REUSITA SCOLARA O VARIABILA MULTIDIMENSIONALA

Termenul de reusita scolara desemneaza gradul de stapanire de catre elev a informatiilor verbale , a deprinderilor intelectuale si practice , a strategiilor cognitive prevazute in programele scolare . Reusita sau nereusita scolara a elevului la un anumit obiect de invatamant se evalueaza in functie de exigenta normelor scolare , de scopurile educationale urmarite. Prin urmare , termenul de reusita scolara este o notiune corelativa . Succesul scolar exprima deci gradul de adecvare dintre nivelul dezvoltarii psihofizice a elevului si solicitarile obiective ce I se adreseaza in procesul de invatamant . Reusita scolara exprima o potrivire , o concordanta ce se stabileste intre solicitari si nivelul dezvoltarii psihofizice a elevului . Succesul scolar consta in obtinerea unui randament superior in activitatea instructiv-educativa la nivelul cerintelor programelor si al finalitatilor invatamantului . Daca eficienta procesului de invatamant presupune raportarea randamentului sau performantelor scolare la solicitarile obiective , reusita scilara se refera la raportarea concomitenta atat la exigentele externe cat si la posibilitatile interne ale elevului . Reusita la invatatura are menirea sa ne informeze despre competentele castigate si dezvoltarea psihica a elevului , adica sa releve nivelul aptitudinilor , al aspiratiilor , al atitudinilor acestora . Succesul este doar un indiciu , un barometru al gradului de adaptare scolara a copilului , fara a fi un scop in sine , asa cum poate deveni in unele cazuri .Reusita scolara nu exprima niciodata in stare pura aptitudinile elevului , ci mai degraba eficienta scolara a aptitudinilor , conditionata si de interesele , nivelul de aspiratie , perseverenta , stabilitatea emotionala si atitudinea elevului fata de activitatea scolara . !rearea premiselor si a conditiilor optime pentru succesul scolar al fiecarui elev este indatorirea fundamentala a institutiilor de invatamant si a cadrelor didactice .Daca accesul la succes este deschis tuturor elevilor , nivelul acestuia este insa diferit calitativ in functie de nivelul si calitatea activitatii de predare , potentialul intelectual al alevilor , gradul de effort al elevilor , de vointa si constiinta in activitatea de invatare . "radul de adaptare la activitatea scolara releva atat capacitatea si trebuinta elevului de a se acomoda in sensul acestora . Daca inteligenta , aptitudinea verbala , interesul , atitudinea fata de activitatea scolara , perseverenta elevului se prezinta la un nivel inalt de dezvoltare , atunci

este foarte probabil ca el va obtine rezultate scolare bune . Deci , randamentul scolar al elevului nu se explica doar prin nivelul lui de inteligenta . !hiar si eficienta activitatii mintale este conditionata mereu de particularitatile afective , motivationale si caracteriale ale elevului.#stfel , prin conditionarea eficientei aptitudinilor , viata afectiva si motivatia influenteaza indirect , dar permanent randamentul scolar . #naliza conditiilor interne si externe ale succesului scolar releva caracterul relativ al valorii determinate a fiecaruia dintre factori in conditionarea reusitei scolare.#stfel , acelasi factor afectiv sau motivational asociat cu niveluri intelectuale diferite poate sa aiba repercursiuni diferite aupra randamentului scolar . !unoasterea conditiilor determinante ale succesului in activitatea de invatare , aflarea cauzelor reusitei sau nereusitei scolare orienteaza activitatea profesorului , care poate astfel adopta masuri pentru sporirea capacitatii intelectuale si morale a elevului sau pentru lichidarea si mai ales prevenirea pierderilorscolare . $otiunea de succes sau reusita scolara este relativa . Reusita sau nereusita elevului la invatatura este in functie de normele scolare , dupa %. Pavelcu . Succesul scolar poate fi considerat in mod schematic , o expresie a concordantei dintre capacitatile , interesele elevului , pe de o parte , si exigentele scolare , formulate si prezentate elevului prin diverse metode instructiv-educative , pe de alta parte . Devine inevitabila trecerea de la psihologie diferentiata la pedagogie diferentiata , idee lansata de &d. !laparede. Diferentele individuale sunt definitorii pentru gradul de educabilitate a elevilor .De aceea se cauta aceasta concordanta dintre caracteristicile psihofizice ale subiectului si exigentele sarcinilor scolare . !riteriul acestei concordante este succesul la invatatura exprimat in calificative , ca modalitate de evaluare a randamentului scolar . !alificativul este totusi un indice discutabil al valorii si pregatirii elevului . "radul de adaptare la activitatea scolara arata capacitatea si trebuinta elevului de a cunoaste , de a asimila , de a interioriza cerintele externe , influentele instructiv-educative programate , alaturi de dorinta si capacitatea lui de a se modela , de a se acomoda , de a se exterioriza in sensul acestora .!unoasterea , asimilarea presupune din partea subiectului aplicarea efectiva sau interiorizata a diverselor scheme de activitate asupra obiectelor .'ogatia experintelor pe care un individ le poate face depinde direct de repertoriul si calitatea schemelor sale de asimilare , de initiativa si de activismul sau . In faza complexitatii variabilei reusita scolara se sustine ca diagnosticarea chiar pecisa a inteligentei elevului este insuficienta pentru a prevedea in mod sigur rezultatele lui scolare (prognoza scolara ). #stfel , o parte considerabila a variantei realizarilor scolare nu poate fi explicata

prin nivelul de inteligenta , ci prin factori nonintelectuali de personalitate , nesesizati de probele de inteligenta . &levul fiind o realitate vie si nu o notiune abstracta , el este nu numai inteligenta ci si emotivitate , dorinte , impulsuri . #cesta realitate trebuie avuta mereu in vedere , deoarece inteligenta actioneaza dupa modul in care o mobilizeaza si o orienteaza factorii emotiv-activi ai personalitatii . Problema aptitudinilor , a inteligentei scolare nu se poate aborda fara referiri la motivatie , care determina atat actualizarea , realizarea potentialitatilor , cat si activizarea , mobilizarea aptitudinilor de*a formate . Pe de alta parte , curiozitatea , interesul , atitudinea omului fata de o anumita categorie de activitati depind si de dezvoltarea aptitudinilor sale implicate inactivitatea respectiva . Rezultatele scolare pot fi si sunt determinate de factorii nonintelectuali .%iata afectiv-motivationala , prin trasaturile sale relative constante , influenteaza in mod indirect dar permanent reusita scolara ."radul de mobilizare a factorilor intelectuali depinde si de rezonanta afectiva rezultata din relatia personalitate----sarcina . #ceasta influenta nonintelectuala asupra reusitei scolare este directa si actuala , ceea ce caracterizeaza nu atat inteligenta subiectului , cat atitudinea lui fata de o anumita sarcina scolara Succesul scolar al unui elev trebuie tratat in unitate cu succesul global pe toate registrele de aspiratii ale copilului . $ivelul si functionalitatea succesului global nu depind numai de componentele sale performantiale , ci si de armonia , echilibrul individual +optim dintre componente in totalitatea lor . Succesul global este construit din perspectiva holista ca o multitudine de forme ale succesului unui individ , forme realizate prin catalizarea interna si externa a dispozitiilor aptitudinale si transformarea lor in talent valorizat si prin raportarea fiecarei forme de succes la toate celelalte si intercoditionand cu ele . Prin finalitatile sale pedaggice , succesul scolar pledeaza pentru o conceptie integrativa de asistenta educationala a dotarii intelectuale . Dotarea intelectuala trebuie sa fie evaluata pentru fiecare scolar de-a lungul tuturor fazelor de dezvoltare ontogenetica in context dinamic si multideterminat . Traiectoria prevazuta pentru fiecare scolar , elev in parte (ca sistem aptitudinal in evolutie ) are ca obiectiv atingerea cotelor aptitudinale individuale cat mai aproape de cele maxime . &levul se raporteaza la o multime de puncte posibile , probabilitatea atingerii fiind echivalenta cu gradul de apartenenta la o multime fuzz,- . Procesul de previziune conduce la elaborarea unei multimi de traiectorii desfasurate in evantai-. Starea finala este o multime fuzz, in spatiul starilor , gradul de apartenenta indicand posibilitatea atingerii tintei .

