ca un "prost". Nu e de mirare ca astfel devine nesigur si se subapreciaza. chiar respingere fata de scoala sau ostilitate. va avea tendinta sa se autopedepseasca si sa aiba dificultati de relationare. De cele mai multe ori. mediocri. In concluzie. sunt dezordonati. copiii ai caror parinti exercita un control insuficient asupra lor. ambianta tensionata si nesigura are consecinte negative asupra performantelor scolare. Problematica inadaptarii scolare la preadolescenti . Parintele ostil si cu control insuficient asupra copilului (genul de parinte ce spune frecvent "l-am scapat din mana"). inadaptati la cerintele scolare. si copilul va fi capabil de autocontrol. afectuos. ca au rezerve si retineri. trebuinta de securitate a copilului nu este satisfacuta. le determinati evolutia in viata. Si chiar daca parintii nu divorteaza. rezerve si inhibitii in comunicare. Aprobarea si valorizarea parintilor sunt pentru copil confirmari ale propriei valori si in functie de acestea. Daca parintii sunt capabili sa-si pastreze calmul si increderea in situatii problematice. fiind astfel fortati sa fie prematur autonomi. De exemplu. Copilul sufera si fiecare critica. influenteaza adaptarea scolara. iar personalitatea copilului se va cristaliza dizarmonic. Atatia parinti se plang ca proprii copii nu comunica cu ei. constelatia familiala prin reteaua ei de relatii si sistemul de valori. Relatiile din familie (dintre parinti si copii si dintre parinti) au consecinte in privinta formarii personalitatii copilului. Suferinta morala a copilului se reflecta in conduita scolara.

Sistemul biologic devanseaza prin maturizarea sa celelalte sisteme. 1.1 Preadolescenta . In aceasta etapa au loc modificari corporale considerabile. avem un tablou complet al problemelor cu care preadolescentii se confrunta. cu deosebire pe termen lung. Rolurile parentale in socializarea la aceasta vârsta sunt in descrestere. concretizate intr-un rezultat favorabil al procesului de invatamânt. astfel ca apare o disjunctie majora intre dezvoltarea biologica si cea sociala: daca organismul fizic este matur din punct de vedere functional pâna la inceputul adolescentei. Ce este in acest context adaptarea scolara ? Pornind de la aceasta definitie. Insasi perceptia de sine este influentata de prezenta sau absenta relationarilor pozitive cu un astfel de grup. creierul si functiile sale se maturizeaza doar la sfârsitul acestei perioade (in adolescenta târzie). Un tânar american declara: "Mai curând as fi acceptat moartea decât respingerea celor de-o vârsta cu mine.. la care adaugam particularitatile specifice activitatii instructiv educative.sociale. consumul de alcool si drog. actele antisociale. Cu alte cuvinte. . Preadolescentii au dificultati in a vedea in perspectiva.". mari schimbari in sistemele biochimice. sentimente de afiliere si acceptare. Tinerii cu care preadolescentul alege sa se asocieze si sa interactioneze exercita asupra sa influente ce-i modeleaza atitudinile si comportamentele fata de scoala. In general predomina confuzia in ceea ce priveste rolurile vietii de adult. educatie. Inainte de aceasta. putem sa aratam ca adaptarea scolara este data de calitatea si eficienta realizarii concordantei relatiei dintre personalitatea elevului si cerintele scolare. acesta si-a insusit cu succes rolul si statusul de elev. un raspuns nevoii de a avea relatii predictibile. Daca la aceasta mai adaugam eroziunea sistemului familial si a retelelor de suport si accesul facil la mecanisme. in acord cu regulile pretinse de programa scolara. Aspecte teoretice privind adaptarea si inadaptarea scolara 1. presupunând acomodarea optima la mediul dat si raspunsul favorabil la solicitarile si exigentele sale. Adaptarea este. acordul individului cu mediul (in primul rând cu mediul social social). O asemenea disparitate in dezvoltare creeaza nu de putine ori probleme. Participarea la un grup de vârsta care sa ofere stabilitate. aceasta are impact asupra dezvoltarii cognitive si a succesului scolar. fiziologice si in comportamentul social.2 Adaptare versus inadaptare scolara J. cu deosebire in familiile in care ambii parinti lucreaza. pe care sa se poata baza. fumatul. Aceasta declaratie cât si realitatea concreta intâlnita in practica. substante si activitati ce pun in pericol viata.psiho. Piaget vorbea despre adaptare in termeni de asimilare si acomodare in cadrul interactiunii om-mediu. deci. Un elev adaptat din punct de vedere scolar face fata cerintelor educative conform disponibilitatilor sale bio. au motivat in buna parte alegerea acuta de a studia problematica inadaptarii scolare in cadrul microgrupului de elevi.1. Grupul de vârsta (peer group) influenteaza conduitele vizând sexualitatea. incepe sa devina o prioritate la aceasta vârsta. trebuie abordata din punct de vedere teoretic problematica adaptarii si inadaptarii scolare. societate si sine..un inceput dificil Perioada preadolescentei reprezinta o vârsta de mari transformari.

