Adaptarea copilului la şcoală

Integrarea copilului în mediul şcolar presupune o bună acomodare a elevului la sarcinile pe care i le impune şcoala şi activitatea de învăţare. Ea se evidenţiază prin capacitatea elevului de integrare în activitate şi în viaţa şcolii, exprimată prin: reuşita şcolară, acomodarea la cerinţele şcolii (colectiv didactic, clasa de elevi, microgrupuri formate), orientarea şcolară adecvată resurselor interne şi externe (cerinţele familiei si ale mediului social).Un copil care e bine adaptat se simte integrat în grup, percepe pozitiv grupul şcolar (clasa), e perceput pozitiv de către grup, îi face plăcere să fie la şcoală, reuşeşte să facă faţă cerinţelor diferitelor discipline de învăţamânt. Inadaptarea şcolară a copilului poate cunoaşte diverse forme de manifestare: de la rezultate şcolare slabe la apatie, lipsa interesului pentru şcoală, tulburări de comportament până la refuzul frecventării orelor. Acest refuz poate fi manifestat în mod direct sau indirect prin invocarea unor dureri de cap, stomac sau de gât, dureri manifestate cu puţin timp înainte de plecarea la şcoală dureri care, de regulă, încetează imediat ce micuţului îi este permis să rămână acasă. Inadaptarea se datorează şi tensiunilor, eşecurilor, dramelor sentimentale, sentimentelor de abandon sau celor de ofense şi devalorizare în ochii altor copii de vârsta lor sau a unor persoane apreciate de ei de care depinde succesul lor.. Un rol semnificativ în adaptarea şcoalară îl are familia.. Atitudinea faţă de scoală, felul relaţionării cu ceilalţi, depind de experienţa de viaţă acumulată în familie. Atunci când părinţii reuşesc să menţină în familie o atmosferă caldă, securizantă şi îşi manifestă autoritatea într-un mod firesc, echilibrat, se creează premise favorabile unei bune adaptări şcolare (copilul are o stimă de sine înaltă, e încrezător în sine, responsabil).Excesele în exercitarea autorităţii, determină dificultăţi în adaptarea copilului, măreşte dependenţa acestuia de părinte, copilul nu se mai simte liber, este mai puţin prietenos şi spontan, va avea mari dificultăţi în procesul de maturizare. Dacă părintele este ostil şi autoritar, va creea copilului o supunere forţată, pasivagresivă. Copilul care trăieşte în tensiune, se simte respins, nefericit, inferior şi va dezvolta teama de adulţi, suspiciunea în legatură cu motivele şi comportamentele altora, va avea tendinţa să se autopedepsească şi să aibă dificultăţi de relaţionare.La cealaltă extremă, copiii ai căror părinţi exercită un control insuficient asupra lor, fiind astfel forţaţi să fie prematur autonomi, sunt dezordonaţi, mediocri, inadaptaţi la cerintele şcolare. Dacă părintele este şi ostil, încurajează la copil impulsivitatea şi conduitele dezordonate ceea ce l împiedică în procesul de adaptare.Orice suferinţă emoţională a copilului se reflecta în conduita şcolară, determinand apatie, dezinteres faţă de învăţătură, chiar respingere faţă de şcoală sau ostilitate. Modul de a fi al părinţilor, felul lor de a gândi, de a-şi exprima trăirile, va servi drept prim model pentru copil. Dacă părinţii sunt capabili să-si păstreze calmul şi încrederea în situaţii problematice, şi copilul va fi capabil de autocontrol. Părintele comunicativ, afectuos, deschis îl va stimula pe copil să se deschidă şi să comunice la rândul său. Toate acestea constituie bune premise

ci un moment în care copilul fixeaza cunostintele dobandite. Pe de altă parte. Copilul nu trebuie obligat să exerseze la nesfarsit pentru a reţine.şi încurajre permanent copilul. ADAPTAREA PSIHOLOGICĂ Obiectivul general al cursului. constelatia familială prin reţeaua ei de relaţii şi sistemul de valori. legităţile şi mecanismele apariţiei şi dezvoltării ei.pentru dezvoltarea unei personalităţi echilibrate. b) să-şi dezvolte potenţialităţi de adaptare psihologică la mediul mereu schimbător. b) să conceapă modele conceptual-practice de optimizare a procesului de adaptare. Părintele trebuie să. abilităţi şi atitudini privind natura psihologică a adaptării psihologice. b) să identifice etapele de adaptare a personalităţii. factorii şi legităţile procesului de adaptare. . influentează adaptarea şcolară a copilului. c) să elaboreze programe de adaptare eficientă a personalităţii în contextul dinamicii de vârstă. c) să-şi cultive atitudini pozitive faţă de adaptabilitate psihologică ca una din cele mai importante calităţi ale personalităţii. Dacă nu reuşeşte să înţeleagă un enunţ. este foarte important ca părintele să manifeste interes şi preocupare faţă de activitatea şcolară a copilului lui oricât de încarcat ar fi programul zilnic al acestora.i totodată să –şi organizeze timpul şi activitatea. e bine să fie incurajat să-şi sune un coleg pentru că o discuţie între colegi poate fi o bună modalitate de a-l responsabiliza faţă de munca lui şi de a-l face să conştiintizeze valoarea noţiunii de solidaritate. Temele nu trebuie să fie o cursă contra cronomentru. De asemenea părinţii îi pot asigura condiţii bune de învăţat învăţându. Ea se predă în semestrul 3 şi are drept obiectiv general formarea la studenţi a sistemului de cunoştinţe. In concluzie. 2) la nivel de aplicare (competenţe): a) să aplice în activitatea lor proprie de învăţare / cercetare cunoştinţele obţinute în cadrul acestei discipline. Disciplina Adaptarea psihologică face parte din seria de discipline opţionale ce au misiunea să completeze şi să dezvolte pregătirea specială a studenţilor psihologi. Obiectivele operaţionale ale cursului. capabile să se integreze corespunzător în mediul şcolar şi să facă faţă provocărilor impuse de acesta. să-l recompenseze şi să se bucure împreună cu el de toate reuşitele sale. sintetic şi critic cu cunoştinţele legate de adaptarea şi inadaptarea personalităţii în procesul evoluţiei. c) să cunoască mecanismele. d) să înţeleagă şi să explice cauzele neadaptării şcolare şi profesionale. 3) la nivel de atitudini şi valori: a) să-şi dezvolte capacităţi de a opera analitic. La sfârşit de curs studenţii vor fi în stare: 1) La nivel de cunoaştere şi înţelegere: a) să definească şi să distingă conceptele de adaptare psihologică şi integrare socială.

