Mihai Voicu

Claudia Borda lonel Grecu Dan Nitoi AI. Dumitrache-Bujinski Marinela Marinescu Antoanela Stranutu Marius Dumitras Ang&la Minca lonelia Tonoiu

TEHNOLOGIA MATERIALELOR
A

Indrumar de laborator

Mihai Voicu
coordonatorullucr.arii

I udla Borda AI xandru O&Jmitrache-Rujinskl Marlus Oumltra~ lonel Grecu Marlneta Ma(inescu

Angela Minca Dan Nitoi Antoanela Stranutu lonelia Tonoiu

TEHNOLOGIA MATERIALELOR
'[NDRUMAR DE LABORATOR

Editura BREN, Bucuresn

1999

I I II{NIIIIIIIIIII

Copyright BREN. 1998 Teate drepturile sunt rezervate editurii

Indemn pentru studentii din anulI.

Adresa: BREN Str. Lucacesti nr. 12. sector 6

Bucuresti

Tel/Fax: 223.43.47
637.21.55

Un grup de tinere cadre didactice a intocmit acest indrumar pentru a vii ajuta in~elegeti rnai usor tehnologia, insistand mai mult asupra notiunilor de bnz lolosite in acest domeniu, Stirn cii ingineria este mult mai dificila debit alte domenii in care, pout , progatesc sau nu, prietenii vostri. Va trebui, deci, sa.munciti mai mult dec t I P ntru a va face mai usoara munca, rioi vii recomandam sii luati aminte la spu bll.trdnllluiConfucius:

Spuneti-mi i Ariiuui-mi i
0

sa uitl

sii-mi amintescl
0

Implicati-ma i

sa intelegl

Bun de tipar: 1-02-1999 ISBN 973-9427-20-0 T'ipar: BREN PROD

IMPRIMAT

Asadar, implicati-vasi timpul va trece cu folos. Daca nu. veti proceda astf I, v va fi aparent mai usor, dar trebuie sa fiti constienti cii intr-un feI sau altul, mal II evr me sau mai tarziu, veti fi singurii care veti plati." Cat despre noi, noi vom ramane cu gandul trist ca, indrum spre 0 lupta dill , 'Iltrecut pe la noi ~i nu v-ati luat armele pe care vi Ie-am oferit!

IN

ROMANIA'

,.
Autorii

Lucrurea

icopul lucrarii: Cunoasterea principaleJor materialefolosite constructia de musini, a destinatiei acestora, precum ~i a simbolurilorcu care ele sunt indicate p' dcsenul de executkal pieselor la confeqionarea carora sunt folosite. .

'

Materiale metalice utilizate in constructia de masini

in

1. Notiuni generale. Ll.Definitii, Terminologie. Material metalic - material sub forma de metal tehnic pur sau aliaj metalic. Allaj metalic - combinatie chimica sau amestec obtinut,. de regula, prin topir'ea impreuna a doua sau mai multe e1emente, dintre care eel putin unuleste metal. . - element al unui aliaj ce predomina cantitativ In cornpozitia Component de buzli . acestuia. Component de - element al unui aliaj ce este introdus In scopul de a I Here imbunatati proprietatile fizico-chimice, mecanice si tehnologice ale acestuia. . IClemente, - elemente prezente ocazional in compozitia unui aliaj nsotltoare metalic mai ales in procesul de elaborare al accestuia. Material metalic - fierul tehnic pur sau aliajul metalic al carui component de ~ ro baza este fierul, componentele de aliere fiind dintre cele mai diverse; . . . . ( )tlll~carbon - aliaj metalic al carui component cle baza este fierul, componentul: de aliere principal fiind carbonulin proportie (h allat] de pana la 2,11 %, celelalte componente. de alier incadrandu-se intre anumite limite. Contine element insotitoare ea: Si, Mn, S si P. Pot fi livrate eu garantar 1\ caracteristicilor mecanice si/sau compozitiei chirnice. - otel-carbon in a earui compozitiechirnica au fost introduse Of I slab aliat in mod voit eomponente de aliere a carer procent total nu depaseseste valoarea de 5%, iar fiecare component de aliere in parte este ontinut In anumite proeente. Ot I medlu aliat - otel-carbon III II 'IInll rnp zitie chimica au fost introdu-s in mod volt ('011'11111I 1111 d IIi r a aror proc I1t t tal v II'i 11. I \11 "" 10" II, II I (U" 'on p n nt d nli r 7n
II (1111\11111 lit 11111111 II pllll III'

I' ,/. ,/,,1

11/,

,,,11., ''''''1//, //1.,11,,/11I, rl" o\el-l'nrbon

d, III" /111

110,/,/,,/, ""'/11/1, r """,/,1'

,,, , /I/"/fI',

(/11 ,/ ""'1'''/

0(,' 111111"Iild

in a dirlli compozitic

chimica au lost introduse

0ld-t'nrboll calitatc

de

Ccmentarc

Jmbunatafire

Calire

Revenire

Rcvenire Revenire

joasa inoltli

OJ(11 rent ru
III1'Ulllllll'

III mod voit componente de aliere a carer procent total depascstc valoarea de 10%, iar fiecare 'component de aliere in parte este continut in anumite procente. otel-carbon (nealiat) folosit numai cu aplicarea tratarnentului termic sau termochirnic ~i carora Ie sunt garantate atat.. compozitiu . chirnica cat ~i .proprietatile mecanice corespunzatoare tratamentului respectiv sau otelcarbon ce corespunde obligatoriu unor conditii suplimentare mai severe pentru verificarea calitatii decat ace lea prescrise otelului carbon obisnuit, Piesele realizate din otel carbon de calitatesunt supuse fie cementarii daca continutul de carbon este de pana la 0,25%, fie imbunatatirii daca continutul de carbon este peste 0,25%. - tratament termochimic ce consta in imbogatirea In carbon a stratului superficial alpiselQr din otel prin incalzirea ~i mentinerea lor la 0 anumita temperatura (800 ... 900C) intrun mediu carburant solid, .lichid sau gazos. Dupa aplicarea acestui tratament termochimic, prin calirea si revenirea joasa a pieselor, stratul superficial devine dur in timp ce miezul . lamane tenace. . . - tratament tennic aplicat peselor din otel cu scopul . irnbunatatirii proprietatilor mecanice ce consta dintr-o calire urrnata de revenire inalta. . . - tratament termic aplicat pieselordin otel ce consta Intr-o lncalzire ~i mentinere la 0 .anumita temperatura (700 ... 9QOC) urmata de racirea brusca In hili de apa sau ulei prin care se urmareste obtinerea unor anumite propritati fizico-mecanice ale pieselor calite, - tratamentul tennic aplicat pieselor calite prin incalzirea la 0 anumita temperatura, mentinerea la aceasta temperatura 0 anum ita perioada de timp, urmata de racirea cu. viteza adecvata In anumite medii ~i care urmareste eliminarea sau reducerea tensiunilor interne dezvoltate In piese la calire odata cu reducerea fragilitatii si marirea tenacitatii acestora. - revenirea la care temperatura de incalzire are valori de l80 ... 2500 ,iar racirea se face lent. - r v nir In are temperatura de incalzire are valori de 00, .. 7()()tl( iar r cirea se poate face lent sau accelerat. 01 I II Hunt p ntru prelucrarea pieselor pe masini IIUhlllllih pit lucrubilitatea prin aschiere ~i calibilitatea 11111 lihl lid fllopdd [ile ichnologic c I mal irnportante ale
I

(. \I lion (\.:1:.1. O.7(Vo) I stinut utilizat In procesul t shnolog]. de prelucrarc III .anic II div 'rsclor piese. - 0101 aliat eu Cr, Y, W, Si, Mn si Mo, componentc de ali I' O,d aJlnt pentru care impreuna cu carbo.iul forrneaza carburi dure ell eule consecinte de crestere a duritatii acestuia. - otel inalt aliat cu Co, Mo sau W cu proprietatea c~ i~i 0fe} rapid pastreaza duritatea panaa la temperaturi inalte, ceea cc pcntru scule permite sculelor aschietoare realizate din acest material A lucreze in regimuri intensive de prelucrare. - alia] metalic al carui component de baza este fierul, Fonta componentul de aliere principal fiind carbonul in proportie de (2,11...6,67%). Contine elemente insotitoare ca: Si, Mn, S ~i P. - fonta obtinuta in furnal din materia prima compusa din Fouta de prima minereu de fier si de mangan, carbune ~i fondanti. fuziune (bruta) - fonta bruta destinata pentru obtinerea otelului. Fonta de aflnare fonta bruta destinata pentru retopire ~i turnare in piese; Fonti pentru mai numeste si fouta de a doua fuziune. . turnatorie - fonta in structura careia carbonul se gaseste liber sub forma Fonta cenusie de grafit si care da acesteia culoarea cenusie, de ..la care Ii vine si numele. - fonta in structura careia carbonul se gaseste liber sub forma Fonta alba grafit ~i care da aeesteia culoarea alburie. . - fonta care se obtine prin tratamentul termic de Ironta maleablla maleabilizare a fontei albe, ceea ce produce descompunerea cementitei ~i separarea grafitului. Deosebim fonta maleabila neagra; fonta maleabila perlitica ~i respectiv fonta maleabila alba, . . - fonta aliata cu Cr, Si si AI, cu rezistenta mecanica ridicata II untA eu grafit la temperaturi inalte. nodular :fOfita cenusie, fonta cu grafit nodular sau fonta maleabila tron tA antifriccu proprietati de rezistentaridicata la uzura prin frecare. [lune FcmtA turnata in ~ fonta cenusie cu 0 'structura metalografica in care grafitul s gaseste sub. forma lame lara ~i cu proprietati mecanic pi '/Ie pentru superioare fontelor cenusii obisnuite. "u.!lIni-unelte - aliajul metalic ce nu contine fier. Mllterlal metalic

O~l'll'lIrhon pentru cull'

I '\I '011\11111\ Ildll III rculiz rii sculelor 1\ chi 10 \I

(*

dl'

de

JI

Ieros
- material metalic neferos realizat prin alierea cuprului, component d hilI'., u zincul, - material III tulle II Ill'O n nliznt prin alicrea cuprului, ca en

AhHnA
"run1.

ompon
(bronz

nl II h

III

111111111(111'1)1I/'. CII

naniu),

aluminiu

II

\11 11

'11111,1111111111

1111'111I1111 (111111111'11

plumh).

III

1/111,',11/'"

""""/1,,,

11//1/,/1,'

I"

,,,1/\/,,,,1'''

,I,' "'/I~/II/

", ,nl , ", I,jl/,

I"',ltll ,,,, "mltll'

It

,I,j ,It'

/11/1 1111

lont lor. SlmhohuUl1

hlllel"

tlll:l h' IIfl'n-nh:.

\ lln]
"11('

1111 Cifrict

i-

"Iillj tic lipit

Stnndu I'd de Stat (STAS)

- alia] a carui component de baza este staniul, plumbul sau alurniniul rezistent la uzura prin frecare, destinat constructiei lagarelor si cuzinetilor. - aliaj pe baza de Sn si Pb pentru "lipirea moale" la ternperaturi sub 450C sau. pe baza de Cu si Zn pentru "lipirea tare" la ternperaturi de peste 450C, - norme de stat elaborate de "Oficiul de Stat p.entru Standarde" cu caracter de lege pe teritoriul tarii noastre, ce reglementeaza calitatea, caracteristicile, forma ~i alte conditii ce trebuie indeplinite de un material, procedee de masurare si incercare, masina sau utilaj, bun de larg consum etc.

nte speciale pentru turnatorie STAS 882-68

Fonte pentru afinare STAS 882-68 Fonte silicioase STAS 882-68

IF~mte

simbolliteral nUlnarul de ordine din STASI4-----' :Fonta cenu~ie tumata 1n piese STAS 568-S2 . Fonta turnata in piese pentfllli1a$ini-l~nelt~.

Notatia consacrata pentru un standard de stat are forma: ST AS ~ ,'----:--

STAS 8541-75 ..

<,:--------i

Numarul

standardului

'IlItI~ateIn

1--_-lF:on~a maleabiliitUrnata in
piese StAS 569-79
,

1.2. Continutnl unui standard de stat referitor la materialele inetalice .

Standardele date: Denumirea materialului ~i modul de simbolizarea referitoare la inaterialele metalice cuprind de regula urmatoarele

plese,

acestuia;
~i apecierea lor; .

Marcile de materiale ~i compozitia chimica a lor;

Forma de livrare, dimensiuni

Proprietatile fizico-chimice, mecanice, tehnologice si modul de marcare.

2. Clasifl.carea materialelor metalice utillzate in constructla de ma~ini ~l slmbolizarea standardizati a acestora

; Fonta

'----1

antifrictiune tumata STAS 6707-73

ill piese

Fx# ##

A-#

Fgn # # # A - # Fm###A-#

I'

JIIIII/'rl/l/~

I/I/"t!.f!::.'/III(J.'/'f

'" ("IIIVlfII/'f/1I

,I., 1/1"

/1/1

M""'IIt'/""II'I/,/I/I'I,,/I/,/I,

'If / /11/\1111/'(1/1

d,

11/11 '"'

II

2.2 Clasificarea otelurilor. Simboluri standardlzate aferente

a)Dupa criteriul destinatiei:
tit

[cl uv istcnt 'a coroziun 'IItl\lll, Ii:lit' STAS 5(0/)-1{0

cfind %J> . 0.04 RCA /III . cand %P>0.04 R 'B # 1/ ...

'I

( 'II

tinutic
'il'.uHi

de constructie

l'I'Ill'l'oil.l
JIll'

simbol literal minima la rupere prin tractiune [daN/nun2] 1+-__ garantarea altor proprietati sau a compozitiei chimice. rezistenta

-'

pentru seule b) Dupa compozitia nealitate 0.25 0.1 '," 0.8.... chimica: <0.05

-otel beton nealiat STAS 438-80 aliat

0..4
I----j

- rezistenta

-simbol literal minima la tupere prin tractiune[ daN/.rr1ll12]1+-__

--'

0,5'

MnSi Oteluri

-oteluri inoxidabile si refractare STAS ] 1523-80 -oteluri rezistente la coroziune ~irefraetare '. prelucrate la cald STAS 3583-80

'## .......

##

, aUa;te~
slab .:aliate,

mediu , ~liate
inalt .aliate
1.'"

~'rezisterita la obosealala temperaturi scazute - rezistentaminima la rLtper~prin tractiune [daN/mm2] - simbol literal
I-=~_-j

;""Oje1uricarbon.penfl1l1'lev i srxs 8] 83-80 . otel'uri aliate pentru Jt;vi ST AS 79l-80

ott!Iuri iD:oxidabiIe pentrtHevi,STAS 10322-80,

- continutul carbcn [sutimi de % J ~'simboluri ale ccmponentelor de aliere llltl}inutul ulti)tlului component d~.aliere indicat [zecimi de

de

%J

continutul

de carbon [sutimi de %]

continutul de. carbon tutlmI:de.%]simboluri ale componentelordealiere cOlllinl.ltul ultimului component

slrnboluri ale componentelor

I

dealiere

, ._.~ , de aliere indicat [zecimi'de %]

11I1111111tuiultimLllui component

de aliere indicat [zecimi de %]

14 ..!.!.:!!.!!!!tlle

,!!.elil//CC

lalll.f/ie

'Ir ("(I1/.<lrtI':(/((

tie ma~III/.

M,,/nl,,/t' ""'I"I/,.~

I"""'/~ ,,,

"//'/',4/

"11" "",

tnt

I-stare;'suprafe~ei (L-Jamina~ la cald; C-coj~t; T-tras) - eventuala prezenta a manganului 1+-------, conti.nutu! d.e ~arbo.n [sutimi de %] . 1+-----,

. ----

- S1 mbol

literal garantarea .. AUt

-oteluri nealiate pentru automate . . STAS1350-80 - oreluri aliate eu plumbpentruautomate'I----hL# STAS J 1521-80 simbol literal .

## (Mn)~ .. #Pb gau # # ... ##Pb

u
d 'stina~ic

rezistenta

minima Jarupere prin traqiune[daN/mm2]

altor proprictatl

mccanicc

prezenta vanadiului (0.05 ... 0:07%)

simbol literal

I 'nerala pl'ocizata

rezistonta minima Ja rupere prin tractiune [daN/111m2] continutul.de carbon [sutimi de %J . simboluri ale componeutelor de.aliere .
continutul principalului component. de aliere indicat

-##

## .... RV## ## .

,ltimui.tzecimi de %]

.'

,.'

'.

I"

I/III,',J"I,'

""'/11/1",'1"/1/,//,,

in

(''''",IIII,'!II'.!.'''

/II/I~"~'

.'

M"I",/"/,'

11I,,/,,1/, "/11,,111,

,", """"",/" pt'lIll1

------. r~-'--'--g zrosimea nominata

L.~Il'rderile

2.2. l. 0ll-hll'l

a tablei [sutimi de mm]

[sutimi, de W/Kg1

s pecifice standard de magnetizarc

-~destinatie
generala

- simbol literal

r (II luri carbon

~
Fe M# # -# # TEM 1*#.... BEM## ... ,

pl!ntrtl . cuh

x II

1/00 IHI

I
L--,-_-.-_-,---J

- otel electrotehnic pentru table ~i benzi eu graunti orientati STAS 11526-80 si neorientati STAS 11508-80 ,

- continutul

- simbol literal de carbon [zecinii de %]

recizata

[j
, ,:9u
::..;

- simbol literal zistenta re minima la rupereprin tractiune ]daN/inm2] - cIa sa de izolatie(CO~Iara izolatie.Cs- izolatie organica; , C5- Izolatie anorganica)

J
I~

-ote1uri aliate pemtru scule STAS 3611-88 't-------j

- continutul de carbon [sutimi de %] , - simboluriale componentelor de aliere ~ continutul principalului component de aliere indicat , ultimul [zecimi de %] : , - oteluri rapide pentm scule STAS 7382-801--:---;------1 ,., "'- simbolliteraI
h' I,

- otelud pentnr,autot:\lrisme IDfWiid30b (miitci asiIpil,ate dupa l.icenfe frap.ceze),

\lestinafie
:"speci~la'

- Quniartii de ordinedin
-oteluri .' pentn;..).;,. pUe ST.f~S~'l G69-68, . . ~.,
.'.

STAS

, "Z.2.2. Oteluri de constructie turnate

,
,
'

.1. Clasificarea materialelor 1. uprul ~i aJiajele sale

metalice neferoase,

Simboluri standardizate

=simbol ;iiepil'; :' '-'; ~ radul de puritate (cohf~ilUttirdeCu)

,,:.

[o/~J l+--------1

I"

"'"1,',1"1.

"".1,111", 111111,1(,' f"

"III/'(III/'rl"

d.,

IIIII~/I/l

/II/fr/"/f'

",,-(,,1/. 1"""/11' '" ",,, IfII'i"'" ",., III'

InJllljrlc
III

1"

2..1.2. Alumlnlu!
Aluminiul

tchnic pur STAS 7(,07 7)

,~

- simbolliteral - gradul de puritate (continutul de AI)

- bronzuri ell staniu deforrnabile STAS 93-80 Aliaje de aluminiu deformabile

ST AS 7608-71

A Ii ajc cI~ cupru dt'l'on:~_l~ile

. - simbol literal - continutul de staniu (max 10%)." . - e~nfirrutul de componemte de aliere[%} - bronzuri de alurniniu deformabile
STAS 203-75

- continutul

- simbol literal de carbon [sutimi de %}

Aliaje de aluminiu turnate in pieseSTAS .in forme pennanente 'in forme permanente sub resiune

201~8b

.ATN. .. # #

#.# ... # # Te ...# # # # .. ,# # TP~,;' ..# #, .. # #~.. # #

... 3. Zincul si aUajele sale Zincul t~ic:p1l:r:STAS;648-68

,

- 'simbol ce"pqpr,iuge'certtinutul
alurniniu; restiil reprezentfuid
1 .. ~~

de, ~ihc'~i'~ cuprul[%] ,f<iI. 1----.:...---1

. .4. Aliaje antifrlcttune

Aliaje antifrictiune
STAS 202-80

- bronz cu plumb STAS 1512:76 - simbol literal

- conjinutul de plumb [%]
- 'OlqilllHlII

- simbolliteral ~continutul de componente de all re [%]

(O'll1POIl

nt d ali

20

Mala/afe

metutice fotoslte 'f/ COf/Slmer/a

fie 11I11$1111

2.3.5. Aliaje de lipit

d -, ~~

t
~

___ =-lPl
,

ntru lipirea rnoale (Sn-Pb) ST AS 96-80

r
~

ltud nt: ....................

H B Pb # # Sn ... # # # - # # # '\
B Cu # # Zn ... # # # - # # #

I I I I

'I

An ....

rupa

pentru lipirea tare' (Cu-Zn) ST AS 204-77

t. DcOnitii ~i notiuni de bad:

- simbol ce cuprinde continutul In componente de aliere [%] - temperatura liniei lichidus (0C) ..,temperatura liniei solidus (9

2.3.6. Alte metale ~i aliaje

Alte metale si aliaje Magneziul si aliajele sale Titanul si aliajele sale Plurnbul si aliajele sale Niehelul ~i aliajele sale

3. Exemple de simbolizare standardizata SIMBOL'

FX3 OL32 Fe 400 TEM43 RCA37
I

a materialelor \.

metalice 2. Simboluri de materiale (Ia indicatia cadrului didactic)

INTERPRETAREA SIMBOLULUI

Fouta speciala pentru turnatorie eu numarul de ordineJ In STAS Otel de constructie eu destinatie generals neprecizata avand rezistenta minima la rupere !a tractiune de 32 daN/mm2 Fonta cenusie avand rezistenta minima de rupere la tractiune de , 400N/mm2 . Otel de table pentru electrotehnica ell graunti neorientati eu rezistenta minima la rupere de 43 daN/mm2 Otel rezistent la e~:~~~~~~ ~~~s~~!:2rezist:nta minima

Imbol

Semnificatie

r---------~r_------~
t-A __ U_T __ 1_2 __ -+ ---'0'--1)t_~el_'p_'e_n_tru__'automate eu O.l2%C . OSC 8 Otel carbon pentru seule eu 0.8%C 13 Cr Ni 17 Otel aliat cu cram si nichel avand 0.13 %C si 1.7%C R 37 Otel pentru table de recipiente sub presiunepentru temperaturi . . scazute eu rezistenta la rupere de 37 daN/mm2 OLT35 Otel pentru tevi avand rezisfenta minima la rupere prin traetiune de 35 daN/mm2 Fr Cr 1.5 F onta refractara aliata ell 1.5%Cr 40 Si 17 A Otel aliat pentru arcuri avand O.4%C si 1.7%Si Aliai de aluminiu pentru tumare sub presiune eu 5%Si AT PSI 5 T 105 Mn 120 Otel aliat tumat In piese ell 1.05%C si 12%Mn Alama eu 28%Zn _Gu Zn 28 1I Sn 10 Zn 2 Bronz eu staniu avand 10%So si 2%7.n

---------=~~~~

22

Materiale me/flllet'jolnsile

fn constructla fie nra..!!"/.

1'11'\" 111/1/,<

Sernnificatie

, Lucrarea
PlESE FINITE

1l1111ucdirii: cunoasterea

fabricatie,
I.Notiuni generale

"

pieselor finite in vederea stabilirli tehnologiei '

de

I, t. Deflnitii

~i termlnologie
de baza al unui ansamblu care constituie un produs (masina,

J>lesA - elementul

1"\1lit, bun de consum etc.).

Pies A finita - piesa rezultata In urma unui proces de fabricatie ~i car pllneste conditiile pentru a fi montara intr-unsubansamblu sau ansamblu I 11110 lm: pies a gata).
lit!

ompozitla

piesei .; compozitia

materialului

piesei. piesei.

, tructura
III llit

piesei - structura metalografica

a materialului

lormi (a piesei) - notiune complexa incluzandv configuralia suprafetelor, r a (dimensiunile) acestora, precizia geometries (tolerante, abateri de forma, ulllli ri de pozitie), rugozitatea suprafetelor, Insu~irile stratului superficial (durificat, "I' I, metalizat, etc.).' ' , Punere
1111lilt

in forma

modalitatea

de realizare

practica

a conditiilor

impus

l piesei .
aracterizarea unei piese finite se poate face prin forma, ' compozitl

Ilmlllf .

Structura

24 Plese flnite

/'/"\"///11/,

2.Analiza morfologico-fuDcfionala a une] plese (exemplu: " Corp de tagiir ") 2.1. Identifi.carea suprafetelor piesei
Se schiteaza piesa.

2.2. ApI

,tf "'1'11

'"

'ul II [Ii suprafctelor (vt'/.i

1\11~ ,t\

'1'., I )

Se identifica suprafetele distincte. ~i' se ( 81, " Sn), cain figura L

aeordafiee.~.a,

un, simbel

Pcn(I'LI ficcarc suprafata In parte se apreciaza rugozitatca pl'iJl. '()I~lP(lI'IIIi' '\I rugozitatea unor suprafete etalon. Cornparatia sc race ell 0 hiul lib 'I' WIll (,\1 microscopul stereoscopic. Se inscriu valorile rugozitatii in tabelul 1.

2.3. Analiza functionala a piesei

Suprafetele pieseise impart in categorii, dupa schema: functionale Suprafete de legatura tehnologice de asamblare de lucru

Definitii:
81-

Fi'g.'1~Idenf.ificarea Sui~,rafefelor Se inscriu in tabelul f:' ;inib'@lul; .feiul~i dimensiunile supFafefelor: Se. pot f@losi,schite'ajtltatearein eare,se'trey.dimimsitilnil~RiCilsefor;(fig.2);ModuIde reprezentare gntficapoatefi orieare: pt0ieGfiea'xorio~etrita:; .~rtegoR!}l! etc.

- suprafata de lucru - suprafata care asigura piesei indeplinirea rolului functional. In figura 1, suprafetele 8 11 ~i 810 care vin in contact cu arborele care lucreaza in lagar (fig.3);

Fig. 3. Rolul functional.

- suprafilta de asamb!are ~ suprafata care serveste la p~zitionarea lte piese ale ansamblului. In figurile 1 si 3, suprafetele S 1 ~l 85; piesei fata de

Fig. 2. Intinderea

suprafefe'lor

- suprafa!a de legatura - suprafata auxilia:a care face legatura intre celelalt uprafete sau asigura grosimea peretilor piesei. In figura 1, to ate celelalte suprafe] \' If' , nu intra intr-una din categoriile de mai sus;

"It, 11"'1 . . ~ s.uprafata teh~ologica - suprafata care are drept scop usurarea prelucrarii piesei printr-un anum It procedeu tehnologic. In exemplul de fata nu exista asemenea suprafete. .
A

4.ldc:n.

1I

IIIe cl

~e an~1i7eaza supr~fetele. functionale ~i se identifica elementele care asigura indeplinirea rolului functional: . . - rugozitatea (anexa T2.l); - abaterile de forma (anexa T2.2); - abaterile de pozitie '(anexa T2.3). , ~e inscriu in tabel valorile recomandate pentru aceste marimi. In exernplul de fata se identifica urmatoarele conditii ~i se fac urmatoarele recomandari: - rugozitate mica pentru S 11 (de ex. Ra= 0,8 ... 1,6 urn) pentru a avea suprafata de frecare neteda; . . - rugozitate mica pentru SI (de ex. Ra = 1,6 ... 3,2 urn) pentru a avea asezare buna a lagarului pe suportul sau; .
0
0

Sv lulo t I 111111 tonrele surse de informatii: - ntln, l' III .tnlograflce: - proprietatile materialului (aspect, duritate);
- rolul functional al piesei.

Se inscrie structura in tabelul centralizator. In exemplul de fata, structura probabila este specifica

fontei cenusii cu

grafit lamelar. 5. Stabilirea posibilitatilor de punere in forma

Forma piesei se poate obtine prin: - schimbarea starii fizice a materialului (de ex., prin turnare); - schimbarea starii chimice concomitent cu schimbarea starii fizice (d cazul pieselor din materiale plastice); - prin redistribuirea materialului (de ex., prelucrarea prin deformare plastica); - prin indepartare de material (de ex., prelucrarea prin aschiere); - prin adaugare de material (de ex., sudare, Iipire, metalizare etc.). Pentru a alege una din variante se folosesc urmatoarele surse de informatli - forma piesei; - natura materialului piesei; - existenta unor suprafete tehnologice. Se inscriu In tabelulcentralizator, procedeele de prelucrare care asigura obtinerea formei. ~n cazuI corpului de lagar, procedeele sunt: - turnarea; - prelucrarea prin aschiere.

- planitatea suprafetei S 1 ( de ""',o="'-, 0-,1-0~1); . . - paralelismul suprafetei S 11 cu baza S 1 ( de ex. I// I O,OSiIOO - perpendicularitatea suprafetelorS 10 ~i S11(de exl.t.1 0.021 Blvezi fig.4).

ex.

x.

W );

6. Modul de lucru .
Studentii se pot afla In una din urmatoarele situatii ( la precizarea cadrului didactic ): - sa caracterizeze 0 piesa finita pe baza unui desen de executie complet; - sa caracterizeze 0 piesa finita reala, in vederea refabricarii ei. Indiferent de situatie, se vor parcurge etapele 2 ... 5 din prezenta lucrarc, datele obtinute fiind inregistrate ca in tabelul 1.

Fig. 4. Conditi! pentru suprafetele functionale . 3. Identificarea

materialulut

piesei

Se folosesc. urmatoarele surse de informatii: '.' '- proprietatile materialului (culoare, aspectulsupraiete10t prelucrate, duritate etc.); .' .' . , . . . - rolul functional al piesei; . - documentatia care Ihsote~te piesa, cIasa materialului si; eventual, se specifica marca acestuia. Acestea se inscriu in tabelul centralizator. Pentru piesa din exemplu, materialul este 0 fonta cenusie, marca posibila Fe 300.

se stabileste

~('.\I.'J'''II'.

")

I'kft! fln/".

Tabelul 1. Rugozitatea suprafetelor

AII~

,,'I' .1.

Rugozitatea suprafetelor este definite de absamblul microncrcgularit!~i1or forme diferite, relativ apropiate, luate la scara microgecmetrica, pe 0 lungim
"

d d

>6'

>-l

referinta "I ". ' Pentru evaluarea cantitativa a rugozitiitii pieselor se folosesc criteriilo d masurare stabilite de STAS 5730/2-85 si ST AS 5730/3-75, dintre care eel rnai d folosit criteriu este abaterea medie a microneregularitatilor R, (criteriul Ra)
Abaterea medie a microneregularitatilor R, reprezinta valoarea medi ordonatelor Yb Y2, ... , Yn ale punctelor profilului efectiv fata de linia medi profilului:

II

II

+y

Linia exterioara a profilului

-Y

i.o--

J
sunt prevazute

iti

STAS 5730/2-85

Fig.I. Criteriul n.. 48 de valori pentru Ra (intre 0,008!-Lm ~I Tabelul1.l.

' 1250'0 16 000 20 DaD 250'00 32 0'00 40' 00'0 50 000 63 000' 80 000 )00 000 125 000 160' 000

400!-Lm), prezentate In tabelul 1.1. Valorile, in um, ale parametrului

,0' oci&/, 0,010

R,

":~ : : t .D'O:S,O.t"",: "l,,"

0063

;'O,OI;:!',.;,:h

};,::' 0,080

'0 l00;~,,!!>:~JC ' 0016 0125 0020 "0 02S' '1'"~',;,,~ _ 0,160 :0 20'0 ,'i":,;" ~~~. 00'32 ,0250 00'40'

0' 320 6;400' 0500 0630 !~O I\DD~; 1,000 1,250

2 0'00' 2500 ,320'0 4000 ,d' '~, 5,000 ,6300 8,000 10000 1'1 qoo':~'('~~4){,
,i,

200 oM
t~~I()O() J () OO()

~O()000'

Legends: - valorile din casutele evidentiate sunt folosite frecvent. Pentru notarea rugozitatii pe desene se foloseste un simbol de bur. (/1 . ,(1)-1 d ua simboluri derive t pentru indicarea faptului ea suprafata rcsp ctiv (Ilg. ,11) II' 'buie prelucrnt sau fnptul 1\. uprafata trebuie mentinuta la tarca r 'zultHt I- I, tiP 'ratiile ant tillar (Ii , " . \\ pol III -lude ~i alt inforrnatii In simbol (fig. ,d).

.HI PIc.HfllI/It

Anexa T2.1.

A /I t Abateri de forma

II

.1.

\7'-'

5862HRC

3.2

Nr,
crt,

Denurnirea abaterH de , f<>rmlf Abaterea

Schema de
pri~cipiu
1

Simbol

Excmplu d

nO,tarepe desen Uter.al' . Geafic

AFr

Fig.2. inscl"ierea rtigozitatii pe desen

'. I

deJa reetllinitate .

'1

.~al,
AFr

----

----

Rugozitatea suprafetelor in functie de procedeele tehnologice de prelucrare Tabelull.2.

Denumirea procedeului tehnoloaic de nrelucrare ~,are cu flacllrll Curatire eu polizorul Debitare cu ferastraul Rabotare Gaurire Electroehimie Electroeroziune Frezare Rugozitatea 50 25
A'

Abaterea

AFp

surafetei R. 125 6,3.

'."'",

ml
32 16 08 04 02. 0 I 005.

,de la planitate

~""l
AFp AFe
Prefil teoretic _

'",W"'" @""

'L-,'

t---t--+--t--+--t---t---;
Abaterea qela circula:ri.. tate

'il! '

APe

6'1
I

~B~r~o~s,a~re~--------t---+--~~~I~~",~~"~;" ':h--~"~~~~+---t-~t---~
/-A=-:-:le:.:L7..a=r":'e----~---+--+--+---;t-\f";''-=;;;:., ....=:-:==,:;.-;.......---.,-----t---t---t--,---.-j..,-::;,.--il-,.. Struniire alezare eu cutitul '1- ,~:.ii '~, Lustruire electrolitica Roluire Honuire
Lepuire
-.rl~ r-v-"
.

.,.ilI

"

"J-

,il 'i(~

/-R""o'-'d"'alC!'e~==':::::"':=~--+-=--+-+---'"-+-,--+:",,,,'~r.-""l'
'

;"

: .;

"

r.,,'-.,~,~I--+--+--+---t ..' - '-=-"b""""""-'!i-c<r""""",,,,~~,-.,=I

,.

, Ovalitate .

Poiigoriitale

":
,~J,

!"~r '~.<;'I,vb - '-"

'j

", /:,'t

1/..
.
.~ .:." -: .

, Abaterea

de Ia
"'".:' '.' '"
l.:::"

AFI

~~

ciiindri-

If ~"~'"

f.~~~: .... :~
,'. -,
'. 'II

;".

citate

J-O:'R;.::,o'.::;da:::,r-:-e ""de.:..' .:..:ftn:.:;i"'sa:::.r..:..e"_--t-_--t-_--t-_..,-f-_t-'--,---t-_-+4_"i-t-!."..,.' ~-;,: , _L..' Superfinisare ki, .~,'o,;.~ c,.,,_ ":~iJ Tumare in amestec de formare

t'"~;":" ,.:.~. ,~:~,.;I

I~~'''':''~ , : ",,;;.),1;
If~ " ?'",- ",'" r!~!"-''''~ =';.I--+'---t'---:+--;--;.,--;---;

obisnuit Laminate la cald

Abaterea dela .
forma

AFf

C"'I

data a pmfiltllui' Abaterea 6 de la fonna AFs

. 'data a Profilreal

Legenda: ~

- valori obtinute mai putin frecvent prin procedeul respectiv; - valori obtinute frecvent prin procedeul respectiv.

suprafetei

~~~~

__~ __-L__~------'

J2

,.'t, 1'""
Plese flll/le.

tudcnt: Anexa T2.3. Abateri de pozitie

An ....

......................

Grupa

REFERAT
Exemplu de notare pe desen 5 . 1111002011 00 AI

Nr. crt.

0
I

Denumirea abaterii I Abaterea dela paralelism

Schema de principiu 2

Simbol '. 3 4

l.Definitii ~inothml de baza:

API'

/I

~
~/,

lf1

Abaterea dela perpendicularitate

'~

APd
..

0
I

,,'iff:'
.. Lio.olo

WJ.

IA I

Abaterea de la inclinare

Abaterea de la coaxialitate si de la concentricitate

\80<:

APi .'

<

h
-----.

2.Schitapiesei (Ia Indicatia cadrului didactic):

~ < IO,040[AJ

@)f'
~'-2' ,, e-,:Ji 3 ....
-., _.l. _

APe

6,

Bataia radiala ~i bataia frontala

Br
Bf

'~r/'

A,

Abaterea de la simetrie

W
~

APs

~h""~'1 ,A

.'

1O:t8:8r8 -

Abaterea de Ia intersectare

U
..

L&iiQ:o:mH

APx

0
~~~.I(////////.:

'l'///

Ahaterea de la pozitia nominata

I
APp

I .. e:....:- .. $

"$~

.. $_ ..-#
@IOO20Y

34

/'/e,fllj1I1IIC,

"

'11lh ,I centralizator
!'-'
V>

a
<0

3' 0-

~ e
[
0'

:-'

C' c ..l

= a
c
~' "0

>-I

-6

= ~

~. ~.

Lucrarea SEMIFABRICATE

o 0

I,
:

:'" :z, ~
0'

.~

ullucrarH: cunoa terea semifabricatelor

i a documenta 'eicare Ie inso e t .

Co ~'

1):
, I+'~
!.II
rJJ
0

1. Notiuni genera Ie

f"

~g;

3 3 ~

~
"!

C
"0

l'

., '" '"

., ..,

C ..
!'!'

;i:: ~ ~

!"

1.1. Definitii ~i terminologie

,.
"!
II>

'(;'

0;

I I

~t

~f'
3

3'
;:l

., .,
.,
"!

Piesa finita - piesa rezultata in urma unui proces de fabricatie, car indeplineste conditiile pentru a fi montata intr-un ansamblu sau subansarnblu ( inonim: piesa gata).
0

1= ~.

~"
(3l~

or

:c-. ,. = .,

Q.

{?

I
I
!
,

8 ~~ ::J,
0-

Semifabricat - 0 bucata de material sau 0 piesa bruta, mai mult sau mai putln propiata ca forma si dimensiuni de piesa finita, care a suferit 0 serie de prelucr ri va fi supusa altora, inainte de a ajunge piesa finita.

co

)'8 NO'

-a: S
'"
C-

Adaos de prelucrare - surplusul de material eare trebuie inlaturat d uprafetele semifabricatului, pentru a deveni piesa finita.

IH

::J,

"
~

Adaos tehnologic - surplusul de material existent pe semifabricat, p 111111 lace posibila obtinerea lui printr-un anumit procedeu tehnologic de semifabricmx .

"
g;--d

8~ ~ ...
6'

Desen de executie (al piesei finite) - desen in care sunt trecut datcl Jl oct III' obpnerii form l: onfiguratie, dirnensiu.iile cu abaterile lor, abatcrilc d II PllI'q \I I ciproca a SliP' lit II 101, ih Ih" J I (Ie forma, rugozitatea supra f ~('IOI. plllpi it I I h
II

uului

supelllliid

,,".11111

dfl '\"'llIlIondari.

~.
1.2. Caracterizarea semifabricatelor Piesa finita.
20 ~IO
I

1/

Semifabricatul se obtine printr-un procedeu de semifabricare, care se considera cu atat mal bun cu cat dimensiunile ~i forma semifabricatului se apropie mai mult de cele ale piesei finite. Asadar, masa semifabricatului M sf este mai mare ca masa piesei finite Mpf:

34

10

Desenul semifabricatului se intocmeste pe baza desenului piesei finite ca in figura 1. Peste conturul semifabricatului, desenat cu linie continua, se suprapune conturul piesei finite, reprezentat cu linie-punct; adaosurile de prelucraresi cele tehnologice se hasureaza dublu.

120

2. Modul de Jucru: Fiecare student are la dispozitie 0 piesa finita, semifabricatul folosit la obtinerea unei asemenea piese si mijloacelede masurare necesare. Se parcurg I'lnniitoarele etape: Se mascara dirnensiunile piesei finite si ale semifabricatului. Se intocmeste desenul semifabricatului, notandu-se dimensiunile si marimea adaosurilor ' de prelucrare urmindu-se exemplul prezentat in figura 1. Se noteaza datele referitoare la materialul piesei ~i semifabricatulni (simbol, standard de referinta, cornpozitie chirnica, caracteristici mecanice). Se cantaresc semifabricatul si piesa finita ~i se calculeaza coeficientul de utilizare a materialului:
11M

--(@., ~ .~-.

-"--~-@G -,!--- ------ --~:@-.~' .-.

I'

~
.

25

','

Semifabricatul.
2.0

37 13

= --

Mpf Msf

100

[%].
120

Pentru valori ale lui 11M mai mari ca 75%, se considera ca piesa se obtine in conditii de economicitate din punctul de vedere al consumului de material.

94

Se deterrnina rugozitatea suprafetelor piesei finite si semifabricatului Ra. prin observarea la microscopul stereoscopic a microgeometriei suprafetei si compararea cu etaloane de' rugozitate ~i aite piese cu rugozitatea determinate, Se inscrie parametrul Ra in desene. Se schiteaza schema de obtinere a semifabricatului. I' .1 I"
I

l
,

----$ ..
~
11'111111'
t

Studentii vor realiza toate aceste activitati completind referatul anexat lucrarii.

mifubricat

~j

piesa finita

Student:

. Grupa

REFERAT

An ....

I.Stab~li~eapr~cedeului de semifabricare si a procedeului de prelucrare ~ mccaruca ultenoara:. ; Procedeul de semifabricare:

0 o

I
0 0

-Procedeele de prelucrare mecanica ulterioara:

2. Calculul coeficientului de utilizare a materialului.

Masa semifabricatului: M sf= Kg Masa piesei finite: . Mfn = Kg Coeficientul de utilizare a materialului:
0

'1M

Mp' =--~ 100= ---100

Msf

or

%.

'oncluzie: . Analiza rugozitatii suprafetelor piesei si semifabricatului. - Rugozitatea suprafetelor semifabricatului: ... - Rugozitatea suprafetelor prelucrate mecanic:
0. 0

-pentru suprafetele fararol functional ale piesei: -pentru suprafetele functionale ale piesei: .

II

/"cwdlrl de dttl'/t(I/'"
40 SI'III/Jithricate.

4.S~hitase~ifabricatului' a) Piesa finita. '

~i a piesei finite (la indicatia cadrului did~ctic):

,,',',,',." , ' ,

Lucrarea

INCERCARI DE DURITATE
~copullucd'irii: Cunoastcrea modului 'in care se concepe ~i se conduce ;-incercare mecaniea a untti material. ~ ~

1. Notiuni generale t.LDefinttit Incercare

nracteristici
, ,\

~i terminologie
determinare a uncia sau eu 0 procedura specificata. mai multor

_ operatic tehnica de ale unui produs 'in eonformitate mecanica - incercare

Incercare
obiectului

avand la baza

solicitare mecanica a

b) Semifabricatul.

controlat. _ proprietatea unui material de a se opune la patrunderea sa, unui corp

Duritate

train In suprafata

Echipanlent
materialele de

de masurare

- toate mijloacele
care sunt

referinta

si instructiunile

de masurare, necesare pentru

etaloanel , efectuarca

nl~surarii (sinonim: sistem de masurare).

Eralonare - ansamblu de operatii care stabilesc, In conditii specificate, relatia dintre valorile indicate de un mijloc de masurare sau de un sistern de masurare ~l vulorile corespunzatoare ale unei rnarimi, stabilite cu un etalon de referinta.

Raport

de incercare

~ document care prezinta rezultatele incercarii si altc

I1hservatii relevante pentru incercare

1.2. Incel'cari de duritate

Plecand de la definitia duritatii, enuntala la punctul 1.1"
all llral'lIt II III

niul t

nictode de inccr art' a durjiiitii.

'I
42 Incercan

,
de durtuue.

----_ .. "

..

.-~

IIII'rrdlrlllf 1/llr/(lIlr.

-II

Metoda ~garierii (Mohs) Schema de principiu 1

.~

..
Parametrii lncerdrii
Scara

n tabelul 1 sunt indicati parametrii

corelati ~i simbolul duritatii:

Tabelull:Simboluri
Simbolul Diametrul bilei [mmJ Sarcina [daN]

~i parametri coresnunzatori
Timpulde mentinere [see]

duritatii Brlnell.
,

) ~.

V~,
.

duritatilor Mohs: 1- taic; II- gips; ( III - calcit;

IV :. fluorit; V - apatit; VI ~ feldspar;

Domeniul de anlicare Grosimea Duritatea minima a Materialul Brinell, piesei, incercat HB mm

170 ...400 6,4 3,2 1,6 1,3 0,6 Ote], fonta

HB HB 5{750115 liB 2,5/187,5115 HB 2/120/15 HB 1130115 liB 1011500/30 liB 2,5/93,7/30 HB 5/375/30 HB 2/60/30 .. HB 1/15130 JIB 1011000/30

10

3000 750 187,5 120 30 1500 375 93,7 60 15 .1000 250 . 62,5 40 10 500 125 31,2 20 5 250 62,5 15,6 10 2,5 100 25 6,2 4

10...15

5 2,5 2 1 10 5 '2,5 2 1 10 5 2,5 2 1 10 5 2,5

netratata

vn - cuartit;
V III - topaz;
IX - corindon; X - diamant,

27 ...33

80 ...300

4,8 2,5 1,2 0,9 0,5

Cupru, bronz
aliaje usoare

:/.

A zgarie pe B
Metoda Brinellr

II

)1

A mai dur decat B

27 ...35

60 ...300

4,2 2,1 1,0 0,8 0,4

Cupru, bronz, aliaje usoare

metoda statics

IIB 5/2;50/30

Schema de prineipiu

Parametrii .incerdrii .
Penetrator de tip

HB 2,5/62,5/30 HB 2/40/30 HB 1110/30

.
27 ...33 35 ... 160

.
~

lIB 10/~00/30 HB 5/125/30 HB 2,5/31,2/30

3,2 . 1,6 0,8 0,6 0,3

Aluminiu, magneziu

sfera dinotel sau

carburi metalice;

,prenm

, .:

~!

--- --_.
I

.n

penetrator

'.

D - diarnetrul penetratorului; F - fortade

apasare; K - grad de 'lncarcare: K=-=ct.
D2

...

HB 2120/30 HB 115/3.0 lIB 10/250/60

2
1 10 5 2,5 2 1 10 5

. l

t
I min
.,~.

'
8h
.

55 ...65

10...100

1,2 0,6

Aliaje de frictiune

;
.

HB 5/62,5/60 lIB 2,5115,6/60 HB ;2110/60 . HB 1/2,5/60 HB 10/1 001 J 20 liB 5/25/120

0,3 0,15 0,18

~~

F '

L'min4d-HB=-= S 1tD(D~

.
d2)

min 3.d-"'-"':
[N/mm
2

I t - timpul de
rnentinere a

115 ...125

10 ...35

0,6 0,3 0,16 0,13 0,06

Plumb,

2F

.JD

2 -

stanlu

apasarii,
I
IJ

ua 2,5/6,2/1JO
lIB 2/4/1. (I 1111 JlIII)(I

2,5
I

1\ I III('crcllrl

tie durttute:

Im'M/'IIrf

11_dUTII/ltt'.

---2 sunt indicate scarile, notate conventional cu lit

'I'

in tabelul

muri,

Metoda Vickers: metoda statics, metoda universals Schema de principiu Parametrii incerdil ii Penetrator: piramida de diamant; . o; - unghiul la varf al piramidei, oc = 136', F .: forta de apasare a penetratorului, F = 9,8 ... 981 N, conform standardului; t - timpul de apasare; t= 10...125 see, conform standardului.

pili

unetrii corespunzatori incercarilor de duritate a materialelor: Tabelul Z: Scar! de masurare a duritntl\til.

Seara Iluritiifii

Penetrator

Sarcina inifialli

Sarcina totala

Constanta

Rockwell C
Conde diamant a= 1200

Fo
K1!f/daN 10 0,2

F=Fo+F!
Kg:f/daN 150 0,9 1471 8,83

arbitrara E, mm

Valoarea unitati] Rockwell mm

Domeniul de aplicare

30 ...60 HRC Oteluri alintc, metalc durc 0,20 0,002 54 ... 100 II 1(11

~~~~~~~~.J

1,5d

Bila din otel sau carburi 98,71,96 metalice D=1,58mm

100 0,65 980,7 6,37

Otclur] obisnuit netratatc,

neferoasc tuhh

Metoda Poldi: metoda dinamica, metoda prin comparatie Schema de principiu Parametrii mcercarii duritatea Brinell a etalonului;
Hetalon -

d d= I

+d
2

. F 2Fsin68 [mrn]; HV=-=--A d2

[N/mm]

Metoda Rockwell: metoda statics Schema de principiu Parametrii incerdirii

bara etalon din otel ,

Retalon -

rezistenta la rupere a etalonului, 2 Retalon = 70daN/mm ; K , - factor de proporj:ionalitate.

HR=E-e

Penetrator: sfera din otel/con de diamant; D - diametrul sferei; a - unghiul conului, a = 120', F - sarcina initiala; F 1 - suprasarcina; . . F = F0+ F I - sarcina totala; . E - constanta carac- , teristica aparatului de incercare, (E = 0,20 mm).

1---..,

sfera din otel calit piesa examinata

H piesa" K H etalon
Metoda permite si aprecierea rezistentei la rupere a materialului pe baza
I'Citqill

uproximative:
R
=

0,35 HB [daN/mm ].

46 /"ccrchrl tie durltnte.

Inc~rc/Jrl (/( III/ritate.

2. Modul de lucru
Pentru efectuarea unei incercari de duritate se aplica intocrnai standardelor in vigoare (vezi documentele de referinta). in mare, problemele care trebuie rezolvate sunt urmatoarele: prevederile

-Se mascara duritatea pe

fat a pentru m1isurare NU SE INCEARCA PEACEASTA SUP!4FATA RB lr49-74

"/"./'-./~

fata etalonului prevazuta

pentru masurare.

2.1. Alegerea metodei de illcercare'

Fiecare metoda are un anum it domeniu de aplicare asa cum rezulta din tabelulJ:

-Valoarea
cititanu trebuie sa se abata cu mai mult de 2% fata de valoarea marcata pe etalon,

..

_.

- - - - - --

Tabelul 3: Domenii de aplicare a meto did e or Metoda

Mohs Brinell

em

. alii. surare a d urit

--0----"
87,4iHRB

Domeniul de aplicare
Orice material, In special nemetale si minerale.

Materiale metalice de la moi pana la semidure (HB < 450). Oteluri obisnuite netratate, neferoase, (HRB = 10 ... 54). table

Fig. 1. Etalon de duritate

Rockwell

- scara B

2.4. Efectuarea
I

masurarii
astfel incat forta sa fit,

- scara C

Oteluri aliate, tratate, metale dure (HRC Toate materialele

30 ... 60). . Se aseaza stabil proba (piesa) pe masuta aparatului aplicata perpendicular pe suprafata probei. " ~, Se selecteaza parametrii incercarii (vezi tabelele 1 $1 2) ~l se regleaza III mod corespunzator aparatura. Se efectueaza trei determinari respectand conditiile geometrice indicate 10 schemele de principiu. , Se inregistreaza cele trei valori si se analizeaza pentru a se ved~a daca exista valori aberante (valori care sa difere fata de celelalte cu mal mult 2% ). Daca sunt asemenea valori, incercarea se repeta, ' , Se face media aritmetica a celor trei valori i se inregistreaza. ,
1111
III

,Vickers Poldi

metal ice de la moi la dure..

Aceleasi ca la metoda Brinell,

Corespunzator materialului obtinerea unui rezultat concludent,

supus incercarii,

se adopta metoda optima pentru ' ,

2.2. Pregatirea

probei de incercat

Proba (piesa) careia trebuie.sa i se masoare duritatea se curata sise examineaza vizual. Locul in care se face masurarea se prelucreaza ingrijit prin procedee de prelucrare imecanica prin aschiere de tipul strunjirii frontale de finisare sau al rectificariil(Ra

2.5. Raportarea

rezultatelor

< 3,2 urn).

2.3. Verificarea sistemului de masurare

Echipamentul din figura 1. de masurare se etaloneaza folosind etaloane speciale ~reeum eel

Rezultatele incercarii efectuate se raporteaza clar si precis ill con.formitl-~t~ I" cerintele standardelor de incercare, aflate 'in vigoare, sub forma unui buletin II 'lneercare (vezi anexa T 3.1). . Raportarea valorii duritatii se face, conform standardelor, astfel: _ pentru duritatea Brinell, conform simbolurilor din tabelul 1. . Exemplu: 280 HB 51750/30 (duritatea Brinell masurata cu 0 "11 ('\I liametrul de 5 mm sub 0 sarcina de 750 Kgf (7350 N) timp de 30 s;

43 IlIccrcllrili<! dllrllllll'.

I"

crcl1rl de durll"IO:.

1'/

- pentru duritatea Vickers, cu notatia: Exemplu: 736 HV 30/20 (duritatea Vickers masurata sub 0 sarcina de 30 Kgf (294,2 N) timp de 20 s; - pentru duritatea Rockwell: Exemplu: 45 HRB sau 61 HRC; - pentru duritatea Poldi: Exemplu: 200 HB. Studentii vor intocmi buletinulde incercare inclus in referatul de finalizare a lucrarii,

Student: R E .F ERA T An .... l.Definitii ~i notiuni de baza: Grupa

3. Documente de referinta
Pentru efectuarea corecta urmatoarelor standarde: a unei incercari de duritate se vor respecta prevederile

STAS 10251-80 SR EN 10003-1: 1997 STAS 492/1 ~i STAS 492/2 STAS 493-91

de de de Incercarea de

Incercarea Incercarea Incercarea

duritate duritate duritate duritate

prin zgariere; Brinell; Vickers; Rockwell.

2.8chita

piesei / probei

de incercat:

3. Calcule pentru determinarea duritatii.

SO ill<'("'l/r/ tit! tlurltntr.

ln '/lfl''''

,,/., '". III ./, I

/'11"

"'

Universitatea Politehnica din Bucuresti Catedra Tehuologia Materialelor si Sudare Laboratorul de defectoscopie
Corp CF 105 Spai ul Independeniei 313 Sector 6, Bucuresti cod 77206 tel. 4104384/445

Lucrarea iNCERCAREA LA INCOVOIERE PRIN SOC

Scopul lucrarii

: cunoasterea modului in care se concepe ~ise conduce 0 mecanica a unui material.

inl't'l'llli

BULETIN DE lNCERCARE Nr /

A DURITApI . . '" . . . . . . . . . 1.1. Definitii ~iterminologle

A

1. Notiuni generale
. I

Cornanda nr ./ , client: : Proba incercata: '.' Material: ~ Data primirii probei de incercat: Data efectuarii incercarii: Caracterizarea si starea probei: Modul de pregatire a probei: Denumirea metodei: Standard de metoda: Procedura nr.: Etalonulutilizat: nr Valorile masurate: . Rezultatul incercarii:

. Incercare: operatic tehnica de determinare a uneia sau mai multo!' earaeteristiei ale unui produs in conformitate eu 0 procedura specificata, incercare
obiectului controlat.

mecanica:

incercare avand la baza

solicitare mecanica u

Echipament de masurare: toate mijloacele de masurare, etaloancl , materialele de referinta ~i instructiunile care sunt necesare pentru efectuarea masuratorii ( sinonim: sistem de masurare ). Etalonare: ansamblu de operatii care stabilesc, in conditii specificate, relatia dintre valorile indicate de un mijloc de masurare sau de un sistem de masurare ~i valorile corespunzatoare ale unei marimi, stabilite eu un etalon de referinta . Raport de incercare: document care prezinta rezultatele incercarii si all! observatii relevante pentru incercare. Rezilienta: rezistenta la tncovoiere prin soc determinata prin incercarea UIIII' pruvete eu crestatura in forma de"U".Se noteaza cu KCU~i se exprima in J / em , Tenacititte sau energia de rupere: energia consumata la ruperea 1111111 pruvete eu crestatura in forma de "V".Se noteaza cu KV si se exprima in jouli (J).

Precizia rezultatelor ~i incertitudinea de masurare: Observatii:

. .

.................................................................... ...................................................................

Operator, Numele Semnatura

Verificat,

Aprobat, sef laborator

f/lcercarlJu
52
iIlCt:r("lfl!" /" fIlCQI'II/erc fir/II :fIlC.

10 tncovoiere prln

soc.

1.2. Principiul incercarii 1.2.1.Schcma de principiu: Incercarea consta i11 ruperea unei epruvete prismatice prevazuta cu 0 crestatura in zona de mijloc prin Jovirea ei cu un ciocan (ciocan Charpy ) in partea opusa crestaturii. Acest Iucru se poate observa in figura 1 in care se prezinta schema de principiu a incercarii.

1.2.2. Utilajul folosit Pentru realizarea practica a incercarilor de incovoiere prin soc se folosc utilaje dotate cu ciocane-pendul, denumite pe scurt ciocane. In figura 4 se prczint schema de principiu a ciocanului Charpy. Se disting urmatoarclc parti ccimponente: 1 - placa de baza 2 - montanti (suporti) :3 - cadran 4 - ac indicator 5 - ciocan- placa 6 - epruveta
l' I

ciocan-placa lovire reazeme

<,

2 G=mg
5

1
epruveta

6
Fig.4. Schema ciocanului Charpy

Fig.1. Schema de principiu a incercarii. b)Epruvete folosite : Pentru realizarea incercarilor la incovoiere prin soc sunt folosite epruvete standardizate si anume: -epruvete cu crestatura In "U" ( fig.2 ); -epruvete cu crestatura in "V" ( fig.3 ).
A

2. Modul de lucru Pentru efectuarea unei incercari la incovoiere prin soc se aplica intocmai prevederile standardelor in vigoare (vezi documentele de referinta). In mare, problemele care trebuie rezolvate sunt urmatoarele: 2.1. Alegerea tipului epruvetei Tipul epruvetei se alege in functie de proprietatea d termina, astfel: Proprietatea principal a Tenacitatea KV Rezilienta KCU

principal a care . l

A-A
furtIOO.II.

, --j 55 ~O.6 u
I

A-A

Tipul de epruveta folosit

rn

1.1

27.5OA2

W
R= I D.07 0A

'-----\-'I...,..--~

r J / cm

cu crestatura in "V" cu crestatura in "U"

h=2;3;S b = 10 ; 7.5 ; 5 ; (2.5) rectificat

A: -t

127.5 OA2 R = 0.25 .O.07

2.2. Pregatirea epruvetei Epruveta trebuie sa indeplineasca toate conditiile de precizie dimensional a ~i I II Iitate a suprafetei conform standardelor in vigoare (vezi documentele de referinta). Se acorda atentie deosebita zonei cu crestatura, 2.3, Veri fica rea sisternuluide masurare Echipamentul de masurare se etaloneaza folosind etaloane speciale. Valoar I Hit nu trebuie sa se abata mai mult de 2% fata de valoarea marcata pe ctalon,

N,8 ...

(I

Fig.2. Epruveta cu crestatura in "U".

Fig.3. Epruveta cu crestl'itllrii in "V".

I". ""'/Ire'"
2.4, Efectuarea incercartl astfel incat sa fie lovita cat rnai exact In spatele crestaturii; - se ridica ciocanul eliberandu-se spatiul de actiune al acestuia; - se pozitioneaza acul indicator la valoarea maxima de pe eadran; - se declanseaza caderea ciocanului numai la eomanda personalului din laborator sau a cadrelor didactice, - dupa rupereaepruvetei, eioeanul se opreste eu ajutorul franei. - dupa oprirea ciocanului se recupereaza epruvetele,
Se determina urmatoarele proprietati si marimi:

{II ("('/II'II/at'

pr/"

~'IIC.

('II dt cste mai mare contractia transversals specifics se apreciaza ca plaslit:illll\' nuucriulului este mai buna si fragilitatea este mai mica .

. se-aseaza epruveta pe reazemele aparatului,

- Caracterul

ruperii epruvetei poate tifragii sau ductil.

Aprecierea earacterului ruperii se face dura aspectul macroscopic al acesteia. 'eeliunea de rupere fragila (cristalina) are aspect cristalin, grauntos si lucios. , cctiunea de rupere ductila (ten ace) are aspect fibres, mat.

- Cristalinitatea - Tenacitatea
(pentru epruvete cu crestatura In "V")

C, si fibrozitatea

F'b

e pot determina prin mdsurare sau prin comparare. Metoda prin masurare ( fig.6 ) Relatiile de calcul folosite .. sunt: C;> (Sf / So) x 100 [%]

KV

We = Gh, - Gh2
,

[J]
"

We- energia efectiva.consumata - Rezilienta

la ruperea epruvetelor; In "U") ,

KCU

(pentru epruvete eu crestatura = We/ So [J / ern"]

So - aria sectiunii de rupere a epruvetei (cea din dreptul crestaturii); So = b x a" = b ( 1 - h) [cm2] - Contractia transversala specifica T.
prin soc, sectiunea de

Sf= S firagi'1a

Sf Sd

= af x

b,

[mm"] [mm"]

Dupa ruperea epruvetelor incercate la incovoierea rupere a acestora (fractura) arata ca in figura 5,

So - Sf

Fig.6. Stabili.rea cristalinitatii

l----.{

$i flbrozitatii.

Contractia transversala spee~fica se calculeaza

' t'" c~~t.'

relatia:

" .

Metoda prin comparare consta 'in compararea eu ochiul Iiber a aspc (II h II rupturii eu scari de apreciere a earacterului tenace, constituite pentru fiecarc lip tI. I pi uveta ~i prezentate 'in standarde.

hltimea initiala

= [( b - bl ) / b ] x i00[%]

2.5. Raportarea

rezultatelor

bi
Fig 5. Sectiunea de rupere'a probei

RczultateleIncercarii efectuate se .raporteaza clar ~i precis In conformitate ru Ill'intele standardelor ,de incercare, aflate In vigoare, sub forma unui bulctin II 111 1,'" are prezentat In referatul T5. Raporta =a rezultatelor incercarii de incovoiere prin $OC se face, olllilll1l

lundurdclor,

astfe I:

III,.,.,,'''''u lu '""III~" , 1"111 '" -Pentru epruvete cu crestatura in "U" se precizeaza: -valoarea rezilientei, [ J / ern"]; . . -energia disponibila a ciocanului, [ J ]; -adancimea crestaturii, [mm]; -grosimea epruvetei, [mm]. Ex.: KCU300f215 7" 150 J / cm\ KCU30013IIO = 250 J / cm2.
Student: ,"

REFERAT
l.Definitii ~i notiuni de baza:

An ....

Grupa

energia disponibila a ciocanului . -Pentru epruvete eu crestatura in "V" se precizeaza: -valoarea energiei de rupere, [J]; -energia disponibila a cioeanului, [J]; -grosirnea epruvetei, [mm]. Ex.: KV300/5 = 70 J; KVl5015 = 40 J. ~a1oarea energ~ei de .; grosimea epruvetei energia disponibila a' eioeanului Se folosesc simbo1uri1e simplifieate: KCU 5 = KCU30015110 ; KCU 3 = KCU3001311o ; KCU 2 = KCU300/2IIO ; KV = KV3001IO. Studentii vor intocmi buletinul de incercare
lucrarii.

_~ l
adancimea

L:aloarea rezili~ntei - groslmea epruvetei

crestaturii

L'L

2.Schifa piesei / probei de incercat: .

inclus in referatul

de finalizare

3. Documente de referintar.. Pentru efeetuarea corecta a unei incercari prevederile urmatoarelor standarde: ' STAS 1400-75 ST AS 7511-81 Incercarea U. de incovoiere prin soc se vor respecta

de incovoiere

prin soc pe epruvete crestate in

Incercarea de incovoiere prin soc pe epruvete crestate in V. ST p.s 10026-75 Incerearea de incovoiere prin soc pe epruvete crestate in U si V. Determinarea cristalinitatii si fibrozitatii rupturii. SR EN 10045-1: 1993 Materiale metalice. Incercarea la incovoiere prin soc pe eeruveta Charpy. Partea 1 : Metoda de Incercare. ~ 4 M pe epruvete Charpy. I..:..l1:.:;.c.:.;.e;r.c:c,,-aO-r_ea_la_i_n_c_o_v_oi.ere Partea 2 : Verifiearea prin masinilor SR_EN 10045-_2_: 1_9_9_ --L..:::: .:.;a:.,:t.:..er.:.;i;;;::a.:..le->.ill..:.::.;:et:..:a..::,li;:.;:c.:..e.<:,. see de incercare (ciocane pendul),

~_.'.!!.!."'TIllr"i!.11I rll!!!"IJI,~1!. prtn sac. ..:..;;.;..!.::..:.:..------~.~--,---.-----

Universitatea

Politehnica Bucuresti
si sudare

Catedra Tehnologia materialelor Laboratorul de defectoscopie COl'P CF 105 Splaiul Independentei 313 Sector 6; 77206 Bucuresti

Lucrarea . INCERCA.RI TEHNOLOGICE

Scopullucral'ii:Cunoa~terea
L......

Tel: 4104384/445

desfasurare

rolului incercarilor tehnologice ~i a modului a acestora precum si utilizarea informa~iiior obtinute. _

Te-

BULETIN DE iNCERCARE A REZISTENTEI LA INCOVOIERE

1.Notiuni generale
PRIN SOC (data) " ,

incercare

Nr,: ,
Cornandn nr.: ,./ ,

.1
; Client:

:
, .. "

_ operatie tehnica de determinare a unuia caracteristici ale unui produs in conformitate

sau mai multor cu 0 procedura

~~~!:i~~~~~~~~~:, , ' ,, , ,
Data primirii probei de incercat: ~~racterizarea .~i starea probei: ., , ,." ,

;'
, ; '. , , .. ,

.
.
. .'

fllcercare tehnologicii

, .. , :.,

;. .

ipul epruvetei:

Marimea masurata: rezilienta; energia de rupere. Temperatura la care s-a efectuat incercarea: StandarduI de metoda: ; Procedura .~. :
0

Ecllipamellt de miisurare Raporf de Incercare ~: incercarea

specificata, -incercare avind drept scop determinarea capacitatii unui material de' a se prelucra printr-un anumit procedeu tehnologic, In conditii tehnice bine determinate. Exemple: - incercarea de turnabilitate; - incercarea de deformabilitate; - incercarea de sudabilitate; etc. _ toate mijloacele de masurare, etaloanele, materialele de referinta si instructiunile care sunt necesare pentru efectuarea masura.torii ( sinonim: sistem de masurare) . _ document ce prezinta reultate!e incercarii si alte observatii relevante pentru incercare.

Valorile masurate: Rezultatul incercarii:

. :"':"~":':".:..;' I";':";":";';"':";'':'" '.:,.':",:"~":.:.' .:..;"~: ':':"~":.:.'... :..;,;.. :.:..~ :.; :..: ~:.:..':";"';"';';:' .~:.:..,;.:.. ',;..':":"~":.:.':,,:",:..:" (. , " ; ; Fibrozitatea: de rnasurare:
: :

Caracterul ruperii.. ,.,., " Cristalinitatea: Precizia rezultatelor si incertitudinea

;, ..

:.. ~ . .
1

tehnologica de turnabilitate

a materialelol'

rnetalice.

Observatii:

'. :: :: :~:::::::: ~::: :: :::::: :::: .: :: :'.'

....................................................................................................
,............

TurnabHitatea este proprictatea tehnologica a materialelor de a fi. tU1"I1111l' III uare lichida si de a se solidifica obtinind configuratia formei de turnare realizutr III aeest seop. Aceasta proprietate se apreciaza eu ajutoruI calificativelor (hllil satisTacatoare,etc) ~i depinde In principal de urmatoarele proprietati lizil'l II materia1elor:

Operator NumeIe

Verificat

Aprobat

Sef laborator

Fuzibilitatea

- propritatea

Semnatura

materialelor de a trece In stare lichida print: aport minim de caldura din exterior. Din acest punct vedere deosebim materiale greu fuzibile (Thill?' 1)00"(') W; V; Ti; Co si materiale usor fuzibile ('1'11\1'<1000(') l':I Pb; Sn. .

\111

It,
(II

('/

Tensiunea supetficialii. Fluiditatea

Contrac(ia

- forta care se exercita la isuprafata lichidelor datorita interactiunii dintreatomii de la suprafata lichidului ~i cei din interiorul lui. ' .. . - proprietatea naterialelor de a curge cu u~i.tril'lta in state lichida ~i de a umple 'cavitatea in care sint turnate. En influenteaza in cea mai mare masura proprietatea tehnologica detumabilitate a materialelor, - proprietatea naterialelor metalice de a se contracta la trecerea din starelichida In stare solida si ulterior, in tlrnpul racirii plna la temperatura ambianta. prezentate
,',

Accesul materialului Incc prin sisternul de canale plan de

separatie
. \

metalic in stare lichida III interiorul forme] de ce forrneaza reteaua de turnare ca ill Iigura l.b.:
retea de turn are
I /

IIJlIl;!ll' ',('

cavitatca
formei
\

fi ltru
/

~r-:--\~:~+l--:-: ".
amestec de

---T--I'-.:', y.-/.'-'-,/7/'---,

7"',~, ;

-l~,-'}-serniforme
... ' '7
ILl I I
1 '

f,onnare ------i!.'.,'" J..

I

II' =:': \":.,

1. ::" ".'

W---. ".
1,. '.

' .. \.

'

.'.

Fig. 1.b.: Forma

de turnare a

.'.

r-c,

..

.i

probei-spirah

In general, intre proprietilile fizice dependenta prezentata ill tabelul de mai jos:

~i turnabilitate
,.'

exist!
.'

. .. ~..

.:

..

.',

.:'
,
,

'.'

.'.

Atunci cind:
Temperatura de topire-solidiicare Tensiunea superficiala Fluiditatea - Contractia Legenda: -"'cre~tere

-'"

Turnabilitatea

i1C

2.2.Contractia

specificii

-'"
scadere unui material, se mascara prin .

Deaceea, diferite procedee

pentru a putea apreciaturnabilitatea proprietatile fiziceenuRtate anterior. '

.
'

Valoareacontractiei specifice se poate estima in raport cu volumul materialului tumat (contractia volurnica) sau In raport cu dimensiunea (Iungimea) unei probe special realizate in acest scop (contractia liniara). 2,2.1.Contractia volumicii

2.1. Fluiditatea,

Fluiditatea unui materialmesic se poateaprecia folosind metodaspiralei. Aceasta consta ill masurarea lungim] portiunii din spirala umpluta de materialul . metalic pe parcursul trecerii sale. din stareJichi,p~ ill stare solida. Pentru apreciereacu' usurinta a lungimii spiralei, inlungulacesteiaS';.au practicat repere de lungime din 50 in 50 mm. .', . . .. -. Forma de turnare a probei-spirala se realizeaza din amestec de formate obisnuit . conformtehnologiei aplicate , formelor nepermanente. Pentru aceasta se _ foloseste 0 placa" m6del ca cea din figura J .a :
, It..: .

Ca urmare a contractiei metalului turnat in forma la trecerea din stare lichida In tare solida, in piesele tumate apar retasuri interioare sau exterioare.Cunoaster f1 volumului retasurii $i a. mecanismului formarii eipennite luarea unei masuri tehnologice sau constructive pentru prevenirea lor ca de exemplu preveder n maselotelor la elaborarea semifabricatelor prin turnare, Forma probei conice pentru determinarea volumului retasurii pre cum si forn II 1 Ie turnare a acesteia se prezinta in figura 2.: .

<::>

~.

l]t
b7'
I,

1!OO .
~.

>

zonn !II'
aparltkretasuril
II

R -

.~

modelul probei

rnodelul retelei de tumare pentru determinarea velumului retasurii ~i forma de turnnre

II

Fig. I.a, Placa model prnbel-spiraht.

Fig. 2.: Proba

icesteia

~ 2.2.2.Contractia liniara
0

== __ ~===

.n'

cornpozitie chirnica data se determine eu ajutorul unui aparat alcatuit dintr-un ereuzet, 0 tija fixa, 0 tija rnobila si ceasul comparator pe cadranul caruia se poate eiti valoarea absoluta a contractiei liniare In sutirni de mm. Constructia aparatului pentru determinarea contractiei liniare In stare solida se poate observa in figura 3.:
TIJA MOBILA TlJA FIX A COMPARATOR
_______ . I _ I

Contractia

liniara In stare solids a unui aliaj eu

cornparatorului porneste de la rcperul "I 00" catrc rcp "'ld "O", la un moment dat fiind diferenta dintre valoarea 100" ~i indicatia 1I1'1I1111 pc cadranul comparatorului. Se inregistreaza cresterea in timp a contractici ~i ('
Acul

ontractia

.4

tra eaza graficul contractie-timp

K - t a carui

forma se observa In figura 4.:

K[mm]

I
CONTRACTIE~

Fig 3.
Aparatul

Fig 4. Dependents contractie liniara-tlmp

1~====::;=:=====lIl=T/
I

pentru determinarea contractiei liniare in stare solida.

Ka--

CREUZET

t[min]
------------~------~~
Se va calcula contractia liniara finala in stare solida in proeente cu relatia:

3. Modul , de lucru 3.1. Masurarea fluidWitii

Dupa turnarea materialului in forma ~i solidifiearea aeestuia, se realizeaza dezbaterea formei si se determina lungimea spiralei -in em. Se cornpara apoi lungimea spiralei astfel obtinuta eu lungimile altor spirale obtinute anterior in alte conditii, tragindu-se eoncluzii ill legatura eu fluiditatea aliajului turnat In diversele eazuri eomparate. -

s, = -(x 100
o
unde

[%]

Ka este oontractia absoluta [mm]; 10 este distants initiala intre tije [mm].

Pentru cazul de fata lo=200mm. compara valorile obtinute eu eele din tabelul 1:

3.2.Masurarea

contractiei specifice Tab.l : Valori ale contractiei relative. pentru diferite mate rl volurilidi relativa
Nr. crt .: 1 2 Aliajul Fonta eenusie Contractia

3.2.1.Contractia

Dupa executarea formei, turnarea ~i solidifiearea aliajului, 'dezbaterea ~. curatirea epruvetei, se determine volumul retasurii cu ajutorul apei turn ate dintr-un cilindru gradat. Se va ealcula valoarea contractiei volumiee relative cu relatia:

x,

f%l

Fonta maleabila, Aliaie Cu-Sn

Fonta eu zrafit nodular, Aliaie Cu-AI Otel Alinj AI-Mg' Al-Si n'lult ill"
It('1 ' IIII I II !l11I1 I

K LS =

~.

xl 00

[%] unde Vr este volumul retasurii [crrr'];

3
4 5

Ve este
Valoarea contractiei

1.0 1.5 1.25 1.8-2,5 1.0-1.25

volumul epruvetei

tara retasura [cm '].

volumiee variaza In intervalul (0.5 ... 13)%.

t Rnportareu
RI'/Illt

1''''

I'

1"

1I1'Illllpkllll'V

I I '["1' 1IlIIId

1111'III.

~f~,~~a~c~ar~i~le~hl~lO~fu~gt~ce~ .. 64 [lIcel'd!rilel1I1olvgice.

65

Student:

. Grupa

REFERAT
l.Definitii si notiuni de bad: .

An ....

2.Schite explicative. (dad este cazul se mai adauga

fila):

Il'Imolll ./1'1111I"

______

._

hI

I }J)i~-!_-,!l-in-ari-t:-~~iO}!_ri!~~~
Dcrcrminarea
I

_,_--___r----.-- __ ---,-_ .
[mm] Calificativul turnabilita ii:

fluiditiitii:

Lungimea spiraJei deteminata prin peterminare contractiei volumice relative

[%]:

t masurare:

Lucrarea
Califiea tivul turnabilitatiu Scopullucrarii:

TEHNOLOGICITATE
a. cunoasterea influentei pe care 0 are tehnologia de obtinere asupra configuratiei pieselor; b. proiectarea tehnologica a unei piese din pulberi sinterizatc.

Determinarea

contractiei liniare relative

[%]:

Variatia contractiei liniare absolute in raport eu timpul de racire a probei la temperatura ambianta,
I

1.Notiuni generale LlDefinitii si terminologie

ACMMJ
2.00 l.8U 1.60 1.40 1.20 1.00 0.80 0.60 0.40 0.20

Prod us - rezultatul unui proces de productie (piese, semifabricate, ansambluri, , teme tehnice, bunuri de consum etc.) Tehnologie - ansamblu de procese, metode, procedee, reguli, operatii, faze, ionditii tehnice etc. aplicate, executate sau care se desfasoara, in scopul obtinerii (Inbricarii) unui anumit produs. Tehnologicitate - insusirea unui produs de a se putea obtine prin apliearea unoi inumite tehnologii, intr-o etapa data, In conditii economice avantajoase. Proiectare tehaologica - proces de proiectare a unui produs urmarind I alizarea lui prin cea mai convenabila tehnologie. 1.2. Tehnologicitatea unei piese

t
o
5 10 15 20 25 30 35 40 4550

Observatii:

In procesul de proiectare a unei piese trebuie sa se rezolve urmatoarele probleme: - asigurarea rolului functional; - alegerea unui material' corespunzator; - adaptarea configuratiei piesei la 0 tehnologie convenabila, Ce inseamnatehnologie "convenabila" ? tehnologie care: - saasigure to ate conditiile impuse piesei finite; - sa fie compatibila eu materialul ales sau cu altul echivalent lui; - sa.conduca la costuri de fabricatie minime. Intre tehnologia de obtinere a unei piese si configuratia acesteia exists 0 str n. I atura: piesa poarta "amprenta" tehnologiei al card rezultat . t Yn llIod oil nuit, analizand 0 piesa putem sa deducem tehnologia care s 1\ folo It I' 111111 ohl lit 1'1'/\ 1. P nhu 1 "1'111 I I lit I. It II!I I III ic" 0 pi sa este necesara cunoasterea amanuntlt /I It hllllill I I I 1'111 Ill' I" 111111 'lln s-a optat, a avantajelor si limit -101'

I 11

68 1fhnu~J(wHnm

._ 'I'"",,o{Ilirltnlt!::..' _

10 {!<)J);inuJ;lre,se va studia, .ca exemplu, tehnologfchaeee pleselor obtinute p ttglomcrtlrea ~l compectarea pulberilor. 2.TehnQlogi.cjtatea vieseJor obtinute din pulberi 2.1. Pulbert

+ f

poans.on supenor
matrita

comprimat

.poanson
/'. inferior

un material granular format din rnetale pure, aliaje, compusi ltltermetllJicH sau chimici, materiale nemetalice sau amestecuri mecanice ale mai mulror component! din ceil enumerati, Dirnensiunile particulelor variaza frecvent intre 1 ~l400 urn, pui!nd f ~imai mari,
Pulberea este

10.compozltia pulberil in.tra:

liant 1 .., 10%
.<ff:i:mv lubrlfiant 1 ... 10% pulberi'

Fig.I. Schema de principiu a proeedeului de fasonare prin presure Sinterizarea este procesul prin care comprimatul se consolideaza intr-un corp I)Hd sub influenta caldurii, Ea seamana cu un tratament termic, dar este mult mai
romplexa din punct de vedere al fenomenelor care se produc in materialul

umprimatului.

Z.2. Tehnologta de ob~inere a unet piese din pulber] In mod obisnui! aceasta cuprlnde etapele:
3. Configuratia pieselor din pulberi presate
In anexa T7.1 sunt prezentate familii de piese din pulberi presate In matrita ce I" zinta detalii exterioare sau interioare d~tipul ~alturilo~ de dimensiuni si..schernelc Ii . prin.cipiuale presarii acestor tipuri de piese.Prin combinarea configuratiilor II' .stor piese simple se pot obtine piese foarte complicate.Tinand seama de 1lIlllicularita!ile presarii si de existenta unei directii de presare, rezulta ca nu se pot Ilhline anumite detalii cum sunt cele reprezentate in anexa T7.2. .

4. Modul de lucru Obiectivul final al rucrarii consta In proiectarea unei piese presate din pulbcri.
I' -ntru realizarea acestui obiectiv studentii vor parcurge urmatoarele etape: Insusirea tehnologiei de presare a pieselor din pulberi .. Studentii vor studia materialele care intra in compozitia pulberii si I (Ill (lguratia pieselor obtinute prin presare. , Fiecare student va primi un desert al unei piese, si pe baza anexelor prezentei lucrari VOl' rezolva urmatoarele prob1eme: - alegerea directiei depresare; ., identificarea detaliilor care nu se pot obtine prin acest procedeu

Fas?oarea
(fig.I).

se realizeaza prin presarea pulberii in matrita, din doua parti , . '.' . .

Ceea ce se obtine ,in urma presarii este un comprimat, mecanica, friabil.

rara rezistenta

I -linologic ~iintocmirea schitei comprimatului;

- intocmirea _ rezultatele
I lIIi

schitei matritei pentru presarea comprimatului.Un

"

I 'l,01vare a acestor probleme este oferit in anexa T7.3;

obtinute (schite , , model este atasat lucrarii.

mod 'I d'

III

, note , precizari) se inscriu 'in rcfcrutul

70 Te/trr%gicitQte.

Anexa T.7. Familii de piese din pulberi ~i schemele de principiu ale presari] pieselor in matrita
Nr. eet. fRmilii de piesc din pulber! presate

Ane

II

'1'7.

Solutli constructive pentru detaliile pieselor din pulberi

/II.,

in OlatrifA

Scheme

de presare

in matrlfl

a plese lor din pulbert,

Tlpul dctuliului

Gresit

Corect

'If,

Nr. crt.

Tipul detaliului

Gre~it

Corcct

I----Piese

pline de sectiune: - circulara

- poligonal~

,.

- oarecare Piese eu gauri de diferite forme.

Nr, elementer 2p+Im-J

+ +
~

l-matrita (m) 2-poanson (p superior 3-poanson inferior

Muchiile exterioare
I

rotunjite si colturi
ascutite

r!?' ct?
,:." . ';.,'::'

Suprafetele striate se vor inlocui cu

suprafete

~
2 I-matriIA (m) 2-poanson(P) superior 3-poanson inferior 4-detaliu suplimentar

",

"

profilate Golurile in flansele pieselor se vor executa astfel incit sa se evite contururi cu muchii

---Degajari exterioare
SI;1U

2.

- circulate

-EBBidentic

1~

interioare

- poligonale

- oareeare

~e
profilate profilate diferit

..~~~
Nr, clemente=3+nr.
suplimcntare

rcrpendiculare pe lirectie de presare.

t
,"

,:'i :,:., :.
:-,

detalli ale plesei: 3+1=4 l-rnatrita (m) 2-poanson(p) superior 3-poanson inferior 4-detaliu suplimentar

f~
.

:.:

..

* olD
::;I ;'i .... ::

-0 CD D 11if
\: : li
': I
I '

e
I
.~

,\'

~D
I

;., I 'j I

I,:
.,

:; i ::
"
I

:,'

ascutite,

.-~-

'-

-@ '/

to

1;=
"

Piese pline eu salturi de dimensiune. -cu portiuni

Suprafete cilindrice cu axa

perpendiculara pe directia de presare

'~
~~
Nr. elemente=3+1 81 piesei: 3+1=4 detallu

-.
,P

Proeminente

0P

It{tl-<:;

v ,P

10

cilindrice perpendiculare pe directia de presare Suprafetele conice interioare nu se VOl' executa de la muchiile piesei . Alezajele cu diametru sub 2mm se vor executa ulterior

-eu portiuni

suplimentar

,
l-matrita (m) 2-poanson(p) superior 3-poanson inferior 4,5,6-detalii suplimentare

Piese eu gaurl ~i salturi de

..

. dimensiune.

~'

1~

~LOJ

,Uj

'
I

,i~-:
@1
I

'.

Suprafete conice limitate de suprafete cu. dirnensiuni, mai mari la capatul cu diametru rnic . Gauri cu axa perpendiculara pe directia de presare,

E!J EillIJ
._(!
I I II

rn

I!'> I'

---

II

Nr. elemente>=3+3 ale plesei: 3+3=(/ Plese eu adineituri.

detalii

suplimentare

-j-------+-h

Muchiile se vor

5.

,_ .I.__

~_,=

1-

1141,.,,111 ,~pllmentare Nr. element "Ie pI 11 I

'lU

l-rnatritajrn) , 2-poa~son(p) superior 3-poanson inferior 4,5-detalii suplimentare

tesi.

60YB
,P . p

P':}"\t

12

Suprafetele
13

filetate se vor executa ulterior.

:.'

I;
I

II I null:

l,.rpl~.
\'lP

dircctia de presare este continuta In planul dcscnului. dltl'\,li I d . presarc cstc pcrpcndi '\flarl'l pc plunul tics .nului
.=

72

TcI'lIolo!:ldlo(t!.

1'/II111II1SIrI(IIIt!.

An('1(81'7. Student: .

Model de lucru pentru proiectarea

unei plese dln pulberi

REFERAT
L I)cfinitii ~i notiuni de baza:

An ....

Grupa

Desenul piesei finite.

'

,.

....

..

'.

',

..

.'.

',"

,,'.',

,0,,'

Desenul comprimatului.
Nota: directia de presare s-a ales identica cu axapiesei; detaliul punctat nu se poate obtine prin acest procedeu tehnologic (degajarea interioara este perpendiculara pe directia de presare)

.Schita matritei pentru obtinerea comprimatului,

______ -2

.Desenul ~=~--3

piesei finite (Ia indicatia cadrului didactic):

l-matrita 2,3,4,5-p"ansoane 6-tijli fixa

Nr. elemente

= 3 + 3 detalii suplimentare ale piesei = 6 (Detaliile suplimentare ale piesei sunt: 2 gauri interioare +un salt de diametru exterior)

Operatiile tehnologice care urmeaza a

fi executate dupa presare:

.

- sinterizare j . se va executa degajarea interioara perpendiculara

pe axapiesei

prin strunjire interioara,

1.ncscllul (;Omprinlfltului:

----------._-----------------Lucrarea

PROCES TEHNOLOGIC
4.Schita matritei folosita pentru obtinerea:comprimatului:' Scopullucd'irii: Cunoa~terea structurii unui proces telmologic.

1.Notillni genera Ie Ll.Deflnitii ~itermrnologie

Procesul tehnologic - 0 parte componenta a procesului de producjie ill decursul caruia se efectueaza logic si treptat rnodificarile si transforrnarilc materialelor necesare obtinerii produsului. Operatia - elementul de baza al oricarui proces telmologic si este definita en fiind 0 activitate ordonata si limitate in timp efectuata de un muncitor sau 0 echipa de muncitori :tara intrupere, la un singur loc de munca, cu uneltele ~i utilajele necesar " asupra unuia sau rnai rnultor materiale in scopul modificarii proprietatilor fizicochimice, formei, dimensiunilor, netezimii si aspectului suprafetelor. Faza - una din elementele constitutive ale operatiei care se realizeaza dintr-o singura asezare si pozitie. a suprafetei de prelucrat, ell aceleasi unelte de 1ueru si LI acelasi regim de lucru, . Documentatia tehnologica - totalitatea documentelor i11 care este descrish tehnologia de obtinere a unui produs. Aeeasta cuprinde: desenul de ansa 111bIII, desenele de executie a reperelor, fisele tehnologice (materiale, timp etc.) Fisa tehnologica - document ajutator in care sunt descrise operatiile " i IHZI'll unui proces tehnologic de executie al unui reper sau produs. 5.0peratiiktelmologice care urrneaza a fi executate dupa presare: 2. Procesul tehnologlc de executie al unui produs 2.1. Notiuni generale Procesul rehnologic reprezinta totalitatea actiunilor care realizeaza un al1l11l1il stadiu a1 transformarilor materiei prime in produs finit. Functie de felul pro sului ichnologic, structura acestuia este diferita; astfel, de exernplu, pentru un procc: tehnologic 0' PI' .lucrari mecanice, structura sa contine operatii, faze, tr ccri, 111IHlIII. miscari, P '111111 pi ui('l'I:lI'('a unu i proces tehnologic este bine sa so urmjircnsc: l'all-y I criterii:

I r .supune luarca tuturor masurilor pcntru I' Ilizare produsului rata de performantele prevazute in documentati tchnica ~i tehnologica; crit triul economic - presupune realizarea procesului tehnologic in condi de cficicnta maxima; criteriul social - impune proiectarea unui proces tehnologic care sa asigur conditii de munca cat mai usoare pentru personalul de deservire. Pentru laborarea unui proces tehnologic este necesar un proiect de executie {'[lll' coniine total itatea desenelor de executie necesare, desenul de ansamblu produsului, desenele subansamblurilor, memoriul justificativ alte documente tehnice,
crit eriu]
I('/III/(

conforrnatici

Km~
Material

UII (JJ

fuller I Corll Matcriai Ol.J?

v

n,5 x 45"
18 &ll.Ll
Material

OLe 10

2.2 Exemplu 2.2.1. Analiza

de proces tehnologic ansamblului

de executie

al unui ansamblu

oj GEfii>
Fig. 2 Elementele componente ale ansamhlullli 2.2.2. Programul de fabricatie Produsul care urmeaza a fi fabricat trebuie realizat in numar de 100 buc 1\ i. I'inand searna de dirnensiunile si rnasa pie~elo~. pl:e~um ~j de gradul lor <It .xmtplexitate, tipul de productie corespunde unet sern 011C1. 2.2.3. Schema logica de realizare a ,produsului

120

Ansarnblul ( produsul ) "Suport" prezentat in figura 1 se compune din 3 reper ( fig.2): .,' ' - reperul 1 - corp - este 0 piesa cu suprafete de rotatie exterioare ~i interioar
.oaxiale, marginite de suprafete plane. Materialul din care urmeaza a fi realizat est un ate! carbon (OL 37) ; raportullungime / diametru este aproximativ 1; - reperul 2 - tija - este 0 piesa subtire cilindrica ell lungimea mult mai mar tlt'cat diametrul( raportul lungime / diametru este mai mare de 7 ). Materialul din car '" III 'uza a se realiza ~ste un otel carbon marca OL 37. reperul 3 - placuta - este 0 piesa din tabla ( grosime foarte mica in raport e It lnltc dimensiuni ). Materialul prevazut este un otel carbon de calitate OLe 10.

,--t---

m
3

I
451

l-WC=r--1-=O_ ~~ I l

_-2

- Reperele 1 si 2 se asambleaza prin sudare cu arc electric - Reperele 2 si 3 se asambleaza prin sudare in puncte - Reperul 3 se acopera cu lac de protectie

Tinand cont de componenta ansamblului, procesul tehnologic de realizarc H ucestuia va cuprinde realizarea eelor trei piese componente .~iasa.mb!area lor. Se disting doua posibilitati de realizare a ansamblului ( a ~l b in figura 3 ) dintre care se va alege una considerata mai avantajoasa (b. este mai cornoda deoarcvv previne lovireasi deformarea Executie reper 2 la asamblare a reperuiui 3).

Execu~~
reper I

t__

Asamblare

.~ 2-3 .

subansamblu

b.
Fi~.3 Sdu.'JlIII 1(I~kl\ (1(' renlizarv
I

prod","111

Ii' .,1. An umblu

H,

'up"I'I"

I"

,~~.4I)ro~'es'd tcllDQloUlcde reallzare a produsulul

'I'chnologia

I ~I 11010 10 de ex.ecutie a reperului J de e xecutle t' a reperului 1 este prezentati in fi~a tehnologici
7
!

Fisa tehnologica nr.1

. Masina .Dispoziti unealta Scula

I'm!E..!!.!!!! "'" 'I. Alegerea semi fabrieatului: pentru 0 scrie mica si 0 pics1\ 1I 'ollll!-\1I111\ill II pcrului, semifabrieatul potrivit este 0 bara Iaminata sau obtinuta prin tru '1'1.' dill I If se va debita 0 bucata la lungimea de 21 mm. Pentru realizarea suprali:t'lol ilindriee exterioare si a eelor frontale, proeedeul tehnologie ales este strunjirca iar

I _~__ D~~~:

N - - -------------~
Strunjire a. prindere 1.1 strunjire frontala

Operatii si faze Schita

\I ntru suprafetele cilindrice interioare - gaurirea.

1\ 'prinderile,

Se vor nota eu : 1, 2, .. operatiile; 1.1, ete; f '~ .avans longitudinal; ft .

1.2... fazele; a, b, e- prindcri It', avans transversal; n = miscai '1\

IIrincipala de aschiere. .

Tehnologia de executie a reperului 2.

Universa

Semifabrieat: - sarma obtinuta prin tragere din otel <D4 rom. Procedee posibile : - taiere prin forfeeare , taiere eu fierastraul, trung.Tehnologia

debitarr

pI'

de executie este descrisa in fisa tehnologiea

Fisa tehnologica nr. 2 Operatii si faze Masina unealta Dispoziti

nr .2.
Scula

~~--.-t-----~
1.2 Stnmjire cilindrica exterioara Stnmg normal Cutit de stnmjit exterior Nr .oenumire
I. Strunjire

Schita

[L"
'~

,.

1.1 Tesire 0,5 x 450 a.desprindei'ep'rindere 1.2 Debitare

177 Uf
t\c
ft

--

n
-=!=lI

Strung normal

Cutit Universa profilat

2 1.3 Strunjire cilindrica exterioara

~ 12x 10
.

Cutit Strung normal Universa de debitat

la lungimea de 35 mm.

17-t

Tehnologia de obtinere a reperului 3:

1.4 Debitare la lungimea de 20.5 nun b. desprindere Nr

Cutit de debitat

Semifabrieat: tablli decapata cu grosimea g = 0.5 rom. sau banda eu grosimca g = 0.5 mmsi latimea b = 15 rom. Tehnoiogia de executie este descrisa in fisa tehnologiea nr .3:
Fisa tchnologica nr 3 Operatii si faze Denurnire Debitare a. prindere
Schita

I. Masina unealta Dispozitiv Scula

..

Operatii ~i faze ~~numire Schita

Masina .. unealte: DiSpozitiv

Scula
\ I

1.1 taiere .

OJ'

-i'

OJ
~
~'

" .ft "Foarfeca ghilotina

.J

,.

Qpritor
"

Cutite "

2.20aurire

4J
2

'-@II
~

~I

Strung normal

burghiu Universal clicoidal

I,

b.. desprindere

t---E __

r
\ \
indoll

"(

4J4
Indoire burghiu clicoidal ,10 a. prindere 2 2.1 Indoire la 120
. b.desprindere

2.3 Gaurire ~ lOx 8 b. desprindere Strung normal Universal

.~' -'.-

Dispoziliv
. de .

_._--_.
ontro)

~,

/I'/II/h/,/I'

'1/

conform scheme: din f

Suduru
In CUt~

~=~~~~~~~--.-------------------~
_

'luden!:

.. ',

' ..

J, Asamblarea tsusislsu: J si 2: Elernente componente:

REFERAT

An ,'"

Grupa

I-=--=---:-:--:--~--::--:--:--:---::----------------

,
I

-reper 1- corp -reper 2 - t~ja Procedeul de asarnblare: - Sudare manuals cu arc electric cu electrozi lnveliti. Dimensiune de control: 45mm,
i ---------

I.Definitii

si notiuni

de baza:

---,-----2, Asamblarea reDeruiui 3 cu'subansamblul format din reperele 1 i

3 -~--

-1-:-'-----.---1'

2:
Elemente componente: - subansamblul 1-2 - reper 3 - pHicu!a Procedeul de asamblare: - sudare electrica prin presiunein puncte - variants posibila : lipire Dimensiune de control : ----'_3_mm __ , ---'

I //
dona puncrc /----

..,,_--,-,_

de sudurn

2.Schite explicative ( dad este necesar sa se mai adauge

fila):

:Operaiia : Vopsire.

---:-

Elemente vopsite: - reperul 3 - placuta Procedeul de vopsire: - scufundare sau pensulare 3. Modu! de lucru Dupa documentare si urmarirea demonstratiilor de executie, In cadrul carora flt~n~ii vor cauta sa identifice operatiile ~i fazele procesului, fiecare student va prl!Pni cfLte un desen al unui ansamblu caruia Ii va intocmi tehnologia de fabrieatie. I\c asta va cuprinde: - dcsenul ansamblului si desenele reperelor; H hema logica de realizare a produsului; - flsele tehnologice pentru realizarea reperelor; - J iscrierca operatiilor de asarnblare. K~:I,U\hll I S In:; 'rill in referatul lucrsrii cuprinzand una sat! mai mull file, PI' :llOlllt III continunr 1.

,\I

"11""",'1//1,.
H' "''", \

111"""11/,1.

'", "'

/."1/'/1'''11''

I. I)('JIII mireu ansamblului: Htp(>tc:

N... Crt.

() 'nUmilZ

-------ITh~In.=::-:=--r-;-;-:~~-,::-----.J Buc. Desen nr. Material Semifabricat

Lucrarea:

PARAMETRII

REGIMULUI DE LUCRU

-------~~~---4~-+----~
Numar de bucati executate: Schema Iogica de Obrin;e;r~e-;a~an;;;-;s~a;;;m;;]bhil~u;J.IU;;i;:-:--------------_J

Scopullucrarii:

lntelegerea notiunii de regim de lucru. Realizarea unor corelatii intre acesta si procesul pe care 11defineste.

1.Notiuni generale 1.1. Definitii i terminologie Regim de lueru _ Ansamblu de conditii extemeinvariabile care, pentru un interval de timp, determina functionarea sau modul .de utilizare a unui sistem tehnic (masina, instala!ie, etc.). Denumirea se adapteaza si se :completeaza cu specificul procesului in care este implicat sistemul tehnic. Exemple: regim de a~chicre, regim de sudare, etc. ~ Marime fizica de natura mecenica. electrica, termica, etc. proprie unui proces, prin reglarea careia un operator calificat poate impune regimul de lucru dorit. _ Succesiune determinata de ac!iuni care au ca scop realizarea unui obiectiv. _ Succesiune determinata de actiuni 'intreprinse in scopul transformarii materiilor prime, energiei ~i informatiei in semifabricat si apoi In produs finit. _ Supravegherea permanenta a regimului de lucru a unui proces si lntreprinderea unor actiuni corective 'in cazul aparitiei unor abateri de la valori1e prescrise. rocesului 1.2. Rolu) Un proces tehnologic de realizare a unor produse poate fi privit ca.un si: t cu intrari ~iiesiri conform figurii 1.
'Ill,

Parametru

Proces tehnologic Monitorizare esene: ansamblu; reper.

Materiale, Energie

1 ~
] . [PROCES TEHNOLOGlC

/
----.

[ii.",i.IO
En~gi'

I~ [

I
\ k

_ nformane. . [1" \~/

Infoll'Ul\ic

Fig.I. Fluxul de intrarc ~ii sire In un (lrm:l'~ tdllwlll

8-1 Pnrametrl]

rel(/IIII1/II/

tie IlIerll.

Observatii: Materialele la intrare sunt: semifabricate, materiale auxiliare, medii de lucru; F011a de munca este de fapt cornpusa din energie (umana) si informatie (cunostinte); Materialele de iesire sunt: produse + deseuri; Energia la iesire este energie disipata: pierduta sau recuperata; Informatia la iesire reprezinta cunostinte noi, dobandite.

2. Modul de lucru Dupa documentare, studentii vor urmari 0 demonstratie In car' de cativa parametri de lucru. Se vor parcurgc

Ii

prezenta un proces caracterizat

(Upi II

a. b. c. d. e.

Conducerea efectiva a unui proces tehnologic presupune interventia operator asupra unor parametri specifici procesului respectiv, conform figurii 2.

identificarea parametrilor regimului; stabilirea valorilor regimului de lucru nominal; identificarea unor marimi de iesire care caracterizeaza procesul; aprecierea valorilor marirnilor de iesire la functionarea In regim 1\0111111 II modificarea "accidentala" a unui parametru a regimului; t..aprecierea valorilor dtarimilor de iesire la functionarea In regim accld 111111 g. "elaborarea deciziei de reintrare a procesului In regim nominal sau U7.lI " recomandate penttu demonstratie pot fi:

,..------I
Reglar~]

I
. _

Corectare

I I
inforrn8tii

Procesele
, 0

'-----,-----'

Reglare

intrari

I c=:) I ,PROCES TEHNOLOGIC I c=:) I

al regimului de lucru poate capata

ie~iri

IqI

prelucrare prinaschiere ( strunjire, frezare, gaurire, etc.); un proces de sudare ( rnanuala cu electrozi metalici inveliti, cu electric in mediu protector de gaze, prin presiune, prin puncte, etc.) un proces de taiere termica oxi-gaz. studentii vor completa referatul anexat.

II

In timpul demonstratiei,

Fig.2. Schema conducerii procesului tehnologic prin reglarea parametrilor regimului de 'lucru Un parametru 0

valoare gresita :

printr-o reglare eronata; sau accidental, datorita unor cauze interne sau exteme.

Orice modificare a unui parametru al regimului de lucru conduce la 0 schimbare a valorii uneia sau mai multor marimi de iesire. Informatia dobandita in urma constatarii variatiei marimii de iesire poate conduce la 0 decizie. de corectare a parametrului modificat (manual sau automat). . . . Din punctul de vedere al functionarii sistemului tehnic regimul de lucru poate

fi:
nominal, atunci cand sistemul functioneaza la parametrii optimi (stabiliti); uzual, atunci cand sistemul functioneaza la parametri apropiati de cei nominali, dar totusi acceptabili ; . . accidental, atunci cand sistemul functioneaza la parametri eronati, avand drept rezultat marimi de iesire inacceptabile ( de exemplu produse rebut, consumuri x esiv de materiale, energie, avarii, etc.).

1/1

1"1/111/1'

11111'

NII/II/IIII

iI,. 111111/

"u",,,,rrri/,,

111""11/

I I

1111

, tud .nt:

REFERAT
1. Definitii ~i notiuni de baza:

An ....

rupa

I'

1//,11/1,111/

"'III/lwllli

d"/II'"1

/'/1/1"/,,,

/11 ",,/11"111111

turunr,

----

I \

hC'1111I11 'W
1"

In'lI prucesulul: I. , 1I1n proccsului:

Lucrarea: PUNEREA iN FORMA PRIN TURNARE

Scopullllcrarii:Cunoafjterea
II) " 1Ir1llllc.n ,

i id I entiifi Icatl' (denumire

~i notare):

h) l~c~jmul de lucru nominal:

"

"

modului de pun ere in practice a unor procedee de turnare, analiza comparativa a 'procedeelor de turnare din punct de vedere al preciziei dimensionale ~i al calitatii suprafetelor obtinute in strinsa Jegatura cu forma geometries a pieselor ce se pot realiza prin aceste procedee, utilizarea informatiilor necesare intocmirii tehnologiilor.de tumare pentru cUvefse piese. ' Ins)l~i.t:ea terminologiei 'speeif}ce, . . .
",

c) l\1arimi de iesire caracteristice

(denu~-;:ir=e:-~:-;i-n-o-:t;-a-r-e)::-:---------l

l.Notiuni generate 1,:1.r>efinitii ~i terminologie

- procedeu tehnologic de realizare a pieselor prin introducerea unui material metalic in stare lichida intr-o forma de tumare special executata. - ansamblu compus de obicei din doua parti (semiforme), Forma de turn are care contine 0 cavitate avind configuratie si dimensiuni identice cu ale piesei care se toarna, ReJea de turn are - ansamblu de canale prin care materialul topit patrunde In cavitatea formei astfel lncit curgerea sa sa nu produca defecte de structura in piesa turnata, - element al formei de turnare realizat In scopul crearii configuratiei interioare a pieselor care necesita aceasta, Rasu[latori - ansamblu de canale special executate in forma de turnare prin care se asigura eliminarea aerului si a gazelor rezultate la turnare . .- operatia tehnologicamanuala sau rnecanizata ce consta In Fonnare realizarea formei de turnare. - element folosit ..'. la formare, avind configuratie ~i dimensiuniapropiiate de cele ale formei tumate; el compunedin una, doua (semimodele) sau mai multe parti, - material granular folosit la materializarea formelor Amestecde temporare, compus de obicei din nisip cuartos, argila si apa. (ormare - forma de tumare ce se executa din amestecuri de formarc Forma tem orara obisnuite (nisip si argila) sau speciale (nisip ~i lian]i sp ciali) si care sunt folosite la 0 "in ur~ IU/'IIHl'l di 11'11 indu-sc p ntru : coat 'I' a pi '1H.'iun nnt.

Turnare

cl)

Vnlorile marimilor de iesire in regim nominal'

I '

) PlIl'um trul modificat "accidental=s]

valoarea sa:

I)

V"l'iatia marimilor de iesire (valori):

) I,r~ r mularea deciziei de adoptare

illtoarcerea

a masurilor corective pentru procesului in regim nominal sau uzual:

11/1 /'11111'/1"'" f"I/'IIII,,11I

111111"'"

",IIl""'1I

fl' f"1/""

1"'III"I/I"fI'

II

fo''!.!!!l!J.
SI'mil't'rlllflIlCl1tii

- forma de turnare cc se executa din cirnent, ipsos, samota folosita la citeva turnari dupa usoare reparatii
intermediare. - forma de tumare metalica din fonta, otel sau aliaje neferoase folosita la un numar foarte mare de turnari (sute, mil) tara a neeesita reparatii intemlediare. -suprafata, de obieei plana, care separa semifonnele. - amestec fin de nisip cuartos si anumiti alti aditivi ee distrugerii formei de tumare la ,

T('hnoloJ,!hl de realizare
()hi~lluit

ll1:1nllllh\

a formelor

din amcstcc

de

fOJ'IIlIlI'l'

Formii
perf1/al1el1tii

Succcsiunea

obisnuit se prczinta

III

fazelor operatiei de formare manuala eu arnestec de Iorruurc tabelar mai jos:

SUpro[a(ll de ,'ieparatie
Pudrii de izola{ie

serveste pentru prevenirea extragerea modeJ.ului. Lantetii

~'A$eZarea semimodelului inferior si a ramei de turnare inferioara pe pJaca d formare. - Pulverizarea pudrei de izolatie si introducerea amestecului de model priu cernerea amesteeului de fonnare.

ClI.tie de miez A.mestec de miez

- instrument metalie ee se foloseste pentru netezirea suprafetei pilniei retelei de tumare sau la remedierea eventualelor deteriorari ale suprafetei formei de tumare. - dispozitiv In care se realizeaza miezurile prin formare din amestee de miez. - material folosit pentru formarea cuartos In amestee eu ulei de in ). miezurilor (ex: nisip

Semirnodel
inferior
"

% .'

/ /

Rama de
tumare

1.2.Tehnologii de turnare 1.2.1.Turnarea in forme temporare

Turnarea metalelor ~i aliajelor ill piese presupune folosirea unui model al njutorul caruia se realizeaza forma de tumare temporare. In figura 1 se omparativ modelul de turnare ~i piesa ee.va rezulta dupa dezbaterea formei

II I

('\I

I"
ell

/1111 11111\111' ';

~'Introducerea

amestecului

de formare

pina la urnplerea

formei

si indesarea

Piesa ce se va tuma

acestuia. . .. - inHituratea surplusului de amestec de formare eu ajutorul idata e mar inile su erioare ale ramei.

. . 1 d 1 uner ng e e ernn

Marca , Plan de separatie Fi~.J.Pj(,NR turna

Semimodel inferior Modelul

Placa de

formare

Semhnude] Inferior

~imodelul ell t"I'1'"1

I) I

/'/11/,.,<'01 II/

larmn prt turnurr,

PUII,"""

I" ,,,,,,,,, I"f" ",""",

~-------

'I

c. - J\samblarea m~dellllll~ pe cepuri.pudrarea sa si a suprafatei de separatie. . - Montarea ramer supenoare eu asezarea In forma a modelelor retelei de turnare

c.

si a rasuflatorilor.
- I,!1trodueerea si indesarea amesteeului - Indepartarea exeesului de amestee acrisire.
Model pieior
pilule de' turnare

.
de model si de umplere. de formare si exeeutarea canalelor de

- Dcschiderea formei ~iasezarea serniforrnelor ell suprafata de separatic in sus. - Indeparlarea prin suflare a amestecului de formare cazut prin pieiorul pilnici de turnare.
- Realizarea alimentatoarelor prin unirea eanalului de distributie sau pieiorului pilniei de turnare eu eavitatea formei. -Realizarea legaturii dintre favitatea fonnei si rasuflatori daca aeestea din urma sint lasate in su rafa a de se ara ie a formei. '
Scmiforme

Model rilsufiniori Rami! superloara

Model sect!?nat "" " Canale de

aerisire

Ill,

..

----t=~----;::.:::::3_--_!~--.""j
/

Model canal de dlstributie

Bolt de orientare Plnd de form are

Pladi de rormaR

f. -Demulare.

d.
Realizarea pilniei de turn are eu eupa respectiva, , Extragerea din forma a modelelor piciorului pilniei ~ierasuflatorilor. Nctezirea su rafatei interioare a ilniei de turnare. .
Model picior pilol. de turnare

t
9J
~M'.'~"'~'
Pilule de turnare C au ale de aerlslre Placa de formare Rama superioara

Model canal d. dlstributle Mod.1 sectlonat Rama lor.rloara Plaea de formare

g. - Formarea miezului

I)

1'1111",.,,, '"
III 1'1111""'1/ I"

}1'II'II'/lflll

' "IItl prln turnarr.

-----------------------------------------------turnorc.

----------------------i asamblarea
fonnei.

h. ~ Y.arca miezului in marci

2.2.Turnarea In forme pcrmanentc.Tehno\ogia tnetaliee (eoehil~) fara supraprc~iune .

Tu,:narea In fot~ne metal ice tara suprapresiune

de turnare ill forme

presupune

parcurgerea pentru operatia de

urmatoarelor.etape.dc lucru;
,
____ R.m~ superioarA Cavitatea formel Mlez

"a.

Pregatirea'

formei

metalice

, (co chile i)

II

turriare.Curatarea acesteia. -'b. Pulverizarea pe suprafata formei a unui derivat al petrolului pentru a ,usura extragerea piesei tumate din forma. , , C~ Inchiderea ~i blocarea semifonnelOr: d. 'I'urnarea propriu-zisa. e. Extragerea piesei dupa solidificarea metalului turnat. .f Taierea rete lei de tumaresi a rasuflatorilor. _ g. Curatirea piesei. . Doua exemplede cochile se prezinta in figura 2:
Miez Pilnia de Rasuflatoare turnare Piciorul pilniei de . Piciorul ..::!@:-r--riT---r*",--ri-r--r-;I" pilniei

l.

Turnarea propriu-zisa; Dezbaterea fonnei de turiiare ~i extragerea piesei turnate: Det.a~area mecanica sau termica a maselotelor ~i retelei de Poh~~rea zonel?r piesei tumate In care s-a realizat operatia Curatire mecalllfa (sablare; tobare; etc.); Control final.

. turnare: precedenta; , ' " , '

turn are de Alimentator turnare

, -,
Suprafata de ,-'--- separatie Canal distributie

~----------~

b-Coehilii eu doua cavitati

Fig.1

a-Cochila pentru turnarea unui piston

-3.Modul de lueru
Studentii vor urmari doua demonstratii descrise 'in lu~rare, apoi vor trece In revista tumare. Fiecare student va primi apoi un desen tehnologia de obtinere a piesei prin turnare de turnare a unor piese prin proc d -I piese obtinute prin alte proc do tll' al piese din fonta cenusie si vor - -lIi\, In forme tempon re din am . t 1\ suprafetei de

Retea de
turnare

formare obisnuit. . ' Se vor schita: piesa tumata

cu precizarea
An

soparauc,

1111 /':111

~i

Zone de taiere

'

modelul, forma de tumare. S hil'\ . deseneaza In referatul

xnt.

""

I'///"'/I,t

11/

",,,,,,l/,,III

11111I,'/1' l'IIII"~"1/ III "IIII//l/'fill

-------------------------------Student:
REFERAT

turnarc.

. Jrupa

An ....

lDefinirii

~j

notiunl de baza:

2.EtapeJe obtinerii unei piese prin turnare In forme din amestec obisnu (enumerare, eventual schite ).

l'un

/1',/

I" /,.,,,'"

,"111 11/1//,11.'

"Wl/",.,.,,",
i IIwtlcllllui. respect] 11I1 ,,"1111, (I I cI UI(11l

iiI'" ,1/11' ".,.'"1111/'

","./1,.,

'1'1

Uh' t'l\lIl pl(' cl turuate \'IIc1ll1ll1lll1dnctic):

Lucrarea: LEGILE PRELUCRARII

Scopullucri'irii:

PRIN DEFORMARE
procesele

PLASTICA
de prelucrare

Cunoasterea legilor ce guverneazii rin deformare lastica.

1. Notiuni generale 1.1. Definitii si terminologie

Deformare plastid - proces de deformare permanenta a unui material sup us unor solicitari ce depasesc limita de elasticitate a acestuia. Prelucrare prin deformare plastid - procedeu de punere in forma constind din redistribuirea materialului prin deformarea plastica a acestuia . 1.2 Legile prelucrarii prin deform are plastics

III

'1\111 formei

de turnare:

Comportarea materialelor metalice in timpul prelucrarii prin deformare plastics respects anumite legi stabilite pe cale teoretica si experimentala.Acestea sunt:

c: 1. Legea volumului constant: facind abstractie de unele pierderi de material prin ardere si prin indesarea materialului cu goluri interioare, se poate considera ci'i volumul materialului se pastreaza constant in timpul deforrnarii: V semifabricat = V oiesa deformata 2. Legea coexistentei deformatiilor elasticc si a eelor plastice: deformarea plastica este insotita de aparitia defonnatilor elastice. In urma inlaturarii fortelor exterioare, deformatiile elastice dispar, ramanind numai cele plastice. 3. Legea rezistentei minime: deplasarea punctelor corpului deformat, situate pesuprafata perpendiculars pe directia fortelor exterioare, are loc pe distanta cea mai mica la perimetrul sectiunii. 4. Legea aparitiei si echilibrarii tensiuniIor interne: in timpul deformarii plastice, in interiorul materialului apar tensiuni ce se opun deformarii si care tind sa se echilibreze reciproe. 5. Legea similitudinii: la deformarea in conditii de similitudine a doua corpuri geometric asemenea, acelasi material, eu aceleasi caraeteristiei mecanice, presiuni specifice de deformare p si P: egale, intre fortele de deformare P si P, si marimile lucrului mecanic necesar schimbarii formei W si W, exista relatiile: " p = PI; PIP, = (l 11,)2; W/W, = (l/1,)3 unde 1 si IJ sunt marimile liniare earacteristice ale celor doua corpuri.

---

11111 J "11""/,"

'//1

,,1/1/

/If/II

tI"/(ifI//II/"""/I/lnl,

LCI{/lcpn/llc,a,1I prl" deformare piastlctl,

lill

. Modul de lucru Student:

\\1\' Ii

. Grupa

Dupa In usirea enunturilor celor 5 legi, studentii vorasista la experimentele VOl' ajuta sa inteleaga mai usor esenta unora dintre aceste legi.

REFERAT

An ....

Experimentul

nr.1.

Sc supune refularii 0 epruveta prismatica confectlonata dintr-un alia] neferos, usor deformabil (fig, 1). Aceast experiment se executa In scopul punerii In evdenta a Il' iii volumului constant si a legii rezistentei minime. p
I

1.DefiRitii~i notiuni de baz8;

,

i
I

10

'--'-'

-_.+ ,;.
i i

I I

Dimensiuni: 10III - inal!imea probei inainte/dupa deformare. ao; bolal;bl - dimensiuni1e sectiunii transversale a probei inainte/dupa deformare.

Masurindu-se
In ele doua stadii.

dimensiunile

probei

inainte

~i dupa deformare,

se vor calcula

volumul initial si volumul final al acesteia. De asemenea se vor schita formele probei

Experimentul

nr.2.

Se supune indoirii 0 proba dreptunghiulara din tabla subtire din doua materiale diferite (fig.2). Se va observa fenomenul revenirii elastice In scopul sesizarii legii .oexistentei deformatiilor plastice si elastice. Se noteaza cu:
U - unghiul de indoire al probei in dispozitivul de indoire; UI- unghiul de indoire al probeidupa inlaturarea ei din dispozitivul de. tndoire.

S vor masura
IIII1 illl'O

unghiurile

si

UI

Fig.2. indoirea unei probe din tabla' pe rind, pentru fiecare proba ~ise va calcula
se inscriu In referatul

r v mirii clastice.

Ob. -rvnjiilc si c pli ajiilc relativ la aceste experimente uu-x

11

III

I"/J""

III III",lIrl/

1"'"

III I ""/"fII"If., II/I/It/.'II

Punerea

tn /rm",'1

pr/n aschlere:

l-: perirncntul

Ji::~'---------------------'--:"--'

,', hill! probei:

III Ii 11 t '

Dimensiuni masurate: d ' de;:jf,~o:::rm=a:r:-:e:--TiDC'-:'up=-a;;--:;d-=-er.fo:-:::rm-:-ar-e----+~In~a~i~n~te~d~e~. !P:D~~up!!a~~ .. ~ i__-------~~d~e~fo~rm~a~re~~~d~e~fonnare

~_~

10 = .
an

Ji == .
al

Lucrarea PUNEREA
Sopullucrarii: .

bo":"
VI=

bj= . Vo';"

I,
II

iN FoRMA PRIN ASCHIERE

de obtinere a suprafetelor prin

Cunoasterea posibilitatilor prelucrari prin aschiere.

I(

I.Notiuni generale 1.1.Detinitii si terminologie (II! ervajii referitoare

f , f . :

la marimile Vo si V I:'
',' : .. ' ' : \

.
o :'" '. ..'
I. I', : I', _~; II

I~
piesei.

Punere in forma - modalitate Semifabricat

defonnare plastica,

de realizare practica a conditiilor impuse form i

i';1': ' '~~l~d~~~' ~~i~~~ .~~~~ 'i~~~~i~: :~~~ii~~~i 'd~ ~~; ' .'.'..
I I .

~ :..' :.. ;.;..'

~ . ,

- produs obtinut prin procedee tehnologiee primarc (turn~I~', sudare ete.) care urmeaza a suporta transformari ale former in

..............................
E pcrimentul 2: Inainte

.
, Ungwuri Materialul A aA= aIA='
.~aA

'

Sehita probei Dupii lndoi,re

de indoire

.MaterialulB
aB= , alB =; ~aB.'= ai~ - <XB=
"

'.
-

= 'alA

aA.=
:.

seopul obtinerii piesei finite. .' Piesa finita - piesa rezultata In unna unui proees de fabricati= si care indeplineste conditiile pentru a fi montara intr-un subansamblu. Prelucrare' prin aschiere - modalitate de punere In forma ee constf 111 modificarea formei semifabrieatului initial prin indepartarea adaosului de prelucnm sub forma de aschii eu ajutorul uneiseule aschietoare. Adaos de prelucrare - stratul. de material prevazut pentru supraf t'l semi fabricate lor, eare urmeaza a fi indepartat printr-un procedeu de agchierc (~I , degrosare sau finis are), in seopul obtinerii la aeeste suprafete a unOl" anumi! parametrii prescrisi pe desenul de executie al piesei. Adaosurile de prelucrare sUllt: d degrosare, intermediare si de finisare, Degrosare - operatic de prelucrare prin aschiere in care este lnde;:> irtal t' I mai mare parte a adaosului de prelucrare, dintr-una sau mai multe treccri. Finisare - operatic de preluerare prin aschiere prin care sun! ob\illlill dimensiunile, preciziile dimensionale si rugozitatile finale sau apropiatc d lc Iinlll irnpuse suprafetelor pieselor. Aschie - bucata de material

( '011
, I ,

')1II,:1l j cxp li t" leatu:, .. ,

, ,

detasata de pe suprafata de prclucrat In

prevazuta
III

tit 'lll

, .. ,

,.,
"

.;

.
,
0;

.,."
: ~

: ,'..:.'. :
..
'

:.'
'"'

.
,~

.
t

~'

sculei aschietoare, Scula aschietoare

- unealta

I' ...I.,.......

..........................................

masina-unealta, folosita In procedeele de pr

1'(11'

cu muchii taicto prin nschi '\t.,

rc, montHt

Jll' II

III I I'IIII~"'" (II/till/III 1'rll/ "Jl'hI"'l".

Punere

(lIjl,mld

prill a$c/ll~r~.

111\

Muchic tiiictonre
\ III' \

- inters e\iu dintre doua suprafete ale p~r~ii activ

prelucrat, indepartandu-I

ale scul

2,1. Precedee de prelucrare

Schernele de principiu

prin aschiere
mai uzuale procedee de prelucrare

piltrunde in materialul

sub forma de aschli (sinonim

I i~).

ale celor

prin

Procedeu de prelucrare prin aschiere - totalitatea activitatilor speeific xiesare generarii suprafetelor prin combinarea miscarii relative dintre scul II:;> .hictoare ~i semifabricat, Principalele procedee de preJucrare prin aschiere sunt
II

aschiere sunt prezentate

in anexele Tll-3.

3. Modul de lucru
0biectiv~1 final al lucrarii consta in alegerea procedelor pentru puner 'n III forma prin aschiere a unei piese.Pentru realizarea acestui,obiectiv studentii vor HNj lit mai intai la 0 demonstratie practica 10 cadrul laboratorului de prelucrari prin aschi I unde li se vor prezenta principalele procedee de prelucrare prin aschiere (strulIJiI frezare, gaurire, rabotare, mortezare, rectificare), precum si rnasinile-un lit corespunzatoare fiecarui procedeu. . Fiecare student va primi un desen al unei piese, ~i pe baza anexelor prezent .j lucrari va rezolva problemele de la punctul 2 (subpunctele a-d) - alegerea procedeului de prelucrare .prin aschiere a unei suprafete.in coatinuare este prezentat un model de rezolvare a acestor probleme. Rrezultatele obtinute (schite, note, precizari) se inscriu in referatul TIl al carui model este atasat lucrarii. MODEL DE REZOLVARE

rul otarea si mortezarea, strunjirea, frezarea, gaurirea, rectificarea etc. Generarea suprafetelor - deplasarea unei curbe in spatiu dupa 0 anumita leg care l~i schimba sau nu forma. Curba care se deplaseaza si care genereaza suprafa] cste denumita generatoarea G, iar traiectoria descrisa de un punct oarecare al ei, i tirnpul deplasarii, este denurnita directoarea D.In cazul generarii suprafetelor pri aschiere, deplasarea generatoarei in lungul directoarei este data tocmai de miscare U\j~ului sculei in lungul traiectoriei directoarei. Miscarea principala de aschiere - miscare a sculei sau piesei care realize procesul de desprindere al aschiei de pe suprafata semifabricatului. Se executa cu vltezd principald de aschiere Vc de catre scula sau piesa. Miscarea de avans - rniscare a sculei sau piesei avand drept scop .aducerea 1\ III erea de noi straturi de material In fata t~i~uJui sculei, deoarece acesta nu poat -uprinde dintr-o data intreaga suprafata de prelucrat. Se efectueaza cu 0 viteza d tvans vfi fie de catre scula, fie de piesa de prelucrat. Exista mai multe tipuri de avans

avans transversal oarecare /0, etc.

Jr, avans
I

longitudinal fi, avans vertical

lv,

avans circular

!C, ava

Addncimea de aschiere - stratul de material indepartat la 0 trecere a sculel aschietoare, masurat pe perpendiculara dusa la suprafata prelucrata (se noteaza cu t).

Desenul de executie al piesei finite

Pe schita desenului de ~xecutie al piesei, pe care fiecare student 0 transcrie in referat.se vor nota cu cifre toaib tipurile de suprafete simple, conform exemplului d maijos.

2. Alegerea procedeelor de prelucrare

prin aschiere

Alegerea procedeului de prelucrare prin aschiere se face' astfel incat acesta sA asigure conditiile impuse piesei (tipul, calitatea si precizia dimensionala a suprafetelor preJucrate -v, anexele TIl-l si TIl-2). . Procedeul de prelucrare ales trebuie sa fie eel mai ieftin materialului piesei. . " . .' Pentru alegerea procedeelorde prelucrare prin aschiere unei piese se pr cedeaza astfel: . a. se identifica procedeele de prelucrare posibile pe baza tipului de supr rat~(v. anexa TIl-I); . " b. se selecteaza precedeele de prelucrare luand .ca baza' calitatea upr f ~oi (v. anexa TIl-2); , , c. se identifies schema de prelucrare si scula aschietoare corespunzatoare (v, IIn ca T11-3 ); . d. se identifies masina-unealta (v. anexa TII-3).

~33,6_

90

V lv/\! /::j/

WI
III" 1'11111""" /11 /lIflllIl SI: VlI
11111 lI~t''''''rt',

Punere

fit

fi"'''1J. pr/II

asciI/ere..

pC!

trccc apoi la complcturca tabelului din referat, ibil ' prin care sc realizeaza fiecare suprafata in parte.
0, Procede

eu tipuril

procedea

Se com leteaza punctul c de pe fisa de lucru e~ 0 seh~mli de pr~neipiu. In alegere, a unuF procedeu de prelucrare prin aschiere folosit la obtinerea unei suprafe] de pe piesa primita.

posibile de prelucrare prin aschiere.

Procedee oosibilede prelucrare prin aschiere, Strunjire MorteFrezare Rabo- Gaurire Rectizare tare ficare x x x x X , x x x

c. Schema de principiu pe,ntru strunjirea cilindrica exterioard.

\

Nr.
Tt.

Suorafata Tipul plana frontala cilindrica ext. cilindrica ext. orofilata conica ext. conics int. plana frontala cilindrica ext. cilindrica int. conica int. plana (canal)

Piesa-semifabr.icat Suprafafa ~ // /relucrata

S, S?
I--,~h

Sd
S~

x x
x x x x
x

x
x

S~ S7

.'

x -

7
---.----

I
.

Ii

x
x
X X

I ~ __ .'_._._._. -I

.~.i-I-I

\'
.Ii -z
(

SH
,
, 'I

x x

'10

x x

x
x 'x

z /
n

;f

-L.

, II

-Ul
.
\~fitde

-J

It

m~:j,carfade rotatie a plesel I ft = avansul transver~a fl = avansullongitudmal

=

Yn continuare, utilizand anexa Tll.2 se selecteaza procedeele de prelucrare priu aschiere dupa calitatea fiecarei suprafete, completandu-se tabelul de la punctul b din referat conform exemplului de mai jos.

strung

,1'111

b. Selectarea procedeelor rafetelor: Suorafata Nr. Ra (urn) rL

S,

de prelucrare

prin

aschiere .dupd calitatea

La etapa urmatoare se comp 1eteaza fiecare procedeu de prelucrarej'rin a~.chiere.

~ tabelul eu ma"iriile-unelte y

utilizate

If!

d. Denumirea masinilori-unelte folosite

I
Strunjire x x x x Frezare

Procedee alese. MorteRabotare zare

Gaurire

Rectificare

S,

S,

~'I

~ S/, SL
SlI

S,j
SHJ

63 63 08 63 63 63 16 63 63 6.3
32

x x
x

..

..
;

-."

X
,

Procedeul ales struniire gaurire

Masina-unealta Strum! Masina de zaurit

Procedeul ales mortezare reetificare

Masina-unealta Masina de mortezat Masina derectificat

--

.;

11111

/'/11/"','/1 (11/",,,,,,,,,,,,

1/ ,101,'""

PlllII!rCU

III

["rm(1 prin (licit/ere,

ItI'l

Anexa ILl,
'I'lpul
I'll

AncxIlTII.2, Procedeul de prelucrare Strunjire

exterioara

fctci

Struniire
R

lcll'id! I'ioal"a

R R R. R
P P

Procedeul de prelucare prin aschiere Frezare Mortezare Rabotare Gaurire R R R 0 N N 0 0 0 0 0 R R 0 0

N

Rectificare
R

Grupa Valoarea R, (urn)

Dezrosare Semifinisare Finisare Foarte fina Dearosare Seniifinisare Finisare Foarte fina Alezare eu cutitul Degrosare Finisare Foarte fina Dezrosare Finisare Foarte fina cD<15 mm

Foarte fina
Q

Fina

Semifina

J)Cl!;rO~III'c

'0 ....

'0

'0

'"

'0
Ul

...
0 0

Q -:...

Qo

.... ""

'" '" '"

x

U. X

<I. '"

~
X
.

R R R R
P P

';'"

ldrica
'jour'a
id\

0 0 0
P

R 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

x x
x
x

x x

x x
.~

x
x

,~

rioara
ic{l ;oara

0 0
P P"

Strunj.re interioara

x
x

x x. x

x
x

:'_1=

illltl'i

x x

x x
x

x x

I=~

Iionrll
11.11 I1Ii1 I'
\

0 0 0 0 0 0 0 0

Frezare cilindrica Frezare

frontala

x
x

x x
x

x x

R iOal C R 0 0 0 0 0
I

0 0
P R

R
R p. p

x x x x x x

x
x

\'

x x x
x

'IO(1re eluri rioare ( '1111 cluri inte; 'ioare Dun turi ext riaoare f )1111 turi . il1l'l 'ioarc ( '1111III'de pHil In 1I1'h) ro
( '1111 III

Burghiere Rabotare Mortezare

Prelucrarea

cD>15 mm R
Degrosare Finisare Degrosare Finisare Rabotare Frezare Rectificare Cu tarodul

x x
x

0
p

x
x'

N
N

R R
p

0
R

ro tilor dintate Filetare interioara Filetare exterioara

x x
x

x x x x
x
x

Cu cutit
pieotene Cu filiera Cu cutit pieptene Rectifieare Degrosare Finisare Foarte fina Finisare Foarte fina Semifinisare Finisare Foarte fina Medie Finisare

de

x x

JI IIJ IIIrioar
11(: 10111"-

.p

-..,:)

'x

x x x
x

0 0

R
N

R
R

R
N

0 0 0 0

P P N N

Rectificare rotunda Rectificare plana Honuire Lepuire

x x
x

x x x

'!lId

ie

P
p

1~
11'1("'11111: R

P
0

0 0

0 0

x x
x x

x x

x x x

f-

x
x x

x
=

recomundat; P - posibt! de executat,'N - posibil de executat dar

lIt'apl/cob"

'-

11/'" '{'(III/flllllllf,' () -

1111

1'111I1''''11

In IOr/"d pr/" !!~~'.;;'''~/c::..'rc:.:',

Pu"~'1!4 fir [",mil /lrl" aschiere.

III

Anexa Tll.3. Scheme de prelucrare prin aschiere

I )('lIllIlIif:!
t

Anexa T II ..'.
rDn:el=ll~II=I!~lf=ea~. =ro~c-'e~d~~u7Iu~i-:~G~Ar,l~r~R~I~R~E~----'--~~---------------------~----~ Miscarea

?roeedeului: STRllN,JIRE

principala
II

A 1t,~I'(/r<!{/ principald ,''''''Il/Cllo de: piesa II Iiscurea de avans

executata de: seula Miscarea de avans

Denumil'ea

chietoare .;

de:scula achictoare avarlS Ion itudinal, avans transversal I umumirea sculei: cutit de strun ltcnumirea ma,yinii-unelte: strung Srhcma de principiu a proeedeului: .
"\I'Clllala

executa/a de: icsa sau scula a~chiet9are (avans vertical) sculei: burghiu Denlllnirea mdi(;:'n:-;iI-:-'-~u:':n-l:eJ..~re~.':: m=-:a:-::s-;:in~a;;-:;d;-c-g-:a;-u-r'7.it:-------:----------'----l Schema de principiu
(J

procedeului:

Vo'

= miscarea principald

de aschiere .

f,
de rotatte a ptesei (turatia) It = avansul transversal n

= avansul vertical

D = diametrul burghiului

= miscarea

11= avansul
utit de strung

longitudinal

Fig. L Schema de principiu a procedeului

de strunjire

Fig, 3. Schema de principiua procedeului de burghiere

I icnumirea rocedeului: FREZARE MiS 'area principala (' scutatd de: scula aschietoare
Mlscarea de avans
/' (,{,!llala

~-------------------~--~------------------------~ Denumirea procedeului: RABOTARE .

Miscarea principald
executata de: scula a chietoare

de:piesa sau scuta achietoare (aVaIlS transversal Dcnumlrea seulei: freza I trnnnumirea mminii-unelte: rpa ina de frezat
a procedeului:

Ion itudinal

vertical

circular

de avans (!Xeclltata de:piesii sau scula a~cbietoare (avans longitudinal i transversal) Denumirea sculei: cutit de rabotat =~=-.:.L_----~~--J
Miscarea Schema de

,)'('lj{'rn(~de principiu

Den1lll/irea ma,yinii-u~elte: masinii de rabotat (~epjng sau raboteza) principiu a procedeului:

turatia sculei ve
= miscarea principalii

iZ= avansullongitudin~/
t 1'1 ',I'CI
=

addncimea de aschiere

Plos
1~1j.(. 2. S 'hema de prtnciplu a procedeului de frezare

!
v
C

1; = avansul
mil

de aschiere
transversal

t = addncini 'a de aschiere

III , S('h

de principlu

II

proccdculul

iI(' ruboture

II ' 1'1111I'1,,/,

/11/""""

fltI,,"~/'/i/I'l/"
l'IIIII',ta

In

/l1I/lIl/lflll

1I'~\(.:.:.'' .:.:.It;:'r,.:;:.,

II

All

'111.3. Scheme de generare a suprafetelor

'Nr crl Tipul suprafetei Schita prclucrarti Nr. crt. Tipul suprafetel

An xlITII . prin strunjire

Schita prelucrarfi

I tcnnmlrec: procedelllui: A 1I,\'('IIt'eGi principala

I' ,','('IIII/Ia

MORTEZARE

de: scula llchietoare transversal, vertical (morteza

IIlln'u/'ea de avans ('I','(,lIlalii de: iesli sau scula a chietoare

Uenumirea sculei: cutit de mortezat J)(,l1umir~a maiinii-unelte: masilla de mortezat Schema de principiu a procedeului:

Suprafete I cilindrice

-- -II

l
n

Suprafete

6
excentrice
,

cutit de mortezat , suprafata prelucrata miscarea principald de aschiere longitudinal t = addncimea de aschiere ,
=
C

exterioare

j)
~

-(jk
I, ___

II = avansul

Suprafete

01'= adaosul de prelucrare

2 cilindrice
interioare

Fig. 5. Schema de principiu

a procedeului

de mortezare.

Suprafete plane

itudinal, transversal, vertical

G -E~~elf,
II

Suprafete 7 sferice

~-s
~\

"

Ie

Suprafete 8 complexe

Detaliul B
,~

,
Ve = miscarea principala

Suprafete 4
de aschiere ' ,

II

F=====?-u~

-.-

...

-1.---n '

Suprafete 9 poligon~le

Piatrade rectificat Suprofata prelucrata

conice 0
:,"

It

= avansul longitudinal = avansul transversal

/,1-- ~t

-~

J;

Iv = avansul vertical
Plesa de
prelucrat t =' addncimea de aschiere

Suprafete

5
Fig. 6. Schema de principiu a procedeului de rectificare
<;1i('ol!llIl,'

@'
I

Suprafete 10 profilate

---

m
-

_il
P ;'"
17

(
j

II.

rT1l1lTJ

II

( '1(//1

I~-

111 I'/111I1rl',,'" (lmlit

r/I/ "ferr/cr/!.

Punt'r~(' tn f"rfll/J prln asch lere.

II

An.,n TH.
Nr. Tip"l frl. elll~hII~i

Anexa TI l,("

S~bll~

pr,hltr.r!l

STRUNGUL

NORMAL

Clltlt drt>pt

,,"RIm
llilllf6fan

/1

W
1,

Clltlt f"lu'rll
7
iJf;jI>f!f!!t

PF
/,

1!IS~I'kn'

.t::=l

. Clltlt1q~oVQI~.t

pellt'fll

CII\cjt

poair.

de.llro,~.

cr>'. {fttflrl~r

Cu(tt lie colt

pCfttru
3

'1'1'dllcraru 7.ollelnr IIreu

IICftSlblle

~+J1:
Q

Cutlt lIfl\tnl
9

---B

"epjaro bttel'teel'l

Fig. 7.10, Schema de principiu a strungului normal: B - batiu; GB - ghidajele batiului; PFpapusa fixa; PM - papusa mobila; P - pinola; GpM - ghidajul piipu~ii mobile; AP . ax principal; PS - piesa-semifabricat; PC - port-cutit; SPC - suportul port-cutit; ST - sania transversala; SL - sania longitudinalii; U - universal de prindere.

Cutitlamfi pcntrn I'dent

ta

Clltlt peotnl ftllt.at Inurlor

Cllt!t ta( .... II ".ntrll filII_at

Ctltlt ~lith.;

11

nl$tllt

~
H

I,

~
ClItltclm 1:1

",
"

Batiul B serveste la fixarea masinii pe fundatie si la asamblarea elementcl )1' masinii intr-un tot unitar, preluand toate fortele ce apar in sistemul tehnol ic masina-dispozitiv-piesa-scula. In interiorul batiului se monteaza instalatia electri <It comanda ~i actionare, unele elemente ale instalatiei de racire-ungere a sculei ~iUII 1 par~i ale cutiei de viteze. Batiul este prevazut la partea superioara a patului C I JI ill' ghidaje orizontale GB, Papusa fixa PF este asezata pe batiu, adapostestc ulill Iiiviteze si este strabatuta de axul principal al strungului AP, pe care se prinde 1'1 II ell prelucrat ps. Axul principal se construieste de regula tubular, pentru a. 1)('1111111 trecerea prin interiorul sau a semifabricatelor bara, Papusa mobila PM, a~ :1.111 1'1 batiu, in partea opusa papusii fixe, serveste la centrarea pieselor lungi intre v rill! la executarea gaurilor axiale In piese. Caruciorul se deplaseaza pe ghidajele batiulul i serveste la realizarea miscarilor de avans ale sculelor, cu ajutorul celor trei sanil, dill care c. I rOII11t1I:sania longitudinala SL, sania transversal a ST si respcctiv seniti IlIU I

('-tit It

pt

"ron!
pr

lItit.
II

t.

,f 11I.11

'"'

1111

",'/1"",,,

'''jllfll'') 1,,111"/' hi,'"

"/IliUM

in """"

"/,,

lI$chlere:,

-~.--

ncxn ' "U!

Suprafete prelucrate prin frezare

N" crt, Tip,,1 suprnfetcl Nr. crt. Tipul suprafetei Schita , prelucrArii

Tipuri de freze folosite la operatiile de frezare

Nr.
Suprafete plane orizontale 6 Suprafete plane verticale , 1 crt,

Tipul
frezei

Schita

Nr. crt.

Tipul
frezei Freza

Schita

Freza
cilindrica 8

cilindrofrontala

Suprafete 2 complexe de dimensiuni mari 7

Suprafete
plane inclinate

Freza
2 disc cu dinti drepti

Freza disc unghiulara

Canale de pana

Canale

Freza
3 ferastrau D 10

Freza disc profilata pentru canale

de pana
8
cu freza deget

cu freza disc

Freza 4
Suprafete profilate melc-modui pentru roti dintate

Suprafete
profilate

-.
- - -- ~ - d

Freza 11
deget cilindrica cu dinti detalonati

D~.ffi-

L~'f/

interioare de dimensiuni mici -

,exterioare

Freza profilata 5
pentru filetare Freza deget-modu pentru roti dintate

Freza
12 deget cilindrica cu dinti frezati,

Gdtul

~r.,=

,~
, 10

de .
dimensiuni

~,~
de lucru

mici:
6

Freza 13 disc-modul
pentru roti dintate

Suprafete
pro fiJ ate
111

Roti
dintate Joe de 7 14

Freza
cu coada

freze

conica
pentru canalc

1\ '1
II

"1/"",,, /"',,'''',' ,.,,"

/',lnlf'll' fir urm4 rln a~chlt!'t!. 11).1,/,'1"

Anexa 1'11. MA~INA DE FREZAT UNIVERSALA CU CONSOLA

/BS

8
1.Definitii

Student: .. ,.. , Grupa: .. , ,

,"',.,.,."'" " ,..

Rl:FERAT
~i notiuni de baza:,

-.::-

~~----AP

l--'r-----f._y
B
G
j

PE

2. Schita piesei cu nota rea suprafeteior

.

'

Fig. 1. Schema de principiu a unei masini de frezat universale cu consoli: a .:pir1ile principale componente; b - montarea capului de frezat vertical Partile componente de baza ale masinii universale de frezat sunt: placa de baza

PB, pe care este -montat batiul B al masinii, 'in interiorul acestuia fiind cutia de viteze ~i d avansuri, actionate de motorul electric. De la cutia de viteze, axul principal AP primcste miscarea principala n si 0 transmite sculei S, ce se fixeaza pe lID dom port scu It\ sustinut de bratul suport BS. Semifabricatul se prinde pe masa MP a masinii
poate executa miscarea de avails longitudinal, transversal ~i vertical. Pentru functionarea ca masina de frezat verticala, bratul suport BS se d 'p1nseaza la stanga, pe ghidajele orizontale G2 , iar pe ghidajele verticale G, (fig. 1. I ) S monteaza capul de frezare vertical CFV, care preia miscarea de la axul principal III II usinii si 0 transmite prin intermediul unui angrenaj conic, la axul port-scula vI'lli 'Ill ;1PV. '
'(It'

I '0 {'II/I""',,)/I 3.

,Irlllil JI,{/I 11~('''Ic're.

Procedee

---------------------------------de aschiere
posiblle

I'urltm:a

fh {orlllil prill sudare

1'1

Sunrafata Nr. Tipul 2 3 4 5 6

Strunjire

Frezare

Procedee posibile Mortezare l Rabotare

Gaurire
"

Rectificare

"Lucrarea PUNEREAIN
"

FORMA PRIN SUDARE

b. Selectarea procedelor de aschlere dupa calitatea suprafetel

Suprafata

lSc'onullucrarii; Insusirea cunostintelor privind modul de obtincre semifabricatclor si pieselor fi~ite prin sudare. Alegerea proeedeului de sudare.

Nr.

s,
(urn)

Strunjire

Frezare
i

Procedee alese Mortezare Rabotare

Gaurire

Rectificare

L Notiuni .generale

1.1. Definitii ~i terminoiogie

2

3 ' ~ r--+----+-----+--,--1r-----+----+-~--I-----,-----'4 5

6 c. Scheme de prelucrare (Ia alegere)

Sudare - procedeu de imbinare nedemontabila intre doua sau mai multe componente, prin incalzire si/sau aplicarea unei presiuni eu sau rara utilizarea unui material de adaos, 'in zona imbiriarii.Procedeele de sudare se clasifica, In doua grupe: procedee de sudare prin topire; procedee de sudare prin presiune. Sudura (cusatura sudata) - rezultatul operatiei de sudare. Sudare'prin topire - procedeu de sudare la care materialul de adaos 'sicel de baza se topesc in zona imbinarii, iar prin solidificare formeaza sudura. Sudare prin presiune - procedeu de sudare la care sudura se realizeaza prin apasarea materialelor care participa la fonnarea ei, cu sau fara incalzirea acestora, materialul putind ajunge in stare plastid. sau.chiar topita.
rt

Material de baza (m.b.)- materialul supus operatiei desudare. d. Denumirile maslnllor uneltefolosite.'" Procedee alese Denumirea masinii-unelte Procedee alese Material de adaos (m.a.) ..:.. metalul sau aliajul adus din afara sub forma de vergele, sarma sau granule, care se topeste In procesul de sudare ~i participa la realizarea sudurii.
"I ' '

Denumirea " masinii-unelte

I"","

v
Metal depus (m.d.) - metalul provenit din topirea ~iamestecarea metalului de baza ~i a celui de.adacs, care contribuie la realizarea sudurii. Imbinare sudata - imb inarea realizata prin sudare; se compune lin sudura, zona de legatura, linia de top ire (doar In cazul procedeelor de sudarc prin topir ). zona influen~ata termic (ZIT) ~i metalul de baza neinflu nta; t I'l11ic (f 1.1).

I"

1'/1111""/1

11I}"fIt','

1"'" ,,,,,,,11'
ZIT I zona de imbinare.

l'IIIINI'"

1/,}", ,/III/lflll_,lIlff!!!!

link de topire

ZIT Sudarea pnn !2.Pire.

m.b.
.8/ ~ Drizon}-ala c

Sudarea prin presiune.

Fig.t. Elementele imbinarii sudat

83=

~;
l/n

Fe p/aron{pesrecap.J

Rost - spatial format intre suprafetelepieselor, metal in vederea forrnarii sudurii (fig.Z). ",

ce urmeaza a fi umplut "

cu

Fig.3. Pozitii de sudare Sudabilitate - proprietatea tehnologica reprezentind capacitatea materialului de a fi sudat in conditii de fabricatie impuse, intr-o structura specifica, special

Schita rostului Simbol Imhinarel

CUiE
"I"

"vn
- ,f

fly"

till

ti
Ill:

. h..
~~
.

~.

proiectata. flU" Sursa de caldura - sursa de energie folosita pentru producerea caldurii necesare sudarii. 2. Principalele procedee de sudare prin topire.

. "XU

"1I2X;K"

Cap la cap
,
. .

Schita
rostului ~I)1bol Imbinare

& Et 0
- In cruce
r

s,

.Exista numeroase procedee de sudare prin topire. Ele se identifica dupa tipul sursei de caldura, denumirea acesteia regasindu-se In denumirea procedeului <il sudare. . Fiecare procedeu are anumite particularitati distincte, care ii fixe.aza d~m de utiiizare. Toate aceste caracteristici ale procedeelor de sudare pnn topirc raspindite sunt descrise in anexa T13.l. 3. Principalele procedee de sudare prin presiune .
Ca si procedeele de sudare prin topire si acestea s~nt d s ~jl de VIII' lit Caracteristica lor comuna consta In faptul ca in timpul sudarii asuprn pi '~ Inl' \'111' sudeaza se exercita 0 apasare care ajuta la intrepatrund r a .lor dOIl!'i 111111"11 ii,
'Ilill~
III \I

Prin sunranunere De colt.

1

'''T''

f'

;.

"

.Fig.2.Tipuri de rosturipehti"usi.dare
.;
;

Pozitia de sudare x cutarii sudurii (fig.3).

modalitatea de acces. larostul.

lmbinarii, In timpul

aflate In stare plastics si chiar In stare topita. Caracteristicile celor mai raspindite pro d . d
nd
III

sudnrc

priu

pil'.

1\111'

illl\

in n xa T13.2.

I ' I /',11/,"""'111"'11I111"'11

\/1,1"",

-====~~-'=:=~_

"Ulltf,/fil

rll

,"11I4

rill

,l'/lIit"O

I'

Allua'l'lJ.1
Denumirea 4. Alcgcf"(!l1 procedeului Ficcare proccclcu
pi II 111 rcstrins. II 'h"i

procedeului:

de sudare

optim.
de aplicare pentru mai mult sau mai 0 aplicatie data,

SUDARE MANUALA. INVELITI

cu ELI<~CTROil

de sudare

are un domeniu

,,,111'

J.:.1 alegerea .clui mai potrivit procedeu desudare e tina searna de mai multi, factori: , natura matcrialului de baza; - grosimea materialului de baza; - intinderea sudurilor si programul de productie; - pozitia de sudare; costul operatiei de sudare; , raspindirea echipamentului de sudare. III anexa T13.3 se prezinta caracteristicile generale il in practica.

'sa

ale procedeelor

de sudare

5, Modul de lucru
0 prealabila documentare, studentilor li se VOl' prezenta procedeele de echipamentele aferente, disponibile in laborator.: Se vor executa Ii -n on tratii practice si ~or fi prezentate exemple de constructii sudate. , Fiecare student va primi in continuare un desen al unei constructii sudate ~iva II 'go procedeul sau procedeele de sudare cele mai potrivite, folosind .tabelul 1 ~i nuexcle Tl3.1. si T13.2. ' P desenul structurii sudate sudurile se vor notacu simbolul S\",Sn' Toate dut -I sc inscriu in referatul Tl3, al carui model este anexat acestei Iucrari.

Dupa
si

lid \I'l'

Sursa de ciildura: arcul electric-'a:.:.::l=im.::.:..:.en:::ct.:..:ca"'t...cln:c:....:;c..:.:.a:.:.::.-CJ~.::.i ...:,c"".c:.,:.. _ Elemente specifice: - electrod invelit - vergea din metal de adaos acoperita cu un strat (invelis) lit' flux avind r61 multiplu in mentinerea arcului electric ~i asigurarea proprietatikn cusaturi i sudate. . Elementele regimulul tltl Schema de principiu : sudare: / . d - diametrul electrodulul, / ~- .~ mm; <--=::=:: ~~ ='-~I Is - curentul de sudarc, A; ~ gaze de ~~~odul ",,",--" Materiale de baza: protectie operator de rezultate din - otel carbon; sudare arderea crusta de - otel slab aliat; invelisului zgura - otel aliat; c.c. - fonta; cordon de (c.a.) sudura - Al si aliajele sale; - Ni si aliajele sale; 0. Grosime m.b. > 2mm. Denumirea rocedeului: SUDARE AUTOMATA SUB STRAT DE FLUX. Surs,a de caldudi: arc electric alimentat in c.a. ~i c.c. .' Elemente specifice: .. -flux pentru sudare - material granular utilizat pentru protectia arcului, a baii metalice si' a cusaturii in curs de solidificare i entru alierea baii. Schema de principlur Elementele regimului de
sinn!! electr rulou de slrma

sudare: D - diametrul sirmei electrod, mm;

de sudare

Is - curentul de sudare, A;
Ua- tensiunea arcului electric, V; VS - viteza de sudare, m/h; Materiale de baza: - otel carbon; - otel slab aliat; - otel aliat; -AI ~ialiajele sale.

buncar ch

c.c,

(c.a.)

IL
' 1

material de, '

baza

------------------------------------_1.--

I 'Ct 1'/11"""",,,

JIII/II,1 pr/"

,fllt/IITI'

"

_,___________ . Anexa T13.1continuare) Denumlrea procedeulul: SUDA.RE CU A.Rc. ELECTRIC N MEDIU PROTECTOR DE GAZE rocedeul MAG. . Sur-sa de caldura: arcul electric alimentat in c.a. i c.c. li:lcmente specifice: . -, gaz .:de ~~otectj~ g.az.s~u a~estec de gaze aCtiv~ pentni pr~tejarea arcului electric, ball metalice ~l cusaturii: (C02; CO2 + O2) - MAG - Metal Active Gas - clectrod fuzibil ' . ' '. " Schema de principiu: Elementeleregimului de sudarer Slrrnad - diametrul electrodului ' mm', ' ~~:~~~d Rulou de Is - curentul de sudare, A; Sistem de sirrna de Va - tensiunea arcului electric V, untrenare a sudare ' , slrrnei Ys - viteza de sudare, m/h; Patina de unosfcrn de ~contact Va - viteza de avans, m/min; , H"' pI rector Q - d eb itul de gaz protector, lImin; /' ~Pistolet ~ ~ Materiale de baza: Gaz~r c.c, (c.a.) - otel carbon; - otel slab aliat;
-e,

Ancxa '1'13.1 (l'()IIj1I1I1I1I'1')

DCflumiren procedeului:' SUDARE CU ARC EL-ECTRic iN MEmo PROTECTOR DE GA?J.erocedeul WIG).,_, _ Su-;;; de caid~ra: arcul electric alimentat 'in c.a. ~i c.c. Elcmente specifice: _ gaz de protectie - gaz inert (Ar) sau amestec de gaze (Ar + H2; Ar + He) pGJlt1'1I protejarea arcului electric.baii metal ice si cusaturii ~ WIG - Metal Active GLI' - electrod fuzibil Schema deprincipiu:
V itcza de sudnrc V~ ~..,..---: ,../
,~

Elcctrod ncruzibil(W)
,

regimului Elementele sudare: Is - curentul de sudare, A; Ua - tensiunea arcului elc t!'il ,

.

V',
Vs -

Pistolet

viteza de sudare, m/h; Q - debitul de gaz protector,

l/min;

Materiale de baza: - oteluri inoxidabile; - Al si aliajele sale; - Cu si aliajele sale; - Ti si aliajele sale;

Denumirea procedeului: SUDARE'CU ARC ELECTRIC IN MEDIU Material de baza PROTECTOR DE' GAZ rocedeul MIG ' Sursa de caldura: arcul electric alimentat in c.a. i c.c. Procedeu universal de sudare. Elemente specifice: ' SUDARE . PRIN TOPIRE CD FLACARA Denumtrea procedeului: - gaz d~ protectie - gaz inert pentru pr6tejarea'ar~uluielectric, M'jj metaiice'~i OXIACETiLENICA cusaturii (Ar); MIG -:-Metal Inert Gas . . Sursa de caldura: fladira de combustie oxiacetilenidi. - clectrod fuzibil Element-;~iflce: flacara oxiacetilenica oate atin ae 0 tern eratuta de 3150 Schema de-pri-;;:-::c:;:ip=:i::'u~,: ------:..-....:..rE::;:-le-m--'-en:...t-e-=-le---C:r-eg-i-m-u-)-ll.-j-d-e-s-u.:.-d-a-r-e-: ---I Schema de principiu: . Elementele regimului de sudarc: d - diametrul electrodului, riun; , , . . tipul flacarii (carburant Is - curentul de sudare, A; , Arzator nonnala,oxidanta); , StrmaVa:- tensiunea arcului electric - QCH, debitul de acetilena, l/ora; . " V' electro '(5 - viteza de sudare,rrith; fuzibil _ d- diametrul sarmei de m.a., m.a. Slstcm de V8 vitezade avans, m/min; amrenare a mm; slrmci Q - debitul de gaz protector, I/min; - Vs - viteza desudare, m/h;
.

i\ll1lo~furn de 111. P" rector

c.c. (C.8,) .'

Materiale de baza: ' . ~ otel slab aliat; ;.oteluri inoxidabile; , - Al si aliajele sale;' '.,' - Cu ~i aliajele sale; - Ti ~i aliajele sale.

m.b.
Sudura
'~

-,

,I J
L. \ Flaearii oxiacetiienica
~ . l

Materiale de baza: - oteluri; - fonte; - Cu si aliajele sale. Proc xl u universal de sudurv.

"~co.

I 'M ",l/IfII""

", }m/ll/'

J"/II

\II/I,,,

Pun rr fn lI,mll

rln sudare.

11'1

_ Anexil 'J' I3.1 (contlnuare) 1h'lIl1l11iJ'cllj>rocedeului: SUDARE CU FASCICUL LASER. SII r II de caldura: fascicullaser de obicei laser Cll az CO2

r-

JI:kmcute specifice:
Iusciculul laser este focalizat in zona de sudare, obtinindu-se densit'iti de 'rgic de ordinul108W/cm2 Sepoate folosi siun gaz de protectie; , In(ltcrj~lu~ de baza nu trebuie sa reflecte fasciculullaser. Schema de principiu: Elementele regimului de sudarei fascicul puterea fasciculului, kW; , laser - viteza de sudare, m/min;
'11

".-----.:Ancxa '1'13.1 coutlnullfl') Denumirea procedeului: SUDARE CU PLASMA. . Sursa de caldura: jetul (arcul) de plasma Elemente specifice: - prin strangularea unui arc electric care arde intr-un mediu gazos (gaz plasmagen) se obtine cresterea temperaturii la circa lO.OOOoC; - un aldoilea az Ar oate fi folosit entru rotec ie. Schema de principiu: Elementele regimuluide sudare: - tensiunea arcului, V; gaz - viteza de sudare, m/rnin; , plasmagen debitul gazului plasmagen, IImin; (Ar)
~"'-+--de gaz protectie (Ar)

Materiale de baza: - otel carbon; - otel aliat; , -: metale si aliaje neferoase

'1
----I)CI!umirea

Materiale de baza: - otel carbon; - otel aliat; , ' - metale si aliaje neferoase. Grosimi mici, mijlocii (8-10mm).

Grosimi mici ale m.b.

material de ' baza

c==1L=::::J, '
rocedeului: SUDARE CU FASCICUL DE ELECTRON]

, \'

~I,

VS
I

m.b.

ursa de caldura: fascicul de electroni

Elcmente specifice: - clcctronii accelerati cedeaza energia cinetica la ciocnirea cu materialul sudat, ajun IJ'ndu-se la densitati de energie de ordinul 5xl08W/cm2.' , - sudarea trebuie rncutii in vid. ' , 'chcma de principiu: Elernentele regimului de sudarei " tensiunea de accelerare, kV; i1Mi\1I1I~H - puterea fasciculului, kW;' - diametrul fasciculului, mm; , fascicul - viteza de sudare, m/min; de electroni ', presiunea incintei, bar.

Denumirea rocedeului: SUDARE IN BAlE DE ZGURA Sursa de caldura: efectul Joule; , Elemente specifice: - baia de metal topit -este acoperita de 0 baie de zgura topita; la trecerea curentului electric prin baia de zgura se produce caldura ce topeste m.a. si marginile pieselor m.b.; ,- sudare e vertical a; Schema de principiur Elernentele regimului de sudare: ....: diametrul sirmei, mm; Strma - intensitatea curentului, A; electro' ~Ruloude - tensiunea curentului, V; fuzibil strma de - viteza de sudare, m/h; sudare Sistem de - viteza de avans a m.a., m/min; antrcnare a
sirmei

m.b,

Materiale

de baza:

'L

Materiale de baza: - otel carbon; - otel slab aliat; Grosimi mari ~i foarte rnari.

- otelcarbon;

Is r-----,,r-::~---::~m. b. ~~~;._~,r.~~.m.~~~~
incintl'l vi<lnlll

- otel aliat; ';, - metale si aliaje neferoast'l;' brice grosime a m.b.

c.a.

I \I) I'I/II~II'/I

TIIJ",,1/I1 prill

1I11111t1'.

1'1I1I.:rc" TII

"m,,1

rill

."I/""~.
Anexa '1'13.2 (conttuuure]

III

Dcnumirea procedeului: E1JC TRICA

Anexa T13 2 SUDARE CAP LA CAP PRIN REZISTENTA

Sursa de caldura: efectul Joule Klemente speciticc: - la trecerea curentului electric prin piesa, se produce incalzirea materialului; prin apropieri ~i indepartari succesive se produce topirea capetelor, urmata de apasarea pieselor; . - in urma s~darii in zona de imbinare se produce 0 bavura. Schema de principiu: Elementele regimului de sudare: - densitatea de curent, Azmm"; - presiunea de refulare, daN/mm2; material de baza zon/mbinare - timpul, s.
I

Denumi~a procedeului: SUDARE iN PUNCTE Sursa de caldura: efectul Joule Elemente specifice: _ curentul electric introdus prinintermediul unor electrozi de contact incalzcsn local materialul care ajuns 'in stare topita este apasat de aceeasi electrozi. L' racire, in locul res ectiv se formeazaun unct de sudura, Schema de principiu: Elementele regimului de sudare: F - densitatea de curent, Azmrn"; - presiunea de contact, daN/mmJ; - timpul, s. Materiale de baza: punct de
sudura

I
I
I

"""

'U
~\.l(

I F ,
I

m.b.

I
.'

"'""'" rv

Materiale de baza: - otel carbon; .- otel slab aliat; - otel aliat (rapid); - Cu, Al Aceleasi materiale sau diferite,

- otel carbon sau aliat; - otel inoxidabil;

- Al ~i aliajele sale; - Ti si aliajele sale:

1

electrod de cupru

Grosimi mici ~ O,8mm, dar ~i mai man.

, Dcnumirea nrocedeului: SUDARE PRIN FRECARE .t Sursa de caldura: frecarea dintre niesele sudate Elemente specifice: - frecarea dintre 0 piesa fixa ~i a1ta aflata in miscare de rotatie produce incalzirea capetelor acestora pilla 1a atingerea starii plastice sau topite, urmata de oprirea rotatiei si apasare; -, - in urma sudarii in zona de imbinare se produce 0 bavura .. Schema de principiu: Elementeie regimului de sudare: -presiunea initiala, dal-I/mm"; - timpul, s; piess - presiunea de refulare, daN/mm2.
r

r
Denumirea rocedeului: SUDARE IN LINIE Sursa de caldura: efectul Joule Elemente specifice: _ procedeu asemanator sudarii prin puncte, electrozii avind insa forma de role, iar punctele de sudura practic fiind suprapuse unul peste altul; - sudura asi ura etan eitatea. Schema de principiu: Elementele regimului de sudare: F - densitatea de curent, Azmrrr'; - presiunea de contact, daN/mm2; - viteza de sudare, m/min.

t"~

"~'e

""

"

.r-

1,1

Materiale de baza: - otel carbon; - otel slab aliat; - otel aliat; - neferoase.
.'

Vs

Materiale de bad: - otel carbon; - otel slab aliat; - otel inoxidabil. Grosimi rnici S; 2,'i111111.

Aceleasi materiale saudiferite.

1I
l'unul!Q III IIr",a
I I

rln ,fuliarl!,

I/II/,'r,

1/

III }IIII/III

I'r//I

IIII/m,',

'luoonl : .. " .... , .. , .... , ..

Anexa T13.3 REFERAT Caracterlsticile

PI'c)(C dClilde
S 1(1

rupu... , ...... ,

,'

,"'1

generale ale procedeelor de su~are Raspindire echipament ProductiAsj-ectul 1.Definitii~i notiuni de bad:

are

Grad de automatizare

vitate
M

cusaturii
FB B
(x)

I Sudare c u cl ctr z iJ_J?~eljti x

ludurc c 11 II 1('111'1'1
CI

MN SA A R MJ L R MJ PROCEDEE DE SUDARE PRIN TOPIRE

",

x x

wcti lenica
,

x
x

x
x x

x
x

':lIlilll'(' 'II"

lutomatii"
x

de flux , \II1.1I't' 'In mediu Iliolt ('to r de

11(\(
1.1

M AG

(x)

""

: 1IIIIIre 'i n

mediu r de IG

x
-;-

(x)

2~Schita piesei.

n mediu

r de IG ...---u de

".

I
x
x

x
x

x
X"

x x

x
x

\-I--t
laser n baie

t i

n11D.~,_.
ap Is

re in cte --

PROCEDEE DE SUDARE PRINPRESIUNE x x x x x

--_.
x

.. -

x x

x
:

topire
iaril ap la
frecare

x x

-I \I'
I; M-

' i

: MN- manual;
J ,.

SA- semi automat; A- automat; R- redus; MJ- mijlocie; marc; FB- ~ art bun; B- bun; S- satisfacaror.

1 .1 /'/1//"""""

/II//II"/lfl/l

~II"''',
~rialul
de badl --------~------.---~I

/''''1'''

"/.,It/,.J,,,

II/hl'rl

III

('Ollsj

ructia sudata (Nchl(l):

Lucrarea STANTAREA TABLELOR SUBTIRI

imbinari sudate.
Simbolul Tipul Intinderea Simbol Rostul Schita Pozifia 'de' . sudare

Scopullucrarii:

Cunoastereamodului prin stantare.

In care se obtin piesele din tablasubtire .' . '

.
"

1. Notiuni generale, 1.1. Definitii ~i terminologie-

.
Procedeul de sudare. Procedee de sudare posibile:
" "

stantare

_ procedeu tehnologic de prelucrare prin taiere a tablelor subtiri cu ajutorul stantelor; scula taietoare avand doua parti active care intra una .in cealalta, prevazute cu muchii taietoare cu profil identic (asociate, conjugate);

tabla subtire ~ tabla, avand grosimea mai mica de 4 mm (conventional); Procedeul principal: .... ; .. : :..pentru sudurile:
<: . ~ :

schema tehnologica - reprezentare .grafica a procesului de' stantare, ' cuprinzand . semifabricatul, etapele stantarii, piesele stantate si deseurile; croire - modul de amplasare a pieselor stantate pe semifabricat pentru '/I procesul sa asigure un cat mai mare coeficient de utilizare. a. materialului si 0 tehnologie cat mai avantajoasa,

Procedee secundar~: Schita de principiu procedeu de sudare:

;........ ::.~ ..pe~tru ~udurii~::

~:., '~""~:: ~."'~; ~,'

a principalului

Motivele pentrucare s-aoptat pentru .alegerea principalului procedeu 'de sudare: " .' ,," ,

1.2. Stantarea ..'

"

.I,
"

..

,',"'

!'

I,

.'

I"

In figura leste reprezentata schema stantarii cu elernentele active ale stnn] l: poansonul ~i placa de taiere. ' Daca scopul.prelucrarii este acela dea executa 0 gaura in semifabri nt, utili II' avem de-a face cu stantare de perforare (fig. 2, b). . I nc S urrnareste sa se decupezeo piesa din semifabri at, atunci pr -lur III I e num II hlll~lIrtdll decupare (fig. 2, c).

Iin ,)""II{",,'"

,,,""

""

"I~{I' I

f'anr"r!!a (ahldor sub,/r/.

J I

F
T - muchii taietoare F - forta de taiere Poanson

1.4. Stantareacombina,ta

Placa de taiere

Semifabricat

Piesele din tabla,' mai complicate, impun rnai multe operatii de taiere. De exemplu, pentru 0 piesa relativ simpla - 0 saiba - sunt necesare doua operatii: 0 perforare ~io decupare. Aeeste doua operatii pot fi organizate 'in doua moduri: succesiv sau simultan, . . Schemele tehnologice ale unor stante care lucreaza dupa cele doua modalitati sunt prezentate in figura 3: Semifabricat banda

Semifabricat banda .

t"
Fig. 1. Schema stantari].
a

D
1.3 Denumiri

[Q}de~eu
G.
piesa

Deseu

*~

$$(
Saiba

:.~U

piesa

Fig. 3. : Schema tehnologica pentru stantarea succesiva (a) ~i simultana (b). Datorita simplitatiiei, stantarea succesiva este preferata .. Piesele stantate din tabla pot avea configuratie complicata, Acestea se pot obtine prin: _ configurarea muchiilor taietoare ate poansoanelor si placilor de taiere; _ folosirea mai multor elemente active (poansoane si placi de taiere). 2. Obtinerea unei piese prin stantare (exemplu) Denumirea ~i cod~l piesei: garniturii G I Material: Cuf Grosime: 0,4 mm

deseu

Fig. 2.$tantarea de perforare ~ide decupare a -semifabricat; b - perforare; c ~decupare

~Dac.a stanta executa executa mal multe operatii,

~taD1acombinata.

singura operatic, ea se numeste ~tanta simpla, iar da .'

2.1. Schita piesei.

In continuare, denumirea stantei se completeaza .cu denumirea operati I ex cutate: de exemplu, ~tanw simpla pentru decupare sau tan!a combinata pentru perforare ~i decupare. Denumirea stanpelor combinate .trebuie sa includa ~i prccizare a rnodului in care actioneaza stanta: succesiv sau combin~t (v. pet. 1.4). Asadar, denumirea complete a unei stante combinate poate fk

,\tanta combinatd pentru perforat si decupat cu actiune succesivd,

/1'
~'II/II /lfla IIIhI"/tlf

IIflI!f/.

.. Operatiile neccsare:
II'

2.6.Calculul fortei de taiere F , F = k So 'to (daN], .

I .

'i pcrforari (1) + 0 decuparc (11)

2.3. Denumirea sculei:

~tanta pentru perforare !?ideeupare , eu ac ti . pune succesiva

Incare: So este suprafata de taiere [mm"];

1- lungimea conturului taiat, [mm] (calculat sau/si masurat pe desenul piesei); . g _ grosimea materialului [mm]; ., 'to _ rezistenta \a forfecare a materialului

[daN/mm2] (v. anexa i

2.4. Schema tehnologidi:

k _coeficientde

T.14.1);

corectie (tine cont de eventualelele neuniformitat ate grosimii ~i proprieUitilor materialului prelucrat) .

. De obieei k';" 1,3. Directia de avans a scmifabricatului

In cazul

de fata:
= 1,3 x (2 X1t x 10

F== k 1 g te

+ 1t X 20 + 180) x 0,4 x 18 == 2860,4 [daN]

L_--'---__
~

----==r:::':..
])e~ell

2.7. Verificarea
Pentru

fortel presei.
taierea, presa trebuie sa dezvolte '
0

executa

forta Fp mai mare decat

forts de taiere, adica:

Piesa I)e!?e~

Incadrullucrarii

de laborator

se foloseste

presa tip PELI 63, avand

fort

2.5. Schema stantei, F

de presare de 63.000 daN (630kN). In cazul nostru, 630 ~ 28,6 deci presa poate executa prelucrarea. Observatii: 2.8 Alte variante

de croire.

poansoane pcntru perforat semifabricat

varianta A:
. _ banda mai ingusta; _ ~tanta mai lunga ~i mai ingustii; _ numarul de poansoane: 4;

<,
I II

poanson pentru decupat

(GoooOl
,,;1 '

variantaB:
_ utilizare neeorespunzatoare

place. de tiliere

I Tn anexa T14.2

st rcp rezentat d esenul sumar al stantei,

/)

rriaterialului; ._ banda mai lata; _ ~tanta mai lata. _ numar dublu de poansoane (8); _ utilizare mai buna a mat rialuilli.

,~IIIIII'/lj'" "1""

""

ill II I Ill' XII

III

'1'.1 U.

Valor ilc rezistcntei

la forfecare,

10

IdaN/mm\
Marea

pentru otelului

cfitcva mutcriale,
1"

I)up~ documcntare, ibscrva:

- constructia - constructia

studentii vor asista Ia

demonstratie practica in care

,V/lI'

stantelor; ; si functionarea presei cu excentric; _ - montarea stantei pe presa; - modul de executie al stantarii; - sistemul de croire. continuare, fiecare student va prirni 0 piesa sau un desen al unei piese din tabla pentru care va rezolva problemele descrise la punctele 2.1. ... 2.7. Solutiile ~I rczultatele obtinute se inscriu 111 referatul T 14.

Materialul

tabla subtire din otel carbon obisnuit STAS 500 - 80 g==(0,5-4)mm

.. J

,
-

in

tabla subtire din otel carbon de calitate STAS 880,,80' . .g = (0,2 - 4)mm

tabla subtire din otelinalt aliat, rezistentla coroziune !?i la temperaturi inalte, STAS 3583 g - (0,8 - 4) rom . . alama

OL32 OL34 OL37 OL42 OLC 10 OLe 15 OLC 20 OLC 25 OLC 30 OLC35 OLC40 OLC 45 . OLC 50 10 NC 180 10 TNC 180

i'"

IdaNfulln1J 28 - 34 29 - 36 33 - 40 36 - 45 29 32 36 39 42 46 49 52 54 47 46

bronz cupru

plumb hartie si carton carton tare klingherit piele cauciuc

CuZn 37 Cu Zn 42 CuZn37 dura . CuZn42 dura CuSn6 moale CuSn6 dur CuSn6 f dur Cu 9, Cu5 moale dur PbI Pb2 Pb3
,

26 40 36 50 26 48 50 18 26 2-3

moale tare

2-5 7-9 4-6 0,7 0,7 2-6

Iii .~I""(IIr''II/I"~/'~'I::"",:::.'/~lh.:!:II~'rl::.... _-:__ ._~~ __ Studcnt : , , .... , ..

Anexa T 14..
A ~I-+--j
j .Deflnitii

Grupa:

, .

REFERAT

si notiuni de baza:

10

n 2. Schita piesei.

B-B

Stantl1 de perforare si deeupare, eu actiune succesiva pentru garnituri ale pompei de benzina DACIA 1310 . 1.- dorn 2.- placa port-poansoane 3.- placa de fixare 4.- poanson pentru decupare 5.- placa de ghidare 6.- placa de taiere 7.- placa inferioara 8.- rigla de ghidare a benzii semifabricat 9.- suruburi fixare 10. - poanson pentru perforare

"

"""/111""

'"hldll/

"'''ril'
'o",rolill Cfllild,ii

oisssiu: ti semifabricatclor tuiu

tuetott: nedistructivc.

II

Uknulllin' ~icod:

I -t.MalcriaJ:
'i.Crosimc: 6.0pcratiilc

ncccsa~c~-

--------------

-------- --- --

Lucrarea
7.Dcnllmi~;;s~~ei: 8.SchematehnoJog~ic-ii-:---

~---------

CONTROLUL CALITATU PIESELOR SI SEMIFABRICATELOR PRIN METODE NEDISTRUCTIVE

Scopul lucrarli: Asimilarea notiunilor de control al calitatii si metode nedistructive de control. Cunoasterea celor mai raspandite metode de acest fel.

1. Notiuni generale Lf.Deflnitii si terminologie Cali tate - aptitudinea unui produs sau servrciu de a satisface necesitatile uti I izatori lor; Controlul calitatii - tehnicile si activitatile cu caracter operational desfasurate . pentru stabilirea nivelului calitativ al produselor; Control nedistructiv - ansamblul de metode de control al calitatii care nu afecteaza integritatea obiectului controlat; Sistem de control .totalitatea mijloacelor de masurare, etaloanelor materialelor, normelor ~i instructiunilor de lucru, necesare . - pentru efectuarea controlului; Indicatie - informatia oferita de 0 metoda de control nedistructiv, intr-o forma accesibila simturilor operatorului ... 1.2. Schema 1O.Forta de t:'iiere: Actualmente sunt cunoscute cateva sute de metode de control nedistructiv, dar, indifetent de specificul fiecareia, toate au aceeasi schema de baza (fig. I).

9.Schema

~tantei:

generala a unei metode de control nedistructiv.

sursa de energie sau materie

obiect control at

prelucrarca
detector signatura obiectului generala a unei metode si prczcntnr '0 r ';t;ultul .lor de control nedi II IIdh.

Fig. 1. Schema

lit I /1"11,,1111, "'11"1"1",'11"11I

, I, 1/,1/,d" I, ,",

I", /'1/11 1II1("d,'I/,',//,/r,",,/I,.'

( 1/1

iJ.

II
'.l1.!.tI(/I (!k,c1oT Si .<emi(ilhTicaIL'loT prill
/II~/""<'

'I<'II/.\lfI/('I/".<:"'-

principiu, o metoda de C ntrol nedistructiv con ta 111 invcstigarca obit) tului I !III (rol:i( <':1I 1111 llux de materie sau energie care-si modifica parametrii in conta leu nili Ttul, capiHand asifel inforrnatii despre starea acestuia (signatura obiectului), Un d -t -ctor adecvat descifreaza informatia, care ulterior este prelucrata si prezentata intr1111 mod convcnabiJ 'in vederea interpretarii, Dupa cum s-a afirmat mai inainte, nurnarul metoclelor de control nedistructiv cxtc Ioarte mare, dar multe dintre acestea au un domeniu de aplicare destul de Jimitat. Celc mal raspandite metode, fie datorita simplitatii lor, fie datorita performantelor dovcdite in depistarea discontinuitatilor macrostructurale ale materialelor sunt
111

Aceasta etapa se efectucaza cu ajutorul etaloanelor !?i bl~eurilor d~ r 'krill\1I (piese tipice cu defecte naturale sau artificiale) dupa reglaJe uneori standardlZl.lt '.

Asadar, se vor desfasura etapele: 10 Verifiearea si etalonarea sisternului de control; 20 Efectuarea controlului; j 0 lnterpretarea ~i adoptarea deciziei admis / respins; 40 lntocmirea raportului de control (buletin de examinare, etc.). .' fise, hartl de dclccte

IIrl11~toarele:'

"

I)

controlul controlul e controlul ., controlul controlul controlul scrierea sumara 2. Aiegerea

optico-vizual; cu lichide penetrante; cu pulberi magnetice; radiografic; ultrasonic; cu curenti turbionari, a acestor metode este prezentata metodelor de control

Doeumentul principal rezultat In urma controlului 11 ~onst~LI.ie buletinul examinare, care, de regula, trebuie sa raspunda la urmatoarele intrebari: cine si cand a efeetuat controlul? (laboratorul, institutia);

de

ce s-a controlat? (obiectul, materialul etc); In ee conditii tehnice s-a efectuat controlul? care sunt rezultatele controlului?

in fisele 1 - 6 din anexa TIS.I.

nedistructiv.

cine raspunde? .' Ca model, 'in anexa T1S.2 este prezentat un buletin de exammare. . . Decizia admis / respins se adopta prin confruntarea rezultatelor controlulUi eu conditiile impuse intr-o norma, standard, prescriptie etc.

Foarte
important!

Nu exista 0 metoda idealade control, adicd 0 metoda care indice prezenta tuturor tipurilor de discontinuitati.
I

sa
4. Modulde lucru studentii vor asista la demon~tratii ~fectuate cu materiale Dupa documentare,

De aceea, in practica se foloseste un complex de metode care, intotdeauna, lncepe cu controlul optico-vizual, avand urmatoarea configuratie minim necesara:
o metoda pentru detectarea defectelor de suprafata, o metoda de detectare a defectelor de profunzime

.~iaparaturii specifice principalelor

metode de control nedlstru~tl\~. .., . in continuare, fiecare student va primi 0 schita a uner piese sau semlfabnc~t avand unul sau mai mult defecte, pe baza careia va lntocmi referatul prezentat 111 finalul lucrarii.

control optico-vizual

De exemplu, pentru

piesa din aliaj de alurniniu,

variants ar fi:

controloptico-vizual

control cu lichide penetrante

control radiografic

3. Aplicarea Aplicarea tlpurl]

unei metode

de control

-i, udic dcterrninarea

in practica a unei metode de control presupune la inceput validarea capabilitatii " sistemului de control " de a pune In evidenta d dcfo tc pc care le cautam. .

I I~ (lII/f(/llIl
11;/11

'1IlllilJJ1JJ/J'H'iars "Wi
.!!.almllil call1tltli ukl,'I"r

!'/I<,,,,If!,hrli"ll(I'/,'r

Nt" II/"/I"/"

,'''11Im "II','

II

Ill". I. metodei: CONTROLUL OPTICO-VIZUAL.

Anexa TIS.I.

Fi~a nr, 2.

Anexa 'liS."

('1111111

1/,1/

I)cnurni.rca

P.rillcipiul d~ bazii: Receptarea imaginilor de catre ochiul omenesc Iiber (control vli'.ual) sau ajutat de aparate 0 tice control 0 tic. Indicatia de defect: Imagini virtuale receptate sau reale inregistrate .sau e banda video. Oomeniul.de a.plicare.: Orice obiect, orice material, semifabricat, ansamblun statIce sau III miscare. pe fotografii

piesa finita sau

Perfor~ante: Disc~~tinujtiiti de suprafata (fisuri, pori, sufluri,incluziuni nel~et~IJce, d~forma!ll), rupturi, parti lipsa, dimensiuni necorespunzatoare. eel mal mic detahu detectabil: sub O,lmm. Reprezentarc schematicii:

L.Qenumirea mctodci: CONTROLUL CU LICHIOE PENEl'RA~TE .. Principul de baza: Patrunderea unor lichide cu puterc mar de umcc 11111' (penetrare) in cavitatile discontinuitatilor, indepartarea excesului de pen 'tl allt ' I extragerea acestuia din discontinuitati de catre 0 substanta puternic absorbuntn develo ant. . Indicatia de defect: pete colorate ( rosii ) pe fond alb sau pete luminousc ( alben- alben verzui) e fond luminos albastru - violet Domeniul de 'aplicare: obiecte din orice material (metalic sau nemetalic), l:1I exce tia eelor oroase Performante: discontinuitati de suprafata sau de interior deschise ( can,' comunica eu exteriorul ): pori, sufluri, fisuri, suprapuneri de material etc. 'I mai mic detaliu deteetabil: deschidere 2-3 !-tm.

Succesiunea operatiilor:

1. Curatare - degresare.
observator

5. Examinare a. in lumina alba pentru penetrant

lupa maxX20

40 em

b. in lumina ultravioletd pentru penetrant fluorescent.

Flux luminos cca. 500-1000 lux

3. Indepartarea

"",
~.

-,

excesului

de material.

/'

~U
Obiect controlat 4. Developare

+.
'

6. Stergere-curatarc.

/
~~

\('/>/~' , ..
...

I II ('.I/1.,III.IIIIIIIIIII'/

./,11

I"'III/llIbrll.II,'/tlf

/lfl/ll

'tIll/(' 11t',//,111I Iii

"/!JrIIJIII

,,111(11/11"/1'\ /., ~I", III/"/!//'/I/'lill

J rll/1IlI'/fllI\'

Iwl/I//I/ 'r! '"

I I

I'

II II I',

t
mctodci: CONTROLUL CU PULBERI

Anc

II

TIS.l

(contlnuare).

Flsn nr. 4.

Ancxa '1'1..1

(1'(JIII/IIIIOI''')

J)\'lIl11l1ircn

MAGNETICE.

I'dlld"iuJ de baza: Magnetizarea obiectului si producerea campurilor de d L pcrsic (de scapari) de catre discontinuitati. Acestea atrag pu'berea 11I1I~,11( tica, agl ll1erarile de pulbere mardind locul discontinuitatilor. ludicntia de defect: Pete colorate (rosu, albastru, verde, galben) pe fondul uprnfct i sau pete luminoase (galben sau galben-verzui) pe fond 'luminos ulbastru-violet, 1)()llIcniul de aplicare: obiecte din materiale metalice feromagnetice (fier, 01 '1 carbon, otel slab aliat, fonta, nichel, cobalt, unele alia'e ale acestora . l'crformante: discontinuitati de suprafata sau sub suprafata (fisuri, II 'P, trunderi, sufluri, suprapuneri). \~O rnai mica deschidere a discontinuitatii: sub 5 urn. Conditie: liniile campului magnetic trebuie sa taie perpendicular sau oblic I ifcctul. Fazele operatiei de control cu pulberi magnetice. 2. Distribuirea 3. Examinarea.
~

metodei: CONTROLUL RADlO';::.G.:::::.:.;R:.:..A:.:F:..:l~C:.:.. ~_ Principiul de baza: Impresionarea peliculei fotografice de catrc radiatiile X ~(\II Y care au strabatut obiectul controlat. Discontinuitatile atenueaza diferit radiatiil ' si orice modificare de intensitate a acestora apare pe film. Indicatie de defect: Zone cu innegrire diferite In raport cu cea a fondului (de obicei, mai negre . Domeniu de aplicare: Fisuri, goluri, incluziuni metalice sau nemetalice, defecte de forma, corectitudinea asamblarii; iese sudate, tumate, for' ate etc. Performunte: Discontinuitati cu grosime sub I% din grosimea materialului examinat. Conditie: radiatiile Fazele operatiei

Denumirea

sa strabata
de control

discontinuitatea radiografic.

in lun ul ei.

generator Rontgen

1. Expunere. 2. Prelucrarea filmului. -'revelare

- stoparea revellirii

1. Magnetizarea.

pulberil,

-developare
- spalare - uscare 3. Examinare.
I

magnetizare

iongitudinalii.

~d!b
a. in lumina aIM.

beclOOW

indicatie de pulbere colorata

r--obiect controlat

o
caseta cu

magnetizare

circulara.

(J-

lampa UV

film

Obsesvator.

tn l ~l . l~ b . tn umina u travio eta.

4. Demagnetizare. magnenzare longitudinala
cu jug magnetic.

indicatie de lb pu ere fluorescenta.

film
placa de Pb

1, Expunere

(schema de iradiere) dmp de scapari

~~. negatoscop

5. Curatare,

3. Exarninarca filmului.

I \ I '( 1I/II/I'/U/,ulll,I(II/ /I'I,'/(/r

~/Il'llllltl!jr/I'II( 'WLiJr / /1I1l1/1'

0""ml/l1 cIIl/fall1 pl,'.1\'/'" 51se ",/{i,hrICll/r/(/r

"I,

/II

Anexa TIS.l

(conril7l1ore)

I'

I Ill',

Anexa TIS.I (continuare)

Fi~a nr. 6. De~~ mctodci: eONTROLUL ell eURENTI TllRBIONARI. Principiul de bazil: Inducerea de curenti turbionari In materialul control at ~i perturbare.a acestora de catre disontinuitati, Perturb area este 'inregistrata de aceea i bobina care a Hicut i excitarea sau de 0 bobina se arata. Indicatia de defect: deviatia unui ac indicator, 0 linie sau 0 bucla trasata pe ecranul unui oscilosco , inso ite eventual de semnal 0 tic sau acustic .. Domeniul de aplicare: obiecte din materiale met.alice (piese sudate, tumate, matritate, tevi, bare, fire etc ; sortarea materialelor Pcrformant : Discontinuita~i 'in stratul superficial ( 'in special fisuri, cu e lungime minima de 2-3 mm, orice deschidere); variatii de dimensiuni sub 2%, variatii de com ozitie chimidi, Scheme de principiu. structura, etc .

mctodei: CONTROLUL ULTRASONI I ,I'III('.plUl de baza: Introducerea undelor 1 ~. , njutorul unui traductor pi 1 ' ~ trasonore m materialul control at eu I' iezoe eetnc Sl . reflex' I I,' .outinuitatilor. Reflexiile sunt In ' ia acestora pe soprafata ultul. registrate de acelasi traductor sau de un
l~l'.III1~n,~~a

Indicatia de ' defect . bucla pi' . e ecranu scmnal acusnc sau 0 tic,
I)ClIllClliu\ de " . 'l~ll~'I,goJuri,

unUl oscil I oscop, ' SI

eventual

insotita

de

I I'crformante: Discontinuitati I. .cimi de mm.

11('

aplicare: incluziuni,

Mater' 1al e meta l'Ice dar delaminari etc,'

nemet I' a Ice sau compozite, de cateva suprafata

.eu diam etru al suprafetei ' reflectante sa love asca defeetul perpendlcularpe
'

'onditie: .stuia.

fasciculul '.

ultrasonor

metoda impulsului reflectat

palpator inclinat defect

bobina de trecere bobina aplicata miez obiect control at

p
~"~

U
.

\-----_._-ccou initial ecou de defect ecou de fund ecou initial ecou de defect

Cor.

,~~-~-,----.:::~-~v -.

~~
.

------~:t

controlat. indicator -

sursa de c.a. f = 0,5 kHz - lMHz

metoda ecoului repetat;

pi",

,Q

pcrturbarea curentilor turbionari ( CI ) de catre

fisura

~~-----.l.....-yd'foct

dlJltUl.lI'(

tr 'JJJ.l !'a!llllllll1l~'

. 1

'1 fcm/(ahriCcllelor

win ",e/lllt.: IIcdMfl/Clil'.

'I IVI.:RSI'I'A'n:A POLITElJNI A DIN BUCURE$TI LABOHATORUL DE DEFECTOSCOPIE (SALA CF 105) Splniul Indcpcndentei, 313, SECTOR 6 rt: o, BUCURESTI; Tel.: 410.04.00./445 BULETIN DEEXAMINARE CU LICHIDE PENETRANTE Nr ./ . Beneficial' :

Anexa T15.2.

Student: Grupa:

. ..

REFERAT

t.Definitii ~i notiuni de baza: Adresa

;

: .
~ ..; : : . . ; . . . . .

................. : Comanda nr. .Data efectuarii examinarii I I oba nr ; Materialul. . Procedeul de obtinere : Metoda de examinare Modul de pregatire a produsului pentru examinare Standardul de metoda folosit Criteriul Admis / Respins ~
( 'nuditiile tchnice de efectuare a examinarii:

.
.

: ; ~

l ipul (producatorul) lichidului penetrant I' mperatura mediului ambiant 'I'ornperatura piesei examinate 'l'impul de penetrare (min) : : ~; '\ . . lsi . ) . . Il11pUI d e emu sronare ('rntn ; 'l'irnpul de developare (min) ~ : .' .. .......... ModuJ de spalare (indepartare a excesului de penetrant) , : : .\ ipul ~i puterea Iampii cu ultraviolete ~ Distanta dintre lampa si piesa (em) ~ E. uminarea s-a efectuat INAINTE / DUPA.. tratamentul termic. Ii nminarea s-a efectuat* : ; :

. , . , . . .

.
. . . .

I (\ztrltl.lteleexamillarii:
I) Io ,t constatate
f

(denumire

/ simbol)
.
;, .

.
.
' . ~

( 'I ISH de cali tate prescrisa / constatata 1 .izia: ADMIS / RESPINS I{II,SPO NSABILITATI: EXAMINAT VERIFICAT

:~

APROBAT . Sef de laborator

DATA

1 ~i 1111'1\111\ de
NIIIII

mn llIl'tl ) III I~lll sudurilor, 'io stare finala, dupa primul strat, pe stratul de didacina, etc.
, '!

I ,,( 1IIII,II/IU t'ltJl1ilfll /II<' dl(

~J\'/'JJJ1!.al/C/('(/l!'{ur

aria

meWl,

aedlm!'I""',

"prins.

I h" \'lHII picsci ~i a!

dcf;ctelor

Materialul piesei:

CUPRlNS
I

Pag.

Mc~a

si schema de control

Indicatie

Indemn catre studenti. . ~uerarea T 1: Mate;iale metaliee utilizate in constructie de masini. ---:' Luerarea T 2: Piese finite. ~~Luerarea T' 3: Semifabrieate, " 'Luetarea T 4: Incercari de duritate. ' ~ . ucrarea T S: !ncercarea la in.covoiere prin soc. ucrarea T 6: lncercari tehnologice., ' . ~ ucrarea T' 7: Tehnologicitate. Lucrarea.T 8: Proces tehnologic. ~ j.ucrarea T 9: Para:metrii regirnului de [ucru. ~ __ - Zl>Lucrarea Tl 0: Punerea in forma prin tumare. . .' . ;8)Luerarea T1t: Legile preluerarii prin deformare plastidi. \ ucrarea T12: Punerea in forma prin a~chiere.. ( / ucrarea T 13:.Punere.a In forma prin sudare. \ ~' ucrarea Tl4: Stantarea tablelor subtiri. . Lucrarea T1S: Controlul calitatii pieselor si semifabri.catelor eu , metode nedistruetive.

'ontrol optico-vizual
I

( '01111'

cu pulberi magnetice

!l:
1/
If

'

( 'ontrol eu liehide penetrante

,',

(j) _, I? /
.

oM fJt,fI

v.dM-fe
1.1/ -

,
'

, ntrol eu ultrasunete

11.

('xut. t~e"'

;7 .'D,"',

"

"

'ontrol radiografic

Mihai Voicu Claudia Borda Alexandru Dumitrache-Rujinski Marius Dumitra~ lonel Grecu Marinela Marinescu Angela Minca Dan Nitoi Antoanela Stranutu lonelia Tonoiu

TEHNOLOGIA MATERIALELOR
INDRUMAR DE LABORATOR

ISBN-973-9427-20-0