Din analiza acestor indicatori se desprinde concluzia ca intotdeauna adaptarea scolara va corespunde unei situatii de randament scolar asociat cu conformarea la normele de conduita sociala. Astfel. precum: . la noi cerinte educative. c. cresterea puberala denota apropierea tranzitiei scoala generala-liceu. Vor fi prezentati in continuare doar indicatorii adaptarii scolare. Fenomenele de adaptare si respectiv de inadaptare scolara pot fi recunoscute si identificate pe baza anumitor indicatori specifici. indicatori comportamentali: conduita corespunzatoare. fiind insa mai frecvente la tranzitia de la o etapa de scolarizare la alta (clasa I. premergator. a V-a.Daca adaptarea scolara reprezinta un deziderat major. vizat in cadrul oricarui sistem de invatamânt. cu o cauzalitate si o etiologie multipla. 1. tranzitia insasi este acuta in functie de perioadele de dezvoltare ontogenetica asa cum le descrie J. insa inversul nu coreleaza in aceeasi masura (insucces scolarinadaptare). Problemele de inadaptare scolara nu sunt insa apanajul primului an de scolarizare. b. in familie si la gradinita (grupa pregatitoare urmareste tocmai acest lucru). adica a ansamblului de cunostinte pe care acesta trebuie sa le dobândeasca din principalele domenii ale cunoasterii. a VIII-a etc. . semnificativa.). spre exemplu. o readaptare a elevului. Organizarea scolara este legata de schimbarile de dezvoltare. Pe de alta parte. inadaptarea scolara este un fenomen de mare amploare. la un alt mod de organizare al procesului de invatamânt etc. Aceasta se intâmpla deoarece pusse-urile de crestere si perioada in care acestea se produc au o profunda influenta asupra practicii educationale. prin inversiune. si pentru celalalt fenomen. intre reusita scolara si adaptare exista o corelatie puternica. considerata de majoritatea specialistilor drept cel mai important si mai relevant criteriu de evaluare al adaptarii scolare si anume calitatea rezultatelor scolare ale elevului. insusirea continutului invatamântului de catre elev. Desi intâlnite inca de la intrarea in scoala.perceperea pozitiva a elevului de catre grup. indicatori relationali-valorici. . . deoarece acestia sunt valabili. deoarece aceste treceri necesita prin insasi natura lor. pregatirea copilului pentru o buna adaptare la cerintele scolii se face inca din primii ani de viata ai copilului. reusita scolara. Piaget.integrarea in grup. ce se doreste limitat si pe cât posibil controlat.asimilarea unor valori corespunzatoare vârstei. Ca observatie. situatiile de inadaptare pot sa apara la orice vârsta de-a lungul perioadei petrecute de elev in scoala. Se poate vorbi despre cazuri de insucces scolar care nu sunt insa si cazuri de inadaptare.3 Indicatorii ai adaptarii scolare Coasan (1988) prezinta in urma studiilor desfasurate urmatorii indicatori specifici ai adaptarii scolare: a. deci perioadei scolare. .perceperea pozitiva a grupului scolar (clasa). d.