determina dificultati in adaptarea copilului. Copilul are nevoie de o ambianta calda. "Cumpatarea e masura tuturor lucrurilor". de reguli carora sa se conformeze. El dobandeste o mai mare stabilitate si un echilibru al vietii afective. ii mareste acestuia dependenta de el. depind de "experienta de viata" acumulata in familie. Metode de adaptare eficientă. o dozare optima a caldurii afective si autoritatii parintesti fiind premisele unei bune adaptari a copilului. Integrarea politică. . Atitudinea fata de scoala. Cunoaşterea motivelor neadaptării şcolare şi profesionale. este mai putin prietenos si spontan. Un parinte prea exigent. Legităţile şi principiile adaptării. Metodologia elaborării programelor de adaptare eficientă. Adaptarea sa scolara rezulta din felul in care se ajusteaza caracteristicile si trasaturile sale de personalitate la exigentele scolare din ce in ce mai mari. Esenţa procesului de adaptare. responsabil). Integrarea familială. dar si de supunere. invatarea devenind tipul fundamental de activitate. excesiv de autoritar. Invers. Etape şi niveluri ale adaptării personalităţii în contextul dinamicii de vârstă. Adaptarea şcolară. abilităţile de modificare a comportamentului în funcţie de schimbările condiţiilor de viaţă. stabilite in acord cu parintii. incepe inca din familie. Pregatirea pentru o integrare scolara reusita. copilul este solicitat intens intelectual. Daca parintii reusesc sa mentina in familie o atmosfera calda.   cunoştinţele despre influenţa mediului asupra comportamentului uman. va avea mari dificultati de maturizare. 2) lucrare practică (elaborarea unei programe de adaptare eficientă a personalităţii în contextul dinamicii de vârstă). Structura procesului de adaptare. felul relationarii cu ceilalti. Adaptarea profesională. Factorii ce determină adaptarea eficientă. securizanta si isi manifesta autoritatea intr-un mod echilibrat. Conţinutul cursului: Noţiunea de adaptare. Mecanismele psihologice ale adaptării. Ambianta din familie şi adaptarea scolara Scolarul mic are o personalitate in evolutie. Semnificaţia adaptării în viaţa şi activitatea omului Evaluarea curentă şi finală: Evaluarea curentă va fi efectuată prin 2 probe: 1) test de cunoştinţe.Precondiţiile realizării cu succes a scopului şi obiectivelor enunţate sunt:  cunoştinţele despre psihic şi conştiinţă. Copilul nu se mai simte liber. Intrat in scoala. excesele in exercitarea autoritatii (un control excesiv sau insuficient). e increzator in sine. Teorii ale adaptării. acest fapt va avea rezonante pozitive in adaptarea propriu-zisa (copilul are o stima de sine inalta. apoi continua in gradinita (perioada ce premerge celei scolare).

