Sunteți pe pagina 1din 31

Capitolul IV

3
rc al e < u d Is g . (i P ic c o A ^

4.1 Considerajil metodologice. Indicator! si metode specifics folosite fn analiza complexa a potenfialuliii uman
Tn contextul marii tranzi^ii post-industriale" sau de tertializareglobalizare a economiei mondiale (proces provocat de saltul calitativ al revolu^iei tehnico-stiintifice), precum si at unor tranzitii particulare, cum este cazul tranzijiei plan-piaja din Europa Centrala si de Est (provocata de schimbarea sistemului politico-economic), au loc mutajii structurale socio-economice fara precedent, care influen^eaza pana la determinate sensul evolutiei societa{ii omenesti. Multitudinea mutator structurale si abundenta fenomenelor de impact ale acestora asupra componentelor mediului geografic au generat un flux informational, pe cat de bogat, pe atat de pu{in structurat. De aceea, exista o preocupare intensa a personalului stiintific, precum si a celui ancorat Tn realitatea practica de a folosi Tn activitatea de cercetare-cunoastere sau de luarea deciziilor a unor metodologii de lucru cat mai fidele problematicii teritoriului. Tranzitja Romaniei de la o economie centralizata si etatizata la economia de plate, cu schimbari rapide si frecvent neprevazute, implied adoptarea unor strategii de dezvottare complexe, fundamentate Tn mod stiinflfic, ceea ce ar presupune un sus{inut transfer de informatii academice la nivelul factorului de decizie. In acest mod, actul decizional s-ar Tmbunateti calitativ, Tn sensul ca orice masura s-ar lua Tn cunostiinte de cauza si s-ar aplica Tntr-o baza legala bine fundamentata Tn teritoriu. Totodata, Romania ca tera asociata si candidate la integrare Tn UE beneficiaza de asistente financiara pe baza de programe de dezvottare Tn diferite domenii. Pentru accesarea acestor fonduri au fost elaborate de catre institutive guvernamentale abilitate si cu sprijinul cercetarii stiintifice nafionale o serie de planuri-documente justificative, Tn component carora, capitolul de Analiza si diagnoza spafiului national" a stat la baza strategiilor programelor corespunzatoare: Phare-2000, ISPAsi SAPARD.
104

DIAGNOZA SOCIO-OEMOGRAFICA A TERITORIULUI NATIONAL

Principalele coordonate ale studiilor mentjonate se refers la dinamica si analiza comparative a fenomenelor; structuri si comportamente functionate; diferentieri teritoriale ale componentelor de mediu natural, socio-demografice si economice. Analizele sectoriale, pe verticals, de la nivelul componentelor, completate de corelatiile pe orizontalS Tntre cele cu relevant comunS si de cuantificarile diferentierilor teritoriale stau la baza identificarii specificului national, Tn maniera solicitatS de organismele internationale, care sprijina reformele tranzifiei si adaptarea noilor structuri la nivele superioare de dezvottare. Multitudinea informatiilor actuate asupra sistemelor teritoriale si necesitatea sistematizarii acestora Tn scopul realizarii analizelorsi diagnozelor pentru fundamentarea programelor de dezvottare, au solicitat Tmbunatatirea si, Tntr-o oarecare masura, alinierea cercetarii stiintifice la metodologia folosita de UE si de Banca MondialS Tn studierea complexitetii teritoriale. Printre metodele recent introduse Tn circuitul analizelor stiintifice, la solicitarea unor practici sociale cu totu! speciale, se evidenfiaza: -metoda ^Logical Framework Approach (LFA)". Tn esente, aceasta metoda reliefeaza legaturile logice dintre inputuri (activity planificate pentru a Tmbunatati, a proteja sau a dezvolta valorificarea potentialului unor resurse) si rezultatele asteptate. Aceastd metodS de cercetare se folosete, cu precSdere, in studiile.de evaluare exante a programelor de dezvottare pe anumite componente ale spatiului geografic (regiuni, spa^ul rural, anumite domenii economice sau segmente socio-demografice), finantate de la buget sau cofinantate din resurse externe; -metoda ^Strengths, Weaknesses, Opportunities, Threats (SWOT)". Tn traducere: Atu-uri (puncte tari), Puncte slabe, Oportunitati, Riscuri (Ameninteri), SWOT este una dintre metodele de analiza sectorials sau punctuate, folosita cu precadere Tn studiile de fezabilitate din proiectele de modernizare a Tntreprinderilor industrial. Permitend analiza simultanS si complexa a unei realiteti Tn generat, aceasta metoda a fost recent extrapolate si Tn studiile elaborate asupra oricaruia din componentele mediului geografic sau asupra sistemelor teritoriale (asezari omenesti, spatii amenajate, etc.). Metoda de analiza SWOT s-a impus a fi folosita Tn analizele si diagnozele teritoriului national si spatiului rural din programele de
105

j r {
(

i
(

I \: i I

dezvoltare cu cofinantere europeanS, pentru dezvottare regionalS si dezvottare rurala (Phare-2000 si SAPARD). De remarcat, ca punctele tari si punctele slabe trebuiau identificate cu ajutorul valorilor mai mari sau mai mici decat media najionala a indicatorilor de analiza pe componente de mediu (din punct de vedere statistic, este vorba de abaterile valorice de la marimea medie a unei serii de date). De pilda, abaterile crescStoare de la numSrul mediu de locuitori/judet si de la valoarea densitatii totale, permit identificarea zonelor cu potential uman important (peste media celor doi indicatori). Valorile mai mici decat media nationals, din senile statistice ale indicatorilor de analiza, definesc zonele cu potential redus sau deficitare. Aceasta metoda de analiza stiin^ifica sintetizeaza si permite coreiarea informa|iilor din cele douS medii de baza ale unui sistem socio-spatial, indiferent de specificul si de gradul de extindere a mediul intern (incluzand analiza punctelor JSri si punctelor slabe) si mediul extern (incluzand oportunitStile, respectiv riscurile, care ar putea afecta realizarea unor masurideinterventieTnteritoriu, pe baza de proiect). Metoda de analiza SWOT a fost creata de cercetatori de la Universitatea Harvard, Tn scopul fundamentarii unei strategii Tn domeniul afacerilor, cu precadere financiare (lanos I., 2000). Marea diversitate a actorilor implicaji Tn afaceri (persoane fizice, grupuri, asocia|ii, organizatii), precum si aria larga de preocupari si interese a acestora ingreuneazS managementul strategic al activrtStii propriuzise. Tn acest sens, trebuie depistate la timp disfuncfionalitatile (ceea ce cade Tn sarcina cercetStorului) si sesizarea unor directii benefice de evolutje (ce trebuiesc puse la dispozttja factorului de decizie, pentru a-si putea construi strategii de dezvoltare reale si nu virtuale). Ca urmare, folosind metoda de analiza SWOTTn cercetarea spatiului geografic, se pot asigura doua valenfe de mare Tnsemnatate pentru probitatea cercetSrii stiintifice: -interdisciplinaritatea, integritatea si unitatea rezultatelor cercetarii, ceea ce dezvotta metodologia de cercetare regionala, care, la randul sau, fundamenteaza strategiile politicilor de coeziune economics si socialS; -caracterul aplicativ, prin acoperirea unei cerinte fundamentale a practjcii sociale actuate, de a reda cuantificat specificul teritoriului national, care sta la baza Tntregii politici de dezvoltare a societal omenesti.
106

Tntrucat asigura o rapida evaluare a potentialelor de dezvoltare si a caracteristicilor care favorizeaza sau ar putea sa impiedice aplicarea unor mSsuri de dezvoltare, cele doua metode de analizS prezentate - LFA si SWOT, care au caracter mixt (ca metode statistico-matematice si ca tehnici reticulare de generare*) au devenit extrem de folosite Tn cercetarea socio-economica. Rezuttatele acestor analize sunt folosite Tn elaborarea studiilor de fezabilitate, utilizate Tn aplicarea unor proiecte de investitii sau Tn elaborarea notelor de fundamentare sau a memoriilor justificative ale proiectelor legislative. Fata de specificul cerintelor actuate de dezvoltare, cercetarea geograficd Tn general i cea demograficd si socio-economicd Tn special trebuie sS se implice Tn elaborarea studiilor tiinpfice interdisciplinare, contribuind, Tn acest fel, la redarea spapalffitii rezultatelor cercetSrilor specifice sectoriale. Tn acest scop, cercetarea geografica, pentru a identifica si a sustine cuantificarile disparitatilor regionale ale gradului de dezvoltare socio-economica a unui teritoriu, trebuie sa asimilize si sa adapteze propriului sau interes unele elemente din metodologia actuals, de cercetare economica, sociala si demografica. Tntr-adevar, exists o mare similitudine si, Tn acelasi timp, o complementaritate Tntre metodologia de cercetare a geografiei umane si economice si cea a stiintelor de vecinState-demografice, economice si sociale; Jmprumutul" Tn aceasta privintS ftind neconditionat si reciproc. Geografia, Tn stabilirea relatiilor pe orizontalS Tntre fenomene si Tn sustinerea cauzalitatji acestora, are nevoie de o bunS cunoastere a mecanismelor care stau la baza fenomenelor demografice i economice, dupd cum tiin(ele de vecinState au nevoie de o bunS cunoastere a spafiului de circumscriere a propriilor realitSfl de cercetare. De altfel, spafiul nu trebuie perceput ca o simpla proiectie a fenomenelor demografice si socio-economice, ci ca o components intrinsecS a acestora.

* Identificarea componentelor modelelor pentru sistemele spapului amenajat se face cu aju douS cMegon de metode sau tehnici: statistice ireticulare. Bazatepe mecanismul teorieigra tehnidle reticulare sunt folosite pentru a descrie sistematk si pentru a genera logica morfol unui sistem spatial. Un .graf este constituit dintr-o mulpme de puncte (Knits sau memorabi mulpme de arce orientate, care unesc perechi din aceste puncte (numite origini si extrem Tntr-un sens determinat Areola pot S interpretate ca reguli care asociazd BecSmi origini o ex O astfel de reguli permite asocierea la o singurS tntrebare o mulpme de rSspunsuri logice. aceasta laturS de logics expKcativS, metodele sus-menponate asigurS latura calitativS a an multe din datele folosite tn interpretare fiind luate din anchetele socio-economice intrep corespunzStor unui anumit scop.
107

fn contextul prezentarilor anterioare se vor inscrie si actualizarile metodologiilor de cercetare Tn domeniul geodemografiei, Tncercand sa acoperim prin metode modems Tntreaga gama a problematicii de baza; dinamici, mutatii structurale, cuantificarea disparitetilor teritoriale. * Sistemul de indicatori i metodologia de cercetare folositS in analiza dinamicilor cronologice si spapale ale populapei, precum si Tn identificarea tipurilor de potential demografic: Comparatia Tn timp a fenomenelor constitute o coordonata de baza a analizei socio-economice, Tntrucat permite emiterea de ipoteze cu grad redus de relativitate asupra devenirii lor. Tn analiza dinamicii socio-economice si demografice se folosesc, ca indicatori de baza, indicele sau ritmul de crestere, sporul sau soldul anual etc. Acesti indicatori se calculeaza pe baza datetor unor serii cronologice de date statistice, atat pentru a realiza comparatii Tn timp privind ritmul, intensitatea fenomenelor, cat si pentru a identifica diferentierile teritoriale ale acestor aspecte cantitative din diferite perioade de timp sau pentru o perioada de timp mai indelungata. fn calculul indicatorilor unei serii cronologice, o importanfS deosebitd o prezintS alegerea bazei de raportare sau de refen'npi (y,). Tn acest sens, este indicat ca nivelul de comparatie al raportului, cu care apreciem evolutia pentru o perioada de timp luata Tn considerare, sa semnifice: fie o unitate de timp caracteristica unui Tnceput sau sfarsit de etapa (primul an al perioadei curente, ultimul an al perioadei anterioare); fie unitatea de timp precedents celei pentru care se calculeaza indicatorul; fie o perioada asemanatoare din punct de vedere al conditiilor de desfasurare, dintr-un interval de timp anterior. Din punct de vedere statistic, nivelul de referinte (baza de raportare) trebuie sa fie specific desfasurarii procesului, neafectat de perturbatii majore sau de o conjuncture anormala (mult prea favorabila sau mai putin favorabila dezvoltarii fenomenului). Complexitatea variabilelor demografice si economice impune ca indicatorii sehilor cronologice, care se obtin prin raportare, sS se determine folosind: -bazS fixd, adica un nivel de referinte neschimbat pentru Tntreaga perioada analizata. Asadar, pentru t = 2,... n, y se compara cuy,;
t

-baza" Tn lanf, ceea ce presupune rnobtUtatea nivelului de referinte, .avansand" simultan cu perioada la care se refera indicatorul; deci y, se comparS y -1. Exprimarea indicatorilor de analiza a seriilor cronologice se face fie Tn marimi fizice, absolute sau valorice (buc, m, loc., kg, to etc.; uniteti monetare), obtaute prin operate de centralizare a datelor variabilelor demografice sau economice, pentru o anumite perioada de timp, fie Tn marimi relative (procente, valoarea ce revine pe o unitate). Tn raport cu modalitatea de obt,inere si exprimare a indicatorilor de dinamicd, se deosebesc urrnatoarele tipuri: a) Indicatori exprimap prin mdrimi absolute, ce includ acele marimi numerice care exprima starea fenomenului Tn unitatile de masura specifice acestuia. Deosebim: -Y,-indicatorul de nivel, care exprima marimea, cuantumul Tnregistrat de fenomenul analizat Tn unitatea de timp f ; -At/ modificarea absoluta (spor sau scadere absoluta). calculata cu baza fixa, pe baza formulei At/, = y -y,; At/,.,- modificarea absoluta (spor sau scadere absoluta), calculata cu baza Tn ianf, pe baza formulei At/ = y - y Suma modificarilor cu baza Tn lant, este egala cu modificarea cu baza fixa a perioadei de analiza. Diferenfa Tntre doua modrficari absolute cu baza fixa succesive este egala cu modificarea absoluta cu bazS Tn lant, a perioadei curente. Determinarile cu baza Tn lanf sunt mai laborioase si servesc la analizele mai de detaliu si mai putin la cele de identificare a unor tendinte, Tntrucat pot reliefa momerrtele anumitor oscilatii si abateri ale tendintelor de baza. b) Indicatori exprimap prin mdrimi relative, care facfliteaza compararea evolutiei Tn timp a variabilelor socio-economice, exprimate Tn unitati de masura diferite. Din aceasta categorie fac parte: -Indicele dinamicii, care a rata de cate ori s-a modificat nivelul fenomenului dintr-o perioada de analiza fate de nivelul aceluiasi fenomen dintr-o perioada considerate baza de raportare. Se calculeaza sub forma de raport, cu doua variante, Dupa reiatiile: It/, = y/y, (cu bazS fixa) si It,,., = y/y (cu baza Tn lant); -Ritmul de crestere (scadere); (R), denumit spor relativ sau scadere relativa, arata cu cat a crescut sau a scazut procentual niveki fenomenului din perioada curente fate de o perioada baza de raportare. Si acest indicator are doua variante de calcul: cu baza
t r t M M r M

108

109

fixa, Rt/, = It/, sau y,/y,-100 si cu baza mobila, Rt/ = It/,, sau y/y ,100; c) Indicatori medii: -nivelul mediu al unei serii cronologice de intervale (y); -modificarea medio absoluta (A) este media aritmeticS a modificarilor, a abaterilor absolute, de la o perioada la alta, Tn succesiunea lor de-a lungul intervalului de timp anaiizat. Acest indicator arata diferente medie dintre termenii externi ai seriei (y, si y ) si poarta denumirea de spor mediu" (pentru serii cu tending crescatoare) sau scadere medie" (pentru serii cutendinJS descrescStoare); -indicele mediu al dinamicii (I) aratS de cate ori s-a modificat Tn medie fenomenul anaiizat pe toata perioada, dacS ar fi influentet numai de cauze sistematice. Se determina ca o medie geometries a indicilor dinamicii cu baza Tn lant dupa modelul:
t1 t n

, Tn care n = numarul de indici ai dinamicii. Y, Calculul acestui indice fiind mai laborios, relate mentenata se logaritmeaza: -ritmul mediu de cretere (scSdere); (R~). Este un indicator derivat, denumit modificare medie relativa, care evidenfiaza cu cate procente se modified Tn medie fenomenul, pe toata perioada de calcul. Se determina scazand 100 din indicele mediu al dinamicii, dupa relate: R = 1-100. * Metode iprocedee de determinare si analiza' a tipurilor de relapi (influents, echilibru, determinare, inexistente) dintre fenomenele iprocesele social-economice i demografice. Fenomenele si procesele demografice si cele socialeconomice sunt deosebit de complexe, fiind generate de o multitudine de cauze principale si secundare, esentele si neesentele si se afla Tn raport de conexiune si de conditenare reciprocS. LegitSJile statistice ce guverneazS fenomenele de masS se manifests sub forma de tendinte, valabile atat pentru variabilele de cauzaiitate cat si pentru marimile de impact. Tn cea mai mare parte, legaturile dintre fenomene sunt legSturi de cauzaiitate, bazate pe relate dintre cauzS si efect. Dupa natura no

relatjei de cauzaiitate, legaturile dintre fenomene pot fi legaturi funcjionale si legSturi statistice sau stochastice. LegSturile funcponale se manifests Tntre douS fenomene, Tn care unui este cauza si celSlat efect; modificarea fenomenului cauzS determine in mod univoc schimbarea fenomenului efect. Tn legaturile statistice sau stochastice, fenomenul efect poate fi rezultatul combinarii mai multor cauze, care pot actena Tn acelasi sens sau Tn sensuri opuse, generand forme diferite de manifestare individuals. Tn acest caz, se poate spune ca la fiecare valoare a caracteristicii factoriale sau determinante Ti corespunde o distribupe de valori a caracteristici rezultative. O legSturS statistics se stabileste atunci cSnd un fenomen efect depinde de un fenomen cauza, dar asupra primului fenomen actioneazS si al{i factori a cSror acfiune se considers constants numai din punct de vedere al legSturii care se studiazS. Aceste relajii pot fi si reciproce, atunci cand efectul se transforma, Tn cauzS imediata sau mijIocitS, prin intermediul unor relafii de cauzaiitate Tn lant,. DupS modul de exprimare a caracteristicilor incluse Tn analiza interdependentelor statistice se pot distinge douS tipuri de legSturi: de asociere i de corelape. LegSturile de asociere relevS raportul de cauzaiitate dintre douS sau mai multe caracteristici exprimate prin apelative (de exemplu, legStura dintre specificul studiilor unei persoane si ocupafia acestuia) sau dintre o caracteristicS exprimatS prin apelativ si o caracteristica exprimatS numeric (legStura dintre profesie si salariul lunar). Pentru mSsurarea statistics a legSturii de asociere se impune cuantificarea caracteristicilor calitative. LegSturile de corelape sau corelapa statistics exprimS interdependent dintre douS sau mai multe caracteristici statistice exprimate numeric si au un grad mare de variate, de la simplu la complex. Tn aplicarea metodelor de anaiizS a retailor dintre fenomene este necesar a se tee seama de urmStoarele aspecte: -depistarea tipului de legaturS existentS; . -identificarea si ierarhizarea factorilor de influent ai caracteristicii rezultative; -verificarea gradului de cuprindere a informapor care provin dintr-o cercetare par^ialS; -sistematizarea i prezentarea informatiilor culese, astfel
i l l