Din acest punct de vedere este inadaptat acel elev care nu obtine performantele scontate in concordanta cu nivelul sau de inteligenta (adaptarea scolara definindu-se in functie de inteligenta elevului). de competenta sociala ulterioara a elevilor. Kulcsar. Factori interni (care tin de individ): a. factori pedagogici (de natura scolara ). a . factori sociali (de exemplu. . spre exemplu. Analiza comparativa a formelor de organizare clasica cu cele alternative denota diferente adaptative. la abaterile de conduita ale elevului.relatiile elev-cadru didactic. .atitudinea fata de elevi etc. In ceea ce priveste acest factor. prin: . aptitudini. care este prin insasi natura ei o conditie subiectiva. b. b. de motivatie: nivel de aspiratie. perseverenta. Exemplu: O relatie pozitiva. atitudini. care a avut in vedere 6500000 de elevi. interes cognitiv etc.metode si mijloace didactice. de rezistenta sa la solicitarile fizice si psihice.natura cerintelor scolare. o cercetare sociologica desfasurata in anii 60 in SUA. este mai curând corelata cu o buna adaptare scolara.nivelul educational-cultural al familiei. . . Factori externi. facând o clasificare a acestora ii imparte in felul urmator: A.relatiile elev-colectiv de elevi.cadrul didactic este unul din factorii cu influenta puternica asupra fenomenului.atitudinea fata de profesiune. de interactiune in grupul de vârsta). T. factori intelectuali de forma inteligentei scolare.1. sunt determinante pentru evolutia ulterioara a conflictului. stabilitate emotionala. cercetarile din domeniu au dus la identificarea mai multor categorii de factori. factori nonintelectuali. Putem vorbi. . ce tin de personalitatea copilului. aceasta reprezentând gradul de adaptare la activitati de tip scolar.forma de organizare a invatamântului. cu un comportament adecvat in scoala.pregatire profesionala. astfel incât sa satisfaca si cerintele de calitate ale activitatii scolare. B. modul in care evalueaza situatia. deprinderi. Exemplu: Reactia profesorului. priceperi. a. c. factorii de natura pedagogica ce intervin cauzal in aparitia fenomenului de inadaptare sunt: . incredere in sine. . chiar 8 ore la scoala. factori familiali. despre factori biologici si anume dezvoltarea normala a copilului. a. cât si despre factori ce tin de personalitate. mai ales adecvarea acestora la copil si la tipul de personalitate a acestuia. . b. deci. mai ales sub aspectul cantitatii apar semne de intrebare: cât de mult i se poate cere unui elev care petrece 6-7. de acceptare si valorizare reciproca. factorii familiali: dintre care se remarca drept cei mai importanti .4 Etiologia fenomenului de inadaptare scolara In ceea ce priveste factorii cauzali care pot conduce la aparitia fenomenului de inadaptare.

instabilitatea psihomotorie si emotionala. in primul rând. . pedagogici . din contra. Figura 1: Interactiunea factorilor cauzali in adaptarea scolara a. -inteligenta scolara de limita sau sub limita. . sociali. Aceasta devine necesara din dorinta de a uniformiza directiile de actiune asupra elevului. care pot conlucra pozitiv. . Exista diversi factori afectivi. venitul.tulburari instrumentale. Aceste categorii de factori interactioneaza in sisteme de relatii si corelatii. Negativ (-): duce la inadaptare In literatura de specialitate sunt prezentate si descrise urmatoarele forme de inadaptare scolara: . nu numai variabilele "obiective" precum: originea sociala. morali.influenta grupului de vârsta.tulburari de comportament. negativ. fiecare dintre aceste cazuri având o istorie proprie. Acelasi lucru reiese si din Raportul Plowden (1967) care sublinia din nou ca atitudinea parintilor fata de scoala si viitorul copiilor explica discrepantele intre reusitele elevilor. .care pot perturba echilibrul . deci si gradul de adaptare sau inadaptare scolara. nivelul de aspiratii al parintilor relativ la copiii lor exprima. in primul rând. Raportul lui Ch.imaturitate scolara. la: . .colaborarea cu alti factori educativi si sociali. adevarate retele interconditionate. astfel incât acestea sa nu fie contradictorii.evidentiat ca mostenirea materiala.sistemul de relatii extrafamiliale si extrascolare intre limitele caruia se desfasoara experienta de viata a elevului. favorizând o buna adaptare scolara. determinând instalarea si mentinerea fenomenului de inadaptare. sau. . caracteriali. Dincolo de dimensiunile si perspectivele teoretice se afla insa cazurile reale de inadaptare scolara. factorii sociali. Inadaptarea este determinata de mai mult decât un singur factor cauzal. diferentele de reusita. se refera. pregatirea scolara si calificarea profesionala a acestora. Pozitiv (+): duce la adaptare scolara b. efectele acestuia asupra elevului.abandon scolar. Nam (1970) arata ca numarul de studenti in tari precum Franta si Anglia este de 8:1 in favoarea celor proveniti din clasele favorizate ale societatii. culturala a familiei. conditiile de viata. . greu separabile. familiali. c.esec scolar.

