Cum folosim cenușa în grădină Trimiteţi prin e-mail Postaţi pe blog!Distribuiţi pe TwitterDistribuiţi pe Facebook Cum adica, ce vorba e aia „Imi pun cenusa in cap !” ? Eu ma consider suficient de normal, asa ca prefer sa o arunc în gradină, la flori. Nici nu va inchipuiti ce puteti face cu acest „nimic”, de care vrem sa scapam oricum, dupa ce ne-am bucurat de focul din semineu. Cenusa este un ingrasamant natural perfect, care improspateaza pamantul din orice gradina. Marele Mendeleev a gasit in cenusa nu mai putin de 74 (ati citit bine !) de elemente, din care nu lipsesc potasiu, fosfor, calciu, magneziu, fier, sulf, zinc. Acestea enumerate ajuta pamantul, il fac mai permisiv, oricat de „acru” ar fi el. In plus, componente ca bor, mangan, cupru, zinc, dau avant pomilor fructiferi si arbustilor. Proprietăţile cenuşei Mai intai, cateva observatii. Cenuşă mai multă „lasă”, nu trunchiul sau ramurile, cum s-ar crede, ci coaja si frunzişul. Felurite esenţe, lasă în urma lor şi o cantitate diferită de cenuşă. Vârsta lemnului, are şi ea importanţa ei. Apoi, din punct de vedere al conţinutului de elemente benefice, cea mai mare cantitate de potasiu o găsim în cenuşa provenită de la tulpinile de floarea soarelui (35-38%!), de la resturile vegetale (17,9%) urmată de cea provenită de la esenţele de foioase (14%), pe câtă vreme în cea de răşinoase – doar 3-7%. Cenuşa provenită de la oase se remarcă printrun conţinut important de elemente fosfo-potasice. Aceste tipuri de cenuşă sunt prielnice pentru aproape toate culturile pe care le adăpostim în ograda noastră: legume, fructe, flori. În schimb, cenuşa de turbă, săracă în elemente hrănitoare, ar fi bine s-o amestecăm cu compost, sau, în cel mai bun caz, s-o punem la treabă când e vorba de amendarea solului cu calciu (această cenuşă având o concentraţie de 15% calcar) şi atât. NU e indicat s-o utilizăm in stare pură, deoarece putem face mai mult rău decât bine. Nu întâmplător am adus în discuţie şi acest lucru, pentru că, mulţi consideră cenuşa neprietenoasă şi spun cam aşa: „aveti grija cu cenusa, pentru ca are efecte benefice pe termen scurt, dar pe termen lung va stricati gradina, documentati-va mai mult despre efectul cenusei asupra pamantului”. Asa ca e bine sa scormonim putin… in cenusa. Ce „NU” Vorbim mai curând de cantitatea înglobată, decât de durata de administrare. Datorită faptului că cenuşa conţine un procent însemnat de calciu, ea are proprietatea de a îndulci pământul, sau, în limbaj mai sec – creşte reacţia alcalină a substratului. Acest lucru face greoaie trecerea şi pătrunderea elementelor hrănitoare din sol în plante; de aceea, îngrăşămintele, care conţin azot (bălegar, găinaţ de pasăre, fecale, sulfat de amoniu, uree, etc.), nu se vor aplica laolaltă cu cenuşa, ci la o distanţă de cel puţin o lună după ce am prăfuit cu ea. Din acelaşi motiv cenuşa nu va fi folosită nici în preajma plantelor acidofile (azalee, camelii, rhododendroni, hydrangeea, afin, merişor, răchiţele, erica, calluna, conifere) şi nici pe solurile cu pH7 şi peste. Cenuşa se adauga o dată la 2-4 ani, cca. 100-200gr./m2. Teoretic, cam asta ar fi norma. In cantitati mici se poate adauga insa anual, ca ingrasamant foliar. Nu se foloseste cenusa provenita de la diverse surse care contin „chimicale”. Ce „DA” Prin continutul bogat de calciu cenusa „inmoaie” pamantul acid. Pentru asta vom folosi la metrul pătrat cam 0,700 kg. – 1,5 kg. de cenuşă de lemn, sau 1,5 kg.– 3 kg. din cea provenită de la resturi vegetale, iarbă sau buruieni, pe care o adâncim la cel mult 10 cm. La pământurile greoaie (lutoase, argiloase) cenuşa va fi încorporată atât la săparea din toamnă cât şi la cea din primăvară. Săparea va trebui să fie la adâncime de 30, chiar 40 cm! Pe solurile nisipoase, uşoare, aplicăm cenuşă doar primăvara. Cenuşa nu conţine clor. Aceasta afirmatie o face să fie foarte apreciată in cazul multor culturi: castraveţi, roşii, varza cu toate neamurile ei, mazăre, fasole, cartofi, dovlecei, ardei, vinete, rădăcinoase, dar şi căpşuni, arbuşti şi pomi fructiferi. Desigur, florile anuale, dar şi cele perene sunt mari amatoare de zguri vegetale. Prăfuiţi, sau înglobaţi cenuşa, de jur-împrejurul tufelor de bujori. Ei fac parte dintre plantele – egoist, care nu dau nimic, ci doar consumă, aşa că un astfel de tratament va fi foarte apreciat şi de plante dar şi de pământul care nu va mai fi secătuit. Cum se aplică: 1. Sub formă de „apă de cenuşă” Mod de preparare I: 500 gr de cenuşă opărim cu 5 l apă fiartă, sau fierbem 15 minute; lăsăm să se limpezească (decanteze), scurgem apa limpezită şi adăugăm încă 5 l de apă „stată”, adică, apă de ploaie, sau nu, stată în soare pănă se încălzeşte. Mod de preparare II: luăm o găleată de 10l, punem cenuşă cam pe sfert şi adăugăm apoi, peste ea, apă, aproape de plin. Lăsăm acoperit, afară, cam 1 săptămână – 10 zile. Scurgem apa limpede, adăugăm apă pănă la 10 l şi folosim. Peste cenuşa rămasă mai putem pune apă şi folosi încă de vreo două ori, numai că, în felul acestea, fireşte, concentraţia va fi mai slabă), pulverizand pe suprafaţa solului, sau, direct, pe plante. 2. Sub formă de praf: o presărăm de jur-împrejurul culturilor; va trebui, totuşi, avut grijă s-o încorporăm, udând bine în urma ei, ca s-o fixăm şi la propriu (să no zboare vânturile mai agitate), şi la figurat (ca să ajungă mai usor la plante). 3. Direct în lăcaşurile de plantare la momentul transplantării sau al plantării la locul definitiv. Echivalente: 1 lingură = 6 gr. cenuşă; 1 pahar de 200ml = 100gr cenuşă; un borcan de 500 ml = 250 gr cenuşă; 1borcan de un litru = 500 gr. cenuşă. Aplicare: • răsad de legume – se recomandă – 8 – 10 gr în lăcaş; adica o lingură, iar în timp, până la plantarea la locul definitiv, mai pun apă de cenuşă • castraveţi, dovlecei, patisson – se recomandă – 6 – 12 gr în lăcaş; deci vreo 2 linguri rase • cartof – se recomandă – 60 – 100 gr; adica un pahar de 200ml. Pudrand tufele după ploi sau după stropire(ca să se prindă mai bine cenuşa de frunze), gandacul de Colorado nu le va mai ataca. • mazăre – se recomandă -15 – 20 gr; adica în fiecare cuib cam 2-3 linguri cu vârf . Pudratul este nelipsit, mai ales după ploi. • ardei gras, vinete, roşii – se recomandă – 18 gr în locaş, deci cam 3 linguri bune; după fiecare ploaie se pudreaza peste frunze şi rod, astfel ca ciuperca să nu se prindă de ele. • varză – la plantare cam o lingură, iar peste vară se pudreaza de jur-împrejur pentru a nu permite melcilor şi limacşilor să-şi croiască drum la planta, dar şi peste ea, anume ca marele fluture alb să nu se aşeze pe foile ei. În plus, prin metoda aceasta, primeşte şi hrană. • căpşuni, zmeur – se recomandă -100 – 150 gr., deci 1 pahar pe lângă tufă; la zmeur se presara de-a lungul rândului, socotind o cană la fiecare 3-4 fire. Se procedeaza la fel cu pudratul. La pomii fructiferi: o dată la 3-4 ani în jurul trunchiurilor (pe tot cuprinsul coroanei) fac un şanţ nu mai adânc de 10-15 сm. În „tranşeea” creată torn cam 5-6 găleti de apă, în care pun câte 2 - 4 căni de cenuşă/galeată, sau presar cam 1 kg de cenuşă (aceasta este raţia pentru un pom matur). Apoi acopăr şanţul la loc. Dacă presar cenuşă „crudă”, arunc peste ea foi de varză, urzici, păpădie, sau orice alte buruieni, fără seminţe şi fără rădăcini. Arbustii pot fi pudrati periodic cu cenusa. Cum păstrăm cenuşa Cenuşa se păstrează ferită de umezeală. O cenuşă plouată nu mai e bună de nimic, deoarece toate bunătăţile din ea se duc pe…apa sâmbetei! Mai ales potasiul şi microelementele. Se poate colecta foarte bine in bidoane de plastic. Nu se păstreaza în recipiente metalice pe termen lung. Ce ingrasaminte naturale putem folosi in gradina de legume? varza, gradina, conopida, plante gradina, vinete, pamant de gradina, gradinii, ceapa, gradina toamna, ardei, plante, varza de toamna, gradina cu legume, plante de apa, varza planta Legumele produc mult daca sunt cultivate in pamant bogat; de aceea in gradina trebuie sa se aplice ingrasaminte. Vom enumera principalele ingrasaminte organice ce pot fi folosite in gradina de legume. Gunoiul de grajd putrezit In mod obisnuit, acest ingrasamant se aplica toamna, odata cu sapatul terenului. La culturile care se insamanteaza primavara tarziu, gunoiul de grajd bine putrezit se poate da si primavara timpuriu. Ce cantitate se foloseste ? Daca culturile care se fac pe terenul respectiv se vor uda, se imprastie 4-5 kg de gunoi pe fiecare mp. In cazul in care plantele cultivate nu necesita udarea, atunci sunt suficiente 2 kg pe fiecare mp. Gunoiul de grajd se da in special la castraveti, vinete, varza, conopida, tomate, ardei, cartofi, dovlecei. Mranita Se obtine gunoi de grajd foarte bine putrezit (2-3 ani). Ea se foloseste in cantitati mai mici (1-2 kg/mp). Se poate da si la cuib cu ocazia plantarii (la tomate, cartofi) sau cu ocazia insamantarii (la castraveti, pepeni, dovlecei). Compostul Este un ingrasamant care se poate prepara usor chiar in gospodarie din gunoaie din curte, frunze uscate, buruieni smulse, vrejii de legume, cenusa. Toate acestea se aseaza gramada intr-un colt al gradinii ; coama gramezii va avea forma de covata, in care se fac gauri cu un tarus, pentru ca apa de ploaie sa patrunda in adancime. In lipsa ploilor, gramada se va uda din cand in cand cu apa. Din 3 in 3 luni, gramada de compost se lopateaza, straturile de la baza punandu-se in varf si invers. Dupa 2-3 ani se obtine un ingrasamant valoros care se foloseste la fel ca mranita. Gunoiul de pasari Este un ingrasamant mai bogat in substante nutritive decat gunoiul de grajd. Modul cel mai indicat de folosire a acestui ingrasamant este in forma de solutie, aplicata in timpul perioadei de vegetatie a plantei. Cu cateva zile inainte de intrebuintare, gunoiul maruntit se amesteca cu apa, o parte de gunoi si doua parti de apa. In ziua in care se face tratarea plantelor se adauga iarasi apa in proportie de 1 :10 daca se foloseste pentru tomate, dovlecei, gulii, ceapa si de 1 :20 daca se foloseste pentru castraveti, morcovi, praz. La o planta se da 0,3-0,5 l de solutie. Cenusa Se aduna cenusa lemnelor, paielor, cocenilor, etc. Atentie ! Nu se foloseste cenusa din carbune de pamant deoarece contine substante daunatoare pentru plante. Se folosete mai ales pentru varza, vinete, castraveti, cartofi. Se da cu aproximativ 15-29 g de cenusa, preferabil amestecata cu mranita, la fiecare cuib. Cartoful Esti aici: Forumul Softpedia > Professional Zone > Agricultura > Legumicultura, Floricultura Pagini: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, DDuras 12 March 2010, 19:43 Cred ca ar merita si cartoful atentia noastra. Se cultiva la tara in aproape orice conditii, inclusiv la strada, caci nu-i mananca animalele frunza. Banuiesc insa ca si productia este minima daca nu sunt respectate niste reguli. Tips & Tricks. Indrazniti, nu fiti sfiosi ! yetiro 12 March 2010, 20:02 " Citat "...caci nu-i mananca animalele frunza... Dar i-o mananca gandacii "in aproape orice conditii" DDuras 12 March 2010, 20:08 pai si-acuma ce facem, nu mai punem ? dragos02 12 March 2010, 20:24 Citat (DDuras @ 12th March 2010, 20:08) pai si-acuma ce facem, nu mai punem ? punem , punem ca doar nu ii mancam frunza:)) eu cred ca este cea mai"populara" leguma. (e leguma nu?) Reclama fla_arad 13 March 2010, 21:58 Citat (DDuras @ 12th March 2010, 20:08) pai si-acuma ce facem, nu mai punem ? Si eu vreau sa pun anul asta cartofi.Inca nu m-am hotarat ce soi!!!Gradina este sapata din toamna si azi ne-a adus cineva o caruta cu balegar de vaca putrezit( min 3 ani a stat)...lam imprastiat peste ogor....Eu am pus ustuoiul in toamna, in feb am pus spanac Matador, mazare si ceapa.Cartofii se pun cand trece pericolul inghetului. Oricum pe la sf lui martie, pe la noi.(in Arad) In fiecare cuib pun nisip, un pic de balegar putrezit si CENUSA ( rezultata in urma arderii lemnelor) .Apoi pun 3 cartofi.Dupa 7-8 zile ud. R0BERT 14 March 2010, 12:03 Citat (fla_arad @ 13th March 2010, 21:58) Si eu vreau sa pun anul asta cartofi.Inca nu m-am hotarat ce soi!!!Gradina este sapata din toamna si azi ne-a adus cineva o caruta cu balegar de vaca putrezit( min 3 ani a stat)...lam imprastiat peste ogor....Eu am pus ustuoiul in toamna, in feb am pus spanac Matador, mazare si ceapa.Cartofii se pun cand trece pericolul inghetului. Oricum pe la sf lui martie, pe la noi.(in Arad) In fiecare cuib pun nisip, un pic de balegar putrezit si CENUSA ( rezultata in urma arderii lemnelor) .Apoi pun 3 cartofi.Dupa 7-8 zile ud. 3 cartofi in cuib? vor ramane fara aer de muguri. Se pune un cartof ce sa aiba macar 3-4 ochiuri DDuras 14 March 2010, 23:54 nici eu n-am auzit de atatia cartofi la cuib. doar unul. daca-i prea mare, si ala se poate taia. poate or avea alt sistem in Arad, cine stie ... dar ma indoiesc. Citat (fla_arad @ 13th March 2010, 21:58) Si eu vreau sa pun anul asta cartofi.Inca nu m-am hotarat ce soi!!! inseamna ca stati bine ! eu nici nu gasesc samanta calumea (ci doar din cartofii sortati de tarabagii in piata) si tu te gandesti ce soi sa alegi ! rich1974 15 March 2010, 09:41 cartoful timpuriu este considerat leguma.....cartoful de toamna, pentru consum iarna este asimilat la cultura mare. problema este ca la peste 26 de grade cartoful nu mai creste. in sudul tarii se cultiva preponderent cartoful timpuriu dupa care, de obicei urmeaza varza de toamna. combaterea gandacului de colorado dse face fara probleme cu insecticide. se planteaza la suprafata terenului si se fac biloane peste ei. udarea se face numai prin aspersiune sau picurare. dar cea mai mare problema la cartof este procurarea materialului de plantat de calitate. pentru recoltare exista combine de recoltat sau cu sapa! fla_arad 15 March 2010, 10:14 Citat (DDuras @ 14th March 2010, 23:54) nici eu n-am auzit de atatia cartofi la cuib. doar unul. daca-i prea mare, si ala se poate taia. poate or avea alt sistem in Arad, cine stie ... dar ma indoiesc. inseamna ca stati bine ! eu nici nu gasesc samanta calumea (ci doar din cartofii sortati de tarabagii in piata) si tu te gandesti ce soi sa alegi ! Eu stiu de la bunica-mea ca trebuie sa pun 3 cartofi, in cuib.DAR CUIB, nu o groapa mica in pamant!!!Si da, daca sunt mari poti sa-i tai.Si bunica-mea nu cumpara cartofi toata iarna, are din recolta ei. In legatura cu ce soi aleg treaba e simpla: in Arad sunt magazine care comercializeaza seminte si flori;aduc pe baza de comanda ce soi aleg(dintr-o lista pe care ti-o prezinta ei).Am mai gasit si cartofi de samanta din Olanda 100 buc la 15 Ron.Dar nu stiu daca o sa dea randament in conditiile de clima de la noi. Reclama masterd6ib6 15 March 2010, 10:16 Citat (rich1974 @ 15th March 2010, 09:41) se planteaza la suprafata terenului si se fac biloane peste ei. udarea se face numai prin aspersiune sau picurare. dar cea mai mare problema la cartof este procurarea materialului de plantat de calitate. Deci se asaza pe sol si pe urma se trece cu plugul de bilonat printre randuri ? Despre procurarea materialului de plantat ai vre-o recomandare ... cum recunosti ca e de calitate ? eureur 15 March 2010, 10:28 O tehnologie interesanta furata de la un gradinar batran pentru cartofi timpurii noi: Se cultiva pe strat suprainaltat (40-50 cm inaltime), de 90 cm latime, cu marginile sprijinite cu scandura. Se planteaza doua randuri de cartofi, in schema 20-50-20 cm randurile, la 20 cm pe rand cate un cartof, preferabil preincoltit. Cand infloresc, desfaci parapetul, scormonesti, din lateral, cu grija, iei cati cartofi ai nevoie pe alese (fara sa deranjezi radacinile mai mult decat e necesar), apoi refaci parapetul si acoperi la loc radacinile cuiburilor la care ai umblat. In acest fel poti culege de mai multe ori tuberculii de la o planta pe masura ce se maresc si ii culegi la dimensiunea pe care o vrei. rich1974 15 March 2010, 13:34 Citat (masterd6ib6 @ 15th March 2010, 10:16) Deci se asaza pe sol si pe urma se trece cu plugul de bilonat printre randuri ? Despre procurarea materialului de plantat ai vre-o recomandare ... cum recunosti ca e de calitate ? da, cam asa ceva.... sincer, nu prea stiu de unde sa iau fiindca nu m-a preocupat problema. nu prea ai cum sa recunosti daca un tubercul este elita, inmultirea 1 sau 2. toata treaba e de incredere. ai putea sa iei legatura cu un cultivator mai mare si atunci cand planteaza el, sa-ti dea si tie un sac, doi! DDuras 15 March 2010, 13:52 Citat (masterd6ib6 @ 15th March 2010, 10:16) Deci se asaza pe sol si pe urma se trece cu plugul de bilonat printre randuri ? Despre procurarea materialului de plantat ai vre-o recomandare ... cum recunosti ca e de calitate ? eu am senzatia ca ar trebui intai facut un sant,pusi tuberculii, si abia apoi facut biloanele. rich1974 15 March 2010, 14:26 ai putea sa faci si o rigola de cativa cm adancime... tincu68 18 March 2010, 22:26 Eu am luat anul tecut cartofi de samanta din piata. I-am ales dupa aspect: coaja frumosa compacta, cu muguri vizibili. Cand au crescut (tufele), in timp ce la vecini erau gandaci de colordo potop, la mine pe cartofi IOC. Ma gandeam " mama ce cartofi detepti am nimerit" Tufe frumoase, neatacate de gandaci cu multe flori, super. Dar cand a fost sa luam si noi carttofi noi, nu erau. Ne grabim, m-am gandit, si i-am lasat in pace. Dar in toamna am cautat cartofiori de mi-a venit rau. Ce naiba cartofi au fost? Cum pot sa iau cartofi de samanta mai normali. Paarca si gandacii stiua ca nu-s buni de nimic. Sper ca nu-mi spune-ti sa merg la piata cu un pumn de gandaci sa aleaga ei. Chiar vreau un sfat serios. Si mai vreau sa intreb : ce este mai preferabil sa insamantezi cartofi mici sau mai mari si impartiti in doua-trei bucati in functie de muguri? E valabila zicala de la usturoi:"catei mici cultivi, usturoi mic vei obtine"? DDuras 18 March 2010, 23:10 ciudat ! nu stiu care o fi fost cauza ... sa fi fost modificati genetic ? stiu ca la cartof s-a umblat. tincu68 19 March 2010, 14:29 Corect, am citit ceva despre modificari la cartofi, dar ma mir pentru ca i-am luat de la un taran "autentic" cel putin asa parea. DDuras 19 March 2010, 15:20 am o veste pentru tine : taranii autentici s-au cam dus ... tincu68 19 March 2010, 17:31 M-am uitat ca avea maini muncite nu de bisnitar...... dar m-am in iselat. Problema este ca nu stiu de unde sa cumpar cartofi pentru insamantat, avand in vedere ca nu vreau cantitate mare. DDuras 19 March 2010, 17:40 si eu am aceiasi problema. la noi aducea doar Unisem-ul, dar nu mai aduce; zic ca sunt scumpi si nu se cumpara. dorel232004 19 March 2010, 17:54 In Covasna e mama cartofului! Va gasiti mai multi, sa va scoateti la transport si faceti un drum pana acolo! DDuras 19 March 2010, 18:13 noi vorbim serios aici. Neuronul_ganditor 19 March 2010, 22:05 Sper sa nu patesc si eu la fel. Am in beci ~370kg cartofi de samanta luati din piata,tot de la un "taran autentic". Daca nu se fac cartofii ce i-am cumparat am pus-o.Mi-am cumparat luna trecuta furtune+robineti(picurare),motor de udat,etc. Cu arat+samanta,erbicid si complex o sa ajung cu investitia la ~2.200lei.Sper sa scot o recolta acceptabila ca sa-mi recuperez investitia. catalindinu23 19 March 2010, 22:29 Citat (fla_arad @ 15th March 2010, 10:14) In legatura cu ce soi aleg treaba e simpla: in Arad sunt magazine care comercializeaza seminte si flori;aduc pe baza de comanda ce soi aleg(dintr-o lista pe care ti-o prezinta ei).Am mai gasit si cartofi de samanta din Olanda 100 buc la 15 Ron.Dar nu stiu daca o sa dea randament in conditiile de clima de la noi. Acum 8-9 ani am luat cartofi de samanta Olanda de la Unisem cu 25000lei pe kg dar au meritat toti banii.Asa productie n-am mai facut niciodata plus ca erau gustosi si se pastrau bine peste iarna.Am pastrat samanta din ei vreo 5 ani,dupa care am zis s-o schimb.Regret si in ziua de azi.La noi unisemul nu mai aduce iar de la covasneni n-am nimerit-o pana acum. horia66 19 March 2010, 22:47 Citat (dorel232004 @ 19th March 2010, 17:54) In Covasna e mama cartofului! Va gasiti mai multi, sa va scoateti la transport si faceti un drum pana acolo! Citat (DDuras @ 19th March 2010, 18:13) noi vorbim serios aici. Nu, ca aici Dorel chiar a fost la obiect. La Ta^rgu Secuiesc este chiar o statiune de cercetare a cartofului. Care au si produs soiuri proprii. Reclama Pagini: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, dorel232004 20 March 2010, 16:08 Citat (DDuras @ 19th March 2010, 18:13) noi vorbim serios aici. Sabia e bagata DDuras! Chiar am vorbit f.serios! DDuras 20 March 2010, 19:12 n-a fost vorba de nici o sabie. @horia - daca ajungi tu pana la Targu Secuiesc, sa ma anunti te rog, sa-ti dau si eu bani de un sac de cartofi. horia66 20 March 2010, 21:32 Citat (DDuras @ 20th March 2010, 19:12) ... @horia - daca ajungi tu pana la Targu Secuiesc, ... In situatia in care lumea se vaita ca nu gaseste cartofi de sama^nta corespunzatori, banuiesc ca cei interesati ar putea lua legatura cu Statiunea si sa comande un sac de cartofi de sama^nta prin curierat, cu plata ramburs... nu ? Sau or avea ei ceva livrari prin apropiere... ca trebuie sa si va^nda ce produc si covasnenii au ei cartofii lor proprii, nu cred ca se inghesuie sa cumpere.... dorel232004 2 April 2010, 13:36 Citat (horia66 @ 20th March 2010, 22:32) In situatia in care lumea se vaita ca nu gaseste cartofi de sama^nta corespunzatori, banuiesc ca cei interesati ar putea lua legatura cu Statiunea si sa comande un sac de cartofi de sama^nta prin curierat, cu plata ramburs... nu ? Sau or avea ei ceva livrari prin apropiere... ca trebuie sa si va^nda ce produc si covasnenii au ei cartofii lor proprii, nu cred ca se inghesuie sa cumpere.... DDuras, unde ai disparut? Ai reusit sa pui cartofi? Paste fericit la toti forumistii! Reclama DDuras 4 April 2010, 13:03 HRISTOS A INVIAT ! N-am reusit sa pun cartofi si cred ca anul asta voi renunta la ei. S-au adunat prea multe de facut si n-am decat 2 maini si 2 picioare (din pacate) Cred ca aman pentru la anul debutul in cultivarea cartofului. dorel232004 4 April 2010, 13:08 Citat (DDuras @ 4th April 2010, 13:03) HRISTOS A INVIAT ! N-am reusit sa pun cartofi si cred ca anul asta voi renunta la ei. S-au adunat prea multe de facut si n-am decat 2 maini si 2 picioare (din pacate) Cred ca aman pentru la anul debutul in cultivarea cartofului. Adevarat a inviat! Eu i-am intrebat pe vecinii mei de la "mosie" de unde iau cartofii de samanta! Cica pun din recolta veche! Cam ciudat! Neuronul_ganditor 18 April 2010, 11:13 De ce sa fie ciudat? Asa se cultiva cartoful de cateva secole.Pana in anul 2004-2005 nici nu m-as fi gandit sa pun alta samanta decat cea obtinuta din propria gradina si crede-ma ca daca solul e bun si uzi de cate ori e nevoie vei obtine recolte foarte bune.Anul acesta am pus in gradina o cantitate mai mare de cartofi si am cumparat cartofi de samanta din piata pentru ca nu am avut destui in beci. Am incercat si cu diferite soiuri unguresti/olandeze(din aia ce se gasesc la saculeti de 3 kg in piata)si desi i-am udat si stropit nu am avut rezultate pe masura.Am renuntat la ei de 2-3 ani.Prefer cartoful de casa.E ieftin si sti la ce sa te astepti. dorel232004 18 April 2010, 11:15 Si nu degenereaza in timp? Neuronul_ganditor 6 May 2010, 16:37 Citat (dorel232004 @ 18th April 2010, 11:15) Si nu degenereaza in timp? Se pare ca nu. Daca cartoful de samanta e cartof de casa poti sa pastrezi soiul multi ani. Recolta nu este spectaculoasa dar nici nu cheltui o caruta de bani pe samanta. Reclama omnitera 31 May 2010, 17:40 Buna ziua. Vreau sa stropesc cartofii, rosiile, ardeii si alte balarii contra manei. Am cumparat sulfat de Cu sa fac zeama bordeleza. Pe punga scrie ca se pun 1 kg de sulfat+1 kg de var (l-am luat si pe asta)+100 l apa pt o concentratie de 1%. Este suficienta aceasta concentratie? Cum procedez sa nu se infunde pompa de stropit ? Stropesc frunzele plantelor doar deasupra sau si dedesubtul lor ? Multumiri anticipate pt sfaturi. omnitera 1 June 2010, 17:01 Citat (omnitera @ 31st May 2010, 14:40) Buna ziua. Vreau sa stropesc cartofii, rosiile, ardeii si alte balarii contra manei. Am cumparat sulfat de Cu sa fac zeama bordeleza. Pe punga scrie ca se pun 1 kg de sulfat+1 kg de var (l-am luat si pe asta)+100 l apa pt o concentratie de 1%. Este suficienta aceasta concentratie? Cum procedez sa nu se infunde pompa de stropit ? Stropesc frunzele plantelor doar deasupra sau si dedesubtul lor ? Multumiri anticipate pt sfaturi. Chiar nu stie nimeni sau sunt total pe linga subiect ?! masterd6ib6 2 June 2010, 07:06 Citat (omnitera @ 1st June 2010, 16:01) Chiar nu stie nimeni sau sunt total pe linga subiect ?! Cumpara si tu plicuri pentru 10 l de apa ... gata preparate ... nu sunt nici scumpe si sunt si usor de utilizat. omnitera 2 June 2010, 20:43 Citat (masterd6ib6 @ 2nd June 2010, 04:06) Cumpara si tu plicuri pentru 10 l de apa ... gata preparate ... nu sunt nici scumpe si sunt si usor de utilizat. Am spus ca am luat deja sulfatul de cupru si varul, nu aveau altceva cind am cautat ! Cu ce am tb sa lucrez. catalindinu23 2 June 2010, 21:25 Un articol detaliat pentru preparare si utilizare zeama BORDELEZA Pentru strecurat poti folosi un ciorap de dama E suficient sa stropesti deasupra omnitera 3 June 2010, 06:25 Citat (catalindinu23 @ 2nd June 2010, 18:25) Un articol detaliat pentru preparare si utilizare zeama BORDELEZA Pentru strecurat poti folosi un ciorap de dama E suficient sa stropesti deasupra Mii de multumiri ! Maran 8 June 2010, 09:24 Referitor la tarani autentici din pietze, hai sa va spun ceva: in piata la Salajan toata ziua gasesti 2-3 babute, care vand verdeturi (marar, patrunjel, etc). Esti tentat sa iei de la ele sa le ajuti, nu, ca, de!, sunt si ele amarate. Fals! Sunt angajate la o pietzara, care le face monetarul seara. Cam pe la jumatatea lui mai, m-am dus sa iau rosii. Gasesc la o babutza "rosii de gradina" 10 lei (RON)/kg. Mai sa fie, zic, ia sa vedem, ca la mine la tara abia daduse floarea, iar de copt nu se copsesera nici in solarele vecinilor. Si iau o rosi, ma uit la ea si o miros: cauciuc turcesc, luat din Auchan cu 55 si dat la fraieri in piatza cu 100. Asa ca atentie marita si vigilenta maxima! Pietzarul nu doarme; el pandeste fraierul. Referitor la cartof: incerc si eu sa cultiv la tara ceva cartof, sa fie de pofta, dar am mari probleme cu gandacul de colorado. Stiu ca se trateaza fara probleme cu insecticid, insa eu de 3 ani nu bag nici o chimicala in gradina. Daca nici anul acesta nu rezolv problema cu gandacul vreau sa renunt la cartof. Raman, insa gandacii importati de la vecini. Si vreau sa va zic ca ataca rau frunza de vanata. Dati-mi, va rog, si mie o rezolvare bio la aceasta problema. rich1974 8 June 2010, 09:55 ai putea sa incerci sa faci o emulsie din ardei iute sa vezi ce iese. mandolinu 8 June 2010, 09:56 "cea mai bio" cale de a tine sub control gandacii de colorado e culesul lor la mana si aruncati in foc. Cum stai cu rabdarea? masterd6ib6 9 June 2010, 07:09 Citat (Maran @ 8th June 2010, 08:24) Referitor la tarani autentici din pietze, hai sa va spun ceva: in piata la Salajan toata ziua gasesti 2-3 babute, care vand verdeturi (marar, patrunjel, etc). Esti tentat sa iei de la ele sa le ajuti, nu, ca, de!, sunt si ele amarate. Fals! Sunt angajate la o pietzara, care le face monetarul seara. Cam pe la jumatatea lui mai, m-am dus sa iau rosii. Gasesc la o babutza "rosii de gradina" 10 lei (RON)/kg. Mai sa fie, zic, ia sa vedem, ca la mine la tara abia daduse floarea, iar de copt nu se copsesera nici in solarele vecinilor. Si iau o rosi, ma uit la ea si o miros: cauciuc turcesc, luat din Auchan cu 55 si dat la fraieri in piatza cu 100. Asa ca atentie marita si vigilenta maxima! Pietzarul nu doarme; el pandeste fraierul. Referitor la cartof: incerc si eu sa cultiv la tara ceva cartof, sa fie de pofta, dar am mari probleme cu gandacul de colorado. Stiu ca se trateaza fara probleme cu insecticid, insa eu de 3 ani nu bag nici o chimicala in gradina. Daca nici anul acesta nu rezolv problema cu gandacul vreau sa renunt la cartof. Raman, insa gandacii importati de la vecini. Si vreau sa va zic ca ataca rau frunza de vanata. Dati-mi, va rog, si mie o rezolvare bio la aceasta problema. Daca ai gradina eco ... incearca sa combati gandacul de Colorado cu pelin ... preparat asa cum faci cu urzica ... la mine a mers la puricii verzi si negri ... fa maceratul foarte concentrat ... 1/2 galeata frunza de pelin zdrobita si restul apa. omnitera 28 June 2010, 20:34 Daca au inceput sa se maneze cartofii, stropirea cu zeama bordeleza mai are efect sau nu? Are sau nu are rost sa-i stropesc chiar in condittiile acestea? O fac sa stagneze, dispare de tot sau odata declansata s-a terminat? omnitera 21 July 2010, 07:37 Buna ziua. In prezent cumpar CuSO4, ambalat la 1 kg, cu 12.5 lei. Gasesc si mai ieftin ? O sursa ? Cartofii pe care i-am stropit de 2 ori sunt inca verzi, foarte putin afectati. Cei la care am facut doar o stropire inca mai au ici colo frunze verzi spre deosebire de-a vecinilor care mai au doar bete si alea spre disparitie. Asa ca, desi ploile nu mai sunt ceau fost, simbata trecuta am stropit inca o data ce mai era verde si avea frunze. Interesante comentariile voastre cu buruienile care in unele cazuri se pare ca protejeaza anumite soiuri. Am gasit o tufa de cartof pe care se catarase, peste tot, un soi de planta tiritoare. Era verde, fara urma de mana, desi in jur ceilalti mai aveau doar citeva frunze. masterd6ib6 21 July 2010, 14:58 Citat (omnitera @ 21st July 2010, 06:37) Interesante comentariile voastre cu buruienile care in unele cazuri se pare ca protejeaza anumite soiuri. Am gasit o tufa de cartof pe care se catarase, peste tot, un soi de planta tiritoare. Era verde, fara urma de mana, desi in jur ceilalti mai aveau doar citeva frunze. Da interesanta chestie ... oare nu se incumeta nici un meserias cu acte sa ne lumineze ? Rich-ule ? omnitera 27 July 2010, 06:24 Chiar nu stie nimeni de o sursa si preturi la sulfat de cupru ? Voi nu stropiti cu zeama bordeleza ci doar cu chimicale ?!?! katilinus 10 August 2010, 08:12 cam care este productia medie la ha? pe net am gasit 10-12tone dar si 18-20... si cam care ar fi cheltuielile /ha cu o astfel de cultura? francix89 10 August 2010, 09:43 Citat (katilinus @ 10th August 2010, 08:12) cam care este productia medie la ha? pe net am gasit 10-12tone dar si 18-20... si cam care ar fi cheltuielile /ha cu o astfel de cultura? Productia depinde de samanta pe care o folosesti , cu o samanta certificata poti obtine si 40 tone Cheltuielile sunt destul de mari : samanta cel putin 3000 lei pt cea certificata stropirile : erbicid 300 lei minim sau in cazul unor totaluri inainte de plantat chiar si 200 euro hectar insecticidul de 2 ori 200 lei 3 foliare 200 lei ingrasamantul complex 1000lei la mana e ceva mai complicat , poti stropi si de 10 ori deci inca 1000 lei Lucrarile cu tractorul 1500 lei recoltatul 1000 lei minim Deci suma totala poate ajunge aproape de 10 000 lei Reclama Salut, de curand am intrat si eu in lumea omenilor care au o mostenire la tara si incerc sa profit putin , pentru consumul propriu de aceasta. Am crescut la tara deci nu imi este straina munca la camp, dar anumite lucruri ma cam depasesc. De exemplu de cativa ani cultiv cartofi, fara prea mare succes, cartofii sunt mici si nu foarte multi. Dar anul acesta ceva sa schimbat, toamna trecuta (2009) am lasat in pamant tuberculii aceia mici, ca nu am ce sa fac cu ei, n-am animale etc, am zis ca o sa inghete etc. Apoi in primavara am arat. Prin martie- aprilie cand lumea incepea sa puna cartofi surpriza, cartofii mei aveau cam 10-15 cm inaltime. peste tot unde a fost cultura de cartofi anul trecut. I-am lasat in pace apoi in continuarea lor am pus cultura obisnuita ca in fiecare an. in timpul verii am recoltat cartofi extraordinari de mari si de frumosi, fix din cei care au ramas peste iarna in pamant. A venit toamna am cules cartofii. surpriza din nou, cartofii rasariti de la mama lor superbi, mari. cel mai sectaculos lucru a fost un cuib din care mi-am umplut galeata si nici un cartof mic , incredibil!!! - am cules in total 1 sac de cartofi frumosi si 3/4 de sac cartofi putini mai mici si mici. cei din cultura obisnuita nu prea mari. iar specimene mari nu exista. Ce se intampla, asta iarna au fost minus 20 de grade si nu au inghetat desi i-am lasat intentionat sa inghete ! ma tenteaza sa repet experimentul si in anul acesta. o sa schimb si solul o sa pun gunoi de grajd si in fiecare cuib o sa pun si cenusa. cultiv cartofi in zona bistrita - nasaud. materialul de semanat l-a cumparat cu 4-5 ani in urma din piata de la un brasovean. In gradina nu folosesc ingrasaminte decat gainat de gaina dizolvat in apa si lasat la macerat toata primavara si vara( am completat doar cu apa) si nu il folosesc la cartofi ca noah.. si asa e destul de putin. totusi imi aduca minte de cand eram copil de cartofii imensi care ii obtineau bunicii mei ... acum ii vad doar in piete ca nu stiu cum sa ii obtin. m agandesc sa cumpar si niste cartof dulce ( american ) am cumparat si este foarte bun la gust, dar e extrem de scump. cica nu il afecteaza colorado. dar de asta de unde sa cumpar seminte? calin19834 17 October 2010, 23:22 Salut lickuricix, si eu cultiv de multa vreme cartofi in zona muntilor apuseni. Cartofii ramasi peste iarna in pamant nu ingheata in fiecare an, mai ales daca a fost zapada mare peste iarna, acestia au fost protejati de inghet. Iar cu referire la faptul ca acestia au fost mult mai mari decat cei semanati in primavara este simplu: au avut o perioada mai lunga de vegetatie inainte de a fi atacati de MANA, care anul acesta a lasat saraci pe multi cultivatori de cartof. Pentru o productie mai mare la hectar recomand o samanta certificata la anul si tratament impotriva bolilor.... Daca aceste doua criterii nu sunt indeplinite zic sa o lasi balta cu cultivarea cartofului pentru profit. Ne mai auzim pentru schimb de experienta... DDuras 30 October 2010, 20:47 Eu anul asta n-am gasit de samanta. Am pus insa niste cartofi ecologici gasiti la Naturalia. I-am pus si tarziu. Erau stafiditi, cu niste colti vai de mama lor. Vanzatoarea nici nu voia sa mi-i vanda, zicea ca sunt rebuturi Dar am zis sa incerc, dat fiind ca aveam certitudinea ca nu sunt modificati genetic. Punandu-i tarziu, nici n-au mai apucat sa infloreasca decat pe ici-colo, ca i-a prins caldurile. Cu toate astea am scos de 4 ori cantitatea pe care am pus-o in pamant, la marime medie. Intr-adevar, le-am dat apa bine. Zic ca a fost nesperat, in conditiile date. katilinus 1 November 2010, 17:34 cat de impotant este ca planta sa fie udata? pe net am gasit ca trebuie udat o data la 10-15 zile de la rasarire si inca o data dupa 10-20 de zile. Reclama francix89 1 November 2010, 20:28 Apa este foarte importanta, deci daca nu esti intr-o zona a tarii unde ploua foarte des trebuie sa-i uzi mai mereu, cam o data pe saptamana si nu doar asa putin la suprafata , de asta cartoful se cultiva in anumite zone oarecum umede kcostica 21 November 2010, 20:27 I-mi spune si mie mai detaliat cum se cultiva cartoful nu pe scara larga in gradina nu dispun decat 5ari, am inteles ca mai la suprafata. Recolta buna se poate face si fara complexe decat cu putin gunoi de grajd? Am mai citit pe aici ca se pune si nisip? ne da si noua cineva cu rabdare mai detaliat? francix89 22 November 2010, 18:01 Merge si gunoiul de grajd dar nu se va compara cu ingrasamantul, terenul ideal pe care merg cartofii este acele in care nu ai mai cultivat anii anteriori radacinoase ci mai mult cereale sau lucerna , lucerna fiind cea mai buna pentru ca pastreaza terenul curat fara buruieni ,in rest e foarte simplu plantezi cartofii prin aprilie , dupa aproximativ 3,4 saptamani ii rebilonezi si astepti sa crreasca , intervii sa ii stropesti de mana si gandaci de cate ori este necesar, fara nisip sau alte metode nikeone 22 November 2010, 18:35 ROADELE PAMANTULUI!!!! katlin 27 January 2011, 09:46 Intentionez sa cultiv 2 ha de cartofi timpurii, am de toate mai putin samanta. Sunt sceptic in ceea ce o priveste, doar sa am noroc sa gasesc ceva de calitate. Ceva ponturi? Reclama francix89 27 January 2011, 13:06 Citat (katlin @ 27th January 2011, 10:46) Intentionez sa cultiv 2 ha de cartofi timpurii, am de toate mai putin samanta. Sunt sceptic in ceea ce o priveste, doar sa am noroc sa gasesc ceva de calitate. Ceva ponturi? daca vrei sa cumperi o samanta buna ar trebui sa mergi in covasna si sa cauti pe acolo, sunt cateva anunturi si pe net cu samanta de cartofi da sa nu ai incredere in toate , oricum ai nevoie de o cantitate maricica vreo 8 tone si la pretul actual o sa te cam coste , sa ceri ceva acte la cartofi macar sa fie un material biologic de calitate ,succes o adresa http://www.solfarm.ro/ mandolinu 27 January 2011, 16:37 incearca si la Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Cartof si Sfecla de Zahar Brasov francix89 8 February 2011, 00:20 Se pare ca cei de la institutul cartofului au publicat oferta de samanta pt primavara asta : 1 Cartof DESIREE Elită -- 3,0 1 Cartof CHRISTIAN Superelită -- 3,5 3 Cartof CHRISTIAN Elită -- 3,0 4 Cartof CUMIDAVA Elită -- 2.5 10 Cartof RUSTIC ECOLOGIC 2,5 preturile includ tva Sunt preturi destul de mari dar era de asteptat katlin 8 February 2011, 08:39 Cu 10000 ron numai samanta pe ha nu vad un profit bunicel. Am luat legatura cu cativa producatori din CV si am gasit samanta inmultirea 1 cu 1.20 pe kg. Sa te increzi in ce spun ei? La Solfarm e 2 ron fara tva dar mi s-a parut lipsit de profesionalism cu cine am discutat. Eu insistam cu un soi tarziu si el imi recomanda ca f. bun un soi despre care stiam ca e timpuriu. Mai fac sapaturi, imi trebuiesc cca 15 to samanta. francix89 8 February 2011, 08:49 Nici nu stiu ce sa zic , oricum nu merita samanta asta f scumpa de la 2 lei in sus , mai bine iei una mai ieftina si experimentezi cu aia si la toamna iti cauti o samanta buna pentru la anu Si eu ma gandeam sa cumpar ceva samanta da se pare ca o replantez pe a mea , mai veche dar cu suficient ingrasamant se face Si de ce zici ca ai nevoie de 15 to? la hectar media e undeva la la 3.5 .. 4 to katlin 8 February 2011, 09:07 Intr-o tarla am o parte de teren mai nisipos si m-am hotarat sa o cultiv toata, vreo 5ha mai ales ca am si sistem de irigatie. Ce soi tarziu recomanzi? E de ajuns vreo 500 kg complex in situatia in care nu pot administra gunoi de grajd? Nu am analiza solului pe suprafata asta, am avut grau anul trecut si am obtinut vreo 3 to la ha. Ca sa fiu mai exact ma gandeam la vreo 100 kg substanta activa de N, 80 kg P2O5 si 80 kg K2O. francix89 8 February 2011, 11:54 Nu conteaza asa mult soiul ,conteaza sa fie de o calitate acceptabila, mai ales ca ii poti si iriga, io zic ca 500 kg de complex15-15-15 sau 16 la plantat ar fi suficient La mine aici in brasov in comuna societatile agricole baga undeva la 1000 kg de ingrasamant da si productiile sunt pe masura , peste 40 to hectar dar si stropesc cartofii contra manei de vreo 10 ori pe an La plantat bag si eu 500 complex si cred ca ajunge mai ales ca inainte am avut lucerna pe teren si pamantul are din start ceva azot tavktm 9 February 2011, 21:51 Marturisesc ca nu ma pricep deloc bine la cartofi, insa as vrea sa intreb cum putem scapa de coropisnite cred, cred ca ele mananca din cartofii din pamant ! Sau e imposibil ? Sa fie alt animal ? Nici eu nu stiu exact, doar am primit plangeri de la ai mei. horia66 9 February 2011, 23:45 Ai plantat cartofi in februarie ? francix89 10 February 2011, 12:37 nu prea am vazut coropisnite in cartofi , sunt si niste larve de vierme care mai manca din cartofi, au 2 cm lungime dar nu fac pagube foarte mari tavktm 10 February 2011, 20:45 Nu am plantat in februarie, asta s-a intamplat anul trecut, din cate am primit eu de veste. O sa vad anul asta cum decurge treaba, si o sa fiu si mai atent in general. Am impresia ca exista o tendinta de victimizare excesiva a celor de acolo. eta_ozn 15 February 2011, 23:21 Citat (tavktm @ 10th February 2011, 20:45) Nu am plantat in februarie, asta s-a intamplat anul trecut, din cate am primit eu de veste. O sa vad anul asta cum decurge treaba, si o sa fiu si mai atent in general. Am impresia ca exista o tendinta de victimizare excesiva a celor de acolo. sapi toamna gropi in care pui balegar iar primavara le scoti balegarul si l aprinzi (cu coropisnite cu tot) .Larvele care maninca din cartof (alea albe de 2cm)sant larvele carabusului de mai care ies din pamant odata la 3-4 ani emilmicu 22 February 2011, 22:09 Am fost la brasov si am cumparat 75kg de cartof din soiul cristian super elita pretul e de 3.5ron/kg pe langa asa am mai luat i 33kg de riviera (cartofi din productia din anul trecut) mari frumosi incoltiti. Eu recunosc ca nu ma pricep sa cresc cartofi dar de asta cred ca sunt bune forumurile . Am tot cicit fel si fel de articole am intrebat in stanga in dreapta si cu toate astea vreau sa aflu mai multe! 1. Am teren in teleorman si as vrea sa stiu ce sanse as avea in aceea zona sa fac productie. 2. Din cate stiti voi semintele astea ar fi bune? 3. Am facut un plan de stropire al cartofilor.... ce ziceti este bun? START 19 Martie 9 Aprilie 23 Aprilie 11 Iunie 18 Iunie 25 Iunie 2 Iulie 9 Iulie 16 Iulie 23 Iulie 30 Iulie Melody Antracol Calypso Conseto Antracol Conseto Calypso Antracol Infinito Conseto Litri Apa Solutie Melody 9 60g - solutie fungicida contra manei Antracol 10.5 60g - solutie fungicida contra manei Conseto 10.5 60g - solutie fungicida contra manei Infinito 10.5 42g - solutie fungicida contra manei Calypso 9.5 2.4 grame (insecticid pentru gandaci) Cantitatile sunt calculate de mine pentru suprafata de 300mp cu gramajele de la producator (BAYER) francix89 22 February 2011, 22:42 Cartofii ar trebui sa fie de o calitate buna , pamantul in care ii plantezi sa fie bine maruntit si daca se poate sa adaugi la plantare si ceva gunoi in cuiburi, se va simti in productie programul il faci in functie de vreme , solutiile folosite contra manei banuiesc ca sunt bune , ideea e sa nu folosesti aceeasi solutie mai mult de 2 ori un exemplu de program e si pe site la sumi agro www.sumi-agro.ro/poza.php?n=1036550117.jpg&tip=imagini katlin 28 February 2011, 20:04 Ce se aude cu boala aia la samanturile de cartof din Covasna si Brasov? Preturile la aia certficata e enorm, ma ajunge aproape 15000 ron pe ha, cred ca renunt. Gasisem la un particular cantitatea necesara inmultirea 1 dar cum poti verifica asta? Cum poti sa-ti dai seama de samanta ca e bolnava? francix89 28 February 2011, 20:33 Boala a fost semnalizata doar in brasov deocamdata, in cateva localitati, cel mai probabil a aparut din lipsa rotatiei culturii sau transmisa prin samanta din cine stie ce loc, nu cred ca-i primul caz in romania da probabil e primul intens mediatizat datorita pretului f mare al cartofului referitor la samanta nu exista nici o modalitate de verificare a ei , poate doar sa-i ceri comerciantului daca are ceva acte din anul in care a cumparat el samanta da si asa mergi la ghici Citat (katlin @ 8th February 2011, 08:39) Cu 10000 ron numai samanta pe ha nu vad un profit bunicel. Am luat legatura cu cativa producatori din CV si am gasit samanta inmultirea 1 cu 1.20 pe kg. Sa te increzi in ce spun ei? La Solfarm e 2 ron fara tva dar mi s-a parut lipsit de profesionalism cu cine am discutat. Eu insistam cu un soi tarziu si el imi recomanda ca f. bun un soi despre care stiam ca e timpuriu. Mai fac sapaturi, imi trebuiesc cca 15 to samanta. katlin, daca nu ai gasit inca cartofi de samanta, vezi ca au cei din Rasca-Cluj cu 1.5 lei/kg. katlin 3 March 2011, 18:31 Mersi, caut totusi de undeva mai de aproape. >Galati mircea11s 4 March 2011, 08:46 Citat (katlin @ 3rd March 2011, 18:31) Mersi, caut totusi de undeva mai de aproape. >Galati Poti cauta producatori sau comercianti aici.Vezi sa fie autorizatia functionala in 2011 sau cel putin 2010.Dar pentru ca la voi in zona sunt mai secretosi agentii economici va trebui sa iei legatura si cu cei de aici pentru a le afla datele de contact precum si soiurile care le au. floryn83 6 March 2011, 17:59 Cei din Rasca, Cluj cumpara samanta din zona Sibiului sau Brasovului. Dar pentru a o cumpara la un pret mai bun trebuie actionat toamna...... Samanta care o cumpari din zona Rasca este ceea ce schimba ei, dar avand in vedere ca ii schimbi climatul s-ar putea sa mai dea ceva randament unu sau doi ani. Eu am cumparat samanta in toamna asta de la o firma care cultiva cartofi in Avrig cu 1,5 lei. Reclama francix89 6 March 2011, 21:14 Sa stii ca depinde de samanta, cat de repede e atacata de viroze , am cumparat samanta intr-un an si am scos vreo 25-30 tone/ha si dupaia am aflat ca samanta aia e veche de cand lumea, vreo 5 ani de unde am luat-o si inca vreo 2,3 de inainte , deci poti obtine productii mari si dupa7,8 ani , da habar n-am cum se numeste soiul asta toamna gasesti samanta din asta cu productii de 30 tone hectar si la 20 bani in brasov , daca stii sa stai la rand pe la societati, acum 2 ani am cumparat si cu 10 bani floryn83 6 March 2011, 21:46 In primul rand eu eu vorbeam despe samanta certificata.... Iar in aceasta toamna refuz sa cred ca ai fi cumparat nici cartofi pentru animale la 20 de bani, anii anteriori cred ca ar fi fost cu putinta. francix89 6 March 2011, 22:06 Mi se pare cam mult 1,5 toamna si pt cea certificata, si sa stii ca se statea asta toamna la coada la cartofi de samanta cu 10 bani, dupa vreo 2 sapt au majorat tariful la 20 , motivul e simplu, nu aveau oamenii spatii de depozitare octav13 6 March 2011, 23:02 si la statiunea de cercetare suceava au samanta de cartofi certificata de vanzare:D s-ar putea sa mai aiba si alte soiuri,nu stiu sigur,ar trebui intrebat...... aici e linkul http://www.scdasuceava.ro/vanzari.php floryn83 7 March 2011, 15:13 francix89 te rog sa imi dai si mie adresa si denumirea firmei care vindea samanta certificata in toamna aceasta cu 10 bani pe kg, la toamna merg sa cumpar si eu cateva zeci de tone in cazul in care exista asa ceva Reclama francix89 7 March 2011, 18:11 nu m-am referit la cea certificate cand am spus ca se gaseste la 10,20 bani , am spus doar ca e o samanta care provine din parcele cu rezultate bune de aprox 30 tone , si la 1,5 lei cu cat ai luat-o tu pe cea certificata sper ca a fost macar elita sau chiar superelita ca atat era pretul in toamna la institutul cartofului ,din cate imi aduc aminte 1,2 + tva floryn83 8 March 2011, 18:54 Citat (francix89 @ 6th March 2011, 22:06) Mi se pare cam mult 1,5 toamna si pt cea certificata, si sa stii ca se statea asta toamna la coada la cartofi de samanta cu 10 bani, dupa vreo 2 sapt au majorat tariful la 20 , motivul e simplu, nu aveau oamenii spatii de depozitare Lasa-o asa cum e acum... Neuronul_ganditor 9 March 2011, 15:51 La mine in zona nu maigasesti cartori de samanta sub 1,5lei si nici nu poti sa verifici cat e de buna.O sa ma gandesc bine daca are rost sa bag o groaza de bani in cartofi anul acesta. E prea mare investitia si mai trebuie adaugate si costurile pentru stropit si ierbicidat + discuit,semanat,recoltat,etc. Nu cred ca are rost,castigul e prea mic. O sa ma duc vineri la piata sa vad la ce pret gasesc. cdanard 10 March 2011, 11:37 Buna ziua! am un teren la tara in jud Cluj si vreau sa-mi fac o gradina pentru necesitatile familiei; in privinta cartofului, va rog sa ma ajutati cu niste sfaturi: de unde as putea lua niste samanta de care sa fiu sigur ca nu provine dintr-o cultura tratata cu initium. (taranii din localitate cumpara si ei din comert) http://www.financiarul.ro/2010/02/02/roman...aza-de-initium/ francix89 10 March 2011, 13:40 Inca nu am auzit de initium , poti doar intreba cu ce substanta a stropit cartofii(desi nu cred ca isi mai aduc aminte) , oricum nu cred ca s-a prea folosit la noi , poate de acum incolo Incearca la distribuitorii din oras de seminte, poate au cartofi de samanta la caserola , sunt vreo 50 de tuberculi intr-un pachet , daca nu risti si ii cumperi din vreo piata ca nu ai nevoie de multi and_afp 10 March 2011, 15:30 Citat (emilmicu @ 22nd February 2011, 22:09) Am fost la brasov si am cumparat 75kg de cartof din soiul cristian super elita pretul e de 3.5ron/kg pe langa asa am mai luat i 33kg de riviera (cartofi din productia din anul trecut) mari frumosi incoltiti. Eu recunosc ca nu ma pricep sa cresc cartofi dar de asta cred ca sunt bune forumurile . Am tot cicit fel si fel de articole am intrebat in stanga in dreapta si cu toate astea vreau sa aflu mai multe! 1. Am teren in teleorman si as vrea sa stiu ce sanse as avea in aceea zona sa fac productie. 2. Din cate stiti voi semintele astea ar fi bune? 3. Am facut un plan de stropire al cartofilor.... ce ziceti este bun? START 19 Martie 9 Aprilie 23 Aprilie 11 Iunie 18 Iunie 25 Iunie 2 Iulie 9 Iulie 16 Iulie 23 Iulie 30 Iulie Melody Antracol Calypso Conseto Antracol Conseto Calypso Antracol Infinito Conseto Litri Apa Solutie Melody 9 60g - solutie fungicida contra manei Antracol 10.5 60g - solutie fungicida contra manei Conseto 10.5 60g - solutie fungicida contra manei Infinito 10.5 42g - solutie fungicida contra manei Calypso 9.5 2.4 grame (insecticid pentru gandaci) Cantitatile sunt calculate de mine pentru suprafata de 300mp cu gramajele de la producator (BAYER) vand solutie (insecticid) pentru gandaci Import Spania,...modul de administrare se face inainte de cultivare, stropirea direct pe samanta de cartofi(se stropesc cartofi inainte de ai pune in pamant) gandaci nu mai apar deloc in timpul culturii. Solutia este foarte eficienta . pt inf suplimentare e-mail and_afp@yahoo.com LidyaB 20 March 2011, 02:45 De cartofii Elita (Nicola, Desiree sau Saturna) de la SemLuca (Timisoara) http://www.sem-luca.ro/cartofi.php ce ati auzit? La primele 2 soiuri pretul e de 6.5 lei/kg... mi se pare cam mare, comparativ cu cel de la Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr Braşov, sau cu alte preturi, sub 2 lei, mentionate pe forum... Vreau si eu sa incep o cultura pe 17 ari (pana anul trecut a fost cultivat porumb pe acest teren), in apropiere de Baia Mare si fiind noua in domeniu nu m-as avanta la o investitie prea mare. Initial am gasit pe [url="http://www.sieberz.hu/index.php? content=36&kategoria=14"]http://www.sieberz.hu/index.php? content=36&kategoria=14[/url] niste cartofi care mi-au placut, dar preturile sunt uluitoare din pacate. Ceva recomandari pentru incepatorii in domeniu? Spor la semanat!!! floryn83 20 March 2011, 16:40 Personal pretul de 6.5lei/kg imi pare enormm... . Acum tu stii cati bani iti permiti sa bagi in samnta. Decizia iti apartine pana la urma, dar ar fi interesant totusi cumparate cateva kilograme si pus macar experimental. Spor la treaba, asteptam vremea buna sa ne apucam de treaba DDuras 21 March 2011, 11:53 6,5 lei sunt la Semluca ???? Mai ce hoti ! Eu am vazut la mine cartofi de la Semluca la 12 lei saculetul ! Am intrebat cat are un saculet dar cica nu se da la kil, ca e cartof perfomant, olandez. Dar nu cred sa fie mai mult de 1kg. la saculet. Erau si albi si roz, cat o nuca mare. lemar 21 March 2011, 18:53 Citat (LidyaB @ 20th March 2011, 02:45) De cartofii Elita (Nicola, Desiree sau Saturna) de la SemLuca (Timisoara) http://www.sem-luca.ro/cartofi.php ce ati auzit? La primele 2 soiuri pretul e de 6.5 lei/kg... mi se pare cam mare, comparativ cu cel de la Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr Braşov, sau cu alte preturi, sub 2 lei, mentionate pe forum... Vreau si eu sa incep o cultura pe 17 ari (pana anul trecut a fost cultivat porumb pe acest teren), in apropiere de Baia Mare si fiind noua in domeniu nu m-as avanta la o investitie prea mare. Initial am gasit pe [url="http://www.sieberz.hu/index.php? content=36&kategoria=14"]http://www.sieberz.hu/index.php? content=36&kategoria=14[/url] niste cartofi care mi-au placut, dar preturile sunt uluitoare din pacate. Ceva recomandari pentru incepatorii in domeniu? Spor la semanat!!! Astazi am cumparat de la SCDA Suceava 2to de samanta de cartof categoria superelita, Sante si Magic la pretul de 2,5lei/kg inclusiv TVA.Trecand peste faptul ca vor mai trebui sortati pentru indepartarea semintei bolnave sau putrezite(de... SUPERELITA) daca voi obtine 25 to/ha mi se pare un pret mai aproape de adevar pt timpul asta. Intrebarea pt care cer parerea colegilor forumisti este urmatoarea: am doua sole pe care pot semana-una a fost arata din toamna,cultura precedenta a fost porumb(8to/ha)cu ingrasamant si erbicid iar a doua sola este la al 3-lea an de trifoi dar nu a fost arat de toamna.(aici pot fi si posibilitati de irigare) Care dintre cele 2 sole ma sfatuiti sa o insamntez cu cartof-am dat probe de sol pt analiza dar nu am inca rezultatele. Multumesc anticipat. vasiuca 21 March 2011, 19:50 daca nu ai arat din toamna cind mai ari si cind mai pui cartoful? te/ai intrebat? francix89 21 March 2011, 20:19 In mod normal trifoiul ar fi o planta premergatoare mai buna dar in cazul tau nu prea se aplica ,deci iti ramane parcela de porumb mai ales ca a fost si erbicidat si nu ai atatea buruieni pe parcela , cu ceva ingrasamant se vor face cartofi Chiar ai o alegere dificila de facut , daca zona ta e secetoasa planteaza pe parcela cu trifoi (pt ca dupa cum spui ai posibilitati de irigare) daca ploua destul pe cea cu porumb lemar 21 March 2011, 20:29 Citat (vasiuca @ 21st March 2011, 19:50) daca nu ai arat din toamna cind mai ari si cind mai pui cartoful? te/ai intrebat? Sola am luat-o in arenda abia in primavara asta.Problema mea nu e timpul ci tipul de lucrari ce rebuie executate pt a suplini oarecum actiunea iernii pe o aratura de toamna si in special ce pierderi/probleme pot aparea pe sola nearata-mai ales ca cei de la Suceava mi-au spus clar ca este nerecomandata cultura cartofului pe aratura de primavara(poate ne spune cineva care are experienta insamantarii cartofului pe aratura de primavara) Citat (francix89 @ 21st March 2011, 20:19) In mod normal trifoiul ar fi o planta premergatoare mai buna dar in cazul tau nu prea se aplica ,deci iti ramane parcela de porumb mai ales ca a fost si erbicidat si nu ai atatea buruieni pe parcela , cu ceva ingrasamant se vor face cartofi Chiar ai o alegere dificila de facut , daca zona ta e secetoasa planteaza pe parcela cu trifoi (pt ca dupa cum spui ai posibilitati de irigare) daca ploua destul pe cea cu porumb Nu mai vreau trifoi,n-am la ce-l folosi.Sincer prefer sa investesc ceva si sa relizez si productie decat sa las terenul asa.In N Moldovei(P Neamt) nu e o zona f secetoasa dar nu stiu ce surprize pot avea... francix89 21 March 2011, 21:09 Am plantat cartofi acum 2 ani in aratura de primavara pe un teren de lucerna si chiar s-au facut ofiicartofi fara a investi f mult , incearca sa ari terenul si sa-l maruntesti cat mai bine cu un combinator , daca nu e suficient combinatorul baga o freza mai mare ,nu o sa fie ca dupa o aratura de toamna da pe aproape tot e , da apuca-te zilele astea de operatii ca imediat vei planta cartofii, spor la munca lemar 21 March 2011, 21:23 Citat (francix89 @ 21st March 2011, 21:09) Am plantat cartofi acum 2 ani in aratura de primavara pe un teren de lucerna si chiar s-au facut ofiicartofi fara a investi f mult , incearca sa ari terenul si sa-l maruntesti cat mai bine cu un combinator , daca nu e suficient combinatorul baga o freza mai mare ,nu o sa fie ca dupa o aratura de toamna da pe aproape tot e , da apuca-te zilele astea de operatii ca imediat vei planta cartofii, spor la munca Multumesc de sfat.Sper sa pot ajuta si eu candva. Neuronul_ganditor 21 March 2011, 22:55 Am cumparat ~520kg cartofi de samanta cu 1,5lei/kg +110kg cu 1,6lei/kg + mai am ~80kg in beci de anul trecut. Am arat in toamna terenul si sper sa reusesc sa pun cartofii pana la 1 aprilie. Ce ingrasamant sa incerc pentru cartofi?Am cumparat anul trecut ceva ingrasamant la punga de 1kg ce se da prin picurare.E bun pentru orice tip de legume,inclusiv cartofi mi-a spus un inginer de la Glissando.Ce ar fi daca as dizolva praful intr-u bidon cu apa si sa stropesc terenul cu acest ingrasamant. Ce parere aveti?La fel de bine pot sa folosesc praful asta si la altceva dar daca credeti ca ar fi ok o sa-l folosesc la cartofi. Banuiesc ca acel ingrasamant e foliar si se poate aplica prin fertigare, merge la cartofi daca respecti doza dar sa nu te astepti la minuni, acel ingrasamant ajuta putin planta si cam atat, ar mai trebui sa mai pui in pamant odata cu plantatul si ceva gunoi sau complex gen 15-15-15 (cel mai des intalnit ) costa in jur 110 lei sacul de 50 kg , macar un sac sau doi sa pui si tot e ceva Neuronul_ganditor 21 March 2011, 23:18 Da,e foliar.M-am gandit sa mai cumpar ceva ingrasamant cu mult azot. Cam pentru cat teren imi ajunge un sac?Ingrasamantul va fi imprastiat manual iar terenul e de 2000mp. francix89 21 March 2011, 23:28 Mai bine ai cauta ingrasamant ce contine potasiu K , e mai bun la cartof , de asta iti sugeres complexul care le are pe toate azot, fosfor si potasiu, pentru 2000 mp ti-ar trebui vreo 3,4 saci in mod normal La cartof se folosesc 1000 kg complex /ha intr-o cultura intensiva Neuronul_ganditor 21 March 2011, 23:33 Multumesc pentru ajutor.Maine o sa ma duc pe la magazine sa vad ce gasesc. Reclama lemar 22 March 2011, 07:37 Citat (francix89 @ 21st March 2011, 23:28) Mai bine ai cauta ingrasamant ce contine potasiu K , e mai bun la cartof , de asta iti sugeres complexul care le are pe toate azot, fosfor si potasiu, pentru 2000 mp ti-ar trebui vreo 3,4 saci in mod normal La cartof se folosesc 1000 kg complex /ha intr-o cultura intensiva Exact asta mi-au recomandat si cei de la Statiunea de crecetari.In plus in afara de NPK15/15/15, 500kg/ha mai fertilizeaza printre randuri,la semanat cu azot 200 kg/ha. Au o semanatoare ce da si ingrasamant. Au mai insistat pe tratamentul preventiv contra manei atunci"cand se unesc frunzele"chiar daca nu sunt semne de aparitie.La ce-am patit cu rasadurile o sa-l fac sigur. cidru 22 March 2011, 13:03 Ceva interesant despre combaterea gândacului de colorado la cartofi: In vederea evitarii aplicarii tratamentelor cu substante sintetice, in combaterea gandacului de Colorado, a fost testata cu succes metoda asocierii cartofului cu crizantema. Experimentul a fost organizat in primavara anului 2002 la o ferma particulara din judetul Teleorman. Pe parcela experimentala s-au plantat patru randuri de cartofi la distante obisnuite, pe langa care s-a plantat un singur rand de crizanteme (amestec de soiuri si specii) la o distanta de 35 cm intre plante pe rand cu material saditor obtinut prin despartirea tufelor. Pentru cultura cartofului a fost ales soiurile Desire si Ostara, care de obicei se manifesta in cultura ca soiuri sensibile la atacul gandacului de Colorado. La infiintarea culturii sa administrat un fertilizant organic, si anume compost de gunoi de pasare (3 kg/m.p.), iar in timpul vegetatiei s-au facut udari si s-au aplicat prasile manuale. Cu toate ca pe timpul vegetatiei plantele de cartof nu au primit nici un tratament contra daunatorilor, in cultura nu s-a observat nici un gandac de Colorado. Pentru a verifica corectitudinea concluziilor la care s-a ajuns dupa primul an de testare, experimentul a fost repetat pe acelasi loc si in 2003. Intre timp, tufele de crizanteme au crescut mai viguroase. Probabilitatea unui eventual atac al gandacului de Colorado a fost mai mare intrucat nu s-a facut rotatia culturii de cartofi. Nici de data aceasta adultii gandacului de Colorado nu au depus oua pe plantele protejate de crizanteme. De mentionat ca in afara perimetrului in care s-a facut experienta, gandacul de Colorado a fost prezent chiar si in cadrul culturilor tratate cu produse chimice. Acest prim experiment poate continua si de catre alti cultivatori pentru a se stabilii spatiul care se afla sub incidenta protectoare a crizantemelor si pentru a gasi raportul optim de cultura intre numarul plantelor de cartofi si a celor de crizanteme. De asemenea este foarte util de stabilit eficienta speciilor si soiurilor de crizanteme pentru a fi recomandate in culturile asociate. Am plantat şi eu crizanteme pe lângă câteva rânduri de cartofi, sunt curios ce se va întâmpla până la urmă. O să vă ţin la curent. chirilaionut 23 March 2011, 10:37 Salut! Recunosc ca nu stiu prea multe de agricultura, deci intrebarile pe care vi le adresez sa le primiti cu ingaduinta. As vrea sa pun anul asta cativa ari de cartof. Datele problemei ar fi asa: pamantul este in moldova(deci zona deluroasa), nu a mai fost prelucrat pana acum (deci lipseste aratura de toamna). Intrebarea 1: Este posibil daca fac lucrarile cu un motocultor sa ajung la performanta de a obtine un teren bun pentru a cultiva cartofi? trebuie erbicidat, folosite ingrasaminte? Eu ma gandesc sa iau ceva cartofi tratati, si sa folosesc un complex de ingrasaminte(nu stiu inca de care, pana nu fac o analiza a solului). Problema 2: Un unchi m-a descurajat: a zis ca in zona aia se face vie si livada, la cartofi nu as scoate nici samanta. Adevarul e ca el a folosit mereu metoda traditionala: ingrasamant mai putin(de grajd), neirigarea suprafetei, prajire cu sapa doar atunci cand se ingrosa gluma si buruienile sufocau cartoful, tratament anticolorado potrivit.. Intrebarea 2: Daca as folosi samanta de calitate, irigare, as face cateva bilonari pe sezon, tratament anti-colorado...totusi e posibil sa nu obtin productie? Un sol din asta "hleios" este fara de speranta?? Va multumesc francix89 23 March 2011, 18:48 1-nu stiu exact cat de adanc poti ara terenul cu motocultorul, daca ar fi macar un 22 cm tot e ceva , la frezat o sa dureze ceva ,e bine cand incepi sa ari terenul sa fie zvantat si pamantul sa se sparga cat de cat la intoarcerea brazdei. Merge erbicidat cand buruienile incep sa iasa cam odata cu cartofii, iar buruienile ramase dupa ce erbicidezi le elimini tu prin o prasa ,ingrasamant sa pui ca ala va face diferenta pe terenul tau cleios care e destul de sarac , merge si ceva gunoi intre randuri pe langa ceva complex 2- daca faci tratamentele la timp si irigi vor iesi cartofi ,acum depinde si de samanta Am si eu rude la moldova prin neamt la tara, la ei totul depinde de tratamentele pt gandaci si mana (care de obicei nu sunt facute si cartoful cum creste putin ori e mancat de gandaci ori se maneaza), dar am vazut in unii ani cartofi f frumosi acolo Trebuie sa te gandesti daca merita efortul financiar si munca ta, daca terenul e aproape de casa e bine , daca e departe nu te baga Primavara a venit si trebuie sa te grabesti daca te hotaresti sa-i plantezi , eu deja incep sa plantez cartofii mei zilele astea katlin 24 March 2011, 18:13 [quote name='francix89' date='23rd March 2011, 18:48' post='9647546' Primavara a venit si trebuie sa te grabesti daca te hotaresti sa-i plantezi , eu deja incep sa plantez cartofii mei zilele astea Nu gasesc samanta, care stie vreun pont? Imi trebe cam 7-8to inmultirea 1. Vreau un soi de toamna alb. Sante e bun? Reclama francix89 24 March 2011, 19:33 Si nu ai gasit nimik?, am vazut numeroase anunturi de samanta diferite soiuri ,probabil avand preturi pe masura , nici la mine aici nu prea e samanta buna de vanzare si aia normala necertificata se vinde cam cu 1,5 Sante creca e printre cele mai comune soiuri ,daca gasesti ceva inmultirea 1 ar fi bine Cred ca la anul cartofii nu vor avea chiar pretul de anul acesta la cata lume pune cartofi primavara asta ,asta asa ca o idee floryn83 24 March 2011, 19:41 Se poate ca pretul sa nu mai fie atat de mare ca anul trecut (niciodata nu am mai avut un asemenea pret), dar totul va depinde si de precipitatiile si atacul de mana din acest an. In rest spor la treaba tuturor agricultorilor, mai mari sau mai mici lemar 28 March 2011, 19:35 Citat (katlin @ 24th March 2011, 19:13) [quote name='francix89' date='23rd March 2011, 18:48' post='9647546' Primavara a venit si trebuie sa te grabesti daca te hotaresti sa-i plantezi , eu deja incep sa plantez cartofii mei zilele astea Nu gasesc samanta, care stie vreun pont? Imi trebe cam 7-8to inmultirea 1. Vreau un soi de toamna alb. Sante e bun? Am cumparat saptamana trecuta de la Statiunea de cercetari de la Suceava,superelita,sante si magic cu 2,5leikg inclusiv tva. Daca nu e prea departe de tine si pretul e OK poti sa-i suni ,,nr de tel le au pe net. Bafta multa! Tocmai am patit urmatoarea istorie:tractoristul solicitat sa-mi are aprox 4000mp a considerat ca aratura trebuie facuta la 22cm si nu la 37cm-tocmai ce-mi facusem planuri sa plantez cartof acolo(am si posibilitati de irigare). Ce ziceti mai pot semana cartof(dupa ce dau o freza) sa caut alta sola? Mai adaug ca rezultatul analizelor de sol arata PH mediu,concentratii de N si P buna,humus suficient. PS.Terenul nu a mai fost arat de 3 ani/Nu-mi ziceti nimic de tractorist ,i-am zis eu destule.... francix89 28 March 2011, 21:43 Pai ii plantezi asa, pana la urma te descurci cumva si cu 22 doar ca rebilonat nu prea o sa ai de unde sa tragi pamant pt ca intervalele o sa fie cam tari, frezezi bine terenul (aici macar sa-l faci la maxim cat duce freza) si vezi ce iese Oricum nu cred ca iti ara nimeni la 37 cm acolo, pe la 30 e normalul Maine pregatesc si eu terenul de plantat in camp , un amarat de hectar , sper doar sa-mi ajunga samanta la plantat SabauCornel 30 March 2011, 21:58 Salut oameni buni Am nevoie de putin ajutor, Sunt din Bihor si vreau sa cultiv pe o suprafata de 30 de arii cartofi, vreau sa va cer niste sfaturi cu privire la cata samanta am nevoie, aproximatiov ce cantitate de cartofi voi recolta si cam tot ce ar trebui sa stie un agricultor. pana acuma am transportat gunoi de grajd pe teren vreo 8 tone, inainte am avut lucerna de vreo 4-5 ani si vreau sa incerc sa vad daca se merita iar daca o sa mearga la anu o sa incerc pe 2 ha. Am vazut ca preturile la samanta sunt destul de mari dar pentru o suprafata de 30 de arii nu cred k o sa am asa mari costuri. Va multumesc, amarastean 30 March 2011, 22:10 Ai bagat 8 tone de balegar la 30 ari! da ce pamant ai? francix89 30 March 2011, 22:46 Pai iti trebuie in jur de 1000 kg de samanta, si nu-i chiar ieftina . daca vei face lucrarile la timp si vei pune ceva ingrasamanta inafara de gunoi ar trebui sa recoltezi undeva la maxim 8-10 tone, nu cred ca vei putea recolta mai mult fara o samanta certificata E bun si gunoiul ala dar nu stiu cand l-ai imprastiat, in toamna sau acum? daca e pus din toamna e mai bine , va fi folosit mai bine de plante .Ideal la cartof e sa pui un 40to la hectar (in jur de 12to la 30 ari ) Despre tratamente iti sugerez sa citesti cateva articole de pe net despre tipul lor si periodicitatea ,oricum sunt destule mai ales la mana , vorbim despre ele mai incolo SabauCornel 31 March 2011, 23:46 Citat (francix89 @ 30th March 2011, 22:46) Pai iti trebuie in jur de 1000 kg de samanta, si nu-i chiar ieftina . daca vei face lucrarile la timp si vei pune ceva ingrasamanta inafara de gunoi ar trebui sa recoltezi undeva la maxim 8-10 tone, nu cred ca vei putea recolta mai mult fara o samanta certificata E bun si gunoiul ala dar nu stiu cand l-ai imprastiat, in toamna sau acum? daca e pus din toamna e mai bine , va fi folosit mai bine de plante .Ideal la cartof e sa pui un 40to la hectar (in jur de 12to la 30 ari ) Despre tratamente iti sugerez sa citesti cateva articole de pe net despre tipul lor si periodicitatea ,oricum sunt destule mai ales la mana , vorbim despre ele mai incolo Gunoiul lam imrastiat acuma saptamana asta e copt deci nu e dinasta praoaspat. Urmeaza sa ar pamantul. 1000 kg...... pff pentru inceput mi se pare cam multa samanta si destul de mare investitie la cat dispun;)) fiind si student am vazut ca un kg este in jur de 2.5 lei; oricum eu vreau sa incerc. am si posibilitate de irigare, terenul ii aproape de casa. Pamantul sincer nu stiu cam ce proprietati are sau daca se cultiva bine pe el stiu k ii mult mia slab decat ala din partea brasovului si chiar din partea aradului care este mai bun. Te referi la 40 tone de gunoi pe un hectar? sau la recolta de 40 tone? francix89 1 April 2011, 08:44 LA gunoi m-am referit cand am spus 40 to, ti-am spus si tie ca la suprafata aia o sa scoti maxim 8-10to Se pot scoate si 40 to cartofi la hectar dar costurile sunt destul de mari floryn83 1 April 2011, 11:18 Cum 1000 kg la 30 ari??????????????!!!!!!!!!!! Nu mai vb daca nu stiti mai frate, mai bine ii spui ca nu stii exact, nu il speria ca mai pierdem un cultivator dintre noi . Ai nevoie de aproximativ 400-500 kg maxim asta in cazul in care este o samanta mai mare, iar daca este mai marunta maxim 400 kg. Spor la treaba, eu am pus ieri aproximativ 2 ha, astept sa vad cum o sa fie anul acesta... ucvph 1 April 2011, 15:49 Adica 1,5to/ha!!!!! Vezi de treaba, 250kg am pus la vreo 500mp...calibru potrivit, zic eu, cam 4-6 cm. Poate ca i-am pus cam des, desi nu cred, dar cred ca cca 1000kg/3000mp e scor corect. SabauCornel 1 April 2011, 16:28 Citat (floryn83 @ 1st April 2011, 11:18) Cum 1000 kg la 30 ari??????????????!!!!!!!!!!! Nu mai vb daca nu stiti mai frate, mai bine ii spui ca nu stii exact, nu il speria ca mai pierdem un cultivator dintre noi . Ai nevoie de aproximativ 400-500 kg maxim asta in cazul in care este o samanta mai mare, iar daca este mai marunta maxim 400 kg. Spor la treaba, eu am pus ieri aproximativ 2 ha, astept sa vad cum o sa fie anul acesta... ok o sa imi cumpar 500 kg si o sa vad cat o sa imi trebuiasca. oricum o sa ii pun pe randuri la distanta minima de 25 cm unul fata de celalalt. floryn83 1 April 2011, 16:38 se poate ca cu ceva mai mult....dar avand in vedere ca eu am folosit la planatarea acestora plantarea mecanizata si samanta din acesta primavara a pe care am folosit-o a fost mai marunta la o suprafata de 30 ari nu cred ca imi fi intrat mai mult de 500 kg maxim 600 dar sub nici o forma o tona su mai mult.... Cornele, dupa plantare sa ne spui de cati ai avut nevoie... eu i-am plantat la 30 de cm intrei ei si distanta intre randuri de 50-60 SabauCornel 1 April 2011, 16:42 Citat (floryn83 @ 1st April 2011, 16:38) se poate ca cu ceva mai mult....dar avand in vedere ca eu am folosit la planatarea acestora plantarea mecanizata si samanta din acesta primavara a pe care am folosit-o a fost mai marunta la o suprafata de 30 ari nu cred ca imi fi intrat mai mult de 500 kg maxim 600 dar sub nici o forma o tona su mai mult.... Cornele, dupa plantare sa ne spui de cati ai avut nevoie... eu i-am plantat la 30 de cm intrei ei si distanta intre randuri de 50-60 Ok acuma tre sa imi procur samanta. inca mai caut pana sapamana viitoare cel tarziu miercuri, ca pe joi sa ii pot planta. daca ma poti ajuta cu ceva idei cu ceva oferte vorbim si vedem. vasiuca 1 April 2011, 16:44 ce de agricultori pe aici...fiecare e specialist dar rezultatul se vede toamna. SabauCornel 1 April 2011, 16:46 Citat (vasiuca @ 1st April 2011, 16:44) ce de agricultori pe aici...fiecare e specialist dar rezultatul se vede toamna. Eu unul nu sunt agricultor vreau sa incep sa fac ceva, sa produc k in tara asta si asa nu se face nimic. Reclama Pagini: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, floryn83 1 April 2011, 17:19 Domnule Vasiuca, poate suntem agricultori sau nu... macar incercam ceva. Eu unul nu intru aici ca un specilaist sa dau sfaturi ci doar sa imi spun o parere si sa ascult pe a altuia poate mai documentat ca mine. Eu sunt un cultivator de cartofi de cativa ani, iar atata timp cat inca nu am renuntat inseamna ca produc ceva . Cornele, in zona mea Rasca-Cluj s-au vandut acum in primavara cartofi de samanta cu aproximativ 1.8 - 2 lei, cred ca ai mai gasi si acum cantitatea de care ai avea tu nevoie... Insa avand in vedere distanta nu stiu cat se merita, am vazut ca esti din Bihor iar ca idee din Huedin pana in Rasca mai sunt 30 de km. vasiuca 1 April 2011, 18:18 Citat (floryn83 @ 1st April 2011, 17:19) Domnule Vasiuca, poate suntem agricultori sau nu... macar incercam ceva. Eu unul nu intru aici ca un specilaist sa dau sfaturi ci doar sa imi spun o parere si sa ascult pe a altuia poate mai documentat ca mine. Eu sunt un cultivator de cartofi de cativa ani, iar atata timp cat inca nu am renuntat inseamna ca produc ceva . Cornele, in zona mea Rasca-Cluj s-au vandut acum in primavara cartofi de samanta cu aproximativ 1.8 - 2 lei, cred ca ai mai gasi si acum cantitatea de care ai avea tu nevoie... Insa avand in vedere distanta nu stiu cat se merita, am vazut ca esti din Bihor iar ca idee din Huedin pana in Rasca mai sunt 30 de km. nu te/am acuzat cu nimic si nu am folosit nici un nume dar....1000 kg. de saminta pentru 30 de ari hai sa fim seriosi.. eu cultiv cartofi de 20 de ani dar o asa cantitate nu am folosit niciodata oricare ar fi densitatea de mare floryn83 1 April 2011, 19:35 Da ai dreptate scuze, eram prea "revoltat" cu asa o cantitate mare de cartofi..... O fi de vina campania de primavara vasiuca 1 April 2011, 19:37 Citat (floryn83 @ 1st April 2011, 19:35) Da ai dreptate scuze, eram prea "revoltat" cu asa o cantitate mare de cartofi..... O fi de vina campania de primavara a decurs chiar asa de prost? acum de ce nu esti in cimp? Reclama floryn83 1 April 2011, 20:09 Era o gluma , nu mai sunt in camp caci am terminat de semanat. francix89 1 April 2011, 22:02 Deci ,ca sa nu spuneti ca "mint " oamenii uitati un citat dintr-un articol despre cultura cartofului Plantatul cartofilor cartofi timpurii * epoca: 20.03 zona I de cultura; 30.03 zona II; 5.04 zona III. * adancime: 4-6 cm (calibru 30-40 mm); 8-10 cm (calibru 45-60 mm); * densitate: 70 mii/ha (calibru 30-40 mm); 55 mii/ha (calibru 45-60 mm); * norma de samanta: 3500 kg/ha (calibru 30-40 mm); 4500 kg/ha (calibru 45-60 mm); * distanata intre randuri: 50-60 cm. cartofi de vara * epoca: 5.04 zona I de cultura; 10.04 zona II; 10.04 zona III. * adancime: 3-5 cm (calibru 30-40 mm); 6-8 cm (calibru 45-60 mm); * densitate: 65 mii/ha (calibru 30-40 mm); 50 mii/ha (calibru 45-60 mm); * norma de samanta: 3200 kg/ha (calibru 30-40 mm); 4600 kg/ha (calibru 45-60 mm); * distanata intre randuri: 60-70 cm. cartofi de toamna * epoca: 20.03 zona I de cultura; 30.03 zona II; 5.04 zona III. * adancime: 4-6 cm (calibru 30-40 mm); 8-10 cm (calibru 45-60 mm); * densitate: 60 mii/ha (calibru 30-40 mm); 50 mii/ha (calibru 45-60 mm); * norma de samanta: 3000 kg/ha (calibru 30-40 mm); 4000 kg/ha (calibru 45-60 mm); * distanata intre randuri: 70-75 cm. articolul il gasiti cautand pe google "cultura cartofului " primul link pe gazetadeagricultura Sub 3000kg /ha nu prea ai cum sa plantezi cartof folosind o samanta normala (adica de marimea oului de gaina) si o densitate cat de cat buna , adica nu-i plantezi la juma de metru unu de altu Cei cara puneti "trufandale " in pamant o faceti pe riscul vostru Am si eu un vecin care cu 40 saci vrea sa puna un hectar Am plantat o gradina de vreo 13 ari cu vreo 400 kg samanta Maine urmeaza sa plantez un hectar in camp si va spun cat a intrat ,azi am imprastiat ingrasamantul .Nu am plantat pana acum deoarece persoana cu masina de plantat pe 4 randuri cerea cam mult(350 lei plus ca trebuia sa imping cartofii sa intre pe rand) , plantez cu o masina de 2 randuri si ma costa doar motorina floryn83 1 April 2011, 22:45 Spor la treaba pe maine. In alta ordine de idei nu te acuza nimeni ca minti... nu de asta intram aici, pur si simplu sa dezbatem daca se poate la sfarsit sa tragem concluziile si sa avem ce din ce invata. Eu imi cer scuze daca cineva s-a simtit ofensat. Si eu am plantat tot cu un utilaj pe 2 siruri, insa ingrasamintea eu o pun tot cu acel utilaj odata cu plantarea, o fi bine asa sau ar fi mai bine imprastiata mai devreme? francix89 1 April 2011, 22:54 Cel mai bine ar fi odata cu plantatul dar vecinul care imi planteaza a scos cutia de ingrasamant , motivul fiind dupa spusele lui: " cand am scos toamna cartofii ingrasamantul era tot acolo " adica cica nu s-ar fi dizolvat , acum n-am avut ce sa fac , am dat inainte 550 kg complex plus ca am avut pus si 20 to gunoi pe juma de bucata Pt anul viitor am pregatit deja gunoiul vreo 10 remorci , pana in tomna fermenteaza si e numai bun francix89 2 April 2011, 21:53 Am terminat plantatul si cu o distanta intre randuri de 70 si dintre cartofi pe rand de 2530 mi-au intrat 80 de saci a 40 kg , deci in jur de 3200kg Reclama Neuronul_ganditor 3 April 2011, 22:30 Eu am pregatit pentru ~2200mp ~700kg de samanta,cred ca ajunge.Din pacate e un teren cu mult pir si a trebuit sa erbicidez sambata trecuta si terenul va trebui rearat pentru ca dobitocul care mi-a arat-o si-a batut joc.Asta e,o sa-i plantez in 13-14 aprilie la fel ca anu trecut.Recolta mare nu am avut pentru ca o parte din samanta nu a fost prea grozava si nici terenul nu a fost bine pregatit. Am schimbat samanta,am mai putin pir fata de anu trecut si am arat in toamna + mai ar odata zilele urmatoare.Sper sa fie bine. Oricum,la toamna o sa am eu grija sa dispara macar 80% din pir si voi fertiliza solul + alte tratamente. Am prins gustul.Probabil intr-un viitor apropiat voi cumpara 1-2ha de teren langa satul in care locuiesc si cu putin noroc in 2012 ma pun pe treaba serios. floryn83 3 April 2011, 23:00 Doamne ajuta, referitor la pir stiam ca este foarte bun ierbicidul "Total". Eu personal am avut pe aproximativ 10 ari plin de pir, si am scapat intr-un an cu cartofi din aceea furajeri care cresc un metru si ceva si se usuca foarte tarziu sau deloc, dupa un an din cultura respectiva nu am mai avut treaba cu pirul. Neuronul_ganditor 3 April 2011, 23:20 O sa mai erbicidez imediat dupa ce pun cartofii si dupa ce ii scot o sa ma ocup serios de acea pata de pamant. invicta 4 April 2011, 09:53 buna ziua stimati colegi, sunt un profan, hotarat sa pun in valoare un teren de 1000 mp lasat de izbeliste de vreo 45 ani - deci nearat. Pamantul este bun, negru, la noi este zona ploioasa, in jurul meu toti cultiva cartofi. VREAU sa pun cartofi in aceasta saptamana - sper ca nu e prea tarziu (suceava) si VA ROG sa ma indrumati cu pasii ce trebuie facuti in acest sens: 1. banuiesc ca prima data voi ara terenul: ce utilaj sa aiba tractorul ? discuri, freza ? Ce adancime sa aiba brazda taiata ? 2. in continuare ce fac? nivelez pamantul ? Daca da, cu ce ? Sau am inteles ca e posibil sa fie atasat in urma aceluiasi tractor care ara, un dispozitiv de nivelare - cat de cat - a pamantului. Cum se numeste dispozitivul ? 3. Pe urma sa pun ingrasamant ? Daca e natural, adica balegar, e bun ? Ce cantitate si cum sa fie pus - imprastiat pur si simplu la suprafata sau pus chiar in pamant ? 4. Sa folosesc si nisip sau nu ? Daca da, cum ? 5. Si in fine, modul de cultivare a semintelor, pe care le voi avea de la persoane apropiate. - e necesar sa treaca un interval de timp intre arat / pus ingrasamant / cultivarea pripriuzisa a semintelor de cartofi ? - distanta intre randuri - distanta intre cuiburi, pe rand - numar de cartofi in cuib - adancimea cuibului In primul rand, va rog sa nu ma descurajati sau sa ma desconsiderati daca pun intrebari care vi se par, poate, banale. Multi mi-au spus ca e pacat ca acest teren sa fie lasat asa, motiv pt. care vreau sa incerc. CHIAR CONTEZ PE AJUTORUL SI PRECIZĂRILE DUMNEAVOASTRĂ ! floryn83 4 April 2011, 10:49 Salut, si bun venit printre noi , am sa incerc sa iti dau cateva raspunsuri la intrebarile tale(atat cat ma pricep si eu): 1. Cu toate ca cel mai bine era arat azi toamna, eu zic ca pentru inceput merge si aratura de primavara. Aratura trebuie sa aiba adancimea intre 30-33 cm. 2. Nivelarea terenului se face cu discurile sau cu freza, operatiune necesara. Asta dupa arat, caci ma indoiesc ca are cineva pe acolo discuri dupa pluguri. 3. Da, balegarul e foarte bun, si recomand cu incredere dar asta il aplici imediat dupa aratura si pe urma vii cu freza de preferat sau cu discurile. Dar recomand ca in timpul plantarii cartofilor si ingrasaminte complexe gen: NPK 15.15.15 4. De nisip nu stiu, avand in vedere ca in zona mea pamanutul in sine este mai nisipos. 5. Daca zici ca se cultiva in jurul tau cartofi, cel mai bine sa chemi un vecin care detine un utilaj mecanizat de plantare a cartofilor, si cu atat mai bine daca iti pune ingrasamintele chimice in acelas timp. Cu privire la timpul necesar dintre operatiuni.... nu cred sa fie nevoie. Sper sa iti fie de ajutor indicatiile mele. DDuras 4 April 2011, 15:22 Citat (francix89 @ 1st April 2011, 21:02) Deci ,ca sa nu spuneti ca "mint " oamenii uitati un citat dintr-un articol despre cultura cartofului Plantatul cartofilor cartofi timpurii * epoca: 20.03 zona I de cultura; 30.03 zona II; 5.04 zona III. cartofi de vara * epoca: 5.04 zona I de cultura; 10.04 zona II; 10.04 zona III. cartofi de toamna * epoca: 20.03 zona I de cultura; 30.03 zona II; 5.04 zona III. Cum vine asta ? Cei timpurii si cei de toamna la aceleasi date ??? INTREBARE catre cultivatorii de cartofi Pentru cultivarea in curte (curtea e mare, e aer, nu-i problema) - merg cultivati cartofii de toamna la 50 cm intre randuri, pe schema: 2 randuri, 1 interval de 1m, alte 2 randuri ... etc M-ar avantaja sistemul asta pt.ca voi avea irigare prin picurare, cu furtune la 50 cm. invicta 4 April 2011, 15:39 Citat (floryn83 @ 4th April 2011, 10:49) Salut, si bun venit printre noi , am sa incerc sa iti dau cateva raspunsuri la intrebarile tale(atat cat ma pricep si eu): 1. Cu toate ca cel mai bine era arat azi toamna, eu zic ca pentru inceput merge si aratura de primavara. Aratura trebuie sa aiba adancimea intre 30-33 cm. 2. Nivelarea terenului se face cu discurile sau cu freza, operatiune necesara. Asta dupa arat, caci ma indoiesc ca are cineva pe acolo discuri dupa pluguri. 3. Da, balegarul e foarte bun, si recomand cu incredere dar asta il aplici imediat dupa aratura si pe urma vii cu freza de preferat sau cu discurile. Dar recomand ca in timpul plantarii cartofilor si ingrasaminte complexe gen: NPK 15.15.15 4. De nisip nu stiu, avand in vedere ca in zona mea pamanutul in sine este mai nisipos. 5. Daca zici ca se cultiva in jurul tau cartofi, cel mai bine sa chemi un vecin care detine un utilaj mecanizat de plantare a cartofilor, si cu atat mai bine daca iti pune ingrasamintele chimice in acelas timp. Cu privire la timpul necesar dintre operatiuni.... nu cred sa fie nevoie. Sper sa iti fie de ajutor indicatiile mele. FLORYN83, MULTUMESC PT. CELE DE MAI SUS ! SIGUR DE AJUTOR ! Sper ca sapt. asta , pe la sfarsit, sa revin aici si sa spun ca am facut cele de mai sus !!! floryn83 4 April 2011, 16:00 invicta Cu placere, spor la treaba si te asteptam cu impresii noi dupa. DDuras Daca tu crezi ca nu te-ar deranja sa ai cartofi in curte (in loc de flori) , si poti sa fertilizezi terenul corespunzator, nu vad ce te-ar putea impiedica sa infiintezi o asemenea cultura. In fond si la urma urmei e decizia ta. ciprian_vladis 5 April 2011, 16:51 salutare. am pus si eu azi cartofii pentru bunica. maine ii pun si pentru mine... am cumparat anul trecut o raritza care se poate pune in coada. am facut si anu trecut si anu asta randurile cu rarita si a iesit foarte bine... am folosit-o si la facut randuri pentru ceapa, morcovi , usturoi si a mers foarte bine. pun si niste foto cum a iesit. este utila am dat pe ea 25 de lei (inca nu am reusit sa ma motorizez, dar nu se stie) floryn83 5 April 2011, 19:52 Important e ca iti faci treaba, chiar daca este la un nivel mai redus. invicta 6 April 2011, 09:51 poate ma ajutati cu nişte raspunsuri: 1.terenul unde vreau sa pus cartofi este nearat de 5 ani (pârloagă, sau tăpşan, cum i se mai spune). Ieri am imprastiat gunoi de grajd peste el si azi-maine vine plugul. Intrebarea mea este : cât de adâncă e bine să fie brazda (în condiţiile precizate mai sus, plus şi faptul că e vorba de arătură de primăvară, nud e toamnă) ? 2. Pe acest teren, atunci când plouă mult, apa cam bălteşte din cauza solului lutos / hleios de sub pământul negru, sol ce nu permite infiltrarea / scurgerea apei în adâncime în ritm normal, natural. Acest lucru dăunează culturii de cartofi ? vasiuca 6 April 2011, 20:01 Citat (invicta @ 6th April 2011, 09:51) poate ma ajutati cu nişte raspunsuri: 1.terenul unde vreau sa pus cartofi este nearat de 5 ani (pârloagă, sau tăpşan, cum i se mai spune). Ieri am imprastiat gunoi de grajd peste el si azi-maine vine plugul. Intrebarea mea este : cât de adâncă e bine să fie brazda (în condiţiile precizate mai sus, plus şi faptul că e vorba de arătură de primăvară, nud e toamnă) ? 2. Pe acest teren, atunci când plouă mult, apa cam bălteşte din cauza solului lutos / hleios de sub pământul negru, sol ce nu permite infiltrarea / scurgerea apei în adâncime în ritm normal, natural. Acest lucru dăunează culturii de cartofi ? dauneaza cu siguranta..depinde insa cit de mult balteste apa...doua trei ore nu strica dar daca sta mult e gata cartoful.aratura trebuie sa fie cit de cit normala de primavara.. floryn83 7 April 2011, 09:31 Parerea mea e ca era mai bine daca puneai gunoiul peste aratura, mai ales ca il pui acum primavara si dupa aceea intrai cu discurile sau cu freaza pentru maruntire si o mai buna afanare. Daca il pui inainte sa faci aratura el intra dedesupt si is va face mai greu efect anul asta, si mai mult anul viitor cand il vei ara din nou. Cat despre adancime am mai spus...cat se face aratura normala ... . Dar repet este doar o parere Spor la treaba! SabauCornel 7 April 2011, 12:49 Imi recomanda cineva un erbicid pentru cartofi care sa fie eficient avand in vedere ca inainte de cultura de cartofi am avut lucerna pe teren. Multumesc floryn83 7 April 2011, 17:58 Iti zic eu ce folosesc dar pe pm caci nu stiu cum e cu reclama e aici ca nu m-am obosit sa citesc regulamentul si nu vreau sa iau ban francix89 7 April 2011, 21:24 Din cate stiu ai voie sa postezi marcile folosite atata timp cat nu exagerezi cu reclama , eu folosesc Sencor cand cartofii au maxim 10-15 cm inaltime, daca ai multe buruieni poti erbicida si inainte de rasarirea cartofilor Am dat si cand cartofii aveau pe la 20-22 cm si nu i-a afectat , asta deoarece ploua zilnic si nu am avut timp sa-l aplic mai din timp Apropo dupa lucerna nu ar trebui sa ai probleme mari cu buruienile, si eu am cartofii dupa lucerna si terenul e foarte curat Pagini: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, vasiuca 7 April 2011, 21:29 sencor atunci cind plantele au 20 de cm? ma mira.. eu am dat si s/a cam ales praful... floryn83 7 April 2011, 21:32 ok atunci va spun si eu cu ce dau de cativa ani incoace plantele folosesc AS 70, inainte sa rasara Neuronul_ganditor 7 April 2011, 21:33 Am dat si eu cu sencor anul trecut si sa sti ca la mine cartofii mari de 10cm au fost afectati.Au ingalbenit si au avut nevoie de ~2 saptamani sa se refaca. Am bagat exact cat erbicid trebuie,nu am exagerat dar totusi,am avut probleme. O sa folosesc acest erbicid si in acest an dar o sa folosesc o concentratie mai mica. francix89 7 April 2011, 21:33 Probabil ca ai mers pe o solutie concentrata de peste 1kg , la mine am dat sub 1 sigur plus ca peste o zi doua iar a plouat zdravan , si asta conteaza mult spalandu-l de pe plante Reclama vasiuca 7 April 2011, 21:36 Citat (francix89 @ 7th April 2011, 21:33) Probabil ca ai mers pe o solutie concentrata de peste 1kg , la mine am dat sub 1 sigur plus ca peste o zi doua iar a plouat zdravan , si asta conteaza mult spalandu-l de pe plante ce treaba are spalatul daca el patrunde in planta in citeva ore ..la mine cartoful s/a uscat complet ..50 de ari de cartof paguba... anul acesta tot cu sencor merg dar mai fac o proba inainte de rasarire am sa/l aplic si la toamna va spun rezultatul... acu l/am si cumparat deja francix89 7 April 2011, 21:43 Sa stii ca uneori conteaza si asta , daca se nimereste sa stropesti intr-o perioada foarte ploioasa efectul erbicidului scade, pai anul trecut a pluouat aproape zilnic tot inceputul verii , unele buruieni ingalbenindu-se si dupa 2 saptamani erau mai verzi ca niciodata carjilai 9 April 2011, 22:40 Citat (yetiro @ 12th March 2010, 21:02) Dar i-o mananca gandacii "in aproape orice conditii" O solutie ar fi sa se planteze intre randurile de cartofi si randuri de usturoi . http://culturaplantelor.blogspot.com/search/label/cartofi vasiuca 10 April 2011, 18:33 Citat (carjilai @ 9th April 2011, 22:40) O solutie ar fi sa se planteze intre randurile de cartofi si randuri de usturoi . http://culturaplantelor.blogspot.com/search/label/cartofi ar fi o chestie....? a ..pardon la ce ar ajuta? ..doar sa fie nu? R0BERT 14 April 2011, 09:11 Ca ierbicid folosesc sencor in prima faza (la 3-5 saptamani de la plantare, cand incep sa apara urataniile si au 2-4 cm) iar in a doua faza Titus 25DF (cu asta am dat si foarte tarziu si nu a avut nimic cartoful). Intrebarea mea pentru cultivatorii mai maricuti, ce folosesc ingrasaminte: cum administrati azotul? Ma refer la faza de 10-15 cm vrejuri cartof. Reclama Neuronul_ganditor 18 April 2011, 22:46 Dupa multe probleme tehnice si meteo am reusit si eu azi sa pun cartofii. Sper sa vina o ploaie... Neuronul_ganditor 11 May 2011, 11:41 Acest Titus 25DF chiar nu afecteaza cartoful?Mai spre vara o sa imi trebuiasca si mie ceva care sa ma scape de dat cu sapa.Pirul il mai opresc cu sencor dar apar alte buruieni mai carnoase pe timp de vara si tare bine mi-ar prinde ceva ce nu afecteaza cartofii. Cu ce mai stropiti voi cartofii impotriva gandacului de colorado?Eu inca nu am(ma mir)dar cred ca peste cel tarziu 2 zile vor fi si la mine. Eu m-am gandit sa-i stropesc in prima faza cu Calipso(efect 7-14zile) si in caz ca nu ajunge sa-l ajut cu Mospilan.(efect cateva ore) Aveti alte propuneri? francix89 12 May 2011, 18:45 Despre titus nu stiu nimic , inca nu l-am folosit la cartofi. Referitor la gandacii de colorado calypso este cel mai bun insecticid , il poti da de cateva ori fara probleme , nu mai ai nevoie de mospilan . Deja te astepti la gandaci? cam devreme totusi, la mine abia ies cartofii din pamant, iar de stropit ii stropesc atunci cand apare prima serie de puiet, gandacii astia batrani nu-s chiar asa periculosi daca sunt putini . Pt ROBERT Ingrasamantul il poti da inainte sa rebilonezi cartofii , chiar si cand au 10-15 cm merg rebilonati daca nu folosesti freza de rebilonat . LOCOmotive 8 July 2011, 17:59 O intrebare: cand se sot cartofii din pamant, adica de unde stiu cand sunt "facuti"? Ma tem ca daca ii scot prea devreme sa nu se strice in perioada de depozitare, sau sa nu aiba procent mic de incoltire primavara urmatoare. Ori sa nu-i las prea mult si sa incolteasca de-acum. danutz_2009 8 July 2011, 23:39 Nu vreau sa se supere pe mine colegul care a deschis subiectul! Intrebarea mea este: cand pot sa scot cel mai tarziu cartofii din pamant? Danutz-un om care are "interes" sa scoata cartofii din sol foarte tarziu francix89 9 July 2011, 07:30 Cartofii poti sa-i scoti dupa ce tufa s-a uscat , oricum acum e cam devreme sa-i scoti , poate la inceputul lui august . LOCOmotive 9 July 2011, 18:22 Multumesc pentru sfat! Dar daca ii mai irig acum (prin picurare) ii ajuta sa ia in greutate sau le fac rau? A trecut ceva timp de cand au inflorit. francix89 10 July 2011, 18:35 Atata timp cat tufa este verde tuberculii cresc continuu, poti sa-i tii verzi si pana in septembrie daca poti , eu am cativa cartofi de vara in gradina si ii scot prin septembrie si rezista f bine iarna . STIDEM 10 July 2011, 19:13 Citat (francix89 @ 10th July 2011, 18:35) Atata timp cat tufa este verde tuberculii cresc continuu, poti sa-i tii verzi si pana in septembrie daca poti , eu am cativa cartofi de vara in gradina si ii scot prin septembrie si rezista f bine iarna . STIDEM: Corect. tufele trebuie ţinute cât mai mult cu frunza verde. Este semn că tuberculii cresc şi se maturizează. Recoltatea se face în prima decadă a lunii septembrie, pe vreme bună (sol zvântat). Tulpinile şi buruienile se pot tăia cu coasa cu vreo 10 zile înaintea recoltării. Cartofii nu ridică, de obicei probleme cu păstrarea decât dacă atacul de mană a fost atât de virulent încât a atacat şi tuberculii. La cantităţi mici se controlează de 1-2 ori pe iarnă şi se indepărteză tuberculii care se înmoaie sau se zbârcesc. Citat (LOCOmotive @ 9th July 2011, 18:22) Multumesc pentru sfat! Dar daca ii mai irig acum (prin picurare) ii ajuta sa ia in greutate sau le fac rau? A trecut ceva timp de cand au inflorit. STIDEM: Irigaţi la greu dar atenţie la mană...! Cartoful iubeşte răcoarea şi umezeala. Prin udare răcorim un pic tuberculii şi asta e bine pentru această specie. Vă doresc PURE - uri delicioase!!!!!!!!!!!!!! Citat (LOCOmotive @ 9th July 2011, 18:22) Multumesc pentru sfat! Dar daca ii mai irig acum (prin picurare) ii ajuta sa ia in greutate sau le fac rau? A trecut ceva timp de cand au inflorit. STIDEM: Irigaţi la greu dar atenţie la mană...! Cartoful iubeşte răcoarea şi umezeala. Prin udare răcorim un pic tuberculii şi asta e bine pentru această specie. Vă doresc PURE - uri delicioase!!!!!!!!!!!!!! Neuronul_ganditor 10 July 2011, 22:58 As avea o intrebare de incepator.Cand si cum se trateaza mana la cartofi?Am cateva cuiburi care se pare ca sunt deja afectate.Mai pot sa fac ceva? Sau exista varianta sa tratez la toamna solul impotriva manei? Problema mea nu e grava dar ma intereseaza pe viitor sa stiu ce am de facut. francix89 10 July 2011, 23:39 Citat (Neuronul_ganditor @ 10th July 2011, 22:58) As avea o intrebare de incepator.Cand si cum se trateaza mana la cartofi?Am cateva cuiburi care se pare ca sunt deja afectate.Mai pot sa fac ceva? Sau exista varianta sa tratez la toamna solul impotriva manei? Problema mea nu e grava dar ma intereseaza pe viitor sa stiu ce am de facut. Mana se previne in mod normal dar poate fi tinuta cat de cat sub control .Fa un tratament cu un fungicid sistemic gen ridomil gold sau Curzate manox,iar dupa 7 zile unul oarecare de contact, si tot asa alterneaza sistemicul cu cel de contact.Sistemul asta merge cand ai o samanta buna in teren , la cea invechita e f greu sa mentii cultura verde pt ca mana e intrata deja in tuberculi.A aparut si la mine in camp mana dupa 2 saptamani de ploi si o grindina urata care a sfaramat multe tulpini de cartof , sper sa-si mai revina. Problema la mana nu poate fi tratata la nivelul solului din cate stiu . LOCOmotive 11 July 2011, 21:50 @STIDEM: Multumesc mult,acum sunt mai mult decat lamurit . STIDEM 11 July 2011, 23:42 Citat (LOCOmotive @ 11th July 2011, 21:50) @STIDEM: Multumesc mult,acum sunt mai mult decat lamurit . STIDEM:Locul cartofilor în grădină se schimbă în fiecare an, chiar dacă grădina este mică. Secretul este ca imediat după răsărirea tuturor plantelor, când micul lan este încheiat să se facă tratamente cu BRAVO, RIDOMIL, DITHANE, etc. (produse sistemice). În nici un caz nu aşteptăm tratamentul la Colorado pentru a face şi tratamentul la mană. Sezonul acesta eu îl consider secetos pentru cartof, deci tuberculi ceva mai mici decât în anii ploioşi la sistemul neirigat dar cu prelungirea perioadei de vegetaţie, dacă au fost făcute măcar 2 tratamente sistemice la vremea potrivită. Sigur depine de cum a plouat în zonă. Cărţile, la cartof se joacă în luna iunie, după care ritmul de creştere a tuberculilor scade dar continuă să crească. Ca informaţie: este bine să nu folosim sulfat de cupru (zeama bordeleză) decât în cazuri de forţă majoră. Cuprul grăbeşte maturarea ţesuturilor plantelor iar la cartof face ca pulpa tuberculilor să devină compactă, ceea ce este destul de neplăcut pentru gospodine. mircea11s 12 July 2011, 21:57 Citat (STIDEM @ 10th July 2011, 19:13) STIDEM: Irigaţi la greu Un pic de atentie la termeni .Pe aici mai citesc si cei care nu sunt familiarizati cu agricultura si ar putea trage concluzia ca pot iriga pana balteste apa. Citat (STIDEM @ 10th July 2011, 19:13) Prin udare răcorim un pic tuberculii şi asta e bine pentru această specie. Cartoful nu are o corelare functionala intre radacina si frunza ? Stiut fiind faptul ca in cazul unei ploi cu grindina intr-o zi de vara fierbinte se coboara temperatura solului si se impiedica absorbtia apei de catre radacini ,pe cand sub actiunea razelor solare puternice transpiratia este intensa .In cazul in care aceasta rupere de corelare se prelungeste planta sufera . [quote name='STIDEM']BRAVO, RIDOMIL, DITHANE, etc. (produse sistemice). De cand Bravo si Dithane sunt sistemice ? STIDEM 13 July 2011, 23:51 Citat (mircea11s @ 12th July 2011, 21:57) Un pic de atentie la termeni .Pe aici mai citesc si cei care nu sunt familiarizati cu agricultura si ar putea trage concluzia ca pot iriga pana balteste apa. Cartoful nu are o corelare functionala intre radacina si frunza ? Stiut fiind faptul ca in cazul unei ploi cu grindina intr-o zi de vara fierbinte se coboara temperatura solului si se impiedica absorbtia apei de catre radacini ,pe cand sub actiunea razelor solare puternice transpiratia este intensa .In cazul in care aceasta rupere de corelare se prelungeste planta sufera . De cand Bravo si Dithane sunt sistemice ? STIDEM: Cer scuze, m-a furat ideea ca "se intrebuinteaza preventiv (cu rol de protectie), ceea ce nu e acelasi lucru cu "sistemic". Multumesc si scuze inca o data. Zile bune!!!! STIDEM 14 July 2011, 07:05 Citat (STIDEM @ 13th July 2011, 23:51) STIDEM: Cer scuze, m-a furat ideea ca "se intrebuinteaza preventiv (cu rol de protectie), ceea ce nu e acelasi lucru cu "sistemic". Multumesc si scuze inca o data. Zile bune!!!! STIDEM:Cat despre udat, era vorba de udarea prin picurare. Pagini: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, DDuras 15 July 2011, 11:10 Citat (francix89 @ 10th July 2011, 17:35) Atata timp cat tufa este verde tuberculii cresc continuu, poti sa-i tii verzi si pana in septembrie daca poti , eu am cativa cartofi de vara in gradina si ii scot prin septembrie si rezista f bine iarna . hmmm. eu stiam ca tuberculii se dezvolta pana la o temperatura de douazeci si ceva de grade in aer (nu mai stiu cifra exacta) dupa care stagneaza, la temperaturi mai mari. context in care interesul de a mentine planta verde ar consta doar a-i scoate mai tarziu din pamant,si nu prea in a-i lasa sa mai creasca. Neuronul_ganditor 15 July 2011, 22:25 Cred ca nu e chiar corect ceea ce spui.Cartofii mei sunt udati odata la 2 zile si afara sunt constand 35-40 grade si sa sti ca au crescut cu ~20-25% in ultimile 2 saptamani. francix89 15 July 2011, 22:41 Citat (DDuras @ 15th July 2011, 11:10) hmmm. eu stiam ca tuberculii se dezvolta pana la o temperatura de douazeci si ceva de grade in aer (nu mai stiu cifra exacta) dupa care stagneaza, la temperaturi mai mari. context in care interesul de a mentine planta verde ar consta doar a-i scoate mai tarziu din pamant,si nu prea in a-i lasa sa mai creasca. Tine cont de faptul ca temperetura de peste 25-30 este inregistrata doar in miezul zilei, dimineata si seara e mai rece . STIDEM 16 July 2011, 09:17 Citat (francix89 @ 15th July 2011, 22:41) Tine cont de faptul ca temperetura de peste 25-30 este inregistrata doar in miezul zilei, dimineata si seara e mai rece . STIDEM:Haideti s-o rupem intr-un fel (accept si alte cifre apropiate de cele de mai jos...autor...zona de experimentare....etc. Dar retineti: la 30 grade C foarte putine plante de cultura mai fac fotosinteza.) - 4-încolţeşte la 5 – 6°C; -tuberculii se formează la 15 – 18°C; -la 26°C tuberculii încetează din creştere; -la –1- -2°C plantele răsărite îngheaţă; -este pretenţios la umezeală şi iubitor de lumină; -preferă soluri cu strat arabil gros, bine maruntit la plantare. Atentie la temperatura de 26 grade: se masoara la nivelul aparatului foliar si se considera ca in jurul acestei temperaturi procesul de fotosinteza se reduce sau inceteaza ceea ce se traduce si in scaderea ritmului de depozitare a substantelor de rezerva in tuberculi. Asta nu inseamna ca daca ai 4-5 ore cu 26 grade si peste 26, in restul zilei, in conditii de lumina tuerculii nu mai cresc. Cresc atata timp cat aparatul foliar (frunzele fac fotosinteza). Am mai spus, in iunie ritmul de crestere a tuberculilor este mare, in iulie acest ritm scade (anul acesta mai mult ca in alti ani datorita temperaturilor foarte ridicate) iar in august se matureaza,se reduce suprafata foliara activa, iar ritmul de crestere a tuberculilor este nesemnificativ. Cartile sunt deja jucate, ne pregatim de recoltare. Reclama STIDEM 16 July 2011, 11:30 Citat (STIDEM @ 16th July 2011, 09:17) STIDEM:Haideti s-o rupem intr-un fel (accept si alte cifre apropiate de cele de mai jos...autor...zona de experimentare....etc. Dar retineti: la 30 grade C foarte putine plante de cultura mai fac fotosinteza.) - 4-încolţeşte la 5 – 6°C; -tuberculii se formează la 15 – 18°C; -la 26°C tuberculii încetează din creştere; -la –1- -2°C plantele răsărite îngheaţă; -este pretenţios la umezeală şi iubitor de lumină; -preferă soluri cu strat arabil gros, bine maruntit la plantare. Atentie la temperatura de 26 grade: se masoara la nivelul aparatului foliar si se considera ca in jurul acestei temperaturi procesul de fotosinteza se reduce sau inceteaza ceea ce se traduce si in scaderea ritmului de depozitare a substantelor de rezerva in tuberculi. Asta nu inseamna ca daca ai 4-5 ore cu 26 grade si peste 26, in restul zilei, in conditii de lumina tuerculii nu mai cresc. Cresc atata timp cat aparatul foliar (frunzele fac fotosinteza). Am mai spus, in iunie ritmul de crestere a tuberculilor este mare, in iulie acest ritm scade (anul acesta mai mult ca in alti ani datorita temperaturilor foarte ridicate) iar in august se matureaza,se reduce suprafata foliara activa, iar ritmul de crestere a tuberculilor este nesemnificativ. Cartile sunt deja jucate, ne pregatim de recoltare. STIDEM: Rog a nu lua in seama cifra 4 din fata cuvantului "incolteste"!!!!!!!!!!! xsulea 26 July 2011, 10:12 salut. Vreau sa va adresez si eu cateva intrebari in legatura cu cultivarea cartofului ca am vazut ca sunteti la curent cu toate cele. Locuiesc in zona de campie , mai exact unde se varza Oltul in Dunare in jud Teleorman si detin 3 h de teren arabil nisipos (irigabil) si m-am hotarat sa cultiv carofi aprox. 1h sau 1.5h. si trebuie sa ma documentez din timp... Terenul nu a mai fost cultivat de vreo 3 ani. Ma gandesc sa ierbicidez cu Total sa scap de toate buruienile... O aratura adinca de toamna. Cu ce e bn sa fertilizez pamantul ? Fiind prima data cand cultiv cartoful ce imi recomandati , sa incep cu o samanta certificata sau cu ceva mai ieftin? Vreau sa cumpar si o masina de plantat si una de recoltat cartoful, ceva second hand, ma gandeam la o masina de plantat pe 3 sau cel mult 4 randuri deoarece am un U650 si o masina de recoltat pe 2 randuri ...pt ca as vrea sa ma extind pe viitor. (ceva recomandari in legatura cu utilajele) Din ce mai stiu e ca imi trebuie aprox 3,5t -4t de samanta /h. Avand spatiu de depozitare, cand e bine sa cumpar samanta ? de toamna sau de primavara? Ce soi de cartof imi recomandati pt zona unde vreau sa cultiv? Mentionez ca dispun de 20 000 lei pt toata investitia... Daca am gresit pe undeva va rog sa ma corectati. Va multumesc anticipat. rand 26 July 2011, 11:13 Citat (xsulea @ 26th July 2011, 10:12) salut. Vreau sa va adresez si eu cateva intrebari in legatura cu cultivarea cartofului ca am vazut ca sunteti la curent cu toate cele. Locuiesc in zona de campie , mai exact unde se varza Oltul in Dunare in jud Teleorman si detin 3 h de teren arabil nisipos (irigabil) si m-am hotarat sa cultiv carofi aprox. 1h sau 1.5h. si trebuie sa ma documentez din timp... Terenul nu a mai fost cultivat de vreo 3 ani. Ma gandesc sa ierbicidez cu Total sa scap de toate buruienile... O aratura adinca de toamna. Cu ce e bn sa fertilizez pamantul ? Fiind prima data cand cultiv cartoful ce imi recomandati , sa incep cu o samanta certificata sau cu ceva mai ieftin? Vreau sa cumpar si o masina de plantat si una de recoltat cartoful, ceva second hand, ma gandeam la o masina de plantat pe 3 sau cel mult 4 randuri deoarece am un U650 si o masina de recoltat pe 2 randuri ...pt ca as vrea sa ma extind pe viitor. (ceva recomandari in legatura cu utilajele) Din ce mai stiu e ca imi trebuie aprox 3,5t -4t de samanta /h. Avand spatiu de depozitare, cand e bine sa cumpar samanta ? de toamna sau de primavara? Ce soi de cartof imi recomandati pt zona unde vreau sa cultiv? Mentionez ca dispun de 20 000 lei pt toata investitia... Daca am gresit pe undeva va rog sa ma corectati. Va multumesc anticipat. Este posibil sa cultivi cartofi in zona aia? Daca e arsita... degeaba e irigat. Vezi daca mai sunt cartofi cultivati in jur, daca nu sunt, incepe cu o suprafata mica de test (2-3000mp) si mergi pe porumb,ca este o cultura profitabila si cu siguranta se face acolo daca ai si conditii de irigat. xsulea 26 July 2011, 21:36 Citat (rand @ 26th July 2011, 11:13) Este posibil sa cultivi cartofi in zona aia? Daca e arsita... degeaba e irigat. Vezi daca mai sunt cartofi cultivati in jur, daca nu sunt, incepe cu o suprafata mica de test (2-3000mp) si mergi pe porumb,ca este o cultura profitabila si cu siguranta se face acolo daca ai si conditii de irigat. sall. Este posibil da... pana acum vreo 2 ani aveam un vecin care cultiva cred ca vreo 50 de ari dar nu stiu ce productivitate avea ca nu ma interesa pe atunci, a renuntat si e plecat la copii in tari mai emancipate, ca sa il intreb randamentul. Arsita nu e chiar aja , e cald dar nu exagerat... Imi aduc aminte cand eram mai mik acum vreo 10 -15 ani ..se cultivau multe legume prin zona printre care si cartoful...dar oamenii au imbatranit si au renuntat si nu mai vezi tineri la munca, campului... acum generatia ''online'' viseaza numai masini bani si telefoane...etc Am cautat pe internet si am vazut ca sunt si soiuri mai rezistente la caldura... Multumesc. Mai astept si alte pareri/sfaturi. STIDEM 26 July 2011, 21:49 Citat (xsulea @ 26th July 2011, 10:12) salut. Vreau sa va adresez si eu cateva intrebari in legatura cu cultivarea cartofului ca am vazut ca sunteti la curent cu toate cele. Locuiesc in zona de campie , mai exact unde se varza Oltul in Dunare in jud Teleorman si detin 3 h de teren arabil nisipos (irigabil) si m-am hotarat sa cultiv carofi aprox. 1h sau 1.5h. si trebuie sa ma documentez din timp... Terenul nu a mai fost cultivat de vreo 3 ani. Ma gandesc sa ierbicidez cu Total sa scap de toate buruienile... O aratura adinca de toamna. Cu ce e bn sa fertilizez pamantul ? Fiind prima data cand cultiv cartoful ce imi recomandati , sa incep cu o samanta certificata sau cu ceva mai ieftin? Vreau sa cumpar si o masina de plantat si una de recoltat cartoful, ceva second hand, ma gandeam la o masina de plantat pe 3 sau cel mult 4 randuri deoarece am un U650 si o masina de recoltat pe 2 randuri ...pt ca as vrea sa ma extind pe viitor. (ceva recomandari in legatura cu utilajele) Din ce mai stiu e ca imi trebuie aprox 3,5t -4t de samanta /h. Avand spatiu de depozitare, cand e bine sa cumpar samanta ? de toamna sau de primavara? Ce soi de cartof imi recomandati pt zona unde vreau sa cultiv? Mentionez ca dispun de 20 000 lei pt toata investitia... Daca am gresit pe undeva va rog sa ma corectati. Va multumesc anticipat. STIDEM:Faci cartof numai daca mai este cartof in zona, dar daca raiul cartofului este SV,BV,CV,HG, si alte cateva cu suprafete mai mici, eu cred ca nu sunt cartofi in zona. si nu are rost sa risti. In zona Cetate-Dolj, la Dinescu, e malul Dunarii si oamenii nu planteaza cartofi nici macar pentru consumul familial de peste vara, toata lumea cumpara cartofi. Mai analizeaza. Ar fi foarte bine sa poti face pentru ca acolo sunt sigur ca toata lumea cumpara cartofi tot timpul anului. DAR NU CRED CA MERGE (cartile nu citeaza zona ca fiind favorabila, dupa cum nici cerintele speciei la mediu) Reclama xsulea 27 July 2011, 10:07 Citat (STIDEM @ 26th July 2011, 21:49) STIDEM:Faci cartof numai daca mai este cartof in zona, dar daca raiul cartofului este SV,BV,CV,HG, si alte cateva cu suprafete mai mici, eu cred ca nu sunt cartofi in zona. si nu are rost sa risti. In zona Cetate-Dolj, la Dinescu, e malul Dunarii si oamenii nu planteaza cartofi nici macar pentru consumul familial de peste vara, toata lumea cumpara cartofi. Mai analizeaza. Ar fi foarte bine sa poti face pentru ca acolo sunt sigur ca toata lumea cumpara cartofi tot timpul anului. DAR NU CRED CA MERGE (cartile nu citeaza zona ca fiind favorabila, dupa cum nici cerintele speciei la mediu) Cartofi se cultivau in zona pana acum cativa ani...adevarat ca nu pt comercializare ci doar pe suprafete mici, pt consum propriu. Localnicii aveau gradini in zona si cultivau cateva randuri pt consum...si se faceau...cat de bine ? ...asta nu mai stiu. i-am spus colegului mai sus...in zona unde locuiesc multi au plecat in tari straineze...si cei care au ramas..parca a dat ''lenevita'' in ei... Intradevar, la noi se cumpara cartoful tot timpul si noi il aducem din BV. Fagaras..si de acolo si pana aici i se dubleaza pretul...asta in cel mai fericit caz...daca nu triplu...cam asta ar fi motivatia care o am ... Oricum sunt dispus sa incerc poate ca nu o sa am productie uimitoare...dupa socotelile mele..si daca scot 10t/ha tot ies bn daca vand la piata la kg. Crezi ca as reusi ceva daca as folosi un soi mai timpuriu...ma gandesc la asta din cauza temperaturilor de vara...? Multumesc. rand 27 July 2011, 14:50 De ce nu incepi cu un poriect pilot pe o suprafata mai mica? Infiintarea unei culturi de cartof are un pret ridicat la ha. si daca o ratezi, pierzi foarte mult. Asa, daca pui pe 3000mp. vezi la toamna rezultatele si decizi pe urma daca merita sau nu. francix89 27 July 2011, 17:55 Asa ar fi cel mai bine, cumperi 1000 kg de samanta certificata(vii cu o duba la institutul din brasov acum toamna cand samanta este ieftina ) si incerci pe 30 ari , daca ies macar 6,7 tone e ceva . Daca experimentul reuseste te poti extinde la o suprafata mai mare . Ca ingrasamant baga gunoi toamna inainte de aratura si ceva complex primavara alinutzik 27 July 2011, 20:04 Citat (STIDEM @ 26th July 2011, 09:49) STIDEM:Faci cartof numai daca mai este cartof in zona, dar daca raiul cartofului este SV,BV,CV,[color="#FF0000"]HG[/color], Asta o fi Haga? :confuzzled:Sau HR? DDuras 3 August 2011, 13:10 la mine frunzele sunt inca verzi, iar unele incep sa se usuce. lastarii s-au cam lasat pe pamant, nu mai sunt chiar verticali. treaba e ca au inceput sa incolteasca tuberculii, asa ca voi fi nevoit sa-i scot... Intreabare: e indicat sa-i mai tin la aer, sau ii pot pune la pastrare(in beci) de cum ii scot ? francix89 5 August 2011, 11:06 Daca zici ca mai au frunzele verzi coseste-i si mai lasa-i 10 zile in pamant sa se intareasca coaja , ii lasi o ora doua la soare dupa aia ii duci in beci.Problema cu incoltitul nu cred ca e grava , mi-au incoltit si mie o data in pamant dar cand i-am scos am rupt coltii si gata. Cartofii mei sunt culcati de mult , mai sunt vrejii verzi inca si pe aici pe unele bucati, aia din camp abia mai rezista dupa o grindina cazuta cam acum o luna, probabil si productia va fi mai mica,oi vedea in toamna . DDuras 5 August 2011, 13:05 Aha. Multam. De culcat, s-au culcat si la mine vrejii, nu mai sunt verticali, dar nu s-au uscat. Deci nu prea merg cositi. Eventual sa-i tai cu secera, sau cu forfeca de vie. Ce zici, merita ? francix89 5 August 2011, 15:44 Merg taiati destul de usor cu secera , spor la treaba STIDEM 8 August 2011, 15:08 Citat (alinutzik @ 27th July 2011, 20:04) Asta o fi Haga? :confuzzled:Sau HR? Dacă vrei Haga, Haga fie. Sunt convins că ai inteles despre ce judet e vorba si asta e important pentru mine. Cât despre indicativele rutiere ale judeţelor, te asigur că le ştiu, şi te mai asigur că sunt foarte convins că nici tu nu faci parte din cei ce nu sunt expuşi greşelilor. SabauCornel 22 September 2011, 20:09 salutare oameni buni, ma intereseaza o idee despre cum sa fac un sistem de irigatie pentru cartofi ce sa folosesc, de unde as putea sa imi cumpar cele necesare, as vrea sa stiu daca cultivatorii mai marisori au ceva sisteme de irigare la cartofi. ms mult zscf 22 September 2011, 20:11 Citat (SabauCornel @ 22nd September 2011, 20:09) salutare oameni buni, ma intereseaza o idee despre cum sa fac un sistem de irigatie pentru cartofi ce sa folosesc, de unde as putea sa imi cumpar cele necesare, as vrea sa stiu daca cultivatorii mai marisori au ceva sisteme de irigare la cartofi. ms mult ce fel de sistem vrei sa folosesti si in ce buget sa se incadreze? Beck 23 September 2011, 14:17 Citat (SabauCornel @ 22nd September 2011, 19:09) salutare oameni buni, ma intereseaza o idee despre cum sa fac un sistem de irigatie pentru cartofi ce sa folosesc, de unde as putea sa imi cumpar cele necesare, as vrea sa stiu daca cultivatorii mai marisori au ceva sisteme de irigare la cartofi. ms mult Cea mai buna solutie este irigarea prin aspersie. Atentie insa la tipul de aspersor folosit...iti recomand Aspersorul 5022 de la NDJ. Referinte aici : http://www.naandanjain.ro/repository/pdf/p...ume-covasna.pdf si aici : http://www.naandanjain.ro/aplicatii/cartofi/ PS : Lucrez la compania asta, si crede-ma ca am cativa clienti (fermieri mari din Romania de care vorbesti) care si-au irigat cartofii anul asta cu 5022 suprafete de peste 400 Ha (si asta desi foloseau aspersoare, dar aspersoare nepotrivite pentru cartofi...unele chiar produse de noi! ) Da-mi PM pentru mai multe detalii, dimensionari, recomandari..oricand! dinpoplaca 25 December 2011, 04:06 Din cat a citit pe net ca sa scapi de gandacul de colorado poti planta fasole intre cartofi. La gandacul de colorado nu-i place fasolea iar la gandacul de fasole nu-i plac cartofii. Asa se protejeaza una pe alta. Mamaruta de asemenea distruge larvele gandacului de colorado. Problema e ca vo toti lucrati numai cu pesticide cea ce face gandacul de colorado rezistent dupa cativa ani si in acelasi timp pesticidele omoara si insectele benefice ca si mamaruta, si chiar si albinele care ajuta la polenizarea altor plante, asa ca suces la otravire si distrugeti-va pamantul si sanatatea in continuare. dinpoplaca 25 December 2011, 05:28 Asta e un video interesant cum sa cresti cartofi fara as sapi pamantul. Ii cresti direct pe iarba cu niste paie deasupra. Si au fost udati doar o data, la pantare. http://www.youtube.com/watch?v=q1OShZZUt0k...feature=related mircea11s 25 December 2011, 22:03 Citat (dinpoplaca @ 25th December 2011, 04:06) Din cat a citit pe net ca sa scapi de gandacul de colorado poti planta fasole intre cartofi. La gandacul de colorado nu-i place fasolea iar la gandacul de fasole nu-i plac cartofii. Asa se protejeaza una pe alta. Din ce ai citit pe net nu reiesea ca au daunatori comuni ? Ca-n realitate este putin altfel ! Citat (dinpoplaca @ 25th December 2011, 04:06) Mamaruta de asemenea distruge larvele gandacului de colorado. Problema e ca vo toti lucrati numai cu pesticide cea ce face gandacul de colorado rezistent dupa cativa ani si in acelasi timp pesticidele omoara si insectele benefice ca si mamaruta, si chiar si albinele care ajuta la polenizarea altor plante, asa ca suces la otravire si distrugeti-va pamantul si sanatatea in continuare. Daca ai de dat telefoane acum de sarbatori in Poplaca intreaba oamenii de acolo de cat timp folosesc acelasi insecticid.Intreaba si daca cumva este nevoie sa mareasca doza pentru a fi eficient. Asta nu inseamna ca sunt de acord cu practica lor.Dar nici cu mamaruta care va distruge toate insectele daunatoare.Despre rata de inmultire a daunatorilor/mamaruta ce ne poti spune ?Dar cu exemple din practica ta ,nu cu texte gasite aiurea pe net . Din experienta mea , mamaruta nu este afectata de dozele recomandate de insecticide.Mor daunatorii dar mamaruta nu.Ramane flamanda si atunci musca orice .Sa nu ai parte de muscatura unei mamarute ! Ioi ! In lipsa hranei zboara in cautarea altor surse. Esti mai potrivit pentru permacultura decat pentru agricultura. dinpoplaca 26 December 2011, 04:17 Citat (mircea11s @ 25th December 2011, 22:03) ......Intreaba si daca cumva este nevoie sa mareasca doza pentru a fi eficient.... O maresti pana unde? Citat (mircea11s @ 25th December 2011, 22:03) Din experienta mea , mamaruta nu este afectata de dozele recomandate de insecticide.Mor daunatorii dar mamaruta nu.Ramane flamanda si atunci Din cate am citit eu cand dai cu pesticide moare tot. Pagini: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, vasiuca 26 December 2011, 17:39 Citat (dinpoplaca @ 25th December 2011, 05:28) Asta e un video interesant cum sa cresti cartofi fara as sapi pamantul. Ii cresti direct pe iarba cu niste paie deasupra. Si au fost udati doar o data, la pantare. http://www.youtube.com/watch?v=q1OShZZUt0k...feature=related probabil ca nici ploaie nu a fost. Citat (dinpoplaca @ 25th December 2011, 04:06) Din cat a citit pe net ca sa scapi de gandacul de colorado poti planta fasole intre cartofi. La gandacul de colorado nu-i place fasolea iar la gandacul de fasole nu-i plac cartofii. Asa se protejeaza una pe alta. Mamaruta de asemenea distruge larvele gandacului de colorado. Problema e ca vo toti lucrati numai cu pesticide cea ce face gandacul de colorado rezistent dupa cativa ani si in acelasi timp pesticidele omoara si insectele benefice ca si mamaruta, si chiar si albinele care ajuta la polenizarea altor plante, asa ca suces la otravire si distrugeti-va pamantul si sanatatea in continuare. probabil esti din poclaca... vreau sa te vad cum lucrezi 30 de hectare de cartofi pe pae si fara pesticide si insecticide .. cand reusesti asa ceva ma anuntzi te rog si pe mine? mateimateimatei 26 December 2011, 18:22 Citat (vasiuca @ 26th December 2011, 17:39) probabil ca nici ploaie nu a fost. probabil esti din poclaca... vreau sa te vad cum lucrezi 30 de hectare de cartofi pe pae si fara pesticide si insecticide .. cand reusesti asa ceva ma anuntzi te rog si pe mine? El probabil crede ca o planeta intreaga se hraneste cu stilu asta permaculturisto-ecologic , dinpoplaca 26 December 2011, 18:24 Citat (vasiuca @ 26th December 2011, 17:39) probabil esti din poclaca... vreau sa te vad cum lucrezi 30 de hectare de cartofi pe pae si fara pesticide si insecticide .. cand reusesti asa ceva ma anuntzi te rog si pe mine? Pai chestia cu paie e pentru cei care au cateva straturi in gradina. Cred ca 99 la suta din oameni nu planteaza 30 hectare ci doar cat la trebuie pentru uz personal, de aceea pun eu accentul pe metode nechimice si fara ierbicidare. vasiuca 26 December 2011, 18:26 Citat (mateimateimatei @ 26th December 2011, 18:22) El probabil crede ca o planeta intreaga se hraneste cu stilu asta permaculturisto-ecologic , sunt destui care vin la piatza si intreaba ati folosit ingrasaminte chimice? parca astea ar fi la inceputuri.. Citat (dinpoplaca @ 26th December 2011, 18:24) Pai chestia cu paie e pentru cei care au cateva straturi in gradina. Cred ca 99 la suta din oameni nu planteaza 30 hectare ci doar cat la trebuie pentru uz personal, de aceea pun eu accentul pe metode nechimice si fara ierbicidare. mai omule aici discutam despre hectare de cultura sau macar ari.. cat despre straturi nici acolo nu [poti cultiva fara pesticide sau tratamente pentru boli. Reclama dinpoplaca 26 December 2011, 18:51 Uite am gasit ceva pe net. http://en.wikipedia.org/wiki/Colorado_potato_beetle Spune ca gandacul de colorado a dezvoltat rezistenta la toate insecticidele majore, iar daca-l stropesti omori odata cu el si inamici lui naturali care incearca sa-l tina sub control. Dezvolta imunitate foarte repede la orice insecticid nou. mai spun aici ca in absenta pesticidelor inamici naturali ai gandacului de colorado , pot sa se inmulteasca in numere foarte mari incat sa tina sub control gandacul de colorado. "Still, in the absence of insecticides natural enemies can sometimes reach densities capable of reducing Colorado potato beetle numbers below economically damaging levels." Uite ce a spus Albert Einstein : "If the bee disappears from the surface of the earth, man would have no more than four years to live. No more bees, no more pollination ? no more men!" Tradus aproximativ: "daca albinele dispar de pe suprafata pamantului, omenirea ar avea nu mai mult de 4 ani sa traiasca. Nu albine, nu polenizare,... nu omenire" Toti cei care au albine in europa se plang ca albinele lor mor intr-un numar alarmant in zonele agricole unde se folosesc pesticide. la fel in america. Pe langa albine, o gramada de alte insecte si microorganisme din pamant au aceeiasi soarta. danutz_2009 26 December 2011, 21:58 , destept a fost Einstein! Se pare ca s-a priceput si la agricultura. Pacat ca nu a vorbit romaneste.....sa inteleaga toti! mircea11s 28 December 2011, 20:44 Citat (dinpoplaca @ 26th December 2011, 05:17) O maresti pana unde? Consatenii tai (si nu doar ei ) ar trece la marirea dozei de Calypso daca nu ar mai avea efect doza recomandata asupra gandacului.Dar inca nu este cazul ,pentru ca insecticidul are efect la doza recomandata.Si toate tratamentele le fac cu acelasi insecticid.Si asta nu-i bine.Substantele active cu care se fac tratamentele trebuiesc alternate tocmai pentru a nu creea forme rezistente la o anumita substanta activa . Citat (dinpoplaca @ 26th December 2011, 05:17) Dezvolta imunitate foarte repede la orice insecticid nou. mai spun aici ca in absenta pesticidelor inamici naturali ai gandacului de colorado , pot sa se inmulteasca in numere foarte mari incat sa tina sub control gandacul de colorado. Vezi ca la Dezbateri Agricole este un subiect despre permacultura.Dezvolta acolo ideile citite pe net. zscf 29 December 2011, 21:22 Eu cred ca gandacul de colorado numai e o problema pentru cartofi. vasiuca 31 December 2011, 21:08 Citat (zscf @ 29th December 2011, 21:22) Eu cred ca gandacul de colorado numai e o problema pentru cartofi. mai sunt unii care ii aduna in galeata cred ca ei au rezolvat problema Reclama zscf 2 January 2012, 18:39 Citat (vasiuca @ 31st December 2011, 21:08) mai sunt unii care ii aduna in galeata cred ca ei au rezolvat problema stiu si eu pe cineva care face asta dar pe o suprafata mica(200mp),spune ca ii face ecologici.Dar la cate chimicale bagam in noi nu cred ca e cazul sa ni se puna pata pe tratarea gandacului de colorado la cartofi xsulea 18 January 2012, 13:22 Salutare... sunt incepator in cultivarea cartofului..si am cumparat in toamna 1,5 t cartof samanta din soiul riviera ...si ii tin in beci in saci de plasa... imi da si mie cun cunoscator un sfat despre cand sa ii pun in laditze la incoltit si dupa aia unde sa ii tin ...tot in beci sau la lumina si caldura... ms anticipat. armandoaxinia 18 January 2012, 14:29 Citat (xsulea @ 18th January 2012, 13:22) Salutare... sunt incepator in cultivarea cartofului..si am cumparat in toamna 1,5 t cartof samanta din soiul riviera ...si ii tin in beci in saci de plasa... imi da si mie cun cunoscator un sfat despre cand sa ii pun in laditze la incoltit si dupa aia unde sa ii tin ...tot in beci sau la lumina si caldura... ms anticipat. La inceputul lui martie daca ii pui cu mina ,daca ii pui mecanic cam cu doua saptamini inainte de plantare daca au coltii prea mari la plantarea mecanizata se rup coltii.Succes. vasiuca 24 January 2012, 19:22 Citat (xsulea @ 18th January 2012, 13:22) Salutare... sunt incepator in cultivarea cartofului..si am cumparat in toamna 1,5 t cartof samanta din soiul riviera ...si ii tin in beci in saci de plasa... imi da si mie cun cunoscator un sfat despre cand sa ii pun in laditze la incoltit si dupa aia unde sa ii tin ...tot in beci sau la lumina si caldura... ms anticipat. conteaza in ce zona vrei sa/i cultivi .. si cand vrei sa/i culegi 1500 de kk ai pentru 50de ari ca sa/i pui la incoltit ai nevoie de suprafata xsulea 25 January 2012, 14:04 Citat (vasiuca @ 24th January 2012, 20:22) conteaza in ce zona vrei sa/i cultivi .. si cand vrei sa/i culegi 1500 de kk ai pentru 50de ari ca sa/i pui la incoltit ai nevoie de suprafata colegu... am vreo 200 de lazi de plastic ...si vreau sa ii pun in lazi la incoltit...e bn? cu tot respectul...fi un pik mai explicit. sall ms Citat (armandoaxinia @ 18th January 2012, 15:29) La inceputul lui martie daca ii pui cu mina ,daca ii pui mecanic cam cu doua saptamini inainte de plantare daca au coltii prea mari la plantarea mecanizata se rup coltii.Succes. dupa ce ii pun in lazi la incepultul lunii martie...trebuie sa ii scot din beci la lumina si caldura? ms anticipat armandoaxinia 25 January 2012, 14:12 Citat (xsulea @ 25th January 2012, 14:04) colegu... am vreo 200 de lazi de plastic ...si vreau sa ii pun in lazi la incoltit...e bn? cu tot respectul...fi un pik mai explicit. sall ms dupa ce ii pun in lazi la incepultul lunii martie...trebuie sa ii scot din beci la lumina si caldura? ms anticipat Ii pui intro magazie nu-i lasi afara in soare ca se vestejesc. xsulea 13 February 2012, 21:16 offf... O intrebare mai am si eu pt. cunoscatori... M-au cam inghetat cartofii de samanta in pivnita ... mai am vreo sansa sa fac ceva cu ei in primavara ? in afara sa ii arunc? multumesc anticipat vasiuca 14 February 2012, 08:46 Citat (xsulea @ 13th February 2012, 21:16) offf... O intrebare mai am si eu pt. cunoscatori... M-au cam inghetat cartofii de samanta in pivnita ... mai am vreo sansa sa fac ceva cu ei in primavara ? in afara sa ii arunc? multumesc anticipat porcul fratioare...dar acuma la moment.. daca sunt toti inghetati daca nu asteapta la primavara sa vezi care da coltul... SabauCornel 14 February 2012, 12:29 Sa iti inghete 1.5t samanta ii umpic d paguba. nu? xsulea 14 February 2012, 17:52 Citat (SabauCornel @ 14th February 2012, 13:29) Sa iti inghete 1.5t samanta ii umpic d paguba. nu? nu am scos si de mai jos sa vad daca erau toti sloi...daca sunt toti degerati paguba e de 1500 lei... dar cred ca o sa satur porcii cu cartofi... vasiuca 14 February 2012, 17:55 Citat (xsulea @ 14th February 2012, 17:52) nu am scos si de mai jos sa vad daca erau toti sloi...daca sunt toti degerati paguba e de 1500 lei... dar cred ca o sa satur porcii cu cartofi... proba simpla .. iei un cos de cartofi sii duci la caldura .. in casa de exemplu in cateva ore vezi care e treaba cu ei. si la mine in depozit au ingheetzat dinspre perete dar astept caldura care ii va sorta negresit Vantelegar 24 February 2012, 17:48 Citat (tavktm @ 9th February 2011, 21:51) Marturisesc ca nu ma pricep deloc bine la cartofi, insa as vrea sa intreb cum putem scapa de coropisnite cred, cred ca ele mananca din cartofii din pamant ! Sau e imposibil ? Sa fie alt animal ? Nici eu nu stiu exact, doar am primit plangeri de la ai mei. toamna,prin octombrie faci gropi in pamant,cam 50-60 cm,pe care le umpli cu paie amestecate cu balegar.acolo se vor aduna peste iarna blestematele,la caldura.in primavara cum se zvanta prin gradina,destupi gropile,scoti paiele si dai foc. geon_dear 25 February 2012, 22:48 Citat (lickuricix @ 16th October 2010, 17:28) Salut, de curand am intrat si eu in lumea omenilor care au o mostenire la tara si incerc sa profit putin , pentru consumul propriu de aceasta. Am crescut la tara deci nu imi este straina munca la camp, dar anumite lucruri ma cam depasesc. De exemplu de cativa ani cultiv cartofi, fara prea mare succes, cartofii sunt mici si nu foarte multi. Dar anul acesta ceva sa schimbat, toamna trecuta (2009) am lasat in pamant tuberculii aceia mici, ca nu am ce sa fac cu ei, n-am animale etc, am zis ca o sa inghete etc. Apoi in primavara am arat. Prin martie- aprilie cand lumea incepea sa puna cartofi surpriza, cartofii mei aveau cam 10-15 cm inaltime. peste tot unde a fost cultura de cartofi anul trecut. I-am lasat in pace apoi in continuarea lor am pus cultura obisnuita ca in fiecare an. in timpul verii am recoltat cartofi extraordinari de mari si de frumosi, fix din cei care au ramas peste iarna in pamant. A venit toamna am cules cartofii. surpriza din nou, cartofii rasariti de la mama lor superbi, mari. cel mai sectaculos lucru a fost un cuib din care mi-am umplut galeata si nici un cartof mic , incredibil!!! - am cules in total 1 sac de cartofi frumosi si 3/4 de sac cartofi putini mai mici si mici. cei din cultura obisnuita nu prea mari. iar specimene mari nu exista. Ce se intampla, asta iarna au fost minus 20 de grade si nu au inghetat desi i-am lasat intentionat sa inghete ! ma tenteaza sa repet experimentul si in anul acesta. o sa schimb si solul o sa pun gunoi de grajd si in fiecare cuib o sa pun si cenusa. cultiv cartofi in zona bistrita - nasaud. materialul de semanat l-a cumparat cu 4-5 ani in urma din piata de la un brasovean. In gradina nu folosesc ingrasaminte decat gainat de gaina dizolvat in apa si lasat la macerat toata primavara si vara( am completat doar cu apa) si nu il folosesc la cartofi ca noah.. si asa e destul de putin. totusi imi aduca minte de cand eram copil de cartofii imensi care ii obtineau bunicii mei ... acum ii vad doar in piete ca nu stiu cum sa ii obtin. m agandesc sa cumpar si niste cartof dulce ( american ) am cumparat si este foarte bun la gust, dar e extrem de scump. cica nu il afecteaza colorado. dar de asta de unde sa cumpar seminte? Stratul de zapada a tinut de cald si cartofii ramasi nerecoltati nu au degerat, asa s-a intimplat si la mine, fenomenul are loc rar, in 2012 nu cred ca va ramine ceva nedegerat, solul a inghetat pe o adincime de 1 m. Ca ati obtinut o productie mai buna se datoreaza faptului ca au rasarit mai devreme, 4 saptamini(asa reiese din text, ca erau rasariti cind vecinii plantau) conteaza enorm. Eu cultiv cartofi de citiva ani-intre 500 si 3000 mp, secretul este fertilizarea terenului din belsug cu gunoi de pasare sau complexe, plantatul cit mai devreme cu cartofi incoltiti si la adincime mica si soiul sa fie timpuriu. Ca exemplu, fratele meu a plantat niste cartofi din productia mea, pe care eu i-am dat ca sa-i dea la porci, dar a facut-o cu 2 saptamini mai devreme decit mine, pe sol arat din toamna si fertilizat cu gunoi. Eu nu am reusit sa ar din toamna, eu irig cu picatura, el nu a irigat(in 2011 a plouat binisor). A obtinut o productie dubla fata de mine, care am cumparat saminta certificata, produsa in Brasov. Am plantat si saminta olandeza, de 100 000 kg, dar cu 3 saptamini mai tirziu- am facut mai nimic cu ea, a avut si o boalatuberculii i-am recoltat plini de pete djlove 9 March 2012, 14:37 sunt curios anul acesta cati mai cultiva cartofi pentru vanzare, tinand cont de preturile care au fost vasiuca 9 March 2012, 14:39 Citat (djlove @ 9th March 2012, 14:37) sunt curios anul acesta cati mai cultiva cartofi pentru vanzare, tinand cont de preturile care au fost eu! sunt unul xsulea 19 March 2012, 12:43 ati inceput plantatul cartofilor.??? Pagini: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, livyuc 25 March 2012, 16:23 Citat (xsulea @ 19th March 2012, 12:43) ati inceput plantatul cartofilor.??? Problema rezolvata ! Am cumparat un sac de 25 kg cu samanta de cartofi Desire ,certificata in Olanda si pentru consumul casei ar trebui sa fie suficienta(360 cuiburi/1 cartof ). Dar nu am gasit prea multe informatii despre acest cartof si mai ales daca samanta a fost folosita si in anii urmatori. Poate ma ajuta cineva cu raspunsuri. rhdghdhs 25 March 2012, 22:05 Un singur cartof ai pus in cuib? Neuronul_ganditor 25 March 2012, 22:57 Asa e normal. Tu cati pui de obicei ? Anul acesta nu am pus cartofi decat pentru familie. Am pus Desire, samanta din productia de anu trecut, am mai pus un soi de cartof roz tot de anu trecut(ceva soi bun de pe la Covasna) si am mai luat azi doua tipuri de cartofi roz din piata, ceva soiuri din Ungaria, sa vedem ce iasa. vasiuca 26 March 2012, 20:12 Citat (xsulea @ 19th March 2012, 13:43) ati inceput plantatul cartofilor.??? am terminat.. ne-a luat campania deodata. Reclama katlin 26 March 2012, 20:45 Ei, ce faceai de vindeai semanatoarea? vasiuca 26 March 2012, 20:47 Citat (katlin @ 26th March 2012, 20:45) Ei, ce faceai de vindeai semanatoarea? pai am vandut-o bre.! am vandut-o. katlin 26 March 2012, 21:34 Si ai luat alta? Cu ce ai semanat cartoful? vasiuca 26 March 2012, 21:36 Citat (katlin @ 26th March 2012, 21:34) Si ai luat alta? Cu ce ai semanat cartoful? hai sa fim seriosi doar nu te gandesti ca l-am pus cu mana si cu galeata xsulea 2 April 2012, 19:37 eu am plantat 60 de ari de cartofi cu mana... dupa ce am discuit bine terenul...am intins sfoara pe teren si am insirat cartofii...apoi am intrat cu tractorul printre randuri si i-am acoperit cu rarita ... in lipsa de utilaje si fonduri mici... Reclama vasiuca 2 April 2012, 20:40 Citat (xsulea @ 2nd April 2012, 19:37) eu am plantat 60 de ari de cartofi cu mana... dupa ce am discuit bine terenul...am intins sfoara pe teren si am insirat cartofii...apoi am intrat cu tractorul printre randuri si i-am acoperit cu rarita ... in lipsa de utilaje si fonduri mici... puneam si eu fratioare nu esti singurul si inca ii acopeream cu plugul tras de cal dar vremurile s-au mai schimbat.. si probabil incurand ajung tot pe acolo.dar nu merge la mai multe hectare sa stii. octav13 3 April 2012, 22:26 Citat (vasiuca @ 2nd April 2012, 19:40) puneam si eu fratioare nu esti singurul si inca ii acopeream cu plugul tras de cal dar vremurile s-au mai schimbat.. si probabil incurand ajung tot pe acolo.dar nu merge la mai multe hectare sa stii. acum cate hectare lucrati ? vasiuca 4 April 2012, 21:10 Citat (octav13 @ 3rd April 2012, 22:26) acum cate hectare lucrati ? anul acesta am facut reducere masiva.. 6 hectare si un pik LOCOmotive 5 April 2012, 23:45 Uite cu ce-mi pun eu cartofii: [url="http://forum.softpedia.com/index.php? s=&showtopic=592653&view=findpost&p=11328814"]http://forum.softpedia.com/index .php?s=&am...&p=11328814[/url] vasiuca 6 April 2012, 17:47 Citat (LOCOmotive @ 5th April 2012, 23:45) Uite cu ce-mi pun eu cartofii: [url="http://forum.softpedia.com/index.php? s=&showtopic=592653&view=findpost&p=11328814"]http://forum.softpedia.com/index .php?s=&am...&p=11328814[/url] buna asta buna.. cam cate hectare faci pa zi? LOCOmotive 6 April 2012, 21:55 Pentru consum propriu nu e nevoie sa pun hectare. Insa e musai sa-i pun cu cat mai putin efort! :-) djlove 20 May 2012, 11:51 folositi ingrasamant foliar? ce recomandati? ma gandeam la Last N? recomandati altceva? vasiuca 20 May 2012, 12:56 Citat (djlove @ 20th May 2012, 11:51) folositi ingrasamant foliar? ce recomandati? ma gandeam la Last N? recomandati altceva? uree pusa in pompa de ierbicidat odata cu fungicidele temerar 20 May 2012, 14:13 Citat (djlove @ 20th May 2012, 11:51) folositi ingrasamant foliar? ce recomandati? ma gandeam la Last N? recomandati altceva? orice,numai sa aiba mult potasiu(peste 20%) medelin992 20 May 2012, 14:26 A auzit cineva de rasaduri de cartofi? La ora de masini agricole ,profu ne-a prezentat semanatoarea de rasaduri. A adus vorba de rasadurile de cartofi. Ne-a spus ca din cartoful incoltit se taie (scobeste,decupeaza) doar coltul ,care se pune in pamant mai apoi. Spune ca productia ar fi mult mai mare si ca ar scadea costurile cu samanta.Mai multe nu ne-a spus ca nu stie. De curiozitate am 'rezolvat' si eu un cartof in acest fel. Astept sa vad ce se intampla. djlove 20 May 2012, 19:18 Citat (temerar @ 20th May 2012, 15:13) orice,numai sa aiba mult potasiu(peste 20%) Din ce am citit LAST N nu contine potasiu temerar 20 May 2012, 20:06 Citat (djlove @ 20th May 2012, 19:18) Din ce am citit LAST N nu contine potasiu Nici nu are cum sa contina potasiu,N=azot. Trebuie un foliar in 3 elemente:N=azot,P=fosfor,K=potasiu Ideal ar fi cele solubile in apa,merg si foliar(50g/10 l apa) si radicular(1g/planta) 13-3-23 10-15-20 ........si altele djlove 20 May 2012, 20:24 Citat (temerar @ 20th May 2012, 22:06) Nici nu are cum sa contina potasiu,N=azot. Trebuie un foliar in 3 elemente:N=azot,P=fosfor,K=potasiu Ideal ar fi cele solubile in apa,merg si foliar(50g/10 l apa) si radicular(1g/planta) 13-3-23 10-15-20 ........si altele Bun. Am inteles ce trebuie sa contina. Tu folosesti ingrasamant foliar? Daca da spune-mi te rog numele la produsul folodit de tine. temerar 20 May 2012, 23:22 Citat (djlove @ 20th May 2012, 20:24) Bun. Am inteles ce trebuie sa contina. Tu folosesti ingrasamant foliar? Daca da spune-mi te rog numele la produsul folodit de tine. acum la cartof folosesc un HAIFA 0-52-34(dupa inflorire). pana sa apara prima floare am folosit HABIFOL 10-15-20 intra pe site-ul HAIFA si te lamuresti pentru fiecare cultura in parte vasiuca 17 August 2012, 19:26 cum stati cu productia de cartofi anul acesta? djlove 27 August 2012, 00:04 Citat (vasiuca @ 17th August 2012, 21:26) cum stati cu productia de cartofi anul acesta? slabut... Pagini: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, vasiuca 27 August 2012, 07:46 Citat (djlove @ 27th August 2012, 00:04) slabut... la mine o parcela e chiar mai buna decat anul trecut acolo a prins ploi la timp restul e chiar satisfacator iar de pret nici nu se discuta jumborom 5 January 2013, 18:27 [size=5]Să plantezi sau nu cartofi în 2013 ?[/size] Depinde de logistică, experienţă, noroc şi mai ales de ce fac ceilalţi cultivatori. Fermierii români s-au săturat iar de cartofi şi spun că nu are nici un rost să-i mai cultive, după dezamăgirea de anul trecut. Este o poveste care se repetă la fiecare câţiva ani – de la extazul recoltelor bune sau a preţurilor mari, fermierii trec la agonia bolilor, secetei sau supraproducţiei. Anul acesta, fermierii sunt puşi din nou unei decizii grele – să cultive sau să nu cultive cartofi? Dacă decizia va fi bună depinde de logistică – în principal dacă există sau nu spaţii de depozitare, de experienţa care se adună an de an, de noroc – care vine şi pleacă, dar mai ales de ce fac ceilalţi. După anii cu recolte bune şi sămânţă scumpă, cum a fost 2011, mulţi se înghesuie doar pentru a sfârşi prin a se lupta pe mărunţiş. După recoltele slabe, cei care dau bir cu fugiţii lasă loc pentru o piaţă bună în anul următor. Câţi vor pune anul acesta cartofi, nimeni nu ştie exact. Însă fermierii români intervievaţi de agrointel nu par să aibă mare tragere de inimă. După un an în care nu şi-au acoperit nici măcar costurile, cultivatorii români nu se mai înghesuie să pună cartofi, ceea ce ar putea conduce la o scădere dramatică a suprafeţelor. Dacă situaţia se va menţine şi în următorii ani, n-ar fi exclus ca marfa românească să devină o raritate şi să cumpărăm cartoful din piaţă la preţ de portocală, susţine Ioan Benea, preşedintele Federaţiei Naţionale „Cartoful” din România. Seceta din 2012 a redus producţia internă de cartofi cu peste 20% faţă de anul anterior, media la hectar fiind de 8-10 tone pe hectar. Mai mult, şi calitatea cartofilor a fost slabă, spune Benea. Adevărata lovitură a venit însă din partea importurilor – din ţări precum Polonia sau Germania- la preţuri de dumping, adică 10 bani kilogramul, care au ajuns să acopere peste jumătate din consumul intern. “Dacă marfa din afară ar intra în ţară la preţul real, am putea să ne facem loc şi noi pe piaţă. Când însă cartofii din Polonia intră pe factură la un preţ de 10 bani pe kilogram, nu poate fi vorba în niciun caz de concurenţă loială”, declară Benea. Producătorii locali vând în prezent cartofii la un preţ de 80 de bani – 1 leu pe kilogram, în timp ce în magazine aceştia pot fi cumpăraţi la preţuri aproape duble. În vară, însă, preţurile au pornit de la 10-20 de bani pe kilogram. Dacă sectorul nu se va bucura de susţinerea autorităţilor, cultiovatorii autohtoni vor renunţa la cartofi şi se vor orienta spre alte culturi. “O să ne trezim că va ajunge un kilogram de cartofi să coste 1-2 euro, precum în Occident, iar cartoful, aliment de bază în România, va fi la fel de scump precum o portocolă”, avertizează Benea. Sămânţă tot mai scumpă Preşedintele Federaţiei Naţionale „Cartoful” din România susţine că în acest an suprafeţele cultivate cu cartofi vor scădea dramatic, mai ales că producători locali vor fi nevoiţi să apeleze la sămânţă din import, mult mai scumpă decât cea românească, care nici nu prea mai există de altfel. Iar la un preţ de 800 -1.000 de euro pe tona de cartofi de sămânţă (adusă din Germania, Olanda sau Cehia) sunt puţini cultivatori care îşi vor putea permite aceste costuri. În 2012, cheltuielile pentru înfiinţarea şi întreţinerea unui hectar de cartofi s-au ridicat chiar şi la 20.000 de lei pe hectar, în condiţiile în care preţul de vânzare a pornit de la 1020 de bani pe kilogramul de cartofi. Chiar şi la o producţie de 20 de tone le hectar, vândută cu 50 de bani pe kilogram, cultivatorii tot nu-şi scot cheltuilelile, susţine Benea. „Dacă nu se aduceau cantităţi aşa de mari din afară, poate mai recuperam din pierderi”, susţine Benea. Nici măcar preţurile actuale – 80 de bani sau 1 leu pe kilogram la faţa locului – nu sunt de natură să-i încurajeze pe producători, care în lipsa unor spaţii de depozitare au fost nevoiţi să vândă cartofii intermediarilor. Sursa. mircea11s 6 January 2013, 22:03 Pe la jumatatea lui octombrie am avut un dialog cu un cultivator de cartofi din Halchiu (Brasov) ce a lucrat 40 ha. Imi spunea :" Dom'le cartoful nu te lasa sa mori de foame. Cu cartoful nu pierzi . N-ai cum !" .Imi spunea ca a avut o recolta de 15 t/ha si preturile cu care a vandut au fost cuprinse intre 0,4 si 1 leu/kg ,media fiind de 0,7 lei/kg. De vandut ia vandut de acasa, ca are vechime in "piata" si este cunoscut. Cheltuiala per ha a fost de 5000 lei. Socoteala mea imi arata ca ori mintea bine (ceea ce nu cred ) ori avea dreptate. Dar nu toti cultivatorii au desfacerea asigurata si clienti dispusi sa plateasca pretul cerut. zscf 6 January 2013, 22:34 Pentru fertilizarea de baza a cartofilor la un hectar ai nevoie de 3000 de lei,plus samanta ,motorina,forta de munca,insecticide..etc,deci ai in jur de 10000 de lei la hectar(la o ingrijire ca la carte ma refer).Acum faci si tu socoteala ce productie obtii si daca obtii profit sau nu. Reclama mircea11s 6 January 2013, 22:54 Socoteala-i facuta, dar nu pe cifrele tale. Ingrasamantul a fost gratuit, tratamente putine ...ca asa o fost anul. zscf 7 January 2013, 17:04 Citat (1357505669 @ 25 May 1970, 14:35) Socoteala-i facuta, dar nu pe cifrele tale. Ingrasamantul a fost gratuit, tratamente putine ...ca asa o fost anul. Oricum un pret de o,7 bani e un pret foarte mic din pacate,si productia de 15t/ha este deasemenea foarte mica dupa parerea mea.Socoteala facuta de mine a fost urmatoarea:24 saci de complexe,deci in jur de 3000 ron,samanta(depinde daca o faci singur sau o cumperi) 2500 kg,deci inca,4500,arat 500,stropit+ irigat 1000-1500 ron+ alte lucrari de intretinere..recoltat..depozitare si altele tot in jur de 10000 de ron ajungi.Acum fa sosoteala dintre productie si pretul de vanzare si vezi ce profit iti da.Parerea mea e ca pretul la cartof trebuie sa fie minim 1 leu pentru a fi cat de cat profitabil la cata munca se depune la producerea cartofilor.Spor in continuare la toti agricultorii romani. jumborom 7 January 2013, 18:11 Apropo de preturi sa vedem si un articol din vara lui 2012 [size=5]Cum au ajuns cartofii să se vândă cu 15 bani kilogramul[/size] Seceta din acest an şi temperaturile ridicate din ultima perioadă au dat peste cap producţiile cultivatorilor de cartofi din România. Nu doar că acestea sunt reduse la jumătate faţă de alţi ani, ci şi importurile le dau bătăi de cap. În lipsa unor spaţii de depozitare, producătorii sunt nevoiţi să-şi vândă producţia la preţuri ce pornesc de la 1520 de bani pe kilogram. “Noi acum facem mai puţin de 50% din producţia de anul trecut. Dacă se menţin condiţiile meteo actuale, pierderile vor fi tot mai mari cu fiecare oră care trece. Mulţi producători nu vor putea să treacă peste această lovitură. Va fi dezastru”, declară Ioan Benea, preşedintele Federaţiei Naţionale „Cartoful” din România. El susţine că în lipsa unor spaţii de depozitare adecvate, cultivatorii locali sunt nevoiţi săşi vândă producţia de cartofi timpurii în 2-3 săptămâni, pentru că altfel se strică. Pe de altă parte, piaţa a fost invadată tocmai în această perioadă de importuri din Turcia, Siria sau Egipt, ceea ce constituie o grea lovitură pentru cultivatorii români, nevoiţi să vândă kilogramul cu 15-20 de bani. Cele mai importante zone din ţară unde se cultivă cartofi timpurii sunt LunguleţuDambovita, Peretu- Teleorman, Brezoaiele – Dâmboviţa şi Ovidiu- Constanţa. Nici pentru recolta din toamnă premisele nu sunt mai bune, din cauza condiţiilor meteo defavorabile, Benea vorbeşte de o reducere a acesteia la jumătate faţă de anul trecut. Oricum suprafeţele cultivate s-au micşorat faţă de 2011, susţine preşedintele preşedintele Federaţiei Naţionale „Cartoful” din România. Anul trecut, în România au fost cultivate 240.000 hectare de cartofi, de pe care a fost obţinută o producţie de 4,1 milioane de tone. Consumul mediu anual pe cap de locuitor se apropie de 100 kilograme. Sursa Din aceeasi sursa si o poveste a unui fost cultivator: Mi-a picat pe cap la un moment dat o exploataţie agricolă pe vreo 100 şi ceva de hectare – mă rog, probleme de familie. Mă bucuram ca “chelul de tichie” când vedeam la 6 dimineaţă la poarta fermei câte 6-7 papuci Dacia cu “intermediarii” bruneţi. Pe Daciile ălea încărcau câte 1,5 – 2 tone de cartofi timpurii, de mergeau ca avioanele Concorde, cu botul în sus! Era bucurie mare, că însemna că aveam preţ bun – mai bun decât ceilalţi 9-10 producători din zonă – şi marfă bună şi că am şanse să vând în ziua aia cartofii de pe vreun hectar din vreo 70 pe care le aveam cu cartofi. Dacă la 6.30 nu era nimeni la poartă, mă lua disperarea, că însemna că au oferte mai bune de altundeva şi puneam mâna pe telefon şi începeam să mă interesez: ce se întâmplă, a început să scoată Lunguleţu (DB) cartofi trufanda? Aoleu, cu cât? Cum numai cu atât? Păi, cum dracu’ că pe mine mă costă mai mult numai sămânţa? Băi, ce ieftini sunt ăştia! O să strice piaţă, ceva de speriat! Și la câte hectare au cu cartofi, aoleu! Ăştia pot să facă dumping şi mi se usucă producţia în pământ! Păi, mă opresc şi nu mai scot cartofii din pământ, că la preţul ăsta nu-mi scot nici 2/3 din investiţie! Oi vedea mai încolo, în vreo 2-3 zile, poate mai creşte preţul! Sper măcar să sugă piaţa! Și uite aşa, cam o lună jumate de zile, cât era perioada optimă de scos cartofii. Ce mai, distracţie mare! Asta mi-ar mai fi lipsit, să mă mai duc şi cu cartofii în piaţă! Îi iubeam pe intermediari! Îi serveam cu cafea pe când stăteau la coadă la încărcare şi în zilele în care aveam şi tiruri la încărcare (rar, dar se întâmpla) le dădeam şi cartofi prăjiţi acolo pe loc în fermă – deh, să guste marfa! JFLagro 11 January 2013, 23:44 ce parere aveti despre samanta de cartof de la KWS? Herculet 12 January 2013, 13:14 sal, am si eu o intrebare,la ce adancime in pamant se planteaza cartofii care sunt pusi mecanizat bilonati. Va multumesc Reclama zscf 12 January 2013, 19:50 Citat (1357940678 @ 25 May 1970, 22:54) ce parere aveti despre samanta de cartof de la KWS? Acum am auzit de aceasta firma,poate ca mai multa reclama nu i-ar strica. Herculet 13 January 2013, 13:42 cred ca despre asta este vorba; [url="http://www.kws.ro/aw/vRKWS/Romania/Products/~diza/Calitate"]http://www.kws.ro/aw/vRKWS/Romania/Products/~diza/Calitate[/url] JFLagro 13 January 2013, 16:19 Citat (1358077336 @ 26 May 1970, 00:42) cred ca despre asta este vorba; [url="http://www.kws.ro/aw/vRKWS/Romania/Products/~diza/Calitate"]http://www.kws.ro/aw.../~diza/Calitate[/url] multumesc. dar as vrea sa aflu daca a pus cineva cartofi dela kws. ce productii au fost Herculet 24 January 2013, 19:19 pentru cei care pun cartofi in gradina e buna scula; http://www.anunturi....tofi-motocultor andrei_ci 8 March 2013, 10:58 Citat (1359047983 @ 26 May 1970, 17:27) pentru cei care pun cartofi in gradina e buna scula; http://www.anunturi....tofi-motocultor foarte buna scula, dar mult mai ieftin una home made. Vezi topicul motosapa partea I zscf 9 April 2013, 17:12 Salutare.Se pare ca ati uitat toti de a doua paine a tarii si numai postati nimic despre cartof,care ati plantat care nu,in ce stare e,ce preconizati..etc,aaa si sa nu uit ,cum vi se pare impozitarea la cartof? subway_guru 10 April 2013, 00:20 Dragi 'cartofori', ce fac, bag barabulele in brazda in weekend? maddox_dtv 14 April 2013, 12:07 Eu anii trecuti puneam cartofii la incoltit pe la 10 Martie si ii plantam pe la 29, 30 Martie, moment in care se vedeau si frunzulitele. Pe la 15 Aprilie incepeau sa se vada randurile si nu am avut probleme cu brumele tarzii. Anul acesta, desi a fost mai cald si se puteau planta mai devreme, din cauza ploilor nu am reusit sa-i plantez nici acum si se pare ca incepe sa fie cam tarziu avand in vedere ca sunt in sudul tarii unde se stie ce calduri vor fi. zscf 14 April 2013, 12:20 Citat (1365930446 @ 31 May 1970, 22:35) Eu anii trecuti puneam cartofii la incoltit pe la 10 Martie si ii plantam pe la 29, 30 Martie, moment in care se vedeau si frunzulitele. Pe la 15 Aprilie incepeau sa se vada randurile si nu am avut probleme cu brumele tarzii. Anul acesta, desi a fost mai cald si se puteau planta mai devreme, din cauza ploilor nu am reusit sa-i plantez nici acum si se pare ca incepe sa fie cam tarziu avand in vedere ca sunt in sudul tarii unde se stie ce calduri vor fi. Cu putin noroc ii plantezi saptamana asta si faci cartofi daca o sa te ajute si vremea. danif 2 June 2013, 20:49 La o parcela insamantata cu cartofi avem o infestare destul de puternica cu stir ( Amaranthus spp.) si scaieti ( Xanthium spp. ). Erbicidul potrivit ar fi Titus 25DF sau exista si variante mai ieftine ? francix89 2 June 2013, 21:01 Nu stiu daca ai de ales, baga titus si gata. emilio99 15 June 2013, 21:28 Dragi "cartofori" daca ati mai avut problema mea va rog sa ma ajutati cu un sfat : Un rand de frunze se usuca inexplicabil.Planta e frumoasa plina de flori 50 cm inaltime si fara urme de intepaturi sau lovituri .Am dat cu titus cam 1 luna in urma,ca si tratament folpan ,insecticid +foliar zscf 16 June 2013, 19:53 Citat (1371320932 @ 4 June 1970, 11:57) Dragi "cartofori" daca ati mai avut problema mea va rog sa ma ajutati cu un sfat : Un rand de frunze se usuca inexplicabil.Planta e frumoasa plina de flori 50 cm inaltime si fara urme de intepaturi sau lovituri .Am dat cu titus cam 1 luna in urma,ca si tratament folpan ,insecticid +foliar Pune si tu o poza. francix89 17 June 2013, 22:17 Daca se ofilesc de la varful frunzei spre interior atunci a aparut mana sau alternarioza, stropeste-i cu ceva pentru mana , de preferat o solutie sistemica, macar sa incetinesti infectia. emilio99 19 June 2013, 10:47 [indent=1]Aseara am facut sistemic(folpet ) si insecticid( clorpirifos si actara). Sa vedem peste cateva zile .incerc sa pun si ceva poze.MULTUMESC pt sfaturi[/indent] Reclama Aceasta este o versiune simplificata a paginii originale. Pentru a vizita versiunea originala click aici. Copyright © 2001-2013 Softpedia. All rights reserved. Softpedia® and the Softpedia® logo are registered trademarks of SoftNews Net SRL. Să cultivăm cartofi în paie! Scris de phlox pe 14.04.2011 in categoria Gradina de legume, Gradinarit (16 comentarii) Etichete: cartofi, cartofi in paie, cultivare cartofi, gandaci de colorado, legume, mulci, paie Dragi prieteni ai Practicului, se pare ca exista o metoda mai putin conventionala, dar la fel de eficienta, daca nu ceva mai eficienta in unele cazuri – si o sa vedeti de ce – de a cultiva cartofii. Asa e. Este o metoda folosita in trecut, dar nu prea indepartat, de catre taranii rusi si nordici (suedezi, norvegieni, finlandezi) si de ale carei rezultate am putea fi uimiti. Probabil metoda a fost preluata de la suedezii cu care rusii convietuiau pe teritoriile ocupate in urma razboiului dintre Suedia si Rusia. Aceasta metoda ne scuteste de o gramada de timp, pe care il putem folosi pentru alte treburi, munci, sau, de ce nu, odihna. Avantajele fata de metoda clasica? 1. 2. 3. 4. nu este necesar ca pamantul sa fie sapat, arat, eventual doar usor afanat; nu trebuie musuroit in jurul plantei; grijile legate de atacul gandacului de Colorado se reduc considerabil; adunatul recoltei este o placere. Deci sa vedem ce avem de facut: in primul rand sa ne asiguram de cu toamna de o cantitate suficienta de paie sau fan, frunze uscate, pastrata in spatii protejate de ploaie, zapada. Parcela pe care ne vom hotara sa punem (sau sa experimentam) cartofi este la bunul plac sau posibilitatea fiecaruia. Aici am o remarca: puteti aloca o suprafata mai mica, initial, sa zicem un sfert sau jumatate din suprafata pe care in mod obisnuit plantati. Daca rezultatul va multumeste, in anul urmator veti hotara cata suprafata va va fi utila. Suprafata se va dezburuieni lasand masa verde pe loc, ocazie cu care pamantul, o leaca, se va afana. Este drept ca cei cu experienta intr-o astfel de metoda fac in felul urmator: pe suprafata vizata ei seamana din toamna siderate (mustar, facelia, lupin anual, ovaz, orz,). Cand masa verde atinge maximum-ul de maturizare dar nu a legat rod, se coseste si se incorporeaza in pamant, lasand partea cu radacini pe loc pana la primavara, cand, dupa iarna, reusesc sa se descompuna in mare parte. Masa verde poate fi lasata si pe suprafata parcelei sub forma de strat de mulcire. Sau: seamana doar pe jumatate din suprafata alocata cartofilor, pe cealalta jumatate seamana siderate iar masa de paioase o recolteaza in doua-trei randuri pe sezon, si astfel necesarul de strat mulcitor este asigurat. Adoptati ceea ce ar fi mai la indemana, dragi prieteni. Cartofii pregatiti din timp, (iarovizare): adica pusi la crescut – mai inati tinuti la lumina sa se inverzeasca un pic, apoi trecuti din nou la intuneric dar unde e mai cald,- hai, ce dumenezeu bat campii, precis stiti cum se face! – pana apar lastarii cam de 2cm, ii punem in ordine de sah la distanta de 15-20 tuberculii mai mari si 10-12 cei mai micuti (daca vreti puteti face mici adancituri). Ar fi foarte bine sa nu folosim drept samanta cartofii cumparati de la hipermaketuri, “aprozare” etc,- teama mi-e ca sunt burdusiti cu toate “bunatatile” posibile si imposibile – ci fie de la magazinele de specialitate sau statiuni de cercetare, fie de pe la tara, ma rog… stiti voi mai bine de unde la urma urmelor. Unii pun cartofii pe un strat (un pumn) de turba, altii de cenusa. Ei bine, pentru a-mi proteja viitoarea recolta fac astfel: foi de ceapa si usturoi(uscate)- pe care le tot strang de cu toamna -, coji de oua maruntite, cenusa si mranita sau compost le amestec si pun cate un pumn de papabun sub fiecare tuberina. Apoi totul se acopera cu un strat de paie, (fan, buruieni cosite de pe unde le gasiti, frunze) in grosime de 20-25cm, dar nu mai putin in schimb puteti pune pana la 35 cm grosime, mai mult nu, pentru ca exista riscul sa putrezeasca in loc sa creasca. In timp, materialul folosit incepe sa lucreze si, in consecinta, se va micsora, asa ca aveti grija ca cei 20-25 de cm sa fie constant prezenti prin adaugare, fireste. Apoi nu mai aveti nimic de facut practic. Sau aproape nimic. Ce va ramane de facut va fi sa pastram stratul la 2530 cm constant prin adaugare fie de paie sau fan fie de masa verde cosita de pe razor sau de unde mai aveti. Cat priveste monstrii “colorazi”, se pare ca nu prea ataca astfel de culturi (nu le prieste mirosul paielor in descompunere), iar larvele lor, care au iernat in pamant, nu pot iesi la suprafata! Asta nu inseamna ca nu trebuie sa fim vigilenti si sa urmarim daca ataca sau nu. Metode bio exista (stropiri cu macerat din plante sanitar, cenusa, insisi gandacii de colorado), dar asta, poate, intr-o alta interventie. Sa nu va ingrijoreze faptul ca lastarii vor aparea ceva mai tarziu decat ai celor pusi in mod traditional, ei vor lua avant repede. Si daca vara e calda si fara ploi, ce treaba avem?! Sub stratul acoperitor este racoare si bine, si umezeala cat trebuie, pentru ca noaptea, la racoare, condensul isi face treaba. Buruieni? Ha! Cine se poate strecura prin cei 25cm? Poate cateva mai cu mot, dar le putem lua de ciuf imediat, fara niciun efort. Recoltarea? O placere, nu alta. Am dat la o parte stratul de paie si scoatem tuberinele! Sigur, nu vor fi toate mari, vor mai fi si mititele, unele chiar cat o nuca. Le vom utiliza drept samanta la anul. Uite cat de simplu si fain! Sa va fie de folos, dragii mei! Si la buna revedere cu alte informatii utile. PS: Imi cer scuze, dar fotografiile nu-mi apartin, n-am fost inspirata s-o fac la timpul potrivit asa ca voi aminti, la cerinta autorului, site-urile in care au aparut: seorp.ru si natlife.ru. Svetlana Popescu Bucuresti http://gradina9.blogspot.com/CARTOFI CRESCUTI IN PAIE Dragi prieteni ai Practicului , se pare ca exista o metoda mai putin conventionala, dar la fel de eficienta, daca nu ceva mai eficienta in unele cazuri – si o sa vedeti de ce – de a cultiva cartofii. Asa e. Este o metoda folosita in trecut, dar nu prea indepartat, de catre taranii rusi si nordici (suedezi, norvegieni, finlandezi) si de ale carei rezultate am putea fi uimiti. Probabil metoda a fost preluata de la suedezii cu care rusii convietuiau pe teritoriile ocupate in urma razboiului dintre Suedia si Rusia. Aceasta metoda ne scuteste de o gramada de timp, pe care il putem folosi pentru alte treburi, munci, sau, de ce nu, odihna. Cu ce se deosebeste de metoda clasica? Hai sa vedem: 1- nu este necesar ca pamantul sa fie sapat, arat, eventual doar usor afanat; 2- nu trebuie musuroit in jurul plantei; 3- grijile legate de atacul gandacului de Colorado se reduc considerabil; 4- adunatul recoltei este o placere. Deci sa vedem ce avem de facut: in primul rand sa ne asiguram de cu toamna de o cantitate suficienta de paie sau fan, frunze uscate, pastrata in spatii protejate de ploaie, zapada. Parcela pe care ne vom hotara sa punem (sau sa experimentam) cartofi este la bunul plac sau posibilitatea fiecaruia. Aici am o remarca: puteti aloca o suprafata mai mica, initial, sa zicem un sfert sau jumatate din suprafata pe care in mod obisnuit plantati. Daca rezultatul va multumeste, in anul urmator veti hotara cata suprafata va va fi utila. Suprafata se va dezburuieni lasand masa verde pe loc, ocazie cu care pamantul, o leaca, se va afana. Este drept ca cei cu experienta intr-o astfel de metoda fac in felul urmator: pe suprafata vizata ei seamana din toamna siderate (mustar, facelia, lupin anual, ovaz, orz,). Cand masa verde atinge maximum-ul de maturizare dar nu a legat rod, se coseste si se incorporeaza in pamant, lasand partea cu radacini pe loc pana la primavera, cand, dupa iarna, reusesc sa se descompuna in mare parte. Masa verde poate fi lasata si pe suprafata parcelei sub forma de strat de mulcire. Sau: seamana doar pe jumatate din suprafata alocata cartofilor, pe cealalta jumatate seamana siderate iar masa de paioase o recolteaza in doua-trei randuri pe sezon, si astfel necesarul de strat mulcitor este asigurat. Adoptati ceea ce ar fi mai la indemana, dragi prieteni. Cartofii pregatiti din timp, (iarovizare): adica pusi la crescut – mai inati tinuti la lumina sa se inverzeasca un pic, apoi trecuti din nou la intuneric dar unde e mai cald,- hai, ce dumenezeu bat campii, precis stiti cum se face!- pana apar lastarii cam de 2cm, ii punem in ordine de sah la distanta de 15-20 tuberculii mai mari si 10-12 cei mai micuti (daca vreti puteti face mici adancituri). Ar fi foarte bine sa nu folosim drept samanta cartofii cumparati de la hipermaketuri, “aprozare” etc,- teama mi-e ca sunt burdusiti cu toate “bunatatile” posibile si imposibile – ci fie de la magazinele de specialitate sau statiuni de cercetare, fie de pe la tara, ma rog… stiti voi mai bine de unde la urma urmelor. Unii pun cartofii pe un strat (un pumn) de turba, altii de cenusa. Ei bine, pentru a-mi proteja viitoarea recolta fac astfel: foi de ceapa si usturoi(uscate)- pe care le tot strang de cu toamna -, coji de oua maruntite, cenusa si mranita sau compost le amestec si pun cate un pumn de papabun sub fiecare tuberina. Apoi totul se acopera cu un strat de paie, (fan, buruieni cosite de pe unde le gasiti, frunze)in grosim de 20-25cm, dar nu mai putin in schimb puteti pune pana la 35 cm grosime, mai mult nu, pentru ca exista riscul sa putrezeasca in loc sa creasca. In timp, materialul folosit incepe sa lucreze si, in consecinta, se va micsora, asa ca aveti grija ca cei 20-25 de cm sa fie constant prezenti prin adaugare, fireste. Apoi nu mai aveti nimic de facut practic. Sau aproape nimic. Ce va ramane de facut va fi sa pastram stratul la 25-30 cm constant prin adaugare fie de paie sau fan fie de masa verde cosita de pe razor sau de unde mai aveti. Cat priveste monstrii “colorazi”, se pare ca nu prea ataca astfel de culturi (nu le prieste mirosul paielor in descompunere), iar larvele lor, care au iernat in pamant, nu pot iesi la suprafata! Asta nu inseamna ca nu trebuie sa fim vigilenti si sa urmarim daca ataca sau nu. Metode bio exista (stropiri cu macerat din plante sanitar, cenusa, insisi gandacii de colorado), dar asta, poate , intr-o alta interventie. Sa nu va ingrijoreze faptul ca lastarii vor aparea ceva mai tarziu decat ai celor pusi in mod traditional, ei vor lua avant repede. Si daca vara e calda si fara ploi, ce treaba avem?! Sub stratul acoperitor este racoare si bine, si umezeala cat trebuie, pentru ca noaptea, la racoare, condensul isi face treaba. Buruieni? Ha! Cine se poate strecura prin cei 25cm? Poate cateva mai cu mot, dar le putem lua de ciuf imediat, fara niciun efort. Recoltarea? O placere, nu alta. Am dat la o parte stratul de paie si scoatem tuberinele! Sigur, nu vor fi toate mari, vor mai fi si mititele, unele chiar cat o nuca. Le vom utiliza drept samanta la anul. Uite cat de simplu si fain!! Sa va fie de folos, dragii mei! Si la buna revedere cu alte informatii utile. PS: Imi cer scuze, dar fotografiile nu-mi apartin, n-am fost inspirata s-o fac la timpul potrivit asa ca voi aminti, la cerinta autorului, site-urile in care au aparut: seorp.ru si natlife.ru. Svetlana Popescu Bucuresti X Se pare ca ești interesat de grădinarit, așa că îți recomand să te abonezi prin RSS sau mail pentru a primi automat ultimele articole de aici, pe această temă. Ce este RSS? S-ar putea să te mai intereseze: 1. 2. 3. 4. Să cultivăm praz (Allium Ampeloprasum) Combaterea gandacului de colorado prin metode bio Mulcirea: cu ce, cand si cum mulcim? (Partea 1/2) Mulcirea: cu ce, cand si cum mulcim? (Partea 2/2) 16 comments to Să cultivăm cartofi în paie! • victoria April 14, 2011 at 1:24 pm · Raspunde wow,foarte interesant • Dana April 14, 2011 at 10:32 pm · Raspunde Da, o sa-i cultivam! Si secara si mustar si lupin si orz!Se baga cineva sa faca si bere? • phlox April 15, 2011 at 7:30 am · Raspunde mmm, bere la cartofi copti sau prajiti, mmda, cred ca merge sa ne apucam….de baut • Rafael April 15, 2011 at 4:51 pm · Raspunde Am sa incerc si eu aceasta metoda,pare interesanta si eficienta.Tocmai ieri am plantat in gradina cartofi rosii si albi si ma gandeam cum sa-i protejez daca vor veni gandacii de Colorado,langa gradina vecini mei au cosit buruienile si iarba uscata si au pus-o in gramada,credeti ca e bine daca voi pune peste cartofi un pic din gramada? Multumesc. o Constantin June 22, 2011 at 9:28 am · Raspunde @Rafael: Am citit undeva ca daca se pune usturoi printre cartofi (usturoiul sa rasara inaintea cartofilor) atunci nu va mai exista atac de Colorado. Ar ma putea fi utilizate si Craitele. Am o carte cu agricultura biologica in care mai sint alte remedii. Din pacate acea carte nu mai e de gasit si nici autorul ei (un profesor din Brasov). Insa pentru tine sau cei interesati pot transmite informatii din acea carte.  phlox June 22, 2011 at 1:26 pm · Raspunde @Constantin: Sunt multe metode de lupta cu acest imperialist (vezi si materialul cum sa luptam cu colorado)si noi vrem sa stim si alte metode Azi citeam in “biblioteca” mea despre Iarba mare, care este pe langa un bun repelant, un bun insecticid-fungicid. Simpla lui prezenta pe tarlalele cu cartofi il face pe colorad sa fuga unde vede cu ochii! asteptam cu nerabdare  Constantin June 23, 2011 at 8:25 am · Raspunde @phlox: Am gasit in cartea mentionata faptul ca un bun repelent pentru Colorado este hreanul care mai e eficient si impotriva altor daunatori printre pomii fructiferi. In plus exista (in agricultura biologica ) ceea ce se numeste alelopatie (vecinatati bune si vecinatati rele). Exista recomandarea ca orice cultura sa fie intercalata pe randuri cu una sau mai multe plante care o protejeaza. Pentru cartofi vecinii rai sunt : tomatele, varza si telina, sfecla rosie si mazarea; vecinii buni sint : falsolea oloaga, guliile, menta, hreanul, spanacul si mararul;vecinii neutri sint :andivele,cartofii,castravetii, capsunile, ceapa, cicoarea,condurasii, dovleceii, fasolea urcatoare, feniculul,morcovii, musetelul, napii, patrunjelul, salata capatana, salata foi, salvia,sparanghelul,porumbul zaharat,pomii fructiferi, reventul, ridichile, usturoiul. Mai exista un macerat de melci (limacsi) care se pare ca e eficient si pentru Colorado nu doar impotriva melcilor. Intr-o galeata se introduc cateva zeci de limacsi sectionati in 2 sau omorati prin oparire. Peste acestia se toarna apa. Dupa 10 zile melcii s-au descompus si maceratul se administreaza cu stropitoarea seara Daca noaptea a plouat tratamentul se repeta. Galeata se administreaza mereu cu noi cantitati de melci. Pentru intarirea generala a plantelor exista diverse preparate din plante (decocturi, plamadeli etc) care protejeaza sau fortifica plantele impotriva atacului de boli. Acestea pot fi mentionate in alta sectiune daca se va crea. • Ursu Florin April 15, 2011 at 5:53 pm · Raspunde Foarte interesanta metoda asta. O sa incerc si eu intr-un petec din gradina sa vad cum ii merge. • vasi April 19, 2011 at 1:26 pm · Raspunde Eu am pus-o in aplicare, tulpinile de cartofi au iesit deja si sunt marisoare,o adevarata placere sa ma uit la ei.Acum nu stiu ce o fi in fan o phlox April 19, 2011 at 1:31 pm · Raspunde @vasi: Sa fie cu spor, draga mea! acu’, sa nu uiti ca din cand in cand sa mai suplimentezi stratul ca el cu timpul se subtiaza… deabia astept sa ne povestesti si alte constatari de la fata locului. as termin materialul “cum scapam de colorazi” si sa-l rog pe Huni sa-l posteze Deocamdata ai mei sunt in stare de iarovizare, pentru ca voi ajunge mai tarziu la mosie…. dar..mai bine mai tarziu decat niciodata! cu drag • vasi April 19, 2011 at 2:09 pm · Raspunde Multumesc! Daca am avut o profesoara buna, tre sa iasa si productie o phlox April 19, 2011 at 2:12 pm · Raspunde @vasi: eee, toamna se numara…cartofii! • zuarah April 20, 2011 at 5:40 am · Raspunde Vasi, poate ne trimiti si niste poze cu cartofii tai pusi in paie. am pus si eu ieri pe o suprafata f. mica, cu titlu experimental. n-am avut paie, i-am pus in fan si iarba rupta din straturi. tu pe ce suprafata i-ai pus? • Rafael April 20, 2011 at 12:57 pm · Raspunde Phlox,oare merge metoda asta si la alte culturi?Eu deja am incercat ieri sa pun un strat de 15 cm pe gulii,salata,ceapa verde,usturoiul si varza rosie si vreau dupa aceea sa vad daca da rezultate si in cazul lor. o phlox April 20, 2011 at 1:18 pm · Raspunde @Rafael: Rafal, e chiar indicat, pentru ca ain cazul asta aceasta paturica joaca rol de strat de mulcire, dar , singura conditie va fi ca sa-l pui dupa ce au aparut frunzulitele, pentru ca altminteri le va fi cam greu sa razbata de sub 15 cm. Acum, daca zona ta e racoroasa (de deal sau chiar de munte), atunci vei face alt ceva, vei acoperi brazda, pe care sunt plantate sau semanate culturile de care mi-ai zis, cu o folie de preferat inchisa la culoare dar cel mai bine va fi sa faci rost (si eu am in intentie de ceva vreme) de un material geotextil (spanbond ii zice)tare bun pentru asa ceva. Bun, sa nu ne indepartam de subiect: acest material , fie ea folie, fie ce-ti zisei, nu permite balariilor sa-si faca de cap, incalzeste pamantul pentru piciorutele plantelor, si poti pune peste acesta orice strat de mulcire. Concluzie: aceastlucru il repet si il voi repeta la nesfarsit, si anume: este chiar INDICAT sa punem , cred ca nu ma hazardez, la orice cultura strat de mulci. este bine venit, mai ales ca in plus imbunatateste si structura solului. Deci mulciti-mulciti-mulciti! • Să cultivăm cartofi în paie! « Pochincereda's Blog April 21, 2011 at 10:39 pm · Raspunde [...] Deci sa vedem ce avem de facut: in primul rand sa ne asiguram de cu toamna de o cantitate suficienta de paie sau fan, frunze uscate, pastrata in spatii protejate de ploaie, zapada. Parcela pe care ne vom hotara sa punem (sau sa experimentam) cartofi este la bunul plac sau posibilitatea fiecaruia. Aici am o remarca: puteti aloca o suprafata mai mica, initial, sa zicem un sfert sau jumatate din suprafata pe care in mod obisnuit plantati. Daca rezultatul va multumeste, in anul urmator veti hotara cata suprafata va va fi utila. Suprafata se va dezburuieni lasand masa verde pe loc, ocazie cu care pamantul, o leaca, se va afana. Continuare… [...] Cenusa - folosita ca ingrasamant Cenusa care se obtine in urma arderii lemnelor sau a paielor, a cocenilor, tulpinilor de floarea soarelui contine o insemnata cantitate din substantele care au intrat in alcatuirea corpului acesto plante. Compozitia cenusii variaza foarte mult in raport cu felul plantei ca si cu varsta acesteia precum si cu conditiile de sol pe care a crescut aceasta. De regula plantele tinere dau mai multa cenusa decat plantele batrane Cenusa este considerata ingrasmant cu potasiu, dar contine si alte elemente pentru care are un sport nutritional mult mai bun decat ingrasamintele de fabrica cu potasiu. Cenusa provenita de la floarea soarelui si risca are aproape acelasi procent de potasiu ca si ingrasamintele de fabrica cum ar fi sarea potasica. Potasiul si fosforul se gasesc in forme in care pot fi preluate cu usurinta de catre plante. Cenusa de lemne intrucat nu contine clor, este mai buna ca ingrasamant cu potasiu decat ingrasamintele de fabrica care pe langa potasiu au si clor. In afara de aceasta cenusa mai are si o insemnata cantitate de microelemente ca magneziu, fier, bor etc. Aceasta este si cauza pentru care nucile de macadamia cresc pe sol vulcanic, bogat in cenusa vulcanica si sunt cele mai puternica mineralizare fructe din categoria nucilor si a alunelor. Nucile de macadamia au un continut in Omega3 de trei ori mai ridicat decat uleiul de peste si asta numai datorita faptului ca cresc pe soluri vulcanice. Se poate spune ca toate plantele sunt recunoscatoare la aplicarea cenusii ca ingrasamant. In gospodarie ea trebuie aplicata insa la plantele care o valorifica mai bine, adica mai intai la cele care nu suporta clorul apoi la radacinoase si apoi la culturile semicere. Actiunea cea mai mare se manifesta pe solurile nisipoase, apoi pe cele nisipolutoase, inmlastinate, turboase si solurile de lunca. Pe solurile acide, cenusa datorita continutului de calciu si a altor substante lesietice contribuie la scaderea aciditatii pamantului. Ca ingrasmant cenusa se foloseste inainte de insamantare o data cu aratura adanca, la insamantare pe randurile plantelor sau la cuib, precum si in timpul vegetatie sub forma pulvurenta sau in solutie. Dozele anuale sunt diferite in functie de felul cenusii, insusirile pamantului si metoda de introducere in sol Inainte se insamantare se folosesc in medie 600-1000kg/ha pentru radacinoase (sfecla/morcovi) si tuberculifere (cartofi) si 1000-1200 kg/ha pentru plantele textle (in canepa) uleioase (floaresoarelui) Pe solurile podzolice e recomandat ca dozele sa fie mai mari decat pe solurile acide si cand se insamanteaza plante ca ierburi , lucerna, trifoi Ca ingrasamant in timpul vegetatie : 300-500 kg/ha la cuiba sau pe randurile plantelor: 50-100kg/ha la semanat. Semintele se tavalesc prin cenusa si apoi se seamana sau se face o solutie de o parte cenusa si 5-10 parti apa si se lasa cateva ore semintele la inmuiat dupa care se lasa putin sa se zvinte si apoi se seamana. s-ar putea sa te intereseze si ingrasamintele pe baza de potasiu http://roagri.blogspot.com/2011/10/ingrasaminte-cu-potasiu.html sau compostul ingramant natural http://roagri.blogspot.com/2011/09/compostulingrasamant-organic-natural.html Vă ofer 11 metode de a scăpa de gândacii de Colorado! Jun. 09 Plante no comments Cenusa de lemn este un bun ingrasamant pentru pamantul din gradina, fiind bogata in potasiu si fosfor - doua elemente care ajuta la cresterea florilor si a fructelor. Daca aveti sobe cu lemne, adunati peste iarna cenusa si raspanditi-o in gradina. Cenusa de lemn e renumita si ca antidot impotriva melcilor si a insectelor Foto: arhiva Practic Idei Svetlana Popescu, București Dragi cititori, Există, desigur, multe metode de luptă împotriva acestor dăunători încercate de cultivatori. Pe multe dintre acestea le-am testat și eu și vi le prezint. Sigur, fiecare dintre cultivatorii de cartofi, fie ei profesionişti, fie amatori, are metoda sa proprie, mai mult sau mai puțin convențională. Şi cum mie îmi place să adun nu numai roade, dar şi sfaturi, iată ce am găsit. Pe unele dintre ele le-am aplicat deja şi, spre surprinderea mea, cu succes! Desigur, orice cultivator de cartofi ştie că, după ce a cules recolta – mai mică sau mai mare, mai îmbucurătoare sau mai întristătoare – de cartofi va trebui să-şi prelucreze terenul în cauză săpându-l (Atenție! Nu mai adânc de 15 cm ca să nu deranjăm microorganismele anaerobe) pentru a aduce la suprafață larvele, pupele, coconii acestui neam de gândac vărgat. De ce? Pentru că, la suprafață, aerul rece, apoi gerul le vor veni de hac. Şi astfel vom scăpa de o mare parte din ei pentru sezonul următor. De cei care rămân scăpăm folosim una sau mai multe metode enumerate în continuare. Metoda 1 este o soluție migăloasă, dar eficientă. Când lăstarii sunt destul de mari ca să-i ispitească pe „vărgați” alegem o zi suficient de călduroasă, pentru că atunci gângăniile devin active, şi trecem la verificarea culturii de cartofi – dar şi a celei de tomate, vinete, ardei. La primele semne că ar fi apărut duşmanul trecem la culegerea manuală, adunândui într-un borcan cu apa sărată, cam 2 linguri /litru, iar ouăle depuse le strivim, la fel si larvele. Metoda 2. Într-un borcan de 800-1.000 ml se culeg gândaci maturi, pe care-i aruncăm într-un recipient de 20 litri, plin pe 3/4 cu apă, punem un capac cu o greutate pe el, și lăsăm aşa până ce gândacii cad la fundul vasului, asta însemnând cam după o săptămână. Se obține o soluție foarte concentrată, care vă scapă de dăunători, dar care în momentul utilizării va trebui diluată. Proporția o veți hotărî singuri în funcție de soiul cartofilor însămânțați, aşa că se vor lua 1, 2 sau 3 pahare de concentrat la litrul de apă. Atenție! Dacă soluția este prea concentrată, arde planta, aşa că încercați pe o singură plantă şi abia apoi continuați cu restul. Metoda 3. Semănați pe perimetrul lotului de cartofi tagetes – crăițe – (nu numai că arată frumos, dar vă scapă si de nematozi), fasole, calendula (gălbenele), calomfir, tanacetum (vetrice), sfeclă sau usturoi. Mirosul acestor plante va alunga mare parte din ei și va apăra cultura chiar şi de alți dăunători. Metoda 4. Stropiți cu infuzie de ardei iute preparată astfel: 10-20 bucăți ardei iuți se opăresc cu apă fiartă și se lasă la infuzat 12-24 ore. Apoi diluăm cu apă, adăugăm săpun (40 g la 10 litri) sau săpun lichid, ca să adere mai bine la suprafața frunzei. Metoda 5. Faceți o soluție din o linguriță detergent lichid pentru vase la 1,5 l apă și stropiți plantele mai ales sub frunze (de jos în sus). Metoda 6. Cel mai simplu este să folosiți cenuşă, cât mai multă cenuşă; ar fi bine chiar începând din toamnă-iarnă, să pudrați locul ales cu cât mai multă cenuşă, nu numai ca e o hrană minunată pentru aproape orice plantă (mai puțin pentru cele care preferă pământul acid), dar este și un fitosanitar redutabil. Punem cenuşă sub fiecare tubercul plantat, apoi, de jur-împrejurul plantei. Metoda 7. Suspensie de cenuşă și săpun – se fierbe 1 kg de cenuşă în 10 litri apă timp de 15 minute şi se lasă 2 zile, se strecoară și se stropeşte cu ea după ce adăugam 50 g săpun de casă sau lichid. Concentratul se diluează 1:10 Metoda 8. Suspensie de săpun – topim săpun de casă: în 2 litri de apă 200 g de săpun. Toată cantitatea se foloseşte la 8 litri de apă (la stropit). Stropim, apoi pudrăm cu cenuşă peste plantele umede. Dat fiind că în cenuşă sunt multe elemente hrănitoare – potasiu, calciu, fosfor – plantele adoră această „baie”, mai ales varza. Gândacul de Colorado dispare în câteva zile, iar larvele mor în 3-4 zile. Metoda 9. Culegem încă din toamnă de la nuc frunze, fructe (nuci), coajă de nuci, pe care le păstram până-n vară când vom avea nevoie de ele. Apoi, cam cu 3 săptămâni înainte de a apărea gândacul facem un macerat din vreo 2 kg de „materie primă”, puse într-un butoi, acoperite cu 10 l apă și ținute aşa vreo 2-3 zile, obținând astfel o soluție numai bună. Când avem nevoie să stropim cartofii strecurăm prin două rânduri de tifon şi stropim plantația. Se pot folosi la fel de bine doar frunze de nuc, şi ele culese din toamnă și păstrate în loc aerisit până în momentul folosirii. Metoda 10. Infuzie din iarbă mare (oman): 150-200 g de rădăcină mărunțită se opăresc cu apă, se ține infuzia preț de 1 zi acoperită, apoi se diluează în 10 litri de apă și stropim plantele cu ea. Metoda 11.1. Când plantade cartof a răsărit suficient de mult (cam 10-15 cm) pudrăm cu găinaț de pasăre uscat și măcinat pe plantele umezite în prealabil. Merge şi mai bine cu soluție concentrată din foi de ceapă. Această procedură ar trebui făcută cam de 3-4 ori pe vară. Să aveți spor! Cenusa, un aliat pretios in gradina Miercuri, 24 Aprilie 2013 159 vizualizari | Comenteaza Cenusa, un aliat pretios in gradina. Iata cum o folosesti! Cenusa este un ingrasamant natural pe care poate nu te-ai gandit sa il folosesti pana acum in gradina. O sursa pretioasa de potasiu, cenusa sau resturile ramase de la un foc generos de lemne te poate ajuta sa imbunatatesti calitatea solului si sa ai o recolta generoasa de legume. Iata cum poti utiliza cenusa in gradina proprie! 1. Adauga cenusa in gramada de compost Cenusa poate fi un ingredient pretios in gramada de comost din gradina, intrucat contribuie la reglarea pH-ului acestuia, in special daca ai adaugat o cantitate ridicata de ingrediente acide (precum resturile de fructe). Pentru a obtine efectul scontat, nu este nevoie sa adaugi o cantitate mare de cenusa; presara un strat fin din cand in cand pentru a-ti imbogati gramada de compost. 2. Inlocuieste varul cu cenusa Fiind alcalina, cenusa poate inlocui cu succes varul stins sau nestins, pe care il foloseai in mod normal la corectarea solului acid din gradina. Este recomandata in special cenusa obtinuta din arderea lemnului de esenta tare, intrucat vei obtine o cantitate generoasa, iar continutul de substante hranitoare va fi ridicat. Cenusa poate fi aplicata pe solurile testate in prealabil - unde exista un deficit de potasiu sau care au o aciditate prea mare pentru plantele pe care intentionezi sa le cultivi. Reia testarea la circa 3 luni de la aplicare, pentru a vedea daca ai obtinut efectul scontat. 3. Pune cenusa direct in sol Cenusa poate fi adaugata ca atare direct in sol, in momentul plantarii legumelor. Printre legumele si leguminoasele care vor fi incantate de tratamentul cu cenusa se numara cartofii, mazarea, varza, castravetii si dovleceii. Cartofii vor avea de castigat daca adaugi in cuib chiar si circa 100 gr de cenusa, in timp ce varza, de pilda, se va multumi cu o cantitate mult mai mica (10 gr). De asemenea, retine ca, presarata la nivelul solului, cenusa va tine la distanta daunatori precum melcii si limacsii, care ar putea sa se infrupte din frunzele de varza. Cenusa le va prii si tufelor de zmeur si capsunilor. In cazul lor, presara doar la suprafata solului o cantitate generoasa de cenusa (circa 100 gr per planta), iar plantele vor fi ferite de problemele cauzate de daunatori. In cele din urma, retine ca pretioasa cenusa nu este un ingrasamant "bun la toate" si ca ar trebui sa te feresti sa o folosesti in solurile deja alcaline (cu un pH de 7.5 sau mai mare) sau ca fertilizant al culturilor de plante acidofile, precum afinele sau rhododendronul. De asemenea, este esential sa o pastrezi pe suprafete ori in recipiente bine uscate, cat mai departe de umezeala, ploi etc. care risca sa o secatuiasca de potasiu si alti nutrienti valorosi. Fitosanitare si ingrasaminte ecologice Maceratul din urzica Maceratul din urzica are un continut ridicat de azot si acesta actioneaza ca un ingrasamant bun, care vigoreaza plantele, dintre legume sunt: dovlecei, castraveti, varza. Nu este indicat pentru mazare si fasole din cauza pericolului de surplus de azot. Acest extras are un efect foarte bun si impotriva paduchilor. Cantitati: se pune o mana buna de urzici intr-o galeata cu apa cam 1kg la 10l de apa, se acopera si se lasa sa fermenteze cateva zile, se amesteca din cand in cand, cand e gata maceratul o sa stiti sigur, miroase. Solutia se dilueaza in raport 1/10l apa.Este indicata apa de ploaie sau de izvor. Ingrasamant natural (levviking) 1 galeata goala, de plastic, neaparat. o umple cu gainat de gaina pâna la jumatate. umple cu apa si se amesteca, se lasa la dospit vreo 2-3 zile GATA ! Mod de întrebuintare: 1% sau mai pe vorba noastra, 100ml la 10L apa, cu care se uda planta. Se foloseste pe timp de vara de maxim 2 ori pe saptamâna. Atentie la plantele sensibile la supraîncarcare.Este naturala 100%. Cojile de oua Ingrasamant Cojile de oua sunt un bun ingrasamant natural pentru plante ca tomate si vinete, dar si pentru ardeii grasi. Se piseaza cojile de oua si adauga praful obtinut in locurile in care urmeaza sa fie plantate aceste legume. Solutie impotriva melcilor Cojile de oua pot fi folosite pentru a scapa de melci. Pentru acest lucru este suficienta zdrobirea cojilor si puse in preajma plantelor pe care necesita protectie. In compost Aportul de calciu este binevenit in orice situatie, o multime de plante beneficiind de pe urma efectelor sale nutritive. De aceea, poti adauga coji de oua bine maruntite (ideal, sub forma de pudra) in compost si poti hrani, apoi, plante ca varza, morcovii, conopida, telina, ciresii, merii, piersicii, perii, pepenii, strugurii, salata, cartofii, etc. Compostul Este un ingrasamant rezultat in urma descompunerii de resturi organice ce provin din gradina si din gospodarie. Materiile care se pot folosi sunt urmatoarele: paie, resturi de coceni, coaja de copac, iarba, frunze, rumegus de lemn, resturi de legume si fructe, buruieni, gunoi de grajd, flori ofilite la care se adauga si cenusa si coji de oua. Nu se vor folosi uleiurile vegetale, cenusa din carbuni, seminte de buruieni, resturi animaliere (carne, lapte, grasimi), frunzele de nuc, coji de portocale sau lamai. Se va alege un loc umbrit unde se vor strange resturile direct pe pamant si se va uda din cand. Se va avea grija ca materialul sa fie amestecat la intervale regulate de timp (2-3 luni) pentru ca descompunerea sa aibe loc uniform. De acest lucru au grija multe microorganisme si ramele. Se poate folosi dupa 2 ani atunci cand devine valoros pentru gradina Cenusa Se va folosi doar cenusa rezultata in urma arderii lemnelor, paielor, vrejurilor si a ierbii uscate, tulpinilor de floarea soarelui. Intrucat contine potasiu, cenusa se foloseste indeosebi la cultura de ardei, castraveti, cartofi, rosii, varza si vinete. Se poate imprastia odata cu aratura adanca sau la plantare pe randuri sau in cuiburi. (Se va folosi o lingurita / cuib) Gainatul de pasari- Se poate folosi praf cca 200g pentru 1mp ,se utilizeaza toamna dupa ce a fost sapat terenul. Mai poate fi folosit si sub forma de solutie preparata astfel :1 parte gainat (uscat) la 10-15 parti apa se lasa la fermentat 15 zile prezentat mai sus . Se foloseste inainte de udare cu aproximativ 1-2 litri la 1mp. Gunoiul de grajd Tipuri uzuale: gunoi de cal, oi sau vaci Cel mai indicat este sa se foloseasca toamna odata cu sapatul pamantului iar norma este de 2-3 kg / mp. Se imprastie uniform gunoiul pentru o mai buna asimilare. Primavara devreme se poate folosi daca este bine descompus (putrezit). Intrucat gunoiul de animale contine azot si potasiu este recomandat in culturile de ardei, cartofi, castraveti, dovlecei, rosii,varza si vinete. Mranita Este un ingrasamant natural ce rezulta din descompunerea completa a gunoiului de grajd ce are loc dupa minim 2 ani. Este foarte bogat in substante nutritive si pentru a se evita pierderea lor se acopera. Se foloseste in rasadnite in combinatie cu pamantul de telina si nisip. Mai este utila si in momentul insamantarii sau plantarii la cuib. Îngrășământ natural pentru grădină de legume și pomi fructiferi . Coaja de banana Ea contine potasiu. Stim ca pe flacoanele cu ingrasamant de cumparat scrie NPK si microelemente. Ei, bine, N=azot, P= fosfor si K= potasiu, iar microelementele sunt magneziu, crom, etc. Deci, plantele au nevoie de aceste substante ca sa creasca si sa se dezvolte. Azotul da verdele plantei, fosforul da rodul plantei si potasiu da imunitatea plantei (in mare). Asa ca de aceea avem nevoie ca ingrasamant natural coaja de banana sau alte materiale naturale care contin potasiu. Se stie ca rosiile sunt un mare rezervor de potasiu necesar inimii noastre, deci, mai ales larosii e bine sa adaugam cojile de banane tocate marunt si adaugate in gropile in care pregatim sa le plantam. Desigur ca vara, fiind fructele autohtone, nu prea cumparam banane, cel putin eu, asa ca, fiindca acum, iarna, folosim, eu fac asa: toc cojile bananelor marunt si le introduc in punga in congelator (oricum de acum am inceput sa golesc congelatorul si se face loc. Astfel, cand am adunat doua sau trei banane le toc si le introduc in punga deja existenta in congelator pana se umple. Deja ma gandesc cat de mult ingrasamant imi procur , astfel, pana la inceput de luna mai cand voi avea nevoie de el. Tutorial “Cultivarea Cartofului” 16 martie 2012 8 Votes Cultivarea Cartofului Tuberculi de cartofi sunt foarte usor de plantat, indiferent de regiunea în care locuiţi. Aşteptaţi până la mijlocul lunii martie, în zona de sud şi începutul lunii aprilie în celelante zone înainte de a începe plantarea. Pregatirea terenului Pentru a avea o recolta buna de cartofi, nu trebuie sa plantati tone de cartofi pe un spatiu foarte mare,la un sac de samanta cartofi plantati,trebuie sa scoateti in medie 5-6 saci de cartofi cultivati. Pentru a aveaun asemenea randament al recoltei ,trebuie sa va asigurati ca au un pamant foarte bine hranit. Ce puteti face? Ingrasati terenul inca din toamna cu ingrasamant natural de grajd sau de pasare este foarte bun. -faceti apoi aratura tot din toamna de aproximativ 30 cm adancime -primavara ,presarati nisip,cenusa de lemne,gunoi vechi de grajd de aproximativ 2-3 ani, si sapati din nou terenul cu ajutorul unei moto-sape,sau pur si simplu cu o cazma. Terenul astfel pregatit este numai bun pentru plantarea noilor tuberculi. Plantarea Tuberculi de cartofi se planteaza foarte usor,aveti grija doar sa ii puneti cu rodul in sus. Distanta de plantare este de aproximativ 30 la 40cm între fiecare tubercul , iar ingroparea se face la adancimea de 10-15 cm. Intretinerea Culturi de Cartofi udarea: -se face doar seara pe rigole sau prin aspersie Cand planta ajunge la 20 cm de sol se face musuroirea plantei,asta ajuta foarte mult la mentinerea tijei in sol,protectia tijei de vant,dar mai ales ajuta viitoarele tije sa creasca mai bine la contactul cu pamantul. Combaterea celui mai aprig dujman al cartofului,GANDACUL de COLORADO” Cea mai ieftină si la indemana soluţie pentru combaterea Gandacului de Colorado sunt crizantemele Crizantemele produce piretrină, un puternic insecticid care se foloseşte inclusiv pentru obţinerea de creme împotriva tantarilor. Asadar daca vreti sa va scutiti de chinul de a aduna zi de zi acesti monsturosi gandaci care ataca cultura de cartofi,plantati printr-e randuri crizanteme. Nu numai ca veti scapa de chinul de a aduna gadaci ,dar veti avea si o priveliste minunata in gradina. Va doresc o recolta foarte bogata. Pe curand. Maria ← În week-end am montat solarul Legume mai puţin (sau deloc) cultivate: Usturoiul sălbatic. → Combaterea melcilor din grădinile organice Posted on martie 16, 2013 by nelucraciun Melcii cu cochilie şi limacşii se numără printre cei mai comuni dăunători din grădinile noastre. Pentru cei care practică grădinăritul intensiv, utilizând chimicale de sinteză, există o serie de produse special concepute pentru combaterea acestrora. Pentru cei care practică grădinăritul organic, redăm, în continuare, mai multe metode de prevenţie şi combatere. Mai întâi trebuie să ştim că în grădina organică melcii pot fi mult mai prezenţi decât întro grădină obişnuită. În primul rând datorită absenţei produselor toxice dar şi pentru că umezeala de sub stratul de mulci şi din grămezile de compost îi atrage. Pe cât posibil, grămezile de compost se vor amplasa măcar la 5 -10 m distanţă de grădină. Distrugerile provocate de melci pot fi foarte însemnate. Aş aminti aici doar un caz din experienţa proprie. În urmă cu mai mulţi ani, când cochetam cu pasiunea realizării de mobilier şi obiecte pentru decoraţiuni din lemn sălbatic, am încercat cultivarea imortelelor (Helichrysum bracteatum) . Strat după strat, utilizând seminţe provenind de la diverşi furnizori, totuşi plantele refuzau să răsară. Până când, la un capăt de rând, am observat un şir lung de vreo doi metri de codiţe. Codiţe goale, fără frunzuliţe. M-am lămurit repede. Eclozaseră ouăle melcilor şi puii lor căutau hrană pe măsură. Puteam eu, mult şi bine, să acuz calitatea seminţelor, puteam să reiau de nenumărate ori semănatul, cauza era alta. Odată depistaţi vinovaţii, mi-a fost uşor să găsesc o soluţie. Am trecut la obţinerea de răsaduri în jardiniere, sub geam. La sădire plantele erau măricele, bebelaşii melcilor aveau suficientă papa la îndemână, ca să mai şi rămână. Mai ales că începusem şi o campanie de adunare a lor, de pe plante, în fiecare dimineaţă. Erau, poate, mii. Acum, până nu apucă să se înmulţească, este momentul să-i rărim pe flămânzii melci. Eu merg, noaptea, cu lanterna, după ploaie, ori chiar pe ploaie, sau când pământul e doar umed, printre straturi, şi-i adun. Acolo unde am poteci amenajate, pavate cu cărămizi, cu pietre de râu ori, pur şi simplu, cu bucăţele de crengi tocate. Dar să enumăr principalele metode şi să vă povestesc câte ceva despre acestea, ce am aflat şi eu de la alţii. Bariere formate din materiale zgrunţuroase, plasate în jurul plantelor care plac melcilor, sau în jurul straturilor, vor împiedica trecerea acestora. Pot fi folosite coji pisate de ouă , coji sfărâmate de nuci sau de alune, nisip grosier, rumeguş, tărâţe de ovăz, pleavă de grâu, paie tocate (şişcă), scoarţă de copac mărunţită, pământ de diatomee, păr de animale, ace de conifere, zaţ de cafea. Sunt păreri conform cărora cofeina rămasă în zaţ alungă melcii. Nu sunt chiar convins. Mulciul din resturi vegetale uscate, precum urzici, frunze de tătăneasă, frunze de roşii, frunze a diferite soiuri de ferigi , frunze de stejar, poate fi, de asemenea, util. Cenuşa de lemn, funinginea, varul hidratat, utilizate ca bariere, pot fi utilizate mai ales în perioadele de timp fără ploaie. După prima ploaie mai sănătoasă vor fi împrăştiate şi integrate în sol. Un mulci făcut din tulpini și frunze de plante puternic mirositoare, cum ar fi pelinul, menta, vetricea, roinița, crenguţe de rozmarin, va ajuta la alungarea melcilor. Pirul târâtor (Agropyron repens, familia Gramineae), afectează sistemul nervos al melcilor care se hrănesc cu acesta. Se poate toca şi utiliza ca mulci. Din păcate pirul târâtor este foarte invaziv, o singură bucăţică de rizom putând duce la proliferarea acestei plante periculoase şi foarte greu de stârpit. Eu personal nu aş recomanda nimănui utilizarea acestei plante în grădină. Pentru cei care au grădina în apropiere de mare le pot fi de ajutor algele bine spălate cu apă dulce. Benzi din cupru, late de cca. 5 cm, puse în calea melcilor, dar şi sârme din cupru, încolăcite în jurul plantelor ameninţate, par a fi eficiente. De asemenea, fâşii din folie neagră din polietilenă (decupate din banalii saci de gunoi), fixate la sol cu ţăruşi, pot constitui o piedică în calea melcilor. Există, de asemenea, garduri speciale, utilizate în fermele pentru creşterea melcilor. Prădătorii: Sunt foarte utile măsurile simple de atragere a prădătorilor naturali ai melcilor, precum aricii, gândacii răpitori, larvele de licurici, şerpii de casă, broaştele, păsările etc. Broaştele şi broaștele râioase, salamandrele, reptilele precum şerpii de casă, șopârlele, broaştele ţestoase pot fi încurajate prin prezenţa unor adăposturi răcoroase şi umede – cel mai uşor de obţinut prin împrăştierea, în grădină, a unor pietroaie sau resturi de betoane. Deşi acestea atrag şi/mai ales, melcii. Broaştele, chiar şi cele râioase, se înmulţesc doar în mediu acvatic, de aceea este utilă amenajarea, în grădină, a unui mic iaz, populat cu câteva plante acvatice. Chiar şi un rest de butoiaş din plastic, îngropat în pământ, poate juca rolul iazului. Trebuie doar să avem grijă să înlocuim periodic apa evaporată. Păsările, de exemplu găinile, sunt vânători deosebit de harnici. Din păcate, pe lângă melci, acestora le plac şi plantele şi, mai ales, râmele. Sunt utile pentru curăţarea grădinii, imediat după recoltare. Mierlele, ciorile, bufnițele, pescărușii, graurii, precum şi sturzii sunt atraşi de aceste concentrate de proteină care sunt melcii. Raţele alergătoare indiene sunt prădători deosebit de eficienţi care pot curăţa rapid grădina de melci. Am auzit că prin Austria pot fi chiar închiriate în acest scop. Carabus auratus se hraneste cu limacşi şi melci cu cochilie, dar şi cu insecte şi larve de insecte precum viermele merilor şi perilor (Cydia pomonella L.), gândacul de colorado (Leptinotarsa decemlineata), gândacul dungat al castraveţilor (Acalymma vittatum) şi, din păcate, cu râme. Carabus auratus în greutate de 0,640 g/individ consumă 0,875 g pradă. Există studii care sugerează că aceşti gândaci realizează şi un control biologic al buruienilor. Pentru atragerea cărăbuşilor aurii este bine să se păstreze zone înierbate necosite. Plantele aparţinând genului Phacelia, originare din America, îi atrag. Facelia este una dintre cele mai bune plante melifere, care este şi îngrăşământ verde fixator de azot, plantă furajeră, având, de asemenea, acţiune antipoluantă şi antinematodă. Facelia este rezistentă la boli si la secetă, este un erbicid natural (sufocă buruienile), se autoînsămânţează. Nematozii Phasmarhabditas hermaphrodita sunt deosebit de eficienţi în lupta împotriva melcilor. Sunt crescuţi intensiv în Marea Britanie şi comercializaţi sub denumirea Nemaslug. Dacă sunt eliberaţi în grădină, se vor infiltra în sol, odată cu apa de ploaie şi vor ataca şi ucide melcii care, în proporţie de 90 %, se ascund în pământ. Fişa produsului afirmă că, utilizat oricând, între lunile aprilie şi octombrie, când temperaturile sunt mai ridicate, scapă grădina de melcii într-o perioadă de până la șase săptămâni. Solul trebuie să fie menţinut umed pentru ca nematozii să poată supravieţui. Sunt livraţi într-o pungă sigilată şi pot fi păstraţi în frigider până la două săptămâni. Există chiar şi alţi melci care sunt duşmani naturali ai melcilor comuni. Rumina decollata este un melc lunguieţ, cu lungime până la 40 mm, care populează regiunile din jurul Mediteranei şi care se hrăneşte, între altele, cu alţi melci şi cu ouăle acestora. Din păcate consumă, în egală măsură, vegetale şi râme. Nu ştiu dacă poate fi aclimatizat în regiunile noastre. Masuri culturale: Săpatul pământului cu hârleţul, deşi nu este recomandat în grădinăritul organic, poate contribui la reducerea populaţiilor de melci. Dacă solul este afânat, chiar înainte de apariţia gerului, pe o adâncime de 20 cm, melcii adăpostiţi pentru perioada de hibernare vor fi scoşi la suprafaţă şi vor îngheţa. Primăvara limacşii şi melcii cu cochilie îşi ascund ouăle în gropi săpate în pământ. Săpând solul după depunerea ouălor, acestea vor fi scoase la suprafaţă şi se vor usca Ceaiuri pentru stropit: Plantele pot fi stropite la plantare cu fiertură de lavandă, begonii sau coacăze. Ceaiul de pelin respinge, de asemenea, melcii. Este, mai ales, util pentru a fi pulverizat pe sol, toamna, când melcii îşi sapă adăposturile pentru iernare. O infuzie de rădăcină de hrean tocat, frunze mărunţite de muşcată şi boia de ardei iute Cayenne (Capsicum annuum L. var. cayenne), peste care se toarnă 3 litri de apă fiartă şi se lasă să se răcească cel puţin o oră, pulverizată pe plante, respinge melcii. Sulfatul de fier îi ucide prin contact. Se amestecă 2 linguriţe de sulfat de fier cu 2 litri de apă şi se pulverizeză pe plante. Cenușa de lemn și funinginea ucid melcii rapid în special pe vreme uscată. Un efect similar îl are şi varul hidratat. Din pir târâtor se poate face şi un ceai, prin macerarea în apă caldă timp de 24 de ore. Se pulverizează pe pământ, nu pe plante. Culturi capcană şi momeli vegetale: Fasolea, hreanul, tătăneasa, gălbenelele, salata verde, varza albă, crăiţele, patlagina și cârciumăresele pot fi utilizate ca şi culturi de sacrificiu pentru protejarea altor plante. Hreanul şi tătăneasa sunt plante puternic invazive, însă se pot utiliza numai frunzele lor tăiate, ca momeli. Frunzele de tătăneasă conţin mai multe proteine decât frunzele oricărei alte legume, ceea ce explică atracţia lor. Se fac grămezi din frunze, care se inspectează periodic şi se adună melcii prezenţi la ospăţ. Frunzele acestor plante se pot împrăştia, ca o barieră, în jurul straturilor cu culturi vulnerabile. Se mai pot încerca napii şi cartofii tăiaţi felii. Alte capcane: Mâncarea pentru câini, înmuiată cu apă, se aşează grămăjoare în grădină. Se spune că atrage melcii, precum stârvul atrage muştele. Ghivece de flori din lut ars, răsturnate, sprijinite pe o pietricică, astfel încât să rămână destul loc pentru intrarea limacşilor. Ghivecele se plasează în locuri umbroase şi liniştite din grădină. Bucăţi de lemn putrezit, îmbibate cu apă, împrăştiate prin grădină, sunt bune adăposturi pentru melci. Resturi de covor umed împrăştiate prin grădină vor atrage melcii ca un magnet! Jumăţati de citrice, golite de miez şi aşezate pe sol, cu partea secţionată în jos atrag, de asemenea, melcii. Nişte vase de plastic speciale, cu acoperiş, în care se toarnă bere, pot fi cumpărate din magazine specializate şi se spune că atrag melcii. Toate aceste capcane se inspectează periodic, adunând melcii găsiţi. Cultivă plante evitate de melci : Melcii ocolesc plantele de usturoi, arpagic, cicoare, andivă, varză roşie, ghimbir, mentă, salvie, chimen, asmaţui, conduraşi, floarea-soarelui şi altele. Intercalate între plantele vulnerabile, ţin melcii la distanţă. Alte măsuri: Felii de castravete puse intr-o farfurie de tabla din aluminiu emana un miros neplacut pentru melcii care vor părăsi zona din apropiere. CULTURA ECOLOGICĂ A TOMATELOR Sursa: http://hobbygradina.ro/2011/06/17 Cuprins: 1. Insamantarea, regimul de caldura si umiditate 2. Regimul de hrana 3. 4. 5. 6. Ingrijirea si formarea plantelor Bolile tomatelor Concluzii Muşuroirea tomatelor Însămânţarea Însămânţarea se face cu 55 – 65 de zile (+ 5-7 zile perioada de germinare) înainte de plantarea la locul definitiv. Prima regulă pentru a avea răsaduri sănătoase este aceea că seminţele le vom trata şi apoi fortifica începând de la pregătirea germinării. A doua regula este că pământul folosit pentru răsaduri este bine să fi din cel în care va locui şi dezvolta ulterior planta şi anume să fie luat din locul plantării definitive (fie ea brazdă sau solar/sera). Regimul de lumina Fără lumină nu există fotosinteză. Fără fotosinteză nu există planta. Scurt şi la obiect. De felul ei, roşia este o mare iubitoare de lumină. La umbră va creşte o înaltă şi va face, sau nu, nişte bobiţe de fructe. Aşa că vom reţine: cu cât are mai multă lumină peste zi, cu atât vom fi mai fericiţi când vom culege roadele. Regimul de caldura Mergând pe firul logicii simple, dacă roşiei ii place atât de mult lumina, desigur va fi o plantă fericită având căldura asigurată. Dar aici ne lovim de nişte mici condiţii: intervalul de temperatură în care creşte şi se dezvoltă tomata este intre 11 şi 30 de grade cu plus. Temperatura ideală pentru dezvoltarea ei este de 22 – 27 grade. De ce? Sub 10 grade planta îşi încetează dezvoltarea, devine sensibilă şi deci uşor atacată de boli si dăunători. Peste 29 de grade, din nou, îşi încetează creşterea; polenizarea nu mai are loc, deoarece polenul devine steril. Şi acum apare una dintre regulile de aur in creşterea tomatelor (şi nu numai): niciodată nu plantam intr-un substrat rece. Până ce temperatura solului nu a ajuns la + 9-10 grade nu începem plantarea. Cum vom şti dacă este temperatura dorita? Simplu. Folosim un termometru de exterior, (ca cele pe care mulţi dintre noi le agăţăm pe exteriorul ferestrelor) pe care-l înfigem în pământ cam la 10 cm adâncime, lăsându-l aproximativ 10 minute. Dacă valoarea este sub 8 grade, aşteptăm zile mai calde sau recurgem la brazdele încălzite. Dar ce să facem, dacă , între timp, răsadurile noastre au crescut deja peste măsură şi nu se mai opresc, iar noi trebuie să le plantăm ca să nu le pierdem? Atunci recurgem la brazdele încălzite . Cum procedăm? Simplu: 1. scoatem stratul fertil de deasupra viitoarei brazde. 2. in brazda adâncită , cam la 20-25 cm, punem bălegar macerat, resturi vegetale menajere, iarba cosită sau buruieni, din cele care deja au răsărit, cenuşă. 3. acoperim cu pământul dislocat, fertil, 4. acoperim cu o folie inchisa la culoare. Soarele de peste zi va incalzi solul de deasupra, iar „bogatia” de dedesupt, prin descompunere, va produce, la randul ei, caldura (binecunoscutul biogaz). Gata. Asta e tot. Regimul de umiditate Încă o regula de luat in consideraţie: Tulpinii roşiei ii place căldura soarelui dar rădăcinilor le place răcoarea umezelii. Iată de ce substratul îl vom păstra continuu umed, dar NU ud, pentru că apa NU ARE VOIE sa fie in exces. In faza de răsad, nevoie ei de apa este medie. Apoi, la mutarea ei la locul definitiv, pentru ca deja necesarul de umiditate creste, vom avea grija s-o plantam in „mocirlă”, adică în lăcaşul in care va sta turnam atâta apă, încât, practic, se formează o mică băltoacă. De ce? Pentru ca aşa asiguram pe termen lung necesarul de apa, deoarece, după transplantare, este bine sa nu deranjam planta 5-7 zile nici cu hrana si nici cu apa. Apoi, udarea se va face la un interval de 9-12 zile, dar din abundenta. De ce? Prea multa umiditate duce la doua situaţii neplăcute si nedorite: favorizează apariţia bolilor micotice (ciupercilor, mai ales a manei) si la o dezvoltare peste măsura a masei verzi in detrimentul mugurilor florali, adică a rodirii. Ca totuşi sa prevenim uscarea substratului şi formarea crustei, care nu va permite o aerare normala a rădăcinilor, vom recurge la vechiul nostru prieten – stratul de mulci. Cu ocazia asta vom renunţa si la prăşit, pentru ca buruienilor le va fi greu sa treacă de bariera „păturicii” hrănitoare. Afânatul? Udatul? Nici o problema! Se va ocupa, de asemenea, acelaşi strat de mulci. Iată cum, toate aceste operaţii, care cer efort si timp, vor fi reduse la minimum. Pentru cei ce au solar sau sera, le aduc aminte sa nu uite sa aerisească negreşit, deoarece, lucru ştiut, o buna ventilaţie nu va permite nici formarea unei umiditatea in exces (maximumul este de 70%, după aceasta valoare polenul devine lipicios, si, deci, polenizarea este compromisa), respectiv se împiedica formarea condensului pe pereţii spaţiului închis, iar bolile micotice nu ne vor mai face probleme. Un fapt important de reţinut pentru udarea plantelo r. Udarea se face folosind dor apa călduţă, niciodată rece. Se uda, de regula, seara sau dimineaţa foarte devreme. Totuşi, seara ar fi cel mai bine, ca peste noapte, apa să aibă suficient timp sa ajungă pana la ultimul firicel al rădăcinii. In plus, udând seara, scăpam de neplăcerea formarii crustei de la suprafaţă in urma evaporării rapide a apei sub acţiunea soarelui de peste zi şi astfel aerul va ajunge la planta cu uşurinţa, si, deci, planta va „respira cu uşurinţă”. Udarea se va face direct la rădăcină sau pe brazde, printre rânduri, lăsând apa sa curgă în şuvoi subţire, fără presiune, pana la saturarea substratului. Amintesc, încă o data, apa nu are voia sa băltească! Frunzişul trebuie ferit de udare pentru a nu favoriza înmulţirea ciupercilor!. Cu toate acestea, există si excepţii, când este chiar indicata udarea roşiilor din cap pana-n picioare: pe canicula, atunci când temperaturile depăşesc pragul de 30 de grade zile de-a rândul. Astfel, vom ajuta plantele sa se răcorească, făcându-le cate un duş bine-venit din vârfuri pana la rădăcini. Fireşte, vom avea grija ca apa sa nu fie rece ci călâie. Vorbind de grija, trebuie avut in vedere sa nu permitem uscarea excesiva a substratului, mai ales după ce fructele s-au mărit. De ce? Deoarece, daca ne apucam sa udam după o lunga perioada de lipsa a apei riscam crăparea fructelor. Ca acest lucru sa fie evitat vom recurge, din nou, la prietenul nostru stratul de mulci, care nu va permite evaporarea masiva a apei din substrat si, astfel, nu ajungem in situaţia uscării lui excesive. O cantitate insuficienta de apa poate duce: la „avortarea” florilor sau a fructelor de abia legate, formarea unor fructe mici si diforme, la răsucirea frunzelor si, intr-un apoteotic final, la îmbolnăvirea plantei in întregime. Graficul de udare a tomatelor: 1. in perioada de rasad se uda rar si bine: o data la 5-7 zile; 2. dupa transplantarea la locul definitiv, cam o saptamana, lasam plantele in pace (n-ati uitat ca le-am plantat „in mocirla”), dupa care, regimul de udare va fi cam acelasi ca la rasaduri: o data la 5-7 zile, din belsug, cam ½ de galeata de planta si, fireste, cu mulcirea ulterioara a plantei; 3. in perioada de legare rod (inmugurire, inflorire, fructificare), udarea se rareste la : o data la 9-12 zile; 4. in perioada de coacere a fructelor, udarea va fi si mai rara: cam la 2 saptamani-20 de zile. Dupa unii specialisti, udarea ar trebui incetata o data cu datul in parg al fructelor. Desigur, se pune întrebarea ce se va întâmpla cu roşiile dacă este foarte cald întârziem sa le udam. Mulcirea este solutia, pentru că stratul de mulci joaca triplu rol: menţine umezeala in limite normale, împiedică supraîncălzirea substratului şi, prin descompunerea sa lentă, hrăneşte planta. Unul dintre cele mai potrivite tipuri de mulci ar fi acele de conifere. Daca folosim iarba, aşa cum procedăm de obicei, vom avea grija s-o lăsam sa se „pălească ” (vestejească) un pic înainte de a o presăra pe lângă tomata. Asta, deoarece, domnul acarian (păianjen) roşu, amator de iarba cruda, se va instala comod pe frunzele gustoase ale roşiei noastre, înfruptatu-se cu mare plăcere din seva lor. Dar daca iarba va fi veştedă, ne va lăsa plantele in pace. Când hranim, cu ce, c um? În cazul hrănirii trebuie ştiut că, în general, plantele au nevoie de „treimea de aur”: azot – fosfor – potasiu. Pe lângă aceste elemente, mai sunt, fireşte si celelalte, la fel de importante: magneziu, calciu, fier, bor, cupru, zinc, mangan. De ce? Pentru o dezvoltare armonioasă a plantelor şi pentru bucuria de a avea rod bogat. Lipsa sau excesul unora dintre elemente duce la un dezechilibru, care se răsfrânge nedorit asupra recoltei ulterioare. Să vă explic, într-un mod mai puţin ştiinţific, ce este cu aceste elemente: Azotul – este elementul vieţii: în lipsa lui planta nu mai creşte. Când este deficitar, observăm că frunzele rămân mici, de un verde-gălbui, iar nervurile capătă o nuanţă violacee, cele superioare se află în ∠ de 90º; florile sunt mici, cresc greu şi, de cele mai multe ori – avortează; la fel şi rodul. Fructele sunt mici, puţine şi fără gust. Dacă este în exces, planta se „îngrăşa”, devine obeză, producând multă verdeaţă, iar rod – mic şi anemic sau deloc. Devin sensibile la infecţii. De aceea, dacă ne bate gândul să punem bălegar proaspăt sau „compost” de bălegar, mai bine o facem mai târziu, eu aş spune – deloc. Pentru a suplini azotul, facem bine şi ne fabricăm niscaiva purin (macerat) din urzici, că-s pe lângă toate gardurile. Fosforul – Elementul rodului şi energiei. Tot el se ocupă şi de rădăcini ca să crească puternice, ca la rândul lor, să ajute planta să fie viguroasă şi imună la boli şi dăunători şi este necesar mai ales plantelor tinere. Cu toate ca roşia foloseşte puţin fosfor, ea reacţionează foarte bine la acest element. Fosforul o ajută să lege rod sănătos, fructele să se coacă mai repede şi să fie sănătoase şi rezistente la atacul bolilor sau al dăunătorilor, la diferenţele de temperatură. Practic, îi conferă imunitate. În lipsa lui, planta rămâne pitică, tulpinile sunt firave, capătă o culoare întunecată, de un verde-albăstrui, iar frunzele inferioare au nuanţe zmeurii, violaceu-purpurii în partea de jos. Frunzele se răsucesc spre interior. Florile se dezvoltă greu. Fructele leagă prost, coacerea este mult întârziată, de multe ori nu apucă să se coacă. Şi de astă dată din impas ne va scoate buna vecinică – doamna urzică, în cămările căreia se găseşte acest „aliment”. Pentru că una dintre cauzele deficitului de fosfor este temperatura sub 12 grade, când nu mai poate avea loc absorbţia acestui element de către plantă, vom folosi ca remediu ridicarea temperaturii solului prin udarea cu apă caldă. În exces, fosforul este dăunător solului pentru că împiedică asimilarea altor elemente hrănitoare. Potasiul – Elementul sănătă ţii. Şi el se ocupă de imunitatea plantei. Este preferatul tomatelor. Un fel de delicatesă. În principiu, niciodată nu e în exces. Este bine-venit în orice situaţie. Ajută planta să fie rezistentă la boli, la temperaturi joase şi diferenţe mari de temperaturi şi nu în ultimul rând, îmbunătăţeşte calitatea fructelor. In cantitate insuficientă, se reduce suprafaţa de fotosinteză, ceea ce duce la scăderea considerabilă a recoltei. Frunzele tinere se încreţesc, iar cele bătrâne devin „arse” pe margini, se usucă şi cad, iar altele încep să se „zdrenţuiască”. Fructele se coc neuniform, n-au gust şi aromă. Unele încep să putrezească, mijlocul se albeşte şi , cu timpul, se lemnifică radial. Coaja de banană are un însemnat conţinut de potasiu. Strângem cojile, le mărunţim şi le punem în lăcaşul în care plantăm firul de roşie, sau, din vreme în vreme, îngropăm pe lângă planta matură, săpând în jurul ei un mic şanţ, bunătate de comoara potasică. Nu uitam, fireşte, cenuşa. Ce mai „aliment” plin de sănătate pentru roşia noastră! Apoi, mai este magneziul, elementul care conferă plantei culoarea verde şi, care ajută rădăcinile să facă provizii de carbohidraţi şi aminoacizi pentru plantă. În lipsa acestui element apare cloroza, adică frunzele încep să se îngălbenească în jurul nervurilor, ca mai apoi să începe să se usuce. Acest lucru se poate întâmpla mai ales în perioada de coacere a fructelor, când creşte nevoia de magneziu. Tot cenuşa şi coaja de banană ne vor scăpa şi din această încurcătură. Nu pierdem din vedere nici calciul, ajutor al fosforului în munca sa de imunizare a plantei prin dezvoltarea armonioasă a rădăcinilor. Lipsa sau concentraţia mică de calciu duce la scăderea recoltei, la îmbolnăvirea fructelor – putregaiul vârfului fructului. Frunzele tinere devin clorotice (gălbejite), cele bătrâne devin de un verde închis, nefiresc. Un rol nu mai puţin important în dezvoltarea plantei îl joacă şi borul. Este foarte util, mai ales în dezvoltarea, coacerea şi savoarea fructelor. În lipsa lui frunzele devin vulnerabile, punctul lor de creştere se înnegreşte, încep să se răsucească spre interior. Florile, de regulă, pică (avortează). Fructele încep să se păteze (începe deteriorarea ţesutului). Pentru că, în pământ, borul este în cantitate insuficientă, vom avea grijă să ne aprovizionăm de la farmacii, şi, începând cu perioada de formare a mugurilor florali, săptămânal vom pulveriza pe ciorchinaşi şi pe frunze soluţie 1% de acid boric, adică 10 grame la 10 litri de apă. Nu exagerăm cu borul, pentru că, în cantitate mare devine toxic şi, în loc să ne ajute, mai rău va face. Şi totuşi nu le-am trecut pe toate, nu pentru că ar fi mai puţin importante; tomata suferă şi în lipsa sau excesul de: sulf, mangan, fier, cupru, molibden, clor,zinc la fel ca şi în cazul celorlalte elemente. Dar, dacă avem grijă să hrănim cum trebuie cultura noastră, nu avem de ce să ne facem temeri inutile. În partea „cu ce hrănim” voi reveni cu amănunte interesante. Când h rănim În primul rând, un lucru foarte important de ştiut şi de băgat la cap, este acela că niciodată nu hrănim plantele pe timp rece (8 –10 grade) sau dacă temperatura trece de +28 de grade. De ce? Deoarece când este prea rece, creşterea este încetinită, iar hrana ajunge greu, prea lent, la plantă, mai ales fosforul, atât de necesar. Dacă este prea cald, şi la îndemână avem doar îngrăşământ chimic (iată de ce fug de el ca de ciumă!), riscăm ca hrana să devină otravă, pentru că reacţia elementelor chimice la căldură mare este una toxică. Bun. Ne-am făcut o idee ce nu trebuie făcut. Acum să trecem în revistă un , să zicem, grafic de hrănire, foarte util, cel puţin pentru mine. Prima hrănire – la 20 de zile (3 săptămâni) după plantarea răsadului la locul definitiv. Se administrează 1 litru de soluţie hrănitoare/plantă. A doua hrănire – la 8 -10 zile de la prima, sau după ce s-a format cel de-al doilea ciorchinaş floral. 1 litru de soluţie hrănitoare / plantă. A treia hrănire – la 10 zile de la a doua sau când s-a format cel de-al treilea ciorchinaş floral. De astă dată 5 litri soluţie hrănitoare / 1m2. Si: A patra hrănire – la 12 – 14 zile de la a treia. Cate 10 litri (o găleată) de soluţie hrănitoare / 1 m2. Repet: nu hrănim după ce am: copilit, cârnit, rupt frunze, cu alte cuvinte, după ce am stresat destul planta. După ce, un pic mai înainte, am amintit în câteva cuvinte puţinul de care avem nevoie, să ne facem o idee în ceea ce priveşte hrana, să trecem la următoarea întrebare: Cu ce hrăn im Fiecare dintre noi va recurge la acea modalitate de hrană, pe care o va considera potrivită şi mai simplu de achiziţionat: îngrăşământ chimic sintetizat – pe care eu nu sfătuiesc să –l folosim – sau, în cel mai fericit caz, dacă vorbim de sintetizate, îngrăşăminte „de generaţie nouă” – bio sub formă de granule sau lichide. Aceasta ar fi o variantă „leneşă”. Altminteri, recurgem la, aşa numita, îngrăşare organică, preferata mea, şi anume: găinaţ de păsări, bălegar (gunoi de grajd macerat) de cal, vacă, capre, oi, iepuri, „composturi”, adică macerate, din buruieni, plante medicinale şi aromat-condimentare, drojdie de bere, cenuşă, făină de oase, compost, mraniţă. Eu, din puţina mea experienţă, dar bazată (şi verificată) pe a celor cu state mai vechi în meserie, folosesc materia primă din zona imediată, adică, ce-mi oferă peticuţul meu de pământ sau ce mai „împrumut” de pe răzoarele vecinilor amabili şi darnici: buruieni, plante condimentar – aromatice şi medicinale, la care adaug nelipsita cenuşă. Mai folosesc: drojdie de bere, pâine veche, uscată, compost, apa în care au fiert vegetalele, cartofii în coajă, apa în care am spălat cerealele: orezul, meiul, hrişca, arpacaşul, apa (nesărată) de la fiertul pastelor, etc. Nu este aşa că sunt suficiente? Pomeneam de cenuşă. Este de departe cel mai complex îngrăşământ organic. Singurul element important care-i lipseşte este azotul. În rest, le are pe toate în concentraţiile trebuincioase. Este preferata mea şi în calitate de îngrăşământ, dar şi în calitate de “body – guard” împotriva bolilor şi dăunătorilor. Totuşi e bine de reţinut un lucru foarte important: cenuşa nu se foloseşte niciodată în combinaţie cu îngrăşăminte minerale azotoase, superfosfat şi nici măcar cu bălegar sau găinaţ, deoarece se vor neutraliza reciproc şi nu mai avem niciun spor. Ştiţi de ce? Pentru că jumătate din cantitatea de azot, în urma reacţiilor chimice, se va transforma în amoniac. Mai simplist exprimându-ne: dăm de nitraţi şi nu ne dorim aşa ceva. Cu certitudine. Dar nu disperaţi. Există o soluţie minunată la acest neajuns! Cenuşa. Combinând-o cu compost, turbă sau mraniţă eficienţa ei se va dubla. Să vă spun cum procedez eu. Pun cenuşă în lăcaşul de plantare, cam o mână – două, nu mai mult; nu are rost deoarece, tot acum adaug o mână bună de foi de ceapă, usturoi, coji de ou pisate , coji de banane, bine mărunţite, o mână bună de urzici şi coada calului tocate şi o lingură de ace de conifere. Aşa le asigur un start grozav în viitoarea competiţie. Ei, uite cum s-a dezvăluit una dintre reţetele culinare pentru gradinărit! Cenuşă folosesc şi în lupta cu dăunătorii. Pudrez la suprafaţa solului să îndepărtez melcii şi limacşii, pudrez plantele după stropirea împotriva bolilor . „Apa” de cenuşă o folosesc şi pentru hrănire, stropind pe frunze sau udând la rădăcină, fie împotriva bolilor sau a dăunătorilor. Cum o pregătim? Deschid capitolul de reţete culinare pentru plantele noastre, şi nu numai. Reţeta 1 Apa de cenuşă I – 500 gr de cenuşă opărim cu 5 l apă fiartă, sau fierbem 15 minute; lăsăm să se limpezească (decanteze), scurgem apa limpezită şi adăugăm încă 5 l de apă „stată”, adică, apă de ploaie, sau nu, stată în soare până se încălzeşte. Apa de cenuşă II – luăm o găleată de 10l, punem cenuşă cam pe sfert şi adăugăm apoi, peste ea, apă, aproape de plin. Lăsăm acoperit, afară, cam 1 săptămână – 10 zile. Scurgem apa limpede, adăugăm apă până la 10 l şi folosim. Peste cenuşa rămasă mai putem pune apă şi folosi încă de vreo două ori, numai că, în felul acestea, fireşte, concentraţia va fi mai slabă Reţeta 2 – o altă preferată a mea – urzica. În stare proaspătă, pun o mână bună de urzici tocate în lăcaşul în care plantez roşia. În rest, folosesc cu mare succes purinul, adică maceratul de urzici. Umplu pe jumătate o găleată de 10 l cu urzici crude, fără flori şi fără rădăcini, acopăr cu apă călduţă, acopăr şi las cam o săptămână – 10 zile la „dospit”, în soare. Purinul este gata în momentul în care apare acel miros specific de ….urât. Strecurăm, ţinându-ne de nas, şi folosim 1 l de purin la 10 de apă. Eu mai adaug şi cenuşă, cam un pahar. O prietenă m-a învăţat să fac mai simplu purinul, adică: croiesc un sac suficient de mare, dintr-un material destul de dens, adică să nu fie, totuşi, tifon, şi, care să încapă în recipientul în care voi fabrica delicatesa. Înghesuim în sac urzicile, şi, de astă dată nu ne mai este teamă să le punem cu flori sau seminţe, pentru că, datorită materialului din sac, toată masa va rămâne închisă în acesta, iar maceratul va fi curat şi numai bun de întrebuinţat. În felul acesta nu mai este nevoie sa strecurăm. Şi, credeţi-mă, se economiseşte destul timp. Timp, pe care-l folosesc să rup urzici, să le las să se pălească, pentru ca mai apoi să le pun ca strat de mulcire de jur-îmrejurul plantelor şi nu numai. Reţeta 3 – soluţie de acid boric - 10 gr la 10 l apă călduţă. Stropim plantele pe frunze şi mai ales pe flori, începând cu faza de îmbobocire. Se întăreşte sistemul imunitar , astfel se împiedică „avortarea” lor, căderea mugurilor florali, a rodului. Stropim 1-2 ori pe săptămână. Este şi un aport considerabil de bor pentru plantă. Reţeta 4 – drojdia de bere – un excelent stimulator de creştere. Într-un borcan de 3 l dizolvăm ½ pahar de zahăr sau dulceaţă/gem mai vechi, adăugăm 100 gr drojdie de bere, acoperim şi lăsăm la „dospit” 1 săptămână. În acest răstimp mixtura noastră se va transforma într-un excelent ferment: 1 pahar de „bragă” la 10 l de apă „stată”. „Braga” va fi pe placul nu numai a tomatelor, dar şi pe placul vinetelor, cartofilor, ardeilor. Le vom oferi cate ½ l fiecărei plante, fie direct la rădăcină, fie pe frunze Reţeta 5 – foi de ceapă si/sau usturoi. Într-o găleată punem doua mâini bune (cam 200 gr) de foi de ceapă (şi /sau de usturoi). Opărim cu apă clocotită, acoperim. După ce s-a răcit – strecurăm. Turnăm în recipiente separate şi păstrăm la loc întunecat şi răcoros. Folosim 2l de soluţie la 10l apă „stată”. Ca şi în alte cazuri, este atât o gustare săţioasă cât şi un leac bun. Reţeta 6 – Zerul, laptele degresat sau laptele bătut, kefirul pot fi folosite în calitate de îngrăşământ şi de remediu anti-boli micotice: 1l de lichid, oricare dintre cele enumerate, la 9l de apă, la care mai adăugăm câte 2-3 picături de tinctură de iod la fiecare litru de lichid (cam 25 – 35 picături la găleata de 10 l). Se stropeşte planta în întregime. Din cap pana-n picioare cam o dată la 7-10 zile Reţeta 7 – Soluţia de bicarbonat de sodiu, 1- 2 linguriţe la litrul de apă călduţă (cam 10 grame). Plantele se stropesc pe frunze, după care se vor pudra cu cenuşă. Reţeta 8 – cojile de banană, bogate în potasiu şi magneziu, se mărunţesc bine şi se încorporează la rădăcină. O dată la plantare, apoi la fiecare muşuroire Reţeta 9 – Vă destăinui şi o reţetă a unui îngrăşământ „universal”. Intr-o găleată de 10 l punem 2 kg de cenuşă, adăugăm apă fiartă, amestecăm, lăsăm la limpezit; strecurăm după răcire, adăugăm până la 10 l apă + 40 picături tinctură de iod + 10 gr acid boric. Apoi, luăm 1l de soluţie şi o diluăm în 10 l apă „stată”; apoi udăm la rădăcină. 1 l pentru fiecare plantă. Prima hrănire la plantarea la locul definitiv, a doua – în perioada de copilire, a treia – în timpul înmuguririi (când se formează florile). Plantele cresc călite şi înfruntă cu vitejie chiar şi temuta mană. Reţeta 10 – Se pare că roşiilor le place să crească pe propriile resturi. Aşa că, după recoltare, alegem cele mai sănătoase şi curate plante, le uscăm, le mărunţim şi le încorporăm pe locul ales pentru plantarea din anul viitor. Reţeta 11 – o hrană excelentă şi, deopotrivă, stavilă în faţa bolilor este şi acest amestec de ierburi. Urzici (pentru azot) + tătăneasă (pentru potasiu) + ventricea sau tanacetum (antimicotic) + pelin + coada calului (pentru siliciu) + verdeaţa de la morcovi (pentru seleniu) se pun într-o găleată cam pe ½ , adăugăm apă, acoperim şi lăsăm preţ de 6-10 zile la „fezandat”, la căldură. Apoi strecurăm, diluăm cam 1:5 şi folosim 1 litru/ plantă. Reţeta 12 – adunăm resturile de la ceaiurile băute peste toamnă-iarnă ( frunzele opărite de la ceaiul negru, verde sau alb) şi le utilizăm în calitate de îngrăşământ azotos, încorporat – 500 gr la m2 Ca regulă generală: când preparăm amestecuri de ierburi, folosim doar buruienele, plantele (fie ele medicinale sau condimentar-aromatice), care cresc pe tarlaua noastră sau în imediata ei vecinătate, pentru că ele sunt burduşite cu elementele hrănitoare din acea zonă. În mare, cam acestea ar fi „reţetele culinare” propuse, multe dintre ele deja folosite cu succes de mine. Prasire/afanare/mulcire. Mulcirea, practic, ne va scuti de celelalte doua operaţii. Numai ca, pentru a mulci, dacă încă nu am făcut-o, mai întâi vom trece la prăsitul plantelor pentru a scăpa de buruieni, vom afâna bine pentru aducţia de aer la rădăcini, udam din plin si, abia după aceea presăram stratul de mulci. Muşuroirea – un alt moment foarte important in creşterea si dezvoltarea plantei. Muşuroirea ajuta planta sa-si formeze un sistem radicular suplimentar. Mai multe rădăcini – mai multa forţă. Mai multa forţă – imunitate crescută. Plante sănătoase înseamnă recolta bogata!. Muşuroind înainte de vreme, riscăm să sufocăm planta si in cel mai fericit caz s-o oprim din creştere, daca nu s-o pierdem definitiv. Aşa ca vom fi atenţi la următorul fenomen după plantarea la locul definitiv: crescând, respectiv tulpina lungindu-se, plantei ii trebuie hrana si ea îşi „buburuzeste” tulpina, adică pe tija apar mugurii de rădăcină sub forma unor mici proeminenţe. Nu uitaţi ca roşia este , totuşi, o plantă târâtoare, nicidecum dintre cele care cresc pe verticala. De aceea are aceasta capacitate de a-si forma rădăcini suplimentare. Acesta este semnul ca trebuie trecut la muşuroire. Din acele proeminente se vor naşte următoarele rădăcini, care vor hrăni mai bine planta. Mai este un indiciu secret de ştiut: atâta timp cat tulpina, la bază, are culoarea verde, e bine, dar in momentul in care culoare începe sa se închidă si are nuanţe albăstrui-violacee, acela este timpul propice de a fi muşuroită. Aşa procedam de fiecare data când percepem semnalele. Bine-bine, pe buna dreptate mă veţi întreba, ce facem când e prea înalt muşuroiul? Ce mai facem atunci? Nimic mai simplu. Fie vom lua masuri din primele momente, adică exact de la plantarea la locul definitiv, fie in preajma primului muşuroit. Cum? Avem câteva variante: putem pune drept bordură câteva ţigle sau bucăţi de placaj, lemn, plastic de jur-împrejurul plantei sau, mult mai simplu, confecţionam cilindri din pet-uri. Nu trebuie sa aibă o dimensiune standard. Eu am pus pe lângă plantatele mele bidoane de apa (5 sau 6litri)pe care le-am tăiat la ambele capete, îmbrăcând astfel planta; totodată pot sa si mulcesc, fiind destul spaţiu. In felul acesta, pământul de la muşuroire nu va cădea pe laturi, se va menţine la locul lui. Cu cat mai înalt cu atât mai bine! De c e trebuie muşuroit la aşa o înălţime? Raţionamentul este simplu: Se formează rădăcini, rădăcinile hrănesc tulpina, prin care hrana ajunge la frunze. In timpul in care tulpina si frunzele „iau viteza” rădăcinile fac un popas si se odihnesc, adică se opăresc oleacă din creştere. Apoi vine rândul mugurilor florali sa se dezvolte, perioada in care rădăcinile iar rămân pe loc. Rămânând pe loc din dezvoltare nu mai dau randament bun si deci nici suficienta hrană. Si atunci ce ne rămâne de făcut? Evident, sa o ajutam sa-si formeze mai multe rădăcini, ca se pricepe de minune la aşa ceva, punându-i la dispoziţie materie primă: pământ roditor si mulci. Astfel ajutam sa-si formeze rădăcini suplimentare, care vor hrăni, practic, continuu planta, iar acele „pauze” vor fi eliminate in favoarea rodirii. Unde mai pui ca planta devine mult mai puternică si mai rezistenta la atacul diferiţilor agenţi patogeni. Încă o mica menţiune: o data cu muşuroirea, vom avea grija ca locul pământului dislocat pentru aceasta operaţie (de pe laterale) sa-l completam cu materie organica: mulci, buruieni fără seminţe, iarbă, carton, rumeguş, talaş etc peste care vom presăra un pic de pământ. Astfel, pana la strângerea recoltei începe deja sa se formeze un strat sănătos si bogat. Pe lângă acest beneficiu, in procesul de dezintegrare se degaja CO2, atât de necesar plantei si coacerii fructelor. Daca trecem la muşuroire prea devreme riscam sa înăbuşim planta, sau, in cel mai fericit caz, sa-i întârziem serios dezvoltarea. Dar daca întârziem, riscam ca ea sa-si găsească singura loc de „parcare”, adică de prindere, direct pe pământ, pentru ca este o planta târâtoare si nu „căţărătoare”. Aşa deci, prima muşuroire ar trebui sa aibă loc , sa zicem, cam la 2 -3 săptămâni de la transplantarea la locul definitiv, următoarea după vreo alte 10 – 15 zile. Muşuroim întotdeauna cu pământ umed. Legare a Trebuie să avem grija ca din când în când să legăm plantele de araci sau de spaliere. Operaţia de legare va începe, practic la câteva zile după ce le-am plantat la locul definitiv. Daca răsadul este înalt, trecem imediat si la prinderea sa. Bridele trebuie sa fie dintr-un material moale, care sa nu rănească planta si sa permită creşterea liberă. De preferat este legarea „in opt culcat” ∞, (pentru ca lasă planta libera in dezvoltare ei ulterioara) la diferite intervaluri, sub ciorchini, pentru o mai buna susţinere a lor. Legarea se face cu precădere la roşiile înalte, care, de regula, se formează pe o singura tulpina, dar si la cele medii. Fireşte ca roşiile, care cresc sub forma de tufă şi au o înălţime mică, nu necesită legarea. La acestea vom fi atenţi sa nu atingă solul. Si de asta data din impas ne va scoate stratul de mulcire. Polenizarea. Un moment deloc de neglijat, chiar şi la cele crescute „afară”, nu numai la cele din „adăposturi” este polenizarea manuală a plantelor prin simpla scuturare a ciorchinaşilor, în zilele însorite, pe la orele amiezii, când aerul este bine uscat de căldura soarelui (22 – 24ºC). Fireşte că nu e obligatoriu pentru cele din câmp, dar este necesar pentru cele aflate în spaţii închise (în lipsa bondarilor), chiar dacă tomata este o cultură autopolenizatoare. Cât de des? Dacă se poate, zilnic, sau, măcar de 2 ori pe săptămână, atâta timp cât sunt în floare. Vorbind de flori atât pentru preîntâmpinarea „avortării”, adică a căderii lor, cât şi in vederea îmbunătăţirii legării rodului, este bine să pulverizăm, o dată pe săptămână (chiar şi la două săptămâni) pe flori, şi mai târziu şi pe fructe, cu soluţie de acid boric (1 linguriţă – sau 10 grame - la 10l de apă călduţă), soluţie de lapte degresat, kefir, lapte bătut sau zer (1litru la 9l de apă + 30 picături de tinctură de iod), soluţie de bicarbonat de sodiu (200gr la 10 l apă călduţă). Şi tot legat de flori, să reţinem că florile „bătute”, oricât de tare ne încântă privirile cu forma lor deosebită – ne păcălesc. Din ele, viitoarele fructe sunt diforme. Aşa că îndepărtaţi-le, deoarece ele consumă fără noimă hrană şi energie. Formarea sau modelarea prin copilire, cârnire şi îndepărtarea frunzelor Acest set de operaţii este necesar pentru accelerarea coacerii şi obţinerii unor fructe mai mari. Se întâmplă deseori grădinarilor-amatori să greşească în formarea (modelarea) roşiilor, deoarece nu ţin cont de particularităţile soiului sau hibridului pe care-l plantează. Astfel se ajunge la situaţia, deloc plăcută, de a pierde mare parte sau chiar în totalitate, recolta. Aşadar, dragii mei prieteni, când cumpăraţi seminţe sau răsad de tomate, fiţi atenţi ce fel de creştere au, deoarece ele se formează diferit. Şi acum să trecem la explicaţii: Copilirea Sau îndepărtarea còpililor (puilor, cum frumos li se mai spune) este o operaţie care necesită un volum mare de lucru, dar este absolut necesară. Neîndepărtându-i, lipsim planta-mamă de un plus de hrană şi energie în detrimentul dezvoltării viitoarelor roade. Atenţie! Cu cât còpilii sunt mai mari, mai dezvoltaţi, cu atât rana, în urma ruperii, se va cicatriza mai greu, necesitând, din nou, un surplus de energie, care ar fi trebuit cheltuit pentru rodirea viitoarelor fructe. Operaţia în sine este foarte simplă: se îndepărtează lăstarul crescut între frunză şi tulpină, apucând-o la 1 cm de bază, în aşa fel , încât să rămână la locul îndepărtării un ciotuleţ, care nu va mai permite refacerea unuia nou. Ei, aici părerile sunt împărţite. Unii susţin cele prezentate, alţii sunt de părere ca lăstarii trebuie îndepărtaţi prin tăierea cu o lamă sau cuţit foarte ascuţit direct de la bază. Dat fiind că fiecare dintre metode are plusurile şi minusurile sale, voi lăsa la latitudinea fiecăruia dintre voi alegerea modalităţii de lucru. Eu una am aplicat metoda descrisă mai sus şi, trebuie să spun că s-a dovedit eficientă. Dar, şi într-un caz şi în celălalt, să nu uităm să dezinfectăm imediat rănile provocate prin pudrare cu cenuşă sau cărbune pisat. Copilirea se face, de regulă, în dimineţile însorite, devreme, pe răcoare, dar după ce s-a uscat roua, ca rănile să se vindece repede. Intervalul de copilire: 4-8 zile la roşiile cu creştere determinată şi de 2 ori pe săptămână la cele nedeterminate. Roşiile înalte (pe plicurile de seminţe sunt trecute cu creştere nedeterminată), le recunoaştem după înălţimea lor, cuprinsă între 1,5 şi trei metri; de obicei, se recomandă să se cultive în spaţii închise – sere/solare – ramifică puternic, de aceea se vor forma într-una, mai rar în doua tulpini. Asta înseamnă că, pe toată durata dezvoltării lor, ele vor fi copilite sistematic. De pildă, se recomandă ca în verile reci tomatele să se formeze cu o singură tulpină, iar în cele calde şi foarte calde – în doua. De asemenea pe fiecare tulpină se vor lăsa doar 5 – 7 ciorchini de rod. Roşiile medii (pe plicurile de seminţe sunt trecute cu creştere determinată); acestea au înălţimea cuprinsă între 80 cm şi 130 cm şi se pot cultiva atât în spaţii închise cât şi în câmp. Ca particularitate a acestui fel de roşii este aceea că pe tulpina centrală se formează 5-6 ciorchini de rod după care creşterea lor se opreşte. De aceea soiurile şi hibrizii acestui tip de roşii se vor forma în mai multe tulpini, astfel: in cazul formării în doua tulpini, sub primul ciorchine se va îndepărta primul còpil si se va lăsa al 2-lea còpil lateral. Pentru formarea în trei tulpini, înafara celui de-al doilea còpil, vom mai lăsa încă unul dintre cei mai bine dezvoltaţi şi puternici. După ce se vor dezvolta şi vor deveni tulpini serioase vom avea grijă să le legăm sau suspendăm de suporturile anterior alese. Restul còpililor ce se vor forma va fi îndepărtat obligatoriu, atât de pe tulpina principală cât şi de pe celelalte, pentru a nu obosi planta. Roşii pitice. Există şi roşii, aşa zis pitice, care cresc în formă de tufă. Înălţimea lor nu depăşeşte jumătate de metru. Productivitatea lor este scăzută, deoarece pe ele se formează doi-trei ciorchini, după care se opreşte din creştere. Este singurul fel de roşie care nu se copileşte. De multe ori acest fel de tomate este crescut ca plantă decorativă, pe balcon, terasă, fără să se dorească, neapărat, o recoltă. Cârnitul Sau „Ciupitul”, mai pe limba amatorului, îndepărtarea prin rupere, retezare a vârfului plantei la 2-3 frunze deasupra ultimului ciorchinaş, operaţie care se face pentru a grăbi coacerea şi obţinerea unor fructe mai mari. Acest lucru îl vom face astfel: la roşiile timpurii vom lăsa cam 4-5 ciorchinaşi de rod, iar la cele târzii vom lăsa 6-8 ciorchinaşi. Asta ca toate roşiile să aibă timp suficient de coacere. Îndepărtarea frunzelor De la bază la vârf este o lucrare obligatorie dacă vrem fructe dulci si sănătoase. Îndepărtând frunzele devenite inutile, scăpăm de „consumatorii” şi astfel, hrana şi apa vor ajunge în cantitate mai mare la copiii, care trebuie să crească rumeni şi savuroşi. În plus, prin îndepărtarea frunzelor, „picioarele „ se aerisesc mult mai bine, aerul trece liber, şi, astfel, nu mai sunt condiţii pentru ca sporii ciupercilor haine să se aciuiasca pe roşiile noastre. Numai că acest lucru se va face treptat, frunză cu frunză, etaj cu etaj. De ce? Desigur, pentru a nu stresa planta. Prima dată se vor rupe frunzele de sub primul ciorchinaş format, apoi, pe măsură ce cresc, şi se formează fructele, continuăm să rupem şi de sub al doilea. La roşiile înalte le vom rupe şi pe cele de sub al treilea ciorchinaş. Atenţie, însa! Frunzele nu le rupem pe toate o dată, ci cate una-două. Explicaţia este simplă. Prin îndepărtarea frunzelor, suprafaţa de evaporare a apei scade brusc; acest lucru va avea drept rezultat nedorit crăparea fructelor. Ca să ştim când este bine să ne oprim, o să vă destăinuiesc un mic truc: încetăm ruperea lor, atunci când ultima frunză este la o distanţă de 30 cm de la bază. Regula nu se aplică la cele înalte. În afară de îndepărtarea frunzelor se mai recurge şi la îndepărtarea prin ciupire a ultimilor muguri florali. Vom face acest lucru pentru a înlesni fructificarea. De reţinut: după orişice operaţie, care implică rupere, ciupire, îndepărtare, chiar şi a frunzelor deja îngălbenite sau uscate, timp de 24 de ore nu ne mai atingem în niciun fel de plante. Nici udat şi nici hrănit. Ele, fiind în convalescenţa, le trebuie un pic de răgaz să se refacă după un astfel de stres. Tratarea bolilor şi a dăunătorilor Pentru început, însă, trebuie să reţinem, însă, ceva foarte important (eu o numesc una dintre regulile de aur ale grădinăritului): „o plantă sănătoasă, cu greu va putea fi atacată de boli sau dăunători”. De aceea vom face tot ce ne stă în… cunoştinţe pentru a o ajuta să-şi creeze un sistem imunitar impecabil. Una dintre cele mai temute boli ale tomatelor, care este în stare într-un timp foarte scurt să pună la pământ întreaga recoltă şi ceva pe deasupra, este mană, boală micotică, declanşată de o ciupercă neşăţioasă, cu un nume exotic, altminteri: Phytophthora infestans, sau, în termen popular, mană. Dar, să ştiţi, dragi grădinarii, că avem ac şi de cojocul ei. Cu ce înce pem? Cu seminţele, fireşte. Ca pe viitor, planta ce va să se nască, să plesnească de sănătate trebuie, mai întâi de toate, să tratăm şi să călim seminţele. Cum? Înainte de a fi însămânţate, ele vor fi ţinute în: apă de cenuşă, sau apă oxigenată de concentraţie 1%, sau în suc de Aloe Vera, în soluţie de acid boric sau bicarbonat de sodiu, în infuzie din: urzică, urzică + coada calului, rostopască, tătăneasă, etc. Fireşte, vom alege una, maximum două, dintre variantele înşirate. Cât timp le ţinem? De la câteva ore până la câteva zile. Apoi urmează călirea. Toate aceste modalităţi le avem descrise în amănunt într-un material separat: „E vremea semănatului”. Una dintre cele mai simple şi la îndemână metode este aceea de a ţine câteva zile la rând seminţele în plin soare, cât de multe ore pe zi va fi posibil. Urmează faza de răsad. Din momentul în care au atins vreo 10 – 12 cm, săptămânal vom stropi tinerele plantule cu soluţie de lapte degresat , zer sau kefir: 1 l de lapte degresat , zer sau kefir la 9 l de apă + 25 -35 picături de tinctură de iod. Iodul se va lupta cu bacteriile, iar acidul lactic este o adevărată „babă cloanţă” pentru sporii ciupercilor patogene. Putem alterna stropirea cu lapte cu cea cu macerat de urzică şi coada calului, 500 gr de plantă uscată la 5 l apă rece sau fierbinte, nu contează. Reprezintă nu numai o barieră în calea bolilor, dar şi o hrană delicioasă. La fel de bine se poate folosi doar macerat la rece de coada calului (1:10) ca tratament de imunizare. Coada calului, prin conţinutul însemnat de acid silicic (10%!), întăreşte ţesutul plantei, creând un scut în faţa bolilor şi dăunătorilor. O dată planta ajunsă la adolescenţă (20 – 25 cm) putem face o operaţie interesantă, trecem un fir de cupru, care ne scuteşte, în mare măsură, să folosim stropirile cu soluţii care conţin cupru. E drept că zeama bordeleză (conţine sulfat de cupru) are un efect benefic pentru plante, dar, în general, eu fug de preparatele ce conţin cupru. Încerc să-l evit, pe cât posibil, ca să nu îngreunez solul cu el. Folosesc preparatele pe baza de cupru doar in cazuri extreme. Asta nu înseamnă, nici pe departe, ca alţi grădinari să nu îl folosească. Să explicăm ce este cu acest fir de cupru. Eu am luat firul de la vechile cabluri telefonice, găsite în cutia cu diverse „rezerve electrice”. Se desface sârma din învelişul său, se freacă bine cu galss-papir, ca să-i îndepărtăm stratul protector, după care secţionăm în câte bucăţi avem nevoie. Aşadar: cu puţin înainte de transplantarea roşiilor la locul definitiv (sau după ce au atins o înălţime de 20 – 30cm) luăm atâtea bucatele de sârmă de Cu câte plante avem; lungimea: circa 3 – 4 cm şi o grosime a firului cam cât a unui ac de cusut mai grosuţ. Firul îl trecem, transversal, prin tulpina plantei la o înălţime de cel mult 3cm (după unii chiar si 5cm) de la bază, puţin mai jos de prima frunza adevărată. “Mustăţile” rămase se dau în jos, spre rădăcină, de-a lungul tulpinii şi NU IMPREJURUL ei. Profilactic semănăm pe brazdă, sau printre plante, muştar alb sau crăiţe. Se pare, ca manei nu-i place vecinătatea acestor plante şi nu va mai avea ce căuta la roşiile noastre! Rănile se refac repede şi nu trebuie să ne facem griji din cauza lor. Cuprul este un element, care intră în componenţa multor substanţe fito-sanitare indicate în lupta cu ciupercile de tot felul, dăunătoare, fireşte. Cum funcţionează? Seva plantei ajunge la frunze dinspre rădăcini spre ultimul etaj al plantei prin tulpină, da? Ce întâlneşte seva, la un moment dat, în drumul ei? Firul de cupru. Trecând prin zona cu pricina, vrând-nevrând se produce o reacţie chimică între sevă şi cuprul din firul nostru; astfel, molecule de cupru ajung în sistemul circulator al tomatei. Moleculele de cupru îşi vor face treaba cum ştiu ele mai bine în colaborare cu celulele roşiei noastre. Se vor împrieteni şi vor lupta umăr la umăr împotriva manei şi nu numai. Şi, astfel, roşia primeşte din scutul cuprului în lupta cu micozele! Vedeţi cât este de simplu?! Usturoiul este un alt duşman de temut al ciupercilor parazite şi al multor boli ale plantelor, în general. Este un antibiotic natural, un antimicotic şi un redutabil imunomodelator. Maceratul de usturoi, care va feri planta de ciuperca manei se prepară astfel: într-un borcan de 3 litri punem 500 gr de usturoi necurăţat dat prin maşina de tocat. Acoperim cu apă şi ţinem la loc întunecat şi cald preţ de 5 zile. Apoi, după ce strecurăm şi punem în recipiente de sticlă, de preferinţă întunecate, vom lua cate 60 ml de macerat la 10 l apă „stată”, adăugăm 2-3 linguri de săpun lichid şi stropim roşiile cam de 4 – 5 ori în toată perioada de vegetaţie. Dacă întâmplarea face ca mana să-şi facă de cap prea tare, atunci vom stropi ceva mai des. O altă reţetă împotriva manei: apa de cenuşă + macerat de usturoi + coada calului şi/sau rostopască : 400 gr cenuşă se vor fierbe în 10 l apă timp de 30 minute, la sfârşitul fierberii se va adăuga o mână bună de coada calului şi /sau rostopască mărunţite bine. Apoi lăsăm la „dospit” o zi. Strecurăm, adăugăm unadouă linguri săpun lichid, 1 lingură de macerat de usturoi şi una de alcool rafinat, vodka sau pălincă + 1 lingură de ulei. Cu această soluţie se stropesc tomatele o dată la 2 zile seara sau dimineaţa devreme. Urzica, buna prietenă, care are rol de doică şi de apărător. O preparăm în felul următor: 1,5 kg plantă verde mărunţită la 10 litri apă, ţinem de azi pe mâine în soare. Cu soluţia obţinută stropim şi roşiile dar şi substratul de pământ de jurîmprejurul lor. Maceratul din ace şi/sau conuri de conifere se pregăteşte astfel: 2 kg ace şi/sau conuri opărite în 10 l apă se ţin câteva zile, maximum 10, la macerat. Apoi, după ce strecurăm, luăm 1l de soluţie la 5 de apă, două linguri de săpun lichid (în general săpunul lichid este mai mult pentru aderenţă). O reţetă similară este următoarea: se culeg primăvara muguri de brad, pin etc, pe care îi păstrăm în pungi de plastic până la întrebuinţare, când opărim o măsură de muguri de brad în doua măsuri de apă clocotită, lăsăm pe foc vreo 2-3 minute. Apoi acoperim vasul şi-l ţinem aşa cam 40 de minute-1 oră. Strecurăm, diluăm în raport de 1:5 (1 cană de soluţie la 5 de apă) şi stropim tomatele în floare o dată la 2 săptămâni Infuzia sau maceratul de rostopască şi/sau tătăneasă excelentă în combaterea manei, pătării brune, dar şi a afidelor şi acarienilor. Cum procedam? Luăm 700 gr plantă crudă şi mărunţită şi o opărim în 10l de apă. Acoperim cu ceva gros şi lăsăm câteva ore bune, mai bine o zi. Strecurăm, adăugăm, dar nu e obligatoriu, 30 gr de permanganat de potasiu sau o sticluţă de albastru de metilen. Stropim o dată la 2 săptămâni. Vom stropi mai des, dacă ciuperca s-a instalat prea comod pe frunze, îndepărtând părţile bolnave şi arzându-le. În afară de mană, roşiile ne mai pot fi atacate şi de sporii altor ciuperci. Astfel ne putem trezi cu Putrezirea vârfului fructului, care apare, spun specialiştii, mai ales în perioada de formare a fructelor, când frunzele suferă de sete şi se apucă să fure apa de la rod. Astfel, ţesutul din vârful fructului rămâne fără apă, iar domnul putregai atât aşteaptă. Se instalează confortabil pe ţesutul mort şi se înfruptă. Asta, aşa, ca să ne facem o idee despre cum trebuie să reacţionăm. Adică trecem la îndepărtatul fructelor atacate, concomitent cu udatul sistematic şi afânare obligatorie a substratului, ca apa să ajungă, adânc, la ultimele firicele ale rădăcinii. Apoi presărăm cenuşă şi mulcim. Gata! Un alt putregai se ocupă de tulpină, aşa se şi numeşte: putregaiul tulpinii . De el scăpăm ieftin: ştergem cu o cârpă uscată tulpina, o spălăm cu apă oxigenată sau soluţie de bicarbonat de sodiu, apoi pudrăm cenuşă din belşug. Avortarea florilor. Din varii motive (diferenţe de temperatură, insuficientă umiditate sau, dimpotrivă, în exces, lipsa sau surplusul unuia sau altuia dintre elementele benefice) florile se apucă să cadă de la locul unde ar trebui să se ocupe de rodit. Astfel, prin metoda ce vi-o voi spune, vom ajuta planta să nu facă acest pas nefast. În ajutor ne vine soluţia de 1% de acid boric (10 gr la 10l apă călduţă) Stropim, cât de des posibil, o dată la două-trei zile pe flori dar şi pe frunze, seara, înainte de culcare. Şi, uite aşa am ajuns la liman. Ştim acum câte puţin din fiecare, suficient pentru început ca să putem trece la treabă. Restul îl vom învăţa pe parcurs, din greşeli sau din aducere aminte. RĂSPUNSURI LA ÎNTREBĂRILE CELE MAI FRECVENTE: 1. Puterea de germinare a seminţelor: 4 – 5 ani. 2. Perioada de semănat răsadul: cu 50 – 60 zile înainte de plantarea la locul definitiv, punând la socoteală şi timpul de rasărire de 5 – 7 zile 3. Perioada de vegetaţie: 110 – 140 zile, în funcţie de soi. 4. Pretenţiile faţă de sol sunt modeste. Se poate dezvolta chiar şi pe un sol mai acid, dar, fireşte, preferă să se răsfeţe într-unul roditor. Rezultatele sunt pe măsură. 5. Tomata este o mare iubitoare de căldură: temperatura optimă de creştere: 20 – 26º. Sub 16º, dar şi peste 30º încetează creşterea, nu leagă, va pierde rodul, iar sub 3º moare. 6. Tomata iubeşte nespus lumina, de care are nevoie din stadiul de sămânţă şi până la recoltarea plantei mature. În lipsa luminii, dacă prioada de timp noros se prelungeşte nefiresc de mult, planta „avortează” florile sau fructele. Fructele se coc greu, işi schimbă gustul şi aroma, devin sensibile la boli şi dăunători, apar petele brune. 7. Tomatei i se mai spune şi „ Setilă”. Cu toate acestea nu suportă excesul de apă. Se conduce după o regulă strictă „ Capul uscat şi picioarele ude”. Tomata se udă rar , dar din belşug cu apă stată la soare. Umezeala o îmbolnăveşte de diverse boli micotice, mai ales în combinaţie cu temperatura joasă. Diferenţele de umiditate duc la craparea fructelor. Iată de ce folosim cu „religiozitate” stratul de mulcire. 8. Tomata ţine la silueta ei. Nu este o mare mancăcioasă, dar are pretenţii la bucate alese: azot, fosfor, potasiu, magneziu – în primul rând – urmate de bor, cupru mangan, fier. Azot – în cantitate moderată, altfel vom creşte o junglă de tomate fără fructe. Fosfor – în cantitate mai mică, dar obligatoriu. De el au nevoie rădăcinile, fructele şi seminţele. Atenţie, însă, sub 15 grade fosforul nu se mai asimilează de către plantă! Potasiul – este necesar în cantitate considerabilă, mai ales în perioada de pubertate şi adolescenţă a plantei. Potasiul ajută planta în lupta împotriva bolilor şi dăunătorilor, îi conferă rezistenţă la frig, creşte calitatea fructelor. Magneziul – în cantitate mare, mai ales în perioada de creştere şi rodire a fructelor. Borul şi manganul – în calitate de hrană, administrată prin stropirea frunzelor (nu la rădăcină); ajută la intensificarea înfloririi şi rodirii, grăbeşte coacerea fructelor. 9. Nu scăpaţi momentul copilirii, cârnirii şi îndepărtării frunzelor, alminteri riscăm să avem o recoltă modestă. 10. 11. 12. Tomata trebuie susţinută, deoarece singură nu o poate face. Muşuroiţi planta, vă va mulţumi cum doar ea ştie s-o facă! Mulciţi plantele, şi vă veţi uşura munca, iar tomatele vor fi nespus de fericite. 13. După fiecare udare (rară dar din belşug) nu uitaţi să afânaţi pământul de jur împrejur Şi ca munca să vă fie încununată de succes, aflaţi ce nu poate suferi Doamna Pătlăgică: - detestă ca seminţele ei să fie păstrate la „rece”, sau în spaţii cu diferenţe mari de temperatură - nu-i place bălegarul proaspăt, şi nici îngrăşămintele minerale în exces - nu-i place azotul în exces. Îl vom administra cu precădere la început, sub formă de macerat de găinaţ, dar şi mai bine, macerat de urzică. - nu-i place, chiar urăşte, ca răsadul să fie plantat în substrat rece (sub +15º) - nu-i place udatul în exces, care duce la sufocare rădăcinilor pentru că oxigenul devine deficitar, iar hrana nu mai ajunge la destinatar. - detestă umiditatea, care aduce după ea bolile micotice Întrebări frecvente: De ce nu rodeşte tomata, chiar dacă a făcut multe flori? Temperatuta prea mică – sub 16º Temperatura prea mare – peste 30º Lipsa luminii De ce sunt fructele cu hibe? Temperatura prea mare – peste 30º Deficitul de potasiu şi magneziu fac să apară pata verde pe fructul copt Concentraţia prea mare de azot sub formă de amoniac Lipsa luminii duce la apariţia petelor brune pe fructe Sursa: http://hobbygradina.ro/2011/06/17 Sfaturi practice pentru casa si gradina de la tara Înregistrare Autentificare Întrebări frecvente Mesaje Private Mesajele zilei Căutare Pagina 1 din 29 1 2 3 11 > Ultimul » Thread Tools #1 14.12.2012, 15:43:39 Moduri de afişare Miha-anca Senior Member Sfaturi practice pentru casa si gradina de la tara M-am gandit ca ar fi bun un topic cu sfaturi utile. Data înregistrării: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654 OTETUL Distruge buruienile din grădină Aplicat cu atenţie pentru a nu distruge culturile folositoare, oţetul poate fi folosit pentru “arderea” buruienilor nedorite din grădine, acidul acestuia fiind deosebit de eficient pentru această sarcină Îndepărtează mătreaţa Aplicat după spălare, în combinaţie de o cană de oţet la două căni de apă caldă, oţetul îndepărtează până la sută la sută (vorba reclamei) mătreaţa. Atenţie la scapul sensibil deoarece poate provoca arsuri. Curăţă lentilele ochelarilor Pentru a îndepărat urmele grase de pe lentilele ochelarilor, puneţi câte o picătură pe fiecare lentilă şi ştergeţi-le cu o cârpă curată. Îndepărtează petele de deodorant Una dintre cele mai frecvente probleme în folosirea deodorantelor solide (roll-on) constă în apariţia pe haine, în special cele de culoare închisă, a petelor “de deodorant”. Din fericire aceste pete se pot îndepărta prin spălarea manuală cu apă, detergent şi oţet. Îndepărtează negilor Se amestecă oțet din mere cu glicerină pentru a obține o loțiune ce aplicată zilnic pe negi duce la dispariția acestora. Hidratează pielea Oțetul ajută la hidratarea pielii; adăugați 2 linguri de oțet în apa din cadă și veți vedea diferența. Reduce durerile din gât Gargara cu oțet reduce semnificativ durerile de gât. Se pun două lingurițe de oțet într-un pahar cu apă și se face gargară 1 minut, apoi se înghite apa. Dacă durerea persistă, se repetă gargara de mai multe ori. Tratează arsurile solare Dacă rămâneți fără cremă de protecție solară, puteți folosi otețul ca soluție alternativă pentru tratarea arsurilor pielii. Aplicați oțet pe zonele pielii afectate de arsuri solari și frecați ușor. Roșeața se va diminua, la fel și senzația de mâncărime. Evident, cremele sunt mult mai eficiente; folosiți oțetul doar în caz de urgență. Curăță mașina Oțetul nu este atât de gros ca loțiunea de lustruire pentru mașini, dar aciditatea și consistența sa curăță foarte eficient praful și murdăria întărită. Aplicați oțet din abundență pe o lavetă și frecați bine. Mașina va arată mai frumoasă și lucioasă ca niciodată. Reduce sughițul Unii oameni scapă de sughiț cu un simplu pahar cu apă în timp ce alții trebuie speriați bine. O altă soluție este oțetul. Înghițiți o lingură de oțet și adio sughiț. Împrospătează legumele Dacă aveți legume cu părți mai ofilite și trecute, dar pierdeți foarte mult prin tăiere, pregătiți o soluție din apă și oțet și spălați legumele bine. Îndepărtează petele de transpirați Nu e de glumit cu petele de transpirație. Sunt inestetice și foarte neplăcute, mai ales pe hainele favorite. Cu o soluție ce conține o parte de oțet la 3 părți de apă, petele se curăță foarte bine. Alungă furnicile Furnicilor nu le place oțetul deloc. De aceea, dacă puneți picături de oțet bine plasate pe pragul ușilor sau pe coridoarele de acces în casă, cu siguranță furnicile vă vor ocoli. Pregătește solul Există unele plante ce preferă solul acid care le ajută să aibă flori mai frumoase. Turnați câteva picături în ghiveciul respectiv. Atenție: studiați cu atenție ce sol preferă planta înainte de a turna oțetul. Curăță unghiile Pentru fumători, oțetul poate fi folosit la îndepărtarea petelor de tutun de pe unghii. Aplicați câteva picături de oțet pe unghii și frecați bine cu o bucată de vată sau tifon. Petele vor deveni din ce în ce mai estompate. Curăță proteza Cu toții ne dorim o dantură frumoasă, curată și fără bacterii nocive, nu-i așa? Acidul din oțet ucide multe din bacterii prin simpla atingere. Țineți proteza în apă cu oțet cât nu o folosiți Curăță ustensilele De asemenea, dorim ca ustensilele din bucătărie să fie curate. Curățate cu oțet, vor fi curate și dezinfectate. Turnați câteva picături de oțet pe furculițe, linguri, alte ustensile înainte de a le spăla. Îndepărtează mirosurile din borcanele folosite Dacă refolosiți borcanele, fie pentru că sunt încăpătoare, fie pentru că vă place modelul, puteți scăpa de mirosurile date de ce a fost înainte în ele dacă frecați bine borcanul cu oțet. Lasați oțetul să acționeze puțin, apoi spălați cu detergent de vase și clătiți cu apă din abundență. Curăță mobila Mobila veche, în special cea de metal, își poate recăpăta frumusețea și luciul de odinioară curațată cu o soluție ce conține oțet și ulei de măsline. Îndepărtează petele de pe covoare Oțetul e aspirina celor care nu reușesc să scoată petele din covoare, în special din cele deosebite. Turnați oțet pe pată și frecați cu o cârpă curată până dispar. Îndepărtează grăsimea Când trebuie să spălați o tigaie în care grăsimea s-a învechit și doriți să economisiți din timp, turnați oțet peste grăsime și frecați un pic. Grăsimea se va lua mai ușor de pe tigaie.Dă luciu pielii Dacă doriți să redați strălucirea articolelor din piele, curățați-le cu o soluție din oțet și ulei de in.Împrospătează aerul Fie că e vorba de frigiderul care absoarbe mirosurile din alimente, fie că e vorba de camerele din casă ce au un miros stătut, pute ți folosi oțetul ca “deodorant” de cameră. Dacă adăugați în oțet ierburi aromate, obțineți un aer proaspăt, fără mirosuri neplăcute. Pentru frigider, turnați câteva linguri de oțet în apa cu care spălați frigiderul pentru a înlătura mirosurile. Ajută la curățarea peștilor de solzi Dacă doriți ca solzii să se ia mai ușor când curâțați peștele, frecați peștele cu oțet cu câteva minute înaite. Oțetul va acționa ca un lubrifiant, iar solzii se vor desprinde mai ușor. Nu e de mirare că oțetul este numit soluția minune cu atâtea întrebuințări. Fie că este amestecat cu apă sau este folosit ca atare, oțetul este un produs foarte util în gospodărie. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. – Parintele Serafim Rose Şi in cartea veciniciei scrie Că ţări şi neamuri vor pieri Iar scumpa noastră Românie Etern, etern va inflori. Last edited by Miha-anca; 23.03.2013 at 23:47:53. #2 23.03.2013, 19:04:06 Miha-anca Senior Member Doctorul de pomi Socul Data înregistrării: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654 Nimic mai minunat decât un soc pe lângă casa omului. Rupeţi câteva crengi şi puneţi-le in recipiente cu apă, printre arbuştii fructiferi. Gângăniilor n-o să le placă deloc. Vă necăjesc ţânţarii, moliile, tupeiştii de gândaci şi şoarecii ireverenţioşi, plimbându-se ca Vodă prin lobodă în casele si căminele voastre? Apelăm la aceleaşi crengi şi frunziş de soc. Crengile în cauză le pitim pe la colţuri de odăi şi dedesubturi de dulapuri şi cufere. Ce mai surpriză vor avea urâciunile, când vor da cu nasul de aşa mătrăgună. Sau, poate aveţi musafiri nepoftiţi în persoana Domnului Cârtiţă. Nu vă impacientaţi. Socul e colea si, ramurile sale, din nou, ne sunt la îndemână să-l punem la respect pe săpătorul de serviciu. Înfigem, în locurile pe care obişnuieşte să le străbată, crengi de soc, decojite în prealabil, ca să nu ne trezim cu ditamai plantaţia de soc în bătătură. Restul vine de la sine. Mirosul înţepător, amintind de duşmanul său natural, pisica, îl va face să renunţe, în scurt timp, să „excaveze” prin ograda noastră. La mine a funcţionat cu succes această metodă simplă şi utilă. Apoi, mai sunt florile, dar şi fructele, din care se poate plămădi o infuzie numai bună de pus pe goană insectele iubitoare de frunze şi seva lor. Trecem la următorii oportunişti: viermele sfredelitor, viespea neagra a coacăzului şi agrişului, duşmani lacomi şi stricători de rod şi tufişuri dragi. E, în acest caz este vorba de un pic mai mult. Mai înainte de toate trebuie să mânuim o agrotehnică de calitate. Să avem grijă ca umiditatea s-o cumpănim, lumina, ce intră la lăstari, să fie şi ea drămuită cu rezon. Hrana, să fie de calitate, din verdeţuri culese de prin toate ungherele ogrăzii, numai bune de infuzat şi împestriţat laolaltă cu alte bunătăţi. Din aşa minune de tratarisire, arbuştii sunt viguroşi şi mult mai rezistenţi la atacurile perfide ale dăunătorilor şi beteşugurilor de tot felul. Din nefericire, se mai întâmplă ca aceste goange nimicitoare să jinduiască la lăstari şi frunze fragede. În acest caz, le pregătim un tain pe măsura lăcomiei lor. Infuzie din ace de conifere (1/2 kg la 10 l apă, ţinute cam o săptămână, cu varianta 2 kg de ace opărite cu 8 l apă fiartă, ţinute vreme de 5-7 zile la întuneric, dar, diluată apoi, adică 1 l de substanţă în 10 litri de apă de ploaie sau izvor) şi stropim când doar începe a lega rodul, şi este cat o gămălie de ac, imediat după ce a desflorit. http://us-mg5.mail.yahoo.com/neo/lau...=bdd9pl7eig4uv __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. – Parintele Serafim Rose Şi in cartea veciniciei scrie Că ţări şi neamuri vor pieri Iar scumpa noastră Românie Etern, etern va inflori. Last edited by Miha-anca; 23.03.2013 at 19:07:28. #3 23.03.2013, 19:06:07 Miha-anca Senior Member Usturoiul Data înregistrării: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654 Apoi, mai este Usturoiul de care ne folosim pentru a alunga nu numai duhurile rele sau, poate chiar vampirii, ci şi cleştarul coacăzului, păduchii verzi şi galbeni ai agrişului, şi ei un fel de vampirişti de plante, si încă mulţi alţi dăunători zburători, târâtori sau săltăreţi. Mixtura se prepara din 50 gr. de usturoi pisat, infuzat în 5 l de apă, vreo 24 de ore, pe care, diluată, sau nu, o aplicăm prin stropire nu numai la coacăz şi agriş, ci şi la pomii fructiferi sau la culturile de legume. Extractul de usturoi se prepara astfel: 100 gr. usturoi pisat se amesteca cu 1 litru de apa. Lăsăm cam 1 ora. Strecuram, stoarcem bine pulpa, după care o amestecăm, din nou, cu o cantitate mica de apa (300 ml.). Repetăm operaţia, apoi, cele două lichide obţinute le amestecăm şi adăugam apă până la 2 l. Pentru stropiri se folosesc 250-300 ml din acest extract la 10 l de apă(o găleată). Fireşte, nu strică să adăugăm săpun de casă, ras – 40 gr, sau lichid – 2 linguri. Acest extract ne ajută împotriva acarienilor, afidelor, si a unui spectru larg de insecte sugătoare si defoliatoare. Se stropeşte seara, sau pe timp noros, la interval de 3-5 zile. Acţiunea acestui extract este valabilă atâta timp cât nu plouă, altminteri va trebui să repetăm operaţia imediat după ploaie. Suspensie apoasa de usturoi: 100 gr. usturoi pisat+10 l apă. Se amesteca bine, preţ de 10 minute. Suspensia se utilizează proaspăt preparată împotriva cleştarului coacăzului. 10 l de suspensie este suficientă pentru o suprafaţă de 100-150 mp. Repetam stropirea după 56 zile. Concentrat de usturoi: 250 gr usturoi pisat+250 apă călâie se toarnă într-un recipient de culoare închisă (sticlă, borcan), se astupă şi se lasă 1-1,2 săptămâni la întuneric şi cald (cămară, dulap de bucătărie). Acest concentrat se poate păstra timp îndelungat la întuneric şi temperatură constantă. Pentru stropiri, la 10 l de apă se iau între 20 şi 70 ml, în funcţie de intensitatea atacului. Pentru o aderare mai sigură se adaugă, după cum deja ştiţi, săpun de casă (40 gr.) sau lichid (2 linguri). Eu mai pun şi un căuş de cenuşă. Nu strică, dimpotrivă. Cu această minune luptăm şi împotriva putregaiului cenuşiu, pătării frunzelor, rapănului, ruginii, phytophtorei (mană) dar şi a fluturelui verzei, urechelniţei, afidelor şi puricilor, ţânţarilor, musculiţei albe, ploşniţelor, omizilor. Să nu uităm că usturoiul este un antibiotic, antifungic şi antiseptic desăvârşit, dăruit de Natura însăşi. Şi nu am terminat lunga listă de reţete din această minune. Cu altă ocazie. Cu certitudine. Citricele Vă plac citricele? Grozave şi pe deasupra şi foarte sănătoase. Ştiaţi că zeama de portocală topeşte grăsimile? Divaghez, ştiu. Altă dată o să povestesc despre acest aspect. Acum o să destăinui câteva reţete ce vor ajuta în lupta cu dăunătorii din livezi şi grădini. Reţeta are ca principal ingredient coaja de la citrice, că-s portocale, lămâi, grapefruit sau mandarine, nu contează. Oricine din neamul citricelor este bine venit, chiar si toate laolaltă. Le uscăm şi le păstram în pungi din hârtie sau cutii din carton. In momentul în care ne trebuie în harţa cu bâzdâganiile răutăcioase le luam şi facem licori veninoase pentru ’mnealor. Reţeta 1 – Avem nevoie de 1 kg de coji date prin maşina de tocat (mixer), le punem întrun borcan sau bidon de 3-5 l, şi, pe care le acoperim cu 3 l de apă. Astupăm recipientul şil punem la întuneric, unde-l ţinem vreo 5 zile. Lichidul adăstat îl strecurăm, resturile se vor stoarce bine, printr-un tifon, sau orice ţesătură mai răruţă. Licoarea obţinută o păstrăm în sticle, dacă se poate, închise la culoare, bine astupate. În ajunul încăierării luăm o găleată de 10 l cu apă în care adăugăm 100 ml din lichidul parfumat. Dimineaţa,până la răsărit sau după ce apune soarele, trecem la atacul decisiv. Stropim pomii şi arbuştii fructiferi, culturile de legume, oriunde s-au încumetat invadatorii. Reţeta 2 – 100 gr coji de citrice uscate se acoperă cu 1 l de apă caldă şi ţinem mocneala la întuneric preţ de 3 zile, să se iuţească. Apoi se amestecă cu îndârjire şi se stropeşte de purici şi afide. Reţeta 3: umplem un borcan de 0,5 l cu coji de citrice uscate. Îl adăugăm la 10 l apă şi lăsăm la plămădit o zi şi o noapte. Dimineaţa punem la fiert cam un sfert de oră. Răcim, strecurăm şi stropim. http://us-mg5.mail.yahoo.com/neo/lau...=bdd9pl7eig4uv __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. – Parintele Serafim Rose Şi in cartea veciniciei scrie Că ţări şi neamuri vor pieri Iar scumpa noastră Românie Etern, etern va inflori. #4 23.03.2013, 19:11:42 Miha-anca Senior Member Tutunul şi cenuşa Scoatem din raft reţeta cu praf de tutun şi cenuşă: o parte tutun la doua părţi de cenuşă, amestec cu care pudrăm, subţirel, plantele atacate. Pudrarea o facem cam de 2-3 ori pe sezon cu pauză de 1 săptămână. Fireşte că, înainte de a pomăda, stropim, astfel ca pulberea să adere ca lumea. Isprava o săvârşim la fapt de seară, după ce întreaga populaţie zburătoare folositoare se retrage la odihnă. În felul acesta, cei ce au de suferit sunt armia de săltăreţi: purici, tripşi, acarieni, dar şi cele Data înregistrării: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654 zburdalnice şi înaripate, care nu mai ştiu ce să înţepe ca să-şi depună ouăle. Foile de ceapă, sunt şi ele de mare ajutor în decimarea populaţiei zglobii puricoase şi acarienoase: Iată cum procedăm: punem într-o căldare 200 gr. foi uscate de ceapă, pe care le opărim cu apă fiartă. Lăsăm o zi ca să-şi revină, după care strecuram, îndoim cu apă jumătate-jumătate şi stropim. Împotriva acarianului roşu, se fac vreo 2-3 stropiri la răstimp de 5 zile. Cenuşa – una dintre cele mai bune prietene ale grădinii, ne ajută şi în acest impas. Pentru aceasta se iau 10 l de apă în care se adaugă 2 pahare de cenuşă, se amestecă şi se lasă la ostoit o zi. Apoi, se pune oleacă de săpun de casă (40 gr.) sau detergent de vase lichid (vreo două linguri), şi stropim. Nu v-am spus eu că-i grozavă-n toate cele?! Tomatele. Minunată cultură! Sănătate pe araci. Sănătate pentru noi. Sănătate pentru prietenii noştri roditori. Împotriva diverşilor dăunători sub formă de omizi, larve, acarieni, afide, purici, păduchi, molii si omizi ale fructelor, stropim cu infuzie sau macerat din copili de tomate După ce am copilit roşiile, nu aruncăm verziturile rămase. Fie le folosim imediat, fie le punem la uscat şi le păstrăm în cutii de carton sau pungi de hârtie, la loc ferit de umezeală. Vom avea nevoie de puterea lor veninoasă, care nu e pe voia dăunătorilor atacatori de frunze şi flori ale pomilor si arbuştilor fructiferi, dar şi ale legumelor. Aşadar, verdeaţa tomatelor (planta este musai să fie sănătoasă, fireşte) fie ca e uscata fie ca e crudă, va fi tocată şi folosită astfel: 4 kg de plantă verde sau 0,5 kg de plantă uscată se va fierbe în 10 l de apă timp de jumătate de oră la foc molcom. Se lasă la răcit, se strecoară şi folosim o măsură de lichid ucigător la trei măsuri de apă, la care adăugăm nişte săpun de casă sau detergent de vase, considerând 40 gr de săpun sau 2 linguri de detergent la 10 l de fiertură Sau: 4 kg de plantă verde sau 400 gr plantă uscată, o vom lăsa în apă călâie preţ de o zi şi-o noapte, apoi o punem la fiert cam 20-25 de minute, strecurăm, stoarcem bine resturile, pe care le punem la compost sau le împrăştiem pe sub arbuştii, pomii fructiferi, sau printre rândurile brazdelor pe care le avem. Soluţia obţinută se diluează 1:3 (o parte de soluţie in trei părţi apă) la care se adaugă 40 gr săpun de casă sau o lingură de detergent lichid de vase + un pahar de cenuşă. La fel de bune rezultate dau tomatele plantate printre coacăzi şi agrişi, gonind de la ei viespile galbenă şi neagră, care le vatămă. La urma urmelor de ce nu am îmbina plăcutul cu utilul?! Lăstarii/vrejii de cartof, fiind din neam cu tomatele, substanţele înmagazinate în seva lor ajută să păstrăm gradina de legume şi livada curate şi sănătoase. După ce culegem bunătate de barabule şi le adăpostim la loc de cinste în măruntaiele beciurilor nu vom lăsa de izbelişte bunătate de vreji. Singura grijă va fi aceea, ca aceşti vreji, lăstari, să fie sănătoşi, neatacaţi de vreo ciupercă sau vătămători neprietenoşi. Îi vom pune la uscat, îi vom mărunţi şi pune la păstrare în cutii de carton sau pungi din hârtie şi-i scoatem la iveală, să-şi facă treaba, în primăvară. Cum procedăm: 1,2 kg. de masă verde sau 600-800 gr. uscată, se lasă la infuzat preţ de 3-4 ore în 10 l de apă călduţă. Apoi se strecoară, se adaugă săpun de casă sau lichid şi, opţional , un pahar de cenuşă. Stropim seara sau pe timp noros, pentru a nu provoca arsuri plantelor. Este o armă puternică în lupta cu afidele, acarienii, molia verzei, musculiţei albe. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. – Parintele Serafim Rose Şi in cartea veciniciei scrie Că ţări şi neamuri vor pieri Iar scumpa noastră Românie Etern, etern va inflori. #5 24.03.2013, 14:57:51 Miha-anca Senior Member Cultura rosiilor Legume cultiva in sere ingropate: http://www.youtube.com/watch?v=8l9Jh1n1I5Ete Nu e nimeni obligat sa cultive suprafete prea mari, adica mai mari decat are nevoie sau decat poate duce cu fortele sale. Poate cineva sa ne explice pe inteles cum se cultiva rosiile? __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. – Parintele Serafim Rose Şi in cartea veciniciei scrie Că ţări şi neamuri vor pieri Iar scumpa noastră Românie Etern, etern va inflori. #6 Data înregistrării: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654 24.03.2013, 18:12:19 stoicadorina Member Data înregistrării: 23.03.2013 Religia: Ortodox Mesaje: 53 Aghiazma care se se sfințește în ziua Sfântului Trifon alungă omizile, păduchii de pe plante, furnicile și în general toate insectele dăunătoare. Garantat! #7 25.03.2013, 00:29:43 Miha-anca Senior Member Citat: În prealabil postat de stoicadorina Aghiazma care se se sfințește în ziua Sfântului Trifon alungă omizile, păduchii de pe plante, furnicile și în general toate insectele dăunătoare. Garantat! Multumim, Dorina; si bineai(re)venit printre noi! In ceea ce priveste rasadurile, le faci singura, sau le cumperi? Nu stiu daca ai citit pe un alt topic despre colegii nostri de forum, care au sau isi doresc case la tara, dar nu au constinte despre cultivarea pamantului. Dand unele raspunsuri aici sper sa ii inspiram si pe acestia ca sa aiba curaj si sa-si ia inima in dinti, pentru a cultiva cele necesare consumului in familia proprie. O cultura mai mare necesita brate de munca mai multe si se face de obicei mecanizat, ca sa dea si rezultatele scontate. Dar pentru folosul propriu nu e nevoie de atat de multa munca, incat omul sa nu poata sa le faca pe toate singur. Si eu am acum o mica gradina de zarzavat - acum 7 ani nu credeam ca sunt in stare - dar am cumparat niste carti si m-au ajutat cu sfaturi vecinii si acum pot sa cultiv singura cartofii, pe care ii pun pe un pat "cald", adica resturile de frunze de anul trecut la pun in groapa special facuta si apoi pun cartofii incoltiti si acopar cu pamant. Cand au inceput sa se arate plantele si se fac cam de 30 cm inaltime, mai adaug pamant, caci cartofii cresc pe tija in sus si cu cat musuroiesti mai mult, cu atat se fac mai multi cartofi. Plantele ajung pana la 1 m inaltime, iar cand fac flori se pot recolta primii cartofi. Cine recolteaza cartofii, vede ca planta face in continuare cartofi, asa ca eu mut planta in alt loc si lasa sa creasca pana la a doua recolta, adica in septembrie. In felul acesta scot doua recolte de cartof de la aceeasi planta. Nu am vazut pe nimeni sa faca asa, dar am vazut ca da rezultat. Mi-ar fi parut rau sa arunc planta inca zdravana si cu cartofi pe ea. Cartofilor le trebuie umezeala, asa ca daca e prea mare caldura si pamantul da semne ca Data înregistrării: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654 se usuca, e bine sa il stropim. De la un gradinar am auzit ca se pun 10 l apa la i metru patrat de gradina. Pe vecinii mei de gradina i-am vazut udand doar putin, dar fix langa planta. Am vazut ca pe aici au aparut un fel de rucsaci in care se pun cartofii in pamant; la fel se procedeaza si cu jumatati de butoaie, care nu mai pot fi flosite la altceva: se folosesc la cultivatul cartofilor. Balcoanele sau curtile de la oras se pot folosi si in acest scop, nu doar pentru a depozita unele lucruri. Intr-un vas mai mare se poate pune un rasad de rosie, care va umple in timpul verii spatiul cu frunze si mai ales tomate. Cat de placut e sa te duci sa culegi propriile rosii! alt gust au! Sau un vas cu patrunjel verde; nu ocupa spatiu, dar te scuteste de un drum la piata. Dumnezeu are grija ca plantele sa creasca si sa rodeasca. In felul acesta Il vad pe Dumnezeu in fiecare planta din gradina sau din balcon si mai ales in fiecare fruct. Slava Tie, Doamne, slava Tie! __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. – Parintele Serafim Rose Şi in cartea veciniciei scrie Că ţări şi neamuri vor pieri Iar scumpa noastră Românie Etern, etern va inflori. #8 25.03.2013, 00:48:43 Miha-anca Senior Member Data înregistrării: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654 Am gasit acest film de pe You tube care arata rezultatele unei gradini ecologice: http://www.youtube.com/watch?v=y26EqK4mGkU Daca tot ne satraduim sa cultivam legumele proprii, macar sa fie ecologice. Romanul dintotdeauna a cultivat ecologic, fara ingrasaminte chimice. Aceasta este tinta si a noastra acum. Filmul are si o continuare, dar trebuie cautata. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. – Parintele Serafim Rose Şi in cartea veciniciei scrie Că ţări şi neamuri vor pieri Iar scumpa noastră Românie Etern, etern va inflori. #9 25.03.2013, 03:00:52 Miha-anca Senior Member Data înregistrării: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654 O incurajare pentru incepatorii in ale gradinaritului: iata ce mandru e de tufele lui de patrunjel! Adevarul e ca salata tine si iarna, daca e ferita de zapada; la fel si patrunjelul ramane verde toata iarna, cu un acoperis deasupra. http://www.youtube.com/watch?v=8rnwS4rlHqg Si iata si un profesionist, care ne spune, ca atat cat vom iubi plantele si animalele, cu atat ne vor rasplati si ele: http://www.youtube.com/watch?v=Y0GNdPl_ofg __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. – Parintele Serafim Rose Şi in cartea veciniciei scrie Că ţări şi neamuri vor pieri Iar scumpa noastră Românie Etern, etern va inflori. Last edited by Miha-anca; 25.03.2013 at 03:33:42. #10 25.03.2013, 12:25:45 stoicadorina Member Citat: În prealabil postat de Miha-anca Multumim, Dorina; si bineai(re)venit printre noi! In ceea ce priveste rasadurile, le faci singura, sau le cumperi? Nu stiu daca ai citit pe un alt topic despre colegii nostri de forum, care au sau isi doresc case la tara, dar nu au constinte despre cultivarea pamantului. Data înregistrării: 23.03.2013 Religia: Ortodox Mesaje: 53 Dand unele raspunsuri aici sper sa ii inspiram si pe acestia ca sa aiba curaj si sa-si ia inima in dinti, pentru a cultiva cele necesare consumului in familia proprie. O cultura mai mare necesita brate de munca mai multe si se face de obicei mecanizat, ca sa dea si rezultatele scontate. Dar pentru folosul propriu nu e nevoie de atat de multa munca, incat omul sa nu poata sa le faca pe toate singur. Si eu am acum o mica gradina de zarzavat - acum 7 ani nu credeam ca sunt in stare dar am cumparat niste carti si m-au ajutat cu sfaturi vecinii si acum pot sa cultiv singura cartofii, pe care ii pun pe un pat "cald", adica resturile de frunze de anul trecut la pun in groapa special facuta si apoi pun cartofii incoltiti si acopar cu pamant. Cand au inceput sa se arate plantele si se fac cam de 30 cm inaltime, mai adaug pamant, caci cartofii cresc pe tija in sus si cu cat musuroiesti mai mult, cu atat se fac mai multi cartofi. Plantele ajung pana la 1 m inaltime, iar cand fac flori se pot recolta primii cartofi. Cine recolteaza cartofii, vede ca planta face in continuare cartofi, asa ca eu mut planta in alt loc si lasa sa creasca pana la a doua recolta, adica in septembrie. In felul acesta scot doua recolte de cartof de la aceeasi planta. Nu am vazut pe nimeni sa faca asa, dar am vazut ca da rezultat. Mi-ar fi parut rau sa arunc planta inca zdravana si cu cartofi pe ea. Cartofilor le trebuie umezeala, asa ca daca e prea mare caldura si pamantul da semne ca se usuca, e bine sa il stropim. De la un gradinar am auzit ca se pun 10 l apa la i metru patrat de gradina. Pe vecinii mei de gradina i-am vazut udand doar putin, dar fix langa planta. Am vazut ca pe aici au aparut un fel de rucsaci in care se pun cartofii in pamant; la fel se procedeaza si cu jumatati de butoaie, care nu mai pot fi flosite la altceva: se folosesc la cultivatul cartofilor. Balcoanele sau curtile de la oras se pot folosi si in acest scop, nu doar pentru a depozita unele lucruri. Intr-un vas mai mare se poate pune un rasad de rosie, care va umple in timpul verii spatiul cu frunze si mai ales tomate. Cat de placut e sa te duci sa culegi propriile rosii! alt gust au! Sau un vas cu patrunjel verde; nu ocupa spatiu, dar te scuteste de un drum la piata. Dumnezeu are grija ca plantele sa creasca si sa rodeasca. In felul acesta Il vad pe Dumnezeu in fiecare planta din gradina sau din balcon si mai ales in fiecare fruct. Slava Tie, Doamne, slava Tie! Pentru răsaduri păstrăm sămânța de la un an la altul dar mai și cumpărăm. Răsadurile le facem singuri. Acum au cam 2 cm. Le ținem la geamuri și le udăm cu apă călduță. Când se mai încălzește le scoatem într-un chioșc acoperit pentru a se obișnui cu temperatura mai scăzută. Noi nu folosim chimicale nici la stropit răsadul. Din păcate legumele și fructele din producție proprie nu acoperă decât o parte din necesarul pentru familia noastră. __________________ http://dorinastoica.blogspot.ro/ Data înregistrării: 26.12.2010 Citat: În prealabil postat de Miha-anca;512095 Si eu am acum o mica gradina de zarzavat - acum 7 ani nu credeam ca sunt in stare - dar am cumparat niste carti si m-au ajutat cu sfaturi vecinii si acum pot sa cultiv singura [B cartofii[/b], pe care ii pun pe un pat "cald", adica resturile de frunze de anul trecut la pun in groapa special facuta si apoi pun cartofii incoltiti si acopar cu pamant. Cand au inceput sa se arate plantele si se fac cam de 30 cm inaltime, mai adaug pamant, caci cartofii cresc pe tija in sus si cu cat musuroiesti mai mult, cu atat se fac mai multi cartofi. Plantele ajung pana la 1 m inaltime, iar cand fac flori se pot recolta primii cartofi. Cine recolteaza cartofii, vede ca planta face in continuare cartofi, asa ca eu mut planta in alt loc si lasa sa creasca pana la a doua recolta, adica in septembrie. In felul acesta scot doua recolte de cartof de la aceeasi planta. Nu am vazut pe nimeni sa faca asa, dar am vazut ca da rezultat. Mi-ar fi parut rau sa arunc planta inca zdravana si cu cartofi pe ea. Cartofilor le trebuie umezeala, asa ca daca e prea mare caldura si pamantul da semne ca se usuca, e bine sa il stropim. De la un gradinar am auzit ca se pun 10 l apa la i metru patrat de gradina. Pe vecinii mei de gradina i-am vazut udand doar putin, dar fix langa planta. Cartofii se planteaza primavara direct in pamant ,fara ,,pat cald,, din frunze vechi sau vreji care pot transmite boli.Cei cu doua recoltari pot fi folositi pentru consumul imediat,dar nu rezista peste iarna ,nu sunt maturi.Nu udam cartofii,intotdeauna a fost suficienta apa provenita din ploi.Ii ingropam(musuroim) dupa 15 iunie si tot atunci le aplicam o stropire impotriva gandacului de Colorado. Last edited by aanrra; 25.03.2013 at 20:45:47. #12 25.03.2013, 21:43:38 Miha-anca Senior Member Citat: În prealabil postat de aanrra Cartofii se planteaza primavara direct in pamant ,fara ,,pat cald,, din frunze vechi sau vreji care pot transmite boli.Cei cu doua recoltari pot fi folositi pentru consumul imediat,dar nu rezista peste iarna ,nu sunt maturi.Nu udam cartofii,intotdeauna a fost suficienta apa provenita din ploi.Ii ingropam(musuroim) dupa 15 iunie si tot atunci le Data înregistrării: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654 aplicam o stropire impotriva gandacului de Colorado. Multumesc pentru interventie. Eu am scris din propria mea experienta, care nu e mare. Dar care e diferenta intre cartofii pentru consum imediat si cei pentru iarna? Cand se recolteaza cei din urma? Exista anumite soiuri speciale pentru cartofii de iarna? __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. – Parintele Serafim Rose Şi in cartea veciniciei scrie Că ţări şi neamuri vor pieri Iar scumpa noastră Românie Etern, etern va inflori. #13 25.03.2013, 22:17:39 aanrra Member Data înregistrării: 26.12.2010 Locaţie: Bucuresti Religia: Ortodox Mesaje: 54 Aici la noi sunt doua tipuri de cartofi,cei timpurii care se planteaza dupa 15 martie daca vremea este calda,si cei care-i plantam la vremea cand liliacul infloreste,acestia din urma se recolteaza in septembrie si fiind maturi se pot pastra peste iarna.Cei care cultiva pe suprafete mari folosesc soiuri selectionate.Noi, toamna dupa recoltare sortam cartofii ,cei pentru consum imediat,cei pentru iarna(cei mai frumosi si sanatosi),cei marunti si sanatosi ii pastram in ladite pentru insamantarea de anul viitor,iar restul ii fierbem la animale.Au fost ani in care nu ne-au ajuns cartofii la insamantat si caftofii mai mari i-am taiat in doua,si cultura a fost minunata. #14 25.03.2013, 22:59:15 Yasmina Senior Member Data înregistrării: 17.06.2010 Locaţie: by the ocean Religia: Ortodox Mesaje: 3.005 Plantele solanacee:rosiile,ardeii,vinetele se planteaza intr-un loc care asigura lumina constanta a soarelui timp de 8 ore/zi.Daca sunt plantate in locuri umbroase rosiile vor creste lungi,cu multe Frunze si rod foarte putin. Ierburile aromatice sau verdeturile de salata in schimb prefer locurile mai ferrite de soare,sau doar cu cateva ore de soare/zi. Anul trecut am plantat busuioc si marar in locuri insorite si s-a uscat. Rosiile erau intr-un loc cu umbra data de un pin urias,au crescut handicapate cu rosii putine,in schimb am avut o cultura bogata de Frunze... Omul cat traieste invata :) __________________ We Shall come to set the dolphins free, We Shall wash the darkened bloodred sea, Our songs will echo over the mountains and seas, The eternity will begin once again in Peace! http://www.youtube.com/watch?v=4MdwDng0i2c http://www.youtube.com/watch?v=p-Uxqt1Hai4 #15 26.03.2013, 03:03:42 Miha-anca Senior Member Citat: În prealabil postat de aanrra Aici la noi sunt doua tipuri de cartofi,cei timpurii care se planteaza dupa 15 martie daca vremea este calda,si cei care-i plantam la vremea cand liliacul infloreste,acestia din urma se recolteaza in septembrie si fiind maturi se pot pastra peste iarna.Cei care cultiva pe suprafete mari folosesc soiuri selectionate.Noi, toamna dupa recoltare sortam cartofii ,cei pentru consum imediat,cei pentru iarna(cei mai frumosi si sanatosi),cei marunti si sanatosi ii pastram in ladite pentru insamantarea de anul viitor,iar restul ii fierbem la animale.Au fost ani in care nu ne-au ajuns cartofii la insamantat si caftofii mai mari i-am taiat in doua,si cultura a fost minunata. aanrra, daca nu te superi, da-ne te rog un nume, adevarat sau fictiv, ca sa stim cum sa ne adresam tie. Vad ca esti dintr-o zona a cartofului si te pricepi. In primul an de gradinarit am cumparat cartofi speciali pentru insamantare; scumpi, dar buni. Al doilea an mi-a spus o vecina: "Noi folosim cartofii din comert; ii lasam la incoltit si ii punem in pamant." Fiind mai ieftin, am adoptat si eu tactica asta. Ii las la loc intunecos sa incolteasca si ii pun in pamant; am obtinut anul trecut o recolta f buna, caci anul a fost ploios. Altele nu au crescut, dar pentru cartofi a fost un an exceptional. Dintr-un cuib am scos 1,8 kg de cartofi, mari si gustosi. De aceea am amintit de udat. Inrudit cu cartoful este NAPUL sau TOPINAMBUR (Heliantus Tuberosus) este f gustos Data înregistrării: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654 si sanatos. Atentie, trebuie ingradita suprafata pe care creste, caci are tendinta sa se intinda in toata gradina. Cand faceti piure de cartofi, daca adaugati si cativa napi, piureul capata un gust deosebit. Este f bun pentru cei, care au probleme cu constipatia: o rezolva pe loc! "Este o planta complexa, si este buna nu numai pentru cei suferinzi de diabet, dar si in obezitate, probleme de articulatii, anemie, si probleme gastrointestinale. Plantati topinambur – n-o sa regretati niciun moment! ", spune cineva. http://hobbygradina.ro/2011/01/30/to...hus-tuberosus/ __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. – Parintele Serafim Rose Şi in cartea veciniciei scrie Că ţări şi neamuri vor pieri Iar scumpa noastră Românie Etern, etern va inflori. #16 26.03.2013, 13:21:13 zaharia_2009 Senior Member Data înregistrării: 05.07.2009 Locaţie: Romania Religia: Ortodox Mesaje: 2.129 Interesant topic (pt. mine, desigur !) . Il urmaresc si aseara am pregatit chiar si un raspuns numai ca am renuntat sa il mai postez . Am casa la tara , gradina mare de zarzavat si ma ocup cu asa ceva . Eu ma implic mai ales in selectionarea rasadurilor si a semintelor (care sa mearga la tipul meu de sol), producerea lor si plantarea . De restul, am membrii ai familiei , ca si localnici de la tara, care urmaresc culturile pina la recoltare . Am preluat de la bunici , prin parinti, indeletnicirea(desi pt. mine este de weckend si concediu) iar acum in mod obsesiv urmaresc obtinerea de culturi si legume/fructe bio. Propria productie imi asigura 80% din consum pe intreg anul . Nu intru in amanunte acum , desi si acest aspect este f. important de discutat,despre cum se pastreaza pe iarna aceste produse , neconservate , desigur . Din postarile lui anterioare stiu ca "Ombun", sau cum isi mai spune acum, are gradina si cultiva tot felul de legume/zarzavaturi/fructe. Dar nu a mai intrat de mult pe forum. De la el am mai putea obtine si alte informatii folositoare ... ca si de la altii, desigur ! Asadar, cel putin pt. unii , este benefic un astfel de thread ! __________________ Credinta dreapta este medicamentul cel mare si cel dintii al mintuirii !- Sf. Maxim Marturisitorul . #17 26.03.2013, 21:05:53 aanrra Member Data înregistrării: 26.12.2010 Locaţie: Bucuresti Religia: Ortodox Mesaje: 54 ... Eu nu sunt un stiutor in ale gradinaritului ,am invatat putin cate putin si pot spune ca rezultatele sunt multumitoare si...gustoase.Nu se poate face agricultura bio,dar cu siguranta legumele sunt mai sanatoase.N-am cultivat nap si nici nu am de gand...cultiv in schimb,ceapa,usturoi,salata,spanac,fasole timpurie,patrunjel,busuioc,salvie,rucola,praz,arde i,vinete,brocoli si foarte multe flori.La gradina de la tara punem cartofi,rosii multe,morcov si porumb. Problema mea sunt limaxii(melci fara chochilie)deoarece gradina este in apropierea terenului cu iarba...am incercat tot ce am auzit,dar ei sunt prezenti in fiecare dimineata.Poate-mi veniti in ajutor cu ceva ce nu am folosit,inca. #18 26.03.2013, 21:08:07 aanrra Member Data înregistrării: 26.12.2010 Locaţie: Bucuresti Religia: Ortodox Mesaje: 54 ... Foarte multe lucruri am invatat de aici: http://www.egradini.ro/forum/ #19 26.03.2013, 22:03:26 Yasmina Senior Member Data înregistrării: 17.06.2010 Locaţie: by the ocean Religia: Ortodox Mesaje: 3.005 Citat: În prealabil postat de aanrra Eu nu sunt un stiutor in ale gradinaritului ,am invatat putin cate putin si pot spune ca rezultatele sunt multumitoare si...gustoase.Nu se poate face agricultura bio,dar cu siguranta legumele sunt mai sanatoase.N-am cultivat nap si nici nu am de gand...cultiv in schimb,ceapa,usturoi,salata,spanac,fasole timpurie,patrunjel,busuioc,salvie,rucola,praz,arde i,vinete,brocoli si foarte multe flori.La gradina de la tara punem cartofi,rosii multe,morcov si porumb. Problema mea sunt limaxii(melci fara chochilie)deoarece gradina este in apropierea terenului cu iarba...am incercat tot ce am auzit,dar ei sunt prezenti in fiecare dimineata.Poate-mi veniti in ajutor cu ceva ce nu am folosit,inca. Pt limaxi: -3 linguri de sapun lichid -50 ml ulei essential de portocale -4 litri de apa Se amesteca bine si se stropeste pamantul inspre seara,cand limaxii apar. Mai este bun si impotriva furnicilor si a gandacilor mari. __________________ We Shall come to set the dolphins free, We Shall wash the darkened bloodred sea, Our songs will echo over the mountains and seas, The eternity will begin once again in Peace! http://www.youtube.com/watch?v=4MdwDng0i2c http://www.youtube.com/watch?v=p-Uxqt1Hai4 #20 26.03.2013, 22:44:15 N.Priceputu Senior Member Data înregistrării: 28.04.2011 Locaţie: Câmpulung Muscel Religia: Ortodox Mesaje: 2.142 Dușmanul natural al limaxului este melcul de livadă, care se pare că îi mănâncă ouăle. Aducând câțiva melci de livadă în grădină, aceștia se vor înmulți anul următor; totuși, nu peste măsură, iar daune nu prea am observat să facă. Dacă totuși fac, aduceți o familie de arici. ș.am.d. :) __________________ Doamne, pe măsură ce cred şi Te iubesc Îmbătrânesc în lume şi întineresc în Tine. (V. Voiculescu - Ariciul) „Calea celui nebun este dreaptă în ochii lui, iar cel înțelept ascultă de sfat” (Pilde 12, 15) Miha-anca Data înregistrării: 03.10.2009 Senior Member Citat: În prealabil postat de aanrra N-am cultivat nap si nici nu am de gand... Religia: Ortodox Mesaje: 4.654 Daca ai sti ce bun e pentru sanatate, i-ai rezerva cel putin un colt: ajuta la diabet, raceli si alte infectii; ateroscleroza, candidoza, colesterol marit, constipatie, lipsa de calciu, etc. http://www.formula-as.ro/2010/914/me...namburul-12331 __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. – Parintele Serafim Rose Şi in cartea veciniciei scrie Că ţări şi neamuri vor pieri Iar scumpa noastră Românie Etern, etern va inflori. Last edited by Miha-anca; 27.03.2013 at 00:15:25. #22 27.03.2013, 00:11:28 Miha-anca Senior Member Data înregistrării: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654 Intr-un an am pus si conipida si brocoli; nu am avut prea mare succes cu plantele, caci au facut niste larve, care mi-au mancat tot frunzisul si au distrus planta. Ca remediu mi s-a spus un produs chimic f scump. Nu l-am luat. Dar intr-o zi a trecut un domn mai in varsta si mi-a spus ca ajuta apa cu praf de copt. Am facut un amestec si am stropit plantele: parca am dat cu parul dupa larve! S-au facut nevazute cat ai clipi in ochi. Ma bucur f mult vazand ca mai sunt printre noi gradinari amatori! Bine ati venit cu totii si va rog sa ne impartasiti din experienta avuta. Eu am avut mare succes cu fasolea. Imi face o deosebita placere sa o cultiv. Am vazut la vecini ca pun araci de peste 2 m inaltime, iar fasolea se intinde pana sus. Ii place umezeala. anul trecut am avut un an deosebit de ploios, dar cartofii si fasolea au crescut minunat. Intamplator am gasit o fasole cu bob mare si colorat. Eu fiind plecata, sotul meu a pus acele boabe in pamant, iar cand m-am intors eu dupa multa vreme, fasolea se urcase pe atraci pana sus, si s-ar mai fi urcat daca mai avea unde. Florile te incantau cu portocaliul lor. Pastaile s-au facut f mari, de o lungime de 30 cm si fara ata, fiind inca f tinere. Nu am avut niciodata asa o productivitate la fasole. Am gasit urmatoarea reteta pentru tratarea semintelor/boabelor, ca sa fie rezistente la boli si seceta: se pun intr-un vas cu apa in care am pus miere, usturoi si suc de Aloe Vera. Se lasa 2-3 ore si apoi se pot pune in pamant. Gradina mea de zarzavat este inchiriata de la Primarie, pe o suma modica. Este un fost teren mlastinos, drenat acum si impartit in loturi de cca 100 mp, pe care avem voie sa ne facem o magazie de scule de gradina si un loc de luat masa. Ni se asigura apa si pamant compostat, care e f hranitor. Cand mi-am ales lotul, am observat ca mai e un spatiu si in spatele magaziei, complet neglijat de fostul gradinar. Acolo am facut o gradina de flori, cu un loc de luat masa sub streasina special lasata mai lunga si un gratar, caci sotul meu e expert la facut mici; si atunci cand in fata e cald de nu poti rezista, ma retrag in spate si acolo la umbra citesc, imi beau cafeaua sau pur si simplu ascult ciripitul pasarelelor. Povestesc acest lucru, pentru ca exista si in Romania numeroase terenuri nefolosite, care ar putea fi transformate in gradini de zarzavat... __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. – Parintele Serafim Rose Şi in cartea veciniciei scrie Că ţări şi neamuri vor pieri Iar scumpa noastră Românie Etern, etern va inflori. Last edited by Miha-anca; 27.03.2013 at 00:14:24. #23 27.03.2013, 17:41:49 zaharia_2009 Senior Member Data înregistrării: 05.07.2009 Locaţie: Romania Religia: Ortodox Mesaje: 2.129 Citat: În prealabil postat de aanrra Eu nu sunt un stiutor in ale gradinaritului ,am invatat putin cate putin si pot spune ca rezultatele sunt multumitoare si...gustoase.Nu se poate face agricultura bio,dar cu siguranta legumele sunt mai sanatoase.N-am cultivat nap si nici nu am de gand...cultiv in schimb,ceapa,usturoi,salata,spanac,fasole timpurie,patrunjel,busuioc,salvie,rucola,praz,arde i,vinete,brocoli si foarte multe flori.La gradina de la tara punem cartofi,rosii multe,morcov si porumb. Problema mea sunt limaxii(melci fara chochilie)deoarece gradina este in apropierea terenului cu iarba...am incercat tot ce am auzit,dar ei sunt prezenti in fiecare dimineata.Poate-mi veniti in ajutor cu ceva ce nu am folosit,inca. Cind am citit postarea de mai sus am crezut ca "cineva" mi-a intrat in calculator si furindu-mi postarea la care renuntasem anterior, a acutualizat-o . Eu am o gradina mare care este de cultura mixta . Fiind de aproape 1/2 de hectar, am loc sa cultiv multe lucruri. Este situata in zona de deal inalt , subcarpatic,si din acest motiv nu pot cultiva chiar orice. Am vazut ca specialistii m-au si pus la punct , cum ca nu exista "cultura bio". Asa o fi ,ca daca sunt specialisti , adica , daca stiu ei ce stiu ... ma rog ,treaba lor ! Nu s-a folosit niciodata pe aceasta suprafata alt ingrasamint decit gunoiul de grajd. Apa pt. irigare o am din fintina proprie iar pe o raza de 50 de Km nu am nici o mica sau mare firma care sa produca ceva . Nu mai socotesc faptul ca seria de dealuri, prin insasi dispozitia lor, protejeaza in propagarea poluantilor intr-o oarecare masura. Una este terenul de cimpie sau de podis si alta cel de deal inalt. Intr-un cuvint, avantaje si dezavantaje . Dar nu despre productia "bio" discutam acum . Poate si asta , dar mai incolo ! Gradina este orientata pe SE (sud-est) si am lumina si caldura suficienta , pt. zona mea geografica. Desi cultiv aproape tot din ce este enumerat in postarea selectata de mine (nu am avut curiozitati exotice , cel putin pina acum, sa cultiv rucola, rabarbar, andive, brocoli,rozmarin, etc) nu am sesizat sa fie vreun impediment lumina. Menta, galbenele, busuiocul,salvia... le am in plin soare si merg bine. Totusi, problema mea care a fost cu adevarat serioasa (aveam o ambitie prosteasca, datorata ignorantei, sa cultiv orice imi vine mie la mine in gradina, avind astfel parte de productii de plins) a tinut pina cind cineva l-a sfatuit pe tatal meu sa duca probe de sol la un institut de specialitate si sa-mi faca o prezumtie de plante certe, discutabile si necultivabile pe acest gen de pamint . De atunci am tinut cont mereu de tipul de sol pe care il am iar rezultatele sunt in concordanta. O alta problema a fost legata de materialul semincer si rasaduri . In Romania, de aproape 10-12 ani rasadurile vindute fie in piete de catre particulari , fie cumparate de la firme de seminte sunt de origine straina (se gasesc si indigene dar de departe predomina cele straine): Olanda (morcov, telina, pastirnac,ardei gras, ceapa rosie si galbena, varza,vinete), Turcia (ardei gras, mazare, patrunjel,conopida, vinete), China(in special usturoiul, pe care l-au prasit si bulgarii si pe care il vind apoi la fraierii de romani astfel incit in piete gasesti asazisul usturoi de Buzau , care defapt este chinezesc la origine si trecut prin solurile romanesti si bulgaresti 2-3 generatii). Satul de toate acestea , am apelat la orice sursa de informatie privind zarzavaturile indigene , consultind orice imi cadea in mina . Asa am aflat ca exista la Suceava un institut cu o banca de seminte de legume , fructe, etc numai de origine romaneasca , clasificate pe zone ale tarii s.a.m.d. Cu citiva ani in urma am contactat institutul si astfel am eliminat din cultura tot ce avea origini incerte . Dupa asta lucrurile au mers bine ... cel putin psihologic . Ca insecticid folosesc numai piatra vinata amestecata cu apa de var pe care o dau pe rosii . Mai folosesc zeama de urzici (intr-un butoi cu apa, de 200 de litrii, arunc 2-3 brate de urzici mature care ramin la macerat 10-15 zile iar apoi folosesc apa.) Dar desi sunt in zona premontana ma confrunt cu gindacii de colorado pe cartofi si nu stiu pina acum ceva naturist ca sa ii inlatur . Acestia au cuibul in sol , imediat sub pamint si de acolo invadeaza planta . Pina in prezent nu fac decit sa adun gindacii maturi cu mina (suntem 6-7 persoane) de 3-4 ori intr-un ciclu productiv. Stiu ca nu este o solutie radicala dar nu am ce face . Confirm folosirea patului de frunze in cultura cartofului . Pamintul meu este aproape de liziera padurii iar vintul imi aduce toamna frunze de fag, mai ales dar si putine de stejar pe loc , pe care din obiceiul stramosesc le ar in primavara . Gustul este absolut delicios . Dar sa nu uitam relativismul cum ca : gusturile si culorile ... Si alte informatii pe care le vom mai discuta pe parcurs... __________________ Credinta dreapta este medicamentul cel mare si cel dintii al mintuirii !- Sf. Maxim Marturisitorul . Last edited by zaharia_2009; 27.03.2013 at 17:51:48. #24 27.03.2013, 17:57:13 N.Priceputu Senior Member Data înregistrării: 28.04.2011 Locaţie: Câmpulung Muscel Religia: Ortodox Mesaje: 2.142 gandacul de Colorado - combatut biologic N-am încercat personal, însă am citit că s-au făcut cercetări cu rezultate destul de bune în sensul ăsta, și anume cu ajutorul crăițelor galbene, cultivate printre tufele de cartofi. La fiecare patru rânduri de cartofi, unul de crăițe. Mult mai multe puteți afla aici. P.S. Auzisem despre soluția de urzici, nu știam însă cu ce rezultate se folosește. Cât despre zeama bordeleză (piatră vânătă cu var), este chiar acceptată în culturile bio, fiind aproape lipsită de toxicitate pentru om. __________________ Doamne, pe măsură ce cred şi Te iubesc Îmbătrânesc în lume şi întineresc în Tine. (V. Voiculescu - Ariciul) „Calea celui nebun este dreaptă în ochii lui, iar cel înțelept ascultă de sfat” (Pilde 12, 15) Last edited by N.Priceputu; 27.03.2013 at 18:01:32. #25 27.03.2013, 18:33:24 N.Priceputu Senior Member Data înregistrării: 28.04.2011 Locaţie: Câmpulung Muscel Religia: Ortodox Mesaje: 2.142 De fapt, la link-ul de mai sus sunt mai multe metode. Cea privitoare la crizanteme a făcut obiectul unei cercetări cu rezultate bune. Despre ea, aici. __________________ Doamne, pe măsură ce cred şi Te iubesc Îmbătrânesc în lume şi întineresc în Tine. (V. Voiculescu - Ariciul) „Calea celui nebun este dreaptă în ochii lui, iar cel înțelept ascultă de sfat” (Pilde 12, 15) #26 27.03.2013, 18:53:24 Miha-anca Senior Member Data înregistrării: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654 Multumim, frate Zaharia, ca ne-ai impartasit din experienta proprie. Acum, daca tot ne-ai spus despre acel institut din Suceava cu o banca de seminte de legume , fructe, etc te rugam sa ne dai si o adresa pe internet pentru a-l depista. Nu am inteles unde ai facut testarea solului. Intr-adevar este esential sa stii ce fel de sol ai si ce ai de facut pentru a-l imbunatati. Pe TVR1 la "Viata satului" a vazut o reclama cu un ingrasamant natural, un fel de roca, pe care au sfaramat-o si care da productii f bune la legume. A incercat cineva acel ingrasamant? __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. – Parintele Serafim Rose Şi in cartea veciniciei scrie Că ţări şi neamuri vor pieri Iar scumpa noastră Românie Etern, etern va inflori. #27 27.03.2013, 19:14:05 Miha-anca Senior Member Citat: Data înregistrării: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654 În prealabil postat de N.Priceputu N-am încercat personal, însă am citit că s-au făcut cercetări cu rezultate destul de bune în sensul ăsta, și anume cu ajutorul crăițelor galbene, cultivate printre tufele de cartofi. La fiecare patru rânduri de cartofi, unul de crăițe. Mult mai multe puteți afla aici. P.S. Auzisem despre soluția de urzici, nu știam însă cu ce rezultate se folosește. Cât despre zeama bordeleză (piatră vânătă cu var), este chiar acceptată în culturile bio, fiind aproape lipsită de toxicitate pentru om. Craitele galbene au un miros f puternic; probabil ca acest miros ii indeparteaza pe gandaci. Straturile de legume pot primi o terminatie frumoasa cu un rand de craite. Ele se cultiva f usor si tin pana toamna. Daca adunati florile vestejite, aveti multime de seminte, care cresc fara probleme; deci nu costa nimic, doar sa le puneti in pamant. Solutia de urzici ajunge sa miroasa f rau dupa o vreme. Vecina mea de gradina le tine in apa vreme destul de indelungata, iar cand imprastie apa pe teren se asigura ca nu sunt alti vecini prin preajma... Este un ingrasamant natural f bune. Intr-o carte romaneasca am citit ca se poate fierbe urzica... ceea ce ar scurta mult timpul pana la folosirea ingrasamantului. Am citi ca urzicile trebuie sa aiba si ele dreptul de a creste intr-o gradina, mai ales ca este planta medicinala si pentru ca folosesc si ca ingrasamant. Deci nu le indepartati pe toate din gradina, caci au si ele rostul lor. Dupa cum scria mai sus, napii/topinamburul creste impreuna cu urzicile. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. – Parintele Serafim Rose Şi in cartea veciniciei scrie Că ţări şi neamuri vor pieri Iar scumpa noastră Românie Etern, etern va inflori. #28 27.03.2013, 19:23:20 N.Priceputu Senior Member Data înregistrării: 28.04.2011 Locaţie: Câmpulung Muscel Religia: Ortodox Mesaje: 2.142 Citat: În prealabil postat de Miha-anca Pe TVR1 la "Viata satului" a vazut o reclama cu un ingrasamant natural, un fel de roca, pe care au sfaramat-o si care da productii f bune la legume. A incercat cineva acel ingrasamant? E vorba de dolomită, o rocă moale, calcaroasă mi se pare, pe care mulți au început s-o comercializeze. Sunt cam circumspect din cauză că modul în care a fost prezentată mi-a părut cam exagerat. Iar prețul de 5 lei/kg (la o rapidă căutare pe net) îmi pare foarte mare, având în vedere că intră 2-300 kg la hectar. __________________ Doamne, pe măsură ce cred şi Te iubesc Îmbătrânesc în lume şi întineresc în Tine. (V. Voiculescu - Ariciul) „Calea celui nebun este dreaptă în ochii lui, iar cel înțelept ascultă de sfat” (Pilde 12, 15) #29 27.03.2013, 19:55:41 heaven Senior Member Data înregistrării: 23.11.2008 Locaţie: Brasov Religia: Ortodox Mesaje: 2.319 Am si eu o intrebare la colegii de forum: acum doua saptamani am tuns vita de vie (aproape toata,a mai ramas un sfert din ea ce trebuie taiata),la fel am procedat si cu trandafirii si zmeura.Sunt un pic ingrijorata ca a venit brusc frigul si zapada...credeti ca le poate dauna?Multumesc frumos! __________________ Sa invatam de la ingerul nostru pazitor...http://www.youtube.com/watch? v=pG52f...&feature=share #30 27.03.2013, 20:08:39 N.Priceputu Senior Member Data înregistrării: 28.04.2011 Locaţie: Câmpulung Muscel Religia: Ortodox Mesaje: 2.142 Zăpada nu. Să sperăm că nu dă și ger. __________________ Doamne, pe măsură ce cred şi Te iubesc Îmbătrânesc în lume şi întineresc în Tine. (V. Voiculescu - Ariciul) „Calea celui nebun este dreaptă în ochii lui, iar cel înțelept ascultă de sfat” (Pilde 12, 15) heaven Senior Member Data înregistrării: 23.11.2008 Locaţie: Brasov Religia: Ortodox Mesaje: 2.319 Citat: În prealabil postat de N.Priceputu Zăpada nu. Să sperăm că nu dă și ger. Multmesc frumos!Sa dea Domnul sa se incalzeasca repede...dealtfel,nu stiu cat este de real,dar duminica s-au anuntat temperaturi de pana la 20 de grade.Dar tot am emotii din cauza zilelor cand a fost frig... __________________ Sa invatam de la ingerul nostru pazitor...http://www.youtube.com/watch? v=pG52f...&feature=share #32 27.03.2013, 21:27:52 aanrra Member Data înregistrării: 26.12.2010 Locaţie: Bucuresti Religia: Ortodox Mesaje: 54 Citat: În prealabil postat de heaven Am si eu o intrebare la colegii de forum: acum doua saptamani am tuns vita de vie (aproape toata,a mai ramas un sfert din ea ce trebuie taiata),la fel am procedat si cu trandafirii si zmeura.Sunt un pic ingrijorata ca a venit brusc frigul si zapada...credeti ca le poate dauna?Multumesc frumos! Via nu pateste nimic pana pe la -10gr,la zmeura nu ma pricep....si trandafiri am in jur de 100 .Trandafirii ii curatam la sfarsitul lunii februarie ,acum cu tot frigul si zapada care a fost si mai este au intrat in vegetatie si majoritatea au frunzulite. @Zaharia,multumesc pentru informatii!Le prefer de la cineva care face agricultura din placere,si nu de la cineva care face...neavand ce sa faca.Acum,na,de incercat am incercat si eu ,si mai exotice si mai putin,si m-am ales cu...incercatul.Andive(??) a incercat cineva??Am incercat fenicul si m-am ales cu un fel de marar ciudat de cca 2m dar fara sa lucrezela partea bulboasa,a crescuuut si tot a crescut,si cam asta a fost. @Yasmina,multumesc!Am incercat,parca au ametit,parca au intrat in sevraj ,si-n final siau revenit,uf,uf. #33 27.03.2013, 22:16:01 aanrra Member Data înregistrării: 26.12.2010 Locaţie: Bucuresti Religia: Ortodox Mesaje: 54 Am pus in album poze cu putina mea experienta in ale gradinaritului...dar sunt dornica de a invata... #34 27.03.2013, 22:24:55 mirela.t Senior Member Data înregistrării: 06.04.2011 Locaţie: usa / oca Religia: Ortodox Mesaje: 1.803 Citat: În prealabil postat de zaharia_2009 Din postarile lui anterioare stiu ca "Ombun", sau cum isi mai spune acum, are gradina si cultiva tot felul de legume/zarzavaturi/fructe. Dar nu a mai intrat de mult pe forum. De la el am mai putea obtine si alte informatii folositoare ... ca si de la altii, desigur ! Asadar, cel putin pt. unii , este benefic un astfel de thread ! Si eu astept poate Mosh-Neagu (alias "Omu Bun") revine pe forum si ne impartaseste din experienta lui inclusiv pe acest thread foarte interesant. Eu n-am gradina la tara, si in ultima vreme nici plantelor din casa nu le merge prea bine, am avut un bonsai si s-a uscat de tot pana a murit. Mai am o feriga mica si nici aceea nu-i prea verde, nu stiu de ce. Si inca o planta ceva mai mare, cu frunze late, care insa acum se pare ca sunt foarte atractive pentru pisicuta mea, care le cam rontaie atunci cand nu o vad. __________________ An Orthodox Workshop : http://www.youtube.com/watch?v=5diug3tKEQQ #35 27.03.2013, 22:27:21 mirela.t Senior Member Data înregistrării: 06.04.2011 Locaţie: usa / oca Religia: Ortodox Mesaje: 1.803 Citat: În prealabil postat de aanrra Am pus in album poze cu putina mea experienta in ale gradinaritului...dar sunt dornica de a invata... Foarte frumoasa salata din gradina. Aici la noi una bucata se vinde cu 3 dolari, deci ati putea face bani frumosi cu ea! :) __________________ An Orthodox Workshop : http://www.youtube.com/watch?v=5diug3tKEQQ #36 28.03.2013, 00:08:08 Miha-anca Senior Member Citat: În prealabil postat de aanrra Via nu pateste nimic pana pe la -10gr,la zmeura nu ma pricep....si trandafiri am in jur de 100 .Trandafirii ii curatam la sfarsitul lunii februarie ,acum cu tot frigul si zapada care a fost si mai este au intrat in vegetatie si majoritatea au frunzulite. @Zaharia,multumesc pentru informatii!Le prefer de la cineva care face agricultura din placere,si nu de la cineva care face...neavand ce sa faca.Acum,na,de incercat am incercat si eu ,si mai exotice si mai putin,si m-am ales cu...incercatul.Andive(??) a incercat cineva??Am incercat fenicul si m-am ales cu un fel de marar ciudat de cca 2m dar fara sa lucrezela partea bulboasa,a crescuuut si tot a crescut,si cam asta a fost. @Yasmina,multumesc!Am incercat,parca au ametit,parca au intrat in sevraj ,si-n final si-au revenit,uf,uf. A propos de trandafiri: care sunt trandafirii de dulceata? Andivele: Insamantarea se face la sfarsitul lunii mai, ca la orice salata. Dupa aceea se lasa plantele sa creasca, cu distanta intre ele de cca. 15 cm, pentru a avea suficient loc ca sa faca frunze multe. Cu cat are mai multe frunze, cu atat mai bun rezultatul final. Dar ceea ce ne interseaza pe noi sunt radacinile. Radacinile se scot din pamant dupa cateva nopti de ger, prin luna noiembrie. Plantele se pun intr-o magazie timp de 14 zile, inainte de a le taia frunzele verzi cam la 2 cm desupra radacinii. Apoi radacinile se planteaza intr-o galeata cu pamant amestecat cu nisip umed sau in pamant de sera. Se uda putin si se acopera cu o alta galeata sau cu un sac, ca sa fie la intuneric. Apoi se aseaza intr-un oc unde sunt 10 grade C, timp de o saptamana, dupa care suporta si temperaturi de 18 grade si chiar mai mult. Trebuie sa ne uitam din cand in cand sub punga, ca sa vedem cum merge treaba si udam putin. Dupa 3 saptamani se pot recolta andive de o calitate superiora celor de cumparat. Andivele se taie cu f putin timp inainte de a se pune pe masa. Chiar si numai o ora la lumina le face sa devina amarui. Succes! andivele necesita ceva munca, dar ne bucura cu gustul lor fin tocmai de Craciun. __________________ Data înregistrării: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654 Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. – Parintele Serafim Rose Şi in cartea veciniciei scrie Că ţări şi neamuri vor pieri Iar scumpa noastră Românie Etern, etern va inflori. #37 28.03.2013, 00:34:44 Miha-anca Senior Member Citat: În prealabil postat de mirela.t Si eu astept poate Mosh-Neagu (alias "Omu Bun") revine pe forum si ne impartaseste din experienta lui inclusiv pe acest thread foarte interesant. Eu n-am gradina la tara, si in ultima vreme nici plantelor din casa nu le merge prea bine, am avut un bonsai si s-a uscat de tot pana a murit. Mai am o feriga mica si nici aceea nu-i prea verde, nu stiu de ce. Si inca o planta ceva mai mare, cu frunze late, care insa acum se pare ca sunt foarte atractive pentru pisicuta mea, care le cam rontaie atunci cand nu o vad. Se spune despre bonzai ca este o planta "geloasa" si nu suporta alte plante un jurul sau. Ii trebuie apa. Feriga are nevoie de lumina, dar nu de soare. Odata pe saptamana afunda tot ghiveciul intr-o galeata cu apa, pana se umple pamanatul de apa. Apoi o saptamana nu ii mai faci nimic. Poti pune putin ingrasamant lichid in apa; si dragoste, caci plantele simt dragostea noastra. Ai putea sa-ti iei orhidee. Nu vei avea bataie de cap. Le trebuie doar apa si putin ingrasamant lichid. In ceea ce o priveste pe pisicuta ta: in general animalele, cand au o jena la stomac mananca iarba. Exista o iarba speciala pentru pisici. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. – Parintele Serafim Rose Şi in cartea veciniciei scrie Că ţări şi neamuri vor pieri Iar scumpa noastră Românie Etern, etern va inflori. Data înregistrării: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654 #38 28.03.2013, 00:36:04 Miha-anca Senior Member Citat: În prealabil postat de mirela.t Si eu astept poate Mosh-Neagu (alias "Omu Bun") revine pe forum ... Revine dupa Pasti. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. – Parintele Serafim Rose Şi in cartea veciniciei scrie Că ţări şi neamuri vor pieri Iar scumpa noastră Românie Etern, etern va inflori. #39 28.03.2013, 00:51:34 mirela.t Senior Member Data înregistrării: 06.04.2011 Locaţie: usa / oca Religia: Ortodox Mesaje: 1.803 Data înregistrării: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654 Citat: În prealabil postat de Miha-anca Se spune despre bonzai ca este o planta "geloasa" si nu suporta alte plante un jurul sau. Ii trebuie apa. Feriga are nevoie de lumina, dar nu de soare. Odata pe saptamana afunda tot ghiveciul intr-o galeata cu apa, pana se umple pamanatul de apa. Apoi o saptamana nu ii mai faci nimic. Poti pune putin ingrasamant lichid in apa; si dragoste, caci plantele simt dragostea noastra. Ai putea sa-ti iei orhidee. Nu vei avea bataie de cap. Le trebuie doar apa si putin ingrasamant lichid. In ceea ce o priveste pe pisicuta ta: in general animalele, cand au o jena la stomac mananca iarba. Exista o iarba speciala pentru pisici. Multumesc de sfaturi, Anca. Am sa incerc poate imi imbunatatesc si eu mica gradinita de acasa. :) __________________ An Orthodox Workshop : http://www.youtube.com/watch?v=5diug3tKEQQ #40 28.03.2013, 03:18:31 Miha-anca Senior Member Data înregistrării: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654 Gandacii de Colorado Nu am gandaci de colorado, dar citind pe forumul gradinarilor am gasit urmatorul raspuns, care sper sa inspire pe mai multa lume: "De “colorazi” se poate scapa si astfel (pe langa alte metode): intr-un borcan de 800ml se culeg colorazi maturi pe care -i arunci intr-o caldare de 10 litri, plina pe 3/4 cu apa, pui un capac cu o greutate pe el, si lasi asa, pana dau coltu’ narozii de gandaci (usor sadic, stiu, scuzee)mai bine zis pana cad la fundul vasului , asta insemnand cam dupa o saptamana. Se obtine o otrava foarte concentrata, asa ca , in momentul utilizarii va trebui diluata. Acum, proportia o veti hotara singuri in functie de soiul cartofilor, asa ca se va lua 1, 2 sau 3 pahare la litru de apa. Atentie, solutia arde planta, asa ca incercati pe o singura planta si apoi, dupa ce vedeti efectul continuati cu restul. Alt mod: semanati pe perimetrul lotului de cartofi mustar, sau tagetes (nu numai ca e frumos, dar va scapa si de nematozi), fasole, calendula, calomfir, sfecla sau usturoi. Sau: stropiti cu infuzie de ardei iute: 10-20 bucati ardei iuti se oparesc cu apa fiarta si se lasa la infuzat 12-24 ore. Apoi diluam cu apa, adaugam sapun (40gr la 10 litri)sau sapun lichid, asta ca sa adere mai bine de frunza Sau: 1 lingurita de Ferry pentru vase, da-da, la 1,5 l apa si stropiti plantele mai ales sub frunze (de jos in sus) Cel mai simplu este sa folositi cenusa, cat mai multa cenusa, ar fi bine chiar incepand din toamna-iarna, sa pudrati locul ales cu cat mai multa cenusa, nu numai ca e o hrana minunata pentru aproape orice plante (mai putin pentru cele care prefera pamantul acid)dar este si un fitosanitar redutabil." http://hobbygradina.ro/2011/01/22/ze...%99i-folosire/ Aratura de toamna sa fie adanca, pentru ca pasarile sa aiba acces la ganganii, ca sa le manance, curatind in felul acesta pamantul. In mod normal nu ar trebui sa fie daunatori in pamant, daca se folosesc cartofi sanatosi, daca se pune suficient gunoi de grajd sau compost, si daca se rotesc culturile dupa un ciclu de 4 ani. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. – Parintele Serafim Rose Miha-anca Senior Member Citat: În prealabil postat de aanrra Problema mea sunt limaxii(melci fara chochilie)deoarece gradina este in apropierea terenului cu iarba...am incercat tot ce am auzit,dar ei sunt prezenti in fiecare dimineata.Poate-mi veniti in ajutor cu ceva ce nu am folosit,inca. Melcilor fara cochilie le place berea. Se prind punandu-le o farfurioara cu bere. Sau farfurioare cu lapte si apa. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. – Parintele Serafim Rose Şi in cartea veciniciei scrie Că ţări şi neamuri vor pieri Iar scumpa noastră Românie Etern, etern va inflori. #42 28.03.2013, 03:54:50 zaharia_2009 Senior Member Data înregistrării: 05.07.2009 Locaţie: Romania Religia: Ortodox Mesaje: 2.129 Data înregistrării: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654 Nu sunt suparat pe sora "aanrra" pt. faza cu "culturile bio" doar ca i-am raspuns , cred eu , in acelasi mod pt. a nu fi sigura ca doar pe Mont Blanc si pe Everest mai poti face culturi bio. Si o rog ca nici ea sa nu se supere pe mine ! Cunosc si eu bine teoria care spune ca pinza freatica este poluata pina la adincimea de 200 de metrii dar este conditionata si pe altitudine. Fintina mea are 13 m. adincime pe 1 m diametru si nu am reusit sa o golesc complet niciodata folosind o pompa electrica de 2 mc/h (adevarat este insa ca nici nu am avut rabdare sa stau 2-3-4 ore pe linga ea pina s-ar goli),iar altitudinea satului este de 912 m. Apa este putin cam calcica (adica dura) dar asta nu ma incurca decit la intretinerea vaselor de bucatarie . Oricum, obisnuiesc ca o data pe an sa aplic procedeul batrinesc de a fierbe toate vasele (inafara de cele din teflon)intr-un tuci de 50 de litrii cu cenusa si soda de rufe . De asemenea, stiu despre imprastierea atmosferica a poluantilor industriali favorizati de curentii atmosferici si de ploile acide...s.a.m.d. In mod evident nu pot baga mina in foc ca fac culturi absolut bio , dar nici nu sunt buhai de indoiala . Totusi in lumea noastra numai existenta lui Dumnezeu este lucru sigur, restul... Dar ajunge cu observatiile si speculatiile . Intentiile noastre sunt altele. Apa de urzici (nu putem detalia toate subiectele pt. ca nu avem atitea foi in thread !)o fac cu urzici batrine , care au peste 40 centimetrii inaltime (de mincat, maninc pina atunci) si intr-adevar miroase tare rau , dar este bunicica , imi foloseste . Banca de gene din Suceava se gaseste la : genebank@suceava.astral.ro . Eu am incercat sa intru chiar acum si imi da eroare , nu stiu de ce , dar daca nu merge astfel puteti scrie la emailul : dana_constantinovici@yahoo.com care este un doctor biolog din institut si care a facu o prezentare a institutului cred ca acum 4-5 ani in revista "Formula As" si puteti cere adresa site-ului oficial al bancii sau in ultima instanta intrati pe Google si introduceti "banca de gene Suceava" si probabil ca merge . Eu am primit de la ei o lista , un catalog cu disponibilul lor in seminte, si mi-am ales rosii, morcov, telina , fasole , patrunjel, ardei gras, salata verde ... si parca atit. Am primit semintele de care am fost f. multumit . Despre determinarea tipului de sol (pt. cei care chiar sunt interesati) stiu ca tatal meu a mers in capitala de judet cu 6-7 probe la un Agrosem sau ceva de genul acesta si i-a facut analiza . Dar si despre acest lucru cred ca tot Google poate indruma bine . Eu am apelat la asta deoarece multi ani aveam tot felul de productii si de calitati de ma tot necajeam toamna de toamna . Si atunci am incercat sa elimin toate lucrurile care imi puteau periclita recolta . Si a fost mai intii solul, apoi semintele si rasadurile , apoi adincimea araturii, modul de folosire a gunoiului de grajd (desi sunt in zona sa zic de munte , unde se presupune ca sunt vaci , acest balegar se gaseste din ce in ce mai greu) , apoi rotirea tipurilor de culturi pe suprafata generala a gradinii, apoi timpul si modul de plivire, copilire, depozitarea pe timpul iernii , etc , mergind chiar pina la sfestirea casei si a intregii gospodarii de 2-3 ori pe an (inca nu am incercat de ziua Sf. Trifon) sau alte momente legate de curatia trupeasca si practica crestina (la insamintarea rasadurilor tinem cont de curatia trupeasca pt. ca asa dorim noi, daruim primele legume unui nevoias mai inainte sa mincam noi, s.a.m.d., gesturi simple , pe care dorim sa le implinim ca o masura a bunei rinduieli si poate ca si a unei drepte socoteli) . La inceput faceam lucrurile cum ni se pareau noua (familiei mele)ca sunt mai bine dar rezultatele slabe ne-au condus catre alte rinduieli si rigori si incet-incet am indreptat mult lucrurile . Acum pot spune ca muncim cu mai mult spor , dar au trecut niste ani pina am inteles ca orice ai face in viata trebuie facut ca pt. Dumnezeu ... desi, nici pe departe, nici acum, nu le implinesc pe toate astfel ! Ma repet , mie imi place discutia si poate astfel ne folosim unii de altii si in acest domeniu . Bine ar fi . __________________ Credinta dreapta este medicamentul cel mare si cel dintii al mintuirii !- Sf. Maxim Marturisitorul . Last edited by zaharia_2009; 28.03.2013 at 04:30:31. #43 28.03.2013, 07:19:39 heaven Senior Member Data înregistrării: 23.11.2008 Locaţie: Brasov Religia: Ortodox Mesaje: 2.319 Citat: În prealabil postat de aanrra Via nu pateste nimic pana pe la -10gr,la zmeura nu ma pricep....si trandafiri am in jur de 100 .Trandafirii ii curatam la sfarsitul lunii februarie ,acum cu tot frigul si zapada care a fost si mai este au intrat in vegetatie si majoritatea au frunzulite. Iti multumesc frumos,Aanrra!Si eu sper sa nu se fi intamplat nimic.Cel mai probabil voi vedea peste cateva luni cum vor evolua lucrurile. Mai am o intrebare pentru cei care sunt din Brasov: cunoasteti pe cineva de incredere care se pricepe la gradina si ar fi dispus (contra cost,evident!) sa dea o mana de ajutor? Eu sunt destul de mult timp plecata si ocupata cu studiile pe care le fac,iar la o gradina e de munca (cine o are stie) si sunt lucruri la care nu prea ma descurc cum ar fi tunsul copacilor,sapatul. Multumesc! __________________ Sa invatam de la ingerul nostru pazitor...http://www.youtube.com/watch? v=pG52f...&feature=share Last edited by heaven; 28.03.2013 at 07:22:37. #44 28.03.2013, 07:43:40 Yasmina Senior Member Data înregistrării: 17.06.2010 Locaţie: by the ocean Religia: Ortodox Mesaje: 3.005 Citat: În prealabil postat de mirela.t Si eu astept poate Mosh-Neagu (alias "Omu Bun") revine pe forum si ne impartaseste din experienta lui inclusiv pe acest thread foarte interesant. Eu n-am gradina la tara, si in ultima vreme nici plantelor din casa nu le merge prea bine, am avut un bonsai si s-a uscat de tot pana a murit. Mai am o feriga mica si nici aceea nu-i prea verde, nu stiu de ce. Si inca o planta ceva mai mare, cu frunze late, care insa acum se pare ca sunt foarte atractive pentru pisicuta mea, care le cam rontaie atunci cand nu o vad. Bonsaiul are nevoie de mare grija... Lumina indirecta,fara curenti de aer,fara aer uscat de la aerul conditionat,udat chiar si la 3 zile,tuns sau copilit des(ciupitul terminal al ramurii). Este important sa stii din ce specie de arbore este bonsaiul facut...era ficus?era prun chinezesc?era azalea?era cires?poate corcodus sau zarzar?sau brad?!!!? Fiecare se ingrijesc in mare parte la fel,insa au nevoie de particularitatile specie lor.Dar in majoritatea cazurilor se usuca deoarece nu sunt udati des. Apoi cand iei acasa o planta de la florarie trebuie sa-o dezradacinezi si sa-i schimbi mediul imediat.Ei nu vand plante cu mediul ideal ci standard. Din cate stiu,bonsaii au nevoie de un substrat format din pamant de padure,cu Frunze maruntite si muschi deasupra iar la baza ghiveciului nisip sau pietris,pt ca apa sa se scurga toata,sa nu stagneze. Am avut si eu bonsai,insa se usuca de fiecare data cand plec mai multe zile din oras.Ceea ce confirma faptul ca trebuiesc udati des. Poate data viitoare am sa incerc sa iau bonsaiul in vacanta :) Cu ferigile este mai simplu,si ele au nevoie sa fie udate des si chiar spreiate cu apa pe Frunze,mai ales daca in casa aerul conditionat face legea. Un tratament deosebit pt ferigile de apartament este dusul(si a altor genuri de plante). Poti sa-mi trimiti poze cu plantele tale pe email,sa vad despre ce este vb! __________________ We Shall come to set the dolphins free, We Shall wash the darkened bloodred sea, Our songs will echo over the mountains and seas, The eternity will begin once again in Peace! http://www.youtube.com/watch?v=4MdwDng0i2c http://www.youtube.com/watch?v=p-Uxqt1Hai4 #45 28.03.2013, 08:25:56 Yasmina Senior Member Data înregistrării: 17.06.2010 Locaţie: by the ocean Religia: Ortodox Mesaje: 3.005 Citat: În prealabil postat de heaven Iti multumesc frumos,Aanrra!Si eu sper sa nu se fi intamplat nimic.Cel mai probabil voi vedea peste cateva luni cum vor evolua lucrurile. Mai am o intrebare pentru cei care sunt din Brasov: cunoasteti pe cineva de incredere care se pricepe la gradina si ar fi dispus (contra cost,evident!) sa dea o mana de ajutor? Eu sunt destul de mult timp plecata si ocupata cu studiile pe care le fac,iar la o gradina e de munca (cine o are stie) si sunt lucruri la care nu prea ma descurc cum ar fi tunsul copacilor,sapatul. Multumesc! Unii zic ca ideal este sa tunzi trandafirii in noiembrie,altii ca in primavara,acum vei avea si tu ocazia sa observi cum a fost anul acesta iar anul viitor ii poti taia in noiembrie ca sa faci o diferenta. Oricum,stiu ca strabunicul meu ii taia prin noiembrie si apoi ii acoperea pt iarna,intai cu pamant si apoi cu Frunze,iar pt altii mai sensibili punea si celofan deasupra. Vita de vie,bunicul meu o taia pe la sfarsitul lui Februarie iar zmeura o taia tot toamna,dupa rod.La fel,acoperita cu musuroaie de frunze pt iarna! __________________ We Shall come to set the dolphins free, We Shall wash the darkened bloodred sea, Our songs will echo over the mountains and seas, The eternity will begin once again in Peace! http://www.youtube.com/watch?v=4MdwDng0i2c http://www.youtube.com/watch?v=p-Uxqt1Hai4 #46 28.03.2013, 08:30:27 Yasmina Senior Member Data înregistrării: 17.06.2010 Locaţie: by the ocean Religia: Ortodox Mesaje: 3.005 Citat: În prealabil postat de heaven Am si eu o intrebare la colegii de forum: acum doua saptamani am tuns vita de vie (aproape toata,a mai ramas un sfert din ea ce trebuie taiata),la fel am procedat si cu trandafirii si zmeura.Sunt un pic ingrijorata ca a venit brusc frigul si zapada...credeti ca le poate dauna?Multumesc frumos! Lucrarile la gradina incep atunci cand Forsythia a inflorit(arbustul ala cu flori galbene,care infloreste primul primavara). __________________ We Shall come to set the dolphins free, We Shall wash the darkened bloodred sea, Our songs will echo over the mountains and seas, The eternity will begin once again in Peace! http://www.youtube.com/watch?v=4MdwDng0i2c http://www.youtube.com/watch?v=p-Uxqt1Hai4 #47 28.03.2013, 08:32:45 N.Priceputu Senior Member Data înregistrării: 28.04.2011 Locaţie: Câmpulung Muscel Religia: Ortodox Mesaje: 2.142 Pentru arbuști recomandat este să se taie în primăvară, după trecerea gerurilor, cel puțin în zonele mai reci. Dacă îi tai toamna riști să-ți înghețe lăstarii tăiați și încă plini de sevă. La pomi se recomandă tăierea toamna după căderea naturală a fructelor, pentru că atunci încep să se formeze mugurii pentru anul următor, și aceștia vor fi mai mult stimulați dacă se îndepărtează din timp „concurenții”. __________________ Doamne, pe măsură ce cred şi Te iubesc Îmbătrânesc în lume şi întineresc în Tine. (V. Voiculescu - Ariciul) „Calea celui nebun este dreaptă în ochii lui, iar cel înțelept ascultă de sfat” (Pilde 12, 15) #48 28.03.2013, 08:54:52 N.Priceputu Senior Member Data înregistrării: 28.04.2011 Locaţie: Câmpulung Muscel Religia: Ortodox Mesaje: 2.142 Citat: În prealabil postat de aanrra Problema mea sunt limaxii(melci fara chochilie)deoarece gradina este in apropierea terenului cu iarba...am incercat tot ce am auzit,dar ei sunt prezenti in fiecare dimineata.Poate-mi veniti in ajutor cu ceva ce nu am folosit,inca. Pe lângă soluția cu melcul de livadă, care la mine a avut rezultate bune, înlăturând complet limacșii, mi-am amintit de încă una: binefăcătorul var. Se presară pe pământ, în zonele unde știm că sunt limacși, var, de preferință nestins. Însă dă rezultate și cel stins. Nu se vor mai putea târî pe suprafețele respective. __________________ Doamne, pe măsură ce cred şi Te iubesc Îmbătrânesc în lume şi întineresc în Tine. (V. Voiculescu - Ariciul) „Calea celui nebun este dreaptă în ochii lui, iar cel înțelept ascultă de sfat” (Pilde 12, 15) #49 28.03.2013, 09:25:55 Yasmina Senior Member Data înregistrării: 17.06.2010 Locaţie: by the ocean Religia: Ortodox Mesaje: 3.005 Zatul de cafea este metoda naturala de a ingrasa plantele iubitoare de aciditate:trandafirii,azaleele,ferigile,arbustul de afine,rosiile si morcovii. __________________ We Shall come to set the dolphins free, We Shall wash the darkened bloodred sea, Our songs will echo over the mountains and seas, The eternity will begin once again in Peace! http://www.youtube.com/watch?v=4MdwDng0i2c http://www.youtube.com/watch?v=p-Uxqt1Hai4 #50 28.03.2013, 14:08:08 aanrra Member Data înregistrării: 26.12.2010 Locaţie: Bucuresti Religia: Ortodox Mesaje: 54 Citat: În prealabil postat de zaharia_2009 Nu sunt suparat pe sora "aanrra" pt. faza cu "culturile bio" doar ca i-am raspuns , cred eu , in acelasi mod pt. a nu fi sigura ca doar pe Mont Blanc si pe Everest mai poti face culturi bio. Si o rog ca nici ea sa nu se supere pe mine ! Cunosc si eu bine teoria care spune ca pinza freatica este poluata pina la adincimea de 200 de metrii dar este conditionata si pe altitudine. Fintina mea are 13 m. adincime pe 1 m diametru si nu am reusit sa o golesc complet niciodata folosind o pompa electrica de 2 mc/h (adevarat este insa ca nici nu am avut rabdare sa stau 2-3-4 ore pe linga ea pina s-ar goli),iar altitudinea satului este de 912 m. Apa este putin cam calcica (adica dura) dar asta nu ma incurca decit la intretinerea vaselor de bucatarie . Oricum, obisnuiesc ca o data pe an sa aplic procedeul batrinesc de a fierbe toate vasele (inafara de cele din teflon)intr-un tuci de 50 de litrii cu cenusa si soda de rufe . De asemenea, stiu despre imprastierea atmosferica a poluantilor industriali favorizati de curentii atmosferici si de ploile acide...s.a.m.d. In mod evident nu pot baga mina in foc ca fac culturi absolut bio , dar nici nu sunt buhai de indoiala . Totusi in lumea noastra numai existenta lui Dumnezeu este lucru sigur, restul... Dar ajunge cu observatiile si speculatiile . Intentiile noastre sunt altele. Apa de urzici (nu putem detalia toate subiectele pt. ca nu avem atitea foi in thread !)o fac cu urzici batrine , care au peste 40 centimetrii inaltime (de mincat, maninc pina atunci) si intr-adevar miroase tare rau , dar este bunicica , imi foloseste . Banca de gene din Suceava se gaseste la : genebank@suceava.astral.ro . Eu am incercat sa intru chiar acum si imi da eroare , nu stiu de ce , dar daca nu merge astfel puteti scrie la emailul : dana_constantinovici@yahoo.com care este un doctor biolog din institut si care a facu o prezentare a institutului cred ca acum 4-5 ani in revista "Formula As" si puteti cere adresa site-ului oficial al bancii sau in ultima instanta intrati pe Google si introduceti "banca de gene Suceava" si probabil ca merge . Eu am primit de la ei o lista , un catalog cu disponibilul lor in seminte, si mi-am ales rosii, morcov, telina , fasole , patrunjel, ardei gras, salata verde ... si parca atit. Am primit semintele de care am fost f. multumit . Despre determinarea tipului de sol (pt. cei care chiar sunt interesati) stiu ca tatal meu a mers in capitala de judet cu 6-7 probe la un Agrosem sau ceva de genul acesta si i-a facut analiza . Dar si despre acest lucru cred ca tot Google poate indruma bine . Eu am apelat la asta deoarece multi ani aveam tot felul de productii si de calitati de ma tot necajeam toamna de toamna . Si atunci am incercat sa elimin toate lucrurile care imi puteau periclita recolta . Si a fost mai intii solul, apoi semintele si rasadurile , apoi adincimea araturii, modul de folosire a gunoiului de grajd (desi sunt in zona sa zic de munte , unde se presupune ca sunt vaci , acest balegar se gaseste din ce in ce mai greu) , apoi rotirea tipurilor de culturi pe suprafata generala a gradinii, apoi timpul si modul de plivire, copilire, depozitarea pe timpul iernii , etc , mergind chiar pina la sfestirea casei si a intregii gospodarii de 2-3 ori pe an (inca nu am incercat de ziua Sf. Trifon) sau alte momente legate de curatia trupeasca si practica crestina (la insamintarea rasadurilor tinem cont de curatia trupeasca pt. ca asa dorim noi, daruim primele legume unui nevoias mai inainte sa mincam noi, s.a.m.d., gesturi simple , pe care dorim sa le implinim ca o masura a bunei rinduieli si poate ca si a unei drepte socoteli) . La inceput faceam lucrurile cum ni se pareau noua (familiei mele)ca sunt mai bine dar rezultatele slabe ne-au condus catre alte rinduieli si rigori si incet-incet am indreptat mult lucrurile . Acum pot spune ca muncim cu mai mult spor , dar au trecut niste ani pina am inteles ca orice ai face in viata trebuie facut ca pt. Dumnezeu ... desi, nici pe departe, nici acum, nu le implinesc pe toate astfel ! Ma repet , mie imi place discutia si poate astfel ne folosim unii de altii si in acest domeniu . Bine ar fi . @Multumesc,Zaharia!Admir ceea ce ai facut tu si familia ta in materie de gradinarit,in mare si la noi a fost cam la fel.Cu fiecare an am invatat mai multe si mai de folos.Si ma bucur ca suntem aici la discutii,altfel de discutii... aanrra Member Data înregistrării: 26.12.2010 Locaţie: Bucuresti Religia: Ortodox Mesaje: 54 @Miha-anca,prea complicat pentru mine toata povestea cu andivele. Mi-as dori sa invat din reusitele si nereusitele voastre experiente,cu siguranta nu au fost putine.Internet am si eu,copy-paste stiu sa dau,dar...cand iti intinde o mana aproapele,si te mangaie pe suflet cu un sfat,cu o vorba de bine,parca-i un pic mai altfel. #52 28.03.2013, 14:40:27 Miha-anca Senior Member Citat: În prealabil postat de Yasmina Bonsaiul are nevoie de mare grija... Data înregistrării: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654 Lumina indirecta,fara curenti de aer,fara aer uscat de la aerul conditionat,udat chiar si la 3 zile,tuns sau copilit des(ciupitul terminal al ramurii). Este important sa stii din ce specie de arbore este bonsaiul facut...era ficus?era prun chinezesc?era azalea?era cires?poate corcodus sau zarzar?sau brad?!!!? Yasmina, eu am un bonzai din ficus. Crengile se fac destul de lungi si nu mai seamana a bonzai, ci arata ca o tufa de ficus. L-am mai taiat, cum mi-am imaginat eu ca ar trebui facut acest lucru, dar tot nu am obtinut un rezultat multumitor. Cum se face ciupitul terminal, caci aici cred ca gresesc. Multumesc. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. – Parintele Serafim Rose Şi in cartea veciniciei scrie Că ţări şi neamuri vor pieri Iar scumpa noastră Românie Etern, etern va inflori. #53 28.03.2013, 14:43:20 Miha-anca Senior Member Citat: În prealabil postat de aanrra @Miha-anca,prea complicat pentru mine toata povestea cu andivele. Mi-as dori sa invat din reusitele si nereusitele voastre experiente,cu siguranta nu au fost putine.Internet am si eu,copy-paste stiu sa dau,dar...cand iti intinde o mana aproapele,si te mangaie pe suflet cu un sfat,cu o vorba de bine,parca-i un pic mai altfel. Da, e mai complicat, dar incercarea moarte n-are, se spune. Vara nu ai mare lucru de facut, in afara de a insamanta andivele; iar iarna nu mai ai in general, legat de gradinarit, chiar atatea de facut, asa ca timp ar fi... Intrebarea e de unde se face rost de samanata? Acum am inteles si eu de ce andivele cumparate sunt amare! __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. – Parintele Serafim Rose Şi in cartea veciniciei scrie Data înregistrării: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654 Că ţări şi neamuri vor pieri Iar scumpa noastră Românie Etern, etern va inflori. Last edited by Miha-anca; 28.03.2013 at 15:23:28. #54 28.03.2013, 15:13:56 aanrra Member Data înregistrării: 26.12.2010 Locaţie: Bucuresti Religia: Ortodox Mesaje: 54 Candva exista un triunghi magic,Dumnezeu,pamantul si omul.Legatura sfanta si in timp poate ,blestem.Taranul copilariei mele era sfios,tacut si cuminte,din zori pana seara,de acasa pana-n ogor,peste tot cu gandul la EL.Vorbea doar cu EL,nimic fara EL.O scrisoare venita din lume,de la cei plecati sa devina mai sus cu o treapta,era purtata-n buzunarul camasii,mai aproape de suflet,citita mereu,rupta pe alocuri ,Doamne ce greu!Da-le Doamne si lor de o paine,ai grija de ei si de ziua de maine!Taran sfios si vrednic al copilariei mele.Azi taranu-i facut hot,desi lui i s-a luat totul.Si tot azi nu-l mai cheama pe El,nu citeste scrisori,ci se imbratiseaza cu ai lui prin emoticoane si vorbeste ,si vorbeste...la telefoane! Maicuta mea are 90 de ani,a fost si mai este o taranca cuminte,harnica si cu masura,cu ochii la cer,cu gandul la EL...se roaga pentru noi,pentru voi si zice,,Da-ne Doamne cu masura,TU stii de nevoi!,, Dumnezeu iti da stiinta de a face,si tot EL te ajuta ca ceea ce cladesti sa dureze. #55 28.03.2013, 15:21:58 aanrra Member Data înregistrării: 26.12.2010 Locaţie: Bucuresti Religia: Ortodox Mesaje: 54 Citat: În prealabil postat de Miha-anca Da, e mai complicat, dar incercarea moarte n-are, se spune. Vara nu ai mare lucru de facut; iar iarna nu mai ai chiar atatea de facut, asa ca timp ar fi... Intrebarea e de unde se face rost de samanata? Acum am inteles si eu de ce andivele cumparate sunt amare! Pai...andivele sunt amare!Eu le consum in stare cruda cu un pic de sare si ulei de masline presat la rece.Cele mai bune sunt de culoare galbena,cand frunzele au culoare verde sunt prea batrane.Benefice pentru ficat si pancreas,la fel ca feniculul si anghinarea. #56 28.03.2013, 15:25:07 Miha-anca Senior Member Citat: În prealabil postat de aanrra Pai...andivele sunt amare!. Da, dar acum am inteles, ca ele nu trebuie sa fie amare. Ele se amarasc in contact cu lumina. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. – Parintele Serafim Rose Şi in cartea veciniciei scrie Că ţări şi neamuri vor pieri Iar scumpa noastră Românie Etern, etern va inflori. #57 28.03.2013, 18:35:40 zaharia_2009 Senior Member Data înregistrării: 05.07.2009 Locaţie: Romania Religia: Ortodox Mesaje: 2.129 Data înregistrării: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654 Am pornit aceste rinduri minat de finetea, de caldura si adevarul cuvintelor aanrraei, de dragostea ei fata de una din valorile eterne ale ei (batrinii ei)si ale neamului acesta, de pamintul acesta si de cultul lucrului bine facut in binecuvintarea Domnului . Dar citind toate postarile, ma bucur mult sa recunosc ca fiecare posteaza multe lucruri folositoare , raspunsuri si retete "noi", ajutor si mina frateasca intinsa celui care cauta . Celui care vrea sa se mintuiasca, intr-un cuvint . Ca cel ce vrea sa se mintuiasca , cu intrebarea sa calatoreasca , spunea gheronul Cleopa . Tuturor celor care seamana cu nadejde , ca si celror care culeg cu bucurie , pace si liniste binecuvintata, spor si belsug netagaduit ! __________________ Credinta dreapta este medicamentul cel mare si cel dintii al mintuirii !- Sf. Maxim Marturisitorul . #58 28.03.2013, 21:42:58 mirela.t Senior Member Data înregistrării: 06.04.2011 Locaţie: usa / oca Religia: Ortodox Mesaje: 1.803 Citat: În prealabil postat de Yasmina Bonsaiul are nevoie de mare grija... Lumina indirecta,fara curenti de aer,fara aer uscat de la aerul conditionat,udat chiar si la 3 zile,tuns sau copilit des(ciupitul terminal al ramurii). Este important sa stii din ce specie de arbore este bonsaiul facut...era ficus?era prun chinezesc?era azalea?era cires?poate corcodus sau zarzar?sau brad?!!!? Fiecare se ingrijesc in mare parte la fel,insa au nevoie de particularitatile specie lor.Dar in majoritatea cazurilor se usuca deoarece nu sunt udati des. Apoi cand iei acasa o planta de la florarie trebuie sa-o dezradacinezi si sa-i schimbi mediul imediat.Ei nu vand plante cu mediul ideal ci standard. Din cate stiu,bonsaii au nevoie de un substrat format din pamant de padure,cu Frunze maruntite si muschi deasupra iar la baza ghiveciului nisip sau pietris,pt ca apa sa se scurga toata,sa nu stagneze. Am avut si eu bonsai,insa se usuca de fiecare data cand plec mai multe zile din oras.Ceea ce confirma faptul ca trebuiesc udati des. Poate data viitoare am sa incerc sa iau bonsaiul in vacanta :) Cu ferigile este mai simplu,si ele au nevoie sa fie udate des si chiar spreiate cu apa pe Frunze,mai ales daca in casa aerul conditionat face legea. Un tratament deosebit pt ferigile de apartament este dusul(si a altor genuri de plante). Poti sa-mi trimiti poze cu plantele tale pe email,sa vad despre ce este vb! Multumesc frumos, Yasmina... ti-am trimis pozele pe mail! __________________ An Orthodox Workshop : http://www.youtube.com/watch?v=5diug3tKEQQ #59 28.03.2013, 22:33:05 Miha-anca Senior Member Data înregistrării: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654 Citat: În prealabil postat de Miha-anca Da, dar acum am inteles, ca ele nu trebuie sa fie amare. Ele se amarasc in contact cu lumina. Si inca un lucru incurajator in ceea ce priveste andivele: planta nu se arunca dupa prima recoltare deoarece o luna mai tarziu mai inca o recolta. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. – Parintele Serafim Rose Şi in cartea veciniciei scrie Că ţări şi neamuri vor pieri Iar scumpa noastră Românie Etern, etern va inflori. #60 28.03.2013, 23:25:44 Miha-anca Senior Member Data înregistrării: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654 Feniculul comun se numara printre condimente. Exista si Feniculul dulce sau florentin, de la care se mananca radacina si crengile. Necesita un pamant afanat, cu mult gunoi de graj. Insamantarea se face toaman tarziu, sau primavara timpuriu. Nu are nevoie de prea multa ingrijire. Plantele se raresc, pastrand o distanta de 15 cm intre ele si se uda cand e necesar. Se merita a pune putin pamant peste capatani, ca plantele sa poata mentine umezeala. Se recolteaza cand capatanile ajung de cca 5 cm; in schimb crengutele trebuie culese cat mai sunt fragede. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. – Parintele Serafim Rose Data înregistrării: 17.06.2010 Locaţie: by the ocean Religia: Ortodox Mesaje: 3.005 Yasmina Senior Member Astazi am fost la gradina,am presarat zat de cafea,ace de pin si coji de banana deasupra solului caci in zilele urmatoare urmeaza sa sapam si sa plantam rosiile ,ardeii si vinetele pe care le-am cumparat azi. Am semanat si salata,dovlecei si niste ardei iuti acum 2 saptamani care vad ca au rasarit. Ierburile sunt tare frumoase si mari : patrunjel,salvie,rosmarin,cimbru.Le-am semanat anul trecut si s-au pastrat verzi si peste iarna(care iarna?). Cum imi este felul umbland pe internet pe tot felul de blogguri de gradinarit,am dat peste o doamna draguta din Brasov,cu care m-am sfatuit si m-am facut si cu un mic cadou de seminte de rosii,gogosari si ardei kapia din Romania. Trebuie sa le seman urgent.Domnul stie daca vom apuca sa mancam din ele caci anul trecut florile si roadele rasadurilor au fost mancate de nu stiu ce...Limaxi,veverite sau caprioare? In timp,ce udam am observant mergand agale un gandac foarte mare,care mergea foarte ganditor cu capul in pamant.Dupa ce am tras tipatul de rigoare,m-am dus mai aproape sal observ. Era frumos,negru si lucios parca dintr-un material pretios.Cauta apa. I-am turnat din furtun o baltoaca din care a sorbit vreo 10 minute,apoi s-a dus in drumul lui tot cu capul in pamant :) Este acesta:Darkling Beetle (Coelocnemis californicus) Attached Images coel-cal.jpg (22,7 KB, 1 views) __________________ We Shall come to set the dolphins free, We Shall wash the darkened bloodred sea, Our songs will echo over the mountains and seas, The eternity will begin once again in Peace! http://www.youtube.com/watch?v=4MdwDng0i2c http://www.youtube.com/watch?v=p-Uxqt1Hai4 Last edited by Yasmina; 29.03.2013 at 09:48:40. #62 29.03.2013, 09:08:51 anita Senior Member Citat: În prealabil postat de Miha-anca Feniculul comun se numara printre condimente. Exista si Feniculul dulce sau florentin, de la care se mananca radacina si crengile. Data înregistrării: 28.06.2007 Religia: Ortodox Mesaje: 2.237 Necesita un pamant afanat, cu mult gunoi de graj. Insamantarea se face toaman tarziu, sau primavara timpuriu. Nu are nevoie de prea multa ingrijire. Plantele se raresc, pastrand o distanta de 15 cm intre ele si se uda cand e necesar. Se merita a pune putin pamant peste capatani, ca plantele sa poata mentine umezeala. Se recolteaza cand capatanile ajung de cca 5 cm; in schimb crengutele trebuie culese cat mai sunt fragede. Doamne ajuta ! Am vazut la supermarket fenicul ,cum se consuma ? De asemeni am vazut ghimbir ,eu credeam ca este nap La fel ,se face salata ,se pune in ciorba acest ghimbir? Imi place napul ,e dulce si nu ocupa mult loc ,se pune pe langa garduri ,nefiind pretentios #63 29.03.2013, 09:16:01 Yasmina Senior Member Data înregistrării: 17.06.2010 Locaţie: by the ocean Religia: Ortodox Mesaje: 3.005 Citat: În prealabil postat de Miha-anca Yasmina, eu am un bonzai din ficus. Crengile se fac destul de lungi si nu mai seamana a bonzai, ci arata ca o tufa de ficus. L-am mai taiat, cum mi-am imaginat eu ca ar trebui facut acest lucru, dar tot nu am obtinut un rezultat multumitor. Cum se face ciupitul terminal, caci aici cred ca gresesc. Multumesc. De cat timp il aveti?Un an,doi,mai multi? Cand incepe sa se dezvolte viguros ii semn ca radacinile au crescut mari si acestea stimuleaza si crengile. Cuvantul Bonsai inseamna "a creste in tava",ceea ce ne trimite cu gandul la misiunea pe care o are aceasta planta de a se miniaturiza in spatiul stramt pe care il are are desemnat(o tavita). Deci daca dorim sa-i controlam cresterea atunci sa avem in vedere radacinile. Ciupitul este simplu,se ciupeste varful lastarului dintr-o ramura care a crescut lunga si nu se mai opreste din crescut. Trebuie sa va imaginati o forma frumoasa pe care doriti s-o urmati si taiati tot ce este in plus,apoi urmariti ca noii lastari sa nu depaseasca modelul impus.Se utilizeaza si sarme care sa impuna ramurilor un profil inclinat,mult mai placut ochiului. Puteti sa puneti o poza? Bonsaii care sunt pe piata sunt"starteri"-au nevoie de ani buni de a-si forma trunchiul,de a capata forma. Un bonsai vechi,cu o forma dramatica costa foarte mult, o adevarata investitie. __________________ We Shall come to set the dolphins free, We Shall wash the darkened bloodred sea, Our songs will echo over the mountains and seas, The eternity will begin once again in Peace! http://www.youtube.com/watch?v=4MdwDng0i2c http://www.youtube.com/watch?v=p-Uxqt1Hai4 #64 29.03.2013, 09:34:04 Yasmina Senior Member Data înregistrării: 17.06.2010 Locaţie: by the ocean Religia: Ortodox Mesaje: 3.005 Citat: În prealabil postat de anita Doamne ajuta ! Am vazut la supermarket fenicul ,cum se consuma ? De asemeni am vazut ghimbir ,eu credeam ca este nap La fel ,se face salata ,se pune in ciorba acest ghimbir? Imi place napul ,e dulce si nu ocupa mult loc ,se pune pe langa garduri ,nefiind pretentios Ghimbirul este sanatate curata,va rog sa ma credeti! Este considerat antibioticul natural si cred ca pe buna dreptate,spun eu care consum foarte des. Pe timp de iarna,daca il consumati des reduceti drastic sansele de raceala,gripa,bronsita. Bun si pt viermi intestinali,greata,varsaturi,balonari. Se poate face ceai,salata,se adauga la legume sotate,shake sau chiar si in ciorba. De exemplu o ciorba de fasole alba cu spanac sau loboda si ghimbir. Ceaiul se face simplu,se decojeste radacina,apoi se rade o bucata de 2 cm patrati intr-o cana;adaugati apa fiarta si lasati acoperit 10 min.Se bea cu miere. Ceaiul este foarte iute,nu toata lumea il suporta,dar in mancare este mai bland fiind gatit. Daca aveti blender il puteti amesteca cu o banana, alte fructe(curmale,ananas)si lapte pt o bautura energizatoare. In combinatie cu peste este foarte gustos,salata de peste sau peste la cuptor. Fenicul...eu nu prea ma omor. Se poate manca crud,taiat felii cu pasta de naut sau se poate amesteca cu o salata mai pretentioasa cu mere,nuci si struguri. __________________ We Shall come to set the dolphins free, We Shall wash the darkened bloodred sea, Our songs will echo over the mountains and seas, The eternity will begin once again in Peace! http://www.youtube.com/watch?v=4MdwDng0i2c http://www.youtube.com/watch?v=p-Uxqt1Hai4 #65 29.03.2013, 11:30:09 anita Senior Member Citat: În prealabil postat de Yasmina Ghimbirul este sanatate curata,va rog sa ma credeti! Este considerat antibioticul natural si cred ca pe buna dreptate,spun eu care consum foarte des. Pe timp de iarna,daca il consumati des reduceti drastic sansele de raceala,gripa,bronsita. Bun si pt viermi intestinali,greata,varsaturi,balonari. Se poate face ceai,salata,se adauga la legume sotate,shake sau chiar si in ciorba. De exemplu o ciorba de fasole alba cu spanac sau loboda si ghimbir. Ceaiul se face simplu,se decojeste radacina,apoi se rade o bucata de 2 cm patrati intro cana;adaugati apa fiarta si lasati acoperit 10 min.Se bea cu miere. Ceaiul este foarte iute,nu toata lumea il suporta,dar in mancare este mai bland fiind gatit. Daca aveti blender il puteti amesteca cu o banana, alte fructe(curmale,ananas)si lapte pt o bautura energizatoare. In combinatie cu peste este foarte gustos,salata de peste sau peste la cuptor. Fenicul...eu nu prea ma omor. Se poate manca crud,taiat felii cu pasta de naut sau se poate amesteca cu o salata mai pretentioasa cu mere,nuci si struguri. Multumesc ,prea scump nu mi s-a parut ,dar daca are atatea indicatii merita Data înregistrării: 28.06.2007 Religia: Ortodox Mesaje: 2.237 Cred ca e o planta care nu creste la noi in tara #66 29.03.2013, 16:57:59 Miha-anca Senior Member Citat: În prealabil postat de aanrra @Miha-anca,prea complicat pentru mine toata povestea cu andivele. Mi-as dori sa invat din reusitele si nereusitele voastre experiente,cu siguranta nu au fost putine.Internet am si eu,copy-paste stiu sa dau,dar...cand iti intinde o mana aproapele,si te mangaie pe suflet cu un sfat,cu o vorba de bine,parca-i un pic mai altfel. Practic nu am apelat la Internet si nici nu am facut copy-paste, ci am tradus dintr-o carte f buna de gradinarit, pe care am primit-o de Craciun in dar. Nu intotdeauna este ceea ce pare... si apoi mi-a facut placere sa ma documentez si eu cu privire la andive. Cam putini, care le cultiva acasa. M-ai inspirat ca sa o fac eu. Multumesc. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. – Parintele Serafim Rose Şi in cartea veciniciei scrie Că ţări şi neamuri vor pieri Iar scumpa noastră Românie Etern, etern va inflori. #67 29.03.2013, 17:05:29 Miha-anca Senior Member Citat: În prealabil postat de Yasmina De cat timp il aveti?Un an,doi,mai multi? Cand incepe sa se dezvolte viguros ii semn ca radacinile au crescut mari si acestea stimuleaza si crengile. Cuvantul Bonsai inseamna "a creste in tava",ceea ce ne trimite cu gandul la misiunea Data înregistrării: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654 Data înregistrării: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654 pe care o are aceasta planta de a se miniaturiza in spatiul stramt pe care il are are desemnat(o tavita). Deci daca dorim sa-i controlam cresterea atunci sa avem in vedere radacinile. Ciupitul este simplu,se ciupeste varful lastarului dintr-o ramura care a crescut lunga si nu se mai opreste din crescut. Trebuie sa va imaginati o forma frumoasa pe care doriti s-o urmati si taiati tot ce este in plus,apoi urmariti ca noii lastari sa nu depaseasca modelul impus.Se utilizeaza si sarme care sa impuna ramurilor un profil inclinat,mult mai placut ochiului. Puteti sa puneti o poza? Bonsaii care sunt pe piata sunt"starteri"-au nevoie de ani buni de a-si forma trunchiul,de a capata forma. Un bonsai vechi,cu o forma dramatica costa foarte mult, o adevarata investitie. Multumesc, Yasmina. Am inteles acum ce am de facut. Bonzaiul il am de cativa ani, poate 4-5. La poze inca nu ma pricep, desi au mai avut niste colegi amabilitatea de a mai invata cum sa procedez, inca nu am indraznit. Da, are o forma destul de dramatica, cum spui, dar mai trebuie sa ii formez coroana. Multumesc mult! __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. – Parintele Serafim Rose Şi in cartea veciniciei scrie Că ţări şi neamuri vor pieri Iar scumpa noastră Românie Etern, etern va inflori. #68 29.03.2013, 17:22:51 Miha-anca Senior Member Data înregistrării: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654 Ghimbirul se spala, dar nu se curata coaja, daca e sa -l credem pe Jamie Oliver, caci coaja, ca orice coaja de fruct are multe vitamine. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. – Parintele Serafim Rose Şi in cartea veciniciei scrie Că ţări şi neamuri vor pieri Iar scumpa noastră Românie Etern, etern va inflori. #69 29.03.2013, 19:06:53 Yasmina Senior Member Data înregistrării: 17.06.2010 Locaţie: by the ocean Religia: Ortodox Mesaje: 3.005 Citat: În prealabil postat de Miha-anca Ghimbirul se spala, dar nu se curata coaja, daca e sa -l credem pe Jamie Oliver, caci coaja, ca orice coaja de fruct are multe vitamine. In acest caz ghimbirul fiind o radacinoasa :) Daca este cultivat bio fructul intr-adevar nu se cojeste,dar pt radacinoase este mai bine pt a impiedica infestarea cu tot felul de bacterii,paraziti sau chiar virusuri ce s-ar gasi la nivelul solului(E.Coli,Salmonella ,oua de ascarizi ,giardia si alte minunatii . __________________ We Shall come to set the dolphins free, We Shall wash the darkened bloodred sea, Our songs will echo over the mountains and seas, The eternity will begin once again in Peace! http://www.youtube.com/watch?v=4MdwDng0i2c http://www.youtube.com/watch?v=p-Uxqt1Hai4 #70 29.03.2013, 19:23:53 Miha-anca Senior Member Citat: În prealabil postat de anita Doamne ajuta ! Am vazut la supermarket fenicul ,cum se consuma ? Data înregistrării: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654 Am gasit o reteta din bucataria franceza: Fenouil Braisé Se iau 4 radacini de fenicul, se curata de crengute, se taie un doua si apoi in felii de 1 cm. Un catel de usturioi maruntit se prajeste (1-2 minute) intr-o lingura de ulei, peste care punem apoi feniculul si il prajim 10-12 minute, pana se fac putin aurii. Se adauga 3 rosii taiate in cuburi, 1 lingurita de cimbru proaspat, sare si piper, si se prajesc inca 5 minute, pana s-au inmuiat putin rosiile. Se pune capacul si lasam pe foc inca 5 minute. Marim flacara si mai lasam 5 minute, pana ce din rosii s-a facut sos, iar feniculul este moale. Apoi punem acest amestec de legume intr-un vas de Jena. Se presara pesmet deasupra si se pun cateva bucatele de unt. La sfarsit punem busuioc verde maruntit. Se da la cuptor timp de 15 minute, pana ce suprafata devine aurie. Vasul se scoate din cuptor si se pune inca putin busuioc verde maruntit deasupra. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. – Parintele Serafim Rose Miha-anca Senior Member Citat: În prealabil postat de Yasmina In acest caz ghimbirul fiind o radacinoasa :) Daca este cultivat bio fructul intr-adevar nu se cojeste,dar pt radacinoase este mai bine pt a impiedica infestarea cu tot felul de bacterii,paraziti sau chiar virusuri ce s-ar gasi la nivelul solului(E.Coli,Salmonella ,oua de ascarizi ,giardia si alte minunatii . DA, sigur ca este radacinoasa; facusem doar o comparatie. Trebuie sa iti spun ca eu nici cartofii nu ii mai curat, atunci cand vreau sa ii prajesc. Ii spal bine si am grija sa nu aiba ceva pete. Am vazut-o pe o englezoaica facand cipsuri din coji de cartofi si asa mi-a venit ideea. Coaja le da un gust special, ca la cartofii copti. Nu trebuie sa iti mai spun cat timp economisesc in acest fel... __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. – Parintele Serafim Rose Şi in cartea veciniciei scrie Că ţări şi neamuri vor pieri Iar scumpa noastră Românie Etern, etern va inflori. #72 29.03.2013, 19:32:23 aanrra Data înregistrării: 26.12.2010 Data înregistrării: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654 Member Locaţie: Bucuresti Religia: Ortodox Mesaje: 54 Am nevoie de ajutorul vostru! Vecinii mei au un nuc batran cca 70 ani si care-mi acopera cu coroana sa o suprafata de 5/7m.Am incercat sa pun salata,spanac,pastarnac...toate cresc frumos pana cand inverzeste nucul,cam prin iunie,dupa care incep sa se ingalbeneasca si chiar sa se usuce.Voi ce puneti intr-un asemenea loc? #73 29.03.2013, 19:38:45 zaharia_2009 Senior Member Data înregistrării: 05.07.2009 Locaţie: Romania Religia: Ortodox Mesaje: 2.129 Recomandati va rog niste cantitati, gramaje, proportii si exemple de preparate cu ghimbir . Asemenea, cum se pune : taiat felii, cubulete, pus intreg in supe de zarzavat si apoi pasat, sau cum ? Este intr-adevar f. iute daca depasesti o doza. Eu l-am descoperit de vreo2-3 luni si pina acum nu am pus decit in cafea naturala (da un parfum deosebit , eu fiind mare amator de cafea naturala), in peste la tava si intr-o supa de legume . Dar uneori am mai gresit cantitatile si ghustul a devenit dominat si a virat savoarea supei ,la care ma asteptam, doar catre aroma lui. Deci, imi este teama cu el si nu stiu cantitatile pt. a nimeri bine in aroma cea mai placuta. La tara am un vecin care cultiva napi. Imi da si mie de citeva ori pe an cam cite 5 Kg odata, dar ii maninc cruzi si sunt f. buni. Ii mai dau si prin razatoare si ii incorporez in maioneze alaturi de alte zarzavaturi crude, cu sau fara adaus de brinza dulce. Sunt f. buni , merg . Eu , de felul meu sunt un gurmand dar si un gurme. Aromele, parfumurile, esentele, savoarea deosebita a mincarii totdeauna m-a atras atit de mult incit daca nu este bine lucrata gastronomic ma intristeaza efectiv, ma indispune . Nu mai spun ca imi cultiv numerose plante si zarzavaturi aromate , pt. condimentare. Exagerind putin , spun ca ori de cite ori intru in magazine Plafar, parfumerii,camari (de tara , nu de apartament)in care sunt atirnate la pastrare plante medicinale sau aromatice ,in laboratoare farmaceutice unde se prepara medicamente naturiste , mi se schimba starea de spirit devenind mult mai bine dispus . Ba de multe ori tinde sa se manifeste clar ca si o slabiciune, dar asta este . Deci , va rog deosebit, citeva recomandari despre doze si cantitati , poate si combinatii , sau in general, despre cum folositi ghimbirul ! __________________ Credinta dreapta este medicamentul cel mare si cel dintii al mintuirii !- Sf. Maxim Marturisitorul . Last edited by zaharia_2009; 29.03.2013 at 19:41:25. #74 29.03.2013, 19:48:53 aanrra Member Data înregistrării: 26.12.2010 Locaţie: Bucuresti Religia: Ortodox Mesaje: 54 Ceaiul de ghimbir cu gheata este o minunatie!In rest nu am reusit sa gasesc cantitatea potrivita de ghimbir pentru a nu schimba gustul mancarii.Deci...eu inca mai experimentez... #75 29.03.2013, 20:15:22 aanrra Member Data înregistrării: 26.12.2010 Locaţie: Bucuresti Religia: Ortodox Mesaje: 54 Imi place sa ratacesc cu folos pe carari de deal si munte.Imi place sa-mi culeg singura plantele medicinale,atatea cate le cunosc,sa le usuc la intuneric si sa le pastrez in pugi de hartie.Am pus poze in album... #76 29.03.2013, 20:25:08 N.Priceputu Senior Member Data înregistrării: 28.04.2011 Locaţie: Câmpulung Muscel Religia: Ortodox Mesaje: 2.142 Citat: În prealabil postat de aanrra Am nevoie de ajutorul vostru! Vecinii mei au un nuc batran cca 70 ani si care-mi acopera cu coroana sa o suprafata de 5/7m.Am incercat sa pun salata,spanac,pastarnac...toate cresc frumos pana cand inverzeste nucul,cam prin iunie,dupa care incep sa se ingalbeneasca si chiar sa se usuce.Voi ce puneti intr-un asemenea loc? E știut că sub nuc nu crește nimic. Ar trebui tăiate crengile care-ți fac umbră. __________________ Doamne, pe măsură ce cred şi Te iubesc Îmbătrânesc în lume şi întineresc în Tine. (V. Voiculescu - Ariciul) „Calea celui nebun este dreaptă în ochii lui, iar cel înțelept ascultă de sfat” (Pilde 12, 15) #77 29.03.2013, 20:45:23 Yasmina Senior Member Data înregistrării: 17.06.2010 Locaţie: by the ocean Religia: Ortodox Mesaje: 3.005 Citat: În prealabil postat de zaharia_2009 Recomandati va rog niste cantitati, gramaje, proportii si exemple de preparate cu ghimbir . Asemenea, cum se pune : taiat felii, cubulete, pus intreg in supe de zarzavat si apoi pasat, sau cum ? Este intr-adevar f. iute daca depasesti o doza. Eu l-am descoperit de vreo2-3 luni si pina acum nu am pus decit in cafea naturala (da un parfum deosebit , eu fiind mare amator de cafea naturala), in peste la tava si intr-o supa de legume . Dar uneori am mai gresit cantitatile si ghustul a devenit dominat si a virat savoarea supei ,la care ma asteptam, doar catre aroma lui. Deci, imi este teama cu el si nu stiu cantitatile pt. a nimeri bine in aroma cea mai placuta. La tara am un vecin care cultiva napi. Imi da si mie de citeva ori pe an cam cite 5 Kg odata, dar ii maninc cruzi si sunt f. buni. Ii mai dau si prin razatoare si ii incorporez in maioneze alaturi de alte zarzavaturi crude, cu sau fara adaus de brinza dulce. Sunt f. buni , merg . Eu , de felul meu sunt un gurmand dar si un gurme. Aromele, parfumurile, esentele, savoarea deosebita a mincarii totdeauna m-a atras atit de mult incit daca nu este bine lucrata gastronomic ma intristeaza efectiv, ma indispune . Nu mai spun ca imi cultiv numerose plante si zarzavaturi aromate , pt. condimentare. Exagerind putin , spun ca ori de cite ori intru in magazine Plafar, parfumerii,camari (de tara , nu de apartament)in care sunt atirnate la pastrare plante medicinale sau aromatice ,in laboratoare farmaceutice unde se prepara medicamente naturiste , mi se schimba starea de spirit devenind mult mai bine dispus . Ba de multe ori tinde sa se manifeste clar ca si o slabiciune, dar asta este . Deci , va rog deosebit, citeva recomandari despre doze si cantitati , poate si combinatii , sau in general, despre cum folositi ghimbirul ! Eu fiind o persoana care mananca iute,pun bucati destul de mari si nu am fost niciodata dezamagita de efectul dozajului. Cunoasteti vb aia ca bucatarul se satura din gustat?Condimentele se adauga cate putin,apoi se gusta,gustul dvs decide daca este nevoie de mai mult.Daca se pune mult dintr-o data nu se poate lua inapoi :) In salate nu trebuie sa-l feliati ci il puneti in blender impreuna cu un strop de miere,zeama de la 1/2 lamaie,sare si o lingura ulei de masline si pregatiti sosul pt salata. Cantitate:incepeti cu o felie subtire,gustati si in functie de iutime realizati daca mai trebuie sa adaugati sau nu. Acum in post puteti sa gatiti morcovi cu ghimbir. 4 morcovi fragezi,3 catei usturoi,putin zahar brun sau miere pt gust,sare,3-4 linguri de otet de mere ,un strop de ulei si o felie de ghimbir lunga de 1 cm,pe care o razuiti. Morcovii curatati se taie oblic,cam de 2 cm lungime si se pun in ulei,puna incepe sa sfaraie(nu se lasa la calit).Se pun toate condimentele deodata ,apoi se adauga putina apa,cat sa acopere morcovii pe jumatate. Se lasa la foc mic,sa fiarba la aburi,dar nu foarte mult caci morcovii se pot manca si semicruzi. Sunt si alte retete cu carne,insa eu fiind vegetariana nu le-am incercat dar as putea sa le postez(mai spre seara,ca acum vremea frumoasa nu mai imi permite sa stau in casa :) Ps=m-ati facut sa zambesc...eu am un dulap cu vreo 60 de condimente din plante aromatice. __________________ We Shall come to set the dolphins free, We Shall wash the darkened bloodred sea, Our songs will echo over the mountains and seas, The eternity will begin once again in Peace! http://www.youtube.com/watch?v=4MdwDng0i2c http://www.youtube.com/watch?v=p-Uxqt1Hai4 Last edited by Yasmina; 29.03.2013 at 20:53:31. #78 29.03.2013, 21:01:51 Yasmina Senior Member Data înregistrării: 17.06.2010 Locaţie: by the ocean Religia: Ortodox Mesaje: 3.005 Citat: În prealabil postat de Miha-anca DA, sigur ca este radacinoasa; facusem doar o comparatie. Trebuie sa iti spun ca eu nici cartofii nu ii mai curat, atunci cand vreau sa ii prajesc. Ii spal bine si am grija sa nu aiba ceva pete. Am vazut-o pe o englezoaica facand cipsuri din coji de cartofi si asa mi-a venit ideea. Coaja le da un gust special, ca la cartofii copti. Nu trebuie sa iti mai spun cat timp economisesc in acest fel... http://www.sfaturimedicale.ro/perico...de-cartof.html Eu cred ca este un mit ,asta cu cojile... __________________ We Shall come to set the dolphins free, We Shall wash the darkened bloodred sea, Our songs will echo over the mountains and seas, The eternity will begin once again in Peace! http://www.youtube.com/watch?v=4MdwDng0i2c http://www.youtube.com/watch?v=p-Uxqt1Hai4 #79 29.03.2013, 22:11:11 Miha-anca Senior Member Citat: În prealabil postat de Yasmina http://www.sfaturimedicale.ro/perico...de-cartof.html Eu cred ca este un mit ,asta cu cojile... DA, asa se pare. Multumim, Yasmina. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc Data înregistrării: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654 adevarul. – Parintele Serafim Rose Şi in cartea veciniciei scrie Că ţări şi neamuri vor pieri Iar scumpa noastră Românie Etern, etern va inflori. #80 01.04.2013, 13:40:21 Miha-anca Senior Member Data înregistrării: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654 Melci Am primit acest mesaj si ma grabesc sa vi-l impartasesc si voua: Melcii dau târcoale grădinii tale şi fac ravagii printre răsadurile tale? Atunci pune într-o farfurie de tablă (aluminiu) câteva felii de castravete şi grădina ta va scăpa întreg sezonul de dăunătorii nepoftiţi. Chimicalele din castravete reacţionează cu aluminiul farfuriei şi emană un miros imperceptibil pentru oameni, dar care este neplăcut pentru dăunătorii care vor elibera zona. Sa speram ca le vom veni de hac! __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. – Parintele Serafim Rose Miha-anca Senior Member Citat: În prealabil postat de Yasmina Anul trecut am plantat busuioc si marar in locuri insorite si s-a uscat. Mararul meu a crescut bine cand l-am semanat langa alte plante care cresc inalte, de ex: langa loboda. Voi cum pregatiti loboda? Eu o pun in salata, in supa; de la vecina mea am invatat sa-o oparesc si sa-i pun unt, daca o folosesc ca garnitura la friptura. Tot ea mi-a spus, ca se poate opari pentru a o pastra in congelator. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. – Parintele Serafim Rose Data înregistrării: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654 Şi in cartea veciniciei scrie Că ţări şi neamuri vor pieri Iar scumpa noastră Românie Etern, etern va inflori. #82 02.04.2013, 00:01:24 Yasmina Senior Member Data înregistrării: 17.06.2010 Locaţie: by the ocean Religia: Ortodox Mesaje: 3.005 Citat: În prealabil postat de Miha-anca Mararul meu a crescut bine cand l-am semanat langa alte plante care cresc inalte, de ex: langa loboda. Voi cum pregatiti loboda? Eu o pun in salata, in supa; de la vecina mea am invatat sao oparesc si sa-i pun unt, daca o folosesc ca garnitura la friptura. Tot ea mi-a spus, ca se poate opari pentru a o pastra in congelator. Da,mama facea ciorba acra cu bors si orez ,cu carne sau de post.Mancare de orez cu loboda si ciuperci. Sau sotata cu ulei si usturoi ,ca si garnitura pt peste. Aici nu este loboda sau stevie,dar sunt altele desigur. __________________ We Shall come to set the dolphins free, We Shall wash the darkened bloodred sea, Our songs will echo over the mountains and seas, The eternity will begin once again in Peace! http://www.youtube.com/watch?v=4MdwDng0i2c http://www.youtube.com/watch?v=p-Uxqt1Hai4 #83 02.04.2013, 00:45:59 Yasmina Senior Member Data înregistrării: 17.06.2010 Locaţie: by the ocean Religia: Ortodox Mesaje: 3.005 Citat: În prealabil postat de Miha-anca Am primit acest mesaj si ma grabesc sa vi-l impartasesc si voua: Melcii dau târcoale grădinii tale şi fac ravagii printre răsadurile tale? Atunci pune într-o farfurie de tablă (aluminiu) câteva felii de castravete şi grădina ta va scăpa întreg sezonul de dăunătorii nepoftiţi. Chimicalele din castravete reacţionează cu aluminiul farfuriei şi emană un miros imperceptibil pentru oameni, dar care este neplăcut pentru dăunătorii care vor elibera zona. Sa speram ca le vom veni de hac! Am citit mesajul la 7 dimineata si tare m-am bucurat,m-am sculat am luat o folie de aluminiu,am taiat castraveti si I-am pus afara la usa,unde am plante terorizate de melci! Acum,pe la 2 am fost afara sa vad care-I miscarea si am gasit pana si castravetii mancati de pe aluminiu...no comment! __________________ We Shall come to set the dolphins free, We Shall wash the darkened bloodred sea, Our songs will echo over the mountains and seas, The eternity will begin once again in Peace! http://www.youtube.com/watch?v=4MdwDng0i2c http://www.youtube.com/watch?v=p-Uxqt1Hai4 #84 02.04.2013, 10:05:16 AlinB Senior Member Data înregistrării: 29.01.2007 Mesaje: 9.121 Citat: În prealabil postat de Yasmina Am citit mesajul la 7 dimineata si tare m-am bucurat,m-am sculat am luat o folie de aluminiu,am taiat castraveti si I-am pus afara la usa,unde am plante terorizate de melci! Acum,pe la 2 am fost afara sa vad care-I miscarea si am gasit pana si castravetii mancati de pe aluminiu...no comment! Haha, la fel ca "sperietoarele" de gandaci cu ultrasunete/radiatie electromagnetica, pe care se plimba gandacii linistiti. Doar n-ai crezut ca toate sfaturile "bio" chiar functioneaza. O fi mergand unele, dar daca nu vorbesti cu cineva care chiar le-a incearcat, n-ai de unde sti. Daca traiesti din gradinarit, nu cred ca iti permiti 10 ani de foame pana incerci toate traznaile gasite pe Internet. :) Sunt curios totusi, sunt recolte certificate "bio", ei cum se descurca? Sunt cazuri de exemplu, in care intr-adevar obtii o productie mai mica (grau ne-ierbicidat de ex.) dar in alte cazuri, unde e vorba de daunatori, pur si simplu ramai fara recolta si nu e vorba ca nu mai ai ce duce la piata, dar pur si simplu nu mai ai ce manca tu. __________________ Suprema intelepciune este a distinge binele de rau. #85 02.04.2013, 10:24:33 DragosP Senior Member Data înregistrării: 23.03.2011 Religia: Ortodox Mesaje: 3.026 Citat: În prealabil postat de Yasmina Acum,pe la 2 am fost afara sa vad care-I miscarea si am gasit pana si castravetii mancati de pe aluminiu...no comment! Ai pus alături şi printul postării cu sfatul respectiv? Că poate melcii nu ştiau. __________________ Îmi cer scuze celor pe care i-am supărat! "Trebuie sa mori înainte de a muri Pentru a nu muri atunci când mori" #86 02.04.2013, 11:21:39 AlinB Senior Member Data înregistrării: 29.01.2007 Mesaje: 9.121 Citat: În prealabil postat de DragosP Ai pus alături şi printul postării cu sfatul respectiv? Că poate melcii nu ştiau. Aveau nasucul infundat. Sezonul.. __________________ Suprema intelepciune este a distinge binele de rau. #87 02.04.2013, 12:21:54 carmina Senior Member Data înregistrării: 30.01.2009 Locaţie: Bucuresti Religia: Ortodox Mesaje: 694 Pentru melcii de gradina, cei fara cochilie, eficiente sunt capcanele cu ... bere! (Se pare ca sunt mari amatori de bere, fara a face nazuri la marca.) Cutii de aluminiu (de la conserve) se ingroapa pana la nivelul solului si se umplu cu bere, cel mult pana la jumatate. A doua zi se strange recolta de melci si se reumple cutiile cu bere. __________________ "De te vei amărî după ce ai căzut în ispită, şi-ţi mai faci şi făgăduinţe hotărând că ,,de-acum înainte n-o să se mai întâmple niciodată”, este semn limpede că te afli pe un drum greşit: ţi s-a rănit încrederea în tine. Acela ce nu se bizuie pe sine însuşi e uimit cum de n-a căzut mai rău şi dă slavă lui Dumnezeu că i-a trimis ajutorul la vreme, fără de care ar fi zăcut mai departe acolo în adânc." Last edited by carmina; 02.04.2013 at 12:26:20. #88 02.04.2013, 14:52:33 AlinB Senior Member Data înregistrării: 29.01.2007 Mesaje: 9.121 Citat: În prealabil postat de Yasmina http://www.sfaturimedicale.ro/perico...de-cartof.html Eu cred ca este un mit ,asta cu cojile... 200 grame de coji? Pai trebuie sa maninci vreo 2kg de cartofi cel putin. Cartofii incoltiti intradevar incep sa produca solanina, si inca local (acolo unde incep sa apara mugurii) altfel coaja e complet inofensiva si chiar indicat sa fie consumata (pentru fibre). __________________ Suprema intelepciune este a distinge binele de rau. #89 03.04.2013, 11:00:42 Cornel Urs Senior Member Data înregistrării: 27.05.2012 Mesaje: 1.060 de afacerea "Paulownia" ati auzit? #90 03.04.2013, 15:46:44 Miha-anca Senior Member Citat: În prealabil postat de Yasmina Am citit mesajul la 7 dimineata si tare m-am bucurat,m-am sculat am luat o folie de aluminiu,am taiat castraveti si I-am pus afara la usa,unde am plante terorizate de melci! Acum,pe la 2 am fost afara sa vad care-I miscarea si am gasit pana si castravetii mancati de pe aluminiu...no comment! Presupun ca ai ceva pasarele prin gradina, care s-au delectat cu castravetii. Deci nu ti-au disparut melcii? Mai cautam... Poate ca ai gresit ceva, si anume, farfuria, in care trebuiau sa se adune melcii a fost prea plata si ei au putut pleca, asa cum au venit, adica nestingheriti. Incearca sa pui intr-un borcan culcat, in asa fel, incat sa poata intra usor, dar sa le fie mai greu sa iasa... ceva, in genul sfatului dat mai sus de carmina. Data înregistrării: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654 __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. – Parintele Serafim Rose Data înregistrării: 26.12.2010 Locaţie: Bucuresti Religia: Ortodox Mesaje: 54 aanrra Member ... @ Miha-anca,poti sa pui butoiul cu bere in gradina si poate cativa limacsi mai putin norocosi pot cadea in capcana...in rest rabdare sa avem. Asa cum spunea NPriceputul,varul are efect...dar eu nu am putut suporta ceea ce a urmat...melcii cu cochilie s-au acoperit de spume albe,parca fierbeau ...limacsii cati au fost in apropierea varului au murit.Dar...sunt peste tot,multi,multi,multi.Dimineata gasesc pe trotuare acele dare argintii lasate de trecerea limacsilor care nu sunt placute la vedere si se spala destul de greu. Eu am o banuiala,e doar o banuiala...la inceput am avut gazon,d`ala de orasan,care se tunde,se intretine,se... Apoi,taranul din mine a zis ca nu-i bine...am sapat si am lasat iarba doar in zona pomilor,in rest mi-am facut o gradina de legume in care am incercat la fel ca voi,ba una,ba alta...rezultatele au fost mai bune cu fiecare an,cu fiecare experienta. Inainte de a insamanta gazonul era iarba crescuta ca-n orce curte,spontana.si erau melci,nu multi ci doar din cei cu cochilie...ei,dupa ce am sapat gazonul a inceput invazia...de unde,cum,sincer nu stiu!Si vecinii mei se confrunta cu aceeasi problema,si fiecare cauta o rezolvare... #92 03.04.2013, 18:10:31 Miha-anca Senior Member Data înregistrării: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654 aanrra, eu din fericire nu am limax in gradina mea aproape de loc. Apar in mijlocul verii, dar f putini; deci nu ma deranjeaza in mod deosebit; ii calc in picioare, cum m-a invatat vecina si gata. Probabil sunt putini, pentru ca in fiecare an pun un strat gros de compost. Cea care a intrebat este Yasmina. Acum, mie imi e greu sa cred ca specialistii, care scriu carti de gradinarit dau sfaturi fara sa le fi incercat. Au si ei mandria lor de gradinari, nu?!? Daca ii prinde cineva cu un sfat gresit, nu le mai cumpara nimeni cartile. Ca sa nu mai zic de criticile, pe care si le-ar atrage din partea celorlalti specialisti in ale gradinaritului. Dar, sigur, poate fi vorba de limax scandinav, caruia sa ii placa berea, spre deosebire de cel romanesc, care poate ca prefera tuica... mai stii? Si daca ar fi sa pun un butoi de bere in gradina... a cativa limacsi in doua picioare, care sar prezenta de urgenta. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. – Parintele Serafim Rose Şi in cartea veciniciei scrie Că ţări şi neamuri vor pieri Iar scumpa noastră Românie Etern, etern va inflori. Last edited by Miha-anca; 03.04.2013 at 18:15:42. #93 03.04.2013, 18:53:40 aanrra Member Data înregistrării: 26.12.2010 Locaţie: Bucuresti Religia: Ortodox Mesaje: 54 @Miha-anca,eu nu am nimic cu specialistii de care vorbesti,citesc carti,reviste,internet,legat de ceea ce ma intereseaza, si cred ca fiecare face la fel...dar vin si spun ca multe din metodele aflate,mie nu mi-au fost de folos.Asta este! #94 03.04.2013, 19:24:59 aanrra Member Data înregistrării: 26.12.2010 Locaţie: Bucuresti Religia: Ortodox Mesaje: 54 ... @N.Priceputu,sub nuc cresc foarte bine capsunii.Eu am avut un soi comun care fructifica o singura data pe an pe la inceputul lunii iunie,capsuni mici si foate gustoase.Dupa al treilea an recolta a fost mica si am hotarat sa-i scot. #95 03.04.2013, 20:00:51 aanrra Member Data înregistrării: 26.12.2010 Locaţie: Bucuresti Religia: Ortodox Mesaje: 54 Citat: În prealabil postat de Miha-anca Dar, sigur, poate fi vorba de limax scandinav, caruia sa ii placa berea, spre deosebire de cel romanesc, care poate ca prefera tuica... mai stii? : Acum,fie-mi iertata rautatea! De limacsi scandinavi nu am auzit,dar nu zic ca nu `or fi,si apoi ma gandesc ca-i frig si rece prin zonele alea si o tuica ar fi numai buna,cum si limacsii de aici ar prefera berea in verile astea caniculare ...glumeam! Eu cred ca atat melcii cat si afidele,furnicile si alte ganganii au devenit mult mai rezistente. La fel cum spunea si Zaharia,si eu folosesc la stropiri,zeama bordeleza,zeama de urzici,zeama de tutun,zeama de tutun+sapun de casa, lesie de cenusa,dar cu rezistenta asta a ganganiilor uneori parca nu-i destul. In anul trecut m-am luptat si cu seceta...gradina e expusa toata ziua la soare. #96 03.04.2013, 23:00:46 AlinB Senior Member Data înregistrării: 29.01.2007 Mesaje: 9.121 Citat: În prealabil postat de Miha-anca Presupun ca ai ceva pasarele prin gradina, care s-au delectat cu castravetii. Deci nu ti-au disparut melcii? Mai cautam... Poate ca ai gresit ceva, si anume, farfuria, in care trebuiau sa se adune melcii a fost prea plata si ei au putut pleca, asa cum au venit, adica nestingheriti. Incearca sa pui intr-un borcan culcat, in asa fel, incat sa poata intra usor, dar sa le fie mai greu sa iasa... ceva, in genul sfatului dat mai sus de carmina. Pai parca trebuiau sa fie speriati de mirosul de castravete pe folie de aluminiu, nu sa se adune la mancat castraveti si sa nu poata pleca ca au burtile prea umflate. Citat: În prealabil postat de Miha-anca Melcii dau târcoale grădinii tale şi fac ravagii printre răsadurile tale? Atunci pune într-o farfurie de tablă (aluminiu) câteva felii de castravete şi grădina ta va scăpa întreg sezonul de dăunătorii nepoftiţi. Chimicalele din castravete reacţionează cu aluminiul farfuriei şi emană un miros imperceptibil pentru oameni, dar care este neplăcut pentru dăunătorii care vor elibera zona. __________________ Suprema intelepciune este a distinge binele de rau. #97 03.04.2013, 23:46:23 Miha-anca Senior Member Citat: În prealabil postat de AlinB Pai parca trebuiau sa fie speriati de mirosul de castravete pe folie de aluminiu, nu sa se adune la mancat castraveti si sa nu poata pleca ca au burtile prea umflate. Yasmina a spus ca au disparut castravetii, nu ca au fost mancati de melcii Limax. Pasarile cerului au si ele nevoie de mancare... iar o felie de castravete poate fi exact ce le trebuie. La mine vin pescarusi si rad tot ce e comestibil. In acest caz, pana s-a deplasat limaxul cu viteza de 1 mm/secunda, castravetele a disparut. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. – Parintele Serafim Rose Şi in cartea veciniciei scrie Că ţări şi neamuri vor pieri Iar scumpa noastră Românie Etern, etern va inflori. #98 04.04.2013, 00:12:32 Miha-anca Senior Member Citat: În prealabil postat de aanrra Acum,fie-mi iertata rautatea! De limacsi scandinavi nu am auzit,dar nu zic ca nu `or fi,si apoi ma gandesc ca-i frig si rece prin zonele alea si o tuica ar fi numai buna,cum si limacsii de aici ar prefera berea in verile astea caniculare ...glumeam! Data înregistrării: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654 Data înregistrării: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654 Eu cred ca atat melcii cat si afidele,furnicile si alte ganganii au devenit mult mai rezistente. La fel cum spunea si Zaharia,si eu folosesc la stropiri,zeama bordeleza,zeama de urzici,zeama de tutun,zeama de tutun+sapun de casa, lesie de cenusa,dar cu rezistenta asta a ganganiilor uneori parca nu-i destul. In anul trecut m-am luptat si cu seceta...gradina e expusa toata ziua la soare. Interesant, ca la mine nu sunt atatea ganganii si nici limcsi, desi nu folosesc decat zeama de urzici; si cum am mai spus, compost nou in fiecare primavara. Ieri am fost la gradina mea din Romania si acolo mi-a spus vecinul ca ei ard frunzele de peste an. L-am rugat sa nu procedeze si cu frunzele mele la fel, ci sa le puna ca prim strat, peste care sa puna pamant. E o operatiune mai grea, pe care eu nu o pot face singura, asa ca ma ajuta el la amenajarea straturilor. Pamantul meu e lutos si nisipos. Putin compost ii va face bine. Mai are cineva astfel de sol? Imi puteti spune ce se poate cultiva pe un astfel de sol? Pana una, alta, am luat arpagic si seminte de ridichi. Cum este primul an si inca nu am facut analiza solului, voi experimenta. Stiu ca in sol lutos creste bine vanata, ceea ce nu mi-a reusit pana acum in solul meu scandinav, care e nisip imbunatatit cu compost. Adu, Doamne, vreme buna, ca sa ne putem ocupa de gradinarit! P.S. Te-am iertat! Fii pe pace, aanrra, sau cum te-o chema! __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. – Parintele Serafim Rose Şi in cartea veciniciei scrie Că ţări şi neamuri vor pieri Iar scumpa noastră Românie Etern, etern va inflori. Last edited by Miha-anca; 04.04.2013 at 00:15:21. #99 04.04.2013, 09:44:59 Yasmina Senior Member Data înregistrării: 17.06.2010 Locaţie: by the ocean Religia: Ortodox Mesaje: 3.005 Citat: În prealabil postat de AlinB Haha, la fel ca "sperietoarele" de gandaci cu ultrasunete/radiatie electromagnetica, pe care se plimba gandacii linistiti. Doar n-ai crezut ca toate sfaturile "bio" chiar functioneaza. O fi mergand unele, dar daca nu vorbesti cu cineva care chiar le-a incearcat, n-ai de unde sti. Daca traiesti din gradinarit, nu cred ca iti permiti 10 ani de foame pana incerci toate traznaile gasite pe Internet. :) Sunt curios totusi, sunt recolte certificate "bio", ei cum se descurca? Sunt cazuri de exemplu, in care intr-adevar obtii o productie mai mica (grau neierbicidat de ex.) dar in alte cazuri, unde e vorba de daunatori, pur si simplu ramai fara recolta si nu e vorba ca nu mai ai ce duce la piata, dar pur si simplu nu mai ai ce manca tu. Ei,stii cum e ?!?M-am bucurat ca a aparut un sfat nou despre melci si aveam sperante...numai ca nu a durat mult pana am vazut toti melcii stransi gramada pe castraveti ,ca la bufet si mancau cu spor cu mic cu mare! Pana la urma am zis:ia mancati fratilor castravetii astia ca va mai pun,numai sa nu mai aveti apetit pt plante! Stii cum e cu daunatorii astia? Ca nu mananca iarba,balarii sau frunze din tufisuri ci tocmai tije cu boboci de orhidee,frunze de plante exotice,crini in floare... Anul trecut la gradina aveam o familie de veverite care desi aveau destula verdeata prin jur sa manance,nu a mancat decat marar,patrunjel si toti ardeii plantati! Daca era sa mancam ce culegeam era vai de capul nostru! __________________ We Shall come to set the dolphins free, We Shall wash the darkened bloodred sea, Our songs will echo over the mountains and seas, The eternity will begin once again in Peace! http://www.youtube.com/watch?v=4MdwDng0i2c http://www.youtube.com/watch?v=p-Uxqt1Hai4 #100 04.04.2013, 09:49:53 Yasmina Senior Member Data înregistrării: 17.06.2010 Locaţie: by the ocean Religia: Ortodox Mesaje: 3.005 Citat: În prealabil postat de Miha-anca Yasmina a spus ca au disparut castravetii, nu ca au fost mancati de melcii Limax. Pasarile cerului au si ele nevoie de mancare... iar o felie de castravete poate fi exact ce le trebuie. La mine vin pescarusi si rad tot ce e comestibil. In acest caz, pana s-a deplasat limaxul cu viteza de 1 mm/secunda, castravetele a disparut. Nu pasarile,melcii :) Erau vreo 7 pe folie si mancau de zor,2 limaxi restul melci cu cochilie. Mi-am pus mainile in cap! Dar e buna si metoda asta,ca-i prind la castraveti si apoi le fac pasaport pt alta zona,departe de florile mele :) __________________ We Shall come to set the dolphins free, We Shall wash the darkened bloodred sea, Our songs will echo over the mountains and seas, The eternity will begin once again in Peace! http://www.youtube.com/watch?v=4MdwDng0i2c http://www.youtube.com/watch?v=p-Uxqt1Hai4 Last edited by Yasmina; 04.04.2013 at 10:03:23. Data înregistrării: 17.06.2010 Locaţie: by the ocean Religia: Ortodox Mesaje: 3.005 Yasmina Senior Member Citat: În prealabil postat de AlinB 200 grame de coji? Pai trebuie sa maninci vreo 2kg de cartofi cel putin. Cartofii incoltiti intradevar incep sa produca solanina, si inca local (acolo unde incep sa apara mugurii) altfel coaja e complet inofensiva si chiar indicat sa fie consumata (pentru fibre). Daca mananci 5 portii de legume si fructe/zi ,alea recomandate de doctor nu-ti mai trebuiesc cojile de cartofi ca fibre :) Eu trebuie neaparat sa le arunc,deoarece in momentul in care simt nisip intre dinti s-a terminat cu apetitul ! __________________ We Shall come to set the dolphins free, We Shall wash the darkened bloodred sea, Our songs will echo over the mountains and seas, The eternity will begin once again in Peace! http://www.youtube.com/watch?v=4MdwDng0i2c http://www.youtube.com/watch?v=p-Uxqt1Hai4 #102 04.04.2013, 10:05:08 Yasmina Senior Member Data înregistrării: 17.06.2010 Locaţie: by the ocean Religia: Ortodox Mesaje: 3.005 Citat: În prealabil postat de Yasmina Nu pasarile,melcii :) Erau vreo 7 pe folie si mancau de zor,2 limaxi restul melci cu cochilie. Mi-am pus mainile in cap! Dar e buna si metoda asta,ca-i prind la castraveti si apoi le fac pasaport pt alta zona,departe de florile mele :) Am avut un flash de memorie,mi-am amintit ca si strabunicul ii aduna intr-o galeata apoi ii cara departe si le dadea drumul :) __________________ We Shall come to set the dolphins free, We Shall wash the darkened bloodred sea, Our songs will echo over the mountains and seas, The eternity will begin once again in Peace! http://www.youtube.com/watch?v=4MdwDng0i2c http://www.youtube.com/watch?v=p-Uxqt1Hai4 #103 04.04.2013, 12:09:39 anita Senior Member Data înregistrării: 28.06.2007 Religia: Ortodox Mesaje: 2.237 Citat: În prealabil postat de Miha-anca Interesant, ca la mine nu sunt atatea ganganii si nici limcsi, desi nu folosesc decat zeama de urzici; si cum am mai spus, compost nou in fiecare primavara. Ieri am fost la gradina mea din Romania si acolo mi-a spus vecinul ca ei ard frunzele de peste an. L-am rugat sa nu procedeze si cu frunzele mele la fel, ci sa le puna ca prim strat, peste care sa puna pamant. E o operatiune mai grea, pe care eu nu o pot face singura, asa ca ma ajuta el la amenajarea straturilor. Pamantul meu e lutos si nisipos. Putin compost ii va face bine. Mai are cineva astfel de sol? Imi puteti spune ce se poate cultiva pe un astfel de sol? Pana una, alta, am luat arpagic si seminte de ridichi. Cum este primul an si inca nu am facut analiza solului, voi experimenta. Stiu ca in sol lutos creste bine vanata, ceea ce nu mi-a reusit pana acum in solul meu scandinav, care e nisip imbunatatit cu compost. Adu, Doamne, vreme buna, ca sa ne putem ocupa de gradinarit! P.S. Te-am iertat! Fii pe pace, aanrra, sau cum te-o chema! Si cenusa rezultata din arderea frunzelor e un bun ingrasamant . Nu cenusa din arderea ziarelor care are plumb Pentru solul lutos solutia este aducerea a catorva carute de pamant bun ,sanatos .Dezavantajul acestui sol argilos este faptul ca apa nu se duce prea repede in pamant #104 04.04.2013, 12:09:45 AlinB Senior Member Data înregistrării: 29.01.2007 Mesaje: 9.121 Citat: În prealabil postat de Yasmina Anul trecut la gradina aveam o familie de veverite care desi aveau destula verdeata prin jur sa manance,nu a mancat decat marar,patrunjel si toti ardeii plantati! Daca era sa mancam ce culegeam era vai de capul nostru! Cum ai scapat de veverite? __________________ Suprema intelepciune este a distinge binele de rau. #105 04.04.2013, 12:10:41 AlinB Senior Member Data înregistrării: 29.01.2007 Mesaje: 9.121 Citat: În prealabil postat de anita Si cenusa rezultata din arderea frunzelor e un bun ingrasamant . Nu cenusa din arderea ziarelor care are plumb Pentru solul lutos solutia este aducerea a catorva carute de pamant bun ,sanatos .Dezavantajul acestui sol este faptul ca apa nu se duce prea repede in pamant Arderea scade calitatea materialului biologic, defapt il reducere f. mult, practic din material organic (complex) devine cvasi-anorganic. Care e rostul arderii frunzelor, daca pot putrezi bine mersi pe sol si chiar functiona pe post de ingrasamant altfel? Ca sa nu mai vorbim si de poluare.. __________________ Suprema intelepciune este a distinge binele de rau. #106 04.04.2013, 12:13:54 AlinB Senior Member Data înregistrării: 29.01.2007 Mesaje: 9.121 Citat: În prealabil postat de Yasmina Daca mananci 5 portii de legume si fructe/zi ,alea recomandate de doctor nu-ti mai trebuiesc cojile de cartofi ca fibre :) Nu-mi plac cartofii. Mai maninc cartofi copti, insa doar cu coaja cu tot, fara iarasi nu-mi plac :) Cartoful are o valoare nutritionala f. scazuta. F. sarac in proteine, amidon in exces, fara cine stie ce vitamine/micronutrienti, poate fi consumat cvasi-exclusiv doar preparat termic, etc. Sigur, umfla burta ca si painea alba dar ...platesti factura mai tarziu. Citat: Eu trebuie neaparat sa le arunc,deoarece in momentul in care simt nisip intre dinti s-a terminat cu apetitul ! Fitze, fitze. Ce ai sa faci cand o sa ajungi vremurile de apoi de o sa trebuiasca sa maninci pamant? :) __________________ Suprema intelepciune este a distinge binele de rau. #107 04.04.2013, 12:21:26 Miha-anca Senior Member Citat: În prealabil postat de Yasmina Nu pasarile,melcii :) Erau vreo 7 pe folie si mancau de zor,2 limaxi restul melci cu cochilie. Mi-am pus mainile in cap! Dar e buna si metoda asta,ca-i prind la castraveti si apoi le fac pasaport pt alta zona,departe de florile mele :) Pai, de ce ti-ai pus mainile in cap? Nu asta ai vrut, sa ii atragi, ca apoi sa-i prinzi si sa-i omori? Doar nu te-ai asteptat, Yasmina, sa moara de indigestie, stiind cat le plac castravetii. Ti-am spus, ca eu ii calc in picioare, oricata neplacere imi provoaca acest lucru, dar asa mi s-a spus sa fac. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. – Parintele Serafim Rose Şi in cartea veciniciei scrie Că ţări şi neamuri vor pieri Iar scumpa noastră Românie Etern, etern va inflori. #108 04.04.2013, 12:31:52 AlinB Senior Member Data înregistrării: 29.01.2007 Mesaje: 9.121 Data înregistrării: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654 Citat: În prealabil postat de Miha-anca Pai, de ce ti-ai pus mainile in cap? Nu asta ai vrut, sa ii atragi, ca apoi sa-i prinzi si sa-i omori? Doar nu te-ai asteptat, Yasmina, sa moara de indigestie, stiind cat le plac castravetii. Pai conform retetei tale, trebuiau sa o ia la fuga din cauza mirosului de castravete in contact cu aluminiul, nu sa faca indigestie de la mancatul de castraveti pe saturate. E asa greu sa recunosti ca ai promovat o prostioara primita aiurea de pe Internet de la cineva care acum rade tinandu-se cu mainile de burta de cat de naivi pot fi oamenii? Citat: Ti-am spus, ca eu ii calc in picioare, oricata neplacere imi provoaca acest lucru, dar asa mi s-a spus sa fac. Ce fata asculatoare.:) Nu ti-a trecut niciodata prin cap ca poti sa-i aduni si sa-i duci undeva departe, nu? De fapt, nu-ti displace atat de mult sa-i calci cat ti-ar displace sa te apleci si sa-i aduni. __________________ Suprema intelepciune este a distinge binele de rau. #109 04.04.2013, 12:34:44 Miha-anca Senior Member Citat: În prealabil postat de anita Si cenusa rezultata din arderea frunzelor e un bun ingrasamant . Nu cenusa din arderea ziarelor care are plumb Pentru solul lutos solutia este aducerea a catorva carute de pamant bun ,sanatos .Dezavantajul acestui sol argilos este faptul ca apa nu se duce prea repede in pamant Multumesc, Anita. Am inteles. Sunt frunze suficiente pe aici, caci e si padure. Pamantul argilos retine apa si nu o lasa sa se evapore atat de repede. Acum solul este afanat, caci are si nisip. Sa vedem cum va fi cand va da caldura. E putin cam dificil de adus pamant, caci terenul e in panta, fiind la munte. Dar sper sa rezolv cu compost facut din frunze si resturi de la legumele folosite in gospodarie. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. – Parintele Serafim Rose Data înregistrării: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654 Şi in cartea veciniciei scrie Că ţări şi neamuri vor pieri Iar scumpa noastră Românie Etern, etern va inflori. #110 04.04.2013, 12:34:44 AlinB Senior Member Data înregistrării: 29.01.2007 Mesaje: 9.121 Citat: În prealabil postat de aanrra Ceaiul de ghimbir cu gheata este o minunatie!In rest nu am reusit sa gasesc cantitatea potrivita de ghimbir pentru a nu schimba gustul mancarii.Deci...eu inca mai experimentez... Ghimbirul uscat e mai putin iute. __________________ Suprema intelepciune este a distinge binele de rau. toicadorina Member Data înregistrării: 23.03.2013 Religia: Ortodox Mesaje: 53 M-am amuzat copios citind postările voastre despre melcișori mâncători de castraveți și băutori de bere. La noi nu sunt melci. Am avut coropișnițe acum vreo 15 ani. Erau fioroase și mâncau numai plăntuțe fragede(răsaduri). Am apelat la chimicale că nu aveam altă soluție. Am udat bine seara planta și am pus granule de otravă de jur înprejur. Dimineața am adunat o sacoșă de monștri. Câteva săptămâni a mai ieșit câte una, două. Anul acela nu prea am făcut nimic în grădină dar am scăpat de coropișnițe definitiv. Vă puteți pricopsi cu ele de la mraniță adusă de prin locuri unde depozitează în cantități foarte mari. Noi îngrășăm pământul cu frunzele de la copaci și de la vie, cu tulpinile de la flori pe care le tai toată vara și le pun la putrezit, cojile de legume, resturile de la făcut țuică, dejecțiile de la păsări. Toamna împrăștiem toate aceste resturi prin grădină. Cînd se sapă primăvara sunt aproape putrezite. __________________ http://dorinastoica.blogspot.ro/ Last edited by stoicadorina; 04.04.2013 at 12:38:54. #112 04.04.2013, 12:46:10 Miha-anca Senior Member Citat: În prealabil postat de AlinB Pai conform retetei tale, trebuiau sa o ia la fuga din cauza mirosului de castravete in contact cu aluminiul, nu sa faca indigestie de la mancatul de castraveti pe saturate. E asa greu sa recunosti ca ai promovat o prostioara primita aiurea de pe Internet de la cineva care acum rade tinandu-se cu mainile de burta de cat de naivi pot fi oamenii? Data înregistrării: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654 Ce fata asculatoare.:) Nu ti-a trecut niciodata prin cap ca poti sa-i aduni si sa-i duci undeva departe, nu? De fapt, nu-ti displace atat de mult sa-i calci cat ti-ar displace sa te apleci si sa-i aduni. Nu am incercat metoda. Mea culpa! In ceea ce ii priveste pe limcsi, daca ii vrei, ti-i trimit tie, ca mie nu imi trebuie. Si de ce sa le dau drumul in natura, ca sa mearga la altii si sa faca prapad acolo? Nu, mai bine imi inving sila si ii calc in picioare, daca nu ii vrea nimeni. Doar stii ca nu obisnuiesc sa scriu de la mine, ci din carti de specialitate. Tu, in schimb esti doar cu critica, chiar si acum in Postul Pastilor... dar sigur, e Post doar pentru ortodocsi. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. – Parintele Serafim Rose Şi in cartea veciniciei scrie Că ţări şi neamuri vor pieri Iar scumpa noastră Românie Etern, etern va inflori. #113 04.04.2013, 12:51:35 AlinB Senior Member Data înregistrării: 29.01.2007 Mesaje: 9.121 Citat: În prealabil postat de Cornel Urs de afacerea "Paulownia" ati auzit? As cultiva si maine. Pamant este, ceva bani pentru investitia initala se gasesc, 3 ani trec oricum. Problema cea mai mare in Romania: furtul. Nu se stie, dintr-un hectar cati apuca sa creasca aia 3 ani. Renteaza doar daca plantezi macar vreo 2-3 hectare si mai investesti inca vreo 20.000Euro intr-o casauta si salariul pe 3 ani al unui om care sa se plimbe zilnic printre ei cu pusca in mana. __________________ Suprema intelepciune este a distinge binele de rau. #114 04.04.2013, 13:00:16 Miha-anca Senior Member Citat: În prealabil postat de AlinB De fapt, nu-ti displace atat de mult sa-i calci cat ti-ar displace sa te apleci si sa-i aduni. S-au inventat manusi de gradina, cu degete de cauciuc. Deci nu asta ar fi problema. Am si faras si maturica. La o adica, am si aspirator. Si ca sa iti fac o placere, am cautat pe internet si am gasit si alte solutii la aceasta problema: http://raspunsuri.rol.ro/art/967-68-...lcii_limax.htm http://www.horticultorul.ro/insecte-...i-cu-cochilie/ __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. – Parintele Serafim Rose Data înregistrării: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654 Şi in cartea veciniciei scrie Că ţări şi neamuri vor pieri Iar scumpa noastră Românie Etern, etern va inflori. Last edited by Miha-anca; 04.04.2013 at 13:06:29. #115 04.04.2013, 13:13:45 Miha-anca Senior Member Citat: În prealabil postat de AlinB Ce fata asculatoare.:) Nu ti-a trecut niciodata prin cap ca poti sa-i aduni si sa-i duci undeva departe, nu? De fapt, nu-ti displace atat de mult sa-i calci cat ti-ar displace sa te apleci si sa-i aduni. Limacsii sunt daunatori, facand mari pagube in gradini. Ei se inmultesc f mult; de aceea nu e buna solutia relocarii. Din aceeasi familie cu limacsii sunt scoicile, care sunt f apreciate in bucatarie. Ma gandesc, ca daca un bucatar priceput ar gasi o reteta gustoasa si pentru prepararea limacsilor, atunci s-ar putea schimba optica privindu-i pe acestia si s-ar putea lua chiar fonduri de la UE pentru cresterea lor. Iar stransul lor din gradina, stim acum, cu castraveti taiati rondele, pe foi de aluminiu. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. – Parintele Serafim Rose Şi in cartea veciniciei scrie Că ţări şi neamuri vor pieri Iar scumpa noastră Românie Etern, etern va inflori. Last edited by Miha-anca; 04.04.2013 at 13:39:57. #116 04.04.2013, 13:19:44 Data înregistrării: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654 Barsaumas Member Data înregistrării: 01.04.2013 Mesaje: 47 Citat: În prealabil postat de N.Priceputu Dușmanul natural al limaxului este melcul de livadă, care se pare că îi mănâncă ouăle. Aducând câțiva melci de livadă în grădină, aceștia se vor înmulți anul următor; totuși, nu peste măsură, iar daune nu prea am observat să facă. Dacă totuși fac, aduceți o familie de arici. ș.am.d. :) Exista melci carnivori, care te scapa si de limacsi, si de melcul de livada. Ii gasesc simpatici. Problema este sa nu devina specie invaziva... #117 04.04.2013, 13:34:09 carmina Senior Member Data înregistrării: 30.01.2009 Locaţie: Bucuresti Religia: Ortodox Mesaje: 694 Citat: În prealabil postat de Miha-anca Mai are cineva astfel de sol? Imi puteti spune ce se poate cultiva pe un astfel de sol? Pana una, alta, am luat arpagic si seminte de ridichi. Cum este primul an si inca nu am facut analiza solului, voi experimenta. Stiu ca in sol lutos creste bine vanata, ceea ce nu mi-a reusit pana acum in solul meu scandinav, care e nisip imbunatatit cu compost. Vinetele, da, chiar foarte bine le merge, rasaduri de rosii cu ingrasamant la radacina, salata, spanac, stevie, morcovi, ridichi, pantrunjel verde si leustean, zmeura si alunul de padure au devenit adevarate garduri vii, coacazele si fructele de padure mai greu, dar rezista, vita de vie - tamaioasa, trandafirii si pitici si urcatori, caisul, visinul s-au dezvoltat tare bine si le prieste locul, marul si parul suporta mai greu. In schimb, castravetii nu - sunt amarui oricata grija as avea de ei, ardeii nu prea rodesc, nici cei grasi, nici cei iuti. Busuiocul creste extraordinar de frumos! #118 04.04.2013, 13:34:40 AlinB Senior Member Data înregistrării: 29.01.2007 Mesaje: 9.121 Citat: În prealabil postat de Barsaumas Exista melci carnivori, care te scapa si de limacsi, si de melcul de livada. Ii gasesc simpatici. Problema este sa nu devina specie invaziva... Cum? Sa-ti manince in timp si gainile? :) In momentul in care nu vor mai avea ce sa manince, vor disparea. __________________ Suprema intelepciune este a distinge binele de rau. #119 04.04.2013, 13:51:22 Barsaumas Member Data înregistrării: 01.04.2013 Mesaje: 47 Citat: În prealabil postat de Miha-anca Limacsii sunt daunatori, facand mari pagube in gradini. Ei se inmultesc f mult; de aceea nu e buna solutia relocarii. Din aceeasi familie cu limacsii sunt scoicile, care sunt f apreciate in bucatarie. Ma gandesc, ca daca un bucatar priceput ar gasi o reteta gustoasa si pentru prepararea limacsilor, atunci s-ar putea schimba optica privindu-i pe acestia si s-ar putea lua chiar fonduri de la UE pentru cresterea lor. Iar stransul lor din gradina, stim acum, cu castraveti taiati rondele, pe foi de aluminiu. Ma bag eu, doamna, la faza asta. Cind o pun la punct, dschid un topic, si o postez acolo. Vorbesc foarte serios. Imi place sa experimentez ca bucatar; sunt pe cale sa o gonesc pe a mea din bucatarie definitiv. :) __________________ "What does it matter by which wisdom each of us arrives at the truth? It is not possible that only one road leads to so sublime a mystery." – A plea from one of the last pagan senators, Aurelius Symmacus, to the boy emperor Valentinian II in 383, asking for freedom of thought. Rise, and strike back. # apt-get install wisdom common-sense non-fanatism #120 04.04.2013, 13:54:48 DragosP Senior Member Data înregistrării: 23.03.2011 Religia: Ortodox Mesaje: 3.026 MastărŞefule! __________________ Îmi cer scuze celor pe care i-am supărat! "Trebuie sa mori înainte de a muri Pentru a nu muri atunci când mori" Miha-anca Senior Member Citat: În prealabil postat de carmina Vinetele, da, chiar foarte bine le merge, rasaduri de rosii cu ingrasamant la radacina, salata, spanac, stevie, morcovi, ridichi, pantrunjel verde si leustean, zmeura si alunul de padure au devenit adevarate garduri vii, coacazele si fructele de padure mai greu, dar rezista, vita de vie - tamaioasa, trandafirii si pitici si urcatori, caisul, visinul s-au dezvoltat tare bine si le prieste locul, marul si parul suporta mai greu. In schimb, castravetii nu - sunt amarui oricata grija as avea de ei, ardeii nu prea rodesc, nici cei grasi, nici cei iuti. Busuiocul creste extraordinar de frumos! Iti multumesc f mult, Carmina. Voi tine cont de sfaturile tale. Drept sa-ti spun, nu mi-au iesit niciodata ardeii, nu stiu de ce, orice am facut. Nu le-a mers bine nici in gradina, nici in sera. Ardeii iuti ii pun in glastra si am chiar si iarna. Toamna tarziu i-am bagat in casa si incepand din februarie au aparut florile, iar acum e plin de ardei iuti, si in continuare apar flori. Glastra am pus-o peste calorifer si la geam, cu multa apa. Am vazut ca gradinarii fac concursuri de ardei iuti: castigatorul a avut 325 de ardei iuti pe o singura planta, tinuta in glastra in sera. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. – Parintele Serafim Rose Data înregistrării: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654 Şi in cartea veciniciei scrie Că ţări şi neamuri vor pieri Iar scumpa noastră Românie Etern, etern va inflori. #122 04.04.2013, 14:02:47 N.Priceputu Senior Member Data înregistrării: 28.04.2011 Locaţie: Câmpulung Muscel Religia: Ortodox Mesaje: 2.142 Citat: În prealabil postat de Barsaumas Exista melci carnivori, care te scapa si de limacsi, si de melcul de livada. Ii gasesc simpatici. Problema este sa nu devina specie invaziva... Bine ai revenit :) __________________ Doamne, pe măsură ce cred şi Te iubesc Îmbătrânesc în lume şi întineresc în Tine. (V. Voiculescu - Ariciul) „Calea celui nebun este dreaptă în ochii lui, iar cel înțelept ascultă de sfat” (Pilde 12, 15) #123 04.04.2013, 14:06:52 Miha-anca Senior Member Citat: În prealabil postat de Barsaumas Ma bag eu, doamna, la faza asta. Cind o pun la punct, dschid un topic, si o postez acolo. Vorbesc foarte serios. Imi place sa experimentez ca bucatar; sunt pe cale sa o gonesc pe a mea din bucatarie definitiv. :) Succes! ... ca materie prima este din belsug. Usturoiul nu poate sa le dea decat un gust bun. Si din cate am inteles, corpul lor e format in mare parte din apa. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. – Parintele Serafim Rose Data înregistrării: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654 Şi in cartea veciniciei scrie Că ţări şi neamuri vor pieri Iar scumpa noastră Românie Etern, etern va inflori. #124 04.04.2013, 14:10:51 Barsaumas Member Data înregistrării: 01.04.2013 Mesaje: 47 Citat: În prealabil postat de N.Priceputu Bine ai revenit :) Bine te-am regasit, fratia ta, si pe voi toti. Va salut cu dragoste. __________________ "What does it matter by which wisdom each of us arrives at the truth? It is not possible that only one road leads to so sublime a mystery." – A plea from one of the last pagan senators, Aurelius Symmacus, to the boy emperor Valentinian II in 383, asking for freedom of thought. Rise, and strike back. # apt-get install wisdom common-sense non-fanatism #125 04.04.2013, 14:13:16 Miha-anca Senior Member Citat: În prealabil postat de Barsaumas Ma bag eu, doamna, la faza asta. Cind o pun la punct, dschid un topic, si o postez acolo. Vorbesc foarte serios. Imi place sa experimentez ca bucatar; sunt pe cale sa o gonesc pe a mea din bucatarie definitiv. :) Atentie, Yasmina! S-ar putea sa-ti schimbi optica, daca Barsaumas gaseste o reteta buna pentru limacsi. Data înregistrării: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654 __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. – Parintele Serafim Rose Şi in cartea veciniciei scrie Că ţări şi neamuri vor pieri Iar scumpa noastră Românie Etern, etern va inflori. #126 04.04.2013, 15:07:20 aanrra Member Data înregistrării: 26.12.2010 Locaţie: Bucuresti Religia: Ortodox Mesaje: 54 Ce animatie! Si uite asa,incet,incet,am trecut din gradina in bucatarie...ce urmeaza?? #127 04.04.2013, 17:31:49 Miha-anca Senior Member Citat: În prealabil postat de aanrra Ce animatie! Si uite asa,incet,incet,am trecut din gradina in bucatarie...ce urmeaza?? Urmeaza sa iesim iar in gradina. Am cumparat seminte de andive. Astept sa treaca ploile, apoi le pun in pamant. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. – Parintele Serafim Rose Şi in cartea veciniciei scrie Că ţări şi neamuri vor pieri Iar scumpa noastră Românie Etern, etern va inflori. Data înregistrării: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654 #128 04.04.2013, 19:06:04 Yasmina Senior Member Data înregistrării: 17.06.2010 Locaţie: by the ocean Religia: Ortodox Mesaje: 3.005 Citat: În prealabil postat de AlinB Nu-mi plac cartofii. Mai maninc cartofi copti, insa doar cu coaja cu tot, fara iarasi nu-mi plac :) Cartoful are o valoare nutritionala f. scazuta. F. sarac in proteine, amidon in exces, fara cine stie ce vitamine/micronutrienti, poate fi consumat cvasi-exclusiv doar preparat termic, etc. Sigur, umfla burta ca si painea alba dar ...platesti factura mai tarziu. Fitze, fitze. Ce ai sa faci cand o sa ajungi vremurile de apoi de o sa trebuiasca sa maninci pamant? :) Da,recunosc ca nu m-am gandit la vremuri mai tulburi dar am incredere ca ma voi adapta noii situatii asa cum am procedat mereu in viata ,fiind o supravietuitoare! Chiar ma gandeam in mai multe dati(cand imi faceam shakeuri din fructe si lapte de caju)cat de rezistenta as fi eu pe durata unei crize fara cumparaturile bio,vegetale,vegane etc... Parerea mea personala este ca la o seceta,razboi sau foamete primii care mor sau se imbolnavesc vom fi noi astia,cu pretentii vegetariene,hrana sanatoasa si bio. Acum scuzati-ma de off topic :) __________________ We Shall come to set the dolphins free, We Shall wash the darkened bloodred sea, Our songs will echo over the mountains and seas, The eternity will begin once again in Peace! http://www.youtube.com/watch?v=4MdwDng0i2c http://www.youtube.com/watch?v=p-Uxqt1Hai4 #129 04.04.2013, 19:09:40 Yasmina Senior Member Data înregistrării: 17.06.2010 Locaţie: by the ocean Religia: Ortodox Mesaje: 3.005 Citat: În prealabil postat de aanrra Ce animatie! Si uite asa,incet,incet,am trecut din gradina in bucatarie...ce urmeaza?? Dar nu este niciun bai! Este firesc sa se treaca din gradina in bucatarie deoarece ce produci in gradina aia pui pe masa! Si apoi este mai placuta atmosfera de aici decat de pe alte threaduri unde oamenii se impugn si ridiculizeaza pe motive mult mai mici decat melcii nostri :) __________________ We Shall come to set the dolphins free, We Shall wash the darkened bloodred sea, Our songs will echo over the mountains and seas, The eternity will begin once again in Peace! http://www.youtube.com/watch?v=4MdwDng0i2c http://www.youtube.com/watch?v=p-Uxqt1Hai4 #130 04.04.2013, 19:14:33 Yasmina Senior Member Data înregistrării: 17.06.2010 Locaţie: by the ocean Religia: Ortodox Mesaje: 3.005 Citat: În prealabil postat de Miha-anca Atentie, Yasmina! S-ar putea sa-ti schimbi optica, daca Barsaumas gaseste o reteta buna pentru limacsi. Am mancat destule,dar melci parca nu as manca... De altfel numai cei cu cochilie se gatesc nu si limaxii! Am nevoie de un soricel mic si dragut,si as scapa de ei urgent :) __________________ We Shall come to set the dolphins free, We Shall wash the darkened bloodred sea, Our songs will echo over the mountains and seas, The eternity will begin once again in Peace! http://www.youtube.com/watch?v=4MdwDng0i2c http://www.youtube.com/watch?v=p-Uxqt1Hai4 :25:01 Yasmina Senior Member Data înregistrării: 17.06.2010 Locaţie: by the ocean Religia: Ortodox Mesaje: 3.005 Citat: În prealabil postat de Miha-anca Pai, de ce ti-ai pus mainile in cap? Nu asta ai vrut, sa ii atragi, ca apoi sa-i prinzi si sa-i omori? Doar nu te-ai asteptat, Yasmina, sa moara de indigestie, stiind cat le plac castravetii. Ti-am spus, ca eu ii calc in picioare, oricata neplacere imi provoaca acest lucru, dar asa mi s-a spus sa fac. Aaaaahhhh pai nu... Ma bag sa omor numai in autoaparare(am avut un paianjen vaduva neagra in garaj),in rest cei care nu-mi pun pe specia in pericol merita sa traiasca . Idea este sa gasesc o modalitate sa-i gonesc(dar nu este) si atunci trebuie sa-i adun ca de omorat nu ma bag. __________________ We Shall come to set the dolphins free, We Shall wash the darkened bloodred sea, Our songs will echo over the mountains and seas, The eternity will begin once again in Peace! http://www.youtube.com/watch?v=4MdwDng0i2c http://www.youtube.com/watch?v=p-Uxqt1Hai4 #132 04.04.2013, 19:44:01 N.Priceputu Senior Member Data înregistrării: 28.04.2011 Locaţie: Câmpulung Muscel Religia: Ortodox Mesaje: 2.142 Citat: În prealabil postat de Yasmina Am mancat destule,dar melci parca nu as manca... De altfel numai cei cu cochilie se gatesc nu si limaxii! Am nevoie de un soricel mic si dragut,si as scapa de ei urgent :) Șoricel? Poate cei californieni să aibă în meniu și limacși, ai noștri mănâncă grâu, porumb... Un arici, însă, cred că chiar te-ar ajuta. __________________ Doamne, pe măsură ce cred şi Te iubesc Îmbătrânesc în lume şi întineresc în Tine. (V. Voiculescu - Ariciul) „Calea celui nebun este dreaptă în ochii lui, iar cel înțelept ascultă de sfat” (Pilde 12, 15) #133 04.04.2013, 20:27:19 aanrra Member Data înregistrării: 26.12.2010 Locaţie: Bucuresti Religia: Ortodox Mesaje: 54 [quote=N.Priceputu; Un arici, însă, cred că chiar te-ar ajuta.[/QUOTE] Imi place ideea,dar...sa zicem ca am sa gasesc arici,cum fac sa nu-mi plece??? #134 04.04.2013, 20:34:21 aanrra Member Data înregistrării: 26.12.2010 Locaţie: Bucuresti Religia: Ortodox Mesaje: 54 Citat: În prealabil postat de Miha-anca Urmeaza sa iesim iar in gradina. Am cumparat seminte de andive. Astept sa treaca ploile, apoi le pun in pamant. Andivele le semanati in gradina din Romania sau in cea din scandinavia? #135 04.04.2013, 21:25:16 N.Priceputu Senior Member Data înregistrării: 28.04.2011 Locaţie: Câmpulung Muscel Religia: Ortodox Mesaje: 2.142 Citat: În prealabil postat de aanrra Imi place ideea,dar...sa zicem ca am sa gasesc arici,cum fac sa nu-mi plece??? Îi găsești o pereche, să formeze o familie :) L.E. Apoi ai grijă să nu le lipsească niciodată melcii, insectele, râmele... și ce-or mai mânca. __________________ Doamne, pe măsură ce cred şi Te iubesc Îmbătrânesc în lume şi întineresc în Tine. (V. Voiculescu - Ariciul) „Calea celui nebun este dreaptă în ochii lui, iar cel înțelept ascultă de sfat” (Pilde 12, 15) Last edited by N.Priceputu; 04.04.2013 at 21:28:30. #136 04.04.2013, 22:32:01 aanrra Member Data înregistrării: 26.12.2010 Locaţie: Bucuresti Religia: Ortodox Mesaje: 54 Citat: În prealabil postat de N.Priceputu Îi găsești o pereche, să formeze o familie :) L.E. Apoi ai grijă să nu le lipsească niciodată melcii, insectele, râmele... și ce-or mai mânca. Sa-i gasesc o pereche??Glumesti,nu? Pai,eu nu stiu sa-i deosebesc,care-i mascul si care-i femela... Anul trecut venea unul mic,pui cred,venea doar seara tarziu pana in apropierea cainelui,care mai ,mai sa rupa lantul...prindeam ariciul intr-o galeata si-l duceam in parcul din apropiere.Doar ca,dupa cateva zile aparea din nou,nu stiu daca era acelasi sau altul... #137 04.04.2013, 23:04:48 Miha-anca Senior Member Citat: Data înregistrării: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654 În prealabil postat de aanrra Andivele le semanati in gradina din Romania sau in cea din scandinavia? Aici in Romania. Am gasit seminte la Dedemann. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. – Parintele Serafim Rose Şi in cartea veciniciei scrie Că ţări şi neamuri vor pieri Iar scumpa noastră Românie Etern, etern va inflori. #138 04.04.2013, 23:51:24 Barsaumas Member Data înregistrării: 01.04.2013 Mesaje: 47 Citat: În prealabil postat de N.Priceputu Îi găsești o pereche, să formeze o familie :) L.E. Apoi ai grijă să nu le lipsească niciodată melcii, insectele, râmele... și ce-or mai mânca. Sunt tare scumpi. Acum patru zile am gasit intr-un pet-shopniste puiumeti de arici la 100 euroi bucata. Daca nu eram in lipsa, chiar imi luam unul sau doi, si ii duceam la tara. Faceam si eu ca Sir Attenborough: le-as fi dat in fiecare seara omleta. Avem, Deo gratias! aricii locali, insa eu nu prea stau, decit vara mai mult, pe acolo. __________________ "What does it matter by which wisdom each of us arrives at the truth? It is not possible that only one road leads to so sublime a mystery." – A plea from one of the last pagan senators, Aurelius Symmacus, to the boy emperor Valentinian II in 383, asking for freedom of thought. Rise, and strike back. # apt-get install wisdom common-sense non-fanatism #139 05.04.2013, 00:07:21 Miha-anca Senior Member Citat: În prealabil postat de Yasmina Aaaaahhhh pai nu... Ma bag sa omor numai in autoaparare(am avut un paianjen vaduva neagra in garaj),in rest cei care nu-mi pun pe specia in pericol merita sa traiasca . Idea este sa gasesc o modalitate sa-i gonesc(dar nu este) si atunci trebuie sa-i adun ca de omorat nu ma bag. Iarta-ma, Yasmina, dar nu inteleg. Crezi ca autoapararea e motiv suficient ca sa omori? Nu sunt convinsa de acest lucru; dar sa revenim la limacsii nostri: Eu cunosc pe cineva, care a stat vreme indelungata la spital si a plutit intre viata si moarte, de la o salata mancata, care nu fusese spalata bine, au spus atunci medicii la spital. Salata continea niste oua, care au prins viata in ficatul omului. In final a scapat, dar a indurat destula suferinta. Acum, daca ma gandesc bine, cred ca erau oua de limacsi, caci ei depun ouale si pe salata. Umbra frunzelor de salata e ideala pentru acestia, ca sa se dezvolte si sa se inmulteasca. Incerc acum o mica comparatie: Am vazut un film documentar despre niste vest-europeni, care s-au hotarat sa manance mancare fara conservanti, faca chimicale, etc. Au facut o ferma cu o gradina de legume si o crescatorie de gaini. Toate bune si frumoase, pana cand au trebuit sa taie din gaini, ca sa le manance. Toata lumea era oripilata de "salbaticia" taierii gatului la gaini. In final s-a oferit un voluntar sa taie gainile. A urmat "salbaticia" jumulirii fulgilor. Lumea era pe jumatate lesinata; nu mai vroiau nimic. Dar au facut fata si acestei cerinte. Apoi, au taiat in bucatele gainile - alta monstruozitate, pe care au perceput-o ca pe picatura care varsa paharul - si a venit momentul frigerii bucatilor pe gratarul cu jar. Adultii erau cu stomacul intors pe dos; nu le trebuia nimic de mancare. Dar mirosul carnii de pe gratar i-a atras pe copii, care s-au aratat incantati de perspectiva de a manca friptura. Au fost singurii, care au reactionat normal. Atat de mult s-a indepartat omul de natura, desi noi ne hranim de la primii oameni pe pamant si pana acum din vanat, sau din animale de curte. Ai citit Psalmul8? 1.Doamne, Dumnezeul nostru, cât de minunat este numele Tău în tot pământul! Că s-a înălţat slava Ta, mai presus de ceruri. Data înregistrării: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654 2.Din gura pruncilor şi a celor ce sug ai săvârşit laudă, pentru vrăjmaşii Tăi, ca să amuţeşti pe vrăjmaş şi pe răzbunător. 3.Când privesc cerurile, lucrul mâinilor Tale, luna şi stelele pe care Tu le-ai întemeiat, îmi zic: 4.Ce este omul că-ţi aminteşti de el? Sau fiul omului, că-l cercetezi pe el? 5.Micşoratu-lai pe dânsul cu puţin faţă de îngeri, cu mărire şi cu cinste l-ai încununat pe el. 6.Pusu-l-ai pe dânsul peste lucrul mâinilor Tale, toate le-ai supus sub picioarele lui. 7.Oile şi boii, toate; încă şi dobitoacele câmpului; 8.Păsările cerului şi peştii mării, cele ce străbat cărările mărilor. 9.Doamne, Dumnezeul nostru, cat de minunat este numele Tau in tot pamantul. Ca sunt scarbosi limacsii, da, fara indoiala; dar ca sa ne mustre constiinta, nu cred ca e cazul. Sau... poate am inteles eu gresit ce ai spus si in cazul acesta sunt gata sa imi cer scuze fata de tine, Yasmina. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. – Parintele Serafim Rose Şi in cartea veciniciei scrie Că ţări şi neamuri vor pieri Iar scumpa noastră Românie Etern, etern va inflori. #140 05.04.2013, 09:29:49 N.Priceputu Senior Member Data înregistrării: 28.04.2011 Locaţie: Câmpulung Muscel Religia: Ortodox Mesaje: 2.142 Citat: În prealabil postat de Miha-anca Eu cunosc pe cineva, care a stat vreme indelungata la spital si a plutit intre viata si moarte, de la o salata mancata, care nu fusese spalata bine, au spus atunci medicii la spital. Salata continea niste oua, care au prins viata in ficatul omului. In final a scapat, dar a indurat destula suferinta. Acum, daca ma gandesc bine, cred ca erau oua de limacsi, caci ei depun ouale si pe salata. Umbra frunzelor de salata e ideala pentru acestia, ca sa se dezvolte si sa se inmulteasca. Cel mai probabil a fost vorba despre viermele de gălbează. __________________ Doamne, pe măsură ce cred şi Te iubesc Îmbătrânesc în lume şi întineresc în Tine. (V. Voiculescu - Ariciul) „Calea celui nebun este dreaptă în ochii lui, iar cel înțelept ascultă de sfat” (Pilde 12, 15) asmina Senior Member Data înregistrării: 17.06.2010 Locaţie: by the ocean Religia: Ortodox Mesaje: 3.005 Citat: În prealabil postat de Miha-anca Iarta-ma, Yasmina, dar nu inteleg. Crezi ca autoapararea e motiv suficient ca sa omori? Nu sunt convinsa de acest lucru; dar sa revenim la limacsii nostri: Eu cunosc pe cineva, care a stat vreme indelungata la spital si a plutit intre viata si moarte, de la o salata mancata, care nu fusese spalata bine, au spus atunci medicii la spital. Salata continea niste oua, care au prins viata in ficatul omului. In final a scapat, dar a indurat destula suferinta. Acum, daca ma gandesc bine, cred ca erau oua de limacsi, caci ei depun ouale si pe salata. Umbra frunzelor de salata e ideala pentru acestia, ca sa se dezvolte si sa se inmulteasca. Incerc acum o mica comparatie: Am vazut un film documentar despre niste vest-europeni, care s-au hotarat sa manance mancare fara conservanti, faca chimicale, etc. Au facut o ferma cu o gradina de legume si o crescatorie de gaini. Toate bune si frumoase, pana cand au trebuit sa taie din gaini, ca sa le manance. Toata lumea era oripilata de "salbaticia" taierii gatului la gaini. In final s-a oferit un voluntar sa taie gainile. A urmat "salbaticia" jumulirii fulgilor. Lumea era pe jumatate lesinata; nu mai vroiau nimic. Dar au facut fata si acestei cerinte. Apoi, au taiat in bucatele gainile - alta monstruozitate, pe care au perceput-o ca pe picatura care varsa paharul - si a venit momentul frigerii bucatilor pe gratarul cu jar. Adultii erau cu stomacul intors pe dos; nu le trebuia nimic de mancare. Dar mirosul carnii de pe gratar i-a atras pe copii, care s-au aratat incantati de perspectiva de a manca friptura. Au fost singurii, care au reactionat normal. Atat de mult s-a indepartat omul de natura, desi noi ne hranim de la primii oameni pe pamant si pana acum din vanat, sau din animale de curte. Ai citit Psalmul8? 1.Doamne, Dumnezeul nostru, cât de minunat este numele Tău în tot pământul! Că s-a înălţat slava Ta, mai presus de ceruri. 2.Din gura pruncilor şi a celor ce sug ai săvârşit laudă, pentru vrăjmaşii Tăi, ca să amuţeşti pe vrăjmaş şi pe răzbunător. 3.Când privesc cerurile, lucrul mâinilor Tale, luna şi stelele pe care Tu le-ai întemeiat, îmi zic: 4.Ce este omul că-ţi aminteşti de el? Sau fiul omului, că-l cercetezi pe el? 5.Micşoratu-l-ai pe dânsul cu puţin faţă de îngeri, cu mărire şi cu cinste l-ai încununat pe el. 6.Pusu-l-ai pe dânsul peste lucrul mâinilor Tale, toate le-ai supus sub picioarele lui. 7.Oile şi boii, toate; încă şi dobitoacele câmpului; 8.Păsările cerului şi peştii mării, cele ce străbat cărările mărilor. 9.Doamne, Dumnezeul nostru, cat de minunat este numele Tau in tot pamantul. Ca sunt scarbosi limacsii, da, fara indoiala; dar ca sa ne mustre constiinta, nu cred ca e cazul. Sau... poate am inteles eu gresit ce ai spus si in cazul acesta sunt gata sa imi cer scuze fata de tine, Yasmina. Documentarul cu pricina imi aminteste de copilaria mea. Adultii din familie erau oripilati la taierea porcului,femeile stateau in ultima camera triste,in timp ce barbatii munceau pe afara cu porcul.Nici macar bunicul nu-l taia ci avea un om in sat care se indeletnicea cu aceasta treaba. Ieseam si noi copiii,cand ne chemau la frigari si sorici fiind placut,dar cum am crescut mai mari nu ne-a mai trebuit,fiind mai degraba un spectacol macabru. Daca au vazut bunicii ca nu ne mai fac o placere au renuntat si ei la taiatul porcului,care si pt ei era deja o corvoada. Bunica si acum creste pasari doar pt oua,in rest mor de batranete. Vanatoarea nu-si mai gaseste rostul in lumea moderna decat daca tii neaparat sa fii primitiv,caci supravietuirea omului nu mai depinde de ea. __________________ We Shall come to set the dolphins free, We Shall wash the darkened bloodred sea, Our songs will echo over the mountains and seas, The eternity will begin once again in Peace! http://www.youtube.com/watch?v=4MdwDng0i2c http://www.youtube.com/watch?v=p-Uxqt1Hai4 #142 05.04.2013, 11:21:50 Barsaumas Member Data înregistrării: 01.04.2013 Mesaje: 47 Lev Tolstoi: "Cit vor fi abatoare, vor fi si cimpuri de lupta". Citat: În prealabil postat de Miha-anca Iarta-ma, Yasmina, dar nu inteleg. Crezi ca autoapararea e motiv suficient ca sa omori? Nu sunt convinsa de acest lucru; dar sa revenim la limacsii nostri: Eu cunosc pe cineva, care a stat vreme indelungata la spital si a plutit intre viata si moarte, de la o salata mancata, care nu fusese spalata bine, au spus atunci medicii la spital. Salata continea niste oua, care au prins viata in ficatul omului. In final a scapat, dar a indurat destula suferinta. Acum, daca ma gandesc bine, cred ca erau oua de limacsi, caci ei depun ouale si pe salata. Umbra frunzelor de salata e ideala pentru acestia, ca sa se dezvolte si sa se inmulteasca. Incerc acum o mica comparatie: Am vazut un film documentar despre niste vest-europeni, care s-au hotarat sa manance mancare fara conservanti, faca chimicale, etc. Au facut o ferma cu o gradina de legume si o crescatorie de gaini. Toate bune si frumoase, pana cand au trebuit sa taie din gaini, ca sa le manance. Toata lumea era oripilata de "salbaticia" taierii gatului la gaini. In final s-a oferit un voluntar sa taie gainile. A urmat "salbaticia" jumulirii fulgilor. Lumea era pe jumatate lesinata; nu mai vroiau nimic. Dar au facut fata si acestei cerinte. Apoi, au taiat in bucatele gainile - alta monstruozitate, pe care au perceput-o ca pe picatura care varsa paharul - si a venit momentul frigerii bucatilor pe gratarul cu jar. Adultii erau cu stomacul intors pe dos; nu le trebuia nimic de mancare. Dar mirosul carnii de pe gratar i-a atras pe copii, care s-au aratat incantati de perspectiva de a manca friptura. Au fost singurii, care au reactionat normal. Atat de mult s-a indepartat omul de natura, desi noi ne hranim de la primii oameni pe pamant si pana acum din vanat, sau din animale de curte. Ai citit Psalmul8? 1.Doamne, Dumnezeul nostru, cât de minunat este numele Tău în tot pământul! Că s-a înălţat slava Ta, mai presus de ceruri. 2.Din gura pruncilor şi a celor ce sug ai săvârşit laudă, pentru vrăjmaşii Tăi, ca să amuţeşti pe vrăjmaş şi pe răzbunător. 3.Când privesc cerurile, lucrul mâinilor Tale, luna şi stelele pe care Tu le-ai întemeiat, îmi zic: 4.Ce este omul că-ţi aminteşti de el? Sau fiul omului, că-l cercetezi pe el? 5.Micşoratul-ai pe dânsul cu puţin faţă de îngeri, cu mărire şi cu cinste l-ai încununat pe el. 6.Pusu-l-ai pe dânsul peste lucrul mâinilor Tale, toate le-ai supus sub picioarele lui. 7.Oile şi boii, toate; încă şi dobitoacele câmpului; 8.Păsările cerului şi peştii mării, cele ce străbat cărările mărilor. 9.Doamne, Dumnezeul nostru, cat de minunat este numele Tau in tot pamantul. Ca sunt scarbosi limacsii, da, fara indoiala; dar ca sa ne mustre constiinta, nu cred ca e cazul. Sau... poate am inteles eu gresit ce ai spus si in cazul acesta sunt gata sa imi cer scuze fata de tine, Yasmina. Asta e exact modul de gindire caruia ii datoram "minunatia" de situatie in care este aceasta planeta acum. Se incepe cu exploatarea pe scara larga a fapturilor, apoi se continua cu granite interumane in spiritul mentalitatii de elect, dezumanizarea aproapelui, reificarea umanului si ridiculizarea divinului. BTW, tocmai dvs. nu vedeti legatura intre implantarea electronica a animalelor in cadrul proiectelor de stiinta, in scopuri de urmarire, cunoastere si ocrotire, desigur, si viitoaea readucere a sclaviei in prim-plan? Exista substante, numite repelenti, care ii fac pe "daunatori" sa isi ia talpasita de pe proprietatea dvs. Nimeni nu moare, si nu se fac nici pagube economice. Singurii daunatori reali, la scara cosmica, sunt Diavolul si Omul. __________________ "What does it matter by which wisdom each of us arrives at the truth? It is not possible that only one road leads to so sublime a mystery." – A plea from one of the last pagan senators, Aurelius Symmacus, to the boy emperor Valentinian II in 383, asking for freedom of thought. Rise, and strike back. # apt-get install wisdom common-sense non-fanatism #143 05.04.2013, 11:23:12 Florinvs Senior Member Data înregistrării: 06.12.2012 Locaţie: Husi, judetul Vaslui Religia: Ortodox Mesaje: 577 Sfaturi pentru casa si gradina la tara Cu taierea porcului este un obicei vechi romanesc, care ar fi bine sa ramana! E si un prilej de intrajutorare la sate, plus aceea ätmosfera"specifica! Indiferent ce zic unii de la UE, ar trebui sa ne conservam anumite traditii romanesti (bineinteles- cele care tin de folclor, datini, obiceiuri si nu öbiceiurile"" formate dupa 1990- spaga, comisionul, sau nemunca si asteptarea de pomeni si ajutoare sociale!)! Cel putin aici in zona Moldovei-unde vremea este mai secetoasa- pentru cei care ar vrea sa aiba o gradina de legume la tara se pune acut problema aprovizionarii cu apa de udat! Cum retele centralizate de alimentare cu apa la sate nu prea exista, singura solutie este construirea unei fantani (care costa nu chiar putin) cu pompa electrica! Apoi bineinteles ca ar fi de preferat legume bio, care sa nu fi fost tratate cu substante chimice! Insa din cauza diverselor boli si daunatori care apar, acest lucru este foarte riscant- nimeni nu cred ca i-ar conveni sa se trezeasca cu recolta distrusa! Un alt aspect este cel al cresterii animalelor: cum aici fiecare are cel mult 2-3 hectare de pamant, este foarte dificil sa cultivi si plante de nutret, si grau, si floarea-soarelui si porumb! Acolo unde exista asociatii agricole, sau unde terenurile au fost arendate catre oameni seriosi, care sa aiba forta financiare de a investi in utilaje performante (cazul lui Adrian Porumboiu in judetul Vaslui), se pot obtine productii la hectar destul de bune! E preferabil pentru o familie obisnuita compusa sa zicem din 4 persoane sa aiba un 4-5 hectare la o asociatie puternica, care la terminarea campaniei agricole sa-i dea o canditate rezonabila de faina de grau, faina de porumb, ulei si plante de nutret! Pentru a se putea asigura o alimentatie echilibrata, trebuie pus accentul si pe cresterea animalelor si zootehnie! Un numar rezonabil de animale pentru o familie de 4 persoane ar fi: sacrificati 2-3 porci pe an (si carnea rezultata preparata si mai ales pastrata intr-un mod potrivit, cum se face in zona Ardealului! Din pacate aici in Moldova se taie doar un porc pe an, iar modul de consumare a carnii este unul haotic- cateva luni pe an iarna se mananca numai carne, iar tocmai cand vine primavara si incep muncile agricole, si cand omul ar avea nevoie de mai multe proteine, atunci se termina carnea de la Craciun si se trece pe loboda si stevie!), o vaca cu lapte, un cal si caruta (necesare pentru transportul produselor agricole) si cel putin 10 oi. Insa pentru a hrani si ingriji aceste animale e nevoie de: spatii de adapostire (grajduri) construite trainic (daca vreti sa vedeti cat de gospodar este un m de la tara prima data intrati in grajd) si mai ales bine intretinute, dar si de nutreturi de calitate (nu poti sa astepti de la o vaca de rasa Holstein sa dea o productie de lapte superioara daca o tii numai cu ciocane si stiuleti!) #144 05.04.2013, 12:08:50 Yasmina Senior Member Data înregistrării: 17.06.2010 Locaţie: by the ocean Religia: Ortodox Mesaje: 3.005 Citat: În prealabil postat de N.Priceputu Șoricel? Poate cei californieni să aibă în meniu și limacși, ai noștri mănâncă grâu, porumb... Un arici, însă, cred că chiar te-ar ajuta. Uite ca mananca si ei ce gasesc prin jurul casei,pai de unde grau si porumb la mine in curte? Pe cand melci sunt pe alese :) N-as fi stiut acest amanunt daca niste soricei nu si-ar fi facut cuib in motorul masinii,in garaj.Au ros un mop si l-au carat tot in motor,au facut o plapuma draguta si gata apartamentul!Alaturi de cuib,am gasit vreo 20 cochilii goale de melci. De omorat nu i-am omorat,doar i-am dat afara :) __________________ We Shall come to set the dolphins free, We Shall wash the darkened bloodred sea, Our songs will echo over the mountains and seas, The eternity will begin once again in Peace! http://www.youtube.com/watch?v=4MdwDng0i2c http://www.youtube.com/watch?v=p-Uxqt1Hai4 #145 05.04.2013, 12:21:49 N.Priceputu Senior Member Data înregistrării: 28.04.2011 Locaţie: Câmpulung Muscel Religia: Ortodox Mesaje: 2.142 Să sperăm că cochiliile nu le-au adunat doar pentru decor. E adevărat că sunt omnivori, totuși, acum îmi amintesc că nu se dau în lături nici de la o bucățică de slănină sau de brânză. __________________ Doamne, pe măsură ce cred şi Te iubesc Îmbătrânesc în lume şi întineresc în Tine. (V. Voiculescu - Ariciul) „Calea celui nebun este dreaptă în ochii lui, iar cel înțelept ascultă de sfat” (Pilde 12, 15) #146 06.04.2013, 03:34:24 Miha-anca Senior Member Citat: În prealabil postat de Yasmina Documentarul cu pricina imi aminteste de copilaria mea. Adultii din familie erau oripilati la taierea porcului,femeile stateau in ultima camera triste,in timp ce barbatii munceau pe afara cu porcul.Nici macar bunicul nu-l taia ci avea un om in sat care se indeletnicea cu aceasta treaba. Ieseam si noi copiii,cand ne chemau la frigari si sorici fiind placut,dar cum am crescut mai mari nu ne-a mai trebuit,fiind mai degraba un spectacol macabru. Daca au vazut bunicii ca nu ne mai fac o placere au renuntat si ei la taiatul porcului,care si pt ei era deja o corvoada. Bunica si acum creste pasari doar pt oua,in rest mor de batranete. Vanatoarea nu-si mai gaseste rostul in lumea moderna decat daca tii neaparat sa fii primitiv,caci supravietuirea omului nu mai depinde de ea. Nu este deloc obligatoriu ca sa mancam carne. Eu insami ma gandisem sa procedez ca bunica ta. Vanatoarea isi gaseste inca un rost, limitat ce-i drept, si anume pentru controlul numarului de animale salbatice din padurile noastre. Data înregistrării: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654 __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. – Parintele Serafim Rose Şi in cartea veciniciei scrie Că ţări şi neamuri vor pieri Iar scumpa noastră Românie Etern, etern va inflori. Last edited by Miha-anca; 06.04.2013 at 03:39:50. #147 06.04.2013, 03:49:00 Miha-anca Senior Member Data înregistrării: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654 Ati auzit de hidroponie: cultura pe apa? http://www.youtube.com/watch?v=SVZDnELJBYg Ce parere aveti? __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. – Parintele Serafim Rose Şi in cartea veciniciei scrie Că ţări şi neamuri vor pieri Iar scumpa noastră Românie Etern, etern va inflori. Last edited by Miha-anca; 06.04.2013 at 05:11:12. #148 06.04.2013, 05:14:33 mirela.t Senior Member Data înregistrării: 06.04.2011 Locaţie: usa / oca Religia: Ortodox Mesaje: 1.803 Citat: În prealabil postat de Miha-anca Ati auzit de hidroponie: cultura pe apa? http://www.youtube.com/watch?v=SVZDnELJBYg Ce parere aveti? Ce coincidenta, chiar mi-am amintit astazi de salata hidroponica pe care o cumparam in Buenos Aires. Foarte gustoasa si parca mai mare, ca planta, decat cea obisnuita. __________________ An Orthodox Workshop : http://www.youtube.com/watch?v=5diug3tKEQQ #149 06.04.2013, 05:48:55 Miha-anca Senior Member Citat: În prealabil postat de mirela.t Ce coincidenta, chiar mi-am amintit astazi de salata hidroponica pe care o cumparam in Buenos Aires. Foarte gustoasa si parca mai mare, ca planta, decat cea obisnuita. DA, creste f repede si poate fi o f buna afacere pentru cei, care vor sa castige un ban din gradinaritul pe apa. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. – Parintele Serafim Rose Şi in cartea veciniciei scrie Că ţări şi neamuri vor pieri Iar scumpa noastră Românie Etern, etern va inflori. #150 06.04.2013, 07:51:33 Yasmina Senior Member Data înregistrării: 17.06.2010 Locaţie: by the ocean Religia: Ortodox Mesaje: 3.005 Data înregistrării: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654 Citat: În prealabil postat de Miha-anca Ati auzit de hidroponie: cultura pe apa? http://www.youtube.com/watch?v=SVZDnELJBYg Ce parere aveti? Am auzit desigur,chiar am vizitat un magazin local care vinde cele necesare hidroponiei,dar...nu am spatiu pt amplasament. As dori sa incerc legume si verdeturi rezultate din aceasta tehnica de crestere,sa ma conving ca sunt si bune si nu au gust de...apa :) __________________ We Shall come to set the dolphins free, We Shall wash the darkened bloodred sea, Our songs will echo over the mountains and seas, The eternity will begin once again in Peace! http://www.youtube.com/watch?v=4MdwDng0i2c http://www.youtube.com/watch?v=p-Uxqt1Hai4 stoicadorina Member Data înregistrării: 23.03.2013 Religia: Ortodox Mesaje: 53 M-au invadat furnicile. Știe cineva cum le pot face să plece? __________________ http://dorinastoica.blogspot.ro/ #152 06.04.2013, 21:30:55 Miha-anca Senior Member Citat: În prealabil postat de stoicadorina M-au invadat furnicile. Știe cineva cum le pot face să plece? Eu am folosit praf de scortisoara. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. – Parintele Serafim Rose Şi in cartea veciniciei scrie Că ţări şi neamuri vor pieri Iar scumpa noastră Românie Data înregistrării: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654 Etern, etern va inflori. #153 07.04.2013, 07:24:48 Yasmina Senior Member Data înregistrării: 17.06.2010 Locaţie: by the ocean Religia: Ortodox Mesaje: 3.005 Citat: În prealabil postat de stoicadorina M-au invadat furnicile. Știe cineva cum le pot face să plece? V-au invadat in casa? Ca daca sunt in gradina nu produc pagube. __________________ We Shall come to set the dolphins free, We Shall wash the darkened bloodred sea, Our songs will echo over the mountains and seas, The eternity will begin once again in Peace! http://www.youtube.com/watch?v=4MdwDng0i2c http://www.youtube.com/watch?v=p-Uxqt1Hai4 #154 07.04.2013, 07:47:06 heaven Senior Member Data înregistrării: 23.11.2008 Locaţie: Brasov Religia: Ortodox Mesaje: 2.319 Buna dimineata!Foarte multe sfaturi si informatii utile pe acest topic.Este in acelasi timp relaxant dar si util sa ii parcurgi paginile! :) Personal am o dilema,poate cineva dintre voi ma poate indruma,mai ales Yasmina,ca stiu ca ea este pasionata de floricele: una dintre plantutele mele,mai precis o violeta de Parma,mi-a facut cred ca un soi de "purici",niste ganganii marunte care se observa la suprafata pamantului si ii dauneaza bietei flori,pentru ca e tare pleostita si ma tem sa nu o pierd.Ce solutii exista pentru o atare problema? Multumesc si o duminica frumoasa! :) __________________ Sa invatam de la ingerul nostru pazitor...http://www.youtube.com/watch? v=pG52f...&feature=share #155 07.04.2013, 08:39:02 Yasmina Senior Member Data înregistrării: 17.06.2010 Locaţie: by the ocean Religia: Ortodox Mesaje: 3.005 Citat: În prealabil postat de heaven Buna dimineata!Foarte multe sfaturi si informatii utile pe acest topic.Este in acelasi timp relaxant dar si util sa ii parcurgi paginile! :) Personal am o dilema,poate cineva dintre voi ma poate indruma,mai ales Yasmina,ca stiu ca ea este pasionata de floricele: una dintre plantutele mele,mai precis o violeta de Parma,mi-a facut cred ca un soi de "purici",niste ganganii marunte care se observa la suprafata pamantului si ii dauneaza bietei flori,pentru ca e tare pleostita si ma tem sa nu o pierd.Ce solutii exista pentru o atare problema? Multumesc si o duminica frumoasa! :) OH,imi pare rau Poti sa-mi trimiti o poza sa vad despre ce insecte este vorba? Oricum,chiar pana a le vedea banuiesc ca un spray insecticid ar rezolva problema pe loc. Ideea este sa continui cu spreiarea si dupa alte 10 zile (sa zicem) pt ca insectele lasa oua pe care sprayul nu le rezolva! Puricii sunt mortali pt plante intr-adevar.Cele mai periculoase sunt afidele. Dar exista ac si de cojocul lor. Pana cumperi spray,uda planta cu apa si sapun lichid.Stiu ca nu fumezi :) dar daca ai la indemana o tigare,prepara un"ceai"din apa fiarta si tutunul din tigare,lasa-l sa se raceasca si uda planta cu asta. Izoleaza planta bolnava de celelalte! Insectele cu pricina paraziteaza planta la radacini sau pe tulpina?Daca o paraziteaza la radacina,are nevoie sa fie transplantata intr-un alt mediu(alt sol,acelasi ghiveci igienizat cu clor). __________________ We Shall come to set the dolphins free, We Shall wash the darkened bloodred sea, Our songs will echo over the mountains and seas, The eternity will begin once again in Peace! http://www.youtube.com/watch?v=4MdwDng0i2c http://www.youtube.com/watch?v=p-Uxqt1Hai4 #156 07.04.2013, 12:53:08 maria-15 Senior Member Data înregistrării: 24.12.2010 Locaţie: Timisoara Religia: Ortodox Mesaje: 218 Citat: În prealabil postat de Miha-anca Eu am folosit praf de scortisoara. se poate inlocui ca sare,e mai ieftina :D __________________ Bucura-te, Maica Preacurata ca noi suntem rodul lacrimilor tale! #157 07.04.2013, 14:49:26 aanrra Member Data înregistrării: 26.12.2010 Locaţie: Bucuresti Religia: Ortodox Mesaje: 54 Eu am avut furnici mari,rosietici si cu aripi...in perioadele ploioase invadau casa.La fel cum spunea Maria am folosit sare,sare grunjoasa,apoi cineva m-a sfatuit sa pun praf de copt.Au disparut o perioada apoi au reaparut...am gasit un spray turcesc,nu stiu cum se numeste dar se gaseste in toate magazinele,este pentru muste,tantari si alte insecte.Am inceput sa dau cu spray in exteriorul casei,pe langa fundatie de cate ori le vedeam ca vor sa-si faca musuroi,si asa am scapat de ele,de doi ani nu mai am. #158 07.04.2013, 15:01:27 stoicadorina Member Citat: În prealabil postat de Yasmina Data înregistrării: 23.03.2013 Religia: Ortodox Mesaje: 53 V-au invadat in casa? Ca daca sunt in gradina nu produc pagube. După ce a început să fie cald au apărut în cămara unde țin conservele, în două locuri în baie și pe lângă casă(prin exterior). Ies înainte de ploaie. Și-au făcut loc printre plăcile de gresie. Dispar un timp apoi iar vin. Am folosit apă cu sare. Au dispărut dar nu știu dacă din cauză că era apa sărată. Voi încerca și cu scorțișoară. __________________ http://dorinastoica.blogspot.ro/ #159 07.04.2013, 15:07:19 stoicadorina Member Citat: În prealabil postat de Yasmina OH,imi pare rau Poti sa-mi trimiti o poza sa vad despre ce insecte este vorba? Oricum,chiar pana a le vedea banuiesc ca un spray insecticid ar rezolva problema pe loc. Ideea este sa continui cu spreiarea si dupa alte 10 zile (sa zicem) pt ca insectele lasa oua pe care sprayul nu le rezolva! Puricii sunt mortali pt plante intr-adevar.Cele mai periculoase sunt afidele. Dar exista ac si de cojocul lor. Pana cumperi spray,uda planta cu apa si sapun lichid.Stiu ca nu fumezi :) dar daca ai la indemana o tigare,prepara un"ceai"din apa fiarta si tutunul din tigare,lasa-l sa se raceasca si uda planta cu asta. Izoleaza planta bolnava de celelalte! Insectele cu pricina paraziteaza planta la radacini sau pe tulpina?Daca o paraziteaza la radacina,are nevoie sa fie transplantata intr-un alt mediu(alt sol,acelasi ghiveci igienizat cu clor). Uneori pământul pentru flori cumpărat din comerț este infestat cu ouă de păduchi, purici. În cazul acesta cred că ar fi bine mutarea plantei în alt vas cu pământ de pădure după ce a fost spălată sub jet de apă. __________________ http://dorinastoica.blogspot.ro/ Data înregistrării: 23.03.2013 Religia: Ortodox Mesaje: 53 #160 07.04.2013, 16:32:14 carmina Senior Member Data înregistrării: 30.01.2009 Locaţie: Bucuresti Religia: Ortodox Mesaje: 694 (Cand luati o mica pauza de la insecte si alti daunatori, va recomand mazarea congelata de la Mega Image - Delhaize se numeste, e mica-mica la bob iar la gust este precum cea proaspat culeasa din gradina! Nu se compara cu nici o alta marca din cate am folosit pana acum.) __________________ "De te vei amărî după ce ai căzut în ispită, şi-ţi mai faci şi făgăduinţe hotărând că ,,de-acum înainte n-o să se mai întâmple niciodată”, este semn limpede că te afli pe un drum greşit: ţi s-a rănit încrederea în tine. Acela ce nu se bizuie pe sine însuşi e uimit cum de n-a căzut mai rău şi dă slavă lui Dumnezeu că i-a trimis ajutorul la vreme, fără de care ar fi zăcut mai departe acolo în adânc." carmina Senior Member Data înregistrării: 30.01.2009 Locaţie: Bucuresti Religia: Ortodox Mesaje: 694 Citat: În prealabil postat de stoicadorina M-au invadat furnicile. Știe cineva cum le pot face să plece? Neavand nimic la indemana atunci, eu am ars carbune si tamaie in imediata lor apropiere si au disparut pe loc. __________________ "De te vei amărî după ce ai căzut în ispită, şi-ţi mai faci şi făgăduinţe hotărând că ,,de-acum înainte n-o să se mai întâmple niciodată”, este semn limpede că te afli pe un drum greşit: ţi s-a rănit încrederea în tine. Acela ce nu se bizuie pe sine însuşi e uimit cum de n-a căzut mai rău şi dă slavă lui Dumnezeu că i-a trimis ajutorul la vreme, fără de care ar fi zăcut mai departe acolo în adânc." #162 07.04.2013, 17:30:40 Data înregistrării: 23.11.2008 Citat: În prealabil postat de Yasmina OH,imi pare rau Poti sa-mi trimiti o poza sa vad despre ce insecte este vorba? Oricum,chiar pana a le vedea banuiesc ca un spray insecticid ar rezolva problema pe loc. Ideea este sa continui cu spreiarea si dupa alte 10 zile (sa zicem) pt ca insectele lasa oua pe care sprayul nu le rezolva! Puricii sunt mortali pt plante intr-adevar.Cele mai periculoase sunt afidele. Dar exista ac si de cojocul lor. Pana cumperi spray,uda planta cu apa si sapun lichid.Stiu ca nu fumezi :) dar daca ai la indemana o tigare,prepara un"ceai"din apa fiarta si tutunul din tigare,lasa-l sa se raceasca si uda planta cu asta. Izoleaza planta bolnava de celelalte! Insectele cu pricina paraziteaza planta la radacini sau pe tulpina?Daca o paraziteaza la radacina,are nevoie sa fie transplantata intr-un alt mediu(alt sol,acelasi ghiveci igienizat cu clor). Multumesc frumos pentru sfaturile bune, Yasmina! :* O sa bag plantuta in carantina si o sa ii schimb pamantul.Eu nu fumez,insa o sa rog pe cineva sa imi dea o tigara. Aceste ganganii le-am vazut pe solul din planta.Sunt multe,mici si albe sau gri deschis,nici nu stiu exact si cred ca da,ii mananca radacina... M-ar ajuta daca mi-ai putea spune ce sunt.Chiar daca in poze nu prea se vad,cel mai bine se observa in prima,unde am pozat farfuriuta pe care sta ghiveciul.Am udat planta,surplusul de apa s-a dus pe farfuriuta si ganganiile le poti observa ca fiind acele puncte mici si albe. Multumesc mult! :* Attached Images DSC01648.jpg (27,8 KB, 4 views) DSC01649.jpg (39,1 KB, 4 views) DSC01650.jpg (54,7 KB, 4 views) __________________ Sa invatam de la ingerul nostru pazitor...http://www.youtube.com/watch? v=pG52f...&feature=share #163 07.04.2013, 18:02:13 aanrra Member Data înregistrării: 26.12.2010 Locaţie: Bucuresti Religia: Ortodox Mesaje: 54 Citat: În prealabil postat de heaven Buna dimineata!Foarte multe sfaturi si informatii utile pe acest topic.Este in acelasi timp relaxant dar si util sa ii parcurgi paginile! :) Personal am o dilema,poate cineva dintre voi ma poate indruma,mai ales Yasmina,ca stiu ca ea este pasionata de floricele: una dintre plantutele mele,mai precis o violeta de Parma,mi-a facut cred ca un soi de "purici",niste ganganii marunte care se observa la suprafata pamantului si ii dauneaza bietei flori,pentru ca e tare pleostita si ma tem sa nu o pierd.Ce solutii exista pentru o atare problema? Multumesc si o duminica frumoasa! :) Draga mea,eu am foarte multe flori dar nu am violete,poate iti este de ajutor acest link: http://egradini.ro/forum/viewtopic.php?f=84&t=6013 multe lucruri invatam si din experientele altora. #164 07.04.2013, 18:37:35 mbmbmb Member Data înregistrării: 06.04.2013 Locaţie: Lugoj Religia: Ortodox Mesaje: 31 Citat: În prealabil postat de N.Priceputu Pentru arbuști recomandat este să se taie în primăvară, după trecerea gerurilor, cel puțin în zonele mai reci. Dacă îi tai toamna riști să-ți înghețe lăstarii tăiați și încă plini de sevă. La pomi se recomandă tăierea toamna după căderea naturală a fructelor, pentru că atunci încep să se formeze mugurii pentru anul următor, și aceștia vor fi mai mult stimulați dacă se îndepărtează din timp „concurenții”. Eu am avut o frumusete de smochin,cu patru brate mari,care formau ca o cupa-si l-am taiat toamna,iar primavara trecuta a fost uscat complet,nici macar o frunzulita n-a mai facut...Ma doare sufletul pentru el,era deosebit de frumos si rodnic.Acum am lastari de anul trecur,sper sa nu-i pierd si pe astia toti... #165 07.04.2013, 18:43:14 mbmbmb Member Data înregistrării: 06.04.2013 Locaţie: Lugoj Religia: Ortodox Mesaje: 31 Citat: În prealabil postat de aanrra Candva exista un triunghi magic,Dumnezeu,pamantul si omul.Legatura sfanta si in timp poate ,blestem.Taranul copilariei mele era sfios,tacut si cuminte,din zori pana seara,de acasa pana-n ogor,peste tot cu gandul la EL.Vorbea doar cu EL,nimic fara EL.O scrisoare venita din lume,de la cei plecati sa devina mai sus cu o treapta,era purtata-n buzunarul camasii,mai aproape de suflet,citita mereu,rupta pe alocuri ,Doamne ce greu!Da-le Doamne si lor de o paine,ai grija de ei si de ziua de maine! Taran sfios si vrednic al copilariei mele.Azi taranu-i facut hot,desi lui i s-a luat totul.Si tot azi nu-l mai cheama pe El,nu citeste scrisori,ci se imbratiseaza cu ai lui prin emoticoane si vorbeste ,si vorbeste...la telefoane! Maicuta mea are 90 de ani,a fost si mai este o taranca cuminte,harnica si cu masura,cu ochii la cer,cu gandul la EL...se roaga pentru noi,pentru voi si zice,,Da-ne Doamne cu masura,TU stii de nevoi!,, Dumnezeu iti da stiinta de a face,si tot EL te ajuta ca ceea ce cladesti sa dureze. Foarte frumos ,cata duiosie ,iubire si respect!!!mi-a mers la suflet!!! #166 07.04.2013, 18:51:25 aanrra Member Data înregistrării: 26.12.2010 Locaţie: Bucuresti Religia: Ortodox Mesaje: 54 Citat: În prealabil postat de mbmbmb Eu am avut o frumusete de smochin,cu patru brate mari,care formau ca o cupa-si l-am taiat toamna,iar primavara trecuta a fost uscat complet,nici macar o frunzulita n-a mai facut...Ma doare sufletul pentru el,era deosebit de frumos si rodnic.Acum am lastari de anul trecur,sper sa nu-i pierd si pe astia toti... Ati cumparat smochinul?La cati ani rodeste?Cred ca in zona Lugoj iernile sunt mai blande,aici sunt cam-25 gr uneori si nu stiu daca ar rezista,dar...as incerca! #167 07.04.2013, 18:51:48 mbmbmb Member Data înregistrării: 06.04.2013 Locaţie: Lugoj Religia: Ortodox Mesaje: 31 Citat: În prealabil postat de anita Doamne ajuta ! Am vazut la supermarket fenicul ,cum se consuma ? De asemeni am vazut ghimbir ,eu credeam ca este nap La fel ,se face salata ,se pune in ciorba acest ghimbir? Imi place napul ,e dulce si nu ocupa mult loc ,se pune pe langa garduri ,nefiind pretentios Ghimbirul nu se consuma in cantitati mari,ci cu ceva precautie.Mai ales sub forma de pulbere se foloseste,pentru condimentat orezul,se pune si in ciorbe,dar atentie ca imbunatateste destul de puternic circulatia si sa nu dea nastere la vreo hemaragie,in caz de cantitate prea mare.Este foarte bun pt.greturi,raul de avion,de masina,ameteli,etc.Cautati pe Google si precis gasiti mai multe despre el.Eu iau de trei ori pe zi cate un varf de coada de lingurita de pulbere,cu apa-dar e foarte iute... #168 07.04.2013, 18:57:13 aanrra Member Data înregistrării: 26.12.2010 Locaţie: Bucuresti Religia: Ortodox Mesaje: 54 @Anita,eu consum mult fenicul si andive,le consum in stare cruda cu un pic de sare si ulei de masline sau ulei de floarea soarelei presat la rece.De obicei cina la ora 17,30 este compusa dintr-o andiva sau fenicul si o bucata de gogosar.Sanatate sa avem! #169 07.04.2013, 19:04:41 mbmbmb Member Data înregistrării: 06.04.2013 Locaţie: Lugoj Religia: Ortodox Mesaje: 31 Citat: În prealabil postat de Cornel Urs de afacerea "Paulownia" ati auzit? Da,si e plin internetul de poze si sfaturi legate de aceasta planta"minune" #170 07.04.2013, 19:07:40 mbmbmb Member Data înregistrării: 06.04.2013 Locaţie: Lugoj Religia: Ortodox Mesaje: 31 Citat: În prealabil postat de aanrra Ati cumparat smochinul?La cati ani rodeste?Cred ca in zona Lugoj iernile sunt mai blande,aici sunt cam-25 gr uneori si nu stiu daca ar rezista,dar...as incerca! nu,nu l-am cumparat,soacra mea l-a avut in gradina de langa casa si mi-a dat si mie o creanga,pe care am plantat-o si imediat s-a prins.Se prinde f.usor si rodeste,si rodeste-cred ca din anul al doilea,dar nu mai stiu exact-il am de mai multi ani...cred ca puteti incerca si sa-l acoperiti iarna cu rogojini sau saci de iuta,dar mai ales trebuie musuroita radacina daca aveti asa temperaturi mici iarna. Data înregistrării: 26.12.2010 Locaţie: Bucuresti Religia: Ortodox Mesaje: 54 aanrra Member Eheee...da e plin internetul asta de multe!Si eu m-am orientat candva,nu demult ,dupa d`astea.Imi aduc aminte ca la un moment am vazut intr-o gradina un trandafir minunat,si dintr-o data m-a palit asa o pasiune...si-am inceput sa cumpar trandafiri,nu putini,pozele de pe etichetele de identificare erau frumos colorate ,alb,rosu,galben.Anul urmator au inflorit toti,dar toti... ciclam...pot sa dau eu vina pe internet?Nu,cu siguranta ca nu!Asa am invatat sa cumpar de la producatori autorizati,de la cei care fac munca asta din pasiune. #172 07.04.2013, 19:28:12 heaven Senior Member Data înregistrării: 23.11.2008 Locaţie: Brasov Religia: Ortodox Mesaje: 2.319 Citat: În prealabil postat de aanrra Draga mea,eu am foarte multe flori dar nu am violete,poate iti este de ajutor acest link: http://egradini.ro/forum/viewtopic.php?f=84&t=6013 multe lucruri invatam si din experientele altora. Iti multumesc frumos,draga Aanrra! :) __________________ Sa invatam de la ingerul nostru pazitor...http://www.youtube.com/watch? v=pG52f...&feature=share #173 07.04.2013, 20:17:20 Yasmina Senior Member Data înregistrării: 17.06.2010 Locaţie: by the ocean Religia: Ortodox Mesaje: 3.005 Citat: În prealabil postat de heaven Multumesc frumos pentru sfaturile bune, Yasmina! :* O sa bag plantuta in carantina si o sa ii schimb pamantul.Eu nu fumez,insa o sa rog pe cineva sa imi dea o tigara. Aceste ganganii le-am vazut pe solul din planta.Sunt multe,mici si albe sau gri deschis,nici nu stiu exact si cred ca da,ii mananca radacina... M-ar ajuta daca mi-ai putea spune ce sunt.Chiar daca in poze nu prea se vad,cel mai bine se observa in prima,unde am pozat farfuriuta pe care sta ghiveciul.Am udat planta,surplusul de apa s-a dus pe farfuriuta si ganganiile le poti observa ca fiind acele puncte mici si albe. Multumesc mult! :* Intr-adevar nu se prea vede nimic :) In prima poza imi pare ca vad ramasitele (datorate ciclului de crestere)a unor afide(Aphide). Sunt niste gandaci moi care sug seva plantei...Sau poate poza ma inseala si insectele de care vorbesti nu sunt decat musculite albe de sera? Diferenta dintre cele 2 fiind ca musculitele de sera zboara in jurul plantei,iar afidele stau ascunse pe partea dorsala a frunzelor. Totusi inclin sa cred in varianta 1. Vad ca planta deja sufera uita-te pe linkul asta: https://www.google.com/search?q=plan...w=1857&bih=972 __________________ We Shall come to set the dolphins free, We Shall wash the darkened bloodred sea, Our songs will echo over the mountains and seas, The eternity will begin once again in Peace! http://www.youtube.com/watch?v=4MdwDng0i2c http://www.youtube.com/watch?v=p-Uxqt1Hai4 #174 07.04.2013, 21:07:19 filaret19 Member orbeti Citat: În prealabil postat de Barsaumas Ma bag eu, doamna, la faza asta. Cind o pun la punct, dschid un topic, si o postez acolo. Vorbesc foarte serios. Imi place sa experimentez ca bucatar; sunt pe cale sa o gonesc pe a mea din bucatarie definitiv. :) Buna!anul trecut orbetii au facut gauri in pamant si mi-au carat toti cartofii.Acuma vreau sa pun fasole pe acel teren din gradina.credeti ca vor mai aparea orbetii?Daca da,cu ce as putea sca-pa de ei? Multumesc __________________ user vechi.Valentina,seara_de_vara #175 07.04.2013, 21:14:04 Yasmina Senior Member Data înregistrării: 17.06.2010 Locaţie: by the ocean Religia: Ortodox Mesaje: 3.005 Data înregistrării: 05.11.2009 Locaţie: iasi Religia: Ortodox Mesaje: 33 Citat: În prealabil postat de filaret19 Buna!anul trecut orbetii au facut gauri in pamant si mi-au carat toti cartofii.Acuma vreau sa pun fasole pe acel teren din gradina.credeti ca vor mai aparea orbetii?Daca da,cu ce as putea sca-pa de ei? Multumesc Ce-s aia orbeti? __________________ We Shall come to set the dolphins free, We Shall wash the darkened bloodred sea, Our songs will echo over the mountains and seas, The eternity will begin once again in Peace! http://www.youtube.com/watch?v=4MdwDng0i2c http://www.youtube.com/watch?v=p-Uxqt1Hai4 #176 07.04.2013, 21:22:10 N.Priceputu Senior Member Data înregistrării: 28.04.2011 Locaţie: Câmpulung Muscel Religia: Ortodox Mesaje: 2.142 Sunt un fel de cârtițe blonde :) Spre deosebire de ele, care sunt insectivore, ei sunt rozătoare. Li se mai spune și cățelul pământului. __________________ Doamne, pe măsură ce cred şi Te iubesc Îmbătrânesc în lume şi întineresc în Tine. (V. Voiculescu - Ariciul) „Calea celui nebun este dreaptă în ochii lui, iar cel înțelept ascultă de sfat” (Pilde 12, 15) Last edited by N.Priceputu; 07.04.2013 at 21:27:30. #177 07.04.2013, 23:24:09 Miha-anca Senior Member Citat: În prealabil postat de filaret19 Buna!anul trecut orbetii au facut gauri in pamant si mi-au carat toti cartofii.Acuma vreau sa pun fasole pe acel teren din gradina.credeti ca vor mai aparea orbetii?Daca da,cu ce as putea sca-pa de ei? Multumesc Am observat si la mine in gradina musuroaie de la cartita. Am gasit acest remediu, care pare a fi f eficient: http://www.daky.ro/combatere-cartite.html Data înregistrării: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654 __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. – Parintele Serafim Rose Şi in cartea veciniciei scrie Că ţări şi neamuri vor pieri Iar scumpa noastră Românie Etern, etern va inflori. #178 08.04.2013, 02:38:41 Parascheva16 Senior Member Data înregistrării: 26.02.2013 Locaţie: GTA Religia: Ortodox Mesaje: 854 Off-topic. Stiti cumva de ce este diferenta asa mare intre porumbul romanesc si cel din vest? Cel romanesc este mai inchis la culoare, mai tare si mai crocant. Cel din vest e galben-palid cu boabe albe, zemos si dulce. O fi solul sau soiul? ** La bunica cartitele erau rezolvate de pisica. __________________ Ecumenismul Fara Masca;Ecumenismul;Ortodoxia si Religia ViitoruluiS.Rose;Uniatia;Indrumarul Medical Crestin;Cand incepe viata umana?;Biologia dezvoltării prenatale(video) #179 08.04.2013, 09:07:30 Yasmina Senior Member Data înregistrării: 17.06.2010 Locaţie: by the ocean Religia: Ortodox Mesaje: 3.005 Citat: În prealabil postat de Parascheva16 Off-topic. Stiti cumva de ce este diferenta asa mare intre porumbul romanesc si cel din vest? Cel romanesc este mai inchis la culoare, mai tare si mai crocant. Cel din vest e galben-palid cu boabe albe, zemos si dulce. O fi solul sau soiul? ** La bunica cartitele erau rezolvate de pisica. Nu este solul,ci soiul -care este modificat genetic(la fel si rosiile,capsunile,ardeii si altele). __________________ We Shall come to set the dolphins free, We Shall wash the darkened bloodred sea, Our songs will echo over the mountains and seas, The eternity will begin once again in Peace! http://www.youtube.com/watch?v=4MdwDng0i2c http://www.youtube.com/watch?v=p-Uxqt1Hai4 #180 08.04.2013, 09:10:17 Yasmina Senior Member Data înregistrării: 17.06.2010 Locaţie: by the ocean Religia: Ortodox Mesaje: 3.005 Citat: În prealabil postat de N.Priceputu Sunt un fel de cârtițe blonde :) Spre deosebire de ele, care sunt insectivore, ei sunt rozătoare. Li se mai spune și cățelul pământului. Am sa ma uit pe net,ca nici cartite nu am vazut vreodata :) M-am lamurit,cartitele sunt niste animale dragute. Am gasit pe net o pagina care prezinta cele mai urate animale din lume,printre care se numara si o specie de cartita,"cartita cu nasul stea".Trebuie sa spun ca daca te-ai intalni in curte cu acel animal,ai tipa prima data :) http://www.infoturism.ro/atractii-tu...male-din-lume/ Mie imi place pisica Sfinx :) __________________ We Shall come to set the dolphins free, We Shall wash the darkened bloodred sea, Our songs will echo over the mountains and seas, The eternity will begin once again in Peace! http://www.youtube.com/watch?v=4MdwDng0i2c http://www.youtube.com/watch?v=p-Uxqt1Hai4 Last edited by Yasmina; 08.04.2013 at 09:28:21. asmina Senior Member Data înregistrării: 17.06.2010 Locaţie: by the ocean Religia: Ortodox Mesaje: 3.005 Citat: În prealabil postat de N.Priceputu Sunt un fel de cârtițe blonde :) Spre deosebire de ele, care sunt insectivore, ei sunt rozătoare. Li se mai spune și cățelul pământului. Of,saracutii nici nu au ochi (( __________________ We Shall come to set the dolphins free, We Shall wash the darkened bloodred sea, Our songs will echo over the mountains and seas, The eternity will begin once again in Peace! http://www.youtube.com/watch?v=4MdwDng0i2c http://www.youtube.com/watch?v=p-Uxqt1Hai4 #182 08.04.2013, 09:41:45 N.Priceputu Senior Member Data înregistrării: 28.04.2011 Locaţie: Câmpulung Muscel Religia: Ortodox Mesaje: 2.142 pentru că n-au nevoie. În schimb, ai văzut ce dinți au? Fiind rozătoare, dacă pătrund în grădină cred că sunt mai dăunători decât cârtițele, care nu fac decât galerii și mușuroaie, și te mai scapă și de coropișnițe. __________________ Doamne, pe măsură ce cred şi Te iubesc Îmbătrânesc în lume şi întineresc în Tine. (V. Voiculescu - Ariciul) „Calea celui nebun este dreaptă în ochii lui, iar cel înțelept ascultă de sfat” (Pilde 12, 15) #183 08.04.2013, 11:15:41 Parascheva16 Senior Member Data înregistrării: 26.02.2013 Locaţie: GTA Religia: Ortodox Mesaje: 854 Citat: În prealabil postat de Yasmina Nu este solul,ci soiul -care este modificat genetic(la fel si rosiile,capsunile,ardeii si altele). Aha. Deaia are gust...ciudat. Si nu se gaseste in Vest porumb natural, ca cel din Ro? Oare daca aduci porumb romanesc si il plantezi in America, iese ca in Ro? * Cartitele sunt simpatice, dar daca ai gradina si pasune ptr. fan, iti cam strica treaba. Tin minte ca bunica deobicei le omora. (sau pisica) __________________ Ecumenismul Fara Masca;Ecumenismul;Ortodoxia si Religia ViitoruluiS.Rose;Uniatia;Indrumarul Medical Crestin;Cand incepe viata umana?;Biologia dezvoltării prenatale(video) #184 08.04.2013, 21:17:09 aanrra Member Data înregistrării: 26.12.2010 Locaţie: Bucuresti Religia: Ortodox Mesaje: 54 In aceasta dupa masa am reusit sa intru in gradina,n-am reusit sa fac prea multe ca abia sau retras apele. Am facut un mic inventar la ce am in plus,deci: -donez 11 buc arbusti tineri(pui) de liliac comun,Syringa vulgaris,culoare violeta,foarte parfumat,la maturitate ajung pana la 3m,acum au intre 20-50cm si au intrat in vegetatie.Se pot planta in apr/mai,deloc pretentiosi si infloresc in anul urmator. Despre proprietatile lor terapeutice nu am stiut,am citit aici/;http://www.taifasuri.ro/taifasuri/fa...-mai-2012.html -donez seminte si flori cu radacina de garofite turcesti,Dianthus barbatus,diferite culori.Nu sunt de loc pretentioase,rezista la ger de -20gr si mai mult,rezistente la seceta,pot sa creasca mai multi ani din aceiasi radacina.Daca se seamana acum vor inflori doar anul viitor. -seminte de rucola din cultura proprie. -3 tufe mici de salvie,Salvia officinalis,planta aromaica nepretentioasa. Caut dafin (laur). Am pus poze in album . #185 14.04.2013, 22:58:44 Miha-anca Senior Member Citat: În prealabil postat de stoicadorina După ce a început să fie cald au apărut în cămara unde țin conservele, în două locuri în baie și pe lângă casă(prin exterior). Ies înainte de ploaie. Și-au făcut loc printre plăcile de gresie. Dispar un timp apoi iar vin. Am folosit apă cu sare. Au dispărut dar nu știu dacă din cauză că era apa sărată. Voi încerca și cu scorțișoară. Mi-am adus aminte de un sfat primit mai demult in Romania, cand mi-au aparut furnici pe balcon: sa torn apa fiarta peste ele. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. – Parintele Serafim Rose Şi in cartea veciniciei scrie Că ţări şi neamuri vor pieri Iar scumpa noastră Românie Etern, etern va inflori. #186 14.04.2013, 23:37:00 Miha-anca Senior Member Data înregistrării: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654 Data înregistrării: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654 Am niste intrebari referitoare la fasole. Cand se poate insamanta fasolea? In Scandinavia obisnuiesc sa o pun in pamant la sfarsitul lui mai, inceputul lui iunie. Ca si pe celelate seminte, pun fasolea in apa cu usturoi pisat, miere si aloe vera. Acest lucru da rezistenta semintelor la boli. Am vazut in piata din Bucuresti fasolea cu care am avut cea mai mare productie: este cu un melanj de pete mov, albe si negre. Are un aspect f frumos, dar mie nu mi-a placut sa mananc aceste boabe, in schimb pastaile sunt f mari si gustoase. Ii trebuie f multa apa. Daca ii dai apa pe saturate, te si rasplateste. Iar florile sunt portocalii, splendide. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. – Parintele Serafim Rose Şi in cartea veciniciei scrie Că ţări şi neamuri vor pieri Iar scumpa noastră Românie Etern, etern va inflori. #187 14.04.2013, 23:40:08 Miha-anca Senior Member Citat: În prealabil postat de carmina Neavand nimic la indemana atunci, eu am ars carbune si tamaie in imediata lor apropiere si au disparut pe loc. Foarte semnificativa disparitia lor! In cazul acesta ar trebui sa ne intrebam de ce apar furnicile la noi in gradina si in casa. Carmina, mi-ai dat o tema de gandire, caci am avut destule furnici... __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. – Parintele Serafim Rose Şi in cartea veciniciei scrie Că ţări şi neamuri vor pieri Iar scumpa noastră Românie Etern, etern va inflori. #188 15.04.2013, 09:05:44 Yasmina Senior Member Data înregistrării: 17.06.2010 Locaţie: by the ocean Religia: Ortodox Mesaje: 3.005 Data înregistrării: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654 Citat: În prealabil postat de Miha-anca Mi-am adus aminte de un sfat primit mai demult in Romania, cand mi-au aparut furnici pe balcon: sa torn apa fiarta peste ele. Dar de ce?Eu stiam ca furnicile nu fac nici o paguba,ci numai termitele care sunt deosebite fizic de furnicile obisnuite . Puneti o felie de paine cu zahar,pe un support ,prindeti-le si lasati-le afara in vreun tufis ceva. Si ele sunt necesare in ecosistem,si apoi toate insectele traiesc foarte putin ,sa le lasam sasi traiasca si ele putina existenta In special daca nu produc pagube! __________________ We Shall come to set the dolphins free, We Shall wash the darkened bloodred sea, Our songs will echo over the mountains and seas, The eternity will begin once again in Peace! http://www.youtube.com/watch?v=4MdwDng0i2c http://www.youtube.com/watch?v=p-Uxqt1Hai4 #189 15.04.2013, 09:15:32 Yasmina Senior Member Data înregistrării: 17.06.2010 Locaţie: by the ocean Religia: Ortodox Mesaje: 3.005 Citat: În prealabil postat de Parascheva16 Aha. Deaia are gust...ciudat. Si nu se gaseste in Vest porumb natural, ca cel din Ro? Oare daca aduci porumb romanesc si il plantezi in America, iese ca in Ro? * Cartitele sunt simpatice, dar daca ai gradina si pasune ptr. fan, iti cam strica treaba. Tin minte ca bunica deobicei le omora. (sau pisica) Bineinteles ca va iesi ca cel din Romania,dar nu este neaparat mai bun. Adica eu am citit ca modificarile genetice se produc pt a face plantele mai rezistente la boli sau a le da caracteristici superioare:forma,culoare,gust. Ideal pt porumb este sa fie crud,adica cu boabele moi,zemoase fara o coaja tare,aproape lemnoasa. Eu mananc foarte mult porumb acum,il pun in salate,imi place asa cum este. Oricum acum niste seminte de rosii romanesti "inima boului",ardei kapia si gogosari bulgaresti;am sa va tin la current cum evolueaza,pe pamant Californian(cam pietros si albicios...). __________________ We Shall come to set the dolphins free, We Shall wash the darkened bloodred sea, Our songs will echo over the mountains and seas, The eternity will begin once again in Peace! http://www.youtube.com/watch?v=4MdwDng0i2c http://www.youtube.com/watch?v=p-Uxqt1Hai4 #190 15.04.2013, 09:42:25 carmina Senior Member Data înregistrării: 30.01.2009 Locaţie: Bucuresti Religia: Ortodox Mesaje: 694 Citat: În prealabil postat de Miha-anca Foarte semnificativa disparitia lor! In cazul acesta ar trebui sa ne intrebam de ce apar furnicile la noi in gradina si in casa. Carmina, mi-ai dat o tema de gandire, caci am avut destule furnici... Daca ma uit putin in urma, de atunci nu am mai avut parte de vizitele furnicilor la mine in casa. Insa atunci cand am folosit tamaia, parca ieseau pur si simplu din pereti, din toate incheieturile casei, in sir indian fara sfarsit si se indreptau spre mijlocul camerei unde sotul citea un Acatist al Maicii Domnului intr-o perioada mai grea, de confuzie, incertitudine. __________________ "De te vei amărî după ce ai căzut în ispită, şi-ţi mai faci şi făgăduinţe hotărând că ,,de-acum înainte n-o să se mai întâmple niciodată”, este semn limpede că te afli pe un drum greşit: ţi s-a rănit încrederea în tine. Acela ce nu se bizuie pe sine însuşi e uimit cum de n-a căzut mai rău şi dă slavă lui Dumnezeu că i-a trimis ajutorul la vreme, fără de care ar fi zăcut mai departe acolo în adânc." Yasmina Senior Member Data înregistrării: 17.06.2010 Locaţie: by the ocean Religia: Ortodox Mesaje: 3.005 Citat: În prealabil postat de carmina Daca ma uit putin in urma, de atunci nu am mai avut parte de vizitele furnicilor la mine in casa. Insa atunci cand am folosit tamaia, parca ieseau pur si simplu din pereti, din toate incheieturile casei, in sir indian fara sfarsit si se indreptau spre mijlocul camerei unde sotul citea un Acatist al Maicii Domnului intr-o perioada mai grea, de confuzie, incertitudine. Nu inteleg ce doriti sa insinuati...Ca furnicile care invadeaza locuintele au misiuni oculte?!! __________________ We Shall come to set the dolphins free, We Shall wash the darkened bloodred sea, Our songs will echo over the mountains and seas, The eternity will begin once again in Peace! http://www.youtube.com/watch?v=4MdwDng0i2c http://www.youtube.com/watch?v=p-Uxqt1Hai4 #192 15.04.2013, 10:14:42 Yasmina Senior Member Data înregistrării: 17.06.2010 Locaţie: by the ocean Religia: Ortodox Mesaje: 3.005 Am gasit niste sfaturi pt furnici,asa in mod natural,nu-i nevoie sa le omorati: -furnicile nu suporta esentele de:menta,camfor,levantica,cuisoare sau dafin. Puneti in locurile unde apar aceste ingrediente fie sub forma de uleiuri esentiale fie planta ca atare. Se spune ca da rezultate. __________________ We Shall come to set the dolphins free, We Shall wash the darkened bloodred sea, Our songs will echo over the mountains and seas, The eternity will begin once again in Peace! http://www.youtube.com/watch?v=4MdwDng0i2c http://www.youtube.com/watch?v=p-Uxqt1Hai4 #193 15.04.2013, 11:10:05 Miha-anca Senior Member Citat: În prealabil postat de carmina Daca ma uit putin in urma, de atunci nu am mai avut parte de vizitele furnicilor la mine in casa. Insa atunci cand am folosit tamaia, parca ieseau pur si simplu din pereti, din toate incheieturile casei, in sir indian fara sfarsit si se indreptau spre mijlocul camerei unde sotul citea un Acatist al Maicii Domnului intr-o perioada mai grea, de confuzie, incertitudine. Am citit despre o femeie, careia furnicile i-au invadat pana si frigiderul!!! S-a gandit sa nu le faca rau in prima faza si li s-a adresat pe un ton foarte hotarat, amenintandu-le, ca daca nu pleaca le va omori cu chimicale. Nu a mai fost nevoie sa apeleze la masuri drastice, caci furminicle au luat in serios amenintarea si au plecat. Am incercat si eu odata sa vorbesc serios cu furnicile, dar nu m-au luat in seama. Probabil nu vorbisem destul de apasat... In final am apelat la un spray si duse au fost. Acum dau preventiv, ca sa le tin departe. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. – Parintele Serafim Rose Şi in cartea veciniciei scrie Că ţări şi neamuri vor pieri Iar scumpa noastră Românie Etern, etern va inflori. #194 15.04.2013, 12:52:53 carmina Senior Member Data înregistrării: 30.01.2009 Locaţie: Bucuresti Religia: Ortodox Mesaje: 694 Data înregistrării: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654 Citat: În prealabil postat de Yasmina Nu inteleg ce doriti sa insinuati...Ca furnicile care invadeaza locuintele au misiuni oculte?!! Nu este vorba de insinuare - un termen nepotrivit din punctul meu de vedere, ci doar de o intamplare. __________________ "De te vei amărî după ce ai căzut în ispită, şi-ţi mai faci şi făgăduinţe hotărând că ,,de-acum înainte n-o să se mai întâmple niciodată”, este semn limpede că te afli pe un drum greşit: ţi s-a rănit încrederea în tine. Acela ce nu se bizuie pe sine însuşi e uimit cum de n-a căzut mai rău şi dă slavă lui Dumnezeu că i-a trimis ajutorul la vreme, fără de care ar fi zăcut mai departe acolo în adânc." #195 15.04.2013, 17:34:16 Parascheva16 Senior Member Data înregistrării: 26.02.2013 Locaţie: GTA Religia: Ortodox Mesaje: 854 Citat: În prealabil postat de Yasmina Am gasit niste sfaturi pt furnici,asa in mod natural,nu-i nevoie sa le omorati: -furnicile nu suporta esentele de:menta,camfor,levantica,cuisoare sau dafin. Puneti in locurile unde apar aceste ingrediente fie sub forma de uleiuri esentiale fie planta ca atare. Se spune ca da rezultate. Si daca stai la apartament si sunt furnici si nu poti sa lasi nimic de mancare afara caci vine armata de furnici, ce faci? * Din cate stiu eu, legumele si fructele modificate genetic nu sunt sanatoase. Sanatoase sunt cele care cresc asa cum le-a facut Dumnezeu. Inainte nu modifica nimeni nimic si erau f.bune. __________________ Ecumenismul Fara Masca;Ecumenismul;Ortodoxia si Religia ViitoruluiS.Rose;Uniatia;Indrumarul Medical Crestin;Cand incepe viata umana?;Biologia dezvoltării prenatale(video) #196 15.04.2013, 18:13:31 Yasmina Senior Member Data înregistrării: 17.06.2010 Locaţie: by the ocean Religia: Ortodox Mesaje: 3.005 Citat: În prealabil postat de Parascheva16 Si daca stai la apartament si sunt furnici si nu poti sa lasi nimic de mancare afara caci vine armata de furnici, ce faci? * Din cate stiu eu, legumele si fructele modificate genetic nu sunt sanatoase. Sanatoase sunt cele care cresc asa cum le-a facut Dumnezeu. Inainte nu modifica nimeni nimic si erau f.bune. Pai din principiu,nu se lasa nici un aliment afara.Painea sta in cutia ei,invelita.Mancarea in frigider,alimentele uscate in dulapuri. Nimic afara.Curatenie luna,fara firimituri pe podea. Vine armata de furnici le prinzi cu zahar si o felie de paine si le scoti afara,nici nu te ataca,nici nu mori din cauza lor ,nu ajungi la urgenta,nici nu transmit boli ca gandacii de bucatarie,mustele sau tantarii. In fine,nu mai insist;fiecare sa faca ce-l taie capul!Eu mi-am spus parerea mea,daca o gasiti nefondata si nefolositoare,nu tineti cont de ea! __________________ We Shall come to set the dolphins free, We Shall wash the darkened bloodred sea, Our songs will echo over the mountains and seas, The eternity will begin once again in Peace! http://www.youtube.com/watch?v=4MdwDng0i2c http://www.youtube.com/watch?v=p-Uxqt1Hai4 #197 15.04.2013, 22:22:21 stoicadorina Member Data înregistrării: 23.03.2013 Religia: Ortodox Mesaje: 53 Citat: În prealabil postat de Miha-anca Am citit despre o femeie, careia furnicile i-au invadat pana si frigiderul!!! S-a gandit sa nu le faca rau in prima faza si li s-a adresat pe un ton foarte hotarat, amenintandu-le, ca daca nu pleaca le va omori cu chimicale. Nu a mai fost nevoie sa apeleze la masuri drastice, caci furminicle au luat in serios amenintarea si au plecat. Am incercat si eu odata sa vorbesc serios cu furnicile, dar nu m-au luat in seama. Probabil nu vorbisem destul de apasat... In final am apelat la un spray si duse au fost. Acum dau preventiv, ca sa le tin departe. Trebuia să le rogi frumos. M-ai făcut să râd. Parcă te vedeam vorbindu-le. __________________ http://dorinastoica.blogspot.ro/ #198 15.04.2013, 22:40:20 Miha-anca Senior Member Citat: În prealabil postat de stoicadorina Trebuia să le rogi frumos. M-ai făcut să râd. Parcă te vedeam vorbindu-le. Tine minte, Dorina, pentru data viitoare cand mai vin furnicile, sa le vorbesti frumos si imi spui si mie daca pe tine te-au ascultat. Eu am cam racnit la ele... __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. – Parintele Serafim Rose Şi in cartea veciniciei scrie Că ţări şi neamuri vor pieri Iar scumpa noastră Românie Etern, etern va inflori. #199 19.04.2013, 11:33:06 carmina Senior Member Data înregistrării: 30.01.2009 Locaţie: Bucuresti Religia: Ortodox Data înregistrării: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654 Mesaje: 694 Interesant: - producerea de hrană pentru râme din dejecţiile şi din resturile vegetale din fermă este mai ieftină decât transformarea acestora în compost, deoarece necesită dotări mult mai mici, timp redus şi efort mai mic. (Revista Ferma) Specialistii in vermicultura (cresterea ramelor) sustin ca humusul de rama este unul dintre cei mai buni fertilizatori, deoarece contine concentratii inalte de bacterii benefice si alte microorganisme, stimulenti biologici activi pentru plante. __________________ "De te vei amărî după ce ai căzut în ispită, şi-ţi mai faci şi făgăduinţe hotărând că ,,de-acum înainte n-o să se mai întâmple niciodată”, este semn limpede că te afli pe un drum greşit: ţi s-a rănit încrederea în tine. Acela ce nu se bizuie pe sine însuşi e uimit cum de n-a căzut mai rău şi dă slavă lui Dumnezeu că i-a trimis ajutorul la vreme, fără de care ar fi zăcut mai departe acolo în adânc." #200 19.04.2013, 12:00:33 Parascheva16 Senior Member Data înregistrării: 26.02.2013 Locaţie: GTA Religia: Ortodox Mesaje: 854 Citat: În prealabil postat de Yasmina Pai din principiu,nu se lasa nici un aliment afara.Painea sta in cutia ei,invelita.Mancarea in frigider,alimentele uscate in dulapuri. Nimic afara.Curatenie luna,fara firimituri pe podea. Vine armata de furnici le prinzi cu zahar si o felie de paine si le scoti afara,nici nu te ataca,nici nu mori din cauza lor ,nu ajungi la urgenta,nici nu transmit boli ca gandacii de bucatarie,mustele sau tantarii. In fine,nu mai insist;fiecare sa faca ce-l taie capul!Eu mi-am spus parerea mea,daca o gasiti nefondata si nefolositoare,nu tineti cont de ea! Cand am spus mancare afara, nu m-am referit la faptul ca lasi mancarea cu orele afara si nu cureti. Sa lasi ceva copt afara sa se raceasca. Sa iti pui ingrediantele pe masa/bufet pana le gatesti. etc. etc. Intra in dulap, intra in orice mica gaurica dintr-o punga. Eu am pisica, care trebuie sa manance si daca nu manca imediat, o sa fie plina de furnici. Chiar nu e greu sa se intealga ce spun prin mancare afara. Scot felia de paine cu zahar, unde? Pe balcon? Si nu intra inapoi? In fine, fiecare face cum este mai bine ptr. el si familia sa si conform cu situatia in care se afla. __________________ Ecumenismul Fara Masca;Ecumenismul;Ortodoxia si Religia ViitoruluiS.Rose;Uniatia;Indrumarul Medical Crestin;Cand incepe viata umana?;Biologia dezvoltării prenatale(video) sophia Senior Member Data înregistrării: 25.06.2007 Religia: Ortodox Mesaje: 2.596 Am si eu cateva intrebari. Nu radeti, nu sunt de la tara si nu ma pricep. Poate puteti sa ma lamuriti voi: 1. Ceapa verde eu stiu ca rezulta/iese primavara din arpagicul semanat. Si nu este iute, este tanara. Pe piata apare insa mereu si extrasezon ceapa verde mai iute si mai batrana cumva. Cred eu ca iese din ceapa batrana. In tara gaseam din aia tanara, de arpagic si era bucuria primaverii. Este adevarat ce spun eu, sau gresesc? 2. La fel este si cu usturoiul verde, de primavara? Exista samanta pentru el, precum arpagicul pentru ceapa? Pot pune in jardiniera sa cultiv ceapa si usturoi verde? Aici nu gasesc usturoi verde chiar deloc. 3. Exista samanta pentru loboda? Se poate cultiva? Citeam undeva ca ajunge la 2 m, dar eu o stiu in legaturi mici, scurte. __________________ A fi crestin = smerenie + iubire de aproape #202 19.04.2013, 13:11:12 carmina Senior Member Data înregistrării: 30.01.2009 Locaţie: Bucuresti Religia: Ortodox Mesaje: 694 mic ghid al gradinarului amator El cultivo de la Patata http://www.youtube.com/watch?v=qnEf-Y4OCNQ El cultivo del tomate http://www.youtube.com/watch?v=zKUIOBxuclg El cultivo del Pepinillo http://www.youtube.com/watch?v=o7oOOm7DS_o El cultivo de la Judia verde y el Boliche http://www.youtube.com/watch?v=mz40_ItLKkk El cultivo de la Borraja http://www.youtube.com/watch?v=3AGEe4NaOMk Como hacer Tierra vegetal http://www.youtube.com/watch?v=hbCpOXGI8uk __________________ "De te vei amărî după ce ai căzut în ispită, şi-ţi mai faci şi făgăduinţe hotărând că ,,de-acum înainte n-o să se mai întâmple niciodată”, este semn limpede că te afli pe un drum greşit: ţi s-a rănit încrederea în tine. Acela ce nu se bizuie pe sine însuşi e uimit cum de n-a căzut mai rău şi dă slavă lui Dumnezeu că i-a trimis ajutorul la vreme, fără de care ar fi zăcut mai departe acolo în adânc." #203 19.04.2013, 13:34:43 Miha-anca Senior Member Data înregistrării: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654 carmina, filmele date de tine mai sus, sunt atat de sugestive. Vedem ca si cartofii se uda! Multumim! __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. – Parintele Serafim Rose Şi in cartea veciniciei scrie Că ţări şi neamuri vor pieri Iar scumpa noastră Românie Etern, etern va inflori. #204 19.04.2013, 15:30:15 stoicadorina Member Citat: În prealabil postat de sophia Am si eu cateva intrebari. Nu radeti, nu sunt de la tara si nu ma pricep. Poate puteti sa ma lamuriti voi: 1. Ceapa verde eu stiu ca rezulta/iese primavara din arpagicul semanat. Si nu este iute, este tanara. Pe piata apare insa mereu si extrasezon ceapa verde mai iute si mai batrana cumva. Cred eu ca iese din ceapa batrana. In tara gaseam din aia tanara, de arpagic si era bucuria primaverii. Este adevarat ce spun eu, sau gresesc? 2. La fel este si cu usturoiul verde, de primavara? Exista samanta pentru el, precum arpagicul pentru ceapa? Pot pune in jardiniera sa cultiv ceapa si usturoi verde? Aici nu gasesc usturoi verde chiar deloc. 3. Exista samanta pentru loboda? Se poate cultiva? Citeam undeva ca ajunge la 2 m, dar eu o stiu in legaturi mici, scurte. Există sămânță de usturoi. Pui în pământ căței de usturoi și îl lași să facă sâmânță. Sămânța se pune în pământ și se lasă acolo și anul următor când se va face o boambă( așa îi spunem noi în Moldova). Este un usturoi cu un singur cățel. Abia din acela se va face usturoi normal. Cât despre ceapă noi punem arpacic care este sămânța cepei. Din el iese ceapă fragedă și ne-iute. Ceapa și usturoiul au nevoie de multă apă. Există sămânță de lobodă și se poate cultiva. Nu știu în ce măsură poți face ceapă sau usturoi în jardiniere dar poți încerca. __________________ http://dorinastoica.blogspot.ro/ #205 19.04.2013, 18:11:14 Miha-anca Data înregistrării: 03.10.2009 Data înregistrării: 23.03.2013 Religia: Ortodox Mesaje: 53 Senior Member Citat: Religia: Ortodox Mesaje: 4.654 În prealabil postat de stoicadorina Nu știu în ce măsură poți face ceapă sau usturoi în jardiniere dar poți încerca. Se poate, Dorina. Am vazut oameni, care pun o ceapa pe un borcan plin cu apa si ajung sa aiba ceapa verde crescuta in acest fel. E cam dificil, dar nu imposibil, sa facem ceapa din samanta, dar nu stiu cat e de indicat pentru 10 fire cate se pot pune in jardiniera. Cel mai simplu e cu arpagic, asa cum spui si tu, iar usturoiul se face din catei de usturoi. Atat usturoiul, cat si ceapa suporta frigul si se pot pune in pamant de cu toamna, sau spre sfaristul iernii, prin februarie. sophia, tot in jardiniere poti pune plante aromatice, si uite asa pti face o mica gradina de bloc. Dar asta nu e tot. Am vazut ca se pot creste si alte plante pe balcon, in bucatarie sau chiar pe terasa casei sau a blocului. Iata un exemplu de optimism debordant indian: http://www.youtube.com/watch?v=wC_P9ID3WRk Dar sa vedem si ceva rezultate: http://www.youtube.com/watch?v=lvDIZaK9GmI Incredibil, nu? Practic nu avem nici o scuza pentru a nu cultiva macar cateva plante in casa, pe balcon sau terasa, in cazul in care nu avem un petec de gradina. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. – Parintele Serafim Rose Şi in cartea veciniciei scrie Că ţări şi neamuri vor pieri Iar scumpa noastră Românie Etern, etern va inflori. #206 21.04.2013, 00:43:14 Miha-anca Senior Member Cum sa scapi de melcii din gradina: http://gradina.acasa.ro/boli-si-daun...ina-14582.html Data înregistrării: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654 Mai multe idei pe placul tuturor. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. – Parintele Serafim Rose Şi in cartea veciniciei scrie Că ţări şi neamuri vor pieri Iar scumpa noastră Românie Etern, etern va inflori. #207 27.04.2013, 01:35:14 Miha-anca Senior Member Data înregistrării: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654 Am o mare problema: imprejmuirea gradinii. Sunt multi metri. Acum sunt tarusi vechi si sarma pe orizontala, sau pari la fel de vechi. Cine da cu piciorul poate rupe gardul cu usurinta si intra nestingherit. Ce ma sfatuiti? Gardurile de sarma sunt destul de scumpe, necesitand si stalpi de sustinere, plus ciment. Ar fi solutia ideala, dar costurile ma depasesc. As vrea sa pun gard verde, dar gandul ca ar trebui sa tai la linie gardul, de cate ori creste, imi ia avantul. Daca ar fi sa pun gard verde, ce ar fi bine sa plantez? O alta problema: am mai multe izvoare, care trebuie captate. Stie cineva cum se procedeaza? __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. – Parintele Serafim Rose Şi in cartea veciniciei scrie Că ţări şi neamuri vor pieri Iar scumpa noastră Românie Etern, etern va inflori. #208 30.04.2013, 13:05:55 anita Senior Member Data înregistrării: 28.06.2007 Religia: Ortodox Mesaje: 2.237 Citat: În prealabil postat de Miha-anca Am o mare problema: imprejmuirea gradinii. Sunt multi metri. Acum sunt tarusi vechi si sarma pe orizontala, sau pari la fel de vechi. Cine da cu piciorul poate rupe gardul cu usurinta si intra nestingherit. Ce ma sfatuiti? Gardurile de sarma sunt destul de scumpe, necesitand si stalpi de sustinere, plus ciment. Ar fi solutia ideala, dar costurile ma depasesc. As vrea sa pun gard verde, dar gandul ca ar trebui sa tai la linie gardul, de cate ori creste, imi ia avantul. Daca ar fi sa pun gard verde, ce ar fi bine sa plantez? O alta problema: am mai multe izvoare, care trebuie captate. Stie cineva cum se procedeaza? Anca,e nevoie de gard pt a stavili intrarea unor animale domestice sau salbatice Poti face un gard din plasa sudata sau un gard de plasa impletita care e mult mai ieftina Un gard de plasa sudata cu stalpi de fier te costa destul Daca pui tarusi de lemn cheltuielile sunt mai mici Nu e nevoie de margine de ciment in partea de jos ,plasa e destul de rigida ca sa nu patrunda ceva in curte Ce suprafata ai acolo ? #209 30.04.2013, 23:55:40 Miha-anca Senior Member Data înregistrării: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654 Multumesc, Anita, pentru raspuns. Toata lumea ma sfatuieste sa fac gard impletit din núiele. E unica solutie pe care mi-o permit din punct de vedere financiar. Gardul de sarma trebuie sudat, alta dandana! Din cate stiu, stalpii de lemn, tratati, trebuie fixati , fiecare in parte, cu ciment. Asa am vazut ca se face, ca sa tina gardul si ca sa nu putrezeasca in pamant. Probleme am deja destule, dar nu vad o rezolvare a lor pana nu pun un gard. Riscurile meseriei! __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. – Parintele Serafim Rose Şi in cartea veciniciei scrie Că ţări şi neamuri vor pieri Iar scumpa noastră Românie Etern, etern va inflori. #210 09.05.2013, 12:01:28 anita Senior Member Citat: În prealabil postat de Miha-anca Multumesc, Anita, pentru raspuns. Toata lumea ma sfatuieste sa fac gard impletit din núiele. E unica solutie pe care mi-o permit din punct de vedere financiar. Gardul de sarma trebuie sudat, alta dandana! Din cate stiu, stalpii de lemn, tratati, trebuie fixati , fiecare in parte, cu ciment. Asa am vazut ca se face, ca sa tina gardul si ca sa nu putrezeasca in pamant. Probleme am deja destule, dar nu vad o rezolvare a lor pana nu pun un gard. Riscurile meseriei! Hristos a inviat ! Gardul din nuiele e frumos dar cred ca e scump-manopera - si nu tine Un gard de plasa cu stalpi de metal a costat pe cineva 13000 lei ,la o suprafata de 2500 mp Nu stiu daca se sudeaza Dar vad ca o casa implica multa alergatura si timp Si apa e o problema ,am inteles ca o fantana mai adanca costa destul Vechi 11.05.2013, 22:24:40 Miha-anca Miha-anca is offline Senior Member Data înregistrării: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654 Implicit Citat: În prealabil postat de anita Vezi mesajul Hristos a inviat ! Gardul din nuiele e frumos dar cred ca e scump-manopera - si nu tine Un gard de plasa cu stalpi de metal a costat pe cineva 13000 lei ,la o suprafata de 2500 mp Nu stiu daca se sudeaza Dar vad ca o casa implica multa alergatura si timp Si apa e o problema ,am inteles ca o fantana mai adanca costa destul Adevarat a inviat! Am vazut de-a lungul autostrazii soarelui garduri de sarma. Arata frumos. Gardul era sudat si cu stalpi fixati in ciment. Este cea mai buna treaba, dar si costisitoare. Data înregistrării: 28.06.2007 Religia: Ortodox Mesaje: 2.237 Surpriza! Omul care mai vede de gradina mea a gasit doi serpi prin iarba. Stiu ca nu toti sunt veninosi, dar cum sa stiu de care sunt? O gramada de probleme... asta e! Trebuie rezolvate, ca nu ajuta doar sa ma plang. Stie cineva ceva despre serpi? Si ce pot face sa ii tin mai departe de casa? Am numai intrebari... Iertati-ma. In ceea ce priveste putul... 50 m... 5000Euro. In conditiile acestea, va trebui sa ma descurc cu apa de ploaie si de la zapada topita. Acestea nu sunt decat inerentele greutati ale inceputului, nimic altceva. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. – Parintele Serafim Rose Şi in cartea veciniciei scrie Că ţări şi neamuri vor pieri Iar scumpa noastră Românie Etern, etern va inflori. Last edited by Miha-anca; 11.05.2013 at 22:29:36. Reply With Quote #212 Vechi 12.05.2013, 15:14:32 adrian010155 adrian010155 is offline Senior Member Data înregistrării: 26.05.2008 Locaţie: Bucuresti Religia: Ortodox Mesaje: 560 Implicit Citat: În prealabil postat de Miha-anca Vezi mesajul Multumim, Dorina; si bineai(re)venit printre noi! In ceea ce priveste rasadurile, le faci singura, sau le cumperi? Dumnezeu are grija ca plantele sa creasca si sa rodeasca. In felul acesta Il vad pe Dumnezeu in fiecare planta din gradina sau din balcon si mai ales in fiecare fruct. Slava Tie, Doamne, slava Tie! Ooo, ce frumos !!! __________________ Te rog, Doamne, intareste-ma in credinta, caci murdar si pacatos sint dinaintea Fetei Tale. Reply With Quote #213 Vechi 12.05.2013, 23:09:18 cezar_ioan cezar_ioan is offline Senior Member Data înregistrării: 16.11.2012 Locaţie: Bucuresti Religia: Ortodox Mesaje: 1.288 Implicit Citat: În prealabil postat de Miha-anca Vezi mesajul In ceea ce priveste putul... 50 m... 5000Euro. ???? Unde? Pe Lună?...:) __________________ Doamne, miluieste! Reply With Quote #214 Vechi 13.05.2013, 08:48:48 N.Priceputu's Avatar N.Priceputu N.Priceputu is online now Senior Member Data înregistrării: 28.04.2011 Locaţie: Câmpulung Muscel Religia: Ortodox Mesaje: 2.142 Implicit Citat: În prealabil postat de Miha-anca Vezi mesajul Stiu ca nu toti sunt veninosi, dar cum sa stiu de care sunt? O gramada de probleme... asta e! Trebuie rezolvate, ca nu ajuta doar sa ma plang. Stie cineva ceva despre serpi? Si ce pot face sa ii tin mai departe de casa? Hristos a înviat! Foarte probabil sunt inofensivi. La noi în țară numai viperele sunt veninoase, iar ele au un aspect distinctiv și nu trăiesc pe oriunde (de regulă în zone aride și calde). Nu se poate ca oamenii locului să nu știe dacă în zonă sunt vipere. Mai multe aici. În rest, prin livezi și fânețe trăiesc mulți șerpi inofensivi (ba chiar folositori, căci se hrănesc cu șoareci și insecte), pe care-i mai răresc ulii, aricii, chiar și... pisicile. Iar unii doar seamănă cu șerpii, fără să fie. Am găsit anul trecut o șopârlă fără picioare, numită (poate impropriu) năpârcă. Din păcate, am omorât-o înainte de a citi că se hrănește cu insecte (poate chiar coropișnițe). Apropo: Știți vreo metodă naturală de a scăpa de coropișnițe? __________________ Doamne, pe măsură ce cred şi Te iubesc Îmbătrânesc în lume şi întineresc în Tine. (V. Voiculescu - Ariciul) „Calea celui nebun este dreaptă în ochii lui, iar cel înțelept ascultă de sfat” (Pilde 12, 15) Last edited by N.Priceputu; 13.05.2013 at 08:56:27. Reply With Quote #215 Vechi 13.05.2013, 09:32:47 anita anita is offline Senior Member Data înregistrării: 28.06.2007 Religia: Ortodox Mesaje: 2.237 Implicit Citat: În prealabil postat de Miha-anca Vezi mesajul Adevarat a inviat! Am vazut de-a lungul autostrazii soarelui garduri de sarma. Arata frumos. Gardul era sudat si cu stalpi fixati in ciment. Este cea mai buna treaba, dar si costisitoare. Surpriza! Omul care mai vede de gradina mea a gasit doi serpi prin iarba. Stiu ca nu toti sunt veninosi, dar cum sa stiu de care sunt? O gramada de probleme... asta e! Trebuie rezolvate, ca nu ajuta doar sa ma plang. Stie cineva ceva despre serpi? Si ce pot face sa ii tin mai departe de casa? Am numai intrebari... Iertati-ma. In ceea ce priveste putul... 50 m... 5000Euro. In conditiile acestea, va trebui sa ma descurc cu apa de ploaie si de la zapada topita. Acestea nu sunt decat inerentele greutati ale inceputului, nimic altceva. Asta e curata excrocherie Niste prieteni au forat 20 m cu 5000 lei Sunt meseriasi care fac acest lucru Au pus si acele inele din ciment ,e adevarat ca putul e ingust Am vorbit cu o cunostinta a carui sot e inginer la o firma de foraje si mi-a spus ca un put mai adanc e 10000 lei Asta cam 50 m Atentie ,ei stiu ca vii din afara si cred ca ai bani multi La noi in oras am vazut anunturi cu din astia care foreaza Mai intereseaza-te Oricum niste investitii sunt necesare O casa costa destul Nu poti sta fara apa Reply With Quote #216 Vechi 13.05.2013, 10:50:25 DragosP's Avatar DragosP DragosP is online now Senior Member Data înregistrării: 23.03.2011 Religia: Ortodox Mesaje: 3.026 Implicit Citat: În prealabil postat de Miha-anca Vezi mesajul In ceea ce priveste putul... 50 m... 5000Euro. Hristos a Înviat! Un puţ făcut ca lumea, la 50 de metri adâncime n-ar trebui să sară, cu tot cu tuburi, de 10.000lei. Adică undeva la maxim juma' din suma zisă de dumneata. În banii ăştia intrând şi căratul "pământului" scos afară: undeva pe la 2 maxim 3m cubi (depinzând evident de diametrul puţului). __________________ Îmi cer scuze celor pe care i-am supărat! "Trebuie sa mori înainte de a muri Pentru a nu muri atunci când mori" Reply With Quote #217 Vechi 13.05.2013, 13:05:21 AlinB's Avatar AlinB AlinB is offline Senior Member Data înregistrării: 29.01.2007 Mesaje: 9.121 Implicit Chiar daca este un cost mare, o data ce o astfel de sursa de apa este disponibila, ea este practic inepuizabila, isi pastreaza debitul chiar si pe cea mai mare seceta, singurul cost ulterior mai semnificativ fiind curentul electric pentru pompare. Apa se poate distribui si la altii, contra cost iar investitia se recupereaza in timp. Sigur, se poate fora si la mica adancime, depinde de zona si cam de ...noroc, poti gasi apa si pana in 8-10metri dar calitatea este si va fi indoielnica, mai ales daca e in apropiere de "civilizatie" sau de zone agricole (unde se folosesc ingrasaminte, pesticide, etc.) Citat: Varianta 1 : foraje private/casnice : 100….250 RON/metru - costuri deplasare mici - instalatie de foraj foarte minima actionata electric cu curentul beneficiarului - diametre mici – sapare max 190 mm , tubare MAX 125 mm -Adancimi de max max 150 – 200 m Avantaje : ieftin !! , spatiu necesar mic, deranj mic, debit in general suficient Dezavantaje : Nu se poate introduce corect margaritar, nu se poate face corect izolare straturi, rezistenta scazuta a tubulatiurii , filtre facute artizanal, durata de viata scurta 5- 10 ani, si multe altele mai putin importante. Nu sunt posibile in orice tip de soluri , dar merg foarte bine in Bucuresti, Timisoara, Craiova, Arad, Buzau, Oradea, etc Varianta 2: foraje profesionale : 70-200 eur/metru Utilaje mari , profesionale pentru sapare cu noroi cu diametre mari de la 215 mm la 444 mm, sau foraj cu aer in soluri dure si foarte dure ( roca, calcare, sisturi. etc) Tubare cu plastic PVC special pt puturi , cu filtre facute din fabrica Geofizica, spatiu mare pentru margaritar, izolare strate suprafata perfecta, dosar de executie, analize , piesa fund, centrori, margaritar cuartos special, etc etc etc Adancimi - de la 30 m la 200 m Durata de viata foarte mare – 50 – 200 ani Posibilitatea intretinerii – desnisipare – 1 data la 10-20 ani http://www.ondrill.ro/blog/general/c...entare-cu-apa/ Multi nu inteleg din pacate ca investitia intr-o sursa de apa, de calitate, este cel putin la fel de importanta daca nu chiar mai importanta ca si cea in acoperisul de deasupra capului. __________________ Suprema intelepciune este a distinge binele de rau. Last edited by AlinB; 13.05.2013 at 14:20:33. Reply With Quote #218 Vechi 13.05.2013, 13:44:15 cezar_ioan cezar_ioan is offline Senior Member Data înregistrării: 16.11.2012 Locaţie: Bucuresti Religia: Ortodox Mesaje: 1.288 Implicit Bine, frate, apă vie, înţeleg... Dar ... 5000 Euro?... Asta bate chiar şi recordurile în materie de pescari şi pescuit. (care se-învârt tot în jurul apei, pardon, al bălţii) P.S. În satul meu natal, unde apa e bună foarte, slavă lui Dumnezeu, bunica a făcut fântâna cu câteva milioane. Ca tot omul de pe la noi din zonă, dacă mă înţelegi. Şi e vorba de Bărăgan, unde e, neicusorule, căldură mare!... E şi gospodărie, cu de toate (legume, flori, vite precum şi baie, bucătărie, piscină de vară pentru copii...). __________________ Doamne, miluieste! Reply With Quote #219 Vechi 13.05.2013, 15:00:17 Miha-anca Miha-anca is offline Senior Member Data înregistrării: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654 Implicit Hristos a inviat! Va multumesc tuturor pentru raspunsurile date, atat in ceea ce priveste serpii, cat si forarea unui put de apa. Fiind intr-o zona de munte, se presupune ca e vorba de sol cu pietre, ceea ce creste costul forajului. Nu am spus nimanui de unde vin si unde locuiesc. De aceea banuiesc ca mi-au dat un pret pe care il practica ei pentru ca rezultatul sa fie o apa buna si limpede. Tot cautand amanunte despre aceste foraje, am gasit ca asa un put nu e pe vecie, ci pentru un anumit numar de folosiri ale instalatiei. Pe mine ma intereseaza un put, nu fantana, la mare adancime, caci atat proorocirile citite, cat si spusele unui preot, cu care am avut ocazia sa vorbesc, mergand de la o manastire la Bucuresti, si anume "ca izvoarele pamantului se vor inchide" la un moment dat, m-au pus pe ganduri si vreau sa imi iau masurile de rigoare, dupa puterile mele. In rest, cum o vrea Dumnezeu! Deci, vi se pare scump pretul de 1000Euro/10m foraj. Voi tine cont si va multumesc inca odata. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. – Parintele Serafim Rose Şi in cartea veciniciei scrie Că ţări şi neamuri vor pieri Iar scumpa noastră Românie Etern, etern va inflori. Last edited by Miha-anca; 13.05.2013 at 15:03:34. Reply With Quote #220 Vechi 13.05.2013, 15:20:52 Miha-anca Miha-anca is offline Senior Member Data înregistrării: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654 Implicit Citat: În prealabil postat de cezar_ioan Vezi mesajul Bine, frate, apă vie, înţeleg... Dar ... 5000 Euro?... Asta bate chiar şi recordurile în materie de pescari şi pescuit. (care se-învârt tot în jurul apei, pardon, al bălţii) P.S. În satul meu natal, unde apa e bună foarte, slavă lui Dumnezeu, bunica a făcut fântâna cu câteva milioane. Ca tot omul de pe la noi din zonă, dacă mă înţelegi. Şi e vorba de Bărăgan, unde e, neicusorule, căldură mare!... E şi gospodărie, cu de toate (legume, flori, vite precum şi baie, bucătărie, piscină de vară pentru copii...). Frate draga, si eu sunt la fel de nedumerita in ceea ce priveste pretul solicitat. Tocmai de aceea am intrebat si inca mai caut pe cineva, care sa foreze la alt pret. Dar e vorba de put, nu de fantana. E o diferenta. Iar adancimea va fi de 50m, in teren pietros, ceea ce necesita forare cu diamant, fara namol... chestiii tehnice, pe care si eu abia acum le-am aflat. Ideala ar fi o casa independenta energetic, cu caldura din pamant, cu panouri solare... dar toate astea costa f mult ca sa le faci. Odata facute, nu te mai costa aproape nimic. Este ca un fel de asigurare pentru batranete... __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. – Parintele Serafim Rose Şi in cartea veciniciei scrie Că ţări şi neamuri vor pieri Iar scumpa noastră Românie Etern, etern va inflori. Reply With Quote 17:00:43 AlinB's Avatar AlinB AlinB is offline Senior Member Data înregistrării: 29.01.2007 Mesaje: 9.121 Implicit Citat: În prealabil postat de Miha-anca Vezi mesajul Deci, vi se pare scump pretul de 1000Euro/10m foraj. Voi tine cont si va multumesc inca odata. Nu, e chiar ieftin daca e zona de munte si e o treaba din gama profesionala. Problema e ca nu poti sti exact la ce adancime ai sa dai de o sursa de apa de calitate, pot fi 40m sau 80 (depinde de zona). De asta zic ca o investitie, chiar si de 5000euro intr-o sursa de apa de calitate nu este mult, daca nu exista alternative - cum ar fi un put clasic, dar care in schimb este o apa de suprafata, posibil poluata sau poluabila, epuizabila in caz de seceta etc. Fara mancare poti rezista si 2-3 luni. Fara apa, probabil mai putin de o saptamana. Cu apa care nu e potabila - poti doar sa mori mai repede. Independenta energetica se poate obtine si fara sa fie atat de costisitor: 1. incalzire pe lemne - daca e zona de munte, lemnul trebuie sa fie destul de accesibil si ieftin. O solutie moderna gen centrala termica pe lemne nu e neaparat necesara (are anumite costuri de mententanta pe termen lung), se poate folosi un sistem de sobe, una putand incalzi chiar 2-3 camere, in functie de cum sunt amplasate. 2. daca se doreste totusi electricitate, in caz de urgenta se poate folosi strict pentru iluminare, folosind iluminarea LED si un sistem de panouri fotovoltaice(durata de viata 10-20ani) si acumulatori (durata de viata 3-5ani). 3. Pentru conservarea alimentelor, in loc de frigider se pot folosi diverse metode de conservare + clasicul beci. 4. masina de spalat? ei ..daca se ajunge la ceva (cvasi)apocaliptic, spalatul la mana e ultima grija. Mai degraba iti poti pune problema de unde faci rost de detergent sau sapun. __________________ Suprema intelepciune este a distinge binele de rau. Last edited by AlinB; 13.05.2013 at 17:03:05. Reply With Quote #222 Vechi 13.05.2013, 17:24:58 DragosP's Avatar DragosP DragosP is online now Senior Member Data înregistrării: 23.03.2011 Religia: Ortodox Mesaje: 3.026 Implicit Panourile fotovoltaice actuale sunt păcăleală: 1. Durata lor de viață în nici un caz nu e de 20 de ani: după 5, maxim 10 ani eficacitatea scade dramatic; 2. E nevoie de soare puternic pentru a genera ce zice producătorul în foaia de catalog; 3. De-a lungul duratei de viață generează mai puțină energie decât cea folosită în procesul de producție al lor. Sigur, clientul plătește energia aia la cumpărare, dar bilanțul energetic rămâne negativ. Cea mai bună soluție e cea cu o turbină eoliană. __________________ Îmi cer scuze celor pe care i-am supărat! "Trebuie sa mori înainte de a muri Pentru a nu muri atunci când mori" Reply With Quote #223 Vechi 14.05.2013, 00:46:48 Miha-anca Miha-anca is offline Senior Member Data înregistrării: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654 Implicit Citat: În prealabil postat de AlinB Vezi mesajul Mai degraba iti poti pune problema de unde faci rost de detergent sau sapun. Buna intrebare. Bunica mea facea sapun de casa. As putea incerca si eu. Are cineva o reteta de fabricatie? Tin minte ca adunam in acest scop uleiul si grasimea rezultata din prajeli - mai putin uleiul in care se prajeste pestele, caci are un miros greu si influenteaza in mod negativ produsul finit. Am pe undeva reteta pentru detergent bio pentru vase. In general: Spunea preotul de la biserica la care merg, ca probabil ca nu erau bani mai multi nici altadata, dar omul se ingrijea mai bine de cele de care avea nevoie: avea porc si gaini in curte, legume si fructe in gradina. Acum totul trebuie cumparat, iar preturile sunt tot mai mari. Ar fi bine sa ne cunoastem interesul si sa economisim, asigurandu-ne totusi cele necesare. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. – Parintele Serafim Rose Şi in cartea veciniciei scrie Că ţări şi neamuri vor pieri Iar scumpa noastră Românie Etern, etern va inflori. Reply With Quote #224 Vechi 14.05.2013, 09:18:11 anita anita is offline Senior Member Data înregistrării: 28.06.2007 Religia: Ortodox Mesaje: 2.237 Implicit Citat: În prealabil postat de Miha-anca Vezi mesajul Buna intrebare. Bunica mea facea sapun de casa. As putea incerca si eu. Are cineva o reteta de fabricatie? Tin minte ca adunam in acest scop uleiul si grasimea rezultata din prajeli - mai putin uleiul in care se prajeste pestele, caci are un miros greu si influenteaza in mod negativ produsul finit. Am pe undeva reteta pentru detergent bio pentru vase. In general: Spunea preotul de la biserica la care merg, ca probabil ca nu erau bani mai multi nici altadata, dar omul se ingrijea mai bine de cele de care avea nevoie: avea porc si gaini in curte, legume si fructe in gradina. Acum totul trebuie cumparat, iar preturile sunt tot mai mari. Ar fi bine sa ne cunoastem interesul si sa economisim, asigurandu-ne totusi cele necesare. Anca ,in mod sigur exista pe internet reteta de sapun Eu adun uleiul in sticle de plastic si il las la gunoi ,nu il arunc la canal E bun un cazan pe lemne ,in general sapunul se face in curte Mai important decat sapunul e fantana . Reply With Quote #225 Vechi 14.05.2013, 10:30:40 AlinB's Avatar AlinB AlinB is offline Senior Member Data înregistrării: 29.01.2007 Mesaje: 9.121 Implicit Citat: În prealabil postat de DragosP Vezi mesajul Panourile fotovoltaice actuale sunt păcăleală: 1. Durata lor de viață în nici un caz nu e de 20 de ani: după 5, maxim 10 ani eficacitatea scade dramatic; 2. E nevoie de soare puternic pentru a genera ce zice producătorul în foaia de catalog; 3. De-a lungul duratei de viață generează mai puțină energie decât cea folosită în procesul de producție al lor. Sigur, clientul plătește energia aia la cumpărare, dar bilanțul energetic rămâne negativ. Cea mai bună soluție e cea cu o turbină eoliană. Scade, dar nu dramatic. Mai degraba se pare ca pretul lor a scazut dramatic, in special cu finantarile care se dau acum, in 2-3 ani cu siguranta vor fi mult mai rentabile. Desi costul initial al investitiei e maricel, pe termen lung e mult mai rentabil decat sa te intorci la lampa cu gaz. LED -urile au durata de viata de 5-10 ani si chiar mai mult, iar consumul fff. mic. Cine a testat, poate sa vada diferenta neta fatza de un LED chiar si de 1-2W si o lampa cu gaz sau lumanari de exemplu. Practic, pentru a lumina o casa la nivel minim, strict utilitar, nu ar trebui sa fie necesari mai mult de 50W/zi (exagerat chiar). Un acumulator de masina, destul de micutz, de 60Ah, poate stoca cca. 600W, deci iluminarea pe circa 2 saptamani. La o astfel de utilizarea poate fi cumparat chiar un panou modest ca si costuri, care sa produca strictul necesar pt consumul a 2-3 zile, calculat la iluminarea minima, pe timp de iarna. __________________ Suprema intelepciune este a distinge binele de rau. Reply With Quote #226 Vechi 14.05.2013, 10:39:50 AlinB's Avatar AlinB AlinB is offline Senior Member Data înregistrării: 29.01.2007 Mesaje: 9.121 Implicit Citat: În prealabil postat de Miha-anca Vezi mesajul Buna intrebare. Bunica mea facea sapun de casa. As putea incerca si eu. Are cineva o reteta de fabricatie? Se poate fabrica din orice fel de uleiuri si grasimi animale. Problema este ca celalalt ingredient de baza este soda caustica de puritate 98% - un produs industrial. Partea buna este ca rapotul intre soda si uleiuri este in general cam de 1:8 si soda caustica se poate stoca pe perioade f. lungi de timp daca nu intra in contact cu aerul. Teoretic se poate produce si cu lesie, care se obtine din cenusa, dar mult mai dificil, sunt retete pe Internet. __________________ Suprema intelepciune este a distinge binele de rau. Reply With Quote #227 Vechi 15.05.2013, 00:20:39 Miha-anca Miha-anca is offline Senior Member Data înregistrării: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654 Implicit Citat: În prealabil postat de DragosP Vezi mesajul Panourile fotovoltaice actuale sunt păcăleală: 1. Durata lor de viață în nici un caz nu e de 20 de ani: după 5, maxim 10 ani eficacitatea scade dramatic; 2. E nevoie de soare puternic pentru a genera ce zice producătorul în foaia de catalog; 3. De-a lungul duratei de viață generează mai puțină energie decât cea folosită în procesul de producție al lor. Sigur, clientul plătește energia aia la cumpărare, dar bilanțul energetic rămâne negativ. Cea mai bună soluție e cea cu o turbină eoliană. Nu am experienta cu panourile fotovoltaice, am vazut insa programul TV englez "Grand Designs" ( cateva dintre episoade se gasesc pe You tube) o familie, care isi construise o casa independenta energetic, avand atat panouri fotovoltaice, cat si o eoliana. Erau f multumiti de panouri, dar mai putin multumiti de eoliana. Spuneau ca eoliana necesita niste baterii pentru stocat energia. Si-au exprimat regretul ca nu au pus mai multe panouri. In alt episod am vazut ca o familie avea instalate mai multe panouri, care nu numai ca le asigura propriul consum, dar puteau sa livreze surplusul de energie, castigand astfel o multime de bani. Nu stiu daca la noi exista aceasta posibilitate de a vinde energia produsa in surplus. In alta ordine de idei: In alt episod am vazut pentru prima data WC-urile (impropriu spus), care nu functionau cu apa, ci erau dotate cu un butoias, in care dupa fiecare folosire, se punea rumegus; iar in fiecare saptamana se golea intr-un loc special din gradina. Rumegusul are calitatea de a absorbi lichidul si mirosul. Ideea se pare ca provine din Australia. Ma mir ca nu se foloseste rumegusul si la noi la tara in acest scop. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. – Parintele Serafim Rose Şi in cartea veciniciei scrie Că ţări şi neamuri vor pieri Iar scumpa noastră Românie Etern, etern va inflori. Reply With Quote #228 Vechi 15.05.2013, 00:26:10 Miha-anca Miha-anca is offline Senior Member Data înregistrării: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654 Implicit Citat: În prealabil postat de anita Vezi mesajul Anca ,in mod sigur exista pe internet reteta de sapun Eu adun uleiul in sticle de plastic si il las la gunoi ,nu il arunc la canal E bun un cazan pe lemne ,in general sapunul se face in curte Mai important decat sapunul e fantana . Cu siguranta, Anita, mai ales pentru ca la fabricarea sapunului se foloseste si multa apa. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. – Parintele Serafim Rose Şi in cartea veciniciei scrie Că ţări şi neamuri vor pieri Iar scumpa noastră Românie Etern, etern va inflori. Reply With Quote #229 Vechi 15.05.2013, 00:31:57 Miha-anca Miha-anca is offline Senior Member Data înregistrării: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654 Implicit Citat: În prealabil postat de AlinB Vezi mesajul Se poate fabrica din orice fel de uleiuri si grasimi animale. Problema este ca celalalt ingredient de baza este soda caustica de puritate 98% - un produs industrial. Partea buna este ca rapotul intre soda si uleiuri este in general cam de 1:8 si soda caustica se poate stoca pe perioade f. lungi de timp daca nu intra in contact cu aerul. Teoretic se poate produce si cu lesie, care se obtine din cenusa, dar mult mai dificil, sunt retete pe Internet. Multumesc, AlinB. In ceea ce priveste lesia rezultata, tin minte, ca ne-a decolorat gresia, atat de puternic efect are. Atentie, deci, unde punem vasul cu lesie! __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. – Parintele Serafim Rose Şi in cartea veciniciei scrie Că ţări şi neamuri vor pieri Iar scumpa noastră Românie Etern, etern va inflori. Reply With Quote #230 Vechi 15.05.2013, 02:30:23 Nastya Nastya is offline Senior Member Data înregistrării: 27.01.2013 Mesaje: 378 Implicit Citat: În prealabil postat de Miha-anca Vezi mesajul Buna intrebare. Bunica mea facea sapun de casa. As putea incerca si eu. Are cineva o reteta de fabricatie? Tin minte ca adunam in acest scop uleiul si grasimea rezultata din prajeli - mai putin uleiul in care se prajeste pestele, caci are un miros greu si influenteaza in mod negativ produsul finit. Am pe undeva reteta pentru detergent bio pentru vase. In general: Spunea preotul de la biserica la care merg, ca probabil ca nu erau bani mai multi nici altadata, dar omul se ingrijea mai bine de cele de care avea nevoie: avea porc si gaini in curte, legume si fructe in gradina. Acum totul trebuie cumparat, iar preturile sunt tot mai mari. Ar fi bine sa ne cunoastem interesul si sa economisim, asigurandu-ne totusi cele necesare. Va dau cateva link-uri pentru sapunul de casa. Bine ca mai sunt pe net pentru ca a inceput o campanie impotriva folosirii sapunului (solid) facut in casa cu soda caustica (hidroxid de sodiu) sau sapunului lichid facut cu potasa caustica (hidroxid de potasiu). http://www.taifasuri.ro/taifasuri/sf...-mar-2012.html http://www.sapunnatural.ro/retete-sapun-natural/ http://www.sapunnatural.ro/2011/reteta-sapun-natural/ http://www.sapunnatural.ro/2011/rete...etoda-la-cald/ http://naen-soap.com/tag/hidroxid-de-potasiu/ Din cate stiu e bine sa folositi untura curata, nu resturi de grasime. E adevarat ca in gospodaria traditionala nu se arunca nimic, dar daca vrem sa avem un sapun bun cu adevarat, folosim untura (de porc) curata si atunci si sapunul este de calitate superioara. Adausul de plante (musetel, pelin, menta) da un miros placut sapunului. Eu de mai bine de 20 de ani (la sfatul unui medic absolut extraordinar) ma spal pe maini exclusiv cu sapun de casa. (Nu-l prepar eu, dar am surse demne de incredere). E bine ca pe timp de vara, mai ales pentru persoanele care locuiesc in Bucuresti sau in alte orase extrem de poluate (praf, noxe de tot felul) sa se spele si pe picioare cu sapun de casa. Un medic pentru care am un respect deosebit, Gheorghe Marinescu Dinizvor (Doctor docent, membru corespondent al Academiei Franceze de Medicina; a fost o viata medic la Spitalul „Victor Babes” din Bucuresti) m-a invatat sa folosesc sapunul de casa pentru spalatul pe maini (si pe picioare, mai ales in timp de vara) pentru ca este un antiseptic foarte bun. In anul 1993 domnul doctor a plecat la Dumnezeu. A fost un medic deosebit, un om extraordinar si un roman extraordinar. A fost ceea ce pot sa spui simplu: un medic crestin. Dumnezeu sa-l ierte si sa-l aseze cu Dreptii! http://rmr.medica.ro/reviste_med/dow...008_Art-18.pdf Daca fiul meu traieste este pentru ca intr-un moment greu al vietii lui (in anul 1985, la 8 ani si jumatate) si al vietii mele, Dumnezeu S-a indurat de noi si ne-a deschis calea spre medicul potrivit. Reply With Quote 15.05.2013, 03:09:20 Miha-anca Senior Member Multumesc, Nastya, pentru adresele postate. Ar fi pacat sa se piarda. __________________ Data înregistrării: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654 Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. – Parintele Serafim Rose Şi in cartea veciniciei scrie Că ţări şi neamuri vor pieri Iar scumpa noastră Românie Etern, etern va inflori. #232 15.05.2013, 06:16:16 Parascheva16 Senior Member Data înregistrării: 26.02.2013 Locaţie: GTA Religia: Ortodox Mesaje: 854 Sapunurile se pot face si cu grasime vegetala, nu doar animala. @Miha-Anca Intelegi engleza? Stiu cateva site-uri si video-uri despre sapun de casa, dar in engleza! Sa imi spui daca ai nevoie si de ele. __________________ Ecumenismul Fara Masca;Ecumenismul;Ortodoxia si Religia ViitoruluiS.Rose;Uniatia;Indrumarul Medical Crestin;Cand incepe viata umana?;Biologia dezvoltării prenatale(video) #233 15.05.2013, 07:10:40 DragosP Senior Member Data înregistrării: 23.03.2011 Religia: Ortodox Mesaje: 3.026 Citat: În prealabil postat de Miha-anca Erau f multumiti de panouri, dar mai putin multumiti de eoliana. Spuneau ca eoliana necesita niste baterii pentru stocat energia. Si-au exprimat regretul ca nu au pus mai multe panouri. Ori nu știau ce spun, ori episodul respectiv făcea reclamă la panourile fotovoltaice: orice sursă de energie de acest tip are nevoie de acumulatori pentru stocarea surplusului de energie produsă la un moment dat: nu fac lumină ziua-n casă când e soare și panourile foto generează maxim. __________________ Îmi cer scuze celor pe care i-am supărat! "Trebuie sa mori înainte de a muri Pentru a nu muri atunci când mori" #234 15.05.2013, 23:10:05 Miha-anca Senior Member Citat: În prealabil postat de Parascheva16 Sapunurile se pot face si cu grasime vegetala, nu doar animala. @Miha-Anca Intelegi engleza? Stiu cateva site-uri si video-uri despre sapun de casa, dar in engleza! Sa imi spui daca ai nevoie si de ele. DA, multumesc, Parascheva. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. – Parintele Serafim Rose Şi in cartea veciniciei scrie Că ţări şi neamuri vor pieri Iar scumpa noastră Românie Etern, etern va inflori. #235 15.05.2013, 23:18:07 Parascheva16 Senior Member Data înregistrării: 26.02.2013 Locaţie: GTA Religia: Ortodox Mesaje: 854 Data înregistrării: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654 Citat: În prealabil postat de Miha-anca DA, multumesc, Parascheva. Eu am folosit urmatoarele site-uri: http://www.soap-making-essentials.com/ http://www.soapqueen.com/ http://www.youtube.com/user/soapqueentv (video) http://candleandsoap.about.com/od/so...-Make-Soap.htm http://www.youtube.com/watch?v=GHBdZR42IOA How to Make Soap from Scratch- Cold Process http://www.mnn.com/lifestyle/respons...-homemade-soap http://www.onegoodthingbyjillee.com/...-tutorial.html **pe youtube, de la link-urile date de mine, poti sa mai vezi si altele. :) Sper sa iti foloseasca! Tata mai facea sapun de casa, dar il foloseam mai ales la covoare si haine. Ce bine ies petele cu sapunurile alea. :)) __________________ Ecumenismul Fara Masca;Ecumenismul;Ortodoxia si Religia ViitoruluiS.Rose;Uniatia;Indrumarul Medical Crestin;Cand incepe viata umana?;Biologia dezvoltării prenatale(video) Last edited by Parascheva16; 15.05.2013 at 23:29:05. #236 15.05.2013, 23:21:25 Miha-anca Senior Member Citat: În prealabil postat de DragosP Ori nu știau ce spun, ori episodul respectiv făcea reclamă la panourile fotovoltaice: orice sursă de energie de acest tip are nevoie de acumulatori pentru stocarea surplusului de energie produsă la un moment dat: nu fac lumină ziua-n casă când e soare și panourile foto generează maxim. Pareau oameni obisnuiti, care isi exprimau parerea formata pe baza de experienta. Poate Data înregistrării: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654 gasesc episodul respectiv. Este interesant de vazut. In ceea ce ma priveste, costurile prea mari atat pentru panourile fotovoltaice, cat si pentru eoliana, ma sperie la fel de mult ca si facturile de la curent si caldura pe care le voi avea de plata din banii de pensie. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. – Parintele Serafim Rose Şi in cartea veciniciei scrie Că ţări şi neamuri vor pieri Iar scumpa noastră Românie Etern, etern va inflori. #237 15.05.2013, 23:44:00 AlinB Senior Member Data înregistrării: 29.01.2007 Mesaje: 9.121 Citat: În prealabil postat de Miha-anca Nu am experienta cu panourile fotovoltaice, am vazut insa programul TV englez "Grand Designs" ( cateva dintre episoade se gasesc pe You tube) o familie, care isi construise o casa independenta energetic, avand atat panouri fotovoltaice, cat si o eoliana. Erau f multumiti de panouri, dar mai putin multumiti de eoliana. Spuneau ca eoliana necesita niste baterii pentru stocat energia. Si-au exprimat regretul ca nu au pus mai multe panouri. In alt episod am vazut ca o familie avea instalate mai multe panouri, care nu numai ca le asigura propriul consum, dar puteau sa livreze surplusul de energie, castigand astfel o multime de bani. Nu stiu daca la noi exista aceasta posibilitate de a vinde energia produsa in surplus. Deci cum functioneaza sistemul in lumea civilizata: panourile produc cat timp este lumina iar surplusul neutilizat de electricitate se livreaza in sistemul energetic national, contracost (se monteaza un contor special). Seara, tu folosesti curent din sistemul national, eventual chiar la un tarif mai mic decat cel care il primesti pe cel livrat ziua. In felul asta nu mai ai nevoie de acumulator, poti si castiga ceva bani, dar nici nu ai cu adevarat independenta energetica. Da, se poate si la noi (teoretic) practic este mai dificil, am inteles ca ti se cam pun bete in roate de la cei care ar trebui sa preaia curentul (EON?) , iar investitia la costurile actuale pentru panouri inca nu renteaza nici macar pe termen lung (10-20ani) dar peste cativa ani, datorita subventiilor, sa scada substantial costurile panourilor si atunci s-ar putea sa renteze. E bine si sa te orientezi din timp pe agricultura, macar de subzistenta. __________________ Suprema intelepciune este a distinge binele de rau. Last edited by AlinB; 15.05.2013 at 23:46:01. #238 16.05.2013, 00:06:23 Miha-anca Senior Member Citat: În prealabil postat de AlinB Deci cum functioneaza sistemul in lumea civilizata: panourile produc cat timp este lumina iar surplusul neutilizat de electricitate se livreaza in sistemul energetic national, contracost (se monteaza un contor special). Seara, tu folosesti curent din sistemul national, eventual chiar la un tarif mai mic decat cel care il primesti pe cel livrat ziua. In felul asta nu mai ai nevoie de acumulator, poti si castiga ceva bani, dar nici nu ai cu adevarat independenta energetica. Da, se poate si la noi (teoretic) practic este mai dificil, am inteles ca ti se cam pun bete in roate de la cei care ar trebui sa preaia curentul (EON?) , iar investitia la costurile actuale pentru panouri inca nu renteaza nici macar pe termen lung (10-20ani) dar peste cativa ani, datorita subventiilor, sa scada substantial costurile panourilor si atunci s-ar putea sa renteze. E bine si sa te orientezi din timp pe agricultura, macar de subzistenta. Multumesc, AlinB, acum am inteles cum functioneaza vanzarea si cumpararea de curent electric. Probabil ca exista un contoar, care inregistreaza cat produci si cat consumi. La noi nu functioneaza inca acest sistem. In ceea ce priveste agricultura de subzistenta, am inceput deja cu cultura papadiei, a cimbrisorului si a leusteanului. Restul urmeaza... dupa ce termin cu organizarea santierului si finalizarea lucrarilor planificate. __________________ Data înregistrării: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654 Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. – Parintele Serafim Rose Şi in cartea veciniciei scrie Că ţări şi neamuri vor pieri Iar scumpa noastră Românie Etern, etern va inflori. Last edited by Miha-anca; 16.05.2013 at 00:08:50. #239 16.05.2013, 23:10:49 Miha-anca Senior Member Citat: În prealabil postat de Parascheva16 Eu am folosit urmatoarele site-uri: http://www.soap-making-essentials.com/ http://www.soapqueen.com/ http://www.youtube.com/user/soapqueentv (video) http://candleandsoap.about.com/od/so...-Make-Soap.htm http://www.youtube.com/watch?v=GHBdZR42IOA How to Make Soap from Scratch- Cold Process http://www.mnn.com/lifestyle/respons...-homemade-soap http://www.onegoodthingbyjillee.com/...-tutorial.html **pe youtube, de la link-urile date de mine, poti sa mai vezi si altele. :) Sper sa iti foloseasca! Tata mai facea sapun de casa, dar il foloseam mai ales la covoare si haine. Ce bine ies petele cu sapunurile alea. :)) Data înregistrării: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654 Iti multumesc, Parascheva, pentru link-uri. Fabricarea sapunului poate deveni usor o frumoasa ocupatie de timp liber, care unora le poate aduce si un mic profit. Pe langa producerea unui obiect folositor tuturor, prin fabricarea sapunului ni se stimuleaza si simtul artistic prin jocul formelor si mai ales al culorilor. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. – Parintele Serafim Rose Şi in cartea veciniciei scrie Că ţări şi neamuri vor pieri Iar scumpa noastră Românie Etern, etern va inflori. #240 17.05.2013, 10:03:53 anita Senior Member Citat: În prealabil postat de Miha-anca Pareau oameni obisnuiti, care isi exprimau parerea formata pe baza de experienta. Poate gasesc episodul respectiv. Este interesant de vazut. In ceea ce ma priveste, costurile prea mari atat pentru panourile fotovoltaice, cat si pentru eoliana, ma sperie la fel de mult ca si facturile de la curent si caldura pe care le voi avea de plata din banii de pensie. Anca ,nu mai stiu daca functioneaza programul Casa verde sau ceva asemanataor Stiu ca daca ai acte pe casa in regula poti solicita si nu te costa prea mult ,sunt subventii . O prietena are niste panouri si are apa calda permanent Eu as opta pt curent electric ,am vazut la man.Sihastria Rarau sistem de iluminat cu niste panouri foarte mari anita Senior Member Citat: În prealabil postat de Miha-anca Iti multumesc, Parascheva, pentru link-uri. Data înregistrării: 28.06.2007 Religia: Ortodox Mesaje: 2.237 Data înregistrării: 28.06.2007 Religia: Ortodox Mesaje: 2.237 Fabricarea sapunului poate deveni usor o frumoasa ocupatie de timp liber, care unora le poate aduce si un mic profit. Pe langa producerea unui obiect folositor tuturor, prin fabricarea sapunului ni se stimuleaza si simtul artistic prin jocul formelor si mai ales al culorilor. Nu stiu ce profit ar putea aduce ,la piata mai vin tarani cu sapun dar nu stiu cati cumpara Am sapun facut la tara de noi ,dar nu am folosit detergent.E facut acum vreo 20 ani si este bun Intr-adevar scoate foarte bine petele ,chiar si cele de fructe #242 17.05.2013, 10:35:21 Parascheva16 Senior Member Data înregistrării: 26.02.2013 Locaţie: GTA Religia: Ortodox Mesaje: 854 Citat: În prealabil postat de anita Nu stiu ce profit ar putea aduce ,la piata mai vin tarani cu sapun dar nu stiu cati cumpara Am sapun facut la tara de noi ,dar nu am folosit detergent.E facut acum vreo 20 ani si este bun Intr-adevar scoate foarte bine petele ,chiar si cele de fructe Profitul poate sa depinda si de sapun. Daca faci sapunuri de casa pe baza de grasime animala si nu adaugi mare lucru, este destul de dur ptr. piele si par. Merge eventual pe maini si pe picioare. Insa daca mesteresti tehnica si inveti cum se fac sapunurile de casa bio ptr. corp,ten si par, cu grasime vegetala+alte plante si fructe+arome naturale+forma draguta, ai putea sa atragi clienti. Oricum, si sapunurile de casa ptr. corp/ten/par se fac ptr. diferite tipuri de piele ptr. a multumi cat mai multi oameni. Suntem diferiti, deci raspundem diferit la acelasi sapun. De exemplu, aceasta familie (jos), face sapanuri de casa bio ptr. corp,ten si par si ai de unde alege. Poti sa arunci un ochi sa vezi. Le-am testat si imi plac tare mult. http://www.chagrinvalleysoapandsalve...7/for-the-body __________________ Ecumenismul Fara Masca;Ecumenismul;Ortodoxia si Religia ViitoruluiS.Rose;Uniatia;Indrumarul Medical Crestin;Cand incepe viata umana?;Biologia dezvoltării prenatale(video) #243 17.05.2013, 12:04:58 AlinB Senior Member Data înregistrării: 29.01.2007 Mesaje: 9.121 Da, sa produci un sapun natural, costa cam 1.5-2.5RON/100g, depinde ce pui in el, sa zicem 2RON, daca il vinzi tu, directi, cu 5RON (un pret rezonabil pentru un sapun natural de uz zilnic) ai practic 3RON profit, pentru 300RON profit brut (impozabil!!!) trebuie sa vinzi 100bucati, sau 10kg de sapun ceea ce nu e atat de usor. Daca il vinzi prin distribuitori, profitul scade pe la 1-1.5RON/100g. De asta se vinde in realitate cam cu 10RON/100g, dar deja sunt f. multi care produc sapun artizanal, practic piata este saturata, mai ales ca nu sunt f. multi amatori sa dea 10 RON pentru 100g de sapun cand cel mai ieftin sapun este 1.5RON sau cel mai scump sapun industrial din ala cu reclama la greu ca e super-cremos, sanatate curata, blabla este cam 56RON. __________________ Suprema intelepciune este a distinge binele de rau. #244 17.05.2013, 21:29:58 Miha-anca Senior Member Data înregistrării: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654 Ca incepator in ale fabricari sapunului, nu te gandesti mai intai la profit, ci iti testezi si ibunatatesti reteta, pe cat posibil. Apoi oferi prietenilor spre testare si astepti feed-back din partea lor. Daca vor fi multumiti, vor dori sa cumpere. Primii pasi spre valorificarea sapunului nu pot fi decat mici, dar siguri. Sapunul fabricat la rece are, dupa parerea mea, dezavantajul ca se dizolva prea usor in apa din savoniera. Nu stiu ce se poate face in acest sens. Poate trebuie sa stea mai mult timp sa se usuce. Altfel, imi plac aceste sapunuri cu diverse arome naturale. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. – Parintele Serafim Rose Şi in cartea veciniciei scrie Că ţări şi neamuri vor pieri Iar scumpa noastră Românie Etern, etern va inflori. #245 18.05.2013, 15:59:25 Iubirea Senior Member Data înregistrării: 27.06.2010 Locaţie: Bucuresti in C.I Religia: Ortodox Mesaje: 684 Rasfoind acest topic, la un moment dat cineva indemna sa se posteze si cum trebuie pastratata recolta cruda si cat mai proaspata pe timpul iernii. Doresc sa mentionez ca eu nu am o experienta bogata in domeniu si nici o pasiune de nemaiintalnit, dar am avut ocazia o perioada de cativa ani sa fiu ajutor in agricultura si imi amintesc unele lucruri pe care doresc sa vi le impartasesc si voua cu scuzele de rigoare daca voi deja le stiti. Toamna, dupa ce se strangea recolta din gradini si livezi, ea era depozitata in BECIURI si PODURI racoroase, bine aerisite dar in care totusi sa nu patrunda gerul de afara. Astfel in BECIURI: - fructele (mere si gutui in special) erau puse rasfirat pe rafturi de lemn ale caror blani nu erau lipite unele de altele...deci trebuia sa fie putin spatiu ca sa patrunda aerul - varza la fel ca fructele, era pusa in rafturi de lemn cu ceva distanta intre blani. Atat fructele cat si varza, o data la cateva zile se intorceau si se mai sortau in cazul in care unele incepeau sa se strice - morcovul si pastarnacul era asezat pe un suport de lemn aplicat vertical pe un perete. Astfel se punea un rand de morcov/ pastarnac peste care se aplica un strat de nisip uscat, apoi se aseza alt rand de morcov, alt strat de nisip si tot asa pana se termina morcovul - cartofii erau depozitati pe jos, oarecum rasfirati, in limita spatiului si o data la cateva zile erau intorsi cu lopata - pt iubitorii de ardei umplut...ca sa aveti ardei gras iarna, dupa ce ii culegeti se scobesc, se inlatura samanta si apoi se umple cu sare grunjoasa si se baga in butoi de plastic...peste iarna, cand doriti sa faceti ardei umplut cu orez sau cu carne, se scot de la sare, se spala de sare si apoi se lasa in apa cateva ore ca sa-si revina din starea de smochinire si sa se desareze cat mai mult posibil...eventual se mai schimba si apa. In PODURI: - nucile erau urcate in pod si asezate cat mai rasfirat pe podea de lemn - ciorchini de struguri erau agatati pe sarme in pod pana se stafideau (erau alesi cei mai frumosi ciorchini, cu strguri mari si sanatosi, copti bine)...tot asa se mai facea si cu cateva mere taiate felii si agatate in ata de streasina pana se uscau. - prunele doar dintr-un anumit soi (nu stiu din pacate sa va zic care), care erau coapte bine se puneau pe bucati de hartie in pod ca sa se usuce - patrunjelul, leusteanul, mararul se culeg cu codite lungi, se spala si apoi se leaga in manunchiuri cu ata, apoi se atarna la uscat ...sau se pun pe bucati de hartie si dupa ce se usuca se depoziteaza in cutiute de plastic/ lemn/ sticla - ceapa si usturoiul ori era impletita si agatata de stresini, ori era pusa rasfirat pe podea de lemn si din cand in cand se intorcea si se alegea daca ceva incepea sa se strice - fasolea pastai era pusa rasfirat sa se usuce si dupa ce era uscata bine de tot se dadea jos din pod, era pusa pe bucati mari de panza si batuta cu o vergea de lemn pana ieseau boabele de fasole, apoi erau alese cu migala si depozitate in borcane sau cutii de plastic. In CONGELATOR : - rosiile si ardeiul gras dupa ce se spala se baga in congelator si se pot folosi iarna la ciorbe/ mancaruri gatite - patrunjelul, leusteanul, mararul se spala, se toaca si se pune in cutii de plastic in congelator...iarna le puteti folosi ca si cum ar fi atunci culese din gradina (isi pastreaza culoarea verde, mirosul si gustul proaspat). __________________ "Sa nu spui tot ce stii, sa nu faci tot ce poti, sa nu crezi tot ce auzi!" (pr. Paisie Olaru) http://www.youtube.com/watch?feature...v=y8zZ_NGRoJo#! #246 19.05.2013, 01:40:09 Miha-anca Senior Member Citat: În prealabil postat de Iubirea Rasfoind acest topic, la un moment dat cineva indemna sa se posteze si cum trebuie pastratata recolta cruda si cat mai proaspata pe timpul iernii. Doresc sa mentionez ca eu nu am o experienta bogata in domeniu si nici o pasiune de nemaiintalnit, dar am avut ocazia o perioada de cativa ani sa fiu ajutor in agricultura si imi amintesc unele lucruri pe care doresc sa vi le impartasesc si voua cu scuzele de rigoare daca voi deja le stiti. Toamna, dupa ce se strangea recolta din gradini si livezi, ea era depozitata in BECIURI si PODURI racoroase, bine aerisite dar in care totusi sa nu patrunda gerul de afara. Astfel in BECIURI: - fructele (mere si gutui in special) erau puse rasfirat pe rafturi de lemn ale caror blani nu erau lipite unele de altele...deci trebuia sa fie putin spatiu ca sa patrunda aerul - varza la fel ca fructele, era pusa in rafturi de lemn cu ceva distanta intre blani. Atat fructele cat si varza, o data la cateva zile se intorceau si se mai sortau in cazul in care unele incepeau sa se strice - morcovul si pastarnacul era asezat pe un suport de lemn aplicat vertical pe un perete. Data înregistrării: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654 Astfel se punea un rand de morcov/ pastarnac peste care se aplica un strat de nisip uscat, apoi se aseza alt rand de morcov, alt strat de nisip si tot asa pana se termina morcovul - cartofii erau depozitati pe jos, oarecum rasfirati, in limita spatiului si o data la cateva zile erau intorsi cu lopata - pt iubitorii de ardei umplut...ca sa aveti ardei gras iarna, dupa ce ii culegeti se scobesc, se inlatura samanta si apoi se umple cu sare grunjoasa si se baga in butoi de plastic...peste iarna, cand doriti sa faceti ardei umplut cu orez sau cu carne, se scot de la sare, se spala de sare si apoi se lasa in apa cateva ore ca sa-si revina din starea de smochinire si sa se desareze cat mai mult posibil...eventual se mai schimba si apa. In PODURI: - nucile erau urcate in pod si asezate cat mai rasfirat pe podea de lemn - ciorchini de struguri erau agatati pe sarme in pod pana se stafideau (erau alesi cei mai frumosi ciorchini, cu strguri mari si sanatosi, copti bine)...tot asa se mai facea si cu cateva mere taiate felii si agatate in ata de streasina pana se uscau. - prunele doar dintr-un anumit soi (nu stiu din pacate sa va zic care), care erau coapte bine se puneau pe bucati de hartie in pod ca sa se usuce - patrunjelul, leusteanul, mararul se culeg cu codite lungi, se spala si apoi se leaga in manunchiuri cu ata, apoi se atarna la uscat ...sau se pun pe bucati de hartie si dupa ce se usuca se depoziteaza in cutiute de plastic/ lemn/ sticla - ceapa si usturoiul ori era impletita si agatata de stresini, ori era pusa rasfirat pe podea de lemn si din cand in cand se intorcea si se alegea daca ceva incepea sa se strice - fasolea pastai era pusa rasfirat sa se usuce si dupa ce era uscata bine de tot se dadea jos din pod, era pusa pe bucati mari de panza si batuta cu o vergea de lemn pana ieseau boabele de fasole, apoi erau alese cu migala si depozitate in borcane sau cutii de plastic. In CONGELATOR : - rosiile si ardeiul gras dupa ce se spala se baga in congelator si se pot folosi iarna la ciorbe/ mancaruri gatite - patrunjelul, leusteanul, mararul se spala, se toaca si se pune in cutii de plastic in congelator...iarna le puteti folosi ca si cum ar fi atunci culese din gradina (isi pastreaza culoarea verde, mirosul si gustul proaspat). Multumim, Iubirea, ca te-ai gandit sa ne impartasesti aceste sfaturi folositoare. De ardei stim si eu ca se pot conserva, dar nu in sare, ci in apa potabila. Uimitor, dar tin asa toata iarna. Am fost azi sa vad de legumele mele si toate rasadurile mi s-au prins si le merge bine. E prima data ca pun in pamant lutos. Vad ca e bun pentru majoritatea legumelor. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. – Parintele Serafim Rose Şi in cartea veciniciei scrie Că ţări şi neamuri vor pieri Iar scumpa noastră Românie Etern, etern va inflori. #247 20.05.2013, 13:05:53 Miha-anca Senior Member Citat: În prealabil postat de aanrra In aceasta dupa masa am reusit sa intru in gradina,n-am reusit sa fac prea multe ca abia s-au retras apele. Am facut un mic inventar la ce am in plus,deci: -donez 11 buc arbusti tineri(pui) de liliac comun,Syringa vulgaris,culoare violeta,foarte parfumat,la maturitate ajung pana la 3m,acum au intre 20-50cm si au intrat in vegetatie.Se pot planta in apr/mai,deloc pretentiosi si infloresc in anul urmator. Despre proprietatile lor terapeutice nu am stiut,am citit aici/;http://www.taifasuri.ro/taifasuri/fa...-mai-2012.html -donez seminte si flori cu radacina de garofite turcesti,Dianthus barbatus,diferite culori.Nu sunt de loc pretentioase,rezista la ger de -20gr si mai mult,rezistente la seceta,pot sa creasca mai multi ani din aceiasi radacina.Daca se seamana acum vor inflori doar anul viitor. -seminte de rucola din cultura proprie. -3 tufe mici de salvie,Salvia officinalis,planta aromaica nepretentioasa. Caut dafin (laur). Am pus poze in album . Ai reusit sa plasezi inventarul in surplus? Daca nu, sunt eu interesata la toamna, caci ceea ce plantezi primavara poate sa se prinda, iar ceea ce plantezi toamna trebuie sa se prinda. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. – Parintele Serafim Rose Şi in cartea veciniciei scrie Că ţări şi neamuri vor pieri Iar scumpa noastră Românie Etern, etern va inflori. Data înregistrării: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654 #248 29.05.2013, 00:34:49 Miha-anca Senior Member Data înregistrării: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654 Anul acesta pare a fi un an bun pentru gutui si caise. Cunoasteti parabola din Biblie, cu cele 7 vaci grase si cele 7 vaci slabe, nu? In anii cu abundenta trebuie sa adunam rezerve pentru anii de seceta. Ce putem face cu gutui si caise multe? Gemuri, duceturi si compoturi. Acestea tin ani dea randul. Mai putem face peltea de gutui, pe care eu o folosesc la acoperirea fructelor, ca sa nu oxideze, cand fac tarta cu fructe proaspete sa congelate. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. – Parintele Serafim Rose Şi in cartea veciniciei scrie Că ţări şi neamuri vor pieri Iar scumpa noastră Românie Etern, etern va inflori. #249 29.05.2013, 11:46:36 AlinB Senior Member Data înregistrării: 29.01.2007 Mesaje: 9.121 Au ZAHAR.. Ma intreb, inainte sa se descopere zaharul (industrial), cum se facea (se facea?) dulceata? Gem si compot se pot face, cred, si fara zahar. __________________ Suprema intelepciune este a distinge binele de rau. #250 29.05.2013, 13:30:59 heaven Senior Member Data înregistrării: 23.11.2008 Locaţie: Brasov Religia: Ortodox Mesaje: 2.319 Citat: În prealabil postat de AlinB Au ZAHAR.. Ma intreb, inainte sa se descopere zaharul (industrial), cum se facea (se facea?) dulceata? Gem si compot se pot face, cred, si fara zahar. Buna intrebare!Si pe mine m-ar interesa sa stiu... __________________ Sa invatam de la ingerul nostru pazitor...http://www.youtube.com/watch? v=pG52f...&feature=share Men a59 Me mbe r Cit at: În pre ala bil po sta t de Ali nB Au ZA H A R.. M a int re b, in ai nt e sa se de sc op er e za ha rul (in du str ial ), cu m se fa ce a (se fa ce a? ) du lce at a? Ge m si co m po t se po t fa ce, cr ed, si far a za ha r. Nu cre d ca se fac ea du lce ata . Po ate do ar o fie rtu ra car e se am est ec a cu mi ere de alb ine ? La fel si co m po tul . Zi c si eu. .. #252 29.05.2013, 23:35:51 AlinB Senior Member Data înregistrării: 29.01.2007 Mesaje: 9.121 Citat: În prealabil postat de Mena59 Nu cred ca se facea dulceata. Poate doar o fiertura care se amesteca cu miere de albine? La fel si compotul. Zic si eu... Mierea de albine incalzita devine toxica. Chiar si pastrata la temperatura camerei, in timp devine toxica. Este indicat a fi pastrata la temperaturi cat mai scazute daca se are in vedere conservarea pe timp lung. Oricum, conservarea prin pasteurizare are un efect negativ asupra valorii nutritive, de preferat ar fi congelarea si uscarea desi la congelarea nu se preteaza chiar orice fructe. Merele uscate sunt grozave, nu stiu cum ar fi perele, gutuile. Insa cea mai buna forma de conservare - dar si cea mai costisitoare si nu la indemana oricui (echipamentul costa mii de euro), este uscarea prin congelare. Astfel se poate conserva orice fel de hrana, de la legume/fructe pana la carne sau chiar ..inghetata, pastrandu-se neschimbat gustul si chiar forma si culoarea. __________________ Suprema intelepciune este a distinge binele de rau. Last edited by AlinB; 29.05.2013 at 23:41:29. #2 53 3 0. 05 .2 01 3, 22 :5 2: 04 Miha-anca Senior Member Cit at: În prealabil postat de AlinB Au ZAHAR.. Ma intreb, inainte sa se descopere zaharul (industrial), cum se facea (se facea?) dulceata? Gem si compot se pot face, cred, si fara zahar. Fr uct ele se po t us ca, sa u se po t fac e ge m du pa me to da To po lo ve ni, adi ca, fru cte le se ex pu n cal du rii in cu pt or 10 12 or e, far a za ha r. Ce ea ce ies ee cel ma i sa nat os ma gi un . A m inc erc at cu nis te pr un ef co apt e, ast ae co nd iti a, si a ies it un ma gi un pu tin acr iso r, da r bu n. Nu de ge ab a ma gi un ul de To po lo ve ni a lua t me dal ii int er nat io nal e: nu ma i ro ma nil or lea tre cut pri n ca p sa fac a ge m far a za ha r. Br av o lor ! Du lce ata are ne ap ara t un sir op de za ha r. __ __ __ __ __ __ __ __ __ Fi ec are cu va nt al no str u tre bu ie cu get at cu gri ja, ca ci la fie car e cu va nt se pu ne in joc ad ev ar ul. – Pa rin tel e Se raf im Ro se Şi in ca rt ea ve ci ni ci ei sc ri e C ă ţă ri şi ne a m ur i vo r pi er i Ia r sc u m pa no as tr ă R o m ân ie Et er n, et er n va in flo ri. #254 30.05.2013, 23:15:30 Miha-anca Senior Member Data înregistrării: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654 Unele legume si fructe se pot usca: ardei, ardei iuti, ciuperci si chiar si rosiile. stie cineva cum se usuca rosiile? In magazin sunt f scumpe rosiile uscate la soare. Rosii avem, soare avem... Si radacinoasele se pot marunti si se usuca aproape de o sursa de caldura, aidoma legumelor din vegeta. Aceasta contine o cantitate mare de sare. Oare este important ca sa se puna sarea? Eu obisnuiesc sa pun acest amestec de legume rase pentru ciorba in congelator, dar ocupa destul de mult loc. Uscate nu ar ocupa cine stie ce loc. Legumele isi revin daca le punem in apa. Cipsurile din mere sunt crocante si gustoase. Acum se pune mararul pentru iarna, ca in iunie dispare si mai apare toamna tarziu. Am avut surpriza sa gassesc in supermarket chives Allium schoenoprasum, caruia i se spune cepsoara pe romaneste. http://www.google.ro/search?q=cepsoa...w=1117&bih=624 Aceasta ceapa subtire, cu bulb, este verde tot anul si se inmulteste f repede. Trebuie taiata f fin si se foloseste in salate, sandwichuri si in icre, dand un aspect placut. E ca si cand am manca ceapa verde. Acum face niste flori mov, f frumoase. Acestea trebuie culese si puse la uscat cu capul in jos. Atentie: cand se usuca, cad semintele marunte, pe care le adunam si le punem in pamant pentru a avea noi plante. Va recomand cu caldura aceasta cepsoara. Se poate pune in congelator, taiata marunt, pentru la iarna. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. – Parintele Serafim Rose Şi in cartea veciniciei scrie Că ţări şi neamuri vor pieri Iar scumpa noastră Românie Etern, etern va inflori. #2 55 0 3. 06 .2 01 3, 06 :5 6: 08 carmina Senior Member Ro siil e le po ti us ca fie la so are , fie dir ect in cu pt or. Pe rso nal , am inc erc at va ra tre cut a sa us uc ros ii la so are , da r nam pr ea re usi t pt. ca se ad un au tot soi ul de m us cul ite si pa na la ur ma am re nu nta t. La cu pt or ins a se fac m ult ma i re pe de. htt p:/ /eb un ata ti. bl og sp ot. ro/ 20 11 /1 0.. .ri nat ecu. ht ml Mi ha, ma bu cu r pe ntr u mi cut a ta gr adi na. Un luc ru de car e eu nu am tin ut co nt, pe ntr u ca nu am sti ut: pe rm ac ult ur agri ja fat a de ce ea ce ma nc am inc ep e int ai pri n gri ja fat a de me di ul in car e se de zv olt a pla nte le, pri n ref ac ere a sol ul ui. Pe ntr u cin e are ti m p: htt p:/ /vi me o.c o m/ 28 05 51 08 htt p:/ /d oc u me nta re. di git ala re na. ro/ s... cul tur ii20 10 /su bti tra t. __ __ __ __ __ __ __ __ __ "D e te ve i a m ăr î d u pă ce ai că zu t în is pi tă , şiţi m ai fa ci şi fă gă d ui nţ e ho tă râ n d că ,, de ac u m în ai nt e no să se m ai în tâ m pl e ni ci od at ă” , es te se m n li m p e d e că te afl i p e u n dr u m gr eş it: ţi sa ră ni t în cr e d er ea în ti ne . Ac el a ce n u se bi zu ie p e si ne în su şi e ui m it cu m d e na că zu t m ai ră u şi dă sl av ă lui D u m ne ze u că ia tri m is aj ut or ul la vr e m e, fă ră d e ca re ar fi ză cu t m ai d e pa rt e ac ol o în ad ân c. " La st ed ite d by ca r mi na ; 03 .0 6. 20 13 at 06 :5 8: 44 . #256 08.06.2013, 03:33:50 Miha-anca Senior Member Data înregistrării: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654 E vremea cireselor si a visinelor. Nu aruncati nici coditele, caci sunt bune pentru ceai (se amesteca cu matasea de porumb), si nici samburii, care se pun intr-un ciorap de nylon si se spala in masina de spalat rufe. Apoi se poate umple o perna, pe care o vom putea incalzi la nevoie in cuptorul cu micro-unde. Aceasta pernuta va pastra caldura si o putem folosi in loc de plosca cu apa calda, sau pentru sustinerea bolnavilor aflati la pat. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. – Parintele Serafim Rose Şi in cartea veciniciei scrie Că ţări şi neamuri vor pieri Iar scumpa noastră Românie Etern, etern va inflori. #2 57 0 8. 06 .2 01 3, 03 :3 5: 34 Miha-anca Senior Member M ult u mi m, Ca rm ina , pe ntr u ret eta de us cat ros iil e. Ac u m ast ept am sa ap ara ros iil e co apt e... __ __ __ __ __ __ __ __ __ Fi ec are cu va nt al no str u tre bu ie cu get at cu gri ja, ca ci la fie car e cu va nt se pu ne in joc ad ev ar ul. – Pa rin tel e Se raf im Ro se Şi in ca rt ea ve ci ni ci ei sc ri e C ă ţă ri şi ne a m ur i vo r pi er i Ia r sc u m pa no as tr ă R o m ân ie Et er n, et er n va in flo ri. #258 08.06.2013, 05:43:07 Demetrius Senior Member Citat: În prealabil postat de AlinB Mierea de albine incalzita devine toxica. Chiar si pastrata la temperatura camerei, in timp devine toxica. Este indicat a fi pastrata la temperaturi cat mai scazute daca se are in vedere conservarea pe timp lung... Te rog să mă ierți, dar nu cred. E prima data când aflu despre această... idee. Oare albinele știu? Până acum n-am văzut miere toxică; nici de pe Internet n-am aflat ca s-ar fi intoxicat vreodată cineva cu miere. Altcineva spunea mai deunăzi că mierea este singurul aliment care nu se strică. Nu te supăra, dar a doua variantă e mai plauzibilă; până o să mă intoxic(ha, ha, ha!). Citat: În prealabil postat de AlinB Insa cea mai buna forma de conservare - dar si cea mai costisitoare si nu la indemana oricui (costa mii de euro), este uscarea prin congelare... Spui că e cea mai bună fiindcă implică tehnologie de ultimă oră? Te înșeli. Deși tehnologic a fost pusă la punct în timpul celui de-al doilea război Data înregistrării: 02.04.2012 Mesaje: 806 mondial(din motive de eficiență a lanțului producție-transport), uscarea prin congelare(durată de 3-5 zile) se practică și azi pe înălțimile anzilor încă de dinaintea civilizației incașe; costurile sunt 0(zero). #259 09.06.2013, 00:17:15 AlinB Senior Member Data înregistrării: 29.01.2007 Mesaje: 9.121 Ce crezi tu (sau nu) este irelevant. Daca maninci ceva si imediat nu cazi mort sau ajungi la spital, nu inseamna neaparat ca e un lucru bun. Documenteaza-te inainte sa vorbesti. Am postat detaliile pe alt topic. Ma indoiesc ca pe inaltimile anzilor este vidul necesar pentru a face ca gheata sa se evapore. Oricum, dpdv practic nu are nici o relevanta, nu cred ca ai sa fugi cu mancarea in spate pana acolo si inapoi. __________________ Suprema intelepciune este a distinge binele de rau. Last edited by AlinB; 09.06.2013 at 01:05:49. #260 09.06.2013, 00:40:58 Yasmina Senior Member Data înregistrării: 17.06.2010 Locaţie: by the ocean Religia: Ortodox Mesaje: 3.005 Citat: În prealabil postat de Miha-anca Unele legume si fructe se pot usca: ardei, ardei iuti, ciuperci si chiar si rosiile. stie cineva cum se usuca rosiile? In magazin sunt f scumpe rosiile uscate la soare. Rosii avem, soare avem... Si radacinoasele se pot marunti si se usuca aproape de o sursa de caldura, aidoma legumelor din vegeta. Aceasta contine o cantitate mare de sare. Oare este important ca sa se puna sarea? Eu obisnuiesc sa pun acest amestec de legume rase pentru ciorba in congelator, dar ocupa destul de mult loc. Uscate nu ar ocupa cine stie ce loc. Legumele isi revin daca le punem in apa. Cipsurile din mere sunt crocante si gustoase. Acum se pune mararul pentru iarna, ca in iunie dispare si mai apare toamna tarziu. Am avut surpriza sa gassesc in supermarket chives Allium schoenoprasum, caruia i se spune cepsoara pe romaneste. http://www.google.ro/search?q=cepsoa...w=1117&bih=624 Aceasta ceapa subtire, cu bulb, este verde tot anul si se inmulteste f repede. Trebuie taiata f fin si se foloseste in salate, sandwichuri si in icre, dand un aspect placut. E ca si cand am manca ceapa verde. Acum face niste flori mov, f frumoase. Acestea trebuie culese si puse la uscat cu capul in jos. Atentie: cand se usuca, cad semintele marunte, pe care le adunam si le punem in pamant pentru a avea noi plante. Va recomand cu caldura aceasta cepsoara. Se poate pune in congelator, taiata marunt, pentru la iarna. Da ,este un condiment foarte iubit de mine,in special in combinatiile care implica cartofi:cartofi copti,salata de cartofi,vinete coapte sau ardei copti. Desigur si in salate. Am pus si in gradina anul trecut insa mi-au mancat-o veveritele(la fel si mararul). Anul asta am avut noroc ca plantele sa ramana nemancate de diverse vietati si avem si rosii,castraveti,vinete si verdeturi. Salata si rucola nu s-a facut,cred ca este prea mult soare. Aseara am mancat primul castravete(urias) din curte;l-am pus intr-o supa rece de rosii :)) Probabil ca sfatul cu presararea zatului de cafea a dat roade caci nu mai vad nici picior de limax prin curte- si inainte erau cu tonele. Chiar daca este destul de tarziu,eu tot am sa seman niste leustean daca tot au disparut veveritele amatoare de verdeturi :) Am sa pun si niste poze saptamana viitoare. __________________ We Shall come to set the dolphins free, We Shall wash the darkened bloodred sea, Our songs will echo over the mountains and seas, The eternity will begin once again in Peace! http://www.youtube.com/watch?v=4MdwDng0i2c http://www.youtube.com/watch?v=p-Uxqt1Hai4 :43:44 AlinB's Avatar AlinB AlinB is offline Senior Member Data înregistrării: 29.01.2007 Mesaje: 9.121 Implicit Trebe sa bei destula cafea ca sa scapi de melci :) Sau poate doar e un an prost la melci? __________________ Suprema intelepciune este a distinge binele de rau. Reply With Quote #262 Vechi 09.06.2013, 00:59:34 AlinB's Avatar AlinB AlinB is offline Senior Member Data înregistrării: 29.01.2007 Mesaje: 9.121 Implicit Citat: În prealabil postat de carmina Vezi mesajul Rosiile le poti usca fie la soare, fie direct in cuptor. Personal, am incercat vara trecuta sa usuc rosii la soare, dar n-am prea reusit pt. ca se adunau tot soiul de musculite si pana la urma am renuntat. La cuptor insa se fac mult mai repede. La soare nu se usuca oricum (in aer liber) se fac un fel de uscatoare solare (se gasesc pe Internet exemple destule). La cuptor - le-ai terminat ca si valoare nutritiva. La soare se usuca la o temperatura de 40-50 grade (depinde cum construiesti uscatorul si de expunere) la cuptor sunt 150-250grade (cu usa inchisa) - depinde si de cuptor. Cu usa intredeschisa putin, tot sunt peste 100 grade. __________________ Suprema intelepciune este a distinge binele de rau. Last edited by AlinB; 09.06.2013 at 01:07:55. Reply With Quote #263 Vechi 09.06.2013, 01:04:16 AlinB's Avatar AlinB AlinB is offline Senior Member Data înregistrării: 29.01.2007 Mesaje: 9.121 Implicit Citat: În prealabil postat de Miha-anca Vezi mesajul Fructele se pot usca, sau se pot face gem dupa metoda Topoloveni, adica, fructele se expun caldurii in cuptor 10-12 ore, fara zahar. Ceea ce iese e cel mai sanatos magiun. Am incercat cu niste prune f coapte, asta e conditia, si a iesit un magiun putin acrisor, dar bun. Nu degeaba magiunul de Topoloveni a luat medalii internationale: numai romanilor le-a trecut prin cap sa faca gem fara zahar. Bravo lor! Dulceata are neaparat un sirop de zahar. Dupa 10-12 ore de cuptor (150-250grade C) putin probabil sa difere dpdv nutritiv ca cele facut cu zahar industrial. Ba astea (care totusi se fierb ~100grade C si nu atat de mult) s-ar putea sa fie mai bune dpdv nutritiv(exceptand zaharul in exces). Dulceturi mai naturale (fara zahar) se pot face fierband fructele in suc de mere, pana la consistenta dorita. __________________ Suprema intelepciune este a distinge binele de rau. Reply With Quote #264 Vechi 09.06.2013, 01:27:14 Yasmina's Avatar Yasmina Yasmina is offline Senior Member Data înregistrării: 17.06.2010 Locaţie: by the ocean Religia: Ortodox Mesaje: 3.005 Implicit Citat: În prealabil postat de AlinB Vezi mesajul Trebe sa bei destula cafea ca sa scapi de melci :) Sau poate doar e un an prost la melci? Da,am o inima buna dar circulatie cam proasta,de acea excesul pe care il fac cu consumul de cafea nu ma afecteaza ,intr-o saptamana strang destul zat pt gradina :) __________________ We Shall come to set the dolphins free, We Shall wash the darkened bloodred sea, Our songs will echo over the mountains and seas, The eternity will begin once again in Peace! http://www.youtube.com/watch?v=4MdwDng0i2c http://www.youtube.com/watch?v=p-Uxqt1Hai4 Reply With Quote #265 Vechi 09.06.2013, 02:11:49 Miha-anca Miha-anca is offline Senior Member Data înregistrării: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654 Implicit Citat: În prealabil postat de AlinB Vezi mesajul Dupa 10-12 ore de cuptor (150-250grade C) putin probabil sa difere dpdv nutritiv ca cele facut cu zahar industrial. Ba astea (care totusi se fierb ~100grade C si nu atat de mult) s-ar putea sa fie mai bune dpdv nutritiv(exceptand zaharul in exces). Dulceturi mai naturale (fara zahar) se pot face fierband fructele in suc de mere, pana la consistenta dorita. Chiar daca fructele stau in cuptor atatea ore, pentru a se deshidrata practic, expunerea la caldura e facuta cu intermitente, oprindu-se focul din cand in cand. Nu a spus nimeni ca trebuie sa stea la 150-250 gradeC. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. – Parintele Serafim Rose Şi in cartea veciniciei scrie Că ţări şi neamuri vor pieri Iar scumpa noastră Românie Etern, etern va inflori. Reply With Quote #266 Vechi 09.06.2013, 03:35:04 Demetrius Demetrius is offline Senior Member Data înregistrării: 02.04.2012 Mesaje: 806 Implicit Citat: În prealabil postat de AlinB Vezi mesajul Documenteaza-te inainte sa vorbesti. M-am documentat exact de pe lincul pe care le-ai postat chiar tu(fără să-l citești, desigur). Citat: În prealabil postat de AlinB Vezi mesajul Ce crezi tu (sau nu) este irelevant... ... Oricum, dpdv practic nu are nici o relevanta... Oare ce-o fi relevant? Ce scrii tu? Poate pentru tine; de-abia acum m-am convins. Reply With Quote #267 Vechi 09.06.2013, 23:47:47 AlinB's Avatar AlinB AlinB is offline Senior Member Data înregistrării: 29.01.2007 Mesaje: 9.121 Implicit Citat: În prealabil postat de Miha-anca Vezi mesajul Chiar daca fructele stau in cuptor atatea ore, pentru a se deshidrata practic, expunerea la caldura e facuta cu intermitente, oprindu-se focul din cand in cand. Nu a spus nimeni ca trebuie sa stea la 150-250 gradeC. Ce inseamna "din cand in cand"? Nu e musai sa stai ore in sir la 250 grade, pentru unele substante nutritive, vitamine termosensibile cum e vitamina C, probabil cateva minute sunt suficiente. __________________ Suprema intelepciune este a distinge binele de rau. Reply With Quote #268 Vechi 10.06.2013, 00:18:16 Miha-anca Miha-anca is offline Senior Member Data înregistrării: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654 Implicit Citat: În prealabil postat de AlinB Vezi mesajul Ce inseamna "din cand in cand"? Nu e musai sa stai ore in sir la 250 grade, pentru unele substante nutritive, vitamine termosensibile cum e vitamina C, probabil cateva minute sunt suficiente. Avem acum cuptoare moderne, care au buton pentru stabilirea temperaturii. Daca apa fierbe la 100 gradeC, atunci 100 grade sunt destule pentru a aduce la fierbere gemul. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. – Parintele Serafim Rose Şi in cartea veciniciei scrie Că ţări şi neamuri vor pieri Iar scumpa noastră Românie Etern, etern va inflori. Reply With Quote #269 Vechi 10.06.2013, 02:15:25 AlinB's Avatar AlinB AlinB is offline Senior Member Data înregistrării: 29.01.2007 Mesaje: 9.121 Implicit Citat: În prealabil postat de Miha-anca Vezi mesajul Avem acum cuptoare moderne, care au buton pentru stabilirea temperaturii. Daca apa fierbe la 100 gradeC, atunci 100 grade sunt destule pentru a aduce la fierbere gemul. Doar cele electrice au optiunea asta. Si 10-12 ore? Doar pentru consistenta? Cam asa se intampla cand capriciile culinare au castig de cauza in fatza alimentatiei sanatoase. __________________ Suprema intelepciune este a distinge binele de rau. Reply With Quote #270 Vechi 10.06.2013, 02:48:41 Miha-anca Miha-anca is offline Senior Member Data înregistrării: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654 Implicit Citat: În prealabil postat de AlinB Vezi mesajul Doar cele electrice au optiunea asta. Si 10-12 ore? Doar pentru consistenta? Cam asa se intampla cand capriciile culinare au castig de cauza in fatza alimentatiei sanatoase. Da, ai dreptate. Presupun ca tu manaci prune proaspete in miez de iarna, si nu te atingi de magiun de prune, ca unii si altii. Stii, exista si o consolare: cei, care se hranesc cum trebuie, vor muri mult mai sanatosi decat ceilalti, care isi gasesc placerea in magiunuri si altele asemanatoare... __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. – Parintele Serafim Rose Alin B Seni or Me mbe r Cit at: În pre ala bil po sta t de Mi haan ca D a, ai dr ep tat e. Pr es up un ca tu m an ac i pr un e pr oa sp ete in mi ez de iar na , si nu te ati ng i de m ag iu n de pr un e, ca un ii si alt ii. Se po t us ca, se po t co ng ela , pa na si co m po tul e ma i bu n/s an ato s de cat un ma gi un . Cit at: Sti i, exi sta si o co ns ola re: cei , car e se hra ne sc cu m tre bui e, vo r mu ri mu lt ma i sa nat osi de cat cei lalt i, car e isi ga ses c pla cer ea in ma giu nu ri si alt ele ase ma nat oar e... Sa stii ca e un ma re ad ev ar aic i, chi ar da ca nu -ti dai se am a inc a. 20 30 ani de pa stil e, do cto ri si o sta re de se mi ha nd ica p fac o dif ere nta ma jor a. Si chi ar 10 ani de via ta in pl us, fac o dif ere nta , da ca ai pe ntr u ce tra i. __ __ __ __ __ __ __ __ __ Su pr em a int ele pci un e est ea dis tin ge bi nel e de ra u. #272 10.06.2013, 23:05:22 Miha-anca Senior Member Data înregistrării: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654 Gata, ma las de magiunuri, caci perspectiva de a lua 20-30 ani pastile nu imi convine. Pe mine m-ai convins. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. – Parintele Serafim Rose Şi in cartea veciniciei scrie Că ţări şi neamuri vor pieri Iar scumpa noastră Românie Etern, etern va inflori. #2 73 1 1. 06 .2 01 3, 10 :1 2: 27 anita Seni or Me mbe r Cit at: În pre ala bil po sta t de Mi haan ca G at a, m a las de m ag iu nu ri, ca ci pe rs pe cti va de a lu a 20 30 an i pa sti le nu im i co nv in e. Pe mi ne mai co nv ins . Ex ist a ma gi un de pr un e far a za ha r pt cei cu dia bet sa u fo art e pu tin za ha r Eu la 5 kg de pr un e pu n 1/ 2 kg de za ha r M ai gr eu est e cu ge m ul de cai se sa u pie rsi ci un de tre bu ie 1 kg de za ha r la 3 kg de fru cte Eu ge m ul sa u ma gi un ul cu m il nu mi ti il pu n fie rbi nte in bo rca ne fie rbi nti ,ca ps ez bo rca nu l si il tin la ple d pa na se rac est e Nu am pr ob le me tot an ul E tot usi o ma nc are de po st Ti n mi nte ca pa r. Cl eo pa a cer ut in spi tal ma gi un ,pt ca el nu ma nc a de du lce in po st Si pa r. Cl eo pa a tra it ani m ult i #274 11.06.2013, 10:16:14 Yasmina Senior Member Data înregistrării: 17.06.2010 Locaţie: by the ocean Religia: Ortodox Mesaje: 3.005 Mie dulceata si magiunul imi dau arsuri la stomac. Ca si absolut tot ce este tinut pe foc mult timp;singurele lucruri care nu-mi dau arsuri sunt legumele si fructele preparate cat mai putin sau crude,bineinteles.Ca sa mai amintesc de atacurile de colita care se razvrateste la cantitati mari de zahar. Toti suntem deosebiti in felul nostru,ceea ce face bine unuia sau place,pt altul poate fi otrava curata.Chiar daca semanam la trup nu toti suntem inzestrati la fel(asta apropos de Parintele Cleopa si de magiun). Si eu cred ca compotul este mai bun decat dulceata dar din pacate nu poti conserva mult timp compotul fara a folosi conservanti. __________________ We Shall come to set the dolphins free, We Shall wash the darkened bloodred sea, Our songs will echo over the mountains and seas, The eternity will begin once again in Peace! http://www.youtube.com/watch?v=4MdwDng0i2c http://www.youtube.com/watch?v=p-Uxqt1Hai4 Last edited by Yasmina; 11.06.2013 at 10:20:12. #2 75 1 1. 06 .2 01 3, 10 :5 3: 26 anita Seni or Me mbe r Cit at: În pre ala bil po sta t de Ya sm ina Mi e du lce at a si m ag iu nu l im i da u ar su ri la sto m ac. Ca si ab sol ut tot ce est e tin ut pe fo c m ult ti m p; sin gu rel e lu cr uri ca re nu mi da u ar su ri su nt le gu me le si fru cte le pr ep ar at e ca t m ai pu tin sa u cr ud e,b in ei nt ele s. Ca sa m ai a mi nt es c de at ac uri le de co lit a ca re se ra zv rat est e la ca nti tat i m ari de za ha r. To ti su nt em de os eb iti in fel ul no str u,c ee a ce fa ce bi ne un ui a sa u pl ac e,p t alt ul po at e fi otr av a cu rat a. Ch iar da ca se m an a m la tru p nu tot i su nt em inz est rat i la fel (a sta ap ro po s de Pa rin tel e Cl eo pa si de m ag iu n). Si eu cr ed ca co m po tul est e m ai bu n de ca t du lce at a da r di n pa ca te nu po ti co ns er va m ult ti m p co m po tul far a a fol osi co ns er va nti . Ar sur ile su nt de la za ha r, ma i ale s cel di n du lce tur i un de est e in ca nti tat e fo art e ma re Ge m ul se ma na nc a pe pai ne ,de ci ca nti tat ea de ge m est e mi ca. Si ap oi fie car e cu m est e co nst rui t. Al tii nu su po rta cr ud ita til e, au col ita. In ge ne ral za ha rul est e fo art e to xic ,da r in ge m exi sta o ca nti tat e ma i mi ca de za ha r. #276 11.06.2013, 11:45:23 zaharia_2009 Senior Member Data înregistrării: 05.07.2009 Locaţie: Romania Religia: Ortodox Mesaje: 2.129 Am mai citit prin postarile anterioare si m-am gindit sa va propun citeva cunostiinte de ale mele, teoretice si practice, desigur. Magiunul, teoretic se face din orice prune (lucru valabil pt. cei care nu sunt obisnuiti cu rigorile specifice oricarui lucru de pe pamint) dar ca sa il cheme cu adevarat magiun el se face numai din anumite prune, bine cunoscute de catre cei care au livezi, si care au concentratia de zaharuri cea mai mare . La preparare nu se adauga nici un pic de zahar . Au ele destul in ele, plus ca la final gustul magiunului nu este de miere, ci unul dulce si usor acrisor . Fara adaus de zahar, dar fiert bine in cele doua runde (la inceput tot fructul iar apoi trecut prin strecuratoare in care se retin simburii si cojile) magiunul nu face floare si nu se strica nicodata . Fierberea se face la foc potrivit spre mic dar dureaza 8-10 ore, cu multa grija pt. a nu-l afuma . La oras se pastreaza in borcane, cum bine este spus mai sus, sterilizate 1 ora in cuptorul f. incins si apoi ferite cit de mult de desterilizare (odata cu introducerea borcanelor in aragaz se introduc si 2-3 linguri metalice cu care se va manipula magiunul si deasemenea nu suflam/oftam si nu vorbim pe deasupra borcanelor si nici nu le scoatem din cuptor decit in momentul in care le umplem, ele fiind atunci atit de calde incit sa le suportam la manevrarea manuala). La tara pastrez magiunul in oale de pamint de la 1 litru pina la 5 litrii, f. bine pregatite inainte de umplere (spalate si tinute o nopte in cuptorul sobei sau 2-3 ore in aragaz la foc mic) si legate la gura cu celofan . Niciodata nu mi-a facut floare sau ceva si mai rau de atit . Magiunul la care se adauga zahar la preparare nu se mai numeste magiun, ci este gem de prune . Iar gemu-i gem, si magiunu-i, magiun. Termenii nu sunt sinonimi . Nu exista povesti cum ca prunele sunt cam acrisoare, ca "noua ne place mai dulce", ca se face otet daca nu pun zahar, etc, etc ... Nu exista asa ceva ! Daca se face din soiul de prune care trebuie, culese pt. magiun numai ce este copt binebine, atunci magiunul nu iese doar acrisor sau acru ci dulce bine. Dar, chiar bine preparat, din cauza concentratiei mari de zahar din prune nu se recomanda diabeticilor (decit daca isi maresc putin doza de insulina) celor cu sensibilitate gastrica (adica a celora care deja au cel putin o gastrita hiperacida) ca si unor pacienti cu colita(de fermentatie). De asemenea, el aduce un aport mare de zaharuri in organism(este f. caloric, nutritiv) dar mincat cu piine, trebuie cunoscut ca aportul de zahar in singe se prelungeste si se amplifica si mai mult . Zaharurile din fructe cresc cel mai repede glicemia si intra repede in ciclul de ardere, de metabolizare, pt. ca apoi aceiasi glicemie sa fie mentinuta tot crescuta din cauza zaharurilor din piine care se metabolizeaza mai lent decit primele si care tin mai mult timp nivelul glicemiei ridicat. De aceea schimnicii, taranii autentici si cei care doresc sa se nevoiasca cu postul stiu ca in primul rind magiunul este un aliment f. hranitor si mai apoi este un desert. Pt. asta il maninca pe putina piine si ii este suficient pt. o jumatate de zi sau chiar o zi intreaga , indiferent ce munceste . Spre deosebire de multi mireni care postesc cu o ciorba mare de fasole continuata cu o tacanita de cartofi mai multicica si apoi pus dopul la damigeana cu 4-5 felii mari de piine cu gem... zicind in acest fel ca au postit ! Stim cu totii ca postul insemneaza in primul rind infrinare si nu regim fara carne, oua si brinza ! Un ultim adaos, pt. patologia amintita de Yasmina ii spun ca se rezolva f. bine prin acupunctura cu maxim 1-3 serii de terapie spatiate pe un an(o serie este formata din 10 sedinte). Asta este experienta mea practica cu subiectul magiun . Daca prezinta interes ma "dedau" la discutii cu alti bine experimentati pe subiect , ca si cu cei carora nu le "iese" citeceva cum ar trebui si voiesc sa corecteze acest citeceva . __________________ Credinta dreapta este medicamentul cel mare si cel dintii al mintuirii !- Sf. Maxim Marturisitorul . Last edited by zaharia_2009; 11.06.2013 at 11:53:42. #2 77 1 2. 06 .2 01 3, 00 :2 3: 48 Mih aanca Seni or Me mbe r In ce ea ce pri ve ste ge m uri le, za cu sc a, etc o pr ob le ma e sa u m ple m bo rca nel e far a sa da m pe lan ga. Ca nd am fos t in va ca nta , am ga sit o pal nie cu gu ra f lar ga, pr otr ivi ta pe ntr u bo rca ne. De atu nci u m ple rea bo rca nel or nu ma i pr ezi nta nic io pr ob le ma . Si eu ste rili za m bo rca nel e pri n fie rb ere sa u in cu pt or. Ac u m le inc hi d re pe de du pa u m ple re si le pu n int re pat uri gr oa se. La s bo rca nel e pa na se rac es c; de re gu la le sc ot di n pat ur aa do ua zi, ca nd su nt dej a rec i. La fel pr oc ed ez si cu sti cle le de su c. A m inc erc at si me to da cu int oa rce rea bo rca nel or fie rbi nti cu ca pa cul in jos . Mi e pe rso nal nu mi -a re usi t; de ci ra ma n la pat uri le gr oa se. __ __ __ __ __ __ __ __ __ Fi ec are cu va nt al no str u tre bu ie cu get at cu gri ja, ca ci la fie car e cu va nt se pu ne in joc ad ev ar ul. – Pa rin tel e Se raf im Ro se Şi in ca rt ea ve ci ni ci ei sc ri e C ă ţă ri şi ne a m ur i vo r pi er i Ia r sc u m pa no as tr ă R o m ân ie Et er n, et er n va in flo ri. #278 14.06.2013, 13:25:40 carmina Senior Member Data înregistrării: 30.01.2009 Locaţie: Bucuresti Religia: Ortodox Mesaje: 694 Poti incerca si varianta urmatoare: zacusca odata terminata, se pune in borcanele deja pregatite, se infileteaza capacul si se lasa in cuptor, la foc potrivit 20 minute, socotite din momentul in care incepe sa fiarba in borcane; se stinge focul si se lasa in cuptor pana ce se racesc complet. Eu asa procedez de fiecare data. __________________ "De te vei amărî după ce ai căzut în ispită, şi-ţi mai faci şi făgăduinţe hotărând că ,,de-acum înainte n-o să se mai întâmple niciodată”, este semn limpede că te afli pe un drum greşit: ţi s-a rănit încrederea în tine. Acela ce nu se bizuie pe sine însuşi e uimit cum de n-a căzut mai rău şi dă slavă lui Dumnezeu că i-a trimis ajutorul la vreme, fără de care ar fi zăcut mai departe acolo în adânc." #2 79 1 7. 06 .2 01 3, 22 :4 8: 21 Mih aanca Seni or Me mbe r Ce fac em cu tan tar ii? A m ga sit o me to da f si m pla de a ne de ba ras a de tan tar i: Av em ne vo ie de 20 cl ap a + 50 g za ha r+ 1g dr oj die + 1 sti cla de pla sti c de 2l (P ET ). Iat a cu m tre bu ie sa pr oc ed am : tai em PE Tul in do ua, in as a fel inc at sa ob tin em un rec ipi ent si o pal nie . In rec ipi ent pu ne m ap a, za ha rul si dr oj dia si ac op eri m cu pal nia . Ap oi im br ac am pe ret ii cu o fo aie de ha rti e ne ag ra. Nu sti u da ca cul oa re hâ rti ei are im po rta nta , da r zic sa res pe cta m in dic ati ile. Ap oi pu ne m rec ipi ent ul int run col t al ca sei . Du pa o vr em e vo m ve de a cat i tân tar i au fos t atr asi de lic hi du l du lce afl at in fer me nta tie. .. M ult i! __ __ __ __ __ __ __ __ __ Fi ec are cu va nt al no str u tre bu ie cu get at cu gri ja, ca ci la fie car e cu va nt se pu ne in joc ad ev ar ul. – Pa rin tel e Se raf im Ro se Şi in ca rt ea ve ci ni ci ei sc ri e C ă ţă ri şi ne a m ur i vo r pi er i Ia r sc u m pa no as tr ă R o m ân ie Et er n, et er n va in flo ri. #280 17.06.2013, 23:28:38 AlinB Senior Member Data înregistrării: 29.01.2007 Mesaje: 9.121 Citat: În prealabil postat de Miha-anca Dupa o vreme vom vedea cati tântari au fost atrasi de lichidul dulce aflat in fermentatie... Multi! Ai incercat tu, personal? A functionat? Daca sunt "multi" sa stii ca e bine totusi sa-ti pui plase la geamuri. Desigur, si asa mai pot scapa 1-2 din cand in cand, suficient cat s-ti faca o noapte amara si ceva din ziua de dupa, daca esti mai sensibil(a). Problema e daca aia 1-2 nimeresc sticla-capcana inainte sa te ciuruiasca. __________________ Suprema intelepciune este a distinge binele de rau. Last edited by AlinB; 17.06.2013 at 23:32:10. inB AlinB is offline Senior Member Data înregistrării: 29.01.2007 Mesaje: 9.121 Implicit Citat: În prealabil postat de Miha-anca Vezi mesajul In ceea ce priveste gemurile, zacusca, etc o problema e sa umplem borcanele fara sa dam pe langa. Am vazut intamplator, la Metro, palnie pentru umplut borcane, ma intrebam cat de utila ar fi, se pare ca este. __________________ Suprema intelepciune este a distinge binele de rau. Reply With Quote #282 Vechi 17.06.2013, 23:51:26 Yasmina's Avatar Yasmina Yasmina is offline Senior Member Data înregistrării: 17.06.2010 Locaţie: by the ocean Religia: Ortodox Mesaje: 3.005 Implicit smile you're on camera :) Eu momentan am scapat de melci si de limacsi. Am acest minunat vizitator nocturn care curata curtea de insecte(oposomul mananca chiar si serpi veninosi fiind imun la veninul lor). Din cand in cand,ii mai las afara capsuni sau bucati de banana,pe care le infuleca cu placere,ei fiind si mari amatori de fructe :) Attached Images File Type: jpg 992991_578662255490621_1837682060_n.jpg (23,0 KB, 4 views) File Type: jpg 996837_578662168823963_963299074_n.jpg (23,0 KB, 4 views) __________________ We Shall come to set the dolphins free, We Shall wash the darkened bloodred sea, Our songs will echo over the mountains and seas, The eternity will begin once again in Peace! http://www.youtube.com/watch?v=4MdwDng0i2c http://www.youtube.com/watch?v=p-Uxqt1Hai4
Sign up to vote on this title
UsefulNot useful