va servi drept prim model pentru copil. determinand apatie. sunt dezordonati. trebuinta de securitate a copilului nu este satisfacuta. tulburarile afective asociindu-se cu dificultati de adaptare. de a-si exprima trairile. Modul de a fi al parintilor. copilul poate gandi: "Daca tata zice ca sunt prost. inadaptati la cerintele scolare. Atatia parinti se plang ca proprii copii nu comunica cu ei. dezinteres fata de invatatura. In concluzie. incurajeaza la acesta din urma impulsivitatea si conduitele dezordonate (cazul familiilor delicventilor juvenili). nefericit. convins fiind ca asa este. Traind repetat si intens in aceste tensiuni. realitatea este ca nu i-au invatat sa comunice. deschis il va stimula pe copil sa se deschida si sa comunice la randul sau. Nu e de mirare ca astfel devine nesigur si se subapreciaza. riscul este acela ca acestia din urma sa acorde credibilitate criticilor si sa le asimileze. le determinati evolutia in viata. inseamna ca asa este". constelatia familiala prin reteaua ei de relatii si sistemul de valori. copilul se va aprecia sau subaprecia. si copilul va fi capabil de autocontrol. certurile din familie sunt traumatizante pentru copil. ambianta tensionata si nesigura are consecinte negative asupra performantelor scolare. ca atare fiti foarte atenti cum va purtati cu copilul/copii dumneavoastra pentru ca. Climatul afectiv joaca un rol considerabil pentru elevii emotivi. De cele mai multe ori. Suferinta morala a copilului se reflecta in conduita scolara. Relatiile din familie (dintre parinti si copii si dintre parinti) au consecinte in privinta formarii personalitatii copilului. avand ei insisi destule dificultati. pasiv-agresiva. Tensiunile. influenteaza adaptarea scolara. mediocri. va avea tendinta sa se autopedepseasca si sa aiba dificultati de relationare. Ambianta familiala este hotaratoare pentru modul in care copilul isi fundamenteaza conceptia generala despre lume si viata si pentru formarea personalitatii sale. rezerve si inhibitii in comunicare. Aprobarea si valorizarea parintilor sunt pentru copil confirmari ale propriei valori si in functie de acestea. Pentru parintii ce isi critica distructiv copiii in mod repetat si ii devalorizeaza. felul lor de a gandi. Parintele comunicativ. De exemplu. inferior si va dezvolta teama de adulti. iar personalitatea copilului se va cristaliza dizarmonic. de fapt. copiii ai caror parinti exercita un control insuficient asupra lor. fapt ce ii afecteaza evolutia sa scolara.La cealalta extrema. ca este inferior celorlalti. fiecare esec ii intareste convingerea ca ceva nu este in regula cu el. Copilul sufera si fiecare critica. iar comportamentul lui este un raspuns al propriilor convingeri deformate: se comporta ca un "prost". Si chiar daca parintii nu divorteaza. Parintele ostil si cu control insuficient asupra copilului (genul de parinte ce spune frecvent "l-am scapat din mana"). Ce se intampla daca atmosfera din familie este ostila? Parintele ostil si autoritar. Daca parintii sunt capabili sa-si pastreze calmul si increderea in situatii problematice. fiind astfel fortati sa fie prematur autonomi. creeaza copilului o supunere fortata. Copilul traieste in tensiune si se simte respins. afectuos. chiar respingere fata de scoala sau ostilitate. ca au rezerve si retineri. suspiciunea in legatura cu motivele si comportamentele altora. Problematica inadaptarii scolare la preadolescenti .

Ce este in acest context adaptarea scolara ? Pornind de la aceasta definitie. fiziologice si in comportamentul social. mari schimbari in sistemele biochimice. creierul si functiile sale se maturizeaza doar la sfârsitul acestei perioade (in adolescenta târzie). Inainte de aceasta. concretizate intr-un rezultat favorabil al procesului de invatamânt. Daca la aceasta mai adaugam eroziunea sistemului familial si a retelelor de suport si accesul facil la mecanisme. Cu alte cuvinte. Insasi perceptia de sine este influentata de prezenta sau absenta relationarilor pozitive cu un astfel de grup. deci.". societate si sine. In aceasta etapa au loc modificari corporale considerabile.1 Preadolescenta . au motivat in buna parte alegerea acuta de a studia problematica inadaptarii scolare in cadrul microgrupului de elevi. aceasta are impact asupra dezvoltarii cognitive si a succesului scolar. acordul individului cu mediul (in primul rând cu mediul social social). astfel ca apare o disjunctie majora intre dezvoltarea biologica si cea sociala: daca organismul fizic este matur din punct de vedere functional pâna la inceputul adolescentei. cu deosebire pe termen lung. la care adaugam particularitatile specifice activitatii instructiv educative. Sistemul biologic devanseaza prin maturizarea sa celelalte sisteme. Adaptarea este. avem un tablou complet al problemelor cu care preadolescentii se confrunta. 1. fumatul.. acesta si-a insusit cu succes rolul si statusul de elev. trebuie abordata din punct de vedere teoretic problematica adaptarii si inadaptarii scolare. consumul de alcool si drog.1. Rolurile parentale in socializarea la aceasta vârsta sunt in descrestere. Un tânar american declara: "Mai curând as fi acceptat moartea decât respingerea celor de-o vârsta cu mine. substante si activitati ce pun in pericol viata. putem sa aratam ca adaptarea scolara este data de calitatea si eficienta realizarii concordantei relatiei dintre personalitatea elevului si cerintele scolare. Tinerii cu care preadolescentul alege sa se asocieze si sa interactioneze exercita asupra sa influente ce-i modeleaza atitudinile si comportamentele fata de scoala. O asemenea disparitate in dezvoltare creeaza nu de putine ori probleme. presupunând acomodarea optima la mediul dat si raspunsul favorabil la solicitarile si exigentele sale..2 Adaptare versus inadaptare scolara J. Participarea la un grup de vârsta care sa ofere stabilitate. Piaget vorbea despre adaptare in termeni de asimilare si acomodare in cadrul interactiunii om-mediu.un inceput dificil Perioada preadolescentei reprezinta o vârsta de mari transformari. pe care sa se poata baza. Un elev adaptat din punct de vedere scolar face fata cerintelor educative conform disponibilitatilor sale bio. Preadolescentii au dificultati in a vedea in perspectiva. Grupul de vârsta (peer group) influenteaza conduitele vizând sexualitatea. incepe sa devina o prioritate la aceasta vârsta. actele antisociale. cu deosebire in familiile in care ambii parinti lucreaza. In general predomina confuzia in ceea ce priveste rolurile vietii de adult. Aceasta declaratie cât si realitatea concreta intâlnita in practica.sociale. educatie.psiho. sentimente de afiliere si acceptare. Aspecte teoretice privind adaptarea si inadaptarea scolara 1. in acord cu regulile pretinse de programa scolara. . un raspuns nevoii de a avea relatii predictibile.