segregate pe sexe Numar total de subiecti: cinci (5). respins de catre acestia. nervozitate. dezinteres fata de activitatea scolara.: insolenta. rezistenta scazuta la frustrare. lipsa de respect fata de instantele de autoritate. evaziv in raspunsuri. tulburari de comportament. dezinteres fata de scoala si activitatea scolara.V.V. vârsta 13 ani.V. . Un frate in vârsta de 21 ani. notele variind intre 2 si 7. slaba pregatire scolara: nu a obtinut note de trecere la simularea examenului de capacitate.. asa cum poate fi ea intâlnita intr-o scoala generala a municipiului Alba Iulia.: instabilitate psihomotrica. tulburari de comportament. In cadrul interviului se arata retras. perceput negativ. Mai are un frate (cls. a realitatii scolare actuale. mai ales la evaluare). majoritatea mediilor sunt de cinci(5). B.D. Conflicte cronicizate cu acestia (RD ii considera incorecti fata de el. neglijare in copilarie datorita situatiei date. Analiza fenomenului nu este completa. an scolar 2000-2001 Esantion: doua (2) microgrupuri.D. pe teren. Profesorii il considera un caz irecuperabil. observatia. asteptari reduse din partea familiei in ceea ce il priveste in plan scolar. FACTORI PEDAGOGICI: R. control scazut al tendintelor si pulsiunilor violente.: reusita scolara slaba.D. corigenta la biologie pe semestrul I . Se doreste calificarea minimala pentru o meserie si intrarea in câmpul muncii.: familie cu istoric violent (tatal) si cu antecedente psihiatrice (mama). studiul documentelor scolare.D. conditii materiale modeste. fara o abordare practica.: lipsa supravegherii parentale (orfan de mama tatal absent intreaga durata a zilei datorita naturii locului de munca). agitatie. B. 2. conditii materiale modeste. insolenta. Slaba integrare in grupul de elevi al clasei. vârsta 14 ani S-au identificat urmatorii factori: FACTORI ITIDIVIDUALI: R.D. a V-a) si o sora in vârsta de 20 ani. doi (2) baieti si trei (3) fete Specificul grupurilor: asocierea in abaterile de conduita Grupul I Componenta: doi baieti: R. B. FACTORI FAMILIALI: R. Asteptari reduse in ceea ce priveste evolutia scolara. tendinte de bravare (manipulate de R. ancheta sociala. Perioada: semestrul al II-lea. nivel de aspiratie scazut.dinamic elev-scoala.). tacut.. deficit prosexic (de atentie). insa. Studii de caz Problematica investigata: inadaptarea scolara Metode si procedee de investigatie: interviul semistructurat si liber. climat familial tensionat.

in general.M. Pregatirea pentru scoala este superficiala. valorizeaza activitati extrascolare precum calatoriile. Nu a acumulat cunostintele necesare trecerii simularii examenului de capacitate. fara efecte pe termen lung.V. interes pentru sexul opus (au "prieteni" in vârsta de 17 respectiv 20 de ani). Spre exemplu. Similaritatile dintre cei doi sunt numeroase si coreleaza puternic. numarul de absente este aproximativ acelasi: peste 90 in ambele cazuri. in decembrie 2000 si in februarie 2001. Declara cu usoara emfaza: "La nervi as putea ucide un om".B. de coping cognitiv. Atitudinea fata de profesori . Masuri adoptate de scoala: Acestea surprind prin ineficienta si caracterul lor unilateral. GUPUL II Componenta: trei fete : D.. apreciaza conduita profesorilor ca "in general corecta" fata de el in cadrul evaluarilor. in vârsta de 13 ani. pozitiva. declarând: "Am putea mult mai mult. in toate formele permise de regulamentul scolar: ..V. in vârsta de 14 ani P.implicarea politiei (!). probleme cu unii dintre ei datorita insolentei. DM foarte slaba . declaratie cu care sunt de acord toate trei. In urma discutiilor reiese clar faptul ca sunt perceputi ca o unitate.scaderea notei la purtare.: reusita scolara slaba.avertismente verbale. majoritatea mediilor sunt de cinci.medii de 5 majoritar. Singurul motiv pentru care mai sunt in scoala este faptul ca invatamântul este obligatoriu pâna clasa a VIII-a". inclusiv nota 6.discutarea cazurilor de catre consiliul profesoral. FACTORI SOCIALI: Interactiunea in cadrul diadei Profesorul diriginte declara in ceea ce ii priveste: "Cei doi formeaza un cuplu nefericit. Observatie: Nu s-a luat nici o masura cu valoare adaptativa sau integrativa ( mai ales daca tinem cont de faptul ca sanctiunile au nefericitul efect de a intari comportamentele nedorite). Cunoscute ca "batause". maturizare sexuala precoce. FACTORI FAMILIALI: . in vârsta de 14 ani. Neintelegeri cronicizate cu profesorul diriginte. . FACTORI INDIVIDUALI: Fetele manifesta: dezinteres pentru scoala. PC mediocra . pentru numar mare de absente nemotivate si indisciplina.in general medii de 6. chemata in doua rânduri pentru "linistirea" lor. cu diferenta ca B. . .D. Nu considera necesar sa demonstreze ceea ce stiu sau pot in privinta activitatii scolare.M... iesirile. FACTORI PEDAGOGICI: Reusita scolara. unele conflicte cu colegii. .chemarea parintilor la scoala. BM slaba .. Sunt in primul rând sanctiuni.medii de 5-6. B. dar nu vrem!".C. frecventarea cluburilor de disco etc. demonstreaza putine abilitati de rezolvare nonviolenta a situatiilor conflictuale. Sanctionati de catre aceasta prin acordarea a doua amenzi pentru "tulburarea ordinii in clasa". Integrarea in clasa: relativ slaba. cu note intre 2 si 7 situatie similara cu a lui R.

Reteaua de frati pe care ii are.M. ii poate face astfel. dezinteresul.M. in urma unui raid in scoli. Nu stie unde se afla acesta. Niciunul dintre acestia nu este insurmontabil. Locuieste cu o matusa si cu familia acesteia. atât din punct de vedere valoric cât si comportamental. Pentru a vorbi doar de situatia intâlnita in teren se poate observa usor ca acesti elevi se prezinta in fata examenului de capacitate foarte slab pregatiti. B. pentru ca nimeni nu le-a oferit un model alternativ de comportare. Nu are frati. si P.implicarea politiei. Locuieste cu bunica. este in tutela unei surori mai mari.M. P. au fost dintre cei mai importanti factori cauzali-explicativi identificati in practica de teren. . si se cheltuiesc sume enorme pentru prevenirea si combaterea fenomenului. La noi nu sunt resurse. pleaca intotdeauna impreuna). capabili sa o intretina. Absenta figurilor parentale. Se asociaza in abaterile de la disciplina (de exemplu. când apar probleme si tensiuni. OBSERVATII Masurile adoptate nu au avut ca efect imbunatatirea situatiei elevilor sau a conduitei in scoala. . Nu stie unde este tatal. Conditii materiale excelente. .scaderea notei la purtare pentru absente. . Nereusita la acest prim examen le reduce mult lista de optiuni viitoare. având chiar un rol catalizator.C. Petrec majoritatea timpului impreuna si in compania prietenilor. pentru a identifica elevii care fug de la ore.chemarea sustinatorilor la scoala. se remarca riscul parasirii precoce a sistemului de invatamânt. Doar indiferenta si lipsa de cunostinte a instantelor cauzale.Posibile efecte ale inadaptarii scolare asupra evolutiei ulterioare a individului Dintre cele mai importante efecte negative pe care le poate avea inadaptarea scolara. tatal a parasit familia in 1989 când B. inainte de a avea o calificare. stiluri pedagogice neadecvate caracteristicilor de vârsta. ii permite sa oscileze de la unul la altul. 3.absenta instantelor parentale. avea 3 ani. D.absenta instantelor parentale mama este plecata in Italia de 5 ani. 3.M.1. de a disocia grupurile s-au soldat cu esec.parinti decedati. Acesti tineri se comporta asa cum considera ei de cuviinta. au o istorie de incaierari cu colegii. D. Acesta nu a locuit niciodata cu mama ei. lipsa de intelegere a profesorilor fata de dificultatile si problemele specifice vârstei. in scoala si in afara scolii. Conditii materiale bune. Conditii materiale excelente 2. cu rol de interventie.C. Societatea nu are banii necesari pentru a dezvolta programe care sa incerce sa provoace o schimbare pozitiva. .avertismente verbale. . Incercarile dirigintelui de a fractiona. când fug de la ore. Masuri luate de scoala: . nesupravegherea. FACTORII SOCIALI: Influentele reciproce din cadrul grupului explica similaritatile care exista intre ele. exacerbarea masurilor punitive adoptate de scoala. Mama este plecata de 2 ani 6 luni in Spania. In ceea ce priveste . aceasta este considerata o forma de abandon scolar. acordarea unui timp insuficient pregatirii scolare. de intarire a grupului. In sistemul de invatamânt american.

integrarea in munca se observa ca nu au capacitate buna de a vedea in perspectiva.forme de educatie alternative. precum Schon si Hamburg. Pe de alta parte sanctiunile corective aplicate de scoala nu vor avea nici un efect daca situatia generala a acestor copii nu se imbunatateste. Stiind insa ca unele conduite care apar in perioada adolescentei se rezolva de la sine in timp odata cu inaintarea in vârsta este posibil ca aceasta sa fie pozitiva. Stanbak spunea despre esecul scolar ca acesta marcheaza in primul rând din adaptarea scolii la elev.la nivel individual: .crearea unei retele de servicii scolare. . Le. aceasta deoarece problemele care stau la baza conduitelor dezadaptative ramâne nerezolvata. .strategii de preventie a fenomenului la nivel national. mai adauga la cele anterioare: . . Mai mult. .depistarea cauzelor insuccesului pentru combaterea inadaptarii scolare. M.formularea de programe scolare alternative. Dintre masurile adoptate de alte state pentru prevenirea si inlaturarea situatiilor de inadaptare scolara se remarca: . Nu de putine ori pronosticul evolutiei lor ulterioare este incert. . . .consiliere intensiva sustinuta pentru tinerii cu probleme. redresive. Andrey.interventia timpurie.implicarea si intarirea retelelor de suport a copilului. 4. Man) pare sa favorizeze agresivitatea conduitele dezorganizate.programe de interventie individualizate. Alti autori. J.curriculum specific. care aduce lovituri puternice stimei de sine si autoperceptiei.educatie remediatorie.individualizarea masurilor. Instinctul de autoconservare ii determina o reactie normala de indepartare a stimulului perceput ca periculos. . Masuri alternative pentru diminuarea fenomenului de inadaptare scolara: rezolvarea problemelor copiilor problema Acesta este raspunsul dat de expertii in domeniu in ceea ce priveste interventia in scoli pentru combaterea acestui fenomen. Scoala prin cerintele si structura ei le apare a fi incompatibila cu ceea ce se intâmpla in câmpul muncii.reforma in scoala: . .reforma in afara scolii: . . aceasta fiind mult mai atractiva decât continuarea studiilor. raspunsul al intrebarea "Unde crezi ca vei fi peste 5 ani ?" este invariabil: in strainatate. . creatoare de frustrari. Aceasta in conditiile in care societatea le ofera in continuare oportunitati de dezvoltare. Esecul repetat si mai sever (spun Nuttin. nu este de mirare ca acesta va cauta portite de scapare. Când scoala este perceputa de catre elev ca o experienta negativa. care la rândul lor constituie factori inhibitori ai dezvoltarii individului cu efecte negative asupra integrarii sale scolare. Aceasta nu necesita nici un fel de studii. Nici un fel cunostinte scolare. mai ales o munca bine platita in strainatate.

corecţie. ceea ce spunea imparatul Japoniei cu referire la educatie: "Dati totul educatiei si veti avea totul!". care se auto perpetueaza. deci. . · Nu ascultă explicaţiile copilului. mai cu seamă a celor în proces de adaptare într-o nouă situaţie: segmentul „şcoala primară”. ameninţă. . Strategii de acţiune a psihologului : · Urmăreşte reuşita copiilor. imaginaţiei. ţipă. concluziile se trag singure. · Discută cu copilul deschis. · Fac generalizări şi îi amintesc copilului de toate greşelile comise etc. prima clasă de liceu etc. Cazul nr. Este. Amintesc. · Etichetează copilul. interventie sistematica timpurie. · Fac reproşuri.1: INSUCCESUL ŞCOLAR Comportamentul greşit al părinţilor: · Învinuiesc profesorii. Comportamentul corect al părinţilor: · Analizează împreună cu copilul starea acestuia. necesara o interventie multidimensionala care sa rupa acest "lant al slabiciunilor". Se poate vorbi de un cerc vicios. · Discută cu profesorii. dezvoltarea gîndirii. dacă starea copilului necesită lucrul acesta. · Stabilesc cauzele insuccesului. sincer. ÎNCĂPĂŢÎNAREA Comportamentul greşit al părinţilor: · Nu analizează obiectiv situaţia. şcoala. Comportamentul corect al părinţilor: · Asistă la lecţii. fac reproşuri.. In urma celor prezentate. consultanţă. consiliere si modelare in grup. urmărind starea memoriei. îi aplică pedepse corporale. · Încep a striga. Fenomenul nu tine de un singur factor cauzal. in final. numindu-l cu cuvinte urîte. îl brutalizează.Hamburg (in 1986) propunea abordari actionale la nivelul grupului de vârsta. · Deseori aplică pedepse corporale.Schon (in 1988) enumera urmatoarele posibile masuri: politici sociale pe termen lung care sa imbunatateasca oportunitatile tineretului. · Îl acuză pe copil. consultă un specialist. organizează activităţi de consiliere. · Analizează calm şi minuţios situaţia. STUDIUL DE CAZ ÎN CADRUL EDUCAŢIEI DE FAMILIE Cazul nr. iar rezultatele pot fi generalizate la nivelul intregului sistem. · Discută cu copiii şi profesorii. · Acordă un ajutor real copiilor: întocmesc împreună cu aceştia un regim adecvat al zilei şi al activităţilor.2: NEASCULTAREA. · Realizează testarea copiilor. a gradului de inteligenţă. îl etichetează. calm.

pedepse corporale. · Reproşuri cu privire la erorile comportamentale ale copilului. · Îi sugerează copilului ideea despre cum e să fii deschis. · Îi explică copilului ce înseamnă un comportament bun şi ce nu corespunde normelor etice. nu se agaţă de mărunţişuri. · Tonul frecvent moralizator în comunicarea cu copilul . străduindu-se să-i servească acestuia drept model de comportare bună şi colaborare eficientă cu cei apropiaţi. Strategii de acţiune a psihologului : · Să facă împreună cu părinţii diverse şedinţe şi să le ofere consultanţă cu privire la educarea copilului. empatie. Comportamentul corect al părinţilor: . · Hipertutelarea copiilor. · Fac referinţă la situaţii concrete. · Să observe şi să studieze sistematic comportamentul copiilor în cadrul şcolii şi al familiei. · Să organizeze diverse traininguri pentru copii şi părinţi. căile de soluţionare a conflictelor în familie. modificare. receptiv. · Arată exact asupra comportamentului care necesită îmbunătăţire. Cazul nr. · Organizează traininguri pentru părinţi. Strategii de acţiune a psihologului: · Îi familiarizează pe părinţi cum trebuie să îşi educe copilul în asemenea situaţii. nu judecă copilul. oferindu-i mai multă libertate în acţiuni. obiectivitate. INDEPENDENŢĂ Comportamentul greşit al părinţilor: · Educaţia pe care o realizează părinţii este axată pe constrîngeri. abuzuri psihologice. îl proiectează pozitiv. · Manifestă încredere în copil. · Se comportă corect. ci faptele lui. · Îi explică copilului obligaţiunile lui şi ale celorlalţi membri de familie.· Discută calm şi echilibrat. Cazul nr. se înţeleg cu copilul asupra respectării regimului. oferă modele comportamentale pozitive. · Fac abuz de mustrări şi ameninţări. manifestînd totodată şi multă încredere în el.3: EXPRIMAREA TENDINŢEI DE AUTONOMIE. vizînd în cadrul acestora cultura conduitei. · Oferă propuneri concrete de funcţionare. presiuni morale. anumitor cerinţe exprimate de ei etc.4: COPILUL A FOST PEDEPSIT PREA ASPRU Comportamentul greşit al părinţilor: · Nu îşi analizează acţiunile. alintarea excesivă a acestora. Comportamentul corect al părinţilor: · Supraveghează permanent copilul. nu recunosc greşeala. Toate condiţiile înaintate de către adulţi trebuie să fie acceptate şi înţelese de copil. · Îl ignoră pe copil după aplicarea pedepsei. · Dau dovadă de tact.

· Organizarea activităţilor de consiliere şi corecţie. · Analizează şi fac evaluarea propriilor lor acţiuni. · Explică convingător copilului consecinţele fumatului. să iasă la plimbare etc.· Discută cu copilul pe marginea celor întîmplate şi chiar îi cer scuze acestuia. · Organizarea unor activităţi interesante pentru timpul liber al copiilor. · Ambii părinţi iau decizii asupra respectării unora şi aceloraşi cerinţe faţă de copil şi îi aduc la cunoştinţă acestuia modalităţile de aprobare şi dezaprobare ce vor fi aplicate în cazul unei situaţii sau alta. iniţiindu-i pe aceştia în problema comportamentului de aprobare şi dezaprobare a acţiunilor copiilor. · Organizează traininguri pentru părinţi cu tematică respectivă. să-l facă pe copil să devină un aliat al lor. · Îi oferă copilului informaţie despre daunele fumatului şi discută pe marginea celor citite. recurg la pedepse corporale. agresează copilul. Cazul nr. · Încep să-i interzică să se întîlnească cu prietenii. Comportamentul corect al părinţilor: · Discuţia calmă şi sinceră cu copilul. ţipă. · Servesc drept exemplu pozitiv de respectare a modului sănătos de viaţă. explicînd consecinţele deprinderilor negative. · Discută cu copilul calm şi îi explică pentru ce a fost pedepsit. . · Încearcă să afle ce l-a făcut pe copil să înceapă a fuma. · Îl ameninţă pe copil. · Se străduie să nu comită în continuare abuzuri şi greşeli. Strategii de acţiune a psihologului: · În cadrul şcolii e necesară promovarea activă a modului sănătos de viaţă. dacă nu au avut un comportament corect.5: FUMATUL Comportamentul greşit al părinţilor: · Intră în panică. Strategii de acţiune a psihologului: · Organizează activităţi de consiliere pentru părinţi.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful