PROIECT

PENTRU SUSINEREA EXAMENULUI DE CERTIFICARE A COMPETENELOR PROFESIONALE Nivel 3 de calificare Specializarea: Tehnician mecanic pentru ntreinere si reparaii

PROFESOR NDRUMTOR

ELEV

Repararea si asamblarea lagrelor cu alunecare

Cuprins

1.Argument.............................................................................................................................................3 2. REPARAREA LAGRELOR CU ALUNECARE ..........................................................................5 3. ASAMBLAREA LAGARELOR CU ALUNECARE.......................................................................8 4. BIBLIOGRAFIE.............................................................................................................................16

1.Argument

Lagarele cu alunecare sunt organe de masini complexe care, incluznd un anumit tip de cupla de frecare, asigura rezemarea, rotirea sau deplasarea elementelor mobile: arbori, osii, tije. n afara de miscare, ele asigura si transmiterea sarcinilor de la piesa n miscare la piesa suport. Pentru a se reduce frecarea dintre suprafetele respective si deci uzura, n afara de un film protector de lubrifiant, suprafata suport care apartine unei piese denumita cuzinet este protejata si cu un strat dintr-un material cu caracteristici de antifrictiune. Lubrifiantul poate fi ulei, unsoare sau chiar aer (n anumite tipuri de lagare).Miscarea relativa poate fi de rotatie sau de translatie - la lagarele denumite lagare cu alunecare sau de rostogolire - la lagarele denumite rulmenti.n cele mai multe cazuri lagarele sunt nglobate n batiul sau
3

carcasa sistemului mecanic respectiv: motor cu ardere interna sau motor electric, turbina, reductor de turatie, masina-unealta sau aparat (n cazul lagarelor mecanicii fine) Dezvoltarea tiinei i tehnicii, performanele din domeniul industriei determin pregtirea continu a elevilor la un nivel care s permit cunoaterea ntreinerea i repararea produselor industriale. Dotarea unitilor colare cu calculatoare i material didactic pentru cabinetele colare permite accesul elevilor la informaii din domeniul tehnic aplicativ,la aplicarea cunotinelor asimilate n practic ,la formarea abilitilor i priceperilor,deprinderilor,la capacitatea de a utiliza la parametrii proiectrii produsele performante ale industriei . Am ales aceast tem pentru a-mi desvrii pregtirea n domeniul n care am fost colarizat. Pentru alctuirea acestei lucrri am folosit manuale colare, cri tehnice, notie tehnice, informaii obinute pe calculator,material didactic din coal, utilajul din dotarea colii, utilajul din diferite uniti productive. Pentru aceast tem am studiat i structurat informaii scrise cuprinse n crile tehnice la care am adugat cunotinele acumulate prin executarea unor operaii i lucrri practice din domeniu. In vederea susinerii examenului de evaluarea competentelor profesionale mi-am ales ca tema de proiect Repararea si asamblarea lagarelor alunecare Lucrarea a fost proiectat cu ajutorul ndrumtorului de proiect, aceast lucrare urmnd s -mi serveasc la susinerea examenului de atestare a competenelor profesionale

2. REPARAREA LAGRELOR CU ALUNECARE

Lagrele cu alunecare snt executate de obicei dintr-o bucat sau din dou buci cu sau fr cuzinei. Necesitatea reparrii lagrelor apare n cazurile cnd: suprafeele de frecare snt uzate i jocul dintre fus i lagr depete abaterea admis sau lagrul s-a ovalizat; pe suprafeele n frecare apar urme de gripaj sau rizuri produse de lipsa de ulei, sau din cauza ptrunderii murdriei (praf, nisip, achii metalice etc); stratul de aliaj antifriciune din lagr este exfoliat sau topit; n lagre au aprut fisuri; lagrele s-au distrus etc. La repararea sau nlocuirea cuzineilor din lagre trebuie avut n vedere aezarea corect a cuzineilor att n corpul lagrului ct i pe arbore. Din aceast cauz, se execut operaii de psuire, la exterior i la interior. Cuzinetul se aaz n locaul lui,

prin ajustarea (rzuirea) suprafeei exterioare a i a suprafeelor inelare de sprijin b (fig. 1).