inadaptarea scolara este un fenomen de mare amploare. spre exemplu. Fenomenele de adaptare si respectiv de inadaptare scolara pot fi recunoscute si identificate pe baza anumitor indicatori specifici. cu o cauzalitate si o etiologie multipla. in familie si la gradinita (grupa pregatitoare urmareste tocmai acest lucru). vizat in cadrul oricarui sistem de invatamânt. indicatori relationali-valorici. Piaget. insusirea continutului invatamântului de catre elev. adica a ansamblului de cunostinte pe care acesta trebuie sa le dobândeasca din principalele domenii ale cunoasterii.perceperea pozitiva a elevului de catre grup. Desi intâlnite inca de la intrarea in scoala. Astfel.perceperea pozitiva a grupului scolar (clasa). d. o readaptare a elevului. situatiile de inadaptare pot sa apara la orice vârsta de-a lungul perioadei petrecute de elev in scoala. semnificativa. c.Daca adaptarea scolara reprezinta un deziderat major. Ca observatie. prin inversiune.integrarea in grup. insa inversul nu coreleaza in aceeasi masura (insucces scolarinadaptare). la noi cerinte educative.asimilarea unor valori corespunzatoare vârstei. . Aceasta se intâmpla deoarece pusse-urile de crestere si perioada in care acestea se produc au o profunda influenta asupra practicii educationale. Vor fi prezentati in continuare doar indicatorii adaptarii scolare. . considerata de majoritatea specialistilor drept cel mai important si mai relevant criteriu de evaluare al adaptarii scolare si anume calitatea rezultatelor scolare ale elevului. intre reusita scolara si adaptare exista o corelatie puternica. . fiind insa mai frecvente la tranzitia de la o etapa de scolarizare la alta (clasa I. precum: . deoarece aceste treceri necesita prin insasi natura lor. Pe de alta parte. Din analiza acestor indicatori se desprinde concluzia ca intotdeauna adaptarea scolara va corespunde unei situatii de randament scolar asociat cu conformarea la normele de conduita sociala. a VIII-a etc. indicatori comportamentali: conduita corespunzatoare. tranzitia insasi este acuta in functie de perioadele de dezvoltare ontogenetica asa cum le descrie J. premergator. a V-a.3 Indicatorii ai adaptarii scolare Coasan (1988) prezinta in urma studiilor desfasurate urmatorii indicatori specifici ai adaptarii scolare: a. Problemele de inadaptare scolara nu sunt insa apanajul primului an de scolarizare. ce se doreste limitat si pe cât posibil controlat. la un alt mod de organizare al procesului de invatamânt etc. si pentru celalalt fenomen.). cresterea puberala denota apropierea tranzitiei scoala generala-liceu. pregatirea copilului pentru o buna adaptare la cerintele scolii se face inca din primii ani de viata ai copilului. deci perioadei scolare. 1. reusita scolara. . Se poate vorbi despre cazuri de insucces scolar care nu sunt insa si cazuri de inadaptare. deoarece acestia sunt valabili. Organizarea scolara este legata de schimbarile de dezvoltare. b.

Din acest punct de vedere este inadaptat acel elev care nu obtine performantele scontate in concordanta cu nivelul sau de inteligenta (adaptarea scolara definindu-se in functie de inteligenta elevului).nivelul educational-cultural al familiei. ce tin de personalitatea copilului. de motivatie: nivel de aspiratie. incredere in sine. cu un comportament adecvat in scoala. la abaterile de conduita ale elevului. chiar 8 ore la scoala. factorii familiali: dintre care se remarca drept cei mai importanti . Exemplu: Reactia profesorului. factorii de natura pedagogica ce intervin cauzal in aparitia fenomenului de inadaptare sunt: . priceperi. prin: . modul in care evalueaza situatia. mai ales adecvarea acestora la copil si la tipul de personalitate a acestuia. B. deprinderi. . perseverenta. facând o clasificare a acestora ii imparte in felul urmator: A. mai ales sub aspectul cantitatii apar semne de intrebare: cât de mult i se poate cere unui elev care petrece 6-7. . Exemplu: O relatie pozitiva. de acceptare si valorizare reciproca. cercetarile din domeniu au dus la identificarea mai multor categorii de factori. care este prin insasi natura ei o conditie subiectiva.relatiile elev-colectiv de elevi.atitudinea fata de profesiune. . astfel incât sa satisfaca si cerintele de calitate ale activitatii scolare. deci. Putem vorbi. c. factori intelectuali de forma inteligentei scolare. factori pedagogici (de natura scolara ). . b. atitudini. In ceea ce priveste acest factor. T. Analiza comparativa a formelor de organizare clasica cu cele alternative denota diferente adaptative. a .atitudinea fata de elevi etc. b.metode si mijloace didactice. este mai curând corelata cu o buna adaptare scolara. b. stabilitate emotionala.cadrul didactic este unul din factorii cu influenta puternica asupra fenomenului. a. cât si despre factori ce tin de personalitate. de rezistenta sa la solicitarile fizice si psihice.relatiile elev-cadru didactic. de competenta sociala ulterioara a elevilor. sunt determinante pentru evolutia ulterioara a conflictului. despre factori biologici si anume dezvoltarea normala a copilului. factori sociali (de exemplu. a.natura cerintelor scolare. . Kulcsar.pregatire profesionala.forma de organizare a invatamântului. aceasta reprezentând gradul de adaptare la activitati de tip scolar. . factori nonintelectuali. de interactiune in grupul de vârsta). Factori externi. aptitudini. care a avut in vedere 6500000 de elevi.4 Etiologia fenomenului de inadaptare scolara In ceea ce priveste factorii cauzali care pot conduce la aparitia fenomenului de inadaptare. spre exemplu. o cercetare sociologica desfasurata in anii 60 in SUA. Factori interni (care tin de individ): a. interes cognitiv etc. .1. factori familiali.

efectele acestuia asupra elevului. -inteligenta scolara de limita sau sub limita. fiecare dintre aceste cazuri având o istorie proprie. familiali. . in primul rând. diferentele de reusita.evidentiat ca mostenirea materiala. adevarate retele interconditionate. Negativ (-): duce la inadaptare In literatura de specialitate sunt prezentate si descrise urmatoarele forme de inadaptare scolara: .influenta grupului de vârsta. . . Exista diversi factori afectivi. favorizând o buna adaptare scolara. deci si gradul de adaptare sau inadaptare scolara. morali. determinând instalarea si mentinerea fenomenului de inadaptare. Aceasta devine necesara din dorinta de a uniformiza directiile de actiune asupra elevului. greu separabile.abandon scolar. pedagogici . c. care pot conlucra pozitiv.tulburari de comportament. . in primul rând.instabilitatea psihomotorie si emotionala. Figura 1: Interactiunea factorilor cauzali in adaptarea scolara a. se refera. Dincolo de dimensiunile si perspectivele teoretice se afla insa cazurile reale de inadaptare scolara. negativ. Acelasi lucru reiese si din Raportul Plowden (1967) care sublinia din nou ca atitudinea parintilor fata de scoala si viitorul copiilor explica discrepantele intre reusitele elevilor. factorii sociali.colaborarea cu alti factori educativi si sociali. Pozitiv (+): duce la adaptare scolara b. conditiile de viata. Raportul lui Ch. venitul. . Nam (1970) arata ca numarul de studenti in tari precum Franta si Anglia este de 8:1 in favoarea celor proveniti din clasele favorizate ale societatii.imaturitate scolara.tulburari instrumentale. pregatirea scolara si calificarea profesionala a acestora. culturala a familiei. la: . astfel incât acestea sa nu fie contradictorii. . din contra.sistemul de relatii extrafamiliale si extrascolare intre limitele caruia se desfasoara experienta de viata a elevului. Inadaptarea este determinata de mai mult decât un singur factor cauzal. sociali. nivelul de aspiratii al parintilor relativ la copiii lor exprima. . nu numai variabilele "obiective" precum: originea sociala. Aceste categorii de factori interactioneaza in sisteme de relatii si corelatii.esec scolar. caracteriali.care pot perturba echilibrul . sau.

observatia. a V-a) si o sora in vârsta de 20 ani. nervozitate.: lipsa supravegherii parentale (orfan de mama tatal absent intreaga durata a zilei datorita naturii locului de munca). Profesorii il considera un caz irecuperabil. Un frate in vârsta de 21 ani. Asteptari reduse in ceea ce priveste evolutia scolara. vârsta 13 ani. conditii materiale modeste. dezinteres fata de scoala si activitatea scolara.V. respins de catre acestia. majoritatea mediilor sunt de cinci(5). insa. . FACTORI PEDAGOGICI: R. nivel de aspiratie scazut.: insolenta. rezistenta scazuta la frustrare. Studii de caz Problematica investigata: inadaptarea scolara Metode si procedee de investigatie: interviul semistructurat si liber. deficit prosexic (de atentie).V. perceput negativ. Mai are un frate (cls. conditii materiale modeste.: familie cu istoric violent (tatal) si cu antecedente psihiatrice (mama). tulburari de comportament.dinamic elev-scoala. ancheta sociala. corigenta la biologie pe semestrul I . notele variind intre 2 si 7.. B.: reusita scolara slaba.D.D.). lipsa de respect fata de instantele de autoritate. tulburari de comportament. climat familial tensionat. slaba pregatire scolara: nu a obtinut note de trecere la simularea examenului de capacitate. Se doreste calificarea minimala pentru o meserie si intrarea in câmpul muncii. Perioada: semestrul al II-lea. studiul documentelor scolare. agitatie. Analiza fenomenului nu este completa. mai ales la evaluare). vârsta 14 ani S-au identificat urmatorii factori: FACTORI ITIDIVIDUALI: R. doi (2) baieti si trei (3) fete Specificul grupurilor: asocierea in abaterile de conduita Grupul I Componenta: doi baieti: R. pe teren. B. neglijare in copilarie datorita situatiei date. In cadrul interviului se arata retras. a realitatii scolare actuale. insolenta. segregate pe sexe Numar total de subiecti: cinci (5).D. control scazut al tendintelor si pulsiunilor violente. asteptari reduse din partea familiei in ceea ce il priveste in plan scolar.D. evaziv in raspunsuri. tacut. FACTORI FAMILIALI: R. an scolar 2000-2001 Esantion: doua (2) microgrupuri. asa cum poate fi ea intâlnita intr-o scoala generala a municipiului Alba Iulia. Slaba integrare in grupul de elevi al clasei. tendinte de bravare (manipulate de R. B. 2.D. dezinteres fata de activitatea scolara. Conflicte cronicizate cu acestia (RD ii considera incorecti fata de el.: instabilitate psihomotrica..V. fara o abordare practica.

