ALBANIA NUME OFICIAL: Republica Albania SITUAREA: n sudul Europei (peninsula Balcanica), avnd o suprafata de circa 28 748 km2

(locul 138 n lume). VECINII: (1 119 km): Grecia-247 km; Marea Ionica si Marea Adriatica- 407 km; Iugoslavia-310 km; Macedonia-155 km. Albania este mpartita n 26 districte grupate n 5 regiuni, fara valoare administrativa, sabatoarea nationala fiind pe data de 28 noiembrie (aniversarea independentei-1912 si a eliberarii Albaniei-1944). CAPITALA: Tirana: oras situat pe rul Ishmi la 110 m altitudine si 27 km est de tarmul Marii Adriatice; 427 000 de locuitori n anul 1995 (1924: 18 000 loc; 1939: 35 000; 1960: 135 025). Mentionata documentar pentru prima data n secolul XV, Tirana devine capitala statului albanez independent. La Tirana este proclamata, la 11.01.1946, Republica Populara Albania. Sub regele Zogu I, arhitecti italieni lucreaza la remodelarea orasului. Dupa razboi, cunoaste o puternica dezvoltare economica si edilitara. Azi Tirana este cel mai mare centru industrial albanez cu ntreprinderi textile, sticlarie, mobila, marochinarie, nod rutier. Aeroport international: Rinas; principalul centru comercial, financiar si cultural al tarii. Monumente: moscheea Etehem Bey, statuia lui Gjergj Kastrioti (acum se numeste Skanderbeg), Palatul Culturii. RELIEFUL: Albania este o tara muntoasa cu o clima mediteraneana, nuantata de altitudine, ape scurte si repezi, cu un apreciabil potential energetic si o bogata vegetatie forestiera (43,2% din suprafata tarii). Se disting 5 regiuni naturale: Alpii albanezi (situati n nord cu altitudini cuprinse ntre 2 000-2 600 m); bine mpaduriti si traversati de vaile adnci ale rului Drin ( 281 km) si ale afluentilor sai (Tropoje, Shale); Muntii Albaniei Centrale (altitudinea maxima vrful Korab, 2 751 m, la granita cu Macedonia), care coboara n trepte spre vest si sunt traversati de rurile Mat ( 97 km) si Shkumbin (146 km), Epirul Albanez n sud-vest cu altitudini ce nu trec de 2 000 de m si depresiuni bine populate pe rurile Seman (252 km) si Vjose (238 km); ultimele doua regiuni naturale sunt mai joase si anume: Depresiunea Korce, n sud-estul pe rul Devon, o regiune cu ntinse terenuri agricole si cmpia litorala (latime maxima 60 km), colinara n nord, mai joasa si mlastinoasa, pna de curnd n centru (partea numita Myzeqe) si tot mai ngusta spre sud unde muntii ajung pna aproape de tarm. CLIMA: Clima este mediteraneana n zonele joase, cu ierni blnde (cu temperatura medie n ianuarie 8-100C) si veri toride si temperata, ierni relativ aspre n munti, precipitatiile cad mai ales iarna si variaza ntre 2 000-2 800 mm/an, n zona nalta si 700 mm/an n cmpie si depresiuni intramontane. RETEAUA HIDROGRAFICA: Dintre cele 150 lacuri, mai cunoscute sunt cele trei lacuri tectonice din regiunea de granita-Shkodres (n nord); Ohrit (n est); Prespes (n est). VEGETATIA: Are o vegetatie mediteraneana pna la 600 m altitudine (laur, mirt, maslin, citrice), este formata n zona muntoasa din paduri de stejar, fag si mai putin din conifere. Pajistile alpine sunt degradate din cauza

pasunatului extensiv. Fauna include sacali, lupi, vulpi, ursi, capre negre, numeroase pasari migratoare, si este ocrotita n parte alaturi de elemente de flora si peisaj n 4 parcuri nationale, nfiintate la mijlocul anilor 50. POPULATIA: Densitatea-115,9 locuitori/km2. Capacitatea 3 331 000 locuitori n anul 1998. Natalitatea este de 22,6, mortalitatea 7,7, sporul natural 14,9, speranta de viata la nastere 68,7 ani (masculin) si 74 ani (feminin). Populatia urbana este de 38%. Orase principale (mii locuitori): 1. Durres 85,4 2. Elbasan 83,3 3. Shkoder 81,9 4. Vlore 73,8 5. Korce 65,4 6. Fier 45,2 7. Berat 43,8 Zona colinara din centrul tarii concentreaza peste 1/2 din populatie. n regiunile montane din est, nord si sud, populatia este mult mai rara 20-30 loc/km2, fac exceptie depresiunile din lungul rurilor mai mari n care valorile densitatii se apropie de media pe tara. CULTE: islamism 70%, catolicism 5,2%, ortodoxism 11,3%. ntre 19671990 practicarea cultelor a fost interzisa. STATUL: Republica parlamentara intrata n vigoare la 28.11.1998. puterea legislativa este exercitata de un parlament unicameral, adunarea poporului (minimum 155 membri alesi prin vot direct pentru un mandat de 4 ani). Puterea executiva este exercitata de consiliul de ministri condus de un presedinte (primministru) numit de seful statului, care numeste si pe ceilalti ministri, la recomandarea primului ministru. Componenta Consiliului de Ministri este aprobata de catre adunarea poporului. Seful statului: presedintele (ales de adunarea poporului pentru cel mult doua mandate consecutive de 5 ani). Partide politice: Partidul Socialist (f. 1941); Partidul Muncii din Albania n Democrat; Partidul Social Democrat. ECONOMIA: Stat cu o economie agricola-industriala, n tranzitie, Albania dispune de variate resurse minerale (petrol, gaze naturale, minerale de crom si de cupru, nichel, bitum) care asigura cca. 50% din exporturi. Agricultura antreneaza cca. jumatate din populatia activa a tarii, contribuie cu aceeasi pondere la PIB si este marcata de momentele dificile ale trecerii de la structura socialista la cea de piata, bazata pe proprietatea individuala. Se cultiva gru (28%), porumb, sfecla de zahar, tutun, bumbac, legume, viticultura, pomicultura. S-au dezvoltat remarcabil n ultimele decenii. Hidrocentralele asigura circa 90% din productia de energie electric, existnd n unii ani si un anumit excendent pentru export. Industria creata practic n ultimele decenii participa cu aproape din PIB, si este relativ diversificata, dar putin competitiva pe pietele externe. Limba oficiala: albaneza; Moneda 1Lek= 100 Qindarka. BIBLIOGRAFIE:

1. Statele Lumii autori: Nicolae Steflea; Nicolae Gheorghiu; Victor Dumitescu Editura DIDACTICA SI PEDAGOGICA anul aparitiei: 1975 2. Enciclopedia Statelor Lumii editia a VII-a autori: Horia Matei; Silviu Negut; Caterina Radu; Ion Nicolae Editura: MERONIA anul aparitiei: 2001.