Fig.1 Rzuirea suprafeelor de reazem ale lagrelor cu alunecare

Fig.2 Rzuirea manual a suprafeelor circulare Ajustarea se controleaz cu vopsea, prin rotirea sau deplasarea cuzi-netului n locaul su. Ajustarea se consider bun, dac se obin 68 pete pe o suprafa ptrat cu latura de 25 mm. Fusul arborelui se ajusteaz prin rzuirea fiecrui cuzinet n parte, controlat tot cu vopsea, ns n acest caz numrul de pete crete de la 12 la 20 pe aceeai suprafa. Ajustarea se consider bun cnd petele de vopsea snt distribuite uniform pe ntreaga suprafa a lagrului.

Operaia de rzuire ncepe ntotdeauna cu acoperirea fusului cu un strat subire i uniform de vopsea de tuat. Dup aceea, cuzineii se aaz pe fus sau n cazul bucelor se introduc pe arbore, rotindu-se uor ntr-o parte i n cealalt. Dup scoaterea de pe fus a cuzineilor li se jocul este prea mare, uleiul iese uor din lagr, arborele va bate n lagr, se va nclzi repede i se va uza n scurt timp. Lagrele i bucele cu alunecare din oel, dintr-o bucat care nu se pot regla pot fi reparate prin ncrcare cu sudur sau prin metalizare. Sudura poate fi cu gaz sau electric. nainte de a ncepe sudura, lagrul sau buca se nclzete pn la temperatura de 400500C, pentru a nltura posibilitatea de deformare sau fisurare. Dup sudur, interiorul se strunjete i apoi se rectific. Repararea prin metalizare a lagrelor i a cuzineilor se face cu ajutorul aparatelor de metalizare a cror ajutaje snt prelungite i arunc lateral metalul pulverizat. Cuzineii, nainte de metalizare, se fixeaz cu o brid, pentru a se putea executa filetul vibrant. Pentru a mri aderena stratului metalizat, lagrul sau cuzinetul trebuie nclzit n prealabil, apoi bine centrat pe maina pe care se execut metalizarea. Dup metalizare urmeaz operaiile de prelucrri mecanice la dimensiunile respective. Lagrele dintr-o bucat i bucele de dimensiuni mari se mai repar i prin metalizare exterioar n felul urmtor: lagrul sau buca se taie n lungul axei ei, n dou jumti simetrice, suprafeele tiate se ajusteaz i se psuiesc perfect, dup care se asambleaz i se strunjesc la interior pn la dimensiunea necesar, iar pe suprafaa ei exterioar se execut un filet vibrant pe care se aplic stratul de metalizare, folosind srm de oel cu coninut mic de carbon. Apoi suprafaa exterioar a bucei se strunjete pn la dimensiunea necesar, se preseaz n locaul interior al lagrului i apoi se prelucreaz mpreun cu lagrul.

3. ASAMBLAREA LAGARELOR CU ALUNECARE

Lagarele cu alunecare sunt utilizate in cazul existentei conditiilor grele de lucru , ele rezistand la socuri , lovituri , vibratii etc. In functie de pozitia arborelui care se sprijina pe ele , lagarele cu alunecare se impart in doua mari categorii: lagare pentru arbori orizontali si lagare pentru lagare verticali , numite si crapodine.
3.1 Asamblarea lagarelor cu alunecare pentru arbori orizontali

Din punct de vedere constructiv, cel mai simplu tip de lagar se prezinta sup forma unei gauri cu diametrul egal cu cel al fusului, executata in batiul cuzinet, din bronz, fonta sau alt material anitifrictiuni . O constructie perfectionata foloseste lagare cu capac, (fig. 3 , b), compuse din corpul 1, capacul 2 si cuzinetul sectionat 3. Capacul prins de corp prin suruburi permite montarea si demontarea usoara si rapida a arborelui , precum si ajustarea jocului dintre cuzineti si arbore.