dar nu vrem!". chemata in doua rânduri pentru "linistirea" lor. Integrarea in clasa: relativ slaba. Singurul motiv pentru care mai sunt in scoala este faptul ca invatamântul este obligatoriu pâna clasa a VIII-a". de coping cognitiv. Neintelegeri cronicizate cu profesorul diriginte. valorizeaza activitati extrascolare precum calatoriile.in general medii de 6.. BM slaba . pozitiva.medii de 5-6. cu diferenta ca B. in vârsta de 14 ani P. Pregatirea pentru scoala este superficiala.. frecventarea cluburilor de disco etc. declarând: "Am putea mult mai mult.D. Similaritatile dintre cei doi sunt numeroase si coreleaza puternic. GUPUL II Componenta: trei fete : D.chemarea parintilor la scoala.medii de 5 majoritar. numarul de absente este aproximativ acelasi: peste 90 in ambele cazuri. Sunt in primul rând sanctiuni. . cu note intre 2 si 7 situatie similara cu a lui R.. Nu considera necesar sa demonstreze ceea ce stiu sau pot in privinta activitatii scolare. probleme cu unii dintre ei datorita insolentei. FACTORI FAMILIALI: . Declara cu usoara emfaza: "La nervi as putea ucide un om".M. Sanctionati de catre aceasta prin acordarea a doua amenzi pentru "tulburarea ordinii in clasa". inclusiv nota 6.: reusita scolara slaba..C.implicarea politiei (!). interes pentru sexul opus (au "prieteni" in vârsta de 17 respectiv 20 de ani). . FACTORI SOCIALI: Interactiunea in cadrul diadei Profesorul diriginte declara in ceea ce ii priveste: "Cei doi formeaza un cuplu nefericit.scaderea notei la purtare. in decembrie 2000 si in februarie 2001. in vârsta de 14 ani. Nu a acumulat cunostintele necesare trecerii simularii examenului de capacitate.avertismente verbale. . unele conflicte cu colegii. iesirile. Cunoscute ca "batause"..V. B.V. FACTORI INDIVIDUALI: Fetele manifesta: dezinteres pentru scoala.in general.discutarea cazurilor de catre consiliul profesoral. fara efecte pe termen lung.M. Observatie: Nu s-a luat nici o masura cu valoare adaptativa sau integrativa ( mai ales daca tinem cont de faptul ca sanctiunile au nefericitul efect de a intari comportamentele nedorite). demonstreaza putine abilitati de rezolvare nonviolenta a situatiilor conflictuale. DM foarte slaba . apreciaza conduita profesorilor ca "in general corecta" fata de el in cadrul evaluarilor. Atitudinea fata de profesori . Masuri adoptate de scoala: Acestea surprind prin ineficienta si caracterul lor unilateral. declaratie cu care sunt de acord toate trei. PC mediocra . in toate formele permise de regulamentul scolar: . In urma discutiilor reiese clar faptul ca sunt perceputi ca o unitate. FACTORI PEDAGOGICI: Reusita scolara. majoritatea mediilor sunt de cinci. .B. Spre exemplu. maturizare sexuala precoce. in vârsta de 13 ani. pentru numar mare de absente nemotivate si indisciplina.

scaderea notei la purtare pentru absente.parinti decedati. Locuieste cu bunica. Locuieste cu o matusa si cu familia acesteia. au fost dintre cei mai importanti factori cauzali-explicativi identificati in practica de teren. La noi nu sunt resurse. ii permite sa oscileze de la unul la altul.Posibile efecte ale inadaptarii scolare asupra evolutiei ulterioare a individului Dintre cele mai importante efecte negative pe care le poate avea inadaptarea scolara.C. 3. P. de intarire a grupului. Se asociaza in abaterile de la disciplina (de exemplu.absenta instantelor parentale. Reteaua de frati pe care ii are.absenta instantelor parentale mama este plecata in Italia de 5 ani. In ceea ce priveste . capabili sa o intretina. Acesta nu a locuit niciodata cu mama ei. OBSERVATII Masurile adoptate nu au avut ca efect imbunatatirea situatiei elevilor sau a conduitei in scoala. pleaca intotdeauna impreuna). Conditii materiale bune.avertismente verbale.M. si P. in urma unui raid in scoli. tatal a parasit familia in 1989 când B. lipsa de intelegere a profesorilor fata de dificultatile si problemele specifice vârstei. ii poate face astfel.implicarea politiei. inainte de a avea o calificare. Niciunul dintre acestia nu este insurmontabil. in scoala si in afara scolii. Nu are frati. Incercarile dirigintelui de a fractiona. exacerbarea masurilor punitive adoptate de scoala. Nu stie unde se afla acesta. pentru ca nimeni nu le-a oferit un model alternativ de comportare. si se cheltuiesc sume enorme pentru prevenirea si combaterea fenomenului. Doar indiferenta si lipsa de cunostinte a instantelor cauzale.C. Pentru a vorbi doar de situatia intâlnita in teren se poate observa usor ca acesti elevi se prezinta in fata examenului de capacitate foarte slab pregatiti. D. Absenta figurilor parentale. stiluri pedagogice neadecvate caracteristicilor de vârsta.chemarea sustinatorilor la scoala. Nu stie unde este tatal. B. .1. având chiar un rol catalizator. au o istorie de incaierari cu colegii. avea 3 ani. 3. Mama este plecata de 2 ani 6 luni in Spania. . FACTORII SOCIALI: Influentele reciproce din cadrul grupului explica similaritatile care exista intre ele. când apar probleme si tensiuni. de a disocia grupurile s-au soldat cu esec. Masuri luate de scoala: . aceasta este considerata o forma de abandon scolar. nesupravegherea. se remarca riscul parasirii precoce a sistemului de invatamânt. . cu rol de interventie. Nereusita la acest prim examen le reduce mult lista de optiuni viitoare. Petrec majoritatea timpului impreuna si in compania prietenilor.M.M. D. pentru a identifica elevii care fug de la ore. acordarea unui timp insuficient pregatirii scolare. atât din punct de vedere valoric cât si comportamental.M. Acesti tineri se comporta asa cum considera ei de cuviinta. Societatea nu are banii necesari pentru a dezvolta programe care sa incerce sa provoace o schimbare pozitiva. In sistemul de invatamânt american. dezinteresul. Conditii materiale excelente. când fug de la ore. . Conditii materiale excelente 2. . este in tutela unei surori mai mari. .

J. raspunsul al intrebarea "Unde crezi ca vei fi peste 5 ani ?" este invariabil: in strainatate.depistarea cauzelor insuccesului pentru combaterea inadaptarii scolare. Stanbak spunea despre esecul scolar ca acesta marcheaza in primul rând din adaptarea scolii la elev. Le.curriculum specific.strategii de preventie a fenomenului la nivel national. care aduce lovituri puternice stimei de sine si autoperceptiei. Instinctul de autoconservare ii determina o reactie normala de indepartare a stimulului perceput ca periculos. redresive. Pe de alta parte sanctiunile corective aplicate de scoala nu vor avea nici un efect daca situatia generala a acestor copii nu se imbunatateste. .individualizarea masurilor. . precum Schon si Hamburg.formularea de programe scolare alternative. Scoala prin cerintele si structura ei le apare a fi incompatibila cu ceea ce se intâmpla in câmpul muncii. Nici un fel cunostinte scolare. 4. Când scoala este perceputa de catre elev ca o experienta negativa.crearea unei retele de servicii scolare. . Esecul repetat si mai sever (spun Nuttin.integrarea in munca se observa ca nu au capacitate buna de a vedea in perspectiva. Mai mult. . Stiind insa ca unele conduite care apar in perioada adolescentei se rezolva de la sine in timp odata cu inaintarea in vârsta este posibil ca aceasta sa fie pozitiva. nu este de mirare ca acesta va cauta portite de scapare.educatie remediatorie. aceasta deoarece problemele care stau la baza conduitelor dezadaptative ramâne nerezolvata.reforma in scoala: . Aceasta in conditiile in care societatea le ofera in continuare oportunitati de dezvoltare. .programe de interventie individualizate. aceasta fiind mult mai atractiva decât continuarea studiilor.reforma in afara scolii: . . M.consiliere intensiva sustinuta pentru tinerii cu probleme. Andrey. care la rândul lor constituie factori inhibitori ai dezvoltarii individului cu efecte negative asupra integrarii sale scolare. mai adauga la cele anterioare: . Aceasta nu necesita nici un fel de studii.la nivel individual: . Masuri alternative pentru diminuarea fenomenului de inadaptare scolara: rezolvarea problemelor copiilor problema Acesta este raspunsul dat de expertii in domeniu in ceea ce priveste interventia in scoli pentru combaterea acestui fenomen. . Alti autori.forme de educatie alternative.interventia timpurie. mai ales o munca bine platita in strainatate. . Dintre masurile adoptate de alte state pentru prevenirea si inlaturarea situatiilor de inadaptare scolara se remarca: . . . .implicarea si intarirea retelelor de suport a copilului. Man) pare sa favorizeze agresivitatea conduitele dezorganizate. Nu de putine ori pronosticul evolutiei lor ulterioare este incert. creatoare de frustrari.

in final. · Discută cu copiii şi profesorii. · Etichetează copilul. · Fac reproşuri. · Nu ascultă explicaţiile copilului. necesara o interventie multidimensionala care sa rupa acest "lant al slabiciunilor".Hamburg (in 1986) propunea abordari actionale la nivelul grupului de vârsta. Cazul nr. şcoala. Este. dacă starea copilului necesită lucrul acesta.1: INSUCCESUL ŞCOLAR Comportamentul greşit al părinţilor: · Învinuiesc profesorii. · Încep a striga. care se auto perpetueaza. mai cu seamă a celor în proces de adaptare într-o nouă situaţie: segmentul „şcoala primară”. Amintesc. fac reproşuri. calm. corecţie. · Analizează calm şi minuţios situaţia. · Acordă un ajutor real copiilor: întocmesc împreună cu aceştia un regim adecvat al zilei şi al activităţilor. · Discută cu profesorii. ţipă. concluziile se trag singure. ameninţă. In urma celor prezentate. dezvoltarea gîndirii. ÎNCĂPĂŢÎNAREA Comportamentul greşit al părinţilor: · Nu analizează obiectiv situaţia. ceea ce spunea imparatul Japoniei cu referire la educatie: "Dati totul educatiei si veti avea totul!". · Îl acuză pe copil. sincer.2: NEASCULTAREA. deci. îl etichetează. numindu-l cu cuvinte urîte. consultă un specialist. Strategii de acţiune a psihologului : · Urmăreşte reuşita copiilor. · Discută cu copilul deschis. consiliere si modelare in grup. interventie sistematica timpurie. prima clasă de liceu etc. Comportamentul corect al părinţilor: · Asistă la lecţii. urmărind starea memoriei. STUDIUL DE CAZ ÎN CADRUL EDUCAŢIEI DE FAMILIE Cazul nr. · Deseori aplică pedepse corporale. a gradului de inteligenţă. · Fac generalizări şi îi amintesc copilului de toate greşelile comise etc. îl brutalizează. . consultanţă.. iar rezultatele pot fi generalizate la nivelul intregului sistem. . Se poate vorbi de un cerc vicios. organizează activităţi de consiliere. Fenomenul nu tine de un singur factor cauzal. · Stabilesc cauzele insuccesului.Schon (in 1988) enumera urmatoarele posibile masuri: politici sociale pe termen lung care sa imbunatateasca oportunitatile tineretului. îi aplică pedepse corporale. · Realizează testarea copiilor. imaginaţiei. Comportamentul corect al părinţilor: · Analizează împreună cu copilul starea acestuia.

oferă modele comportamentale pozitive. · Arată exact asupra comportamentului care necesită îmbunătăţire. Cazul nr. vizînd în cadrul acestora cultura conduitei.· Discută calm şi echilibrat. · Organizează traininguri pentru părinţi. Cazul nr. · Îi explică copilului ce înseamnă un comportament bun şi ce nu corespunde normelor etice. se înţeleg cu copilul asupra respectării regimului. · Fac referinţă la situaţii concrete. căile de soluţionare a conflictelor în familie. străduindu-se să-i servească acestuia drept model de comportare bună şi colaborare eficientă cu cei apropiaţi. presiuni morale. INDEPENDENŢĂ Comportamentul greşit al părinţilor: · Educaţia pe care o realizează părinţii este axată pe constrîngeri. Comportamentul corect al părinţilor: . Toate condiţiile înaintate de către adulţi trebuie să fie acceptate şi înţelese de copil. empatie.3: EXPRIMAREA TENDINŢEI DE AUTONOMIE. · Îi explică copilului obligaţiunile lui şi ale celorlalţi membri de familie. · Hipertutelarea copiilor. · Manifestă încredere în copil.4: COPILUL A FOST PEDEPSIT PREA ASPRU Comportamentul greşit al părinţilor: · Nu îşi analizează acţiunile. alintarea excesivă a acestora. · Reproşuri cu privire la erorile comportamentale ale copilului. receptiv. · Dau dovadă de tact. nu judecă copilul. ci faptele lui. Strategii de acţiune a psihologului : · Să facă împreună cu părinţii diverse şedinţe şi să le ofere consultanţă cu privire la educarea copilului. modificare. · Se comportă corect. · Fac abuz de mustrări şi ameninţări. pedepse corporale. · Tonul frecvent moralizator în comunicarea cu copilul . anumitor cerinţe exprimate de ei etc. · Îl ignoră pe copil după aplicarea pedepsei. oferindu-i mai multă libertate în acţiuni. abuzuri psihologice. · Să observe şi să studieze sistematic comportamentul copiilor în cadrul şcolii şi al familiei. Strategii de acţiune a psihologului: · Îi familiarizează pe părinţi cum trebuie să îşi educe copilul în asemenea situaţii. nu recunosc greşeala. obiectivitate. manifestînd totodată şi multă încredere în el. nu se agaţă de mărunţişuri. · Oferă propuneri concrete de funcţionare. Comportamentul corect al părinţilor: · Supraveghează permanent copilul. · Să organizeze diverse traininguri pentru copii şi părinţi. · Îi sugerează copilului ideea despre cum e să fii deschis. îl proiectează pozitiv.

· Explică convingător copilului consecinţele fumatului. · Ambii părinţi iau decizii asupra respectării unora şi aceloraşi cerinţe faţă de copil şi îi aduc la cunoştinţă acestuia modalităţile de aprobare şi dezaprobare ce vor fi aplicate în cazul unei situaţii sau alta. să-l facă pe copil să devină un aliat al lor. dacă nu au avut un comportament corect. · Îl ameninţă pe copil. Strategii de acţiune a psihologului: · În cadrul şcolii e necesară promovarea activă a modului sănătos de viaţă. explicînd consecinţele deprinderilor negative. · Organizarea activităţilor de consiliere şi corecţie. iniţiindu-i pe aceştia în problema comportamentului de aprobare şi dezaprobare a acţiunilor copiilor. · Încep să-i interzică să se întîlnească cu prietenii. · Încearcă să afle ce l-a făcut pe copil să înceapă a fuma.5: FUMATUL Comportamentul greşit al părinţilor: · Intră în panică. ţipă. să iasă la plimbare etc. · Îi oferă copilului informaţie despre daunele fumatului şi discută pe marginea celor citite. agresează copilul.· Discută cu copilul pe marginea celor întîmplate şi chiar îi cer scuze acestuia. · Discută cu copilul calm şi îi explică pentru ce a fost pedepsit. . · Se străduie să nu comită în continuare abuzuri şi greşeli. · Organizează traininguri pentru părinţi cu tematică respectivă. recurg la pedepse corporale. · Organizarea unor activităţi interesante pentru timpul liber al copiilor. · Servesc drept exemplu pozitiv de respectare a modului sănătos de viaţă. Cazul nr. · Analizează şi fac evaluarea propriilor lor acţiuni. Strategii de acţiune a psihologului: · Organizează activităţi de consiliere pentru părinţi. Comportamentul corect al părinţilor: · Discuţia calmă şi sinceră cu copilul.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful