Sunteți pe pagina 1din 27

Universitatea Dunarea de Jos 2012

AMERICA DE NORD
SISTEMUL DE TRANSPORTURI

Horovei Laura Postelnicu Valentina Pohrib Nicoleta Motoroiu Mdlina

America de Nord Repere geografice


America de Nord este un continent din emisfera nordic, situat aproape n exclusivitate n emisfera vestic, mrginit la est de Oceanul Atlantic, la vest de Oceanul Pacific, la nord de Oceanul Arctic i la sud de Marea Caraibelor i deAmerica de Sud. America de Nord are o suprafa de 24.709.000 km, care reprezint aproximativ 4,8% din suprafaa Terrei, sau 16,5% din uscat. Populaia continentului a fost estimat n iulie 2008 la aproape 529 de milioane de oameni. Este al treilea continent ca suprafa, dup Asia i Africa i al patrulea ca populaie dup Asia, Africa i Europa.

America este al doilea mare continent, dupa Asia si este unicul care se intinde din regiunea arctica pana in cea antarctica, avand astfel cea mai variata clima, vegetatie si fauna. Este continental cu unele dintre cele mai mari zacaminte minerale, intinse zone nelocuite sau slab locuite, dar si cu cele mai mari concentrari urbane (megapolisuri) de pe glob si cele mai inalte orase. Continentul Nord American este format din 3 tari : SUA, Canada i Mexic.

Sistemul de transporturi din SUA

Dezvoltarea economica a unei tari, economiei mondiale in general, este de neconceput fara transporturi. Ele asigura buna desfasurare a productiei in industrie si agricultura, circulatia bunurilor materiale si a oamenilor. Transporturile faciliteaza legaturile intre regiunile cu materii prime in care acestea se prelucreaza, desfacerea si distribuirea marfurilor in centrele corespunzatoare. Prin intremediul lor se fac schimburi permamente de materii prime, produse si bunuri in general intre diversele zone ale unei tari, intre tari aflate pe acelasi continent, sau la mnari distante pe alte continente. Participarea la dezvotarea economiei mondiale, iesirea din izolare a comunitatilor umane, integrarea in sistemele generale informationale si crestarea nivelului de civilizatie au fost si sunt posibile prin intermediul transporturilor.

a. Transportul rutier n SUA


America detine primul loc in cadrul transporturilor mondiale, concentrand mai mult de o jumatate din reteaua feroviara si rutiera si din traficul aerian, o jumatate din parcul de autovehicule si peste trei sferturi din pipe-line-uri si gazoducte. Exista insa mari discrepante in ceea ce priveste repartitia teritoriala. America de Nord (SUA si Canada in deosebi) concentrand cea mai mare parte a 2

acestora (peste 4/5). In America de Nord reteaua feroviara depaseste densitatea de 3,5 km/100 km2 (in principal in SUA). America de Nord se remarca prin liniile magistrale, transcontinentale in numar de 5, avand in jur de 6000 km fiecare, intre care Hlifax-Montreal-Toronto-Winnipeg-Calgary-Vancouver si New York-Saint Louis-Oklahoma City-Los Angeles. SUA deine un sistem extins de autostrzi, osele interstatale i drumuri naionale. Majoritatea autostrzilor prevd taxe de drum (toll roads). n SUA transportul cu automobilul este o necesitate, aspect datorat, n principal, distanelor foarte mari dintre localiti. Fiecare stat american are propriile legi i regulamente n privina regimului de trafic auto. n majoritatea statelor americane, limita de vitez maxim legal admis este de 65 mile/or (110 km/or), cu excepia zonelor prevzute cu indicatoare de vitez sub limita normal. Majoritatea statelor americane prevd obligativitatea purtrii centurii de siguran, iar copiii trebuie s cltoreasc numai n scaune special destinate. Se interzice consumul de buturi alcoolice la volan sau conducerea autovehicului sub influena buturilor alcoolice, nerespectarea acestor reguli constituind infraciuni, pedepsite aspru de lege.1 Si in cazul retelei rutiere densitatea e mult mai ridicata in America de Nord ( circa 70 km/100 km2) decat in restul Americii. Se remarca prin prezenta unor magistrale, in primul rand Panamericana (Panamerican Highway/Carretera Panamericana), cea mai lunga din lume (circa 15000 km; peste 27000 km, inclusiv ramificatiile) care strabate America pe latura sa vestica, din NV Alaskai pana in partea de sud a statului Chile, la Puerto Month, leaga practic toate statele din America Continentala, cu exceptia celor din NE Americii de Sud (Guyana, Suriname). In America de Nord exista mai multe magistrale rutiere, atat longitudinale cat si transversale. America de Nord este singura mare regiune a planetei cu serivicii auto regulate pe distante mari (constituind principalul mijloc utilizat in traficul de pasageri interstatal si respectiv interprovincial). America a detinut multa vreme suprematia la parcul de autovehicule ( cu aproape 50% din totalul mondial), in prezent fiind pe locul doi ( cu 36% ) dupa Europa, mentinandu-se totusi pe primul loc la vehicule utilitare ( din parcul mondial), numai 3 tari ( SUA, Canada si Brazilia) concentreaza 90% din totalul autovehiculelor continentului.2

Panamericana
Panamericana (englez PanAmerican Highway , spaniol Carretera
1

http://chicago.mae.ro

Marian C. Matei, Silviu Negut, Ion Nicolae, Caterina Radu, Ioana Vintila Radulescu- Enciclopedia Americilor Editia Meronia , Bucuresti, 2003

Panamericana) este o reea de osele cu un trafic intens de circulaie, care traverseaz continentul american cu mici ntreruperi legnd Alaska de ara de Foc. Reeaua se ntinde pe o lungime de ca. 48.000 km, distana dintre punctele cele mai deprtate din nord i sud fiind de 25.750 km. Panamericana este cea mai lung cale rutier.[1] La Congresul al cincilea al statelor americane din anul 1923 a aprut idea construirii unei magistrale transamericane, hotrrea a fost acceptat i semnat n Buenos Aires la data de 23 decembrie 1936 . n prezent, Panamericana este circulabil, cu excepia unei distane de 90 de km care se ntinde ntreCanalul Panama i nord-vestul Columbiei. O ramificaie important trece i prin Bolivia, Brazilia, Paraguay, Uruguay I Venezuela.3

Top 10 drumuri4

b.Sistemul de ci ferate
In S.U.A., prima magistrala transcontinentala, ce unea orasele New York si San Francisco, a fost data in exploatare in 1872.
In perioada 1840 - 1900 s-au construit retelele feroviare de baza in Europa si America de Nord si a inceput construirea acestora in Asia, Africa, America Latina si Australia, iar lungimea lor a crescut de la 8.640 km, cat era la inceputul perioadei, la 794.000 km, la sfarsitul acesteia.

La nivel mondial, in repartitia geografica a retelei de cai ferate se observa o distributie inegala, ca reflectare a nivelului de dezvoltare economica, o concentrare a cailor ferate. In America de Nord si Centrala (487.000 km) si In Europa, inclusiv C.S.I.(396.000 km), dupa care urmeaza Asia, America de Sud, Africa si Australia.
3 4

http://ro.wikipedia.org
http://www.indexmundi.com

S.U.A. utilizeaza inca in mica masura aceasta cale de transport, doar 39% din marfuri si 0,7% din totalul calatorilor merg cu trenul. Prin lucrari foarte dificile si costisitoare au fost construite cai farate in zone montane de mare altitudine dar si prima cale ferata .subacvatica. intre Europa si Marea Britanie; dintre caile ferate de mare altitudine cele mai .spectaculoase. sunt cele din America de Sud si S.U.A( staia limit Pikes- Peak din S.U.A. care atinge altitudinea maxim de 4.260 m).5 Tarile cu mari suprafete, precum SUA, dispun de retele feroviare cu lungimi considerabile, dar cu densitati reduse. S.U.A., tara care este pe primul loc in lume in privinta lungimii retelei de cale ferata, utilizeaza in mai mica masura aceasta cale de transport; din totalul marfurilor transportate, pe calea ferata au fost traficate 39%, iar din numarul calatorilor, numai 0,7%.6 n 2010, guvernul din SUA a decis sa investeasca 2,4 miliarde de dolari in constructia de cai ferate de mare viteza. In America de Nord, magistralele feroviare construite pe teritoriul S.U.A. strabat tara de la est la vest, de la orasele-porturi la Oceanul Atlantic la cele asezate la Oceanul Pacific, fiind in acelasi timp cai ferate nationale, dar si transcontinentale. Cele mai importante sunt: magistrala New York-Indianapolis-St.LouisAmarillo-Los Angeles, in lungime de 6 350 km; magistrala Boston-Cleveland-Chicago-Minneapolis-Seattle, in lungime de 6 000 km; magistrala Jacksonville-New Orleans-El Paso-Phoenix-Los Angeles, prin sudul S.U.A., din Florida in California, de 5 800 km s.a.7 Metroul din New York City este un sistem de transport rapid aflat n proprietatea oraului New York i administrat de New York City Transit Authority, o agenie subordonat Autoritii de Transport Metropolitan (Metropolitan Transportation Authority, cunoscut i ca MTA New York City Transit). Este una din cele mai vechi i mai mari sisteme de transport public din lume, cu 468 de staii n funciune (423 de staii dac staiile conectate sunt numrate ca staii singulare), 369 de kilometri de linii, traduse n 1056 de kilometri de cale ferat sau 1355 de kilometri incluznd i liniile auxiliare. n anul 2009 metroul a transportat peste 1579 de milioane de persoane, n medie peste 5 milioane n zilele de lucru, 2,9 milioane smbta i 2,2 milioane duminica. Metroul din New York City transport mai puini pasageri anual dect metrourile din Tokyo, Moscova i Seul, dar mai muli pasageri dect toate sistemele asemntoare din Statele Unite ale Americii la un loc. Este unul din cele 4 sisteme de transport rapid - PATH din Hudson, L din Chicago i PATCO New Jersey - care ofer servicii 24 de ore zilnic, 365 de zile pe an. Staiile metroului din New York sunt situate n cartierele Manhattan, Brooklyn, Queens i Bronx. Toate liniile de metrou trec prin Manhattan cu excepia liniilor Franklin Avenue Shuttle n Brooklyn, Rockaway Park Shuttle n Queens i Brooklyn-Queens Crosstown Local care face legtura numai ntre Brooklyn i Queens. Toate cele 468 de staii funcioneaz fr ntrerupere timp de 24 de ore pe zi.

5 6 7

http://www.referatele.com

http://www.scritube.com/economie/transporturi/
http://www.scrigroup.com

n anul 2005 metroul din New York City a nregistrat un record privind numrul de pasageri transportai, pentru prima dat n 50 de ani a avut 1,45 de miliarde de cltori. Tendina de cretere a numrului de pasageri a continuat pn n 2008. MTA a apreciat c folosirea metroului a crescut cu 6,8 procente n ianuarie i februarie din cauza creterii preului la benzin care i-a determinat pe pasageri s foloseasc transportul n comun n locul autoturismelor. Conform informaiilor oferite de Departamentul de Stat pentru Energie, consumul de energie al metroului din New York City a fost de 2289kJ/pasager km, n timp ce consumul de energie pentru transportul cu autoturismul este de 2427 kJ/pasager km. Rezultatele furnizate pentru autoturisme sunt mai mari dect media Statelor Unite. S conduci o main n New York City este mai puin eficient din cauza mediului foarte urbanizat. Multe magistrale i staii au servicii locale i expres. Aceste magistrale au 3 sau 4 linii de cale ferat: n mod obinuit cele dou exterioare sunt folosite de trenurile locale, iar una sau dou linii interioare sunt folosite de tenurile expres. Staiile prin care trec trenurile expres sunt de regul puncte mari de transfer sau de destinaie. Magistrala BMT Jamaica folosete un sistem n care pe anumite poriuni trenurile nu opresc n toate staiile n timpul orelor de vrf. Astfel, dac dou trenuri merg n aceeai direcie, fiecare va opri n alte staii. 8

Top 10 lungime a cilor ferate9

8 9

http://ro.wikipedia.org http://www.indexmundi.com

c.Transportul Aerian
Transporturile aeriene reprezinta o componenta importanta a economiei mondiale si joaca un rol deosebit in desfasurarea activitatii turistice; prin evolutia lor spectaculoasa prin avantajele pe care le ofera in privinta vitezei de deplasare si a confortului ele stimuleaza calatoriile, contribuind totodata, la deschiderea de noi piete, de regula, indepartate de tarile generatoare de turisti si inaccesibile cu alte mijloace de transport. Aeroporturile reprezinta punctele de convergenta ale navigatiei aeriene, ele fiind amplasate tot mai departe de orase pentru a le feri de poluarea fonica si asigura complexele operatiuni de zbor. Serviciile de transport aerian se plaseaza printre cele mai dinamice forme de transport turistic, fiind utilizate cu precadere pe distante lungi si foarte lungi. Studiile consemneaza ca avionul folosit ca mijloc de deplasare intr-un procent de 50% pe distante intre 1000 si 4000 km si aproape in exclusivitate pe cele ce depasesc 4000 km.10 Si in privinta transporturilor aeriene America joaca un rol important concentrand jumatate din volumul traficului mondial (90% revenind SUA). Rutele cele mai fregventate sunt cele dintre America de Nord si Europa (25-30 curse regulate/zi).Mai mult de jumatate din aeroporturile cu un trafic de peste 5 milioane de pasageri anual (inclusiv cele mai mari in domeniu! Atlanta-80,2 mil pasageri, Chicago OHare-72,2 mil pasageri, Los Angeles International-62,6 mil pasageri, plus DallasForth Worth-60,7 mil) si aproape jumatate (7 din 15) din cele cu cel mai mare trafic de marfuri ( de peste 1 mil de tone anual): Memphis (2,5 mil tone-locul 1 pe glob) , Los Angeles International(2,3 mil tone-locul 3) , New York-Kennedy (1,9 mil tone-locul 6), Miami(1,6 mil tone-locul 9), Chicago OHare (1,6 mil tone-locul 10),s.a, toate in SUA.11 Aeroportul International Denver, cunoscut sub numele de DIA, ocupa numarul 5 intre cele mai aglomerate aeroporturi din Statele Unite ale Americii, situandu-se in Denver, Colorado. Acest aeroport este, de asemenea, cel mai mare aeroport international din America. Mai mult decat atat, a castigat titlul de al treilea aeroport din lume ca si catering pentru zborurile internationale. Aeroportul Denver are una dintre cele mai lungi benzi rulante din Statele Unite.

Aeroportul International Dallas sau Fort Worth este ocupa pozitia a 4 intre cele mai aglomerate aeroporturi din SUA si cel mai aglomerat din Texas. Este localizat intre orasele Dallas si
10

http://www.scritube.com Marian C. Matei, Silviu Negut, Ion Nicolae, Caterina Radu, Ioana Vintila Radulescu- Enciclopedia Americilor Editia Meronia , Bucuresti, 2003
11

Forth Worth din Texas. Astfel, aeroportul serveste nu unul, ci doua zone metropolitane, Dallas si Fort Worth.

n topul celor mai aglomerate aeroporturi, urmeaz Aeroportul International Los Angeles i Aeroportul International O'Hare. Aeroportul International O'Hare este cunoscut sub mai multe denumiri: Aeroportul International Chicago O'Hare, Aeroportul International O'Hare Field si, de asemenea, O'Hare. Situat in coltul de nord-vest din Chicago, Illinois, acest aeroport este primul dintre companiile aeriene din SUA, care il folosesc ca si punct central. Astfel ocupa pozitia a doua intre cele mai aglomerate aeroporturi din SUA.12 OHare Airport Chicago este al treilea cel mai aglomerat din lume cu 66,6 milioane de pasageri, n cretere cu 3,3% fa de 2009. 13

12 13

http://www.roportal.ro http://www.travelmix.ro

Top 10 Aeroporturi

d.Transporturile navale(maritime i fluviale) Fluviale


Navigatia pe fluvii, canale si lacuri se face cu slepuri si vase care ating tonaje diferite, in functie de adancimea senalului navigabil. Cele mai importante sisteme de navigatie nationale sunt Volga (Rusia), Mississippi (S.U.A.), iar cu caracter international Rhinul, Dunarea, Oder-Elba si Marile Lacuri-St.Lawrence.

Sistemul Mississippi (S.U.A.), format din fluviul cu acelasi nume, navigabil de la Saint Paul, afluentii sai Ohio, Missouri, Arkansas, Tennessee, canalul Erie (inaugurat in 1825), canalul Welland prin lacul Ontario (1833) constituie o adevarata axa de legatura intre marile campii si sudul maritim. Un trafic mai redus se inregistreaza pe fluviile Columbia, Sacramento si San Joaquin, datorita profilului lor longitudinal foarte neregulat, ceea ce le face navigabile numai pe cursurile inferioare. In S.U.A., transportul fluvial de marfuri reprezinta 12% din totalul transporturilor. Maritime Capacitatea flotei comerciale mondiale este alcatuita in proportie de 60% din nave pentru transportul petrolului. Marfurile incarcate/descarcate in porturile maritime au inregistrat, n S.U.A. (650 mil.t). Porturile reprezint elemente de infrastructur eseniale pentru derularea comerului internaional.14 Porturile americane moderne si dispunand de spatii largi pot manipula circa un miliard de tone/an de marfuri. Cele mai multe sunt specializate pe anumite tipuri de marfuri: petrol, minereuri, fructe tropicale, containere. Printre marile porturi ale S.U.A., care inregistreaza un trafic mai mare de 30 mil. t/an (in total 16) sunt: New York, Hampton Roads, Corpus Christi, New Orleans (la Golful Mexic), pe tarmul Oceanului Atlantic, Los Angeles pe cel al Pacificului. Porturile atlantice ale Americii de Nord sunt puncte de plecare ale rutelor maritime catre tarile Americii de Sud, catre porturile europene si africane, iar prin Canalul Panama (11 027 nave cu 163,08 mil.t marfuri) pe o cale mult scurtata catre Asia si Oceania. America desi dispune de cateva dintre cele mai mari concentrari portuare de pe glob (pe tarmul Atlantic al SUA in regiunea marilor lacuri si a fluviului Sf. Laurentiu, in jurul golfului Mexic, s.a) nu detine o pondere insemnata in flota comerciala maritima mondiala.15 Printre principalele porturi ale SUA se numr New York Harbor. Golful New York, descoperit de Verrazano in 1524, este unul dintre cele mai mari porturi naturale din lume. In secolul al XVII-lea, primii imigranti olandezi i-au recunoscut importanta strategica si, conform legendei, un negustor german ar fi facut un troc decisiv cu indienii Algonquin: un pumn de margele contra insulei situate in centrul golfului pe care bastinasii il numeau Mana-

14

http://ro.scribd.com
15

Marian C. Matei, Silviu Negut, Ion Nicolae, Caterina Radu, Ioana Vintila RadulescuEnciclopedia Americilor Editia Meronia , Bucuresti, 2003

10

Hatta. Inconjurat de apa, viitorul oras New York a devenit rapid unul dintre cele mai mari centre comerciale din lume. Golful San Francisco. Istoria Port dateaza din primii ani de statalitate ai Californiei. Cum Gold Rush atragea sute de nave din intreaga lume in portul din San Francisco, in 1863 s-a infiintat o Comisie de stat pentru a imbunatati portul orasului. Malul sau a devenit o zona industriala a cheiurilor, a terminalelor de cale ferata si a depozitelor. Odata cu izbucnirea celui de al doilea razboi mondial, San Francisco a devenit un centru de logistica militara: trupe, echipamente si accesorii plecau din port pentru a sprijini Pacificul. Industria navala a inflorit prin constructii si reparari navale. In anii 1950, San Francisco a continuat sa fie cel mai important port de pe coasta de vest. Pearl Harbor. 2.4 milioane de pasageri si 65, 000 de nave se plimba dinspre si catre Ford Island sau alte locatii. Pearl Harbor sau portul perlelor" este baza navala americana in Oceanul Pacific.

11

Top 10 ci navigabile16

e.Transporturile speciale(transport pe cablu, conducte, etc.)


America detine suprematia mondiala in privinta transporturilor speciale (75% din pipe-lineuri si 80% din gazoducte, cea mai mare parte revenind SUA). SUA ocupa locul 1 in privinta comunicatiilor spatiale, la distanta mare fata de ceilalti candidati (Federatia Rusa, China, Japonia, s.a).17 Activitatile aerospatiale constituie un domeniu aparte al transporturilor, un domeniu in care se remarca S.U.A. si C.S.I., alaturi de care se inscriu si Franta, Marea Britanie, China, India, Japonia, Brazilia s.a. Un rol important il au cercetarea resurselor si comunicatiile cuajutorul satelitilor, programe care solicita mari investitii si o tehnologie pe care in prezent numai tarile amintite o detin. Oleoducte. Retele lungi se gsesc n Europa si n America de Nord, si transport petrolul de la centrle de expoatare la cele de prelucrare, iar centrul de prelucrare se poate afla n alt tar dect cea din care exrage titeiul.

16

http://www.indexmundi.com
17

Marian C. Matei, Silviu Negut, Ion Nicolae, Caterina Radu, Ioana Vintila RadulescuEnciclopedia Americilor Editia Meronia , Bucuresti, 2003

12

Canada
Canada este de dimensiune, cea mai mare tar din America de Nord , a doua n lume (dupa Rusia ). Renumita n lume pentru peisajul su vast, de neatins, amestec unic de culturi si de istorie cu multiple fatete.Canada este o destinatie turistic major si una dintre cele mai bogate tri din lume.

a.Transportul rutier in Canada Canada dispune de o reea dezvoltat de drumuri, cu o lungime total de 1,4 mil. km, din care cca. 500 mii km drumuri asfaltate (care includ i cei 17.000 km de

13

autostrazi). Principala cale rutier a arii este autostrada Transcanadian Highway care strbate Canada aproximativ de la est la vest. Cea mai important autostrad care leag Ontario cu Quebec este Hwy 401 (cca. 900 km.). Este esentiala detinerea unui autoturism la deplasarea in interiorul Canadei,unele zone sau chiar localitati neavand trotuare pentru circulatie pietonala, ci doar sosele, iar distantele sunt apreciabile fata de orice dimensiune europeana (ex. Toronto detine cea mai lunga strada din lume, Yonge de cca. 1200 km. lungime; ea imparte orasul in doua districte, cel de Est si cel de Vest, numerotatia fiind identica, doar districtul diferind).

Un alt aspect legat de sosele este fenomenul de commuters (navetisti). Sute de mii de persoane, zilnic, circula mai ales pe sosele, uneori si 2-3 ore/zi, spre si dinspre serviciu. Acest lucru face ca aglomeratia la orele de varf (rush hour), chiar si pe cele mai largi autostrazi (high way) sa fie maxima si un drum de doar cativa km sa fie parcurs in ore.

14

Compararea tar Drumuri Locul ar Drumuri (km) 1 Statele Unite 6506204 2 China 3860800 3 India 3320410 4 Brazilia 1751868 5 Japonia 1210251 6 Canada 1042300 7 Rusia 982000

b.Transportul de cai ferate

Cu 48,000 km de linie, Canada are una dintre cele mai mari retele feroviare din lume. Reglementrile privind transportul in Canada, standardele si programele de lucru pentru a face sistemul nostru feroviar n conditii de sigurant, accesibile, competitive si mai responsabil fat de mediu. Canada este cel mai eficient transportator feroviar din America de Nord. Sistemul canadian de transport feroviar de marf n primul rnd, are prioritate fat de calea ferat de utilizare, de aceea trenurile de cltori sunt uneori ntrziate. Tara detine dou mari companii feroviare, Cai ferate national si Canadian Pacific Railway, transformate pentru prestarea serviciilor de transport , n 1978 . Montreal , Toronto , si Vancouver au sisteme de navetisti feroviare,dar exist, de asemenea, un numr mare de companii care ofera servicii de croazier n primul rnd orientate spre obiective turistice si excursii. Amtrak are patru linii de cale ferat ntre SUA si Canada. Feroviar a jucat un rol important n istoria Canadei.Cele mai mari dou companii feroviare, Canadian Pacific Railway (CP) si Canadian National de Ci Ferate (CN) transporta, nu numai bunurile ci si pasagerii sunt transportati pe calea ferat, de care serveste cele mai importante orase. Reteaua British Columbia feroviar joac un rol critic n sistemul de transport de marf in Vestul Canadei. Canadian National, Canadian Pacific Railway, si Burlington Northern Santa Fe sunt cele trei cai ferate principale care opereaz n British Columbia. Transportul in Canada reglementeaz cile ferate inter-provinciale sau internationale,iar in acest moment mai reglementeaz si cincisprezece ci ferate din regiunea Pacificului.Trenurile sunt folosite de putini canadieni, deoarece cltoria cu trenul este extrem de costisitoare. Pentru distante mai lungi, folosesc fie autobuzul (de exemplu, Greyhound) sau avionul.

15

Compararea tar Cai ferate Locul 1 2 3 4 5 6 7 tar Statele Unite Rusia China India Canada Germania Australia Cile Ferate (km) 224792 87157 86000 63974 46552 41981 38445

c.Transportul aerian

Canada are 26 aeroporturi, ca parte a sistemului national de aeroporturi detine 726 aeroporturi certificate care s sprijine programate si non-programate zboruri si 1.700 de aerodromuri care decolri si aterizri de sprijin. Transportul in Canada stabileste si ntreste securitatea aeroporturilor si toate standardele de securitate, precum si certific si reglementeaz toate aeroporturile. Canada Sistemului National de Aeroporturi ocup n prezent 95 la sut din transportul aerian n Canada. Aceste aeroporturi in cea mai mare parte este detinut de catre Sistemul National al Canadei si gestionate de ctre autorittile aeroportuare canadiene. Au zboruri n ntreaga lume si sunt

16

importante pentru industriile comerciale si de cltorie, prosperitatea national si competitivitatea international.

Principalele aeroporturi internaionale:Toronto (Pearson), Montreal (Pierre Eliot Trudeau) i Vancouver. Timpul de zbor de la o coasta la alta este de cca. 7 ore. ntre Montreal i Toronto timpul de zbor este de o or i jumtate, iar ntre Montreal i Vancouver de ase ore. Canada deine 10 aeroporturi internaionale. Aeroporturile canadiene asigur un trafic de peste 60 milioane de pasageri. Orasul Toronto mai detine un aeroport, Toronto City Center Airport, sau Porter Airport,dar care nu poate fi vizualizat de agentii turistici on-line. Asta deoarece el nu detine anumite avize interne, fiind contestat de populatia orasului, din cauza poluarii aerului si a zgomotului care se inregistreaza. La acest aeroport se ajunge cu un ferry boat, care face cea mai scurta cursa din lume (121 m). Aeroportul acesta este foarte util oamenilor de afaceri, fiind localizat practic in centrulorasului Toronto, celalalt mare aeroport international, Pearson, fiind la o distanta de cca. 30 km de centru. De aici se opereaza curse private cu aparate de zbor mici si curse interne cu aparate mari.

17

Compararea tar Aeroporturi Locul 1 2 3 4 5 6 7 tar Statele Unite Brazilia Mexic Canada Rusia Argentina Bolivia Aeroporturi 15079 4105 1724 1453 1218 1149 865

d.Transportul naval(maritim si fluvial) Transportul maritin al Canadei serveste la operatiunile comerciale de pescuit, nave maritime de marf si nave de croazier. Transportul in Canada detine si administreaza mai multe porturi publice. Dispune de peste 24 porturi mari, amplasate inclusiv pe fluviul St. Lawrence care leag pieele interne din America de Nord cu Oceanul Atlantic. Principalele porturi canadiene sunt: Vancouver (pe coasta de vest), Toronto, Montreal i Thunder Bay (legate de calea maritim St.Lawrence), Halifax (Nova Scotia) i Saint John (New Brunswick) de pe coasta de est. Principala poart de intrare a mrfurilor romneti n Canada este Portul Montreal.

British Columbia este poarta de acces a Canadei cu Pacificul. Transportul maritim in Canada asigur functionarea n sigurant a transportului maritim comercial de ctre ofiterii de certificare si echipajele de pe navele de inspectie si canadiene, nave strine care intr n apele noastre de pavilion pentru a se asigura c sunt n conformitate cu sigurante stricte si anti-poluare standarde. Transportul in Canada reglementeaz, de asemenea, nava de pasageri de sigurant n British Columbia, de la brci mici, la nave mari precum Ferries BC. Transportul in Canada este responsabil n temeiul Transport Canada Actul de a asigura n conditii de sigurant si responsabil fat de mediu operatiunilor comerciale marine, si Canada Marine Act , pentru a supraveghea porturile din Canada. Portul Vancouver este cel mai aglomerat din Canada, avand peste 70 de milioane de tone de marf anual, precum si portul de Prince Rupert care ofer Americii de Nord o trecere mai scurt si mai eficient a terenurilor la piesele asiatice. Servicii de transport marine din Canada (de exemplu, certificarea si examinarea ofiterilor si echipajului, sntate si securitate ocupational marin, registrul navelor, etc) pot fi accesate prin intermediul nostru Transporturi Centre Canada n Nanaimo, Rupert Prince, Vancouver, si Victoria. n

18

conformitate cu politica guvernului federal National Marine, Transport Canada este transferul de proprietate din porturile sale regionale / locale la interesele locale. e. Conducte magistrale Pentru transportul petrolului i produselor petroliere, Canada dispune de o retea de conducte de 23.564 km, iar pentru transportul gazelor naturale lungimea reelei de conducte este de 74.980 km.

19

Mexic
Mexic este o tar situat n America de nord, mrginit de Statele Unite ale Americii la nord si Belize si Guatemala la sud. Este cea mai nordic tar din America Latin si cea mai populat tar vorbitoare de spaniol din lume. ntruct Mexic este de fapt o republic federal, numele oficial complet este Statele Unite Mexicane (Estados Unidos Mexicanos). Tara este frecvent numit Republica Mexican (Repblica Mexicana) desi acesta nu este titlul recunoscut oficial.

Pozitia geografica Statul este situate in sudul Americii de Nord, cu deschidere la Oceanul Pacific in vest si Oceanul Atlantic in est (Golful Mexic,Marea Caraibilor).

20

Vecinii
Asezat in extremitatea sudica a Americii de Nord, se invecineaza la nord cu S.U.A, la vest si sud cu Oceanul Pacific,la est cu Golful Mexic iar la sud-est cu Belize , Guatemala si Marea Caraibelor.

Suprafaa: 1.972.547 km2 . Populaia: 87.987.051 locuitori.


Densitatea: 41 locuitori / km2. Capitala si cel mai mare oras: Mexico, 9.191.295 locuitori.

Limba oficiala: Spaniola Produse importate: Produse din industria masinilor, cereale, lapte praf, piese de
autoturisme si autocamioane.

Produse exportate: Titei, bumbac, produse din industria de maini, zahar, roii, cafea,
creveti.

Moneda oficiala: Peso 1 peso = 100 centavos. Forma de stat: Republica federativa. Capitala: Ciudad de Mexico

21

Cu o cultura si o geografie variate, Mexicul este o tara a contrastelor, cu ceva pe gustul fiecaruia: orase coloniale si centre urbane moderne, zone arheologice, rezervatii naturale, si nu in ultimul rand plaje faimoase, ca cele de la Acapulco si Cancun. O destinatie potrivita pentru toate gusturile si bugetele, cu un sistem de comunicare dezvoltat: aeroporturi internationale moderne, autostrazi catre cele mai importantedestinatii turistice, transport maritim intern si international. Pe langa toate acestea, Mexic este un loc ideal pentru cumparaturi, un paradis al gastronomiei si al distractiilor, odestinatie fascinanta, de neuitat.In acelasi timp cu binefacerile civilizatiei moderne Mexicul ofera in acelasi timp si o vasta mostenire culturala: o lume inca nedescoperita - civilizatia Maya.

Ciudad de Mexico
- capitala Mexicului este un oras remarcabil cu o cultura veche de 3000 ani, fiind cel mai vechi oras din Emisfera Vestica. Este asezat pe vechea albie a unui lac larg de 7500 metri fiind inconjurat de munti.Doar cateva orase din lume pot concura cu grandoarea acestui oras, cu un istoric ce imbina culturi ale erei PreColumbiene, colonizarii Europene si erei moderne in final. Orasul Mexico City este orasul pe care civilizatia Azteca l-a dezvoltat in asa masura, incat era cel mai mare si mai remarcabil oras al civilizatiei secolului al16 lea.

Modaliti de cltorie i de transport


Infrastructura transporturilor Cele mai practicate moduri de a cltori n Mexic este cu autobuzul, cuautoturismul sau cu avionul. Transportul de pasageri cu trenul este aproape inexistent.Cele mai folosite rute interne: General Baja Highway Considerations Tijuana - Mexicali (Mex-2) Tijuana - Cabo San Lucas (Mex-1) Mexicali - San Felipe (Mex-5) Ensenada - Crucero de Trinidad (Mex-3)

22

Transportul aerian
In Mexic sunt dou mari aeroporturi internationale - Benito Jurez n Mexico City i Cancn n Yucatn. n Cancn merg de la aeroport ctre hoteluri minibusuri colectivo aproximativ la fiecare 30 de minute. Aeroporturi mai mici dar tot internaionale sunt n Cozumelo (la 5 minute de San Miguel) i n Mrida. i aici este asigurat transportul de la aeroport n ora de ctre minibusuri sau taxiuri marcate cu transportacin terrestre. n ambele cazuri de transport trebuie s v achiziionai bilete din hala aeroportului. n ceea ce privete aeroporturile interne, reeaua acestor linii aeriene este destul de dens, i astfel ofer un mod comod de transport pe teritoriul Mexicului.

Aeroportul Internaional Benito Juarez


Aeroportul International Benito Juarez este situat la sud -est de orasul Mexic si este cel mai important aeroport al Mexicului si al doilea aeroport al Americii Latine dupa aeroportul So Paulo-Guarulhos. Acesta se ocupa cu zborurile interne i internaionale din America de Nord, America Central i Caraibe, America de Sud, Europa i Asia. Aeroportul Internaional Adolfo Lopez Mateos se afla la 50 km sud-vest, n oraul Toluca si este folosit, n special, pentru cursele interne,spre Monterrey, Cancun, Guadalajara, Tijuana.Accesul de la aeroport spre ora este asigurat de linii de autobuz, metrou i taxi.

Transportul ferovier i nautic


Cile ferate din Mexic au o lungime de peste 17.000 kilometri, dar n mare parte sunt folosite pentru transport de mrfuri. Doar calea ferat din Yucatn ce traverseaz munii Sierra Tarahumara, este dedicat transportului de persoane. Circul pe aici n fiecare zi Copper Canyon Express, care acoper distana dintre Los Mochis i Chihuaha n 15 ore.

23

i transportul nautic din Mexic i are propriul loc. Cele mai renumite porturi sunt Acapulco, Altamira, Manzanillo, Coatzacoalcos, Ensenada, Tampico, Topolobampo, Guaymas, La Paz, Lazaro Cardenas, Mazatlan, Morro Redondo, Progreso, Salina Cruz, Tuxpan i Veracruz. n ntregul Mexic exist un numr destul de mare de ruri i canale navigabile. Mergei cu brcua pe lacul Catemaco sau pe canionul Sumidero, i cu siguran nu vei fi dezamgii. Din peninsula Yucatn, mai exact din portul Puerto Jurez, care este situat la 10 minute de centrul Cancunului, pleac la fiecare jumtate de or traiecte ctre Isla Mujeres.

Autobuzele
Transportul cu autobuzul este cel mai ieftin, motiv pentru care este i cel mai folosit. Dac vei merge cu o linie n afara oraului v recomandm s folosii mai degrab clasa nti de lux, ntruct aceste autobuze au aer condiionat i scaune foarte comode, n acelai timp beneficiaz i de WC. n peninsula Yucatn merg autobuze locale din Cancn n Mrida, Playa del Carmen i Tulm. Diverse companii opereaza pe diverse rute, in general dupa regiune, sunt usor accesibile si puteti ajunge aproape peste tot unde va doriti. Autobuzele sunt adesea singura modalitate de a calatori din orasele mari la alte orase sau sate mai mici din imprejurimi. Exista in principal doua clase de autobuz, prima clasa (Primera) si a doua (Segunda), totusi exista unele diferente. Autobuze de prima clasa au clipuri video, locuri rezervate si aer conditionat, cu toate acestea, in mod progresiv mai multe linii de categoria a doua au inceput sa dispuna de toate acestea. Diferentele cele mai importante vor fi la tarifele si la numarul opririlor; in mod contrar, autobuze de clasa a doua au mai multe opriri si, prin urmare, le ia mai mult pentru a ajunge acolo unde doriti sa mergeti. O multime de oameni prefera autobuzele clasa intai pentru orice distanta semnificativ de lunga si clasa a doua pentru excursii scurte sau daca destinatia este prea mica pentru autobuzele de prima clasa ca sa opreasca, dar nu ar trebui sa excludeti definitiv calatoria cu clasa a doua chiar daca pare mai dezavantajoasa; de asemenea, trebuie sa luati in considerare faptul ca aerul conditionat nu este neaparat un avantaj; nu este nimic mai incomod decat un autobuz cu ferestrele inchise si cu un aparat de aer conditionat defect. Companiile de autobuz care furnizeaza aceste servicii de prima clasa sunt cu adevarat profesioniste si personalul este intotdeauna perfect imbracat in uniforma si foarte politicos; autobuze sunt punctuale si au rute directe. n ceea ce privete transportul urban, liniile de autobuz copiaz clasele principale i strzile oraelor mai mari, motiv pentru care vei ajunge cu aceste autobuze practic n orice parte a oraului, att la distracie ct i la monumente. n Mexico City circul i metroul v recomandm s folosii i acest mijloc de transport.

24

Taxi
Taxiurile din Mexico City sunt n mare parte verzi de tip Volkswagen, sau roii de tip Nissan. Taxiurile de la aroport sunt albe cu un simbol negru al avionului pe fond galben. Biletul achiziionat la casa corespunztoare din hala aeroportului trebuie doar sa l predai oferului de taxi. Printre cele mai scumpe servicii de taxi se numr cele de la hoteluri. n Cancn sunt n zona turistic taxiuri verzi-albe, pe care le putei opri pe strad sau s le comandai la hotel. Preurile acestor taxiuri sunt stabilite anterior i le putei afla la hotel sau la informaiile turistice.

nchirieri autoturisme
Dac vei dori s nchiriai n Mexic un autoturism, vei avea nevoie s prezentai un paaport valabil cu viz i carnetul de conducere. Se pltete exclusiv cu cartea de credit iar oferul trebuie s aib vrsta minim de 21 ani (la unele nchirieri limita de vrst este chiar 25 ani). Companii de nchirieri maini sunt mai mult dect suficiente, mai ales n staiunile turistice. Cnd vei nchiria o main, v recomandm s citii termenii i condiiile, starea mainii i limitele asigurrii mai ales mpotriva furtului, accident sau avariere. Verificai dac n pre este inclus un numr nelimitat de kilometri i asigurai-v ceea ce nu este inclus n pre. Preul pentru nchirierea mainii pentru o zi se nvrte n jurul sumei de 70 USD, iar nchirierea pentru mai multe zile este de obicei mai avantajoas.

25

Bibliografie
Marian C. Matei, Silviu Negut, Ion Nicolae, Caterina Radu, Ioana Vintila RadulescuEnciclopedia Americilor Editia Meronia , Bucuresti, 2003 http://ro.wikipedia.org http://www.referatele.com http://ro.scribd.com http://www.scritube.com http://www.scrigroup.com http://www.roportal.ro http://www.travelmix.ro http://www.indexmundi.com www.tc.gc.ca/eng/air-menu.htm

26