Fi3. Lagare cu alunecare Intre cele doua jumatati ale cuzinetului, uneori , se introduc adeseori de reglare formate din foi suptiri de alama sau de otel. Tehnologia de montaji al lagarelor cu alunecare pentru arbori orizontali este determinata de constructia cuzinetilor. Astfel , la lagarele tip bucsa, asamblarea consta din presarea bucsei in corp, folosindu-se un dorn de ghidare si centrare (v.cap.5). Asamblarea lagarelor cu capac necesita o atentie deoseita, pentru a asigura jocul necesar intre cuzineti si fus. Un joc prea mic duce la frecari asa de mari in cat caldura produsa poate provoca topirea materialului cuzinetului. Cuzineti se monteaza in locasurile lor cu deosebita atenti, pentru a se evita asezarea lor deplasata, care duce, in timpul exploatarii , la deformarea lor si la ovalizarea gauri pentru arbore. Capacul lagarului se centreaza in corp cu stifturi (fig. 4, a ),prin canale (fig. 4 , b) sau cepuri (fg. 4, c) si se fixeaz cu doua sau mai multe prezoane. stifturile de impedicare a rotirii se introduc prin presare cu ajutorul unui dorn , asupra caruia se aplica lovituri usoare de ciocan. Capacul se aseaza pr prezonae cu mana sau cu lovituri usoare, aplicate cu un ciocan de lemn pe mijlocul sau , pentru a se evita introducearea lui deplasata.

Fig.4 Impiedicarea deplasarii capacului 1-capac;2-corp;3- cuzinet Cea mai simpla metoda de realizare a jocului necesar intre fus si cuzinet consta in folosirea adaosurilor introduse intre capac si corp. Marimea jocului se verifica cu calibrul de interstitii sau , cand muncitorul are experinenta suficienta prin rotirea arborelui cu mana . Daca jocul nu este corespunzator, el se modifica prin schimbarea adaosurilor. La lagarele de dimensiuni mari jocul se regleaza prin strangearea unor suruburi prevazute in acest scop in corpul lagarului , cu ajutorul carora cuzinetul este apasat asuprea fusului. Dupa terminarea asambalrii lagarului se verfica ungerea, urmarindu-se daca in timpul functionarii uleiul patrunde intre suprafetele de frecare Demontarea lagarelor se face in ordine inversa fata de montarea lor. Cuzinetii se demonteaza prin desurubarea suruburilor de de asigurare sau prin scoaterea stifturilor de fixare. Cuzinetii dintro bucata se scot din corpul lagarului cu dispozitive speciale de demontare sau prin incalzirea corpului. Nu este permisa scoaterea prin ciocanirea cu un dorn.

10

O problema specifica asamblari lagarelor cu alunecare , care aparea mai ales la lucarile de reparatii si uneori la montarea lagarelor noi ( cand prelucrarea cuzinetilor sa facut neingrijit) consta in ajustarea cuzinetilor face prin, utilizandu-se razuitoare triunghiulare cu unchiul de taiere de 60-70o. Se unge suprafata fusului cu un strat subtire de vopsea si se asaza cei doi cuzineti pe fus. Se roteste usor fusul intr-o parte si in cealalalta.Dupa scoaterea cuzinetilor si un suport pe un suport potrivit sau in , se rezuiesc petele, miscanduse razuitorul perpendicular pe axul cu axul cuzinetului intr-un sens si in celalalt (fig. 5). Dupa ce primele pete sau razuit, operatiile se repeta pana cand se optine o suprafata complet acoperita de vopsea.

O problema deosebita apare la aliniera lagarelor separate care sprijina acelasi arbore. Daca lagarele nu sunt cuaxiale, fusurile se aseaza inclinate pe cuzineti aparand forte mari de frecare, uzura neuniforma a cuzinetilor si posibilitatea ruperi arborului. De acea, la tranzmisii pe distanta mare se folosesc lagare cu alunecare oscilante. Alinierea lagarelui se face cel mai usor cu dispozitive optice de control (de tipul
11

teodolitului), putandu-se utiliza si mijloace mai simple , cum sunt dornurile de control si ceasurile comparatoare sau cu ajutorul unei corzi. Coaxilitatea lagarelor cu diametrul alezajului mai mare de 150 mm se regleaza cu ajutorul unei corzi de pian, cu grosimea de 0,1-0,25 mm . Un capat al corzi se fixaza in asa fel sa coincida cu axa primului lagar (fig .5). Coarda se trece prin lagarele care se regleaza, api peste o rola si se intinde cu o greutate. Rola face parte dintr-un dispozitiv care permite reglarea ei pe verticala si orizontala, ceea ce asigura corzi asezarea in pozitia in care trebuie sa se afle axa alzajului ultimului lagar. Lagarele intermediare se amplaseaza pe orizontala si verticala, astefel in cat axele lor sa coincida cu coarda.

Fig.6 Alinierea lagarelor cu ajutorul unei corzi

Schema reglarii pozitiei corpurilor lagarelor in spatiu, pe directiile celor 3 axe ox-oyoz , este reprezentata in figura 7. Lagarul de baza 1 si cel care se monteaza 2 , sunt asezate in pozitie orizontala cu ajutorul riglei 3 si al nivelului cu bula de aer 4.
12

Pozitia lagarelor dupa axa 0z se controleaza cu un dispozitiv de ceas cu ceas comparator 5, lund cu baza un reper 6 , amplasat in fundatie (v.cap.13). Inaltimea masurata hm trebuie sa fie egala cu cea prevazuta in proiect, hp.

Deplasarea se realizaeza prin introducearea (-) sau scoaterea ( + ) de adaosuri de sub corpul lagarului.Regalrea pe directia axei oy se face cu ajutorul coardei. Pentru aceasta , in corpul lagarelor se introduc traversele de lemn 7, pe care se materializeaza axa si centrul 8 (fig. 6.5, c).

Fig 7. Schema reglarii in spatiu a p[ozitiei corpurilor lagarelor Daca indicatoarele figurilor cu plumb, coborate de pe coarda, cad in centrul
13

lagarelor (fig. 7 , a), atunci este posibil ca lagarele sa fie bine pozitionate. Din figura 7,b rezulta ca indicatorul firului cu plumb cade bine in lagarul 1 sau gresit in lagarul 2. Cu ajutorul firului cu plumb se pot determina deplasarea si direcita in care corpul lagarului 2 este devitat, de efectuindu-se corectia necesara. Pentru reglarea pe directia axei ox se masoara diagonalele L1 si L2 intre corpul de baza 1 si cel care se monteaza in etapa de fata - 2. Pozitionarea este corecta daca: L1 = L2 = Lp, in care Lp este valoarea dagonalei conform proectului de montaj. Reglarea mai precisa se obtine cu ajutorul teodolitului si al mirei (fig. 8). in alezajul primului lagar se monteaza o mira al carei reticul se aduce sa coincida cu reticulul teodolitului, formandu-se astfel o axa optica a alezajelor lagarelor care trebuie montate. Mira se amplaseaza apoi in alezajul lagarului urmator si se regleaza pozitia acestuia si asa mai departe pana se termin alinierea tuturor lagarelor.

14

Fig.8 Alinierea lagarelor cu ajutorul tedolitului 1-tedolit;2-mira;3-lagare

3.2 Asamblarea lagarelor cu alunecare

pentru arbori verticali (crapodine)

Aceste lagare sunt folosite la masini cu turatii si sarcini mici, arborele vertical fiind sustinut de doua lagare: unul inferior si altul superior. Crapodina (fig. 9) este formata dintr-o bucsa 2 care are rolul de cuzinet, in care se roteste arborele 1. Bucsa 2 se sprijina pe o placa de alunecare 3 prin intermediul careia se transmit fortele axiale la corpul 4 al masinii. La montajul crapodinei trebuie asigurata coaxialitatea arborelui cu bucsa si pozitia verticala a arborelui.

Fig.9 Crapodina

15

4. BIBLIOGRAFIE

1. N. Huzum, G. Rantz Maini i Utilaje i instalaii din Industria construciilor de maini Editura didactic i pedagogic, Bucureti 1978 2. Gh. Ion, M. Voicu, I. Paraschiv - Tehnologia Asamblrii i montajului - Editura didactic i pedagogic, Bucureti 1978 3. Zamfirache M. Prelucrri pe maini unelte Editura Sitech Craiova 2002

16

17