Din aceasta perspectiva , succesul sau reusita scolarapoate fi caracterizata ca fiind . a)multideterminat b)multidimensional c)multinivelar d)individualizat e)multifunctional a) Succesul scolar este multiplu determinat la fel cum personalitatea individului ca entitate hipercomplexa este multideterminata cosmic , biologic , psihic si social .!onstiinta acestei multideterminari si pluriapartenenta excelentei umane constituie nucleul unui rationalism si al unei viziuni noi asupra spiritului . b) Succesul scolar este multidimensional ca diversitate de expresie . Dimensiunile sale sunt clasificate dupa urmatoarele criterii . -natura abilitatilor (generale , speciale , intelectuale , psihofizice , extrasenzoriale , academice , artistice , pentru leadership )/ -ariile de expresie sociala (scoala , familie , hobb, ) , in care succesul poate fi urmarit prin proiectele , actiunile , si rezultatele elevilor / -aportul preponderent al anumitor procese psihice (cognitive + senzatii , perceptii , reprezentari , gandire , inteligenta , imaginatie , memorie , limba* , intuitie + afective , motivationale , volitionale etc. )/ -aportul preponderent al factorilor de dezvoltare aptitudinala (ereditar , de mediu social , de mediu educational formal , nonformal si informal / 0armici , misionari etc.) -natura aspiratiilor / -stilul(competitional , cooperativ , manifest , demonstrativ , retinut ) c) Succesul scolar este multinivelar analizat din perspectiva sistemica. Succesul scolar ca sistem al dispozitiilor aptitudinale , al aptitudinilor si performantelor individului , pe toate dimensiunile de expresie individuala , este o rezultanta a codezvoltarii tuturor acestor determinante , in calitate de componente ale procesului instructiv-educativ . 1 problema legata de caracterul multinivelar al succesului scolar o reprezinta perturbarile in dezvoltarea armonioasa a personalitatii . Sistemul biopsihic uman este autoreglabil , dar peste un anumit prag de toleranta la perturbari apar disfunctionalitati. #semenea situatii apar , de exemplu , atunci cand scoala conduce la performanta prin presiune sau insistenta exagerata .ore suplimentare , teme de rezolvat in vacanta in numar foarte mare , supraincarcarea programelor sau impunerea unor nivele de dificultate mai mari decat cele *ustificate de nivelul de scolarizare al elevului , in conditii in care nu se aplica forme speciale de organizare a procesului de invatamant .

d) !aracterul individualizat al succesului scolar deriva din unicitatea si irepetabilitatea individului uman ca unitate ontologica , realitate care ar trebui sa fundamenteze orice demers pedagogic . e) 2ultifunctionalitatea succesului a constituit in devenirea individului , a elevului obiect de reflectie si a presupus analiza functiilor sale . -functia de interpropensare a actiunilor / -functia de algoritmizare a actiunilor / -functia de potentare a self-ului , prin corelatii integrative intre . -performantele cognitive / -expresia aptitudinilorspecifice / -continutul dominantelor atitudinale . Succesul scolar se raporteaza la totalitatea rezultatelor obtinute de elevi in activitatea scolara si anime . -nivelul de pregatire stiintifica/ -acumularea cunostintelor si formarea abilitatilor de aplicarea acestora / -dezvoltarea capacitatilor intelectuale / -formarea unor trasaturi de personalitate / -interesul si motivatia pentru invatatura / -capacitatea de a se instrui , de a deveni .

Institutor I S#%# %I1RI!# SCOALA I. IORDAN TECUCI