P. 1
Adaptarea copilului la scoala

Adaptarea copilului la scoala

|Views: 3,605|Likes:
Published by aureia7777

More info:

Published by: aureia7777 on Jan 18, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/08/2013

pdf

text

original

Adaptarea copilului la şcoală

Integrarea copilului în mediul şcolar presupune o bună acomodare a elevului la sarcinile pe care i le impune şcoala şi activitatea de învăţare. Ea se evidenţiază prin capacitatea elevului de integrare în activitate şi în viaţa şcolii, exprimată prin: reuşita şcolară, acomodarea la cerinţele şcolii (colectiv didactic, clasa de elevi, microgrupuri formate), orientarea şcolară adecvată resurselor interne şi externe (cerinţele familiei si ale mediului social).Un copil care e bine adaptat se simte integrat în grup, percepe pozitiv grupul şcolar (clasa), e perceput pozitiv de către grup, îi face plăcere să fie la şcoală, reuşeşte să facă faţă cerinţelor diferitelor discipline de învăţamânt. Inadaptarea şcolară a copilului poate cunoaşte diverse forme de manifestare: de la rezultate şcolare slabe la apatie, lipsa interesului pentru şcoală, tulburări de comportament până la refuzul frecventării orelor. Acest refuz poate fi manifestat în mod direct sau indirect prin invocarea unor dureri de cap, stomac sau de gât, dureri manifestate cu puţin timp înainte de plecarea la şcoală dureri care, de regulă, încetează imediat ce micuţului îi este permis să rămână acasă. Inadaptarea se datorează şi tensiunilor, eşecurilor, dramelor sentimentale, sentimentelor de abandon sau celor de ofense şi devalorizare în ochii altor copii de vârsta lor sau a unor persoane apreciate de ei de care depinde succesul lor.. Un rol semnificativ în adaptarea şcoalară îl are familia.. Atitudinea faţă de scoală, felul relaţionării cu ceilalţi, depind de experienţa de viaţă acumulată în familie. Atunci când părinţii reuşesc să menţină în familie o atmosferă caldă, securizantă şi îşi manifestă autoritatea într-un mod firesc, echilibrat, se creează premise favorabile unei bune adaptări şcolare (copilul are o stimă de sine înaltă, e încrezător în sine, responsabil).Excesele în exercitarea autorităţii, determină dificultăţi în adaptarea copilului, măreşte dependenţa acestuia de părinte, copilul nu se mai simte liber, este mai puţin prietenos şi spontan, va avea mari dificultăţi în procesul de maturizare. Dacă părintele este ostil şi autoritar, va creea copilului o supunere forţată, pasivagresivă. Copilul care trăieşte în tensiune, se simte respins, nefericit, inferior şi va dezvolta teama de adulţi, suspiciunea în legatură cu motivele şi comportamentele altora, va avea tendinţa să se autopedepsească şi să aibă dificultăţi de relaţionare.La cealaltă extremă, copiii ai căror părinţi exercită un control insuficient asupra lor, fiind astfel forţaţi să fie prematur autonomi, sunt dezordonaţi, mediocri, inadaptaţi la cerintele şcolare. Dacă părintele este şi ostil, încurajează la copil impulsivitatea şi conduitele dezordonate ceea ce l împiedică în procesul de adaptare.Orice suferinţă emoţională a copilului se reflecta în conduita şcolară, determinand apatie, dezinteres faţă de învăţătură, chiar respingere faţă de şcoală sau ostilitate. Modul de a fi al părinţilor, felul lor de a gândi, de a-şi exprima trăirile, va servi drept prim model pentru copil. Dacă părinţii sunt capabili să-si păstreze calmul şi încrederea în situaţii problematice, şi copilul va fi capabil de autocontrol. Părintele comunicativ, afectuos, deschis îl va stimula pe copil să se deschidă şi să comunice la rândul său. Toate acestea constituie bune premise

i totodată să –şi organizeze timpul şi activitatea. factorii şi legităţile procesului de adaptare. capabile să se integreze corespunzător în mediul şcolar şi să facă faţă provocărilor impuse de acesta. Disciplina Adaptarea psihologică face parte din seria de discipline opţionale ce au misiunea să completeze şi să dezvolte pregătirea specială a studenţilor psihologi. La sfârşit de curs studenţii vor fi în stare: 1) La nivel de cunoaştere şi înţelegere: a) să definească şi să distingă conceptele de adaptare psihologică şi integrare socială. d) să înţeleagă şi să explice cauzele neadaptării şcolare şi profesionale. Părintele trebuie să. constelatia familială prin reţeaua ei de relaţii şi sistemul de valori. In concluzie. Temele nu trebuie să fie o cursă contra cronomentru. este foarte important ca părintele să manifeste interes şi preocupare faţă de activitatea şcolară a copilului lui oricât de încarcat ar fi programul zilnic al acestora. c) să elaboreze programe de adaptare eficientă a personalităţii în contextul dinamicii de vârstă. influentează adaptarea şcolară a copilului. b) să-şi dezvolte potenţialităţi de adaptare psihologică la mediul mereu schimbător. c) să-şi cultive atitudini pozitive faţă de adaptabilitate psihologică ca una din cele mai importante calităţi ale personalităţii. abilităţi şi atitudini privind natura psihologică a adaptării psihologice. b) să identifice etapele de adaptare a personalităţii. e bine să fie incurajat să-şi sune un coleg pentru că o discuţie între colegi poate fi o bună modalitate de a-l responsabiliza faţă de munca lui şi de a-l face să conştiintizeze valoarea noţiunii de solidaritate. 2) la nivel de aplicare (competenţe): a) să aplice în activitatea lor proprie de învăţare / cercetare cunoştinţele obţinute în cadrul acestei discipline. Copilul nu trebuie obligat să exerseze la nesfarsit pentru a reţine.pentru dezvoltarea unei personalităţi echilibrate.şi încurajre permanent copilul. sintetic şi critic cu cunoştinţele legate de adaptarea şi inadaptarea personalităţii în procesul evoluţiei. 3) la nivel de atitudini şi valori: a) să-şi dezvolte capacităţi de a opera analitic. Dacă nu reuşeşte să înţeleagă un enunţ. c) să cunoască mecanismele. b) să conceapă modele conceptual-practice de optimizare a procesului de adaptare. Ea se predă în semestrul 3 şi are drept obiectiv general formarea la studenţi a sistemului de cunoştinţe. legităţile şi mecanismele apariţiei şi dezvoltării ei. ci un moment în care copilul fixeaza cunostintele dobandite. Pe de altă parte. Obiectivele operaţionale ale cursului. De asemenea părinţii îi pot asigura condiţii bune de învăţat învăţându. să-l recompenseze şi să se bucure împreună cu el de toate reuşitele sale. . ADAPTAREA PSIHOLOGICĂ Obiectivul general al cursului.

Daca parintii reusesc sa mentina in familie o atmosfera calda. Mecanismele psihologice ale adaptării. Ambianta din familie şi adaptarea scolara Scolarul mic are o personalitate in evolutie. 2) lucrare practică (elaborarea unei programe de adaptare eficientă a personalităţii în contextul dinamicii de vârstă). Cunoaşterea motivelor neadaptării şcolare şi profesionale. Adaptarea profesională. copilul este solicitat intens intelectual. invatarea devenind tipul fundamental de activitate. Intrat in scoala. abilităţile de modificare a comportamentului în funcţie de schimbările condiţiilor de viaţă. e increzator in sine. Conţinutul cursului: Noţiunea de adaptare. Etape şi niveluri ale adaptării personalităţii în contextul dinamicii de vârstă. depind de "experienta de viata" acumulata in familie. apoi continua in gradinita (perioada ce premerge celei scolare). Structura procesului de adaptare. Un parinte prea exigent. El dobandeste o mai mare stabilitate si un echilibru al vietii afective. responsabil). "Cumpatarea e masura tuturor lucrurilor". Teorii ale adaptării. o dozare optima a caldurii afective si autoritatii parintesti fiind premisele unei bune adaptari a copilului. felul relationarii cu ceilalti. Factorii ce determină adaptarea eficientă. este mai putin prietenos si spontan. excesiv de autoritar.Precondiţiile realizării cu succes a scopului şi obiectivelor enunţate sunt:  cunoştinţele despre psihic şi conştiinţă. Invers. Adaptarea sa scolara rezulta din felul in care se ajusteaza caracteristicile si trasaturile sale de personalitate la exigentele scolare din ce in ce mai mari. ii mareste acestuia dependenta de el. incepe inca din familie. de reguli carora sa se conformeze. Atitudinea fata de scoala. acest fapt va avea rezonante pozitive in adaptarea propriu-zisa (copilul are o stima de sine inalta. Semnificaţia adaptării în viaţa şi activitatea omului Evaluarea curentă şi finală: Evaluarea curentă va fi efectuată prin 2 probe: 1) test de cunoştinţe. Integrarea familială.   cunoştinţele despre influenţa mediului asupra comportamentului uman. excesele in exercitarea autoritatii (un control excesiv sau insuficient). Metode de adaptare eficientă. Integrarea politică. va avea mari dificultati de maturizare. Legităţile şi principiile adaptării. Copilul nu se mai simte liber. dar si de supunere. . Pregatirea pentru o integrare scolara reusita. Metodologia elaborării programelor de adaptare eficientă. determina dificultati in adaptarea copilului. Copilul are nevoie de o ambianta calda. Esenţa procesului de adaptare. stabilite in acord cu parintii. securizanta si isi manifesta autoritatea intr-un mod echilibrat. Adaptarea şcolară.

incurajeaza la acesta din urma impulsivitatea si conduitele dezordonate (cazul familiilor delicventilor juvenili). afectuos. Copilul traieste in tensiune si se simte respins. Ce se intampla daca atmosfera din familie este ostila? Parintele ostil si autoritar. determinand apatie. In concluzie. Climatul afectiv joaca un rol considerabil pentru elevii emotivi. Ambianta familiala este hotaratoare pentru modul in care copilul isi fundamenteaza conceptia generala despre lume si viata si pentru formarea personalitatii sale. chiar respingere fata de scoala sau ostilitate. Daca parintii sunt capabili sa-si pastreze calmul si increderea in situatii problematice. Aprobarea si valorizarea parintilor sunt pentru copil confirmari ale propriei valori si in functie de acestea. convins fiind ca asa este. suspiciunea in legatura cu motivele si comportamentele altora. fiind astfel fortati sa fie prematur autonomi. certurile din familie sunt traumatizante pentru copil. ca atare fiti foarte atenti cum va purtati cu copilul/copii dumneavoastra pentru ca. riscul este acela ca acestia din urma sa acorde credibilitate criticilor si sa le asimileze. copiii ai caror parinti exercita un control insuficient asupra lor. De cele mai multe ori. fiecare esec ii intareste convingerea ca ceva nu este in regula cu el. iar comportamentul lui este un raspuns al propriilor convingeri deformate: se comporta ca un "prost". fapt ce ii afecteaza evolutia sa scolara.La cealalta extrema. copilul poate gandi: "Daca tata zice ca sunt prost. Parintele comunicativ. va avea tendinta sa se autopedepseasca si sa aiba dificultati de relationare. Copilul sufera si fiecare critica. ca este inferior celorlalti. mediocri. avand ei insisi destule dificultati. pasiv-agresiva. inadaptati la cerintele scolare. Atatia parinti se plang ca proprii copii nu comunica cu ei. si copilul va fi capabil de autocontrol. constelatia familiala prin reteaua ei de relatii si sistemul de valori. dezinteres fata de invatatura. le determinati evolutia in viata. Suferinta morala a copilului se reflecta in conduita scolara. Modul de a fi al parintilor. ambianta tensionata si nesigura are consecinte negative asupra performantelor scolare. nefericit. va servi drept prim model pentru copil. tulburarile afective asociindu-se cu dificultati de adaptare. Parintele ostil si cu control insuficient asupra copilului (genul de parinte ce spune frecvent "l-am scapat din mana"). Si chiar daca parintii nu divorteaza. de a-si exprima trairile. sunt dezordonati. Nu e de mirare ca astfel devine nesigur si se subapreciaza. deschis il va stimula pe copil sa se deschida si sa comunice la randul sau. creeaza copilului o supunere fortata. realitatea este ca nu i-au invatat sa comunice. inseamna ca asa este". iar personalitatea copilului se va cristaliza dizarmonic. rezerve si inhibitii in comunicare. de fapt. felul lor de a gandi. trebuinta de securitate a copilului nu este satisfacuta. influenteaza adaptarea scolara. Tensiunile. Traind repetat si intens in aceste tensiuni. Pentru parintii ce isi critica distructiv copiii in mod repetat si ii devalorizeaza. Problematica inadaptarii scolare la preadolescenti . inferior si va dezvolta teama de adulti. ca au rezerve si retineri. Relatiile din familie (dintre parinti si copii si dintre parinti) au consecinte in privinta formarii personalitatii copilului. De exemplu. copilul se va aprecia sau subaprecia.

Grupul de vârsta (peer group) influenteaza conduitele vizând sexualitatea. Adaptarea este. Sistemul biologic devanseaza prin maturizarea sa celelalte sisteme. Piaget vorbea despre adaptare in termeni de asimilare si acomodare in cadrul interactiunii om-mediu. substante si activitati ce pun in pericol viata. un raspuns nevoii de a avea relatii predictibile. Aspecte teoretice privind adaptarea si inadaptarea scolara 1. incepe sa devina o prioritate la aceasta vârsta. 1. Aceasta declaratie cât si realitatea concreta intâlnita in practica. Cu alte cuvinte. pe care sa se poata baza. Tinerii cu care preadolescentul alege sa se asocieze si sa interactioneze exercita asupra sa influente ce-i modeleaza atitudinile si comportamentele fata de scoala. trebuie abordata din punct de vedere teoretic problematica adaptarii si inadaptarii scolare.sociale. . sentimente de afiliere si acceptare. la care adaugam particularitatile specifice activitatii instructiv educative. In general predomina confuzia in ceea ce priveste rolurile vietii de adult. creierul si functiile sale se maturizeaza doar la sfârsitul acestei perioade (in adolescenta târzie). Un tânar american declara: "Mai curând as fi acceptat moartea decât respingerea celor de-o vârsta cu mine. deci. acesta si-a insusit cu succes rolul si statusul de elev. putem sa aratam ca adaptarea scolara este data de calitatea si eficienta realizarii concordantei relatiei dintre personalitatea elevului si cerintele scolare. Insasi perceptia de sine este influentata de prezenta sau absenta relationarilor pozitive cu un astfel de grup. Ce este in acest context adaptarea scolara ? Pornind de la aceasta definitie. Rolurile parentale in socializarea la aceasta vârsta sunt in descrestere. mari schimbari in sistemele biochimice. concretizate intr-un rezultat favorabil al procesului de invatamânt.. au motivat in buna parte alegerea acuta de a studia problematica inadaptarii scolare in cadrul microgrupului de elevi. educatie. avem un tablou complet al problemelor cu care preadolescentii se confrunta. astfel ca apare o disjunctie majora intre dezvoltarea biologica si cea sociala: daca organismul fizic este matur din punct de vedere functional pâna la inceputul adolescentei.psiho.1 Preadolescenta . Participarea la un grup de vârsta care sa ofere stabilitate. acordul individului cu mediul (in primul rând cu mediul social social). societate si sine.un inceput dificil Perioada preadolescentei reprezinta o vârsta de mari transformari. cu deosebire in familiile in care ambii parinti lucreaza.1. fiziologice si in comportamentul social. Inainte de aceasta.". presupunând acomodarea optima la mediul dat si raspunsul favorabil la solicitarile si exigentele sale.. In aceasta etapa au loc modificari corporale considerabile. actele antisociale. aceasta are impact asupra dezvoltarii cognitive si a succesului scolar. fumatul. O asemenea disparitate in dezvoltare creeaza nu de putine ori probleme. Un elev adaptat din punct de vedere scolar face fata cerintelor educative conform disponibilitatilor sale bio. consumul de alcool si drog. Preadolescentii au dificultati in a vedea in perspectiva.2 Adaptare versus inadaptare scolara J. cu deosebire pe termen lung. in acord cu regulile pretinse de programa scolara. Daca la aceasta mai adaugam eroziunea sistemului familial si a retelelor de suport si accesul facil la mecanisme.

indicatori relationali-valorici. Din analiza acestor indicatori se desprinde concluzia ca intotdeauna adaptarea scolara va corespunde unei situatii de randament scolar asociat cu conformarea la normele de conduita sociala. cresterea puberala denota apropierea tranzitiei scoala generala-liceu. Astfel. o readaptare a elevului. Pe de alta parte. fiind insa mai frecvente la tranzitia de la o etapa de scolarizare la alta (clasa I. vizat in cadrul oricarui sistem de invatamânt. la un alt mod de organizare al procesului de invatamânt etc. deci perioadei scolare. Desi intâlnite inca de la intrarea in scoala.asimilarea unor valori corespunzatoare vârstei. insusirea continutului invatamântului de catre elev. situatiile de inadaptare pot sa apara la orice vârsta de-a lungul perioadei petrecute de elev in scoala.perceperea pozitiva a elevului de catre grup. Piaget. deoarece aceste treceri necesita prin insasi natura lor. 1. Aceasta se intâmpla deoarece pusse-urile de crestere si perioada in care acestea se produc au o profunda influenta asupra practicii educationale. indicatori comportamentali: conduita corespunzatoare. in familie si la gradinita (grupa pregatitoare urmareste tocmai acest lucru). insa inversul nu coreleaza in aceeasi masura (insucces scolarinadaptare). inadaptarea scolara este un fenomen de mare amploare. c. b. adica a ansamblului de cunostinte pe care acesta trebuie sa le dobândeasca din principalele domenii ale cunoasterii. .3 Indicatorii ai adaptarii scolare Coasan (1988) prezinta in urma studiilor desfasurate urmatorii indicatori specifici ai adaptarii scolare: a. tranzitia insasi este acuta in functie de perioadele de dezvoltare ontogenetica asa cum le descrie J. prin inversiune. Se poate vorbi despre cazuri de insucces scolar care nu sunt insa si cazuri de inadaptare. intre reusita scolara si adaptare exista o corelatie puternica. cu o cauzalitate si o etiologie multipla. deoarece acestia sunt valabili.). d. la noi cerinte educative. ce se doreste limitat si pe cât posibil controlat. si pentru celalalt fenomen. . Organizarea scolara este legata de schimbarile de dezvoltare. semnificativa. considerata de majoritatea specialistilor drept cel mai important si mai relevant criteriu de evaluare al adaptarii scolare si anume calitatea rezultatelor scolare ale elevului. Fenomenele de adaptare si respectiv de inadaptare scolara pot fi recunoscute si identificate pe baza anumitor indicatori specifici. premergator. Ca observatie.Daca adaptarea scolara reprezinta un deziderat major. . spre exemplu. reusita scolara. Problemele de inadaptare scolara nu sunt insa apanajul primului an de scolarizare. a V-a. . Vor fi prezentati in continuare doar indicatorii adaptarii scolare.integrarea in grup. pregatirea copilului pentru o buna adaptare la cerintele scolii se face inca din primii ani de viata ai copilului.perceperea pozitiva a grupului scolar (clasa). a VIII-a etc. precum: .

. cercetarile din domeniu au dus la identificarea mai multor categorii de factori.natura cerintelor scolare. Factori interni (care tin de individ): a. Exemplu: Reactia profesorului. mai ales sub aspectul cantitatii apar semne de intrebare: cât de mult i se poate cere unui elev care petrece 6-7. T. stabilitate emotionala.atitudinea fata de profesiune. aptitudini. factorii familiali: dintre care se remarca drept cei mai importanti . o cercetare sociologica desfasurata in anii 60 in SUA.forma de organizare a invatamântului. deci. b. ce tin de personalitatea copilului. Kulcsar. c. despre factori biologici si anume dezvoltarea normala a copilului. de interactiune in grupul de vârsta). factori sociali (de exemplu. incredere in sine. la abaterile de conduita ale elevului. chiar 8 ore la scoala. factori intelectuali de forma inteligentei scolare. Analiza comparativa a formelor de organizare clasica cu cele alternative denota diferente adaptative. aceasta reprezentând gradul de adaptare la activitati de tip scolar. . b. factori pedagogici (de natura scolara ). mai ales adecvarea acestora la copil si la tipul de personalitate a acestuia. a . Exemplu: O relatie pozitiva.relatiile elev-cadru didactic. modul in care evalueaza situatia.relatiile elev-colectiv de elevi. .metode si mijloace didactice. de rezistenta sa la solicitarile fizice si psihice. de acceptare si valorizare reciproca. sunt determinante pentru evolutia ulterioara a conflictului.cadrul didactic este unul din factorii cu influenta puternica asupra fenomenului. spre exemplu. a. Factori externi. Putem vorbi. cu un comportament adecvat in scoala. factorii de natura pedagogica ce intervin cauzal in aparitia fenomenului de inadaptare sunt: . perseverenta. priceperi. care a avut in vedere 6500000 de elevi. astfel incât sa satisfaca si cerintele de calitate ale activitatii scolare. este mai curând corelata cu o buna adaptare scolara. facând o clasificare a acestora ii imparte in felul urmator: A. b. B. Din acest punct de vedere este inadaptat acel elev care nu obtine performantele scontate in concordanta cu nivelul sau de inteligenta (adaptarea scolara definindu-se in functie de inteligenta elevului). atitudini. factori familiali. . In ceea ce priveste acest factor. care este prin insasi natura ei o conditie subiectiva. interes cognitiv etc. . deprinderi. de motivatie: nivel de aspiratie. cât si despre factori ce tin de personalitate.pregatire profesionala. prin: .atitudinea fata de elevi etc.1. . .4 Etiologia fenomenului de inadaptare scolara In ceea ce priveste factorii cauzali care pot conduce la aparitia fenomenului de inadaptare. factori nonintelectuali. de competenta sociala ulterioara a elevilor. a.nivelul educational-cultural al familiei.

pedagogici . . sau. . in primul rând.tulburari instrumentale. . din contra. in primul rând. sociali. Pozitiv (+): duce la adaptare scolara b. c. care pot conlucra pozitiv. . . venitul.tulburari de comportament. se refera. favorizând o buna adaptare scolara. astfel incât acestea sa nu fie contradictorii. Exista diversi factori afectivi. deci si gradul de adaptare sau inadaptare scolara.sistemul de relatii extrafamiliale si extrascolare intre limitele caruia se desfasoara experienta de viata a elevului. Acelasi lucru reiese si din Raportul Plowden (1967) care sublinia din nou ca atitudinea parintilor fata de scoala si viitorul copiilor explica discrepantele intre reusitele elevilor. adevarate retele interconditionate. caracteriali. -inteligenta scolara de limita sau sub limita. diferentele de reusita. factorii sociali.evidentiat ca mostenirea materiala.instabilitatea psihomotorie si emotionala. Dincolo de dimensiunile si perspectivele teoretice se afla insa cazurile reale de inadaptare scolara.abandon scolar. morali. greu separabile. fiecare dintre aceste cazuri având o istorie proprie. conditiile de viata. familiali. Nam (1970) arata ca numarul de studenti in tari precum Franta si Anglia este de 8:1 in favoarea celor proveniti din clasele favorizate ale societatii.influenta grupului de vârsta. . Inadaptarea este determinata de mai mult decât un singur factor cauzal. negativ. Raportul lui Ch. pregatirea scolara si calificarea profesionala a acestora. determinând instalarea si mentinerea fenomenului de inadaptare. la: . . culturala a familiei. nu numai variabilele "obiective" precum: originea sociala. Figura 1: Interactiunea factorilor cauzali in adaptarea scolara a.esec scolar. nivelul de aspiratii al parintilor relativ la copiii lor exprima.colaborarea cu alti factori educativi si sociali. efectele acestuia asupra elevului.imaturitate scolara.care pot perturba echilibrul . Aceasta devine necesara din dorinta de a uniformiza directiile de actiune asupra elevului. Aceste categorii de factori interactioneaza in sisteme de relatii si corelatii. Negativ (-): duce la inadaptare In literatura de specialitate sunt prezentate si descrise urmatoarele forme de inadaptare scolara: .

a realitatii scolare actuale.: reusita scolara slaba. FACTORI PEDAGOGICI: R. tendinte de bravare (manipulate de R. FACTORI FAMILIALI: R.D. Asteptari reduse in ceea ce priveste evolutia scolara. Se doreste calificarea minimala pentru o meserie si intrarea in câmpul muncii. 2.).D. asa cum poate fi ea intâlnita intr-o scoala generala a municipiului Alba Iulia. Profesorii il considera un caz irecuperabil. dezinteres fata de scoala si activitatea scolara. In cadrul interviului se arata retras. observatia.V. ancheta sociala. Analiza fenomenului nu este completa. fara o abordare practica. insa.. perceput negativ. Perioada: semestrul al II-lea. . Mai are un frate (cls. tulburari de comportament.V.V. control scazut al tendintelor si pulsiunilor violente. vârsta 13 ani. an scolar 2000-2001 Esantion: doua (2) microgrupuri.D.D. studiul documentelor scolare. B. pe teren. nivel de aspiratie scazut. a V-a) si o sora in vârsta de 20 ani. segregate pe sexe Numar total de subiecti: cinci (5). agitatie. tacut. notele variind intre 2 si 7. neglijare in copilarie datorita situatiei date.. respins de catre acestia. asteptari reduse din partea familiei in ceea ce il priveste in plan scolar. corigenta la biologie pe semestrul I . tulburari de comportament. conditii materiale modeste.: familie cu istoric violent (tatal) si cu antecedente psihiatrice (mama). vârsta 14 ani S-au identificat urmatorii factori: FACTORI ITIDIVIDUALI: R. climat familial tensionat. B. insolenta. conditii materiale modeste. deficit prosexic (de atentie). nervozitate. doi (2) baieti si trei (3) fete Specificul grupurilor: asocierea in abaterile de conduita Grupul I Componenta: doi baieti: R. dezinteres fata de activitatea scolara. majoritatea mediilor sunt de cinci(5). Studii de caz Problematica investigata: inadaptarea scolara Metode si procedee de investigatie: interviul semistructurat si liber. Conflicte cronicizate cu acestia (RD ii considera incorecti fata de el. rezistenta scazuta la frustrare.: lipsa supravegherii parentale (orfan de mama tatal absent intreaga durata a zilei datorita naturii locului de munca).: insolenta. evaziv in raspunsuri.D.: instabilitate psihomotrica. slaba pregatire scolara: nu a obtinut note de trecere la simularea examenului de capacitate. B. Slaba integrare in grupul de elevi al clasei.dinamic elev-scoala. mai ales la evaluare). lipsa de respect fata de instantele de autoritate. Un frate in vârsta de 21 ani.

. interes pentru sexul opus (au "prieteni" in vârsta de 17 respectiv 20 de ani). inclusiv nota 6. B. FACTORI INDIVIDUALI: Fetele manifesta: dezinteres pentru scoala. FACTORI SOCIALI: Interactiunea in cadrul diadei Profesorul diriginte declara in ceea ce ii priveste: "Cei doi formeaza un cuplu nefericit.scaderea notei la purtare.in general medii de 6. probleme cu unii dintre ei datorita insolentei. Similaritatile dintre cei doi sunt numeroase si coreleaza puternic.discutarea cazurilor de catre consiliul profesoral. majoritatea mediilor sunt de cinci.C. iesirile. Nu considera necesar sa demonstreze ceea ce stiu sau pot in privinta activitatii scolare. Singurul motiv pentru care mai sunt in scoala este faptul ca invatamântul este obligatoriu pâna clasa a VIII-a". apreciaza conduita profesorilor ca "in general corecta" fata de el in cadrul evaluarilor. maturizare sexuala precoce. in vârsta de 13 ani. in decembrie 2000 si in februarie 2001. Observatie: Nu s-a luat nici o masura cu valoare adaptativa sau integrativa ( mai ales daca tinem cont de faptul ca sanctiunile au nefericitul efect de a intari comportamentele nedorite). fara efecte pe termen lung.B. .in general. declarând: "Am putea mult mai mult. chemata in doua rânduri pentru "linistirea" lor. GUPUL II Componenta: trei fete : D. cu diferenta ca B.V. DM foarte slaba . PC mediocra .M. Neintelegeri cronicizate cu profesorul diriginte. in vârsta de 14 ani. dar nu vrem!". Pregatirea pentru scoala este superficiala.: reusita scolara slaba. de coping cognitiv. Declara cu usoara emfaza: "La nervi as putea ucide un om". in vârsta de 14 ani P. valorizeaza activitati extrascolare precum calatoriile. Cunoscute ca "batause". Nu a acumulat cunostintele necesare trecerii simularii examenului de capacitate.D. . In urma discutiilor reiese clar faptul ca sunt perceputi ca o unitate. Atitudinea fata de profesori . frecventarea cluburilor de disco etc. Sanctionati de catre aceasta prin acordarea a doua amenzi pentru "tulburarea ordinii in clasa".. . cu note intre 2 si 7 situatie similara cu a lui R. Sunt in primul rând sanctiuni. numarul de absente este aproximativ acelasi: peste 90 in ambele cazuri. pentru numar mare de absente nemotivate si indisciplina.chemarea parintilor la scoala. in toate formele permise de regulamentul scolar: . BM slaba . Spre exemplu.. Masuri adoptate de scoala: Acestea surprind prin ineficienta si caracterul lor unilateral..medii de 5-6. demonstreaza putine abilitati de rezolvare nonviolenta a situatiilor conflictuale. unele conflicte cu colegii. FACTORI FAMILIALI: . .implicarea politiei (!). declaratie cu care sunt de acord toate trei..medii de 5 majoritar. FACTORI PEDAGOGICI: Reusita scolara. pozitiva.avertismente verbale.M. Integrarea in clasa: relativ slaba.V.

acordarea unui timp insuficient pregatirii scolare. Mama este plecata de 2 ani 6 luni in Spania. Acesta nu a locuit niciodata cu mama ei. . au o istorie de incaierari cu colegii.chemarea sustinatorilor la scoala. este in tutela unei surori mai mari. atât din punct de vedere valoric cât si comportamental.parinti decedati. când fug de la ore. 3. Reteaua de frati pe care ii are. D. Nu are frati. FACTORII SOCIALI: Influentele reciproce din cadrul grupului explica similaritatile care exista intre ele.scaderea notei la purtare pentru absente. de intarire a grupului. stiluri pedagogice neadecvate caracteristicilor de vârsta.avertismente verbale. Petrec majoritatea timpului impreuna si in compania prietenilor. In ceea ce priveste .1. P. de a disocia grupurile s-au soldat cu esec. .absenta instantelor parentale. având chiar un rol catalizator. Nereusita la acest prim examen le reduce mult lista de optiuni viitoare. OBSERVATII Masurile adoptate nu au avut ca efect imbunatatirea situatiei elevilor sau a conduitei in scoala. ii poate face astfel. Conditii materiale excelente. Absenta figurilor parentale. se remarca riscul parasirii precoce a sistemului de invatamânt. .M. tatal a parasit familia in 1989 când B. Conditii materiale excelente 2. Locuieste cu o matusa si cu familia acesteia. ii permite sa oscileze de la unul la altul. aceasta este considerata o forma de abandon scolar. Societatea nu are banii necesari pentru a dezvolta programe care sa incerce sa provoace o schimbare pozitiva. când apar probleme si tensiuni. D. Nu stie unde se afla acesta. Masuri luate de scoala: . Acesti tineri se comporta asa cum considera ei de cuviinta. . Incercarile dirigintelui de a fractiona.absenta instantelor parentale mama este plecata in Italia de 5 ani. in scoala si in afara scolii. .Posibile efecte ale inadaptarii scolare asupra evolutiei ulterioare a individului Dintre cele mai importante efecte negative pe care le poate avea inadaptarea scolara. si se cheltuiesc sume enorme pentru prevenirea si combaterea fenomenului. . pleaca intotdeauna impreuna).C. in urma unui raid in scoli. Conditii materiale bune. La noi nu sunt resurse. Pentru a vorbi doar de situatia intâlnita in teren se poate observa usor ca acesti elevi se prezinta in fata examenului de capacitate foarte slab pregatiti. nesupravegherea. Niciunul dintre acestia nu este insurmontabil. dezinteresul. exacerbarea masurilor punitive adoptate de scoala. cu rol de interventie. Nu stie unde este tatal. capabili sa o intretina. Doar indiferenta si lipsa de cunostinte a instantelor cauzale. au fost dintre cei mai importanti factori cauzali-explicativi identificati in practica de teren. lipsa de intelegere a profesorilor fata de dificultatile si problemele specifice vârstei. 3.M. si P. avea 3 ani.M.M. Se asociaza in abaterile de la disciplina (de exemplu. pentru ca nimeni nu le-a oferit un model alternativ de comportare. pentru a identifica elevii care fug de la ore. inainte de a avea o calificare.implicarea politiei. In sistemul de invatamânt american.C. Locuieste cu bunica. B.

precum Schon si Hamburg. .formularea de programe scolare alternative.integrarea in munca se observa ca nu au capacitate buna de a vedea in perspectiva. Mai mult.implicarea si intarirea retelelor de suport a copilului. creatoare de frustrari. Andrey. Aceasta nu necesita nici un fel de studii. Man) pare sa favorizeze agresivitatea conduitele dezorganizate. aceasta fiind mult mai atractiva decât continuarea studiilor. Dintre masurile adoptate de alte state pentru prevenirea si inlaturarea situatiilor de inadaptare scolara se remarca: . . . mai ales o munca bine platita in strainatate. mai adauga la cele anterioare: . aceasta deoarece problemele care stau la baza conduitelor dezadaptative ramâne nerezolvata. J. . . Esecul repetat si mai sever (spun Nuttin.forme de educatie alternative. Alti autori. . M. Nu de putine ori pronosticul evolutiei lor ulterioare este incert.educatie remediatorie. care la rândul lor constituie factori inhibitori ai dezvoltarii individului cu efecte negative asupra integrarii sale scolare. Nici un fel cunostinte scolare. 4. Pe de alta parte sanctiunile corective aplicate de scoala nu vor avea nici un efect daca situatia generala a acestor copii nu se imbunatateste.strategii de preventie a fenomenului la nivel national. redresive.crearea unei retele de servicii scolare. Stanbak spunea despre esecul scolar ca acesta marcheaza in primul rând din adaptarea scolii la elev. Masuri alternative pentru diminuarea fenomenului de inadaptare scolara: rezolvarea problemelor copiilor problema Acesta este raspunsul dat de expertii in domeniu in ceea ce priveste interventia in scoli pentru combaterea acestui fenomen.la nivel individual: . Când scoala este perceputa de catre elev ca o experienta negativa. Scoala prin cerintele si structura ei le apare a fi incompatibila cu ceea ce se intâmpla in câmpul muncii.programe de interventie individualizate. nu este de mirare ca acesta va cauta portite de scapare. Aceasta in conditiile in care societatea le ofera in continuare oportunitati de dezvoltare. .consiliere intensiva sustinuta pentru tinerii cu probleme.interventia timpurie. Instinctul de autoconservare ii determina o reactie normala de indepartare a stimulului perceput ca periculos.individualizarea masurilor. Stiind insa ca unele conduite care apar in perioada adolescentei se rezolva de la sine in timp odata cu inaintarea in vârsta este posibil ca aceasta sa fie pozitiva.depistarea cauzelor insuccesului pentru combaterea inadaptarii scolare. . care aduce lovituri puternice stimei de sine si autoperceptiei. raspunsul al intrebarea "Unde crezi ca vei fi peste 5 ani ?" este invariabil: in strainatate. . .reforma in scoala: . . Le.curriculum specific.reforma in afara scolii: .

In urma celor prezentate.Schon (in 1988) enumera urmatoarele posibile masuri: politici sociale pe termen lung care sa imbunatateasca oportunitatile tineretului. · Discută cu copilul deschis. Amintesc. care se auto perpetueaza. îl brutalizează. Este. ceea ce spunea imparatul Japoniei cu referire la educatie: "Dati totul educatiei si veti avea totul!".1: INSUCCESUL ŞCOLAR Comportamentul greşit al părinţilor: · Învinuiesc profesorii. · Nu ascultă explicaţiile copilului. numindu-l cu cuvinte urîte. sincer. corecţie. · Stabilesc cauzele insuccesului. imaginaţiei. necesara o interventie multidimensionala care sa rupa acest "lant al slabiciunilor". . · Încep a striga. · Îl acuză pe copil. calm. Cazul nr. consiliere si modelare in grup. organizează activităţi de consiliere. Se poate vorbi de un cerc vicios. fac reproşuri. · Deseori aplică pedepse corporale. a gradului de inteligenţă. Strategii de acţiune a psihologului : · Urmăreşte reuşita copiilor. iar rezultatele pot fi generalizate la nivelul intregului sistem. · Etichetează copilul. Comportamentul corect al părinţilor: · Asistă la lecţii. îi aplică pedepse corporale. prima clasă de liceu etc. · Discută cu profesorii. · Analizează calm şi minuţios situaţia. deci.Hamburg (in 1986) propunea abordari actionale la nivelul grupului de vârsta. · Realizează testarea copiilor. · Acordă un ajutor real copiilor: întocmesc împreună cu aceştia un regim adecvat al zilei şi al activităţilor. Fenomenul nu tine de un singur factor cauzal. concluziile se trag singure. dacă starea copilului necesită lucrul acesta. ţipă.. şcoala. consultanţă. urmărind starea memoriei. STUDIUL DE CAZ ÎN CADRUL EDUCAŢIEI DE FAMILIE Cazul nr. · Fac generalizări şi îi amintesc copilului de toate greşelile comise etc. . dezvoltarea gîndirii. · Discută cu copiii şi profesorii.2: NEASCULTAREA. in final. · Fac reproşuri. Comportamentul corect al părinţilor: · Analizează împreună cu copilul starea acestuia. mai cu seamă a celor în proces de adaptare într-o nouă situaţie: segmentul „şcoala primară”. ÎNCĂPĂŢÎNAREA Comportamentul greşit al părinţilor: · Nu analizează obiectiv situaţia. îl etichetează. ameninţă. consultă un specialist. interventie sistematica timpurie.

îl proiectează pozitiv. ci faptele lui. vizînd în cadrul acestora cultura conduitei. Comportamentul corect al părinţilor: .3: EXPRIMAREA TENDINŢEI DE AUTONOMIE. · Oferă propuneri concrete de funcţionare. manifestînd totodată şi multă încredere în el. · Tonul frecvent moralizator în comunicarea cu copilul . · Se comportă corect. abuzuri psihologice. · Hipertutelarea copiilor. oferă modele comportamentale pozitive. empatie. modificare. · Organizează traininguri pentru părinţi. · Să organizeze diverse traininguri pentru copii şi părinţi. obiectivitate. presiuni morale. nu judecă copilul. Strategii de acţiune a psihologului: · Îi familiarizează pe părinţi cum trebuie să îşi educe copilul în asemenea situaţii. INDEPENDENŢĂ Comportamentul greşit al părinţilor: · Educaţia pe care o realizează părinţii este axată pe constrîngeri. nu recunosc greşeala. · Manifestă încredere în copil. pedepse corporale. anumitor cerinţe exprimate de ei etc. căile de soluţionare a conflictelor în familie. alintarea excesivă a acestora. · Să observe şi să studieze sistematic comportamentul copiilor în cadrul şcolii şi al familiei. Cazul nr.· Discută calm şi echilibrat. · Îi sugerează copilului ideea despre cum e să fii deschis. Toate condiţiile înaintate de către adulţi trebuie să fie acceptate şi înţelese de copil. · Îl ignoră pe copil după aplicarea pedepsei. · Dau dovadă de tact. străduindu-se să-i servească acestuia drept model de comportare bună şi colaborare eficientă cu cei apropiaţi. se înţeleg cu copilul asupra respectării regimului. nu se agaţă de mărunţişuri. · Reproşuri cu privire la erorile comportamentale ale copilului. · Arată exact asupra comportamentului care necesită îmbunătăţire. · Fac abuz de mustrări şi ameninţări. · Îi explică copilului obligaţiunile lui şi ale celorlalţi membri de familie. oferindu-i mai multă libertate în acţiuni. Comportamentul corect al părinţilor: · Supraveghează permanent copilul. receptiv. · Fac referinţă la situaţii concrete.4: COPILUL A FOST PEDEPSIT PREA ASPRU Comportamentul greşit al părinţilor: · Nu îşi analizează acţiunile. Strategii de acţiune a psihologului : · Să facă împreună cu părinţii diverse şedinţe şi să le ofere consultanţă cu privire la educarea copilului. Cazul nr. · Îi explică copilului ce înseamnă un comportament bun şi ce nu corespunde normelor etice.

Strategii de acţiune a psihologului: · În cadrul şcolii e necesară promovarea activă a modului sănătos de viaţă. · Organizarea activităţilor de consiliere şi corecţie. Strategii de acţiune a psihologului: · Organizează activităţi de consiliere pentru părinţi.· Discută cu copilul pe marginea celor întîmplate şi chiar îi cer scuze acestuia. iniţiindu-i pe aceştia în problema comportamentului de aprobare şi dezaprobare a acţiunilor copiilor. să iasă la plimbare etc. · Ambii părinţi iau decizii asupra respectării unora şi aceloraşi cerinţe faţă de copil şi îi aduc la cunoştinţă acestuia modalităţile de aprobare şi dezaprobare ce vor fi aplicate în cazul unei situaţii sau alta. agresează copilul. · Se străduie să nu comită în continuare abuzuri şi greşeli. · Analizează şi fac evaluarea propriilor lor acţiuni. · Îi oferă copilului informaţie despre daunele fumatului şi discută pe marginea celor citite. explicînd consecinţele deprinderilor negative. · Îl ameninţă pe copil.5: FUMATUL Comportamentul greşit al părinţilor: · Intră în panică. · Organizarea unor activităţi interesante pentru timpul liber al copiilor. · Organizează traininguri pentru părinţi cu tematică respectivă. Comportamentul corect al părinţilor: · Discuţia calmă şi sinceră cu copilul. · Explică convingător copilului consecinţele fumatului. să-l facă pe copil să devină un aliat al lor. . · Încep să-i interzică să se întîlnească cu prietenii. · Servesc drept exemplu pozitiv de respectare a modului sănătos de viaţă. recurg la pedepse corporale. ţipă. Cazul nr. dacă nu au avut un comportament corect. · Discută cu copilul calm şi îi explică pentru ce a fost pedepsit. · Încearcă să afle ce l-a făcut pe copil să înceapă a fuma.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->