UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU Facultatea de psihologie

Psihologie judiciar
(Suport de curs)

Autor Lector univ. dr. Gheorghe Florian

Bucureti 2007

Sintezele care urmeaz sunt doar o introducere n problematica actual a psihologiei juridice. Ca urmare, n cele 14 teme supuse ateniei, sunt punctate doar cteva aspecte considerate eseniale, cu sperana c studenii vor citi mai mult din bibliografia recomandat, astfel nct, atunci cnd vor ntlni asemenea probleme n practica profesional, s le abordeze constructiv. Am adugat la sfrit dou studii recente privind motivaia infracional i penitenciarele supraaglomerate, considernd util cunoaterea modului n care psihologii ptrund n profunzimea lumii criminalitii i a justiiei contemporane. Lucrnd n prezent,psihologii lucreaz de fapt pentru generaiile viitoare...

1 - Cauzele i costurile criminalitii

1 Factori favorizani ai criminalitii n concepia O.N.U. 2 Indicatori de patologie social care pot determina creterea criminalitii 3 Structura costurilor criminalitii

1. - Factori favorizanti ai delicventei stabiliti in 1990 la al VIII-lea Congres ONU privind criminalitatea: 1. saracia, somajul, analfabetismul, absenta locuintelor bune si ieftine, sistem de invatamant si formare inadaptat. 2. nr.crescand de cetateni fara perspectiva de insertie sociala si agravarea inegalitatilor sociale 3. disocierea legaturilor sociale si familiale agravata printr-o educatie parentala inadacvata, educatie ce face deseori conditiile de viata dificile 4. conditiile dificile pe care le cunosc oamenii ce migreaza spre oras sau alte tari 5. distrugerea identitatii culturale de origine, rasismul si discriminarea ce pot crea dezavantaje in plan social al sanatatii si al angajarii in munca 6. degradarea mediului urban mai ales insuficienta echipamentelor colective in anumite cartiere favorizand delicventa 7. dificultatile create de societatea moderna de a se insera corect in comunitate, in familie, in mediul de munca si in scoala si a se identifica cu o cultura 8. abuzul de alcool, droguri si a altor substante a caror dezvoltare e favorizata de factorii mentionati mai sus 9. multiplicarea activitatilor legate de crima organizata mai ales de tradic de droguri si tainuirea obiectelor furate 10. provocarea mai ales prin mass-media a ideilor si atitudinilor ce sunt surse ale violentei, inegalitatii si tolerantei.

2. - Indicatorii de patalogie social care pot influena rata criminalitii

I Indicatori biologici si medicali 1. discriminarea natalitii 2. cresterea alterrilor psihosomatice 3. reducerea discriminarii caracteristicilor sexuale 4. reducerea mediei de vrsta n grupul afectat II Indicatori economici si industriali 1. cresterea instabilitii profesionale 2. cresterea absenteismului la locul de munca 3. reducerea productivitii individuale 4. cresterea somajului forat 5. cresterea numrului de greve III Indicatori criminologici 1. cresterea delicventei juvenile 2. cresterea numrului de sinucideri 3. cresterea gradului de indiferenta fata de delicte 4. cresterea gradului de perversitate si gravitate a delictelor IV Indicatorii politici 1. fragmentare social si politic 2. consolidarea nationalismelor regionale 3. apariia liderilor subversivi 4. emigrarea masiv V Indicatori culturali 1. interes pentru primitiv, anormal, exotic, probleme sexuale 2. intensificarea intelectualismului si a planificarii obsesionale 3. declinul credintei religioase, pierderea semnificatiei sensului vietii si al destinului cosmic 4. intensificarea activitatilor de derivatie (jocuri, distractii indecente, jocuri riscante)

3. - Costurile criminalitii
Exist patru tipuri de costuri : 1. costurile represiunii: costurile funcionrii instituiilor cu atribuii n domeniul combaterii criminalitii poliia, jandarmeria, parchetele, tribunalele, penitenciarele, probaiunea, specializarea personalului acestor instituii; 2. costurile proteciei : firmele de paz, asigurrile, serviciile paz din magazine, sistemele de alarma si protectie, case de bani, blindaje, transportul valorilor, costul avocatilor 3. costurile prevenirii : gardienii publici, protectia martorilor, protectia victimelor, protectia copiilor, iluminatul public, specializarea personalului de prevenire din politie, jandermerie, probatiune; 4. costuri asociate criminalitii: decesul victimei (pierderi productive viitoare, prejudiciu moral, cheltuieli de nmormntare), vatamarile corporale, expertizele, accidentele rutiere, incendiile provocate, furturile din magazine, furturile de autoturisme, agresiunile cu mna armat, revoltele i tulburarile ordinii publice, emiterea cecurilor fara acoperire, fraude economice si financiare (eludarea impozitelor, nedeclararea veniturilor), infractiunile in constructia de locuinte, falsificarea de moneda, fraudele vamale (eludarea taxelor, exportul illicit si pierderile se substanta pentru economie), profitul din proxenetismul stradamal si hotelier, profitul din traficul de droguri si alcool. Nu pot fi cuantificai urmtorii factori : vietile distruse, reactiile de razbunare, neincrederea ce survine in relatiile sociale, schimbarea obijnuintelor, izolarea autoimpusa, frica, pierderile turistice si culturale.

2 - Delicvena juvenil
S. Glueck (1934): Cauza delicvenei minorilor e reprezentat de acele elemente care, luate separat, nu pot explica delincvena juvenil. Axiome ale educaiei 1. binele se nva doar de la cel care te iubete 2. copilul ia ca model n via pe printele fericit 3. copilul ia ca model n via pe printele care progreseaz

Teoria integrativ privind etiologia delincventei juvenile ( Caplan Le Blanc, 1993) Delicvena juvenil are la baz 4 factori explicativi: 1 - legturile sociale investitia copilului in activitati sociale (timpul acordat) angajamentul fata de institutii (religie, familie, sport)

2 - allocentrismul (orientarea ctre ceilalti, capacitatea de a te interesa de altii pentru ei insisi) cu cat educatia in familie este mai pro-sociala, cu atat ea protejeaza mai mult impotriva delicventei juvenile 3 constrngerile informale (provin din partea persoanelor intime) formale (provin din partea institutiilor) externe (din anturaj) interne (normele morale asimilate si interiorizate) 4 - expunerile la influente si oportuniti antisociale Mecanismele devenirii infractionale I. coeficient de inteligen slabstim de sine scazuttulburri de conduit nespecificeinfractiune II. tulburri de conduiteec scolarsubestimare de sinecautare compensatorie a identitatiiinfractiune

Stadiile dezvoltrii activitii delicvenei la minori

1. Stadiul de apariie (8-10 ani) - infractiuni omogene si benigne (sunt luate ca o copilarie dar atrage atentia frecventa) 2. Stadiul de explorare (10-12 ani) - infractiunile se diversifica si se agraveaza. 3. Explozia (in jurul varstei de 13 ani) - predomina furtul prin efractie. 4. Conflagratia (in jurul varstei de 15 ani) - furturi si spargeri de automobile, comert cu droguri, atacul asupra unor persoane. 5. Debordarea (17-18 ani) apar forme subtile si violente. Aceste stadii coexista cu inadaptarea scolara, revolta familiala, consum de droguri si alcool, promiscuitate sexuala.

Tipologia delicvenei juvenile a. Ocazionala: 80% din adolescenti trec prin asa ceva; exprima deficiente in relatiile cu parintii, dificultati scolare, asocieri cu delicventi. Prevenirea se face prin actiuni asupra familiei, protectie asupra bunurilor, atragerea in activitati comunitare. b. De tranzitie: la 10% din adolescenti; apare intr-o perioada in care abunda dificultatile pentru minorul respectiv. Este o delicventa exploziva i pe un fond de dezangajare interpersonal. c. Delicventa stabilizat: la 1% din adolescenti; este o activitate persistent care se poate transforma intr-un mod de via.

3 - VICTIMOLOGIE
Definitie Victimologia - ramur a criminologiei care studiaz personalitatea victimei, interactiunea dintre agresor i victima i evoluia sociodinamic a situaiei. Noiuni frecvent utilizate: - impresionabilitate victimal: victimele infractorilor cu guler alb ( sunt imbracati frumos, suscita increderea) - cmp victimal - are trei componente: fptaul, victima i catalizatorul actiunii (cel care declaneaz mecanismul mativational) - infractorul victim: copilul maltratat ce devine agresor - victimta latent: atractia pe care unele personae o exercita asupra infractorului (personae singure, vrstnice, naive, cu fatalism afiat) - infractiune fr victim : incestul consimit ntre majori, consum de droguri - victim nespecific: publicul larg, comunitatea - victima intmpltoare - din eroarea infractorului - factor victimogen = anumite pericole profesionale, stil de via dezordonat, conditia fizica (persoanele slabe din punct de vedere fizic ) Istoric : Hans von Hentig a scris un articol despre rolul victimei n infractiune ntrun ziar din Koln (14 septembrie 1934). In 1940 el public lucrarea Criminalul i victima sa , inspirat de o nuvel austriac n care un personaj spunea : eu asasinul i el victima suntem amndoi vinovai dar el mai mult dect mine .

Prima tipologie a victimelor elaborat de Hans von Hentig : 1) victima izolat 2) victima apropierii socio-topografice devine victim din cauza relatiilor care se stabilesc ntre cei ce impart un spatiu restrins 3) victimele unei mari neliniti vitale se expun n momentele de sinceritate 4) victime agresive, nechibzuite, supuse unor capricii nestpnite

5) victime lipsite de rezisten n faa unei voine mai tari de care dau dovad infractorii ( adolescenii, persoanele foarte n vrst )

A doua tipologie descris de Hans Von Hentig : 1) tinerii pentru c nu au experienta de viata 2) femeile - din cauza atractiei sexuale sau a averii pe care o poseda 3) vrstnicii - din cauza slabiciunii fizice si a faptului c sunt bnuii c au bani albi pentru zile negre 4) consumatorii de alcool sau de droguri 5) emigrantii deoarece nu cunosc limba, sunt creduli 6) indivizii aparinnd minoritatilor etnice 7) indivizi normali dar cu inteligen redus 8) indivizi temporar deprimati devin apatici, supusi, neglijenti 9) indivizii achizitivi, avizi de ctig, indiferant de situatia lor materiala 10) indivizi desfnai si destrblai pentru c dispretuiesc legile 11) indivizi singuratici i cu inima zbrobit din cauza singuratii 12) chinuitorii ex : tatl alcoolic i violent ucis de proprii copii 13) indivizi blocai persoane ncurcate in datorii ce devin victime ale unor binevoitori care le ofera solutii Stephan Schafer clasific victimele descriind cine este responsabil si in ce masur s-a implicat in relatia ce a dus la infractiune : 1) victima care anterior infractiunii nu a avut nici o legatura cu faptasul functionarul de banc 2) victima provocatoare din cauza arogantei, nu-si tine promisiunea sau e prins cu iubita infractorului 3) victima ce precipita declanarea actiunii ex : o femeie singur noaptea sau persoana neglijent care nu inchide usa la masina 4) victima slab sub aspect biologic ex : surorile de caritate 5) victimele auto-victimizate sinucigaul, cartoforul, consumatorul de droguri, dezertorul din armat 6) victimele politice din cauza convingerilor pe care le au Tipologia lui Wolf Middendorf : 1) victima generoas care sare in ajutorul oricui 2) victima bunelor ocazii fac cumprturi ocazionale de la necunoscuti 3) victima devoiunii i afectiunii religiosi fanatici ce doneaza bunuri pentru a fi mantuiti , femei n vrst ce vor s se cstoreasc

4) victima lacomiei si dorinei de mari ctiguri ilicite: cumprtorii de aciuni, juctorii la cazino

4 - CRIMINALITATEA I CURSUL VIEII

Vrsta este o caracteristic demografic dar i un atribut social care implic: - un anumit stil de via - un mod distinct de a percepe lumea i a o gndi - un set particular de atitudini, mentaliti, opinii, valori i norme culturale - schimb rolurile sociale i ateptrile culturale fa de individ; Vrsta cronologic - durata vieii individului de la naterea sa; - permite clasificarea indivizilor pentru anumite roluri sociale ( dreptul de vot, responsabilitatea civil, pensionarea); Vrsta funcional se bazeaz pe calitile i capacitile biologice i psihice ale indivizilor n raport cu care acetia sunt clasif. ntr-o anumita categorie de vrst - copilrie, adolescen, btrnee ex.: - un sportiv este btrn la 30 de ani !! - exista un fundament diferit intre schimbarea comportamentului aparuta din maturizare i cea aparuta din experienta ; Cursul vieii ruta vieii unui individ de-a lungul unei succesiuni de tranziii create de societate i difereniate n funcie de vrst - succesiunea rolurilor i poziiilor sociale dobndite de un individ de la natere i pn la moarte - diferentele dintre grupele de vrst reflect schimbrile n dezvoltare i cele dintre epocile istorice, acestea avnd 3 efecte : 1 - efecte de vrsta : determinate de ciclurile vietii, indiferent de timp si spatiu 2 - efecte de perioad : determinate de perioada istorica, afectnd toti indivizii indiferent de vrst ; 3 - efecte de cohort : afecteaz toti indivizii care mpartaesc o experien comun. - Evenimente care influenteaza cursul dezvoltarii comportamentului antisocial :

10

- tranzitiile si momentele decisive din cursul vietii, de exemplu, trecerea de la influenta parentala la influenta colegilor sau cand persoanele trec de la scoala la serviciu. - momentul si durata evenimentelor din viata (ex., conflict parental). - inrolarea in armata , schimbarea domiciliului - casatoria, divortul , o condamnare - efectele asupra dezvoltarii individuale ale contextului national si ale macro evenimentelor, ca recesiuni saurazboaie, - socializarea este echivalent cu asimilarea creativitii, particularizat la diferite vrste A - socializarea n copilrie - dobndirea capacitaii de comunicare i interaciune competena de exercitare a rolurilor, contiina datoriilor i responsabilitilor cu privire la viaa social; B - socializarea n adolescen - are un rol anticipativ pregtind tinerii pentru viitoarele roluri de adult; C - socializarea in perioada de maturitate presupune: - sinteza vechiului material dect dobndirea unuia nou - trecerea de la un idealism la realism - are la baz nvarea capacitii de confruntare cu cerine conflictuale - dezvolt competene pentru exercitarea unor roluri specifice; D - socializarea la btrnee - presupune dezangajarea fa de rolurile sociale active i familiarizarea cu alte roluri participative n familie, etc. (socializare pentru moarte) O problem metodologic: - informatiile despre factorii de risc se bazeaza pe variaii ntre indivizi, - n timp ce prevenirea presupune abordarea variatiilor (schimbarilor) n indivizi. - nu e clar daca faptele descoperite n indivizi sunt aceleasi cu descoperirile facutentre indivizi ( exemplu: omajul este un factor de risc al infractiuniintre indivizi, deoarece este mai probabil ca somerii sa fie infractoari decat persoanele angajate. Totusi, somajul este un factor de risc al infractiunii n indivizi deoarece este mai probabil ca oamenii sa comita infractiuni in perioadele lor de somaj decat in perioadele de angajare. Descoperirea in-individ are o implicatie mai clara pentru prevenire, anume ca o reducere a somajului ar trebui sa duca la o reducere a criminalitatii ).

FACTORI INDIVIDUALI DE RISC

11

Factorii de risc amplifica riscul realizarii, frecvenei, persistenei sau duratei delincvenei. Sunt necesare date longitudinale pentru clasificarea factorilor de risc si a trasaturilor carierei criminale. Este dificil de stabilit daca orice factor de risc este un indicator (simptom) sau o cauza posibila a delicventei. De exemplu : - consumul excesiv de alcool, absenteismul, somajul si divortul sunt simptome ale unei personalitati antisociale sau ii fac pe oameni sa devina mai antisociali? - desi delincventa este o activitate de grup iar delincventii au, de obicei, prieteni delincventi , acest lucru nu arata, in mod necesar, ca prietenii delincventi provoaca delincventa. - este important sa nu includem variabile dependente (ex., prieteni delicventi) drept variabila independenta in analizele cauzale pentru ca acest lucru ar conduce la concluzii false (tautologice) si la o supraestimare a puterii explicatorii sau predictive. - anumiti factori pot fi atat indicatori cat si cauze ( consumul excesiv de alcool poate fi vazut ca un declansator situational mai degraba decat ca o cauza pe termen lung).
TEMPERAMENTUL

Cele mai importante rezultate despre legatura dintre temperamentul din copilarie si delincventa ulterioara au fost obtinute in urma studiului din Noua Zeeland, care a urmarit 1000 de copii de la varsta de 3 ani pana la 22 de ani. Temperamentul la varsta de 3 ani era notat prin observarea comportamentului in timpul unei sedinte de testare. Cea mai importanta dimensiune a temperamentului era lipsa controlului (nelinistit, impulsiv, cu atentie scazuta), care prezicea agresiune, delicventa auto-raportata si condamnari la varste de la 18 la 21 de ani.

EMPATIA Empatia scazuta este o trasatura de personalitate legata de delincventa, pe baza presupunerii ca este mai putin probabil ca persoanele care pot aprecia si/sau simti trairile victimei se agreseze pe cineva. Aceasta parere sta la baza programelor de pregatire a abilitatilor cognitiv-comportamentale al caror scop este cresterea empatiei.

TEORIA COGNITIV

12

Aceast teorie, a alegerii rationale, a inspirat metode situationale de prevenire a criminalitatii. Individul este privit ca un: - procesor de informatii al carui comportament depinde de procesele cognitive - de istoria recompenselor si pedepselor primite in trecut. - delicventii tind sa fie impulsivi, egocentrici, concreti mai degraba decat abstracti in gandire si slabi in rezolvarea interpersonala de probleme - deoarece nu reusesc sa inteleaga cum gandesc si simt alte persoane. Delincventa este deci: - un raspuns la oportunitati specifice, - cand beneficiile percepute subiectiv depesc costurile (ex., pedeapsa legala, dezaprobarea parintilor). - comportamentul agresiv depinde de repertoriile comportamentale detinute de individ (scenarii cognitive) - Alegerea scenariilor care prescriu comportament agresiv, depinde de trecutul recompenselor si pedepselor si de masura in care copiii sunt influentati de satisfactia imediata, in opozitie cu consecintele pe termen lung. - agresivitatea persistenta este o colectie de scenarii agresive invatate si care rezista la schimbare.
IMPULSIVITATEA

- este inabilitatea de a planifica i cedarea in faa satisfactiei imediate - este cea mai importanta dimensiune a personalitatii care prezice delicventa. - include: - hiperactivitatea, - nelinistea, - neindemanarea, - neluarea in calcul a consecintelor inainte de a actiona, - slaba abilitate de a planifica viitorul, - perspectiva pe termen scurt, - autocontrol scazut, - cautarea senzatiilor tari, - asumarea de riscuri - slaba capacitate de a intarzia satisfacerea.

13

TEORII ALE IMPULSIVITATII Impulsivitatea reflecta deficite in functiile executive ale creierului, localizate in lobii frontali. Persoanele cu astfel de deficite vor tinde sa comita delicte deoarece: - au un control scazut asupra comportamentului lor, - o proasta abilitate sa ia in considerare consecintele actiunilor lor - tendinta de a se concentra pe satisfactie imediata. - hiperactivitate si neatentie la scoala duc la esec scolar. Excitarea slaba corticala produce comportamente impulsive si de cautare a senzatiilor, delicventii avand: - un nivel scazut de excitatie conform undelor alfa scazute pe EEG - reactivitate autonoma scazuta ( rata btilor inimii, tensiunea sau conductibilitatea pielii) - un puls scazut (semnificativ corelat cu condamnari pentru violenta, violenta auto-raportata si violenta raportata de profesori, independent de alte variabile explicatorii) - pulsul scazut este un predictor si un corelat important al delicventei. Alte teorii au evidentiat importanta constiintei drept inhibitor intern al delincventei si au sugerat ca aceasta s-a format intr-un proces social de invatare in conformitate cu intarirea, respectiv pedepsirea, de catre parinti, a greselilor din copilarie . Oamenii difer in tendintele criminale de baz; acestea apar precoce si ramn stabile o lung perioad a vietii. Factorul individual cheie de diferentiere a fost denumit autocontrol sczut, i se referea la masura in care indivizii sunt vulnerabili la tentatiile momentului. Persoanele cu autocontrol scazut sunt: - impulsive, - risc frecvent - au aptitudini cognitive si academice reduse - egocentrici, - empatie scazuta - au planuri pe termen scurt - le e greu sa amne satisfactia - deciziile de a comite infractiuni nu sunt influentate de consecintele dureroase ale delincventei. Rolul familiei in geneza delincventei Exist 4 paradigme privind influena familiei : 1 - neglijarea : are dou aspecte - lipsa de supraveghere si lipsa de
14

implicare (consecinte serioase) ; 2 - conflictul : disciplinare nepotrivit si respingere reciproc a printilor si copiilor; 3 - comportament deviant si valori inadecvate: printii sunt infractori sau au atitudini ce duc la infractiune ; 4 - destrmarea : prini desprii, absena sau boala unuia . - J.Piaget consider c nici un copil nu-i poate dezvolta o moralitate matur pn nu va trece printr-o moral a constrngerii. - frecvent, delincventul e o victim a educatorilor si ! Factori de risc familiali predictori pentru delicventa: - supraveghere parentala slaba ( e cel mai important) - tehnici educative srccioase - delincventa parintilor si fratilor, - inteligenta si legatura cu coala scazute - separarea de un printe. - respingerea copiilor de ctre printi, - familie numeroasa, conflicte ntre prini. Factorii familiali care conduc la delincven sunt grupati in cinci categorii: 1. printi antisociali; 2. familie numeroas 3. tehnici inadecvate de educare a copiilor 4. abuz (fizic sau sexual) sau neglijenta; 5. conflict parental si familii destramate.
FAMILIA NUMEROAS

Un numar mare de copii in familie este un predictor relativ puternic al delincventei . Exista mai multe motive posibile: - cu cat numarul de copii intr-o familie creste, cu atat cantitatea de atentie a parintilor care poate fi acordata fiecarui copil descreste. - pe masura ce numarul de copii creste, caminul tinde sa devina supraaglomerat, ducand la cresteri ale frustrarii, iritarii si conflictului. - fratii mai mari tind sa incurajeze delincventa unui baiat, in timp ce surorile tind sa o elimine. - ordinea nasterii: familiile mari au mai multi copii nascuti mai trziu, ( expunerea la frati delincventi).

15

Teorii mai recente ale nvrii sociale sustin ca comportamentul copiilor depinde de recompensele si pedepsele acordate de catre parinti si de modelele de comportament pe care le reprezinta parintii. Copiii vor tinde sa devina delicventi daca parintii nu raspund consistent si conform comportamentului lor antisocial si daca, inii printii se comporta intr-un mod antisocial. Aceste teorii au inspirat folosirea metodelor de pregatire a parintilor pentru a preveni delincventa .
ABUZUL SI NEGLIJAREA COPILULUI

Copiii abuzati fizic sau neglijati tind sa devina, mai tarziu, delincventi in viata : - s-au identificat 900 de copii abuzati sau neglijati inainte de 11 ani si au fost comparati cu un grup de control potrivit ca varsta, rasa, sex, clasa din scoala primara si locul resedintei. - o monitorizare de 20 de ani a aratat ca a fost mai probabil ca cei abuzati sau neglijati, sa fie arestati pentru violenta juvenila; - abuzul sexual si fizic al copilului si neglijarea prezic arestarile adultilor pentru crime sexuale . - jumatate din baietii abuzati sau neglijati au fost condamnati pentru delicte grave, au devenit alcoolici, bolnavi psihic sau au murit inainte de 35 de ani. - o ancheta longitudinala pe 1000 de copii cu varsta de 12-14 ani a aratat ca abuzul inregistrat asupra copiilor sub 12ani (abuz fizic, sexual, emotional sau neglijenta) prezicea delicventa auto-raportata si oficiala ulterioara. Mai mult, aceste rezultate au rezistat dupa controlul sexului, rasei, statutului socio-economic si structurii familiei. Teoria invatarii sociale sugereaza ca, prin imitare, modelare si intarire, copiii adopta modelele comportamentului abuziv al parintilor. Teoria atasamentului sau legaturii sociale propune ca abuzul copilului se concretizeaza in atasament scazut pentru parinti si, prin urmare, in autocontrol redus. Teoria ncordrii postuleaz c tratamentul negativ primit de la altii genereaz emotii negative ( furie si frustrare), care, la randul lor, conduc la o dorinta de razbunare si agresivitate crescuta.

CONFLICTUL PARENTAL SI FAMILII DESTRAMATE Familiile destramate cauzeaza delicventa: - e esential ca un copil sa aiba o relatie calda, afectuoasa si continua cu o figura materna. - daca un copil sufera o perioada mai lung de privarea materna in primii 5 ani din viata, acest lucru are efecte negative ireversibile,
16

incluzand si faptul de a deveni un caracter rece, lipsit de afectiune si, ca urmare, un delicvent. - baietii care treceau prin divortul sau separarea parintilor in primii 5 ani din viata, au un risc dublu de a fi condamnati pn la 32 de ani.

Explicatii ale relatiei dintre familiile destramate i delincven se impart in trei mari clase. - Teoriile traumei sustin ca pierderea unui parinte are un efect daunator asupra copilului din cauza efectului atasamentului pentru parintele pierdut. - Teoriile despre cursul vietii se centreaza pe separare ca experien stresant : conflictul parental, pierderea parentala, posibiliti economice reduse, schimbari in figurile parentale si tehnici inadecvate de educare a copilului. - Teoriile seleciei sustin ca familiile destrmate produc copii delincventi din cauza pre-existentei diferenelor fa de alte familii in ceea ce priveste factorii de risc ( conflictul parental, parinti antisociali, venit familial scazut, pedepse excesive la care este supus copilul.

17

5 - TEORIA PERSONALITII CRIMINALE

-Originile teoriei : trecerea la act si starea periculoas au impus clarificari privind : - pragul delincvential - zona tolerantei la frustrare - dinamica trasaturilor psihologice care sustin conduita infractionala.

- Directiile teoriei : 1 metodologica : definirea operationala a termenilor (egocentrism, agresivitate) 2 istorica: dependenta definitiilor utilizate de contextual istoric; 3 clinica: cautarea tipurilor de criminali si a structurii personalitatii lor; 4 etiologic : relevarea originii trasaturilor personalitii criminale ; 5 fenomenologica: analizeaza trasaturile interioare ale delincventilor, raporteaza trasaturile psihologice la etapele trecerii la act.

- Deschiderea teoriei : - teoria personalitatii criminale este o ipoteza de lucru pentru interpretarea clinica, avnd o dubla deschidere : a) clinica : impune clarificari privind sanatatea mintala, starile de constiinta, adaptare-inadaptare, stare morala, etc. b) stiintifica : trasaturile personalitatii criminale se exprima prin manifestri fiziologice si patologice ce pot fi analizate stiintific (personalitatea criminal e un rezultat nu un dat).

18

Teoria clasic reine patru mari trsturi psihologice privind personalitatea criminal: egocentrismul, agresivitatea, labilitatea i indiferena afectiv. Acestea constituie nucleul central al personalitii criminale

EGOCENTRISMUL Este tendinta de a raporta totul la sine : se considera centrul universului, reactioneaza la frustrare prin gelozie, invidie, manios cand e ofensat, banuitor, mascheaza autoritarismul sau devine despotic, dominator ; -Atitudinea fata de sine : nu vede decat punctul sau de vedere, devalorizeaza legea si oamenii, demonstreaza ca ipocrizia este universala, isi legitimeaza actul ( face patul pentru recidiva ) ceea ce in ochii lui este o adaptare reusita ; - Atitudinea fata de altii : este critic, acuzator pentru ca nu intelege mediul, cauta mediul care-i convine, sentiment de injustitie suportata (gelos, vindicativ).

LABILITATEA Este capacitatea sa de a nu fi inhibat de amenintarea penala; individul se lasa antrenat de necesitatea satisfacerii anumitor nevoi, fara sa tina cont de gravele inconveniente atasate acesteia; - Lombroso : In postura de criminali, copiii sunt lipsiti total de prevedere ; un viitor care nu este imediat sau nu pare astfel, nu are nici un fel de influenta asupra imaginatiei lor ; ca urmare, delincventii nu sunt nelinistiti de viitorul lor ; - Consecintele imprevizibilitatii : ajung sa vorbeasca despre infractiunile lor, revin la locuinta lor dupa o evadare, se apara scotind la iveala mici detalii, cred in previziuni si magie, nu stiu sa-si conserve pana la capat siretenia si sunt ametiti de ideea de impunitate. - Kate Friedlander, referindu-se la opera lui Lombroso : exista o similitudine intre anumite aspecte ale mentalitatii criminalului-innascut si copil, de exemplu, lipsa inhibitiilor, grija dominanta pentru momentul prezent, faptul ca mobilurile actuale sparg sau paralizeaza orice experienta trecuta sau orice previziune - La delincventi, intensitatea ideii criminale ocupa tot cmpul spiritual, nu se folosesc de experienta anterioar.

19

- in conduita delincventului predomin labilitatea : schimba opiniile, profesiunea, incapabil sa reziste la solicitari (cauta satisfactii imediate) ; - tendinta marcata de instabilitate afectiva determina o organizare dinamica saraca a eului si o vointa rau integrata.

Elementele labilitatii: fluctuatii, capricii, sugestibilitate ( prima impresie ) ; lipsa inhibitiilor (defect de vointa); lipsa da consistenta, de mobilitate (nu se tine de cuvnt, cameleonic, influentat de ambian si hazard, nu suscit incredere); se consoleaza repede, cauta noi prieteni, noi impresii, este usor de convins, placerea lucrurilor materiale, sexualitate dereglata, incapabil de respect, minte usor ; nevoie excesiva de miscare, deficit de atentie, puerilism etichetat ca superficialitate. AGRESIVITATEA - Conceptii privind agresivitatea : a) constitutionala : este un instinct universal b) genetica (psihanaliza) : consecinta a frustrarii (dar pot exista si adaptari reuite la frustrare mec. de aparare) c) sociologica : rolul culturii (forme camuflate de agresivitate) Mecanismele agresivitii : I de ordin psihofiziologic : reactiile psihofiziologice de mnie au sediul in hipotalamus, la care se adauga hormonii tiroidieni si adrenalina ; II de ordin psihosocial : grupul defineste situaiile de frustrare si asigura protectia ;

INDIFERENTA AFECTIVA - semnificatie : lipsa de altruism si simpatie , rceal, egoism, fara rezistente interioare de ordin afectiv, orb si surd in privinta comportamentelor odioase. - este componenta structural a personalitatii criminale Teorii si ipoteze de baza Indiferenta afectiva expresie a unui deficit constitutional

20

- DUPRE Les perversions instinctives , Archives dantropologie criminelle, 1912, p. 502-530 ; placerea morbida de a face pe altul sa sufere ; un deficit al instinctului de simpatie. Prin pervertiri instinctive trebuie sa intelegem anumite anomalii constitutionale ale tendintelor individului care apar in activitatea sa morala si sociala. Aceste tendinte sunt instinctive pentru ca ele sunt, ca si instinctele, primitive, spontane, anterioare aparitiei constiintei si inteligentei, ele exprimand prin natura, gradul si forma lor, insasi fondul personalitatii. Priviti sub activitatea lor morala, indivizii manifesta, independendent de situatia si interesele lor, tendinte foarte diferite. Pentru a nu cita decat cazuri extreme, fara a vorbi de nenumarate grade intermediare, unii se arata calmi, docili, binevoitori, generosi, devotati, altruisti ; altii sunt, din contra, excitabili, dificili, ostili, rai, invidiosi, egoisti. Primii, desigur, mai rari, au o tendinta naturala de a face bine in jurul lor, ceilalti, din contra, sunt pusi doar pe facut rau. A face bine, inseamna a realiza cu intentie conservarea si cresterea celuilalt ; a face rau, inseamna a diminua sau a suprima voluntar conditiile de bunastare, a crea ocazii de suferinta, a comite acte distructive. Or, daca vom cobora in evolutia psihologica a individului, la originea acestei reactii, vom constata, in fiecare din aceste tipuri extreme, caracterul constant si primitiv al acestor tendinte. Invers, daca vom urca in dezvoltarea individului, de la nasterea sa pana la a fi adult, vom observa permanenta si complexitatea crescanda a acestor tendinte congenitale . Indiferena afectiv expresie a carenei afective - este vorba de contextele formative care au dus la eclipsarea capacitatii emotive si a inclinatiilor altruiste sau simpatetice . - Pasiunea distructiva ii motiveaza infraciunea . - Egocentrismul influenteaza judecata morala iar indiferenta afectiva impiedica trairea actului odios.

21

6 - FACTORII CRIMEI
- Factorii criminogeni: 1 dup cmpul de aciune a - cu aciune global b - cu aciune la nivelul individului 2 - dup locul n geneza infraciunii a - predispoziii - dispoziii instinctive, intelectuale, afective i alterrile lor b - pregtitori alcoolul, TBC, lues, encefalit, boli endocrine c - declanatori (ocazionali): factori din ambian 3 dup semnificaia infraciunii n viaa autorului: istorici i genetici 4 dup mecanismele care au generat infraciunea: dinamici i imediai (situaionali i reacionali)

Factorii situaionali 1 - de mediu general economici, omaj, provocarea, alcoolul 2 victima - raportul criminal-victim a - n sit. specifice (periculoase): victima atrage criminalul (paricid, gelozie, ur); b - n sit. non-specifice: ocazia e cutat (creat) de criminal (antaj); c - n sit. intermediar: ex. criminalul a fost mai nti antajat. - factori care infl. raporturile criminalului cu victima: vrsta, sexul, starea psihopatologic. - mecanisme care intervin n raporturile criminal-victim a - moral i juridic: victima colaboreaz/ nu colaboreaz/ comite delictul (n legitim aprare sau cea care simuleaz);

22

b psiho-social: victima a crei conduit duce la delict (adulter); victima n cadrul unui consens (suicid n doi); victima ntr-o situaie vital exploatat de criminal (disperat, tulburat).

- mec. reacionale rezultate din relaia criminal victim: a - relaia nevrotic: n paricid exist o fixaie asupra mamei i o dependen de tatl autoritar i urt; b - relaia psiho-biologic: atracie reciproc ntre 2 soi alcoolici sau ntre prostituat i susintor. c - relaie geno-biologic: descendenii unor vagabonzi i hoi sunt atrai unii de alii, indif. de nivelul lor de via sau de avere. Factori reacionali (privesc personalit. delincv. n momentul crimei) A.- factori care susin motivaia crimei - distincie: - motiv: raiune intelectual clar - mobil: de ordin intim, se confund cu tendina sau pasiunea a.- contient: sentimente ce nu pot fi mrturisite b.- incontient: nevoi incontiente - motivaia primar a delincvenei (M.y Lopez): a.- nevoia de conservare a vieii - tendinele posesive(achizitive) - tendinele defensive sau distructive det. de team sau mnie. b.- nevoia de conservare a vieii speciei - delictele sexuale c.- nevoi sublimate care se interpun ntre sentiment i aciune furt: escrocherie, plagiat omor: insult, calomnie, critic, ironie viol: seducie, flirt, atentat verbal la pudoare neglijena, lipsa de cooperare - exist o continuitate ntre motivele delictuale i cele sociale, criminologia putnd fi considerat ca o patologie moral - originile motivaiei primare a delincvenei permite distingerea celor exogene (generate/influienate de opinia public, ideologie, concepia despre onoare) de cele endogene (exces pasional, egoism) B.- Factori care susin mecanismele crimei 1. Factori ataai sit. specifice (periculoase) i care genereaz tensiuni
23

psihologice care duc la delict: agresivitate det. de frustrare, regresiune (individ frustrat cu comport. primitiv cand e sub infl. alcoolului), conduite de evadare (vagabondaj la un copil nedorit n familie), autism (crim pasional urmat de suicid), sublimarea (devierea dorinei spre noi obiecte fr raporturi aparente cu ea, ex. adolescentul fur pt. a se afirma), identificarea (tensiunile se lib. asimilnd nevoile i aspiraiile altui individ sau grup (model criminal), raionalizare (elab. de argumente justificative). 2. Factori ataai sit. non-specifice (amorfe): depind de gradul maturizarii infracionale (proiecia, identificarea, raionalizarea) 3. Factori ataai situaiilor mixte (ocazia trebuie cutat dar apare i un stimul specific personal sau interpersonal): a) inadaptarea (tensiune ntre individ i mediu): dac nu are sprijin, individul va cuta un mediu specific unde reaciile sale vor fi admise i n armonie cu stilul su de via. b) rel. interpersonale specifice: crima n doi, asociaia criminal (ef, organizare, ierarhie, roluri, auxiliari). c) epidemia criminal: activitate spontan a unei bande, motivat prin dorin de rzbunare; proiecia agresiunii ( rzbunare la ntmplare tinerii atac un magazin pentru c nu au fost primii la cinematograful de alturi), nevoia de a afirma omnipotena colectiv ca un mijloc de a compensa frustrrile individuale ( patota). d) situaia de deinut: se nva tehnici criminale, posibiliti de antaj, homosexualitate (prin contagiune, imitaie, identificare).

24

7 TRECEREA LA ACT
Clasicii au descris trei modele ale trecerii la act : 1) modelul criminogenezei (Etienne de Greeff) 2) modelul drift ( David Matza) 3) modelul antideterminist (A. Cohen)

Modelul criminogenezei infraciunea este o reactie la injustitia suportata . Exist dou tipuri de delicveni : a) cei care vin permanent in contact cu justitia iar maturizarea criminal le-a influentat formarea personalitatii (recidivisti). b) cei care au reactii paroxistice, accidentale de injustitie suportata (crimele pasionale). Atitudinea criminogen poate fi o trstur permanent sau pasager n viaa individului care, chiar dac nu trece la fapte, este caracterizat de un mod gndire pro-infractional. Etapele treceri la act in crima pasional : - atribuirea celuilalt a infidelitatii i desconsiderarea sa profund -asentimentul formulat: actul pare justificat si indispensabil ( faptuitorul are de ales intre sinucidere si omor) - etapa de criza individul e sclavul propriilor justificari, trece printr-un proces de dezangajare afectiva si realizeaza actul pentru salvarea propriului eu. Trecerea la act n infraciunea de furt: 1) autorul justifica furtul prin injustitia lumii (este convins ca lumea e populat de hoi). 2) autorul e influentat de atitudinea generala a colectivitatii fata de furt si hoti.

25

Modelul drift - crima este produsul unei alegeri libere la captul unui proces de abandon n deriv ctre delincven . Este cazul tinerilor care nu devin delincveni de la nceput: ei oscileaz un timp ntre conduite corecte i conduite infracionale. Dac influenele pro-infracionale vor fi mai puternice, tnrul va deveni delincvent. Coninutul noiuni de drift : a) subcultura neaga culpabilitatea, respondabilitatea, intreste sentimentul de injustitie. b) utilizarea de catre delincventi a justificarilor legale privind alienarea mentala, forta majora, alcoolul. c) principiile traditionale ale delincventilor privind onoarea, loialitatea, vitalitatea. Modelul antideterminist - delictul se dezvolt n timp i etapizat prin tatonri ce pot fi modificate in functie de autor i de situaia precriminal.

Actiunea infracional nu apare brusc ci are o istorie iar etapele nu sunt strict ordonate. Componentele situationale au rol de feed-back. Atitudinile delincventului dup trecerea la act sunt revelatoare pentru personalitatea autorului : aceste atitudini permit diagnosticul perticulozitatii sale.

26

8 - TIPOLOGIA CRIMELOR
Crimele primitive (fr controlul personalitatii)
E. Seelig distinge: a reactiile explozive (acumulari afective care duc la reactii disproportionate; b actiuni de scurt-circuit (nemotivate): subiectul e incapabil sa adopte o conduita corecta (feedback pozitiv= efectorul si receptorul se stimuleaza reciproc): la debilii mintal piromani, furturi din magazine ; 1 criminali prin agresivitate: sunt in atare cronica de excitare (tensiune) si explodeaza la cea mai mica ocazie; frecvent consuma alcool ; - 2 criminali prin reactii primitive: se razbuna sub imperiul furiei sau urii acumulate (asasinat, incendiere, infanticid) - Individul cu caracter epileptic : greoi, tenace, lent, lipicios (aderent, perseverent), cu idei fixe, insistent, repeta acelasi lucru, ranchiunos, nu intelege nuantele, intelege greu esenta problemei, vorbeste lent, monoton ; are accese de furie si distructivitate, dezvolta stari paranoice, inclinati spre alcool pentru ca sunt disforici. - Debilul mintal cu reactii antisociale : - a violente: din cauza exasperarii produse de excesul de critica, prin Inmagazinarea ranchiunei si complex de inferioritate (incendiere) - b achizitive (furturi simple sau complice) : prin sugestibilitate ; - c sexuale : precoce, atentat la pudoare, incest.

Crima utilitar
- subiectul e intr-o situatie specifica sau periculoasa din care nu poate scapa decat recurgand la delict (ocazia e deci prezenta) ;

27

- situatiile pot fi periculoase obiectiv sau subiectiv, fapt det. de structura biopsihologica a persoanei ; - caracterul periculos rezulta din complexul personalitate situatie. - infractiunea este unica si indreptata contra unei singure persoane (grup) ; - delincventul trece printr-o criza - tipuri principale : - a omor pentru o motenire sau o nou cstorie ; - avertizari anterioare ; - faze : consimtire atenuat, asentiment formulat, criza. - b furt casierul, minorul care fur bani, excrocul care fraudeaz firma la care lucreaz.

Crima pseudo-justitiar
- par dezinteresate, autorul crede ca va instaura justitia in relatiile publice sau private; - exista intotdeauna un sentiment de razbunare (altruism, ratiuni ideologice, procese de compensare) ; - tipuri : - 1 omorul pasional : rezulta dintr-un conflict sexual) ; faze : I procesul de reducere : amantul ranit revalorizeaza anumite lucruri (eul, reputatia, banii cheltuiti) ; apar revendicari sub eticheta de dreptate sau chiar razbunare explicita ; II dezangajare (un fel de suicid) : ruptura retragere, dezinteres pentru viitor si viata sa ; rol important al tertilor si al unei insulte siplimentare ( picatura. ) ; poate fi urmata de de suicid sau de predare la politie ; - 2 - omorul ideologic : privit ca o datorie ; e rar in perid. calme social. - 3 - delictul profilactic: autorul stie ca face ceva ilegal dar e convins ca astfel un rau mai mare si chiar face bine : eutanasia, agresiunea preventive care descarca potentialul agresiv, santajul inversat (victima santajeaza autorul). - 4 - delictul simbolic: cel care sufera consecintele nu e legat direct de delincvent ( elevul fura creioanele profesorului care seamana cu tatal pe care il ura, iaristii publica istorii simbolice pentru a ataca regimul, critici asupra unor persoane neinsemnatte si nu asupra celor intr-adevar urte). - 5 delictul revendicativ : autorul se erijeaza in aparatorul intr-o afaceri in care nu e direct implicat (din datorie, din generozitate in timpul razb. civile). - 6 delictul liberator/de aventura: se naste din insatisfactia fata de viata

28

cotidiana, plictiseala, monotonie, angoasa. Sunt comise in banda, noaptea si e complica cu betie, scandal sau viol. - 7 delictul auto-punitiv sau prin sentiment de culpabilitate (Freud : act justitiar contra sinelui) : masochism, a se pune in valoare prin astfel de conduite (detinut daca nu m-am remarcat in bine, atunci sa ma remarc in rau )

Crima organizat
- ocazia e cautata ( pregatiri, complici) - scop achizitiv ; - forme : - in lumea criminalilor : spargeri, falsuri, exploatarea viciilor, escroci ; - in afara lumii criminalilor (gulerele albe): fraude fiscale, coruptie.

Clasificarea crimelor dupa numrul de participani

- a crime comise izolat (ideea, pregatirea, executia) - b crime comise in asociere (cu complicitate in aval sau in amonte instigator) varietati: crime in doi (sot-sotie), bande de adolescenti, bande de adulti efemere/permanente. - c crime ale multimilor (spontane sau conduse de un lider) trasaturi : rolul sefului, natura fenomenelor care genereaza crimele

29

9 PERICULOZITATEA DELINCVENILOR
Specificitatea motivaei infracionale Intelegerea motivatiei trebuie sa ia in calcul noiunile de utilitate i cost a actului infractional. Din aceast perspectiv se disting : a) infraciunile coerente (90%) - sunt caracterizate de inegalitatea utilitii i a costului (utilitatea e considerara superioar). b) infraciunile incoerente, n care costurile sunt mult mai mari dect beneficiile realizate c) infraciuni aleatorii (10%) - ele au motivatia dincolo de balana utilitii i costurilor. Pot fi de dou feluri : comportamente ntmpltoare sau decizii brute, fundamentale, de mare risc ale individului ( ca n crima pasional). Costul general (G) al unei infraciuni include urmtoarele componente: - costuri financiare - F - costuri temporale - T - costuri energetic - E - costul psihologic - P G=a1F+a2T+a3E+a4P (unde a este un coeficientul de ponderare)

Periculozitatea delincvenilor Rafaele Garofalo (1851-1934), profesor de drept penal la Universitatea din Neapole, este primul care consider cauza initial a crimei ca fiind o predispozitie organica a individului. El o numete temibilitate, nelegnd prin aceasta probabilitatea unui individ de a comite un delict sau capacitatea sa de a comite un act delict de alt gravitate. Elemente constitutive ale periculozitii

30

a) capacitatea criminala (perversitatea constanta si activa a persoanei si capacitatea de rau pe cere o putem astepta din partea sa). b) adaptarea la mediu. Combinand capacitatea criminala cu adaptarea la mediu vom avea patru situaii : 1) capacitate criminal mare, adaptare la mediu mare (ex. escrocul, pedofilul, criminalul in serie). 2) capacitate criminal mic, adaptare la mediu mare (ex. criminalul pasionalal) 3) capacitate criminal mare, adaptare la mediu mic (ex. tlharul, recidivistul) 4) capacitate criminal mic, adaptare la mediu mic (ex. micii ginari, ceretorii)

Evaluarea strii de periculozitate : a) indicii legali : se refer la natura si nrumrul infractiunilor. b) indicii bio-psiho-sociali: sunt relevati prin anchete n mediul de formare, teste proiective, electroencefalograma, etc. Motode de evaluare: a) clinice interviul, anamneza, teste, chestionare b) statistice scalele de predictie Dificulti pentru expert n a formula concluzia de periculozitate : a) bazele psihosociale pe care se bazeaza diagnosticul sunt nc incerte si el va ezita sa traga o concluzie pe baza unei impresii subiective; b) ezitari asupra prognosticului de recidiv: declararea starii de periculozitate are ceva pesimist, static, care exclude evolutia n bine a individului. Critici ale teoriei privind periculozitatea : 1) periculozitatea este un concept normativ si relativ ce depinde de legislatia fiecarei ri si de momentul istoric traversat; 2) se poate confunda periculozitatea unui comportament dat cu periculozitatea individului 3) atunci cnd definirea periculozitatii este incredinat psihiatrilor se creaz o asociere intre maladia mintala si periculozitate, desi bolnavii mintali nu comit mai multe delicte ca alte persoane.
31

10 PROBLEMATICA PSIHOSOCIAL A VIOLENEI

n anul 2000 pe ntreaga planet s-au nregistrat: 520.000 mori violente, 815.000 sinicideri , 310.000 persoane decedate n rzboaie. Din totalul de 1.700.000 de astfel de decese, 1.500.000 s-au nregistrat n rile srace, iar restul n rile bogate. Omorurile i sinuciderile pe grupe de vrst: Omucideri: 19% brbai, 15 29 ani. 18% brbai, 30 44 ani. 14% brbai, 45 59 ani. Omorurile cele mai multe n s-au nregistrat n Africa i America.

Sinucideri: 45% - peste 60 de ani Cele mai frecvente sinucideri sunt n 28% - ntre 45 59 ani Pacificul Oriental, Mediterana Oriental 21% - ntre 30 44 ani, Europa i Asia. (Surs Organizaia Mondial a Sntii)

Discursul contemporan despre violen este catastrofic: se vorbete despre contagiunea rului, pericolul concentrrilor umane, imposibilitatea de a scpa, infiltrarea violenei n toate sferele sociale. Cauzele psihologice i psihosociale ale comportamentelor violente: eecul dialogului, anturajul care admite fora, conferirea de legitimitate, gelozia (eecul alegerii partenerului deseori se transform n eecul vieii). Efectele violenei individuale primele succese seduc dar stigmatizeaz pe cel care o folosete, determin ur i repulsie, dezumanizeaz, violena cheam violen ceea ce duce la o explozie de brutalitate.
32

CLASIFICRI ALE VIOLENEI I. VIOLENA PRIVAT Criminal

Noncriminal

Mortal Omor Asasinat

Corporal Sexual Suicid Accidente Execuie Lovituri Rniri Violul capital voluntare
II. VIOLENA COLECTIV

Violena cetenilor contra puterii

Violena puterii contra cetenilor

Terorism

Greve

Revoluii

Terorism de stat

Violen n domeniul industriei

III. VIOLENA PAROXISTIC

Rzboiul (Surs: Jean Claude Chesnais Istoria violenei, Paris, 1981 Efectele violenei televizate: 1. Copii vor considera comportamentul agresiv ca un lucru obinuit i un mijloc potrivit pentru rezolvarea conflictelor. 2. Procentul celor care consider violena ca o soluie potrivit, crete cu vrsta. 3. Numrul celor care intervin ntre dou persoane agresive scade. 4. Crete justificarea folosirii forei de ctre autoriti. 5. Credinele morale devin mai slabe pentru c mediul social nu prezint reacii prosociale.

33

Aspecte psihosociale n conflictele interpersonale Este form de socializare pentru c: a) instituie identitatea partenerilor; b) contientizeaz partenerul neprevilegiat.

Dreptul de a ne rzvrti mpotriva tiraniei, arbitrarului, toanelor, lipsei de tact, etc., face viaa suportabil alturi de persoane insuportabile. Sentimentul de opresiune crete dac este suferit n tcere, pe cnd protestul deschis ofer satisfacie interioar, eliberare, bun dispoziie. Supape de siguran: bancurile politice, vrjitoria, duelul (pe vremuri), serialele TV (pentru c ofer ansa de a plnge). Aceste supape de siguran sunt necesare n structurile sociale rigide pentru indivizii nevrotici i n situaia cnd se acumuleaz frustrri n familie, reale sau ireale. Absena conflictului ntr-o relaie nu poate servi ca indicator pentru stabilitatea acesteia. n relaiile n care participanii sunt profund implicai (cu ntreaga lor pesonalitate), vor aprea att sentimente de dragoste ct i de ur, att de atracie ct i de ostilitate. Cu ct relaia este mai apropiat, cu att mai crescut este investiia afectiv i cu att mai mare tendina de a suprima i de a exprima sentimentele ostile. n relaiile secundare (ex..: de afaceri), ostilitatea poate fi exprimat liber, dar n relaiile primare exist pericolul destrmrii relaiei pentru c sentimentele ostile se acumuleaz i se intensific. Conflictele care intereseaz baza unei relaii sunt mai intense dect cele care privesc problemele periferice. Cooperarea produce dependen, fapt ce ofer fiecrei pri un mijloc de coerciie i opoziie mpotriva celeilalte.

34

11 UCIGAII N SERIE
Distincie necesar: Ucigai n mas omoar mai multe persoane intr-un singur act sau prin acte repetate la intervale scurte (prototip : atacul cu bomba) Ucigai n serie svrsesc de la trei omoruri consecutive n sus.

Criterii tipologice : - aparen fizic fara particulariti distincte. - integrarea socio-profesionala bine integrati in profesie si familie, angajati in activitati de binevolat (ingrijitori la spitale, ingrijitori pentru persoane in vrsta, membri ai echipelor electorale), rareori sunt omeri, marginali sau solitari, in general se camufleaza bine in reteaua sociala. - sexul majoritatea sunt barbati singuri, rareori actioneaza in grup. - situatia familiala si copilaria copilarie dificila, deseori maltratati de parinti in exces, au avut parini alcoolici sau membri ai unor grupari satanice. - antecedente psihiatrice in copilarie au alarmat adultiiprintr-o agresivitate nemasurata, daca au beneficiat de ingrijire (medicala, psihalogica) la primul act au intrerupt ingrijirea. - starea psihica responsabil si lucid in timpul actelor, nu are remuscari, este rece si nu este empatic (criminal rus 52 victime printre care 10 copii declara ca nu regreta nimic, criminal francez 63 victime declara ca a savarsit crimele in spirit sportiv), absenta culpabilitatii si a rezonantei afective nu a permis reorganizarea personalitatii. - reificarea victimei tratarea victimei ca un lucru, nu considera oameni ca persoane ci ca obiecte ce pot fi supuse actelor lor permisive. Tipuri de criminali in serie :

35

1) organizat buna integrare sociala sau cu o situatie ce impune compasiune, inspira incredere in faza de apropriere de victima, intelege consecintele actelor sale, lucid, cu sange rece, capabil sa-si domine victima. 2) neorganizat incapabil sa-si stapaneasca pulsiunile, inteligenta mediocr, actiuni incoerente. 3) borderline actioneaza dezordonat, perversiune moral si sexual. Tipuri de motivaii mai frecvente la ucigaii n serie: 1) cutarea senzatiilor extreme determinate de fantasme cu caracter pervers, aspira la mai mult decat e posibil sau permis ; cauta senzatii intense care considere ca-i sunt rezervate numai lui, cauta un complex da senzatii nu numai juisare sexuala. 2) negarea aplicabilitati legilor n cazul lor individul este constient ca transgreseaza legilor dar considera c acestea au doar o aplicare teoretica, narcisismul patologic i sustine sentimentul de absoluta suprematie iar suferintele victimei il amuz. 3) cauta senzatii extreme de dominare, manipulare si control, aspir s aib o putere din ce in ce mai mare, sa aib drept de viata sau de moarte asupra victimei. 4) revitalizarea prin vampirism sau antropofagie pentru a-si ameliora sanatatea sau a se regenera. 5) cutarea celebritii mediatice 6) orgoliu patologic: se admir pentru propriile calitati supraevaluate, se consider un artist al crimei ; comunic presei sau autoritilor mesaje magalomanice.

Fazele modului de operare : 1) pregatiri organizate sistematic are un adevrat arsenal operational (arme, peruci, documente, etc.) 2) pnda intr-un loc frecventat, alegerea victimei dupa criterii personale. 3) abordarea este o adevarata opera de seductie ce inspira simpatie si incredere ( face o invitatie politicoas, un cadou, cere ajutor pentru a cauta o strada, un animal, poate fi imbracat n uniforma unui politist, poate simula un handicap). 4) tortura trateaza victima ca pe un obiect, inventeaza mijloace de tortura complexe, personalizate, se simt frustrati daca victima moare prea repede, lasa victimele intr-o stare ce inspira oroare.
36

5) uciderea e rituala si deseori filmat 6) prelevarea trofeelor si a prtilor de corp pentru a retri senzatiile perverse sau pentru a face colectie 7) organizarea scenei crimei de obicei ca o ncpere funerar sau pentru a asigura anonimatul sau consacrarea mediatica (iau toate actele victimei, spal urmele, introduc diverse obiecte in orificiile organismului). 8) comportamentul n timpul anchetei se intereseaza de mersul anchetei pentru a cauta senzati perverse, participa la reconstituiri pe care le consider adevrate ritualuri.

Not : 1) modul de operare rmne neschimbat in timp. 2) unii se consider misionari cu puteri mistice sau intrumente supuse unor forte superioare, desemnate pentru a lupta contra unui flagel social . 3) n societatea spectacolului, mass-media a devenit un mijloc incitativ al treceri la act prin activarea sentimentelor de omnipoten; civilizatia imaginii privilegiaz efemerul, cultul eficacitii si modifica procesul de constructie al identitatii personale.

37

12 ASPECTE PSIHOLOGICE PRIVIND GRUPURILE INFRACIONALE

Banda este o grupare de indivizi care au ca scop comiterea de infractiuni. Are un sef recunoscut (cel mai inteligent, experimentat si abil). La inceput banda are mici dimensiuni dar cu timpul structura sa creste. Importana efului se modifica pe masura ce succesele se acumuleaz. El nu mai ia parte la actiune in mod direct dar controleaza din umbra toata operatiunea. Grupurile infracionale au o ierarhizare interioara si o specializare a rolurilor. Modul de intrare in banda este foarte dificil. Se rupe contactul intre sefi si indivizi, sporesc masurile de securitate si sanctiunile pentru membrii grupului care actioneaza pe cont propriu sau nu respecta procedurile. Killer-ii au aparut initial pentru a pedepsi membrii infideli ( la nceput au fost grzi de corp ale efilor). Bandele se structureaz de obicei pe trei niveluri: - sefi - membrii activi - auxiliari (tinuitori, complici) Dup o anumit perioad, din cauza succeselor, apar tensiuni in interiorul grupului ce pot fi determinate de trei tipuri de motive: - insatisfactia in legatura cu modul in care sunt conduse operatiunile - diferentierea in gradul de distribuire a sarcinilor periculoase - modul cum se mparte prada In momentul in care apar tensiuni, ncep s se remarce indivizii cei mai cruzi, lucru care amplific si mai mult procesul de distrugere a grupului din din interior. Odata instalata violenta in interiorul grupului, aceasta tensiune se transmite in lan si la grupurile vecine cu care colaboreaz. Aceste tensiuni sunt nefaste pentru viitorul grupului infracional.

38

13 - VIOLENA N SPORT
- Kant: sportul este o datoriea omului fa de sine, care i fortific i perfecioneaz calitile corporale; - Coubertin: sportul este o coal a moralitii care cultiv curajul de a lupta, efortul, solidaritatea i dezinteresul;

Astzi
- sportul de mas este dominat de (ego-bilding narcisic): - cutarea plcerii - cutarea experienei de sine - cutarea evaziunii - cutarea emoiei corporale - sportul a devenit: - un instrument de apropiere ntre oameni i ntre grupurile sociale; - prin reguli i tradiii, canalizeaz agresivitatea spre efort, scopuri de atins i concuren sntoas; - cultura suporterilor e un cadru de referin care le influeneaz comportamentul; unele popoare dezvolt o cultur pozitiv transformnd suporterii n ambasadori ai toleranei i spiritului sportiv (Scoia); - exalt reuita social i meritocraia - amplific mecanismele clasice ale spectacolului: incertitudinea i identificarea

- Tipuri de sport: - 1 disciplinar i moralist (arte mariale)

- 2 divertisment(dansuri moderne, volei pe plaj) - 3 sntate (aerobic, gimnastic medical) - 4 sfidare (automobilism) - Semnificaia fotbalului 1 un limbaj neles de toi (esperanto sportive i cultural); 2 exprim echilibrul dintre sublimarea violenei prin competiie i socializarea ludic;
39

3 dramatizeaz identitile locale, naionale i individuale; 4 exprim problemele sociale ale momentului (afirmarea european, competiia cu alt stat) 5 devine un cmp infracional cnd scap din cercul dreptului i al legilor (mai ales n rile autoritare sau foarte ierarhizate, unde predomin opresiunea politic i economic, unde exist revendicri sociale sau ale grupurilor etnice, n zonele cu slab mobilitate social) 6 - devine un cmp de securitate cnd se dispun elemente pentru a salva pacea sportiv, pacea social i ordinea public.

Aspecte negative n sport

rivalitatea cluburilor i naiunilor nu mai domnete justiia spectacolul vedetelor (poate fi o form de alienare) fascinaia - performanei excepionale - dramatizrii - voinei de putere a crescut distana ntre cluburi i public: spectatorul e vzut doar ntr-o perspectiv comercial, ca un obiect de consum sau ca un consumator pasiv al spectacolului i al produselor sale anexe; acest lucru a determinat o deresponsabilizare a spectatorilor de instituia sportiv care e perceput ca o entitate abstract glorific produsele fr defect: eroii stadioanelor aparin culturii calitii tehnice totale (Roky IV); poate transforma atleii n maini aflate sub perfuzie

Populaia marilor stadioane

- o societate anonim, cu durat limitat - au o cultur sportiv variabil - structur: -1 participanii la spectacol (juctori, tehnicieni, manageri) - 2 spectatorii - 3 cei care ndrum (plasatorii) - 4 cei care supravegheaz - 5 cei care nregistreaz/comenteaz evenimentul (jurnaliti)
40

- suporterismul este o micare activ de implicare a individului i puternic ncrcat afectiv;

Tipuri de suporteri
- dup obiect: 1 ai echipei naionale: mai vrst, mai feminizat, selecionat economic, autocontrol sporit, nu au spirit colectiv (sunt doar spectatori); 2 ai cluburilor: se deplaseaz n mas n teritoriu - dup comportament: a panici b cu risc de violen punctual c huligani specializai n violen (nucleul dur) - dup gradul de implicare: 1 suporterul activ (pasionat) 2 spectatorii pasivi: - atitudinile lor nu sunt determinate de spectacol - venirea lor nu e motivat de pasiuni partizane ci de interese profesionale, simbolice, oportuniti de ntlnire - vin cu familia, cu prietenii, cu vecinii.

Cauzele violenei suporterilor

a) b) c) d) e) concurena grupurilor stimulat de lideri activarea rzbunrii (prin atribuire) memoria disputelor i a rezultatelor acestora forele de ordine (din stadion i din afara lui - mercantilismul unor conductori sportivi (Malatesta, Jaccoud, 2002)

Tipuri de violen n sport A dup combatani:- ntre suporteri

- ntre suporteri i juctori - ntre suporteri i forele de ordine (nu sunt incluse aciunile beivilor) B dup caracteristicile violenelor 1 violene spontane (punctuale): potenial, majoritatea spectatorilor pot bascula n acest tip de violen, funcie de circumstane i de conjugarea unor factori de risc asociai cu reacii emotive;
41

2 violene permanente, organizate (huliganismul): - organizate de nucleul dur al suporterilor unui club care ncearc sistematic s nfrunte nucleul dur al clubului rival; - sunt o competiie paralel cu ntrecerea sportiv; - ei se consider o elit a suporterilor i fac din apartenena lor la un grup de huligani un mod de via care aduce o plus-valoare identitii lor sociale; - caracterul planificat al violenelor e dovedit de incidentele derulate nainte de meci i de coordonarea aciunilor prin noile tehnologii de comunicare (GSM, internet); 3 catastrofele (prbuirea tribunelor, mori): sunt determinate de infrastructura defectuoas, organizare slab (puine case de bilete), lipsa serviciilor de securitate, bilete pe piaa neagr;

Situaia actual privind huliganismul:

este fundat pe tradiia susinerii (sprijinului) este deriva extrem a suporterismului reactiveaz mitul clasei periculoase se constat o deplasare a violenei din interiorul stadioanelor spre exterior, n cartiere i orae; - rolul de suporteri tinde s fie acaparat de tinerii din cartierele sensibile, fapt care determin o conexiune ntre huliganism i violenele urbane. Huliganii: - extrag o valoare simbolic din actele violente i din participarea lor la nucleul dur; - prefer o identitate negativ conferit de apartenena lor la un grup care dezvolt incidente mediatizate; - caut vizibilitatea i reputaia cnd evenimentul se deruleaz pe teritoriul lor; - deplaseaz vizibilitatea spre tribune; - componen: - liderii i cei prezeni la toate meciurile (nucleul superactiv);

42

Formele violenei pe stadioane

I - a face s pari violent: - 1 jocul de-a opoziia - 2 provocri i intimidri II trecerea la act: - 1 - participare la afirmarea identitar - 2 - violena pentru violen III violena ca resurs n dinamica grupului - 1 - violena organizat - 2 - contestarea - 3 - liderii violeni Analiza psihosocial a violenelor - forme: - a cauzal: accent pe etiologia violenei - b comprehensiv: - violena e un proces, o construcie - teme: organizare ritualuri, raporturi, voina de a fi diferit, etichetare, atribuirea responsabilitii, modul cum viaa social genereaz deviana. - genez: - vechimea suporterilor, experiene partizane trecute, context actual; - grupurile de suporteri: anticipeaz aciunile forelor de ordine - forele de ordine: tip, numr, repartizare n spaiu

Soluii la huliganism
1 condiia uman trebuie s fie sub semnul auto-controlului; 2 socializarea implic n mod necesar represiunea; 3 transgresarea normelor este un construct social format n timp (ex. poliia nu intervine sau nu reine pe nimeni iar magistraii nu aplic legea) 4 neaplicarea normelor este un vector al violenei 3 blndeea conductorilor de club creeaz: - o zon de pmnt al nimnui - o complicitate la fenomenele violente (sub pretextul liberrii controlate a emoiilor ) - consecin: efectul probabil este c aceast micare de docilizare s incite o parte a populaiei s gseasc violena agreabil ! Aciuni preventive n sport Principii: - 1 - aciuni direcionate spre suporteri - 2 - aciuni direcionate spre ambiana cluburilor - 3 - implicarea colectivitilor locale
43

- 4 - structuri permanente de gestionare a fenomenului Consiliul naional contra violenei n sport Anglia, Spania Comisia naional mixt de securitate pe stadioane Frana Comitetul naional pentru sport i securitate Germania - 5 - aciuni pe termen lung - 6 securitatea spectatorilor are prioritate - 7 echilibru ntre exigenele de securitate (cum s se rspund factorilor reali de risc) i necesitatea meninerii caracterului festiv i convivial al manifestrii (raporturi pozitive ntre oameni n societate) - 8 a lsa la nivel local autonomia necesar pentru msuri adecvate. Msuri de prevenire: ale poliiei, infrastructur, controlul spectatorilor prin camere de supraveghere, organizarea caselor de bilete, legislaie, msuri educative i sociale. Modaliti de prevenire: - nsoirea suporterilor - o politic a ospitalitii: structuri de primire specializate, transport, cazare, competiia nu trebuie s genereze un sentiment de excluziune ( n cartierele defavorizate sau la tinerii cu probleme) - aciuni poliieneti - aciuni nainte de meci (ore, zile): ambian plcut, asupra populaiei locale - ameliorarea relaiilor club suporteri - a ntri rolul clubului n mediul social - promovarea dialogului cu cluburile rivale - antrenarea vedetelor (au rol major) Relaiile clubului cu suporterii i cu mediul social 1 Carta suporterilor - partenariat privind drepturile i obligaiile fiecrei pri - etape: contact dialog, schimb de idei evaluarea nevoilor i ateptrilor formalizarea contactelor conceperea cartei care va defini clar drepturile i obligaiile; 2 Responsabilul cu relaiile cu suporterii i asociaiile de fani - clubul trebuie s valorizeze asociaiile oficiale de suporteri, s stimuleze crearea lor i s le ofere un loc n sfera gestionrii clubului; - aciuni: - mese rotunde trimestriale - rol consultativ pentru suporteri
44

- numirea unui responsabil cu securitatea din partea suporterilor - ofer informaii despre bilete, programe - promoveaz sportul n comunitile defavorizate 3 Rolul clubului n mediul social - valorizarea eticii n sport, susine politicile sociale, favorizeaz educaia i integrarea tinerilor, promoveaz respectul altor culturi i lupt contra rasismului; - Leeds United: parteneriat cu Ministerul nvmntului, atragerea la coal a copiilor cu dificulti (aceti elevi sunt adui la coal cu autobuzul clubului iar rezultatele lor la nvtur s-au ameliorat); Lille Metropole: turnee colare de fotbal cu participarea juctorilor profesioniti; Cehia: dezvoltarea unei noi generaii de suporteri prin crearea de cluburi de suporteri-juniori (8-12 ani), loisir la club; Frana: n 28 de departamente exist ofierul de prevenire a violenei n sport.

45

14 NOIUNI DE PSIHOLOGIE PENITENCIAR

Introducere 1. sfirsitul iluziei ca o societate poate sa aiba conditii bune, sa nu aiba delicventa si ca urmare sa nu existe inchisori. 2. noul model social trebuie sa i-a in calcul si criminalitatea care decurge din acest lucru. 3. criminalitatea este o problema globala iar solutiile sunt partiale. 4. planeta traverseaza o perioada contradictorie : marea toleranta fata de comportamentul uman, neincrederea si critica fata de institutiile de control social. 5. inchisorile actuale si-au pierdut specificitatea 6. securitatea inchisorii e asigurata de un anumit tip de relatii interpersonale intre personal si detinuti Coordonatele institutiei penitentiare : - spatiu inchis - spatiu dihotomic si ierarhic - spatiu penal - detinutii sunt adusi impotriva vointei lor, disciplina este importanta, - spatiu al experientelor limita ( omul este condamnat la libertate ) - spatiu al autoritatii interactiuni sunt asimetrice. - un camp de forte tehnici de dominare din partea gardienilor si tehnici de rezistenta din partea detinutilor, descarcari bruste de tensiuni, - prima sarcina a unui director de penitenciar - siguranta personalului si a fiecarui detinut de ceilalti detinuti. Ce e mai ru n penitenciar ? 1. contagiunea morala, 2. saracia rolurilor sociale, 3. functia hoteliera a penitenciarului te priveaza de responsabilitati, 4. creste capacitatea de a risca, 5. conditia infraumana se invata, a fi nimeni nu mai deranjeaza, 6. nu exista singuratate morala, 7. inactivitate prelungita

46

Prima pedeapsa 1. distinctia necesara - pedepsele scurte nu sunt o adevarata excludere - pedepsele lungi sunt asemanatoare cu condamnarea la moarte pentru ca ies din constiinta lumii iar sederea in penitenciar se transforma intr-un anumit stil de viata. Valoarea timpului trait e diferita la un matur, tanar sau copil. 2. impune adaptarea la valori si norme informale, o problema de evolutie sau involutie a personalitatii 3. ocul depunerii : - anularea intimitatii (nu exista refugiu) - somatizari multiple - supraaglomerarea -deposedarea de bunuri personale - afecteaza capacitatea de supravietuire

Evoluia psihologiei penitenciare

Capacitatea de progres a unei insitutii este determinata de numrul specialitilor pe care ii are. Expertul are o viziune de ansamblu, comparativ, istoric. Specialistul este centrat mai ales pe o anumita problematica. Evolutia institutionala nu este posibila fr experti si specialisti.

1909 este angajat primul psiholog in penitenciarul din Chicago in Clinica pentru tinerii delicventi din Chicago (psihiatru pentru a testa inteligenta) 1913 In New York la Reformatorul pentru femei este angajat un psiholog pentru a identifica detinutele care puteau sa profite de programul de scolarizare si se puteau intoarce in societate fara riscuri. Intre cele doua razboaie mondiale, sarcina psihologului in inchisorile americane era de a depista deficientele de inteligenta si de a da un prognostic pentru eliberare. 1945 existau in SUA 80 - 100 de psihologi proveniti din armata, raportul fata de detinuti fiind de 1 psiholog la 2000 de deinui.

47

Gluck: mediul penitenciar nu este atractiv pentru psihologi din cauza conditiilor rigide si inflexibile din aceste institutii care devin obstacole pentru dezvoltarea personala si profesionala. 1938 in Canada o comisie parlamentara face o ancheta in penitenciare si considera ca obiectivul nr. 1 este reinsertia sociala si abia apoi custodia. Comisia parlamentara recomanda angajarea de psihologi. Primul psiholog angajat in Canada a fost in 1955. In 1960 aveau 7 psihologi iar in 1970 50 de psihologi. In 1973 se hotaraste ca raportul psiholgi detinuti sa fie de 1 la 150 si de 1 la 40 in penitenciarele spital. Tot in 1973 se analizeaza dificultatile de adaptare a psihologilor la conditiile de penitenciar: - atmosfera de tip militar - psihologii aveau ca superiori persoane fara pregatire profesionala deosebita - lipsa de autonomie pentru specialist - dificultati de comunicare cu persoanele de nivel inferior - dificultati de a ajunge in posturi superioare psihologilor

1934 in SUA se considera ca psihologii desfasurau cinci activitati principale: 1. 2. 3. 4. 5. administrarea testelor evaluarea si clasificarea detinutilor aplicarea masurilor coercitive cercetare evaluare in vederea eliberarii conditionate

1952 Corsini si Miller identifica 14 activitati ale psihologilor din mediul carceral: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. masurarea inteligentei evaluarea personalitatii redactarea rapoartelor reuniuni cu personalul consiliere individuala evaluare aptitudinala cercetare sarcini administrative
48

9. terapie de grup 10.evaluare pedagogica 11.activitati cu personalul 12.formarea personalului 13.formarea detinutilor 14.prezentarea unor expuneri in exteriorul penitenciarelor

1956 Bodemar: n inchisoare exista o relatie tripartida care opune detinutii, administratia si psihologii. Psihologul are rolul de intermediere intre detinuti si administratie, ajutandu-i pe detinuti sa se adapteze matur si eficace la stresul din inchisoare. 1971 Rahn propune inlocuirea modelului medical cu modelul psihologiei industriale, considerandu-i pe detinuti persoane normale. 1970 Norton, analizand activitatea psihologilor o clasific astfel: 48% din timp le ia administrarea testelor, evaluarea si redactarea rapoartelor; 30% din timp activitate corectiva (consiliere;terapie); 13% din timp le ia formarea personalului, conferinte; 8% anchete si cercetari. 1980 Asociatia Americana a Psihologilor Corectionali (AAPC) adopta standardele pentru serviciile de psihologie din inchisorile pentru adulti unde sunt definite cele 5 functii specifice rolului de psiholog: formare, consiliere, evaluare, tratament, cercetare (inclusiv elaborare de teorii)

49

Anexa 1

MOTIVAIA INFRACIONAL LA PERSOANELE ADULTE CARE EXECUT PEDEPSE PRIVATIVE DE LIBERTATE

Dr. Gheorghe Florian Cunoaterea modului cum diversele categorii de deinui aduli i motiveaz infraciunile, este deosebit de important pentru nelegerea factorilor premergtori i a mecanismelor de justificare utilizate de acetia Avem n vedere acele infraciuni care au cea mai mare pondere n totalul celor existente n prezent n penitenciare: omor, lovituri cauzatoare de moarte,vtmare corporal grav, viol, furt, tlhrie, ultraj, nelciune, luare de mit, trafic de influen, trafic de stupefiante, proxenetism, abandon de familie, violare de domiciliu, infraciuni privind circulaia pe drumurile publice. Realiznd aceast investigaie mai muli ani la rnd, vom putea releva tipologia motivaiilor la delincvenii romni, corespondena acestora cu situaia lor social, mutaiile aprute n timp, atitudinea lor fa de pedepsele primite, modul cum concep reintegrarea lor social dup liberarea din penitenciar . De asemenea, pe aceast baz, se vor putea stabili modaliti eficace de intervenie pentru prevenirea viitoare a acestor conduite antisociale. Acest studiu este realizat pentru prima dat n ara noastr i are deocamdat doar o valoare exploratorie: el a urmrit s determine dimensiunile problematicii studiate, adecvarea instrumentelor utilizate la obiectivele urmrite, deschiderea la dialog a persoanelor deinute, diferenele calitative dintre diferitele surse de date, caracteristicile fenomenului de atribuire a cauzalitii n cazul deinuilor romni. Acest studiu a fost realizat n anul 2005 n colaborare cu specialiti n probleme umane din 14 uniti de detenie subordonate Administraiei Naionale a Penitenciarelor: Aiud, Brila, Bucureti-Jilava, Bucureti-Rahova, Focani, Gherla, Iai, Mrgineni, Oradea, Poarta Alb, Satu Mare, Timioara, Trgu Mure, Tulcea . METODOLOGIE
50

n cele 14 uniti de detenie au fost aplicate chestionare special concepute la deinui aduli care au comis infraciunile amintite. Au fost consemnate aspecte calitative privind motivaia infracional reieite din analiza rechizitoriului precum i din relatrile personalului care lucreaz nemijlocit cu deinuii cuprini n eantion. Fiecare tip de chestionar a fost aplicat la deinui recidiviti i nerecidiviti, din mediul urban i rural, avnd nivel cultural ridicat i sczut. Prin deinui cu nivel de cultur ridicat s-a neles, n condiiile acestui studiu, deinuii care au absolvit liceul, o coal postliceal sau o facultate. Toate rspunsurile oferite de deinui la chestionarele administrate au fost trecute pe o foaie de rspuns iar atunci cnd relatrile lor au fost mai nuanate dect variantele propuse de noi, au fost notate n detaliu, astfel nct s putem nelege justificrile infracionale pentru fiecare subiect investigat. De aceea, rubricile privind motivaia infracional reieit din rechizitoriu i cea apreciat de personalul care lucreaz nemijlocit cu cel n cauz - psiholog, educator, ef de secie, supraveghetor -, au avut o importan special.

INVESTIGAIA DE TEREN Au fost investigai 947 de deinui a cror repartizare pe infraciuni a fost urmtoarea: 119 omor, 105 furt, 98 tlhrie, 91 viol, 87 nelciune, 59 vtmare corporal grav, 56 infraciuni la legea circulaiei, 54 ultraj, 54 trafic de stupefiante, 50 violare de domiciliu, 49 lovituri cauzatoare de moarte, 44 abandon de familie, 38 proxenetism, 25 trafic de influen i 18 luare de mit. Diferenele de reprezentare a deinuilor de la o infraciune la alta sunt datorate faptului ca n unele uniti nu au fost gsii deinui care s ndeplineasc exigenele prevzute sau nu au fost de acord s participe la acest studiu (lotul iniial prevzut a fost de 1.680 de subieci). Chestionarele realizate pentru fiecare infraciune s-au bazat pe experiena celor care au lucrat nemijlocit cu aceasta categorie de persoane. S-a inut cont de faptul c deseori deinuii prezint incomplet situaia lor juridic, mprejurrile i motivaia faptelor comise, modul n

51

care ei i reprezint victima i contribuia ei la comiterea infraciunii, convingerile lor infracionale. CONCLUZII GENERALE 1. Eforturile de prevenire i control a criminalitii nu pot ignora motivele pro-infracionale specifice unui delincvent sau unei categorii de delincveni. Chiar dac aspectele generale sunt, n mare, cunoscute de cei care se ocup de controlul i reducerea acestui fenomen social, nelegerea proceselor mentale ale delincventului i contextul su de via, care duc la decizia de a comite o infraciune, sunt de o importan practic aparte. Doar plecnd de la aceste mecanisme generatoare de criminalitate, se vor putea lua msurile adecvate pentru a corecta condiiile de via sau modalitile de neutralizare utilizate de delincveni pentru a-i justifica modul de via. 2. Instituia penitenciar este un loc de perspectiv social care permite o viziune profund asupra unor procese i dificulti aflate la nivelul indivizilor, a familiilor acestora sau a comunitilor din care fac parte. Ca urmare, plecnd de la cunoaterea acestora, se vor putea nelege i proiecta modaliti de intervenie adecvate care, n final, vor limita dezvoltarea fenomenului infracional. 3. Situaia de deinut influeneaz rspunsurile date de cei cuprini n cadrul unei investigaii privind motivaia infracional. Ei analizeaz instrumentele utilizate i ofer/aleg rspunsurile care, din punctul lor de vedere, le asigur imaginea cea mai avantajoas: de victime, de oameni urmrii de ghinion, de indivizi de care s-a profitat, de persoane care doar au ripostat la o provocare, de oameni cu lipsuri materiale majore care sau sacrificat pentru familia lor, etc. n lumea condamnailor, noii venii gsesc justificri infracionale gata fabricate, uor de neles i interiorizat, care le diminueaz culpabilitatea i le reface echilibrul sufletesc. n cazul recidivitilor, elaborarea justificrilor infracionale este un amplu proces de creare a structurilor de auto-legitimare a stilului lor de via. 4. n dosarele de penitenciar ale deinuilor investigai, am gsit un procent nsemnat de rechizitorii care nu conineau referiri clare la

52

motivaia infracional. Acest fapt devine preocupant la cel puin 3 nivele: a - pentru instan i pentru publicul larg este important ca motivaia actelor comise de cel judecat s fie prezentat integral pentru a arta baza pe care s-a construit sentina i, indirect, s fie generat adeziunea publicului la aceasta; b - de asemenea, identificarea adevratei motivaii, orict de laborios ar fi acest lucru, permite luarea unor msuri corecte i eficace att n cazul unui delincvent ct i al unei categorii omogene de infraciuni; acest lucru va contribui semnificativ la o practic unitar a tuturor instanelor de judecat; c - documentele din dosarul penitenciar, sunt foarte importante pentru cei care se ocup de executarea pedepsei i de programele de recuperare social a deinuilor: totul ncepe cu studierea piesei principale a dosarului - rechizitoriul, n care trebuie s se gseasc o imagine de ansamblu a personalitii delincventului, a contextului n care s-a dezvoltat i care a fcut posibil infraciunea. 5. Cunoaterea motivaiei infracionale permite nelegerea criminalitii din punctul de vedere al celor n cauz : modul cum au perceput lumea n care triesc, importana dat nevoilor personale i ale familiilor lor, contiina faptului c exist sau nu mijloace legale de a le atinge, modul cum au evaluat reacia comunitii fa de o infraciune sau alta, teama sau nu de etichetare, atribuirea vinei pentru crima comis sau pentru devenirea lor infracional, sentimentul c pedeapsa primit e echivalent cu fapta etc. Toate acestea favorizeaz o cunoatere de profunzime a lumii delincvenilor i a contextelor de via n care s-au format. 6. Studiul realizat de noi arat c trebuie abandonate unele enunuri (prejudeci) despre particularitile delincvenilor care nu mai au susinere n realitile ntlnite pe teren: avem n vedere faptul c ei provin n procente mari din familii organizate i nu din cele dezmembrate; c au avut o copilrie lipsit de griji i nu dominat de lipsuri i rele tratamente; c situaia lor material era destul de bun la data comiterii infraciunii; c nivelul lor de colarizare este deseori ridicat. Un lucru demn de remarcat este faptul c muli din deinuii chestionai au copii, aceasta
53

situaie contrazicnd ceea ce s-a considerat o lung perioad, i anume, c familia i copiii sunt un factor moderator al criminalitii. 7. Majoritatea deinuilor investigai au vrsta cuprins ntre 26 i 35 de ani, sunt absolveni de liceu, sunt necstorii, nerecidiviti dar cu antecedente penale; provin din mediul urban, din familii organizate, sunt sntoi fizic, nu sunt dependeni de alcool i nici de droguri; n familie sau neles bine cu mama i afirm c au fost rareori btui n copilrie ; dei majoritatea sunt muncitori calificai, la data arestrii muli din ei nu aveau o ocupaie. 8. innd cont de instrumentele utilizate, nu s-au gsit elemente particulare deosebite privind situaiile pre-criminale n care au fost angrenai deinuii investigai: acestea au fost mprejurri banale dar care au cptat n ochii fptuitorilor semnificaii aparte lipsuri materiale, gelozia, rzbunarea, recuperarea unor sume de bani. Desigur, experiena anterioar are un rol important la recidiviti, sub aspectul specializrii infracionale i al cunoaterii vieii din penitenciar. 9. In baza relaiilor directe cu deinuii i a perioadei lungi n care le pot cunoate problemele personale i familiale, personalul din penitenciare surprinde nuane de finee privind motivaia lor infracional, care deseori, difer de afirmaiile deinuilor dar i de cele consemnate n rechizitoriu. Ca urmare, concluziile funcionarilor din unitile de detenie invit la investigaii mai ample nainte de fixarea pedepsei, astfel nct, sanciunea s fie adecvat personalitii delincventului i contextului social care au generat sau menin starea infracional. 10. In privina infraciunilor cu violen omor, lovitur cauzatoare de moarte, vtmare corporal grav, tlhrie actul violent are loc, n general, doar ntre agresor i victim, fr implicarea unei a treia persoane (care precipit lucrurile i mpinge la agresiune). n general, n aceste infraciuni, victimele sunt percepute ca fiind mai slabe din punct de vedere fizic, dar amenintoare i enervante. Frecvent deinuii afirm c nu s-au gndit la consecinele faptei nici n ce-i privete , nici la repercusiunile acesteia asupra victimei.

54

11. Motivele infracionale mai frecvent invocate de deinui sunt lipsurile materiale, cutarea unui trai uor i provocarea victimei; n rechizitoriu se consemneaz ca principale motivaii ctigul facil i consumul de alcool; personalul din penitenciare menioneaz aspiraii exagerate, tulburri de personalitate, devalorizarea muncii, apartenena la un grup infracional. 12. Infraciunile care au fcut obiectul studiului nostru nu par a avea o legtur cu condiiile generale din societate i nici cu violena vzut la televizor ci cu ambiana imediat de via a delincventului relaiile familiale, educaia primit, vecintatea, comparaia social (invidia), posibilitatea de a obine uor i repede bani i bunuri, escaladarea unor conflicte banale, etc. Plaja motivaiilor infracionale utilizate de deinui precum i cele regsite n rechizitorii sau n relatrile personalului din penitenciare, nu este foarte ntins, aa cum se poate vedea n tabelul urmtor (nu am trecut i rubricile de non-rspuns, alt rspuns sau nu recunoate fapta):

Sursa Motivaie 1 2 3 4 5 6 7 8 Vina victimei (poliist, pieton) Sub influena alcoolului S-a aprat de victim Surprins ntr-o alt infraciune Din gelozie A fost umilit de victim ndemnat de prieteni Probleme financiare sau de proprietate cu victima 9 Victima a aprat alt persoan 10 Rzbunare (sub influena alcoolului) 11 A dorit s aplice o corecie

din Deinui Rechizitoriu Personal penitenciare x x x x x x x x x x x

x x

x x

x x x x x

55

12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41

Pentru bani (ctigai uor) Lipsuri materiale Pentru a tri mai uor, Pentru distracie, aventur Educaie precar, mediul de provenien Unii au prea mult, alii au prea puin Pentru a cumpra droguri Pentru a fi respectat, a deveni cineva Pentru a recupera o datorie Tulburri psihice Din invidie Nesocotirea oamenilor i a legilor (permis suspendat) Apartenen la un grup infracional Din neglijen Pentru a achita o datorie Solicitat de cumprtorii de droguri Pentru a tri n lux Pentru a ajuta un prieten Victima a cerut mit Legislaie neclar Exploatarea poziiei sociale Probleme etice i deontologice Pentru a obine un post Aveam puterea de decizie A scpa de urmrirea penal Contra-serviciu Neatenia mea (la volan) Teribilism la volan Oboseala, am adormit la volan Starea drumului, condiiile atmosferice, alt persoan
56

x x x

x x x

x x x x

x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x

x x

42 Starea tehnic a vehiculului 43 Necunoaterea regulilor de circulaie 44 Vina persoanei care mi-a mprumutat maina 45 Nenelegeri cu soia 46 Dezinteres pentru familie 47 Rea credin, orgoliu 48 Voiam s-mi triesc viaa, mi ngreunau existena 49 Atmosfera din cas 50 Nenelegeri cu socrii 51 nelat de soie, nu recunoate copiii 52 Iubea alt femeie 53 Satisfacerea nevoilor sexuale 54 Din plcerea de a viola 55 O iubea 56 S-a ascuns de urmritori (n evadare) 57 Pentru c i se fcea o nedreptate 58 Nu suport autoritatea (nencredere n autoriti) 59 Nu poate justifica Total

x x x x x x x x x x x x x x x x

x x x x x x x x

x x x x x x

x 36

27

34

13. O mare parte din deinui consider pedepsele primite ca fiind aspre comparativ cu faptele comise, lucru de care au devenit contieni spun ei - n arestul poliiei sau n penitenciar. Pe baza experienei noastre, avem convingerea c lucrurile nu stau aa, ci deinuii exprim o prere larg rspndita n lumea nchisorilor: de cte ori au fost invitai s aduc argumente n acest sens, au fost pui n dificultate. Conduita deinuilor n timpul executrii pedepsei, este relativ bun. 14. Avnd n vedere importana identificrii tiinifice a tipurilor de motivaie pro-infracional n fiecare caz investigat i judecat, se impune necesitatea prezenei n parchete i la instanele de judecat, a unor
57

specialiti n acest domeniu - psihologi i criminologi. Ei ar putea asigura o cunoatere de profunzime a personalitii delincvenilor i a gradului lor de periculozitate, ar putea orienta modul de anchetare eficace n funcie de particularitile lor psihologice, ar elabora prognoze privind evoluia viitoare a acestora n mediul de detenie sau dup liberare, ar putea oferi expertiz n problemele practice cu care se confrunt magistraii.

Deinuii condamnai pentru omor Date semnificative - vrsta: - 35,3% au ntre 36 si 45 de ani; - 27% au ntre 26 si 35 de ani - 27% au peste 46 de ani - studii: - liceul - 35,3% - 5-8 clase - 25,2% - coal profesional - 25,2% - ocupaia la data arestrii: - 24,3% - muncitori necalificai, - 16,5% - muncitori calificai - 28,5% - fr ocupaie; - starea civil: - necstorii 25,2% - divorai, cu copii 17,6% - cstorii, cu copii 15 % - concubinaj, cu copii 15% - starea de recidiv: - 53% - nerecidiviti - 51,3% - au antecedente penale - 30,3% sunt dependeni de alcool iar 2,5% de droguri;

- starea de sntate: - sntoi - 48% - cu afeciuni medicale - 36% - cu boli psihice - 11% - 5% declar c au i boli somatice i mintale;
58

- familia de origine este organizat n 82,4% din cazuri; - 73% au comis fapta singuri iar 60,5% n mediul rural; - dup mprejurri, fapta a fost comis n spaiul public (34,5%), n casa victimei (29,4%) sau n casa agresorului (23,5%); - victimele erau brbai (63%), cunoscui anterior (78%) i cu care aveau relaii bune (52%) dei nu erau rude (73%); - repartizarea pe vrste a victimelor arat c 24,4% aveau vrsta ntre 41 i 50 de ani, 13,4% ntre 26 i 30 de ani iar 12,6% ntre 51 i 60 de ani; - conflictul a fost neintenionat n 52% din cazuri iar 58% din deinui afirm c a fost declanat de victim , aceasta fiind perceput ca mai slab fizic (47%) dar amenintoare (37,8%) i enervant (20,2%); -vinovat principal de infraciune este considerat victima (37%) iar deinutul nsui doar n procent de 34,5%; -pedeapsa primit e considerat mai grea dect fapta comis de 61,3% din condamnai; - autorul a recunoscut infraciunea doar dup identificare (43,7%) sau sa predat poliiei ( 30,3%); -dup comiterea faptei, 70% din deinui au regretat iar fa de familia victimei resimt ruine (39,5%), compasiune (23,5%) sau indiferen (24,4%). Motivaia condamnailor pentru omor Surs Tipuri de motivaie Provocat de victim Conflict sub influena alcoolului S-a aprat de victim A fost surprins ntr-o alt infraciune (furt, viol) Din gelozie A fost umilit de victim ndemnat de prieteni Probleme financiare sau de proprietate cu victima Deinui Rechizitoriu Personal din % % penitenciar % 34,4 1,7 16 34,8 29,5 8,5 0,8 8,4 7,5 8,3 4,5 5 2,5 5 1,6 1,7

1 2 3 4 5 6 7 8

59

9 Victima a aprat alt persoan 10 Rzbunare sub influena alcoolului 11 A dorit s aplice o corecie 12 Alt rspuns 13 Nu recunoate fapta 14 Nu poate justifica fapta 15 Lips rechizitoriu 16 Non-rspuns (nespecificat) 17 Total

3,4 7,4 1,7 8,3 100

4,7 3,3 3,3 2,5 38 100

1,7 4,2 0,8 0,8 49,7 100

Exist diferene semnificative ntre cele trei surse de date privind motivaia infracional: - toate categoriile de deinuii explic omorul n principal prin faptul c au fost provocai, la care mai adaug i alte explicaii privind faptul c au fost agresai sau umilii de victim, au fost sub influena alcoolului, din cauza geloziei sau la ndemnul prietenilor; - rechizitoriul pune accentul pe conflictul dintre cei doi, pe consumul de alcool (n procent mult mai mic dect cel afirmat de deinui), dar aduce i elemente trecute sub tcere de fptai: surprinderea n timpul comiterii altei infraciuni sau faptul c victima luase aprarea altei persoane; - personalul din penitenciar insist asupra conflictului aprut ntre agresor i victim fr a considera c victima l-a provocat pe asasin. O meniune fac pentru procentele mari n care nu sunt menionate motivele infraciunilor comise: 38% n rechizitorii i 50% la personalul din penitenciare.

Deinuii condamnai pentru lovituri cauzatoare de moarte

60

Date semnificative - intervalul de vrst cel mai bine reprezentat este 26-35 de ani (38,8%) urmnd deinuii de peste 46 de ani ( 34,7%) ; - dup studii, condamnaii se grupeaz, n ordine, n cei care au 5-8 clase (30 %), coal profesional (28,6%) i liceu (24,5%); - dup starea civil, cei mai muli sunt necstorii (34,7%), urmnd cei cstorii care au copii 16,3% i cei care triesc n concubinaj i au copii - 14,3%; - dup starea de recidiv, 65,3% sunt nerecidiviti iar 47% au antecedente penale; - provin din mediul rural (59%), din familii organizate (79,6%), n copilrie au fost rareori btui (51%) sau niciodat (34,7%) i afirm c s-au neles cel mai bine cu mama (57%); - 44,8% erau muncitori necalificai iar 18,4% lucrau n agricultur; la data arestrii, 14,3% nu aveau nici o ocupaie ; dependena de alcool este destul de frecvent (22,4%) iar 43% declar c au o afeciune medical; fapta a fost comis fr a fi ajutat de cineva (87,8%), ziua (57%) i mai ales n zilele lucrtoare (71%) ; victimele erau persoane mature, mai ales brbai (73,5%), cu vrsta cuprins ntre 36 i 50 de ani (42,8%); deinutul cunotea victima de mai mult timp (81,6%) dar erau rude doar n procent de 26,5%; deinuii investigai consider c victimele au declanat conflictul (75,5%) dei erau, din punct de vedere fizic, mai slabe; nu a existat o intenie vdit de a comite agresiunea (63,3% declar acest lucru) dei nainte de aceasta victima li s-a prut amenintoare (30,6%) i enervant (30,6%); dup comiterea faptei, deinuii declar c au fost disperai (28,6%), au considerat c au fcut o nedreptate (26,5%) i regret deznodmntul (79,6%); fa de familia victimei resimt ruine (51%) i compasiune (32,7%).

Motivaia condamnailor pentru lovituri cauzatoare de moarte Surs Tipuri de motive

61

Deinui Rechizitoriu Personal % % din penitenciar

% 1 2 3 4 5 6 Provocat de victim Conflict sub influena alcoolului Pentru a se apra de victim A fost umilit de victim Din rzbunare Probleme financiare sau de proprietate cu victima 7 Surprins ntr-o alt infraciune 8 Nu poate justifica 9 Alt rspuns 10 Non-rspuns (nespecificat) 11 Lips rechizitoriu 12 Total 45 24,5 10,2 4,1 2 2 2 2 8,2 100 59,2 2 4 28,6 6,2 100 32,6 10,2 4,2 2 2 49 100

Analiznd procentele din tabelul de mai sus, putem trage anumite concluzii: - autorii infraciunilor de lovituri cauzatoare de moarte, afirm c au fost provocai de victim (47%), c erau sub influena alcoolului (22,%) i au fost forai s se apere de aceasta (10,2%); - deinuii foarte tineri (18-21 ani) i cu nivel de instruire sczut (1-4 clase), consider c ceea ce a condus la deznodmntul fatal a fost, n principal, umilirea lor de ctre victim ; - n rechizitoriile consultate, explicaia trecerii la act este gsit, n jumtate din cazuri, n conflictul aprut ntre cei doi i n mai mic msur n consumul de alcool (doar 10% din cazuri); - personalul din penitenciar consider drept cauze principale conflictul, efortul de a se apra de agresiunea victimei i recuperarea unor bani sau bunuri ; n jumtate din cazuri, personalul nu poate preciza motivaia infracional iar o treime din rechizitorii nu fac referire la acest aspect.

Deinuii condamnai pentru vtmare corporal grav Date semnificative

62

- intervalul de vrst cel mai bine reprezentat este cel de 26-35 de ani (42,4%) ; - dup studii, aceti deinui se repartizeaz n dou grupe principale: 42,4% au 5-8 clase iar 23,7% au coal profesional; - dup starea civil, 34% sunt necstorii, 30,5% sunt cstorii i au copii iar 20,3% triesc n concubinaj i au copii; - dou treimi din deinui sunt nerecidiviti i 51% au antecedente penale; - provin din mediul rural (56%), din familii organizate (73%), s-au neles bine cu mama (54,2%), i un sfert din ei au fost deseori btui n copilrie; - la data arestrii 40,7% nu aveau nici o ocupaie, 34% erau muncitori calificai, 6,8% erau elevi sau studeni, 5% lucrau n agricultur; - starea de sntate era bun pentru 73% din deinuii investigai dei 22% recunosc c sunt dependeni de alcool; - majoritatea au comis fapta singuri (61%), ziua i noaptea n procente egale i mai ales n zilele lucrtoare; - victimele au fost mai ales brbai (78%), aveau vrsta de 31-35 de ani (20,3%), 26-30 de ani (17%) i 41-50 de ani (15,3%); de asemenea, 83% din victime erau cunoscute de agresor dinainte de agresiune i aveau relaii bune cu aceasta; - din spusele deinuiilor, conflictul spontan (45,8%) sau fr intenie (37,3%) a fost declanat de victim n 59,3% din cazuri, de deinut (17%) sau de o alt persoan -15,3%; victima a generat la deinut enervare (22%), furie (20,3%), team (15,6%) sau nemulumire (13,6%); dup ncetarea agresiunii,deinuii afirm c au considerat c au fcut o nedreptate (20%), c au fcut dreptate (20,3%) sau le-a fost team (15,3%); - condamnaii consider c vinovat de eveniment a fost victima (50,8%), deinutul (25,4%) sau persoanele din anturaj (13,6%) ; - cred c pedeapsa primit este mai grea dect fapta (67,8%); - jumtate din deinui au recunoscut fapta dup identificare (doar 18,6% s-au prezentat la poliie de bun voie); 20% din cei intervievai nu recunosc nici acum fapta comis; - o treime din deinui se declar indifereni att fa de victim ct i fa de familia acestuia. Motivaia condamnailor pentru vtmare corporal grav Surse Deinui Rechizitoriu Personal % % din
63

Tipuri de motivaie 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 Provocat de victim Conflict sub influena alcoolului Pentru a se apra de victim Surprins n alt infraciune ndemnat de prieteni Rzbunare (sub influena alcoolului) Probleme financiare sau de proprietate cu victima Gelozia A fost umilit de victim Lips rechizitoriu Nu recunoate Nu poate justifica Alt rspuns Non-rspuns (nespecificat) Tota l 45,7 8,5 10,2 8,5 5,1 5,1 5,1 1,7 1,7 8,4 100 30,6 3,4 1,7 10,2 1,7 52,4 100

penitenciar % 35,6 5,1 10,2 3,4 1,7 44 100

Observm n tabelul de mai sus discrepane majore ntre ce declar deinuii i ceea ce au ajuns s cunoasc personalul din penitenciarele n care acetia i execut pedeapsa: deinuii motiveaz fapta prin provocarea de ctre victim (45,7%), prin nevoia de a se apra (10,2%) sau prin presiunea grupului de prieteni (8,5%) n timp ce personalul corecional consider ca ceea ce explic trecerea la act a fost conflictul i faptul c deinutul a fost surprins n timpul svririi altei infraciuni, de regul, furt sau viol (10,2%). Menionm, de asemenea, procentele mari n care , n rechizitoriu, nu se fac referiri precise la motivaia infracional dar i cele n care personalul din penitenciare nu se pronun referitor la cazurile investigate de noi.

Deinuii condamnai pentru tlhrie

64

Date semnificative - mai mult de jumtate din deinui (52%) au vrsta cuprins ntre 26 i 35 de ani, urmnd intervalul 22-25 (20,4%) i 18-21 de ani (18,4%); - dup studii, predomin cei cu 5-8 clase (38,8%), liceu (27,6%) i coal profesional (19,4%); - dup starea civil, cei mai muli deinui sunt necstorii (54%) sau triesc n concubinaj i au copii (25,5%); - deinuii investigai sunt recidiviti n proporie de 51% iar 59% din ei au antecedente penale; - provin din mediul urban (57%), din familii organizate (75,5%) i de condiie modest (73,5%), au o stare de sntate bun (70,4%) nu sunt dependeni de alcool i nici de droguri; - nainte de comiterea faptei, 37,8% din deinuii apreciaz c aveau o situaie material bun, 31,6% medie i doar 29,6% precar; - fapta a fost comis mai ales n mediul urban (73,5%), n spaiul public (75,5%), n zilele lucrtoare (76,5%); - n 75,5% din cazuri, victimele erau brbai din care 70% necunoscui nainte; - sentimentele deinuilor fa de victim au fost diverse: c o pot domina (28,6%), team (16,3%), enervare (8,2%), dezamgire (8,2%), nemulumire (7,1%), furie (6%); dup comiterea faptei, deinuii afirm c au resimit team (24,5%), c au comis o greeal (20,4%), satisfacie (18,4%) , c au fcut o nedreptate (15,3%), panic (10,2%); - dup consumarea faptei deinuii s-au predat poliiei (9,2%), au recunoscut dup identificare (50%), au ncercat s ascund fapta (18,4%), iar 20,4% nu recunosc fapta de care sunt acuzai; - fizic, victima era perceput ca fiind mai slab (47%), egal ca for (26,5%) sau mai puternic (22,4%); - fapta a fost spontan n 75,5% din cazuri iar 55% din deinui afirm c au luat n considerare posibilitatea de a nu fi descoperii; 77,6% din ei nu s-au gndit la consecinele faptei asupra victimei; - pedeapsa primit e apreciat ca fiind prea aspr de 80,6% din condamnai. Motivaia condamnailor pentru tlhrie Surse Tip de motivaie
65

Deinui Rechizitoriu Personal % % penitenciar %

din

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21

Ctig uor Lipsuri materiale Sub influena alcoolului Influena prietenilor Provocat de victim Pentru a tri mai uor A avea bani pentru distracie, aventur Educaie precar Unii au prea mult, alii prea puin Pentru a cumpra droguri Pentru a fi respectat de ceilali Din rzbunare Pentru a recupera o datorie Tulburri psihice Nu poate justifica Nu recunoate fapta Lips rechizitoriu Nu rezult (nespecificat) Alt rspuns Non-rspuns Total

20,5 19,3 18,4 13,3 7,2 2 2 2 2 4,1 8,2 1 100

26,6 15,2 2,9 1,9 1,9 1 1,9 6,7 40 1,9 100

19 12,7 4,8 6,4 7,7 5,7 1 1 35 6,7 100

- motivele invocate mai frecvent de deinui sunt, n ordine, lipsurile materiale, consumul de alcool, ndemnul prietenilor, provocarea de ctre victim i cutarea unui trai mai uor; - n rechizitoriu se menioneaz mai des faptul c deinui au urmrit un ctig uor sau lipsurile materiale; - personalul din penitenciar are n vedere ca motive principale: ctigul uor, lipsurile materiale, cutarea banilor pentru distracie i aventur, influena prietenilor, educaia precar i, n sfrit, consumul de alcool.

Deinuii condamnai pentru infraciunea de furt

66

Date semnificative - cei mai muli au vrsta cuprins ntre 26 i 35 de ani (41%), urmnd cei de 22-25 de ani (23,8%); - dup studii, deinuii se repartizeaz mai frecvent n doua grupe: 5-8 clase (31,4%) i liceu (30,5%); - jumtate din deinui sunt necstorii (48,6%), 18% triesc n concubinaj i au copii iar 13,3% sunt cstorii i au, de asemenea copii; - jumtate din deinui sunt recidiviti dar numrul celor cu antecedente penale este de 70,5%; - provin preponderent din mediul urban (56,2%), din familii organizate (64,8%), sunt sntoi fizic i psihic (53,3%), nu sunt dependeni de alcool sau droguri; - deinuii afirm c au crescut n familii modeste (68,6%), srace (20%) i bogate (10,5%) iar situaia lor material era bun (28,6%), medie (36,2%) i precar n 35,2% din cazuri; - la data arestrii, 44,8% nu aveau nici o ocupaie, 27,8% erau muncitori calificai, 4,7% erau omeri; infraciunea a fost comis mpreun cu alii n 51,4%, in mediul urban (67,6%), victima fiind un brbat (59%), o femeie (17%) sau o instituie 14,3; - victima (n cazul persoanelor) nu era cunoscut nainte de furt (64,8%) i nu era rud cu deinutul (95,2%); - mare parte din deinui se considera vinovai de fapta comis (71,4%) dei doar jumtate din ei (52,4%) consider c au greit; - ntrebai ce au simit fa de victim, ei au declarat: 18% - regret, 15,2% - mil, 9,5% - ruine, 41% - nimic; doar 9,5% s-au gndit la consecinele infraciunii asupra victimei ; - dup spusele deinuilor, infraciunea a fost spontan n 51,4% din cazuri i pregtit n 30,5% din acestea; considerm totui c procentul infraciunilor pregtite din timp este totui mai mare, avnd n vedere c mai mult de jumtate din cei investigai (54,3%) au luat n considerare situaia c ar putea fi prini; - comparativ cu infraciunea, pedeapsa e considerat mai grea de 53,3% din deinui i doar 40% din acetia o apreciaz ca fiind pe msura faptei. Motivaia condamnailor pentru furt

67

Surse Tip de motivaie Lipsuri materiale Ctig uor Pentru a tri mai uor A avea bani pentru distracie, aventur Sub influena alcoolului (drogului) Influenat de prieteni Mediu de provenien, educaie precar Pentru a cumpra droguri Pentru a se rzbuna Din invidie Unii au prea mult, alii prea puin Victima mi datora bani Tulburri psihice Nu poate justifica Alt rspuns Lipsa rechizitoriu Nu rezulta (nespecificat) Non-rspuns Total

Deinui Rechizitoriu Personal din % % penitenciar% 26,7 15,2 14,3 10,5 3,8 2,9 2,9 1 2,9 3,8 16 100 15,2 26,6 1,9 2,9 1,9 1 2,9 6,7 39 1,9 100 12,4 19 7,7 4,8 6,7 5,7 1 1 35 6,7 100

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19

Observam diferene majore ntre cele trei surse de date n ce privete motivaia infracional: - deinuii pun accent pe lipsurile materiale, pe dorina de a duce un trai mai uor; - n rechizitoriu se accentueaz faptul c delincvenii au urmrit n primul rnd un ctig uor (mai ales la recidiviti 30% si la cei din mediul rural 32,6%) i abia pe locul secund apar lipsurile materiale la tinerii de 26-35 de ani (32,6% si la condamnaii care provin din mediul urban 27%);

68

- personalul din penitenciare lrgete plaja motivaional, stabilind urmtoarea ierarhie: ctig uor (la persoanele necstorite 20%), lipsuri materiale, nevoia de bani pentru distracie, influena grupului de prieteni, educaia precar, consumul de alcool.

Deinuii condamnai pentru nelciune

Date semnificative - vrsta : peste 46 de ani - 34,5%, 36-45 de ani - 31%, 26-35 de ani - 25,3% ; - studii: liceu - 33,3%, facultate - 20,7%, coal profesional - 24%; - starea civil : cstorii, cu copii - 37,9%, divorai, cu copii - 27,6%, necstorii - 16%; - starea de recidiv: recidiviti - 47%; 62% au antecedente penale; - 56,3% provin din mediul urban, din familii organizate (83,9%), cu un nivel ridicat de bunstare n 17,2% din cazuri sau modest (65,5%); deinuii consider c nainte de a comite infraciunea, situaia lor material era bun (50,6%), medie (35,6%) i precar doar n 13,8% din cazuri; - deinuii nu sunt dependeni de alcool sau droguri, dar 42,5% au probleme medicale de sntate sau/i psihiatrice (4,6%); - ocupaia deinuilor la data arestrii: 30,6% erau muncitori calificai, 10,3% erau patroni sau directori de firme, 8% aveau ocupaii intelectuale, 6,8% erau tehnicieni i maitri, 16% erau omeri sau fr ocupaie; fapta a fost comis cel mai frecvent singur (65,5%) i n mediul urban (80,5%); - victimele au fost: instituii (34,5%) , brbai (35,6%) i femei (12,6%); - deinuii afirm c fapta a fost comis din neglijen (33,3%), c a fost pregtit din timp (29,9%) i spontan n 25,3% din cazuri; - au fost convini c nu vor fi descoperii (62%) iar 64,4% nu s-au gndit la consecinele faptei lor asupra victimei; - pedeapsa primit e apreciat ca fiind mai grea dect fapta comis de 77% din deinui.
69

Motivaia condamnailor pentru nelciune Deinui Rechizitoriu Personal % % din Tipuri de motive penitenciare % Bani ctigai uor 25,5 35,8 Pentru a tri mai uor 24 Lipsuri materiale 17,2 1,1 A avea bani pentru distracie, 3,4 aventur Rzbunare 3,4 1,1 Unii au prea mult, alii prea 3,4 puin Pentru a recupera o datorie 2,3 3,4 Nesocotirea oamenilor i a 3,4 legilor Sub influena alcoolului 2,3 Tulburri psihice 2,3 ndemnat de prieteni 1 2,3 Apartenena la un grup 1,1 infracional Din neglijen 1,1 Pentru a fi respectat de alii 1 Pentru a achita o datorie 1 Nu recunoate fapta 27,4 2,3 9,2 Nu poate justifica 13,6 Alt rspuns 2,3 26,3 3,2 Nu rezulta (nespecificat) 23 34,8 Lipsa rechizitoriu 9,2 Non-rspuns 6,9 5,7 Total 100 100 100 Surse

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22

70

Exist o discrepan major ntre motivaia infracional expus de deinui ( cutarea unui trai mai uor mai pregnant la absolvenii de liceu i lipsurile materiale) i motivaia reinut n rechizitoriu i n aprecierile personalului din penitenciare - bani ctigai uor ( 33,3% din cei cstorii i care au copii, 31,6% la cei din mediul rural, posibilitatea nsuirii ilegale a unor bani pentru 22,4% din cei provenii din mediul urban). n ce privete dorina de ctig uor, personalul din penitenciare o apreciaz ca fiind egal distribuit ntre deinuii provenii din orae i cei din mediul rural.

Deinuii condamnai pentru trafic de stupefiante Date semnificative - n general, traficanii de droguri au vrsta mai mare dect consumatorii: 46,3% au ntre 26 i 35 de ani iar 20,4% au peste 36 de ani; - studiile acestora sunt ridicate : 33,3% - liceu, 5,6% - coal postliceal, 3,7% - facultate ; - jumatate din deinuii investigai sunt necstorii, urmnd n ordinea frecvenei cei cstorii i care au copii (24%), i cei care triesc n concubinaj i au copii (13%) ; - 61% din deinui sunt nerecidivisti dar 48% au antecedente penale ; - au o stare bun de sntate (74%), provin din mediul urban (70,4%), din familii organizate n care au existat relaii bune ; - din toi deinuii investigai, 13% erau dependeni de alcool i 42,6% de droguri ; - la data arestrii, ocupaiile predominante ale traficanilor de droguri erau : 26% - muncitori calificai, 13% - elevi/studeni, 9% - patroni de firme ; 5,6% afirm c triau exclusiv din vnzarea drogurilor iar 31,5% nu aveau nici o ocupaie ; - prima dat au consumat droguri la vrsta de 15-18 ani 27,8% din deinui, la 19-21 de ani 16,7% iar la 22-25 de ani 13% ; n 57,4% din cazuri acest lucru a avut loc n grup ;

71

- consumul este motivat astfel : curiozitate - 44,4%, la ndemnul prietenilor 20,4%, pentru c este la mod 5,6%, pentru a arat c e puternic 2% ; referitor la frecvena consumului de droguri, 20% afirm c era foarte des, 24% c era des iar 11% uneori ; - persoanele care cumprau droguri aveau vrsta cuprins ntre 22 i 25 de ani (22,2%), ntre 26-35 de ani (18,5%) i ntre 18 i 21 de ani 16,7% ; aceste persoane proveneau din familii foarte bogate (14,8%), bogate (35%) sau modeste (22%) ; - cumprtorii erau recrutai dintre sau prin intermediul prietenilor (50%), la petreceri, n baruri sau discoteci (5,7%), prin etalarea mrfii (1,9%) ; cel mai frecvent, cumprtorii veneau direct la dealer (74%), ntlnirea avnd loc ntr-un loc public (59%), n casa cumprtorului (13%) sau la locuina deinutului (11%) ; - n viziunea deinuilor motivele pentru care cumprtorii consumau droguri erau: dorina de distracie i aventur 24%, pentru a se simi bine 18,5%, curiozitatea 18,5%, pentru c nu sunt nelei de ceilali 5,6%, pentru a deveni mai puternici 3,7%, pentru c sunt ndemnai de prieteni 3,7%; - drogurile vndute erau aduse din strintate (65%), fiind preferate cele ieftine de sintez ( 33,3% injectabile, 28% care se inhaleaz i 20% care se prizeaz) .

Motivaia condamnailor pentru trafic de stupefiante Surse Tipuri de motivaie 1 2 3 4 5 6 7 8 Pentru bani Apartenena la un infracional Pentru a cumpra droguri Pentru distractie, aventur Lipsuri materiale La ndemnul prietenilor Solicitat de cumprtori Pentru a deveni cineva Deinui Rechizitoriu Personal % % din penitenciare % 16,7 45 grup 35 20,6 14,8 14,8 9,2 11 11 13 24,2 4,7 1,9

72

9 10 11 12 13 14 15 16 17

Pentru a tri n lux Pentru a ajuta un prieten Pentru a tri mai uor Nu a tiut c transport droguri Nu rezult (nespecificat) Lips rechizitoriu Nu recunoate fapta Alt rspuns Total

3,7 3,7 5,6 5,6 100

29,6 3,7 2 100

3,8 18,5 1,9 100

Datele privind motivaia infracional rezultate din rechizitorii i cele recoltate de la personalul din penitenciare, difer destul de mult de cele furnizate de deinui : interesul pentru bani, apartenena la un grup infracional constituit i cumpararea drogurilor pentru propria utilizare, figureaz pe primele locuri . n schimb, deinuii accentueaz lipsurile materiale, relaiile de prietenie, efortul de a deveni cineva (mai ales in cazul detinutilor necasatoriti, recidivisti sau a celor proveniti din mediul urban) i achizitionarea drogurilor pentru consum personal.

Deinuii condamnai pentru luare de mit

Date semnificative - vrsta : 38,9% au peste 46 de ani, 16,7% au ntre 36 si 45 de ani iar 27,8% au ntre 26 si 35 de ani ; - studii : jumtate au studii universitare, 16,7% au urmat coli postliceale iar 11% au terminat liceul ; - starea civil : cstorii, cu copii 44,4%, necstorii 16,7%, concubinaj, cu copii 11% ; - starea de recidiv : 77,8% sunt nerecidiviti iar 22,2% au antecedente penale ; - dou treimi provin din mediul urban, din familii organizate ; - ocupaia la data arestrii : directori 22,2%, gestionari 16,7%, muncitori 16,7%, militari 11%, administratori 5,6%, funcionari publici 5,6%, medici 5,6% ;

73

- deinuii investigai afirm c nainte de a comite fapta situaia lor material era bun (61%), medie (27,8%) sau precar (11%) ; - deinuii se consider vinovai de infraciune (33,3%), urmnd apoi atribuirea vinovaiei altor persoane victimei (27,8%), anturajului (16,7%) i instigatorilor (11%) ; - dei jumtate din deinui afirm c fapta a fost spontan, n aceeai proporie credeau c nu vor fi descoperii ; - pedeapsa primit e considerat sever de 61% din condamnai. Motivaia condamnailor pentru luare de mit Surse Tipuri de motivaie Pentru bani, lux Cstig uor, foloase materiale Pentru a tri mai uor Victima a cerut Lipsuri materiale Pentru a ajuta un prieten Legislaie neclar Exploatarea poziiei sociale Indemnat de prieteni Probleme deontologice i etice Nu recunoate (nscenare) Nu rezult (nespecificat) Total Deinui Rechizitoriu Personalul % % penitenciar % 23,4 17,7 17,7 12,2 12,2 5,6 11,2 100 72,2 11,1 16,7 100 5,6 61 11,1 5,6 16,7 100 din

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

Chiar dac exist unele nuane, la toate cele 3 surse de date, gsim aceeai motivaie : banii i exploatarea poziiei sociale.

74

Deinuii condamnai pentru proxenetism

Date semnificative - vrsta : 36,8% au ntre 36 i 45 de ani 31,6% au ntre 26 i 35 de ani ; - studii : - 28,9% au ntre 5 i 8 clase - 21% sunt absolveni de liceu - 21% au terminat o coal postliceal - starea civil: - 28,9% sunt cstorii i au copii - 23,7% nu sunt cstorii - 15,8% triesc n concubinaj i au copii - 13,2% sunt divorai i au copii - jumtate din deinuii acestei categorii sunt nerecidiviti dar 68,4% au antecedente penale; - provin din familii organizate 86,8%, din mediul urban 71%, iar la data arestrii 63,2% nu aveau un loc de munc, 13,2% erau muncitori zilieri i 10,5% lucrau n agricultur; - 63,2% afirm c au fost nelai n dragoste - 40% au organizat activitatea de proxenetism mpreun cu alii, mai ales n mediul urban 76,3%, - pentru un proxenet lucrau n jur de 3-5 fete care i-au oferit singure serviciile (65,8%) sau au fost cumprate de alt proxenet; - clienii erau, n general, necunoscui dar persoane cu venituri mari (39,5%) sau medii (34,2%), care veneau singure (28,9%), erau abordai pe strad (26,3%) sau erau recomandai de un client mai vechi (26,3%); clienii erau de vrste diferite dar mai frecvent cei de 26-35 de ani; - ntlnirile aveau loc la domiciliul clientului (26,3%), n casa proxenetului (21%) sau ntr-o cas special amenajat (21%); - doar jumtate din deinui se consider vinovai (55,3%); - 63,5% consider pedeapsa primit ca mai aspr dect fapta i argumenteaz acest lucru prin comparaia cu alte fapte sau prin faptul c fetele i ofereau singure serviciile; - deinuii condamnai pentru proxenetism mai cred c: - femeia are dreptul s fac ce dorete cu corpul ei 86,8%; - prostituia e o meserie ca toate celelalte 63,2%; - rolul femeii e de a satisface plcerile brbatului 52,6%.

75

Motivaia condamnailor pentru proxenetism Surs Deinui Rechizitoriu Personal % % penitenciare % 71,1 73,8 44,8 28,9 7,9 2,6 grup 7,9 2,6 7,9 7,9 100 5,3 5,3 15,7 100 2,8 15,8 100 din

Tipuri de motive 1 Surs de bani 2 Lipsuri materiale 3 Pentru a tri mai uor 4 La ndemnul prietenilor 5 Apartenen la infracional 6 Pentru a fi respectat de ceilali (a iei n eviden) 7 Nu recunoate 8 Nu poate justifica 9 Non-rspuns 10 Total

Deinuii condamnai pentru trafic de influen

Date semnificative - aceti condamnai au o vrst naintat : 48% au peste 46 de ani iar 32% au ntre 36 i 45 de ani; - dup studii, 24% sunt absolveni de facultate iar 36% au liceul; - starea civil : 44% sunt cstorii i au copii, 24% sunt divorai i au copii 12% triesc n concubinaj i au copii ; - 64% sunt nerecidiviti dar 52% au antecedente penale ; - provin din mediul urban (52%), lucrau n sectorul privat (68%), 44% aveau funcii de conducere ; - fapta a fost realizat ntr-o instituie (36%) iar cel influenat era brbat (72%) ;
76

- dup comiterea faptei, 40% s-au temut iar 16% au simit c au devenit vulnerabili ; - pedeapsa este considerat[ mai grea dect fapta n 88% din cazuri. Motivaia condamnailor pentru trafic de influen Surse Tipuri de motivaie Pentru bani, lux Pentru a ajuta un prieten Pentru a obine un post Lipsuri materiale Pentru a fi respectat de alii Aveam puterea de decizie Pentru a scpa de urmrirea penal Pentru un trai mai bun Din rzbunare Tulburri psihice Contra-serviciu Nu recunoate fapta Nu rezult (nespecificat) Lips rechizitoriu Alt rspuns Non-rspuns Total Deinui Rechizitoriu Personal % % penitenciare % 36 12 8 8 36 100 52 24 4 4 8 8 100 24 32 4 4 4 8 16 8 100 din

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17

77

Deinuii condamnai circulaiei

Date semnificative

pentru

infraciuni

la

legea

- vrsta: 32% au vrsta cuprins ntre 26 i 35 de ani 30,4% ntre 36 i 45 de ani 21,4% au vrsta peste 46 de ani; - studii: coal profesional - 35,7% liceul - 28,6% V-VIII clase - 17,9%; - starea civil : 37,5% sunt cstorii i au copii 17,9% triesc n concubinaj i au copii 14,3% sunt necstorii; - provin din familii organizate (78,6%); 55,4% au domiciliul n mediul rural ; sunt muncitori 21,4%, fr ocupaie sau omeri 19,7%, agricultori 14,3% ; - doar 10,7% recunosc c sunt dependeni de alcool dei la data ultimei infractiuni 46,4% din cei chestionati recunosc c au fost sub influena alcoolului ; - la data comiterii infractiunii, doar 41% aveau carnet iar 3,6% l aveau suspendat ; - experiena de conducere a vehiculului era de un an pentru 8,9% din deinui, 2-5 ani pentru 23,2% , 5-10 ani pentru 7% iar 41% aveau o experien de peste 10 ani ; restul nu aveau carnet (19,6%) ; - 55,4% din subieci mai fuseser sanctionai n baza legislaiei rutiere ; - accidentul s-a soldat cu rnii n 10,7% din cazurile investigate, cu mori n 1,8% i cu pagube materiale n 28,6% - 53,6% din infraciuni s-au produs n mediul urban i 39,3% n mediul rural ; - dup infraciune 44,6% din deinut au ateptat la locul accidentului iar 14,3% au fugit de la locul faptei .

78

Motivaia condamnailor pentru infraciuni la legea circulaiei Surse Tipuri de motivaie Este vina mea (neatenie) Teribilism la volan Am consumat alcool Permis suspendat Influena prietenilor Atitudinea poliistului Oboseala, a adormit la volan Starea drumului Starea tehnic a vehiculului Necunoaterea regulilor de circulaie Condiiile atmosferice Vina persoanei care i-a mprumutat maina Nu avea permis Vehiculul era furat Vina victimei Alt participant la trafic Nu poate justifica Alt rspuns Non-rspuns (nespecificat) Total Deinui % 64,3 5,3 5,3 5,3 3,6 3,6 1,8 1,8 1,8 1,8 1,8 3,6 100 Rechizitoriu % 5,4 1,8 19,6 8,9 1,8 1,8 19,6 1,8 14,3 1,8 23,2 100 Personal din penitenciare % 1,8 28,6 21,4 7,1 7,1 5,4 28,6 100

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

Deinuii cu vrsta de 36-45 de ani ofer cel mai mare procent de recunoatere a faptului c sunt singurii vinovai de fapta comis 70%,
79

urmnd cei cu vrsta peste 46 de ani - 66,7% i cei de 26-35 de ani - 50%. Din punctul de vedere al mediului de provenien, 56% din cei din mediul rural afirm c sunt singurii vinovai ai celor ntmplate n timp ce persoanele din mediul urban i recunosc vina doar n procent de 44%. Faptul c au consumat alcool e recunoscut doar de 15,8% din recidiviti n timp ce nerecidivitii recunosc acest lucru n proporie de 27,8%.

Deinuii condamnai pentru abandon de familie

Date semnificative vrsta : 38,9% au vrsta cuprins ntre 36 i 45 de ani 31,5% au peste 46 de ani 24% au vrsta ntre 26 i 35 de ani studii : 29,8% au absolvit liceul, 29,6% aveau o coal profesional iar 26% aveau V-VIII clase ; ocupaia : muncitori calificai 32,8% muncitori necalificai 26% agricultori 16,8% starea de recidiv : 46,3% sunt recidiviti dar 66,7% au antecedente penale ; n procent semnificativ, locuiesc n mediul rural (63%) i provin din familii organizate (70,4%) dar n care tatl consuma alcool (37%) sau chiar amndoi prinii (5,6%) ; deinuii s-au cstorit din dragoste (44,4%), pentru a fi n rndul lumii (11%), pentru c soia a rmas nsrcinat (9,3%), pentru a fi mai bine ngrijit (5,6%), la presiunea altora (5,6%), pentru a se putea cumini (2%) ; 44,4% din deinui aveau 1 copil, 22,2% aveau 2 copii, 16,7% aveau 3 copii, 5,6% aveau 4 copii iar 3,7% aveau mai mult de 4 copii; nainte de abandon, deinuii apreciaz c relaiile cu soia erau bune n 55,6% din cazuri i proaste n 37% din cazuri ; relaiile cu copiii erau bune (83,3%) ; deinuii consider n procent de 31,5% soia vinovat de situaia creat, pe ei nii n 26% din cazuri, pe ambii n 13% din cazuri, socrii n 14,8% cazuri, proprii prini n 5,6% din situaii ;
80

deinuii declar c nainte de abandon au simit fa de soie dragoste (31,5%), indiferen (29,6%), mil (13%), ur (13%) ; fa de copii au simit dragoste (74%) sau mil (16,7%) ; 53,7% din deinui declar c s-au gndit la consecinele faptei lor asupra soiei i copiilor ; pedeapsa primit e considerat mai grea dect fapta de ctre 66,7% din cei chestionai, motivnd acest lucru prin faptul c copiii nu sunt ai lor (5,6%), nu e singurul responsabil de tot ce s-a ntmplat (3,7%), c nu s-a inut cont de anumite circumstane atenuante (2%), etc. Motivaia condamnailor pentru abandon de familie Surse Deinui Rechizitoriu Personal Tipuri de motive % % penitenciar % Nenelegeri cu soia 54,8 3,8 5,6 Dezinteres pentru 22,2 1,9 familie Rea credin 22,2 22,6 Tulburri psihice 14,9 Lipsuri materiale 10,3 13 9,3 Nu a fost cstorit 5,7 Voiam s-mi triesc 3,8 viaa mi ngreunau 3,8 existena Atmosfera din cas 3,8 Educaie precar 3,7 Cstorie forat 3,7 Pentru a se rzbuna, 1,9 1,9 din orgoliu Nenelegeri cu socrii 1,9 nelat de soie 1,9 Nu recunoate copiii 1,9 1,9 Iubea alt femeie 1,9 Nu poate justifica 3,6 Alt rspuns 8,5 7,4 17,8 Nu recunoate 1,9 3,7
81

din

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19

20 Non-rspuns 21 Lips rechizitoriu 22 Total

100

14,7 11 100

13 100

Analiza atent a datelor mai relev cteva aspecte interesante: neinelegerile cu soia apare mai frecvent la deinuii cu vrsta cuprins ntre 36 i 45 de ani (la 66,7% din cei de aceeai vrst), la nerecidiviti (55,2%), la cei care au doar un copil i la deinuii care provin din mediul rural (52,9%). n rechizitoriu, gsim la aceste categorii de deinui consemnate ca motivaii mai ales reaua credin i dezinteresul fa de familie, la care, personalul din penitenciare, adaug imaturitatea afectiv n cei privete pe condamnaii din mediul urban.

Deinui condamnai pentru viol

Date semnificative - n mod neateptat, deinuii condamnai pentru viol au o vrst destul de naintat: 45% au ntre 36 i 45 de ani iar 17,6% au peste 46 de ani ; - studii: - liceu - 29,7% - coal profesional - 25,3% - V-VIII clase - 25,3% - starea civil: - 39,6% necstorii - 20,9% concubinaj, cu copii - 15,4% cstorii, cu copii - starea de recidiv: 48,4% recidiviti; - familia de origine este organizat n 71,4% din cazuri i doar 3,3% din toi deinuii investigai afirm c au fost abuzai sexual n copilrie; - 53,8% provin din mediul rural ; - ocupaia la data arestrii : 27,5% erau pensionari, 24,2% erau patroni de firme, 8,8% lucrau n domeniul serviciilor, 4,4% erau militari; - aproximativ jumtate din deinui (45%) recunosc c au fost nelai de o femeie dar nu ofer explicaii privind cauzele; apreciem interesant de remarcat faptul c doar 53,8% din deinuii care au comis violuri, se consider buni parteneri de sex;

82

- la aceti deinui gsim o serie de idei eronate care explic n mare msur fapta comis: 49,5% consider c rolul femeii este de a satisface plcerile brbatului; 67% cred c femeile sunt responsabile pentru viol din cauza modului cum se mbrac i cum se poart; 37,4% cred c nu e nevoie ca un brbat s fie curtenitor cu femeile; 51,6% apreciaz c nu poate fi vorba de un viol n cazul c fostul prieten sau iubit oblig o femeie s aib raporturi sexuale cu el (procentul crete la 67% cnd este vorba de so); - n ce privete vrsta victimelor, procentele cele mai mari le regsim la cele de 15-18 ani (23%), la 11-14 ani (17,6%), la 19-21 de ani (13,2%) i la femeile de peste 41 de ani (13,2%); - fapta a fost comis n spaiul public (50,5%), n casa victimei (23%), n casa agresorului (14,3%) sau la un prieten comun (11%); - victima era cunoscut dinainte n dou treimi din situaii (n 14,3% din cazuri relaiile fiind de rudenie). Motivaia condamnailor pentru viol Deinui Rechizitoriu Personal Tipuri de motive % % penitenciare % Sub influena alcoolului 33 31,8 31,8 sau drogului Satisfacerea nevoilor 9,8 30,8 24,2 sexuale Provocat de victim 18,7 2,2 Din rzbunare 5,5 5,5 8,8 La ndemnul prietenilor 7,7 Tulburri psihice 1,1 7,7 Pentru a se distra 5,5 3,3 1,1 Din plcerea de a viola 5,5 Educaie precar 4,4 3,3 O iubea 4,4 3,3 Din gelozie 1,1 Nu consider fapta o 4,4 infraciune Nu recunoate 19,8 8,8 11 Nu poate justifica fapta 3,3
83

Surse

din

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

15 Non-rspuns 16 Total

100

1,1 100

1,1 100

Deinui condamnai pentru violare de domiciliu

Date semnificative - vrsta : 42% au 26-35 de ani iar 30% au 36-45 de ani; - studii : 40% au V-VIII clase, 20% au absolvit o coal profesional iar 18% au terminat liceul ; - starea civil : 28% sunt necstorii 22% sunt cstorii i au copii 22% triesc n concubinaj i au copii - starea de recidiv: 52% sunt recidiviti i 64% au antecedente penale; - provin mai ales din mediul rural (58%), familia de origine a fost organizat n 80% din cazuri; - 40% sunt muncitori necalificai, 16% sunt agricultori, 28% nu au nici o ocupaie; - infraciunea a fost comis n mediul rural (70%), au acionat singuri (64%), deinuii apreciaz c situaia lor material nainte de infraciune era bun (34%), medie (44%) i precar doar n 22% din cazuri; - victima era dinainte cunoscut pentru 78% din detinuti iar n 22% din cazuri erau chiar rude; - dup comiterea infraciunii, 42% din deinui declar c au regretat, iar 34% afirm c nu au simit nimic deosebit; - 58% din cei chestionai nu s-au gndit c vor fi descoperii iar 74% nu au luat n calcul consecinele faptei lor asupra victimei; - pedeapsa primit e considerat de 76% din deinui ca mai grea dect fapta comis .

84

Motivaia condamnailor pentru violare de domiciliu Surse Deinui Tipuri de motive % Sub influena alcoolului 26 Pentru a recupera bani 18 Din rzbunare 14 Pentru uurina de a ctiga bani Lipsuri materiale 8 Pentru a se distra 6 Din invidie 6 Educaie precar Pentru a obine anumite bunuri materiale Tulburri psihice Nenelegeri mostenire Pentru a se ascunde de urmritori (a evada) Conflict cu victima Din gelozie 2 Pentru a cumpra droguri 2 Influenat de prieteni Nu poate justifica fapta 6 Alt rspuns 12 Nu recunoate fapta Nu rezult (nespecificat) Lips rechizitoriu Non-rspuns Total 100 din Rechizitoriu Personal % penitenciare % 12 8 4 6 12 6 6 4 2 2 2 20 16 16 100 6 6 6 2 2 14 2 28 18 100

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23

Se impun anumite precizri privind motivaia infractional: alcoolul apare mai frecvent ca o scuz la condamnaii cu vrsta de 2635 de ani, rzbunarea la cei de 36-45 de ani iar recuperarea unor sume de bani la cei de 22-25 de ani. n ce priveste nivelul de colarizare,
85

cei cu 5-8 clase insist pe faptul ca victima le datora bani iar cei cu coal profesional, pe nevoia de rzbunare. La toate acestea, personalul de penitenciare adaug impulsivitatea i carenele educaionale.

Deinui condamnai pentru ultraj

Date semnificative - vrsta: 44,4% au 26-35 de ani iar 20,4% au ntre 36 i 45 de ani; - studii: - V-VIII clase 37% - coal profesional - 24% - liceu - 16,7%; - starea civil: - 29,6% necstorii - 27,8% - cstorii i au copii - 20,4% - triesc n concubinaj i au copii; - starea de recidiv: 59,3% sunt recidiviti; - familia de origine a fost organizat n 68,5% din cazuri i avea domiciliul n mediul urban (57,4%); - 14,8% erau dependeni de alcool; - ocupaia la data arestrii: 16,8% erau muncitori calificai, 15% muncitori necalificai, 9,3% lucrau n agricultur, 48% nu aveau nici o ocupaie; - fapta a fost spontan (92,6%), comis singur (77,8%), mai ales n mediul urban (59,3%) i localizat la nivelul strzii (57,4%); - victimele au fost, de regul, brbai (92,6%), acetia fiind 74% poliiti, 9,3% funcionari publici, 5,6% jandarmi, 3,7% magistrai; - deinuii declar c n timpul comiterii faptei au simit c fac un act de dreptate (35,2%), s-au temut (20,4%), au fost nervoi (16,7%), satisfacie (14,8%); -dup consumarea infraciunii, 46,3% din deinui declar c au considerat c au fcut o greeal, 24% au avut un sentiment de team iar 11% au fost satisfcui; - 46,3% din deinui se cred vinovai de fapta comis, 31,5% dau vina pe victim iar 7,4% apreciaz c prietenii a avut rolul determinant; - 81,5% din cei investigai apreciaz pedeapsa primit ca fiind mai grea dect fapta svrit.

86

Motivaia condamnailor pentru ultraj din Deinui Rechizitoriu Personal % % penitenciare % Tipuri de motive Provocat de victim 59,3 Sub influena alcoolului 20,4 24 (drogului) Pentru c i se fcea o 3,7 18,5 nedreptate 7,5 16,8 Nu suport autoritatea (nencredere n autoriti, nesupunure la legitimare) 16,6 Conflict sub influenta alcoolului (n bar) Surprins n timp ce fura 7,4 La ndemnul prietenilor 5,4 Din rzbunare 3,7 Educaie precar 3,7 Pentru a se impune (pentru 1,9 1,9 prestigiu) Pentru a se ascunde de 1,9 1,9 urmritori ( a evada) Alt rspuns 9,3 1,9 Non-rspuns 37 57,2 Total 100 100 100 Surse

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

CONCLUZII FINALE 1. Continuarea acestei investigaii n anii urmtori se impune pentru a avea o imagine ampl asupra modului n care delincvenii romni justific infraciunile comise i modificrile acestora n timp. n acest context vor trebui aduse anumite completri instrumentelor utilizate pentru a releva aspecte de profunzime, precum:

87

- momentul i mprejurrile de via cnd au nceput s comit infraciuni ( existena pragului delincvenial, precocitatea traiectoriei delincvente, dac se poate vorbi de o ucenicie infracional); - evaluarea gradului de maturizare infracional; - relevarea categoriilor de delincveni din punctul de vedere al poziiei fa de crim, de exemplu, executant sau iniiator; - modul n care, diferitele categorii de delincveni, i reprezint reaciile comunitii fa de criminalitate n general, i anumite infraciuni n special precum i gradul de ncredere/nencredere n certitudinea pedepsei; - distingerea, pentru fiecare delincvent, a motivelor exogene (oferite de grupul de apartenen) i a celor endogene (trsturile sale de personalitate, educaia primit, etc.); - precizarea n detaliu a relaiilor care se stabilesc ntre infractor i victim nainte, n timpul i dup consumarea crimei; - rolul (ponderea) experienei penitenciare n geneza recidivei: nvarea unor tehnici infracionale, schimbarea concepiei despre via, intrarea ntr-un grup infracional constituit, amplificarea convingerilor infracionale, .a. - cauzele reale ale renunrii la delincven n cazul recidivitilor. 2. Considerm util nfiinarea n cadrul Administraiei Naionale a Penitenciarelor a unui serviciu (centru) de evaluare a personalitii deinuilor, n componena cruia s fie psihologi, psihiatri, sociologi, criminologi. mpreun cu specialiti din alte institutuii, acest serviciu ar putea realiza, cel puin pentru deinuii cu fapte de o gravitate deosebit din toat ara, analize de profunzime i prognoze privind evoluia conduitei lor funcie de capacitatea criminal identificat. 3. Pentru o bun cunoatere a strii infracionale din Romnia dinamic n timp i spaiu, structur, evoluii neateptate, cazuri deosebite, urgene la nivel de intervenie, msuri de prevenire eficace, etc.-, este nevoie de nfiinarea unui Observator al criminalitii unde s fie centralizate toate datele aflate n prezent la diverse instituii: Ministerul Justiiei, Parchetul General, poliie, jandarmerie, spitale de urgen, pompieri, .a. n acest fel, pe baza datelor analizate n mod tiinific, vor putea fi formulate n timp util msuri de intervenie adecvate realitilor noastre sociale. Toate acestea nu vor putea fi ns realizate fr un Institut Naional de Criminologie n structura Ministerului Justiiei.

88

Anexa 2

Penitenciarele supraaglomerate
Cel mai mediatizat aspect al nchisorilor romneti actuale este supraaglomerarea, neleas simplist , ca un decalaj ntre numrul de paturi i cel de deinui. Acest fenomen are o istorie care ncepe n luna mai 1977, cu ocazia acordrii de ctre Ceauescu a unui mare decret de graiere i amnistie de care au beneficiat aproximativ 40.000 de persoane ncarcerate. Romnia avea pe atunci 80 de locuri de detenie iar dup aplicarea decretului au mai rmas doar 16 (cele 6 centre de reeducare a minorilor au fost desfiinate n totalitate). Personalul unitilor desfiinate a fost trecut n economie iar patrimoniul acestor nchisori transferat la alte instituii civile sau militare. Vara care a urmat a fost foarte fierbinte din cauza ratei foarte mari de cretere a criminalitii: n edina Comitetului Politic Executiv din 4 noiembrie 1977 Ceauescu, informat de evenimentele din ar, a ordonat ca toi infractorii prini s fie de urgen depui n unitile existente, adic n cele 16! Astfel a nceput supraaglomerarea unitilor de penitenciare, fenomen care continu i astzi.

n 1999 un grup de experi au realizat pentru Consiliul Europei un studiu asupra aglomerrii nchisorilor i inflaiei populaiei carcerale. Concluziile lor au stat la baza Recomandrii (99) 22 a Consiliului de Minitri ctre Statele membre ale Consiliului Europei privind supraaglomerarea nchisorilor i creterea populaiei carcerale. Autorii studiului afirm de la nceput: - Cauzele principale ale supraaglomerrii se afl n afara sistemului penitenciar i deci nu pot fi rezolvate de acesta. - motive care acioneaz diferit n rile europene: creterea delincvenei juvenile i a celei produse de strini sau imigrani, nsprirea pedepselor date de judectori, creterea gravitii infraciunilor comise, introducerea unor noi infraciuni n legislaia penal, amplificarea numrului de infraciuni legate de droguri. - prin supraaglomerare se neleg de obicei dou situaii: existena prea multor deinui n comparaie cu populaia rii respective sau numrul de locuri disponibile (densitate carceral), ceea ce nseamn c fiecare deinut are un spaiu insuficient.
89

Exist diferene de la o ar la alta : - unele ri menin un numr sczut de deinui prin graieri i amnistii, - altele prin excluderea din nchisori a alcoolicilor sau a celor care au refuzat s-i satisfac serviciul militar, - altele prin facilitarea liberrii condiionate. Definitie : un penitenciar este supraaglomerat atunci cnd a fost depit capacitatea de cazare a deinuilor, condiiile de via ale acestora sunt afectate vizibil de acest lucru iar administrarea ntregii activiti de ctre manageri se desfoar cu mari dificulti. Sunti afectate aspecte eseniale pentru funcionalitatea penitenciarului: - modul cum se asigur securitatea, - protecia deinuilor i a personalului, - calitatea hrnirii, - calitatea asistenei medicale i - starea de igien general a unitii, - derularea programelor culturale, educative i sportive. Efectele supraaglomerrii : a) la nivelul deinuilor ample nemulumiri fa de calitatea serviciilor la care au dreptul (hrnire, asisten medical, recreere, sport etc.); cresc actele de indisciplin, agresiunile ntre deinui i autoagresiunile; cresc solicitrile de asisten medical i nemulumirile deinuilor n cazul n care nu li se acord; crete contrabanda ntre deinui cu toate consecinele care decurg din aceasta; crete sentimentul de monotonie, ceea ce produce plictiseal, care, de la o anumit intensitate se transform n nevroz; promiscuitatea favorizeaz contaminarea i corupia deinuilor i sterilizeaz orice efort de prevenire a recidivei1.

P. M Mbanzoulou, La reinsertion sociale des detenus, LHarmatton, Paris, 2000, pag.202.

90

b) la nivelul personalului - volumul de munc suprasolicit personalul; apar plngeri frecvente privind condiiile concrete de munc din nchisoare; crete numrul de conflicte ntre personal i deinui; personalul pstreaz cu greu disciplina n rndul deinuilor; sunt frecvente situaiile n care personalul muncete suplimentar; muli membri ai personalului doresc s se transfere n alte uniti. c) la nivel managerial: actul de conducere se desfoar greu; prevenirea frmntrilor n masa deinuilor refuzuri n mas de a munci sau de a mnca, evadri, sinucideri etc. absorb mare parte din timpul comenzii unitii; condiiile fizice ale deteniei se deterioreaz vizibil de la o lun la alta; sporesc pagubele la toate articolele (vesel, cazarmament, instalaii), ceea ce impune anchete, evaluri, stabilirea responsabilitilor etc. Factori care difereniaz n plus sau n minus efectele supraaglomerrii : - deprtarea sau apropierea condiiilor materiale de standardul prevzut ; - numrul condamnailor raportat la numrul de paturi; - durata medie a pedepselor executate de deinui; - procentul de timp n care deinuii i petrec timpul n afara celulelor; - calitatea amenajrilor destinate securitii nchisorii; - tipul relaiilor stabilite ntre personal i deinui (relaxate sau tensionate); - compoziia etnic a masei de deinui; - vechimea construciei penitenciarului - stricta ierarhizare a personalului (centralizare excesiv); - abundena ordinelor care suprasolicit personalul ; - inactivitatea deinuilor, - creterea numrului de obiecte personale la care au dreptul deinuii; - incompetena interpersonal a cadrelor sau deinuilor.

91

Psihologic supraaglomerarea este trit ca un sentiment de ngrmdire : - pierderea libertii de micare, - creterea stimulrii prin mirosuri, voci, priviri care incomodeaz, - imposibilitatea de a controla evenimentele, spaiu de via i de a prevedea

- sentimentul de incomodare reciproc, - anularea relaiilor ierarhice n grupul de deinui - abund sentimentele negative (mnie, team, depresie), - diminueaz tolerana n relaiile interpersonale, - conduitele celorlali sunt etichetate cu severitate. Concluziile unui studiu privind Tehnica conducerii nchisorilor aglomerate, realizat n ianuarie 1989 de George M i Camelia G specialiti la Institutul de Justiie i Criminalistic din South Salem New York, la cererea Instituitului Corecional Naional al Departamentului de Justiie din Statele Unite. Aspecte importante pentru nelegerea dimensiunilor organizaionale ale supraaglomerrii: - durata aglomerrii, - numrul i sexul celor ncarcerai, - gradul de securitate i vechimea instituiei, - suprafaa prevzut prin proiect pentru fiecare deinut, - structura de conducere (centralizat sau descentralizat), - compoziia etnic a masei de deinui, - numrul deinuilor care ispesc pedepse pentru omor, - timpul de cnd dureaz starea de aglomerare2. n ordine, supraaglomerarea ncepe cu constatarea c : - deinuii sunt mai numeroi
2 Autorii consider c n aproximativ 4 ani i jumtate din momentul declanrii sale, supraaglomerarea atinge maximul efectelor sale, afectnd toate structurile umane i instituionale.

92

- pedepsele multora dintre ei sunt de lung durat. - crete numrului deinuilor care se mbolnvesc - reabilitarea deinuilor este mult mai grea dect nainte. - serviciile oferite deinuilor sunt afectate cantitativ i calitativ, - securitatea deinuilor i personalului se realizeaz cu greu. - deinuii se simt afectai n drepturile pe care le au - detinutii considera c stau n condiii care sunt o pedeaps crud i inuman. - crete uzura echipamentelor i construciilor, - inspectarea celulelor ia mai mult timp, - se renun la spaii destinate activitilor cultural-educative, - inactivitatea deinuilor atinge cote maxime, - numrul ordinelor crete - scade abilitatea personalului de a menine ordinea i linitea, - personalul intr n concediu medical sau dorete s prseasc sistemul - cresc furturile i actele de violen ntre deinui - devin frecvente tentativele suicidare, - crete numrul deinuilor care solicit o protecie special. Directorii au ierarhizat astfel dificultile generate de supraaglomerare: 1 - ntocmirea rapoartelor disciplinare, 2 - munca suplimentar, 3 - drogurile, 4 - mbolnviri ale deinuilor, 5 - plngerile deinuilor, 6 - distrugerea obiectelor din dotare, 7 - rzvrtirile, 8 - asistena medical, 9 -instruirea personalului,
93

10 - contrabanda cu bani, 11 - atacarea personalului, 12 - concediile medicale ale personalului, 13 - tentativele de evadare.

Soluiilor posibile pentru a conduce un penitenciar aglomerat Principii 1. Tehnica conducerii nchisorilor, aglomerate nu este semnificativ deosebit de cea a conducerii nchisorilor n general. 2. Conducerea nchisorilor aglomerate sau nu, este fundamental dependent de iscusina, inteligena managerial i de abilitatea de a conduce a directorilor. 3. Modalitile de aplicare a principiilor de conducere i a tehnicilor corecionale pot avea anse diferite de succes n cadrul fiecrei nchisori. 4. Conductorii de nchisori diferite pot folosi aceleai metode i programe, dar modalitile lor de implementare vor determina n final natura fiecrei soluii manageriale alese.

Pentru succesul managerial al unui director de nchisoare sunt eseniale: - competena profesional - imparialitatea, - grija de a rezolva problemele importante, - experiena n domeniul penitenciar i - ncrederea n reuit. Directorii nchisorilor aglomerate adopt ase stiluri (tehnici) de conducere:

94

Prima modalitate de conducere, cea a consecinelor naturale poate fi rezumat printr-o expresie comercial: primeti ceea ce ai pltit. Aceasta nseamn c un director deschis, cooperant, sincer, care sprijin personalul i are o imagine pozitiv asupra vieii va determina rspunsuri asemntoare din partea personalului i a deinuilor. Pentru ca succesul s fie deplin mai este nevoie ca personalul s fie astfel format nct s poarte un dialog destins permanent cu deinuii iar funcionarii superiori s asiste i s sprijine personalul n munc, fiind un exemplu pentru acetia. Abordarea de tipul situaii neprevzute se bazeaz pe o comunicare intens ntre personal i deinui pentru a afla n timp util toate problemele i frmntrile acestora. n condiii de urgen, conductorul devine autoritar. n orice situaie el este figura dominant i folosete procedura ordinelor scrise. Maniera de a face mai bine dect a fost fcut are la baz convingerea c att personalul ct i deinuii pot fi stimulai i ncurajai s reueasc n activitatea lor, dac li se arat o anumit direcie de aciune i li se ofer sprijinul necesar (bani i recunoatere public). Conductorii eficieni vor iei din birouri mergnd n unitate pentru a fi aproape de deinui i personal, manifestnd grij pentru nevoile acestora. O alt manier de conducere este cea a abordrii sistemelor, adic a dezvoltrii unui sistem de control al climatului din nchisoare i al unei interaciuni regulate i intense cu reprezentanii deinuilor reunii ntr-un consiliu. Implicarea deinuilor n deciziile care-i privesc au rolul de a preveni dificultile nainte de a deveni insurmontabile: informaiile sunt prelevate sptmnal sau lunar, evaluate de un comitet operaional care va propune msuri n consecin. Toate informaiile sunt stocate ntr-o banc de date i ele privesc inclusiv deinuii problem i ntmplrile neobinuite. Consiliul deinuilor se ntlnete periodic n plen i pe comitete, cu participarea a acel puin unui observator din partea administraiei. Abordarea managerial intitulat necesiti constructive are la baz ideea conform creia trebuie dat deinuilor atta libertate ct este rezonabil prudent i s fie ncurajat folosirea constructiv i eficient a timpului. Conducerea nchisorii va stimula meninerea securitii n instituie, comunicarea ntre personal i deinui, va rezolva operativ problemele ridicate de acetia i va promova programe de munc i educative pentru a ocupa

95

timpul deinuilor. La realizarea acestor obiective vor fi utilizate anumite grupuri de deinui selecionai. n sfrit, ultima viziune asupra conducerii nchisorilor aglomerate este cea a riscului creator, a crui filozofie poate fi exprimat astfel: este preferabil o conducere ct de ct deschis, uneia total restrictive, chiar dac ea implic anumite riscuri. Conductorul nchisorii acord o maxim importan participrii deinuilor la programe convins c ei acord respect personalului atta timp ct acesta nu face ceva care s implice pierderea acestui respect. Acest stil de conducere mai are la baz cteva lucruri verificate n timp: n orice pucrie exist 15-20% din deinui care ncearc s domine intimidndu-i pe ceilali (acetia sunt condamnai de regul pentru omor); de asemenea, mai exist 10-15% deinui care sprijin activ administraia. n aceste condiii, restul deinuilor vor adera la gruparea pe care o percep ca avnd cea mai mare putere i influen. Deci, esenial este s se stabilizeze un climat instituional care s permit o comportare pozitiv a deinuilor. O regul de baz a acestei modaliti de conducere este interzicerea utilizrii informatorilor din rndul deinuilor. De asemenea se iau msuri severe contra deinuilor care ncearc s-i intimideze pe ceilali. Toate ordinele sunt transmise deinuilor de ctre personalul de supraveghere i nu de ofierii superiori (a cror intervenie ar putea fi interpretat ca o lips de eficien a gardienilor). Alte soluii posibile: - angajarea personalului care prezint aptitudini i cunotine n mai multe domenii; - redistribuirea personalului n zonele unde este mai mult de lucru; - a permite anumite activiti cheie nainte de masa de diminea (de exemplu, folosirea slii de gimnastic); - multiplicarea formelor de comunicare ntre deinui i personalul nchisorii, pentru a diminua fenomenul de frustrare al acestora; - informarea operativ a personalului pentru a nu permite rspndirea zvonurilor; - acordarea unei atenii speciale coeziunii i moralului personalului de ctre echipa managerial; - discutarea cu deinuii a problemelor privind fondurile disponibile pentru anumite servicii i programe;

96

- ntlniri periodice cu deinuii nou-venii pentru a-i ajuta s se acomodeze la rigorile vieii de detenie; informarea deinuilor privind incidentele care au avut loc i modul cum au fost soluionate; - a mpiedica orice interpretri privind statutul privilegiat al unor deinui n raport cu personalul de conducere; - crearea unei ambiane plcute n camerele deinuilor i n slile de mese (flori, acvarii, decoraiuni interioare); - accesul voluntarilor din comunitate pentru a desfura diverse programe educative; instalarea mai multor posturi telefonice pentru deinui; - prelungirea programelor educative i sportive pn seara trziu pentru a rspunde nevoilor deinuilor; - separarea deinuilor n camere pentru fumtori i nefumtori; - gruparea deinuilor n camere pe ct posibil dup meserii i studii; - crearea posibilitilor de a munci n celul; - acolo unde locurile de munc sunt limitate, este de preferat folosirea deinuilor la munc dup 4 luni din momentul pedepsirii pentru infraciuni disciplinare grave; - programarea deinuilor la vizita medical i n timpul serii; - monitorizarea incidentelor din unitate pentru a anticipa desfurarea viitoare a evenimentelor; - instituirea unui sistem de clasificare care s promoveze micarea deinuilor ctre nchisori cu nivel mai sczut de securitate i mai puin aglomerate i transferul deinuilor care creeaz probleme. Autorii acestui studiu ofer o concluzie fecund pentru nchisorile romneti: nchisorile aglomerate conduse de directori care sunt dispui s mpart reuita cu toat echipa, pot fi conduse cu succes.

97

Bibliografie obligatorie
- Emilio Mira y Lopez: Manual de psihologie juridic, Editura Oscar Print, Bucureti, 2007 - Gheorghe Florian: Prevenirea criminalitii. Teorie i practic, Editura Oscar Print, Bucureti, 2005, cap. 2, 3, 4, 6, 7 i 11 - Gheorghe Florian: Fenomenologie penitenciar, Editura Oscar Print, Bucureti, 2006, cap. 1, 3, 4, 5 i 6 - Gheorghe Florian: Psihologie penitenciar, Editura Oscar Print, Bucureti, 2006, cap. 5, 6, 7 i 9

Bibliografie facultativ
- Nicolae Mitrofan, Voicu Zdrenghea, Tudorel Butoi: Psihologie judiciar, Editura ansa, Bucureti, 1992 - Tudorel Butoi: Interogatoriul, Editura Pinguin Book, Bucureti, 2004 - Ioan Bu: Psihologie i infracionalitate, Editura ASCR, Cluj-Napoca, vol. 1/2005, vol. 2/2006 - G.Scripcaru, V.Astrstoaie, P.Boiteanu, V.Chiri, C. Scripcaru: Psihiatrie medico-legal, Editura Polirom, Iai, 2002 - George Antoniu: Vinovia penal, Editura Academiei Romne, Bucureti, 2002 - Octavian Buda: Iresponsabilitatea, Editura tiinelor Medicale, Bucureti, 2006 - Sorin M. Rdulescu: Devian, criminalitate i patologie social, Editura Lumina Lex, Bucureti, 1999 - Tiberiu C. Medeanu: Crima i criminalul, Editura Lumina Lex, Bucureti, 2006 - Valerian Cioclei: Mobilul n conduita criminal, Editura All Beck, Bucureti, 1999 - Neculai Zamfirescu: Investigaia tiinific a infraciunilor de omor rmase cu autori necunoscui, Editura Naional, Bucureti, 2000

98