Tncat sa nu se modifice gradul si forma de variatie a caracteristicilor corelate; -verificarea existenfei si a formei de legatura dintre caracteristicile corelate, Tn vederea aplicarii metodelor analitice adecvate; -testarea semnificafei indicatorilor prin care s-a masurat legatura statistics. Tntre metodele si procedeele folosite eel mai frecvent Tn irrterpretarea relatiilor dintre fenomenele si procesele demografice si socio-economice se mentioneazS: -metoda seriilor statistice interdependente, care consta Tn prezentarea Tn paralel a unor serii statistice, Tn ordinea raporturilor de dependents. Mai Tntai se Tnscriu valorile caracteristicii (lor) factoriale (x) si dupa aceea ale cracteristicii rezultative (y); -metoda grupSrilor, care reprezinte un model de analiza prin excetente calitativ, permftSnd depistarea aspectelor esentiale dintre variabilele economice si sociale. AceastS metodS presupune, mai TnUH, gruparea unitSplor colectivitSpi studiate, dupS caracteristica factorials, dupS care se calculeazS indicatorii derivap (sub forma mSrimilor relative sau a mSrimilormedii) pe grupe, dupS caracteristica rezultativS. Un exemplu de analiza socio-economica folosind metoda grupSrilor este aceea Tntre grupele de salariati, stabilite dupa vechimeaTn munca (ani), numarul salariatilorcorespunzStorfiecarei grupe si salariul mediu lunar (mii lei); -metoda tabelului de corelape. Acest tip de tabel are o dubla intrare si reprezinta o forma specials de grupare combinata, axata simultan pe variatia ambelor caracteristici - factorials si rezultativa. AceastS metodS are un pronunpat caracter integrator, permifSnd analiza cuantificatS si simultanS a unui fenomen pe bazS a doi indicatori statistici, indiferent de forma lor (absolutS sau relativS). RespectSndu-i principiile de costituire si de util'itate, metoda tabelului de corelape poate fi fblositS si Tn scopul cuantificSrii teritoriale a diferenperilor de potenpal. Cele douS serii statistice ale indicatorilor relevanp sunt segmentate Tn funcpe de mSrimea medie, de ecartul dintre mSrimile extreme si de frecvenpa categoriilor de mSrimi dintre medie si extreme. Pozipa unitSplor analizate Tntr-unul dintre cele patru cadrane, delimitate de intervalele mediiale celordouS serii statistice deHneste starea de potenpal de dezvoltare (IV) sau de potenpal deficitar (I);
112

-metoda graficS, care are o larga utilizare Tn analizele cantitative, datorita sugestivrtetii ei. Graficul de corelape se obtine folosind un sistem de axe cartezian, pe abscisa careia se tree valorile caracteristicii factoriale (x) sau intervalele acesteia, iar pe ordonata, valorile caracteristicii rezultative (y) sau intervalele respective. Fiecare unitate observatS, purtatoare a celordouS caracteristici corelate se reprezintS pe grafic printr-un punct. Multitudinea punctelordin sistemul de reprezentare fbrmeazS campul de corelape. Tn functie de forma sau de tendinte acestui nor de puncte se poate trasa o linie sau o curbs, corespunzatoare functiei matematice, denumita functie de regresie, care cuantitlcS dependenps variabilei rezultative de cea factorials. Modul de asezare a frecventelor Tn grafic permite aprecierea intensitetii legaturii; concentrarea intensa a frecventelor Tn jurul diagonalei indica existente unei legaturi stranse Tntre caracteristici. Oaca frecventele se Tmprastie Tn Tntreg spatiul de reprezentare fara ntci o regularitate, atunci legaturile sunt foarte slabe sau inexistente. * Indicatori statistico-demografici utilizap Tn determinarea miscSrii naturale si mkjratorir. -Soldul natural (Sn); Sn = N%o loc.-M%o loc., Tn care N (natalitatea) reprezinta numarul de nou nascuti la o mie de locuitori, iar M (mortalitatea) reprezinta numarul de persoane decedate la o mie de locuitori; -Soldul migratoriu (Sm); Sm = S%o-P%o loc, Tn care S reprezinta numarul de sositi la o mie de locuitori, iar P reprezinta numarul de plecati la o mie de locuitori; -Soldul total de crestere (St); St = (Sn) + (Sm). * Indicatori statistici utilizap Tn determinarea gradului de incSrcSturS umanS si gradului de socializare a diferitelorcategoriide terenuri funciare: -densitatea totals a populapei{D); D=Pop. totala/Supr. totala; -densitatea agricolS a populapei (Da); Da = Pop. totalaV100 ha agricol; -densitatea populapei Tn intravilanul (sau vatra) localitetii (Di); Di = Pop. totala/Supr. intravilanului sau vetrei localitetii; -gradul de socializare a diferitelor categorii de terenuri funciare - exprima suprafa^a de teren dintr-o anumita categorie de terenuri funcia^e ce revine unui locuitor, unei localiteti, unei comune sau unui judet (ha agricol/loc.; ha arabil/loc.; ha padure/loc.; ha supr. acvatica/loc.).
113

umanS:

* India agregap folositi Tn analiza nivelului de dezvoltare

-Indicele dezvoltdrii umane (IDU sau HDI), ce include trei componente de baza: longevitatea, nivelul educatiei si standardul de viate. Longevitatea este calculata ca fiind sperante de viate la nastere. Nivelul educatiei este calculat ca medie ponderate Tntre procentul adultilor instruiti (pondere doua treimi) si eel al Tnscrierilor la toate nivelurile educationale (o treime pondere). Standardul de viate este masurat ca fiind PIB p.c. Tn US$ la paritatea puterii de cumparare (PPC); -Indicele sSraciei umane (ISU sau HPI), ce cuprinde privatiuni din domenii esentiale vietii. Tn diferite rapoarte ale dezvoltarii umane elaborate de Banca Mondiala se face o distinctie Tntre componente privatiunilor acestui indice pe grupe de teri, Tn functie de nivelul dezvoltarii socio-economice al acestora. Tn rapoartele de referinte se folosesc doua tipuri de indici ai sSraciei: HPI-1 pentruterileTn curs de dezvoltare, care concentreaza privatiuni din trei domenii esentiale ale vietii umane: longevitatea, cunoasterea, standardul decent de viate. Prima privatiune se refers la supravietijire (vulnerabilitatea de a deceda relativ de tanar). Privatiunea de longevitate este reprezentate de ponderea populatiei cu sperante de viate de pana la 40 ani (P,). A doua privatiune se refera la cunoastere, respectiv la cazurile de a fi exclus din lumea cititului si comunicatiei; este reprezentate prin procentul adultilor analfabeti (P ). A treia privatiune se refera la standardele decente de viate, cu privire la aproape Tntreaga aprovizionare economica. Aceasta privatiune (P ) este reprezentate prin trei variabile: procentul populatiei fara acces la alimentarea cu apa potabila (P ), procentul populapei fara acces la servicii de sSnState (P ) si procentul copiilor sub cinci ani cu malnutritie moderate sau severa (sub greutate); (P ). Componente variabilei P se construieste luand Tn considerate media simpIS a celortrei variabile P , P , P^. Deci, P = (P + p + p y3
2 3 31 32 33 3 31 32 3 31

Ca urmare, Tn constructia HDI-2 se ia Tn considerate: -privatiunea de longevitate (P,), care este reprezentate de procentul persoanelor cu sperante de viate pSnS la 60 ani; -privatiunea cunoasterii (P ), exprimatS prin procentul persoanelor analfabete, definite de OECD; -privatiunea standardelor de viate decente, reprezentate de procentul persoanelor care traiesc sub limita venitului saraciei, stabilita la 50% din media venitului personal disponibil (P ). Venitul personal este sub 50% din venitul mediu; -privatiunea de ne-participare sau de excludere (P ) este mSsuratS prin rate somajului pe termen lung (nr. someri/total populate ocupate). HPI-2 = [1/4 (P, + P + P + P ) ]
2 3 4 2 3 4 1/4

4.2. Tendinfe de evolufie numerica a populatiei fn ultimele doua decenii


Populate reprezinta o componente de baza a mediului geografic, a carei crestere numerica si a carei extindere de habitat au fost puternic directionate de progresul omenirii pe treptele civilizatiei. Aceasta a dat posibilitatea omului sa actioneze asupra naturii, sa o transforme si sa-si creeze noi conditii de existente. Prin aceasta, omenirea a capatat o importante netagaduite Tn interferente celor patru Tnvelisuri naturale ale globului terestru-litosfera, hidrosfera, biosfera si atmosfera. Studiul complex al relatiei om-mediu permite intemeietorului geografiei moderne romanesti, Simion Mehedinti, sa dezvolte conceptia despre doua ramuri stiintifice prioritare pentru Tnceputul secolului trecut, devenit ulterior esentiale: -geografia generate unitara, Tn cadrul careia, populatiei globului i se rezerva un loc bine definit. Prin dinamica ei proprie, omenirea a provocat schimbari Tnsemnate Tn peisajul natural, devenind o componente a mediului cu dubla semnificatie; de componente spatiala, a carei existente depinde foarte mult de gradul de favorabilitate a mediului Tnconjurator (Tntr-o viziune existentialists) si de parte integrants, de factor activ Tn transformarea suprafetei terestre (Tntr-o concepfie structuralists). Studiul geografic al omenirii, nu-l scoate pe om din analiza Tntregului tentorial (de la localitate la planeta), reducand integrarea populatiei Tn ansamblul terestru numai la urmele pe care activitatea acesteia le lasS asupra sa. Confe115

Astfel, formula lui HPI-1 = [1/3 (P,+ P +P )].' Componente indicelui saraciei umane pentruterileindustriale, HPI-2 concentreaza privatiuni din patru domenii esentiale vietii: longevitate, cunoastere, standard decent de viate si excluderea sociala.
2 3

114

rindu-i un caracter geografic (pe baza relatiilor de spatialitate), omenirea, ca .obiect particular", se integreaza (cu un anumit grad de relativitate) Tn obiectul general de studiu al geografiei-pamantul; -geografia populatiei si etnografia (studiui asezSrilor omenesti de mai tarziu), desemnate pe vremuri de geografia umana (Tn Franta) si de antropogeografie (folosita de germani si preJuate de Mehedinti). Tn aceasta privinte, S. Mehedinti oonsidera ca influentele reciproce om-natura (Tn egala masura, cum omul depinde de mediul Tnconjurator si cum omul a reactionat asupra acestuia Tn Tndelungatul proces de locuire a teritoriului) formeaza obiectul geografiei umane (al antropogeografiei de alta data). Tn evolutia gandirii sale geografice, S. Mehedinti trece de la relatia om-natura la relatia .societate-natura", pe care o dezvoJte Tn dublu sens: depistarea reactiflor sodetetii dictate de necesitatile ei .vegetative" (populatia este o components ce se adapteazS biologic la mediu), concomitent cu stabilirea roJului formei de organizare socialS, nivelului de dezvoltare a tehnicii si stiintei Tn valorificarea spatiului terestru de cStre societate. Prezentarea acestui scurt .remember" conceptual s-a facut tn scopul evdenperii autenticitSpi concepUei ctasice din geografia populatiei, tn abordarea complexity dinamicilor, structurilor si comportamentelor spapului socio-economic, subliniind ca, ceea ce era de pionierat in acest domeniu cu paste douS secole fn urmS, este extrem de uzual si de actual tn studiile recente. Ca urmare, abordarea geografictk a dinamicii cronologice si spapale a populapei presupune depistarea unei succesiuni de jteisaje umanizate", construite pe disparitSple cantitative tn profit tentorial ale populapei sipe evolupa tn timp a societSpi, avand ca suport cauzal tipul de relapi tntre aceasta si celelalte componente de mediu intern sau extern, ale sistemului socio-spatial. * Evolupa numerics a populapeise realizeaza cu aportul cekx douS miscari demografice-naturalS si migratorie definitivS - (ceea ce defineste caracterul demografic propriu-zis al problemei) si este dimensionatS spatial si modificatS sub aspectul intensivitatii tendintelor si complexitetii relatiilor cu mediul TnconjurStor (ceea ce defineste valentele geografice ale problemei); (Schema 2).

Schema 2

Dinamica cronologica a populatiei


Factorii de crestere numericS a populapei: a) Miscarea naturalS: * Sn (Soldul natural) = N (Natalitatea)-M (Mortalitatea); Sn = N%.loc.-M%oloc. Natalitatea (N) este Tn mod direct influentata de alti doi factori demografici importanti: -fertilitatea (F), care exprimS numSrul de nou-nSscuti vii (Nv) Tn decurs de un an raportat la populatia feminina aptS de procreere, de 15-45 ani (F = Nv/%o pop. femininS 14-45 ani); -nuptialitatea (N), care exprimS numSrul de casStorii (Nc) Tn timp de un an la 1000 de locuitori (N = Nc%o loc). Mortalitatea (M), ce exprimS numSrul de decedati la 1000 locuitori, este direct influentetS de alti dot factori demografici: -sperante de viate la nastere, care tine Tn mod nemijlocit de nivelul de trai; -mortalitatea infantilS (Mi), care se defineste prin numSrul de decese anuale ale copiikx sub 1 an, raportate la 1000 de nascuti vii; -morbiditatea (Mb), care reprezinte numSrul de TmboinSviri la 100 000 locuitori. b) Miscarea migratorie definitivS Sn (Soldul migratoriu) = S (numSrul de sositi definitiv, cu schimbare de domiciliu)%o loc. - P (numSrul de plecati definitiv, cu schimbare de domiciliu)%o loc. c) Soldul total (St) = (Sn) + (Sm) Dinamica populapei: populafia n-a fost niclcSnd si nu este niciunde statici; acest component al mediului geografic se afla intr-un proces continuu de reinnoire, tn fiecare clipa" se produce o modWcare; necare an calendaristic inregistreazd noiganerapi, tn timp ce, conform unor princlpil si legitSppur biologic*, generapile existente se reduc ca urmare a mortalltSpl.
117

116

Factorii de influente
Factorii de mediu natural: diversitatea si gradul de valorificare a potenpalului economic; -locuri de muncS, gradul de ocuparea forfei de munca, surse de venit; -crize economice - nivelul -alimentarea dotarilor cu apa, sociale gaze, (sanitate, electricitate; tnvatamant, -canalizare; cufturd); -accesul la -nivelul de informafie si trai fi al comunica|ie. dezvoltarii umane. -politica demografica (pro sau nonnatalista); -sus{inerea si protejarea familiei si copilului. -favorabilitatej sau restrictivitatea la extinderea habitatului uman; -elemntele de rise natural: cutremure, inundatii, erupjii vulcanice etc.)

Conjunctura externa a unui sistem socio-spapal: -elemente de politica nationals: trecerea de la un sistem politic si socio-economic la altul etc.; -elemente de conjunctura geoistorica si geopolitical rSzboaie si alte conflicte regionale, internationale; perioade de colonizare, de dominate externa; alinierea politicilor socio-economice nationale la standardele de dezvoltare ale unor organisme internationale (UE, NATO), Tn perspectiva integrarii la acestea. Cartograma de structura prezentata serveste la analiza dinamicii cronologice a populatiei Tntr-un mod cat mai realist si explicit, indiferent de perioada de timp luatS Tn consideratie.
4.2.1.
118

Conslderafii

d e istorie

geodemograficd

Evolutia numerica a populatiei are un caracter istorie,

existenja omului si continuitatea vietii umane Tn spatiul carpatodanubiano-pontic datand Tnca din paleoliticul mijlociu. Pe baza interpretarilor vestigiilor arheologice si diferitelor documente istorice s-au facut estimSri asupra populatiei din Dacia pre-romanS la aproximativ 1000000 locuitori(evidentiindu-se ca arii de intensS locuire: Lunca Dunarii; pSrtile centrals si de vest ale Campiei Romane, unde padurea, principalul element de aparare si furnizator de hrana detinea o suprafate importanta; luncile marilor rauri interioare; depresiunile intramontane si de contact cu dealurile exterioare; M-tii Sureanu si Cindrel, litoralul maritim) si de circa 1250000locuitori in Dacia romanS. Adaugand si numarul dacilor liberi, de la nord si est de provincia romana, populapa care locuia pe teritoriul actual al Rominiei se estimeazS a fifosfde circa 2,5 milioane locuitori. Tn perioada migratiilor (secolele lll-XIII) se consemneaza generatii succesive ale populatiei daco-romane si romanesti Tn cadrul acelorasi vetre de asezari. Culturile materiale de tip Ipotesti, Candesti, Ciurel (secolele V-VII e.n.) si Dridu (secolele X-XI e.n.) reflecta o crestere a populatiei organizate Tn comunitati si grupari de comunitati pe Tntreg teritoriul, denumite de N.lorga romanii" (nuclee ale viitoarelor forme pre-statale,fcarisi voievodate). Informatiile documentare din secolele XI-XIII atesta ca unitati bine populate tarile" (Maramuresului, Barsei, Hategului, FagSrasului, Lovistei, Vrancei etc.), cat si unele zone naturale (Balta lalomitei, Balta Brailei). fn perioada feudalismului dezvoltat (secolele XIV-XVI), Tnregistrarile fiscale, catagrafiile si alte iucrari au permis determinarea numarului de locuitori pe cele trei tari romanesti: -pe la 1400, populatia Transilvaniei a fost estimata la 900 000-950 000 locuitori, iar densitatea totals la 9 loc./kmp; -Tn aceeasi perioada (Tn timpul lui Mircea eel Mare), populatia Munteniei era apreciata la peste 500 000 locuitori; -populatia Moldovei a fost estimate la circa 540 000 locuitori. Densitatea totals a populatiei, la nivelul Tntregii teri era de circa 9 loc./kmp, ceea ce o apropia de cea a unor teri central-europene. fn perioade secolelor XVII-XIX, evolutia numerics a populatiei este influentete de aplicarea unor mSsuri administrative, privind consolidarea legSturilor economice si culturale Tntre cele trei teri romSnesti. Tn plan economic se dezvolte agricultura (dupS pacea de la Adrianopole, 1829), ceeea ce a favorizat intensificarea schimburilor comerciale i integrarea TSrilor RomSne Tn circuitul economic european. Dezvoltarea mestesugurilor duce la cresterea
119

numSrului de orase si targuri, iar reconsiderarea rolului agricuiturii a provocat extinderea terenurilor cultivate pe baza defrisarilor si destelenirilor, Tn special din Campia Romana. Procesul a fosttnsotit de aparitia a numeroase noi asezari si de Tndesirea populatiei (tipica este Campia Baraganului). Instabilitatea politica, presiunea economica, razboaiele frecvente Tntre turd, rusi si austried, pierderile teritoriale au facut ca Principatele sa parcurga pana la jumatetea secolului al XVlll-lea o perioada de stagnare si chiar de regres, din punct de vedere dernografic. Recensamintele populatiei din 1784-1787 si unete caicule estimative atestau ca Transilvania avea drca 1490 000 loc., Moldova 979 700 loc., iarjara Romaneasca 1 521 000 loc. (ceea ce totalizau aproximativ 4 000 000 loc.). Rapoartele consulare ruse, franceze si prusace ofera Tn general date apropriate, cu privire la numarul de locuitori. Dupa un raport consular francez din 1806, fara Romaneasca avea 1 200 000 loc., iarModova 1000 000 loc. (numarce a ramas constant pana Tn 1812, cand prin cedarea Basarabiei, drca 200 000 de moldoveni au devenit supusi ai Rusiei). Tn perioada premergatoare regulamentelor organice, dupa o statistics oficiala din 1825, Moldova avea 1 100 490 loc., iar dupa rapoartele rusesti din 1823, populatia Tarii Romanesti era de 1 976 809 loc. (ceea ce dupa izvoarele franceze din 1831 avea sa fie de 2 032 362 loc.) Dincolo de relativitatea acestor dfre, se poate estima ca cele doua prindpate totalizau, la Tnceputurile istoriei lor moderne, o populate de peste 3,0 milioane locuitori. Tn 1888, Dobrogea maritima numara 173 000 loc. Astfel se apreciaza ca la mijlocul secolului al XlX-lea, populapa Rominiei era de aproape 10 000 000 loc. Tn secolul al XX-lea exists o certitudine mai mare Tn cuantificarea statistica a populatiei, Tntrucat apar recensamintele populatiei (1010 si 1912; 1930; 1948; 1956; 1966; 1977), prin care se recenzeaza populatia la nivelul principalelor unitSti administrative (sate, comune, orase, judete, plase, raioane, nivel regiuni) si se Tnregistreaza principalii indicatori demografid (miscarea naturals, miscarea migratorie; structurile demografice de baza). fn prima jumat&te a secolului al XX-lea, evolutia numerica a populatiei se poate urmari cu ajutorul recensamintelor din 1910 (pentru Transilvania, Banat, Crisana, Muntenia, Bucovina) si 1912 (pentru Muntenia, Oltenia, Moldova, Dobrogea), precum si eel din 1948. Se Tnregistreaza o crestere lenta a numarului de locuitori (de
120

la 12, 769 milioane loc. la 15, 868 milioane loc.), fapt datorat, Tn prindpal, celor doua razboaie moridiale. Un aport esential l-a avut redresarea miscarii naturale. Soldul natural a scazut de Ia17,0%o inainte de eel ce-al doilea razboi mondial la < 1 %Tn 1945, dupa care a crescut pana la 13,8%o Tn 1950. Redresarea natalitatii de dupa razboi (Tn 1950 era de 26,2%o) a permis Tnregistrarea soWului natural mentionat. Sporul de populate de circa 3,1 milioane locuitori, inregistrat Tn perioada 1912-1948, se distribuie, cu precadere, pe urmatoarele zone de crestere: zona capitalei, Subcarpatii Teleajenului, partea Centrals a Transilvaniei, litoralul maritim, ca urmare a dezvoltarii industriale (atragand populatie din Moldova si Oltenia); Tn Campia Baraganului si Tn partea de sud a Dobrogei (ca urmare a continuarii Tmproprietaririlor agricole). fn a doua jumState a secolului al XX-lea, fenomenul se cuantificS cu ajutorul a trei recensaminte ale populatiei -1956; 1966; 1977-si al unor informatii oferite de anuarele statistice. Cu ajutorul celor trei recensaminte ale populatiei se pot identifica urmatoarele etape cu privire la tendintele evolutiei sale numerice: -intre 1948 si 1956, populatia a crescut de la 15,872 milioane loc. la 17,450 milioane loc., Tn medie cu circa 198 000 persoane anual. Accest spor de populatie a avut la baza un sold natural de 1215,9%o, Tn condyle mentinerii unei natalitati de 24-27%o si de reducere a mortalitatii generate si a celei infantile la aproximativ jumatate, fatil de valorile Tnregistrate Tnaintea celui de-al doilea razboi mondial. Aceasta tending a fost mai pronuntata Tn Moldova, unde sporul natural a avut cele mai ridicate valori si Tn centrete industriale si urbane, unde migratiile au avut o contributie Tnsemnata.; -tntre 1956 si 1966, populatia a crescut de la 17,450 milioane loc. la 19,103 milioane loc. Comparativ cu situatia din etapa anterioara, cresterea numerica a fost mai atenuata, din cauza regresului netntrerupt al natalitatii, de pana la 14,3%o (consedntS a legalizarii Tntreruperii sardnii la cerere). Mortalitatea naturala, desi s-a mentinut la valori relativ scazute (8-10%o), n-a reusit sa compenseze scaderea natalitatii, fapt pentru care sporul natural a coborat pana la &4%e. Tn profil tentorial, cea mai accentuate crestere a fnregistrat-o judetele cu o dinamica industrials importante: Hunedoara, Brasov, Galati, BacSu, lasi, Suceava, IMeamt (30-50%o si >50%o). Cele mai mid cresteri s-au inregistrat Tn judetele cu o dezvoltare scck>-ecortomicS mai lenta (SSIaj, Alba, Teleorman, Gorj, Valcea etc.), ceea ce a favorizat
121

J deplasSrile definitive ale fortei de munca spre regiunile si centrele cu o mai mare dezvoltare industrials, precum si Tn judetele Timis, Arad, Mehedinti, din cauza valorilorcoborate ale sporului natural (natalitatea fiind cu mult mai redusa decat Tn restul terii); -tntre 1966 i 1977, cresterea populatiei se accentueaza, numSrul acesteia evoluSnd de la 19,103 milioane loc, la 21,560 milioane loc. (cu un spor absolut de 2,450 milioane loc). In aceastS eta pa, fepomenul este dominat de efectele mSsurii de politics demograficS pronataliste, care interzicea dreptul de Tntrerupere a sarcinii. Oiferentierile teritoriale rSmSn aproximativ aceleasi ca Tn etapa anterioarS; motivatia de bazS fiind persistent dezechilibrului dezvoltSrii socio-economice, articulat, cu totul zonal, la diferentele de comportament cu privire la natalitate (mai putin favorabil Tn vest decSt Tn est); -perioada 1977-Tnceputul deceniului nouS din secolul trecut semnificS, de asemenea, o crestere numerics a populatiei, de pdnS la 22,477 milioane loc. Cresterea medie anualS Tn valoare absolutS, de 183 500 persoane era mai micS decSt Tn etapa precedents (203 300), datoritS scSderii natalitStii si cresterii ponderii populatiei vSrstnice, Tn rSndul cSreia exists o mortalitate mai ridicatS. Cresterea continuS a numSrului de locuitori din cea de-a doua jumState a secolui al XlX-lea (fScSnd abstractie de oscilatiile intensitStii fenomenului) a avut la bazS un mediu favorabil, creat prin actiunile politice de modemizare si dezvoltare a sistemului socio-economic, Tn llmitele si Tn virtutea principiilor doctrinei economice socialiste si prin mSsurile proprii de stimutare a natalitStii (alocatiile pentru o familie cu mai mufti copii ajunseserS sS echivaleze cu un salariu mediu pe economie) si de ocrotire a familiei. Cele douS sisteme aveau TnsS sS se autodepSseascS, Tncepand cu accentuarea crizei Tntregului sistem socialist, de dupS 1977-1980.
4.2.2. Tend/nfele doud d e c e n / / do evo/uflo demografici (1980-1990s/1990-1999) tn ultlmele

Cunoasterea modului cum si cSf afecteazS tendintele de evolutie numerics a populatiei din ultimele douS decenii propriul sau potential (volum) este deosebit de utilS Tn redarea .specificului national'-element de bazS Tn fundamentarea strategiilor de dezvoltare actuals a teritoriului. Cele douS elemente de conjuncture (tranzitia plan-piate si
122

pregStirea pentru integrarea Tn UE) marcheazS Tntru-totul momentul de cotiturS Tn evolutia socitatii romanesti contemporane. Este motivul pentru care s-a considerat ca analiza evolupei numerice a populapei din ultimele douS decenii sS particularizeze Tntr-un studiu de proHI cu totul remarcabil, afSt, in privinfa testSrii noului demons de cunoastere stiinpficd, cit i pentru a oferi unele date utile tn zona deciziilor guvemamentale, pentru demografie si economie. Perioadele de referinte pentru cele douS decenii sunt delimitate Tntr-un mod transant de schimbSrile de fond petrecute Tn sistemul economic si politic national si Tn sistemul de relatii diplomatice si de politics externS a Romaniei. Anul 1989 are o dublS semnificape: prSbusirea sistemului politic comunist si sistemului economic socialist Tn RomSnia (fenomen Inregistrat de Tntreaga EuropS de rSsSrit) si Tnceputul perioadei de tranzitie de la economia socialists de comandS, centralizatS si etatizate la sistemul economic de piate liberals si concurentialS. Anul 2000 semnificS sfarsitul primului deceniu al perioadei de tranzitie plan-piate, Tnceperea negocierilor de aderare la UE si Tnceputul perioadei de aplicare a fondurilor structurale de pre-aderare (2000-2006). Anul 1980 semnificS acutizarea crizei sistemului socialist, cauzate de urmStoarele aspecte: -acumularea unei datorii exteme de peste 10,0 miliarde $, farS a se Tnregistra TmbunStStiri notebile pe plan economic (transferuri de capital si tehnologii scontate, astfel ca o productie de calitate superioarS sS permits expansiunea comercialS a Romaniei pe pietele occidentale si ale lumii a treia). Tmprumuturile exteme si importul de tehnologii din Occident nu au fost Tnsotite de o reforms autenticS a vechiului mecanism economic; -lipsa cronicS de materii prime si de energie, lipsa de competitivitate a produselor (datoratS mai ales calitStii lor slabe si unortehnologiipu{in avansate), obliga RomSnia sS-si vdndS produsele industriale prioritar pe pietele Lumii a treia si din tSrile socialiste, (la pretijri inferioare costului de productie si, deseori, Tn cadrul unor schimburi de troc sau pe credit). Din 1980 Tncepe cresterea constants a produselor pe pieteleterilorsocialiste (33,8% Tn 1980; 53% Tn 1983; 57% Tn 1985). Concomitent, comerhjl cu terile dezvoltate a stagnat la o medie anualS de 27%, pe toatS perioada 1980-1985; -se accentueazS deteriorarea nivelului de trai; cultul perso123

nalrtatii a dat nastere unei societeti Tnchise, stagnSri, izolSri, atitudini antioccidentale si, Tn cele din urma, declinului cultural; -cheltuielile sociale alocate intra Tntr-un declin constant dupa 1980, accentuandu-se din 1985, cand fondurile de stat alocate anual pentru locuinte au scazut cu 37%, cele pentru asistente medicate cu 17%, iar cele pentru TnvStemSnt, cultura si stiinte s-au redus cu un procent dramatic, estimat la 53%. Populatia Romaniei devine cea mai saraca din Europa de Rasarit, fiind subnutrita si trebuind sa se muKumeasca pana la sfarsitul deceniului cu o ratie infima de alimente; -Tncepe un proces extrem de contradictoriu, de demodemizare; se TncurajeazS munca manual^ si tractiunea animate Tn locul muncii mecanice Tn agriculture, se descurajeazS folosirea dotarilor electrocasnice din cauza lipsei cronice de energie electrics (Tn folosul sobelor cu lemne si lampilor cu petrol), apartamentele de bloc incep sa fie lipsite de apa curente si cSldurS, contrar productiilor record de grane se duce o politica de rationalizare a painii etc. Toate aceste distorsiuni arata ca, desi formele exteme ale modemismului erau prezente, ele erau lipsite de continut si de functionalitate. Noul proces de falsa dezvoltare a creat Tn multe privinte doar o aparenta modemizare. Sistemul de valori si institutiile esentiale (Tn primul rand cele politice) erau la un nivel premodem, anacronic si neeuropean. ,Tn chip paradoxal, 40 de ani de dezvoltare socialists au dus RomSnia din randulterilorTn curs de dezvottare Tn eel al terilor subdezvoltate" (Georgescu V., 1995). Indicatorii statistici folositi Tn analiza comparativS a evolutiei numerice a populatiei, pentru cele dou perioade de referinte luate Tn cosideratie, sunt urmStorii: -indicatorii de nivel Y1 (populatia Tn 1980), Y2 (populatia Tn 1989), V3 (populatia Tn 1999)si Y4 (populatia Tn 2000), care sunt indicatori primari (mSrimi absolute) si corespund cu numSrul de locuitori pentru cei patru ani de referinte, obtinuti prin centralizarea datelor pentru unitStile de timp mentionate, de cStre institutiile statistice abilitate, atet la nivel national cat si Tn profil teritorial (regional si judetean); -modificSrile (abaterile) absolute din perioada de analiza (1989; 1999; 2000) fate de perioada de referin^S Tn bazS fixa (1980; 1989 sau 1990) ale numarului de locuitori, pe total tera si pe judete:
124

A, = (Pop.1989-Pop.1980Vjudet; = (Pop.1999-Pop.1989)/ Judefc A3 = (Pop.2000-Pop.1989)/judet,. Calculand abaterile absolute pentm toate cele 42 de judetis s-au obtinut trei serii statistice corespunzStoare. -indicele dinamicii numerice a populatiei Tn bazS fixS, pentru cele douS perioadei Pop.1989 lt/,= Pop.1980 100; lt/ =
2

Pop.1999 .100. Pop.1990

-ritmul de crestere (scSdere) a populatiei (R) Tn bazS fixS, pentru cele douS baze consecutive: Rt/, = lt/,-100; Rt/ = lt/ ;100
2 2

De asemenea, pentru a asigura o argumentare cSt mai veridicS a tendin^elor de evolutie depistate cu ajutorul indicatorilor mentionati (abaterile absolute de la perioada de referinte, sau rate medie de crestere anualS) se iau Tn calcul, cu prioritate, seriile statistice ale soldului natural (total sau pe cele douS medii de rezidente sociala-urban si rural), pentru anii de referinte considerati relevanti Tn aceasta privinte. O dinamica' cronologicS si spapald comparative necesitS aprioric o analiza, .sectorials*, a fiecarui termen de comparatie - (Tn cazul de fate fiind vorba de modul cum a evoluat numSrul de locuitori Tn fiecare din cele douS perioade); (tabelul nr. 5). Etapa a doua corespunde cu analiza pe orizontalS, comparand rezultatele anterioare, atat ca tendinte, cat si ca mutatii cantitative propriu-zise.

125

Tabelulnr. 5 Rata medie decrestere (scadere) anuala a populatiei Tn penoadele: 1980-1990; 1990-1999
1 Unitatea teritoriale 1 Romania-total R,(1980-1989) 0,5 ~] R (1999-1999
2

0,5 1 -Bacau | 0 ^ 6 0,1 1 -lai 0,8 1 -ISJpamf 0,6 1 Ca! Ml 0,7 1 ' ' W e iva 1 -Sliceat/a 0,3 **Vas/ui 1 r\cy. Quo-fast (II) j 0,7 I 1 -Br&ila -Rll7aii 00,1 3 i uu,ctu 1,5 "ConQtanfa I1 -Galarji 0,7 1 -Tulcea 0.4 0,4 1 ricinca 1 D A / I O J y i ragoua (iii) 0,1 1 -Arges 0,4 1 -CSISrasi -0,1 0,3 I i tuoviia -0,5 I1 -Giuraiu " yiu i -0,1 -laJomita I IJ -Prahova 1 0,5 -0,6 1 Reo Sud-Vot / I V / \ 0,3 1 -Dolj j" 0,3 0,9 1 WIJ 1 -0,1 1 -OK -Mehedinti 1 1 -0,1 1 *vdiceat I 0,3 1 Rea VAct irwy. VoSl A \y)/ \ I 0,3 1 AraW 1 -0,1 i . -/vaa j 1 a?~oevenn 0,3 0,6 nuiieuoara i 1 -Ml marlAOM 1
w

1 Kea NnrnLPct /i\

1
1

III\

G O !

WCII
, u

I T T I C U I if Ian

1111119 1 -Timie I

I 1

0,2

1 no " 1 i n n 1 1 ' 1 0.0 I 1 4 1 nA * 7 ft 1 1 1 ' 1 nn i 1 1 J 1 0,4 1 ] '-LZZZJ o,5~ 1 | -05 ~ I -0,2 ( -0,3 -0 .2 j -0,1 no 1 1.4 I [ -0,1 t R 1 n 1 -0,3 u,o 1 0,1 j -0,1 I 0,3 I -0,3 [ , -0,1 n ~ ~ I u,0 1 -0,3 -U 1 -0,3 n,4 1 -0,7 i nn 1 0,1 nn 1 -19 I -0,3 no 1 1 -0,8 -1,4 -0,2 0,1 " J -0,5 ~T" no 1 "0 .2 1 0,3 1* O I I -0,1 no i -0,2 I -0,4 -0.5 1 0,1 1 0,4 1 -0,9 -0,6" 1 -0,8 ~ | " ft ft 1 -u,y i -1,4 -1.1 I AO -0,8 1 -0,2, I -0,7 -0,5 j
1 0 , 9
A

-0,4 0,2 ' 02 -0,1 0,2 0,1 0,2 0,1

01 0,7

1 j

Reg. Nord-Vest (VI) -Bihor -Bistrita Nasaud -Cluj -Maramures -saiaj -Satu Mare Reg. Centru (VII) -Alba -Brasov -Covasna -Harghita -Mures -Sibiu Reg. Bucuresti (VIII) -Mun. Bucuresti -llfov Urban Rural

0,4 0,3 0,9 0,2 0,8 0,2 0,4 0,5 0,2 0,9 1.0 0,5 0,3 0,2 1,1 1,4 -0,9 2,2 -1,3

-0,5 -0,7 -0,1 -0,3 -0,6 -0,5 -0,8 -0,9 -0,7 -1,2 -0,4 -0,7 -0,4 -1,5 -0,5 -0,7 0,4 -0,3 -0,5

-0,1 -0,4 0,8 -0,1 0,2 -0,3 -0,4 -0,4 -0,5 -0,3 0,6 -0,2 -0,1 -1.3 0,6 0,7 -0,5 1.9 -1,8

/ \"

126

\1A

a) Rata medie de crestere anualS a populapei in perioada 1980-1990 Tn ultimul deceniu al perioadei comuniste, poporul roman a trait Tn conditiile cele mai proaste experimentate de societatea romaneasca Tn perioada postbelica sau chiar din anii 1940. Tn multe privinte, se crease impresia ca statul abandonase unele din functiile sociale. Deosebit de elocvent Tn aceasta privinte este declinul constant al fondurilor de stet alocate pentru locuinte, pentru asistente medicala, Tnvatemant si cultura. Criza sistemica a socialismului este agravate Tn cazul Romaniei de criza regimului politic romanesc, ce coincidea cu eel al cultului personalitatii. Promisiunile de dezvoltare au ramas neonorate, astfel meat societatea romaneasca comuniste nu s-a detasat cu mult nici Tn bine nici Tn rau decat societatea burgheza, care oricum era imperfecta, Tn schimb era perfectibila. Industrializarea, Tn loc de a produce bogatie, a generat un proces de pauperizare a populatiei. Dezvoltarea reala a fostTnlocuite cu un fals proces de dezvoltare, Tn care sistemul de valori si institutiile esentiale ramasese la un nivel premodem, anacronic si neeuropean. Tn aceasta perioada de referinte, indicele de evolutie numerica mentionat a avut o valoare subunitara, Tnsa pozitiva, de +0,5%,
127

ceea ce exprima o crestere Tn valoare absoluta de 950177 locuitori. Analiza diferentierilor regionale arata ca, cele mai man cresteri s-au Inregistrat Tn regiunile de dezvoltare Bucuresti 1,1 % si Sud-Est 0,7%. Regiunea Centrals are o crestere egala cu marimea medie, de 0,5%. Sub valoarea medie s-au situat urmatoarele regiuni: Nord-Vest 0,4%, Sud-Vest si Vest 0,3% si Sud 0 , 1 % . La nivel de judet variatiile ratei medii de crestere a populatiei sunt si mai evidente: -cele mai mari cresteri s-au Tnregistrat Tn judetele: CT (1,4%); CV (1 %); GJ, BV, BN (0.9%); IS, MM (0,8%); GL, SV (0,7%); BC, NT, HD(0,6%);PH,HR(0,5%0; -cresteri mai mici decat valoarea medie, Tn judetele: BT, BZ, VR (0.1%); CJ, SJ, AB, SB, TM (0.2%); VS, BR, DB. DJ, VL. BH. MS. CS (0,3%); TL, AG, SM (0,4%); -descresteri numerice, semnalate de valorile negative ale inicelui: CL, IL. MH. OT, AR (-0.!%); GR (-0,5%); TR (-0.6%0; if (-0.9%). b) Rata medie de crestere anualS a populapei fn perioada 1990-1999 Perioada de timp la care se raporteaza analiza indicatorului, corespunde cu primii zece ani ai tranzitiei plan-piate, proces care -domina evolutia societatii romanesti contemporane, Tn ansamblul sau. valoarea ratei medii anuale de crestere (sau scadere) a populatiei, Tn acest caz, a fost negativa si subunitara, de-0,4%. Tn fapt, aceasta tendinte negativa de evolutie exprima un deficit Tn valoare absolute de circa 700 000 locuitori; populatia totals Tn cei doi ani de referinte fiind de 22,458 mil. locuitori Tn 1999 si de 23,151 mil. locuitori Tn 1989. Valorile ritmului mediu de crestere (scadere) a populatiei, determinate la nivel regional sau judetean sunt Tn cea mai mare parte negative, demonstrand intensitatea si larga cuprindere a fenomenului de descrestere numerica a populatiei. La nivelul regiunilorde dezvottare, sapte regiuni din opt au Tnregistrat o rate medie de scadere anuala a populatiei, cuprinsa Tntre-0,2% si-0,9%: -sub media nationals (-0,4%), regiunile: Sud-Est si Sud-Vest (-0,2%), Sud (-0,3%); -peste media nationals, regiunile: Nord-Vest si Bucuresti (-0,5%), Centru si Vest (-0,9%); (Fig. 13).
128

ICTMUL DE CRESTERE (DESCRESTERE) NUMERICA A K)PULATIEI (1990-1999)


R m W L

PERIOADA 1980-1990

Singura regiune pentru care indicele respectiv tnregistreaza valori pozitive este cea de Nord-Est (0,2%), unde sporul natural are o contribute constants si traditionalS la mentinerea tendintei de crestere a numSrului de locuitori. MSrimea indicelui este cu mult mai variatS la nivelul judetelon Tn cadrul unor regiuni cu un indice negativ, existSnd probabilitatea ca unele judete sS Tnregistreze valori pozitive. Comportamentul demografic exprimat de ritmul de crestere al judetelor este cu mult mai realist, suprafate mai micS a acestei uniteti teritoriale micsoreazS generalizarea anumitor tendinte, dandu-le posibilitatea sS exprime cSt mai fidel starea fenomenelor. Ca urmare, seria statistics alcStuitS din mSrimile relative ale ritmului de crestere numerica a populatiei pentru cele 42 de judete, permite identificarea unor zone cu comportament diferit de eel regional, depSsind Tn sens crescStor sau descrescStor media regiunii integratoare: -Tn Reg. Sud-Est (-0,2%), judetele CT, GL, VR au valori peste media regiunii, TnsS tot negative (-0,1%), Tn timp ce trei judete sunt sub medie (-0,3%, BZ siTL si-0,5% BR); -Tn Reg. Sud, media de-0,3% rezultS dintr-o mare varietate a valorilor judetene: douS judete prezinfS valori negative mai mari decat media regionalS, trei judete au aceeasi mSrime medie negativS cu cea a regiunii, iar douS sunt mai mici, semnificand o descrestere mai redusS sau chiar o usoarS crestere (TR =-0,8%, GR =-0,7%; CL, DB, PH =-0,3%; AG =-0,1% si II = 0,1%); -Tn Reg. Sud-Vest, judetele DJ si OT au valori negative mai mari decSt media regiunii de-0,2% (respectiv de-0,5% si-0,4%), judejul MH =-0,1%, judehJl VL = 0 , 1 % , iar judejul GJ = 0,3%; -Tn Reg. Nord-Vest, media regionala este sub media nationals (respectiv, de-0,5%), iar ratele medii anuale de crestere (sau descrestere) judetene variazS de la-0,8% (SM), la-0,7% (BH), la0,6% (MM), la-0,5% (SJ), continuSnd sS descreascS Tn valoare absolutS sub media regiunii, Tn judetele CJ (-0,3%) si BN (-0,1%); -Tn Reg. Centru, media proprie depSseste de peste douS ori ratS medie nationals (-0,9%), cele sase judete componente TnregistrSnd valori exclusiv negative, ce variazS Tntre -0,4% (CV si MS),-0.7% (AB si HR),-1,2% (BV) si-1,5% (SB). Se remarca descrestera putemicS Tnregistrata de cele douS judete transilvSneneBrasov si Sibiu (cu o ratS medie anualS de trei-patru ori mai mare
130

decSt media totals) -Tn care o contribute TnsemnatS a avut-o accentuarea miscSrii migratorie definitivS a populatiei de etnie germanS Tn exterior; -Tn Reg. Vest (-0,9%), mSrimea indicatorului de crestere (descrestere) judetean este Tn exclusivitate negativ si mai mare decSt media nationals Tn valoare negativS de doua-trei ori (TM =-0,7%, AR, HD =-0,8% si CS =-1,4%). Si Tn acest caz, involutia numerics a populatiei are motivatii asemSnStoare pentru majoritatea judetelor cu cele ale cazurilor din regiunea precedents (migratia definitivS a etniei germane Tn exterior, mentalitatea promovSrii unei natSlitSti limitate din motive socio-familiale etc.); -Tn Reg. Bucuresti, mSrimea ratei de crestere rSmane negativS (-0,5%), TnsS usor sub media nationals, Tn valoare negativS. Cele doua unitati administrative componente TnregistreazS valori diametral opuse; Municipiul Bucuresti =-0,7%, iar IF = 0,4%. Singura regiune de dezvoltare Tn care trendul este pozitiv este Reg. Nord-Est (0,2%), semnificSnd o usoarS crestere a numSrului de locuitori. Astfel, cinci judete din sase TnregistreazS valori pozitive TnsS subunitare (VS si NT = 0,1 %, BC, SV = 0,2%), Tn timp ce judejul BT TnregistreazS o usoarS scSdere (-0,1%). Cumuland analiza Tn profiltentoriala celordouS serii statistice ale ratei medii de crestere anualS a populatiei, determinate pe regiuni de dezvoltare si pe judete, se poate identifica o ierarhie a regiunilor de dezvoltare si a judetelor componente, dupS intensitatea tendintei generalizate de scadere a numSrului de locuitori. Regiunile cu cea mai mare rata de scadere Tn aceastS privinte sunt regiunile de dezvoltare Centru si Vest (cu cSte-0,9%), DupS care urmeazS regiunile Nord-Vest si Bucuresti (cu cate-0,5%). Majoritatea judetelor componente TnregistreazS mSrimi Tn valoare absolutS mai mari decat mediile regionale, ca de exemplu: SB (-1,5%); CS (-1,4%); BV (-1,2%); HD, SM (-0,8%); TM, BH, AB, HR (-0,7). Se aduga Mun. Bucuresti cu-0,7%. De asemenea, comparand valorile ratei medii de crestere (descrestere) a populatiei judetelor pe cele douS perioade se poate identifica gradul de continuitate si de intensitate al celordouS tendinte: -continuitatea tendintei de crestere, TnsS la valori mai reduse si subunitare: BC, BT, IS, NT, SV, VS (Reg. N-E); GJ (Reg S-V); -trecerea de la tendinte de descrestere la cea de crestere: IL (Reg. Sud) si IF (Reg. Bucuresti);
131

. -continuitatea tendintei de crestere in valoare negativa: CL.GR.TR (Reg. Sud); MH, OT (Reg. S-V); AR (Reg. Vest); -generalizarea tendintei de descrestere. trecandu-se de la valori pozitive la valori negative: regiunile S-E. N-V, Centru , Tn totalitate; BC (Reg. N-E); Reg. Sud (mai putin judetele CL, GR. TR); Reg S-V (mai putin judetele GJ, MH, si OT; IF (reg. Bucuresti). Pentru a surprinde car mai cored dinamica unui asemenea component de mediu, cum este populapa, care are mecanisme proprii de evolupe si este supusS unei putemke preskini exteme socioeconomice se foloseste o alternative metcdoktgicS, mooWcSnd cSteva elemente de referinfS: extinderea perioadei de analiza, folosirea unui indice de dinamica mai putin laborios (rata cresterii numerice, Tn loc de rata medie a cresterii), analiza simultana a evolutiei populatiei totale si pe cele doua componente structurale de baza - populatia urbana si populatia rurala. Toate aceste aspecte de (re)orientare metodologica dau un plus Tn determinarea aspectelor teritoriale ale evolutiei numerice ale populatiei. c) Ca urmare, analiza dinamicii cronologice din ultimele decenii (1980-1990; 1990-1989) este completata de dinamica cronologicS a populapei totale si pe medii de resedinfS socials (urban si rural), pe perioada 1989-2000[se observa extinderea perioadei de analiza cu Tnca trei ani, ceea ce sporeste volumul elementelor justificative al comportamentului demografic). Baza de referinte (1989) semnifica sfarsitul fostului sistem politic comunist si socio-economic socialist, iar baza de raportare (2000) semnifica anul eel mai recent al informatiilor statistice oficiale, facand posibila extinderea plajei argumentelor privind desfasurarea actuate a fenomenelor. Tn linii mari, dinamica populatiei Tn intervalele 1990-1999 si 1989-2000 prezinta aceleasi tendinte de evoJutie, Tnsa ultima perioada, fiind de mai lunga durate, permite mai multe nuanteri ale cresterilor si descresterilor numerice (luand Tn consideratie tot mai multe cauze explicative), precum si o perceptie cat mai complete asupra distributiei celor doua tendinte pe medii de viate. Astfel, Tn perioada de timp reconsideratS (1989-2000), tendinte generate de descrestere numerica a populatiei se mentine, rata de crestere ramanand negativa (-0,03%), exprimand un deficit Tn valoare absolute de 716 359 locuitori, Tntre populatia totala de 23,151 milioane locuitori, din 1989 si cea de 22,435 milioane locuitori, din 2000.
132

uniformizarea fenomenului).

Hon. bueriesti Fig. 14

Gradul de variatie si modul de grupare in intervale caracteristice ale valorilor ritmurilor de crestere judetene, Tn functie de mSrimea medie nationals de-0,03% si de marimile extreme de12% (judetul GR) si de 1,4% (judehJl BN), permite identificarea a cinci tipuri de zone ale evolutiei numerice a populatiei: -zone cu descresteri semnificative (R >-0,1 %), care cuprinde judetele: CS, SB; GR, TR; -zone cu descresteri moderate (R este cuprins Tntre-0,1% si-0,05%), care cuprinde 14 judete: BT, VS; BZ, TL; CL; OT; Mun. Bucuresti; AB, HR; BH, SM, MM, SJ; -zone cu descresteri reduse (R este cuprins Tntre-0,05% s> 0,01%), care cuprinde 15 judete: NT,; BZ, GL, VR; AG, PH, DB, IL; VL, MH, DJ; BV, MS, CV; HD; CJ; -zone stagnante (R = 0), care cuprinde judetele: SV; AR; AB; -zone cu cresteri demografice (R > 1 %), care cuprinde numai cinci judete: BC.IS; CT; GJ; TM; BN. Tntrucat evolutia numerica a populatiei este influentete foarte mult de nivelul de trai si de modul de viate pe cele doua medii socialeurban si rural-cunoasterea acestui fenomen la nivelul celor doua componente structurale, se impune ca atare. Comportamentul fenomenului este foarte diferit, atat Tntre cele doua structuri demografice, cat si Tntre eel al fiecarei structuri Tn parte si eel Tnregistrat la nivel national. * Ritmul de crestere/descrestere demografice fn mediul urban, Tn perioada '89-'00, Tnregistreaza o medie pe totalterade-0,01 %, numSrul judetelor cu un ritm crescStor fiind de 25 (aproximativ 2/3 din numSrul total). Acest aspect permite ipoteza ca mediul urban, purtatorul dinamismului civilizatiei este acela care, prin frecvente importantS a cresterilor, a fost factorul care a limitat descresterea populatiei totale la un anumit nivel. Tn functie de valoarea ritmului total-urban, de-0,01 % si de extremele de-0,25 (judetul BT) si de 1,25% (judetul GL), cele 42 judete se TncadreazS urmStoarelor zone de evolutie numerica a populatiei urbane: -zone cu descrestere importantS (Tn care R este cuprins Tntre0,25%fsi-0,1%), care cuprinde judetele: BT si CS; -zone cu descresteri moderate (Tn care R este cuprins Tntre0 , 1 % si-0,05%), care cuprinde judetele: HR, BV; AG; Mun. Bucuresti; -zone cu descresteri reduse (Tn care R este cuprins Tntre134

0,05% si-0,01%), care cuprinde judetele: DB, TR; HD; BH, SM, MM, SJ; CV, SB; -zone stagnante (Tn care R = 0%), care cuprinde judetele: OT, AR, AB; -zone cu cresteri moderate (Tn care R este cuprins Tntre 1,0% si 1,1%), care cuprinde judetele: SV, NT, BC, VS; BZ, VR, BR, TL; PH, IL; GJ, MH; MS; CJ, BN, SJ; -zone cu cresteri importante (Tn care R > 1,1%), cuprinde judetele: IS,; GL, CT; VL, DJ; TM. Cele douS tendinte au atet cauze comune, cSt si cauze specifice. Descresterile au fost cauzate, Tn modfrecventde urmStoarele comportamente demografice: -o natalitate scSzutS, Tnsotite de o mortalitate ridicate (provocate de reducerea locurilorde muncS si a posibilitStilorde venit, ceea ce a dus la TnrSutStirea conditiilor de trai); -extinderea migratiei rural-urban intra - si extra-judetene (declansate Tn urma restructurSrilor activitetilor neagricole urbane si a privatizSrii terenurilor funciare); -amploarea migratiei exteme definitive a populatiei unor minoritSti nationale (nemti etc.) sau pentru muncS. Cresterile demografice au fost provocate, Tn mod prioritar de urmStoarele comportamente: -frecventa ridicate a unui sold natural pozitiv; -mentinerea unei micari migratorii rural-urbane semnificative. * Ritmul de crestere/descrestere a populatiei rurale TnregistreazS, contrarsituatiei celui din mediul urban, valori predominant negative, putand fi considerat .purtetorul" tendintei generate de evolutie a populatiei. Cu exceptia judetajlui BC, care a avut un ritm de valoare pozitivS (1,09%), toate celelalte judete au Tnregistrat valori negative, cuprinse Tntre-0,02% (judetul CV) si-0,20% (judetul DJ); ritmul total al descresterii populatiei rurale fiind de-0,06%. Aceaste tendinte de descrestere generalizate se distribuie diferentiatTn spatiul rural, intens'itatea procesului propriu-zis permitend realizarea urmStoarei regionalizSri: -zone cu descresteri numerice puternice (R >-0,15%), care 135 cuprind judetele: GR, TR, DJ; GL; AB; CJ, SJ, BN;

-zone cu descresteri semnificative (fn care R este cuprins Tntre-0,15% si-0,1%), care cuprind judetele: BT, VS; BR, BZ, TL; AG, CL; MH.OT.VL; CS, HD, TM; BH; SB; -zone cu descresteri reduse (Tn care R este cuprins Tntre0 , 1 % si-0,01%), care cuprind judetele: NXZV.IS; CT.VR; DB.PH; GJ; AR; CV. SM, MS. Se evdentiaza contribute soldului natural negativ de mare valoare (frecvent sub-4%* Tn valoare negativa) Tn formularea acestei tendinte de descrestere generalizata a populatiei rurale. Scaderea natalitatii si cresterea mortalitatii sunt o consecinte directe a scaderii nivelului de trai Tn mediul rural (peste 40% din populatia rurala se afla sub pragul saraciei); defkatul de populatie instalat pe cale naturala riep<jterKjfi compensatde sc>ldul migratoriu, care s-a pozitivatTn ultimii ani. * Evolupa numerics a populapei pe medii sociale, in secolul al XX-lea Pentru a asigura o Tntelegere cat mai corecta a tendintelor evolutiei numerice actuale a populatiei pe cele doua medii de viate se prezinte succtnt situatia fenomenului din secolul trecut, evocand specificul si caracterul schimbator al principalelor conditii de comportament. Pe fondul general de crestere numerica totala, evolutia pe cele doua medii sociale-urban si rural-prezinte o serie de diferentieri evidente, influentend repartitiaterftorialaa populatiei. La recesnamantul din anul 1912, populatia rurala Tnsuma circa 10,7 milioane locuitori (reprezentend 83,7%din populatia totala a terii). Populatia urbana era de peste 2,0 milioane locuitori (respectiv 16,3% din populatia totala) si era concentrate Tn cele 119 orase. Ponderea redusa a populatiei urbane se explica prin slaba dezvoltare economico-sociala a celor mai multe orase (erau lipsite de industrie sau de alte activiteti polarizatoare de forte de munca). Predominau orasele mici si mijlocii, cu functii agricole, comerciale (targuri) sau administrative (resedinte de plasa). Repartitia populatiei pe categorii demografice de orase arate ca 95% traia Tn orase resedinte de plasa si judet si numai 5 % Tn celelalte orase. Capitate terii Bucuresti concentra peste 16% din populatia urbana a terii; un numar de cinci judete (Cluj, Timis, Prahova, Galati si lasi) detineau cate 4% populatie urbana, Tn timp ce celelalte se situau cu mult sub acest procent. Tn prima jumatete a secolului al XX-lea (1912-1948), dinamica
136

populatiei difera mult de la mediul rural la eel urban. Tntimpce ritmul mediu anual de crestere al populatiei urbane era de 1,66%, eel al populatiei rurale era cu mult mai redus, de 0,36%. Tn acest mod, populatia rurala scade treptat, Tn timp ce populatia urbana creste. Principalele cai de crestere a populatiei urbane au fost decreterea unui numar de 29 noi orase si valorile relativ ridicate ale propriului lor spor natural (aportul sporului migratoriufiindmutt mai putin Tnsemnat). Evolutia populatiei pe cele doua medii sociale Tnregistreaza diferentieri teritoriale, Tn functie de particularitetile fizico-geografice si socio-economice ale teritoriului, de prezente elementelor de polarizare a vietii economice si sociale. Patru judete din partea de vest a terii-Arad, Timis, Caras-Severin si Hunedoara au format o zona cu o populatie urbana Tn continua crestere (cu peste 4 0 % Tn perioada mentionate), Tn timp ce populatia rurala scadea la fel de evident (ca urmare a migratiilor definitive rural-urbane si a valorilor coborate si chiar negative ale sporului natural). Tn aproape jumatete din numarul judetelor, populatia rurala Tnregistra cresteri lente (Tntre 0 si 20%), Tn timp ce populatia urbana Tnregistra cresteri cu mutt mai mari (Tntre 4 0 % si 100%). Tn 1848, ponderea populatiei urbane crescuse la 23,4%, iar ponderea populatiei rurale scazuse la 76,6%. Ponderile cele mai ridicate ale populatiei rurale se Tntalneau Tn zonele cu o economie predominant agricote si cu orase de talie mica, din Campia, sud-vestul terii, Podisul Moktovei si din Podisul Transilvaniei. Astfel, Tn judetele: IL, GR.GJ, SJ si BN, populatia airala depasea 90%, iar Tn judetele: MH, OT, TR; BZ; AB, CV, HR; BT etc. detinea Tntre 85% si 90% din populatia totala a judetelui. Populatia urbana detinea ponderi peste media pe tera Tn judetele mai industrializate sau cu activiteti tertiare mai importente (de exemplu: Braila 35,2%, Constente 34,6%, Cluj 32,8%, Brasov 31,5%, Prahova si lasi 25,0% etc.). Tn a doua jumatete a secolului al XX-lea, Tn conditiile specifice dezvoltarii social-economice din anii constructiei socialiste si de democratie populara, se amplified procesul de urbanizare, sub influente a industrializarii rapide si fortete. Tn aceasta perioada au fost decretate un numar de 88 noi orase, la care se adaugd 183 de locaiiteti asimilate orasului (Tn 1956), 238 de comune incluse urbanuiui (tn 1966) i ulterior 147 de comune suburbane (1968), ceea ce au determinat concentrarea Tn spatiul urban, de pana la 51,5% Tn 1982.
137

Concomitant cu cresterea numarului de locuitori Tn orase, populatia rurala continua o evolutie descendenta, Tn cea cea mai mare parte a teritoriului {ani. Se apreciaza ca circa 30% din numarul judetelor (cele mai multe situate Tn estul si nord-estul terii) au Tnregistrat cresteri de populatie Tn ambele medii sociale, Tn timp ce alte 43% au prezentat cresteri ale populatiei urbane mult peste media terii si o scadere accentuate (uneori cu peste 20%) a populatiei rurale. Scaderea permanent^ a populatiei satelor se datoreste, fie unui spor natural redus (chiar negativ), asociat cu numeroase plecari definitive (CS, HD, GJ, SJ), fie deplasarii unui flux puternic al populatiei rurale spre centrele urbane Tn plina ascensiune (BV, MM, AG, DB.CV, HR). Existe o diferentiere evidente Tntre dinamica populatiei celor doua medii sociale. Daca Tn prima parte a intervalului (1948-1966), populatia urbana a crescut cu peste 96%, sporurile Tnregistrate de 20 judete depasind 100% (chiar 300% Tn MM, si HD), Tn urmatorii 16 ani cresterile se reduc simtitor (media pe total tera fiind de 58,4%). Astfel, catre sfarsit de seed, cea mai mare parte a judetelor se Tnscriau cu sporuri relativ mici (0-60%; 60-100%). Tn mediul rural, populatia a avut o scadere permanente, accentuandu-se Tnsa dupa 1966 (-7,6 media pe totaltera),cand numai 20% din numarul judetelor reuseau sa Tnregistreze sporuri de 0-20% (BV, SB; PH, DB; BH, MM; SV, NT). Structurile negative ale populatiei se Tnstalasera chiar si Tn cea mai mare parte a Moldovei. Tn urma tutor acestor fluctuatii de crestere-descrestere, Tnregistrate de-a lungul timpului de cele doua componente structurale, s-a ajuns Tntr-un final ca populatia urbana sa reprezinte 54,6% din populatia totala a terii, iar populatia rurala- restul de 45,4%.

reducerea numerica a populatiei se datora ororilor razboiului (pierderi de vieti omenesti, pierderea unor teritorii, dificultetile economice care Tngreunau viaja Tn general), evolutia descendenta a principalilor indicatori demografici de dupa revolutia anticomuniste din 1989 are la baza deteriorarea drastica a nivelului de trai ai populatiei, cauzate, la randul sau de prelungirea recesiunii economice, inerente procesului de restructurare-privatizare a fostului sistem economic socialist.
4.3.1. Miscarea naturala, un f a c t o r Important c r e s t e r e numerica a populatiei, cuputomico demografice, s o c i a l e 9I economice do conotafll

Mutatiile structurale ale sistemului socio-economic si diferitele conjuncturi exteme ale acestuia au influentet, de-a lungul timpului, Tn mare masura si sub multiple aspecte, structura si evolutia fenomenelor demografice. Evolutia actuate a miscarii naturale a populatiei si corelat cu aceasta si cea a numarului de locuitori constituie doua probleme majore Tn procesul restructurarilor de tranzitie si de relansare socioeconomica a terii. Recesiunea economica de dupa anul 1989 a fostTnsotite de degradarea serviciilor sociale, si deteriorarea nivelului de trai, fapte ce au dus la scaderea natalitatii si cresterea mortalitetii si, implicit, la descresterea numerica a populatiei (tabelul nr. 6).

Tabelulnr. 6

4.3. Comportamentul celor douft miscari demografice ale populafiei (naturala si migratoria) si corelafla acestuia cu propriile-i tendinte da evolufie numerica
Anul 1989, limita comuna a celor doua decenii de referinte Tn analiza evolutiei numerice a populatiei (marcand sfarsitul unei etape si inceputul altei etape, de fara precedent, Tn viate poporului roman), reprezinte Tn plan demografic debutul unui nou trend, de descrestere continua a numarului de locuitori, contrar tendintei de crestere continua, din deceniile anterioare. Tn contrast cu motivatiile dedinului demografic de dupa cele doua conflagratii mondiale, Tn care
138

EVOLUTIA POPULATIEI SI MISCARII NATURALE A ACESTEIA, TNAINTE SI DUPA 1989


Sn = (N-M)% loc.
Natal itatea Mortalitatea 1980 18%: 9,3%, 1989 16,0% 10,7% 5,3%, 1990 13,9%; 10,8%, 3,1% 1992 1991 11,9%. 11,4% 10,9%, 11,5%c 1,0%, -0,1%. 1999 10,4% 2000 10,5%.

11,8%. 11*4%r -1.4%, 199

Soldul natural 8,6%

PERIOADA DE INFLEXIUNE MAJORA TN EVOLUTIA NUMERICA A POPULATIEI SI A MISCARIINATURALE


(mi. loc)

Populatia totals

1980 1989 1990 22.201 23,151 23,208

1991 23,185

1992 22,810

1999 2000 22,458 22,400

/*

Miscarea naturala si miscarea migratorie definitiva, care din punct de vedere stetistkxMtemografic se exprima si se cuantifica cu ajutorul celor doua sokJuri demografice-natural (ca diferente Tntre natalitatea si mortalitatea la o mie de locuitori) si migratoriu (ca diferente Tntre nr. sositilor si eel al plecatilor la o mie de locuitori) au un comportament cu totul particular Tn perioada actuate. Din Tnsumarea celor doua solduri partiale rezulta soldul total de crestere sau de descrestere, dupa cum valorile absolute ale celor doua componente sunt pozitive sau negative. Acutjzarea crizei sistemului socialist, Tneepand cu anul 1980, urmata de lecesiunea economica de tranzitie (provocate de reformele partiale, incoerente si lente ale tranzitiei plan-piate) au creat mari disfunctionaliteti Tn sfera demografica, distorsionand puternic comportamentul componentelor sale. O noua politica demografica, cu objective concrete de sprijin investitional pentru cresterea gradului de ocupare a fortei de munca si de protectie si asistente sociala pentru populatie, cu strategii de revigorare a potentialului uman Tnterzie sa a para, fapt ce contribuie si mai mutt la deprecierea factorului uman si la istalarea unei sodetati omenesti organice, functionate. Din totdeauna, marimea si intensitatea celor doua miscari demografice au fost influentete de un complex de factori: economici (raportul dintre resursele economice existente sau conjunctura economica, gradul de vakxificare a acestora, nivelul ocupational al resursekxdemunrasivarietateaiBsursekxcte factorii poKGd (razboaie, colonizari dirijate, deporteri), sociali (gradul de asistenja medicate sJ sociala, nivelul de educatie si cultura, mentalitate), administrativi (legislatie pronataliste, protectia familiei, a copilului, asistente sociala pentru persoane de varsta a treia etc.), echiparea tehnico-edilitara a localitatilor si gospodariilor (alimentarea cu apa, gaze sj electricitate, canalizarea) si infrastructura de acees, factorii naturali (favorabilitatea conditiilor de mediu fizico-geografic Tn extinderea si dezvoltarea habitatului, elementele de rise natural).
140

Tn cei 13 ani de tranzitie plan-piate, Tnterzierea aplicarii unor reforme autentice, care s i permite instalarea unor structuri socioeconomice efkaente si durabile a dus la deteriorarea conditiilor de viate si la saracirea populatiei, fapt ce s-a reflectat Tn comportamentul sau demografic si social. Acesttipde tranzitie, de la un sistem economic de comanda, supracentralizat si etatizat la un sistem economic de piate liberate, bazat pe proprietate private si pe antreprenoriat nu sustine dezvoltarea pe termen scurt, dar, daca se desfaoara dupa si Tn viziunea mecanismelor de piate va promova cu sigurante dezvoltarea. Putemica si Tndelungata recesiunea economica de tranzitie si-a pus amprenta asupra Tntregului proces de redistribuire a resurselor catre populatie, distorsionandu-l, favorizand doua fenomene sodo-economice extreme: extinderea si intensificarea .economiei negre" (necontabilizate si evazioniste), ceea ce franeaza relansarea unei economii sanatoase, competitive si concurentiale Tn prag de globalizare si pauperizarea unei parti importante din populatie (peste 50% din populatia totala traieste sub pragul saraciei). Tn aceste conditii de criza multiple, lipsa unor resurse de venituri decente a erodat foarte mult familia, unitatea de baza din punct de vedere structural si functional a societetii omenesti, atat fizic, cat si sub aspect socio-cultural. Se adauga deteriorarea servidilor sociale (sanatate si educatie), slaba dotare edilitara, cu urrnari dintre cele mai nefavorabile pentro o viate Tn stare de normalitate. Deficientele amintite sunt cu mult mai ample Tn mediul rural, decat Tn mediul urban. Pe acest fond general al disfunctionalitatilor teritoriale, accentuate de procesul tranzitiei plan-piate, miscarea naturala Tnregistreaza, Tntocmai ca si suportul sau economic si socio-cultural, un regres continuu. Ca urmare, exists un paralelism evident i de proporfii Tntre tendinfele de scSdere numerics a populapei Tn perioada 1989-2000 i cele ale soldului natural (valorile negative din ultimii ani fiind o cosednte a scaderii cumulate Tn timp a natalitatii si cresterii mortalitetii generate, cam Tn aceeai masura). O analiza comparativa a scaderii natalitatii din doi ani de referinte semnificativi, 1989 si 2000, scoate Tn evidente doua aspecte: -concordanta dintre tendinta de scadere numerica a populatiei, devenrte extrem de frecvente Tn teritoriu si regresul con141

stant si substantial al soldului natural, pana la nivelul valorilor negative; -Tnregistrarea unui sold natural negativ de catre majoritatea judetelor, ceea ce particularizeaza si mai mult tendinte de scadere ca pe un specific national actual, sustinut cu precadere, de un comportament demografic contrar firescului Tn conditii de pace-de scadere a natelitetii si de crestere a mortelitetii. A nu se exclude deficitul migratiilor exteme (emigrarile unor etnii, unele emigrari ale fortei de munca). O prima remarca asupra evolutiei scaderii natalitatii din ultimele doua decenii este tendinte de scadere continua, de la valori pozitive subunitare trecand la valori negative (tabelul nr. 7), ceea ce-l face, Tntr-adevar, principala cauza a ratei medii anuaie de descrestere a populatiei. Daca Tn prima perioada de analiza 1980-1989, Sn descreste Tnsa Tsi pastreaza valoarea absoluta pozitiva (ceea ce explica mentinerea Tnca a unui echilibru functional al celor doua componente), Tn perioada urmatoare, descresterea natelitetii, dublate de cresterea mortalitetii generale, face ca Sn sa Tnregistreze valori negative, Tncepand cu anul 1992, cand este de-0,1 %o. Perioada de inflexiune majora Tn evolutia numarului de locuitori si a soldului natural este cea a anilor '90-92, cand populatia totala scade de la 23,2 milioane la 22,810 milioane locuitori, iar Sn ia pentru prima date valori negative Tn ultimul secol (depasind situatia de dupa eel de-al doilea razboi mondial, cand Sn a fost de 1,4%). Valorile negative ale Sn au la baza urmatorul comportament al celor doua comonente: concomitent cu descresterea natelitetii a crescut mortalitatea, ambele depasind niste limite entice, ceea ce a generat situatia de fapt. Astfel, Tn 1992, Sn a fost de-0,1 %o si provenea din N = 11,4%o s\M= 1 1 , 5 V Tn 1999, Sn a fost de -1,4%o i provenea din N = 10,4%o si M = 11,8%o; Tn 2000, Sn a fost de-0,9%o si provenea dinA/=10,5%oiAf=11,4%o. Seria statistica a valorilor Sn determinat pentru cele 42 judete, la nivelul anului de referint,a1989 este deosebit de variata, caracterizandu-se prin media de 5,3%o si extremele de 11,8%o (jud. lasi) si de-1,4%o (jud. Arad; de altfel, reprezentand singurul caz de valoare negativa). Un numar de 21 judete Tnregistraza valori sub marimea medie, evdentiindu-se Tn aceaste privinte judetele din jumatatea vestica a terii, Tn care mentinerea unei natelitetii reduse
142

reprezinte prioritar un aspect de mentalitate. Tntre judetele cu eel mai mie sold (spor) natural se mentioneaza: TM si Municipiul Bucuresti cu cate 0 , 6 V CS 1,3%o, CJ 2 , 1 V BH 2 , 2 V . Se adauga judetele SV, TR, MH, unde natalitatea este putemic contracarata de valorile ridicate ale mortelitetii (tabelul nr. 7). Tabelul nr. 7 Comparatia soldului natural (Sn) la nivelul anilor 1989 si 2000; structura Sn/2000 pe medii de resedinte sociala - % Judete TotaHarS Alba Arad Arges Bacau Bihor Bistrifa Nasaud Botosani Brasov Braila Buziu Caras-Severin Calarasi Cluj Constanta Covasna Dambovi|a Dolj Galati Giurgiu Gorj Harghita Hunedoara laiomlta lasi Maramures Mehedinti Mures Neamt OH Prahova Satu Mare Salaj Sn/1989 5,3 5,1 -1.4 4,4 10,6 2.2 8,6 9.7 5,3 5,1 4,3 1.3 7.2 2,8 7,2 7,4 5,9 2,1 8.1 1.8 7.0 5,7 4.7 7,6 11.8 8,3 2,2 5,0 8,9 4,0 5.3 5,7 5.3 Sn/2000 -0,9 -1.7 -4,0 -1.3 +1,8 -2.2 +2,3 +1,1 0,0 -2,6 -2,2 -3,8 -1.5 -3,2 +0.7 +1.2 -1,1 -2,4 +1,4 -4,9 -0.1 0,0 -2,4 -0,8 +4,1 +0,7 -3,4 -0.2 +1.1 -2.6 -1.7 -2,0 -1,4 Sn/u/2000 0,0 -0,3 -3,2 +2,0 +1,9 -0,8 +4,0 +3,8 -0,3 -1.6 +1,2 -0,6 +0,9 -1.3 +0,2 +1,9 +2,2 +1.0 +1.2 +0,1 +2,9 +2,1 0.0 +3,7 +2,1 +1,9 +0,3 +0,3 +1,2 +1.9 -1,6 -1,4 +3,6 Sn/r/2000 -2,1 -3,5 -,9 -4,2 +1.7 -3,5 +1.3 -0,8 +0,9 ^t.4 4.6 -8.2 -3,0 -7,2 +1.9 +0,4 -2,6 -6,0 +1,8 -7,0 -2,3 -1,6 -10,3 -3,9 +6,1 -0,7 -6.9 -0,8 +1,0 -5,6 -1.8 -2,4 -5,1
143

Sibiu Suceava Teleorman Timis Tulcea Vaslui Valcea Vrancea Mun. Bucuresti llfov

5,6 2,3 1,2 0,6 6,4 11,7 5,4 8,0 0,6 -

+0,5 +3,2 -6.6 -2.0 -1,6 +3.6 -1.6 -0,6 -3,2 -2,1

0.0 +2.4 +0.5 -1,9 +0,6 +3.7 +2.3 +1.1 -3.2 +2.8

+1.5 +3,6 -10.4 -1.9 -3.6 +3.4 -4.3 -1.5 -2.4

....

Tnanul 2000, Sn total este negativ (-0,9%o), ceea ce se reflecte sifn predominante tendintei de scadere a numarului de locuitori. Valori pozitive se Tnregistreaza doar Tn 11 judete, osciland Tntre 0,5%o Tn jud. SBsi4,9%oTnjud. GR. SeevidentiazaTn aceasta privinte judetele din Moldova (BC 1,8%o; BT si NT cu cate 1 , 1 V IS 4,1V; VS 3 , 6 V SV 3 . 2 V GL 1,4V). Restul judetelor au un sold negativ, Tntre care cele mai elocvente fiind judetele din Campia Romana, care au cele mai mari valori negative si se grupeaza unor areale distincte (TR-6.6V, GR4,9V, BR, DJ, OT Tntre -2.2V si - 3 V ) . Fara sa se costituie unor areale compacte, se evidentiaza si alte judete, din alte regiuni, ca de exemplu: AR-4V; CJ-3.8V; CS-3.8V, din parte de Vest; Mehedinti - 3 , 4 V Mun. Bucuresti -3,2V. Pentru a identifica si mai bine zonele sociale unde se produc abaterile de la trendul pozitiv al evolutiei numerice a populatiei se ia Tn considerate comportamentul Sn pe cele doua medii de rezidente sociala-urban si rural. Analiza simultana a sporului natural unban (Sn-u) si a sporului natural rural (Sn-r), la nivelul celor 42 judete, Tn anul 2000, scoate Tn evidente diferente de marime Tn valoare absolute, eel urban avand valoarea 0% iar eel rural fiind de-2,1V. Sn-u a avut o valoare pozitiva Tn 29 judete (variind de la 0 V Tn judetele HD si SB pana la 4 V Tn jud. BN) si o valoare negativa Tn 12 judefe (variind de la -0,3V Tn judetele AB si BV la -3,2V Tn judetele, AR si Mun. Bucuresti). Tn acelasi timp, Sn-r a Tnregistrat o valoare pozitiva numai Tn 11 judete (0,4V Tn jud. CV; 6,1V Tn jud. IS) si o. valoare negativa Tn 30 judete (-0,7V Tn jud. MM; -10,4V Tn jud. TR). Frecvente mai mare a judetelor cu spor natural rural negativ si ecartui. valoric mai mare pe seria statistica a acestei categorii arate ca spatiul rural a fost si este afectat de o descrestere numerica a populatiei
144

mai mare decat mediul urban, desi soldul migratoriu s-a ameliorat ca' valoare Tn ultimul deceniu (Tn 1998 era usor pozitiv). Modul de asociere a celor doua sporuri naturale la nivel de judet permite identificarea a mai muitor situatii caracteristice, fiecare devenind purtatoare de motivatii specifice Tn tendinta de evolutie numerica totala: a) -Sn-r < Sn-u este caracteristica Tn 22 de judete, ce se grupeaza Tn doua zone distincte; jumatatea sudica a terii (MH, DJ, GJ, VL, AG, DB, BZ, OT, TR, GR, IF, IL, CL; TL), partea Centrala (BV, HR, MS, SJ, HD, MM); la care se adauga judetele VR si BT din partea de est; b) -Sn-r >-Srvu caracterizeaza judetele din vestul terii (AR, BH, CS, SM), cu exceptia judetului TM, precum si cateva judete din partea de sud (PH, BR) si partea Centrala (CJ, AB). Tn acest caz, semnul > pentru valorile mari negative ale Sn-r, semnifica o scadere considerabila a populatiei prin intermediul miscarii naturale din spatiul rural; c) Sn-r < Sn-u este un caz ce caracterizeaza doua grupari restranse de judete; NT, VS, BC (Tn Moldova) si BN, CV, TM (Tn partea central-vestica); d) Sn-r > Sn-u, Tn cazul judetelor: GL, IS, SV; CT; SB; e) Sn-r >-Sn-u reprezinta un caz singular, numai pentru jud. BV; Tabelul nr. 8 Corelatia intra tendintele de evolutie numerica a populafiei si marimea Sn (2000)
Tendinte evolutie/ Sn (%o) -4;-3 -3; -1,5 1.5; 0 70000; -40000; -30000; -20000; 40000 -30000 -20000 -10000 TR CS BH, OT BV SB GR AB. BZ. HD, SM, DJ AR MH, CJ TL, BR, VL GJ, GL 10000; 0; 15000 >15000 locuitori/ judet

<-4

CL PH

TM CT BN IS 145

E H

SJ. MS, IL, HR, AG VR DB CV MM. BT NT BC VS

SV

Corelatia dintre tendintele de evolutie a populatiei (19892000) si marimea soldului natural (2000) este deosebit de vallate, existand probabilitatea ca valorile absolute ale acestuia sa corespunda sau sa nu corespunda tendintelor de crestere sau de scadere numerica. In unele cazuri de neconcordante, nota explicativa este sustinute de aportul la dinamica populatiei al soldului migratoriu. Astfel, Tn functie de coordonatele judetelor la cei doi indicatori din tabelul de corelatie corespunzator se identifica mai multe tipuri de asociere Tntre intensitatea tendintelor de evolutie (Te), determinate pe baza treptelor de marime ale cresterii sau descresterii demografice, ' exprimate Tn valoare absoluta) si principalele categorii de marime a Sn: a) Cresteri de populate: 0-15000; >15000 loc/judet Te+; Sn = 0; 3%o sau > 3 %o -Tn judetele: BN; SV, IS; CT; Te+; Sn = 0;-1,5%o -Tn judetele: GJ, GL; Te+; Sn =-1,5;-3%o -Tn judejul TM; b) Scaderi sensibile: 0-10000 loc./judet: Te-; Sn = 0; 3%o -Tn judetele CV si BC; Te; Sn = 0;-1,5%o -Tn judetul AG; c) Scaderi moderate: 10000-20000 loc./judet Te-; Sn = 0;-1,5%o -Tn judetele: IL, HR; VR; Te-; Sn =-1,5; -3%o sau-3; -4%o -Tn judetele: TR, BR, VL; MH, GJ, AR; d) Scaderi importante: 20000-40000 loc/judet Te-; Sn = 0; -1,5%o -Tn judetele: DB, SJ, MS; Te-; Sn =-1,5; -4%o -Tn judetele: PH, CL, GR; BZ; DJ; AB; HD; SM; Te-; Sn = 0; 3%o sau >3%o -Tn judetele: NT, VS, BT; MM; e) Scaderi foarte mari: 40000-70000 loc./judet Te-; Sn =-1,5; -4%o -Tn judetele: OT; TR; CS; BH; Te-; Sn = 0; 3%o -Tn judetele: SB, BV. Atat din tabelul de corelatie, cat si din tipurile de asocieri Tntre cei doi indicatori reies mai multe steri de fapte: -cresteri demografice sustinute de solduri naturale pozitive, Tntr-un numar de judete extrem de redus (BN, SV, IS, CT); -scaderi demografice sustinute frecvent de solduri negative, cu cele mai multe cazuri (PH, CL, GR, SM, TR etc.); -cresteri demografice, unde soldul natural negativ este compensat de valorile soldului migrator (GJ, GL, TM); -scaderi demografice, unde soldul natural pozitiv este depasit de valorile soldului migrator (CV, BC, SB, BV).
146

4.3.2.

Mobilitatea

teritoriale

populatiei

Mobilitatea populatiei poate fi considerate un produs al relatiilor de mare complexitate si interdependent dintre populate si economie. Migratia populatiei, Tn general, fiind un fenomen deosebit de amplu si complex, prin cauzalitatea, formele de manifestare si impactul sau, a devenit un obiectiv comun de cercetare al mai multor stiinte-demografice, sociale, economice, geografice. Fiecare dintre acestea se implica cu o anumite prioriate Tn abordarea aspectelor specifice propriului sau interes stiintific. De pilda, sociologia dezvolte latura teoretica, conceptual^, precum si aspectele legate de cauzalitatea si impactul de ordin social asupra societefii, care suporta fenomenul. Stiintele economice abordeaza migratia prin prisma mecanismelor cresterii gradului ocupational al for|ei de munca; raportul dintre cererea si oferta locurilor de munca fiind elementul esential al pie^ei forfei de munca. Demografia o studiaza Tn contextuf celor doua cai de crestere a numarului de locuitori, evidentiind aspectele cantitative ale fluxului migrator (directie, intensitate). Geografia umana (sociala, culturala) studiaza, cu precadere, spatialitatea acestui fenomen, reconstruind tipurile de peisaj socioeconomic, elementele de conjunctura care au stat la baza deplasarilor de populatie, de-a lungul timpurilor. a) Considerapi conceptuale privind mobilitatea populapei tn raport cu societatea, migratia are o tripla semnificatie: -este un fenomen de reechilibrare a balantei demografice Tntre zone sau localitati; -este un mecanism de competitie i de reglare; -este o supapa de sigurante" fara de care o colectivitate umana se poate destructura, datorita schimbarii fundamentale a conditiilor ei de existente. Echilibrul natural dintre populatie si resurse se modifies Tn mod esential, sub presiunea antropica, Tn timpul procesului de locuire. Tn acest context apare fie un surplus de populate, costituindu-se o zona de emigratie", fie un surplus de resurse, constituindu-se o zona de imigratie". Atunci cand presiunea demografica asupra resurselor naturale, sociale si economice atinge o anumita limits, emigratia apare ca o necesitete. Fenomenul migrapei este determinatde un dezechilibnj, care
147

ia forma unuiexces de populatie Tntr-un anumitloc, Tn acelai timp cu o utilizare incomplete a resurselor, sau o lipsd de populatie, Tntr-un alt loc". Tn acest mod, migratia permite o restabiiire a echilibrului atat Tn zona de plecare cat si Tn zona de primire. (Miftode V., 1978) Migratia nu este o simple schimbare de domiciliu, ci o schimbare de mediu social, cultural, economic siafectiv. De aceea, fenomenul migratiei presupune si impUca o multitudine de factori cu actiune paricipativa la propriul demers, ca de exemplu: locul de resedintil, locul de munca, reiatiile sociale, familiaie, de prietenie, zonele comerciale, zonele socio-culturale, de agrement si de petrecere a timpului liber etc. Definirea migratiei necesita o analiza sumara a diverselor concepte Tnrudite, generate de multitudinea factorilor implicati. Tn functie de principalii factori de geneza, de formele de spatilaizare si de manifestare, de sensul si de intensitatea miscarilor rnigratorii se construieste schema concept a fenomenuluimigratoriu, Tn acceptiune moderna (Schema 3). Schema 3 Schema concept a fenomenului migratoriu
Emigra$i, din zona deplecare Migratia populatieM) schimbare de medkJ social, cultural, economic si afectiv bnigrap, Tn zona de sosire

-naveta zintaS sau sdptamanala. * Acestea au consecinte demografice dkecte mai putJnpeclurbatoare.darputernice si uneori grave consecin{e famiate, socio-culturale si psihologice. Acestea nu sunt nid ern^rap sj nici anigrati propriu-zise, deoarece indrvidul nu si-a schirnbat unui dmtre factori detiswi-locut de munca sau zona de resedkita.

u
Exodul rural: -o forma particulars a exodului demografic; -apare cand procesul migratoriu antreneaza' o populate mai numeroasd decat surplusul demografic, din zona deplecare. -Zone de plecare sau de emigratie. unde, de reguia, se Tnregistreaza surplusul de populatie. -Zone de sosire sau de imigra^e, unde, de reguiS. se TnregistreazS un surplus de resurse, ceea ce reprezinte atractivrtatea pentru Tntrarile" de populatie migrantia; Remigratia-revenirea dupS o plecare definitva (Prin decizia Mpaia) sau temporara * Se are tn vedere sernnificatia profunda ,spre rural", Dupd o TndelungatS perioada de dorninare a migratBor aSpre urban"

IT
Migratia altemanta include doua tipuri de deplasaii: -deplasan sezoniere, temporare;
148

Schema concept menponatS acoperS o mare parte din structure si logica mobilitetii populapei prin migrapi de vSrsta memorabUS, respectiv de cele generate predominant de cauze economice. Scopui acestora a fost si rSmSne prioritar-giisirea unui loc de muncS. A nu se omite migratiile istorice (invaziile popoarelor migratoare dinstepele nord ponto-caspice, expansiunea teritoriala a unor popoare vest-europene fn secolul IV .e.n., coionizarea greaca, colonizarea romana) sau migratiile din evul mediu si perioada modema (migratiile romanior transivaneni Tncepand cu secolul al XIV-lea, fntiuHedin jur, fn prirnul rand fn Jarie Rornane, transhumanta oierilor margineni, consemnate documentar fnca din secolul al XIIIlea; deportarile, colonizarile etc.), ale caror cauze, scopuri si consecinte au fast cu totul specifice, fnscriindu-se unor conditii de favorabilitate a mediului si unor conjuncturi socio-politice corespunzatoare cu nivelul de evolutie a societatii. Vechile migratii, cunoscute sub numele de .invazii". .expansiuni", .colonizari" au avut urmari deosebit de importante in desavarsirea procesutui de etnogeneza a poporului roman. Studiile privind migratiile contemporane abordeaza Tntreaga gama de aspecte: geneza, fluxuri, forme, impact Tipurile de migratii. Fenomenul migratoriu fiind foarte complex, pentru Tnlesnirea propriei cunoasteri s-a stabilit o tipologie diferentiati a acestuia, pe baza celor mai uzuale criterii de analiza. Tn definirea tipului de migratie trebuiesc respectate urmatoarele principii: -din rnomentul Trvegistrarii imkjratiei, locul de primire devine loc de origine; -fn cazul mai multor resedinte, resedinte principals oorespunde kxxrlui de origine; -fiecare indhrid nu poate avea decat un singur loc de de origine, Tntr-un moment dat Tn functie de mediul rezidential existe patru tipuri principale
149

de migratii: rural-urbane; urban-rurale; inter si intra-rurale; inter si intra-urbane. Tn functie de durata migratiei si de nature deplasSrilor se identifica urmatoarele tipuri: definitive, temporare, cotidiene, multiple si de week-end. Migratia definitivS este orice schimbare de resedinte, care pune Tn relatie douS puncte rezidentiale consecutive: locul de origine si locul de primire", iar migratia temporara este .absents momentenS care pune Tn relatie locul resedinjei definitive cu un altul sau mai multe locuri pe care le putem numi locuri de frecventare". Orice flux migratoriu definitiv este alcatuit din doua pSrti: Tntrarile sau numarul de imigrati si iesirile sau numSrul de emigrat,i, cu ajutorul carora se stebileste balante migratiilor. Din diferente dintre numSrul absolut sau rata imigranjilor (sositilor) la o mie de locuitori si eel (sau cea) a emigrantilor (plecatilor) obtinem soldul miscarilor migratorii definitive, Tn valoare absolute sau relativS, care poate fi pozitiva, negativS sau nulS. Tn cazul migratiei temporare, locurile de resedinte sau de origine sunt conservate ca un fel de .centru de gravitetie", spre care migrantul revine Tntotdeauna. Migratiile zilnice constituie o fomriS particulars a migratiilor temporare, care este extrem de rSspandite si de frecventS. Migratia sau deplasarea cu caracter ritmic i care pune Tn relatie locuinja cu locul de muncS se numeste navetS". Termenul este consemnat Tn dictionarul demografic al ONU, avSnd clar exprimate etimologia de actiune, ritm si relatie Tntre cele douS puncte sau zone-de resedinte si de muncS". Naveta poate fi bicotidianS, cotidianS si saptSmSnalS, ca tipuri regulate sau naveta ocazionalS; la cSteva zile sau la o perioadS mai lungS de timp, Tn functie de distante, de mijloacele de transport si de programul de munca. Se adauga .migratiile sezoniere", care afecteazS Tn mod deosebit forte de munca pentru agriculturS si silviculturS si care se desfasoara Tn functie de campaniile agricote sau forestiere. b) Istoricul mobilitepi teritoriale Mobilitatea populajiei are un caracter istorie, nu numai sub aspectul vechimei propriu-zise, ei si al succesiunii cronologice si spatiale a modului de manifestare; de fiecare date cauzele generatoare si consecintele sale fiind mereu altele. Pentru a Tntelege cSt mai corect specificul migratiilor actuate este necesarS o incursiune
150

Tn timp asupra principalelor momente migrationiste, Tncercand sS le tipizSm si sS subliniem importante acestora asupra societetii Tn general. * Cauzele mobilitepi teritoriale a populapei Tn spapul carpatodunareano-pontic Tn perioadele preistorice i istoricS au fost cu prioritate de ordin fizico-geografic, socio-politic si, cu mult mai tarziu economic. Invazia indo-europeanS peste triburile bastinase neolitice, din nordul si sudul DunSrii, de la sfarsitul neoliticului si Tnceputul epocii bronzului a fost favorizate de aridizarea climei, dupS optimul climatic postglaciar. Tn epoca bronzului, Tntre 2500 si 1200 i.e.n., din cald si umed, climatul CSmpiei DunSrii de Jos a devenit cald si uscat; aridizarea ducand la trecerea silvostepei Tn stepS (Botzan M., 1996). Aridizarea climatului a determinat stepizarea si chiar desertificarea Tn cadrul unei imense fSsii euro-asiatice, ce se intinde de la Gurile DunSrii pSnS la oceanul Pacific, peste Marea CaspicS si nordul Muntilor Himalaya. Aceste noi conditii de mediu au favorizat transhumante si migratiile nord-pontice cStre centrul Europei. $irul acestora Tl deschid indo-europenii, purtetori ai culturii bronzului sud-caucazian si neam de pSstori, ce au invadat treptat toate Europa. Continue apoi cu scipi Tn Hallstatt, un popor rSzboinic, purtetor al armelor de tier; cu sarmapi Tn Latene (a doua perioade a fierului); Dupe care urmeazS aproape un sir continuu de migratori, ce $i-au fecut aparipa pe aceste meleaguri pane aproape Tn secolul alXIV-lea. Indo-europenii sunt aceia care au dat, practic, Tntregii Europe un fundament comun etnic si lingvistic. Tncepand cu epoca bronzului, se individualizeazS Tn spatiul dintre Muntii Rodopi si Carpatii Nordici tracii, eel mai numeros popor dupS eel al inzilor, conform afirmatiei lui Herodot. Tn cadrul societatii patriarhale, tracii formeazS uniuni de triburi de agricultori sedentari, crescStori de vite si cultivatori de plante. Asadar, aceastS prima mare migrate istoricS din spatiul dunSrean a avut ca drept consecinte indoeuropenizarea triburilor neolitice bastinase si aparitia triburilor trace de la nord de DunSre, pe baza carora s-a desfasuratTntregul proces de etnogenezS a poporului romSn. CStre sfarsitul primei perioade a fierului Hallstatt (1200-500 I.e.n.), o date cu diferenperea din masa trace a triburilorgeto-dacilor, tncepe colonizarea greace a litoralului vestic al Pontului Euxin
151

(secolele VII-VI i.e.n.), iardinspre stepele nord-pontice pdtrundscipi, crescStori de vite (secolul al V-lea i.e.n.). Acest tip de migratii au dus ia cristalizarea chrilizatiei geto-dacJce; se evkJentiaza contributia noii generatii de asezari urbane-orasete coionii grecesti-Tn consolidarea retelei de asezari umane, dezvoltarea intregii vieti economice, diferentierea ocupatiitoretc. Pe la Tnceputul secolului al IV-lea, dinspre nord-vestul spapului carpato-danubiano-pontic incepe o expanskine lentd dar sigurd a celtiloro populatie de agricultori razboinid, care detinea nu numai o tehnica agricola avansate, dar si unelte si arme din tier perfectionate. Populatiile celtice de la izvoarele Rinuiui si Dunarii cunosc Tnca din secolul al VINea i.e.n. un Tnsemnat avant economic si cultural si o mare prosperitate, ceea ce a generat o expiozie demografica si o ampia expansiune teritoriala corespunzatoare. Din Europa Centrala, unde ocupau un vast teritoriu (cuprins astazi Tntre estul Frantei si Boemia), acestia s-au Tndreptat Tn diferite directii: Tn Insulele Britanice, Tn peninsulele Iberica, ItaHca, Bateanica, iar spre rasarit, pana Tn Scythia nord-pontica si Tn Podisul Anatoliei. Tn spatiul de viate al geto-dacilor, unde au Tntalnit tot o populatie de agricultori razboinici, dar mai bine organizati Tn obsti teritoriale (triburi si uniuni de triburi) si mai numerosi, dupa primele cuceriri, celtii au trebuit sa-si gaseasca un mod de viate de compromis, de conviehJire pasnica. Pe masura cresterii puterii geto-dacilor, fiind protejati .de regiunea montana" (famiiiara tor pentru. o agricultura de TnaJtime), puterea noilor veniti intra Tn declin, astfel meat la Tnceputul secolului I i.e.n. nu se mai constate prezenta lor. Existe o diferente Tntre caracterul migratiilor rasaritene, ale unor populatii nomade mult inferioare culturilor popuiatiiior autohtone, pe care le invadau si expansiunea unei populatii vest-europene, purtatoare a unei culturi superioare, care cucerea teren nu ca o populatie de nomazi crescatori de vite, ci ca agricultori, cuttivatori de plante. Contactul prelungit cu celtii explica progresele rapide ale societatii geto-dace si aparitia Regatului lui Burebista, cu faza lui oppidanS, iar simbioza celtica pregateste romanizarea Daciei. In perioada stSpSnirii romane (secolele Nil e.n), Tn urma colonizahi provinciei dacice cu populate din Imperiu, purtStoare de culturd, limba si civilizape imperials se desavarseste cea de-a doua etapa importante Tn etnogeneza poporului roman-aceea de romanizare a populatiei bastinase, geto-dace.
152

* Migratiile din Evul Mediu Asezarea geografica a terii noastre a avut drept urmare o necontenite rniscare de populatii Tn cuprinsul sau. Invaziile popoarelor migratoare din evul mediu (secolele lll-XIII), iarmaitSrziu cotonzSrile maghiare si gemtane din Transilvania au avut repercusiuni majore asupra evolutiei societatii romanesti. Cu prilejul invaziilor popoarelor rasaritene, .Tn vartej etnic s-a format Tn jurul Carpatilor, rasariti Tn calea popoarelor deprinse cu stepa" (Simionescu I., 1937). Au existat drumuri batute fn toata vremea cat au durat miscarile intense. Dobrogea a fost o adevarata punte etnica; Dunarea nuformapiedica, deoarece Tnghetend iama se schimba Tn pod, usor de trecut. Din lungul sir al acestor migratii se reamintesc numai momentele considerate esentiale Tn desavarsirea procesului de etnogeneza a poporului roman: -invazia hunicS din secolul IV, ce pune Tn rniscare popoarele germanice spre estul si sudul Europei (dintre care gotii); -migratia avanTor, din secolul al VHea, ce a dus la raspandirea slavilor, care convietuisera cu autohtonii din Moldova si Muntenia, Tnainte de a trecefn masa la sudul Dunarii. Cei ramasi, au fost asimilati de populatia locate, contribuind la fmbogatirea limbii romane. Prin asimilarea slavilor se fncheie procesul de forma re a poporului si a limbii romane (se apreciaza ca timp secolul al X-lea.) Tn planul civilizatiei, migratiile popoarelor barbare au stagnat dezvoltarea, Tnregistrandu-se un regres economic si o tendinte de rural izare a retelei de asezari si de agrarizare a activitetilor economice. Turcii au fost uttimul popor migrator, care, sub forma organizate statal, au tinut Tarile Romane sub suzeranitatea for pana Tn Epoca Modema. Rezultatul migratiilor fino-ugrice ale maghiarilor, ajunsi Tn Campia Panoniei Tn secolul al IX-tea, a fost cucerirea Transilvaniei, Dupa cateva secole de lupte cu capeteniile autohtone, voievozii romani. Tn secolele XII-XIII, regalitatea maghiara colonizeazS aid, dislocand pe autohtonii romani de pe oamanturile cele mai bune ale campiei si depresiunilor intramontane, populatia turcica" a secuilorsi pe cea germanS, a sasUor. Alaturi de marile migratii ale popoarelor din exterior se consemneaza si migratiile populatiei romanesti, ale caror cauze au fost mai mult de ordin social si relkjios. Tn secolul al XlV-lea, sub dinastia angevina, romanii transirvaneni marginalizati fsi pierd Ubertatea. devenind fobagi aserviti si legati de pamantul nobiiar pe care fl lucrau.
153

* Migrapile in perioada moderns Rezervorul" miscarilor interne de populate din perioada modema Tl reprezinta bazinul ardelean". Asuprirea ungureasca se resimte Tn multimea si intensitatea migratiilor romanilor. De pilda, Tn urma prigonilor de dupa rascoala lui Horia, trecatorile muntilor erau Tmpanzite de fugari; localitati din nordul Moldovei, precum Cosna, Neagra Sarului, Dorna devin populate cu terani din Transilvania. Tn 1763, un numar de 24000 de familii romanesti din 23 sate, din tinutul BistriteT fug Tn Molodva. Multimea miscarilor se desfasurau fie radiar, Tn lungul apelor care traversau muntii, fie tangential, Tn lungul muntilor. Schimbarea conditiilor sociale si economice au intensificat miscarile migratorii. La sfarsitul secolului al XVI-lea se stirbeste dreptul de proprietate al teranului. Multi razesi sau mazili Tsi pierd pamantul mostenit din batrani, fapt pentru care o mare parte din locuitorii unor sate au fugit Tn tera turceasca, unde erau lasati Tn slobozenie", producandu-se, Tn acest mod, spargerea de sate". Locul celor care paraseau tera era ocupat de alti locuitori, chemati de aiurea. Erau agenti anume care ademeneau locuitorii dinterilevecine. Boierii, manastirile si chiar targurile capatau dreptul sa faca slobozii pe pamanturile parasite, cu chemati de pe aiurea: macar sarb, macar arbanas, macar grec, macar ungurean, macar moldovean. Astfel au fost adusi rutenii Tn jud. Dorohoi si Botosani; bulgarii mai multi, sarbii mai putini au venitin judetele dinspre Dunare". Desi majoritari Tn Transilvania, romanii sunt scosi Tn afara legii, putand fi executeti fara judepate fara motiv. Tn aceste conditii de maxima represiune sociala si. politica se declanseaza Tnsemnate curente de migrape a populapei transilvSnene spre terile din jur si, Tn primul rand, Tn Tarile Romane (Muntenia si Moldova). O parte din populatie s-a stramutat si din motive religioase, generate de presiunile bisericii catolice pentru convertirea romanilor la catolicism. De asemenea, unele migratii definitive Tn teritoriile extracarpatice au fost determinate de impunerea obligativitetii militare a locuitorilor din unele districte de langa granite, fara a li se acorda drepturile necesare celor Tnrolati. Stramutari asemanatoare de populatie au loc spre Jara Romaneasca si din Banat, dupa trecerea acestui teritoriu de sub stepanirea turca sub cea austriaca (1718). O mare parte a emigrarilor transifvanene s-a facut sub forma transhumantei mai mult sau mai putin Tndepartate. Tn cautarea de pasuni pentru tumele lor, transilvanenii din depresiunile submontane
154

(sibienii) sau depresiunea intracarpatica Brasov (bretcanii, covasnenii) au ajuns pana Tn interiorul Galitiei poloneze, Moravia si silezia, Ungaria, Serbia, Bulgaria si Rusia. Transhumante spre rasarit a fost cea mai spectaculoasa. Stepele din sudul Rusiei, dintre Gurile Dunarii si Marea Caspica, prin specificul lor fito-pedo-climatic au oferit turmelor oierilor carpatini conditii deosebit de favorabile pentru pasunat si iernat. Afluxul de populatie transilvaneana din satele de sub munte, din sudul Transilvaniei Tn tinuturile de la sud de Carpati este foarte vechi, datorandu-se practicarii de secole a pastoritului transhumant. Din aprilie pana Tn septembrie, oierii transilvaneni urcau oile la munte pentru varat, pentru ca la Tnceputul toamnei sa coboare cu ele pentru iernat, pe vechile drumuri de transhumante (de-a lungul principalelor cursuri de apa si pe la marginea padurii), Tn Campia Romana, Tn Lunca si Baltile Dunarii, Tn Dobrogea, sau sa treaca dincolo Tn Moldova. Subcarpatii au fost prima zona unde s-au stetornicit oierii transilvaneni dincoace de Carpati (unde aveau pasune din belsug si se bucurau de mai multe libertate), contribuind la Tndesirea populatiei. Prezenta .ungurenilor" din interiorul Carpatilor este dovedita Tn aproape toate zona Subcarpatilor de prezenta satelor de ungureni" alaturi de cele stravechi de pamanteni). Indesirea populatiei ca urmare a transhumantei are loc nu numai Tn zona subcarpatica, ci si Tn celelalte teritorii prin care a trecut sau a locuit temporar populatia de origine transilvaneana. Multe din vechile terle din Campia Romana, din cuprinsul baltilon caslele din sud-vestul Dobrogei sau odaile din Campia Moldovei, Podisul Barladului locuite temporar de oierii transilvanenei s-au transformat Tn asezari permanente. * Migrapile din perioada contemporanS Mobilitatea populatiei din aceaste perioada este cu totul specifica, avand o geneza dintre cele mai variate. Tntre situatiile conjunctures esentiale, care au generat importante deplasari de populatie se mentioneaza: colonizarea agricola de la Tnceputul secolului al XlX-lea, ca urmare a extinderii culturilor agricole (fenomen amplificat dupa pacea de la Adrianopole, 1829) si a improprietaririlor din 1864; liberalismul interbelic; etatizarea si centraliarea economiei socialiste si tranzitia plan-piate actuate. Dupa pacea de la Adrianopole (1829), cand Tarile Romane au obtinut libertatea comert,ului cu cereale, mari suprafete cu paune
155

au fost destelenite si tiansfbrmate Tn terenuri de cultura, ceea ce a necesitat un numar tot mai mare de brate de munca. Extinderea araturilor Tn sud-estul Campiei Romane a prilejuit Tndesirea populatiei prin asezarea definitiva a unor pastori transilvaneni (deveniti ulterior agricultori, fiind mai numerosi Tn Dobrogea decat Tn Baragan) sau prin aducerea de catre marii proprietari de pamant a unor muncitori agricoii din zonele mai bine populate din Subcarpati Tn Campia Romana, din Podisul Sucevei Tn Campia Moldovei. Procesul a fost mai de timpuriu Tn partea vestica a Campiei Rornane decat Tn Baragan. Tmproprieteririle din 1864 si cele ce au urmat au provocat miscari de colonisti, ale unor locuitori de sub munte si din dealuri (din Vrancea, din Subcarpatii de Curbura etc.) Tn Baragan, Tn Campia Siretuiui Inferior etc. Locuri putin populate de la campie se colonizeaza cu elemente de la munte, unde terenul pentru cultura era mai restrans (Focuri din jud. lasi, popularea Baraganului) sau cei din Moldova sau din Muntenia erau ademeniti Tn Dobrogea. Tnainte de primul razboi mondial se obisnuia sa se aduca lucratori agricoii de la munte la ses (32305 Tn 1913) sau de peste granite (51683 Tn 1912), dintre care unii se statorniceau locului. Se intensified transhumante. Mocanii de langa Brasov, marginenii de langa Sibiu, bretcanii din rasaritul Ardeaiului impanzesc marginea externa a Carpatilor, .ca niste rauri omenesti cu scurgere Tnceate dar continua, scoborand din munte la ses, pana la termul Marii, dincok) de Nistru sau chiar spre Varna.... Se tbrmau sate Tntregi de .ungureni", de .rnocani" spre Dunare, spre Mare, spre poalele muntilor" (Simionescu I., 1937). Tn prima jumatete a secolului al XIX-; lea erau identificate vreo 43 sate cu epitetul .ungurenr, amplasate Tn Subcarpati, Tn drumul oilor, pe vaile din bazinele hidrografice: Jiu, Arges, Teleajen Buzau, Trotus. Alte 20 sate, care au primit oieri transilvaneni au ramas numai cu denumirea de .pamanteni". Tn Dobrogea de Sud s -au dezvottat satele mari de la Cooadinu, Adan Clisi etc. ' ' J Tn privinte emigrarilor exteme, acestea au tost mai caracteristice Tn Vechiul Regal Tn cazul ca se Tnregistrau, majoritat erau evrei, care se Tndreptau spre Statele Unite. Mai reprezentativei au fost emigrarile romanilor din Ardeal. Tn perioada 1899-1913, din cele 15 judete ardelene au emigrat aproape 157000 locuitori. Principalele zone de emigrare erau: Jara Oltului (o zona mai saracacioasa, tera teren agricol suficient pentru populatia locate),
156

Fagras, Tara Secuilor (13139 locuitori Tn 1903), Maramures. Migrapile din perioada interbelicS. Cauzele si intensitatea emigrarilor din aceasta perioadatinde aplicarea unor masuri administrative (reforma agrara egalitara din 1921), care, de regula, au diminuat piecanle i deTnregistrarea unor ani climatici secetosi, urmati de foamete, ceea ce a Tntetit deplasarile. De asemenea, se observa o diferente Tntre numarul mai redus al emigrantilor romani (ca urmare a aplicarii legii de Tmpropnetarire) si numarul mai mare al minoritetilor. Tn 10 ani (1920-1929), numarul emigrantilor a fost de 212000 locuitori (circa 20000 kxxiitori/an), din care majoritatea erau muncitori agricoii. \ Asadar, variatia curbei anuale a emigrarilor era Tn raport cu starea economica de pe urma anilor agricoii, sau de pe urma sterilor politice. De pilda, din 1927 se observa o emigrare simtitoare a turcilor din Cadrilater. O statistica din 1933 arate ca numSrul cetetenilor romani plecati era de numai 1179; scazand de la 13000 Tn 1929, la 11000 Tn 1930. Dintre acestia, majoritatea erau evrei, apoi germani si unguri. Scaderea emigrarilor se explica si prin cresterea conditiilor de eliberare a pasapoartelor, cat i a masurilor de protectie a terilor de imigratie. Categoria imigrantilorera alcatuite fie din romanii repatriati, fie din straini (din care cea mai mare parte erau bulgari, ocupati cu cultura zarzavaturilor sau meseriasi sau industriasi, chemati pentru specialitatea lor). Tn 1932, numarul strainilor intrati Tn tera sau repatriatilor era aproape egal cu eel al emigrantilor (peste 5000). Tinand seama de structure etnica a Romaniei, nu se putea vorbi de un curentcpntinuu de emigrare la romani. Tn schimb, numarul imigrantilor era mai mare, Tn special al evreilor, care se strecurau din vechea Galitie, prin Maramures si Bucovina. Migrapile din perioada socialists. Transformarile din perioada constructiei socialismului, Tndeosebi cele legate de procesul de industrializare, urbanizans si de modemizare a agriculturii au contribuit la accentuarea mobilitetii populatiei. Se adauga densitatea si gradul ridicat de modemizare a cailor de comunicatie din anumite zone, ceea ce a perrnis intensificarea deplasarilor si cresterea distantei acestora. Tn deceniile 1960-1980, miscariile migratorii definitive au antrenat un numar foarte mare de persoane. La recensSmantuI din
157

1977, circa 35% din populatia totala a Romaniei locuia Tn alte localitate decat aceea Tn care s-a nascut si 55,7% din populatia totala a oraselor era nascute Tn altS localitate decat cea Tn care domiciliaza. La nivel de judet,, pe primele locuri Tn ceea ce priveste ponderea populatiei urbane provenita din alte localiteti se situau judetele: CT, TM, BV (65-67%), urmate de AG, IS, CS (cu circa 60%), care Tnregistrau un ritm rapid de industrializare si urbanizare. Fluxurile migratorii. Migratiile definitive efectuate Tntre localitatile aceluiasi judet, sau din afara lui s-au desfasurat preponderent din mediul rural Tn mediul urban. Ariile de plecare a populatiei erau specifice mediului rural, cele mai frecvente apartinand Campiei Moldovei, Podiului Barladului, Piemontului Getic, Subcarpatilor de CurburS etc. Ariile de sosire a populatiei erau caracteristice pentru marea majoritate a oraselor terii. Orasele mari si cea mai mare parte a oraselor mijlocii (Brasov, Constanta, Cluj-Napoca, Timisoara, Arad, Pitesti, Baia Mare, Satu Mare, Hunedoara, Piatra Neamt,, Resite, lasi, Ploiesti, Tnregistrau un sold migratoriu pozitiv, Tntrucat baza lor economica Tn dezvoltare necesita un volum de forte de munca ridicat. De asemenea, foarte multe din orasele mici prezinta aceeasi caracteristica, dispunand de unele ramuri industriale Tn dezvoltare si mai ales de constructs. Deplasarile pentru munca ale unor grupuri de populatie din mediul rural aveau o frecventa majoritara. Asa cum reise din capitolul anterior, acest tip de migratii este foarte vechi. Au ramas de referinte migratiile sezoniere de la sfarsitul secolului al XlX-lea si Tnceputul secolului al XX-lea: deplasarile lucratorilor agricoii din Maramures spre Campia Transilvaniei (la seceris); deplasarile cordunenilor" din Podiul Moldovei spre mosiile din nordul Moldovei; deplasarile unor locuitori din zona de munte sau cea subcarpatica la propiile lor ogoare din campie (dobandite prin Tmproprieterire), ca Tn cazul vrancenilor sau al buzoienilor, care lucrau Tn timpul verii Tn Baragan. Numeroase erau si deplasarile pentru munca la padure, ca de pilda: cele ale butinarilor" maramureseni, ale muncitorilorforestieri (fasonatori,tepinari,corhanitori) din Muscel, Oas, depresiunile Ciucului, Giurgeului, Dornelor; cele ale celor specializati Tn construct^ de drumuri forestiere, din bazinul Beiusului, ca si ale celor din zonele estice ale Carpatilor Orientali, care practicau plutarit etc.
158

In anii constructiei socialiste, deplasarile pentru munca au luat o mare amploare; deplasarile zilnice (navetismul) si cele sezoniere din mediul rural contribuind substantial la asigurarea necesarului de forte de munca, din orasele si zonele industriale. DeplasSrile zilnice (navetismul) au Tnregistrat pana Tn 1980 un numar de persoane crescator. Pentru deceniul sapte se apreciaza ca circa 1,1-1,2 milioane persoane, domiciliate Tn mediul rural se deplasau zilnic pentru munca Tn alte localiteti. Acest tip de migratii a fost favorizat de modernizarea cailor de comunicatie si de sporirea mijloacelor de transport. Municipiul Bucuresti a fost eel mai mare centru de polarizare a fortei de munca navetiste din Romania, comportament motivat de ritmul eel mai Tnalt de crestere a tuturor ramurilor economice, Tn special a industriei si constructiilor. Principala arie de proveniente a navetistilor era zona periurbana. Fluxul acestora a crescut de peste opt ori Tn perioada 1950-1970, respectiv de la 8500 persoane la 70000. Alte centre de atractie a populatiei navetiste pentru munca Tn marile orase sau importante centre industriale sunt: Brasov, Ploiesti, ClujNapoca, Pitesti, Galati, Baia Mare, lasi, Constante, Hunedoara , Timisoara, Sibiu etc. * Deplasarile sezoniere pentru muncS antreneaza un numar mai redus de forte de munca, Tnsa au o arie mult mai extinsa, iar deplasarile se realizeaza uneori la distante mai mari. Cele mai numeroase deplasari sezoniere se efectuau pentru munca Tn industria de exploatare si prelucrarea primara a lemnului, pe marile santiere de construct,ii si Tn agriculture. Erau recunoscute deplasarile pentru lucru la padure din zona subcarpatica olteana sau a muscelenilor Tn bazinele forestiere din Carpatii Orientali si din Carpatii Meridionali. Zona Maramures-Oas era a doua ca importante Tn recrutarea muncitorilorforestieri, care se deplasau Tn bazinele de exploatare din judetele SV, HD, CS, CJ, sau Tn cele din nordul Olteniei. Alte deplasari sezoniere importante ale fortei de munca au fost determinate de marile santiere de constructii, de la centralele termoelectrice Turceni, Rogojelu, Isalnita (Craiova), Mintia (Deva), Ludus etc., sau de la hidrocentralele de la Portile de Fier, de pe Bicaz, Arge, Lotru, Olt, Some;. Migratii sezoniere pentru munca au avut loc si pentru efectuarea unor lucrari agricole. Cele mai numeroase se efectuau la Tntreprinderile agricole de stat din zonele viticole Panciu-Odobesti,
159

Dealu Mare, Dragasani etc. sau catre Tntreprinderile agricole de stat cu profil cerealier din Campia Romana, Campia de Vest sau Podisul Dobrogei. Ariile de proveniente a populatiei mkjratoare pentru muncile respective erau: nordul Moldovei, Maramuresul, zona montana si/ sau zona colinara. Tn aceeasi categorie se Tncadrau si deplasarile locuitorilor din Subcarpatii Vrancei si ai Buzaului Tn propriile ogoare din Campia Baraganului. Un caz particular Tl reprezinta deplasarile de agrement, Tn scop de odihna, turistic sau de tratament balnear. * Consecinfele migrapilor. Prima si cea mai importante consecinte a migratiei definitive este redistribuirea populatiei. Schimbarea statutului rezktential pentru un numar mare de populatie antrenata Tn migratii definitive determina o crestere accelerate a populatiei zonelorde imigratie, concomitent cu scaderea, cam Tn aceleasi proportii a populatiei din zonele de emigratie. Tn acest mod se contureaza una din caile principale de crestere a populatiei urbane sau se poate explica declinul numeric al populatiei din anumite zone rurale, soldul migratoriu negativ contracarand putemic chiar si un sold natural semnificativ, ca valoare pozitiva. Migratiile determina mutetii si Tn structura populatiei pe grupe de varste si sexe, atat Tn localitetile de origine, cat si Tn cele de destinatie. Frecvent apare fenomenul de Tntinerire Tn zonele de imigratie (migratiile antrenand frecvent populatia tanara), concomitent cu fenomenul de Tmbatranire Tn zonele de emigratie. De regula, migratiile definitive pentru munca antreneaza forte de munca masculina, ceea ce provoaca o tendinte de feminizare a populatiei Tn zonele sau localitetile de emigrare. Mobilitatea populapei in perioada actuals. Sensul si volumul migratiilor de populatie actuale sunt prioritar influentote de ritmul si amploarea masurilor de reforrna, privind restructurarea si privatizarea fostelor structuri economice si sociale. Cele doua procese administrative destructureaza fostul sector economic socialist, ceea ce impRca aparitia a noi fenomene si categorii sociale. Privatizarea terenurilor agricole si forestiere, precum si restructurarea-privatizarea sau lichidarea structurilor neagricole (Tn special a celor industriale) au dus la aparitia unor categorii sociale caracteristice, cum arfi: proprietari, patroni, lucratori pe cont propriu, Tntreprinzatori, someri. Concomitent a scazut gradul ocupational al fortei de munca si a crescut numarul pensionarilor.
160

Reducerea locuri lor de munca la oras si redistribuirea Tn proprietate private a terenurilor agricole Tn baza legilor funciare (1991 2001) au influentet Tn mod substantial marimea celor doua ftuxuri de baza ale migratiei interne: rural-urban si urban-rural. Cea de-a doua categorie se intensifies, Tnregistrand o tendinte de pozitivare dupa o Tndelungate perioada de tendinte negative, din perioada socialiste (tabelul nr. 9).
Tabelul nr. 9

Evolutia migratililor interne de populatie Tn perioada 1990-1997


Migratia interna, plecari (mi persoane) total urban rural Ponderea piecarflorTn total populatie (%o locuitori) Nr. emigrantilor (%o locuitori) 1990 1992 \ 1993 1995 1996 1997

786.5 170,4 616,1 33.9

293,2 111,5 181,7 12,9

240,2 96,1 144,1 10,6

289,5 135,8 153,7 12,8

292,9 148,9 144,0 13,0

352,6 156,6 146,0 13,4

96,9

31,2 32,7

18,4 30,8

25,7 42,4

21,5 38,8

19,9 39,8

26.4 Ponderea persoanelor de 26-40 ani Tn total emigrant) (%) Poulatia totald (mii locuitori)

23206,7 22789,0 22755,3 22681.0

22607,6 22545,9

Sursa: Raportul anual al dezvoltarii umane, 1998

Se adauga migratiile definitive exteme, Tn special ale populatiei de etnie germana, ceea ce a dus la scaderea populatiei totale a mutter localiteti, precum si a gradului de reprezentativitate a acestei minoriteti Tn structura etnica a populatiei. O caracteristica a migratiilor actuale o constituie deplasariile exteme pentru munca, care pot fi oficiale, prin intermediul Oficiului pentru Migratia Fortei de Munca, din directa subordonare a Ministerului Muncii, sau pe cont propriu. Tn anul 2002, din totelul de 21452 contracte Tncheiate cu persoane pentru munca sezoniera Tn strainatate (Germania, Spania,
161

Elvetia, Luxemburg si Qatar), 19300 erau destinate pentru Germania, 2052 pentru Spania. Durata contractelorde munca a fost Tntre doua si noua luni, precum si peste 12 luni, fiind directionate catre agricultura, silviculturS, constructii si industrie. Un alt element de favorabilitate pentru migratiile exteme a fost eliminarea obligativitatii vizelor pentru terile spatiului Schengen. Numarul cetetenilor romani care au iesit din tera Tn 2002 a fost de 5,34 milioane, din care 1,012 milioane au plecat Tn teri din spatiul Schengen. Au fost Tntorsi de la frontierele altor state 11621 de romani (cei mai multi din Austria, Italia, Grecia, Spania, Olanda, Belgia, Frante). S-au Tnapoiat legal 4,8 milioane persoane, iar restul de 500000 (adica 8%) au ramas Tn strainatate. Numarul celor rSmasi definitiv Tn afara, Tn anul 2002 este mai mare cu 2 , 1 % decat eel al celor ramasi Tn 2001. NumSrul celor returnati Tn cei doi ani de comparatie a scazut de la 17000 Tn 2001 la 13355 persoane Tn 2002.

4.4. Repartitia populatiei fn terltoriu si cuantificaraa diferenfierilor da potential demografic


Extinderea habitatului uman si gradul de TncSreSturS umana este putemic conditional! de un complex de factori: favorabilitatea conditiilor de mediu natural (inclusiv frecvente si intensitatea factorilor de rise natural), varietetea si specificul resurselor naturale de sol si de subsol, gradul de valorificare a acestora, nivelul de dezvoltare tehnica, nivelul serviciilor sociale, starea de poluare si de conservare a mediului.
4.4. / . Repartitia populafiei zone altitudinale pe princlpalele

perioada istorica) si demonstreazS statornicia populatiei romanesti Tntr-o zona mereu expusS unei mobiliteti teritoriale (cele mai ample au fost migratiile istorice ale popoarelor barbare, care au durat aproape zece secole). Aceasta mare frecvente de populatie Tn zona demonstreaza locul si importante campiei Tn definirea omogenitetii etnice si pune Tn evidenja complementaritatea socio-economica a intregului spatiu romanesc. i Pe urmatoarea treapta altitudinala (200-400 m), ce cuprinde zona de contact Tntre dealuri sau podisuri si campie se arte raspandite 27% din populatie. Ponderea repartitiei populatiei scade o date cu altitudinea, Tnregistrand valori de 10,1% Tn zona de 400-600 m (depresiunile subcarpatice de contact, sau depresiunile intramontane de joasS altitudine). In depresiunile intramontane inalte (600-800 m) se concentreaza 4,0% din populatia totals. Tn zona montanS de peste 800 m altitudine (ocupSnd versantii Tnsoriti sau plaiurile intinse) se afIS localizate 1,5% din populatia totals (tabelul nr. 10) Tabelul nr. 10 Repartitia populatiei totale si a populafiei pe medii sociale, pe trepte altitudinale (% din populatia totala)
Trepte altitudinale 0-200 m 200-400 m 400-800 m 800-1600 m Populatia totals Populafia urband 48.9 61.8 27.1 22.6 14.1 14,6 1.5 1.0 Populatia rurala 56 V" 27.7 15.1 1.2

Particularitetile morfometrice ale reliefului (altitudine, pante, grad de fragmentare, orientare versanti) si-au pus amprenta nu numai asupra zonalitatii altitudinale a celorlalte componente fizicogeografice, ci si asupra gradului de locuire diferentiatS a teritoriului. (ca numar de locuitori, densitati de populatie sau de localiteti). Astfel, din studiile relativ recente reiese ca peste 50% din populatia totala traieste Tn zona de campie si de podis de joasS altitudine (Pod. Dobrogei), de pana la 200 m (din care 8,5% Tntre 040 m si 48,9% Tntre 40-200 m). Acest aspect scoate Tn evidente gradul de favorabilitate ridicate a potentialului natural pentru locuire; (acces facil Tn zona, ca urmare a altitudinii joase, a pantei reduse; predominant^ solurilor fertile, propice pentru agriculture TncS din
162

Sursa: Cucu V., 2001 Din analiza sumara a tabelului tematic anterior rezulte cS ixlste o mare asemSnare Tntre distributia procentualS pe trepte de liltime a populatiei totale, a populatiei urbane si a populatiei rurale. Ilclle diferente de valori (de 0,5% pSnS la maximum 5%) pe primele OuS trepte de altitudine nu afecteazS tendinte comunS a distributiei.
4.2. Cuantificaraa tentorial* \ demografic a tlpurilor

Pentru a realiza acest aspect de distributia teritorialS rttltativS se foloseste metoda de analizS statistico-demograficS a
163

.matricei de corelatie", ce presupune pozitionarea fiecarui jude{ Tntr-un dublu sistem rectangular, Tn functie de valorile pe care le Tnregistreaza ia doi indicatori reprezentativi: populatia totala/judet, si dansitatea totala a populatiei/judet, (tabelul nr. 11) ; , . .q j Tabelul nr. 11 Matricea de corelatie Tntre densitatea totala a populatiei/judet; si numarul de locuttori/judef
Populatia totals/ Densitatea 30-50 50-70 200000 300000 TL SJ, CV 300000 400000 CS CL. IL MH, BN, AB, HR BR, VR, GJ SM AR 400000- 500000 600000 -500000 -600000 -700000 >700000locJJudet

RESURSELE FORTEI DE MUNCA 5.1. Concepte uzuale ,


jxipulape active Tn economie": populatia apta de munca sau forte de munca disponibila pentru munca, producatoare de bunuri si servicii, pe timpul unei perioade de referinte. Comisia de statistica a Natiunilor Unite definea cu cateva decenii Tn urma populatia activi ca populatie Tn varste de munca (pentru tera noastra fiind cuprinsa irvtre 16 - 61 ani pentru barbati si 1 6 - 5 9 ani pentru femei), din care se scadeau studentii, femeile casnrce, persoanele Tn varste de munca aftate Tn Tntregime Tn intretinerea attora. Tn prezent limitele de varste uzuale Tn stabilirea acestei categorii demografice sunt de 15 - 60 ani pentru femei si 15 - 65 ani pentru barbati. Potrvit metodologiei elaborate de O.N.U., populatia activa se compune din populatia ocupata si din numarul de someri. jxtpulapa ocupatS": populatia Tn varste de 15 ani si peste, care pentru minimum o ora pe perioada de referinte, desfasoara activiteti sociale si economice, producand bunuri si servicii Tn scopui castigarii de venituri, constend Tn salarii, pteti Tn nature sau alte beneficii. Potrivft aceieiasi metodologii a O.N.U., populatia ocupata cuprinde persoanele care au o ocupatie la data observant statistice, iar numarul ei se determina, Tn mod obisnuit, Tn perioadele dintre recensaminte, cu ajutorul anchetelor statistice prin sondaj asupra utilizarii fortei de munca. De asemenea, potrivit metodologiei folosite Tn statistica romaneasca de pana acum, populatia ocupata se determina utilizand darile de seama statistice asupra muncii si salariilor, anchetele statistice, balantele resurselor de munca, precum si unele estimari statistice pentru unele categorii de populatie ocupata. Aceste aspecte metodologice, desi au suferit unele rrxxjificari Tn contextul adaptarii statisticii la normele europene, se impune a fi cunoscute, venind Tn Tntampinarea cunoasterii cantitative a fenomenelor din perioada trecuta. Tntre populatia fn varste de munca (Pm), populatia activa (Pa) sj populatia ocupata (Po) exista urmatoarele reiatii:
165

CAPITOLUL V

70-90 90-110 110-130 >130 loc/kmp

GR

VS. TR, BZ, HD, TM, BH VL MM BT NT, OT AG, MS BV DB GL

SV

BC. CT, DJ.CJ IS. PH

Sursa: Anuarul statistic, 2000

* Zonele cu potenpal demografic important grupeaza, de regula, judetele cu valori mai mari decat cele medii, la cei doi indicatori de analiza (>94 IocTkmp sau egal cu media si 500000 locufrxi/judetj: BC, NT IS, GL; PH, DB.AG; DJ, OT; CJ, BV.MS; CT. * Zonele cu potenpal demografic scazut, Tn care valorile celor doi indicatori sunt sub cele medii: TL; CL, IL, BR; GR, TR; MH, GJ.VL; CS, AR; MH; CV, SJ, BN, AB, HR; VS, VR. * Zonele cu potenpal demografic mediu sunt cele care grupeaza judete a caror densitate totala este egala cu cea medie, iar populatia totala este usor sau egala cu media (SM; BT), sau a caror;, densitate este mai mica sau eel mult egala cu media si populatia totala este cu mult mai mare decat media (SV; BZ; TM, BH; HD, MM).

164

S-ar putea să vă placă și