Sunteți pe pagina 1din 370

Cum folosim cenua n grdin

Trimitei prin e-mail Postai pe blog!Distribuii pe TwitterDistribuii pe Facebook

Cum adica, ce vorba e aia Imi pun cenusa in cap ! ? Eu ma consider suficient de normal, asa ca prefer sa o arunc n gradin, la flori. Nici nu va inchipuiti ce puteti face cu acest nimic, de care vrem sa scapam oricum, dupa ce ne-am bucurat de focul din semineu. Cenusa este un ingrasamant natural perfect, care improspateaza pamantul din orice gradina. Marele Mendeleev a gasit in cenusa nu mai putin de 74 (ati citit bine !) de elemente, din care nu lipsesc potasiu, fosfor, calciu, magneziu, fier, sulf, zinc. Acestea enumerate ajuta pamantul, il fac mai permisiv, oricat de acru ar fi el. In plus, componente ca bor, mangan, cupru, zinc, dau avant pomilor fructiferi si arbustilor. Proprietile cenuei Mai intai, cateva observatii. Cenu mai mult las, nu trunchiul sau ramurile, cum s-ar crede, ci coaja si frunziul. Felurite esene, las n urma lor i o cantitate diferit de cenu. Vrsta lemnului, are i ea importana ei.

Apoi, din punct de vedere al coninutului de elemente benefice, cea mai mare cantitate de potasiu o gsim n cenua provenit de la tulpinile de floarea soarelui (35-38%!), de la resturile vegetale (17,9%) urmat de cea provenit de la esenele de foioase (14%), pe ct vreme

n cea de rinoase doar 3-7%. Cenua provenit de la oase se remarc printrun coninut important de elemente fosfo-potasice. Aceste tipuri de cenu sunt prielnice pentru aproape toate culturile pe care le adpostim n ograda noastr: legume, fructe, flori. n schimb, cenua de turb, srac n elemente hrnitoare, ar fi bine s-o amestecm cu compost, sau, n cel mai bun caz, s-o punem la treab cnd e vorba de amendarea solului cu calciu (aceast cenu avnd o concentraie de 15% calcar) i att. NU e indicat s-o utilizm in stare pur, deoarece putem face mai mult ru dect bine. Nu ntmpltor am adus n discuie i acest lucru, pentru c, muli consider cenua neprietenoas i spun cam aa: aveti grija cu cenusa, pentru ca are efecte benefice pe termen scurt, dar pe termen lung va stricati gradina, documentati-va mai mult despre efectul cenusei asupra pamantului. Asa ca e bine sa scormonim putin in cenusa. Ce NU Vorbim mai curnd de cantitatea nglobat, dect de durata de administrare. Datorit faptului c cenua conine un procent nsemnat de calciu, ea are proprietatea de a ndulci pmntul, sau, n limbaj mai sec crete reacia alcalin a substratului. Acest lucru face greoaie trecerea i ptrunderea elementelor hrnitoare din sol n plante; de aceea, ngrmintele, care conin azot (blegar, gina de pasre, fecale, sulfat de amoniu, uree, etc.), nu se vor aplica laolalt cu cenua, ci la o distan de cel puin o lun dup ce am prfuit cu ea.

Din acelai motiv cenua nu va fi folosit nici n preajma plantelor acidofile (azalee, camelii, rhododendroni, hydrangeea, afin, merior, rchiele, erica, calluna, conifere) i nici pe solurile cu pH7 i peste. Cenua se adauga o dat la 2-4 ani, cca. 100-200gr./m2. Teoretic, cam asta ar fi norma. In cantitati mici se poate adauga insa anual, ca ingrasamant foliar. Nu se foloseste cenusa provenita de la diverse surse care contin chimicale. Ce DA Prin continutul bogat de calciu cenusa inmoaie pamantul acid. Pentru asta vom folosi la metrul ptrat cam 0,700 kg. 1,5 kg. de cenu de lemn, sau 1,5 kg. 3 kg. din cea provenit de la resturi vegetale, iarb sau buruieni, pe care o adncim la cel mult 10 cm. La pmnturile greoaie (lutoase, argiloase) cenua va fi ncorporat att la sparea din toamn ct i la cea din primvar. Sparea va trebui s fie la

adncime de 30, chiar 40 cm! Pe solurile nisipoase, uoare, aplicm cenu doar primvara. Cenua nu conine clor. Aceasta afirmatie o face s fie foarte apreciat in cazul multor culturi: castravei, roii, varza cu toate neamurile ei, mazre, fasole, cartofi, dovlecei, ardei, vinete, rdcinoase, dar i cpuni, arbuti i pomi fructiferi. Desigur, florile anuale, dar i cele perene sunt mari amatoare de zguri vegetale. Prfuii, sau nglobai cenua, de jur-mprejurul tufelor de bujori. Ei fac parte dintre plantele egoist, care nu dau nimic, ci doar consum, aa c un astfel de tratament va fi foarte apreciat i de plante dar i de pmntul care nu va mai fi sectuit. Cum se aplic: 1. Sub form de ap de cenu Mod de preparare I: 500 gr de cenu oprim cu 5 l ap fiart, sau fierbem 15 minute; lsm s se limpezeasc (decanteze), scurgem apa limpezit i adugm nc 5 l de ap stat, adic, ap de ploaie, sau nu, stat n soare pn se nclzete.

Mod de preparare II: lum o gleat de 10l, punem cenu cam pe sfert i adugm apoi, peste ea, ap, aproape de plin. Lsm acoperit, afar, cam 1 sptmn 10 zile. Scurgem apa limpede, adugm ap pn la 10 l i folosim. Peste cenua rmas mai putem pune ap i folosi nc de vreo dou ori, numai c, n felul acestea, firete, concentraia va fi mai slab), pulverizand pe suprafaa solului, sau, direct, pe plante. 2. Sub form de praf: o presrm de jur-mprejurul culturilor; va trebui, totui, avut grij s-o ncorporm, udnd bine n urma ei, ca s-o fixm i la propriu (s no zboare vnturile mai agitate), i la figurat (ca s ajung mai usor la plante). 3. Direct n lcaurile de plantare la momentul transplantrii sau al plantrii la locul definitiv. Echivalente: 1 lingur = 6 gr. cenu; 1 pahar de 200ml = 100gr cenu; un borcan de 500 ml = 250 gr cenu; 1borcan de un litru = 500 gr. cenu. Aplicare: rsad de legume se recomand 8 10 gr n lca; adica o lingur, iar n timp, pn la plantarea la locul definitiv, mai pun ap de cenu castravei, dovlecei, patisson se recomand 6 12 gr n lca; deci vreo 2 linguri rase cartof se recomand 60 100 gr; adica un pahar de 200ml. Pudrand tufele dup ploi sau dup stropire(ca s se prind mai bine cenua de frunze), gandacul de Colorado nu le va mai ataca.

mazre se recomand -15 20 gr; adica n fiecare cuib cam 2-3 linguri cu vrf . Pudratul este nelipsit, mai ales dup ploi. ardei gras, vinete, roii se recomand 18 gr n loca, deci cam 3 linguri bune; dup fiecare ploaie se pudreaza peste frunze i rod, astfel ca ciuperca s nu se prind de ele. varz la plantare cam o lingur, iar peste var se pudreaza de jur-mprejur pentru a nu permite melcilor i limacilor s-i croiasc drum la planta, dar i peste ea, anume ca marele fluture alb s nu se aeze pe foile ei. n plus, prin metoda aceasta, primete i hran. cpuni, zmeur se recomand -100 150 gr., deci 1 pahar pe lng tuf; la zmeur se presara de-a lungul rndului, socotind o can la fiecare 3-4 fire. Se procedeaza la fel cu pudratul. La pomii fructiferi: o dat la 3-4 ani n jurul trunchiurilor (pe tot cuprinsul coroanei) fac un an nu mai adnc de 10-15 m. n traneea creat torn cam 5-6 gleti de ap, n care pun cte 2 - 4 cni de cenu/galeat, sau presar cam 1 kg de cenu (aceasta este raia pentru un pom matur). Apoi acopr anul la loc. Dac presar cenu crud, arunc peste ea foi de varz, urzici, ppdie, sau orice alte buruieni, fr semine i fr rdcini. Arbustii pot fi pudrati periodic cu cenusa. Cum pstrm cenua Cenua se pstreaz ferit de umezeal. O cenu plouat nu mai e bun de nimic, deoarece toate buntile din ea se duc peapa smbetei! Mai ales potasiul i microelementele. Se poate colecta foarte bine in bidoane de plastic. Nu se pstreaza n recipiente metalice pe termen lung.

Ce ingrasaminte naturale putem folosi in gradina de legume?


varza, gradina, conopida, plante gradina, vinete, pamant de gradina, gradinii, ceapa, gradina toamna, ardei, plante, varza de toamna, gradina cu legume, plante de apa, varza planta Legumele produc mult daca sunt cultivate in pamant bogat; de aceea in gradina trebuie sa se aplice ingrasaminte. Vom enumera principalele ingrasaminte organice ce pot fi folosite in gradina de legume.

Gunoiul de grajd putrezit In mod obisnuit, acest ingrasamant se aplica toamna, odata cu sapatul terenului. La culturile care se insamanteaza primavara tarziu, gunoiul de grajd bine putrezit se poate da si primavara timpuriu. Ce cantitate se foloseste ? Daca culturile care se fac pe terenul respectiv se vor uda, se imprastie 4-5 kg de gunoi pe fiecare mp. In cazul in care plantele cultivate nu necesita udarea, atunci sunt suficiente 2 kg pe fiecare mp. Gunoiul de grajd se da in special la castraveti, vinete, varza, conopida, tomate, ardei, cartofi, dovlecei. Mranita Se obtine gunoi de grajd foarte bine putrezit (2-3 ani). Ea se foloseste in cantitati mai mici (1-2 kg/mp). Se poate da si la cuib cu ocazia plantarii (la tomate, cartofi) sau cu ocazia insamantarii (la castraveti, pepeni, dovlecei). Compostul Este un ingrasamant care se poate prepara usor chiar in gospodarie din gunoaie din curte, frunze uscate, buruieni smulse, vrejii de legume, cenusa. Toate acestea se aseaza gramada intr-un colt al gradinii ; coama gramezii va avea forma de covata, in care se fac gauri cu un tarus, pentru ca apa de ploaie sa patrunda in adancime. In lipsa ploilor, gramada se va uda din cand in cand cu apa. Din 3 in 3 luni, gramada de compost se lopateaza, straturile de la baza punandu-se in varf si invers. Dupa 2-3 ani se obtine un ingrasamant valoros care se foloseste la fel ca mranita. Gunoiul de pasari Este un ingrasamant mai bogat in substante nutritive decat gunoiul de grajd. Modul cel mai indicat de folosire a acestui ingrasamant este in forma de solutie, aplicata in timpul perioadei de vegetatie a plantei. Cu cateva zile inainte de intrebuintare, gunoiul maruntit se amesteca cu apa, o parte de gunoi si doua parti de apa. In ziua in care se face tratarea plantelor se adauga iarasi apa in proportie de 1 :10 daca se foloseste pentru tomate, dovlecei, gulii, ceapa si de 1 :20 daca se foloseste pentru castraveti, morcovi, praz. La o planta se da 0,3-0,5 l de solutie. Cenusa Se aduna cenusa lemnelor, paielor, cocenilor, etc. Atentie ! Nu se foloseste cenusa din carbune de pamant deoarece contine substante daunatoare pentru plante. Se folosete mai ales pentru varza, vinete, castraveti, cartofi. Se da cu aproximativ 15-29 g de cenusa, preferabil amestecata cu mranita, la fiecare cuib.

Cartoful
Esti aici: Forumul Softpedia > Professional Zone > Agricultura > Legumicultura, Floricultura Pagini: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11,

DDuras
12 March 2010, 19:43 Cred ca ar merita si cartoful atentia noastra. Se cultiva la tara in aproape orice conditii, inclusiv la strada, caci nu-i mananca animalele frunza. Banuiesc insa ca si productia este minima daca nu sunt respectate niste reguli.

Tips & Tricks. Indrazniti, nu fiti sfiosi !

yetiro
12 March 2010, 20:02 "

Citat
"...caci nu-i mananca animalele frunza... Dar i-o mananca gandacii "in aproape orice conditii"

DDuras
12 March 2010, 20:08 pai si-acuma ce facem, nu mai punem ?

dragos02
12 March 2010, 20:24

Citat (DDuras @ 12th March 2010, 20:08)


pai si-acuma ce facem, nu mai punem ? punem , punem ca doar nu ii mancam frunza:)) eu cred ca este cea mai"populara" leguma. (e leguma nu?)

Reclama fla_arad
13 March 2010, 21:58

Citat (DDuras @ 12th March 2010, 20:08)


pai si-acuma ce facem, nu mai punem ? Si eu vreau sa pun anul asta cartofi.Inca nu m-am hotarat ce soi!!!Gradina este sapata din toamna si azi ne-a adus cineva o caruta cu balegar de vaca putrezit( min 3 ani a stat)...lam imprastiat peste ogor....Eu am pus ustuoiul in toamna, in feb am pus spanac Matador, mazare si ceapa.Cartofii se pun cand trece pericolul inghetului. Oricum pe la sf lui martie, pe la noi.(in Arad) In fiecare cuib pun nisip, un pic de balegar putrezit si CENUSA ( rezultata in urma arderii lemnelor) .Apoi pun 3 cartofi.Dupa 7-8 zile ud.

R0BERT
14 March 2010, 12:03

Citat (fla_arad @ 13th March 2010, 21:58)


Si eu vreau sa pun anul asta cartofi.Inca nu m-am hotarat ce soi!!!Gradina este sapata din toamna si azi ne-a adus cineva o caruta cu balegar de vaca putrezit( min 3 ani a stat)...lam imprastiat peste ogor....Eu am pus ustuoiul in toamna, in feb am pus spanac Matador, mazare si ceapa.Cartofii se pun cand trece pericolul inghetului. Oricum pe la sf lui martie, pe la noi.(in Arad) In fiecare cuib pun nisip, un pic de balegar putrezit si CENUSA ( rezultata in urma arderii lemnelor) .Apoi pun 3 cartofi.Dupa 7-8 zile ud.

3 cartofi in cuib? vor ramane fara aer de muguri.

Se pune un cartof ce sa aiba macar 3-4 ochiuri

DDuras
14 March 2010, 23:54 nici eu n-am auzit de atatia cartofi la cuib. doar unul. daca-i prea mare, si ala se poate taia. poate or avea alt sistem in Arad, cine stie ... dar ma indoiesc.

Citat (fla_arad @ 13th March 2010, 21:58)


Si eu vreau sa pun anul asta cartofi.Inca nu m-am hotarat ce soi!!! inseamna ca stati bine ! eu nici nu gasesc samanta calumea (ci doar din cartofii sortati de tarabagii in piata) si tu te gandesti ce soi sa alegi !

rich1974
15 March 2010, 09:41 cartoful timpuriu este considerat leguma.....cartoful de toamna, pentru consum iarna este asimilat la cultura mare. problema este ca la peste 26 de grade cartoful nu mai creste. in sudul tarii se cultiva preponderent cartoful timpuriu dupa care, de obicei urmeaza varza de toamna. combaterea gandacului de colorado dse face fara probleme cu insecticide. se planteaza la suprafata terenului si se fac biloane peste ei. udarea se face numai prin aspersiune sau picurare. dar cea mai mare problema la cartof este procurarea materialului de plantat de calitate. pentru recoltare exista combine de recoltat sau cu sapa!

fla_arad
15 March 2010, 10:14

Citat (DDuras @ 14th March 2010, 23:54)


nici eu n-am auzit de atatia cartofi la cuib. doar unul. daca-i prea mare, si ala se poate taia. poate or avea alt sistem in Arad, cine stie ... dar ma indoiesc.

inseamna ca stati bine ! eu nici nu gasesc samanta calumea (ci doar din cartofii sortati de tarabagii in piata) si tu te gandesti ce soi sa alegi ! Eu stiu de la bunica-mea ca trebuie sa pun 3 cartofi, in cuib.DAR CUIB, nu o groapa mica in pamant!!!Si da, daca sunt mari poti sa-i tai.Si bunica-mea nu cumpara cartofi toata iarna, are din recolta ei. In legatura cu ce soi aleg treaba e simpla: in Arad sunt magazine care comercializeaza seminte si flori;aduc pe baza de comanda ce soi aleg(dintr-o lista pe care ti-o prezinta ei).Am mai gasit si cartofi de samanta din Olanda 100 buc la 15 Ron.Dar nu stiu daca o sa dea randament in conditiile de clima de la noi.

Reclama masterd6ib6
15 March 2010, 10:16

Citat (rich1974 @ 15th March 2010, 09:41)


se planteaza la suprafata terenului si se fac biloane peste ei. udarea se face numai prin aspersiune sau picurare. dar cea mai mare problema la cartof este procurarea materialului de plantat de calitate. Deci se asaza pe sol si pe urma se trece cu plugul de bilonat printre randuri ? Despre procurarea materialului de plantat ai vre-o recomandare ... cum recunosti ca e de calitate ?

eureur
15 March 2010, 10:28 O tehnologie interesanta furata de la un gradinar batran pentru cartofi timpurii noi: Se cultiva pe strat suprainaltat (40-50 cm inaltime), de 90 cm latime, cu marginile sprijinite cu scandura. Se planteaza doua randuri de cartofi, in schema 20-50-20 cm randurile, la 20 cm pe rand cate un cartof, preferabil preincoltit. Cand infloresc, desfaci parapetul, scormonesti, din lateral, cu grija, iei cati cartofi ai nevoie pe alese (fara sa deranjezi radacinile mai mult decat e necesar), apoi refaci parapetul si acoperi la loc radacinile cuiburilor la care ai umblat. In acest fel poti culege de mai multe ori tuberculii de la o planta pe masura ce se maresc si ii culegi la dimensiunea pe care o vrei.

rich1974
15 March 2010, 13:34

Citat (masterd6ib6 @ 15th March 2010, 10:16)


Deci se asaza pe sol si pe urma se trece cu plugul de bilonat printre randuri ? Despre procurarea materialului de plantat ai vre-o recomandare ... cum recunosti ca e de calitate ? da, cam asa ceva.... sincer, nu prea stiu de unde sa iau fiindca nu m-a preocupat problema. nu prea ai cum sa recunosti daca un tubercul este elita, inmultirea 1 sau 2. toata treaba e de incredere. ai putea sa iei legatura cu un cultivator mai mare si atunci cand planteaza el, sa-ti dea si tie un sac, doi!

DDuras
15 March 2010, 13:52

Citat (masterd6ib6 @ 15th March 2010, 10:16)


Deci se asaza pe sol si pe urma se trece cu plugul de bilonat printre randuri ? Despre procurarea materialului de plantat ai vre-o recomandare ... cum recunosti ca e de calitate ? eu am senzatia ca ar trebui intai facut un sant,pusi tuberculii, si abia apoi facut biloanele.

rich1974
15 March 2010, 14:26 ai putea sa faci si o rigola de cativa cm adancime...

tincu68
18 March 2010, 22:26 Eu am luat anul tecut cartofi de samanta din piata. I-am ales dupa aspect: coaja frumosa compacta, cu muguri vizibili. Cand au crescut (tufele), in timp ce la vecini erau gandaci de colordo potop, la mine pe cartofi IOC. Ma gandeam " mama ce cartofi detepti am nimerit" Tufe frumoase, neatacate de gandaci cu multe flori, super. Dar cand a fost sa luam si noi carttofi noi, nu erau. Ne grabim, m-am gandit, si i-am lasat in pace. Dar in toamna am cautat cartofiori de mi-a venit rau. Ce naiba cartofi au fost? Cum pot sa iau cartofi de samanta mai normali. Paarca si gandacii stiua ca nu-s buni de nimic. Sper ca nu-mi spune-ti sa merg la piata cu un pumn de gandaci sa aleaga ei. Chiar vreau un sfat serios. Si mai vreau sa intreb : ce este mai preferabil sa insamantezi cartofi mici sau mai mari si impartiti in doua-trei bucati in functie de muguri? E valabila zicala de la usturoi:"catei mici cultivi, usturoi mic vei obtine"?

DDuras
18 March 2010, 23:10 ciudat ! nu stiu care o fi fost cauza ... sa fi fost modificati genetic ? stiu ca la cartof s-a umblat.

tincu68
19 March 2010, 14:29 Corect, am citit ceva despre modificari la cartofi, dar ma mir pentru ca i-am luat de la un taran "autentic" cel putin asa parea.

DDuras
19 March 2010, 15:20 am o veste pentru tine : taranii autentici s-au cam dus ...

tincu68
19 March 2010, 17:31 M-am uitat ca avea maini muncite nu de bisnitar...... dar m-am in iselat. Problema este ca nu stiu de unde sa cumpar cartofi pentru insamantat, avand in vedere ca nu vreau cantitate mare.

DDuras
19 March 2010, 17:40 si eu am aceiasi problema. la noi aducea doar Unisem-ul, dar nu mai aduce; zic ca sunt scumpi si nu se cumpara.

dorel232004
19 March 2010, 17:54 In Covasna e mama cartofului! Va gasiti mai multi, sa va scoateti la transport si faceti un drum pana acolo!

DDuras
19 March 2010, 18:13 noi vorbim serios aici.

Neuronul_ganditor
19 March 2010, 22:05 Sper sa nu patesc si eu la fel. Am in beci ~370kg cartofi de samanta luati din piata,tot de la un "taran autentic". Daca nu se fac cartofii ce i-am cumparat am pus-o.Mi-am cumparat luna trecuta furtune+robineti(picurare),motor de udat,etc. Cu arat+samanta,erbicid si complex o sa ajung cu investitia la ~2.200lei.Sper sa scot o recolta acceptabila ca sa-mi recuperez investitia.

catalindinu23
19 March 2010, 22:29

Citat (fla_arad @ 15th March 2010, 10:14)


In legatura cu ce soi aleg treaba e simpla: in Arad sunt magazine care comercializeaza seminte si flori;aduc pe baza de comanda ce soi aleg(dintr-o lista pe care ti-o prezinta ei).Am mai gasit si cartofi de samanta din Olanda 100 buc la 15 Ron.Dar nu stiu daca o sa dea randament in conditiile de clima de la noi. Acum 8-9 ani am luat cartofi de samanta Olanda de la Unisem cu 25000lei pe kg dar au meritat toti banii.Asa productie n-am mai facut niciodata plus ca erau gustosi si se pastrau bine peste iarna.Am pastrat samanta din ei vreo 5 ani,dupa care am zis s-o schimb.Regret si in ziua de azi.La noi unisemul nu mai aduce iar de la covasneni n-am nimerit-o pana acum.

horia66
19 March 2010, 22:47

Citat (dorel232004 @ 19th March 2010, 17:54)


In Covasna e mama cartofului! Va gasiti mai multi, sa va scoateti la transport si faceti un drum pana acolo!

Citat (DDuras @ 19th March 2010, 18:13)


noi vorbim serios aici. Nu, ca aici Dorel chiar a fost la obiect. La Ta^rgu Secuiesc este chiar o statiune de cercetare a cartofului. Care au si produs soiuri proprii.

Reclama
Pagini: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11,

dorel232004
20 March 2010, 16:08

Citat (DDuras @ 19th March 2010, 18:13)


noi vorbim serios aici. Sabia e bagata DDuras! Chiar am vorbit f.serios!

DDuras
20 March 2010, 19:12 n-a fost vorba de nici o sabie. @horia - daca ajungi tu pana la Targu Secuiesc, sa ma anunti te rog, sa-ti dau si eu bani de un sac de cartofi.

horia66
20 March 2010, 21:32

Citat (DDuras @ 20th March 2010, 19:12)


... @horia - daca ajungi tu pana la Targu Secuiesc, ... In situatia in care lumea se vaita ca nu gaseste cartofi de sama^nta corespunzatori, banuiesc ca cei interesati ar putea lua legatura cu Statiunea si sa comande un sac de cartofi de sama^nta prin curierat, cu plata ramburs... nu ? Sau or avea ei ceva livrari prin apropiere... ca trebuie sa si va^nda ce produc si covasnenii au ei cartofii lor proprii, nu cred ca se inghesuie sa cumpere....

dorel232004
2 April 2010, 13:36

Citat (horia66 @ 20th March 2010, 22:32)


In situatia in care lumea se vaita ca nu gaseste cartofi de sama^nta corespunzatori, banuiesc ca cei interesati ar putea lua legatura cu Statiunea si sa comande un sac de cartofi de sama^nta prin curierat, cu plata ramburs... nu ? Sau or avea ei ceva livrari prin apropiere... ca trebuie sa si va^nda ce produc si covasnenii au ei cartofii lor proprii, nu cred ca se inghesuie sa cumpere.... DDuras, unde ai disparut? Ai reusit sa pui cartofi? Paste fericit la toti forumistii!

Reclama DDuras
4 April 2010, 13:03 HRISTOS A INVIAT ! N-am reusit sa pun cartofi si cred ca anul asta voi renunta la ei. S-au adunat prea multe de facut si n-am decat 2 maini si 2 picioare (din pacate) Cred ca aman pentru la anul debutul in cultivarea cartofului.

dorel232004
4 April 2010, 13:08

Citat (DDuras @ 4th April 2010, 13:03)


HRISTOS A INVIAT ! N-am reusit sa pun cartofi si cred ca anul asta voi renunta la ei. S-au adunat prea multe de facut si n-am decat 2 maini si 2 picioare (din pacate) Cred ca aman pentru la anul debutul in cultivarea cartofului. Adevarat a inviat! Eu i-am intrebat pe vecinii mei de la "mosie" de unde iau cartofii de samanta! Cica pun din recolta veche! Cam ciudat!

Neuronul_ganditor
18 April 2010, 11:13 De ce sa fie ciudat? Asa se cultiva cartoful de cateva secole.Pana in anul 2004-2005 nici nu m-as fi gandit sa pun alta samanta decat cea obtinuta din propria gradina si crede-ma ca daca solul e bun si uzi de cate ori e nevoie vei obtine recolte foarte bune.Anul acesta am pus in gradina o cantitate mai mare de cartofi si am cumparat cartofi de samanta din piata pentru ca nu am avut destui in beci. Am incercat si cu diferite soiuri unguresti/olandeze(din aia ce se gasesc la saculeti de 3 kg in piata)si desi i-am udat si stropit nu am avut rezultate pe masura.Am renuntat la ei de 2-3 ani.Prefer cartoful de casa.E ieftin si sti la ce sa te astepti.

dorel232004
18 April 2010, 11:15 Si nu degenereaza in timp?

Neuronul_ganditor
6 May 2010, 16:37

Citat (dorel232004 @ 18th April 2010, 11:15)


Si nu degenereaza in timp? Se pare ca nu. Daca cartoful de samanta e cartof de casa poti sa pastrezi soiul multi ani. Recolta nu este spectaculoasa dar nici nu cheltui o caruta de bani pe samanta.

Reclama omnitera
31 May 2010, 17:40

Buna ziua. Vreau sa stropesc cartofii, rosiile, ardeii si alte balarii contra manei. Am cumparat sulfat de Cu sa fac zeama bordeleza. Pe punga scrie ca se pun 1 kg de sulfat+1 kg de var (l-am luat si pe asta)+100 l apa pt o concentratie de 1%. Este suficienta aceasta concentratie? Cum procedez sa nu se infunde pompa de stropit ? Stropesc frunzele plantelor doar deasupra sau si dedesubtul lor ? Multumiri anticipate pt sfaturi.

omnitera
1 June 2010, 17:01

Citat (omnitera @ 31st May 2010, 14:40)


Buna ziua. Vreau sa stropesc cartofii, rosiile, ardeii si alte balarii contra manei. Am cumparat sulfat de Cu sa fac zeama bordeleza. Pe punga scrie ca se pun 1 kg de sulfat+1 kg de var (l-am luat si pe asta)+100 l apa pt o concentratie de 1%. Este suficienta aceasta concentratie? Cum procedez sa nu se infunde pompa de stropit ? Stropesc frunzele plantelor doar deasupra sau si dedesubtul lor ? Multumiri anticipate pt sfaturi.

Chiar nu stie nimeni sau sunt total pe linga subiect ?!

masterd6ib6
2 June 2010, 07:06

Citat (omnitera @ 1st June 2010, 16:01)


Chiar nu stie nimeni sau sunt total pe linga subiect ?! Cumpara si tu plicuri pentru 10 l de apa ... gata preparate ... nu sunt nici scumpe si sunt si usor de utilizat.

omnitera
2 June 2010, 20:43

Citat (masterd6ib6 @ 2nd June 2010, 04:06)


Cumpara si tu plicuri pentru 10 l de apa ... gata preparate ... nu sunt nici scumpe si sunt si usor de utilizat.

Am spus ca am luat deja sulfatul de cupru si varul, nu aveau altceva cind am cautat ! Cu ce am tb sa lucrez.

catalindinu23
2 June 2010, 21:25

Un articol detaliat pentru preparare si utilizare zeama BORDELEZA Pentru strecurat poti folosi un ciorap de dama E suficient sa stropesti deasupra

omnitera
3 June 2010, 06:25

Citat (catalindinu23 @ 2nd June 2010, 18:25)


Un articol detaliat pentru preparare si utilizare zeama BORDELEZA Pentru strecurat poti folosi un ciorap de dama E suficient sa stropesti deasupra

Mii de multumiri !

Maran
8 June 2010, 09:24 Referitor la tarani autentici din pietze, hai sa va spun ceva: in piata la Salajan toata ziua gasesti 2-3 babute, care vand verdeturi (marar, patrunjel, etc). Esti tentat sa iei de la ele sa le ajuti, nu, ca, de!, sunt si ele amarate. Fals! Sunt angajate la o pietzara, care le face monetarul seara. Cam pe la jumatatea lui mai, m-am dus sa iau rosii. Gasesc la o babutza "rosii de gradina" 10 lei (RON)/kg. Mai sa fie, zic, ia sa vedem, ca la mine la tara abia daduse floarea, iar de copt nu se copsesera nici in solarele vecinilor. Si iau o rosi, ma uit la ea si o miros: cauciuc turcesc, luat din Auchan cu 55 si dat la fraieri in piatza cu 100. Asa ca atentie marita si vigilenta maxima! Pietzarul nu doarme; el pandeste fraierul. Referitor la cartof: incerc si eu sa cultiv la tara ceva cartof, sa fie de pofta, dar am mari probleme cu gandacul de colorado. Stiu ca se trateaza fara probleme cu insecticid, insa eu de 3 ani nu bag nici o chimicala in gradina. Daca nici anul acesta nu rezolv problema cu gandacul vreau sa renunt la cartof. Raman, insa gandacii importati de la vecini. Si vreau sa va zic ca ataca rau frunza de vanata. Dati-mi, va rog, si mie o rezolvare bio la aceasta problema.

rich1974
8 June 2010, 09:55 ai putea sa incerci sa faci o emulsie din ardei iute sa vezi ce iese.

mandolinu
8 June 2010, 09:56 "cea mai bio" cale de a tine sub control gandacii de colorado e culesul lor la mana si aruncati in foc. Cum stai cu rabdarea?

masterd6ib6
9 June 2010, 07:09

Citat (Maran @ 8th June 2010, 08:24)


Referitor la tarani autentici din pietze, hai sa va spun ceva: in piata la Salajan toata ziua gasesti 2-3 babute, care vand verdeturi (marar, patrunjel, etc). Esti tentat sa iei de la ele sa le ajuti, nu, ca, de!, sunt si ele amarate. Fals! Sunt angajate la o pietzara, care le face monetarul seara. Cam pe la jumatatea lui mai, m-am dus sa iau rosii. Gasesc la o babutza "rosii de gradina" 10 lei (RON)/kg. Mai sa fie, zic, ia sa vedem, ca la mine la tara abia daduse floarea, iar de copt nu se copsesera nici in solarele vecinilor. Si iau o rosi, ma uit la ea si o miros: cauciuc turcesc, luat din Auchan cu 55 si dat la fraieri in piatza cu 100. Asa ca atentie marita si vigilenta maxima! Pietzarul nu doarme; el pandeste fraierul. Referitor la cartof: incerc si eu sa cultiv la tara ceva cartof, sa fie de pofta, dar am mari probleme cu gandacul de colorado. Stiu ca se trateaza fara probleme cu insecticid, insa eu de 3 ani nu bag nici o chimicala in gradina. Daca nici anul acesta nu rezolv problema cu gandacul vreau sa renunt la cartof. Raman, insa gandacii importati de la vecini. Si vreau sa va zic ca ataca rau frunza de vanata. Dati-mi, va rog, si mie o rezolvare bio la aceasta problema. Daca ai gradina eco ... incearca sa combati gandacul de Colorado cu pelin ... preparat asa cum faci cu urzica ... la mine a mers la puricii verzi si negri ... fa maceratul foarte concentrat ... 1/2 galeata frunza de pelin zdrobita si restul apa.

omnitera
28 June 2010, 20:34 Daca au inceput sa se maneze cartofii, stropirea cu zeama bordeleza mai are efect sau nu? Are sau nu are rost sa-i stropesc chiar in condittiile acestea? O fac sa stagneze, dispare de tot sau odata declansata s-a terminat?

omnitera
21 July 2010, 07:37 Buna ziua. In prezent cumpar CuSO4, ambalat la 1 kg, cu 12.5 lei. Gasesc si mai ieftin ? O sursa ? Cartofii pe care i-am stropit de 2 ori sunt inca verzi, foarte putin afectati. Cei la care am facut doar o stropire inca mai au ici colo frunze verzi spre deosebire de-a vecinilor care mai au doar bete si alea spre disparitie. Asa ca, desi ploile nu mai sunt ceau fost, simbata trecuta am stropit inca o data ce mai era verde si avea frunze. Interesante comentariile voastre cu buruienile care in unele cazuri se pare ca protejeaza

anumite soiuri. Am gasit o tufa de cartof pe care se catarase, peste tot, un soi de planta tiritoare. Era verde, fara urma de mana, desi in jur ceilalti mai aveau doar citeva frunze.

masterd6ib6
21 July 2010, 14:58

Citat (omnitera @ 21st July 2010, 06:37)


Interesante comentariile voastre cu buruienile care in unele cazuri se pare ca protejeaza anumite soiuri. Am gasit o tufa de cartof pe care se catarase, peste tot, un soi de planta tiritoare. Era verde, fara urma de mana, desi in jur ceilalti mai aveau doar citeva frunze. Da interesanta chestie ... oare nu se incumeta nici un meserias cu acte sa ne lumineze ? Rich-ule ?

omnitera
27 July 2010, 06:24 Chiar nu stie nimeni de o sursa si preturi la sulfat de cupru ? Voi nu stropiti cu zeama bordeleza ci doar cu chimicale ?!?!

katilinus
10 August 2010, 08:12 cam care este productia medie la ha? pe net am gasit 10-12tone dar si 18-20... si cam care ar fi cheltuielile /ha cu o astfel de cultura?

francix89
10 August 2010, 09:43

Citat (katilinus @ 10th August 2010, 08:12)


cam care este productia medie la ha? pe net am gasit 10-12tone dar si 18-20... si cam care ar fi cheltuielile /ha cu o astfel de cultura? Productia depinde de samanta pe care o folosesti , cu o samanta certificata poti obtine si 40 tone Cheltuielile sunt destul de mari : samanta cel putin 3000 lei pt cea certificata stropirile : erbicid 300 lei minim sau in cazul unor totaluri inainte de plantat chiar si 200 euro hectar insecticidul de 2 ori 200 lei 3 foliare 200 lei ingrasamantul complex 1000lei la mana e ceva mai complicat , poti stropi si de 10 ori deci inca 1000 lei Lucrarile cu tractorul 1500 lei

recoltatul 1000 lei minim Deci suma totala poate ajunge aproape de 10 000 lei

Reclama
Salut, de curand am intrat si eu in lumea omenilor care au o mostenire la tara si incerc sa profit putin , pentru consumul propriu de aceasta. Am crescut la tara deci nu imi este straina munca la camp, dar anumite lucruri ma cam depasesc. De exemplu de cativa ani cultiv cartofi, fara prea mare succes, cartofii sunt mici si nu foarte multi. Dar anul acesta ceva sa schimbat, toamna trecuta (2009) am lasat in pamant tuberculii aceia mici, ca nu am ce sa fac cu ei, n-am animale etc, am zis ca o sa inghete etc. Apoi in primavara am arat. Prin martie- aprilie cand lumea incepea sa puna cartofi surpriza, cartofii mei aveau cam 10-15 cm inaltime. peste tot unde a fost cultura de cartofi anul trecut. I-am lasat in pace apoi in continuarea lor am pus cultura obisnuita ca in fiecare an. in timpul verii am recoltat cartofi extraordinari de mari si de frumosi, fix din cei care au ramas peste iarna in pamant. A venit toamna am cules cartofii. surpriza din nou, cartofii rasariti de la mama lor superbi, mari. cel mai sectaculos lucru a fost un cuib din care mi-am umplut galeata si nici un cartof mic , incredibil!!! - am cules in total 1 sac de cartofi frumosi si 3/4 de sac cartofi putini mai mici si mici. cei din cultura obisnuita nu prea mari. iar specimene mari nu exista. Ce se intampla, asta iarna au fost minus 20 de grade si nu au inghetat desi i-am lasat intentionat sa inghete ! ma tenteaza sa repet experimentul si in anul acesta. o sa schimb si solul o sa pun gunoi de grajd si in fiecare cuib o sa pun si cenusa. cultiv cartofi in zona bistrita - nasaud. materialul de semanat l-a cumparat cu 4-5 ani in urma din piata de la un brasovean. In gradina nu folosesc ingrasaminte decat gainat de gaina dizolvat in apa si lasat la macerat toata primavara si vara( am completat doar cu apa) si nu il folosesc la cartofi ca noah.. si asa e destul de putin. totusi imi aduca minte de cand eram copil de cartofii imensi care ii obtineau bunicii mei ... acum ii vad doar in piete ca nu stiu cum sa ii obtin. m agandesc sa cumpar si niste cartof dulce ( american ) am cumparat si este foarte bun la gust, dar e extrem de scump. cica nu il afecteaza colorado. dar de asta de unde sa cumpar seminte?

calin19834
17 October 2010, 23:22 Salut lickuricix, si eu cultiv de multa vreme cartofi in zona muntilor apuseni. Cartofii ramasi peste iarna in pamant nu ingheata in fiecare an, mai ales daca a fost zapada mare peste iarna, acestia au fost protejati de inghet. Iar cu referire la faptul ca acestia au fost mult mai mari decat cei semanati in primavara este simplu: au avut o perioada mai lunga de vegetatie inainte de a fi atacati de MANA, care anul acesta a lasat saraci pe multi cultivatori de cartof. Pentru o productie mai mare la hectar recomand o samanta certificata la anul si tratament impotriva bolilor.... Daca aceste doua criterii nu sunt

indeplinite zic sa o lasi balta cu cultivarea cartofului pentru profit. Ne mai auzim pentru schimb de experienta...

DDuras
30 October 2010, 20:47 Eu anul asta n-am gasit de samanta. Am pus insa niste cartofi ecologici gasiti la Naturalia. I-am pus si tarziu. Erau stafiditi, cu niste colti vai de mama lor. Vanzatoarea nici nu voia sa mi-i vanda, zicea ca sunt rebuturi Dar am zis sa incerc, dat fiind ca aveam certitudinea ca nu sunt modificati genetic. Punandu-i tarziu, nici n-au mai apucat sa infloreasca decat pe ici-colo, ca i-a prins caldurile. Cu toate astea am scos de 4 ori cantitatea pe care am pus-o in pamant, la marime medie. Intr-adevar, le-am dat apa bine. Zic ca a fost nesperat, in conditiile date.

katilinus
1 November 2010, 17:34 cat de impotant este ca planta sa fie udata? pe net am gasit ca trebuie udat o data la 10-15 zile de la rasarire si inca o data dupa 10-20 de zile.

Reclama francix89
1 November 2010, 20:28 Apa este foarte importanta, deci daca nu esti intr-o zona a tarii unde ploua foarte des trebuie sa-i uzi mai mereu, cam o data pe saptamana si nu doar asa putin la suprafata , de asta cartoful se cultiva in anumite zone oarecum umede

kcostica
21 November 2010, 20:27 I-mi spune si mie mai detaliat cum se cultiva cartoful nu pe scara larga in gradina nu dispun decat 5ari, am inteles ca mai la suprafata. Recolta buna se poate face si fara complexe decat cu putin gunoi de grajd? Am mai citit pe aici ca se pune si nisip? ne da si noua cineva cu rabdare mai detaliat?

francix89
22 November 2010, 18:01 Merge si gunoiul de grajd dar nu se va compara cu ingrasamantul, terenul ideal pe care merg cartofii este acele in care nu ai mai cultivat anii anteriori radacinoase ci mai mult cereale sau lucerna , lucerna fiind cea mai buna pentru ca pastreaza terenul curat fara buruieni ,in rest e foarte simplu plantezi cartofii prin aprilie , dupa aproximativ 3,4 saptamani ii rebilonezi si astepti sa crreasca , intervii sa ii stropesti de mana si gandaci de cate ori este necesar, fara nisip sau alte metode

nikeone
22 November 2010, 18:35

ROADELE PAMANTULUI!!!!

katlin
27 January 2011, 09:46 Intentionez sa cultiv 2 ha de cartofi timpurii, am de toate mai putin samanta. Sunt sceptic in ceea ce o priveste, doar sa am noroc sa gasesc ceva de calitate. Ceva ponturi?

Reclama francix89
27 January 2011, 13:06

Citat (katlin @ 27th January 2011, 10:46)


Intentionez sa cultiv 2 ha de cartofi timpurii, am de toate mai putin samanta. Sunt sceptic in ceea ce o priveste, doar sa am noroc sa gasesc ceva de calitate. Ceva ponturi? daca vrei sa cumperi o samanta buna ar trebui sa mergi in covasna si sa cauti pe acolo, sunt cateva anunturi si pe net cu samanta de cartofi da sa nu ai incredere in toate , oricum ai nevoie de o cantitate maricica vreo 8 tone si la pretul actual o sa te cam coste , sa ceri ceva acte la cartofi macar sa fie un material biologic de calitate ,succes o adresa http://www.solfarm.ro/

mandolinu
27 January 2011, 16:37 incearca si la Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Cartof si Sfecla de Zahar Brasov

francix89
8 February 2011, 00:20 Se pare ca cei de la institutul cartofului au publicat oferta de samanta pt primavara asta : 1 Cartof DESIREE Elit -- 3,0 1 Cartof CHRISTIAN Superelit -- 3,5 3 Cartof CHRISTIAN Elit -- 3,0 4 Cartof CUMIDAVA Elit -- 2.5 10 Cartof RUSTIC ECOLOGIC 2,5 preturile includ tva Sunt preturi destul de mari dar era de asteptat

katlin
8 February 2011, 08:39

Cu 10000 ron numai samanta pe ha nu vad un profit bunicel. Am luat legatura cu cativa producatori din CV si am gasit samanta inmultirea 1 cu 1.20 pe kg. Sa te increzi in ce spun ei? La Solfarm e 2 ron fara tva dar mi s-a parut lipsit de profesionalism cu cine am discutat. Eu insistam cu un soi tarziu si el imi recomanda ca f. bun un soi despre care stiam ca e timpuriu. Mai fac sapaturi, imi trebuiesc cca 15 to samanta.

francix89
8 February 2011, 08:49 Nici nu stiu ce sa zic , oricum nu merita samanta asta f scumpa de la 2 lei in sus , mai bine iei una mai ieftina si experimentezi cu aia si la toamna iti cauti o samanta buna pentru la anu Si eu ma gandeam sa cumpar ceva samanta da se pare ca o replantez pe a mea , mai veche dar cu suficient ingrasamant se face Si de ce zici ca ai nevoie de 15 to? la hectar media e undeva la la 3.5 .. 4 to

katlin
8 February 2011, 09:07 Intr-o tarla am o parte de teren mai nisipos si m-am hotarat sa o cultiv toata, vreo 5ha mai ales ca am si sistem de irigatie. Ce soi tarziu recomanzi? E de ajuns vreo 500 kg complex in situatia in care nu pot administra gunoi de grajd? Nu am analiza solului pe suprafata asta, am avut grau anul trecut si am obtinut vreo 3 to la ha. Ca sa fiu mai exact ma gandeam la vreo 100 kg substanta activa de N, 80 kg P2O5 si 80 kg K2O.

francix89
8 February 2011, 11:54 Nu conteaza asa mult soiul ,conteaza sa fie de o calitate acceptabila, mai ales ca ii poti si iriga, io zic ca 500 kg de complex15-15-15 sau 16 la plantat ar fi suficient La mine aici in brasov in comuna societatile agricole baga undeva la 1000 kg de ingrasamant da si productiile sunt pe masura , peste 40 to hectar dar si stropesc cartofii contra manei de vreo 10 ori pe an La plantat bag si eu 500 complex si cred ca ajunge mai ales ca inainte am avut lucerna pe teren si pamantul are din start ceva azot

tavktm
9 February 2011, 21:51 Marturisesc ca nu ma pricep deloc bine la cartofi, insa as vrea sa intreb cum putem scapa de coropisnite cred, cred ca ele mananca din cartofii din pamant ! Sau e imposibil ? Sa fie

alt animal ? Nici eu nu stiu exact, doar am primit plangeri de la ai mei.

horia66
9 February 2011, 23:45 Ai plantat cartofi in februarie ?

francix89
10 February 2011, 12:37 nu prea am vazut coropisnite in cartofi , sunt si niste larve de vierme care mai manca din cartofi, au 2 cm lungime dar nu fac pagube foarte mari

tavktm
10 February 2011, 20:45 Nu am plantat in februarie, asta s-a intamplat anul trecut, din cate am primit eu de veste. O sa vad anul asta cum decurge treaba, si o sa fiu si mai atent in general. Am impresia ca exista o tendinta de victimizare excesiva a celor de acolo.

eta_ozn
15 February 2011, 23:21

Citat (tavktm @ 10th February 2011, 20:45)


Nu am plantat in februarie, asta s-a intamplat anul trecut, din cate am primit eu de veste. O sa vad anul asta cum decurge treaba, si o sa fiu si mai atent in general. Am impresia ca exista o tendinta de victimizare excesiva a celor de acolo. sapi toamna gropi in care pui balegar iar primavara le scoti balegarul si l aprinzi (cu coropisnite cu tot) .Larvele care maninca din cartof (alea albe de 2cm)sant larvele carabusului de mai care ies din pamant odata la 3-4 ani

emilmicu
22 February 2011, 22:09 Am fost la brasov si am cumparat 75kg de cartof din soiul cristian super elita pretul e de 3.5ron/kg pe langa asa am mai luat i 33kg de riviera (cartofi din productia din anul trecut) mari frumosi incoltiti. Eu recunosc ca nu ma pricep sa cresc cartofi dar de asta cred ca sunt bune forumurile . Am tot cicit fel si fel de articole am intrebat in stanga in dreapta si cu toate astea vreau sa aflu mai multe! 1. Am teren in teleorman si as vrea sa stiu ce sanse as avea in aceea zona sa fac productie. 2. Din cate stiti voi semintele astea ar fi bune? 3. Am facut un plan de stropire al cartofilor.... ce ziceti este bun? START 19 Martie

9 Aprilie 23 Aprilie 11 Iunie 18 Iunie 25 Iunie 2 Iulie 9 Iulie 16 Iulie 23 Iulie 30 Iulie Melody Antracol Calypso Conseto Antracol Conseto Calypso Antracol Infinito Conseto Litri Apa Solutie Melody 9 60g - solutie fungicida contra manei Antracol 10.5 60g - solutie fungicida contra manei Conseto 10.5 60g - solutie fungicida contra manei Infinito 10.5 42g - solutie fungicida contra manei Calypso 9.5 2.4 grame (insecticid pentru gandaci) Cantitatile sunt calculate de mine pentru suprafata de 300mp cu gramajele de la producator (BAYER)

francix89
22 February 2011, 22:42 Cartofii ar trebui sa fie de o calitate buna , pamantul in care ii plantezi sa fie bine maruntit si daca se poate sa adaugi la plantare si ceva gunoi in cuiburi, se va simti in productie programul il faci in functie de vreme , solutiile folosite contra manei banuiesc ca sunt bune , ideea e sa nu folosesti aceeasi solutie mai mult de 2 ori un exemplu de program e si pe site la sumi agro www.sumi-agro.ro/poza.php?n=1036550117.jpg&tip=imagini

katlin
28 February 2011, 20:04 Ce se aude cu boala aia la samanturile de cartof din Covasna si Brasov? Preturile la aia certficata e enorm, ma ajunge aproape 15000 ron pe ha, cred ca renunt. Gasisem la un particular cantitatea necesara inmultirea 1 dar cum poti verifica asta? Cum poti sa-ti dai seama de samanta ca e bolnava?

francix89
28 February 2011, 20:33 Boala a fost semnalizata doar in brasov deocamdata, in cateva localitati, cel mai probabil a aparut din lipsa rotatiei culturii sau transmisa prin samanta din cine stie ce loc, nu cred ca-i primul caz in romania da probabil e primul intens mediatizat datorita pretului f mare al cartofului referitor la samanta nu exista nici o modalitate de verificare a ei , poate doar sa-i ceri comerciantului daca are ceva acte din anul in care a cumparat el samanta da si asa mergi la ghici

Citat (katlin @ 8th February 2011, 08:39)

Cu 10000 ron numai samanta pe ha nu vad un profit bunicel. Am luat legatura cu cativa producatori din CV si am gasit samanta inmultirea 1 cu 1.20 pe kg. Sa te increzi in ce spun ei? La Solfarm e 2 ron fara tva dar mi s-a parut lipsit de profesionalism cu cine am discutat. Eu insistam cu un soi tarziu si el imi recomanda ca f. bun un soi despre care stiam ca e timpuriu. Mai fac sapaturi, imi trebuiesc cca 15 to samanta. katlin, daca nu ai gasit inca cartofi de samanta, vezi ca au cei din Rasca-Cluj cu 1.5 lei/kg.

katlin
3 March 2011, 18:31 Mersi, caut totusi de undeva mai de aproape. >Galati

mircea11s
4 March 2011, 08:46

Citat (katlin @ 3rd March 2011, 18:31)


Mersi, caut totusi de undeva mai de aproape. >Galati Poti cauta producatori sau comercianti aici.Vezi sa fie autorizatia functionala in 2011 sau cel putin 2010.Dar pentru ca la voi in zona sunt mai secretosi agentii economici va trebui sa iei legatura si cu cei de aici pentru a le afla datele de contact precum si soiurile care le au.

floryn83
6 March 2011, 17:59 Cei din Rasca, Cluj cumpara samanta din zona Sibiului sau Brasovului. Dar pentru a o cumpara la un pret mai bun trebuie actionat toamna...... Samanta care o cumpari din zona Rasca este ceea ce schimba ei, dar avand in vedere ca ii schimbi climatul s-ar putea sa mai dea ceva randament unu sau doi ani. Eu am cumparat samanta in toamna asta de la o firma care cultiva cartofi in Avrig cu 1,5 lei.

Reclama francix89
6 March 2011, 21:14 Sa stii ca depinde de samanta, cat de repede e atacata de viroze , am cumparat samanta intr-un an si am scos vreo 25-30 tone/ha si dupaia am aflat ca samanta aia e veche de cand lumea, vreo 5 ani de unde am luat-o si inca vreo 2,3 de inainte , deci poti obtine productii mari si dupa7,8 ani , da habar n-am cum se numeste soiul asta

toamna gasesti samanta din asta cu productii de 30 tone hectar si la 20 bani in brasov , daca stii sa stai la rand pe la societati, acum 2 ani am cumparat si cu 10 bani

floryn83
6 March 2011, 21:46 In primul rand eu eu vorbeam despe samanta certificata.... Iar in aceasta toamna refuz sa cred ca ai fi cumparat nici cartofi pentru animale la 20 de bani, anii anteriori cred ca ar fi fost cu putinta.

francix89
6 March 2011, 22:06 Mi se pare cam mult 1,5 toamna si pt cea certificata, si sa stii ca se statea asta toamna la coada la cartofi de samanta cu 10 bani, dupa vreo 2 sapt au majorat tariful la 20 , motivul e simplu, nu aveau oamenii spatii de depozitare

octav13
6 March 2011, 23:02 si la statiunea de cercetare suceava au samanta de cartofi certificata de vanzare:D s-ar putea sa mai aiba si alte soiuri,nu stiu sigur,ar trebui intrebat...... aici e linkul http://www.scdasuceava.ro/vanzari.php

floryn83
7 March 2011, 15:13 francix89 te rog sa imi dai si mie adresa si denumirea firmei care vindea samanta certificata in toamna aceasta cu 10 bani pe kg, la toamna merg sa cumpar si eu cateva zeci de tone in cazul in care exista asa ceva

Reclama francix89
7 March 2011, 18:11 nu m-am referit la cea certificate cand am spus ca se gaseste la 10,20 bani , am spus doar ca e o samanta care provine din parcele cu rezultate bune de aprox 30 tone , si la 1,5 lei cu cat ai luat-o tu pe cea certificata sper ca a fost macar elita sau chiar superelita ca atat era pretul in toamna la institutul cartofului ,din cate imi aduc aminte 1,2 + tva

floryn83
8 March 2011, 18:54

Citat (francix89 @ 6th March 2011, 22:06)

Mi se pare cam mult 1,5 toamna si pt cea certificata, si sa stii ca se statea asta toamna la coada la cartofi de samanta cu 10 bani, dupa vreo 2 sapt au majorat tariful la 20 , motivul e simplu, nu aveau oamenii spatii de depozitare

Lasa-o asa cum e acum...

Neuronul_ganditor
9 March 2011, 15:51 La mine in zona nu maigasesti cartori de samanta sub 1,5lei si nici nu poti sa verifici cat e de buna.O sa ma gandesc bine daca are rost sa bag o groaza de bani in cartofi anul acesta. E prea mare investitia si mai trebuie adaugate si costurile pentru stropit si ierbicidat + discuit,semanat,recoltat,etc. Nu cred ca are rost,castigul e prea mic. O sa ma duc vineri la piata sa vad la ce pret gasesc.

cdanard
10 March 2011, 11:37 Buna ziua! am un teren la tara in jud Cluj si vreau sa-mi fac o gradina pentru necesitatile familiei; in privinta cartofului, va rog sa ma ajutati cu niste sfaturi: de unde as putea lua niste samanta de care sa fiu sigur ca nu provine dintr-o cultura tratata cu initium. (taranii din localitate cumpara si ei din comert) http://www.financiarul.ro/2010/02/02/roman...aza-de-initium/

francix89
10 March 2011, 13:40 Inca nu am auzit de initium , poti doar intreba cu ce substanta a stropit cartofii(desi nu cred ca isi mai aduc aminte) , oricum nu cred ca s-a prea folosit la noi , poate de acum incolo Incearca la distribuitorii din oras de seminte, poate au cartofi de samanta la caserola , sunt vreo 50 de tuberculi intr-un pachet , daca nu risti si ii cumperi din vreo piata ca nu ai nevoie de multi

and_afp
10 March 2011, 15:30

Citat (emilmicu @ 22nd February 2011, 22:09)


Am fost la brasov si am cumparat 75kg de cartof din soiul cristian super elita pretul e de 3.5ron/kg pe langa asa am mai luat i 33kg de riviera (cartofi din productia din anul trecut) mari frumosi incoltiti. Eu recunosc ca nu ma pricep sa cresc cartofi dar de asta cred ca sunt bune forumurile . Am tot cicit fel si fel de articole am intrebat in stanga in

dreapta si cu toate astea vreau sa aflu mai multe! 1. Am teren in teleorman si as vrea sa stiu ce sanse as avea in aceea zona sa fac productie. 2. Din cate stiti voi semintele astea ar fi bune? 3. Am facut un plan de stropire al cartofilor.... ce ziceti este bun? START 19 Martie 9 Aprilie 23 Aprilie 11 Iunie 18 Iunie 25 Iunie 2 Iulie 9 Iulie 16 Iulie 23 Iulie 30 Iulie Melody Antracol Calypso Conseto Antracol Conseto Calypso Antracol Infinito Conseto Litri Apa Solutie Melody 9 60g - solutie fungicida contra manei Antracol 10.5 60g - solutie fungicida contra manei Conseto 10.5 60g - solutie fungicida contra manei Infinito 10.5 42g - solutie fungicida contra manei Calypso 9.5 2.4 grame (insecticid pentru gandaci) Cantitatile sunt calculate de mine pentru suprafata de 300mp cu gramajele de la producator (BAYER)

vand solutie (insecticid) pentru gandaci Import Spania,...modul de administrare se face inainte de cultivare, stropirea direct pe samanta de cartofi(se stropesc cartofi inainte de ai pune in pamant) gandaci nu mai apar deloc in timpul culturii. Solutia este foarte eficienta . pt inf suplimentare e-mail and_afp@yahoo.com

LidyaB
20 March 2011, 02:45 De cartofii Elita (Nicola, Desiree sau Saturna) de la SemLuca (Timisoara) http://www.sem-luca.ro/cartofi.php ce ati auzit? La primele 2 soiuri pretul e de 6.5 lei/kg... mi se pare cam mare, comparativ cu cel de la Institutul Naional de Cercetare Dezvoltare pentru Cartof i Sfecl de Zahr Braov, sau cu alte preturi, sub 2 lei, mentionate pe forum... Vreau si eu sa incep o cultura pe 17 ari (pana anul trecut a fost cultivat porumb pe acest teren), in apropiere de Baia Mare si fiind noua in domeniu nu m-as avanta la o investitie prea mare. Initial am gasit pe [url="http://www.sieberz.hu/index.php? content=36&kategoria=14"]http://www.sieberz.hu/index.php? content=36&kategoria=14[/url] niste cartofi care mi-au placut, dar preturile sunt uluitoare din pacate. Ceva recomandari pentru incepatorii in domeniu?

Spor la semanat!!!

floryn83
20 March 2011, 16:40 Personal pretul de 6.5lei/kg imi pare enormm... . Acum tu stii cati bani iti permiti sa bagi in samnta. Decizia iti apartine pana la urma, dar ar fi interesant totusi cumparate cateva kilograme si pus macar experimental. Spor la treaba, asteptam vremea buna sa ne apucam de treaba

DDuras
21 March 2011, 11:53 6,5 lei sunt la Semluca ???? Mai ce hoti ! Eu am vazut la mine cartofi de la Semluca la 12 lei saculetul ! Am intrebat cat are un saculet dar cica nu se da la kil, ca e cartof perfomant, olandez. Dar nu cred sa fie mai mult de 1kg. la saculet. Erau si albi si roz, cat o nuca mare.

lemar
21 March 2011, 18:53

Citat (LidyaB @ 20th March 2011, 02:45)


De cartofii Elita (Nicola, Desiree sau Saturna) de la SemLuca (Timisoara) http://www.sem-luca.ro/cartofi.php ce ati auzit? La primele 2 soiuri pretul e de 6.5 lei/kg... mi se pare cam mare, comparativ cu cel de la Institutul Naional de Cercetare Dezvoltare pentru Cartof i Sfecl de Zahr Braov, sau cu alte preturi, sub 2 lei, mentionate pe forum... Vreau si eu sa incep o cultura pe 17 ari (pana anul trecut a fost cultivat porumb pe acest teren), in apropiere de Baia Mare si fiind noua in domeniu nu m-as avanta la o investitie prea mare. Initial am gasit pe [url="http://www.sieberz.hu/index.php? content=36&kategoria=14"]http://www.sieberz.hu/index.php? content=36&kategoria=14[/url] niste cartofi care mi-au placut, dar preturile sunt uluitoare din pacate. Ceva recomandari pentru incepatorii in domeniu? Spor la semanat!!! Astazi am cumparat de la SCDA Suceava 2to de samanta de cartof categoria superelita, Sante si Magic la pretul de 2,5lei/kg inclusiv TVA.Trecand peste faptul ca vor mai trebui sortati pentru indepartarea semintei bolnave sau putrezite(de... SUPERELITA) daca voi obtine 25 to/ha mi se pare un pret mai aproape de adevar pt timpul asta.

Intrebarea pt care cer parerea colegilor forumisti este urmatoarea: am doua sole pe care pot semana-una a fost arata din toamna,cultura precedenta a fost porumb(8to/ha)cu ingrasamant si erbicid iar a doua sola este la al 3-lea an de trifoi dar nu a fost arat de toamna.(aici pot fi si posibilitati de irigare) Care dintre cele 2 sole ma sfatuiti sa o insamntez cu cartof-am dat probe de sol pt analiza dar nu am inca rezultatele. Multumesc anticipat.

vasiuca
21 March 2011, 19:50 daca nu ai arat din toamna cind mai ari si cind mai pui cartoful? te/ai intrebat?

francix89
21 March 2011, 20:19 In mod normal trifoiul ar fi o planta premergatoare mai buna dar in cazul tau nu prea se aplica ,deci iti ramane parcela de porumb mai ales ca a fost si erbicidat si nu ai atatea buruieni pe parcela , cu ceva ingrasamant se vor face cartofi Chiar ai o alegere dificila de facut , daca zona ta e secetoasa planteaza pe parcela cu trifoi (pt ca dupa cum spui ai posibilitati de irigare) daca ploua destul pe cea cu porumb

lemar
21 March 2011, 20:29

Citat (vasiuca @ 21st March 2011, 19:50)


daca nu ai arat din toamna cind mai ari si cind mai pui cartoful? te/ai intrebat? Sola am luat-o in arenda abia in primavara asta.Problema mea nu e timpul ci tipul de lucrari ce rebuie executate pt a suplini oarecum actiunea iernii pe o aratura de toamna si in special ce pierderi/probleme pot aparea pe sola nearata-mai ales ca cei de la Suceava mi-au spus clar ca este nerecomandata cultura cartofului pe aratura de primavara(poate ne spune cineva care are experienta insamantarii cartofului pe aratura de primavara)

Citat (francix89 @ 21st March 2011, 20:19)


In mod normal trifoiul ar fi o planta premergatoare mai buna dar in cazul tau nu prea se aplica ,deci iti ramane parcela de porumb mai ales ca a fost si erbicidat si nu ai atatea buruieni pe parcela , cu ceva ingrasamant se vor face cartofi Chiar ai o alegere dificila de facut , daca zona ta e secetoasa planteaza pe parcela cu trifoi (pt ca dupa cum spui ai posibilitati de irigare) daca ploua destul pe cea cu porumb Nu mai vreau trifoi,n-am la ce-l folosi.Sincer prefer sa investesc ceva si sa relizez si

productie decat sa las terenul asa.In N Moldovei(P Neamt) nu e o zona f secetoasa dar nu stiu ce surprize pot avea...

francix89
21 March 2011, 21:09 Am plantat cartofi acum 2 ani in aratura de primavara pe un teren de lucerna si chiar s-au facut ofiicartofi fara a investi f mult , incearca sa ari terenul si sa-l maruntesti cat mai bine cu un combinator , daca nu e suficient combinatorul baga o freza mai mare ,nu o sa fie ca dupa o aratura de toamna da pe aproape tot e , da apuca-te zilele astea de operatii ca imediat vei planta cartofii, spor la munca

lemar
21 March 2011, 21:23

Citat (francix89 @ 21st March 2011, 21:09)


Am plantat cartofi acum 2 ani in aratura de primavara pe un teren de lucerna si chiar s-au facut ofiicartofi fara a investi f mult , incearca sa ari terenul si sa-l maruntesti cat mai bine cu un combinator , daca nu e suficient combinatorul baga o freza mai mare ,nu o sa fie ca dupa o aratura de toamna da pe aproape tot e , da apuca-te zilele astea de operatii ca imediat vei planta cartofii, spor la munca Multumesc de sfat.Sper sa pot ajuta si eu candva.

Neuronul_ganditor
21 March 2011, 22:55 Am cumparat ~520kg cartofi de samanta cu 1,5lei/kg +110kg cu 1,6lei/kg + mai am ~80kg in beci de anul trecut. Am arat in toamna terenul si sper sa reusesc sa pun cartofii pana la 1 aprilie. Ce ingrasamant sa incerc pentru cartofi?Am cumparat anul trecut ceva ingrasamant la punga de 1kg ce se da prin picurare.E bun pentru orice tip de legume,inclusiv cartofi mi-a spus un inginer de la Glissando.Ce ar fi daca as dizolva praful intr-u bidon cu apa si sa stropesc terenul cu acest ingrasamant. Ce parere aveti?La fel de bine pot sa folosesc praful asta si la altceva dar daca credeti ca ar fi ok o sa-l folosesc la cartofi. Banuiesc ca acel ingrasamant e foliar si se poate aplica prin fertigare, merge la cartofi daca respecti doza dar sa nu te astepti la minuni, acel ingrasamant ajuta putin planta si cam atat, ar mai trebui sa mai pui in pamant odata cu plantatul si ceva gunoi sau complex gen 15-15-15 (cel mai des intalnit ) costa in jur 110 lei sacul de 50 kg , macar un sac sau doi sa pui si tot e ceva

Neuronul_ganditor
21 March 2011, 23:18

Da,e foliar.M-am gandit sa mai cumpar ceva ingrasamant cu mult azot. Cam pentru cat teren imi ajunge un sac?Ingrasamantul va fi imprastiat manual iar terenul e de 2000mp.

francix89
21 March 2011, 23:28 Mai bine ai cauta ingrasamant ce contine potasiu K , e mai bun la cartof , de asta iti sugeres complexul care le are pe toate azot, fosfor si potasiu, pentru 2000 mp ti-ar trebui vreo 3,4 saci in mod normal La cartof se folosesc 1000 kg complex /ha intr-o cultura intensiva

Neuronul_ganditor
21 March 2011, 23:33 Multumesc pentru ajutor.Maine o sa ma duc pe la magazine sa vad ce gasesc.

Reclama lemar
22 March 2011, 07:37

Citat (francix89 @ 21st March 2011, 23:28)


Mai bine ai cauta ingrasamant ce contine potasiu K , e mai bun la cartof , de asta iti sugeres complexul care le are pe toate azot, fosfor si potasiu, pentru 2000 mp ti-ar trebui vreo 3,4 saci in mod normal La cartof se folosesc 1000 kg complex /ha intr-o cultura intensiva Exact asta mi-au recomandat si cei de la Statiunea de crecetari.In plus in afara de NPK15/15/15, 500kg/ha mai fertilizeaza printre randuri,la semanat cu azot 200 kg/ha. Au o semanatoare ce da si ingrasamant. Au mai insistat pe tratamentul preventiv contra manei atunci"cand se unesc frunzele"chiar daca nu sunt semne de aparitie.La ce-am patit cu rasadurile o sa-l fac sigur.

cidru
22 March 2011, 13:03 Ceva interesant despre combaterea gndacului de colorado la cartofi: In vederea evitarii aplicarii tratamentelor cu substante sintetice, in combaterea gandacului de Colorado, a fost testata cu succes metoda asocierii cartofului cu crizantema. Experimentul a fost organizat in primavara anului 2002 la o ferma particulara din judetul Teleorman. Pe parcela experimentala s-au plantat patru randuri de cartofi la distante obisnuite, pe langa care s-a plantat un singur rand de crizanteme (amestec de soiuri si specii) la o distanta de 35 cm intre plante pe rand cu material saditor obtinut prin despartirea tufelor. Pentru cultura cartofului a fost ales soiurile Desire si Ostara, care de obicei se manifesta

in cultura ca soiuri sensibile la atacul gandacului de Colorado. La infiintarea culturii sa administrat un fertilizant organic, si anume compost de gunoi de pasare (3 kg/m.p.), iar in timpul vegetatiei s-au facut udari si s-au aplicat prasile manuale. Cu toate ca pe timpul vegetatiei plantele de cartof nu au primit nici un tratament contra daunatorilor, in cultura nu s-a observat nici un gandac de Colorado. Pentru a verifica corectitudinea concluziilor la care s-a ajuns dupa primul an de testare, experimentul a fost repetat pe acelasi loc si in 2003. Intre timp, tufele de crizanteme au crescut mai viguroase. Probabilitatea unui eventual atac al gandacului de Colorado a fost mai mare intrucat nu s-a facut rotatia culturii de cartofi. Nici de data aceasta adultii gandacului de Colorado nu au depus oua pe plantele protejate de crizanteme. De mentionat ca in afara perimetrului in care s-a facut experienta, gandacul de Colorado a fost prezent chiar si in cadrul culturilor tratate cu produse chimice. Acest prim experiment poate continua si de catre alti cultivatori pentru a se stabilii spatiul care se afla sub incidenta protectoare a crizantemelor si pentru a gasi raportul optim de cultura intre numarul plantelor de cartofi si a celor de crizanteme. De asemenea este foarte util de stabilit eficienta speciilor si soiurilor de crizanteme pentru a fi recomandate in culturile asociate. Am plantat i eu crizanteme pe lng cteva rnduri de cartofi, sunt curios ce se va ntmpla pn la urm. O s v in la curent.

chirilaionut
23 March 2011, 10:37 Salut! Recunosc ca nu stiu prea multe de agricultura, deci intrebarile pe care vi le adresez sa le primiti cu ingaduinta. As vrea sa pun anul asta cativa ari de cartof. Datele problemei ar fi asa: pamantul este in moldova(deci zona deluroasa), nu a mai fost prelucrat pana acum (deci lipseste aratura de toamna). Intrebarea 1: Este posibil daca fac lucrarile cu un motocultor sa ajung la performanta de a obtine un teren bun pentru a cultiva cartofi? trebuie erbicidat, folosite ingrasaminte? Eu ma gandesc sa iau ceva cartofi tratati, si sa folosesc un complex de ingrasaminte(nu stiu inca de care, pana nu fac o analiza a solului). Problema 2: Un unchi m-a descurajat: a zis ca in zona aia se face vie si livada, la cartofi nu as scoate nici samanta. Adevarul e ca el a folosit mereu metoda traditionala: ingrasamant mai putin(de grajd), neirigarea suprafetei, prajire cu sapa doar atunci cand se ingrosa gluma si buruienile sufocau cartoful, tratament anticolorado potrivit.. Intrebarea 2: Daca as folosi samanta de calitate, irigare, as face cateva bilonari pe sezon, tratament anti-colorado...totusi e posibil sa nu obtin productie? Un sol din asta "hleios" este fara de speranta?? Va multumesc

francix89
23 March 2011, 18:48 1-nu stiu exact cat de adanc poti ara terenul cu motocultorul, daca ar fi macar un 22 cm tot e ceva , la frezat o sa dureze ceva ,e bine cand incepi sa ari terenul sa fie zvantat si pamantul sa se sparga cat de cat la intoarcerea brazdei. Merge erbicidat cand buruienile incep sa iasa cam odata cu cartofii, iar buruienile ramase dupa ce erbicidezi le elimini tu prin o prasa ,ingrasamant sa pui ca ala va face diferenta pe terenul tau cleios care e destul de sarac , merge si ceva gunoi intre randuri pe langa ceva complex 2- daca faci tratamentele la timp si irigi vor iesi cartofi ,acum depinde si de samanta Am si eu rude la moldova prin neamt la tara, la ei totul depinde de tratamentele pt gandaci si mana (care de obicei nu sunt facute si cartoful cum creste putin ori e mancat de gandaci ori se maneaza), dar am vazut in unii ani cartofi f frumosi acolo Trebuie sa te gandesti daca merita efortul financiar si munca ta, daca terenul e aproape de casa e bine , daca e departe nu te baga Primavara a venit si trebuie sa te grabesti daca te hotaresti sa-i plantezi , eu deja incep sa plantez cartofii mei zilele astea

katlin
24 March 2011, 18:13 [quote name='francix89' date='23rd March 2011, 18:48' post='9647546' Primavara a venit si trebuie sa te grabesti daca te hotaresti sa-i plantezi , eu deja incep sa plantez cartofii mei zilele astea Nu gasesc samanta, care stie vreun pont? Imi trebe cam 7-8to inmultirea 1. Vreau un soi de toamna alb. Sante e bun?

Reclama francix89
24 March 2011, 19:33 Si nu ai gasit nimik?, am vazut numeroase anunturi de samanta diferite soiuri ,probabil avand preturi pe masura , nici la mine aici nu prea e samanta buna de vanzare si aia normala necertificata se vinde cam cu 1,5 Sante creca e printre cele mai comune soiuri ,daca gasesti ceva inmultirea 1 ar fi bine Cred ca la anul cartofii nu vor avea chiar pretul de anul acesta la cata lume pune cartofi primavara asta ,asta asa ca o idee

floryn83
24 March 2011, 19:41 Se poate ca pretul sa nu mai fie atat de mare ca anul trecut (niciodata nu am mai avut un asemenea pret), dar totul va depinde si de precipitatiile si atacul de mana din acest an. In rest spor la treaba tuturor agricultorilor, mai mari sau mai mici

lemar
28 March 2011, 19:35

Citat (katlin @ 24th March 2011, 19:13)


[quote name='francix89' date='23rd March 2011, 18:48' post='9647546' Primavara a venit si trebuie sa te grabesti daca te hotaresti sa-i plantezi , eu deja incep sa plantez cartofii mei zilele astea Nu gasesc samanta, care stie vreun pont? Imi trebe cam 7-8to inmultirea 1. Vreau un soi de toamna alb. Sante e bun? Am cumparat saptamana trecuta de la Statiunea de cercetari de la Suceava,superelita,sante si magic cu 2,5leikg inclusiv tva. Daca nu e prea departe de tine si pretul e OK poti sa-i suni ,,nr de tel le au pe net. Bafta multa! Tocmai am patit urmatoarea istorie:tractoristul solicitat sa-mi are aprox 4000mp a considerat ca aratura trebuie facuta la 22cm si nu la 37cm-tocmai ce-mi facusem planuri sa plantez cartof acolo(am si posibilitati de irigare). Ce ziceti mai pot semana cartof(dupa ce dau o freza) sa caut alta sola? Mai adaug ca rezultatul analizelor de sol arata PH mediu,concentratii de N si P buna,humus suficient. PS.Terenul nu a mai fost arat de 3 ani/Nu-mi ziceti nimic de tractorist ,i-am zis eu destule....

francix89
28 March 2011, 21:43 Pai ii plantezi asa, pana la urma te descurci cumva si cu 22 doar ca rebilonat nu prea o sa ai de unde sa tragi pamant pt ca intervalele o sa fie cam tari, frezezi bine terenul (aici macar sa-l faci la maxim cat duce freza) si vezi ce iese Oricum nu cred ca iti ara nimeni la 37 cm acolo, pe la 30 e normalul Maine pregatesc si eu terenul de plantat in camp , un amarat de hectar , sper doar sa-mi ajunga samanta la plantat

SabauCornel
30 March 2011, 21:58 Salut oameni buni Am nevoie de putin ajutor, Sunt din Bihor si vreau sa cultiv pe o suprafata de 30 de arii cartofi, vreau sa va cer niste sfaturi cu privire la cata samanta am nevoie, aproximatiov ce cantitate de cartofi voi recolta si cam tot ce ar trebui sa stie un agricultor. pana acuma am transportat gunoi de grajd pe teren vreo 8 tone, inainte am avut lucerna de vreo 4-5 ani si vreau sa incerc sa vad daca se merita iar daca o sa mearga la anu o sa incerc pe 2 ha. Am vazut ca preturile la samanta sunt destul de mari dar pentru o suprafata de 30 de arii nu cred k o sa am asa mari costuri. Va multumesc,

amarastean
30 March 2011, 22:10 Ai bagat 8 tone de balegar la 30 ari! da ce pamant ai?

francix89
30 March 2011, 22:46 Pai iti trebuie in jur de 1000 kg de samanta, si nu-i chiar ieftina . daca vei face lucrarile la timp si vei pune ceva ingrasamanta inafara de gunoi ar trebui sa recoltezi undeva la maxim 8-10 tone, nu cred ca vei putea recolta mai mult fara o samanta certificata E bun si gunoiul ala dar nu stiu cand l-ai imprastiat, in toamna sau acum? daca e pus din toamna e mai bine , va fi folosit mai bine de plante .Ideal la cartof e sa pui un 40to la hectar (in jur de 12to la 30 ari ) Despre tratamente iti sugerez sa citesti cateva articole de pe net despre tipul lor si periodicitatea ,oricum sunt destule mai ales la mana , vorbim despre ele mai incolo

SabauCornel
31 March 2011, 23:46

Citat (francix89 @ 30th March 2011, 22:46)


Pai iti trebuie in jur de 1000 kg de samanta, si nu-i chiar ieftina . daca vei face lucrarile la timp si vei pune ceva ingrasamanta inafara de gunoi ar trebui sa recoltezi undeva la maxim 8-10 tone, nu cred ca vei putea recolta mai mult fara o samanta certificata E bun si gunoiul ala dar nu stiu cand l-ai imprastiat, in toamna sau acum? daca e pus din toamna e mai bine , va fi folosit mai bine de plante .Ideal la cartof e sa pui un 40to la hectar (in jur de 12to la 30 ari ) Despre tratamente iti sugerez sa citesti cateva articole de pe net despre tipul lor si periodicitatea ,oricum sunt destule mai ales la mana , vorbim despre ele mai incolo Gunoiul lam imrastiat acuma saptamana asta e copt deci nu e dinasta praoaspat. Urmeaza sa ar pamantul. 1000 kg...... pff pentru inceput mi se pare cam multa samanta si destul de mare investitie la cat dispun;)) fiind si student am vazut ca un kg este in jur de 2.5 lei;

oricum eu vreau sa incerc. am si posibilitate de irigare, terenul ii aproape de casa. Pamantul sincer nu stiu cam ce proprietati are sau daca se cultiva bine pe el stiu k ii mult mia slab decat ala din partea brasovului si chiar din partea aradului care este mai bun. Te referi la 40 tone de gunoi pe un hectar? sau la recolta de 40 tone?

francix89
1 April 2011, 08:44 LA gunoi m-am referit cand am spus 40 to, ti-am spus si tie ca la suprafata aia o sa scoti maxim 8-10to Se pot scoate si 40 to cartofi la hectar dar costurile sunt destul de mari

floryn83
1 April 2011, 11:18 Cum 1000 kg la 30 ari??????????????!!!!!!!!!!! Nu mai vb daca nu stiti mai frate, mai bine ii spui ca nu stii exact, nu il speria ca mai pierdem un cultivator dintre noi . Ai nevoie de aproximativ 400-500 kg maxim asta in cazul in care este o samanta mai mare, iar daca este mai marunta maxim 400 kg. Spor la treaba, eu am pus ieri aproximativ 2 ha, astept sa vad cum o sa fie anul acesta...

ucvph
1 April 2011, 15:49 Adica 1,5to/ha!!!!! Vezi de treaba, 250kg am pus la vreo 500mp...calibru potrivit, zic eu, cam 4-6 cm. Poate ca i-am pus cam des, desi nu cred, dar cred ca cca 1000kg/3000mp e scor corect.

SabauCornel
1 April 2011, 16:28

Citat (floryn83 @ 1st April 2011, 11:18)


Cum 1000 kg la 30 ari??????????????!!!!!!!!!!! Nu mai vb daca nu stiti mai frate, mai bine ii spui ca nu stii exact, nu il speria ca mai pierdem un cultivator dintre noi . Ai nevoie de aproximativ 400-500 kg maxim asta in cazul in care este o samanta mai mare, iar daca este mai marunta maxim 400 kg. Spor la treaba, eu am pus ieri aproximativ 2 ha, astept sa vad cum o sa fie anul acesta... ok o sa imi cumpar 500 kg si o sa vad cat o sa imi trebuiasca. oricum o sa ii pun pe randuri la distanta minima de 25 cm unul fata de celalalt.

floryn83
1 April 2011, 16:38 se poate ca cu ceva mai mult....dar avand in vedere ca eu am folosit la planatarea acestora plantarea mecanizata si samanta din acesta primavara a pe care am folosit-o a fost mai marunta la o suprafata de 30 ari nu cred ca imi fi intrat mai mult de 500 kg maxim 600

dar sub nici o forma o tona su mai mult.... Cornele, dupa plantare sa ne spui de cati ai avut nevoie... eu i-am plantat la 30 de cm intrei ei si distanta intre randuri de 50-60

SabauCornel
1 April 2011, 16:42

Citat (floryn83 @ 1st April 2011, 16:38)


se poate ca cu ceva mai mult....dar avand in vedere ca eu am folosit la planatarea acestora plantarea mecanizata si samanta din acesta primavara a pe care am folosit-o a fost mai marunta la o suprafata de 30 ari nu cred ca imi fi intrat mai mult de 500 kg maxim 600 dar sub nici o forma o tona su mai mult.... Cornele, dupa plantare sa ne spui de cati ai avut nevoie... eu i-am plantat la 30 de cm intrei ei si distanta intre randuri de 50-60 Ok acuma tre sa imi procur samanta. inca mai caut pana sapamana viitoare cel tarziu miercuri, ca pe joi sa ii pot planta. daca ma poti ajuta cu ceva idei cu ceva oferte vorbim si vedem.

vasiuca
1 April 2011, 16:44 ce de agricultori pe aici...fiecare e specialist dar rezultatul se vede toamna.

SabauCornel
1 April 2011, 16:46

Citat (vasiuca @ 1st April 2011, 16:44)


ce de agricultori pe aici...fiecare e specialist dar rezultatul se vede toamna. Eu unul nu sunt agricultor vreau sa incep sa fac ceva, sa produc k in tara asta si asa nu se face nimic.

Reclama
Pagini: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11,

floryn83
1 April 2011, 17:19 Domnule Vasiuca, poate suntem agricultori sau nu... macar incercam ceva. Eu unul nu intru aici ca un specilaist sa dau sfaturi ci doar sa imi spun o parere si sa ascult pe a altuia poate mai documentat ca mine. Eu sunt un cultivator de cartofi de cativa ani, iar atata timp cat inca nu am renuntat inseamna ca produc ceva .

Cornele, in zona mea Rasca-Cluj s-au vandut acum in primavara cartofi de samanta cu aproximativ 1.8 - 2 lei, cred ca ai mai gasi si acum cantitatea de care ai avea tu nevoie... Insa avand in vedere distanta nu stiu cat se merita, am vazut ca esti din Bihor iar ca idee din Huedin pana in Rasca mai sunt 30 de km.

vasiuca
1 April 2011, 18:18

Citat (floryn83 @ 1st April 2011, 17:19)


Domnule Vasiuca, poate suntem agricultori sau nu... macar incercam ceva. Eu unul nu intru aici ca un specilaist sa dau sfaturi ci doar sa imi spun o parere si sa ascult pe a altuia poate mai documentat ca mine. Eu sunt un cultivator de cartofi de cativa ani, iar atata timp cat inca nu am renuntat inseamna ca produc ceva . Cornele, in zona mea Rasca-Cluj s-au vandut acum in primavara cartofi de samanta cu aproximativ 1.8 - 2 lei, cred ca ai mai gasi si acum cantitatea de care ai avea tu nevoie... Insa avand in vedere distanta nu stiu cat se merita, am vazut ca esti din Bihor iar ca idee din Huedin pana in Rasca mai sunt 30 de km. nu te/am acuzat cu nimic si nu am folosit nici un nume dar....1000 kg. de saminta pentru 30 de ari hai sa fim seriosi.. eu cultiv cartofi de 20 de ani dar o asa cantitate nu am folosit niciodata oricare ar fi densitatea de mare

floryn83
1 April 2011, 19:35 Da ai dreptate scuze, eram prea "revoltat" cu asa o cantitate mare de cartofi..... O fi de vina campania de primavara

vasiuca
1 April 2011, 19:37

Citat (floryn83 @ 1st April 2011, 19:35)


Da ai dreptate scuze, eram prea "revoltat" cu asa o cantitate mare de cartofi..... O fi de vina campania de primavara a decurs chiar asa de prost? acum de ce nu esti in cimp?

Reclama floryn83
1 April 2011, 20:09 Era o gluma , nu mai sunt in camp caci am terminat de semanat.

francix89
1 April 2011, 22:02 Deci ,ca sa nu spuneti ca "mint " oamenii uitati un citat dintr-un articol despre cultura cartofului Plantatul cartofilor cartofi timpurii * epoca: 20.03 zona I de cultura; 30.03 zona II; 5.04 zona III. * adancime: 4-6 cm (calibru 30-40 mm); 8-10 cm (calibru 45-60 mm); * densitate: 70 mii/ha (calibru 30-40 mm); 55 mii/ha (calibru 45-60 mm); * norma de samanta: 3500 kg/ha (calibru 30-40 mm); 4500 kg/ha (calibru 45-60 mm); * distanata intre randuri: 50-60 cm. cartofi de vara * epoca: 5.04 zona I de cultura; 10.04 zona II; 10.04 zona III. * adancime: 3-5 cm (calibru 30-40 mm); 6-8 cm (calibru 45-60 mm); * densitate: 65 mii/ha (calibru 30-40 mm); 50 mii/ha (calibru 45-60 mm); * norma de samanta: 3200 kg/ha (calibru 30-40 mm); 4600 kg/ha (calibru 45-60 mm); * distanata intre randuri: 60-70 cm. cartofi de toamna * epoca: 20.03 zona I de cultura; 30.03 zona II; 5.04 zona III. * adancime: 4-6 cm (calibru 30-40 mm); 8-10 cm (calibru 45-60 mm); * densitate: 60 mii/ha (calibru 30-40 mm); 50 mii/ha (calibru 45-60 mm); * norma de samanta: 3000 kg/ha (calibru 30-40 mm); 4000 kg/ha (calibru 45-60 mm); * distanata intre randuri: 70-75 cm. articolul il gasiti cautand pe google "cultura cartofului " primul link pe gazetadeagricultura Sub 3000kg /ha nu prea ai cum sa plantezi cartof folosind o samanta normala (adica de marimea oului de gaina) si o densitate cat de cat buna , adica nu-i plantezi la juma de metru unu de altu Cei cara puneti "trufandale " in pamant o faceti pe riscul vostru Am si eu un vecin care cu 40 saci vrea sa puna un hectar Am plantat o gradina de vreo 13 ari cu vreo 400 kg samanta Maine urmeaza sa plantez un hectar in camp si va spun cat a intrat ,azi am imprastiat ingrasamantul .Nu am plantat pana acum deoarece persoana cu masina de plantat pe 4 randuri cerea cam mult(350 lei plus ca trebuia sa imping cartofii sa intre pe rand) , plantez cu o masina de 2 randuri si ma costa doar motorina

floryn83
1 April 2011, 22:45 Spor la treaba pe maine. In alta ordine de idei nu te acuza nimeni ca minti... nu de asta intram aici, pur si simplu sa dezbatem daca se poate la sfarsit sa tragem concluziile si sa avem ce din ce invata. Eu imi cer scuze daca cineva s-a simtit ofensat. Si eu am plantat tot cu un utilaj pe 2 siruri, insa ingrasamintea eu o pun tot cu acel utilaj odata cu plantarea, o fi bine asa sau ar fi mai bine imprastiata mai devreme?

francix89
1 April 2011, 22:54 Cel mai bine ar fi odata cu plantatul dar vecinul care imi planteaza a scos cutia de ingrasamant , motivul fiind dupa spusele lui: " cand am scos toamna cartofii ingrasamantul era tot acolo " adica cica nu s-ar fi dizolvat , acum n-am avut ce sa fac , am dat inainte 550 kg complex plus ca am avut pus si 20 to gunoi pe juma de bucata Pt anul viitor am pregatit deja gunoiul vreo 10 remorci , pana in tomna fermenteaza si e numai bun

francix89
2 April 2011, 21:53 Am terminat plantatul si cu o distanta intre randuri de 70 si dintre cartofi pe rand de 2530 mi-au intrat 80 de saci a 40 kg , deci in jur de 3200kg

Reclama Neuronul_ganditor
3 April 2011, 22:30 Eu am pregatit pentru ~2200mp ~700kg de samanta,cred ca ajunge.Din pacate e un teren cu mult pir si a trebuit sa erbicidez sambata trecuta si terenul va trebui rearat pentru ca dobitocul care mi-a arat-o si-a batut joc.Asta e,o sa-i plantez in 13-14 aprilie la fel ca anu trecut.Recolta mare nu am avut pentru ca o parte din samanta nu a fost prea grozava si nici terenul nu a fost bine pregatit. Am schimbat samanta,am mai putin pir fata de anu trecut si am arat in toamna + mai ar odata zilele urmatoare.Sper sa fie bine. Oricum,la toamna o sa am eu grija sa dispara macar 80% din pir si voi fertiliza solul + alte tratamente. Am prins gustul.Probabil intr-un viitor apropiat voi cumpara 1-2ha de teren langa satul in care locuiesc si cu putin noroc in 2012 ma pun pe treaba serios.

floryn83
3 April 2011, 23:00 Doamne ajuta, referitor la pir stiam ca este foarte bun ierbicidul "Total". Eu personal am avut pe aproximativ 10 ari plin de pir, si am scapat intr-un an cu cartofi din aceea furajeri

care cresc un metru si ceva si se usuca foarte tarziu sau deloc, dupa un an din cultura respectiva nu am mai avut treaba cu pirul.

Neuronul_ganditor
3 April 2011, 23:20 O sa mai erbicidez imediat dupa ce pun cartofii si dupa ce ii scot o sa ma ocup serios de acea pata de pamant.

invicta
4 April 2011, 09:53 buna ziua stimati colegi, sunt un profan, hotarat sa pun in valoare un teren de 1000 mp lasat de izbeliste de vreo 45 ani - deci nearat. Pamantul este bun, negru, la noi este zona ploioasa, in jurul meu toti cultiva cartofi. VREAU sa pun cartofi in aceasta saptamana - sper ca nu e prea tarziu (suceava) si VA ROG sa ma indrumati cu pasii ce trebuie facuti in acest sens: 1. banuiesc ca prima data voi ara terenul: ce utilaj sa aiba tractorul ? discuri, freza ? Ce adancime sa aiba brazda taiata ? 2. in continuare ce fac? nivelez pamantul ? Daca da, cu ce ? Sau am inteles ca e posibil sa fie atasat in urma aceluiasi tractor care ara, un dispozitiv de nivelare - cat de cat - a pamantului. Cum se numeste dispozitivul ? 3. Pe urma sa pun ingrasamant ? Daca e natural, adica balegar, e bun ? Ce cantitate si cum sa fie pus - imprastiat pur si simplu la suprafata sau pus chiar in pamant ? 4. Sa folosesc si nisip sau nu ? Daca da, cum ? 5. Si in fine, modul de cultivare a semintelor, pe care le voi avea de la persoane apropiate. - e necesar sa treaca un interval de timp intre arat / pus ingrasamant / cultivarea pripriuzisa a semintelor de cartofi ? - distanta intre randuri - distanta intre cuiburi, pe rand - numar de cartofi in cuib - adancimea cuibului In primul rand, va rog sa nu ma descurajati sau sa ma desconsiderati daca pun intrebari care vi se par, poate, banale. Multi mi-au spus ca e pacat ca acest teren sa fie lasat asa, motiv pt. care vreau sa incerc. CHIAR CONTEZ PE AJUTORUL SI PRECIZRILE DUMNEAVOASTR !

floryn83
4 April 2011, 10:49 Salut, si bun venit printre noi , am sa incerc sa iti dau cateva raspunsuri la intrebarile tale(atat cat ma pricep si eu): 1. Cu toate ca cel mai bine era arat azi toamna, eu zic ca pentru inceput merge si aratura de primavara. Aratura trebuie sa aiba adancimea intre 30-33 cm.

2. Nivelarea terenului se face cu discurile sau cu freza, operatiune necesara. Asta dupa arat, caci ma indoiesc ca are cineva pe acolo discuri dupa pluguri. 3. Da, balegarul e foarte bun, si recomand cu incredere dar asta il aplici imediat dupa aratura si pe urma vii cu freza de preferat sau cu discurile. Dar recomand ca in timpul plantarii cartofilor si ingrasaminte complexe gen: NPK 15.15.15 4. De nisip nu stiu, avand in vedere ca in zona mea pamanutul in sine este mai nisipos. 5. Daca zici ca se cultiva in jurul tau cartofi, cel mai bine sa chemi un vecin care detine un utilaj mecanizat de plantare a cartofilor, si cu atat mai bine daca iti pune ingrasamintele chimice in acelas timp. Cu privire la timpul necesar dintre operatiuni.... nu cred sa fie nevoie. Sper sa iti fie de ajutor indicatiile mele.

DDuras
4 April 2011, 15:22

Citat (francix89 @ 1st April 2011, 21:02)


Deci ,ca sa nu spuneti ca "mint " oamenii uitati un citat dintr-un articol despre cultura cartofului Plantatul cartofilor cartofi timpurii * epoca: 20.03 zona I de cultura; 30.03 zona II; 5.04 zona III. cartofi de vara * epoca: 5.04 zona I de cultura; 10.04 zona II; 10.04 zona III. cartofi de toamna * epoca: 20.03 zona I de cultura; 30.03 zona II; 5.04 zona III. Cum vine asta ? Cei timpurii si cei de toamna la aceleasi date ??? INTREBARE catre cultivatorii de cartofi Pentru cultivarea in curte (curtea e mare, e aer, nu-i problema) - merg cultivati cartofii de toamna la 50 cm intre randuri, pe schema: 2 randuri, 1 interval de 1m, alte 2 randuri ... etc M-ar avantaja sistemul asta pt.ca voi avea irigare prin picurare, cu furtune la 50 cm.

invicta
4 April 2011, 15:39

Citat (floryn83 @ 4th April 2011, 10:49)


Salut, si bun venit printre noi , am sa incerc sa iti dau cateva raspunsuri la intrebarile tale(atat cat ma pricep si eu): 1. Cu toate ca cel mai bine era arat azi toamna, eu zic ca pentru inceput merge si aratura de primavara. Aratura trebuie sa aiba adancimea intre 30-33 cm. 2. Nivelarea terenului se face cu discurile sau cu freza, operatiune necesara. Asta dupa arat, caci ma indoiesc ca are cineva pe acolo discuri dupa pluguri. 3. Da, balegarul e foarte bun, si recomand cu incredere dar asta il aplici imediat dupa aratura si pe urma vii cu freza de preferat sau cu discurile. Dar recomand ca in timpul plantarii cartofilor si ingrasaminte complexe gen: NPK 15.15.15 4. De nisip nu stiu, avand in vedere ca in zona mea pamanutul in sine este mai nisipos. 5. Daca zici ca se cultiva in jurul tau cartofi, cel mai bine sa chemi un vecin care detine un utilaj mecanizat de plantare a cartofilor, si cu atat mai bine daca iti pune ingrasamintele chimice in acelas timp. Cu privire la timpul necesar dintre operatiuni.... nu cred sa fie nevoie. Sper sa iti fie de ajutor indicatiile mele. FLORYN83, MULTUMESC PT. CELE DE MAI SUS ! SIGUR DE AJUTOR ! Sper ca sapt. asta , pe la sfarsit, sa revin aici si sa spun ca am facut cele de mai sus !!!

floryn83
4 April 2011, 16:00 invicta Cu placere, spor la treaba si te asteptam cu impresii noi dupa. DDuras Daca tu crezi ca nu te-ar deranja sa ai cartofi in curte (in loc de flori) , si poti sa fertilizezi terenul corespunzator, nu vad ce te-ar putea impiedica sa infiintezi o asemenea cultura. In fond si la urma urmei e decizia ta.

ciprian_vladis
5 April 2011, 16:51 salutare. am pus si eu azi cartofii pentru bunica. maine ii pun si pentru mine... am cumparat anul trecut o raritza care se poate pune in coada. am facut si anu trecut si anu asta randurile cu rarita si a iesit foarte bine... am folosit-o si la facut randuri pentru ceapa, morcovi , usturoi si a mers foarte bine. pun si niste foto cum a iesit. este utila am dat pe ea 25 de lei (inca nu am reusit sa ma motorizez, dar nu se stie)

floryn83
5 April 2011, 19:52 Important e ca iti faci treaba, chiar daca este la un nivel mai redus.

invicta
6 April 2011, 09:51

poate ma ajutati cu nite raspunsuri: 1.terenul unde vreau sa pus cartofi este nearat de 5 ani (prloag, sau tpan, cum i se mai spune). Ieri am imprastiat gunoi de grajd peste el si azi-maine vine plugul. Intrebarea mea este : ct de adnc e bine s fie brazda (n condiiile precizate mai sus, plus i faptul c e vorba de artur de primvar, nud e toamn) ? 2. Pe acest teren, atunci cnd plou mult, apa cam bltete din cauza solului lutos / hleios de sub pmntul negru, sol ce nu permite infiltrarea / scurgerea apei n adncime n ritm normal, natural. Acest lucru duneaz culturii de cartofi ?

vasiuca
6 April 2011, 20:01

Citat (invicta @ 6th April 2011, 09:51)


poate ma ajutati cu nite raspunsuri: 1.terenul unde vreau sa pus cartofi este nearat de 5 ani (prloag, sau tpan, cum i se mai spune). Ieri am imprastiat gunoi de grajd peste el si azi-maine vine plugul. Intrebarea mea este : ct de adnc e bine s fie brazda (n condiiile precizate mai sus, plus i faptul c e vorba de artur de primvar, nud e toamn) ? 2. Pe acest teren, atunci cnd plou mult, apa cam bltete din cauza solului lutos / hleios de sub pmntul negru, sol ce nu permite infiltrarea / scurgerea apei n adncime n ritm normal, natural. Acest lucru duneaz culturii de cartofi ? dauneaza cu siguranta..depinde insa cit de mult balteste apa...doua trei ore nu strica dar daca sta mult e gata cartoful.aratura trebuie sa fie cit de cit normala de primavara..

floryn83
7 April 2011, 09:31 Parerea mea e ca era mai bine daca puneai gunoiul peste aratura, mai ales ca il pui acum primavara si dupa aceea intrai cu discurile sau cu freaza pentru maruntire si o mai buna afanare. Daca il pui inainte sa faci aratura el intra dedesupt si is va face mai greu efect anul asta, si mai mult anul viitor cand il vei ara din nou. Cat despre adancime am mai spus...cat se face aratura normala ... . Dar repet este doar o parere Spor la treaba!

SabauCornel
7 April 2011, 12:49 Imi recomanda cineva un erbicid pentru cartofi care sa fie eficient avand in vedere ca inainte de cultura de cartofi am avut lucerna pe teren. Multumesc

floryn83
7 April 2011, 17:58 Iti zic eu ce folosesc dar pe pm caci nu stiu cum e cu reclama e aici ca nu m-am obosit sa citesc regulamentul si nu vreau sa iau ban

francix89
7 April 2011, 21:24

Din cate stiu ai voie sa postezi marcile folosite atata timp cat nu exagerezi cu reclama , eu folosesc Sencor cand cartofii au maxim 10-15 cm inaltime, daca ai multe buruieni poti erbicida si inainte de rasarirea cartofilor Am dat si cand cartofii aveau pe la 20-22 cm si nu i-a afectat , asta deoarece ploua zilnic si nu am avut timp sa-l aplic mai din timp Apropo dupa lucerna nu ar trebui sa ai probleme mari cu buruienile, si eu am cartofii dupa lucerna si terenul e foarte curat Pagini: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11,

vasiuca
7 April 2011, 21:29 sencor atunci cind plantele au 20 de cm? ma mira.. eu am dat si s/a cam ales praful...

floryn83
7 April 2011, 21:32 ok atunci va spun si eu cu ce dau de cativa ani incoace plantele folosesc AS 70, inainte sa rasara

Neuronul_ganditor
7 April 2011, 21:33 Am dat si eu cu sencor anul trecut si sa sti ca la mine cartofii mari de 10cm au fost afectati.Au ingalbenit si au avut nevoie de ~2 saptamani sa se refaca. Am bagat exact cat erbicid trebuie,nu am exagerat dar totusi,am avut probleme. O sa folosesc acest erbicid si in acest an dar o sa folosesc o concentratie mai mica.

francix89
7 April 2011, 21:33 Probabil ca ai mers pe o solutie concentrata de peste 1kg , la mine am dat sub 1 sigur plus ca peste o zi doua iar a plouat zdravan , si asta conteaza mult spalandu-l de pe plante

Reclama vasiuca
7 April 2011, 21:36

Citat (francix89 @ 7th April 2011, 21:33)


Probabil ca ai mers pe o solutie concentrata de peste 1kg , la mine am dat sub 1 sigur plus ca peste o zi doua iar a plouat zdravan , si asta conteaza mult spalandu-l de pe plante ce treaba are spalatul daca el patrunde in planta in citeva ore ..la mine cartoful s/a uscat

complet ..50 de ari de cartof paguba... anul acesta tot cu sencor merg dar mai fac o proba inainte de rasarire am sa/l aplic si la toamna va spun rezultatul... acu l/am si cumparat deja

francix89
7 April 2011, 21:43 Sa stii ca uneori conteaza si asta , daca se nimereste sa stropesti intr-o perioada foarte ploioasa efectul erbicidului scade, pai anul trecut a pluouat aproape zilnic tot inceputul verii , unele buruieni ingalbenindu-se si dupa 2 saptamani erau mai verzi ca niciodata

carjilai
9 April 2011, 22:40

Citat (yetiro @ 12th March 2010, 21:02)


Dar i-o mananca gandacii "in aproape orice conditii" O solutie ar fi sa se planteze intre randurile de cartofi si randuri de usturoi . http://culturaplantelor.blogspot.com/search/label/cartofi

vasiuca
10 April 2011, 18:33

Citat (carjilai @ 9th April 2011, 22:40)


O solutie ar fi sa se planteze intre randurile de cartofi si randuri de usturoi . http://culturaplantelor.blogspot.com/search/label/cartofi ar fi o chestie....? a ..pardon la ce ar ajuta? ..doar sa fie nu?

R0BERT
14 April 2011, 09:11 Ca ierbicid folosesc sencor in prima faza (la 3-5 saptamani de la plantare, cand incep sa apara urataniile si au 2-4 cm) iar in a doua faza Titus 25DF (cu asta am dat si foarte tarziu si nu a avut nimic cartoful). Intrebarea mea pentru cultivatorii mai maricuti, ce folosesc ingrasaminte: cum administrati azotul? Ma refer la faza de 10-15 cm vrejuri cartof.

Reclama Neuronul_ganditor
18 April 2011, 22:46 Dupa multe probleme tehnice si meteo am reusit si eu azi sa pun cartofii. Sper sa vina o ploaie...

Neuronul_ganditor
11 May 2011, 11:41 Acest Titus 25DF chiar nu afecteaza cartoful?Mai spre vara o sa imi trebuiasca si mie ceva care sa ma scape de dat cu sapa.Pirul il mai opresc cu sencor dar apar alte buruieni mai carnoase pe timp de vara si tare bine mi-ar prinde ceva ce nu afecteaza cartofii. Cu ce mai stropiti voi cartofii impotriva gandacului de colorado?Eu inca nu am(ma mir)dar cred ca peste cel tarziu 2 zile vor fi si la mine. Eu m-am gandit sa-i stropesc in prima faza cu Calipso(efect 7-14zile) si in caz ca nu ajunge sa-l ajut cu Mospilan.(efect cateva ore) Aveti alte propuneri?

francix89
12 May 2011, 18:45 Despre titus nu stiu nimic , inca nu l-am folosit la cartofi. Referitor la gandacii de colorado calypso este cel mai bun insecticid , il poti da de cateva ori fara probleme , nu mai ai nevoie de mospilan . Deja te astepti la gandaci? cam devreme totusi, la mine abia ies cartofii din pamant, iar de stropit ii stropesc atunci cand apare prima serie de puiet, gandacii astia batrani nu-s chiar asa periculosi daca sunt putini . Pt ROBERT Ingrasamantul il poti da inainte sa rebilonezi cartofii , chiar si cand au 10-15 cm merg rebilonati daca nu folosesti freza de rebilonat .

LOCOmotive
8 July 2011, 17:59 O intrebare: cand se sot cartofii din pamant, adica de unde stiu cand sunt "facuti"? Ma tem ca daca ii scot prea devreme sa nu se strice in perioada de depozitare, sau sa nu aiba procent mic de incoltire primavara urmatoare. Ori sa nu-i las prea mult si sa incolteasca de-acum.

danutz_2009
8 July 2011, 23:39 Nu vreau sa se supere pe mine colegul care a deschis subiectul! Intrebarea mea este: cand pot sa scot cel mai tarziu cartofii din pamant? Danutz-un om care are "interes" sa scoata cartofii din sol foarte tarziu

francix89
9 July 2011, 07:30 Cartofii poti sa-i scoti dupa ce tufa s-a uscat , oricum acum e cam devreme sa-i scoti , poate la inceputul lui august .

LOCOmotive
9 July 2011, 18:22 Multumesc pentru sfat! Dar daca ii mai irig acum (prin picurare) ii ajuta sa ia in greutate sau le fac rau? A trecut ceva timp de cand au inflorit.

francix89
10 July 2011, 18:35 Atata timp cat tufa este verde tuberculii cresc continuu, poti sa-i tii verzi si pana in septembrie daca poti , eu am cativa cartofi de vara in gradina si ii scot prin septembrie si rezista f bine iarna .

STIDEM
10 July 2011, 19:13

Citat (francix89 @ 10th July 2011, 18:35)


Atata timp cat tufa este verde tuberculii cresc continuu, poti sa-i tii verzi si pana in septembrie daca poti , eu am cativa cartofi de vara in gradina si ii scot prin septembrie si rezista f bine iarna . STIDEM: Corect. tufele trebuie inute ct mai mult cu frunza verde. Este semn c tuberculii cresc i se maturizeaz. Recoltatea se face n prima decad a lunii septembrie, pe vreme bun (sol zvntat). Tulpinile i buruienile se pot tia cu coasa cu vreo 10 zile naintea recoltrii. Cartofii nu ridic, de obicei probleme cu pstrarea dect dac atacul de man a fost att de virulent nct a atacat i tuberculii. La cantiti mici se controleaz de 1-2 ori pe iarn i se indeprtez tuberculii care se nmoaie sau se zbrcesc.

Citat (LOCOmotive @ 9th July 2011, 18:22)


Multumesc pentru sfat! Dar daca ii mai irig acum (prin picurare) ii ajuta sa ia in greutate sau le fac rau? A trecut ceva timp de cand au inflorit. STIDEM: Irigai la greu dar atenie la man...! Cartoful iubete rcoarea i umezeala. Prin udare rcorim un pic tuberculii i asta e bine pentru aceast specie. V doresc PURE - uri delicioase!!!!!!!!!!!!!!

Citat (LOCOmotive @ 9th July 2011, 18:22)


Multumesc pentru sfat! Dar daca ii mai irig acum (prin picurare) ii ajuta sa ia in greutate sau le fac rau? A trecut ceva timp de cand au inflorit. STIDEM: Irigai la greu dar atenie la man...! Cartoful iubete rcoarea i umezeala. Prin udare rcorim un pic tuberculii i asta e bine pentru aceast specie. V doresc PURE - uri delicioase!!!!!!!!!!!!!!

Neuronul_ganditor
10 July 2011, 22:58

As avea o intrebare de incepator.Cand si cum se trateaza mana la cartofi?Am cateva cuiburi care se pare ca sunt deja afectate.Mai pot sa fac ceva? Sau exista varianta sa tratez la toamna solul impotriva manei? Problema mea nu e grava dar ma intereseaza pe viitor sa stiu ce am de facut.

francix89
10 July 2011, 23:39

Citat (Neuronul_ganditor @ 10th July 2011, 22:58)


As avea o intrebare de incepator.Cand si cum se trateaza mana la cartofi?Am cateva cuiburi care se pare ca sunt deja afectate.Mai pot sa fac ceva? Sau exista varianta sa tratez la toamna solul impotriva manei? Problema mea nu e grava dar ma intereseaza pe viitor sa stiu ce am de facut. Mana se previne in mod normal dar poate fi tinuta cat de cat sub control .Fa un tratament cu un fungicid sistemic gen ridomil gold sau Curzate manox,iar dupa 7 zile unul oarecare de contact, si tot asa alterneaza sistemicul cu cel de contact.Sistemul asta merge cand ai o samanta buna in teren , la cea invechita e f greu sa mentii cultura verde pt ca mana e intrata deja in tuberculi.A aparut si la mine in camp mana dupa 2 saptamani de ploi si o grindina urata care a sfaramat multe tulpini de cartof , sper sa-si mai revina. Problema la mana nu poate fi tratata la nivelul solului din cate stiu .

LOCOmotive
11 July 2011, 21:50 @STIDEM: Multumesc mult,acum sunt mai mult decat lamurit .

STIDEM
11 July 2011, 23:42

Citat (LOCOmotive @ 11th July 2011, 21:50)


@STIDEM: Multumesc mult,acum sunt mai mult decat lamurit . STIDEM:Locul cartofilor n grdin se schimb n fiecare an, chiar dac grdina este mic. Secretul este ca imediat dup rsrirea tuturor plantelor, cnd micul lan este ncheiat s se fac tratamente cu BRAVO, RIDOMIL, DITHANE, etc. (produse sistemice). n nici un caz nu ateptm tratamentul la Colorado pentru a face i tratamentul la man. Sezonul acesta eu l consider secetos pentru cartof, deci tuberculi ceva mai mici dect n anii ploioi la sistemul neirigat dar cu prelungirea perioadei de vegetaie, dac au fost fcute mcar 2 tratamente sistemice la vremea potrivit. Sigur depine de cum a plouat n zon. Crile, la cartof se joac n luna iunie, dup care ritmul de cretere a tuberculilor scade dar continu s creasc. Ca informaie: este bine s nu folosim sulfat de cupru (zeama bordelez) dect n cazuri de for major. Cuprul grbete maturarea esuturilor plantelor iar la cartof face ca pulpa tuberculilor s devin compact, ceea ce este destul de neplcut pentru gospodine.

mircea11s
12 July 2011, 21:57

Citat (STIDEM @ 10th July 2011, 19:13)


STIDEM: Irigai la greu Un pic de atentie la termeni .Pe aici mai citesc si cei care nu sunt familiarizati cu agricultura si ar putea trage concluzia ca pot iriga pana balteste apa.

Citat (STIDEM @ 10th July 2011, 19:13)


Prin udare rcorim un pic tuberculii i asta e bine pentru aceast specie. Cartoful nu are o corelare functionala intre radacina si frunza ? Stiut fiind faptul ca in cazul unei ploi cu grindina intr-o zi de vara fierbinte se coboara temperatura solului si se impiedica absorbtia apei de catre radacini ,pe cand sub actiunea razelor solare puternice transpiratia este intensa .In cazul in care aceasta rupere de corelare se prelungeste planta sufera . [quote name='STIDEM']BRAVO, RIDOMIL, DITHANE, etc. (produse sistemice). De cand Bravo si Dithane sunt sistemice ?

STIDEM
13 July 2011, 23:51

Citat (mircea11s @ 12th July 2011, 21:57)


Un pic de atentie la termeni .Pe aici mai citesc si cei care nu sunt familiarizati cu agricultura si ar putea trage concluzia ca pot iriga pana balteste apa. Cartoful nu are o corelare functionala intre radacina si frunza ? Stiut fiind faptul ca in cazul unei ploi cu grindina intr-o zi de vara fierbinte se coboara temperatura solului si se impiedica absorbtia apei de catre radacini ,pe cand sub actiunea razelor solare puternice transpiratia este intensa .In cazul in care aceasta rupere de corelare se prelungeste planta sufera . De cand Bravo si Dithane sunt sistemice ? STIDEM: Cer scuze, m-a furat ideea ca "se intrebuinteaza preventiv (cu rol de protectie), ceea ce nu e acelasi lucru cu "sistemic". Multumesc si scuze inca o data. Zile bune!!!!

STIDEM
14 July 2011, 07:05

Citat (STIDEM @ 13th July 2011, 23:51)


STIDEM: Cer scuze, m-a furat ideea ca "se intrebuinteaza preventiv (cu rol de protectie), ceea ce nu e acelasi lucru cu "sistemic". Multumesc si scuze inca o data. Zile bune!!!!

STIDEM:Cat despre udat, era vorba de udarea prin picurare.

Pagini: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11,

DDuras
15 July 2011, 11:10

Citat (francix89 @ 10th July 2011, 17:35)


Atata timp cat tufa este verde tuberculii cresc continuu, poti sa-i tii verzi si pana in septembrie daca poti , eu am cativa cartofi de vara in gradina si ii scot prin septembrie si rezista f bine iarna . hmmm. eu stiam ca tuberculii se dezvolta pana la o temperatura de douazeci si ceva de grade in aer (nu mai stiu cifra exacta) dupa care stagneaza, la temperaturi mai mari. context in care interesul de a mentine planta verde ar consta doar a-i scoate mai tarziu din pamant,si nu prea in a-i lasa sa mai creasca.

Neuronul_ganditor
15 July 2011, 22:25 Cred ca nu e chiar corect ceea ce spui.Cartofii mei sunt udati odata la 2 zile si afara sunt constand 35-40 grade si sa sti ca au crescut cu ~20-25% in ultimile 2 saptamani.

francix89
15 July 2011, 22:41

Citat (DDuras @ 15th July 2011, 11:10)


hmmm. eu stiam ca tuberculii se dezvolta pana la o temperatura de douazeci si ceva de grade in aer (nu mai stiu cifra exacta) dupa care stagneaza, la temperaturi mai mari. context in care interesul de a mentine planta verde ar consta doar a-i scoate mai tarziu din pamant,si nu prea in a-i lasa sa mai creasca. Tine cont de faptul ca temperetura de peste 25-30 este inregistrata doar in miezul zilei, dimineata si seara e mai rece .

STIDEM
16 July 2011, 09:17

Citat (francix89 @ 15th July 2011, 22:41)


Tine cont de faptul ca temperetura de peste 25-30 este inregistrata doar in miezul zilei, dimineata si seara e mai rece .

STIDEM:Haideti s-o rupem intr-un fel (accept si alte cifre apropiate de cele de mai jos...autor...zona de experimentare....etc. Dar retineti: la 30 grade C foarte putine plante de cultura mai fac fotosinteza.) - 4-ncolete la 5 6C; -tuberculii se formeaz la 15 18C; -la 26C tuberculii nceteaz din cretere; -la 1- -2C plantele rsrite nghea; -este pretenios la umezeal i iubitor de lumin; -prefer soluri cu strat arabil gros, bine maruntit la plantare. Atentie la temperatura de 26 grade: se masoara la nivelul aparatului foliar si se considera ca in jurul acestei temperaturi procesul de fotosinteza se reduce sau inceteaza ceea ce se traduce si in scaderea ritmului de depozitare a substantelor de rezerva in tuberculi. Asta nu inseamna ca daca ai 4-5 ore cu 26 grade si peste 26, in restul zilei, in conditii de lumina tuerculii nu mai cresc. Cresc atata timp cat aparatul foliar (frunzele fac fotosinteza). Am mai spus, in iunie ritmul de crestere a tuberculilor este mare, in iulie acest ritm scade (anul acesta mai mult ca in alti ani datorita temperaturilor foarte ridicate) iar in august se matureaza,se reduce suprafata foliara activa, iar ritmul de crestere a tuberculilor este nesemnificativ. Cartile sunt deja jucate, ne pregatim de recoltare.

Reclama STIDEM
16 July 2011, 11:30

Citat (STIDEM @ 16th July 2011, 09:17)


STIDEM:Haideti s-o rupem intr-un fel (accept si alte cifre apropiate de cele de mai jos...autor...zona de experimentare....etc. Dar retineti: la 30 grade C foarte putine plante de cultura mai fac fotosinteza.) - 4-ncolete la 5 6C; -tuberculii se formeaz la 15 18C; -la 26C tuberculii nceteaz din cretere; -la 1- -2C plantele rsrite nghea; -este pretenios la umezeal i iubitor de lumin; -prefer soluri cu strat arabil gros, bine maruntit la plantare. Atentie la temperatura de 26 grade: se masoara la nivelul aparatului foliar si se considera ca in jurul acestei temperaturi procesul de fotosinteza se reduce sau inceteaza ceea ce se traduce si in scaderea ritmului de depozitare a substantelor de rezerva in tuberculi. Asta nu inseamna ca daca ai 4-5 ore cu 26 grade si peste 26, in restul zilei, in conditii de lumina tuerculii nu mai cresc. Cresc atata timp cat aparatul foliar (frunzele fac fotosinteza). Am mai spus, in iunie ritmul de crestere a tuberculilor este mare, in iulie acest ritm scade (anul acesta mai mult ca in alti ani datorita temperaturilor foarte ridicate) iar in august se matureaza,se reduce suprafata foliara activa, iar ritmul de crestere a tuberculilor este nesemnificativ. Cartile sunt deja jucate, ne pregatim de recoltare. STIDEM: Rog a nu lua in seama cifra 4 din fata cuvantului "incolteste"!!!!!!!!!!!

xsulea
26 July 2011, 10:12 salut. Vreau sa va adresez si eu cateva intrebari in legatura cu cultivarea cartofului ca am vazut ca sunteti la curent cu toate cele. Locuiesc in zona de campie , mai exact unde se varza Oltul in Dunare in jud Teleorman si detin 3 h de teren arabil nisipos (irigabil) si m-am hotarat sa cultiv carofi aprox. 1h sau 1.5h. si trebuie sa ma documentez din timp... Terenul nu a mai fost cultivat de vreo 3 ani. Ma gandesc sa ierbicidez cu Total sa scap de toate buruienile... O aratura adinca de toamna. Cu ce e bn sa fertilizez pamantul ? Fiind prima data cand cultiv cartoful ce imi recomandati , sa incep cu o samanta certificata sau cu ceva mai ieftin? Vreau sa cumpar si o masina de plantat si una de recoltat cartoful, ceva second hand, ma gandeam la o masina de plantat pe 3 sau cel mult 4 randuri deoarece am un U650 si o masina de recoltat pe 2 randuri ...pt ca as vrea sa ma extind pe viitor. (ceva recomandari in legatura cu utilajele) Din ce mai stiu e ca imi trebuie aprox 3,5t -4t de samanta /h. Avand spatiu de depozitare, cand e bine sa cumpar samanta ? de toamna sau de primavara? Ce soi de cartof imi recomandati pt zona unde vreau sa cultiv? Mentionez ca dispun de 20 000 lei pt toata investitia... Daca am gresit pe undeva va rog sa ma corectati. Va multumesc anticipat.

rand
26 July 2011, 11:13

Citat (xsulea @ 26th July 2011, 10:12)


salut. Vreau sa va adresez si eu cateva intrebari in legatura cu cultivarea cartofului ca am vazut ca sunteti la curent cu toate cele. Locuiesc in zona de campie , mai exact unde se varza Oltul in Dunare in jud Teleorman si detin 3 h de teren arabil nisipos (irigabil) si m-am hotarat sa cultiv carofi aprox. 1h sau 1.5h. si trebuie sa ma documentez din timp... Terenul nu a mai fost cultivat de vreo 3 ani. Ma gandesc sa ierbicidez cu Total sa scap de toate buruienile... O aratura adinca de toamna. Cu ce e bn sa fertilizez pamantul ? Fiind prima data cand cultiv cartoful ce imi recomandati , sa incep cu o samanta certificata sau cu ceva mai ieftin? Vreau sa cumpar si o masina de plantat si una de recoltat cartoful, ceva second hand, ma gandeam la o masina de plantat pe 3 sau cel mult 4 randuri deoarece am un U650 si o masina de recoltat pe 2 randuri ...pt ca as vrea sa ma extind pe viitor. (ceva recomandari in legatura cu utilajele) Din ce mai stiu e ca imi trebuie aprox 3,5t -4t de samanta /h.

Avand spatiu de depozitare, cand e bine sa cumpar samanta ? de toamna sau de primavara? Ce soi de cartof imi recomandati pt zona unde vreau sa cultiv? Mentionez ca dispun de 20 000 lei pt toata investitia... Daca am gresit pe undeva va rog sa ma corectati. Va multumesc anticipat. Este posibil sa cultivi cartofi in zona aia? Daca e arsita... degeaba e irigat. Vezi daca mai sunt cartofi cultivati in jur, daca nu sunt, incepe cu o suprafata mica de test (2-3000mp) si mergi pe porumb,ca este o cultura profitabila si cu siguranta se face acolo daca ai si conditii de irigat.

xsulea
26 July 2011, 21:36

Citat (rand @ 26th July 2011, 11:13)


Este posibil sa cultivi cartofi in zona aia? Daca e arsita... degeaba e irigat. Vezi daca mai sunt cartofi cultivati in jur, daca nu sunt, incepe cu o suprafata mica de test (2-3000mp) si mergi pe porumb,ca este o cultura profitabila si cu siguranta se face acolo daca ai si conditii de irigat.

sall. Este posibil da... pana acum vreo 2 ani aveam un vecin care cultiva cred ca vreo 50 de ari dar nu stiu ce productivitate avea ca nu ma interesa pe atunci, a renuntat si e plecat la copii in tari mai emancipate, ca sa il intreb randamentul. Arsita nu e chiar aja , e cald dar nu exagerat... Imi aduc aminte cand eram mai mik acum vreo 10 -15 ani ..se cultivau multe legume prin zona printre care si cartoful...dar oamenii au imbatranit si au renuntat si nu mai vezi tineri la munca, campului... acum generatia ''online'' viseaza numai masini bani si telefoane...etc Am cautat pe internet si am vazut ca sunt si soiuri mai rezistente la caldura... Multumesc. Mai astept si alte pareri/sfaturi.

STIDEM
26 July 2011, 21:49

Citat (xsulea @ 26th July 2011, 10:12)


salut. Vreau sa va adresez si eu cateva intrebari in legatura cu cultivarea cartofului ca am vazut ca sunteti la curent cu toate cele. Locuiesc in zona de campie , mai exact unde se varza Oltul in Dunare in jud Teleorman si detin 3 h de teren arabil nisipos (irigabil) si m-am hotarat sa cultiv carofi aprox. 1h sau 1.5h. si trebuie sa ma documentez din timp... Terenul nu a mai fost cultivat de vreo 3 ani. Ma gandesc sa ierbicidez cu Total sa scap de toate buruienile... O aratura adinca de toamna. Cu ce e bn sa fertilizez pamantul ? Fiind prima data cand cultiv cartoful ce imi recomandati , sa incep cu o samanta certificata sau cu ceva mai ieftin? Vreau sa cumpar si o masina de plantat si una de recoltat cartoful, ceva second hand, ma gandeam la o masina de plantat pe 3 sau cel mult 4 randuri deoarece am un U650 si o masina de recoltat pe 2 randuri ...pt ca as vrea sa ma extind pe viitor. (ceva recomandari in legatura cu utilajele) Din ce mai stiu e ca imi trebuie aprox 3,5t -4t de samanta /h. Avand spatiu de depozitare, cand e bine sa cumpar samanta ? de toamna sau de primavara? Ce soi de cartof imi recomandati pt zona unde vreau sa cultiv? Mentionez ca dispun de 20 000 lei pt toata investitia... Daca am gresit pe undeva va rog sa ma corectati. Va multumesc anticipat. STIDEM:Faci cartof numai daca mai este cartof in zona, dar daca raiul cartofului este SV,BV,CV,HG, si alte cateva cu suprafete mai mici, eu cred ca nu sunt cartofi in zona. si nu are rost sa risti. In zona Cetate-Dolj, la Dinescu, e malul Dunarii si oamenii nu planteaza cartofi nici macar pentru consumul familial de peste vara, toata lumea cumpara cartofi. Mai analizeaza. Ar fi foarte bine sa poti face pentru ca acolo sunt sigur ca toata lumea cumpara cartofi tot timpul anului. DAR NU CRED CA MERGE (cartile nu citeaza zona ca fiind favorabila, dupa cum nici cerintele speciei la mediu)

Reclama xsulea
27 July 2011, 10:07

Citat (STIDEM @ 26th July 2011, 21:49)


STIDEM:Faci cartof numai daca mai este cartof in zona, dar daca raiul cartofului este SV,BV,CV,HG, si alte cateva cu suprafete mai mici, eu cred ca nu sunt cartofi in zona. si nu are rost sa risti. In zona Cetate-Dolj, la Dinescu, e malul Dunarii si oamenii nu planteaza cartofi nici macar pentru consumul familial de peste vara, toata lumea cumpara cartofi. Mai analizeaza. Ar fi foarte bine sa poti face pentru ca acolo sunt sigur ca toata lumea cumpara cartofi tot timpul anului. DAR NU CRED CA MERGE (cartile nu citeaza zona ca fiind favorabila, dupa cum nici cerintele speciei la mediu)

Cartofi se cultivau in zona pana acum cativa ani...adevarat ca nu pt comercializare ci doar pe suprafete mici, pt consum propriu. Localnicii aveau gradini in zona si cultivau cateva randuri pt consum...si se faceau...cat de bine ? ...asta nu mai stiu. i-am spus colegului mai sus...in zona unde locuiesc multi au plecat in tari straineze...si cei care au ramas..parca a dat ''lenevita'' in ei... Intradevar, la noi se cumpara cartoful tot timpul si noi il aducem din BV. Fagaras..si de acolo si pana aici i se dubleaza pretul...asta in cel mai fericit caz...daca nu triplu...cam asta ar fi motivatia care o am ... Oricum sunt dispus sa incerc poate ca nu o sa am productie uimitoare...dupa socotelile mele..si daca scot 10t/ha tot ies bn daca vand la piata la kg. Crezi ca as reusi ceva daca as folosi un soi mai timpuriu...ma gandesc la asta din cauza temperaturilor de vara...? Multumesc.

rand
27 July 2011, 14:50 De ce nu incepi cu un poriect pilot pe o suprafata mai mica? Infiintarea unei culturi de cartof are un pret ridicat la ha. si daca o ratezi, pierzi foarte mult. Asa, daca pui pe 3000mp. vezi la toamna rezultatele si decizi pe urma daca merita sau nu.

francix89
27 July 2011, 17:55 Asa ar fi cel mai bine, cumperi 1000 kg de samanta certificata(vii cu o duba la institutul din brasov acum toamna cand samanta este ieftina ) si incerci pe 30 ari , daca ies macar 6,7 tone e ceva . Daca experimentul reuseste te poti extinde la o suprafata mai mare . Ca ingrasamant baga gunoi toamna inainte de aratura si ceva complex primavara

alinutzik
27 July 2011, 20:04

Citat (STIDEM @ 26th July 2011, 09:49)


STIDEM:Faci cartof numai daca mai este cartof in zona, dar daca raiul cartofului este SV,BV,CV,[color="#FF0000"]HG[/color], Asta o fi Haga? :confuzzled:Sau HR?

DDuras
3 August 2011, 13:10 la mine frunzele sunt inca verzi, iar unele incep sa se usuce. lastarii s-au cam lasat pe pamant, nu mai sunt chiar verticali. treaba e ca au inceput sa incolteasca tuberculii, asa ca voi fi nevoit sa-i scot...

Intreabare: e indicat sa-i mai tin la aer, sau ii pot pune la pastrare(in beci) de cum ii scot ?

francix89
5 August 2011, 11:06 Daca zici ca mai au frunzele verzi coseste-i si mai lasa-i 10 zile in pamant sa se intareasca coaja , ii lasi o ora doua la soare dupa aia ii duci in beci.Problema cu incoltitul nu cred ca e grava , mi-au incoltit si mie o data in pamant dar cand i-am scos am rupt coltii si gata. Cartofii mei sunt culcati de mult , mai sunt vrejii verzi inca si pe aici pe unele bucati, aia din camp abia mai rezista dupa o grindina cazuta cam acum o luna, probabil si productia va fi mai mica,oi vedea in toamna .

DDuras
5 August 2011, 13:05 Aha. Multam. De culcat, s-au culcat si la mine vrejii, nu mai sunt verticali, dar nu s-au uscat. Deci nu prea merg cositi. Eventual sa-i tai cu secera, sau cu forfeca de vie. Ce zici, merita ?

francix89
5 August 2011, 15:44 Merg taiati destul de usor cu secera , spor la treaba

STIDEM
8 August 2011, 15:08

Citat (alinutzik @ 27th July 2011, 20:04)


Asta o fi Haga? :confuzzled:Sau HR? Dac vrei Haga, Haga fie. Sunt convins c ai inteles despre ce judet e vorba si asta e important pentru mine. Ct despre indicativele rutiere ale judeelor, te asigur c le tiu, i te mai asigur c sunt foarte convins c nici tu nu faci parte din cei ce nu sunt expui greelilor.

SabauCornel
22 September 2011, 20:09 salutare oameni buni, ma intereseaza o idee despre cum sa fac un sistem de irigatie pentru cartofi ce sa folosesc, de unde as putea sa imi cumpar cele necesare, as vrea sa stiu daca cultivatorii mai marisori au ceva sisteme de irigare la cartofi. ms mult

zscf
22 September 2011, 20:11

Citat (SabauCornel @ 22nd September 2011, 20:09)


salutare oameni buni, ma intereseaza o idee despre cum sa fac un sistem de irigatie pentru cartofi ce sa folosesc, de unde as putea sa imi cumpar cele necesare, as vrea sa stiu daca cultivatorii mai marisori au ceva sisteme de irigare la cartofi. ms mult ce fel de sistem vrei sa folosesti si in ce buget sa se incadreze?

Beck
23 September 2011, 14:17

Citat (SabauCornel @ 22nd September 2011, 19:09)


salutare oameni buni, ma intereseaza o idee despre cum sa fac un sistem de irigatie pentru cartofi ce sa folosesc, de unde as putea sa imi cumpar cele necesare, as vrea sa stiu daca cultivatorii mai marisori au ceva sisteme de irigare la cartofi. ms mult Cea mai buna solutie este irigarea prin aspersie. Atentie insa la tipul de aspersor folosit...iti recomand Aspersorul 5022 de la NDJ. Referinte aici : http://www.naandanjain.ro/repository/pdf/p...ume-covasna.pdf si aici : http://www.naandanjain.ro/aplicatii/cartofi/ PS : Lucrez la compania asta, si crede-ma ca am cativa clienti (fermieri mari din Romania de care vorbesti) care si-au irigat cartofii anul asta cu 5022 suprafete de peste 400 Ha (si asta desi foloseau aspersoare, dar aspersoare nepotrivite pentru cartofi...unele chiar produse de noi! ) Da-mi PM pentru mai multe detalii, dimensionari, recomandari..oricand!

dinpoplaca
25 December 2011, 04:06 Din cat a citit pe net ca sa scapi de gandacul de colorado poti planta fasole intre cartofi. La gandacul de colorado nu-i place fasolea iar la gandacul de fasole nu-i plac cartofii. Asa se protejeaza una pe alta. Mamaruta de asemenea distruge larvele gandacului de colorado. Problema e ca vo toti lucrati numai cu pesticide cea ce face gandacul de colorado rezistent dupa cativa ani si in acelasi timp pesticidele omoara si insectele benefice ca si mamaruta, si chiar si albinele care ajuta la polenizarea altor plante, asa ca suces la otravire si distrugeti-va pamantul si sanatatea in continuare.

dinpoplaca
25 December 2011, 05:28 Asta e un video interesant cum sa cresti cartofi fara as sapi pamantul. Ii cresti direct pe iarba cu niste paie deasupra. Si au fost udati doar o data, la pantare.

http://www.youtube.com/watch?v=q1OShZZUt0k...feature=related

mircea11s
25 December 2011, 22:03

Citat (dinpoplaca @ 25th December 2011, 04:06)


Din cat a citit pe net ca sa scapi de gandacul de colorado poti planta fasole intre cartofi. La gandacul de colorado nu-i place fasolea iar la gandacul de fasole nu-i plac cartofii. Asa se protejeaza una pe alta. Din ce ai citit pe net nu reiesea ca au daunatori comuni ? Ca-n realitate este putin altfel !

Citat (dinpoplaca @ 25th December 2011, 04:06)


Mamaruta de asemenea distruge larvele gandacului de colorado. Problema e ca vo toti lucrati numai cu pesticide cea ce face gandacul de colorado rezistent dupa cativa ani si in acelasi timp pesticidele omoara si insectele benefice ca si mamaruta, si chiar si albinele care ajuta la polenizarea altor plante, asa ca suces la otravire si distrugeti-va pamantul si sanatatea in continuare. Daca ai de dat telefoane acum de sarbatori in Poplaca intreaba oamenii de acolo de cat timp folosesc acelasi insecticid.Intreaba si daca cumva este nevoie sa mareasca doza pentru a fi eficient. Asta nu inseamna ca sunt de acord cu practica lor.Dar nici cu mamaruta care va distruge toate insectele daunatoare.Despre rata de inmultire a daunatorilor/mamaruta ce ne poti spune ?Dar cu exemple din practica ta ,nu cu texte gasite aiurea pe net . Din experienta mea , mamaruta nu este afectata de dozele recomandate de insecticide.Mor daunatorii dar mamaruta nu.Ramane flamanda si atunci musca orice .Sa nu ai parte de muscatura unei mamarute ! Ioi ! In lipsa hranei zboara in cautarea altor surse. Esti mai potrivit pentru permacultura decat pentru agricultura.

dinpoplaca
26 December 2011, 04:17

Citat (mircea11s @ 25th December 2011, 22:03)


......Intreaba si daca cumva este nevoie sa mareasca doza pentru a fi eficient.... O maresti pana unde?

Citat (mircea11s @ 25th December 2011, 22:03)


Din experienta mea , mamaruta nu este afectata de dozele recomandate de insecticide.Mor daunatorii dar mamaruta nu.Ramane flamanda si atunci

Din cate am citit eu cand dai cu pesticide moare tot. Pagini: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11,

vasiuca
26 December 2011, 17:39

Citat (dinpoplaca @ 25th December 2011, 05:28)


Asta e un video interesant cum sa cresti cartofi fara as sapi pamantul. Ii cresti direct pe iarba cu niste paie deasupra. Si au fost udati doar o data, la pantare. http://www.youtube.com/watch?v=q1OShZZUt0k...feature=related probabil ca nici ploaie nu a fost.

Citat (dinpoplaca @ 25th December 2011, 04:06)


Din cat a citit pe net ca sa scapi de gandacul de colorado poti planta fasole intre cartofi. La gandacul de colorado nu-i place fasolea iar la gandacul de fasole nu-i plac cartofii. Asa se protejeaza una pe alta. Mamaruta de asemenea distruge larvele gandacului de colorado. Problema e ca vo toti lucrati numai cu pesticide cea ce face gandacul de colorado rezistent dupa cativa ani si in acelasi timp pesticidele omoara si insectele benefice ca si mamaruta, si chiar si albinele care ajuta la polenizarea altor plante, asa ca suces la otravire si distrugeti-va pamantul si sanatatea in continuare. probabil esti din poclaca... vreau sa te vad cum lucrezi 30 de hectare de cartofi pe pae si fara pesticide si insecticide .. cand reusesti asa ceva ma anuntzi te rog si pe mine?

mateimateimatei
26 December 2011, 18:22

Citat (vasiuca @ 26th December 2011, 17:39)


probabil ca nici ploaie nu a fost. probabil esti din poclaca... vreau sa te vad cum lucrezi 30 de hectare de cartofi pe pae si fara pesticide si insecticide .. cand reusesti asa ceva ma anuntzi te rog si pe mine? El probabil crede ca o planeta intreaga se hraneste cu stilu asta permaculturisto-ecologic ,

dinpoplaca
26 December 2011, 18:24

Citat (vasiuca @ 26th December 2011, 17:39)


probabil esti din poclaca... vreau sa te vad cum lucrezi 30 de hectare de cartofi pe pae si fara pesticide si insecticide .. cand reusesti asa ceva ma anuntzi te rog si pe mine? Pai chestia cu paie e pentru cei care au cateva straturi in gradina. Cred ca 99 la suta din oameni nu planteaza 30 hectare ci doar cat la trebuie pentru uz personal, de aceea pun eu accentul pe metode nechimice si fara ierbicidare.

vasiuca
26 December 2011, 18:26

Citat (mateimateimatei @ 26th December 2011, 18:22)


El probabil crede ca o planeta intreaga se hraneste cu stilu asta permaculturisto-ecologic , sunt destui care vin la piatza si intreaba ati folosit ingrasaminte chimice? parca astea ar fi la inceputuri..

Citat (dinpoplaca @ 26th December 2011, 18:24)


Pai chestia cu paie e pentru cei care au cateva straturi in gradina. Cred ca 99 la suta din oameni nu planteaza 30 hectare ci doar cat la trebuie pentru uz personal, de aceea pun eu accentul pe metode nechimice si fara ierbicidare. mai omule aici discutam despre hectare de cultura sau macar ari.. cat despre straturi nici acolo nu [poti cultiva fara pesticide sau tratamente pentru boli.

Reclama dinpoplaca
26 December 2011, 18:51 Uite am gasit ceva pe net. http://en.wikipedia.org/wiki/Colorado_potato_beetle Spune ca gandacul de colorado a dezvoltat rezistenta la toate insecticidele majore, iar daca-l stropesti omori odata cu el si inamici lui naturali care incearca sa-l tina sub control. Dezvolta imunitate foarte repede la orice insecticid nou. mai spun aici ca in absenta pesticidelor inamici naturali ai gandacului de colorado , pot sa se inmulteasca in numere foarte mari incat sa tina sub control gandacul de colorado. "Still, in the absence of insecticides natural enemies can sometimes reach densities capable of reducing Colorado potato beetle numbers below economically damaging levels."

Uite ce a spus Albert Einstein : "If the bee disappears from the surface of the earth, man would have no more than four years to live. No more bees, no more pollination ? no more men!" Tradus aproximativ: "daca albinele dispar de pe suprafata pamantului, omenirea ar avea nu mai mult de 4 ani sa traiasca. Nu albine, nu polenizare,... nu omenire" Toti cei care au albine in europa se plang ca albinele lor mor intr-un numar alarmant in zonele agricole unde se folosesc pesticide. la fel in america. Pe langa albine, o gramada de alte insecte si microorganisme din pamant au aceeiasi soarta.

danutz_2009
26 December 2011, 21:58 , destept a fost Einstein! Se pare ca s-a priceput si la agricultura. Pacat ca nu a vorbit romaneste.....sa inteleaga toti!

mircea11s
28 December 2011, 20:44

Citat (dinpoplaca @ 26th December 2011, 05:17)


O maresti pana unde? Consatenii tai (si nu doar ei ) ar trece la marirea dozei de Calypso daca nu ar mai avea efect doza recomandata asupra gandacului.Dar inca nu este cazul ,pentru ca insecticidul are efect la doza recomandata.Si toate tratamentele le fac cu acelasi insecticid.Si asta nu-i bine.Substantele active cu care se fac tratamentele trebuiesc alternate tocmai pentru a nu creea forme rezistente la o anumita substanta activa .

Citat (dinpoplaca @ 26th December 2011, 05:17)


Dezvolta imunitate foarte repede la orice insecticid nou. mai spun aici ca in absenta pesticidelor inamici naturali ai gandacului de colorado , pot sa se inmulteasca in numere foarte mari incat sa tina sub control gandacul de colorado. Vezi ca la Dezbateri Agricole este un subiect despre permacultura.Dezvolta acolo ideile citite pe net.

zscf
29 December 2011, 21:22 Eu cred ca gandacul de colorado numai e o problema pentru cartofi.

vasiuca
31 December 2011, 21:08

Citat (zscf @ 29th December 2011, 21:22)

Eu cred ca gandacul de colorado numai e o problema pentru cartofi. mai sunt unii care ii aduna in galeata cred ca ei au rezolvat problema

Reclama zscf
2 January 2012, 18:39

Citat (vasiuca @ 31st December 2011, 21:08)


mai sunt unii care ii aduna in galeata cred ca ei au rezolvat problema stiu si eu pe cineva care face asta dar pe o suprafata mica(200mp),spune ca ii face ecologici.Dar la cate chimicale bagam in noi nu cred ca e cazul sa ni se puna pata pe tratarea gandacului de colorado la cartofi

xsulea
18 January 2012, 13:22 Salutare... sunt incepator in cultivarea cartofului..si am cumparat in toamna 1,5 t cartof samanta din soiul riviera ...si ii tin in beci in saci de plasa... imi da si mie cun cunoscator un sfat despre cand sa ii pun in laditze la incoltit si dupa aia unde sa ii tin ...tot in beci sau la lumina si caldura... ms anticipat.

armandoaxinia
18 January 2012, 14:29

Citat (xsulea @ 18th January 2012, 13:22)


Salutare... sunt incepator in cultivarea cartofului..si am cumparat in toamna 1,5 t cartof samanta din soiul riviera ...si ii tin in beci in saci de plasa... imi da si mie cun cunoscator un sfat despre cand sa ii pun in laditze la incoltit si dupa aia unde sa ii tin ...tot in beci sau la lumina si caldura... ms anticipat. La inceputul lui martie daca ii pui cu mina ,daca ii pui mecanic cam cu doua saptamini inainte de plantare daca au coltii prea mari la plantarea mecanizata se rup coltii.Succes.

vasiuca
24 January 2012, 19:22

Citat (xsulea @ 18th January 2012, 13:22)


Salutare... sunt incepator in cultivarea cartofului..si am cumparat in toamna 1,5 t cartof samanta din soiul riviera ...si ii tin in beci in saci de plasa... imi da si mie cun cunoscator un sfat despre cand sa ii pun in laditze la incoltit si dupa aia unde sa ii tin ...tot in beci sau la lumina si caldura... ms anticipat.

conteaza in ce zona vrei sa/i cultivi .. si cand vrei sa/i culegi 1500 de kk ai pentru 50de ari ca sa/i pui la incoltit ai nevoie de suprafata

xsulea
25 January 2012, 14:04

Citat (vasiuca @ 24th January 2012, 20:22)


conteaza in ce zona vrei sa/i cultivi .. si cand vrei sa/i culegi 1500 de kk ai pentru 50de ari ca sa/i pui la incoltit ai nevoie de suprafata colegu... am vreo 200 de lazi de plastic ...si vreau sa ii pun in lazi la incoltit...e bn? cu tot respectul...fi un pik mai explicit. sall ms

Citat (armandoaxinia @ 18th January 2012, 15:29)


La inceputul lui martie daca ii pui cu mina ,daca ii pui mecanic cam cu doua saptamini inainte de plantare daca au coltii prea mari la plantarea mecanizata se rup coltii.Succes. dupa ce ii pun in lazi la incepultul lunii martie...trebuie sa ii scot din beci la lumina si caldura? ms anticipat

armandoaxinia
25 January 2012, 14:12

Citat (xsulea @ 25th January 2012, 14:04)


colegu... am vreo 200 de lazi de plastic ...si vreau sa ii pun in lazi la incoltit...e bn? cu tot respectul...fi un pik mai explicit. sall ms dupa ce ii pun in lazi la incepultul lunii martie...trebuie sa ii scot din beci la lumina si caldura? ms anticipat Ii pui intro magazie nu-i lasi afara in soare ca se vestejesc.

xsulea
13 February 2012, 21:16 offf... O intrebare mai am si eu pt. cunoscatori... M-au cam inghetat cartofii de samanta in pivnita ... mai am vreo sansa sa fac ceva cu ei in primavara ? in afara sa ii arunc? multumesc anticipat

vasiuca
14 February 2012, 08:46

Citat (xsulea @ 13th February 2012, 21:16)

offf... O intrebare mai am si eu pt. cunoscatori... M-au cam inghetat cartofii de samanta in pivnita ... mai am vreo sansa sa fac ceva cu ei in primavara ? in afara sa ii arunc? multumesc anticipat porcul fratioare...dar acuma la moment.. daca sunt toti inghetati daca nu asteapta la primavara sa vezi care da coltul...

SabauCornel
14 February 2012, 12:29 Sa iti inghete 1.5t samanta ii umpic d paguba. nu?

xsulea
14 February 2012, 17:52

Citat (SabauCornel @ 14th February 2012, 13:29)


Sa iti inghete 1.5t samanta ii umpic d paguba. nu? nu am scos si de mai jos sa vad daca erau toti sloi...daca sunt toti degerati paguba e de 1500 lei... dar cred ca o sa satur porcii cu cartofi...

vasiuca
14 February 2012, 17:55

Citat (xsulea @ 14th February 2012, 17:52)


nu am scos si de mai jos sa vad daca erau toti sloi...daca sunt toti degerati paguba e de 1500 lei... dar cred ca o sa satur porcii cu cartofi... proba simpla .. iei un cos de cartofi sii duci la caldura .. in casa de exemplu in cateva ore vezi care e treaba cu ei. si la mine in depozit au ingheetzat dinspre perete dar astept caldura care ii va sorta negresit

Vantelegar
24 February 2012, 17:48

Citat (tavktm @ 9th February 2011, 21:51)


Marturisesc ca nu ma pricep deloc bine la cartofi, insa as vrea sa intreb cum putem scapa de coropisnite cred, cred ca ele mananca din cartofii din pamant ! Sau e imposibil ? Sa fie alt animal ? Nici eu nu stiu exact, doar am primit plangeri de la ai mei. toamna,prin octombrie faci gropi in pamant,cam 50-60 cm,pe care le umpli cu paie

amestecate cu balegar.acolo se vor aduna peste iarna blestematele,la caldura.in primavara cum se zvanta prin gradina,destupi gropile,scoti paiele si dai foc.

geon_dear
25 February 2012, 22:48

Citat (lickuricix @ 16th October 2010, 17:28)


Salut, de curand am intrat si eu in lumea omenilor care au o mostenire la tara si incerc sa profit putin , pentru consumul propriu de aceasta. Am crescut la tara deci nu imi este straina munca la camp, dar anumite lucruri ma cam depasesc. De exemplu de cativa ani cultiv cartofi, fara prea mare succes, cartofii sunt mici si nu foarte multi. Dar anul acesta ceva sa schimbat, toamna trecuta (2009) am lasat in pamant tuberculii aceia mici, ca nu am ce sa fac cu ei, n-am animale etc, am zis ca o sa inghete etc. Apoi in primavara am arat. Prin martie- aprilie cand lumea incepea sa puna cartofi surpriza, cartofii mei aveau cam 10-15 cm inaltime. peste tot unde a fost cultura de cartofi anul trecut. I-am lasat in pace apoi in continuarea lor am pus cultura obisnuita ca in fiecare an. in timpul verii am recoltat cartofi extraordinari de mari si de frumosi, fix din cei care au ramas peste iarna in pamant. A venit toamna am cules cartofii. surpriza din nou, cartofii rasariti de la mama lor superbi, mari. cel mai sectaculos lucru a fost un cuib din care mi-am umplut galeata si nici un cartof mic , incredibil!!! - am cules in total 1 sac de cartofi frumosi si 3/4 de sac cartofi putini mai mici si mici. cei din cultura obisnuita nu prea mari. iar specimene mari nu exista. Ce se intampla, asta iarna au fost minus 20 de grade si nu au inghetat desi i-am lasat intentionat sa inghete ! ma tenteaza sa repet experimentul si in anul acesta. o sa schimb si solul o sa pun gunoi de grajd si in fiecare cuib o sa pun si cenusa. cultiv cartofi in zona bistrita - nasaud. materialul de semanat l-a cumparat cu 4-5 ani in urma din piata de la un brasovean. In gradina nu folosesc ingrasaminte decat gainat de gaina dizolvat in apa si lasat la macerat toata primavara si vara( am completat doar cu apa) si nu il folosesc la cartofi ca noah.. si asa e destul de putin. totusi imi aduca minte de cand eram copil de cartofii imensi care ii obtineau bunicii mei ... acum ii vad doar in piete ca nu stiu cum sa ii obtin. m agandesc sa cumpar si niste cartof dulce ( american ) am cumparat si este foarte bun la gust, dar e extrem de scump. cica nu il afecteaza colorado. dar de asta de unde sa cumpar seminte? Stratul de zapada a tinut de cald si cartofii ramasi nerecoltati nu au degerat, asa s-a intimplat si la mine, fenomenul are loc rar, in 2012 nu cred ca va ramine ceva nedegerat, solul a inghetat pe o adincime de 1 m. Ca ati obtinut o productie mai buna se datoreaza faptului ca au rasarit mai devreme, 4 saptamini(asa reiese din text, ca erau rasariti cind vecinii plantau) conteaza enorm. Eu cultiv cartofi de citiva ani-intre 500 si 3000 mp, secretul este fertilizarea terenului din belsug cu gunoi de pasare sau complexe, plantatul

cit mai devreme cu cartofi incoltiti si la adincime mica si soiul sa fie timpuriu. Ca exemplu, fratele meu a plantat niste cartofi din productia mea, pe care eu i-am dat ca sa-i dea la porci, dar a facut-o cu 2 saptamini mai devreme decit mine, pe sol arat din toamna si fertilizat cu gunoi. Eu nu am reusit sa ar din toamna, eu irig cu picatura, el nu a irigat(in 2011 a plouat binisor). A obtinut o productie dubla fata de mine, care am cumparat saminta certificata, produsa in Brasov. Am plantat si saminta olandeza, de 100 000 kg, dar cu 3 saptamini mai tirziu- am facut mai nimic cu ea, a avut si o boalatuberculii i-am recoltat plini de pete

djlove
9 March 2012, 14:37 sunt curios anul acesta cati mai cultiva cartofi pentru vanzare, tinand cont de preturile care au fost

vasiuca
9 March 2012, 14:39

Citat (djlove @ 9th March 2012, 14:37)


sunt curios anul acesta cati mai cultiva cartofi pentru vanzare, tinand cont de preturile care au fost eu! sunt unul

xsulea
19 March 2012, 12:43 ati inceput plantatul cartofilor.??? Pagini: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11,

livyuc
25 March 2012, 16:23

Citat (xsulea @ 19th March 2012, 12:43)


ati inceput plantatul cartofilor.??? Problema rezolvata ! Am cumparat un sac de 25 kg cu samanta de cartofi Desire ,certificata in Olanda si pentru consumul casei ar trebui sa fie suficienta(360 cuiburi/1 cartof ). Dar nu am gasit prea multe informatii despre acest cartof si mai ales daca samanta a fost folosita si in anii urmatori. Poate ma ajuta cineva cu raspunsuri.

rhdghdhs
25 March 2012, 22:05

Un singur cartof ai pus in cuib?

Neuronul_ganditor
25 March 2012, 22:57 Asa e normal. Tu cati pui de obicei ? Anul acesta nu am pus cartofi decat pentru familie. Am pus Desire, samanta din productia de anu trecut, am mai pus un soi de cartof roz tot de anu trecut(ceva soi bun de pe la Covasna) si am mai luat azi doua tipuri de cartofi roz din piata, ceva soiuri din Ungaria, sa vedem ce iasa.

vasiuca
26 March 2012, 20:12

Citat (xsulea @ 19th March 2012, 13:43)


ati inceput plantatul cartofilor.??? am terminat.. ne-a luat campania deodata.

Reclama katlin
26 March 2012, 20:45 Ei, ce faceai de vindeai semanatoarea?

vasiuca
26 March 2012, 20:47

Citat (katlin @ 26th March 2012, 20:45)


Ei, ce faceai de vindeai semanatoarea? pai am vandut-o bre.! am vandut-o.

katlin
26 March 2012, 21:34 Si ai luat alta? Cu ce ai semanat cartoful?

vasiuca
26 March 2012, 21:36

Citat (katlin @ 26th March 2012, 21:34)


Si ai luat alta? Cu ce ai semanat cartoful?

hai sa fim seriosi doar nu te gandesti ca l-am pus cu mana si cu galeata

xsulea
2 April 2012, 19:37 eu am plantat 60 de ari de cartofi cu mana... dupa ce am discuit bine terenul...am intins sfoara pe teren si am insirat cartofii...apoi am intrat cu tractorul printre randuri si i-am acoperit cu rarita ... in lipsa de utilaje si fonduri mici...

Reclama vasiuca
2 April 2012, 20:40

Citat (xsulea @ 2nd April 2012, 19:37)


eu am plantat 60 de ari de cartofi cu mana... dupa ce am discuit bine terenul...am intins sfoara pe teren si am insirat cartofii...apoi am intrat cu tractorul printre randuri si i-am acoperit cu rarita ... in lipsa de utilaje si fonduri mici... puneam si eu fratioare nu esti singurul si inca ii acopeream cu plugul tras de cal dar vremurile s-au mai schimbat.. si probabil incurand ajung tot pe acolo.dar nu merge la mai multe hectare sa stii.

octav13
3 April 2012, 22:26

Citat (vasiuca @ 2nd April 2012, 19:40)


puneam si eu fratioare nu esti singurul si inca ii acopeream cu plugul tras de cal dar vremurile s-au mai schimbat.. si probabil incurand ajung tot pe acolo.dar nu merge la mai multe hectare sa stii.

acum cate hectare lucrati ?

vasiuca
4 April 2012, 21:10

Citat (octav13 @ 3rd April 2012, 22:26)


acum cate hectare lucrati ? anul acesta am facut reducere masiva.. 6 hectare si un pik

LOCOmotive
5 April 2012, 23:45 Uite cu ce-mi pun eu cartofii: [url="http://forum.softpedia.com/index.php? s=&showtopic=592653&view=findpost&p=11328814"]http://forum.softpedia.com/index .php?s=&am...&p=11328814[/url]

vasiuca
6 April 2012, 17:47

Citat (LOCOmotive @ 5th April 2012, 23:45)


Uite cu ce-mi pun eu cartofii: [url="http://forum.softpedia.com/index.php? s=&showtopic=592653&view=findpost&p=11328814"]http://forum.softpedia.com/index .php?s=&am...&p=11328814[/url] buna asta buna.. cam cate hectare faci pa zi?

LOCOmotive
6 April 2012, 21:55 Pentru consum propriu nu e nevoie sa pun hectare. Insa e musai sa-i pun cu cat mai putin efort! :-)

djlove
20 May 2012, 11:51 folositi ingrasamant foliar? ce recomandati? ma gandeam la Last N? recomandati altceva?

vasiuca
20 May 2012, 12:56

Citat (djlove @ 20th May 2012, 11:51)


folositi ingrasamant foliar? ce recomandati? ma gandeam la Last N? recomandati altceva? uree pusa in pompa de ierbicidat odata cu fungicidele

temerar
20 May 2012, 14:13

Citat (djlove @ 20th May 2012, 11:51)


folositi ingrasamant foliar? ce recomandati? ma gandeam la Last N? recomandati altceva? orice,numai sa aiba mult potasiu(peste 20%)

medelin992
20 May 2012, 14:26 A auzit cineva de rasaduri de cartofi? La ora de masini agricole ,profu ne-a prezentat semanatoarea de rasaduri. A adus vorba de rasadurile de cartofi. Ne-a spus ca din cartoful incoltit se taie (scobeste,decupeaza) doar coltul ,care se pune in pamant mai apoi. Spune ca productia ar fi mult mai mare si ca ar scadea costurile cu samanta.Mai multe nu ne-a spus ca nu stie. De curiozitate am 'rezolvat' si eu un cartof in acest fel. Astept sa vad ce se intampla.

djlove
20 May 2012, 19:18

Citat (temerar @ 20th May 2012, 15:13)


orice,numai sa aiba mult potasiu(peste 20%) Din ce am citit LAST N nu contine potasiu

temerar
20 May 2012, 20:06

Citat (djlove @ 20th May 2012, 19:18)


Din ce am citit LAST N nu contine potasiu Nici nu are cum sa contina potasiu,N=azot. Trebuie un foliar in 3 elemente:N=azot,P=fosfor,K=potasiu Ideal ar fi cele solubile in apa,merg si foliar(50g/10 l apa) si radicular(1g/planta) 13-3-23 10-15-20 ........si altele

djlove
20 May 2012, 20:24

Citat (temerar @ 20th May 2012, 22:06)


Nici nu are cum sa contina potasiu,N=azot. Trebuie un foliar in 3 elemente:N=azot,P=fosfor,K=potasiu Ideal ar fi cele solubile in apa,merg si foliar(50g/10 l apa) si radicular(1g/planta) 13-3-23 10-15-20 ........si altele Bun. Am inteles ce trebuie sa contina. Tu folosesti ingrasamant foliar? Daca da spune-mi te rog numele la produsul folodit de tine.

temerar
20 May 2012, 23:22

Citat (djlove @ 20th May 2012, 20:24)


Bun. Am inteles ce trebuie sa contina. Tu folosesti ingrasamant foliar? Daca da spune-mi te rog numele la produsul folodit de tine. acum la cartof folosesc un HAIFA 0-52-34(dupa inflorire). pana sa apara prima floare am folosit HABIFOL 10-15-20 intra pe site-ul HAIFA si te lamuresti pentru fiecare cultura in parte

vasiuca
17 August 2012, 19:26 cum stati cu productia de cartofi anul acesta?

djlove
27 August 2012, 00:04

Citat (vasiuca @ 17th August 2012, 21:26)


cum stati cu productia de cartofi anul acesta? slabut... Pagini: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11,

vasiuca
27 August 2012, 07:46

Citat (djlove @ 27th August 2012, 00:04)


slabut... la mine o parcela e chiar mai buna decat anul trecut acolo a prins ploi la timp restul e chiar satisfacator iar de pret nici nu se discuta

jumborom
5 January 2013, 18:27 [size=5]S plantezi sau nu cartofi n 2013 ?[/size] Depinde de logistic, experien, noroc i mai ales de ce fac ceilali cultivatori. Fermierii romni s-au sturat iar de cartofi i spun c nu are nici un rost s-i mai cultive,

dup dezamgirea de anul trecut. Este o poveste care se repet la fiecare civa ani de la extazul recoltelor bune sau a preurilor mari, fermierii trec la agonia bolilor, secetei sau supraproduciei. Anul acesta, fermierii sunt pui din nou unei decizii grele s cultive sau s nu cultive cartofi? Dac decizia va fi bun depinde de logistic n principal dac exist sau nu spaii de depozitare, de experiena care se adun an de an, de noroc care vine i pleac, dar mai ales de ce fac ceilali. Dup anii cu recolte bune i smn scump, cum a fost 2011, muli se nghesuie doar pentru a sfri prin a se lupta pe mruni. Dup recoltele slabe, cei care dau bir cu fugiii las loc pentru o pia bun n anul urmtor. Ci vor pune anul acesta cartofi, nimeni nu tie exact. ns fermierii romni intervievai de agrointel nu par s aib mare tragere de inim. Dup un an n care nu i-au acoperit nici mcar costurile, cultivatorii romni nu se mai nghesuie s pun cartofi, ceea ce ar putea conduce la o scdere dramatic a suprafeelor. Dac situaia se va menine i n urmtorii ani, n-ar fi exclus ca marfa romneasc s devin o raritate i s cumprm cartoful din pia la pre de portocal, susine Ioan Benea, preedintele Federaiei Naionale Cartoful din Romnia. Seceta din 2012 a redus producia intern de cartofi cu peste 20% fa de anul anterior, media la hectar fiind de 8-10 tone pe hectar. Mai mult, i calitatea cartofilor a fost slab, spune Benea. Adevrata lovitur a venit ns din partea importurilor din ri precum Polonia sau Germania- la preuri de dumping, adic 10 bani kilogramul, care au ajuns s acopere peste jumtate din consumul intern. Dac marfa din afar ar intra n ar la preul real, am putea s ne facem loc i noi pe pia. Cnd ns cartofii din Polonia intr pe factur la un pre de 10 bani pe kilogram, nu poate fi vorba n niciun caz de concuren loial, declar Benea. Productorii locali vnd n prezent cartofii la un pre de 80 de bani 1 leu pe kilogram, n timp ce n magazine acetia pot fi cumprai la preuri aproape duble. n var, ns, preurile au pornit de la 10-20 de bani pe kilogram. Dac sectorul nu se va bucura de susinerea autoritilor, cultiovatorii autohtoni vor renuna la cartofi i se vor orienta spre alte culturi. O s ne trezim c va ajunge un kilogram de cartofi s coste 1-2 euro, precum n Occident, iar cartoful, aliment de baz n Romnia, va fi la fel de scump precum o portocol, avertizeaz Benea. Smn tot mai scump Preedintele Federaiei Naionale Cartoful din Romnia susine c n acest an suprafeele cultivate cu cartofi vor scdea dramatic, mai ales c productori locali vor fi nevoii s apeleze la smn din import, mult mai scump dect cea romneasc, care nici nu prea mai exist de altfel. Iar la un pre de 800 -1.000 de euro pe tona de cartofi de

smn (adus din Germania, Olanda sau Cehia) sunt puini cultivatori care i vor putea permite aceste costuri. n 2012, cheltuielile pentru nfiinarea i ntreinerea unui hectar de cartofi s-au ridicat chiar i la 20.000 de lei pe hectar, n condiiile n care preul de vnzare a pornit de la 1020 de bani pe kilogramul de cartofi. Chiar i la o producie de 20 de tone le hectar, vndut cu 50 de bani pe kilogram, cultivatorii tot nu-i scot cheltuilelile, susine Benea. Dac nu se aduceau cantiti aa de mari din afar, poate mai recuperam din pierderi, susine Benea. Nici mcar preurile actuale 80 de bani sau 1 leu pe kilogram la faa locului nu sunt de natur s-i ncurajeze pe productori, care n lipsa unor spaii de depozitare au fost nevoii s vnd cartofii intermediarilor. Sursa.

mircea11s
6 January 2013, 22:03 Pe la jumatatea lui octombrie am avut un dialog cu un cultivator de cartofi din Halchiu (Brasov) ce a lucrat 40 ha. Imi spunea :" Dom'le cartoful nu te lasa sa mori de foame. Cu cartoful nu pierzi . N-ai cum !" .Imi spunea ca a avut o recolta de 15 t/ha si preturile cu care a vandut au fost cuprinse intre 0,4 si 1 leu/kg ,media fiind de 0,7 lei/kg. De vandut ia vandut de acasa, ca are vechime in "piata" si este cunoscut. Cheltuiala per ha a fost de 5000 lei. Socoteala mea imi arata ca ori mintea bine (ceea ce nu cred ) ori avea dreptate. Dar nu toti cultivatorii au desfacerea asigurata si clienti dispusi sa plateasca pretul cerut.

zscf
6 January 2013, 22:34 Pentru fertilizarea de baza a cartofilor la un hectar ai nevoie de 3000 de lei,plus samanta ,motorina,forta de munca,insecticide..etc,deci ai in jur de 10000 de lei la hectar(la o ingrijire ca la carte ma refer).Acum faci si tu socoteala ce productie obtii si daca obtii profit sau nu.

Reclama mircea11s
6 January 2013, 22:54 Socoteala-i facuta, dar nu pe cifrele tale. Ingrasamantul a fost gratuit, tratamente putine ...ca asa o fost anul.

zscf
7 January 2013, 17:04

Citat (1357505669 @ 25 May 1970, 14:35)


Socoteala-i facuta, dar nu pe cifrele tale. Ingrasamantul a fost gratuit, tratamente putine ...ca asa o fost anul. Oricum un pret de o,7 bani e un pret foarte mic din pacate,si productia de 15t/ha este deasemenea foarte mica dupa parerea mea.Socoteala facuta de mine a fost urmatoarea:24 saci de complexe,deci in jur de 3000 ron,samanta(depinde daca o faci singur sau o cumperi) 2500 kg,deci inca,4500,arat 500,stropit+ irigat 1000-1500 ron+ alte lucrari de intretinere..recoltat..depozitare si altele tot in jur de 10000 de ron ajungi.Acum fa sosoteala dintre productie si pretul de vanzare si vezi ce profit iti da.Parerea mea e ca pretul la cartof trebuie sa fie minim 1 leu pentru a fi cat de cat profitabil la cata munca se depune la producerea cartofilor.Spor in continuare la toti agricultorii romani.

jumborom
7 January 2013, 18:11 Apropo de preturi sa vedem si un articol din vara lui 2012 [size=5]Cum au ajuns cartofii s se vnd cu 15 bani kilogramul[/size] Seceta din acest an i temperaturile ridicate din ultima perioad au dat peste cap produciile cultivatorilor de cartofi din Romnia. Nu doar c acestea sunt reduse la jumtate fa de ali ani, ci i importurile le dau bti de cap. n lipsa unor spaii de depozitare, productorii sunt nevoii s-i vnd producia la preuri ce pornesc de la 1520 de bani pe kilogram. Noi acum facem mai puin de 50% din producia de anul trecut. Dac se menin condiiile meteo actuale, pierderile vor fi tot mai mari cu fiecare or care trece. Muli productori nu vor putea s treac peste aceast lovitur. Va fi dezastru, declar Ioan Benea, preedintele Federaiei Naionale Cartoful din Romnia. El susine c n lipsa unor spaii de depozitare adecvate, cultivatorii locali sunt nevoii si vnd producia de cartofi timpurii n 2-3 sptmni, pentru c altfel se stric. Pe de alt parte, piaa a fost invadat tocmai n aceast perioad de importuri din Turcia, Siria sau Egipt, ceea ce constituie o grea lovitur pentru cultivatorii romni, nevoii s vnd kilogramul cu 15-20 de bani. Cele mai importante zone din ar unde se cultiv cartofi timpurii sunt LunguleuDambovita, Peretu- Teleorman, Brezoaiele Dmbovia i Ovidiu- Constana. Nici pentru recolta din toamn premisele nu sunt mai bune, din cauza condiiilor meteo defavorabile, Benea vorbete de o reducere a acesteia la jumtate fa de anul trecut. Oricum suprafeele cultivate s-au micorat fa de 2011, susine preedintele preedintele Federaiei Naionale Cartoful din Romnia. Anul trecut, n Romnia au fost cultivate 240.000 hectare de cartofi, de pe care a fost obinut o producie de 4,1 milioane de tone. Consumul mediu anual pe cap de locuitor se apropie de 100 kilograme.

Sursa Din aceeasi sursa si o poveste a unui fost cultivator: Mi-a picat pe cap la un moment dat o exploataie agricol pe vreo 100 i ceva de hectare m rog, probleme de familie. M bucuram ca chelul de tichie cnd vedeam la 6 diminea la poarta fermei cte 6-7 papuci Dacia cu intermediarii brunei. Pe Daciile lea ncrcau cte 1,5 2 tone de cartofi timpurii, de mergeau ca avioanele Concorde, cu botul n sus! Era bucurie mare, c nsemna c aveam pre bun mai bun dect ceilali 9-10 productori din zon i marf bun i c am anse s vnd n ziua aia cartofii de pe vreun hectar din vreo 70 pe care le aveam cu cartofi. Dac la 6.30 nu era nimeni la poart, m lua disperarea, c nsemna c au oferte mai bune de altundeva i puneam mna pe telefon i ncepeam s m interesez: ce se ntmpl, a nceput s scoat Lunguleu (DB) cartofi trufanda? Aoleu, cu ct? Cum numai cu att? Pi, cum dracu c pe mine m cost mai mult numai smna? Bi, ce ieftini sunt tia! O s strice pia, ceva de speriat! i la cte hectare au cu cartofi, aoleu! tia pot s fac dumping i mi se usuc producia n pmnt! Pi, m opresc i nu mai scot cartofii din pmnt, c la preul sta nu-mi scot nici 2/3 din investiie! Oi vedea mai ncolo, n vreo 2-3 zile, poate mai crete preul! Sper mcar s sug piaa! i uite aa, cam o lun jumate de zile, ct era perioada optim de scos cartofii. Ce mai, distracie mare! Asta mi-ar mai fi lipsit, s m mai duc i cu cartofii n pia! i iubeam pe intermediari! i serveam cu cafea pe cnd stteau la coad la ncrcare i n zilele n care aveam i tiruri la ncrcare (rar, dar se ntmpla) le ddeam i cartofi prjii acolo pe loc n ferm deh, s guste marfa!

JFLagro
11 January 2013, 23:44 ce parere aveti despre samanta de cartof de la KWS?

Herculet
12 January 2013, 13:14 sal, am si eu o intrebare,la ce adancime in pamant se planteaza cartofii care sunt pusi mecanizat bilonati. Va multumesc

Reclama zscf
12 January 2013, 19:50

Citat (1357940678 @ 25 May 1970, 22:54)


ce parere aveti despre samanta de cartof de la KWS?

Acum am auzit de aceasta firma,poate ca mai multa reclama nu i-ar strica.

Herculet
13 January 2013, 13:42 cred ca despre asta este vorba; [url="http://www.kws.ro/aw/vRKWS/Romania/Products/~diza/Calitate"]http://www.kws.ro/aw/vRKWS/Romania/Products/~diza/Calitate[/url]

JFLagro
13 January 2013, 16:19

Citat (1358077336 @ 26 May 1970, 00:42)


cred ca despre asta este vorba; [url="http://www.kws.ro/aw/vRKWS/Romania/Products/~diza/Calitate"]http://www.kws.ro/aw.../~diza/Calitate[/url] multumesc. dar as vrea sa aflu daca a pus cineva cartofi dela kws. ce productii au fost

Herculet
24 January 2013, 19:19 pentru cei care pun cartofi in gradina e buna scula; http://www.anunturi....tofi-motocultor

andrei_ci
8 March 2013, 10:58

Citat (1359047983 @ 26 May 1970, 17:27)


pentru cei care pun cartofi in gradina e buna scula; http://www.anunturi....tofi-motocultor foarte buna scula, dar mult mai ieftin una home made. Vezi topicul motosapa partea I

zscf
9 April 2013, 17:12 Salutare.Se pare ca ati uitat toti de a doua paine a tarii si numai postati nimic despre cartof,care ati plantat care nu,in ce stare e,ce preconizati..etc,aaa si sa nu uit ,cum vi se pare impozitarea la cartof?

subway_guru
10 April 2013, 00:20

Dragi 'cartofori', ce fac, bag barabulele in brazda in weekend?

maddox_dtv
14 April 2013, 12:07 Eu anii trecuti puneam cartofii la incoltit pe la 10 Martie si ii plantam pe la 29, 30 Martie, moment in care se vedeau si frunzulitele. Pe la 15 Aprilie incepeau sa se vada randurile si nu am avut probleme cu brumele tarzii. Anul acesta, desi a fost mai cald si se puteau planta mai devreme, din cauza ploilor nu am reusit sa-i plantez nici acum si se pare ca incepe sa fie cam tarziu avand in vedere ca sunt in sudul tarii unde se stie ce calduri vor fi.

zscf
14 April 2013, 12:20

Citat (1365930446 @ 31 May 1970, 22:35)


Eu anii trecuti puneam cartofii la incoltit pe la 10 Martie si ii plantam pe la 29, 30 Martie, moment in care se vedeau si frunzulitele. Pe la 15 Aprilie incepeau sa se vada randurile si nu am avut probleme cu brumele tarzii. Anul acesta, desi a fost mai cald si se puteau planta mai devreme, din cauza ploilor nu am reusit sa-i plantez nici acum si se pare ca incepe sa fie cam tarziu avand in vedere ca sunt in sudul tarii unde se stie ce calduri vor fi. Cu putin noroc ii plantezi saptamana asta si faci cartofi daca o sa te ajute si vremea.

danif
2 June 2013, 20:49 La o parcela insamantata cu cartofi avem o infestare destul de puternica cu stir ( Amaranthus spp.) si scaieti ( Xanthium spp. ). Erbicidul potrivit ar fi Titus 25DF sau exista si variante mai ieftine ?

francix89
2 June 2013, 21:01 Nu stiu daca ai de ales, baga titus si gata.

emilio99
15 June 2013, 21:28 Dragi "cartofori" daca ati mai avut problema mea va rog sa ma ajutati cu un sfat : Un rand de frunze se usuca inexplicabil.Planta e frumoasa plina de flori 50 cm inaltime si fara urme de intepaturi sau lovituri .Am dat cu titus cam 1 luna in urma,ca si tratament folpan ,insecticid +foliar

zscf
16 June 2013, 19:53

Citat (1371320932 @ 4 June 1970, 11:57)


Dragi "cartofori" daca ati mai avut problema mea va rog sa ma ajutati cu un sfat : Un rand de frunze se usuca inexplicabil.Planta e frumoasa plina de flori 50 cm inaltime si fara urme de intepaturi sau lovituri .Am dat cu titus cam 1 luna in urma,ca si tratament folpan ,insecticid +foliar Pune si tu o poza.

francix89
17 June 2013, 22:17 Daca se ofilesc de la varful frunzei spre interior atunci a aparut mana sau alternarioza, stropeste-i cu ceva pentru mana , de preferat o solutie sistemica, macar sa incetinesti infectia.

emilio99
19 June 2013, 10:47 [indent=1]Aseara am facut sistemic(folpet ) si insecticid( clorpirifos si actara). Sa vedem peste cateva zile .incerc sa pun si ceva poze.MULTUMESC pt sfaturi[/indent]

Reclama
Aceasta este o versiune simplificata a paginii originale. Pentru a vizita versiunea originala click aici. Copyright 2001-2013 Softpedia. All rights reserved. Softpedia and the Softpedia logo are registered trademarks of SoftNews Net SRL.

S cultivm cartofi n paie!


Scris de phlox pe 14.04.2011 in categoria Gradina de legume, Gradinarit (16 comentarii) Etichete: cartofi, cartofi in paie, cultivare cartofi, gandaci de colorado, legume, mulci, paie

Dragi prieteni ai Practicului, se pare ca exista o metoda mai putin conventionala, dar la fel de eficienta, daca nu ceva mai eficienta in unele cazuri si o sa vedeti de ce de a cultiva cartofii. Asa e. Este o metoda folosita in trecut, dar nu prea indepartat, de catre taranii rusi si nordici (suedezi, norvegieni, finlandezi) si de ale carei

rezultate am putea fi uimiti. Probabil metoda a fost preluata de la suedezii cu care rusii convietuiau pe teritoriile ocupate in urma razboiului dintre Suedia si Rusia. Aceasta metoda ne scuteste de o gramada de timp, pe care il putem folosi pentru alte treburi, munci, sau, de ce nu, odihna.

Avantajele fata de metoda clasica?


1. 2. 3. 4. nu este necesar ca pamantul sa fie sapat, arat, eventual doar usor afanat; nu trebuie musuroit in jurul plantei; grijile legate de atacul gandacului de Colorado se reduc considerabil; adunatul recoltei este o placere.

Deci sa vedem ce avem de facut: in primul rand sa ne asiguram de cu toamna de o cantitate suficienta de paie sau fan, frunze uscate, pastrata in spatii protejate de ploaie, zapada. Parcela pe care ne vom hotara sa punem (sau sa experimentam) cartofi este la bunul plac sau posibilitatea fiecaruia. Aici am o remarca: puteti aloca o suprafata mai mica, initial, sa zicem un sfert sau jumatate din suprafata pe care in mod obisnuit plantati. Daca rezultatul va multumeste, in anul urmator veti hotara cata suprafata va va fi utila. Suprafata se va dezburuieni lasand masa verde pe loc, ocazie cu care pamantul, o leaca, se va afana. Este drept ca cei cu experienta intr-o astfel de metoda fac in felul urmator: pe suprafata vizata ei seamana din toamna siderate (mustar, facelia, lupin anual, ovaz, orz,). Cand masa verde atinge maximum-ul de maturizare dar nu a legat rod, se coseste si se incorporeaza in pamant, lasand partea cu radacini pe loc pana la primavara, cand, dupa iarna, reusesc sa se descompuna in mare parte. Masa verde poate fi lasata si pe suprafata parcelei sub forma de strat de mulcire. Sau: seamana doar pe jumatate din suprafata alocata cartofilor, pe cealalta jumatate seamana siderate iar masa de paioase o recolteaza in doua-trei randuri pe sezon, si astfel necesarul de strat mulcitor este asigurat. Adoptati ceea ce ar fi mai la indemana, dragi prieteni.

Cartofii pregatiti din timp, (iarovizare): adica pusi la crescut mai inati tinuti la lumina sa se inverzeasca un pic, apoi trecuti din nou la intuneric dar unde e mai cald,- hai, ce dumenezeu bat campii, precis stiti cum se face! pana apar lastarii cam de 2cm, ii punem in ordine de sah la distanta de 15-20 tuberculii mai mari si 10-12 cei mai micuti (daca vreti puteti face mici adancituri). Ar fi foarte bine sa nu folosim drept samanta cartofii cumparati de la hipermaketuri, aprozare etc,- teama mi-e ca sunt burdusiti cu toate bunatatile posibile si imposibile ci fie de la magazinele de

specialitate sau statiuni de cercetare, fie de pe la tara, ma rog stiti voi mai bine de unde la urma urmelor. Unii pun cartofii pe un strat (un pumn) de turba, altii de cenusa.

Ei bine, pentru a-mi proteja viitoarea recolta fac astfel: foi de ceapa si usturoi(uscate)- pe care le tot strang de cu toamna -, coji de oua maruntite, cenusa si mranita sau compost le amestec si pun cate un pumn de papabun sub fiecare tuberina. Apoi totul se acopera cu un strat de paie, (fan, buruieni cosite de pe unde le gasiti, frunze) in grosime de 20-25cm, dar nu mai putin in schimb puteti pune pana la 35 cm grosime, mai mult nu, pentru ca exista riscul sa putrezeasca in loc sa creasca. In timp, materialul folosit incepe sa lucreze si, in consecinta, se va micsora, asa ca aveti grija ca cei 20-25 de cm sa fie constant prezenti prin adaugare, fireste. Apoi nu mai aveti nimic de facut practic. Sau aproape nimic. Ce va ramane de facut va fi sa pastram stratul la 2530 cm constant prin adaugare fie de paie sau fan fie de masa verde cosita de pe razor sau de unde mai aveti. Cat priveste monstrii colorazi, se pare ca nu prea ataca astfel de culturi (nu le prieste mirosul paielor in descompunere), iar larvele lor, care au iernat in pamant, nu pot iesi la suprafata! Asta nu inseamna ca nu trebuie sa fim vigilenti si sa urmarim daca ataca sau nu. Metode bio exista (stropiri cu macerat din plante sanitar, cenusa, insisi gandacii de colorado), dar asta, poate, intr-o alta interventie. Sa nu va ingrijoreze faptul ca lastarii vor aparea ceva mai tarziu decat ai celor pusi in mod traditional, ei vor lua avant repede.

Si daca vara e calda si fara ploi, ce treaba avem?!

Sub stratul acoperitor este racoare si bine, si umezeala cat trebuie, pentru ca noaptea, la racoare, condensul isi face treaba. Buruieni? Ha! Cine se poate strecura prin cei 25cm? Poate cateva mai cu mot, dar le putem lua de ciuf imediat, fara niciun efort.

Recoltarea? O placere, nu alta. Am dat la o parte stratul de paie si scoatem tuberinele! Sigur, nu vor fi toate mari, vor mai fi si mititele, unele chiar cat o nuca. Le vom utiliza drept samanta la anul. Uite cat de simplu si fain! Sa va fie de folos, dragii mei! Si la buna revedere cu alte informatii utile. PS: Imi cer scuze, dar fotografiile nu-mi apartin, n-am fost inspirata s-o fac la timpul potrivit asa ca voi aminti, la cerinta autorului, site-urile in care au aparut: seorp.ru si natlife.ru. Svetlana Popescu Bucuresti http://gradina9.blogspot.com/CARTOFI CRESCUTI IN PAIE

Dragi prieteni ai Practicului , se pare ca exista o metoda mai putin conventionala, dar la fel de eficienta, daca nu ceva mai eficienta in unele cazuri si o sa vedeti de ce de a cultiva cartofii. Asa e. Este o metoda folosita in trecut, dar nu prea indepartat, de catre taranii rusi si nordici (suedezi, norvegieni, finlandezi) si de ale carei rezultate am putea fi uimiti. Probabil metoda a fost preluata de la suedezii cu care rusii convietuiau pe teritoriile ocupate in urma razboiului dintre Suedia si Rusia. Aceasta metoda ne scuteste de o gramada de timp, pe care il putem folosi pentru alte treburi, munci, sau, de ce nu, odihna. Cu ce se deosebeste de metoda clasica? Hai sa vedem: 1- nu este necesar ca pamantul sa fie sapat, arat, eventual doar usor afanat; 2- nu trebuie musuroit in jurul plantei; 3- grijile legate de atacul gandacului de Colorado se reduc considerabil; 4- adunatul recoltei este o placere. Deci sa vedem ce avem de facut: in primul rand sa ne asiguram de cu toamna de o cantitate suficienta de paie sau fan, frunze uscate, pastrata in spatii protejate de ploaie, zapada. Parcela pe care ne vom hotara sa punem (sau sa experimentam) cartofi este la bunul plac sau posibilitatea fiecaruia. Aici am o remarca: puteti aloca o suprafata mai mica, initial, sa zicem un sfert sau jumatate din suprafata pe care in mod obisnuit plantati. Daca rezultatul va multumeste, in anul urmator veti hotara cata suprafata va va fi utila. Suprafata se va dezburuieni lasand masa verde pe loc, ocazie cu care pamantul, o leaca, se va afana. Este drept ca cei cu experienta intr-o astfel de metoda fac in felul urmator: pe suprafata vizata ei seamana din toamna siderate (mustar, facelia, lupin anual, ovaz, orz,).

Cand masa verde atinge maximum-ul de maturizare dar nu a legat rod, se coseste si se incorporeaza in pamant, lasand partea cu radacini pe loc pana la primavera, cand, dupa iarna, reusesc sa se descompuna in mare parte. Masa verde poate fi lasata si pe suprafata parcelei sub forma de strat de mulcire. Sau: seamana doar pe jumatate din suprafata alocata cartofilor, pe cealalta jumatate seamana siderate iar masa de paioase o recolteaza in doua-trei randuri pe sezon, si astfel necesarul de strat mulcitor este asigurat. Adoptati ceea ce ar fi mai la indemana, dragi prieteni.

Cartofii pregatiti din timp, (iarovizare): adica pusi la crescut mai inati tinuti la lumina sa se inverzeasca un pic, apoi trecuti din nou la intuneric dar unde e mai cald,- hai, ce dumenezeu bat campii, precis stiti cum se face!- pana apar lastarii cam de 2cm, ii punem in ordine de sah la distanta de 15-20 tuberculii mai mari si 10-12 cei mai micuti (daca vreti puteti face mici adancituri). Ar fi foarte bine sa nu folosim drept samanta cartofii cumparati de la hipermaketuri, aprozare etc,- teama mi-e ca sunt burdusiti cu toate bunatatile posibile si imposibile ci fie de la magazinele de specialitate sau statiuni de cercetare, fie de pe la tara, ma rog stiti voi mai bine de unde la urma urmelor. Unii pun cartofii pe un strat (un pumn) de turba, altii de cenusa. Ei bine, pentru a-mi proteja viitoarea recolta fac astfel: foi de ceapa si usturoi(uscate)- pe care le tot strang de cu toamna -, coji de oua maruntite, cenusa si mranita sau compost le amestec si pun cate un pumn de papabun sub fiecare tuberina. Apoi totul se acopera cu un strat de paie, (fan, buruieni cosite de pe unde le gasiti, frunze)in grosim de 20-25cm, dar nu mai putin in schimb puteti pune pana la 35 cm grosime, mai mult nu, pentru ca exista riscul sa putrezeasca in loc sa creasca. In timp, materialul folosit incepe sa lucreze si, in consecinta, se va micsora, asa ca aveti grija ca cei 20-25 de cm sa fie constant prezenti prin adaugare, fireste. Apoi nu mai aveti nimic de facut practic. Sau aproape nimic. Ce va ramane de facut va fi sa pastram stratul la 25-30 cm constant prin adaugare fie de paie sau fan fie de masa verde cosita de pe razor sau de unde mai aveti. Cat priveste monstrii colorazi, se pare ca nu prea ataca astfel de culturi (nu le prieste mirosul paielor in descompunere), iar larvele lor, care au iernat in pamant, nu pot iesi la suprafata! Asta nu inseamna ca nu trebuie sa fim vigilenti si sa urmarim daca ataca sau nu. Metode bio exista (stropiri cu macerat din plante sanitar, cenusa, insisi gandacii de colorado), dar asta, poate , intr-o alta interventie. Sa nu va ingrijoreze faptul ca lastarii vor aparea ceva mai tarziu decat ai celor pusi in mod traditional, ei vor lua avant repede. Si daca vara e calda si fara ploi, ce treaba avem?! Sub stratul acoperitor este racoare si bine, si umezeala cat trebuie, pentru ca noaptea, la racoare, condensul isi face treaba. Buruieni? Ha! Cine se poate strecura prin cei 25cm? Poate cateva mai cu mot, dar le putem lua de ciuf imediat, fara niciun efort.

Recoltarea? O placere, nu alta. Am dat la o parte stratul de paie si scoatem tuberinele! Sigur, nu vor fi toate mari, vor mai fi si mititele, unele chiar cat o nuca. Le vom utiliza drept samanta la anul. Uite cat de simplu si fain!! Sa va fie de folos, dragii mei! Si la buna revedere cu alte informatii utile.

PS: Imi cer scuze, dar fotografiile nu-mi apartin, n-am fost inspirata s-o fac la timpul potrivit asa ca voi aminti, la cerinta autorului, site-urile in care au aparut: seorp.ru si natlife.ru. Svetlana Popescu Bucuresti

X Se pare ca eti interesat de grdinarit, aa c i recomand s te abonezi prin RSS sau mail pentru a primi automat ultimele articole de aici, pe aceast tem. Ce este RSS? S-ar putea s te mai intereseze: 1. 2. 3. 4. S cultivm praz (Allium Ampeloprasum) Combaterea gandacului de colorado prin metode bio Mulcirea: cu ce, cand si cum mulcim? (Partea 1/2) Mulcirea: cu ce, cand si cum mulcim? (Partea 2/2)

16 comments to S cultivm cartofi n paie!

victoria April 14, 2011 at 1:24 pm Raspunde wow,foarte interesant

Dana April 14, 2011 at 10:32 pm Raspunde Da, o sa-i cultivam! Si secara si mustar si lupin si orz!Se baga cineva sa faca si bere?

phlox April 15, 2011 at 7:30 am Raspunde mmm, bere la cartofi copti sau prajiti, mmda, cred ca merge sa ne apucam.de baut

Rafael April 15, 2011 at 4:51 pm Raspunde Am sa incerc si eu aceasta metoda,pare interesanta si eficienta.Tocmai ieri am plantat in gradina cartofi rosii si albi si ma gandeam cum sa-i protejez daca vor veni gandacii de Colorado,langa gradina vecini mei au cosit buruienile si iarba uscata si au pus-o in gramada,credeti ca e bine daca voi pune peste cartofi un pic din gramada? Multumesc.
o

Constantin June 22, 2011 at 9:28 am Raspunde @Rafael: Am citit undeva ca daca se pune usturoi printre cartofi (usturoiul sa rasara inaintea cartofilor) atunci nu va mai exista atac de Colorado. Ar ma putea fi utilizate si Craitele. Am o carte cu agricultura biologica in care mai sint alte remedii. Din pacate acea carte nu mai e de gasit si nici autorul ei (un profesor din Brasov). Insa pentru tine sau cei interesati pot transmite informatii din acea carte.

phlox June 22, 2011 at 1:26 pm Raspunde @Constantin: Sunt multe metode de lupta cu acest imperialist (vezi si materialul cum sa luptam cu colorado)si noi vrem sa stim si alte metode Azi citeam in biblioteca mea despre Iarba mare, care este pe langa un bun repelant, un bun insecticid-fungicid. Simpla lui prezenta pe tarlalele cu cartofi il face pe colorad sa fuga unde vede cu ochii! asteptam cu nerabdare

Constantin June 23, 2011 at 8:25 am Raspunde

@phlox: Am gasit in cartea mentionata faptul ca un bun repelent pentru Colorado este hreanul care mai e eficient si impotriva altor daunatori printre pomii fructiferi. In plus exista (in agricultura biologica ) ceea ce se numeste alelopatie (vecinatati bune si vecinatati rele). Exista recomandarea ca orice cultura sa fie intercalata pe randuri cu una sau mai multe plante care o protejeaza. Pentru cartofi vecinii rai sunt : tomatele, varza si telina, sfecla rosie si mazarea; vecinii buni sint : falsolea oloaga, guliile, menta, hreanul, spanacul si mararul;vecinii neutri sint :andivele,cartofii,castravetii, capsunile, ceapa, cicoarea,condurasii, dovleceii, fasolea urcatoare, feniculul,morcovii, musetelul, napii, patrunjelul, salata capatana, salata foi, salvia,sparanghelul,porumbul zaharat,pomii fructiferi, reventul, ridichile, usturoiul. Mai exista un macerat de melci (limacsi) care se pare ca e eficient si pentru Colorado nu doar impotriva melcilor. Intr-o galeata se introduc cateva zeci de limacsi sectionati in 2 sau omorati prin oparire. Peste acestia se toarna apa. Dupa 10 zile melcii s-au descompus si maceratul se administreaza cu stropitoarea seara Daca noaptea a plouat tratamentul se repeta. Galeata se administreaza mereu cu noi cantitati de melci. Pentru intarirea generala a plantelor exista diverse preparate din plante (decocturi, plamadeli etc) care protejeaza sau fortifica plantele impotriva atacului de boli. Acestea pot fi mentionate in alta sectiune daca se va crea.

Ursu Florin April 15, 2011 at 5:53 pm Raspunde Foarte interesanta metoda asta. O sa incerc si eu intr-un petec din gradina sa vad cum ii merge.

vasi April 19, 2011 at 1:26 pm Raspunde Eu am pus-o in aplicare, tulpinile de cartofi au iesit deja si sunt marisoare,o adevarata placere sa ma uit la ei.Acum nu stiu ce o fi in fan
o

phlox

April 19, 2011 at 1:31 pm Raspunde @vasi: Sa fie cu spor, draga mea! acu, sa nu uiti ca din cand in cand sa mai suplimentezi stratul ca el cu timpul se subtiaza deabia astept sa ne povestesti si alte constatari de la fata locului. as termin materialul cum scapam de colorazi si sa-l rog pe Huni sa-l posteze Deocamdata ai mei sunt in stare de iarovizare, pentru ca voi ajunge mai tarziu la mosie. dar..mai bine mai tarziu decat niciodata! cu drag

vasi April 19, 2011 at 2:09 pm Raspunde Multumesc! Daca am avut o profesoara buna, tre sa iasa si productie
o

phlox April 19, 2011 at 2:12 pm Raspunde @vasi: eee, toamna se numaracartofii!

zuarah April 20, 2011 at 5:40 am Raspunde Vasi, poate ne trimiti si niste poze cu cartofii tai pusi in paie. am pus si eu ieri pe o suprafata f. mica, cu titlu experimental. n-am avut paie, i-am pus in fan si iarba rupta din straturi. tu pe ce suprafata i-ai pus?

Rafael April 20, 2011 at 12:57 pm Raspunde Phlox,oare merge metoda asta si la alte culturi?Eu deja am incercat ieri sa pun un strat de 15 cm pe gulii,salata,ceapa verde,usturoiul si varza rosie si vreau dupa aceea sa vad daca da rezultate si in cazul lor.
o

phlox April 20, 2011 at 1:18 pm Raspunde @Rafael: Rafal, e chiar indicat, pentru ca ain cazul asta aceasta paturica joaca rol de

strat de mulcire, dar , singura conditie va fi ca sa-l pui dupa ce au aparut frunzulitele, pentru ca altminteri le va fi cam greu sa razbata de sub 15 cm. Acum, daca zona ta e racoroasa (de deal sau chiar de munte), atunci vei face alt ceva, vei acoperi brazda, pe care sunt plantate sau semanate culturile de care mi-ai zis, cu o folie de preferat inchisa la culoare dar cel mai bine va fi sa faci rost (si eu am in intentie de ceva vreme) de un material geotextil (spanbond ii zice)tare bun pentru asa ceva. Bun, sa nu ne indepartam de subiect: acest material , fie ea folie, fie ce-ti zisei, nu permite balariilor sa-si faca de cap, incalzeste pamantul pentru piciorutele plantelor, si poti pune peste acesta orice strat de mulcire. Concluzie: aceastlucru il repet si il voi repeta la nesfarsit, si anume: este chiar INDICAT sa punem , cred ca nu ma hazardez, la orice cultura strat de mulci. este bine venit, mai ales ca in plus imbunatateste si structura solului. Deci mulciti-mulciti-mulciti!

S cultivm cartofi n paie! Pochincereda's Blog April 21, 2011 at 10:39 pm Raspunde [...] Deci sa vedem ce avem de facut: in primul rand sa ne asiguram de cu toamna de o cantitate suficienta de paie sau fan, frunze uscate, pastrata in spatii protejate de ploaie, zapada. Parcela pe care ne vom hotara sa punem (sau sa experimentam) cartofi este la bunul plac sau posibilitatea fiecaruia. Aici am o remarca: puteti aloca o suprafata mai mica, initial, sa zicem un sfert sau jumatate din suprafata pe care in mod obisnuit plantati. Daca rezultatul va multumeste, in anul urmator veti hotara cata suprafata va va fi utila. Suprafata se va dezburuieni lasand masa verde pe loc, ocazie cu care pamantul, o leaca, se va afana. Continuare [...]

Cenusa - folosita ca ingrasamant


Cenusa care se obtine in urma arderii lemnelor sau a paielor, a cocenilor, tulpinilor de floarea soarelui contine o insemnata cantitate din substantele care au intrat in alcatuirea corpului acesto plante. Compozitia cenusii variaza foarte mult in raport cu felul plantei ca si cu varsta acesteia precum si cu conditiile de sol pe care a crescut aceasta. De regula plantele tinere dau mai multa cenusa decat plantele batrane Cenusa este considerata ingrasmant cu potasiu, dar contine si alte elemente pentru care are un sport nutritional mult mai bun decat ingrasamintele de fabrica cu potasiu. Cenusa provenita de la floarea soarelui si risca are aproape acelasi procent de potasiu ca si ingrasamintele de fabrica cum ar fi sarea potasica. Potasiul si fosforul se gasesc in forme in care pot fi preluate cu usurinta de catre plante. Cenusa de lemne intrucat nu contine clor, este mai buna ca ingrasamant cu potasiu decat ingrasamintele de fabrica care pe langa potasiu au si clor. In afara de aceasta cenusa mai are si o insemnata cantitate de microelemente ca magneziu, fier, bor etc. Aceasta este si

cauza pentru care nucile de macadamia cresc pe sol vulcanic, bogat in cenusa vulcanica si sunt cele mai puternica mineralizare fructe din categoria nucilor si a alunelor. Nucile de macadamia au un continut in Omega3 de trei ori mai ridicat decat uleiul de peste si asta numai datorita faptului ca cresc pe soluri vulcanice. Se poate spune ca toate plantele sunt recunoscatoare la aplicarea cenusii ca ingrasamant. In gospodarie ea trebuie aplicata insa la plantele care o valorifica mai bine, adica mai intai la cele care nu suporta clorul apoi la radacinoase si apoi la culturile semicere. Actiunea cea mai mare se manifesta pe solurile nisipoase, apoi pe cele nisipolutoase, inmlastinate, turboase si solurile de lunca. Pe solurile acide, cenusa datorita continutului de calciu si a altor substante lesietice contribuie la scaderea aciditatii pamantului. Ca ingrasmant cenusa se foloseste inainte de insamantare o data cu aratura adanca, la insamantare pe randurile plantelor sau la cuib, precum si in timpul vegetatie sub forma pulvurenta sau in solutie. Dozele anuale sunt diferite in functie de felul cenusii, insusirile pamantului si metoda de introducere in sol Inainte se insamantare se folosesc in medie 600-1000kg/ha pentru radacinoase (sfecla/morcovi) si tuberculifere (cartofi) si 1000-1200 kg/ha pentru plantele textle (in canepa) uleioase (floaresoarelui) Pe solurile podzolice e recomandat ca dozele sa fie mai mari decat pe solurile acide si cand se insamanteaza plante ca ierburi , lucerna, trifoi Ca ingrasamant in timpul vegetatie : 300-500 kg/ha la cuiba sau pe randurile plantelor: 50-100kg/ha la semanat. Semintele se tavalesc prin cenusa si apoi se seamana sau se face o solutie de o parte cenusa si 5-10 parti apa si se lasa cateva ore semintele la inmuiat dupa care se lasa putin sa se zvinte si apoi se seamana. s-ar putea sa te intereseze si ingrasamintele pe baza de potasiu http://roagri.blogspot.com/2011/10/ingrasaminte-cu-potasiu.html sau compostul ingramant natural http://roagri.blogspot.com/2011/09/compostulingrasamant-organic-natural.html

V ofer 11 metode de a scpa de gndacii de Colorado!


Jun. 09 Plante no comments

Cenusa de lemn este un bun ingrasamant pentru pamantul din gradina, fiind bogata in potasiu si fosfor - doua elemente care ajuta la cresterea florilor si a fructelor. Daca aveti sobe cu lemne, adunati peste iarna cenusa si raspanditi-o in gradina.

Cenusa de lemn e renumita si ca antidot impotriva melcilor si a insectelor


Foto: arhiva Practic Idei Svetlana Popescu, Bucureti Dragi cititori, Exist, desigur, multe metode de lupt mpotriva acestor duntori ncercate de cultivatori. Pe multe dintre acestea le-am testat i eu i vi le prezint. Sigur, fiecare dintre cultivatorii de cartofi, fie ei profesioniti, fie amatori, are metoda sa proprie, mai mult sau mai puin convenional. i cum mie mi place s adun nu numai roade, dar i sfaturi, iat ce am gsit. Pe unele dintre ele le-am aplicat deja i, spre surprinderea mea, cu succes! Desigur, orice cultivator de cartofi tie c, dup ce a cules recolta mai mic sau mai mare, mai mbucurtoare sau mai ntristtoare de cartofi va trebui s-i prelucreze terenul n cauz spndu-l (Atenie! Nu mai adnc de 15 cm ca s nu deranjm microorganismele anaerobe) pentru a aduce la suprafa larvele, pupele, coconii acestui neam de gndac vrgat. De ce? Pentru c, la suprafa, aerul rece, apoi gerul le vor veni de hac. i astfel vom scpa de o mare parte din ei pentru sezonul urmtor. De cei care rmn scpm folosim una sau mai multe metode enumerate n continuare. Metoda 1 este o soluie migloas, dar eficient. Cnd lstarii sunt destul de mari ca s-i ispiteasc pe vrgai alegem o zi suficient de clduroas, pentru c atunci gngniile devin active, i trecem la verificarea culturii de cartofi dar i a celei de tomate, vinete, ardei. La primele semne c ar fi aprut dumanul trecem la culegerea manual, adunndui ntr-un borcan cu apa srat, cam 2 linguri /litru, iar oule depuse le strivim, la fel si larvele. Metoda 2. ntr-un borcan de 800-1.000 ml se culeg gndaci maturi, pe care-i aruncm ntr-un recipient de 20 litri, plin pe 3/4 cu ap, punem un capac cu o greutate pe el, i lsm aa pn ce gndacii cad la fundul vasului, asta nsemnnd cam dup o sptmn. Se obine o soluie foarte concentrat, care v scap de duntori, dar care n momentul utilizrii va trebui diluat. Proporia o vei hotr singuri n funcie de soiul cartofilor nsmnai, aa c se vor lua 1, 2 sau 3 pahare de concentrat la litrul de ap. Atenie! Dac soluia este prea concentrat, arde planta, aa c ncercai pe o singur plant i abia apoi continuai cu restul. Metoda 3. Semnai pe perimetrul lotului de cartofi tagetes crie (nu numai c arat frumos, dar v scap si de nematozi), fasole, calendula (glbenele), calomfir, tanacetum (vetrice), sfecl sau usturoi. Mirosul acestor plante va alunga mare parte din ei i va apra cultura chiar i de ali duntori. Metoda 4. Stropii cu infuzie de ardei iute preparat astfel: 10-20 buci ardei iui se opresc cu ap fiart i se las la infuzat 12-24 ore. Apoi dilum cu ap, adugm spun (40 g la 10 litri) sau spun lichid, ca s adere mai bine la suprafaa frunzei. Metoda 5. Facei o soluie din o linguri detergent lichid pentru vase la 1,5 l ap i

stropii plantele mai ales sub frunze (de jos n sus). Metoda 6. Cel mai simplu este s folosii cenu, ct mai mult cenu; ar fi bine chiar ncepnd din toamn-iarn, s pudrai locul ales cu ct mai mult cenu, nu numai ca e o hran minunat pentru aproape orice plant (mai puin pentru cele care prefer pmntul acid), dar este i un fitosanitar redutabil. Punem cenu sub fiecare tubercul plantat, apoi, de jur-mprejurul plantei. Metoda 7. Suspensie de cenu i spun se fierbe 1 kg de cenu n 10 litri ap timp de 15 minute i se las 2 zile, se strecoar i se stropete cu ea dup ce adugam 50 g spun de cas sau lichid. Concentratul se dilueaz 1:10 Metoda 8. Suspensie de spun topim spun de cas: n 2 litri de ap 200 g de spun. Toat cantitatea se folosete la 8 litri de ap (la stropit). Stropim, apoi pudrm cu cenu peste plantele umede. Dat fiind c n cenu sunt multe elemente hrnitoare potasiu, calciu, fosfor plantele ador aceast baie, mai ales varza. Gndacul de Colorado dispare n cteva zile, iar larvele mor n 3-4 zile. Metoda 9. Culegem nc din toamn de la nuc frunze, fructe (nuci), coaj de nuci, pe care le pstram pn-n var cnd vom avea nevoie de ele. Apoi, cam cu 3 sptmni nainte de a aprea gndacul facem un macerat din vreo 2 kg de materie prim, puse ntr-un butoi, acoperite cu 10 l ap i inute aa vreo 2-3 zile, obinnd astfel o soluie numai bun. Cnd avem nevoie s stropim cartofii strecurm prin dou rnduri de tifon i stropim plantaia. Se pot folosi la fel de bine doar frunze de nuc, i ele culese din toamn i pstrate n loc aerisit pn n momentul folosirii. Metoda 10. Infuzie din iarb mare (oman): 150-200 g de rdcin mrunit se opresc cu ap, se ine infuzia pre de 1 zi acoperit, apoi se dilueaz n 10 litri de ap i stropim plantele cu ea. Metoda 11.1. Cnd plantade cartof a rsrit suficient de mult (cam 10-15 cm) pudrm cu gina de pasre uscat i mcinat pe plantele umezite n prealabil. Merge i mai bine cu soluie concentrat din foi de ceap. Aceast procedur ar trebui fcut cam de 3-4 ori pe var. S avei spor!

Cenusa, un aliat pretios in gradina


Miercuri, 24 Aprilie 2013 159 vizualizari | Comenteaza Cenusa, un aliat pretios in gradina. Iata cum o folosesti! Cenusa este un ingrasamant natural pe care poate nu te-ai gandit sa il folosesti pana acum in gradina. O sursa pretioasa de potasiu, cenusa sau resturile ramase de la un foc generos de lemne te poate ajuta sa imbunatatesti calitatea solului si sa ai o recolta generoasa de legume. Iata cum poti utiliza cenusa in gradina proprie!

1. Adauga cenusa in gramada de compost Cenusa poate fi un ingredient pretios in gramada de comost din gradina, intrucat contribuie la reglarea pH-ului acestuia, in special daca ai adaugat o cantitate ridicata de ingrediente acide (precum resturile de fructe). Pentru a obtine efectul scontat, nu este nevoie sa adaugi o cantitate mare de cenusa; presara un strat fin din cand in cand pentru a-ti imbogati gramada de compost.

2. Inlocuieste varul cu cenusa Fiind alcalina, cenusa poate inlocui cu succes varul stins sau nestins, pe care il foloseai in mod normal la corectarea solului acid din gradina. Este recomandata in special cenusa obtinuta din arderea lemnului de esenta tare, intrucat vei obtine o cantitate generoasa, iar continutul de substante hranitoare va fi ridicat. Cenusa poate fi aplicata pe solurile testate in prealabil - unde exista un deficit de potasiu sau care au o aciditate prea mare pentru plantele pe care intentionezi sa le cultivi. Reia testarea la circa 3 luni de la aplicare, pentru a vedea daca ai obtinut efectul scontat.

3. Pune cenusa direct in sol Cenusa poate fi adaugata ca atare direct in sol, in momentul plantarii legumelor. Printre legumele si leguminoasele care vor fi incantate de tratamentul cu cenusa se numara cartofii, mazarea, varza, castravetii si dovleceii. Cartofii vor avea de castigat daca adaugi in cuib chiar si circa 100 gr de cenusa, in timp ce varza, de pilda, se va multumi cu o cantitate mult mai mica (10 gr). De asemenea, retine ca, presarata la nivelul solului, cenusa va tine la distanta daunatori precum melcii si limacsii, care ar putea sa se infrupte din frunzele de varza. Cenusa le va prii si tufelor de zmeur si capsunilor. In cazul lor, presara doar la suprafata solului o cantitate generoasa de cenusa (circa 100 gr per planta), iar plantele vor fi ferite de problemele cauzate de daunatori. In cele din urma, retine ca pretioasa cenusa nu este un ingrasamant "bun la toate" si ca ar trebui sa te feresti sa o folosesti in solurile deja alcaline (cu un pH de 7.5 sau mai mare) sau ca fertilizant al culturilor de plante acidofile, precum afinele sau rhododendronul.

De asemenea, este esential sa o pastrezi pe suprafete ori in recipiente bine uscate, cat mai departe de umezeala, ploi etc. care risca sa o secatuiasca de potasiu si alti nutrienti valorosi.

Fitosanitare si ingrasaminte ecologice

Maceratul din urzica Maceratul din urzica are un continut ridicat de azot si acesta actioneaza ca un ingrasamant bun, care vigoreaza plantele, dintre legume sunt: dovlecei, castraveti, varza. Nu este indicat pentru mazare si fasole din cauza pericolului de surplus de azot. Acest extras are un efect foarte bun si impotriva paduchilor. Cantitati: se pune o mana buna de urzici intr-o galeata cu apa cam 1kg la 10l de apa, se acopera si se lasa sa fermenteze cateva zile, se amesteca din cand in cand, cand e gata maceratul o sa stiti sigur, miroase. Solutia se dilueaza in raport 1/10l apa.Este indicata apa de ploaie sau de izvor. Ingrasamant natural (levviking) 1 galeata goala, de plastic, neaparat. o umple cu gainat de gaina pna la jumatate. umple cu apa si se amesteca, se lasa la dospit vreo 2-3 zile GATA ! Mod de ntrebuintare: 1% sau mai pe vorba noastra, 100ml la 10L apa, cu care se uda planta. Se foloseste pe timp de vara de maxim 2 ori pe saptamna. Atentie la plantele sensibile la suprancarcare.Este naturala 100%. Cojile de oua Ingrasamant Cojile de oua sunt un bun ingrasamant natural pentru plante ca tomate si vinete, dar si pentru ardeii grasi. Se piseaza cojile de oua si adauga praful obtinut in locurile in care urmeaza sa fie plantate aceste legume.

Solutie impotriva melcilor Cojile de oua pot fi folosite pentru a scapa de melci. Pentru acest lucru este suficienta zdrobirea cojilor si puse in preajma plantelor pe care necesita protectie. In compost Aportul de calciu este binevenit in orice situatie, o multime de plante beneficiind de pe urma efectelor sale nutritive. De aceea, poti adauga coji de oua bine maruntite (ideal, sub forma de pudra) in compost si poti hrani, apoi, plante ca varza, morcovii, conopida, telina, ciresii, merii, piersicii, perii, pepenii, strugurii, salata, cartofii, etc.

Compostul Este un ingrasamant rezultat in urma descompunerii de resturi organice ce provin din gradina si din gospodarie. Materiile care se pot folosi sunt urmatoarele: paie, resturi de coceni, coaja de copac, iarba, frunze, rumegus de lemn, resturi de legume si fructe, buruieni, gunoi de grajd, flori ofilite la care se adauga si cenusa si coji de oua. Nu se vor folosi uleiurile vegetale, cenusa din carbuni, seminte de buruieni, resturi animaliere (carne, lapte, grasimi), frunzele de nuc, coji de portocale sau lamai. Se va alege un loc umbrit unde se vor strange resturile direct pe pamant si se va uda din cand. Se va avea grija ca materialul sa fie amestecat la intervale regulate de timp (2-3 luni) pentru ca descompunerea sa aibe loc uniform. De acest lucru au grija multe microorganisme si ramele. Se poate folosi dupa 2 ani atunci cand devine valoros pentru gradina Cenusa Se va folosi doar cenusa rezultata in urma arderii lemnelor, paielor, vrejurilor si a ierbii uscate, tulpinilor de floarea soarelui. Intrucat contine potasiu, cenusa se foloseste indeosebi la cultura de ardei, castraveti, cartofi, rosii, varza si vinete. Se poate imprastia odata cu aratura adanca sau la plantare pe randuri sau in cuiburi. (Se va folosi o lingurita / cuib) Gainatul de pasari-

Se poate folosi praf cca 200g pentru 1mp ,se utilizeaza toamna dupa ce a fost sapat terenul. Mai poate fi folosit si sub forma de solutie preparata astfel :1 parte gainat (uscat) la 10-15 parti apa se lasa la fermentat 15 zile prezentat mai sus . Se foloseste inainte de udare cu aproximativ 1-2 litri la 1mp. Gunoiul de grajd Tipuri uzuale: gunoi de cal, oi sau vaci Cel mai indicat este sa se foloseasca toamna odata cu sapatul pamantului iar norma este de 2-3 kg / mp. Se imprastie uniform gunoiul pentru o mai buna asimilare. Primavara devreme se poate folosi daca este bine descompus (putrezit). Intrucat gunoiul de animale contine azot si potasiu este recomandat in culturile de ardei, cartofi, castraveti, dovlecei, rosii,varza si vinete. Mranita Este un ingrasamant natural ce rezulta din descompunerea completa a gunoiului de grajd ce are loc dupa minim 2 ani. Este foarte bogat in substante nutritive si pentru a se evita pierderea lor se acopera. Se foloseste in rasadnite in combinatie cu pamantul de telina si nisip. Mai este utila si in momentul insamantarii sau plantarii la cuib. ngrmnt natural pentru grdin de legume i pomi fructiferi . Coaja de banana Ea contine potasiu. Stim ca pe flacoanele cu ingrasamant de cumparat scrie NPK si microelemente. Ei, bine, N=azot, P= fosfor si K= potasiu, iar microelementele sunt magneziu, crom, etc. Deci, plantele au nevoie de aceste substante ca sa creasca si sa se dezvolte. Azotul da verdele plantei, fosforul da rodul plantei si potasiu da imunitatea plantei (in mare). Asa ca de aceea avem nevoie ca ingrasamant natural coaja de banana sau alte materiale naturale care contin potasiu. Se stie ca rosiile sunt un mare rezervor de potasiu necesar inimii noastre, deci, mai ales larosii e bine sa adaugam cojile de banane tocate marunt si adaugate in gropile in care pregatim sa le plantam.

Desigur ca vara, fiind fructele autohtone, nu prea cumparam banane, cel putin eu, asa ca, fiindca acum, iarna, folosim, eu fac asa: toc cojile bananelor marunt si le introduc in punga in congelator (oricum de acum am inceput sa golesc congelatorul si se face loc. Astfel, cand am adunat doua sau trei banane le toc si le introduc in punga deja existenta in congelator pana se umple. Deja ma gandesc cat de mult ingrasamant imi procur , astfel, pana la inceput de luna mai cand voi avea nevoie de el.

Tutorial Cultivarea Cartofului


16 martie 2012

8 Votes

Cultivarea Cartofului

Tuberculi de cartofi sunt foarte usor de plantat, indiferent de regiunea n care locuii.

Ateptai pn la mijlocul lunii martie, n zona de sud i nceputul lunii aprilie n celelante zone nainte de a ncepe plantarea. Pregatirea terenului Pentru a avea o recolta buna de cartofi, nu trebuie sa plantati tone de cartofi pe un spatiu foarte mare,la un sac de samanta cartofi plantati,trebuie sa scoateti in medie 5-6 saci de cartofi cultivati. Pentru a aveaun asemenea randament al recoltei ,trebuie sa va asigurati ca au un pamant foarte bine hranit.

Ce puteti face?
Ingrasati terenul inca din toamna cu ingrasamant natural de grajd sau de pasare este foarte bun. -faceti apoi aratura tot din toamna de aproximativ 30 cm adancime -primavara ,presarati nisip,cenusa de lemne,gunoi vechi de grajd de aproximativ 2-3 ani, si sapati din nou terenul cu ajutorul unei moto-sape,sau pur si simplu cu o cazma. Terenul astfel pregatit este numai bun pentru plantarea noilor tuberculi.

Plantarea
Tuberculi de cartofi se planteaza foarte usor,aveti grija doar sa ii puneti cu rodul in sus.

Distanta de plantare este de aproximativ 30 la 40cm ntre fiecare tubercul , iar ingroparea se face la adancimea de 10-15 cm.

Intretinerea Culturi de Cartofi

udarea:
-se face doar seara pe rigole sau prin aspersie

Cand planta ajunge la 20 cm de sol se face musuroirea plantei,asta ajuta foarte mult la mentinerea tijei in sol,protectia tijei de vant,dar mai ales ajuta viitoarele tije sa creasca mai bine la contactul cu pamantul.

Combaterea celui mai aprig dujman al cartofului,GANDACUL de COLORADO

Cea mai ieftin si la indemana soluie pentru combaterea Gandacului de Colorado sunt crizantemele
Crizantemele produce piretrin, un puternic insecticid care se folosete inclusiv pentru obinerea de creme mpotriva tantarilor. Asadar daca vreti sa va scutiti de chinul de a aduna zi de zi acesti monsturosi gandaci care ataca cultura de cartofi,plantati printr-e randuri crizanteme. Nu numai ca veti scapa de chinul de a aduna gadaci ,dar veti avea si o priveliste minunata in gradina. Va doresc o recolta foarte bogata.

Pe curand. Maria n week-end am montat solarul Legume mai puin (sau deloc) cultivate: Usturoiul slbatic.

Combaterea melcilor din grdinile organice


Posted on martie 16, 2013 by nelucraciun Melcii cu cochilie i limacii se numr printre cei mai comuni duntori din grdinile noastre. Pentru cei care practic grdinritul intensiv, utiliznd chimicale de sintez, exist o serie de produse special concepute pentru combaterea acestrora. Pentru cei care practic grdinritul organic, redm, n continuare, mai multe metode de prevenie i combatere. Mai nti trebuie s tim c n grdina organic melcii pot fi mult mai prezeni dect ntro grdin obinuit. n primul rnd datorit absenei produselor toxice dar i pentru c umezeala de sub stratul de mulci i din grmezile de compost i atrage. Pe ct posibil, grmezile de compost se vor amplasa mcar la 5 -10 m distan de grdin.

Distrugerile provocate de melci pot fi foarte nsemnate. A aminti aici doar un caz din experiena proprie. n urm cu mai muli ani, cnd cochetam cu pasiunea realizrii de mobilier i obiecte pentru decoraiuni din lemn slbatic, am ncercat cultivarea imortelelor (Helichrysum bracteatum) . Strat dup strat, utiliznd semine provenind de la diveri furnizori, totui plantele refuzau s rsar. Pn cnd, la un capt de rnd, am observat un ir lung de vreo doi metri de codie. Codie goale, fr frunzulie. M-am lmurit repede. Eclozaser oule melcilor i puii lor cutau hran pe msur. Puteam eu, mult i bine, s acuz calitatea seminelor, puteam s reiau de nenumrate ori semnatul, cauza era alta. Odat depistai vinovaii, mi-a fost uor s gsesc o soluie. Am trecut la obinerea de rsaduri n jardiniere, sub geam. La sdire plantele erau mricele, bebelaii melcilor aveau suficient papa la ndemn, ca s mai i rmn. Mai ales c ncepusem i o campanie de adunare a lor, de pe plante, n fiecare diminea. Erau, poate, mii. Acum, pn nu apuc s se nmuleasc, este momentul s-i rrim pe flmnzii melci. Eu merg, noaptea, cu lanterna, dup ploaie, ori chiar pe ploaie, sau cnd pmntul e doar umed, printre straturi, i-i adun. Acolo unde am poteci amenajate, pavate cu crmizi, cu pietre de ru ori, pur i simplu, cu bucele de crengi tocate. Dar s enumr principalele metode i s v povestesc cte ceva despre acestea, ce am aflat i eu de la alii. Bariere formate din materiale zgrunuroase, plasate n jurul plantelor care plac melcilor, sau n jurul straturilor, vor mpiedica trecerea acestora. Pot fi folosite coji pisate de ou , coji sfrmate de nuci sau de alune, nisip grosier, rumegu, tre de ovz, pleav de gru, paie tocate (ic), scoar de copac mrunit, pmnt de diatomee, pr de animale, ace de conifere, za de cafea. Sunt preri conform crora cofeina rmas n za alung melcii. Nu sunt chiar convins. Mulciul din resturi vegetale uscate, precum urzici, frunze de ttneas, frunze de roii, frunze a diferite soiuri de ferigi , frunze de stejar, poate fi, de asemenea, util. Cenua de lemn, funinginea, varul hidratat, utilizate ca bariere, pot fi utilizate mai ales n perioadele de timp fr ploaie. Dup prima ploaie mai sntoas vor fi mprtiate i integrate n sol. Un mulci fcut din tulpini i frunze de plante puternic mirositoare, cum ar fi pelinul, menta, vetricea, roinia, crengue de rozmarin, va ajuta la alungarea melcilor. Pirul trtor (Agropyron repens, familia Gramineae), afecteaz sistemul nervos al melcilor care se hrnesc cu acesta. Se poate toca i utiliza ca mulci. Din pcate pirul trtor este foarte invaziv, o singur bucic de rizom putnd duce la proliferarea acestei plante periculoase i foarte greu de strpit. Eu personal nu a recomanda nimnui utilizarea acestei plante n grdin. Pentru cei care au grdina n apropiere de mare le pot fi de ajutor algele bine splate cu ap dulce. Benzi din cupru, late de cca. 5 cm, puse n calea melcilor, dar i srme din cupru, ncolcite n jurul plantelor ameninate, par a fi eficiente. De asemenea, fii din folie neagr din polietilen (decupate din banalii saci de gunoi), fixate la sol cu rui, pot constitui o piedic n calea melcilor. Exist, de asemenea, garduri speciale, utilizate n fermele pentru creterea melcilor.

Prdtorii: Sunt foarte utile msurile simple de atragere a prdtorilor naturali ai melcilor, precum aricii, gndacii rpitori, larvele de licurici, erpii de cas, broatele, psrile etc. Broatele i broatele rioase, salamandrele, reptilele precum erpii de cas, oprlele, broatele estoase pot fi ncurajate prin prezena unor adposturi rcoroase i umede cel mai uor de obinut prin mprtierea, n grdin, a unor pietroaie sau resturi de betoane. Dei acestea atrag i/mai ales, melcii. Broatele, chiar i cele rioase, se nmulesc doar n mediu acvatic, de aceea este util amenajarea, n grdin, a unui mic iaz, populat cu cteva plante acvatice. Chiar i un rest de butoia din plastic, ngropat n pmnt, poate juca rolul iazului. Trebuie doar s avem grij s nlocuim periodic apa evaporat. Psrile, de exemplu ginile, sunt vntori deosebit de harnici. Din pcate, pe lng melci, acestora le plac i plantele i, mai ales, rmele. Sunt utile pentru curarea grdinii, imediat dup recoltare. Mierlele, ciorile, bufniele, pescruii, graurii, precum i sturzii sunt atrai de aceste concentrate de protein care sunt melcii. Raele alergtoare indiene sunt prdtori deosebit de eficieni care pot cura rapid grdina de melci. Am auzit c prin Austria pot fi chiar nchiriate n acest scop. Carabus auratus se hraneste cu limaci i melci cu cochilie, dar i cu insecte i larve de insecte precum viermele merilor i perilor (Cydia pomonella L.), gndacul de colorado (Leptinotarsa decemlineata), gndacul dungat al castraveilor (Acalymma vittatum) i, din pcate, cu rme. Carabus auratus n greutate de 0,640 g/individ consum 0,875 g prad. Exist studii care sugereaz c aceti gndaci realizeaz i un control biologic al buruienilor. Pentru atragerea crbuilor aurii este bine s se pstreze zone nierbate necosite. Plantele aparinnd genului Phacelia, originare din America, i atrag. Facelia este una dintre cele mai bune plante melifere, care este i ngrmnt verde fixator de azot, plant furajer, avnd, de asemenea, aciune antipoluant i antinematod. Facelia este rezistent la boli si la secet, este un erbicid natural (sufoc buruienile), se autonsmneaz. Nematozii Phasmarhabditas hermaphrodita sunt deosebit de eficieni n lupta mpotriva melcilor. Sunt crescui intensiv n Marea Britanie i comercializai sub denumirea Nemaslug. Dac sunt eliberai n grdin, se vor infiltra n sol, odat cu apa de ploaie i vor ataca i ucide melcii care, n proporie de 90 %, se ascund n pmnt. Fia produsului afirm c, utilizat oricnd, ntre lunile aprilie i octombrie, cnd temperaturile sunt mai ridicate, scap grdina de melcii ntr-o perioad de pn la ase sptmni. Solul trebuie s fie meninut umed pentru ca nematozii s poat supravieui. Sunt livrai ntr-o pung sigilat i pot fi pstrai n frigider pn la dou sptmni. Exist chiar i ali melci care sunt dumani naturali ai melcilor comuni. Rumina decollata este un melc lunguie, cu lungime pn la 40 mm, care populeaz regiunile din jurul Mediteranei i care se hrnete, ntre altele, cu ali melci i cu oule acestora. Din pcate consum, n egal msur, vegetale i rme. Nu tiu dac poate fi aclimatizat n regiunile noastre. Masuri culturale: Spatul pmntului cu hrleul, dei nu este recomandat n grdinritul organic, poate contribui la reducerea populaiilor de melci. Dac solul este afnat, chiar nainte de apariia gerului, pe o adncime de 20 cm, melcii adpostii pentru perioada de hibernare vor fi scoi la suprafa i vor nghea. Primvara limacii i melcii cu cochilie

i ascund oule n gropi spate n pmnt. Spnd solul dup depunerea oulor, acestea vor fi scoase la suprafa i se vor usca Ceaiuri pentru stropit: Plantele pot fi stropite la plantare cu fiertur de lavand, begonii sau coacze. Ceaiul de pelin respinge, de asemenea, melcii. Este, mai ales, util pentru a fi pulverizat pe sol, toamna, cnd melcii i sap adposturile pentru iernare. O infuzie de rdcin de hrean tocat, frunze mrunite de mucat i boia de ardei iute Cayenne (Capsicum annuum L. var. cayenne), peste care se toarn 3 litri de ap fiart i se las s se rceasc cel puin o or, pulverizat pe plante, respinge melcii. Sulfatul de fier i ucide prin contact. Se amestec 2 lingurie de sulfat de fier cu 2 litri de ap i se pulverizez pe plante. Cenua de lemn i funinginea ucid melcii rapid n special pe vreme uscat. Un efect similar l are i varul hidratat. Din pir trtor se poate face i un ceai, prin macerarea n ap cald timp de 24 de ore. Se pulverizeaz pe pmnt, nu pe plante. Culturi capcan i momeli vegetale: Fasolea, hreanul, ttneasa, glbenelele, salata verde, varza alb, criele, patlagina i crciumresele pot fi utilizate ca i culturi de sacrificiu pentru protejarea altor plante. Hreanul i ttneasa sunt plante puternic invazive, ns se pot utiliza numai frunzele lor tiate, ca momeli. Frunzele de ttneas conin mai multe proteine dect frunzele oricrei alte legume, ceea ce explic atracia lor. Se fac grmezi din frunze, care se inspecteaz periodic i se adun melcii prezeni la osp. Frunzele acestor plante se pot mprtia, ca o barier, n jurul straturilor cu culturi vulnerabile. Se mai pot ncerca napii i cartofii tiai felii. Alte capcane: Mncarea pentru cini, nmuiat cu ap, se aeaz grmjoare n grdin. Se spune c atrage melcii, precum strvul atrage mutele. Ghivece de flori din lut ars, rsturnate, sprijinite pe o pietricic, astfel nct s rmn destul loc pentru intrarea limacilor. Ghivecele se plaseaz n locuri umbroase i linitite din grdin. Buci de lemn putrezit, mbibate cu ap, mprtiate prin grdin, sunt bune adposturi pentru melci. Resturi de covor umed mprtiate prin grdin vor atrage melcii ca un magnet! Jumati de citrice, golite de miez i aezate pe sol, cu partea secionat n jos atrag, de asemenea, melcii. Nite vase de plastic speciale, cu acoperi, n care se toarn bere, pot fi cumprate din magazine specializate i se spune c atrag melcii. Toate aceste capcane se inspecteaz periodic, adunnd melcii gsii. Cultiv plante evitate de melci : Melcii ocolesc plantele de usturoi, arpagic, cicoare, andiv, varz roie, ghimbir, ment, salvie, chimen, asmaui, condurai, floarea-soarelui i altele. Intercalate ntre plantele vulnerabile, in melcii la distan. Alte msuri: Felii de castravete puse intr-o farfurie de tabla din aluminiu emana un miros neplacut pentru melcii care vor prsi zona din apropiere.
CULTURA ECOLOGIC A TOMATELOR

Sursa: http://hobbygradina.ro/2011/06/17
Cuprins: 1. Insamantarea, regimul de caldura si umiditate 2. Regimul de hrana

3. 4. 5. 6.

Ingrijirea si formarea plantelor Bolile tomatelor Concluzii Muuroirea tomatelor

nsmnarea
nsmnarea se face cu 55 65 de zile (+ 5-7 zile perioada de germinare) nainte de plantarea la locul definitiv. Prima regul pentru a avea rsaduri sntoase este aceea c seminele le vom trata i apoi fortifica ncepnd de la pregtirea germinrii. A doua regula este c pmntul folosit pentru rsaduri este bine s fi din cel n care va locui i dezvolta ulterior planta i anume s fie luat din locul plantrii definitive (fie ea brazd sau solar/sera).

Regimul de lumina
Fr lumin nu exist fotosintez. Fr fotosintez nu exist planta. Scurt i la obiect. De felul ei, roia este o mare iubitoare de lumin. La umbr va crete o nalt i va face, sau nu, nite bobie de fructe. Aa c vom reine: cu ct are mai mult lumin peste zi, cu att vom fi mai fericii cnd vom culege roadele.

Regimul de caldura
Mergnd pe firul logicii simple, dac roiei ii place att de mult lumina, desigur va fi o plant fericit avnd cldura asigurat. Dar aici ne lovim de nite mici condiii: intervalul de temperatur n care crete i se dezvolt tomata este intre 11 i 30 de grade cu plus. Temperatura ideal pentru dezvoltarea ei este de 22 27 grade. De ce? Sub 10 grade planta i nceteaz dezvoltarea, devine sensibil i deci uor atacat de boli si duntori. Peste 29 de grade, din nou, i nceteaz creterea; polenizarea nu mai are loc, deoarece polenul devine steril. i acum apare una dintre regulile de aur in creterea tomatelor (i nu numai): niciodat nu plantam intr-un substrat rece. Pn ce temperatura solului nu a ajuns la + 9-10 grade nu ncepem plantarea. Cum vom ti dac este temperatura dorita? Simplu. Folosim un termometru de exterior, (ca cele pe care muli dintre noi le agm pe exteriorul ferestrelor) pe care-l nfigem n pmnt cam la 10 cm adncime, lsndu-l aproximativ 10 minute. Dac valoarea este sub 8 grade, ateptm zile mai calde sau recurgem la brazdele nclzite. Dar ce s facem, dac , ntre timp, rsadurile noastre au crescut deja peste msur i nu se mai opresc, iar noi trebuie s le plantm ca s nu le pierdem? Atunci recurgem la brazdele nclzite . Cum procedm? Simplu: 1. scoatem stratul fertil de deasupra viitoarei brazde. 2. in brazda adncit , cam la 20-25 cm, punem blegar macerat, resturi vegetale menajere, iarba cosit sau buruieni, din cele care deja au rsrit, cenu. 3. acoperim cu pmntul dislocat, fertil, 4. acoperim cu o folie inchisa la culoare. Soarele de peste zi va incalzi solul de deasupra, iar bogatia de dedesupt, prin descompunere, va produce, la randul ei, caldura (binecunoscutul biogaz). Gata. Asta e tot.

Regimul de umiditate
nc o regula de luat in consideraie: Tulpinii roiei ii place cldura soarelui dar rdcinilor le place rcoarea umezelii. Iat de ce substratul l vom pstra continuu umed, dar NU ud, pentru c apa NU ARE VOIE sa fie in exces. In faza de rsad, nevoie ei de apa este medie. Apoi, la mutarea ei la locul definitiv, pentru ca deja necesarul de umiditate creste, vom avea grija s-o plantam in mocirl, adic n lcaul in care va sta turnam atta ap, nct, practic, se formeaz o mic bltoac. De ce? Pentru ca aa asiguram pe termen lung necesarul de apa, deoarece, dup transplantare, este bine sa nu deranjam planta 5-7 zile nici cu hrana si nici cu apa. Apoi, udarea se va face la un interval de 9-12 zile, dar din abundenta. De ce? Prea multa umiditate duce la doua situaii neplcute si nedorite: favorizeaz apariia bolilor micotice (ciupercilor, mai ales a manei) si la o dezvoltare peste msura a masei verzi in detrimentul mugurilor florali, adic a rodirii. Ca totui sa prevenim uscarea substratului i formarea crustei, care nu va permite o aerare normala a rdcinilor, vom recurge la vechiul nostru prieten stratul de mulci. Cu ocazia asta vom renuna si la prit, pentru ca buruienilor le va fi greu sa treac de bariera pturicii hrnitoare. Afnatul? Udatul? Nici o problema! Se va ocupa, de asemenea, acelai strat de mulci. Iat cum, toate aceste operaii, care cer efort si timp, vor fi reduse la minimum. Pentru cei ce au solar sau sera, le aduc aminte sa nu uite sa aeriseasc negreit, deoarece, lucru tiut, o buna ventilaie nu va permite nici formarea unei umiditatea in exces (maximumul este de 70%, dup aceasta valoare polenul devine lipicios, si, deci, polenizarea este compromisa), respectiv se mpiedica formarea condensului pe pereii spaiului nchis, iar bolile micotice nu ne vor mai face probleme.

Un fapt important de reinut pentru udarea plantelo

r. Udarea

se face folosind dor apa cldu, niciodat rece. Se uda, de regula, seara sau dimineaa foarte devreme. Totui, seara ar fi cel mai bine, ca peste noapte, apa s aib suficient timp sa ajung pana la ultimul firicel al rdcinii. In plus, udnd seara, scpam de neplcerea formarii crustei de la suprafa in urma evaporrii rapide a apei sub aciunea soarelui de peste zi i astfel aerul va ajunge la planta cu uurina, si, deci, planta va respira cu uurin. Udarea se va face direct la rdcin sau pe brazde, printre rnduri, lsnd apa sa curg n uvoi subire, fr presiune, pana la saturarea substratului. Amintesc, nc o data, apa nu are voia sa blteasc! Frunziul trebuie ferit de udare pentru a nu favoriza nmulirea ciupercilor!. Cu toate acestea, exist si excepii, cnd este chiar indicata udarea roiilor din cap pana-n picioare: pe canicula, atunci cnd temperaturile depesc pragul de 30 de grade zile de-a rndul. Astfel, vom ajuta plantele sa se rcoreasc, fcndu-le cate un du bine-venit din vrfuri pana la rdcini. Firete, vom avea grija ca apa sa nu fie rece ci clie. Vorbind de grija, trebuie avut in vedere sa nu permitem uscarea excesiva a substratului, mai ales dup ce fructele s-au mrit. De ce? Deoarece, daca ne apucam sa udam dup o lunga perioada de lipsa a apei riscam crparea fructelor. Ca acest lucru sa fie evitat vom recurge, din nou, la prietenul nostru stratul de mulci, care nu va permite evaporarea masiva a apei din substrat si, astfel, nu ajungem in situaia uscrii lui excesive. O cantitate insuficienta de apa poate duce: la avortarea florilor sau a fructelor de abia legate, formarea unor fructe mici si diforme, la rsucirea frunzelor si, intr-un apoteotic final, la mbolnvirea plantei in ntregime.

Graficul de udare a tomatelor:


1. in perioada de rasad se uda rar si bine: o data la 5-7 zile; 2. dupa transplantarea la locul definitiv, cam o saptamana, lasam plantele in pace (n-ati uitat ca le-am plantat in mocirla), dupa care, regimul de udare va fi cam acelasi ca la rasaduri: o data la 5-7 zile, din belsug, cam de galeata de planta si, fireste, cu mulcirea ulterioara a plantei;

3. in perioada de legare rod (inmugurire, inflorire, fructificare), udarea se rareste la : o data la 9-12 zile; 4. in perioada de coacere a fructelor, udarea va fi si mai rara: cam la 2 saptamani-20 de zile. Dupa unii specialisti, udarea ar trebui incetata o data cu datul in parg al fructelor. Desigur, se pune ntrebarea ce se va ntmpla cu roiile dac este foarte cald ntrziem sa le udam. Mulcirea este solutia, pentru c stratul de mulci joaca triplu rol: menine umezeala in limite normale, mpiedic supranclzirea substratului i, prin descompunerea sa lent, hrnete planta. Unul dintre cele mai potrivite tipuri de mulci ar fi acele de conifere. Daca folosim iarba, aa cum procedm de obicei, vom avea grija s-o lsam sa se pleasc (vestejeasc) un pic nainte de a o presra pe lng tomata. Asta, deoarece, domnul acarian (pianjen) rou, amator de iarba cruda, se va instala comod pe frunzele gustoase ale roiei noastre, nfruptatu-se cu mare plcere din seva lor. Dar daca iarba va fi veted, ne va lsa plantele in pace.

Cnd hranim, cu ce, c

um?

n cazul hrnirii trebuie tiut c, n general, plantele au nevoie de treimea de aur: azot fosfor potasiu. Pe lng aceste elemente, mai sunt, firete si celelalte, la fel de importante: magneziu, calciu, fier, bor, cupru, zinc, mangan. De ce? Pentru o dezvoltare armonioas a plantelor i pentru bucuria de a avea rod bogat. Lipsa sau excesul unora dintre elemente duce la un dezechilibru, care se rsfrnge nedorit asupra recoltei ulterioare. S v explic, ntr-un mod mai puin tiinific, ce este cu aceste elemente: Azotul este elementul vieii: n lipsa lui planta nu mai crete. Cnd este deficitar, observm c frunzele rmn mici, de un verde-glbui, iar nervurile capt o nuan violacee, cele superioare se afl n de 90; florile sunt mici, cresc greu i, de cele mai multe ori avorteaz; la fel i rodul. Fructele sunt mici, puine i fr gust. Dac este n exces, planta se ngra, devine obez, producnd mult verdea, iar rod mic i anemic sau deloc. Devin sensibile la infecii. De aceea, dac ne bate gndul s punem blegar proaspt sau compost de

blegar, mai bine o facem mai trziu, eu a spune deloc. Pentru a suplini azotul, facem bine i ne fabricm niscaiva purin (macerat) din urzici, c-s pe lng toate gardurile.

Fosforul Elementul rodului i energiei. Tot el se ocup i de rdcini ca s creasc puternice, ca la rndul lor, s ajute planta s fie viguroas i imun la boli i duntori i este necesar mai ales plantelor tinere. Cu toate ca roia folosete puin fosfor, ea reacioneaz foarte bine la acest element. Fosforul o ajut s lege rod sntos, fructele s se coac mai repede i s fie sntoase i rezistente la atacul bolilor sau al duntorilor, la diferenele de temperatur. Practic, i confer imunitate. n lipsa lui, planta rmne pitic, tulpinile sunt firave, capt o culoare ntunecat, de un verde-albstrui, iar frunzele inferioare au nuane zmeurii, violaceu-purpurii n partea de jos. Frunzele se rsucesc spre interior. Florile se dezvolt greu. Fructele leag prost, coacerea este mult ntrziat, de multe ori nu apuc s se coac. i de ast dat din impas ne va scoate buna vecinic doamna urzic, n cmrile creia se gsete acest aliment. Pentru c una dintre cauzele deficitului de fosfor este temperatura sub 12 grade, cnd nu mai poate avea loc absorbia acestui element de ctre plant, vom folosi ca remediu ridicarea temperaturii solului prin udarea cu ap cald. n exces, fosforul este duntor solului pentru c mpiedic asimilarea altor elemente hrnitoare.

Potasiul Elementul snt

ii. i el se ocup de imunitatea

plantei. Este preferatul tomatelor. Un fel de delicates. n principiu, niciodat nu e n exces. Este bine-venit n orice situaie. Ajut planta s fie rezistent la boli, la temperaturi joase i diferene mari de temperaturi i nu n ultimul rnd, mbuntete calitatea fructelor. In cantitate insuficient, se reduce suprafaa de fotosintez, ceea ce duce la scderea considerabil a recoltei. Frunzele tinere se ncreesc, iar cele btrne devin arse pe margini, se usuc i cad, iar altele ncep s

se zdrenuiasc. Fructele se coc neuniform, n-au gust i arom. Unele ncep s putrezeasc, mijlocul se albete i , cu timpul, se lemnific radial.

Coaja de banan are un nsemnat coninut de potasiu. Strngem cojile, le mrunim i le punem n lcaul n care plantm firul de roie, sau, din vreme n vreme, ngropm pe lng planta matur, spnd n jurul ei un mic an, buntate de comoara potasic. Nu uitam, firete, cenua. Ce mai aliment plin de sntate pentru roia noastr! Apoi, mai este magneziul, elementul care confer plantei culoarea verde i, care ajut rdcinile s fac provizii de carbohidrai i aminoacizi pentru plant. n lipsa acestui element apare cloroza, adic frunzele ncep s se nglbeneasc n jurul nervurilor, ca mai apoi s ncepe s se usuce. Acest lucru se poate ntmpla mai ales n perioada de coacere a fructelor, cnd crete nevoia de magneziu. Tot cenua i coaja de banan ne vor scpa i din aceast ncurctur. Nu pierdem din vedere nici calciul, ajutor al fosforului n munca sa de imunizare a plantei prin dezvoltarea armonioas a rdcinilor. Lipsa sau concentraia mic de calciu duce la scderea recoltei, la mbolnvirea fructelor putregaiul vrfului fructului. Frunzele tinere devin clorotice (glbejite), cele btrne devin de un verde nchis, nefiresc. Un rol nu mai puin important n dezvoltarea plantei l joac i borul. Este foarte util, mai ales n dezvoltarea, coacerea i savoarea fructelor. n lipsa lui frunzele devin vulnerabile, punctul lor de cretere se nnegrete, ncep s se rsuceasc spre interior. Florile, de regul, pic (avorteaz). Fructele ncep s se pteze (ncepe deteriorarea esutului). Pentru c, n pmnt, borul este n cantitate insuficient, vom avea grij s ne aprovizionm de la farmacii, i, ncepnd cu perioada de formare a mugurilor florali, sptmnal vom pulveriza pe ciorchinai i pe frunze soluie 1% de acid boric, adic 10 grame la 10 litri de ap. Nu exagerm cu borul, pentru c, n cantitate mare devine toxic i, n loc s ne ajute, mai ru va face. i totui nu le-am trecut pe toate, nu pentru c ar fi mai puin importante; tomata sufer i n lipsa sau excesul de: sulf, mangan, fier, cupru, molibden, clor,zinc la fel ca i n cazul celorlalte elemente. Dar, dac avem grij s hrnim cum trebuie cultura noastr, nu avem de ce s ne facem temeri inutile. n partea cu ce hrnim voi reveni cu amnunte interesante.

Cnd h

rnim

n primul rnd, un lucru foarte important de tiut i de bgat la cap, este acela c niciodat nu hrnim plantele pe timp rece (8 10 grade) sau dac temperatura trece de +28 de grade. De ce? Deoarece cnd este prea rece, creterea este ncetinit, iar hrana ajunge greu, prea lent, la plant, mai ales fosforul, att de necesar. Dac este prea cald, i la ndemn avem doar ngrmnt chimic (iat de ce fug de el ca de cium!), riscm ca hrana s devin otrav, pentru c reacia elementelor chimice la cldur mare este una toxic. Bun. Ne-am fcut o idee ce nu trebuie fcut. Acum s trecem n revist un , s zicem, grafic de hrnire, foarte util, cel puin pentru mine. Prima hrnire la 20 de zile (3 sptmni) dup plantarea rsadului la locul definitiv. Se administreaz 1 litru de soluie hrnitoare/plant. A doua hrnire la 8 -10 zile de la prima, sau dup ce s-a format cel de-al doilea ciorchina floral. 1 litru de soluie hrnitoare / plant. A treia hrnire la 10 zile de la a doua sau cnd s-a format cel de-al treilea ciorchina floral. De ast dat 5 litri soluie hrnitoare / 1m2. Si: A patra hrnire la 12 14 zile de la a treia. Cate 10 litri (o gleat) de soluie hrnitoare / 1 m2. Repet: nu hrnim dup ce am: copilit, crnit, rupt frunze, cu alte cuvinte, dup ce am stresat destul planta. Dup ce, un pic mai nainte, am amintit n cteva cuvinte puinul de care avem nevoie, s ne facem o idee n ceea ce privete hrana, s trecem la urmtoarea ntrebare:

Cu ce hrn

im

Fiecare dintre noi va recurge la acea modalitate de hran, pe care o va considera potrivit i mai simplu de achiziionat: ngrmnt chimic sintetizat pe care eu nu sftuiesc s l folosim sau, n cel mai fericit caz, dac vorbim de sintetizate, ngrminte de generaie nou bio sub form de granule sau lichide. Aceasta ar fi o variant lene. Altminteri, recurgem la, aa numita, ngrare organic, preferata mea, i anume: gina de psri, blegar (gunoi de grajd macerat) de cal, vac, capre, oi, iepuri, composturi, adic macerate, din buruieni, plante medicinale i aromat-condimentare, drojdie de bere, cenu, fin de oase, compost, mrani. Eu, din puina mea experien, dar bazat (i verificat) pe a celor cu state mai vechi n meserie, folosesc materia prim din zona imediat, adic, ce-mi ofer peticuul meu de pmnt sau ce mai mprumut de pe rzoarele vecinilor amabili i darnici: buruieni, plante condimentar aromatice i medicinale, la care adaug nelipsita cenu. Mai folosesc: drojdie de bere, pine veche, uscat, compost, apa n care au fiert vegetalele, cartofii n coaj, apa n care am splat cerealele: orezul, meiul, hrica, arpacaul, apa (nesrat) de la fiertul pastelor, etc. Nu este aa c sunt suficiente? Pomeneam de cenu. Este de departe cel mai complex ngrmnt organic. Singurul element important care-i lipsete este azotul. n rest, le are pe toate n concentraiile trebuincioase. Este preferata mea i n calitate de ngrmnt, dar i n calitate de body guard mpotriva bolilor i duntorilor. Totui e bine de reinut un lucru foarte important: cenua nu se folosete niciodat n combinaie cu ngrminte minerale azotoase, superfosfat i nici mcar cu blegar sau gina, deoarece se vor neutraliza reciproc i nu mai avem niciun spor. tii de ce? Pentru c jumtate din cantitatea de azot, n urma reaciilor chimice, se va transforma n amoniac. Mai simplist exprimndu-ne: dm de nitrai i nu ne dorim aa ceva. Cu certitudine. Dar nu disperai. Exist o soluie minunat la acest neajuns! Cenua. Combinnd-o cu compost, turb sau mrani eficiena ei se va dubla.

S v spun cum procedez eu. Pun cenu n lcaul de plantare, cam o mn dou, nu mai mult; nu are rost deoarece, tot acum adaug o mn bun de foi de ceap, usturoi, coji de ou pisate , coji de banane, bine mrunite, o mn bun de urzici i coada calului tocate i o lingur de ace de conifere. Aa le asigur un start grozav n viitoarea competiie. Ei, uite cum s-a dezvluit una dintre reetele culinare pentru gradinrit! Cenu folosesc i n lupta cu duntorii. Pudrez la suprafaa solului s ndeprtez melcii i limacii, pudrez plantele dup stropirea mpotriva bolilor . Apa de cenu o folosesc i pentru hrnire, stropind pe frunze sau udnd la rdcin, fie mpotriva bolilor sau a duntorilor. Cum o pregtim? Deschid capitolul de reete culinare pentru plantele noastre, i nu numai. Reeta 1 Apa de cenu I 500 gr de cenu oprim cu 5 l ap fiart, sau fierbem 15 minute; lsm s se limpezeasc (decanteze), scurgem apa limpezit i adugm nc 5 l de ap stat, adic, ap de ploaie, sau nu, stat n soare pn se nclzete. Apa de cenu II lum o gleat de 10l, punem cenu cam pe sfert i adugm apoi, peste ea, ap, aproape de plin. Lsm acoperit, afar, cam 1 sptmn 10 zile. Scurgem apa limpede, adugm ap pn la 10 l i folosim. Peste cenua rmas mai putem pune ap i folosi nc de vreo dou ori, numai c, n felul acestea, firete, concentraia va fi mai slab

Reeta 2 o alt preferat a mea urzica. n stare proaspt, pun o mn bun de urzici tocate n lcaul n care plantez roia. n rest, folosesc cu mare succes purinul, adic maceratul de urzici. Umplu pe jumtate o gleat de 10 l cu urzici crude, fr flori i fr rdcini, acopr cu ap cldu, acopr i las cam o sptmn 10 zile la dospit, n soare. Purinul este gata n momentul n care apare acel miros specific de .urt. Strecurm, inndu-ne de nas, i folosim 1 l de purin la 10 de ap. Eu mai adaug i cenu, cam un pahar. O prieten m-a nvat s fac mai simplu purinul, adic: croiesc un sac suficient de mare, dintr-un material destul de dens, adic s nu fie, totui, tifon, i, care s ncap n recipientul n care voi fabrica delicatesa. nghesuim n sac urzicile, i, de ast dat nu ne mai este team s le punem cu flori sau semine, pentru c, datorit materialului din sac, toat masa va rmne nchis n acesta, iar maceratul va fi curat i numai bun de ntrebuinat. n felul acesta nu mai este nevoie sa strecurm. i, credei-m, se economisete destul timp. Timp, pe

care-l folosesc s rup urzici, s le las s se pleasc, pentru ca mai apoi s le pun ca strat de mulcire de jur-mrejurul plantelor i nu numai.

Reeta 3 soluie de acid boric - 10 gr la 10 l ap cldu. Stropim plantele pe frunze i mai ales pe flori, ncepnd cu faza de mbobocire. Se ntrete sistemul imunitar , astfel se mpiedic avortarea lor, cderea mugurilor florali, a rodului. Stropim 1-2 ori pe sptmn. Este i un aport considerabil de bor pentru plant.

Reeta 4 drojdia de bere un excelent stimulator de cretere. ntr-un borcan de 3 l dizolvm pahar de zahr sau dulcea/gem mai vechi, adugm 100 gr drojdie de bere, acoperim i lsm la dospit 1 sptmn. n acest rstimp mixtura noastr se va transforma ntr-un excelent ferment: 1 pahar de brag la 10 l de ap stat. Braga va fi pe placul nu numai a tomatelor, dar i pe placul vinetelor, cartofilor, ardeilor. Le vom oferi cate l fiecrei plante, fie direct la rdcin, fie pe frunze

Reeta 5 foi de ceap si/sau usturoi. ntr-o gleat punem doua mini bune (cam 200 gr) de foi de ceap (i /sau de usturoi). Oprim cu ap clocotit, acoperim. Dup ce s-a rcit strecurm. Turnm n recipiente separate i pstrm la loc ntunecat i rcoros. Folosim 2l de soluie la 10l ap stat. Ca i n alte cazuri, este att o gustare sioas ct i un leac bun.

Reeta 6 Zerul, laptele degresat sau laptele btut, kefirul pot fi folosite n calitate de ngrmnt i de remediu anti-boli micotice: 1l de lichid, oricare dintre cele enumerate, la 9l de ap, la care mai adugm cte 2-3 picturi de tinctur de iod la fiecare litru de lichid (cam 25 35 picturi la gleata de 10 l). Se stropete planta n ntregime. Din cap pana-n picioare cam o dat la 7-10 zile

Reeta 7 Soluia de bicarbonat de sodiu, 1- 2 lingurie la litrul de ap cldu (cam 10 grame). Plantele se stropesc pe frunze, dup care se vor pudra cu cenu.

Reeta 8 cojile de banan, bogate n potasiu i magneziu, se mrunesc bine i se ncorporeaz la rdcin. O dat la plantare, apoi la fiecare muuroire

Reeta 9 V destinui i o reet a unui ngrmnt universal. Intr-o gleat de 10 l punem 2 kg de cenu, adugm ap fiart, amestecm, lsm la limpezit; strecurm dup rcire, adugm pn la 10 l ap + 40 picturi tinctur de iod + 10 gr acid boric. Apoi, lum 1l de soluie i o dilum n 10 l ap stat; apoi udm la rdcin. 1 l pentru fiecare plant. Prima hrnire la plantarea la locul definitiv, a doua n perioada de copilire, a treia n timpul nmuguririi (cnd se formeaz florile). Plantele cresc clite i nfrunt cu vitejie chiar i temuta man.

Reeta 10 Se pare c roiilor le place s creasc pe propriile resturi. Aa c, dup recoltare, alegem cele mai sntoase i curate plante, le uscm, le mrunim i le ncorporm pe locul ales pentru plantarea din anul viitor.

Reeta 11 o hran excelent i, deopotriv, stavil n faa bolilor este i acest amestec de ierburi. Urzici (pentru azot) + ttneas (pentru potasiu) + ventricea sau tanacetum (antimicotic) + pelin + coada calului (pentru siliciu) + verdeaa de la morcovi (pentru seleniu) se pun ntr-o gleat cam pe , adugm ap, acoperim i lsm pre de 6-10 zile la fezandat, la cldur. Apoi strecurm, dilum cam 1:5 i folosim 1 litru/ plant.

Reeta 12 adunm resturile de la ceaiurile bute peste toamn-iarn ( frunzele oprite de la ceaiul negru, verde sau alb) i le utilizm n calitate de ngrmnt azotos, ncorporat 500 gr la m2

Ca regul general: cnd preparm amestecuri de ierburi, folosim doar buruienele, plantele (fie ele medicinale sau condimentar-aromatice), care cresc pe tarlaua noastr sau n imediata ei vecintate, pentru c ele sunt burduite cu elementele hrnitoare din acea zon. n mare, cam acestea ar fi reetele culinare propuse, multe dintre ele deja folosite cu succes de mine.

Prasire/afanare/mulcire.
Mulcirea, practic, ne va scuti de celelalte doua operaii. Numai ca, pentru a mulci, dac nc nu am fcut-o, mai nti vom trece la prsitul plantelor pentru a scpa de buruieni, vom afna bine pentru aducia de aer la rdcini, udam din plin si, abia dup aceea presram stratul de mulci.

Muuroirea
un alt moment foarte important in creterea si dezvoltarea plantei. Muuroirea ajuta planta sa-si formeze un sistem radicular suplimentar. Mai multe rdcini mai multa for. Mai multa for imunitate crescut. Plante sntoase nseamn recolta bogata!. Muuroind nainte de vreme, riscm s sufocm planta si in cel mai fericit caz s-o oprim din cretere, daca nu s-o pierdem definitiv. Aa ca vom fi ateni la urmtorul fenomen dup plantarea la locul definitiv: crescnd, respectiv tulpina lungindu-se, plantei ii trebuie hrana si ea i buburuzeste tulpina, adic pe tija apar mugurii de rdcin sub forma unor mici proeminene. Nu uitai ca roia este , totui, o plant trtoare, nicidecum dintre cele care cresc pe verticala. De aceea are aceasta capacitate de a-si forma rdcini suplimentare. Acesta este semnul ca trebuie trecut la muuroire. Din acele proeminente se vor nate urmtoarele rdcini, care vor hrni mai bine planta. Mai este un indiciu secret de tiut: atta timp cat tulpina, la baz, are culoarea verde, e bine, dar in momentul in care culoare ncepe sa se nchid si are nuane albstrui-violacee, acela este timpul propice de a fi muuroit. Aa procedam de fiecare data cnd percepem semnalele.

Bine-bine, pe buna dreptate m vei ntreba, ce facem cnd e prea nalt muuroiul? Ce mai facem atunci? Nimic mai simplu. Fie vom lua masuri din primele momente, adic exact de la plantarea la locul definitiv, fie in preajma primului muuroit. Cum? Avem cteva variante: putem pune drept bordur cteva igle sau buci de placaj, lemn, plastic de jur-mprejurul plantei sau, mult mai simplu, confecionam cilindri din pet-uri. Nu trebuie sa aib o dimensiune standard. Eu am pus pe lng plantatele mele bidoane de apa (5 sau 6litri)pe care le-am tiat la ambele capete, mbrcnd astfel planta; totodat pot sa si mulcesc, fiind destul spaiu. In felul acesta, pmntul de la muuroire nu va cdea pe laturi, se va menine la locul lui. Cu cat mai nalt cu att mai bine!

De c

e trebuie muuroit la aa o nlime? Raionamentul este

simplu: Se formeaz rdcini, rdcinile hrnesc tulpina, prin care hrana ajunge la frunze. In timpul in care tulpina si frunzele iau viteza rdcinile fac un popas si se odihnesc, adic se opresc oleac din cretere. Apoi vine rndul mugurilor florali sa se dezvolte, perioada in care rdcinile iar rmn pe loc. Rmnnd pe loc din dezvoltare nu mai dau randament bun si deci nici suficienta hran. Si atunci ce ne rmne de fcut? Evident, sa o ajutam sa-si formeze mai multe rdcini, ca se pricepe de minune la aa ceva, punndu-i la dispoziie materie prim: pmnt roditor si mulci. Astfel ajutam sa-si formeze rdcini suplimentare, care vor hrni, practic, continuu planta, iar acele pauze vor fi eliminate in favoarea rodirii. Unde mai pui ca planta devine mult mai puternic si mai rezistenta la atacul diferiilor ageni patogeni. nc o mica meniune: o data cu muuroirea, vom avea grija ca locul pmntului dislocat pentru aceasta operaie (de pe laterale) sa-l completam cu materie organica: mulci, buruieni fr semine, iarb, carton, rumegu, tala etc peste care vom presra un pic de pmnt. Astfel, pana la strngerea recoltei ncepe deja sa se formeze un strat sntos si bogat. Pe lng acest beneficiu, in procesul de dezintegrare se degaja CO2, att de necesar plantei si coacerii fructelor. Daca trecem la muuroire prea devreme riscam sa nbuim planta, sau, in cel mai fericit caz, sa-i ntrziem serios dezvoltarea. Dar daca ntrziem, riscam ca ea sa-si

gseasc singura loc de parcare, adic de prindere, direct pe pmnt, pentru ca este o planta trtoare si nu crtoare. Aa deci, prima muuroire ar trebui sa aib loc , sa zicem, cam la 2 -3 sptmni de la transplantarea la locul definitiv, urmtoarea dup vreo alte 10 15 zile. Muuroim ntotdeauna cu pmnt umed.

Legare

Trebuie s avem grija ca din cnd n cnd s legm plantele de araci sau de spaliere. Operaia de legare va ncepe, practic la cteva zile dup ce le-am plantat la locul definitiv. Daca rsadul este nalt, trecem imediat si la prinderea sa. Bridele trebuie sa fie dintr-un material moale, care sa nu rneasc planta si sa permit creterea liber. De preferat este legarea in opt culcat , (pentru ca las planta libera in dezvoltare ei ulterioara) la diferite intervaluri, sub ciorchini, pentru o mai buna susinere a lor. Legarea se face cu precdere la roiile nalte, care, de regula, se formeaz pe o singura tulpina, dar si la cele medii. Firete ca roiile, care cresc sub forma de tuf i au o nlime mic, nu necesit legarea. La acestea vom fi ateni sa nu ating solul. Si de asta data din impas ne va scoate stratul de mulcire.

Polenizarea.
Un moment deloc de neglijat, chiar i la cele crescute afar, nu numai la cele din adposturi este polenizarea manual a plantelor prin simpla scuturare a ciorchinailor, n zilele nsorite, pe la orele amiezii, cnd aerul este bine uscat de cldura soarelui (22 24C). Firete c nu e obligatoriu pentru cele din cmp, dar este necesar pentru cele aflate n spaii nchise (n lipsa bondarilor), chiar dac tomata este o cultur autopolenizatoare. Ct de des? Dac se poate, zilnic, sau, mcar de 2 ori pe sptmn, atta timp ct sunt n floare.

Vorbind de flori att pentru prentmpinarea avortrii, adic a cderii lor, ct i in vederea mbuntirii legrii rodului, este bine s pulverizm, o dat pe sptmn (chiar i la dou sptmni) pe flori, i mai trziu i pe fructe, cu soluie de acid boric (1 linguri sau 10 grame - la 10l de ap cldu), soluie de lapte degresat, kefir, lapte btut sau zer (1litru la 9l de ap + 30 picturi de tinctur de iod), soluie de bicarbonat de sodiu (200gr la 10 l ap cldu). i tot legat de flori, s reinem c florile btute, orict de tare ne ncnt privirile cu forma lor deosebit ne pclesc. Din ele, viitoarele fructe sunt diforme. Aa c ndeprtai-le, deoarece ele consum fr noim hran i energie.

Formarea sau modelarea prin copilire, crnire i ndeprtarea

frunzelor
Acest set de operaii este necesar pentru accelerarea coacerii i obinerii unor fructe mai mari. Se ntmpl deseori grdinarilor-amatori s greeasc n formarea (modelarea) roiilor, deoarece nu in cont de particularitile soiului sau hibridului pe care-l planteaz. Astfel se ajunge la situaia, deloc plcut, de a pierde mare parte sau chiar n totalitate, recolta. Aadar, dragii mei prieteni, cnd cumprai semine sau rsad de tomate, fii ateni ce fel de cretere au, deoarece ele se formeaz diferit. i acum s trecem la explicaii:

Copilirea
Sau ndeprtarea cpililor (puilor, cum frumos li se mai spune) este o operaie care necesit un volum mare de lucru, dar este absolut necesar. Nendeprtndu-i, lipsim planta-mam de un plus de hran i energie n detrimentul dezvoltrii

viitoarelor roade. Atenie! Cu ct cpilii sunt mai mari, mai dezvoltai, cu att rana, n urma ruperii, se va cicatriza mai greu, necesitnd, din nou, un surplus de energie, care ar fi trebuit cheltuit pentru rodirea viitoarelor fructe. Operaia n sine este foarte simpl: se ndeprteaz lstarul crescut ntre frunz i tulpin, apucnd-o la 1 cm de baz, n aa fel , nct s rmn la locul ndeprtrii un ciotule, care nu va mai permite refacerea unuia nou. Ei, aici prerile sunt mprite. Unii susin cele prezentate, alii sunt de prere ca lstarii trebuie ndeprtai prin tierea cu o lam sau cuit foarte ascuit direct de la baz. Dat fiind c fiecare dintre metode are plusurile i minusurile sale, voi lsa la latitudinea fiecruia dintre voi alegerea modalitii de lucru. Eu una am aplicat metoda descris mai sus i, trebuie s spun c s-a dovedit eficient. Dar, i ntr-un caz i n cellalt, s nu uitm s dezinfectm imediat rnile provocate prin pudrare cu cenu sau crbune pisat. Copilirea se face, de regul, n dimineile nsorite, devreme, pe rcoare, dar dup ce s-a uscat roua, ca rnile s se vindece repede. Intervalul de copilire: 4-8 zile la roiile cu cretere determinat i de 2 ori pe sptmn la cele nedeterminate. Roiile nalte (pe plicurile de semine sunt trecute cu cretere nedeterminat), le recunoatem dup nlimea lor, cuprins ntre 1,5 i trei metri; de obicei, se recomand s se cultive n spaii nchise sere/solare ramific puternic, de aceea se vor forma ntr-una, mai rar n doua tulpini. Asta nseamn c, pe toat durata dezvoltrii lor, ele vor fi copilite sistematic. De pild, se recomand ca n verile reci tomatele s se formeze cu o singur tulpin, iar n cele calde i foarte calde n doua. De asemenea pe fiecare tulpin se vor lsa doar 5 7 ciorchini de rod. Roiile medii (pe plicurile de semine sunt trecute cu cretere determinat); acestea au nlimea cuprins ntre 80 cm i 130 cm i se pot cultiva att n spaii nchise ct i n cmp. Ca particularitate a acestui fel de roii este aceea c pe tulpina central se formeaz 5-6 ciorchini de rod dup care creterea lor se oprete. De aceea soiurile i hibrizii acestui tip de roii se vor forma n mai multe tulpini, astfel: in cazul formrii n doua tulpini, sub primul ciorchine se va ndeprta primul cpil si se va lsa al 2-lea cpil lateral. Pentru formarea n trei tulpini, nafara celui de-al doilea cpil, vom mai lsa nc unul dintre cei mai bine dezvoltai i puternici. Dup ce se vor dezvolta i vor deveni tulpini serioase vom avea grij s le legm sau suspendm de suporturile anterior alese. Restul cpililor ce se vor forma va fi ndeprtat obligatoriu, att de pe tulpina principal ct i de pe celelalte, pentru a nu obosi planta.

Roii pitice. Exist i roii, aa zis pitice, care cresc n form de tuf. nlimea lor nu depete jumtate de metru. Productivitatea lor este sczut, deoarece pe ele se formeaz doi-trei ciorchini, dup care se oprete din cretere. Este singurul fel de roie care nu se copilete. De multe ori acest fel de tomate este crescut ca plant decorativ, pe balcon, teras, fr s se doreasc, neaprat, o recolt.

Crnitul
Sau Ciupitul, mai pe limba amatorului, ndeprtarea prin rupere, retezare a vrfului plantei la 2-3 frunze deasupra ultimului ciorchina, operaie care se face pentru a grbi coacerea i obinerea unor fructe mai mari. Acest lucru l vom face astfel: la roiile timpurii vom lsa cam 4-5 ciorchinai de rod, iar la cele trzii vom lsa 6-8 ciorchinai. Asta ca toate roiile s aib timp suficient de coacere.

ndeprtarea frunzelor
De la baz la vrf este o lucrare obligatorie dac vrem fructe dulci si sntoase. ndeprtnd frunzele devenite inutile, scpm de consumatorii i astfel, hrana i apa vor ajunge n cantitate mai mare la copiii, care trebuie s creasc rumeni i savuroi. n plus, prin ndeprtarea frunzelor, picioarele se aerisesc mult mai bine, aerul trece liber, i, astfel, nu mai sunt condiii pentru ca sporii ciupercilor haine s se aciuiasca pe roiile noastre. Numai c acest lucru se va face treptat, frunz cu frunz, etaj cu etaj. De ce? Desigur, pentru a nu stresa planta. Prima dat se vor rupe frunzele de sub primul ciorchina format, apoi, pe msur ce cresc, i se formeaz fructele, continum s rupem i de sub al doilea. La roiile nalte le vom rupe i pe cele de sub al treilea ciorchina. Atenie, nsa! Frunzele nu le rupem pe toate o dat, ci cate una-dou. Explicaia este simpl. Prin ndeprtarea frunzelor, suprafaa de evaporare a apei scade brusc; acest lucru va avea drept rezultat nedorit crparea fructelor. Ca s tim cnd este bine s ne oprim, o s v destinuiesc un mic truc: ncetm ruperea lor, atunci cnd ultima frunz este la o distan de 30 cm de la baz. Regula nu se aplic la cele nalte. n afar de ndeprtarea frunzelor se mai recurge i la ndeprtarea prin ciupire a ultimilor muguri florali. Vom face acest lucru pentru a nlesni fructificarea. De reinut: dup oriice operaie, care implic rupere, ciupire, ndeprtare, chiar i a frunzelor deja nglbenite sau uscate, timp de 24 de ore nu ne mai atingem n

niciun fel de plante. Nici udat i nici hrnit. Ele, fiind n convalescena, le trebuie un pic de rgaz s se refac dup un astfel de stres.

Tratarea bolilor i a duntorilor Pentru nceput, ns, trebuie s reinem, ns, ceva foarte important (eu o numesc una dintre regulile de aur ale grdinritului): o plant sntoas, cu greu va putea fi atacat de boli sau duntori. De aceea vom face tot ce ne st n cunotine pentru a o ajuta s-i creeze un sistem imunitar impecabil. Una dintre cele mai temute boli ale tomatelor, care este n stare ntr-un timp foarte scurt s pun la pmnt ntreaga recolt i ceva pe deasupra, este man, boal micotic, declanat de o ciuperc neioas, cu un nume exotic, altminteri: Phytophthora infestans, sau, n termen popular, man. Dar, s tii, dragi grdinarii, c avem ac i de cojocul ei.

Cu ce nce

pem? Cu seminele, firete. Ca pe viitor, planta ce

va s se nasc, s plesneasc de sntate trebuie, mai nti de toate, s tratm i s clim seminele. Cum? nainte de a fi nsmnate, ele vor fi inute n: ap de cenu, sau ap oxigenat de concentraie 1%, sau n suc de Aloe Vera, n soluie de acid boric sau bicarbonat de sodiu, n infuzie din: urzic, urzic + coada calului, rostopasc, ttneas, etc. Firete, vom alege una, maximum dou, dintre variantele nirate. Ct timp le inem? De la cteva ore pn la cteva zile. Apoi urmeaz clirea. Toate aceste modaliti le avem descrise n amnunt ntr-un material separat: E vremea semnatului. Una dintre cele mai simple i la ndemn metode este aceea de a ine cteva zile la rnd seminele n plin soare, ct de multe ore pe zi va fi posibil. Urmeaz faza de rsad. Din momentul n care au atins vreo 10 12 cm, sptmnal vom stropi tinerele plantule cu soluie de lapte degresat , zer sau kefir: 1 l de lapte degresat , zer sau kefir la 9 l de ap + 25 -35 picturi de tinctur de iod.

Iodul se va lupta cu bacteriile, iar acidul lactic este o adevrat bab cloan pentru sporii ciupercilor patogene. Putem alterna stropirea cu lapte cu cea cu macerat de urzic i coada calului, 500 gr de plant uscat la 5 l ap rece sau fierbinte, nu conteaz. Reprezint nu numai o barier n calea bolilor, dar i o hran delicioas. La fel de bine se poate folosi doar macerat la rece de coada calului (1:10) ca tratament de imunizare. Coada calului, prin coninutul nsemnat de acid silicic (10%!), ntrete esutul plantei, crend un scut n faa bolilor i duntorilor. O dat planta ajuns la adolescen (20 25 cm) putem face o operaie interesant, trecem un fir de cupru, care ne scutete, n mare msur, s folosim stropirile cu soluii care conin cupru. E drept c zeama bordelez (conine sulfat de cupru) are un efect benefic pentru plante, dar, n general, eu fug de preparatele ce conin cupru. ncerc s-l evit, pe ct posibil, ca s nu ngreunez solul cu el. Folosesc preparatele pe baza de cupru doar in cazuri extreme. Asta nu nseamn, nici pe departe, ca ali grdinari s nu l foloseasc. S explicm ce este cu acest fir de cupru. Eu am luat firul de la vechile cabluri telefonice, gsite n cutia cu diverse rezerve electrice. Se desface srma din nveliul su, se freac bine cu galss-papir, ca s-i ndeprtm stratul protector, dup care secionm n cte buci avem nevoie. Aadar: cu puin nainte de transplantarea roiilor la locul definitiv (sau dup ce au atins o nlime de 20 30cm) lum attea bucatele de srm de Cu cte plante avem; lungimea: circa 3 4 cm i o grosime a firului cam ct a unui ac de cusut mai grosu. Firul l trecem, transversal, prin tulpina plantei la o nlime de cel mult 3cm (dup unii chiar si 5cm) de la baz, puin mai jos de prima frunza adevrat. Mustile rmase se dau n jos, spre rdcin, de-a lungul tulpinii i NU IMPREJURUL ei. Profilactic semnm pe brazd, sau printre plante, mutar alb sau crie. Se pare, ca manei nu-i place vecintatea acestor plante i nu va mai avea ce cuta la roiile noastre! Rnile se refac repede i nu trebuie s ne facem griji din cauza lor.

Cuprul este un element, care intr n componena multor substane fito-sanitare indicate n lupta cu ciupercile de tot felul, duntoare, firete. Cum funcioneaz? Seva plantei ajunge la frunze dinspre rdcini spre ultimul etaj al plantei prin tulpin, da? Ce ntlnete seva, la un moment dat, n drumul ei? Firul de cupru. Trecnd prin zona cu pricina, vrnd-nevrnd se produce o reacie chimic ntre sev i cuprul din firul nostru; astfel, molecule de cupru ajung n sistemul circulator al tomatei. Moleculele de cupru i vor face treaba cum tiu ele mai bine n colaborare cu celulele roiei noastre. Se vor mprieteni i vor lupta umr la umr mpotriva manei i nu numai. i, astfel, roia primete din scutul cuprului n lupta cu micozele! Vedei ct este de simplu?! Usturoiul este un alt duman de temut al ciupercilor parazite i al multor boli ale plantelor, n general. Este un antibiotic natural, un antimicotic i un redutabil imunomodelator. Maceratul de usturoi, care va feri planta de ciuperca manei se prepar astfel: ntr-un borcan de 3 litri punem 500 gr de usturoi necurat dat prin maina de tocat. Acoperim cu ap i inem la loc ntunecat i cald pre de 5 zile. Apoi, dup ce strecurm i punem n recipiente de sticl, de preferin ntunecate, vom lua cate 60 ml de macerat la 10 l ap stat, adugm 2-3 linguri de spun lichid i stropim roiile cam de 4 5 ori n toat perioada de vegetaie. Dac ntmplarea face ca mana s-i fac de cap prea tare, atunci vom stropi ceva mai des. O alt reet mpotriva manei: apa de cenu + macerat de usturoi + coada calului i/sau rostopasc : 400 gr cenu se vor fierbe n 10 l ap timp de 30 minute, la sfritul fierberii se va aduga o mn bun de coada calului i /sau rostopasc mrunite bine. Apoi lsm la dospit o zi. Strecurm, adugm unadou linguri spun lichid, 1 lingur de macerat de usturoi i una de alcool rafinat, vodka sau plinc + 1 lingur de ulei. Cu aceast soluie se stropesc tomatele o dat la 2 zile seara sau dimineaa devreme. Urzica, buna prieten, care are rol de doic i de aprtor. O preparm n felul urmtor: 1,5 kg plant verde mrunit la 10 litri ap, inem de azi pe mine n soare. Cu soluia obinut stropim i roiile dar i substratul de pmnt de jurmprejurul lor.

Maceratul din ace i/sau conuri de conifere se pregtete astfel: 2 kg ace i/sau conuri oprite n 10 l ap se in cteva zile, maximum 10, la macerat. Apoi, dup ce strecurm, lum 1l de soluie la 5 de ap, dou linguri de spun lichid (n general spunul lichid este mai mult pentru aderen). O reet similar este urmtoarea: se culeg primvara muguri de brad, pin etc, pe care i pstrm n pungi de plastic pn la ntrebuinare, cnd oprim o msur de muguri de brad n doua msuri de ap clocotit, lsm pe foc vreo 2-3 minute. Apoi acoperim vasul i-l inem aa cam 40 de minute-1 or. Strecurm, dilum n raport de 1:5 (1 can de soluie la 5 de ap) i stropim tomatele n floare o dat la 2 sptmni Infuzia sau maceratul de rostopasc i/sau ttneas excelent n combaterea manei, ptrii brune, dar i a afidelor i acarienilor. Cum procedam? Lum 700 gr plant crud i mrunit i o oprim n 10l de ap. Acoperim cu ceva gros i lsm cteva ore bune, mai bine o zi. Strecurm, adugm, dar nu e obligatoriu, 30 gr de permanganat de potasiu sau o sticlu de albastru de metilen. Stropim o dat la 2 sptmni. Vom stropi mai des, dac ciuperca s-a instalat prea comod pe frunze, ndeprtnd prile bolnave i arzndu-le. n afar de man, roiile ne mai pot fi atacate i de sporii altor ciuperci. Astfel ne putem trezi cu Putrezirea vrfului fructului, care apare, spun specialitii, mai ales n perioada de formare a fructelor, cnd frunzele sufer de sete i se apuc s fure apa de la rod. Astfel, esutul din vrful fructului rmne fr ap, iar domnul putregai att ateapt. Se instaleaz confortabil pe esutul mort i se nfrupt. Asta, aa, ca s ne facem o idee despre cum trebuie s reacionm. Adic trecem la ndeprtatul fructelor atacate, concomitent cu udatul sistematic i afnare obligatorie a substratului, ca apa s ajung, adnc, la ultimele firicele ale rdcinii. Apoi presrm cenu i mulcim. Gata! Un alt putregai se ocup de tulpin, aa se i numete: putregaiul tulpinii . De el scpm ieftin: tergem cu o crp uscat tulpina, o splm cu ap oxigenat sau soluie de bicarbonat de sodiu, apoi pudrm cenu din belug. Avortarea florilor. Din varii motive (diferene de temperatur, insuficient umiditate sau, dimpotriv, n exces, lipsa sau surplusul unuia sau altuia dintre elementele benefice) florile se apuc s cad de la locul unde ar trebui s se ocupe de rodit. Astfel, prin metoda ce vi-o voi spune, vom ajuta planta s nu fac acest pas nefast. n ajutor ne vine soluia de 1% de acid boric (10 gr la 10l ap cldu) Stropim, ct de des posibil, o dat la dou-trei zile pe flori dar i pe frunze, seara, nainte de culcare.

i, uite aa am ajuns la liman. tim acum cte puin din fiecare, suficient pentru nceput ca s putem trece la treab. Restul l vom nva pe parcurs, din greeli sau din aducere aminte.

RSPUNSURI LA NTREBRILE CELE MAI FRECVENTE: 1. Puterea de germinare a seminelor: 4 5 ani. 2. Perioada de semnat rsadul: cu 50 60 zile nainte de plantarea la locul definitiv, punnd la socoteal i timpul de rasrire de 5 7 zile 3. Perioada de vegetaie: 110 140 zile, n funcie de soi. 4. Preteniile fa de sol sunt modeste. Se poate dezvolta chiar i pe un sol mai acid, dar, firete, prefer s se rsfee ntr-unul roditor. Rezultatele sunt pe msur. 5. Tomata este o mare iubitoare de cldur: temperatura optim de cretere: 20 26. Sub 16, dar i peste 30 nceteaz creterea, nu leag, va pierde rodul, iar sub 3 moare. 6. Tomata iubete nespus lumina, de care are nevoie din stadiul de smn i pn la recoltarea plantei mature. n lipsa luminii, dac prioada de timp noros se prelungete nefiresc de mult, planta avorteaz florile sau fructele. Fructele se coc greu, ii schimb gustul i aroma, devin sensibile la boli i duntori, apar petele brune. 7. Tomatei i se mai spune i Setil. Cu toate acestea nu suport excesul de ap. Se conduce dup o regul strict Capul uscat i picioarele ude. Tomata se ud rar , dar din belug cu ap stat la soare. Umezeala o mbolnvete de diverse boli micotice, mai ales n combinaie cu temperatura joas. Diferenele de umiditate duc la craparea fructelor. Iat de ce folosim cu religiozitate stratul de mulcire. 8. Tomata ine la silueta ei. Nu este o mare manccioas, dar are pretenii la bucate alese: azot, fosfor, potasiu, magneziu n primul rnd urmate de bor, cupru mangan, fier. Azot n cantitate moderat, altfel vom crete o jungl de tomate fr fructe. Fosfor n cantitate mai mic, dar obligatoriu. De el au nevoie rdcinile, fructele i seminele. Atenie, ns, sub 15 grade fosforul nu se mai asimileaz de ctre plant! Potasiul este necesar n cantitate considerabil, mai ales n perioada de pubertate i adolescen a plantei. Potasiul ajut planta n lupta mpotriva bolilor i duntorilor, i confer rezisten la frig, crete calitatea fructelor. Magneziul n cantitate mare, mai ales n perioada de cretere i rodire a fructelor. Borul i manganul n calitate de hran, administrat prin stropirea frunzelor (nu la rdcin); ajut la intensificarea nfloririi i rodirii, grbete coacerea fructelor. 9. Nu scpai momentul copilirii, crnirii i ndeprtrii frunzelor, alminteri riscm s avem o recolt modest.

10. 11. 12.

Tomata trebuie susinut, deoarece singur nu o poate face. Muuroii planta, v va mulumi cum doar ea tie s-o fac! Mulcii plantele, i v vei uura munca, iar tomatele vor fi nespus de

fericite.

13.

Dup fiecare udare (rar dar din belug) nu uitai s afnai pmntul

de jur mprejur i ca munca s v fie ncununat de succes, aflai ce nu poate suferi Doamna Ptlgic: - detest ca seminele ei s fie pstrate la rece, sau n spaii cu diferene mari de temperatur - nu-i place blegarul proaspt, i nici ngrmintele minerale n exces - nu-i place azotul n exces. l vom administra cu precdere la nceput, sub form de macerat de gina, dar i mai bine, macerat de urzic. - nu-i place, chiar urte, ca rsadul s fie plantat n substrat rece (sub +15) - nu-i place udatul n exces, care duce la sufocare rdcinilor pentru c oxigenul devine deficitar, iar hrana nu mai ajunge la destinatar. - detest umiditatea, care aduce dup ea bolile micotice

ntrebri frecvente:
De ce nu rodete tomata, chiar dac a fcut multe flori? Temperatuta prea mic sub 16 Temperatura prea mare peste 30 Lipsa luminii De ce sunt fructele cu hibe? Temperatura prea mare peste 30 Deficitul de potasiu i magneziu fac s apar pata verde pe fructul copt Concentraia prea mare de azot sub form de amoniac Lipsa luminii duce la apariia petelor brune pe fructe

Sursa: http://hobbygradina.ro/2011/06/17

Sfaturi practice pentru casa si gradina de la tara

nregistrare Autentificare ntrebri frecvente Mesaje Private Mesajele zilei Cutare Pagina 1 din 29 1 2 3 11 > Ultimul Thread Tools #1 14.12.2012, 15:43:39 Moduri de afiare

Miha-anca Senior Member Sfaturi practice pentru casa si gradina de la tara M-am gandit ca ar fi bun un topic cu sfaturi utile.

Data nregistrrii: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654

OTETUL Distruge buruienile din grdin Aplicat cu atenie pentru a nu distruge culturile folositoare, oetul poate fi folosit pentru arderea buruienilor nedorite din grdine, acidul acestuia fiind deosebit de eficient pentru aceast sarcin ndeprteaz mtreaa Aplicat dup splare, n combinaie de o can de oet la dou cni de ap cald, oetul ndeprteaz pn la sut la sut (vorba reclamei) mtreaa. Atenie la scapul sensibil deoarece poate provoca arsuri. Cur lentilele ochelarilor Pentru a ndeprat urmele grase de pe lentilele ochelarilor, punei cte o pictur pe fiecare lentil i tergei-le cu o crp curat. ndeprteaz petele de deodorant Una dintre cele mai frecvente probleme n folosirea deodorantelor solide (roll-on) const n apariia pe haine, n special cele de culoare nchis, a petelor de deodorant. Din fericire aceste pete se pot ndeprta prin splarea manual cu ap, detergent i oet. ndeprteaz negilor Se amestec oet din mere cu glicerin pentru a obine o loiune ce aplicat zilnic pe negi duce la dispariia acestora. Hidrateaz pielea Oetul ajut la hidratarea pielii; adugai 2 linguri de oet n apa din cad i vei vedea diferena. Reduce durerile din gt Gargara cu oet reduce semnificativ durerile de gt. Se pun dou lingurie de oet ntr-un pahar cu ap i se face gargar 1 minut, apoi se nghite apa. Dac durerea persist, se repet gargara de mai multe ori. Trateaz arsurile solare Dac rmnei fr crem de protecie solar, putei folosi oteul ca soluie alternativ pentru tratarea arsurilor pielii. Aplicai oet pe zonele pielii afectate de arsuri solari i frecai uor. Roeaa se va diminua, la fel i senzaia de mncrime. Evident, cremele sunt mult mai eficiente; folosii oetul doar n caz de urgen. Cur maina Oetul nu este att de gros ca loiunea de lustruire pentru maini, dar aciditatea i consistena sa cur foarte eficient praful i murdria

ntrit. Aplicai oet din abunden pe o lavet i frecai bine. Maina va arat mai frumoas i lucioas ca niciodat. Reduce sughiul Unii oameni scap de sughi cu un simplu pahar cu ap n timp ce alii trebuie speriai bine. O alt soluie este oetul. nghiii o lingur de oet i adio sughi. mprospteaz legumele Dac avei legume cu pri mai ofilite i trecute, dar pierdei foarte mult prin tiere, pregtii o soluie din ap i oet i splai legumele bine. ndeprteaz petele de transpirai Nu e de glumit cu petele de transpiraie. Sunt inestetice i foarte neplcute, mai ales pe hainele favorite. Cu o soluie ce conine o parte de oet la 3 pri de ap, petele se cur foarte bine. Alung furnicile Furnicilor nu le place oetul deloc. De aceea, dac punei picturi de oet bine plasate pe pragul uilor sau pe coridoarele de acces n cas, cu siguran furnicile v vor ocoli. Pregtete solul Exist unele plante ce prefer solul acid care le ajut s aib flori mai frumoase. Turnai cteva picturi n ghiveciul respectiv. Atenie: studiai cu atenie ce sol prefer planta nainte de a turna oetul. Cur unghiile Pentru fumtori, oetul poate fi folosit la ndeprtarea petelor de tutun de pe unghii. Aplicai cteva picturi de oet pe unghii i frecai bine cu o bucat de vat sau tifon. Petele vor deveni din ce n ce mai estompate. Cur proteza Cu toii ne dorim o dantur frumoas, curat i fr bacterii nocive, nu-i aa? Acidul din oet ucide multe din bacterii prin simpla atingere. inei proteza n ap cu oet ct nu o folosii Cur ustensilele De asemenea, dorim ca ustensilele din buctrie s fie curate. Curate cu oet, vor fi curate i dezinfectate. Turnai cteva picturi de oet pe furculie, linguri, alte ustensile nainte de a le spla. ndeprteaz mirosurile din borcanele folosite Dac refolosii borcanele, fie pentru c sunt ncptoare, fie pentru c v place modelul, putei scpa de mirosurile date de ce a fost nainte n ele dac frecai bine borcanul cu oet. Lasai oetul s acioneze puin, apoi splai cu detergent de vase i cltii cu ap din abunden. Cur mobila Mobila veche, n special cea de metal, i poate recpta frumuseea i luciul de odinioar curaat cu o soluie ce conine oet i ulei de msline.

ndeprteaz petele de pe covoare Oetul e aspirina celor care nu reuesc s scoat petele din covoare, n special din cele deosebite. Turnai oet pe pat i frecai cu o crp curat pn dispar. ndeprteaz grsimea Cnd trebuie s splai o tigaie n care grsimea s-a nvechit i dorii s economisii din timp, turnai oet peste grsime i frecai un pic. Grsimea se va lua mai uor de pe tigaie.D luciu pielii Dac dorii s redai strlucirea articolelor din piele, curai-le cu o soluie din oet i ulei de in.mprospteaz aerul Fie c e vorba de frigiderul care absoarbe mirosurile din alimente, fie c e vorba de camerele din cas ce au un miros sttut, pute i folosi oetul ca deodorant de camer. Dac adugai n oet ierburi aromate, obinei un aer proaspt, fr mirosuri neplcute. Pentru frigider, turnai cteva linguri de oet n apa cu care splai frigiderul pentru a nltura mirosurile. Ajut la curarea petilor de solzi Dac dorii ca solzii s se ia mai uor cnd curai petele, frecai petele cu oet cu cteva minute naite. Oetul va aciona ca un lubrifiant, iar solzii se vor desprinde mai uor. Nu e de mirare c oetul este numit soluia minune cu attea ntrebuinri. Fie c este amestecat cu ap sau este folosit ca atare, oetul este un produs foarte util n gospodrie. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. Parintele Serafim Rose i in cartea veciniciei scrie C ri i neamuri vor pieri Iar scumpa noastr Romnie Etern, etern va inflori. Last edited by Miha-anca; 23.03.2013 at 23:47:53. #2 23.03.2013, 19:04:06 Miha-anca Senior Member Doctorul de pomi Socul Data nregistrrii: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654

Nimic mai minunat dect un soc pe lng casa omului. Rupei cteva crengi i punei-le in recipiente cu ap, printre arbutii fructiferi. Gngniilor n-o s le plac deloc. V necjesc narii, moliile, tupeitii de gndaci i oarecii ireverenioi, plimbndu-se ca Vod prin lobod n casele si cminele voastre? Apelm la aceleai crengi i frunzi de soc. Crengile n cauz le pitim pe la coluri de odi i dedesubturi de dulapuri i cufere. Ce mai surpriz vor avea urciunile, cnd vor da cu nasul de aa mtrgun. Sau, poate avei musafiri nepoftii n persoana Domnului Crti. Nu v impacientai. Socul e colea si, ramurile sale, din nou, ne sunt la ndemn s-l punem la respect pe sptorul de serviciu. nfigem, n locurile pe care obinuiete s le strbat, crengi de soc, decojite n prealabil, ca s nu ne trezim cu ditamai plantaia de soc n bttur. Restul vine de la sine. Mirosul neptor, amintind de dumanul su natural, pisica, l va face s renune, n scurt timp, s excaveze prin ograda noastr. La mine a funcionat cu succes aceast metod simpl i util. Apoi, mai sunt florile, dar i fructele, din care se poate plmdi o infuzie numai bun de pus pe goan insectele iubitoare de frunze i seva lor. Trecem la urmtorii oportuniti: viermele sfredelitor, viespea neagra a coaczului i agriului, dumani lacomi i strictori de rod i tufiuri dragi. E, n acest caz este vorba de un pic mai mult. Mai nainte de toate trebuie s mnuim o agrotehnic de calitate. S avem grij ca umiditatea s-o cumpnim, lumina, ce intr la lstari, s fie i ea drmuit cu rezon. Hrana, s fie de calitate, din verdeuri culese de prin toate ungherele ogrzii, numai bune de infuzat i mpestriat laolalt cu alte bunti. Din aa minune de tratarisire, arbutii sunt viguroi i mult mai rezisteni la atacurile perfide ale duntorilor i beteugurilor de tot felul. Din nefericire, se mai ntmpl ca aceste goange nimicitoare s jinduiasc la lstari i frunze fragede. n acest caz, le pregtim un tain pe msura lcomiei lor. Infuzie din ace de conifere (1/2 kg la 10 l ap, inute cam o sptmn, cu varianta 2 kg de ace oprite cu 8 l ap fiart, inute vreme de 5-7 zile la ntuneric, dar, diluat apoi, adic 1 l de substan n 10 litri de ap de ploaie sau izvor) i stropim cnd doar ncepe a lega rodul, i este cat o gmlie de ac, imediat dup ce a desflorit. http://us-mg5.mail.yahoo.com/neo/lau...=bdd9pl7eig4uv __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. Parintele Serafim Rose i in cartea veciniciei scrie C ri i neamuri vor pieri Iar scumpa noastr Romnie Etern, etern va inflori. Last edited by Miha-anca; 23.03.2013 at 19:07:28. #3 23.03.2013, 19:06:07

Miha-anca Senior Member Usturoiul

Data nregistrrii: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654

Apoi, mai este Usturoiul de care ne folosim pentru a alunga nu numai duhurile rele sau, poate chiar vampirii, ci i cletarul coaczului, pduchii verzi i galbeni ai agriului, i ei un fel de vampiriti de plante, si nc muli ali duntori zburtori, trtori sau sltrei. Mixtura se prepara din 50 gr. de usturoi pisat, infuzat n 5 l de ap, vreo 24 de ore, pe care, diluat, sau nu, o aplicm prin stropire nu numai la coacz i agri, ci i la pomii fructiferi sau la culturile de legume. Extractul de usturoi se prepara astfel: 100 gr. usturoi pisat se amesteca cu 1 litru de apa. Lsm cam 1 ora. Strecuram, stoarcem bine pulpa, dup care o amestecm, din nou, cu o cantitate mica de apa (300 ml.). Repetm operaia, apoi, cele dou lichide obinute le amestecm i adugam ap pn la 2 l. Pentru stropiri se folosesc 250-300 ml din acest extract la 10 l de ap(o gleat). Firete, nu stric s adugm spun de cas, ras 40 gr, sau lichid 2 linguri. Acest extract ne ajut mpotriva acarienilor, afidelor, si a unui spectru larg de insecte sugtoare si defoliatoare. Se stropete seara, sau pe timp noros, la interval de 3-5 zile. Aciunea acestui extract este valabil atta timp ct nu plou, altminteri va trebui s repetm operaia imediat dup ploaie. Suspensie apoasa de usturoi: 100 gr. usturoi pisat+10 l ap. Se amesteca bine, pre de 10 minute. Suspensia se utilizeaz proaspt preparat mpotriva cletarului coaczului. 10 l de suspensie este suficient pentru o suprafa de 100-150 mp. Repetam stropirea dup 56 zile. Concentrat de usturoi: 250 gr usturoi pisat+250 ap clie se toarn ntr-un recipient de culoare nchis (sticl, borcan), se astup i se las 1-1,2 sptmni la ntuneric i cald (cmar, dulap de buctrie). Acest concentrat se poate pstra timp ndelungat la ntuneric i temperatur constant. Pentru stropiri, la 10 l de ap se iau ntre 20 i 70 ml, n funcie de intensitatea atacului. Pentru o aderare mai sigur se adaug, dup cum deja tii, spun de cas (40 gr.) sau lichid (2 linguri). Eu mai pun i un cu de cenu. Nu stric, dimpotriv. Cu aceast minune luptm i mpotriva putregaiului cenuiu, ptrii frunzelor, rapnului, ruginii, phytophtorei (man) dar i a fluturelui verzei, urechelniei, afidelor i puricilor, narilor, musculiei albe, plonielor, omizilor. S nu uitm c usturoiul este un antibiotic, antifungic i antiseptic desvrit, druit de Natura nsi. i nu am terminat lunga list de reete din aceast minune. Cu alt ocazie. Cu certitudine. Citricele V plac citricele? Grozave i pe deasupra i foarte sntoase. tiai c zeama de portocal topete grsimile? Divaghez, tiu. Alt dat o s povestesc despre acest aspect. Acum o s destinui cteva reete ce vor ajuta n lupta cu duntorii din livezi i grdini. Reeta are ca principal ingredient coaja de la citrice, c-s portocale, lmi, grapefruit sau mandarine, nu conteaz. Oricine din neamul citricelor este bine venit, chiar si toate laolalt. Le uscm i le pstram n pungi din hrtie sau cutii din carton. In momentul n care ne trebuie n

hara cu bzdganiile rutcioase le luam i facem licori veninoase pentru mnealor. Reeta 1 Avem nevoie de 1 kg de coji date prin maina de tocat (mixer), le punem ntrun borcan sau bidon de 3-5 l, i, pe care le acoperim cu 3 l de ap. Astupm recipientul il punem la ntuneric, unde-l inem vreo 5 zile. Lichidul adstat l strecurm, resturile se vor stoarce bine, printr-un tifon, sau orice estur mai rru. Licoarea obinut o pstrm n sticle, dac se poate, nchise la culoare, bine astupate. n ajunul ncierrii lum o gleat de 10 l cu ap n care adugm 100 ml din lichidul parfumat. Dimineaa,pn la rsrit sau dup ce apune soarele, trecem la atacul decisiv. Stropim pomii i arbutii fructiferi, culturile de legume, oriunde s-au ncumetat invadatorii. Reeta 2 100 gr coji de citrice uscate se acoper cu 1 l de ap cald i inem mocneala la ntuneric pre de 3 zile, s se iueasc. Apoi se amestec cu ndrjire i se stropete de purici i afide. Reeta 3: umplem un borcan de 0,5 l cu coji de citrice uscate. l adugm la 10 l ap i lsm la plmdit o zi i o noapte. Dimineaa punem la fiert cam un sfert de or. Rcim, strecurm i stropim. http://us-mg5.mail.yahoo.com/neo/lau...=bdd9pl7eig4uv __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. Parintele Serafim Rose i in cartea veciniciei scrie C ri i neamuri vor pieri Iar scumpa noastr Romnie Etern, etern va inflori. #4 23.03.2013, 19:11:42 Miha-anca Senior Member Tutunul i cenua Scoatem din raft reeta cu praf de tutun i cenu: o parte tutun la doua pri de cenu, amestec cu care pudrm, subirel, plantele atacate. Pudrarea o facem cam de 2-3 ori pe sezon cu pauz de 1 sptmn. Firete c, nainte de a pomda, stropim, astfel ca pulberea s adere ca lumea. Isprava o svrim la fapt de sear, dup ce ntreaga populaie zburtoare folositoare se retrage la odihn. n felul acesta, cei ce au de suferit sunt armia de sltrei: purici, tripi, acarieni, dar i cele Data nregistrrii: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654

zburdalnice i naripate, care nu mai tiu ce s nepe ca s-i depun oule. Foile de ceap, sunt i ele de mare ajutor n decimarea populaiei zglobii puricoase i acarienoase: Iat cum procedm: punem ntr-o cldare 200 gr. foi uscate de ceap, pe care le oprim cu ap fiart. Lsm o zi ca s-i revin, dup care strecuram, ndoim cu ap jumtate-jumtate i stropim. mpotriva acarianului rou, se fac vreo 2-3 stropiri la rstimp de 5 zile. Cenua una dintre cele mai bune prietene ale grdinii, ne ajut i n acest impas. Pentru aceasta se iau 10 l de ap n care se adaug 2 pahare de cenu, se amestec i se las la ostoit o zi. Apoi, se pune oleac de spun de cas (40 gr.) sau detergent de vase lichid (vreo dou linguri), i stropim. Nu v-am spus eu c-i grozav-n toate cele?! Tomatele. Minunat cultur! Sntate pe araci. Sntate pentru noi. Sntate pentru prietenii notri roditori. mpotriva diverilor duntori sub form de omizi, larve, acarieni, afide, purici, pduchi, molii si omizi ale fructelor, stropim cu infuzie sau macerat din copili de tomate Dup ce am copilit roiile, nu aruncm verziturile rmase. Fie le folosim imediat, fie le punem la uscat i le pstrm n cutii de carton sau pungi de hrtie, la loc ferit de umezeal. Vom avea nevoie de puterea lor veninoas, care nu e pe voia duntorilor atacatori de frunze i flori ale pomilor si arbutilor fructiferi, dar i ale legumelor. Aadar, verdeaa tomatelor (planta este musai s fie sntoas, firete) fie ca e uscata fie ca e crud, va fi tocat i folosit astfel: 4 kg de plant verde sau 0,5 kg de plant uscat se va fierbe n 10 l de ap timp de jumtate de or la foc molcom. Se las la rcit, se strecoar i folosim o msur de lichid ucigtor la trei msuri de ap, la care adugm nite spun de cas sau detergent de vase, considernd 40 gr de spun sau 2 linguri de detergent la 10 l de fiertur Sau: 4 kg de plant verde sau 400 gr plant uscat, o vom lsa n ap clie pre de o zi i-o noapte, apoi o punem la fiert cam 20-25 de minute, strecurm, stoarcem bine resturile, pe care le punem la compost sau le mprtiem pe sub arbutii, pomii fructiferi, sau printre rndurile brazdelor pe care le avem. Soluia obinut se dilueaz 1:3 (o parte de soluie in trei pri ap) la care se adaug 40 gr spun de cas sau o lingur de detergent lichid de vase + un pahar de cenu. La fel de bune rezultate dau tomatele plantate printre coaczi i agrii, gonind de la ei viespile galben i neagr, care le vatm. La urma urmelor de ce nu am mbina plcutul cu utilul?! Lstarii/vrejii de cartof, fiind din neam cu tomatele, substanele nmagazinate n seva lor ajut s pstrm gradina de legume i livada curate i sntoase. Dup ce culegem buntate de barabule i le adpostim la loc de cinste n mruntaiele beciurilor nu vom lsa de izbelite buntate de vreji. Singura grij va fi aceea, ca aceti vreji, lstari, s fie

sntoi, neatacai de vreo ciuperc sau vtmtori neprietenoi. i vom pune la uscat, i vom mruni i pune la pstrare n cutii de carton sau pungi din hrtie i-i scoatem la iveal, s-i fac treaba, n primvar. Cum procedm: 1,2 kg. de mas verde sau 600-800 gr. uscat, se las la infuzat pre de 3-4 ore n 10 l de ap cldu. Apoi se strecoar, se adaug spun de cas sau lichid i, opional , un pahar de cenu. Stropim seara sau pe timp noros, pentru a nu provoca arsuri plantelor. Este o arm puternic n lupta cu afidele, acarienii, molia verzei, musculiei albe. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. Parintele Serafim Rose i in cartea veciniciei scrie C ri i neamuri vor pieri Iar scumpa noastr Romnie Etern, etern va inflori. #5 24.03.2013, 14:57:51 Miha-anca Senior Member Cultura rosiilor Legume cultiva in sere ingropate: http://www.youtube.com/watch?v=8l9Jh1n1I5Ete Nu e nimeni obligat sa cultive suprafete prea mari, adica mai mari decat are nevoie sau decat poate duce cu fortele sale. Poate cineva sa ne explice pe inteles cum se cultiva rosiile? __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. Parintele Serafim Rose i in cartea veciniciei scrie C ri i neamuri vor pieri Iar scumpa noastr Romnie Etern, etern va inflori. #6 Data nregistrrii: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654

24.03.2013, 18:12:19 stoicadorina Member Data nregistrrii: 23.03.2013 Religia: Ortodox Mesaje: 53

Aghiazma care se se sfinete n ziua Sfntului Trifon alung omizile, pduchii de pe plante, furnicile i n general toate insectele duntoare. Garantat! #7 25.03.2013, 00:29:43 Miha-anca Senior Member Citat: n prealabil postat de stoicadorina Aghiazma care se se sfinete n ziua Sfntului Trifon alung omizile, pduchii de pe plante, furnicile i n general toate insectele duntoare. Garantat! Multumim, Dorina; si bineai(re)venit printre noi! In ceea ce priveste rasadurile, le faci singura, sau le cumperi? Nu stiu daca ai citit pe un alt topic despre colegii nostri de forum, care au sau isi doresc case la tara, dar nu au constinte despre cultivarea pamantului. Dand unele raspunsuri aici sper sa ii inspiram si pe acestia ca sa aiba curaj si sa-si ia inima in dinti, pentru a cultiva cele necesare consumului in familia proprie. O cultura mai mare necesita brate de munca mai multe si se face de obicei mecanizat, ca sa dea si rezultatele scontate. Dar pentru folosul propriu nu e nevoie de atat de multa munca, incat omul sa nu poata sa le faca pe toate singur. Si eu am acum o mica gradina de zarzavat - acum 7 ani nu credeam ca sunt in stare - dar am cumparat niste carti si m-au ajutat cu sfaturi vecinii si acum pot sa cultiv singura cartofii, pe care ii pun pe un pat "cald", adica resturile de frunze de anul trecut la pun in groapa special facuta si apoi pun cartofii incoltiti si acopar cu pamant. Cand au inceput sa se arate plantele si se fac cam de 30 cm inaltime, mai adaug pamant, caci cartofii cresc pe tija in sus si cu cat musuroiesti mai mult, cu atat se fac mai multi cartofi. Plantele ajung pana la 1 m inaltime, iar cand fac flori se pot recolta primii cartofi. Cine recolteaza cartofii, vede ca planta face in continuare cartofi, asa ca eu mut planta in alt loc si lasa sa creasca pana la a doua recolta, adica in septembrie. In felul acesta scot doua recolte de cartof de la aceeasi planta. Nu am vazut pe nimeni sa faca asa, dar am vazut ca da rezultat. Mi-ar fi parut rau sa arunc planta inca zdravana si cu cartofi pe ea. Cartofilor le trebuie umezeala, asa ca daca e prea mare caldura si pamantul da semne ca Data nregistrrii: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654

se usuca, e bine sa il stropim. De la un gradinar am auzit ca se pun 10 l apa la i metru patrat de gradina. Pe vecinii mei de gradina i-am vazut udand doar putin, dar fix langa planta. Am vazut ca pe aici au aparut un fel de rucsaci in care se pun cartofii in pamant; la fel se procedeaza si cu jumatati de butoaie, care nu mai pot fi flosite la altceva: se folosesc la cultivatul cartofilor. Balcoanele sau curtile de la oras se pot folosi si in acest scop, nu doar pentru a depozita unele lucruri. Intr-un vas mai mare se poate pune un rasad de rosie, care va umple in timpul verii spatiul cu frunze si mai ales tomate. Cat de placut e sa te duci sa culegi propriile rosii! alt gust au! Sau un vas cu patrunjel verde; nu ocupa spatiu, dar te scuteste de un drum la piata. Dumnezeu are grija ca plantele sa creasca si sa rodeasca. In felul acesta Il vad pe Dumnezeu in fiecare planta din gradina sau din balcon si mai ales in fiecare fruct. Slava Tie, Doamne, slava Tie! __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. Parintele Serafim Rose i in cartea veciniciei scrie C ri i neamuri vor pieri Iar scumpa noastr Romnie Etern, etern va inflori. #8 25.03.2013, 00:48:43 Miha-anca Senior Member Data nregistrrii: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654

Am gasit acest film de pe You tube care arata rezultatele unei gradini ecologice: http://www.youtube.com/watch?v=y26EqK4mGkU Daca tot ne satraduim sa cultivam legumele proprii, macar sa fie ecologice. Romanul dintotdeauna a cultivat ecologic, fara ingrasaminte chimice. Aceasta este tinta si a noastra acum. Filmul are si o continuare, dar trebuie cautata. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. Parintele Serafim Rose i in cartea veciniciei scrie C ri i neamuri vor pieri

Iar scumpa noastr Romnie Etern, etern va inflori. #9 25.03.2013, 03:00:52 Miha-anca Senior Member Data nregistrrii: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654

O incurajare pentru incepatorii in ale gradinaritului: iata ce mandru e de tufele lui de patrunjel! Adevarul e ca salata tine si iarna, daca e ferita de zapada; la fel si patrunjelul ramane verde toata iarna, cu un acoperis deasupra. http://www.youtube.com/watch?v=8rnwS4rlHqg Si iata si un profesionist, care ne spune, ca atat cat vom iubi plantele si animalele, cu atat ne vor rasplati si ele: http://www.youtube.com/watch?v=Y0GNdPl_ofg __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. Parintele Serafim Rose i in cartea veciniciei scrie C ri i neamuri vor pieri Iar scumpa noastr Romnie Etern, etern va inflori. Last edited by Miha-anca; 25.03.2013 at 03:33:42. #10 25.03.2013, 12:25:45 stoicadorina Member Citat: n prealabil postat de Miha-anca Multumim, Dorina; si bineai(re)venit printre noi! In ceea ce priveste rasadurile, le faci singura, sau le cumperi? Nu stiu daca ai citit pe un alt topic despre colegii nostri de forum, care au sau isi doresc case la tara, dar nu au constinte despre cultivarea pamantului. Data nregistrrii: 23.03.2013 Religia: Ortodox Mesaje: 53

Dand unele raspunsuri aici sper sa ii inspiram si pe acestia ca sa aiba curaj si sa-si ia inima in dinti, pentru a cultiva cele necesare consumului in familia proprie. O cultura mai mare necesita brate de munca mai multe si se face de obicei mecanizat, ca sa dea si rezultatele scontate. Dar pentru folosul propriu nu e nevoie de atat de multa munca, incat omul sa nu poata sa le faca pe toate singur. Si eu am acum o mica gradina de zarzavat - acum 7 ani nu credeam ca sunt in stare dar am cumparat niste carti si m-au ajutat cu sfaturi vecinii si acum pot sa cultiv singura cartofii, pe care ii pun pe un pat "cald", adica resturile de frunze de anul trecut la pun in groapa special facuta si apoi pun cartofii incoltiti si acopar cu pamant. Cand au inceput sa se arate plantele si se fac cam de 30 cm inaltime, mai adaug pamant, caci cartofii cresc pe tija in sus si cu cat musuroiesti mai mult, cu atat se fac mai multi cartofi. Plantele ajung pana la 1 m inaltime, iar cand fac flori se pot recolta primii cartofi. Cine recolteaza cartofii, vede ca planta face in continuare cartofi, asa ca eu mut planta in alt loc si lasa sa creasca pana la a doua recolta, adica in septembrie. In felul acesta scot doua recolte de cartof de la aceeasi planta. Nu am vazut pe nimeni sa faca asa, dar am vazut ca da rezultat. Mi-ar fi parut rau sa arunc planta inca zdravana si cu cartofi pe ea. Cartofilor le trebuie umezeala, asa ca daca e prea mare caldura si pamantul da semne ca se usuca, e bine sa il stropim. De la un gradinar am auzit ca se pun 10 l apa la i metru patrat de gradina. Pe vecinii mei de gradina i-am vazut udand doar putin, dar fix langa planta. Am vazut ca pe aici au aparut un fel de rucsaci in care se pun cartofii in pamant; la fel se procedeaza si cu jumatati de butoaie, care nu mai pot fi flosite la altceva: se folosesc la cultivatul cartofilor. Balcoanele sau curtile de la oras se pot folosi si in acest scop, nu doar pentru a depozita unele lucruri. Intr-un vas mai mare se poate pune un rasad de rosie, care va umple in timpul verii spatiul cu frunze si mai ales tomate. Cat de placut e sa te duci sa culegi propriile rosii! alt gust au! Sau un vas cu patrunjel verde; nu ocupa spatiu, dar te scuteste de un drum la piata. Dumnezeu are grija ca plantele sa creasca si sa rodeasca. In felul acesta Il vad pe Dumnezeu in fiecare planta din gradina sau din balcon si mai ales in fiecare fruct. Slava Tie, Doamne, slava Tie! Pentru rsaduri pstrm smna de la un an la altul dar mai i cumprm. Rsadurile le facem singuri. Acum au cam 2 cm. Le inem la geamuri i le udm cu ap cldu. Cnd se mai nclzete le scoatem ntr-un chioc acoperit pentru a se obinui cu temperatura mai sczut. Noi nu folosim chimicale nici la stropit rsadul. Din pcate legumele i fructele din producie proprie nu acoper dect o parte din necesarul pentru familia noastr. __________________ http://dorinastoica.blogspot.ro/ Data nregistrrii: 26.12.2010

Citat: n prealabil postat de Miha-anca;512095 Si eu am acum o mica gradina de zarzavat - acum 7 ani nu credeam ca sunt in stare - dar am cumparat niste carti si m-au ajutat cu sfaturi vecinii si acum pot sa cultiv singura [B cartofii[/b], pe care ii pun pe un pat "cald", adica resturile de frunze de anul trecut la pun in groapa special facuta si apoi pun cartofii incoltiti si acopar cu pamant. Cand au inceput sa se arate plantele si se fac cam de 30 cm inaltime, mai adaug pamant, caci cartofii cresc pe tija in sus si cu cat musuroiesti mai mult, cu atat se fac mai multi cartofi. Plantele ajung pana la 1 m inaltime, iar cand fac flori se pot recolta primii cartofi. Cine recolteaza cartofii, vede ca planta face in continuare cartofi, asa ca eu mut planta in alt loc si lasa sa creasca pana la a doua recolta, adica in septembrie. In felul acesta scot doua recolte de cartof de la aceeasi planta. Nu am vazut pe nimeni sa faca asa, dar am vazut ca da rezultat. Mi-ar fi parut rau sa arunc planta inca zdravana si cu cartofi pe ea. Cartofilor le trebuie umezeala, asa ca daca e prea mare caldura si pamantul da semne ca se usuca, e bine sa il stropim. De la un gradinar am auzit ca se pun 10 l apa la i metru patrat de gradina. Pe vecinii mei de gradina i-am vazut udand doar putin, dar fix langa planta. Cartofii se planteaza primavara direct in pamant ,fara ,,pat cald,, din frunze vechi sau vreji care pot transmite boli.Cei cu doua recoltari pot fi folositi pentru consumul imediat,dar nu rezista peste iarna ,nu sunt maturi.Nu udam cartofii,intotdeauna a fost suficienta apa provenita din ploi.Ii ingropam(musuroim) dupa 15 iunie si tot atunci le aplicam o stropire impotriva gandacului de Colorado. Last edited by aanrra; 25.03.2013 at 20:45:47. #12 25.03.2013, 21:43:38 Miha-anca Senior Member Citat: n prealabil postat de aanrra Cartofii se planteaza primavara direct in pamant ,fara ,,pat cald,, din frunze vechi sau vreji care pot transmite boli.Cei cu doua recoltari pot fi folositi pentru consumul imediat,dar nu rezista peste iarna ,nu sunt maturi.Nu udam cartofii,intotdeauna a fost suficienta apa provenita din ploi.Ii ingropam(musuroim) dupa 15 iunie si tot atunci le Data nregistrrii: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654

aplicam o stropire impotriva gandacului de Colorado. Multumesc pentru interventie. Eu am scris din propria mea experienta, care nu e mare. Dar care e diferenta intre cartofii pentru consum imediat si cei pentru iarna? Cand se recolteaza cei din urma? Exista anumite soiuri speciale pentru cartofii de iarna? __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. Parintele Serafim Rose i in cartea veciniciei scrie C ri i neamuri vor pieri Iar scumpa noastr Romnie Etern, etern va inflori. #13 25.03.2013, 22:17:39 aanrra Member Data nregistrrii: 26.12.2010 Locaie: Bucuresti Religia: Ortodox Mesaje: 54

Aici la noi sunt doua tipuri de cartofi,cei timpurii care se planteaza dupa 15 martie daca vremea este calda,si cei care-i plantam la vremea cand liliacul infloreste,acestia din urma se recolteaza in septembrie si fiind maturi se pot pastra peste iarna.Cei care cultiva pe suprafete mari folosesc soiuri selectionate.Noi, toamna dupa recoltare sortam cartofii ,cei pentru consum imediat,cei pentru iarna(cei mai frumosi si sanatosi),cei marunti si sanatosi ii pastram in ladite pentru insamantarea de anul viitor,iar restul ii fierbem la animale.Au fost ani in care nu ne-au ajuns cartofii la insamantat si caftofii mai mari i-am taiat in doua,si cultura a fost minunata. #14 25.03.2013, 22:59:15 Yasmina Senior Member Data nregistrrii: 17.06.2010 Locaie: by the ocean Religia: Ortodox Mesaje: 3.005

Plantele solanacee:rosiile,ardeii,vinetele se planteaza intr-un loc care asigura lumina constanta a soarelui timp de 8 ore/zi.Daca sunt plantate in locuri umbroase rosiile vor creste lungi,cu multe Frunze si rod foarte putin. Ierburile aromatice sau verdeturile de salata in schimb prefer locurile mai ferrite de

soare,sau doar cu cateva ore de soare/zi. Anul trecut am plantat busuioc si marar in locuri insorite si s-a uscat. Rosiile erau intr-un loc cu umbra data de un pin urias,au crescut handicapate cu rosii putine,in schimb am avut o cultura bogata de Frunze... Omul cat traieste invata :) __________________ We Shall come to set the dolphins free, We Shall wash the darkened bloodred sea, Our songs will echo over the mountains and seas, The eternity will begin once again in Peace! http://www.youtube.com/watch?v=4MdwDng0i2c http://www.youtube.com/watch?v=p-Uxqt1Hai4 #15 26.03.2013, 03:03:42 Miha-anca Senior Member Citat: n prealabil postat de aanrra Aici la noi sunt doua tipuri de cartofi,cei timpurii care se planteaza dupa 15 martie daca vremea este calda,si cei care-i plantam la vremea cand liliacul infloreste,acestia din urma se recolteaza in septembrie si fiind maturi se pot pastra peste iarna.Cei care cultiva pe suprafete mari folosesc soiuri selectionate.Noi, toamna dupa recoltare sortam cartofii ,cei pentru consum imediat,cei pentru iarna(cei mai frumosi si sanatosi),cei marunti si sanatosi ii pastram in ladite pentru insamantarea de anul viitor,iar restul ii fierbem la animale.Au fost ani in care nu ne-au ajuns cartofii la insamantat si caftofii mai mari i-am taiat in doua,si cultura a fost minunata. aanrra, daca nu te superi, da-ne te rog un nume, adevarat sau fictiv, ca sa stim cum sa ne adresam tie. Vad ca esti dintr-o zona a cartofului si te pricepi. In primul an de gradinarit am cumparat cartofi speciali pentru insamantare; scumpi, dar buni. Al doilea an mi-a spus o vecina: "Noi folosim cartofii din comert; ii lasam la incoltit si ii punem in pamant." Fiind mai ieftin, am adoptat si eu tactica asta. Ii las la loc intunecos sa incolteasca si ii pun in pamant; am obtinut anul trecut o recolta f buna, caci anul a fost ploios. Altele nu au crescut, dar pentru cartofi a fost un an exceptional. Dintr-un cuib am scos 1,8 kg de cartofi, mari si gustosi. De aceea am amintit de udat. Inrudit cu cartoful este NAPUL sau TOPINAMBUR (Heliantus Tuberosus) este f gustos Data nregistrrii: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654

si sanatos. Atentie, trebuie ingradita suprafata pe care creste, caci are tendinta sa se intinda in toata gradina. Cand faceti piure de cartofi, daca adaugati si cativa napi, piureul capata un gust deosebit. Este f bun pentru cei, care au probleme cu constipatia: o rezolva pe loc! "Este o planta complexa, si este buna nu numai pentru cei suferinzi de diabet, dar si in obezitate, probleme de articulatii, anemie, si probleme gastrointestinale. Plantati topinambur n-o sa regretati niciun moment! ", spune cineva. http://hobbygradina.ro/2011/01/30/to...hus-tuberosus/ __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. Parintele Serafim Rose i in cartea veciniciei scrie C ri i neamuri vor pieri Iar scumpa noastr Romnie Etern, etern va inflori. #16 26.03.2013, 13:21:13 zaharia_2009 Senior Member Data nregistrrii: 05.07.2009 Locaie: Romania Religia: Ortodox Mesaje: 2.129

Interesant topic (pt. mine, desigur !) . Il urmaresc si aseara am pregatit chiar si un raspuns numai ca am renuntat sa il mai postez . Am casa la tara , gradina mare de zarzavat si ma ocup cu asa ceva . Eu ma implic mai ales in selectionarea rasadurilor si a semintelor (care sa mearga la tipul meu de sol), producerea lor si plantarea . De restul, am membrii ai familiei , ca si localnici de la tara, care urmaresc culturile pina la recoltare . Am preluat de la bunici , prin parinti, indeletnicirea(desi pt. mine este de weckend si concediu) iar acum in mod obsesiv urmaresc obtinerea de culturi si legume/fructe bio. Propria productie imi asigura 80% din consum pe intreg anul . Nu intru in amanunte acum , desi si acest aspect este f. important de discutat,despre cum se pastreaza pe iarna aceste produse , neconservate , desigur . Din postarile lui anterioare stiu ca "Ombun", sau cum isi mai spune acum, are gradina si cultiva tot felul de legume/zarzavaturi/fructe. Dar nu a mai intrat de mult pe forum. De la el am mai putea obtine si alte informatii folositoare ... ca si de la altii, desigur !

Asadar, cel putin pt. unii , este benefic un astfel de thread ! __________________ Credinta dreapta este medicamentul cel mare si cel dintii al mintuirii !- Sf. Maxim Marturisitorul . #17 26.03.2013, 21:05:53 aanrra Member Data nregistrrii: 26.12.2010 Locaie: Bucuresti Religia: Ortodox Mesaje: 54

... Eu nu sunt un stiutor in ale gradinaritului ,am invatat putin cate putin si pot spune ca rezultatele sunt multumitoare si...gustoase.Nu se poate face agricultura bio,dar cu siguranta legumele sunt mai sanatoase.N-am cultivat nap si nici nu am de gand...cultiv in schimb,ceapa,usturoi,salata,spanac,fasole timpurie,patrunjel,busuioc,salvie,rucola,praz,arde i,vinete,brocoli si foarte multe flori.La gradina de la tara punem cartofi,rosii multe,morcov si porumb. Problema mea sunt limaxii(melci fara chochilie)deoarece gradina este in apropierea terenului cu iarba...am incercat tot ce am auzit,dar ei sunt prezenti in fiecare dimineata.Poate-mi veniti in ajutor cu ceva ce nu am folosit,inca. #18 26.03.2013, 21:08:07 aanrra Member Data nregistrrii: 26.12.2010 Locaie: Bucuresti Religia: Ortodox Mesaje: 54

... Foarte multe lucruri am invatat de aici: http://www.egradini.ro/forum/ #19 26.03.2013, 22:03:26 Yasmina Senior Member Data nregistrrii: 17.06.2010 Locaie: by the ocean Religia: Ortodox Mesaje: 3.005

Citat: n prealabil postat de aanrra

Eu nu sunt un stiutor in ale gradinaritului ,am invatat putin cate putin si pot spune ca rezultatele sunt multumitoare si...gustoase.Nu se poate face agricultura bio,dar cu siguranta legumele sunt mai sanatoase.N-am cultivat nap si nici nu am de gand...cultiv in schimb,ceapa,usturoi,salata,spanac,fasole timpurie,patrunjel,busuioc,salvie,rucola,praz,arde i,vinete,brocoli si foarte multe flori.La gradina de la tara punem cartofi,rosii multe,morcov si porumb. Problema mea sunt limaxii(melci fara chochilie)deoarece gradina este in apropierea terenului cu iarba...am incercat tot ce am auzit,dar ei sunt prezenti in fiecare dimineata.Poate-mi veniti in ajutor cu ceva ce nu am folosit,inca. Pt limaxi: -3 linguri de sapun lichid -50 ml ulei essential de portocale -4 litri de apa Se amesteca bine si se stropeste pamantul inspre seara,cand limaxii apar. Mai este bun si impotriva furnicilor si a gandacilor mari. __________________ We Shall come to set the dolphins free, We Shall wash the darkened bloodred sea, Our songs will echo over the mountains and seas, The eternity will begin once again in Peace! http://www.youtube.com/watch?v=4MdwDng0i2c http://www.youtube.com/watch?v=p-Uxqt1Hai4 #20 26.03.2013, 22:44:15 N.Priceputu Senior Member Data nregistrrii: 28.04.2011 Locaie: Cmpulung Muscel Religia: Ortodox Mesaje: 2.142

Dumanul natural al limaxului este melcul de livad, care se pare c i mnnc oule. Aducnd civa melci de livad n grdin, acetia se vor nmuli anul urmtor; totui, nu peste msur, iar daune nu prea am observat s fac. Dac totui fac, aducei o familie de arici. .am.d. :) __________________ Doamne, pe msur ce cred i Te iubesc mbtrnesc n lume i ntineresc n Tine. (V. Voiculescu - Ariciul) Calea celui nebun este dreapt n ochii lui, iar cel nelept ascult de sfat (Pilde 12, 15) Miha-anca Data nregistrrii: 03.10.2009

Senior Member Citat: n prealabil postat de aanrra N-am cultivat nap si nici nu am de gand...

Religia: Ortodox Mesaje: 4.654

Daca ai sti ce bun e pentru sanatate, i-ai rezerva cel putin un colt: ajuta la diabet, raceli si alte infectii; ateroscleroza, candidoza, colesterol marit, constipatie, lipsa de calciu, etc. http://www.formula-as.ro/2010/914/me...namburul-12331 __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. Parintele Serafim Rose i in cartea veciniciei scrie C ri i neamuri vor pieri Iar scumpa noastr Romnie Etern, etern va inflori. Last edited by Miha-anca; 27.03.2013 at 00:15:25. #22 27.03.2013, 00:11:28 Miha-anca Senior Member Data nregistrrii: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654

Intr-un an am pus si conipida si brocoli; nu am avut prea mare succes cu plantele, caci au facut niste larve, care mi-au mancat tot frunzisul si au distrus planta. Ca remediu mi s-a spus un produs chimic f scump. Nu l-am luat. Dar intr-o zi a trecut un domn mai in varsta si mi-a spus ca ajuta apa cu praf de copt. Am facut un amestec si am stropit plantele: parca am dat cu parul dupa larve! S-au facut nevazute cat ai clipi in ochi. Ma bucur f mult vazand ca mai sunt printre noi gradinari amatori! Bine ati venit cu totii si va rog sa ne impartasiti din experienta avuta. Eu am avut mare succes cu fasolea. Imi face o deosebita placere sa o cultiv. Am vazut la vecini ca pun araci de peste 2 m inaltime, iar fasolea se intinde pana sus. Ii place umezeala. anul trecut am avut un an deosebit de ploios, dar cartofii si fasolea au crescut minunat. Intamplator am gasit o fasole cu bob mare si colorat. Eu fiind plecata, sotul meu a pus acele boabe in pamant, iar cand m-am intors eu dupa multa vreme, fasolea se urcase pe atraci pana sus, si s-ar mai fi urcat daca mai avea unde. Florile te incantau cu portocaliul lor. Pastaile s-au facut f mari, de o lungime de 30 cm si fara ata, fiind inca f

tinere. Nu am avut niciodata asa o productivitate la fasole. Am gasit urmatoarea reteta pentru tratarea semintelor/boabelor, ca sa fie rezistente la boli si seceta: se pun intr-un vas cu apa in care am pus miere, usturoi si suc de Aloe Vera. Se lasa 2-3 ore si apoi se pot pune in pamant. Gradina mea de zarzavat este inchiriata de la Primarie, pe o suma modica. Este un fost teren mlastinos, drenat acum si impartit in loturi de cca 100 mp, pe care avem voie sa ne facem o magazie de scule de gradina si un loc de luat masa. Ni se asigura apa si pamant compostat, care e f hranitor. Cand mi-am ales lotul, am observat ca mai e un spatiu si in spatele magaziei, complet neglijat de fostul gradinar. Acolo am facut o gradina de flori, cu un loc de luat masa sub streasina special lasata mai lunga si un gratar, caci sotul meu e expert la facut mici; si atunci cand in fata e cald de nu poti rezista, ma retrag in spate si acolo la umbra citesc, imi beau cafeaua sau pur si simplu ascult ciripitul pasarelelor. Povestesc acest lucru, pentru ca exista si in Romania numeroase terenuri nefolosite, care ar putea fi transformate in gradini de zarzavat... __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. Parintele Serafim Rose i in cartea veciniciei scrie C ri i neamuri vor pieri Iar scumpa noastr Romnie Etern, etern va inflori. Last edited by Miha-anca; 27.03.2013 at 00:14:24. #23 27.03.2013, 17:41:49 zaharia_2009 Senior Member Data nregistrrii: 05.07.2009 Locaie: Romania Religia: Ortodox Mesaje: 2.129

Citat: n prealabil postat de aanrra Eu nu sunt un stiutor in ale gradinaritului ,am invatat putin cate putin si pot spune ca rezultatele sunt multumitoare si...gustoase.Nu se poate face agricultura bio,dar cu siguranta legumele sunt mai sanatoase.N-am cultivat nap si nici nu am de gand...cultiv in schimb,ceapa,usturoi,salata,spanac,fasole timpurie,patrunjel,busuioc,salvie,rucola,praz,arde i,vinete,brocoli si foarte multe flori.La gradina de la tara punem cartofi,rosii multe,morcov si porumb. Problema mea sunt limaxii(melci fara chochilie)deoarece gradina este in apropierea

terenului cu iarba...am incercat tot ce am auzit,dar ei sunt prezenti in fiecare dimineata.Poate-mi veniti in ajutor cu ceva ce nu am folosit,inca. Cind am citit postarea de mai sus am crezut ca "cineva" mi-a intrat in calculator si furindu-mi postarea la care renuntasem anterior, a acutualizat-o . Eu am o gradina mare care este de cultura mixta . Fiind de aproape 1/2 de hectar, am loc sa cultiv multe lucruri. Este situata in zona de deal inalt , subcarpatic,si din acest motiv nu pot cultiva chiar orice. Am vazut ca specialistii m-au si pus la punct , cum ca nu exista "cultura bio". Asa o fi ,ca daca sunt specialisti , adica , daca stiu ei ce stiu ... ma rog ,treaba lor ! Nu s-a folosit niciodata pe aceasta suprafata alt ingrasamint decit gunoiul de grajd. Apa pt. irigare o am din fintina proprie iar pe o raza de 50 de Km nu am nici o mica sau mare firma care sa produca ceva . Nu mai socotesc faptul ca seria de dealuri, prin insasi dispozitia lor, protejeaza in propagarea poluantilor intr-o oarecare masura. Una este terenul de cimpie sau de podis si alta cel de deal inalt. Intr-un cuvint, avantaje si dezavantaje . Dar nu despre productia "bio" discutam acum . Poate si asta , dar mai incolo ! Gradina este orientata pe SE (sud-est) si am lumina si caldura suficienta , pt. zona mea geografica. Desi cultiv aproape tot din ce este enumerat in postarea selectata de mine (nu am avut curiozitati exotice , cel putin pina acum, sa cultiv rucola, rabarbar, andive, brocoli,rozmarin, etc) nu am sesizat sa fie vreun impediment lumina. Menta, galbenele, busuiocul,salvia... le am in plin soare si merg bine. Totusi, problema mea care a fost cu adevarat serioasa (aveam o ambitie prosteasca, datorata ignorantei, sa cultiv orice imi vine mie la mine in gradina, avind astfel parte de productii de plins) a tinut pina cind cineva l-a sfatuit pe tatal meu sa duca probe de sol la un institut de specialitate si sa-mi faca o prezumtie de plante certe, discutabile si necultivabile pe acest gen de pamint . De atunci am tinut cont mereu de tipul de sol pe care il am iar rezultatele sunt in concordanta. O alta problema a fost legata de materialul semincer si rasaduri . In Romania, de aproape 10-12 ani rasadurile vindute fie in piete de catre particulari , fie cumparate de la firme de seminte sunt de origine straina (se gasesc si indigene dar de departe predomina cele straine): Olanda (morcov, telina, pastirnac,ardei gras, ceapa rosie si galbena, varza,vinete), Turcia (ardei gras, mazare, patrunjel,conopida, vinete), China(in special usturoiul, pe care l-au prasit si bulgarii si pe care il vind apoi la fraierii de romani astfel incit in piete gasesti asazisul usturoi de Buzau , care defapt este chinezesc la origine si trecut prin solurile romanesti si bulgaresti 2-3 generatii). Satul de toate acestea , am apelat la orice sursa de informatie privind zarzavaturile indigene , consultind orice imi cadea in mina . Asa am aflat ca exista la Suceava un institut cu o banca de seminte de legume , fructe, etc numai de origine romaneasca , clasificate pe zone ale tarii s.a.m.d. Cu citiva ani in urma am contactat institutul si astfel am eliminat din cultura tot ce avea origini incerte . Dupa asta lucrurile au mers bine ... cel putin psihologic . Ca insecticid folosesc numai piatra vinata amestecata cu apa de var pe care o dau pe

rosii . Mai folosesc zeama de urzici (intr-un butoi cu apa, de 200 de litrii, arunc 2-3 brate de urzici mature care ramin la macerat 10-15 zile iar apoi folosesc apa.) Dar desi sunt in zona premontana ma confrunt cu gindacii de colorado pe cartofi si nu stiu pina acum ceva naturist ca sa ii inlatur . Acestia au cuibul in sol , imediat sub pamint si de acolo invadeaza planta . Pina in prezent nu fac decit sa adun gindacii maturi cu mina (suntem 6-7 persoane) de 3-4 ori intr-un ciclu productiv. Stiu ca nu este o solutie radicala dar nu am ce face . Confirm folosirea patului de frunze in cultura cartofului . Pamintul meu este aproape de liziera padurii iar vintul imi aduce toamna frunze de fag, mai ales dar si putine de stejar pe loc , pe care din obiceiul stramosesc le ar in primavara . Gustul este absolut delicios . Dar sa nu uitam relativismul cum ca : gusturile si culorile ... Si alte informatii pe care le vom mai discuta pe parcurs... __________________ Credinta dreapta este medicamentul cel mare si cel dintii al mintuirii !- Sf. Maxim Marturisitorul . Last edited by zaharia_2009; 27.03.2013 at 17:51:48. #24 27.03.2013, 17:57:13 N.Priceputu Senior Member Data nregistrrii: 28.04.2011 Locaie: Cmpulung Muscel Religia: Ortodox Mesaje: 2.142

gandacul de Colorado - combatut biologic N-am ncercat personal, ns am citit c s-au fcut cercetri cu rezultate destul de bune n sensul sta, i anume cu ajutorul crielor galbene, cultivate printre tufele de cartofi. La fiecare patru rnduri de cartofi, unul de crie. Mult mai multe putei afla aici. P.S. Auzisem despre soluia de urzici, nu tiam ns cu ce rezultate se folosete. Ct despre zeama bordelez (piatr vnt cu var), este chiar acceptat n culturile bio, fiind aproape lipsit de toxicitate pentru om. __________________ Doamne, pe msur ce cred i Te iubesc mbtrnesc n lume i ntineresc n Tine. (V. Voiculescu - Ariciul) Calea celui nebun este dreapt n ochii lui, iar cel nelept ascult de sfat (Pilde 12, 15) Last edited by N.Priceputu; 27.03.2013 at 18:01:32. #25 27.03.2013, 18:33:24

N.Priceputu Senior Member

Data nregistrrii: 28.04.2011 Locaie: Cmpulung Muscel Religia: Ortodox Mesaje: 2.142

De fapt, la link-ul de mai sus sunt mai multe metode. Cea privitoare la crizanteme a fcut obiectul unei cercetri cu rezultate bune. Despre ea, aici. __________________ Doamne, pe msur ce cred i Te iubesc mbtrnesc n lume i ntineresc n Tine. (V. Voiculescu - Ariciul) Calea celui nebun este dreapt n ochii lui, iar cel nelept ascult de sfat (Pilde 12, 15) #26 27.03.2013, 18:53:24 Miha-anca Senior Member Data nregistrrii: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654

Multumim, frate Zaharia, ca ne-ai impartasit din experienta proprie. Acum, daca tot ne-ai spus despre acel institut din Suceava cu o banca de seminte de legume , fructe, etc te rugam sa ne dai si o adresa pe internet pentru a-l depista. Nu am inteles unde ai facut testarea solului. Intr-adevar este esential sa stii ce fel de sol ai si ce ai de facut pentru a-l imbunatati. Pe TVR1 la "Viata satului" a vazut o reclama cu un ingrasamant natural, un fel de roca, pe care au sfaramat-o si care da productii f bune la legume. A incercat cineva acel ingrasamant? __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. Parintele Serafim Rose i in cartea veciniciei scrie C ri i neamuri vor pieri Iar scumpa noastr Romnie Etern, etern va inflori. #27 27.03.2013, 19:14:05 Miha-anca Senior Member Citat: Data nregistrrii: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654

n prealabil postat de N.Priceputu N-am ncercat personal, ns am citit c s-au fcut cercetri cu rezultate destul de bune n sensul sta, i anume cu ajutorul crielor galbene, cultivate printre tufele de cartofi. La fiecare patru rnduri de cartofi, unul de crie. Mult mai multe putei afla aici. P.S. Auzisem despre soluia de urzici, nu tiam ns cu ce rezultate se folosete. Ct despre zeama bordelez (piatr vnt cu var), este chiar acceptat n culturile bio, fiind aproape lipsit de toxicitate pentru om. Craitele galbene au un miros f puternic; probabil ca acest miros ii indeparteaza pe gandaci. Straturile de legume pot primi o terminatie frumoasa cu un rand de craite. Ele se cultiva f usor si tin pana toamna. Daca adunati florile vestejite, aveti multime de seminte, care cresc fara probleme; deci nu costa nimic, doar sa le puneti in pamant. Solutia de urzici ajunge sa miroasa f rau dupa o vreme. Vecina mea de gradina le tine in apa vreme destul de indelungata, iar cand imprastie apa pe teren se asigura ca nu sunt alti vecini prin preajma... Este un ingrasamant natural f bune. Intr-o carte romaneasca am citit ca se poate fierbe urzica... ceea ce ar scurta mult timpul pana la folosirea ingrasamantului. Am citi ca urzicile trebuie sa aiba si ele dreptul de a creste intr-o gradina, mai ales ca este planta medicinala si pentru ca folosesc si ca ingrasamant. Deci nu le indepartati pe toate din gradina, caci au si ele rostul lor. Dupa cum scria mai sus, napii/topinamburul creste impreuna cu urzicile. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. Parintele Serafim Rose i in cartea veciniciei scrie C ri i neamuri vor pieri Iar scumpa noastr Romnie Etern, etern va inflori. #28 27.03.2013, 19:23:20 N.Priceputu Senior Member Data nregistrrii: 28.04.2011 Locaie: Cmpulung Muscel Religia: Ortodox Mesaje: 2.142

Citat:

n prealabil postat de Miha-anca Pe TVR1 la "Viata satului" a vazut o reclama cu un ingrasamant natural, un fel de roca, pe care au sfaramat-o si care da productii f bune la legume. A incercat cineva acel ingrasamant? E vorba de dolomit, o roc moale, calcaroas mi se pare, pe care muli au nceput s-o comercializeze. Sunt cam circumspect din cauz c modul n care a fost prezentat mi-a prut cam exagerat. Iar preul de 5 lei/kg (la o rapid cutare pe net) mi pare foarte mare, avnd n vedere c intr 2-300 kg la hectar. __________________ Doamne, pe msur ce cred i Te iubesc mbtrnesc n lume i ntineresc n Tine. (V. Voiculescu - Ariciul) Calea celui nebun este dreapt n ochii lui, iar cel nelept ascult de sfat (Pilde 12, 15) #29 27.03.2013, 19:55:41 heaven Senior Member Data nregistrrii: 23.11.2008 Locaie: Brasov Religia: Ortodox Mesaje: 2.319

Am si eu o intrebare la colegii de forum: acum doua saptamani am tuns vita de vie (aproape toata,a mai ramas un sfert din ea ce trebuie taiata),la fel am procedat si cu trandafirii si zmeura.Sunt un pic ingrijorata ca a venit brusc frigul si zapada...credeti ca le poate dauna?Multumesc frumos! __________________ Sa invatam de la ingerul nostru pazitor...http://www.youtube.com/watch? v=pG52f...&feature=share #30 27.03.2013, 20:08:39 N.Priceputu Senior Member Data nregistrrii: 28.04.2011 Locaie: Cmpulung Muscel Religia: Ortodox Mesaje: 2.142

Zpada nu. S sperm c nu d i ger. __________________ Doamne, pe msur ce cred i Te iubesc mbtrnesc n lume i ntineresc n Tine. (V. Voiculescu - Ariciul) Calea celui nebun este dreapt n ochii lui, iar cel nelept ascult de sfat (Pilde 12, 15)

heaven Senior Member

Data nregistrrii: 23.11.2008 Locaie: Brasov Religia: Ortodox Mesaje: 2.319

Citat: n prealabil postat de N.Priceputu Zpada nu. S sperm c nu d i ger. Multmesc frumos!Sa dea Domnul sa se incalzeasca repede...dealtfel,nu stiu cat este de real,dar duminica s-au anuntat temperaturi de pana la 20 de grade.Dar tot am emotii din cauza zilelor cand a fost frig... __________________ Sa invatam de la ingerul nostru pazitor...http://www.youtube.com/watch? v=pG52f...&feature=share #32 27.03.2013, 21:27:52 aanrra Member Data nregistrrii: 26.12.2010 Locaie: Bucuresti Religia: Ortodox Mesaje: 54

Citat: n prealabil postat de heaven Am si eu o intrebare la colegii de forum: acum doua saptamani am tuns vita de vie (aproape toata,a mai ramas un sfert din ea ce trebuie taiata),la fel am procedat si cu trandafirii si zmeura.Sunt un pic ingrijorata ca a venit brusc frigul si zapada...credeti ca le poate dauna?Multumesc frumos! Via nu pateste nimic pana pe la -10gr,la zmeura nu ma pricep....si trandafiri am in jur de 100 .Trandafirii ii curatam la sfarsitul lunii februarie ,acum cu tot frigul si zapada care a fost si mai este au intrat in vegetatie si majoritatea au frunzulite. @Zaharia,multumesc pentru informatii!Le prefer de la cineva care face agricultura din placere,si nu de la cineva care face...neavand ce sa faca.Acum,na,de incercat am incercat si eu ,si mai exotice si mai putin,si m-am ales cu...incercatul.Andive(??) a incercat cineva??Am incercat fenicul si m-am ales cu un fel de marar ciudat de cca 2m dar fara sa lucrezela partea bulboasa,a crescuuut si tot a crescut,si cam asta a fost. @Yasmina,multumesc!Am incercat,parca au ametit,parca au intrat in sevraj ,si-n final siau revenit,uf,uf. #33 27.03.2013, 22:16:01

aanrra Member

Data nregistrrii: 26.12.2010 Locaie: Bucuresti Religia: Ortodox Mesaje: 54

Am pus in album poze cu putina mea experienta in ale gradinaritului...dar sunt dornica de a invata... #34 27.03.2013, 22:24:55 mirela.t Senior Member Data nregistrrii: 06.04.2011 Locaie: usa / oca Religia: Ortodox Mesaje: 1.803

Citat: n prealabil postat de zaharia_2009 Din postarile lui anterioare stiu ca "Ombun", sau cum isi mai spune acum, are gradina si cultiva tot felul de legume/zarzavaturi/fructe. Dar nu a mai intrat de mult pe forum. De la el am mai putea obtine si alte informatii folositoare ... ca si de la altii, desigur ! Asadar, cel putin pt. unii , este benefic un astfel de thread ! Si eu astept poate Mosh-Neagu (alias "Omu Bun") revine pe forum si ne impartaseste din experienta lui inclusiv pe acest thread foarte interesant. Eu n-am gradina la tara, si in ultima vreme nici plantelor din casa nu le merge prea bine, am avut un bonsai si s-a uscat de tot pana a murit. Mai am o feriga mica si nici aceea nu-i prea verde, nu stiu de ce. Si inca o planta ceva mai mare, cu frunze late, care insa acum se pare ca sunt foarte atractive pentru pisicuta mea, care le cam rontaie atunci cand nu o vad. __________________ An Orthodox Workshop : http://www.youtube.com/watch?v=5diug3tKEQQ #35 27.03.2013, 22:27:21 mirela.t Senior Member Data nregistrrii: 06.04.2011 Locaie: usa / oca Religia: Ortodox Mesaje: 1.803

Citat:

n prealabil postat de aanrra Am pus in album poze cu putina mea experienta in ale gradinaritului...dar sunt dornica de a invata... Foarte frumoasa salata din gradina. Aici la noi una bucata se vinde cu 3 dolari, deci ati putea face bani frumosi cu ea! :) __________________ An Orthodox Workshop : http://www.youtube.com/watch?v=5diug3tKEQQ #36 28.03.2013, 00:08:08 Miha-anca Senior Member Citat: n prealabil postat de aanrra Via nu pateste nimic pana pe la -10gr,la zmeura nu ma pricep....si trandafiri am in jur de 100 .Trandafirii ii curatam la sfarsitul lunii februarie ,acum cu tot frigul si zapada care a fost si mai este au intrat in vegetatie si majoritatea au frunzulite. @Zaharia,multumesc pentru informatii!Le prefer de la cineva care face agricultura din placere,si nu de la cineva care face...neavand ce sa faca.Acum,na,de incercat am incercat si eu ,si mai exotice si mai putin,si m-am ales cu...incercatul.Andive(??) a incercat cineva??Am incercat fenicul si m-am ales cu un fel de marar ciudat de cca 2m dar fara sa lucrezela partea bulboasa,a crescuuut si tot a crescut,si cam asta a fost. @Yasmina,multumesc!Am incercat,parca au ametit,parca au intrat in sevraj ,si-n final si-au revenit,uf,uf. A propos de trandafiri: care sunt trandafirii de dulceata? Andivele: Insamantarea se face la sfarsitul lunii mai, ca la orice salata. Dupa aceea se lasa plantele sa creasca, cu distanta intre ele de cca. 15 cm, pentru a avea suficient loc ca sa faca frunze multe. Cu cat are mai multe frunze, cu atat mai bun rezultatul final. Dar ceea ce ne interseaza pe noi sunt radacinile. Radacinile se scot din pamant dupa cateva nopti de ger, prin luna noiembrie. Plantele se pun intr-o magazie timp de 14 zile, inainte de a le taia frunzele verzi cam la 2 cm desupra radacinii. Apoi radacinile se planteaza intr-o galeata cu pamant amestecat cu nisip umed sau in pamant de sera. Se uda putin si se acopera cu o alta galeata sau cu un sac, ca sa fie la intuneric. Apoi se aseaza intr-un oc unde sunt 10 grade C, timp de o saptamana, dupa care suporta si temperaturi de 18 grade si chiar mai mult. Trebuie sa ne uitam din cand in cand sub punga, ca sa vedem cum merge treaba si udam putin. Dupa 3 saptamani se pot recolta andive de o calitate superiora celor de cumparat. Andivele se taie cu f putin timp inainte de a se pune pe masa. Chiar si numai o ora la lumina le face sa devina amarui. Succes! andivele necesita ceva munca, dar ne bucura cu gustul lor fin tocmai de Craciun. __________________ Data nregistrrii: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654

Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. Parintele Serafim Rose i in cartea veciniciei scrie C ri i neamuri vor pieri Iar scumpa noastr Romnie Etern, etern va inflori. #37 28.03.2013, 00:34:44 Miha-anca Senior Member Citat: n prealabil postat de mirela.t Si eu astept poate Mosh-Neagu (alias "Omu Bun") revine pe forum si ne impartaseste din experienta lui inclusiv pe acest thread foarte interesant. Eu n-am gradina la tara, si in ultima vreme nici plantelor din casa nu le merge prea bine, am avut un bonsai si s-a uscat de tot pana a murit. Mai am o feriga mica si nici aceea nu-i prea verde, nu stiu de ce. Si inca o planta ceva mai mare, cu frunze late, care insa acum se pare ca sunt foarte atractive pentru pisicuta mea, care le cam rontaie atunci cand nu o vad. Se spune despre bonzai ca este o planta "geloasa" si nu suporta alte plante un jurul sau. Ii trebuie apa. Feriga are nevoie de lumina, dar nu de soare. Odata pe saptamana afunda tot ghiveciul intr-o galeata cu apa, pana se umple pamanatul de apa. Apoi o saptamana nu ii mai faci nimic. Poti pune putin ingrasamant lichid in apa; si dragoste, caci plantele simt dragostea noastra. Ai putea sa-ti iei orhidee. Nu vei avea bataie de cap. Le trebuie doar apa si putin ingrasamant lichid. In ceea ce o priveste pe pisicuta ta: in general animalele, cand au o jena la stomac mananca iarba. Exista o iarba speciala pentru pisici. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. Parintele Serafim Rose i in cartea veciniciei scrie C ri i neamuri vor pieri Iar scumpa noastr Romnie Etern, etern va inflori. Data nregistrrii: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654

#38 28.03.2013, 00:36:04 Miha-anca Senior Member Citat: n prealabil postat de mirela.t Si eu astept poate Mosh-Neagu (alias "Omu Bun") revine pe forum ... Revine dupa Pasti. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. Parintele Serafim Rose i in cartea veciniciei scrie C ri i neamuri vor pieri Iar scumpa noastr Romnie Etern, etern va inflori. #39 28.03.2013, 00:51:34 mirela.t Senior Member Data nregistrrii: 06.04.2011 Locaie: usa / oca Religia: Ortodox Mesaje: 1.803 Data nregistrrii: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654

Citat: n prealabil postat de Miha-anca Se spune despre bonzai ca este o planta "geloasa" si nu suporta alte plante un jurul sau. Ii trebuie apa. Feriga are nevoie de lumina, dar nu de soare. Odata pe saptamana afunda tot ghiveciul intr-o galeata cu apa, pana se umple pamanatul de apa. Apoi o saptamana nu ii mai faci nimic. Poti pune putin ingrasamant lichid in apa; si dragoste, caci plantele simt dragostea noastra. Ai putea sa-ti iei orhidee. Nu vei avea bataie de cap. Le trebuie doar apa si putin ingrasamant lichid. In ceea ce o priveste pe pisicuta ta: in general animalele, cand au o jena la stomac mananca iarba. Exista o iarba speciala pentru pisici. Multumesc de sfaturi, Anca. Am sa incerc poate imi imbunatatesc si eu mica gradinita de acasa. :)

__________________ An Orthodox Workshop : http://www.youtube.com/watch?v=5diug3tKEQQ #40 28.03.2013, 03:18:31 Miha-anca Senior Member Data nregistrrii: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654

Gandacii de Colorado Nu am gandaci de colorado, dar citind pe forumul gradinarilor am gasit urmatorul raspuns, care sper sa inspire pe mai multa lume: "De colorazi se poate scapa si astfel (pe langa alte metode): intr-un borcan de 800ml se culeg colorazi maturi pe care -i arunci intr-o caldare de 10 litri, plina pe 3/4 cu apa, pui un capac cu o greutate pe el, si lasi asa, pana dau coltu narozii de gandaci (usor sadic, stiu, scuzee)mai bine zis pana cad la fundul vasului , asta insemnand cam dupa o saptamana. Se obtine o otrava foarte concentrata, asa ca , in momentul utilizarii va trebui diluata. Acum, proportia o veti hotara singuri in functie de soiul cartofilor, asa ca se va lua 1, 2 sau 3 pahare la litru de apa. Atentie, solutia arde planta, asa ca incercati pe o singura planta si apoi, dupa ce vedeti efectul continuati cu restul. Alt mod: semanati pe perimetrul lotului de cartofi mustar, sau tagetes (nu numai ca e frumos, dar va scapa si de nematozi), fasole, calendula, calomfir, sfecla sau usturoi. Sau: stropiti cu infuzie de ardei iute: 10-20 bucati ardei iuti se oparesc cu apa fiarta si se lasa la infuzat 12-24 ore. Apoi diluam cu apa, adaugam sapun (40gr la 10 litri)sau sapun lichid, asta ca sa adere mai bine de frunza Sau: 1 lingurita de Ferry pentru vase, da-da, la 1,5 l apa si stropiti plantele mai ales sub frunze (de jos in sus) Cel mai simplu este sa folositi cenusa, cat mai multa cenusa, ar fi bine chiar incepand din toamna-iarna, sa pudrati locul ales cu cat mai multa cenusa, nu numai ca e o hrana minunata pentru aproape orice plante (mai putin pentru cele care prefera pamantul acid)dar este si un fitosanitar redutabil." http://hobbygradina.ro/2011/01/22/ze...%99i-folosire/ Aratura de toamna sa fie adanca, pentru ca pasarile sa aiba acces la ganganii, ca sa le manance, curatind in felul acesta pamantul. In mod normal nu ar trebui sa fie daunatori in pamant, daca se folosesc cartofi sanatosi, daca se pune suficient gunoi de grajd sau compost, si daca se rotesc culturile dupa un ciclu de 4 ani. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc

adevarul. Parintele Serafim Rose Miha-anca Senior Member Citat: n prealabil postat de aanrra Problema mea sunt limaxii(melci fara chochilie)deoarece gradina este in apropierea terenului cu iarba...am incercat tot ce am auzit,dar ei sunt prezenti in fiecare dimineata.Poate-mi veniti in ajutor cu ceva ce nu am folosit,inca. Melcilor fara cochilie le place berea. Se prind punandu-le o farfurioara cu bere. Sau farfurioare cu lapte si apa. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. Parintele Serafim Rose i in cartea veciniciei scrie C ri i neamuri vor pieri Iar scumpa noastr Romnie Etern, etern va inflori. #42 28.03.2013, 03:54:50 zaharia_2009 Senior Member Data nregistrrii: 05.07.2009 Locaie: Romania Religia: Ortodox Mesaje: 2.129 Data nregistrrii: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654

Nu sunt suparat pe sora "aanrra" pt. faza cu "culturile bio" doar ca i-am raspuns , cred eu , in acelasi mod pt. a nu fi sigura ca doar pe Mont Blanc si pe Everest mai poti face culturi bio. Si o rog ca nici ea sa nu se supere pe mine ! Cunosc si eu bine teoria care spune ca pinza freatica este poluata pina la adincimea de 200 de metrii dar este conditionata si pe altitudine. Fintina mea are 13 m. adincime pe 1 m diametru si nu am reusit sa o golesc complet niciodata folosind o pompa electrica de 2 mc/h (adevarat este insa ca nici nu am avut rabdare sa stau 2-3-4 ore pe linga ea pina s-ar goli),iar altitudinea satului este de 912 m. Apa este putin cam calcica (adica dura) dar asta nu ma incurca decit la intretinerea vaselor de bucatarie . Oricum, obisnuiesc ca o data pe an sa aplic procedeul batrinesc de a fierbe toate vasele (inafara de cele din teflon)intr-un tuci de 50 de litrii cu cenusa si soda

de rufe . De asemenea, stiu despre imprastierea atmosferica a poluantilor industriali favorizati de curentii atmosferici si de ploile acide...s.a.m.d. In mod evident nu pot baga mina in foc ca fac culturi absolut bio , dar nici nu sunt buhai de indoiala . Totusi in lumea noastra numai existenta lui Dumnezeu este lucru sigur, restul... Dar ajunge cu observatiile si speculatiile . Intentiile noastre sunt altele. Apa de urzici (nu putem detalia toate subiectele pt. ca nu avem atitea foi in thread !)o fac cu urzici batrine , care au peste 40 centimetrii inaltime (de mincat, maninc pina atunci) si intr-adevar miroase tare rau , dar este bunicica , imi foloseste . Banca de gene din Suceava se gaseste la : genebank@suceava.astral.ro . Eu am incercat sa intru chiar acum si imi da eroare , nu stiu de ce , dar daca nu merge astfel puteti scrie la emailul : dana_constantinovici@yahoo.com care este un doctor biolog din institut si care a facu o prezentare a institutului cred ca acum 4-5 ani in revista "Formula As" si puteti cere adresa site-ului oficial al bancii sau in ultima instanta intrati pe Google si introduceti "banca de gene Suceava" si probabil ca merge . Eu am primit de la ei o lista , un catalog cu disponibilul lor in seminte, si mi-am ales rosii, morcov, telina , fasole , patrunjel, ardei gras, salata verde ... si parca atit. Am primit semintele de care am fost f. multumit . Despre determinarea tipului de sol (pt. cei care chiar sunt interesati) stiu ca tatal meu a mers in capitala de judet cu 6-7 probe la un Agrosem sau ceva de genul acesta si i-a facut analiza . Dar si despre acest lucru cred ca tot Google poate indruma bine . Eu am apelat la asta deoarece multi ani aveam tot felul de productii si de calitati de ma tot necajeam toamna de toamna . Si atunci am incercat sa elimin toate lucrurile care imi puteau periclita recolta . Si a fost mai intii solul, apoi semintele si rasadurile , apoi adincimea araturii, modul de folosire a gunoiului de grajd (desi sunt in zona sa zic de munte , unde se presupune ca sunt vaci , acest balegar se gaseste din ce in ce mai greu) , apoi rotirea tipurilor de culturi pe suprafata generala a gradinii, apoi timpul si modul de plivire, copilire, depozitarea pe timpul iernii , etc , mergind chiar pina la sfestirea casei si a intregii gospodarii de 2-3 ori pe an (inca nu am incercat de ziua Sf. Trifon) sau alte momente legate de curatia trupeasca si practica crestina (la insamintarea rasadurilor tinem cont de curatia trupeasca pt. ca asa dorim noi, daruim primele legume unui nevoias mai inainte sa mincam noi, s.a.m.d., gesturi simple , pe care dorim sa le implinim ca o masura a bunei rinduieli si poate ca si a unei drepte socoteli) . La inceput faceam lucrurile cum ni se pareau noua (familiei mele)ca sunt mai bine dar rezultatele slabe ne-au condus catre alte rinduieli si rigori si incet-incet am indreptat mult lucrurile . Acum pot spune ca muncim cu mai mult spor , dar au trecut niste ani pina am inteles ca orice ai face in viata trebuie facut ca pt. Dumnezeu ... desi, nici pe departe, nici acum, nu le implinesc pe toate astfel !

Ma repet , mie imi place discutia si poate astfel ne folosim unii de altii si in acest domeniu . Bine ar fi . __________________ Credinta dreapta este medicamentul cel mare si cel dintii al mintuirii !- Sf. Maxim Marturisitorul . Last edited by zaharia_2009; 28.03.2013 at 04:30:31. #43 28.03.2013, 07:19:39 heaven Senior Member Data nregistrrii: 23.11.2008 Locaie: Brasov Religia: Ortodox Mesaje: 2.319

Citat: n prealabil postat de aanrra Via nu pateste nimic pana pe la -10gr,la zmeura nu ma pricep....si trandafiri am in jur de 100 .Trandafirii ii curatam la sfarsitul lunii februarie ,acum cu tot frigul si zapada care a fost si mai este au intrat in vegetatie si majoritatea au frunzulite. Iti multumesc frumos,Aanrra!Si eu sper sa nu se fi intamplat nimic.Cel mai probabil voi vedea peste cateva luni cum vor evolua lucrurile. Mai am o intrebare pentru cei care sunt din Brasov: cunoasteti pe cineva de incredere care se pricepe la gradina si ar fi dispus (contra cost,evident!) sa dea o mana de ajutor? Eu sunt destul de mult timp plecata si ocupata cu studiile pe care le fac,iar la o gradina e de munca (cine o are stie) si sunt lucruri la care nu prea ma descurc cum ar fi tunsul copacilor,sapatul. Multumesc! __________________ Sa invatam de la ingerul nostru pazitor...http://www.youtube.com/watch? v=pG52f...&feature=share Last edited by heaven; 28.03.2013 at 07:22:37. #44 28.03.2013, 07:43:40 Yasmina Senior Member Data nregistrrii: 17.06.2010 Locaie: by the ocean Religia: Ortodox Mesaje: 3.005

Citat:

n prealabil postat de mirela.t Si eu astept poate Mosh-Neagu (alias "Omu Bun") revine pe forum si ne impartaseste din experienta lui inclusiv pe acest thread foarte interesant. Eu n-am gradina la tara, si in ultima vreme nici plantelor din casa nu le merge prea bine, am avut un bonsai si s-a uscat de tot pana a murit. Mai am o feriga mica si nici aceea nu-i prea verde, nu stiu de ce. Si inca o planta ceva mai mare, cu frunze late, care insa acum se pare ca sunt foarte atractive pentru pisicuta mea, care le cam rontaie atunci cand nu o vad. Bonsaiul are nevoie de mare grija... Lumina indirecta,fara curenti de aer,fara aer uscat de la aerul conditionat,udat chiar si la 3 zile,tuns sau copilit des(ciupitul terminal al ramurii). Este important sa stii din ce specie de arbore este bonsaiul facut...era ficus?era prun chinezesc?era azalea?era cires?poate corcodus sau zarzar?sau brad?!!!? Fiecare se ingrijesc in mare parte la fel,insa au nevoie de particularitatile specie lor.Dar in majoritatea cazurilor se usuca deoarece nu sunt udati des. Apoi cand iei acasa o planta de la florarie trebuie sa-o dezradacinezi si sa-i schimbi mediul imediat.Ei nu vand plante cu mediul ideal ci standard. Din cate stiu,bonsaii au nevoie de un substrat format din pamant de padure,cu Frunze maruntite si muschi deasupra iar la baza ghiveciului nisip sau pietris,pt ca apa sa se scurga toata,sa nu stagneze. Am avut si eu bonsai,insa se usuca de fiecare data cand plec mai multe zile din oras.Ceea ce confirma faptul ca trebuiesc udati des. Poate data viitoare am sa incerc sa iau bonsaiul in vacanta :) Cu ferigile este mai simplu,si ele au nevoie sa fie udate des si chiar spreiate cu apa pe Frunze,mai ales daca in casa aerul conditionat face legea. Un tratament deosebit pt ferigile de apartament este dusul(si a altor genuri de plante). Poti sa-mi trimiti poze cu plantele tale pe email,sa vad despre ce este vb! __________________ We Shall come to set the dolphins free, We Shall wash the darkened bloodred sea, Our songs will echo over the mountains and seas, The eternity will begin once again in Peace! http://www.youtube.com/watch?v=4MdwDng0i2c http://www.youtube.com/watch?v=p-Uxqt1Hai4 #45 28.03.2013, 08:25:56

Yasmina Senior Member

Data nregistrrii: 17.06.2010 Locaie: by the ocean Religia: Ortodox Mesaje: 3.005

Citat: n prealabil postat de heaven Iti multumesc frumos,Aanrra!Si eu sper sa nu se fi intamplat nimic.Cel mai probabil voi vedea peste cateva luni cum vor evolua lucrurile. Mai am o intrebare pentru cei care sunt din Brasov: cunoasteti pe cineva de incredere care se pricepe la gradina si ar fi dispus (contra cost,evident!) sa dea o mana de ajutor? Eu sunt destul de mult timp plecata si ocupata cu studiile pe care le fac,iar la o gradina e de munca (cine o are stie) si sunt lucruri la care nu prea ma descurc cum ar fi tunsul copacilor,sapatul. Multumesc! Unii zic ca ideal este sa tunzi trandafirii in noiembrie,altii ca in primavara,acum vei avea si tu ocazia sa observi cum a fost anul acesta iar anul viitor ii poti taia in noiembrie ca sa faci o diferenta. Oricum,stiu ca strabunicul meu ii taia prin noiembrie si apoi ii acoperea pt iarna,intai cu pamant si apoi cu Frunze,iar pt altii mai sensibili punea si celofan deasupra. Vita de vie,bunicul meu o taia pe la sfarsitul lui Februarie iar zmeura o taia tot toamna,dupa rod.La fel,acoperita cu musuroaie de frunze pt iarna! __________________ We Shall come to set the dolphins free, We Shall wash the darkened bloodred sea, Our songs will echo over the mountains and seas, The eternity will begin once again in Peace! http://www.youtube.com/watch?v=4MdwDng0i2c http://www.youtube.com/watch?v=p-Uxqt1Hai4 #46 28.03.2013, 08:30:27 Yasmina Senior Member Data nregistrrii: 17.06.2010 Locaie: by the ocean Religia: Ortodox Mesaje: 3.005

Citat: n prealabil postat de heaven Am si eu o intrebare la colegii de forum: acum doua saptamani am tuns vita de vie (aproape toata,a mai ramas un sfert din ea ce trebuie taiata),la fel am procedat si cu trandafirii si zmeura.Sunt un pic ingrijorata ca a venit brusc frigul si zapada...credeti ca le poate dauna?Multumesc frumos! Lucrarile la gradina incep atunci cand Forsythia a inflorit(arbustul ala cu flori galbene,care infloreste primul primavara). __________________ We Shall come to set the dolphins free, We Shall wash the darkened bloodred sea, Our songs will echo over the mountains and seas, The eternity will begin once again in Peace! http://www.youtube.com/watch?v=4MdwDng0i2c http://www.youtube.com/watch?v=p-Uxqt1Hai4 #47 28.03.2013, 08:32:45 N.Priceputu Senior Member Data nregistrrii: 28.04.2011 Locaie: Cmpulung Muscel Religia: Ortodox Mesaje: 2.142

Pentru arbuti recomandat este s se taie n primvar, dup trecerea gerurilor, cel puin n zonele mai reci. Dac i tai toamna riti s-i nghee lstarii tiai i nc plini de sev. La pomi se recomand tierea toamna dup cderea natural a fructelor, pentru c atunci ncep s se formeze mugurii pentru anul urmtor, i acetia vor fi mai mult stimulai dac se ndeprteaz din timp concurenii. __________________ Doamne, pe msur ce cred i Te iubesc mbtrnesc n lume i ntineresc n Tine. (V. Voiculescu - Ariciul) Calea celui nebun este dreapt n ochii lui, iar cel nelept ascult de sfat (Pilde 12, 15) #48 28.03.2013, 08:54:52 N.Priceputu Senior Member Data nregistrrii: 28.04.2011 Locaie: Cmpulung Muscel Religia: Ortodox Mesaje: 2.142

Citat: n prealabil postat de aanrra Problema mea sunt limaxii(melci fara chochilie)deoarece gradina este in apropierea terenului cu iarba...am incercat tot ce am auzit,dar ei sunt prezenti in fiecare dimineata.Poate-mi veniti in ajutor cu ceva ce nu am folosit,inca. Pe lng soluia cu melcul de livad, care la mine a avut rezultate bune, nlturnd complet limacii, mi-am amintit de nc una: binefctorul var. Se presar pe pmnt, n zonele unde tim c sunt limaci, var, de preferin nestins. ns d rezultate i cel stins. Nu se vor mai putea tr pe suprafeele respective. __________________ Doamne, pe msur ce cred i Te iubesc mbtrnesc n lume i ntineresc n Tine. (V. Voiculescu - Ariciul) Calea celui nebun este dreapt n ochii lui, iar cel nelept ascult de sfat (Pilde 12, 15) #49 28.03.2013, 09:25:55 Yasmina Senior Member Data nregistrrii: 17.06.2010 Locaie: by the ocean Religia: Ortodox Mesaje: 3.005

Zatul de cafea este metoda naturala de a ingrasa plantele iubitoare de aciditate:trandafirii,azaleele,ferigile,arbustul de afine,rosiile si morcovii. __________________ We Shall come to set the dolphins free, We Shall wash the darkened bloodred sea, Our songs will echo over the mountains and seas, The eternity will begin once again in Peace! http://www.youtube.com/watch?v=4MdwDng0i2c http://www.youtube.com/watch?v=p-Uxqt1Hai4 #50 28.03.2013, 14:08:08 aanrra Member Data nregistrrii: 26.12.2010 Locaie: Bucuresti Religia: Ortodox Mesaje: 54

Citat: n prealabil postat de zaharia_2009 Nu sunt suparat pe sora "aanrra" pt. faza cu "culturile bio" doar ca i-am raspuns , cred eu , in acelasi mod pt. a nu fi sigura ca doar pe Mont Blanc si pe Everest mai poti face culturi bio. Si o rog ca nici ea sa nu se supere pe mine ! Cunosc si eu bine teoria care spune ca pinza freatica este poluata pina la adincimea de 200 de metrii dar este conditionata si pe altitudine. Fintina mea are 13 m. adincime pe 1 m diametru si nu am reusit sa o golesc complet niciodata folosind o pompa electrica de 2 mc/h (adevarat este insa ca nici nu am avut rabdare sa stau 2-3-4 ore pe linga ea pina s-ar goli),iar altitudinea satului este de 912 m. Apa este putin cam calcica (adica dura) dar asta nu ma incurca decit la intretinerea vaselor de bucatarie . Oricum, obisnuiesc ca o data pe an sa aplic procedeul batrinesc de a fierbe toate vasele (inafara de cele din teflon)intr-un tuci de 50 de litrii cu cenusa si soda de rufe . De asemenea, stiu despre imprastierea atmosferica a poluantilor industriali favorizati de curentii atmosferici si de ploile acide...s.a.m.d. In mod evident nu pot baga mina in foc ca fac culturi absolut bio , dar nici nu sunt buhai de indoiala . Totusi in lumea noastra numai existenta lui Dumnezeu este lucru sigur, restul... Dar ajunge cu observatiile si speculatiile . Intentiile noastre sunt altele. Apa de urzici (nu putem detalia toate subiectele pt. ca nu avem atitea foi in thread !)o fac cu urzici batrine , care au peste 40 centimetrii inaltime (de mincat, maninc pina atunci) si intr-adevar miroase tare rau , dar este bunicica , imi foloseste . Banca de gene din Suceava se gaseste la : genebank@suceava.astral.ro . Eu am incercat sa intru chiar acum si imi da eroare , nu stiu de ce , dar daca nu merge astfel puteti scrie la emailul : dana_constantinovici@yahoo.com care este un doctor biolog din institut si care a facu o prezentare a institutului cred ca acum 4-5 ani in revista "Formula As" si puteti cere adresa site-ului oficial al bancii sau in ultima instanta intrati pe Google si introduceti "banca de gene Suceava" si probabil ca merge . Eu am primit de la ei o lista , un catalog cu disponibilul lor in seminte, si mi-am ales rosii, morcov, telina , fasole , patrunjel, ardei gras, salata verde ... si parca atit. Am primit semintele de care am fost f. multumit . Despre determinarea tipului de sol (pt. cei care chiar sunt interesati) stiu ca tatal meu a mers in capitala de judet cu 6-7 probe la un Agrosem sau ceva de genul acesta si i-a facut analiza . Dar si despre acest lucru cred ca tot Google poate indruma bine . Eu am apelat la asta deoarece multi ani aveam tot felul de productii si de calitati de ma tot necajeam toamna de toamna . Si atunci am incercat sa elimin toate lucrurile

care imi puteau periclita recolta . Si a fost mai intii solul, apoi semintele si rasadurile , apoi adincimea araturii, modul de folosire a gunoiului de grajd (desi sunt in zona sa zic de munte , unde se presupune ca sunt vaci , acest balegar se gaseste din ce in ce mai greu) , apoi rotirea tipurilor de culturi pe suprafata generala a gradinii, apoi timpul si modul de plivire, copilire, depozitarea pe timpul iernii , etc , mergind chiar pina la sfestirea casei si a intregii gospodarii de 2-3 ori pe an (inca nu am incercat de ziua Sf. Trifon) sau alte momente legate de curatia trupeasca si practica crestina (la insamintarea rasadurilor tinem cont de curatia trupeasca pt. ca asa dorim noi, daruim primele legume unui nevoias mai inainte sa mincam noi, s.a.m.d., gesturi simple , pe care dorim sa le implinim ca o masura a bunei rinduieli si poate ca si a unei drepte socoteli) . La inceput faceam lucrurile cum ni se pareau noua (familiei mele)ca sunt mai bine dar rezultatele slabe ne-au condus catre alte rinduieli si rigori si incet-incet am indreptat mult lucrurile . Acum pot spune ca muncim cu mai mult spor , dar au trecut niste ani pina am inteles ca orice ai face in viata trebuie facut ca pt. Dumnezeu ... desi, nici pe departe, nici acum, nu le implinesc pe toate astfel ! Ma repet , mie imi place discutia si poate astfel ne folosim unii de altii si in acest domeniu . Bine ar fi . @Multumesc,Zaharia!Admir ceea ce ai facut tu si familia ta in materie de gradinarit,in mare si la noi a fost cam la fel.Cu fiecare an am invatat mai multe si mai de folos.Si ma bucur ca suntem aici la discutii,altfel de discutii... aanrra Member Data nregistrrii: 26.12.2010 Locaie: Bucuresti Religia: Ortodox Mesaje: 54

@Miha-anca,prea complicat pentru mine toata povestea cu andivele. Mi-as dori sa invat din reusitele si nereusitele voastre experiente,cu siguranta nu au fost putine.Internet am si eu,copy-paste stiu sa dau,dar...cand iti intinde o mana aproapele,si te mangaie pe suflet cu un sfat,cu o vorba de bine,parca-i un pic mai altfel. #52 28.03.2013, 14:40:27 Miha-anca Senior Member Citat: n prealabil postat de Yasmina Bonsaiul are nevoie de mare grija... Data nregistrrii: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654

Lumina indirecta,fara curenti de aer,fara aer uscat de la aerul conditionat,udat chiar si la 3 zile,tuns sau copilit des(ciupitul terminal al ramurii). Este important sa stii din ce specie de arbore este bonsaiul facut...era ficus?era prun chinezesc?era azalea?era cires?poate corcodus sau zarzar?sau brad?!!!? Yasmina, eu am un bonzai din ficus. Crengile se fac destul de lungi si nu mai seamana a bonzai, ci arata ca o tufa de ficus. L-am mai taiat, cum mi-am imaginat eu ca ar trebui facut acest lucru, dar tot nu am obtinut un rezultat multumitor. Cum se face ciupitul terminal, caci aici cred ca gresesc. Multumesc. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. Parintele Serafim Rose i in cartea veciniciei scrie C ri i neamuri vor pieri Iar scumpa noastr Romnie Etern, etern va inflori. #53 28.03.2013, 14:43:20 Miha-anca Senior Member Citat: n prealabil postat de aanrra @Miha-anca,prea complicat pentru mine toata povestea cu andivele. Mi-as dori sa invat din reusitele si nereusitele voastre experiente,cu siguranta nu au fost putine.Internet am si eu,copy-paste stiu sa dau,dar...cand iti intinde o mana aproapele,si te mangaie pe suflet cu un sfat,cu o vorba de bine,parca-i un pic mai altfel. Da, e mai complicat, dar incercarea moarte n-are, se spune. Vara nu ai mare lucru de facut, in afara de a insamanta andivele; iar iarna nu mai ai in general, legat de gradinarit, chiar atatea de facut, asa ca timp ar fi... Intrebarea e de unde se face rost de samanata? Acum am inteles si eu de ce andivele cumparate sunt amare! __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. Parintele Serafim Rose i in cartea veciniciei scrie Data nregistrrii: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654

C ri i neamuri vor pieri Iar scumpa noastr Romnie Etern, etern va inflori. Last edited by Miha-anca; 28.03.2013 at 15:23:28. #54 28.03.2013, 15:13:56 aanrra Member Data nregistrrii: 26.12.2010 Locaie: Bucuresti Religia: Ortodox Mesaje: 54

Candva exista un triunghi magic,Dumnezeu,pamantul si omul.Legatura sfanta si in timp poate ,blestem.Taranul copilariei mele era sfios,tacut si cuminte,din zori pana seara,de acasa pana-n ogor,peste tot cu gandul la EL.Vorbea doar cu EL,nimic fara EL.O scrisoare venita din lume,de la cei plecati sa devina mai sus cu o treapta,era purtata-n buzunarul camasii,mai aproape de suflet,citita mereu,rupta pe alocuri ,Doamne ce greu!Da-le Doamne si lor de o paine,ai grija de ei si de ziua de maine!Taran sfios si vrednic al copilariei mele.Azi taranu-i facut hot,desi lui i s-a luat totul.Si tot azi nu-l mai cheama pe El,nu citeste scrisori,ci se imbratiseaza cu ai lui prin emoticoane si vorbeste ,si vorbeste...la telefoane! Maicuta mea are 90 de ani,a fost si mai este o taranca cuminte,harnica si cu masura,cu ochii la cer,cu gandul la EL...se roaga pentru noi,pentru voi si zice,,Da-ne Doamne cu masura,TU stii de nevoi!,, Dumnezeu iti da stiinta de a face,si tot EL te ajuta ca ceea ce cladesti sa dureze. #55 28.03.2013, 15:21:58 aanrra Member Data nregistrrii: 26.12.2010 Locaie: Bucuresti Religia: Ortodox Mesaje: 54

Citat: n prealabil postat de Miha-anca Da, e mai complicat, dar incercarea moarte n-are, se spune. Vara nu ai mare lucru de facut; iar iarna nu mai ai chiar atatea de facut, asa ca timp ar fi... Intrebarea e de unde se face rost de samanata? Acum am inteles si eu de ce andivele cumparate sunt amare! Pai...andivele sunt amare!Eu le consum in stare cruda cu un pic de sare si ulei de masline presat la rece.Cele mai bune sunt de culoare galbena,cand frunzele au culoare verde sunt prea batrane.Benefice pentru ficat si pancreas,la fel ca feniculul si anghinarea.

#56 28.03.2013, 15:25:07 Miha-anca Senior Member Citat: n prealabil postat de aanrra Pai...andivele sunt amare!. Da, dar acum am inteles, ca ele nu trebuie sa fie amare. Ele se amarasc in contact cu lumina. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. Parintele Serafim Rose i in cartea veciniciei scrie C ri i neamuri vor pieri Iar scumpa noastr Romnie Etern, etern va inflori. #57 28.03.2013, 18:35:40 zaharia_2009 Senior Member Data nregistrrii: 05.07.2009 Locaie: Romania Religia: Ortodox Mesaje: 2.129 Data nregistrrii: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654

Am pornit aceste rinduri minat de finetea, de caldura si adevarul cuvintelor aanrraei, de dragostea ei fata de una din valorile eterne ale ei (batrinii ei)si ale neamului acesta, de pamintul acesta si de cultul lucrului bine facut in binecuvintarea Domnului . Dar citind toate postarile, ma bucur mult sa recunosc ca fiecare posteaza multe lucruri folositoare , raspunsuri si retete "noi", ajutor si mina frateasca intinsa celui care cauta . Celui care vrea sa se mintuiasca, intr-un cuvint . Ca cel ce vrea sa se mintuiasca , cu intrebarea sa calatoreasca , spunea gheronul Cleopa . Tuturor celor care seamana cu nadejde , ca si celror care culeg cu bucurie , pace si liniste binecuvintata, spor si belsug netagaduit ! __________________ Credinta dreapta este medicamentul cel mare si cel dintii al mintuirii !- Sf. Maxim

Marturisitorul . #58 28.03.2013, 21:42:58 mirela.t Senior Member Data nregistrrii: 06.04.2011 Locaie: usa / oca Religia: Ortodox Mesaje: 1.803

Citat: n prealabil postat de Yasmina Bonsaiul are nevoie de mare grija... Lumina indirecta,fara curenti de aer,fara aer uscat de la aerul conditionat,udat chiar si la 3 zile,tuns sau copilit des(ciupitul terminal al ramurii). Este important sa stii din ce specie de arbore este bonsaiul facut...era ficus?era prun chinezesc?era azalea?era cires?poate corcodus sau zarzar?sau brad?!!!? Fiecare se ingrijesc in mare parte la fel,insa au nevoie de particularitatile specie lor.Dar in majoritatea cazurilor se usuca deoarece nu sunt udati des. Apoi cand iei acasa o planta de la florarie trebuie sa-o dezradacinezi si sa-i schimbi mediul imediat.Ei nu vand plante cu mediul ideal ci standard. Din cate stiu,bonsaii au nevoie de un substrat format din pamant de padure,cu Frunze maruntite si muschi deasupra iar la baza ghiveciului nisip sau pietris,pt ca apa sa se scurga toata,sa nu stagneze. Am avut si eu bonsai,insa se usuca de fiecare data cand plec mai multe zile din oras.Ceea ce confirma faptul ca trebuiesc udati des. Poate data viitoare am sa incerc sa iau bonsaiul in vacanta :) Cu ferigile este mai simplu,si ele au nevoie sa fie udate des si chiar spreiate cu apa pe Frunze,mai ales daca in casa aerul conditionat face legea. Un tratament deosebit pt ferigile de apartament este dusul(si a altor genuri de plante). Poti sa-mi trimiti poze cu plantele tale pe email,sa vad despre ce este vb! Multumesc frumos, Yasmina... ti-am trimis pozele pe mail! __________________ An Orthodox Workshop : http://www.youtube.com/watch?v=5diug3tKEQQ #59 28.03.2013, 22:33:05 Miha-anca Senior Member Data nregistrrii: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654

Citat: n prealabil postat de Miha-anca Da, dar acum am inteles, ca ele nu trebuie sa fie amare. Ele se amarasc in contact cu lumina. Si inca un lucru incurajator in ceea ce priveste andivele: planta nu se arunca dupa prima recoltare deoarece o luna mai tarziu mai inca o recolta. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. Parintele Serafim Rose i in cartea veciniciei scrie C ri i neamuri vor pieri Iar scumpa noastr Romnie Etern, etern va inflori. #60 28.03.2013, 23:25:44 Miha-anca Senior Member Data nregistrrii: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654

Feniculul comun se numara printre condimente. Exista si Feniculul dulce sau florentin, de la care se mananca radacina si crengile. Necesita un pamant afanat, cu mult gunoi de graj. Insamantarea se face toaman tarziu, sau primavara timpuriu. Nu are nevoie de prea multa ingrijire. Plantele se raresc, pastrand o distanta de 15 cm intre ele si se uda cand e necesar. Se merita a pune putin pamant peste capatani, ca plantele sa poata mentine umezeala. Se recolteaza cand capatanile ajung de cca 5 cm; in schimb crengutele trebuie culese cat mai sunt fragede. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. Parintele Serafim Rose Data nregistrrii: 17.06.2010 Locaie: by the ocean Religia: Ortodox Mesaje: 3.005

Yasmina Senior Member

Astazi am fost la gradina,am presarat zat de cafea,ace de pin si coji de banana deasupra solului caci in zilele urmatoare urmeaza sa sapam si sa plantam rosiile ,ardeii si vinetele pe care le-am cumparat azi.

Am semanat si salata,dovlecei si niste ardei iuti acum 2 saptamani care vad ca au rasarit. Ierburile sunt tare frumoase si mari : patrunjel,salvie,rosmarin,cimbru.Le-am semanat anul trecut si s-au pastrat verzi si peste iarna(care iarna?). Cum imi este felul umbland pe internet pe tot felul de blogguri de gradinarit,am dat peste o doamna draguta din Brasov,cu care m-am sfatuit si m-am facut si cu un mic cadou de seminte de rosii,gogosari si ardei kapia din Romania. Trebuie sa le seman urgent.Domnul stie daca vom apuca sa mancam din ele caci anul trecut florile si roadele rasadurilor au fost mancate de nu stiu ce...Limaxi,veverite sau caprioare? In timp,ce udam am observant mergand agale un gandac foarte mare,care mergea foarte ganditor cu capul in pamant.Dupa ce am tras tipatul de rigoare,m-am dus mai aproape sal observ. Era frumos,negru si lucios parca dintr-un material pretios.Cauta apa. I-am turnat din furtun o baltoaca din care a sorbit vreo 10 minute,apoi s-a dus in drumul lui tot cu capul in pamant :) Este acesta:Darkling Beetle (Coelocnemis californicus) Attached Images coel-cal.jpg (22,7 KB, 1 views) __________________ We Shall come to set the dolphins free, We Shall wash the darkened bloodred sea, Our songs will echo over the mountains and seas, The eternity will begin once again in Peace! http://www.youtube.com/watch?v=4MdwDng0i2c http://www.youtube.com/watch?v=p-Uxqt1Hai4 Last edited by Yasmina; 29.03.2013 at 09:48:40. #62 29.03.2013, 09:08:51 anita Senior Member Citat: n prealabil postat de Miha-anca Feniculul comun se numara printre condimente. Exista si Feniculul dulce sau florentin, de la care se mananca radacina si crengile. Data nregistrrii: 28.06.2007 Religia: Ortodox Mesaje: 2.237

Necesita un pamant afanat, cu mult gunoi de graj. Insamantarea se face toaman tarziu, sau primavara timpuriu. Nu are nevoie de prea multa ingrijire. Plantele se raresc, pastrand o distanta de 15 cm intre ele si se uda cand e necesar. Se merita a pune putin pamant peste capatani, ca plantele sa poata mentine umezeala. Se recolteaza cand capatanile ajung de cca 5 cm; in schimb crengutele trebuie culese cat mai sunt fragede. Doamne ajuta ! Am vazut la supermarket fenicul ,cum se consuma ? De asemeni am vazut ghimbir ,eu credeam ca este nap La fel ,se face salata ,se pune in ciorba acest ghimbir? Imi place napul ,e dulce si nu ocupa mult loc ,se pune pe langa garduri ,nefiind pretentios #63 29.03.2013, 09:16:01 Yasmina Senior Member Data nregistrrii: 17.06.2010 Locaie: by the ocean Religia: Ortodox Mesaje: 3.005

Citat: n prealabil postat de Miha-anca Yasmina, eu am un bonzai din ficus. Crengile se fac destul de lungi si nu mai seamana a bonzai, ci arata ca o tufa de ficus. L-am mai taiat, cum mi-am imaginat eu ca ar trebui facut acest lucru, dar tot nu am obtinut un rezultat multumitor. Cum se face ciupitul terminal, caci aici cred ca gresesc. Multumesc. De cat timp il aveti?Un an,doi,mai multi? Cand incepe sa se dezvolte viguros ii semn ca radacinile au crescut mari si acestea stimuleaza si crengile. Cuvantul Bonsai inseamna "a creste in tava",ceea ce ne trimite cu gandul la misiunea pe care o are aceasta planta de a se miniaturiza in spatiul stramt pe care il are are desemnat(o tavita). Deci daca dorim sa-i controlam cresterea atunci sa avem in vedere radacinile. Ciupitul este simplu,se ciupeste varful lastarului dintr-o ramura care a crescut lunga si nu se mai opreste din crescut. Trebuie sa va imaginati o forma frumoasa pe care doriti s-o urmati si taiati tot ce este in plus,apoi urmariti ca noii lastari sa nu depaseasca modelul impus.Se utilizeaza si sarme care sa impuna ramurilor un profil inclinat,mult mai placut ochiului. Puteti sa puneti o poza? Bonsaii care sunt pe piata sunt"starteri"-au nevoie de ani buni de a-si forma trunchiul,de a

capata forma. Un bonsai vechi,cu o forma dramatica costa foarte mult, o adevarata investitie. __________________ We Shall come to set the dolphins free, We Shall wash the darkened bloodred sea, Our songs will echo over the mountains and seas, The eternity will begin once again in Peace! http://www.youtube.com/watch?v=4MdwDng0i2c http://www.youtube.com/watch?v=p-Uxqt1Hai4 #64 29.03.2013, 09:34:04 Yasmina Senior Member Data nregistrrii: 17.06.2010 Locaie: by the ocean Religia: Ortodox Mesaje: 3.005

Citat: n prealabil postat de anita Doamne ajuta ! Am vazut la supermarket fenicul ,cum se consuma ? De asemeni am vazut ghimbir ,eu credeam ca este nap La fel ,se face salata ,se pune in ciorba acest ghimbir? Imi place napul ,e dulce si nu ocupa mult loc ,se pune pe langa garduri ,nefiind pretentios Ghimbirul este sanatate curata,va rog sa ma credeti! Este considerat antibioticul natural si cred ca pe buna dreptate,spun eu care consum foarte des. Pe timp de iarna,daca il consumati des reduceti drastic sansele de raceala,gripa,bronsita. Bun si pt viermi intestinali,greata,varsaturi,balonari. Se poate face ceai,salata,se adauga la legume sotate,shake sau chiar si in ciorba. De exemplu o ciorba de fasole alba cu spanac sau loboda si ghimbir. Ceaiul se face simplu,se decojeste radacina,apoi se rade o bucata de 2 cm patrati intr-o cana;adaugati apa fiarta si lasati acoperit 10 min.Se bea cu miere. Ceaiul este foarte iute,nu toata lumea il suporta,dar in mancare este mai bland fiind gatit. Daca aveti blender il puteti amesteca cu o banana, alte fructe(curmale,ananas)si lapte pt o bautura energizatoare. In combinatie cu peste este foarte gustos,salata de peste sau peste la cuptor.

Fenicul...eu nu prea ma omor. Se poate manca crud,taiat felii cu pasta de naut sau se poate amesteca cu o salata mai pretentioasa cu mere,nuci si struguri. __________________ We Shall come to set the dolphins free, We Shall wash the darkened bloodred sea, Our songs will echo over the mountains and seas, The eternity will begin once again in Peace! http://www.youtube.com/watch?v=4MdwDng0i2c http://www.youtube.com/watch?v=p-Uxqt1Hai4 #65 29.03.2013, 11:30:09 anita Senior Member Citat: n prealabil postat de Yasmina Ghimbirul este sanatate curata,va rog sa ma credeti! Este considerat antibioticul natural si cred ca pe buna dreptate,spun eu care consum foarte des. Pe timp de iarna,daca il consumati des reduceti drastic sansele de raceala,gripa,bronsita. Bun si pt viermi intestinali,greata,varsaturi,balonari. Se poate face ceai,salata,se adauga la legume sotate,shake sau chiar si in ciorba. De exemplu o ciorba de fasole alba cu spanac sau loboda si ghimbir. Ceaiul se face simplu,se decojeste radacina,apoi se rade o bucata de 2 cm patrati intro cana;adaugati apa fiarta si lasati acoperit 10 min.Se bea cu miere. Ceaiul este foarte iute,nu toata lumea il suporta,dar in mancare este mai bland fiind gatit. Daca aveti blender il puteti amesteca cu o banana, alte fructe(curmale,ananas)si lapte pt o bautura energizatoare. In combinatie cu peste este foarte gustos,salata de peste sau peste la cuptor. Fenicul...eu nu prea ma omor. Se poate manca crud,taiat felii cu pasta de naut sau se poate amesteca cu o salata mai pretentioasa cu mere,nuci si struguri. Multumesc ,prea scump nu mi s-a parut ,dar daca are atatea indicatii merita Data nregistrrii: 28.06.2007 Religia: Ortodox Mesaje: 2.237

Cred ca e o planta care nu creste la noi in tara #66 29.03.2013, 16:57:59 Miha-anca Senior Member Citat: n prealabil postat de aanrra @Miha-anca,prea complicat pentru mine toata povestea cu andivele. Mi-as dori sa invat din reusitele si nereusitele voastre experiente,cu siguranta nu au fost putine.Internet am si eu,copy-paste stiu sa dau,dar...cand iti intinde o mana aproapele,si te mangaie pe suflet cu un sfat,cu o vorba de bine,parca-i un pic mai altfel. Practic nu am apelat la Internet si nici nu am facut copy-paste, ci am tradus dintr-o carte f buna de gradinarit, pe care am primit-o de Craciun in dar. Nu intotdeauna este ceea ce pare... si apoi mi-a facut placere sa ma documentez si eu cu privire la andive. Cam putini, care le cultiva acasa. M-ai inspirat ca sa o fac eu. Multumesc. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. Parintele Serafim Rose i in cartea veciniciei scrie C ri i neamuri vor pieri Iar scumpa noastr Romnie Etern, etern va inflori. #67 29.03.2013, 17:05:29 Miha-anca Senior Member Citat: n prealabil postat de Yasmina De cat timp il aveti?Un an,doi,mai multi? Cand incepe sa se dezvolte viguros ii semn ca radacinile au crescut mari si acestea stimuleaza si crengile. Cuvantul Bonsai inseamna "a creste in tava",ceea ce ne trimite cu gandul la misiunea Data nregistrrii: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654 Data nregistrrii: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654

pe care o are aceasta planta de a se miniaturiza in spatiul stramt pe care il are are desemnat(o tavita). Deci daca dorim sa-i controlam cresterea atunci sa avem in vedere radacinile. Ciupitul este simplu,se ciupeste varful lastarului dintr-o ramura care a crescut lunga si nu se mai opreste din crescut. Trebuie sa va imaginati o forma frumoasa pe care doriti s-o urmati si taiati tot ce este in plus,apoi urmariti ca noii lastari sa nu depaseasca modelul impus.Se utilizeaza si sarme care sa impuna ramurilor un profil inclinat,mult mai placut ochiului. Puteti sa puneti o poza? Bonsaii care sunt pe piata sunt"starteri"-au nevoie de ani buni de a-si forma trunchiul,de a capata forma. Un bonsai vechi,cu o forma dramatica costa foarte mult, o adevarata investitie. Multumesc, Yasmina. Am inteles acum ce am de facut. Bonzaiul il am de cativa ani, poate 4-5. La poze inca nu ma pricep, desi au mai avut niste colegi amabilitatea de a mai invata cum sa procedez, inca nu am indraznit. Da, are o forma destul de dramatica, cum spui, dar mai trebuie sa ii formez coroana. Multumesc mult! __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. Parintele Serafim Rose i in cartea veciniciei scrie C ri i neamuri vor pieri Iar scumpa noastr Romnie Etern, etern va inflori. #68 29.03.2013, 17:22:51 Miha-anca Senior Member Data nregistrrii: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654

Ghimbirul se spala, dar nu se curata coaja, daca e sa -l credem pe Jamie Oliver, caci coaja, ca orice coaja de fruct are multe vitamine. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. Parintele Serafim Rose

i in cartea veciniciei scrie C ri i neamuri vor pieri Iar scumpa noastr Romnie Etern, etern va inflori. #69 29.03.2013, 19:06:53 Yasmina Senior Member Data nregistrrii: 17.06.2010 Locaie: by the ocean Religia: Ortodox Mesaje: 3.005

Citat: n prealabil postat de Miha-anca Ghimbirul se spala, dar nu se curata coaja, daca e sa -l credem pe Jamie Oliver, caci coaja, ca orice coaja de fruct are multe vitamine. In acest caz ghimbirul fiind o radacinoasa :) Daca este cultivat bio fructul intr-adevar nu se cojeste,dar pt radacinoase este mai bine pt a impiedica infestarea cu tot felul de bacterii,paraziti sau chiar virusuri ce s-ar gasi la nivelul solului(E.Coli,Salmonella ,oua de ascarizi ,giardia si alte minunatii . __________________ We Shall come to set the dolphins free, We Shall wash the darkened bloodred sea, Our songs will echo over the mountains and seas, The eternity will begin once again in Peace! http://www.youtube.com/watch?v=4MdwDng0i2c http://www.youtube.com/watch?v=p-Uxqt1Hai4 #70 29.03.2013, 19:23:53 Miha-anca Senior Member Citat: n prealabil postat de anita Doamne ajuta ! Am vazut la supermarket fenicul ,cum se consuma ? Data nregistrrii: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654

Am gasit o reteta din bucataria franceza: Fenouil Brais Se iau 4 radacini de fenicul, se curata de crengute, se taie un doua si apoi in felii de 1 cm. Un catel de usturioi maruntit se prajeste (1-2 minute) intr-o lingura de ulei, peste care punem apoi feniculul si il prajim 10-12 minute, pana se fac putin aurii. Se adauga 3 rosii taiate in cuburi, 1 lingurita de cimbru proaspat, sare si piper, si se prajesc inca 5 minute, pana s-au inmuiat putin rosiile. Se pune capacul si lasam pe foc inca 5 minute. Marim flacara si mai lasam 5 minute, pana ce din rosii s-a facut sos, iar feniculul este moale. Apoi punem acest amestec de legume intr-un vas de Jena. Se presara pesmet deasupra si se pun cateva bucatele de unt. La sfarsit punem busuioc verde maruntit. Se da la cuptor timp de 15 minute, pana ce suprafata devine aurie. Vasul se scoate din cuptor si se pune inca putin busuioc verde maruntit deasupra. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. Parintele Serafim Rose Miha-anca Senior Member Citat: n prealabil postat de Yasmina In acest caz ghimbirul fiind o radacinoasa :) Daca este cultivat bio fructul intr-adevar nu se cojeste,dar pt radacinoase este mai bine pt a impiedica infestarea cu tot felul de bacterii,paraziti sau chiar virusuri ce s-ar gasi la nivelul solului(E.Coli,Salmonella ,oua de ascarizi ,giardia si alte minunatii . DA, sigur ca este radacinoasa; facusem doar o comparatie. Trebuie sa iti spun ca eu nici cartofii nu ii mai curat, atunci cand vreau sa ii prajesc. Ii spal bine si am grija sa nu aiba ceva pete. Am vazut-o pe o englezoaica facand cipsuri din coji de cartofi si asa mi-a venit ideea. Coaja le da un gust special, ca la cartofii copti. Nu trebuie sa iti mai spun cat timp economisesc in acest fel... __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. Parintele Serafim Rose i in cartea veciniciei scrie C ri i neamuri vor pieri Iar scumpa noastr Romnie Etern, etern va inflori. #72 29.03.2013, 19:32:23 aanrra Data nregistrrii: 26.12.2010 Data nregistrrii: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654

Member

Locaie: Bucuresti Religia: Ortodox Mesaje: 54

Am nevoie de ajutorul vostru! Vecinii mei au un nuc batran cca 70 ani si care-mi acopera cu coroana sa o suprafata de 5/7m.Am incercat sa pun salata,spanac,pastarnac...toate cresc frumos pana cand inverzeste nucul,cam prin iunie,dupa care incep sa se ingalbeneasca si chiar sa se usuce.Voi ce puneti intr-un asemenea loc? #73 29.03.2013, 19:38:45 zaharia_2009 Senior Member Data nregistrrii: 05.07.2009 Locaie: Romania Religia: Ortodox Mesaje: 2.129

Recomandati va rog niste cantitati, gramaje, proportii si exemple de preparate cu ghimbir . Asemenea, cum se pune : taiat felii, cubulete, pus intreg in supe de zarzavat si apoi pasat, sau cum ? Este intr-adevar f. iute daca depasesti o doza. Eu l-am descoperit de vreo2-3 luni si pina acum nu am pus decit in cafea naturala (da un parfum deosebit , eu fiind mare amator de cafea naturala), in peste la tava si intr-o supa de legume . Dar uneori am mai gresit cantitatile si ghustul a devenit dominat si a virat savoarea supei ,la care ma asteptam, doar catre aroma lui. Deci, imi este teama cu el si nu stiu cantitatile pt. a nimeri bine in aroma cea mai placuta. La tara am un vecin care cultiva napi. Imi da si mie de citeva ori pe an cam cite 5 Kg odata, dar ii maninc cruzi si sunt f. buni. Ii mai dau si prin razatoare si ii incorporez in maioneze alaturi de alte zarzavaturi crude, cu sau fara adaus de brinza dulce. Sunt f. buni , merg . Eu , de felul meu sunt un gurmand dar si un gurme. Aromele, parfumurile, esentele, savoarea deosebita a mincarii totdeauna m-a atras atit de mult incit daca nu este bine lucrata gastronomic ma intristeaza efectiv, ma indispune . Nu mai spun ca imi cultiv numerose plante si zarzavaturi aromate , pt. condimentare. Exagerind putin , spun ca ori de cite ori intru in magazine Plafar, parfumerii,camari (de tara , nu de apartament)in care sunt atirnate la pastrare plante medicinale sau aromatice ,in laboratoare farmaceutice unde se prepara medicamente naturiste , mi se schimba starea de spirit devenind mult mai bine dispus . Ba de multe ori tinde sa se manifeste clar ca si o slabiciune, dar asta este .

Deci , va rog deosebit, citeva recomandari despre doze si cantitati , poate si combinatii , sau in general, despre cum folositi ghimbirul ! __________________ Credinta dreapta este medicamentul cel mare si cel dintii al mintuirii !- Sf. Maxim Marturisitorul . Last edited by zaharia_2009; 29.03.2013 at 19:41:25. #74 29.03.2013, 19:48:53 aanrra Member Data nregistrrii: 26.12.2010 Locaie: Bucuresti Religia: Ortodox Mesaje: 54

Ceaiul de ghimbir cu gheata este o minunatie!In rest nu am reusit sa gasesc cantitatea potrivita de ghimbir pentru a nu schimba gustul mancarii.Deci...eu inca mai experimentez... #75 29.03.2013, 20:15:22 aanrra Member Data nregistrrii: 26.12.2010 Locaie: Bucuresti Religia: Ortodox Mesaje: 54

Imi place sa ratacesc cu folos pe carari de deal si munte.Imi place sa-mi culeg singura plantele medicinale,atatea cate le cunosc,sa le usuc la intuneric si sa le pastrez in pugi de hartie.Am pus poze in album... #76 29.03.2013, 20:25:08 N.Priceputu Senior Member Data nregistrrii: 28.04.2011 Locaie: Cmpulung Muscel Religia: Ortodox Mesaje: 2.142

Citat: n prealabil postat de aanrra Am nevoie de ajutorul vostru!

Vecinii mei au un nuc batran cca 70 ani si care-mi acopera cu coroana sa o suprafata de 5/7m.Am incercat sa pun salata,spanac,pastarnac...toate cresc frumos pana cand inverzeste nucul,cam prin iunie,dupa care incep sa se ingalbeneasca si chiar sa se usuce.Voi ce puneti intr-un asemenea loc? E tiut c sub nuc nu crete nimic. Ar trebui tiate crengile care-i fac umbr. __________________ Doamne, pe msur ce cred i Te iubesc mbtrnesc n lume i ntineresc n Tine. (V. Voiculescu - Ariciul) Calea celui nebun este dreapt n ochii lui, iar cel nelept ascult de sfat (Pilde 12, 15) #77 29.03.2013, 20:45:23 Yasmina Senior Member Data nregistrrii: 17.06.2010 Locaie: by the ocean Religia: Ortodox Mesaje: 3.005

Citat: n prealabil postat de zaharia_2009 Recomandati va rog niste cantitati, gramaje, proportii si exemple de preparate cu ghimbir . Asemenea, cum se pune : taiat felii, cubulete, pus intreg in supe de zarzavat si apoi pasat, sau cum ? Este intr-adevar f. iute daca depasesti o doza. Eu l-am descoperit de vreo2-3 luni si pina acum nu am pus decit in cafea naturala (da un parfum deosebit , eu fiind mare amator de cafea naturala), in peste la tava si intr-o supa de legume . Dar uneori am mai gresit cantitatile si ghustul a devenit dominat si a virat savoarea supei ,la care ma asteptam, doar catre aroma lui. Deci, imi este teama cu el si nu stiu cantitatile pt. a nimeri bine in aroma cea mai placuta. La tara am un vecin care cultiva napi. Imi da si mie de citeva ori pe an cam cite 5 Kg odata, dar ii maninc cruzi si sunt f. buni. Ii mai dau si prin razatoare si ii incorporez in maioneze alaturi de alte zarzavaturi crude, cu sau fara adaus de brinza dulce. Sunt f. buni , merg . Eu , de felul meu sunt un gurmand dar si un gurme. Aromele, parfumurile, esentele, savoarea deosebita a mincarii totdeauna m-a atras atit de mult incit daca nu este bine lucrata gastronomic ma intristeaza efectiv, ma indispune . Nu mai spun ca imi cultiv numerose plante si zarzavaturi aromate , pt. condimentare. Exagerind putin , spun ca ori de cite ori intru in magazine Plafar, parfumerii,camari

(de tara , nu de apartament)in care sunt atirnate la pastrare plante medicinale sau aromatice ,in laboratoare farmaceutice unde se prepara medicamente naturiste , mi se schimba starea de spirit devenind mult mai bine dispus . Ba de multe ori tinde sa se manifeste clar ca si o slabiciune, dar asta este . Deci , va rog deosebit, citeva recomandari despre doze si cantitati , poate si combinatii , sau in general, despre cum folositi ghimbirul ! Eu fiind o persoana care mananca iute,pun bucati destul de mari si nu am fost niciodata dezamagita de efectul dozajului. Cunoasteti vb aia ca bucatarul se satura din gustat?Condimentele se adauga cate putin,apoi se gusta,gustul dvs decide daca este nevoie de mai mult.Daca se pune mult dintr-o data nu se poate lua inapoi :) In salate nu trebuie sa-l feliati ci il puneti in blender impreuna cu un strop de miere,zeama de la 1/2 lamaie,sare si o lingura ulei de masline si pregatiti sosul pt salata. Cantitate:incepeti cu o felie subtire,gustati si in functie de iutime realizati daca mai trebuie sa adaugati sau nu. Acum in post puteti sa gatiti morcovi cu ghimbir. 4 morcovi fragezi,3 catei usturoi,putin zahar brun sau miere pt gust,sare,3-4 linguri de otet de mere ,un strop de ulei si o felie de ghimbir lunga de 1 cm,pe care o razuiti. Morcovii curatati se taie oblic,cam de 2 cm lungime si se pun in ulei,puna incepe sa sfaraie(nu se lasa la calit).Se pun toate condimentele deodata ,apoi se adauga putina apa,cat sa acopere morcovii pe jumatate. Se lasa la foc mic,sa fiarba la aburi,dar nu foarte mult caci morcovii se pot manca si semicruzi. Sunt si alte retete cu carne,insa eu fiind vegetariana nu le-am incercat dar as putea sa le postez(mai spre seara,ca acum vremea frumoasa nu mai imi permite sa stau in casa :) Ps=m-ati facut sa zambesc...eu am un dulap cu vreo 60 de condimente din plante aromatice. __________________ We Shall come to set the dolphins free, We Shall wash the darkened bloodred sea, Our songs will echo over the mountains and seas, The eternity will begin once again in Peace! http://www.youtube.com/watch?v=4MdwDng0i2c http://www.youtube.com/watch?v=p-Uxqt1Hai4 Last edited by Yasmina; 29.03.2013 at 20:53:31.

#78 29.03.2013, 21:01:51 Yasmina Senior Member Data nregistrrii: 17.06.2010 Locaie: by the ocean Religia: Ortodox Mesaje: 3.005

Citat: n prealabil postat de Miha-anca DA, sigur ca este radacinoasa; facusem doar o comparatie. Trebuie sa iti spun ca eu nici cartofii nu ii mai curat, atunci cand vreau sa ii prajesc. Ii spal bine si am grija sa nu aiba ceva pete. Am vazut-o pe o englezoaica facand cipsuri din coji de cartofi si asa mi-a venit ideea. Coaja le da un gust special, ca la cartofii copti. Nu trebuie sa iti mai spun cat timp economisesc in acest fel... http://www.sfaturimedicale.ro/perico...de-cartof.html Eu cred ca este un mit ,asta cu cojile... __________________ We Shall come to set the dolphins free, We Shall wash the darkened bloodred sea, Our songs will echo over the mountains and seas, The eternity will begin once again in Peace! http://www.youtube.com/watch?v=4MdwDng0i2c http://www.youtube.com/watch?v=p-Uxqt1Hai4 #79 29.03.2013, 22:11:11 Miha-anca Senior Member Citat: n prealabil postat de Yasmina http://www.sfaturimedicale.ro/perico...de-cartof.html Eu cred ca este un mit ,asta cu cojile... DA, asa se pare. Multumim, Yasmina. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc Data nregistrrii: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654

adevarul. Parintele Serafim Rose i in cartea veciniciei scrie C ri i neamuri vor pieri Iar scumpa noastr Romnie Etern, etern va inflori. #80 01.04.2013, 13:40:21 Miha-anca Senior Member Data nregistrrii: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654

Melci Am primit acest mesaj si ma grabesc sa vi-l impartasesc si voua: Melcii dau trcoale grdinii tale i fac ravagii printre rsadurile tale? Atunci pune ntr-o farfurie de tabl (aluminiu) cteva felii de castravete i grdina ta va scpa ntreg sezonul de duntorii nepoftii. Chimicalele din castravete reacioneaz cu aluminiul farfuriei i eman un miros imperceptibil pentru oameni, dar care este neplcut pentru duntorii care vor elibera zona. Sa speram ca le vom veni de hac! __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. Parintele Serafim Rose Miha-anca Senior Member Citat: n prealabil postat de Yasmina Anul trecut am plantat busuioc si marar in locuri insorite si s-a uscat. Mararul meu a crescut bine cand l-am semanat langa alte plante care cresc inalte, de ex: langa loboda. Voi cum pregatiti loboda? Eu o pun in salata, in supa; de la vecina mea am invatat sa-o oparesc si sa-i pun unt, daca o folosesc ca garnitura la friptura. Tot ea mi-a spus, ca se poate opari pentru a o pastra in congelator. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. Parintele Serafim Rose Data nregistrrii: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654

i in cartea veciniciei scrie C ri i neamuri vor pieri Iar scumpa noastr Romnie Etern, etern va inflori. #82 02.04.2013, 00:01:24 Yasmina Senior Member Data nregistrrii: 17.06.2010 Locaie: by the ocean Religia: Ortodox Mesaje: 3.005

Citat: n prealabil postat de Miha-anca Mararul meu a crescut bine cand l-am semanat langa alte plante care cresc inalte, de ex: langa loboda. Voi cum pregatiti loboda? Eu o pun in salata, in supa; de la vecina mea am invatat sao oparesc si sa-i pun unt, daca o folosesc ca garnitura la friptura. Tot ea mi-a spus, ca se poate opari pentru a o pastra in congelator. Da,mama facea ciorba acra cu bors si orez ,cu carne sau de post.Mancare de orez cu loboda si ciuperci. Sau sotata cu ulei si usturoi ,ca si garnitura pt peste. Aici nu este loboda sau stevie,dar sunt altele desigur. __________________ We Shall come to set the dolphins free, We Shall wash the darkened bloodred sea, Our songs will echo over the mountains and seas, The eternity will begin once again in Peace! http://www.youtube.com/watch?v=4MdwDng0i2c http://www.youtube.com/watch?v=p-Uxqt1Hai4 #83 02.04.2013, 00:45:59 Yasmina Senior Member Data nregistrrii: 17.06.2010 Locaie: by the ocean Religia: Ortodox Mesaje: 3.005

Citat: n prealabil postat de Miha-anca Am primit acest mesaj si ma grabesc sa vi-l impartasesc si voua: Melcii dau trcoale grdinii tale i fac ravagii printre rsadurile tale? Atunci pune ntr-o farfurie de tabl (aluminiu) cteva felii de castravete i grdina ta va scpa ntreg sezonul de duntorii nepoftii. Chimicalele din castravete reacioneaz cu aluminiul farfuriei i eman un miros imperceptibil pentru oameni, dar care este neplcut pentru duntorii care vor elibera zona. Sa speram ca le vom veni de hac! Am citit mesajul la 7 dimineata si tare m-am bucurat,m-am sculat am luat o folie de aluminiu,am taiat castraveti si I-am pus afara la usa,unde am plante terorizate de melci! Acum,pe la 2 am fost afara sa vad care-I miscarea si am gasit pana si castravetii mancati de pe aluminiu...no comment! __________________ We Shall come to set the dolphins free, We Shall wash the darkened bloodred sea, Our songs will echo over the mountains and seas, The eternity will begin once again in Peace! http://www.youtube.com/watch?v=4MdwDng0i2c http://www.youtube.com/watch?v=p-Uxqt1Hai4 #84 02.04.2013, 10:05:16 AlinB Senior Member Data nregistrrii: 29.01.2007 Mesaje: 9.121

Citat: n prealabil postat de Yasmina Am citit mesajul la 7 dimineata si tare m-am bucurat,m-am sculat am luat o folie de aluminiu,am taiat castraveti si I-am pus afara la usa,unde am plante terorizate de melci! Acum,pe la 2 am fost afara sa vad care-I miscarea si am gasit pana si castravetii mancati de pe aluminiu...no comment! Haha, la fel ca "sperietoarele" de gandaci cu ultrasunete/radiatie electromagnetica, pe care

se plimba gandacii linistiti. Doar n-ai crezut ca toate sfaturile "bio" chiar functioneaza. O fi mergand unele, dar daca nu vorbesti cu cineva care chiar le-a incearcat, n-ai de unde sti. Daca traiesti din gradinarit, nu cred ca iti permiti 10 ani de foame pana incerci toate traznaile gasite pe Internet. :) Sunt curios totusi, sunt recolte certificate "bio", ei cum se descurca? Sunt cazuri de exemplu, in care intr-adevar obtii o productie mai mica (grau ne-ierbicidat de ex.) dar in alte cazuri, unde e vorba de daunatori, pur si simplu ramai fara recolta si nu e vorba ca nu mai ai ce duce la piata, dar pur si simplu nu mai ai ce manca tu. __________________ Suprema intelepciune este a distinge binele de rau. #85 02.04.2013, 10:24:33 DragosP Senior Member Data nregistrrii: 23.03.2011 Religia: Ortodox Mesaje: 3.026

Citat: n prealabil postat de Yasmina Acum,pe la 2 am fost afara sa vad care-I miscarea si am gasit pana si castravetii mancati de pe aluminiu...no comment! Ai pus alturi i printul postrii cu sfatul respectiv? C poate melcii nu tiau. __________________ mi cer scuze celor pe care i-am suprat! "Trebuie sa mori nainte de a muri Pentru a nu muri atunci cnd mori" #86 02.04.2013, 11:21:39 AlinB Senior Member Data nregistrrii: 29.01.2007 Mesaje: 9.121

Citat:

n prealabil postat de DragosP Ai pus alturi i printul postrii cu sfatul respectiv? C poate melcii nu tiau. Aveau nasucul infundat. Sezonul.. __________________ Suprema intelepciune este a distinge binele de rau. #87 02.04.2013, 12:21:54 carmina Senior Member Data nregistrrii: 30.01.2009 Locaie: Bucuresti Religia: Ortodox Mesaje: 694

Pentru melcii de gradina, cei fara cochilie, eficiente sunt capcanele cu ... bere! (Se pare ca sunt mari amatori de bere, fara a face nazuri la marca.) Cutii de aluminiu (de la conserve) se ingroapa pana la nivelul solului si se umplu cu bere, cel mult pana la jumatate. A doua zi se strange recolta de melci si se reumple cutiile cu bere. __________________ "De te vei amr dup ce ai czut n ispit, i-i mai faci i fgduine hotrnd c ,,de-acum nainte n-o s se mai ntmple niciodat, este semn limpede c te afli pe un drum greit: i s-a rnit ncrederea n tine. Acela ce nu se bizuie pe sine nsui e uimit cum de n-a czut mai ru i d slav lui Dumnezeu c i-a trimis ajutorul la vreme, fr de care ar fi zcut mai departe acolo n adnc." Last edited by carmina; 02.04.2013 at 12:26:20. #88 02.04.2013, 14:52:33 AlinB Senior Member Data nregistrrii: 29.01.2007 Mesaje: 9.121

Citat: n prealabil postat de Yasmina

http://www.sfaturimedicale.ro/perico...de-cartof.html Eu cred ca este un mit ,asta cu cojile... 200 grame de coji? Pai trebuie sa maninci vreo 2kg de cartofi cel putin. Cartofii incoltiti intradevar incep sa produca solanina, si inca local (acolo unde incep sa apara mugurii) altfel coaja e complet inofensiva si chiar indicat sa fie consumata (pentru fibre). __________________ Suprema intelepciune este a distinge binele de rau. #89 03.04.2013, 11:00:42 Cornel Urs Senior Member Data nregistrrii: 27.05.2012 Mesaje: 1.060

de afacerea "Paulownia" ati auzit? #90 03.04.2013, 15:46:44 Miha-anca Senior Member Citat: n prealabil postat de Yasmina Am citit mesajul la 7 dimineata si tare m-am bucurat,m-am sculat am luat o folie de aluminiu,am taiat castraveti si I-am pus afara la usa,unde am plante terorizate de melci! Acum,pe la 2 am fost afara sa vad care-I miscarea si am gasit pana si castravetii mancati de pe aluminiu...no comment! Presupun ca ai ceva pasarele prin gradina, care s-au delectat cu castravetii. Deci nu ti-au disparut melcii? Mai cautam... Poate ca ai gresit ceva, si anume, farfuria, in care trebuiau sa se adune melcii a fost prea plata si ei au putut pleca, asa cum au venit, adica nestingheriti. Incearca sa pui intr-un borcan culcat, in asa fel, incat sa poata intra usor, dar sa le fie mai greu sa iasa... ceva, in genul sfatului dat mai sus de carmina. Data nregistrrii: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654

__________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. Parintele Serafim Rose Data nregistrrii: 26.12.2010 Locaie: Bucuresti Religia: Ortodox Mesaje: 54

aanrra Member

... @ Miha-anca,poti sa pui butoiul cu bere in gradina si poate cativa limacsi mai putin norocosi pot cadea in capcana...in rest rabdare sa avem. Asa cum spunea NPriceputul,varul are efect...dar eu nu am putut suporta ceea ce a urmat...melcii cu cochilie s-au acoperit de spume albe,parca fierbeau ...limacsii cati au fost in apropierea varului au murit.Dar...sunt peste tot,multi,multi,multi.Dimineata gasesc pe trotuare acele dare argintii lasate de trecerea limacsilor care nu sunt placute la vedere si se spala destul de greu. Eu am o banuiala,e doar o banuiala...la inceput am avut gazon,d`ala de orasan,care se tunde,se intretine,se... Apoi,taranul din mine a zis ca nu-i bine...am sapat si am lasat iarba doar in zona pomilor,in rest mi-am facut o gradina de legume in care am incercat la fel ca voi,ba una,ba alta...rezultatele au fost mai bune cu fiecare an,cu fiecare experienta. Inainte de a insamanta gazonul era iarba crescuta ca-n orce curte,spontana.si erau melci,nu multi ci doar din cei cu cochilie...ei,dupa ce am sapat gazonul a inceput invazia...de unde,cum,sincer nu stiu!Si vecinii mei se confrunta cu aceeasi problema,si fiecare cauta o rezolvare... #92 03.04.2013, 18:10:31 Miha-anca Senior Member Data nregistrrii: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654

aanrra, eu din fericire nu am limax in gradina mea aproape de loc. Apar in mijlocul verii, dar f putini; deci nu ma deranjeaza in mod deosebit; ii calc in picioare, cum m-a invatat vecina si gata. Probabil sunt putini, pentru ca in fiecare an pun un strat gros de compost. Cea care a intrebat este Yasmina. Acum, mie imi e greu sa cred ca specialistii, care scriu carti de gradinarit dau sfaturi fara sa le fi incercat. Au si ei mandria lor de gradinari, nu?!? Daca ii prinde cineva cu un sfat gresit, nu le mai cumpara nimeni cartile. Ca sa nu mai zic de criticile, pe care si le-ar atrage din partea celorlalti specialisti in ale gradinaritului. Dar, sigur, poate fi vorba de limax scandinav, caruia sa ii placa berea, spre deosebire de cel romanesc, care poate ca prefera tuica... mai stii? Si daca ar fi sa pun un butoi de bere in gradina... a cativa limacsi in doua picioare, care sar prezenta de urgenta.

__________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. Parintele Serafim Rose i in cartea veciniciei scrie C ri i neamuri vor pieri Iar scumpa noastr Romnie Etern, etern va inflori. Last edited by Miha-anca; 03.04.2013 at 18:15:42. #93 03.04.2013, 18:53:40 aanrra Member Data nregistrrii: 26.12.2010 Locaie: Bucuresti Religia: Ortodox Mesaje: 54

@Miha-anca,eu nu am nimic cu specialistii de care vorbesti,citesc carti,reviste,internet,legat de ceea ce ma intereseaza, si cred ca fiecare face la fel...dar vin si spun ca multe din metodele aflate,mie nu mi-au fost de folos.Asta este! #94 03.04.2013, 19:24:59 aanrra Member Data nregistrrii: 26.12.2010 Locaie: Bucuresti Religia: Ortodox Mesaje: 54

... @N.Priceputu,sub nuc cresc foarte bine capsunii.Eu am avut un soi comun care fructifica o singura data pe an pe la inceputul lunii iunie,capsuni mici si foate gustoase.Dupa al treilea an recolta a fost mica si am hotarat sa-i scot. #95 03.04.2013, 20:00:51 aanrra Member Data nregistrrii: 26.12.2010 Locaie: Bucuresti Religia: Ortodox Mesaje: 54

Citat:

n prealabil postat de Miha-anca Dar, sigur, poate fi vorba de limax scandinav, caruia sa ii placa berea, spre deosebire de cel romanesc, care poate ca prefera tuica... mai stii? : Acum,fie-mi iertata rautatea! De limacsi scandinavi nu am auzit,dar nu zic ca nu `or fi,si apoi ma gandesc ca-i frig si rece prin zonele alea si o tuica ar fi numai buna,cum si limacsii de aici ar prefera berea in verile astea caniculare ...glumeam! Eu cred ca atat melcii cat si afidele,furnicile si alte ganganii au devenit mult mai rezistente. La fel cum spunea si Zaharia,si eu folosesc la stropiri,zeama bordeleza,zeama de urzici,zeama de tutun,zeama de tutun+sapun de casa, lesie de cenusa,dar cu rezistenta asta a ganganiilor uneori parca nu-i destul. In anul trecut m-am luptat si cu seceta...gradina e expusa toata ziua la soare. #96 03.04.2013, 23:00:46 AlinB Senior Member Data nregistrrii: 29.01.2007 Mesaje: 9.121

Citat: n prealabil postat de Miha-anca Presupun ca ai ceva pasarele prin gradina, care s-au delectat cu castravetii. Deci nu ti-au disparut melcii? Mai cautam... Poate ca ai gresit ceva, si anume, farfuria, in care trebuiau sa se adune melcii a fost prea plata si ei au putut pleca, asa cum au venit, adica nestingheriti. Incearca sa pui intr-un borcan culcat, in asa fel, incat sa poata intra usor, dar sa le fie mai greu sa iasa... ceva, in genul sfatului dat mai sus de carmina. Pai parca trebuiau sa fie speriati de mirosul de castravete pe folie de aluminiu, nu sa se adune la mancat castraveti si sa nu poata pleca ca au burtile prea umflate. Citat: n prealabil postat de Miha-anca Melcii dau trcoale grdinii tale i fac ravagii printre rsadurile tale? Atunci pune ntr-o farfurie de tabl (aluminiu) cteva felii de castravete i grdina ta va scpa ntreg sezonul de duntorii nepoftii. Chimicalele din castravete reacioneaz cu aluminiul farfuriei i eman un miros imperceptibil pentru oameni, dar care este neplcut pentru duntorii care vor

elibera zona. __________________ Suprema intelepciune este a distinge binele de rau. #97 03.04.2013, 23:46:23 Miha-anca Senior Member Citat: n prealabil postat de AlinB Pai parca trebuiau sa fie speriati de mirosul de castravete pe folie de aluminiu, nu sa se adune la mancat castraveti si sa nu poata pleca ca au burtile prea umflate. Yasmina a spus ca au disparut castravetii, nu ca au fost mancati de melcii Limax. Pasarile cerului au si ele nevoie de mancare... iar o felie de castravete poate fi exact ce le trebuie. La mine vin pescarusi si rad tot ce e comestibil. In acest caz, pana s-a deplasat limaxul cu viteza de 1 mm/secunda, castravetele a disparut. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. Parintele Serafim Rose i in cartea veciniciei scrie C ri i neamuri vor pieri Iar scumpa noastr Romnie Etern, etern va inflori. #98 04.04.2013, 00:12:32 Miha-anca Senior Member Citat: n prealabil postat de aanrra Acum,fie-mi iertata rautatea! De limacsi scandinavi nu am auzit,dar nu zic ca nu `or fi,si apoi ma gandesc ca-i frig si rece prin zonele alea si o tuica ar fi numai buna,cum si limacsii de aici ar prefera berea in verile astea caniculare ...glumeam! Data nregistrrii: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654 Data nregistrrii: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654

Eu cred ca atat melcii cat si afidele,furnicile si alte ganganii au devenit mult mai rezistente. La fel cum spunea si Zaharia,si eu folosesc la stropiri,zeama bordeleza,zeama de urzici,zeama de tutun,zeama de tutun+sapun de casa, lesie de cenusa,dar cu rezistenta asta a ganganiilor uneori parca nu-i destul. In anul trecut m-am luptat si cu seceta...gradina e expusa toata ziua la soare. Interesant, ca la mine nu sunt atatea ganganii si nici limcsi, desi nu folosesc decat zeama de urzici; si cum am mai spus, compost nou in fiecare primavara. Ieri am fost la gradina mea din Romania si acolo mi-a spus vecinul ca ei ard frunzele de peste an. L-am rugat sa nu procedeze si cu frunzele mele la fel, ci sa le puna ca prim strat, peste care sa puna pamant. E o operatiune mai grea, pe care eu nu o pot face singura, asa ca ma ajuta el la amenajarea straturilor. Pamantul meu e lutos si nisipos. Putin compost ii va face bine. Mai are cineva astfel de sol? Imi puteti spune ce se poate cultiva pe un astfel de sol? Pana una, alta, am luat arpagic si seminte de ridichi. Cum este primul an si inca nu am facut analiza solului, voi experimenta. Stiu ca in sol lutos creste bine vanata, ceea ce nu mi-a reusit pana acum in solul meu scandinav, care e nisip imbunatatit cu compost. Adu, Doamne, vreme buna, ca sa ne putem ocupa de gradinarit! P.S. Te-am iertat! Fii pe pace, aanrra, sau cum te-o chema! __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. Parintele Serafim Rose i in cartea veciniciei scrie C ri i neamuri vor pieri Iar scumpa noastr Romnie Etern, etern va inflori. Last edited by Miha-anca; 04.04.2013 at 00:15:21. #99 04.04.2013, 09:44:59 Yasmina Senior Member Data nregistrrii: 17.06.2010 Locaie: by the ocean Religia: Ortodox Mesaje: 3.005

Citat: n prealabil postat de AlinB Haha, la fel ca "sperietoarele" de gandaci cu ultrasunete/radiatie electromagnetica, pe care se plimba gandacii linistiti. Doar n-ai crezut ca toate sfaturile "bio" chiar functioneaza. O fi mergand unele, dar daca nu vorbesti cu cineva care chiar le-a incearcat, n-ai de unde sti. Daca traiesti din gradinarit, nu cred ca iti permiti 10 ani de foame pana incerci toate traznaile gasite pe Internet. :) Sunt curios totusi, sunt recolte certificate "bio", ei cum se descurca? Sunt cazuri de exemplu, in care intr-adevar obtii o productie mai mica (grau neierbicidat de ex.) dar in alte cazuri, unde e vorba de daunatori, pur si simplu ramai fara recolta si nu e vorba ca nu mai ai ce duce la piata, dar pur si simplu nu mai ai ce manca tu. Ei,stii cum e ?!?M-am bucurat ca a aparut un sfat nou despre melci si aveam sperante...numai ca nu a durat mult pana am vazut toti melcii stransi gramada pe castraveti ,ca la bufet si mancau cu spor cu mic cu mare! Pana la urma am zis:ia mancati fratilor castravetii astia ca va mai pun,numai sa nu mai aveti apetit pt plante! Stii cum e cu daunatorii astia? Ca nu mananca iarba,balarii sau frunze din tufisuri ci tocmai tije cu boboci de orhidee,frunze de plante exotice,crini in floare... Anul trecut la gradina aveam o familie de veverite care desi aveau destula verdeata prin jur sa manance,nu a mancat decat marar,patrunjel si toti ardeii plantati! Daca era sa mancam ce culegeam era vai de capul nostru! __________________ We Shall come to set the dolphins free, We Shall wash the darkened bloodred sea, Our songs will echo over the mountains and seas, The eternity will begin once again in Peace! http://www.youtube.com/watch?v=4MdwDng0i2c http://www.youtube.com/watch?v=p-Uxqt1Hai4 #100 04.04.2013, 09:49:53 Yasmina Senior Member Data nregistrrii: 17.06.2010 Locaie: by the ocean Religia: Ortodox Mesaje: 3.005

Citat: n prealabil postat de Miha-anca Yasmina a spus ca au disparut castravetii, nu ca au fost mancati de melcii Limax. Pasarile cerului au si ele nevoie de mancare... iar o felie de castravete poate fi exact ce le trebuie. La mine vin pescarusi si rad tot ce e comestibil. In acest caz, pana s-a deplasat limaxul cu viteza de 1 mm/secunda, castravetele a disparut. Nu pasarile,melcii :) Erau vreo 7 pe folie si mancau de zor,2 limaxi restul melci cu cochilie. Mi-am pus mainile in cap! Dar e buna si metoda asta,ca-i prind la castraveti si apoi le fac pasaport pt alta zona,departe de florile mele :) __________________ We Shall come to set the dolphins free, We Shall wash the darkened bloodred sea, Our songs will echo over the mountains and seas, The eternity will begin once again in Peace! http://www.youtube.com/watch?v=4MdwDng0i2c http://www.youtube.com/watch?v=p-Uxqt1Hai4 Last edited by Yasmina; 04.04.2013 at 10:03:23. Data nregistrrii: 17.06.2010 Locaie: by the ocean Religia: Ortodox Mesaje: 3.005

Yasmina Senior Member

Citat: n prealabil postat de AlinB 200 grame de coji? Pai trebuie sa maninci vreo 2kg de cartofi cel putin. Cartofii incoltiti intradevar incep sa produca solanina, si inca local (acolo unde incep sa apara mugurii) altfel coaja e complet inofensiva si chiar indicat sa fie consumata (pentru fibre). Daca mananci 5 portii de legume si fructe/zi ,alea recomandate de doctor nu-ti mai trebuiesc cojile de cartofi ca fibre :) Eu trebuie neaparat sa le arunc,deoarece in momentul in care simt nisip intre dinti s-a terminat cu apetitul ! __________________

We Shall come to set the dolphins free, We Shall wash the darkened bloodred sea, Our songs will echo over the mountains and seas, The eternity will begin once again in Peace! http://www.youtube.com/watch?v=4MdwDng0i2c http://www.youtube.com/watch?v=p-Uxqt1Hai4 #102 04.04.2013, 10:05:08 Yasmina Senior Member Data nregistrrii: 17.06.2010 Locaie: by the ocean Religia: Ortodox Mesaje: 3.005

Citat: n prealabil postat de Yasmina Nu pasarile,melcii :) Erau vreo 7 pe folie si mancau de zor,2 limaxi restul melci cu cochilie. Mi-am pus mainile in cap! Dar e buna si metoda asta,ca-i prind la castraveti si apoi le fac pasaport pt alta zona,departe de florile mele :) Am avut un flash de memorie,mi-am amintit ca si strabunicul ii aduna intr-o galeata apoi ii cara departe si le dadea drumul :) __________________ We Shall come to set the dolphins free, We Shall wash the darkened bloodred sea, Our songs will echo over the mountains and seas, The eternity will begin once again in Peace! http://www.youtube.com/watch?v=4MdwDng0i2c http://www.youtube.com/watch?v=p-Uxqt1Hai4 #103 04.04.2013, 12:09:39 anita Senior Member Data nregistrrii: 28.06.2007 Religia: Ortodox Mesaje: 2.237

Citat: n prealabil postat de Miha-anca Interesant, ca la mine nu sunt atatea ganganii si nici limcsi, desi nu folosesc decat zeama de urzici; si cum am mai spus, compost nou in fiecare primavara. Ieri am fost la gradina mea din Romania si acolo mi-a spus vecinul ca ei ard frunzele de peste an. L-am rugat sa nu procedeze si cu frunzele mele la fel, ci sa le puna ca prim strat, peste care sa puna pamant. E o operatiune mai grea, pe care eu nu o pot face singura, asa ca ma ajuta el la amenajarea straturilor. Pamantul meu e lutos si nisipos. Putin compost ii va face bine. Mai are cineva astfel de sol? Imi puteti spune ce se poate cultiva pe un astfel de sol? Pana una, alta, am luat arpagic si seminte de ridichi. Cum este primul an si inca nu am facut analiza solului, voi experimenta. Stiu ca in sol lutos creste bine vanata, ceea ce nu mi-a reusit pana acum in solul meu scandinav, care e nisip imbunatatit cu compost. Adu, Doamne, vreme buna, ca sa ne putem ocupa de gradinarit! P.S. Te-am iertat! Fii pe pace, aanrra, sau cum te-o chema! Si cenusa rezultata din arderea frunzelor e un bun ingrasamant . Nu cenusa din arderea ziarelor care are plumb Pentru solul lutos solutia este aducerea a catorva carute de pamant bun ,sanatos .Dezavantajul acestui sol argilos este faptul ca apa nu se duce prea repede in pamant #104 04.04.2013, 12:09:45 AlinB Senior Member Data nregistrrii: 29.01.2007 Mesaje: 9.121

Citat: n prealabil postat de Yasmina Anul trecut la gradina aveam o familie de veverite care desi aveau destula verdeata prin jur sa manance,nu a mancat decat marar,patrunjel si toti ardeii plantati! Daca era sa mancam ce culegeam era vai de capul nostru! Cum ai scapat de veverite? __________________ Suprema intelepciune este a distinge binele de rau. #105

04.04.2013, 12:10:41 AlinB Senior Member Data nregistrrii: 29.01.2007 Mesaje: 9.121

Citat: n prealabil postat de anita Si cenusa rezultata din arderea frunzelor e un bun ingrasamant . Nu cenusa din arderea ziarelor care are plumb Pentru solul lutos solutia este aducerea a catorva carute de pamant bun ,sanatos .Dezavantajul acestui sol este faptul ca apa nu se duce prea repede in pamant Arderea scade calitatea materialului biologic, defapt il reducere f. mult, practic din material organic (complex) devine cvasi-anorganic. Care e rostul arderii frunzelor, daca pot putrezi bine mersi pe sol si chiar functiona pe post de ingrasamant altfel? Ca sa nu mai vorbim si de poluare.. __________________ Suprema intelepciune este a distinge binele de rau. #106 04.04.2013, 12:13:54 AlinB Senior Member Data nregistrrii: 29.01.2007 Mesaje: 9.121

Citat: n prealabil postat de Yasmina Daca mananci 5 portii de legume si fructe/zi ,alea recomandate de doctor nu-ti mai trebuiesc cojile de cartofi ca fibre :) Nu-mi plac cartofii. Mai maninc cartofi copti, insa doar cu coaja cu tot, fara iarasi nu-mi plac :) Cartoful are o valoare nutritionala f. scazuta. F. sarac in proteine, amidon in exces, fara cine stie ce vitamine/micronutrienti, poate fi consumat cvasi-exclusiv doar preparat termic, etc. Sigur, umfla burta ca si painea alba dar ...platesti factura mai tarziu. Citat:

Eu trebuie neaparat sa le arunc,deoarece in momentul in care simt nisip intre dinti s-a terminat cu apetitul ! Fitze, fitze. Ce ai sa faci cand o sa ajungi vremurile de apoi de o sa trebuiasca sa maninci pamant? :) __________________ Suprema intelepciune este a distinge binele de rau. #107 04.04.2013, 12:21:26 Miha-anca Senior Member Citat: n prealabil postat de Yasmina Nu pasarile,melcii :) Erau vreo 7 pe folie si mancau de zor,2 limaxi restul melci cu cochilie. Mi-am pus mainile in cap! Dar e buna si metoda asta,ca-i prind la castraveti si apoi le fac pasaport pt alta zona,departe de florile mele :) Pai, de ce ti-ai pus mainile in cap? Nu asta ai vrut, sa ii atragi, ca apoi sa-i prinzi si sa-i omori? Doar nu te-ai asteptat, Yasmina, sa moara de indigestie, stiind cat le plac castravetii. Ti-am spus, ca eu ii calc in picioare, oricata neplacere imi provoaca acest lucru, dar asa mi s-a spus sa fac. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. Parintele Serafim Rose i in cartea veciniciei scrie C ri i neamuri vor pieri Iar scumpa noastr Romnie Etern, etern va inflori. #108 04.04.2013, 12:31:52 AlinB Senior Member Data nregistrrii: 29.01.2007 Mesaje: 9.121 Data nregistrrii: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654

Citat: n prealabil postat de Miha-anca Pai, de ce ti-ai pus mainile in cap? Nu asta ai vrut, sa ii atragi, ca apoi sa-i prinzi si sa-i omori? Doar nu te-ai asteptat, Yasmina, sa moara de indigestie, stiind cat le plac castravetii. Pai conform retetei tale, trebuiau sa o ia la fuga din cauza mirosului de castravete in contact cu aluminiul, nu sa faca indigestie de la mancatul de castraveti pe saturate. E asa greu sa recunosti ca ai promovat o prostioara primita aiurea de pe Internet de la cineva care acum rade tinandu-se cu mainile de burta de cat de naivi pot fi oamenii? Citat: Ti-am spus, ca eu ii calc in picioare, oricata neplacere imi provoaca acest lucru, dar asa mi s-a spus sa fac. Ce fata asculatoare.:) Nu ti-a trecut niciodata prin cap ca poti sa-i aduni si sa-i duci undeva departe, nu? De fapt, nu-ti displace atat de mult sa-i calci cat ti-ar displace sa te apleci si sa-i aduni. __________________ Suprema intelepciune este a distinge binele de rau. #109 04.04.2013, 12:34:44 Miha-anca Senior Member Citat: n prealabil postat de anita Si cenusa rezultata din arderea frunzelor e un bun ingrasamant . Nu cenusa din arderea ziarelor care are plumb Pentru solul lutos solutia este aducerea a catorva carute de pamant bun ,sanatos .Dezavantajul acestui sol argilos este faptul ca apa nu se duce prea repede in pamant Multumesc, Anita. Am inteles. Sunt frunze suficiente pe aici, caci e si padure. Pamantul argilos retine apa si nu o lasa sa se evapore atat de repede. Acum solul este afanat, caci are si nisip. Sa vedem cum va fi cand va da caldura. E putin cam dificil de adus pamant, caci terenul e in panta, fiind la munte. Dar sper sa rezolv cu compost facut din frunze si resturi de la legumele folosite in gospodarie. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. Parintele Serafim Rose Data nregistrrii: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654

i in cartea veciniciei scrie C ri i neamuri vor pieri Iar scumpa noastr Romnie Etern, etern va inflori. #110 04.04.2013, 12:34:44 AlinB Senior Member Data nregistrrii: 29.01.2007 Mesaje: 9.121

Citat: n prealabil postat de aanrra Ceaiul de ghimbir cu gheata este o minunatie!In rest nu am reusit sa gasesc cantitatea potrivita de ghimbir pentru a nu schimba gustul mancarii.Deci...eu inca mai experimentez... Ghimbirul uscat e mai putin iute. __________________ Suprema intelepciune este a distinge binele de rau. toicadorina Member Data nregistrrii: 23.03.2013 Religia: Ortodox Mesaje: 53

M-am amuzat copios citind postrile voastre despre melciori mnctori de castravei i butori de bere. La noi nu sunt melci. Am avut coropinie acum vreo 15 ani. Erau fioroase i mncau numai plntue fragede(rsaduri). Am apelat la chimicale c nu aveam alt soluie. Am udat bine seara planta i am pus granule de otrav de jur nprejur. Dimineaa am adunat o saco de montri. Cteva sptmni a mai ieit cte una, dou. Anul acela nu prea am fcut nimic n grdin dar am scpat de coropinie definitiv. V putei pricopsi cu ele de la mrani adus de prin locuri unde depoziteaz n cantiti foarte mari. Noi ngrm pmntul cu frunzele de la copaci i de la vie, cu tulpinile de la flori pe care le tai toat vara i le pun la putrezit, cojile de legume, resturile de la fcut uic, dejeciile de la psri. Toamna mprtiem toate aceste resturi prin grdin. Cnd se sap primvara sunt aproape putrezite. __________________ http://dorinastoica.blogspot.ro/

Last edited by stoicadorina; 04.04.2013 at 12:38:54. #112 04.04.2013, 12:46:10 Miha-anca Senior Member Citat: n prealabil postat de AlinB Pai conform retetei tale, trebuiau sa o ia la fuga din cauza mirosului de castravete in contact cu aluminiul, nu sa faca indigestie de la mancatul de castraveti pe saturate. E asa greu sa recunosti ca ai promovat o prostioara primita aiurea de pe Internet de la cineva care acum rade tinandu-se cu mainile de burta de cat de naivi pot fi oamenii? Data nregistrrii: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654

Ce fata asculatoare.:) Nu ti-a trecut niciodata prin cap ca poti sa-i aduni si sa-i duci undeva departe, nu? De fapt, nu-ti displace atat de mult sa-i calci cat ti-ar displace sa te apleci si sa-i aduni. Nu am incercat metoda. Mea culpa! In ceea ce ii priveste pe limcsi, daca ii vrei, ti-i trimit tie, ca mie nu imi trebuie. Si de ce sa le dau drumul in natura, ca sa mearga la altii si sa faca prapad acolo? Nu, mai bine imi inving sila si ii calc in picioare, daca nu ii vrea nimeni. Doar stii ca nu obisnuiesc sa scriu de la mine, ci din carti de specialitate. Tu, in schimb esti doar cu critica, chiar si acum in Postul Pastilor... dar sigur, e Post doar pentru ortodocsi. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. Parintele Serafim Rose i in cartea veciniciei scrie C ri i neamuri vor pieri Iar scumpa noastr Romnie Etern, etern va inflori. #113 04.04.2013, 12:51:35

AlinB Senior Member

Data nregistrrii: 29.01.2007 Mesaje: 9.121

Citat: n prealabil postat de Cornel Urs de afacerea "Paulownia" ati auzit? As cultiva si maine. Pamant este, ceva bani pentru investitia initala se gasesc, 3 ani trec oricum. Problema cea mai mare in Romania: furtul. Nu se stie, dintr-un hectar cati apuca sa creasca aia 3 ani. Renteaza doar daca plantezi macar vreo 2-3 hectare si mai investesti inca vreo 20.000Euro intr-o casauta si salariul pe 3 ani al unui om care sa se plimbe zilnic printre ei cu pusca in mana. __________________ Suprema intelepciune este a distinge binele de rau. #114 04.04.2013, 13:00:16 Miha-anca Senior Member Citat: n prealabil postat de AlinB De fapt, nu-ti displace atat de mult sa-i calci cat ti-ar displace sa te apleci si sa-i aduni. S-au inventat manusi de gradina, cu degete de cauciuc. Deci nu asta ar fi problema. Am si faras si maturica. La o adica, am si aspirator. Si ca sa iti fac o placere, am cautat pe internet si am gasit si alte solutii la aceasta problema: http://raspunsuri.rol.ro/art/967-68-...lcii_limax.htm http://www.horticultorul.ro/insecte-...i-cu-cochilie/ __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. Parintele Serafim Rose Data nregistrrii: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654

i in cartea veciniciei scrie C ri i neamuri vor pieri Iar scumpa noastr Romnie Etern, etern va inflori. Last edited by Miha-anca; 04.04.2013 at 13:06:29. #115 04.04.2013, 13:13:45 Miha-anca Senior Member Citat: n prealabil postat de AlinB Ce fata asculatoare.:) Nu ti-a trecut niciodata prin cap ca poti sa-i aduni si sa-i duci undeva departe, nu? De fapt, nu-ti displace atat de mult sa-i calci cat ti-ar displace sa te apleci si sa-i aduni. Limacsii sunt daunatori, facand mari pagube in gradini. Ei se inmultesc f mult; de aceea nu e buna solutia relocarii. Din aceeasi familie cu limacsii sunt scoicile, care sunt f apreciate in bucatarie. Ma gandesc, ca daca un bucatar priceput ar gasi o reteta gustoasa si pentru prepararea limacsilor, atunci s-ar putea schimba optica privindu-i pe acestia si s-ar putea lua chiar fonduri de la UE pentru cresterea lor. Iar stransul lor din gradina, stim acum, cu castraveti taiati rondele, pe foi de aluminiu. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. Parintele Serafim Rose i in cartea veciniciei scrie C ri i neamuri vor pieri Iar scumpa noastr Romnie Etern, etern va inflori. Last edited by Miha-anca; 04.04.2013 at 13:39:57. #116 04.04.2013, 13:19:44 Data nregistrrii: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654

Barsaumas Member

Data nregistrrii: 01.04.2013 Mesaje: 47

Citat: n prealabil postat de N.Priceputu Dumanul natural al limaxului este melcul de livad, care se pare c i mnnc oule. Aducnd civa melci de livad n grdin, acetia se vor nmuli anul urmtor; totui, nu peste msur, iar daune nu prea am observat s fac. Dac totui fac, aducei o familie de arici. .am.d. :) Exista melci carnivori, care te scapa si de limacsi, si de melcul de livada. Ii gasesc simpatici. Problema este sa nu devina specie invaziva... #117 04.04.2013, 13:34:09 carmina Senior Member Data nregistrrii: 30.01.2009 Locaie: Bucuresti Religia: Ortodox Mesaje: 694

Citat: n prealabil postat de Miha-anca Mai are cineva astfel de sol? Imi puteti spune ce se poate cultiva pe un astfel de sol? Pana una, alta, am luat arpagic si seminte de ridichi. Cum este primul an si inca nu am facut analiza solului, voi experimenta. Stiu ca in sol lutos creste bine vanata, ceea ce nu mi-a reusit pana acum in solul meu scandinav, care e nisip imbunatatit cu compost. Vinetele, da, chiar foarte bine le merge, rasaduri de rosii cu ingrasamant la radacina, salata, spanac, stevie, morcovi, ridichi, pantrunjel verde si leustean, zmeura si alunul de padure au devenit adevarate garduri vii, coacazele si fructele de padure mai greu, dar rezista, vita de vie - tamaioasa, trandafirii si pitici si urcatori, caisul, visinul s-au dezvoltat tare bine si le prieste locul, marul si parul suporta mai greu. In schimb, castravetii nu - sunt amarui oricata grija as avea de ei, ardeii nu prea rodesc, nici cei grasi, nici cei iuti. Busuiocul creste extraordinar de frumos! #118 04.04.2013, 13:34:40

AlinB Senior Member

Data nregistrrii: 29.01.2007 Mesaje: 9.121

Citat: n prealabil postat de Barsaumas Exista melci carnivori, care te scapa si de limacsi, si de melcul de livada. Ii gasesc simpatici. Problema este sa nu devina specie invaziva... Cum? Sa-ti manince in timp si gainile? :) In momentul in care nu vor mai avea ce sa manince, vor disparea. __________________ Suprema intelepciune este a distinge binele de rau. #119 04.04.2013, 13:51:22 Barsaumas Member Data nregistrrii: 01.04.2013 Mesaje: 47

Citat: n prealabil postat de Miha-anca Limacsii sunt daunatori, facand mari pagube in gradini. Ei se inmultesc f mult; de aceea nu e buna solutia relocarii. Din aceeasi familie cu limacsii sunt scoicile, care sunt f apreciate in bucatarie. Ma gandesc, ca daca un bucatar priceput ar gasi o reteta gustoasa si pentru prepararea limacsilor, atunci s-ar putea schimba optica privindu-i pe acestia si s-ar putea lua chiar fonduri de la UE pentru cresterea lor. Iar stransul lor din gradina, stim acum, cu castraveti taiati rondele, pe foi de aluminiu. Ma bag eu, doamna, la faza asta. Cind o pun la punct, dschid un topic, si o postez acolo. Vorbesc foarte serios. Imi place sa experimentez ca bucatar; sunt pe cale sa o gonesc pe a mea din bucatarie definitiv. :) __________________ "What does it matter by which wisdom each of us arrives at the truth? It is not possible that only one road leads to so sublime a mystery." A plea from one of the last pagan senators, Aurelius Symmacus, to the boy emperor Valentinian II in 383, asking for freedom of thought. Rise, and strike back.

# apt-get install wisdom common-sense non-fanatism #120 04.04.2013, 13:54:48 DragosP Senior Member Data nregistrrii: 23.03.2011 Religia: Ortodox Mesaje: 3.026

Mastrefule! __________________ mi cer scuze celor pe care i-am suprat! "Trebuie sa mori nainte de a muri Pentru a nu muri atunci cnd mori" Miha-anca Senior Member Citat: n prealabil postat de carmina Vinetele, da, chiar foarte bine le merge, rasaduri de rosii cu ingrasamant la radacina, salata, spanac, stevie, morcovi, ridichi, pantrunjel verde si leustean, zmeura si alunul de padure au devenit adevarate garduri vii, coacazele si fructele de padure mai greu, dar rezista, vita de vie - tamaioasa, trandafirii si pitici si urcatori, caisul, visinul s-au dezvoltat tare bine si le prieste locul, marul si parul suporta mai greu. In schimb, castravetii nu - sunt amarui oricata grija as avea de ei, ardeii nu prea rodesc, nici cei grasi, nici cei iuti. Busuiocul creste extraordinar de frumos! Iti multumesc f mult, Carmina. Voi tine cont de sfaturile tale. Drept sa-ti spun, nu mi-au iesit niciodata ardeii, nu stiu de ce, orice am facut. Nu le-a mers bine nici in gradina, nici in sera. Ardeii iuti ii pun in glastra si am chiar si iarna. Toamna tarziu i-am bagat in casa si incepand din februarie au aparut florile, iar acum e plin de ardei iuti, si in continuare apar flori. Glastra am pus-o peste calorifer si la geam, cu multa apa. Am vazut ca gradinarii fac concursuri de ardei iuti: castigatorul a avut 325 de ardei iuti pe o singura planta, tinuta in glastra in sera. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. Parintele Serafim Rose Data nregistrrii: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654

i in cartea veciniciei scrie C ri i neamuri vor pieri Iar scumpa noastr Romnie Etern, etern va inflori. #122 04.04.2013, 14:02:47 N.Priceputu Senior Member Data nregistrrii: 28.04.2011 Locaie: Cmpulung Muscel Religia: Ortodox Mesaje: 2.142

Citat: n prealabil postat de Barsaumas Exista melci carnivori, care te scapa si de limacsi, si de melcul de livada. Ii gasesc simpatici. Problema este sa nu devina specie invaziva... Bine ai revenit :) __________________ Doamne, pe msur ce cred i Te iubesc mbtrnesc n lume i ntineresc n Tine. (V. Voiculescu - Ariciul) Calea celui nebun este dreapt n ochii lui, iar cel nelept ascult de sfat (Pilde 12, 15) #123 04.04.2013, 14:06:52 Miha-anca Senior Member Citat: n prealabil postat de Barsaumas Ma bag eu, doamna, la faza asta. Cind o pun la punct, dschid un topic, si o postez acolo. Vorbesc foarte serios. Imi place sa experimentez ca bucatar; sunt pe cale sa o gonesc pe a mea din bucatarie definitiv. :) Succes! ... ca materie prima este din belsug. Usturoiul nu poate sa le dea decat un gust bun. Si din cate am inteles, corpul lor e format in mare parte din apa. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. Parintele Serafim Rose Data nregistrrii: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654

i in cartea veciniciei scrie C ri i neamuri vor pieri Iar scumpa noastr Romnie Etern, etern va inflori. #124 04.04.2013, 14:10:51 Barsaumas Member Data nregistrrii: 01.04.2013 Mesaje: 47

Citat: n prealabil postat de N.Priceputu Bine ai revenit :) Bine te-am regasit, fratia ta, si pe voi toti. Va salut cu dragoste. __________________ "What does it matter by which wisdom each of us arrives at the truth? It is not possible that only one road leads to so sublime a mystery." A plea from one of the last pagan senators, Aurelius Symmacus, to the boy emperor Valentinian II in 383, asking for freedom of thought. Rise, and strike back. # apt-get install wisdom common-sense non-fanatism #125 04.04.2013, 14:13:16 Miha-anca Senior Member Citat: n prealabil postat de Barsaumas Ma bag eu, doamna, la faza asta. Cind o pun la punct, dschid un topic, si o postez acolo. Vorbesc foarte serios. Imi place sa experimentez ca bucatar; sunt pe cale sa o gonesc pe a mea din bucatarie definitiv. :) Atentie, Yasmina! S-ar putea sa-ti schimbi optica, daca Barsaumas gaseste o reteta buna pentru limacsi. Data nregistrrii: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654

__________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. Parintele Serafim Rose i in cartea veciniciei scrie C ri i neamuri vor pieri Iar scumpa noastr Romnie Etern, etern va inflori. #126 04.04.2013, 15:07:20 aanrra Member Data nregistrrii: 26.12.2010 Locaie: Bucuresti Religia: Ortodox Mesaje: 54

Ce animatie! Si uite asa,incet,incet,am trecut din gradina in bucatarie...ce urmeaza?? #127 04.04.2013, 17:31:49 Miha-anca Senior Member Citat: n prealabil postat de aanrra Ce animatie! Si uite asa,incet,incet,am trecut din gradina in bucatarie...ce urmeaza?? Urmeaza sa iesim iar in gradina. Am cumparat seminte de andive. Astept sa treaca ploile, apoi le pun in pamant. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. Parintele Serafim Rose i in cartea veciniciei scrie C ri i neamuri vor pieri Iar scumpa noastr Romnie Etern, etern va inflori. Data nregistrrii: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654

#128 04.04.2013, 19:06:04 Yasmina Senior Member Data nregistrrii: 17.06.2010 Locaie: by the ocean Religia: Ortodox Mesaje: 3.005

Citat: n prealabil postat de AlinB Nu-mi plac cartofii. Mai maninc cartofi copti, insa doar cu coaja cu tot, fara iarasi nu-mi plac :) Cartoful are o valoare nutritionala f. scazuta. F. sarac in proteine, amidon in exces, fara cine stie ce vitamine/micronutrienti, poate fi consumat cvasi-exclusiv doar preparat termic, etc. Sigur, umfla burta ca si painea alba dar ...platesti factura mai tarziu.

Fitze, fitze. Ce ai sa faci cand o sa ajungi vremurile de apoi de o sa trebuiasca sa maninci pamant? :) Da,recunosc ca nu m-am gandit la vremuri mai tulburi dar am incredere ca ma voi adapta noii situatii asa cum am procedat mereu in viata ,fiind o supravietuitoare! Chiar ma gandeam in mai multe dati(cand imi faceam shakeuri din fructe si lapte de caju)cat de rezistenta as fi eu pe durata unei crize fara cumparaturile bio,vegetale,vegane etc... Parerea mea personala este ca la o seceta,razboi sau foamete primii care mor sau se imbolnavesc vom fi noi astia,cu pretentii vegetariene,hrana sanatoasa si bio. Acum scuzati-ma de off topic :) __________________ We Shall come to set the dolphins free, We Shall wash the darkened bloodred sea, Our songs will echo over the mountains and seas, The eternity will begin once again in Peace! http://www.youtube.com/watch?v=4MdwDng0i2c http://www.youtube.com/watch?v=p-Uxqt1Hai4

#129 04.04.2013, 19:09:40 Yasmina Senior Member Data nregistrrii: 17.06.2010 Locaie: by the ocean Religia: Ortodox Mesaje: 3.005

Citat: n prealabil postat de aanrra Ce animatie! Si uite asa,incet,incet,am trecut din gradina in bucatarie...ce urmeaza?? Dar nu este niciun bai! Este firesc sa se treaca din gradina in bucatarie deoarece ce produci in gradina aia pui pe masa! Si apoi este mai placuta atmosfera de aici decat de pe alte threaduri unde oamenii se impugn si ridiculizeaza pe motive mult mai mici decat melcii nostri :) __________________ We Shall come to set the dolphins free, We Shall wash the darkened bloodred sea, Our songs will echo over the mountains and seas, The eternity will begin once again in Peace! http://www.youtube.com/watch?v=4MdwDng0i2c http://www.youtube.com/watch?v=p-Uxqt1Hai4 #130 04.04.2013, 19:14:33 Yasmina Senior Member Data nregistrrii: 17.06.2010 Locaie: by the ocean Religia: Ortodox Mesaje: 3.005

Citat: n prealabil postat de Miha-anca Atentie, Yasmina! S-ar putea sa-ti schimbi optica, daca Barsaumas gaseste o reteta buna pentru limacsi. Am mancat destule,dar melci parca nu as manca... De altfel numai cei cu cochilie se gatesc nu si limaxii! Am nevoie de un soricel mic si dragut,si as scapa de ei urgent :)

__________________ We Shall come to set the dolphins free, We Shall wash the darkened bloodred sea, Our songs will echo over the mountains and seas, The eternity will begin once again in Peace! http://www.youtube.com/watch?v=4MdwDng0i2c http://www.youtube.com/watch?v=p-Uxqt1Hai4 :25:01 Yasmina Senior Member Data nregistrrii: 17.06.2010 Locaie: by the ocean Religia: Ortodox Mesaje: 3.005

Citat: n prealabil postat de Miha-anca Pai, de ce ti-ai pus mainile in cap? Nu asta ai vrut, sa ii atragi, ca apoi sa-i prinzi si sa-i omori? Doar nu te-ai asteptat, Yasmina, sa moara de indigestie, stiind cat le plac castravetii. Ti-am spus, ca eu ii calc in picioare, oricata neplacere imi provoaca acest lucru, dar asa mi s-a spus sa fac. Aaaaahhhh pai nu... Ma bag sa omor numai in autoaparare(am avut un paianjen vaduva neagra in garaj),in rest cei care nu-mi pun pe specia in pericol merita sa traiasca . Idea este sa gasesc o modalitate sa-i gonesc(dar nu este) si atunci trebuie sa-i adun ca de omorat nu ma bag. __________________ We Shall come to set the dolphins free, We Shall wash the darkened bloodred sea, Our songs will echo over the mountains and seas, The eternity will begin once again in Peace! http://www.youtube.com/watch?v=4MdwDng0i2c http://www.youtube.com/watch?v=p-Uxqt1Hai4 #132 04.04.2013, 19:44:01 N.Priceputu Senior Member Data nregistrrii: 28.04.2011 Locaie: Cmpulung Muscel Religia: Ortodox Mesaje: 2.142

Citat: n prealabil postat de Yasmina Am mancat destule,dar melci parca nu as manca... De altfel numai cei cu cochilie se gatesc nu si limaxii! Am nevoie de un soricel mic si dragut,si as scapa de ei urgent :) oricel? Poate cei californieni s aib n meniu i limaci, ai notri mnnc gru, porumb... Un arici, ns, cred c chiar te-ar ajuta. __________________ Doamne, pe msur ce cred i Te iubesc mbtrnesc n lume i ntineresc n Tine. (V. Voiculescu - Ariciul) Calea celui nebun este dreapt n ochii lui, iar cel nelept ascult de sfat (Pilde 12, 15) #133 04.04.2013, 20:27:19 aanrra Member Data nregistrrii: 26.12.2010 Locaie: Bucuresti Religia: Ortodox Mesaje: 54

[quote=N.Priceputu; Un arici, ns, cred c chiar te-ar ajuta.[/QUOTE] Imi place ideea,dar...sa zicem ca am sa gasesc arici,cum fac sa nu-mi plece??? #134 04.04.2013, 20:34:21 aanrra Member Data nregistrrii: 26.12.2010 Locaie: Bucuresti Religia: Ortodox Mesaje: 54

Citat: n prealabil postat de Miha-anca Urmeaza sa iesim iar in gradina. Am cumparat seminte de andive. Astept sa treaca ploile, apoi le pun in pamant. Andivele le semanati in gradina din Romania sau in cea din scandinavia? #135

04.04.2013, 21:25:16 N.Priceputu Senior Member Data nregistrrii: 28.04.2011 Locaie: Cmpulung Muscel Religia: Ortodox Mesaje: 2.142

Citat: n prealabil postat de aanrra Imi place ideea,dar...sa zicem ca am sa gasesc arici,cum fac sa nu-mi plece??? i gseti o pereche, s formeze o familie :) L.E. Apoi ai grij s nu le lipseasc niciodat melcii, insectele, rmele... i ce-or mai mnca. __________________ Doamne, pe msur ce cred i Te iubesc mbtrnesc n lume i ntineresc n Tine. (V. Voiculescu - Ariciul) Calea celui nebun este dreapt n ochii lui, iar cel nelept ascult de sfat (Pilde 12, 15) Last edited by N.Priceputu; 04.04.2013 at 21:28:30. #136 04.04.2013, 22:32:01 aanrra Member Data nregistrrii: 26.12.2010 Locaie: Bucuresti Religia: Ortodox Mesaje: 54

Citat: n prealabil postat de N.Priceputu i gseti o pereche, s formeze o familie :) L.E. Apoi ai grij s nu le lipseasc niciodat melcii, insectele, rmele... i ce-or mai mnca. Sa-i gasesc o pereche??Glumesti,nu? Pai,eu nu stiu sa-i deosebesc,care-i mascul si care-i femela... Anul trecut venea unul mic,pui cred,venea doar seara tarziu pana in apropierea cainelui,care mai ,mai sa rupa lantul...prindeam ariciul intr-o galeata si-l duceam in parcul din apropiere.Doar ca,dupa cateva zile aparea din nou,nu stiu daca era acelasi sau altul... #137 04.04.2013, 23:04:48

Miha-anca Senior Member Citat:

Data nregistrrii: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654

n prealabil postat de aanrra Andivele le semanati in gradina din Romania sau in cea din scandinavia? Aici in Romania. Am gasit seminte la Dedemann. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. Parintele Serafim Rose i in cartea veciniciei scrie C ri i neamuri vor pieri Iar scumpa noastr Romnie Etern, etern va inflori. #138 04.04.2013, 23:51:24 Barsaumas Member Data nregistrrii: 01.04.2013 Mesaje: 47

Citat: n prealabil postat de N.Priceputu i gseti o pereche, s formeze o familie :) L.E. Apoi ai grij s nu le lipseasc niciodat melcii, insectele, rmele... i ce-or mai mnca. Sunt tare scumpi. Acum patru zile am gasit intr-un pet-shopniste puiumeti de arici la 100 euroi bucata. Daca nu eram in lipsa, chiar imi luam unul sau doi, si ii duceam la tara. Faceam si eu ca Sir Attenborough: le-as fi dat in fiecare seara omleta. Avem, Deo gratias! aricii locali, insa eu nu prea stau, decit vara mai mult, pe acolo. __________________ "What does it matter by which wisdom each of us arrives at the truth? It is not possible that only one road leads to so sublime a mystery." A plea from one of the last pagan senators, Aurelius Symmacus, to the boy emperor Valentinian II in 383, asking for freedom of thought. Rise, and strike back.

# apt-get install wisdom common-sense non-fanatism #139 05.04.2013, 00:07:21 Miha-anca Senior Member Citat: n prealabil postat de Yasmina Aaaaahhhh pai nu... Ma bag sa omor numai in autoaparare(am avut un paianjen vaduva neagra in garaj),in rest cei care nu-mi pun pe specia in pericol merita sa traiasca . Idea este sa gasesc o modalitate sa-i gonesc(dar nu este) si atunci trebuie sa-i adun ca de omorat nu ma bag. Iarta-ma, Yasmina, dar nu inteleg. Crezi ca autoapararea e motiv suficient ca sa omori? Nu sunt convinsa de acest lucru; dar sa revenim la limacsii nostri: Eu cunosc pe cineva, care a stat vreme indelungata la spital si a plutit intre viata si moarte, de la o salata mancata, care nu fusese spalata bine, au spus atunci medicii la spital. Salata continea niste oua, care au prins viata in ficatul omului. In final a scapat, dar a indurat destula suferinta. Acum, daca ma gandesc bine, cred ca erau oua de limacsi, caci ei depun ouale si pe salata. Umbra frunzelor de salata e ideala pentru acestia, ca sa se dezvolte si sa se inmulteasca. Incerc acum o mica comparatie: Am vazut un film documentar despre niste vest-europeni, care s-au hotarat sa manance mancare fara conservanti, faca chimicale, etc. Au facut o ferma cu o gradina de legume si o crescatorie de gaini. Toate bune si frumoase, pana cand au trebuit sa taie din gaini, ca sa le manance. Toata lumea era oripilata de "salbaticia" taierii gatului la gaini. In final s-a oferit un voluntar sa taie gainile. A urmat "salbaticia" jumulirii fulgilor. Lumea era pe jumatate lesinata; nu mai vroiau nimic. Dar au facut fata si acestei cerinte. Apoi, au taiat in bucatele gainile - alta monstruozitate, pe care au perceput-o ca pe picatura care varsa paharul - si a venit momentul frigerii bucatilor pe gratarul cu jar. Adultii erau cu stomacul intors pe dos; nu le trebuia nimic de mancare. Dar mirosul carnii de pe gratar i-a atras pe copii, care s-au aratat incantati de perspectiva de a manca friptura. Au fost singurii, care au reactionat normal. Atat de mult s-a indepartat omul de natura, desi noi ne hranim de la primii oameni pe pamant si pana acum din vanat, sau din animale de curte. Ai citit Psalmul8? 1.Doamne, Dumnezeul nostru, ct de minunat este numele Tu n tot pmntul! C s-a nlat slava Ta, mai presus de ceruri. Data nregistrrii: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654

2.Din gura pruncilor i a celor ce sug ai svrit laud, pentru vrjmaii Ti, ca s amueti pe vrjma i pe rzbuntor. 3.Cnd privesc cerurile, lucrul minilor Tale, luna i stelele pe care Tu le-ai ntemeiat, mi zic: 4.Ce este omul c-i aminteti de el? Sau fiul omului, c-l cercetezi pe el? 5.Micoratu-lai pe dnsul cu puin fa de ngeri, cu mrire i cu cinste l-ai ncununat pe el. 6.Pusu-l-ai pe dnsul peste lucrul minilor Tale, toate le-ai supus sub picioarele lui. 7.Oile i boii, toate; nc i dobitoacele cmpului; 8.Psrile cerului i petii mrii, cele ce strbat crrile mrilor. 9.Doamne, Dumnezeul nostru, cat de minunat este numele Tau in tot pamantul. Ca sunt scarbosi limacsii, da, fara indoiala; dar ca sa ne mustre constiinta, nu cred ca e cazul. Sau... poate am inteles eu gresit ce ai spus si in cazul acesta sunt gata sa imi cer scuze fata de tine, Yasmina. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. Parintele Serafim Rose i in cartea veciniciei scrie C ri i neamuri vor pieri Iar scumpa noastr Romnie Etern, etern va inflori. #140 05.04.2013, 09:29:49 N.Priceputu Senior Member Data nregistrrii: 28.04.2011 Locaie: Cmpulung Muscel Religia: Ortodox Mesaje: 2.142

Citat: n prealabil postat de Miha-anca Eu cunosc pe cineva, care a stat vreme indelungata la spital si a plutit intre viata si moarte, de la o salata mancata, care nu fusese spalata bine, au spus atunci medicii la spital. Salata continea niste oua, care au prins viata in ficatul omului. In final a scapat, dar a indurat destula suferinta. Acum, daca ma gandesc bine, cred ca erau oua de limacsi, caci ei depun ouale si pe salata. Umbra frunzelor de salata e ideala pentru acestia, ca sa se dezvolte si sa se inmulteasca. Cel mai probabil a fost vorba despre viermele de glbeaz. __________________ Doamne, pe msur ce cred i Te iubesc

mbtrnesc n lume i ntineresc n Tine. (V. Voiculescu - Ariciul) Calea celui nebun este dreapt n ochii lui, iar cel nelept ascult de sfat (Pilde 12, 15) asmina Senior Member Data nregistrrii: 17.06.2010 Locaie: by the ocean Religia: Ortodox Mesaje: 3.005

Citat: n prealabil postat de Miha-anca Iarta-ma, Yasmina, dar nu inteleg. Crezi ca autoapararea e motiv suficient ca sa omori? Nu sunt convinsa de acest lucru; dar sa revenim la limacsii nostri: Eu cunosc pe cineva, care a stat vreme indelungata la spital si a plutit intre viata si moarte, de la o salata mancata, care nu fusese spalata bine, au spus atunci medicii la spital. Salata continea niste oua, care au prins viata in ficatul omului. In final a scapat, dar a indurat destula suferinta. Acum, daca ma gandesc bine, cred ca erau oua de limacsi, caci ei depun ouale si pe salata. Umbra frunzelor de salata e ideala pentru acestia, ca sa se dezvolte si sa se inmulteasca. Incerc acum o mica comparatie: Am vazut un film documentar despre niste vest-europeni, care s-au hotarat sa manance mancare fara conservanti, faca chimicale, etc. Au facut o ferma cu o gradina de legume si o crescatorie de gaini. Toate bune si frumoase, pana cand au trebuit sa taie din gaini, ca sa le manance. Toata lumea era oripilata de "salbaticia" taierii gatului la gaini. In final s-a oferit un voluntar sa taie gainile. A urmat "salbaticia" jumulirii fulgilor. Lumea era pe jumatate lesinata; nu mai vroiau nimic. Dar au facut fata si acestei cerinte. Apoi, au taiat in bucatele gainile - alta monstruozitate, pe care au perceput-o ca pe picatura care varsa paharul - si a venit momentul frigerii bucatilor pe gratarul cu jar. Adultii erau cu stomacul intors pe dos; nu le trebuia nimic de mancare. Dar mirosul carnii de pe gratar i-a atras pe copii, care s-au aratat incantati de perspectiva de a manca friptura. Au fost singurii, care au reactionat normal. Atat de mult s-a indepartat omul de natura, desi noi ne hranim de la primii oameni pe pamant si pana acum din vanat, sau din animale de curte. Ai citit Psalmul8? 1.Doamne, Dumnezeul nostru, ct de minunat este numele Tu n tot pmntul! C s-a nlat slava Ta, mai presus de ceruri. 2.Din gura pruncilor i a celor ce sug ai svrit laud, pentru vrjmaii Ti, ca s amueti pe vrjma i pe rzbuntor. 3.Cnd privesc cerurile, lucrul minilor Tale, luna i stelele pe care Tu le-ai ntemeiat, mi zic: 4.Ce este omul c-i aminteti de el? Sau fiul omului, c-l cercetezi pe el? 5.Micoratu-l-ai pe dnsul cu puin fa de ngeri, cu mrire i cu cinste l-ai ncununat pe el.

6.Pusu-l-ai pe dnsul peste lucrul minilor Tale, toate le-ai supus sub picioarele lui. 7.Oile i boii, toate; nc i dobitoacele cmpului; 8.Psrile cerului i petii mrii, cele ce strbat crrile mrilor. 9.Doamne, Dumnezeul nostru, cat de minunat este numele Tau in tot pamantul. Ca sunt scarbosi limacsii, da, fara indoiala; dar ca sa ne mustre constiinta, nu cred ca e cazul. Sau... poate am inteles eu gresit ce ai spus si in cazul acesta sunt gata sa imi cer scuze fata de tine, Yasmina. Documentarul cu pricina imi aminteste de copilaria mea. Adultii din familie erau oripilati la taierea porcului,femeile stateau in ultima camera triste,in timp ce barbatii munceau pe afara cu porcul.Nici macar bunicul nu-l taia ci avea un om in sat care se indeletnicea cu aceasta treaba. Ieseam si noi copiii,cand ne chemau la frigari si sorici fiind placut,dar cum am crescut mai mari nu ne-a mai trebuit,fiind mai degraba un spectacol macabru. Daca au vazut bunicii ca nu ne mai fac o placere au renuntat si ei la taiatul porcului,care si pt ei era deja o corvoada. Bunica si acum creste pasari doar pt oua,in rest mor de batranete. Vanatoarea nu-si mai gaseste rostul in lumea moderna decat daca tii neaparat sa fii primitiv,caci supravietuirea omului nu mai depinde de ea. __________________ We Shall come to set the dolphins free, We Shall wash the darkened bloodred sea, Our songs will echo over the mountains and seas, The eternity will begin once again in Peace! http://www.youtube.com/watch?v=4MdwDng0i2c http://www.youtube.com/watch?v=p-Uxqt1Hai4 #142 05.04.2013, 11:21:50 Barsaumas Member Data nregistrrii: 01.04.2013 Mesaje: 47

Lev Tolstoi: "Cit vor fi abatoare, vor fi si cimpuri de lupta". Citat: n prealabil postat de Miha-anca Iarta-ma, Yasmina, dar nu inteleg. Crezi ca autoapararea e motiv suficient ca sa

omori? Nu sunt convinsa de acest lucru; dar sa revenim la limacsii nostri: Eu cunosc pe cineva, care a stat vreme indelungata la spital si a plutit intre viata si moarte, de la o salata mancata, care nu fusese spalata bine, au spus atunci medicii la spital. Salata continea niste oua, care au prins viata in ficatul omului. In final a scapat, dar a indurat destula suferinta. Acum, daca ma gandesc bine, cred ca erau oua de limacsi, caci ei depun ouale si pe salata. Umbra frunzelor de salata e ideala pentru acestia, ca sa se dezvolte si sa se inmulteasca. Incerc acum o mica comparatie: Am vazut un film documentar despre niste vest-europeni, care s-au hotarat sa manance mancare fara conservanti, faca chimicale, etc. Au facut o ferma cu o gradina de legume si o crescatorie de gaini. Toate bune si frumoase, pana cand au trebuit sa taie din gaini, ca sa le manance. Toata lumea era oripilata de "salbaticia" taierii gatului la gaini. In final s-a oferit un voluntar sa taie gainile. A urmat "salbaticia" jumulirii fulgilor. Lumea era pe jumatate lesinata; nu mai vroiau nimic. Dar au facut fata si acestei cerinte. Apoi, au taiat in bucatele gainile - alta monstruozitate, pe care au perceput-o ca pe picatura care varsa paharul - si a venit momentul frigerii bucatilor pe gratarul cu jar. Adultii erau cu stomacul intors pe dos; nu le trebuia nimic de mancare. Dar mirosul carnii de pe gratar i-a atras pe copii, care s-au aratat incantati de perspectiva de a manca friptura. Au fost singurii, care au reactionat normal. Atat de mult s-a indepartat omul de natura, desi noi ne hranim de la primii oameni pe pamant si pana acum din vanat, sau din animale de curte. Ai citit Psalmul8? 1.Doamne, Dumnezeul nostru, ct de minunat este numele Tu n tot pmntul! C s-a nlat slava Ta, mai presus de ceruri. 2.Din gura pruncilor i a celor ce sug ai svrit laud, pentru vrjmaii Ti, ca s amueti pe vrjma i pe rzbuntor. 3.Cnd privesc cerurile, lucrul minilor Tale, luna i stelele pe care Tu le-ai ntemeiat, mi zic: 4.Ce este omul c-i aminteti de el? Sau fiul omului, c-l cercetezi pe el? 5.Micoratul-ai pe dnsul cu puin fa de ngeri, cu mrire i cu cinste l-ai ncununat pe el. 6.Pusu-l-ai pe dnsul peste lucrul minilor Tale, toate le-ai supus sub picioarele lui. 7.Oile i boii, toate; nc i dobitoacele cmpului; 8.Psrile cerului i petii mrii, cele ce strbat crrile mrilor. 9.Doamne, Dumnezeul nostru, cat de minunat este numele Tau in tot pamantul. Ca sunt scarbosi limacsii, da, fara indoiala; dar ca sa ne mustre constiinta, nu cred ca e cazul. Sau... poate am inteles eu gresit ce ai spus si in cazul acesta sunt gata sa imi cer scuze fata de tine, Yasmina. Asta e exact modul de gindire caruia ii datoram "minunatia" de situatie in care este aceasta planeta acum. Se incepe cu exploatarea pe scara larga a fapturilor, apoi se continua cu granite interumane in spiritul mentalitatii de elect, dezumanizarea aproapelui,

reificarea umanului si ridiculizarea divinului. BTW, tocmai dvs. nu vedeti legatura intre implantarea electronica a animalelor in cadrul proiectelor de stiinta, in scopuri de urmarire, cunoastere si ocrotire, desigur, si viitoaea readucere a sclaviei in prim-plan? Exista substante, numite repelenti, care ii fac pe "daunatori" sa isi ia talpasita de pe proprietatea dvs. Nimeni nu moare, si nu se fac nici pagube economice. Singurii daunatori reali, la scara cosmica, sunt Diavolul si Omul. __________________ "What does it matter by which wisdom each of us arrives at the truth? It is not possible that only one road leads to so sublime a mystery." A plea from one of the last pagan senators, Aurelius Symmacus, to the boy emperor Valentinian II in 383, asking for freedom of thought. Rise, and strike back. # apt-get install wisdom common-sense non-fanatism #143 05.04.2013, 11:23:12 Florinvs Senior Member Data nregistrrii: 06.12.2012 Locaie: Husi, judetul Vaslui Religia: Ortodox Mesaje: 577

Sfaturi pentru casa si gradina la tara Cu taierea porcului este un obicei vechi romanesc, care ar fi bine sa ramana! E si un prilej de intrajutorare la sate, plus aceea tmosfera"specifica! Indiferent ce zic unii de la UE, ar trebui sa ne conservam anumite traditii romanesti (bineinteles- cele care tin de folclor, datini, obiceiuri si nu biceiurile"" formate dupa 1990- spaga, comisionul, sau nemunca si asteptarea de pomeni si ajutoare sociale!)! Cel putin aici in zona Moldovei-unde vremea este mai secetoasa- pentru cei care ar vrea sa aiba o gradina de legume la tara se pune acut problema aprovizionarii cu apa de udat! Cum retele centralizate de alimentare cu apa la sate nu prea exista, singura solutie este construirea unei fantani (care costa nu chiar putin) cu pompa electrica! Apoi bineinteles ca ar fi de preferat legume bio, care sa nu fi fost tratate cu substante chimice! Insa din cauza diverselor boli si daunatori care apar, acest lucru este foarte riscant- nimeni nu cred ca i-ar conveni sa se trezeasca cu recolta distrusa! Un alt aspect este cel al cresterii animalelor: cum aici fiecare are cel mult 2-3 hectare de pamant, este foarte dificil sa cultivi si plante de nutret, si grau, si floarea-soarelui si porumb! Acolo unde exista asociatii agricole, sau unde terenurile au fost arendate catre oameni seriosi, care sa aiba forta financiare de a investi in utilaje performante (cazul lui Adrian Porumboiu in judetul Vaslui), se pot obtine productii la hectar destul de bune! E preferabil pentru o familie obisnuita compusa sa zicem din 4 persoane sa aiba un 4-5 hectare la o asociatie puternica, care la terminarea campaniei agricole sa-i dea o canditate rezonabila de faina de grau, faina de porumb, ulei si plante de nutret!

Pentru a se putea asigura o alimentatie echilibrata, trebuie pus accentul si pe cresterea animalelor si zootehnie! Un numar rezonabil de animale pentru o familie de 4 persoane ar fi: sacrificati 2-3 porci pe an (si carnea rezultata preparata si mai ales pastrata intr-un mod potrivit, cum se face in zona Ardealului! Din pacate aici in Moldova se taie doar un porc pe an, iar modul de consumare a carnii este unul haotic- cateva luni pe an iarna se mananca numai carne, iar tocmai cand vine primavara si incep muncile agricole, si cand omul ar avea nevoie de mai multe proteine, atunci se termina carnea de la Craciun si se trece pe loboda si stevie!), o vaca cu lapte, un cal si caruta (necesare pentru transportul produselor agricole) si cel putin 10 oi. Insa pentru a hrani si ingriji aceste animale e nevoie de: spatii de adapostire (grajduri) construite trainic (daca vreti sa vedeti cat de gospodar este un m de la tara prima data intrati in grajd) si mai ales bine intretinute, dar si de nutreturi de calitate (nu poti sa astepti de la o vaca de rasa Holstein sa dea o productie de lapte superioara daca o tii numai cu ciocane si stiuleti!) #144 05.04.2013, 12:08:50 Yasmina Senior Member Data nregistrrii: 17.06.2010 Locaie: by the ocean Religia: Ortodox Mesaje: 3.005

Citat: n prealabil postat de N.Priceputu oricel? Poate cei californieni s aib n meniu i limaci, ai notri mnnc gru, porumb... Un arici, ns, cred c chiar te-ar ajuta. Uite ca mananca si ei ce gasesc prin jurul casei,pai de unde grau si porumb la mine in curte? Pe cand melci sunt pe alese :) N-as fi stiut acest amanunt daca niste soricei nu si-ar fi facut cuib in motorul masinii,in garaj.Au ros un mop si l-au carat tot in motor,au facut o plapuma draguta si gata apartamentul!Alaturi de cuib,am gasit vreo 20 cochilii goale de melci. De omorat nu i-am omorat,doar i-am dat afara :) __________________ We Shall come to set the dolphins free, We Shall wash the darkened bloodred sea, Our songs will echo over the mountains and seas, The eternity will begin once again in Peace! http://www.youtube.com/watch?v=4MdwDng0i2c

http://www.youtube.com/watch?v=p-Uxqt1Hai4 #145 05.04.2013, 12:21:49 N.Priceputu Senior Member Data nregistrrii: 28.04.2011 Locaie: Cmpulung Muscel Religia: Ortodox Mesaje: 2.142

S sperm c cochiliile nu le-au adunat doar pentru decor. E adevrat c sunt omnivori, totui, acum mi amintesc c nu se dau n lturi nici de la o bucic de slnin sau de brnz. __________________ Doamne, pe msur ce cred i Te iubesc mbtrnesc n lume i ntineresc n Tine. (V. Voiculescu - Ariciul) Calea celui nebun este dreapt n ochii lui, iar cel nelept ascult de sfat (Pilde 12, 15) #146 06.04.2013, 03:34:24 Miha-anca Senior Member Citat: n prealabil postat de Yasmina Documentarul cu pricina imi aminteste de copilaria mea. Adultii din familie erau oripilati la taierea porcului,femeile stateau in ultima camera triste,in timp ce barbatii munceau pe afara cu porcul.Nici macar bunicul nu-l taia ci avea un om in sat care se indeletnicea cu aceasta treaba. Ieseam si noi copiii,cand ne chemau la frigari si sorici fiind placut,dar cum am crescut mai mari nu ne-a mai trebuit,fiind mai degraba un spectacol macabru. Daca au vazut bunicii ca nu ne mai fac o placere au renuntat si ei la taiatul porcului,care si pt ei era deja o corvoada. Bunica si acum creste pasari doar pt oua,in rest mor de batranete. Vanatoarea nu-si mai gaseste rostul in lumea moderna decat daca tii neaparat sa fii primitiv,caci supravietuirea omului nu mai depinde de ea. Nu este deloc obligatoriu ca sa mancam carne. Eu insami ma gandisem sa procedez ca bunica ta. Vanatoarea isi gaseste inca un rost, limitat ce-i drept, si anume pentru controlul numarului de animale salbatice din padurile noastre. Data nregistrrii: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654

__________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. Parintele Serafim Rose i in cartea veciniciei scrie C ri i neamuri vor pieri Iar scumpa noastr Romnie Etern, etern va inflori. Last edited by Miha-anca; 06.04.2013 at 03:39:50. #147 06.04.2013, 03:49:00 Miha-anca Senior Member Data nregistrrii: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654

Ati auzit de hidroponie: cultura pe apa? http://www.youtube.com/watch?v=SVZDnELJBYg Ce parere aveti? __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. Parintele Serafim Rose i in cartea veciniciei scrie C ri i neamuri vor pieri Iar scumpa noastr Romnie Etern, etern va inflori. Last edited by Miha-anca; 06.04.2013 at 05:11:12. #148 06.04.2013, 05:14:33 mirela.t Senior Member Data nregistrrii: 06.04.2011 Locaie: usa / oca Religia: Ortodox Mesaje: 1.803

Citat: n prealabil postat de Miha-anca Ati auzit de hidroponie: cultura pe apa?

http://www.youtube.com/watch?v=SVZDnELJBYg Ce parere aveti? Ce coincidenta, chiar mi-am amintit astazi de salata hidroponica pe care o cumparam in Buenos Aires. Foarte gustoasa si parca mai mare, ca planta, decat cea obisnuita. __________________ An Orthodox Workshop : http://www.youtube.com/watch?v=5diug3tKEQQ #149 06.04.2013, 05:48:55 Miha-anca Senior Member Citat: n prealabil postat de mirela.t Ce coincidenta, chiar mi-am amintit astazi de salata hidroponica pe care o cumparam in Buenos Aires. Foarte gustoasa si parca mai mare, ca planta, decat cea obisnuita. DA, creste f repede si poate fi o f buna afacere pentru cei, care vor sa castige un ban din gradinaritul pe apa. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. Parintele Serafim Rose i in cartea veciniciei scrie C ri i neamuri vor pieri Iar scumpa noastr Romnie Etern, etern va inflori. #150 06.04.2013, 07:51:33 Yasmina Senior Member Data nregistrrii: 17.06.2010 Locaie: by the ocean Religia: Ortodox Mesaje: 3.005 Data nregistrrii: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654

Citat: n prealabil postat de Miha-anca Ati auzit de hidroponie: cultura pe apa?

http://www.youtube.com/watch?v=SVZDnELJBYg Ce parere aveti? Am auzit desigur,chiar am vizitat un magazin local care vinde cele necesare hidroponiei,dar...nu am spatiu pt amplasament. As dori sa incerc legume si verdeturi rezultate din aceasta tehnica de crestere,sa ma conving ca sunt si bune si nu au gust de...apa :) __________________ We Shall come to set the dolphins free, We Shall wash the darkened bloodred sea, Our songs will echo over the mountains and seas, The eternity will begin once again in Peace! http://www.youtube.com/watch?v=4MdwDng0i2c http://www.youtube.com/watch?v=p-Uxqt1Hai4 stoicadorina Member Data nregistrrii: 23.03.2013 Religia: Ortodox Mesaje: 53

M-au invadat furnicile. tie cineva cum le pot face s plece? __________________ http://dorinastoica.blogspot.ro/ #152 06.04.2013, 21:30:55 Miha-anca Senior Member Citat: n prealabil postat de stoicadorina M-au invadat furnicile. tie cineva cum le pot face s plece? Eu am folosit praf de scortisoara. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. Parintele Serafim Rose i in cartea veciniciei scrie C ri i neamuri vor pieri Iar scumpa noastr Romnie Data nregistrrii: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654

Etern, etern va inflori. #153 07.04.2013, 07:24:48 Yasmina Senior Member Data nregistrrii: 17.06.2010 Locaie: by the ocean Religia: Ortodox Mesaje: 3.005

Citat: n prealabil postat de stoicadorina M-au invadat furnicile. tie cineva cum le pot face s plece? V-au invadat in casa? Ca daca sunt in gradina nu produc pagube. __________________ We Shall come to set the dolphins free, We Shall wash the darkened bloodred sea, Our songs will echo over the mountains and seas, The eternity will begin once again in Peace! http://www.youtube.com/watch?v=4MdwDng0i2c http://www.youtube.com/watch?v=p-Uxqt1Hai4 #154 07.04.2013, 07:47:06 heaven Senior Member Data nregistrrii: 23.11.2008 Locaie: Brasov Religia: Ortodox Mesaje: 2.319

Buna dimineata!Foarte multe sfaturi si informatii utile pe acest topic.Este in acelasi timp relaxant dar si util sa ii parcurgi paginile! :) Personal am o dilema,poate cineva dintre voi ma poate indruma,mai ales Yasmina,ca stiu ca ea este pasionata de floricele: una dintre plantutele mele,mai precis o violeta de Parma,mi-a facut cred ca un soi de "purici",niste ganganii marunte care se observa la suprafata pamantului si ii dauneaza bietei flori,pentru ca e tare pleostita si ma tem sa nu o pierd.Ce solutii exista pentru o atare problema? Multumesc si o duminica frumoasa! :) __________________ Sa invatam de la ingerul nostru pazitor...http://www.youtube.com/watch?

v=pG52f...&feature=share #155 07.04.2013, 08:39:02 Yasmina Senior Member Data nregistrrii: 17.06.2010 Locaie: by the ocean Religia: Ortodox Mesaje: 3.005

Citat: n prealabil postat de heaven Buna dimineata!Foarte multe sfaturi si informatii utile pe acest topic.Este in acelasi timp relaxant dar si util sa ii parcurgi paginile! :) Personal am o dilema,poate cineva dintre voi ma poate indruma,mai ales Yasmina,ca stiu ca ea este pasionata de floricele: una dintre plantutele mele,mai precis o violeta de Parma,mi-a facut cred ca un soi de "purici",niste ganganii marunte care se observa la suprafata pamantului si ii dauneaza bietei flori,pentru ca e tare pleostita si ma tem sa nu o pierd.Ce solutii exista pentru o atare problema? Multumesc si o duminica frumoasa! :) OH,imi pare rau Poti sa-mi trimiti o poza sa vad despre ce insecte este vorba? Oricum,chiar pana a le vedea banuiesc ca un spray insecticid ar rezolva problema pe loc. Ideea este sa continui cu spreiarea si dupa alte 10 zile (sa zicem) pt ca insectele lasa oua pe care sprayul nu le rezolva! Puricii sunt mortali pt plante intr-adevar.Cele mai periculoase sunt afidele. Dar exista ac si de cojocul lor. Pana cumperi spray,uda planta cu apa si sapun lichid.Stiu ca nu fumezi :) dar daca ai la indemana o tigare,prepara un"ceai"din apa fiarta si tutunul din tigare,lasa-l sa se raceasca si uda planta cu asta. Izoleaza planta bolnava de celelalte! Insectele cu pricina paraziteaza planta la radacini sau pe tulpina?Daca o paraziteaza la radacina,are nevoie sa fie transplantata intr-un alt mediu(alt sol,acelasi ghiveci igienizat cu clor). __________________ We Shall come to set the dolphins free, We Shall wash the darkened bloodred sea, Our songs will echo over the mountains and seas, The eternity will begin once again in Peace! http://www.youtube.com/watch?v=4MdwDng0i2c

http://www.youtube.com/watch?v=p-Uxqt1Hai4 #156 07.04.2013, 12:53:08 maria-15 Senior Member Data nregistrrii: 24.12.2010 Locaie: Timisoara Religia: Ortodox Mesaje: 218

Citat: n prealabil postat de Miha-anca Eu am folosit praf de scortisoara. se poate inlocui ca sare,e mai ieftina :D __________________ Bucura-te, Maica Preacurata ca noi suntem rodul lacrimilor tale! #157 07.04.2013, 14:49:26 aanrra Member Data nregistrrii: 26.12.2010 Locaie: Bucuresti Religia: Ortodox Mesaje: 54

Eu am avut furnici mari,rosietici si cu aripi...in perioadele ploioase invadau casa.La fel cum spunea Maria am folosit sare,sare grunjoasa,apoi cineva m-a sfatuit sa pun praf de copt.Au disparut o perioada apoi au reaparut...am gasit un spray turcesc,nu stiu cum se numeste dar se gaseste in toate magazinele,este pentru muste,tantari si alte insecte.Am inceput sa dau cu spray in exteriorul casei,pe langa fundatie de cate ori le vedeam ca vor sa-si faca musuroi,si asa am scapat de ele,de doi ani nu mai am. #158 07.04.2013, 15:01:27 stoicadorina Member Citat: n prealabil postat de Yasmina Data nregistrrii: 23.03.2013 Religia: Ortodox Mesaje: 53

V-au invadat in casa? Ca daca sunt in gradina nu produc pagube. Dup ce a nceput s fie cald au aprut n cmara unde in conservele, n dou locuri n baie i pe lng cas(prin exterior). Ies nainte de ploaie. i-au fcut loc printre plcile de gresie. Dispar un timp apoi iar vin. Am folosit ap cu sare. Au disprut dar nu tiu dac din cauz c era apa srat. Voi ncerca i cu scorioar. __________________ http://dorinastoica.blogspot.ro/ #159 07.04.2013, 15:07:19 stoicadorina Member Citat: n prealabil postat de Yasmina OH,imi pare rau Poti sa-mi trimiti o poza sa vad despre ce insecte este vorba? Oricum,chiar pana a le vedea banuiesc ca un spray insecticid ar rezolva problema pe loc. Ideea este sa continui cu spreiarea si dupa alte 10 zile (sa zicem) pt ca insectele lasa oua pe care sprayul nu le rezolva! Puricii sunt mortali pt plante intr-adevar.Cele mai periculoase sunt afidele. Dar exista ac si de cojocul lor. Pana cumperi spray,uda planta cu apa si sapun lichid.Stiu ca nu fumezi :) dar daca ai la indemana o tigare,prepara un"ceai"din apa fiarta si tutunul din tigare,lasa-l sa se raceasca si uda planta cu asta. Izoleaza planta bolnava de celelalte! Insectele cu pricina paraziteaza planta la radacini sau pe tulpina?Daca o paraziteaza la radacina,are nevoie sa fie transplantata intr-un alt mediu(alt sol,acelasi ghiveci igienizat cu clor). Uneori pmntul pentru flori cumprat din comer este infestat cu ou de pduchi, purici. n cazul acesta cred c ar fi bine mutarea plantei n alt vas cu pmnt de pdure dup ce a fost splat sub jet de ap. __________________ http://dorinastoica.blogspot.ro/ Data nregistrrii: 23.03.2013 Religia: Ortodox Mesaje: 53

#160 07.04.2013, 16:32:14 carmina Senior Member Data nregistrrii: 30.01.2009 Locaie: Bucuresti Religia: Ortodox Mesaje: 694

(Cand luati o mica pauza de la insecte si alti daunatori, va recomand mazarea congelata de la Mega Image - Delhaize se numeste, e mica-mica la bob iar la gust este precum cea proaspat culeasa din gradina! Nu se compara cu nici o alta marca din cate am folosit pana acum.) __________________ "De te vei amr dup ce ai czut n ispit, i-i mai faci i fgduine hotrnd c ,,de-acum nainte n-o s se mai ntmple niciodat, este semn limpede c te afli pe un drum greit: i s-a rnit ncrederea n tine. Acela ce nu se bizuie pe sine nsui e uimit cum de n-a czut mai ru i d slav lui Dumnezeu c i-a trimis ajutorul la vreme, fr de care ar fi zcut mai departe acolo n adnc." carmina Senior Member Data nregistrrii: 30.01.2009 Locaie: Bucuresti Religia: Ortodox Mesaje: 694

Citat: n prealabil postat de stoicadorina M-au invadat furnicile. tie cineva cum le pot face s plece? Neavand nimic la indemana atunci, eu am ars carbune si tamaie in imediata lor apropiere si au disparut pe loc. __________________ "De te vei amr dup ce ai czut n ispit, i-i mai faci i fgduine hotrnd c ,,de-acum nainte n-o s se mai ntmple niciodat, este semn limpede c te afli pe un drum greit: i s-a rnit ncrederea n tine. Acela ce nu se bizuie pe sine nsui e uimit cum de n-a czut mai ru i d slav lui Dumnezeu c i-a trimis ajutorul la vreme, fr de care ar fi zcut mai departe acolo n adnc."

#162 07.04.2013, 17:30:40 Data nregistrrii: 23.11.2008

Citat: n prealabil postat de Yasmina OH,imi pare rau Poti sa-mi trimiti o poza sa vad despre ce insecte este vorba? Oricum,chiar pana a le vedea banuiesc ca un spray insecticid ar rezolva problema pe loc. Ideea este sa continui cu spreiarea si dupa alte 10 zile (sa zicem) pt ca insectele lasa oua pe care sprayul nu le rezolva! Puricii sunt mortali pt plante intr-adevar.Cele mai periculoase sunt afidele. Dar exista ac si de cojocul lor. Pana cumperi spray,uda planta cu apa si sapun lichid.Stiu ca nu fumezi :) dar daca ai la indemana o tigare,prepara un"ceai"din apa fiarta si tutunul din tigare,lasa-l sa se raceasca si uda planta cu asta. Izoleaza planta bolnava de celelalte! Insectele cu pricina paraziteaza planta la radacini sau pe tulpina?Daca o paraziteaza la radacina,are nevoie sa fie transplantata intr-un alt mediu(alt sol,acelasi ghiveci igienizat cu clor). Multumesc frumos pentru sfaturile bune, Yasmina! :* O sa bag plantuta in carantina si o sa ii schimb pamantul.Eu nu fumez,insa o sa rog pe cineva sa imi dea o tigara. Aceste ganganii le-am vazut pe solul din planta.Sunt multe,mici si albe sau gri deschis,nici nu stiu exact si cred ca da,ii mananca radacina... M-ar ajuta daca mi-ai putea spune ce sunt.Chiar daca in poze nu prea se vad,cel mai bine se observa in prima,unde am pozat farfuriuta pe care sta ghiveciul.Am udat planta,surplusul de apa s-a dus pe farfuriuta si ganganiile le poti observa ca fiind acele puncte mici si albe. Multumesc mult! :* Attached Images DSC01648.jpg (27,8 KB, 4 views) DSC01649.jpg (39,1 KB, 4 views) DSC01650.jpg (54,7 KB, 4 views) __________________ Sa invatam de la ingerul nostru pazitor...http://www.youtube.com/watch? v=pG52f...&feature=share #163 07.04.2013, 18:02:13 aanrra Member Data nregistrrii: 26.12.2010 Locaie: Bucuresti Religia: Ortodox

Mesaje: 54 Citat: n prealabil postat de heaven Buna dimineata!Foarte multe sfaturi si informatii utile pe acest topic.Este in acelasi timp relaxant dar si util sa ii parcurgi paginile! :) Personal am o dilema,poate cineva dintre voi ma poate indruma,mai ales Yasmina,ca stiu ca ea este pasionata de floricele: una dintre plantutele mele,mai precis o violeta de Parma,mi-a facut cred ca un soi de "purici",niste ganganii marunte care se observa la suprafata pamantului si ii dauneaza bietei flori,pentru ca e tare pleostita si ma tem sa nu o pierd.Ce solutii exista pentru o atare problema? Multumesc si o duminica frumoasa! :) Draga mea,eu am foarte multe flori dar nu am violete,poate iti este de ajutor acest link: http://egradini.ro/forum/viewtopic.php?f=84&t=6013 multe lucruri invatam si din experientele altora. #164 07.04.2013, 18:37:35 mbmbmb Member Data nregistrrii: 06.04.2013 Locaie: Lugoj Religia: Ortodox Mesaje: 31

Citat: n prealabil postat de N.Priceputu Pentru arbuti recomandat este s se taie n primvar, dup trecerea gerurilor, cel puin n zonele mai reci. Dac i tai toamna riti s-i nghee lstarii tiai i nc plini de sev. La pomi se recomand tierea toamna dup cderea natural a fructelor, pentru c atunci ncep s se formeze mugurii pentru anul urmtor, i acetia vor fi mai mult stimulai dac se ndeprteaz din timp concurenii. Eu am avut o frumusete de smochin,cu patru brate mari,care formau ca o cupa-si l-am taiat toamna,iar primavara trecuta a fost uscat complet,nici macar o frunzulita n-a mai facut...Ma doare sufletul pentru el,era deosebit de frumos si rodnic.Acum am lastari de anul trecur,sper sa nu-i pierd si pe astia toti... #165 07.04.2013, 18:43:14 mbmbmb Member Data nregistrrii: 06.04.2013 Locaie: Lugoj Religia: Ortodox

Mesaje: 31 Citat: n prealabil postat de aanrra Candva exista un triunghi magic,Dumnezeu,pamantul si omul.Legatura sfanta si in timp poate ,blestem.Taranul copilariei mele era sfios,tacut si cuminte,din zori pana seara,de acasa pana-n ogor,peste tot cu gandul la EL.Vorbea doar cu EL,nimic fara EL.O scrisoare venita din lume,de la cei plecati sa devina mai sus cu o treapta,era purtata-n buzunarul camasii,mai aproape de suflet,citita mereu,rupta pe alocuri ,Doamne ce greu!Da-le Doamne si lor de o paine,ai grija de ei si de ziua de maine! Taran sfios si vrednic al copilariei mele.Azi taranu-i facut hot,desi lui i s-a luat totul.Si tot azi nu-l mai cheama pe El,nu citeste scrisori,ci se imbratiseaza cu ai lui prin emoticoane si vorbeste ,si vorbeste...la telefoane! Maicuta mea are 90 de ani,a fost si mai este o taranca cuminte,harnica si cu masura,cu ochii la cer,cu gandul la EL...se roaga pentru noi,pentru voi si zice,,Da-ne Doamne cu masura,TU stii de nevoi!,, Dumnezeu iti da stiinta de a face,si tot EL te ajuta ca ceea ce cladesti sa dureze. Foarte frumos ,cata duiosie ,iubire si respect!!!mi-a mers la suflet!!! #166 07.04.2013, 18:51:25 aanrra Member Data nregistrrii: 26.12.2010 Locaie: Bucuresti Religia: Ortodox Mesaje: 54

Citat: n prealabil postat de mbmbmb Eu am avut o frumusete de smochin,cu patru brate mari,care formau ca o cupa-si l-am taiat toamna,iar primavara trecuta a fost uscat complet,nici macar o frunzulita n-a mai facut...Ma doare sufletul pentru el,era deosebit de frumos si rodnic.Acum am lastari de anul trecur,sper sa nu-i pierd si pe astia toti... Ati cumparat smochinul?La cati ani rodeste?Cred ca in zona Lugoj iernile sunt mai blande,aici sunt cam-25 gr uneori si nu stiu daca ar rezista,dar...as incerca! #167 07.04.2013, 18:51:48 mbmbmb Member Data nregistrrii: 06.04.2013 Locaie: Lugoj Religia: Ortodox Mesaje: 31

Citat: n prealabil postat de anita Doamne ajuta ! Am vazut la supermarket fenicul ,cum se consuma ? De asemeni am vazut ghimbir ,eu credeam ca este nap La fel ,se face salata ,se pune in ciorba acest ghimbir? Imi place napul ,e dulce si nu ocupa mult loc ,se pune pe langa garduri ,nefiind pretentios Ghimbirul nu se consuma in cantitati mari,ci cu ceva precautie.Mai ales sub forma de pulbere se foloseste,pentru condimentat orezul,se pune si in ciorbe,dar atentie ca imbunatateste destul de puternic circulatia si sa nu dea nastere la vreo hemaragie,in caz de cantitate prea mare.Este foarte bun pt.greturi,raul de avion,de masina,ameteli,etc.Cautati pe Google si precis gasiti mai multe despre el.Eu iau de trei ori pe zi cate un varf de coada de lingurita de pulbere,cu apa-dar e foarte iute... #168 07.04.2013, 18:57:13 aanrra Member Data nregistrrii: 26.12.2010 Locaie: Bucuresti Religia: Ortodox Mesaje: 54

@Anita,eu consum mult fenicul si andive,le consum in stare cruda cu un pic de sare si ulei de masline sau ulei de floarea soarelei presat la rece.De obicei cina la ora 17,30 este compusa dintr-o andiva sau fenicul si o bucata de gogosar.Sanatate sa avem! #169 07.04.2013, 19:04:41 mbmbmb Member Data nregistrrii: 06.04.2013 Locaie: Lugoj Religia: Ortodox Mesaje: 31

Citat: n prealabil postat de Cornel Urs de afacerea "Paulownia" ati auzit? Da,si e plin internetul de poze si sfaturi legate de aceasta planta"minune" #170

07.04.2013, 19:07:40 mbmbmb Member Data nregistrrii: 06.04.2013 Locaie: Lugoj Religia: Ortodox Mesaje: 31

Citat: n prealabil postat de aanrra Ati cumparat smochinul?La cati ani rodeste?Cred ca in zona Lugoj iernile sunt mai blande,aici sunt cam-25 gr uneori si nu stiu daca ar rezista,dar...as incerca! nu,nu l-am cumparat,soacra mea l-a avut in gradina de langa casa si mi-a dat si mie o creanga,pe care am plantat-o si imediat s-a prins.Se prinde f.usor si rodeste,si rodeste-cred ca din anul al doilea,dar nu mai stiu exact-il am de mai multi ani...cred ca puteti incerca si sa-l acoperiti iarna cu rogojini sau saci de iuta,dar mai ales trebuie musuroita radacina daca aveti asa temperaturi mici iarna. Data nregistrrii: 26.12.2010 Locaie: Bucuresti Religia: Ortodox Mesaje: 54

aanrra Member

Eheee...da e plin internetul asta de multe!Si eu m-am orientat candva,nu demult ,dupa d`astea.Imi aduc aminte ca la un moment am vazut intr-o gradina un trandafir minunat,si dintr-o data m-a palit asa o pasiune...si-am inceput sa cumpar trandafiri,nu putini,pozele de pe etichetele de identificare erau frumos colorate ,alb,rosu,galben.Anul urmator au inflorit toti,dar toti... ciclam...pot sa dau eu vina pe internet?Nu,cu siguranta ca nu!Asa am invatat sa cumpar de la producatori autorizati,de la cei care fac munca asta din pasiune. #172 07.04.2013, 19:28:12 heaven Senior Member Data nregistrrii: 23.11.2008 Locaie: Brasov Religia: Ortodox Mesaje: 2.319

Citat: n prealabil postat de aanrra Draga mea,eu am foarte multe flori dar nu am violete,poate iti este de ajutor acest link:

http://egradini.ro/forum/viewtopic.php?f=84&t=6013 multe lucruri invatam si din experientele altora. Iti multumesc frumos,draga Aanrra! :) __________________ Sa invatam de la ingerul nostru pazitor...http://www.youtube.com/watch? v=pG52f...&feature=share #173 07.04.2013, 20:17:20 Yasmina Senior Member Data nregistrrii: 17.06.2010 Locaie: by the ocean Religia: Ortodox Mesaje: 3.005

Citat: n prealabil postat de heaven Multumesc frumos pentru sfaturile bune, Yasmina! :* O sa bag plantuta in carantina si o sa ii schimb pamantul.Eu nu fumez,insa o sa rog pe cineva sa imi dea o tigara. Aceste ganganii le-am vazut pe solul din planta.Sunt multe,mici si albe sau gri deschis,nici nu stiu exact si cred ca da,ii mananca radacina... M-ar ajuta daca mi-ai putea spune ce sunt.Chiar daca in poze nu prea se vad,cel mai bine se observa in prima,unde am pozat farfuriuta pe care sta ghiveciul.Am udat planta,surplusul de apa s-a dus pe farfuriuta si ganganiile le poti observa ca fiind acele puncte mici si albe. Multumesc mult! :* Intr-adevar nu se prea vede nimic :) In prima poza imi pare ca vad ramasitele (datorate ciclului de crestere)a unor afide(Aphide). Sunt niste gandaci moi care sug seva plantei...Sau poate poza ma inseala si insectele de care vorbesti nu sunt decat musculite albe de sera? Diferenta dintre cele 2 fiind ca musculitele de sera zboara in jurul plantei,iar afidele stau ascunse pe partea dorsala a frunzelor. Totusi inclin sa cred in varianta 1. Vad ca planta deja sufera uita-te pe linkul asta: https://www.google.com/search?q=plan...w=1857&bih=972 __________________ We Shall come to set the dolphins free, We Shall wash the darkened bloodred sea,

Our songs will echo over the mountains and seas, The eternity will begin once again in Peace! http://www.youtube.com/watch?v=4MdwDng0i2c http://www.youtube.com/watch?v=p-Uxqt1Hai4 #174 07.04.2013, 21:07:19 filaret19 Member orbeti Citat: n prealabil postat de Barsaumas Ma bag eu, doamna, la faza asta. Cind o pun la punct, dschid un topic, si o postez acolo. Vorbesc foarte serios. Imi place sa experimentez ca bucatar; sunt pe cale sa o gonesc pe a mea din bucatarie definitiv. :) Buna!anul trecut orbetii au facut gauri in pamant si mi-au carat toti cartofii.Acuma vreau sa pun fasole pe acel teren din gradina.credeti ca vor mai aparea orbetii?Daca da,cu ce as putea sca-pa de ei? Multumesc __________________ user vechi.Valentina,seara_de_vara #175 07.04.2013, 21:14:04 Yasmina Senior Member Data nregistrrii: 17.06.2010 Locaie: by the ocean Religia: Ortodox Mesaje: 3.005 Data nregistrrii: 05.11.2009 Locaie: iasi Religia: Ortodox Mesaje: 33

Citat: n prealabil postat de filaret19 Buna!anul trecut orbetii au facut gauri in pamant si mi-au carat toti cartofii.Acuma vreau sa pun fasole pe acel teren din gradina.credeti ca vor mai aparea orbetii?Daca da,cu ce as putea sca-pa de ei? Multumesc Ce-s aia orbeti?

__________________ We Shall come to set the dolphins free, We Shall wash the darkened bloodred sea, Our songs will echo over the mountains and seas, The eternity will begin once again in Peace! http://www.youtube.com/watch?v=4MdwDng0i2c http://www.youtube.com/watch?v=p-Uxqt1Hai4 #176 07.04.2013, 21:22:10 N.Priceputu Senior Member Data nregistrrii: 28.04.2011 Locaie: Cmpulung Muscel Religia: Ortodox Mesaje: 2.142

Sunt un fel de crtie blonde :) Spre deosebire de ele, care sunt insectivore, ei sunt roztoare. Li se mai spune i celul pmntului. __________________ Doamne, pe msur ce cred i Te iubesc mbtrnesc n lume i ntineresc n Tine. (V. Voiculescu - Ariciul) Calea celui nebun este dreapt n ochii lui, iar cel nelept ascult de sfat (Pilde 12, 15) Last edited by N.Priceputu; 07.04.2013 at 21:27:30. #177 07.04.2013, 23:24:09 Miha-anca Senior Member Citat: n prealabil postat de filaret19 Buna!anul trecut orbetii au facut gauri in pamant si mi-au carat toti cartofii.Acuma vreau sa pun fasole pe acel teren din gradina.credeti ca vor mai aparea orbetii?Daca da,cu ce as putea sca-pa de ei? Multumesc Am observat si la mine in gradina musuroaie de la cartita. Am gasit acest remediu, care pare a fi f eficient: http://www.daky.ro/combatere-cartite.html Data nregistrrii: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654

__________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. Parintele Serafim Rose i in cartea veciniciei scrie C ri i neamuri vor pieri Iar scumpa noastr Romnie Etern, etern va inflori. #178 08.04.2013, 02:38:41 Parascheva16 Senior Member Data nregistrrii: 26.02.2013 Locaie: GTA Religia: Ortodox Mesaje: 854

Off-topic. Stiti cumva de ce este diferenta asa mare intre porumbul romanesc si cel din vest? Cel romanesc este mai inchis la culoare, mai tare si mai crocant. Cel din vest e galben-palid cu boabe albe, zemos si dulce. O fi solul sau soiul? ** La bunica cartitele erau rezolvate de pisica. __________________ Ecumenismul Fara Masca;Ecumenismul;Ortodoxia si Religia ViitoruluiS.Rose;Uniatia;Indrumarul Medical Crestin;Cand incepe viata umana?;Biologia dezvoltrii prenatale(video) #179 08.04.2013, 09:07:30 Yasmina Senior Member Data nregistrrii: 17.06.2010 Locaie: by the ocean Religia: Ortodox Mesaje: 3.005

Citat: n prealabil postat de Parascheva16 Off-topic. Stiti cumva de ce este diferenta asa mare intre porumbul romanesc si cel din vest? Cel romanesc este mai inchis la culoare, mai tare si mai crocant. Cel din vest e galben-palid cu boabe albe, zemos si dulce. O fi solul sau soiul? ** La bunica cartitele erau rezolvate de pisica.

Nu este solul,ci soiul -care este modificat genetic(la fel si rosiile,capsunile,ardeii si altele). __________________ We Shall come to set the dolphins free, We Shall wash the darkened bloodred sea, Our songs will echo over the mountains and seas, The eternity will begin once again in Peace! http://www.youtube.com/watch?v=4MdwDng0i2c http://www.youtube.com/watch?v=p-Uxqt1Hai4 #180 08.04.2013, 09:10:17 Yasmina Senior Member Data nregistrrii: 17.06.2010 Locaie: by the ocean Religia: Ortodox Mesaje: 3.005

Citat: n prealabil postat de N.Priceputu Sunt un fel de crtie blonde :) Spre deosebire de ele, care sunt insectivore, ei sunt roztoare. Li se mai spune i celul pmntului. Am sa ma uit pe net,ca nici cartite nu am vazut vreodata :) M-am lamurit,cartitele sunt niste animale dragute. Am gasit pe net o pagina care prezinta cele mai urate animale din lume,printre care se numara si o specie de cartita,"cartita cu nasul stea".Trebuie sa spun ca daca te-ai intalni in curte cu acel animal,ai tipa prima data :) http://www.infoturism.ro/atractii-tu...male-din-lume/ Mie imi place pisica Sfinx :) __________________ We Shall come to set the dolphins free, We Shall wash the darkened bloodred sea, Our songs will echo over the mountains and seas, The eternity will begin once again in Peace! http://www.youtube.com/watch?v=4MdwDng0i2c http://www.youtube.com/watch?v=p-Uxqt1Hai4 Last edited by Yasmina; 08.04.2013 at 09:28:21.

asmina Senior Member

Data nregistrrii: 17.06.2010 Locaie: by the ocean Religia: Ortodox Mesaje: 3.005

Citat: n prealabil postat de N.Priceputu Sunt un fel de crtie blonde :) Spre deosebire de ele, care sunt insectivore, ei sunt roztoare. Li se mai spune i celul pmntului. Of,saracutii nici nu au ochi (( __________________ We Shall come to set the dolphins free, We Shall wash the darkened bloodred sea, Our songs will echo over the mountains and seas, The eternity will begin once again in Peace! http://www.youtube.com/watch?v=4MdwDng0i2c http://www.youtube.com/watch?v=p-Uxqt1Hai4 #182 08.04.2013, 09:41:45 N.Priceputu Senior Member Data nregistrrii: 28.04.2011 Locaie: Cmpulung Muscel Religia: Ortodox Mesaje: 2.142

pentru c n-au nevoie. n schimb, ai vzut ce dini au? Fiind roztoare, dac ptrund n grdin cred c sunt mai duntori dect crtiele, care nu fac dect galerii i muuroaie, i te mai scap i de coropinie. __________________ Doamne, pe msur ce cred i Te iubesc mbtrnesc n lume i ntineresc n Tine. (V. Voiculescu - Ariciul) Calea celui nebun este dreapt n ochii lui, iar cel nelept ascult de sfat (Pilde 12, 15) #183 08.04.2013, 11:15:41

Parascheva16 Senior Member

Data nregistrrii: 26.02.2013 Locaie: GTA Religia: Ortodox Mesaje: 854

Citat: n prealabil postat de Yasmina Nu este solul,ci soiul -care este modificat genetic(la fel si rosiile,capsunile,ardeii si altele). Aha. Deaia are gust...ciudat. Si nu se gaseste in Vest porumb natural, ca cel din Ro? Oare daca aduci porumb romanesc si il plantezi in America, iese ca in Ro? * Cartitele sunt simpatice, dar daca ai gradina si pasune ptr. fan, iti cam strica treaba. Tin minte ca bunica deobicei le omora. (sau pisica) __________________ Ecumenismul Fara Masca;Ecumenismul;Ortodoxia si Religia ViitoruluiS.Rose;Uniatia;Indrumarul Medical Crestin;Cand incepe viata umana?;Biologia dezvoltrii prenatale(video) #184 08.04.2013, 21:17:09 aanrra Member Data nregistrrii: 26.12.2010 Locaie: Bucuresti Religia: Ortodox Mesaje: 54

In aceasta dupa masa am reusit sa intru in gradina,n-am reusit sa fac prea multe ca abia sau retras apele. Am facut un mic inventar la ce am in plus,deci: -donez 11 buc arbusti tineri(pui) de liliac comun,Syringa vulgaris,culoare violeta,foarte parfumat,la maturitate ajung pana la 3m,acum au intre 20-50cm si au intrat in vegetatie.Se pot planta in apr/mai,deloc pretentiosi si infloresc in anul urmator. Despre proprietatile lor terapeutice nu am stiut,am citit aici/;http://www.taifasuri.ro/taifasuri/fa...-mai-2012.html -donez seminte si flori cu radacina de garofite turcesti,Dianthus barbatus,diferite culori.Nu sunt de loc pretentioase,rezista la ger de -20gr si mai mult,rezistente la seceta,pot sa creasca mai multi ani din aceiasi radacina.Daca se seamana acum vor inflori doar anul viitor. -seminte de rucola din cultura proprie. -3 tufe mici de salvie,Salvia officinalis,planta aromaica nepretentioasa. Caut dafin (laur).

Am pus poze in album . #185 14.04.2013, 22:58:44 Miha-anca Senior Member Citat: n prealabil postat de stoicadorina Dup ce a nceput s fie cald au aprut n cmara unde in conservele, n dou locuri n baie i pe lng cas(prin exterior). Ies nainte de ploaie. i-au fcut loc printre plcile de gresie. Dispar un timp apoi iar vin. Am folosit ap cu sare. Au disprut dar nu tiu dac din cauz c era apa srat. Voi ncerca i cu scorioar. Mi-am adus aminte de un sfat primit mai demult in Romania, cand mi-au aparut furnici pe balcon: sa torn apa fiarta peste ele. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. Parintele Serafim Rose i in cartea veciniciei scrie C ri i neamuri vor pieri Iar scumpa noastr Romnie Etern, etern va inflori. #186 14.04.2013, 23:37:00 Miha-anca Senior Member Data nregistrrii: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654 Data nregistrrii: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654

Am niste intrebari referitoare la fasole. Cand se poate insamanta fasolea? In Scandinavia obisnuiesc sa o pun in pamant la sfarsitul lui mai, inceputul lui iunie. Ca si pe celelate seminte, pun fasolea in apa cu usturoi pisat, miere si aloe vera. Acest lucru da rezistenta semintelor la boli. Am vazut in piata din Bucuresti fasolea cu care am avut cea mai mare productie: este cu un melanj de pete mov, albe si negre. Are un aspect f frumos, dar mie nu mi-a placut sa

mananc aceste boabe, in schimb pastaile sunt f mari si gustoase. Ii trebuie f multa apa. Daca ii dai apa pe saturate, te si rasplateste. Iar florile sunt portocalii, splendide. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. Parintele Serafim Rose i in cartea veciniciei scrie C ri i neamuri vor pieri Iar scumpa noastr Romnie Etern, etern va inflori. #187 14.04.2013, 23:40:08 Miha-anca Senior Member Citat: n prealabil postat de carmina Neavand nimic la indemana atunci, eu am ars carbune si tamaie in imediata lor apropiere si au disparut pe loc. Foarte semnificativa disparitia lor! In cazul acesta ar trebui sa ne intrebam de ce apar furnicile la noi in gradina si in casa. Carmina, mi-ai dat o tema de gandire, caci am avut destule furnici... __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. Parintele Serafim Rose i in cartea veciniciei scrie C ri i neamuri vor pieri Iar scumpa noastr Romnie Etern, etern va inflori. #188 15.04.2013, 09:05:44 Yasmina Senior Member Data nregistrrii: 17.06.2010 Locaie: by the ocean Religia: Ortodox Mesaje: 3.005 Data nregistrrii: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654

Citat: n prealabil postat de Miha-anca Mi-am adus aminte de un sfat primit mai demult in Romania, cand mi-au aparut furnici pe balcon: sa torn apa fiarta peste ele. Dar de ce?Eu stiam ca furnicile nu fac nici o paguba,ci numai termitele care sunt deosebite fizic de furnicile obisnuite . Puneti o felie de paine cu zahar,pe un support ,prindeti-le si lasati-le afara in vreun tufis ceva. Si ele sunt necesare in ecosistem,si apoi toate insectele traiesc foarte putin ,sa le lasam sasi traiasca si ele putina existenta In special daca nu produc pagube! __________________ We Shall come to set the dolphins free, We Shall wash the darkened bloodred sea, Our songs will echo over the mountains and seas, The eternity will begin once again in Peace! http://www.youtube.com/watch?v=4MdwDng0i2c http://www.youtube.com/watch?v=p-Uxqt1Hai4 #189 15.04.2013, 09:15:32 Yasmina Senior Member Data nregistrrii: 17.06.2010 Locaie: by the ocean Religia: Ortodox Mesaje: 3.005

Citat: n prealabil postat de Parascheva16 Aha. Deaia are gust...ciudat. Si nu se gaseste in Vest porumb natural, ca cel din Ro? Oare daca aduci porumb romanesc si il plantezi in America, iese ca in Ro? * Cartitele sunt simpatice, dar daca ai gradina si pasune ptr. fan, iti cam strica treaba. Tin minte ca bunica deobicei le omora. (sau pisica) Bineinteles ca va iesi ca cel din Romania,dar nu este neaparat mai bun. Adica eu am citit ca modificarile genetice se produc pt a face plantele mai rezistente la boli sau a le da caracteristici superioare:forma,culoare,gust.

Ideal pt porumb este sa fie crud,adica cu boabele moi,zemoase fara o coaja tare,aproape lemnoasa. Eu mananc foarte mult porumb acum,il pun in salate,imi place asa cum este. Oricum acum niste seminte de rosii romanesti "inima boului",ardei kapia si gogosari bulgaresti;am sa va tin la current cum evolueaza,pe pamant Californian(cam pietros si albicios...). __________________ We Shall come to set the dolphins free, We Shall wash the darkened bloodred sea, Our songs will echo over the mountains and seas, The eternity will begin once again in Peace! http://www.youtube.com/watch?v=4MdwDng0i2c http://www.youtube.com/watch?v=p-Uxqt1Hai4 #190 15.04.2013, 09:42:25 carmina Senior Member Data nregistrrii: 30.01.2009 Locaie: Bucuresti Religia: Ortodox Mesaje: 694

Citat: n prealabil postat de Miha-anca Foarte semnificativa disparitia lor! In cazul acesta ar trebui sa ne intrebam de ce apar furnicile la noi in gradina si in casa. Carmina, mi-ai dat o tema de gandire, caci am avut destule furnici... Daca ma uit putin in urma, de atunci nu am mai avut parte de vizitele furnicilor la mine in casa. Insa atunci cand am folosit tamaia, parca ieseau pur si simplu din pereti, din toate incheieturile casei, in sir indian fara sfarsit si se indreptau spre mijlocul camerei unde sotul citea un Acatist al Maicii Domnului intr-o perioada mai grea, de confuzie, incertitudine. __________________ "De te vei amr dup ce ai czut n ispit, i-i mai faci i fgduine hotrnd c ,,de-acum nainte n-o s se mai ntmple niciodat, este semn limpede c te afli pe un drum greit: i s-a rnit ncrederea n tine. Acela ce nu se bizuie pe sine nsui e uimit cum de n-a czut mai ru i d slav lui Dumnezeu c i-a trimis ajutorul la vreme, fr de care ar fi zcut mai departe acolo n adnc."

Yasmina Senior Member

Data nregistrrii: 17.06.2010 Locaie: by the ocean Religia: Ortodox Mesaje: 3.005

Citat: n prealabil postat de carmina Daca ma uit putin in urma, de atunci nu am mai avut parte de vizitele furnicilor la mine in casa. Insa atunci cand am folosit tamaia, parca ieseau pur si simplu din pereti, din toate incheieturile casei, in sir indian fara sfarsit si se indreptau spre mijlocul camerei unde sotul citea un Acatist al Maicii Domnului intr-o perioada mai grea, de confuzie, incertitudine.

Nu inteleg ce doriti sa insinuati...Ca furnicile care invadeaza locuintele au misiuni oculte?!! __________________ We Shall come to set the dolphins free, We Shall wash the darkened bloodred sea, Our songs will echo over the mountains and seas, The eternity will begin once again in Peace! http://www.youtube.com/watch?v=4MdwDng0i2c http://www.youtube.com/watch?v=p-Uxqt1Hai4 #192 15.04.2013, 10:14:42 Yasmina Senior Member Data nregistrrii: 17.06.2010 Locaie: by the ocean Religia: Ortodox Mesaje: 3.005

Am gasit niste sfaturi pt furnici,asa in mod natural,nu-i nevoie sa le omorati: -furnicile nu suporta esentele de:menta,camfor,levantica,cuisoare sau dafin. Puneti in locurile unde apar aceste ingrediente fie sub forma de uleiuri esentiale fie planta ca atare. Se spune ca da rezultate. __________________ We Shall come to set the dolphins free, We Shall wash the darkened bloodred sea, Our songs will echo over the mountains and seas, The eternity will begin once again in Peace!

http://www.youtube.com/watch?v=4MdwDng0i2c http://www.youtube.com/watch?v=p-Uxqt1Hai4 #193 15.04.2013, 11:10:05 Miha-anca Senior Member Citat: n prealabil postat de carmina Daca ma uit putin in urma, de atunci nu am mai avut parte de vizitele furnicilor la mine in casa. Insa atunci cand am folosit tamaia, parca ieseau pur si simplu din pereti, din toate incheieturile casei, in sir indian fara sfarsit si se indreptau spre mijlocul camerei unde sotul citea un Acatist al Maicii Domnului intr-o perioada mai grea, de confuzie, incertitudine. Am citit despre o femeie, careia furnicile i-au invadat pana si frigiderul!!! S-a gandit sa nu le faca rau in prima faza si li s-a adresat pe un ton foarte hotarat, amenintandu-le, ca daca nu pleaca le va omori cu chimicale. Nu a mai fost nevoie sa apeleze la masuri drastice, caci furminicle au luat in serios amenintarea si au plecat. Am incercat si eu odata sa vorbesc serios cu furnicile, dar nu m-au luat in seama. Probabil nu vorbisem destul de apasat... In final am apelat la un spray si duse au fost. Acum dau preventiv, ca sa le tin departe. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. Parintele Serafim Rose i in cartea veciniciei scrie C ri i neamuri vor pieri Iar scumpa noastr Romnie Etern, etern va inflori. #194 15.04.2013, 12:52:53 carmina Senior Member Data nregistrrii: 30.01.2009 Locaie: Bucuresti Religia: Ortodox Mesaje: 694 Data nregistrrii: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654

Citat: n prealabil postat de Yasmina Nu inteleg ce doriti sa insinuati...Ca furnicile care invadeaza locuintele au misiuni oculte?!! Nu este vorba de insinuare - un termen nepotrivit din punctul meu de vedere, ci doar de o intamplare. __________________ "De te vei amr dup ce ai czut n ispit, i-i mai faci i fgduine hotrnd c ,,de-acum nainte n-o s se mai ntmple niciodat, este semn limpede c te afli pe un drum greit: i s-a rnit ncrederea n tine. Acela ce nu se bizuie pe sine nsui e uimit cum de n-a czut mai ru i d slav lui Dumnezeu c i-a trimis ajutorul la vreme, fr de care ar fi zcut mai departe acolo n adnc."

#195 15.04.2013, 17:34:16 Parascheva16 Senior Member Data nregistrrii: 26.02.2013 Locaie: GTA Religia: Ortodox Mesaje: 854

Citat: n prealabil postat de Yasmina Am gasit niste sfaturi pt furnici,asa in mod natural,nu-i nevoie sa le omorati: -furnicile nu suporta esentele de:menta,camfor,levantica,cuisoare sau dafin. Puneti in locurile unde apar aceste ingrediente fie sub forma de uleiuri esentiale fie planta ca atare. Se spune ca da rezultate. Si daca stai la apartament si sunt furnici si nu poti sa lasi nimic de mancare afara caci vine armata de furnici, ce faci? * Din cate stiu eu, legumele si fructele modificate genetic nu sunt sanatoase. Sanatoase sunt cele care cresc asa cum le-a facut Dumnezeu. Inainte nu modifica nimeni nimic si erau f.bune. __________________ Ecumenismul Fara Masca;Ecumenismul;Ortodoxia si Religia ViitoruluiS.Rose;Uniatia;Indrumarul Medical Crestin;Cand incepe viata umana?;Biologia

dezvoltrii prenatale(video) #196 15.04.2013, 18:13:31 Yasmina Senior Member Data nregistrrii: 17.06.2010 Locaie: by the ocean Religia: Ortodox Mesaje: 3.005

Citat: n prealabil postat de Parascheva16 Si daca stai la apartament si sunt furnici si nu poti sa lasi nimic de mancare afara caci vine armata de furnici, ce faci? * Din cate stiu eu, legumele si fructele modificate genetic nu sunt sanatoase. Sanatoase sunt cele care cresc asa cum le-a facut Dumnezeu. Inainte nu modifica nimeni nimic si erau f.bune. Pai din principiu,nu se lasa nici un aliment afara.Painea sta in cutia ei,invelita.Mancarea in frigider,alimentele uscate in dulapuri. Nimic afara.Curatenie luna,fara firimituri pe podea. Vine armata de furnici le prinzi cu zahar si o felie de paine si le scoti afara,nici nu te ataca,nici nu mori din cauza lor ,nu ajungi la urgenta,nici nu transmit boli ca gandacii de bucatarie,mustele sau tantarii. In fine,nu mai insist;fiecare sa faca ce-l taie capul!Eu mi-am spus parerea mea,daca o gasiti nefondata si nefolositoare,nu tineti cont de ea! __________________ We Shall come to set the dolphins free, We Shall wash the darkened bloodred sea, Our songs will echo over the mountains and seas, The eternity will begin once again in Peace! http://www.youtube.com/watch?v=4MdwDng0i2c http://www.youtube.com/watch?v=p-Uxqt1Hai4 #197 15.04.2013, 22:22:21 stoicadorina Member Data nregistrrii: 23.03.2013 Religia: Ortodox Mesaje: 53

Citat: n prealabil postat de Miha-anca Am citit despre o femeie, careia furnicile i-au invadat pana si frigiderul!!! S-a gandit sa nu le faca rau in prima faza si li s-a adresat pe un ton foarte hotarat, amenintandu-le, ca daca nu pleaca le va omori cu chimicale. Nu a mai fost nevoie sa apeleze la masuri drastice, caci furminicle au luat in serios amenintarea si au plecat. Am incercat si eu odata sa vorbesc serios cu furnicile, dar nu m-au luat in seama. Probabil nu vorbisem destul de apasat... In final am apelat la un spray si duse au fost. Acum dau preventiv, ca sa le tin departe. Trebuia s le rogi frumos. M-ai fcut s rd. Parc te vedeam vorbindu-le. __________________ http://dorinastoica.blogspot.ro/ #198 15.04.2013, 22:40:20 Miha-anca Senior Member Citat: n prealabil postat de stoicadorina Trebuia s le rogi frumos. M-ai fcut s rd. Parc te vedeam vorbindu-le. Tine minte, Dorina, pentru data viitoare cand mai vin furnicile, sa le vorbesti frumos si imi spui si mie daca pe tine te-au ascultat. Eu am cam racnit la ele... __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. Parintele Serafim Rose i in cartea veciniciei scrie C ri i neamuri vor pieri Iar scumpa noastr Romnie Etern, etern va inflori. #199 19.04.2013, 11:33:06 carmina Senior Member Data nregistrrii: 30.01.2009 Locaie: Bucuresti Religia: Ortodox Data nregistrrii: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654

Mesaje: 694 Interesant: - producerea de hran pentru rme din dejeciile i din resturile vegetale din ferm este mai ieftin dect transformarea acestora n compost, deoarece necesit dotri mult mai mici, timp redus i efort mai mic. (Revista Ferma) Specialistii in vermicultura (cresterea ramelor) sustin ca humusul de rama este unul dintre cei mai buni fertilizatori, deoarece contine concentratii inalte de bacterii benefice si alte microorganisme, stimulenti biologici activi pentru plante. __________________ "De te vei amr dup ce ai czut n ispit, i-i mai faci i fgduine hotrnd c ,,de-acum nainte n-o s se mai ntmple niciodat, este semn limpede c te afli pe un drum greit: i s-a rnit ncrederea n tine. Acela ce nu se bizuie pe sine nsui e uimit cum de n-a czut mai ru i d slav lui Dumnezeu c i-a trimis ajutorul la vreme, fr de care ar fi zcut mai departe acolo n adnc."

#200 19.04.2013, 12:00:33 Parascheva16 Senior Member Data nregistrrii: 26.02.2013 Locaie: GTA Religia: Ortodox Mesaje: 854

Citat: n prealabil postat de Yasmina Pai din principiu,nu se lasa nici un aliment afara.Painea sta in cutia ei,invelita.Mancarea in frigider,alimentele uscate in dulapuri. Nimic afara.Curatenie luna,fara firimituri pe podea. Vine armata de furnici le prinzi cu zahar si o felie de paine si le scoti afara,nici nu te ataca,nici nu mori din cauza lor ,nu ajungi la urgenta,nici nu transmit boli ca gandacii de bucatarie,mustele sau tantarii. In fine,nu mai insist;fiecare sa faca ce-l taie capul!Eu mi-am spus parerea mea,daca o gasiti nefondata si nefolositoare,nu tineti cont de ea! Cand am spus mancare afara, nu m-am referit la faptul ca lasi mancarea cu orele afara si nu cureti. Sa lasi ceva copt afara sa se raceasca. Sa iti pui ingrediantele pe masa/bufet

pana le gatesti. etc. etc. Intra in dulap, intra in orice mica gaurica dintr-o punga. Eu am pisica, care trebuie sa manance si daca nu manca imediat, o sa fie plina de furnici. Chiar nu e greu sa se intealga ce spun prin mancare afara. Scot felia de paine cu zahar, unde? Pe balcon? Si nu intra inapoi? In fine, fiecare face cum este mai bine ptr. el si familia sa si conform cu situatia in care se afla. __________________ Ecumenismul Fara Masca;Ecumenismul;Ortodoxia si Religia ViitoruluiS.Rose;Uniatia;Indrumarul Medical Crestin;Cand incepe viata umana?;Biologia dezvoltrii prenatale(video) sophia Senior Member Data nregistrrii: 25.06.2007 Religia: Ortodox Mesaje: 2.596

Am si eu cateva intrebari. Nu radeti, nu sunt de la tara si nu ma pricep. Poate puteti sa ma lamuriti voi: 1. Ceapa verde eu stiu ca rezulta/iese primavara din arpagicul semanat. Si nu este iute, este tanara. Pe piata apare insa mereu si extrasezon ceapa verde mai iute si mai batrana cumva. Cred eu ca iese din ceapa batrana. In tara gaseam din aia tanara, de arpagic si era bucuria primaverii. Este adevarat ce spun eu, sau gresesc? 2. La fel este si cu usturoiul verde, de primavara? Exista samanta pentru el, precum arpagicul pentru ceapa? Pot pune in jardiniera sa cultiv ceapa si usturoi verde? Aici nu gasesc usturoi verde chiar deloc. 3. Exista samanta pentru loboda? Se poate cultiva? Citeam undeva ca ajunge la 2 m, dar eu o stiu in legaturi mici, scurte. __________________ A fi crestin = smerenie + iubire de aproape #202 19.04.2013, 13:11:12 carmina Senior Member Data nregistrrii: 30.01.2009 Locaie: Bucuresti Religia: Ortodox Mesaje: 694

mic ghid al gradinarului amator El cultivo de la Patata http://www.youtube.com/watch?v=qnEf-Y4OCNQ El cultivo del tomate http://www.youtube.com/watch?v=zKUIOBxuclg El cultivo del Pepinillo http://www.youtube.com/watch?v=o7oOOm7DS_o El cultivo de la Judia verde y el Boliche http://www.youtube.com/watch?v=mz40_ItLKkk El cultivo de la Borraja http://www.youtube.com/watch?v=3AGEe4NaOMk Como hacer Tierra vegetal http://www.youtube.com/watch?v=hbCpOXGI8uk __________________ "De te vei amr dup ce ai czut n ispit, i-i mai faci i fgduine hotrnd c ,,de-acum nainte n-o s se mai ntmple niciodat, este semn limpede c te afli pe un drum greit: i s-a rnit ncrederea n tine. Acela ce nu se bizuie pe sine nsui e uimit cum de n-a czut mai ru i d slav lui Dumnezeu c i-a trimis ajutorul la vreme, fr de care ar fi zcut mai departe acolo n adnc."

#203 19.04.2013, 13:34:43 Miha-anca Senior Member Data nregistrrii: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654

carmina, filmele date de tine mai sus, sunt atat de sugestive. Vedem ca si cartofii se uda! Multumim! __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. Parintele Serafim Rose i in cartea veciniciei scrie C ri i neamuri vor pieri

Iar scumpa noastr Romnie Etern, etern va inflori. #204 19.04.2013, 15:30:15 stoicadorina Member Citat: n prealabil postat de sophia Am si eu cateva intrebari. Nu radeti, nu sunt de la tara si nu ma pricep. Poate puteti sa ma lamuriti voi: 1. Ceapa verde eu stiu ca rezulta/iese primavara din arpagicul semanat. Si nu este iute, este tanara. Pe piata apare insa mereu si extrasezon ceapa verde mai iute si mai batrana cumva. Cred eu ca iese din ceapa batrana. In tara gaseam din aia tanara, de arpagic si era bucuria primaverii. Este adevarat ce spun eu, sau gresesc? 2. La fel este si cu usturoiul verde, de primavara? Exista samanta pentru el, precum arpagicul pentru ceapa? Pot pune in jardiniera sa cultiv ceapa si usturoi verde? Aici nu gasesc usturoi verde chiar deloc. 3. Exista samanta pentru loboda? Se poate cultiva? Citeam undeva ca ajunge la 2 m, dar eu o stiu in legaturi mici, scurte. Exist smn de usturoi. Pui n pmnt cei de usturoi i l lai s fac smn. Smna se pune n pmnt i se las acolo i anul urmtor cnd se va face o boamb( aa i spunem noi n Moldova). Este un usturoi cu un singur cel. Abia din acela se va face usturoi normal. Ct despre ceap noi punem arpacic care este smna cepei. Din el iese ceap fraged i ne-iute. Ceapa i usturoiul au nevoie de mult ap. Exist smn de lobod i se poate cultiva. Nu tiu n ce msur poi face ceap sau usturoi n jardiniere dar poi ncerca. __________________ http://dorinastoica.blogspot.ro/ #205 19.04.2013, 18:11:14 Miha-anca Data nregistrrii: 03.10.2009 Data nregistrrii: 23.03.2013 Religia: Ortodox Mesaje: 53

Senior Member Citat:

Religia: Ortodox Mesaje: 4.654

n prealabil postat de stoicadorina Nu tiu n ce msur poi face ceap sau usturoi n jardiniere dar poi ncerca. Se poate, Dorina. Am vazut oameni, care pun o ceapa pe un borcan plin cu apa si ajung sa aiba ceapa verde crescuta in acest fel. E cam dificil, dar nu imposibil, sa facem ceapa din samanta, dar nu stiu cat e de indicat pentru 10 fire cate se pot pune in jardiniera. Cel mai simplu e cu arpagic, asa cum spui si tu, iar usturoiul se face din catei de usturoi. Atat usturoiul, cat si ceapa suporta frigul si se pot pune in pamant de cu toamna, sau spre sfaristul iernii, prin februarie. sophia, tot in jardiniere poti pune plante aromatice, si uite asa pti face o mica gradina de bloc. Dar asta nu e tot. Am vazut ca se pot creste si alte plante pe balcon, in bucatarie sau chiar pe terasa casei sau a blocului. Iata un exemplu de optimism debordant indian: http://www.youtube.com/watch?v=wC_P9ID3WRk Dar sa vedem si ceva rezultate: http://www.youtube.com/watch?v=lvDIZaK9GmI Incredibil, nu? Practic nu avem nici o scuza pentru a nu cultiva macar cateva plante in casa, pe balcon sau terasa, in cazul in care nu avem un petec de gradina. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. Parintele Serafim Rose i in cartea veciniciei scrie C ri i neamuri vor pieri Iar scumpa noastr Romnie Etern, etern va inflori. #206 21.04.2013, 00:43:14 Miha-anca Senior Member Cum sa scapi de melcii din gradina: http://gradina.acasa.ro/boli-si-daun...ina-14582.html Data nregistrrii: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654

Mai multe idei pe placul tuturor. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. Parintele Serafim Rose i in cartea veciniciei scrie C ri i neamuri vor pieri Iar scumpa noastr Romnie Etern, etern va inflori. #207 27.04.2013, 01:35:14 Miha-anca Senior Member Data nregistrrii: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654

Am o mare problema: imprejmuirea gradinii. Sunt multi metri. Acum sunt tarusi vechi si sarma pe orizontala, sau pari la fel de vechi. Cine da cu piciorul poate rupe gardul cu usurinta si intra nestingherit. Ce ma sfatuiti? Gardurile de sarma sunt destul de scumpe, necesitand si stalpi de sustinere, plus ciment. Ar fi solutia ideala, dar costurile ma depasesc. As vrea sa pun gard verde, dar gandul ca ar trebui sa tai la linie gardul, de cate ori creste, imi ia avantul. Daca ar fi sa pun gard verde, ce ar fi bine sa plantez? O alta problema: am mai multe izvoare, care trebuie captate. Stie cineva cum se procedeaza? __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. Parintele Serafim Rose i in cartea veciniciei scrie C ri i neamuri vor pieri Iar scumpa noastr Romnie Etern, etern va inflori. #208 30.04.2013, 13:05:55 anita Senior Member Data nregistrrii: 28.06.2007 Religia: Ortodox Mesaje: 2.237

Citat: n prealabil postat de Miha-anca Am o mare problema: imprejmuirea gradinii. Sunt multi metri. Acum sunt tarusi vechi si sarma pe orizontala, sau pari la fel de vechi. Cine da cu piciorul poate rupe gardul cu usurinta si intra nestingherit. Ce ma sfatuiti? Gardurile de sarma sunt destul de scumpe, necesitand si stalpi de sustinere, plus ciment. Ar fi solutia ideala, dar costurile ma depasesc. As vrea sa pun gard verde, dar gandul ca ar trebui sa tai la linie gardul, de cate ori creste, imi ia avantul. Daca ar fi sa pun gard verde, ce ar fi bine sa plantez? O alta problema: am mai multe izvoare, care trebuie captate. Stie cineva cum se procedeaza? Anca,e nevoie de gard pt a stavili intrarea unor animale domestice sau salbatice Poti face un gard din plasa sudata sau un gard de plasa impletita care e mult mai ieftina Un gard de plasa sudata cu stalpi de fier te costa destul Daca pui tarusi de lemn cheltuielile sunt mai mici Nu e nevoie de margine de ciment in partea de jos ,plasa e destul de rigida ca sa nu patrunda ceva in curte Ce suprafata ai acolo ? #209 30.04.2013, 23:55:40 Miha-anca Senior Member Data nregistrrii: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654

Multumesc, Anita, pentru raspuns. Toata lumea ma sfatuieste sa fac gard impletit din niele. E unica solutie pe care mi-o permit din punct de vedere financiar. Gardul de sarma trebuie sudat, alta dandana! Din cate stiu, stalpii de lemn, tratati, trebuie fixati , fiecare in parte, cu ciment. Asa am vazut ca se face, ca sa tina gardul si ca sa nu putrezeasca in pamant. Probleme am deja destule, dar nu vad o rezolvare a lor pana nu pun un gard. Riscurile meseriei! __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. Parintele Serafim Rose i in cartea veciniciei scrie C ri i neamuri vor pieri Iar scumpa noastr Romnie Etern, etern va inflori.

#210 09.05.2013, 12:01:28 anita Senior Member Citat: n prealabil postat de Miha-anca Multumesc, Anita, pentru raspuns. Toata lumea ma sfatuieste sa fac gard impletit din niele. E unica solutie pe care mi-o permit din punct de vedere financiar. Gardul de sarma trebuie sudat, alta dandana! Din cate stiu, stalpii de lemn, tratati, trebuie fixati , fiecare in parte, cu ciment. Asa am vazut ca se face, ca sa tina gardul si ca sa nu putrezeasca in pamant. Probleme am deja destule, dar nu vad o rezolvare a lor pana nu pun un gard. Riscurile meseriei! Hristos a inviat ! Gardul din nuiele e frumos dar cred ca e scump-manopera - si nu tine Un gard de plasa cu stalpi de metal a costat pe cineva 13000 lei ,la o suprafata de 2500 mp Nu stiu daca se sudeaza Dar vad ca o casa implica multa alergatura si timp Si apa e o problema ,am inteles ca o fantana mai adanca costa destul Vechi 11.05.2013, 22:24:40 Miha-anca Miha-anca is offline Senior Member Data nregistrrii: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654 Implicit Citat: n prealabil postat de anita Vezi mesajul Hristos a inviat ! Gardul din nuiele e frumos dar cred ca e scump-manopera - si nu tine Un gard de plasa cu stalpi de metal a costat pe cineva 13000 lei ,la o suprafata de 2500 mp Nu stiu daca se sudeaza Dar vad ca o casa implica multa alergatura si timp Si apa e o problema ,am inteles ca o fantana mai adanca costa destul Adevarat a inviat! Am vazut de-a lungul autostrazii soarelui garduri de sarma. Arata frumos. Gardul era sudat si cu stalpi fixati in ciment. Este cea mai buna treaba, dar si costisitoare. Data nregistrrii: 28.06.2007 Religia: Ortodox Mesaje: 2.237

Surpriza! Omul care mai vede de gradina mea a gasit doi serpi prin iarba. Stiu ca nu toti sunt veninosi, dar cum sa stiu de care sunt? O gramada de probleme... asta e! Trebuie rezolvate, ca nu ajuta doar sa ma plang. Stie cineva ceva despre serpi? Si ce pot face sa ii tin mai departe de casa? Am numai intrebari... Iertati-ma. In ceea ce priveste putul... 50 m... 5000Euro. In conditiile acestea, va trebui sa ma descurc cu apa de ploaie si de la zapada topita. Acestea nu sunt decat inerentele greutati ale inceputului, nimic altceva. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. Parintele Serafim Rose i in cartea veciniciei scrie C ri i neamuri vor pieri Iar scumpa noastr Romnie Etern, etern va inflori. Last edited by Miha-anca; 11.05.2013 at 22:29:36. Reply With Quote #212 Vechi 12.05.2013, 15:14:32 adrian010155 adrian010155 is offline Senior Member Data nregistrrii: 26.05.2008 Locaie: Bucuresti Religia: Ortodox Mesaje: 560 Implicit Citat: n prealabil postat de Miha-anca Vezi mesajul Multumim, Dorina; si bineai(re)venit printre noi! In ceea ce priveste rasadurile, le faci singura, sau le cumperi? Dumnezeu are grija ca plantele sa creasca si sa rodeasca. In felul acesta Il vad pe Dumnezeu in fiecare planta din gradina sau din balcon si mai ales in fiecare fruct. Slava Tie, Doamne, slava Tie! Ooo, ce frumos !!! __________________ Te rog, Doamne, intareste-ma in credinta, caci murdar si pacatos sint dinaintea Fetei Tale. Reply With Quote #213 Vechi 12.05.2013, 23:09:18 cezar_ioan cezar_ioan is offline Senior Member

Data nregistrrii: 16.11.2012 Locaie: Bucuresti Religia: Ortodox Mesaje: 1.288 Implicit Citat: n prealabil postat de Miha-anca Vezi mesajul In ceea ce priveste putul... 50 m... 5000Euro. ???? Unde? Pe Lun?...:) __________________ Doamne, miluieste! Reply With Quote #214 Vechi 13.05.2013, 08:48:48 N.Priceputu's Avatar N.Priceputu N.Priceputu is online now Senior Member Data nregistrrii: 28.04.2011 Locaie: Cmpulung Muscel Religia: Ortodox Mesaje: 2.142 Implicit Citat: n prealabil postat de Miha-anca Vezi mesajul Stiu ca nu toti sunt veninosi, dar cum sa stiu de care sunt? O gramada de probleme... asta e! Trebuie rezolvate, ca nu ajuta doar sa ma plang. Stie cineva ceva despre serpi? Si ce pot face sa ii tin mai departe de casa? Hristos a nviat! Foarte probabil sunt inofensivi. La noi n ar numai viperele sunt veninoase, iar ele au un aspect distinctiv i nu triesc pe oriunde (de regul n zone aride i calde). Nu se poate ca oamenii locului s nu tie dac n zon sunt vipere. Mai multe aici. n rest, prin livezi i fnee triesc muli erpi inofensivi (ba chiar folositori, cci se hrnesc cu oareci i insecte), pe care-i mai rresc ulii, aricii, chiar i... pisicile. Iar unii doar seamn cu erpii, fr s fie. Am gsit anul trecut o oprl fr picioare, numit (poate impropriu) nprc. Din pcate, am omort-o nainte de a citi c se hrnete cu insecte (poate chiar coropinie). Apropo: tii vreo metod natural de a scpa de coropinie? __________________ Doamne, pe msur ce cred i Te iubesc mbtrnesc n lume i ntineresc n Tine. (V. Voiculescu - Ariciul) Calea celui nebun este dreapt n ochii lui, iar cel nelept ascult de sfat (Pilde 12, 15)

Last edited by N.Priceputu; 13.05.2013 at 08:56:27. Reply With Quote #215 Vechi 13.05.2013, 09:32:47 anita anita is offline Senior Member Data nregistrrii: 28.06.2007 Religia: Ortodox Mesaje: 2.237 Implicit Citat: n prealabil postat de Miha-anca Vezi mesajul Adevarat a inviat! Am vazut de-a lungul autostrazii soarelui garduri de sarma. Arata frumos. Gardul era sudat si cu stalpi fixati in ciment. Este cea mai buna treaba, dar si costisitoare. Surpriza! Omul care mai vede de gradina mea a gasit doi serpi prin iarba. Stiu ca nu toti sunt veninosi, dar cum sa stiu de care sunt? O gramada de probleme... asta e! Trebuie rezolvate, ca nu ajuta doar sa ma plang. Stie cineva ceva despre serpi? Si ce pot face sa ii tin mai departe de casa? Am numai intrebari... Iertati-ma. In ceea ce priveste putul... 50 m... 5000Euro. In conditiile acestea, va trebui sa ma descurc cu apa de ploaie si de la zapada topita. Acestea nu sunt decat inerentele greutati ale inceputului, nimic altceva. Asta e curata excrocherie Niste prieteni au forat 20 m cu 5000 lei Sunt meseriasi care fac acest lucru Au pus si acele inele din ciment ,e adevarat ca putul e ingust Am vorbit cu o cunostinta a carui sot e inginer la o firma de foraje si mi-a spus ca un put mai adanc e 10000 lei Asta cam 50 m Atentie ,ei stiu ca vii din afara si cred ca ai bani multi La noi in oras am vazut anunturi cu din astia care foreaza Mai intereseaza-te Oricum niste investitii sunt necesare O casa costa destul Nu poti sta fara apa Reply With Quote #216 Vechi 13.05.2013, 10:50:25 DragosP's Avatar DragosP DragosP is online now Senior Member Data nregistrrii: 23.03.2011 Religia: Ortodox

Mesaje: 3.026 Implicit Citat: n prealabil postat de Miha-anca Vezi mesajul In ceea ce priveste putul... 50 m... 5000Euro. Hristos a nviat! Un pu fcut ca lumea, la 50 de metri adncime n-ar trebui s sar, cu tot cu tuburi, de 10.000lei. Adic undeva la maxim juma' din suma zis de dumneata. n banii tia intrnd i cratul "pmntului" scos afar: undeva pe la 2 maxim 3m cubi (depinznd evident de diametrul puului). __________________ mi cer scuze celor pe care i-am suprat! "Trebuie sa mori nainte de a muri Pentru a nu muri atunci cnd mori" Reply With Quote #217 Vechi 13.05.2013, 13:05:21 AlinB's Avatar AlinB AlinB is offline Senior Member Data nregistrrii: 29.01.2007 Mesaje: 9.121 Implicit Chiar daca este un cost mare, o data ce o astfel de sursa de apa este disponibila, ea este practic inepuizabila, isi pastreaza debitul chiar si pe cea mai mare seceta, singurul cost ulterior mai semnificativ fiind curentul electric pentru pompare. Apa se poate distribui si la altii, contra cost iar investitia se recupereaza in timp. Sigur, se poate fora si la mica adancime, depinde de zona si cam de ...noroc, poti gasi apa si pana in 8-10metri dar calitatea este si va fi indoielnica, mai ales daca e in apropiere de "civilizatie" sau de zone agricole (unde se folosesc ingrasaminte, pesticide, etc.) Citat: Varianta 1 : foraje private/casnice : 100.250 RON/metru - costuri deplasare mici - instalatie de foraj foarte minima actionata electric cu curentul beneficiarului - diametre mici sapare max 190 mm , tubare MAX 125 mm -Adancimi de max max 150 200 m Avantaje : ieftin !! , spatiu necesar mic, deranj mic, debit in general suficient Dezavantaje : Nu se poate introduce corect margaritar, nu se poate face corect izolare straturi, rezistenta scazuta a tubulatiurii , filtre facute artizanal, durata de viata scurta 5-

10 ani, si multe altele mai putin importante. Nu sunt posibile in orice tip de soluri , dar merg foarte bine in Bucuresti, Timisoara, Craiova, Arad, Buzau, Oradea, etc Varianta 2: foraje profesionale : 70-200 eur/metru Utilaje mari , profesionale pentru sapare cu noroi cu diametre mari de la 215 mm la 444 mm, sau foraj cu aer in soluri dure si foarte dure ( roca, calcare, sisturi. etc) Tubare cu plastic PVC special pt puturi , cu filtre facute din fabrica Geofizica, spatiu mare pentru margaritar, izolare strate suprafata perfecta, dosar de executie, analize , piesa fund, centrori, margaritar cuartos special, etc etc etc Adancimi - de la 30 m la 200 m Durata de viata foarte mare 50 200 ani Posibilitatea intretinerii desnisipare 1 data la 10-20 ani http://www.ondrill.ro/blog/general/c...entare-cu-apa/ Multi nu inteleg din pacate ca investitia intr-o sursa de apa, de calitate, este cel putin la fel de importanta daca nu chiar mai importanta ca si cea in acoperisul de deasupra capului. __________________ Suprema intelepciune este a distinge binele de rau. Last edited by AlinB; 13.05.2013 at 14:20:33. Reply With Quote #218 Vechi 13.05.2013, 13:44:15 cezar_ioan cezar_ioan is offline Senior Member Data nregistrrii: 16.11.2012 Locaie: Bucuresti Religia: Ortodox Mesaje: 1.288 Implicit Bine, frate, ap vie, neleg... Dar ... 5000 Euro?... Asta bate chiar i recordurile n materie de pescari i pescuit. (care se-nvrt tot n jurul apei, pardon, al blii) P.S. n satul meu natal, unde apa e bun foarte, slav lui Dumnezeu, bunica a fcut fntna cu cteva milioane. Ca tot omul de pe la noi din zon, dac m nelegi. i e vorba de Brgan, unde e, neicusorule, cldur mare!... E i gospodrie, cu de toate (legume, flori, vite precum i baie, buctrie, piscin de var pentru copii...).

__________________ Doamne, miluieste! Reply With Quote #219 Vechi 13.05.2013, 15:00:17 Miha-anca Miha-anca is offline Senior Member Data nregistrrii: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654 Implicit Hristos a inviat! Va multumesc tuturor pentru raspunsurile date, atat in ceea ce priveste serpii, cat si forarea unui put de apa. Fiind intr-o zona de munte, se presupune ca e vorba de sol cu pietre, ceea ce creste costul forajului. Nu am spus nimanui de unde vin si unde locuiesc. De aceea banuiesc ca mi-au dat un pret pe care il practica ei pentru ca rezultatul sa fie o apa buna si limpede. Tot cautand amanunte despre aceste foraje, am gasit ca asa un put nu e pe vecie, ci pentru un anumit numar de folosiri ale instalatiei. Pe mine ma intereseaza un put, nu fantana, la mare adancime, caci atat proorocirile citite, cat si spusele unui preot, cu care am avut ocazia sa vorbesc, mergand de la o manastire la Bucuresti, si anume "ca izvoarele pamantului se vor inchide" la un moment dat, m-au pus pe ganduri si vreau sa imi iau masurile de rigoare, dupa puterile mele. In rest, cum o vrea Dumnezeu! Deci, vi se pare scump pretul de 1000Euro/10m foraj. Voi tine cont si va multumesc inca odata. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. Parintele Serafim Rose i in cartea veciniciei scrie C ri i neamuri vor pieri Iar scumpa noastr Romnie Etern, etern va inflori. Last edited by Miha-anca; 13.05.2013 at 15:03:34. Reply With Quote #220 Vechi 13.05.2013, 15:20:52 Miha-anca Miha-anca is offline Senior Member Data nregistrrii: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654

Implicit Citat: n prealabil postat de cezar_ioan Vezi mesajul Bine, frate, ap vie, neleg... Dar ... 5000 Euro?... Asta bate chiar i recordurile n materie de pescari i pescuit. (care se-nvrt tot n jurul apei, pardon, al blii) P.S. n satul meu natal, unde apa e bun foarte, slav lui Dumnezeu, bunica a fcut fntna cu cteva milioane. Ca tot omul de pe la noi din zon, dac m nelegi. i e vorba de Brgan, unde e, neicusorule, cldur mare!... E i gospodrie, cu de toate (legume, flori, vite precum i baie, buctrie, piscin de var pentru copii...). Frate draga, si eu sunt la fel de nedumerita in ceea ce priveste pretul solicitat. Tocmai de aceea am intrebat si inca mai caut pe cineva, care sa foreze la alt pret. Dar e vorba de put, nu de fantana. E o diferenta. Iar adancimea va fi de 50m, in teren pietros, ceea ce necesita forare cu diamant, fara namol... chestiii tehnice, pe care si eu abia acum le-am aflat. Ideala ar fi o casa independenta energetic, cu caldura din pamant, cu panouri solare... dar toate astea costa f mult ca sa le faci. Odata facute, nu te mai costa aproape nimic. Este ca un fel de asigurare pentru batranete... __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. Parintele Serafim Rose i in cartea veciniciei scrie C ri i neamuri vor pieri Iar scumpa noastr Romnie Etern, etern va inflori. Reply With Quote

17:00:43 AlinB's Avatar AlinB AlinB is offline Senior Member Data nregistrrii: 29.01.2007 Mesaje: 9.121 Implicit Citat: n prealabil postat de Miha-anca Vezi mesajul

Deci, vi se pare scump pretul de 1000Euro/10m foraj. Voi tine cont si va multumesc inca odata. Nu, e chiar ieftin daca e zona de munte si e o treaba din gama profesionala. Problema e ca nu poti sti exact la ce adancime ai sa dai de o sursa de apa de calitate, pot fi 40m sau 80 (depinde de zona). De asta zic ca o investitie, chiar si de 5000euro intr-o sursa de apa de calitate nu este mult, daca nu exista alternative - cum ar fi un put clasic, dar care in schimb este o apa de suprafata, posibil poluata sau poluabila, epuizabila in caz de seceta etc. Fara mancare poti rezista si 2-3 luni. Fara apa, probabil mai putin de o saptamana. Cu apa care nu e potabila - poti doar sa mori mai repede. Independenta energetica se poate obtine si fara sa fie atat de costisitor: 1. incalzire pe lemne - daca e zona de munte, lemnul trebuie sa fie destul de accesibil si ieftin. O solutie moderna gen centrala termica pe lemne nu e neaparat necesara (are anumite costuri de mententanta pe termen lung), se poate folosi un sistem de sobe, una putand incalzi chiar 2-3 camere, in functie de cum sunt amplasate. 2. daca se doreste totusi electricitate, in caz de urgenta se poate folosi strict pentru iluminare, folosind iluminarea LED si un sistem de panouri fotovoltaice(durata de viata 10-20ani) si acumulatori (durata de viata 3-5ani). 3. Pentru conservarea alimentelor, in loc de frigider se pot folosi diverse metode de conservare + clasicul beci. 4. masina de spalat? ei ..daca se ajunge la ceva (cvasi)apocaliptic, spalatul la mana e ultima grija. Mai degraba iti poti pune problema de unde faci rost de detergent sau sapun. __________________ Suprema intelepciune este a distinge binele de rau. Last edited by AlinB; 13.05.2013 at 17:03:05. Reply With Quote #222 Vechi 13.05.2013, 17:24:58 DragosP's Avatar DragosP DragosP is online now Senior Member Data nregistrrii: 23.03.2011 Religia: Ortodox Mesaje: 3.026 Implicit

Panourile fotovoltaice actuale sunt pcleal: 1. Durata lor de via n nici un caz nu e de 20 de ani: dup 5, maxim 10 ani eficacitatea scade dramatic; 2. E nevoie de soare puternic pentru a genera ce zice productorul n foaia de catalog; 3. De-a lungul duratei de via genereaz mai puin energie dect cea folosit n procesul de producie al lor. Sigur, clientul pltete energia aia la cumprare, dar bilanul energetic rmne negativ. Cea mai bun soluie e cea cu o turbin eolian. __________________ mi cer scuze celor pe care i-am suprat! "Trebuie sa mori nainte de a muri Pentru a nu muri atunci cnd mori" Reply With Quote #223 Vechi 14.05.2013, 00:46:48 Miha-anca Miha-anca is offline Senior Member Data nregistrrii: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654 Implicit Citat: n prealabil postat de AlinB Vezi mesajul Mai degraba iti poti pune problema de unde faci rost de detergent sau sapun. Buna intrebare. Bunica mea facea sapun de casa. As putea incerca si eu. Are cineva o reteta de fabricatie? Tin minte ca adunam in acest scop uleiul si grasimea rezultata din prajeli - mai putin uleiul in care se prajeste pestele, caci are un miros greu si influenteaza in mod negativ produsul finit. Am pe undeva reteta pentru detergent bio pentru vase. In general: Spunea preotul de la biserica la care merg, ca probabil ca nu erau bani mai multi nici altadata, dar omul se ingrijea mai bine de cele de care avea nevoie: avea porc si gaini in curte, legume si fructe in gradina. Acum totul trebuie cumparat, iar preturile sunt tot mai mari. Ar fi bine sa ne cunoastem interesul si sa economisim, asigurandu-ne totusi cele necesare. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. Parintele Serafim Rose i in cartea veciniciei scrie C ri i neamuri vor pieri

Iar scumpa noastr Romnie Etern, etern va inflori. Reply With Quote #224 Vechi 14.05.2013, 09:18:11 anita anita is offline Senior Member Data nregistrrii: 28.06.2007 Religia: Ortodox Mesaje: 2.237 Implicit Citat: n prealabil postat de Miha-anca Vezi mesajul Buna intrebare. Bunica mea facea sapun de casa. As putea incerca si eu. Are cineva o reteta de fabricatie? Tin minte ca adunam in acest scop uleiul si grasimea rezultata din prajeli - mai putin uleiul in care se prajeste pestele, caci are un miros greu si influenteaza in mod negativ produsul finit. Am pe undeva reteta pentru detergent bio pentru vase. In general: Spunea preotul de la biserica la care merg, ca probabil ca nu erau bani mai multi nici altadata, dar omul se ingrijea mai bine de cele de care avea nevoie: avea porc si gaini in curte, legume si fructe in gradina. Acum totul trebuie cumparat, iar preturile sunt tot mai mari. Ar fi bine sa ne cunoastem interesul si sa economisim, asigurandu-ne totusi cele necesare. Anca ,in mod sigur exista pe internet reteta de sapun Eu adun uleiul in sticle de plastic si il las la gunoi ,nu il arunc la canal E bun un cazan pe lemne ,in general sapunul se face in curte Mai important decat sapunul e fantana . Reply With Quote #225 Vechi 14.05.2013, 10:30:40 AlinB's Avatar AlinB AlinB is offline Senior Member Data nregistrrii: 29.01.2007 Mesaje: 9.121 Implicit Citat: n prealabil postat de DragosP Vezi mesajul Panourile fotovoltaice actuale sunt pcleal: 1. Durata lor de via n nici un caz nu e de 20 de ani: dup 5, maxim 10 ani eficacitatea scade dramatic;

2. E nevoie de soare puternic pentru a genera ce zice productorul n foaia de catalog; 3. De-a lungul duratei de via genereaz mai puin energie dect cea folosit n procesul de producie al lor. Sigur, clientul pltete energia aia la cumprare, dar bilanul energetic rmne negativ. Cea mai bun soluie e cea cu o turbin eolian. Scade, dar nu dramatic. Mai degraba se pare ca pretul lor a scazut dramatic, in special cu finantarile care se dau acum, in 2-3 ani cu siguranta vor fi mult mai rentabile. Desi costul initial al investitiei e maricel, pe termen lung e mult mai rentabil decat sa te intorci la lampa cu gaz. LED -urile au durata de viata de 5-10 ani si chiar mai mult, iar consumul fff. mic. Cine a testat, poate sa vada diferenta neta fatza de un LED chiar si de 1-2W si o lampa cu gaz sau lumanari de exemplu. Practic, pentru a lumina o casa la nivel minim, strict utilitar, nu ar trebui sa fie necesari mai mult de 50W/zi (exagerat chiar). Un acumulator de masina, destul de micutz, de 60Ah, poate stoca cca. 600W, deci iluminarea pe circa 2 saptamani. La o astfel de utilizarea poate fi cumparat chiar un panou modest ca si costuri, care sa produca strictul necesar pt consumul a 2-3 zile, calculat la iluminarea minima, pe timp de iarna. __________________ Suprema intelepciune este a distinge binele de rau. Reply With Quote #226 Vechi 14.05.2013, 10:39:50 AlinB's Avatar AlinB AlinB is offline Senior Member Data nregistrrii: 29.01.2007 Mesaje: 9.121 Implicit Citat: n prealabil postat de Miha-anca Vezi mesajul Buna intrebare. Bunica mea facea sapun de casa. As putea incerca si eu. Are cineva o reteta de fabricatie? Se poate fabrica din orice fel de uleiuri si grasimi animale. Problema este ca celalalt ingredient de baza este soda caustica de puritate 98% - un produs industrial. Partea buna este ca rapotul intre soda si uleiuri este in general cam de 1:8 si soda caustica se poate stoca pe perioade f. lungi de timp daca nu intra in contact cu aerul.

Teoretic se poate produce si cu lesie, care se obtine din cenusa, dar mult mai dificil, sunt retete pe Internet. __________________ Suprema intelepciune este a distinge binele de rau. Reply With Quote #227 Vechi 15.05.2013, 00:20:39 Miha-anca Miha-anca is offline Senior Member Data nregistrrii: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654 Implicit Citat: n prealabil postat de DragosP Vezi mesajul Panourile fotovoltaice actuale sunt pcleal: 1. Durata lor de via n nici un caz nu e de 20 de ani: dup 5, maxim 10 ani eficacitatea scade dramatic; 2. E nevoie de soare puternic pentru a genera ce zice productorul n foaia de catalog; 3. De-a lungul duratei de via genereaz mai puin energie dect cea folosit n procesul de producie al lor. Sigur, clientul pltete energia aia la cumprare, dar bilanul energetic rmne negativ. Cea mai bun soluie e cea cu o turbin eolian. Nu am experienta cu panourile fotovoltaice, am vazut insa programul TV englez "Grand Designs" ( cateva dintre episoade se gasesc pe You tube) o familie, care isi construise o casa independenta energetic, avand atat panouri fotovoltaice, cat si o eoliana. Erau f multumiti de panouri, dar mai putin multumiti de eoliana. Spuneau ca eoliana necesita niste baterii pentru stocat energia. Si-au exprimat regretul ca nu au pus mai multe panouri. In alt episod am vazut ca o familie avea instalate mai multe panouri, care nu numai ca le asigura propriul consum, dar puteau sa livreze surplusul de energie, castigand astfel o multime de bani. Nu stiu daca la noi exista aceasta posibilitate de a vinde energia produsa in surplus. In alta ordine de idei: In alt episod am vazut pentru prima data WC-urile (impropriu spus), care nu functionau cu apa, ci erau dotate cu un butoias, in care dupa fiecare folosire, se punea rumegus; iar in fiecare saptamana se golea intr-un loc special din gradina. Rumegusul are calitatea de a absorbi lichidul si mirosul. Ideea se pare ca provine din Australia. Ma mir ca nu se foloseste rumegusul si la noi la tara in acest scop. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. Parintele Serafim Rose

i in cartea veciniciei scrie C ri i neamuri vor pieri Iar scumpa noastr Romnie Etern, etern va inflori. Reply With Quote #228 Vechi 15.05.2013, 00:26:10 Miha-anca Miha-anca is offline Senior Member Data nregistrrii: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654 Implicit Citat: n prealabil postat de anita Vezi mesajul Anca ,in mod sigur exista pe internet reteta de sapun Eu adun uleiul in sticle de plastic si il las la gunoi ,nu il arunc la canal E bun un cazan pe lemne ,in general sapunul se face in curte Mai important decat sapunul e fantana . Cu siguranta, Anita, mai ales pentru ca la fabricarea sapunului se foloseste si multa apa. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. Parintele Serafim Rose i in cartea veciniciei scrie C ri i neamuri vor pieri Iar scumpa noastr Romnie Etern, etern va inflori. Reply With Quote #229 Vechi 15.05.2013, 00:31:57 Miha-anca Miha-anca is offline Senior Member Data nregistrrii: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654 Implicit Citat: n prealabil postat de AlinB Vezi mesajul Se poate fabrica din orice fel de uleiuri si grasimi animale. Problema este ca celalalt ingredient de baza este soda caustica de puritate 98% - un produs industrial.

Partea buna este ca rapotul intre soda si uleiuri este in general cam de 1:8 si soda caustica se poate stoca pe perioade f. lungi de timp daca nu intra in contact cu aerul. Teoretic se poate produce si cu lesie, care se obtine din cenusa, dar mult mai dificil, sunt retete pe Internet. Multumesc, AlinB. In ceea ce priveste lesia rezultata, tin minte, ca ne-a decolorat gresia, atat de puternic efect are. Atentie, deci, unde punem vasul cu lesie! __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. Parintele Serafim Rose i in cartea veciniciei scrie C ri i neamuri vor pieri Iar scumpa noastr Romnie Etern, etern va inflori. Reply With Quote #230 Vechi 15.05.2013, 02:30:23 Nastya Nastya is offline Senior Member Data nregistrrii: 27.01.2013 Mesaje: 378 Implicit Citat: n prealabil postat de Miha-anca Vezi mesajul Buna intrebare. Bunica mea facea sapun de casa. As putea incerca si eu. Are cineva o reteta de fabricatie? Tin minte ca adunam in acest scop uleiul si grasimea rezultata din prajeli - mai putin uleiul in care se prajeste pestele, caci are un miros greu si influenteaza in mod negativ produsul finit. Am pe undeva reteta pentru detergent bio pentru vase. In general: Spunea preotul de la biserica la care merg, ca probabil ca nu erau bani mai multi nici altadata, dar omul se ingrijea mai bine de cele de care avea nevoie: avea porc si gaini in curte, legume si fructe in gradina. Acum totul trebuie cumparat, iar preturile sunt tot mai mari. Ar fi bine sa ne cunoastem interesul si sa economisim, asigurandu-ne totusi cele necesare. Va dau cateva link-uri pentru sapunul de casa. Bine ca mai sunt pe net pentru ca a inceput o campanie impotriva folosirii sapunului (solid) facut in casa cu soda caustica (hidroxid de sodiu) sau sapunului lichid facut cu potasa caustica (hidroxid de potasiu).

http://www.taifasuri.ro/taifasuri/sf...-mar-2012.html http://www.sapunnatural.ro/retete-sapun-natural/ http://www.sapunnatural.ro/2011/reteta-sapun-natural/ http://www.sapunnatural.ro/2011/rete...etoda-la-cald/ http://naen-soap.com/tag/hidroxid-de-potasiu/ Din cate stiu e bine sa folositi untura curata, nu resturi de grasime. E adevarat ca in gospodaria traditionala nu se arunca nimic, dar daca vrem sa avem un sapun bun cu adevarat, folosim untura (de porc) curata si atunci si sapunul este de calitate superioara. Adausul de plante (musetel, pelin, menta) da un miros placut sapunului. Eu de mai bine de 20 de ani (la sfatul unui medic absolut extraordinar) ma spal pe maini exclusiv cu sapun de casa. (Nu-l prepar eu, dar am surse demne de incredere). E bine ca pe timp de vara, mai ales pentru persoanele care locuiesc in Bucuresti sau in alte orase extrem de poluate (praf, noxe de tot felul) sa se spele si pe picioare cu sapun de casa. Un medic pentru care am un respect deosebit, Gheorghe Marinescu Dinizvor (Doctor docent, membru corespondent al Academiei Franceze de Medicina; a fost o viata medic la Spitalul Victor Babes din Bucuresti) m-a invatat sa folosesc sapunul de casa pentru spalatul pe maini (si pe picioare, mai ales in timp de vara) pentru ca este un antiseptic foarte bun. In anul 1993 domnul doctor a plecat la Dumnezeu. A fost un medic deosebit, un om extraordinar si un roman extraordinar. A fost ceea ce pot sa spui simplu: un medic crestin. Dumnezeu sa-l ierte si sa-l aseze cu Dreptii! http://rmr.medica.ro/reviste_med/dow...008_Art-18.pdf Daca fiul meu traieste este pentru ca intr-un moment greu al vietii lui (in anul 1985, la 8 ani si jumatate) si al vietii mele, Dumnezeu S-a indurat de noi si ne-a deschis calea spre medicul potrivit. Reply With Quote

15.05.2013, 03:09:20 Miha-anca Senior Member Multumesc, Nastya, pentru adresele postate. Ar fi pacat sa se piarda. __________________ Data nregistrrii: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654

Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. Parintele Serafim Rose i in cartea veciniciei scrie C ri i neamuri vor pieri Iar scumpa noastr Romnie Etern, etern va inflori. #232 15.05.2013, 06:16:16 Parascheva16 Senior Member Data nregistrrii: 26.02.2013 Locaie: GTA Religia: Ortodox Mesaje: 854

Sapunurile se pot face si cu grasime vegetala, nu doar animala. @Miha-Anca Intelegi engleza? Stiu cateva site-uri si video-uri despre sapun de casa, dar in engleza! Sa imi spui daca ai nevoie si de ele. __________________ Ecumenismul Fara Masca;Ecumenismul;Ortodoxia si Religia ViitoruluiS.Rose;Uniatia;Indrumarul Medical Crestin;Cand incepe viata umana?;Biologia dezvoltrii prenatale(video) #233 15.05.2013, 07:10:40 DragosP Senior Member Data nregistrrii: 23.03.2011 Religia: Ortodox Mesaje: 3.026

Citat: n prealabil postat de Miha-anca Erau f multumiti de panouri, dar mai putin multumiti de eoliana. Spuneau ca eoliana necesita niste baterii pentru stocat energia. Si-au exprimat regretul ca nu au pus mai multe panouri. Ori nu tiau ce spun, ori episodul respectiv fcea reclam la panourile fotovoltaice: orice surs de energie de acest tip are nevoie de acumulatori pentru stocarea surplusului de energie produs la un moment dat: nu fac lumin ziua-n cas cnd e soare i panourile

foto genereaz maxim. __________________ mi cer scuze celor pe care i-am suprat! "Trebuie sa mori nainte de a muri Pentru a nu muri atunci cnd mori" #234 15.05.2013, 23:10:05 Miha-anca Senior Member Citat: n prealabil postat de Parascheva16 Sapunurile se pot face si cu grasime vegetala, nu doar animala. @Miha-Anca Intelegi engleza? Stiu cateva site-uri si video-uri despre sapun de casa, dar in engleza! Sa imi spui daca ai nevoie si de ele. DA, multumesc, Parascheva. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. Parintele Serafim Rose i in cartea veciniciei scrie C ri i neamuri vor pieri Iar scumpa noastr Romnie Etern, etern va inflori. #235 15.05.2013, 23:18:07 Parascheva16 Senior Member Data nregistrrii: 26.02.2013 Locaie: GTA Religia: Ortodox Mesaje: 854 Data nregistrrii: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654

Citat: n prealabil postat de Miha-anca DA, multumesc, Parascheva. Eu am folosit urmatoarele site-uri:

http://www.soap-making-essentials.com/ http://www.soapqueen.com/ http://www.youtube.com/user/soapqueentv (video) http://candleandsoap.about.com/od/so...-Make-Soap.htm http://www.youtube.com/watch?v=GHBdZR42IOA How to Make Soap from Scratch- Cold Process http://www.mnn.com/lifestyle/respons...-homemade-soap http://www.onegoodthingbyjillee.com/...-tutorial.html **pe youtube, de la link-urile date de mine, poti sa mai vezi si altele. :) Sper sa iti foloseasca! Tata mai facea sapun de casa, dar il foloseam mai ales la covoare si haine. Ce bine ies petele cu sapunurile alea. :)) __________________ Ecumenismul Fara Masca;Ecumenismul;Ortodoxia si Religia ViitoruluiS.Rose;Uniatia;Indrumarul Medical Crestin;Cand incepe viata umana?;Biologia dezvoltrii prenatale(video) Last edited by Parascheva16; 15.05.2013 at 23:29:05. #236 15.05.2013, 23:21:25 Miha-anca Senior Member Citat: n prealabil postat de DragosP Ori nu tiau ce spun, ori episodul respectiv fcea reclam la panourile fotovoltaice: orice surs de energie de acest tip are nevoie de acumulatori pentru stocarea surplusului de energie produs la un moment dat: nu fac lumin ziua-n cas cnd e soare i panourile foto genereaz maxim. Pareau oameni obisnuiti, care isi exprimau parerea formata pe baza de experienta. Poate Data nregistrrii: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654

gasesc episodul respectiv. Este interesant de vazut. In ceea ce ma priveste, costurile prea mari atat pentru panourile fotovoltaice, cat si pentru eoliana, ma sperie la fel de mult ca si facturile de la curent si caldura pe care le voi avea de plata din banii de pensie. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. Parintele Serafim Rose i in cartea veciniciei scrie C ri i neamuri vor pieri Iar scumpa noastr Romnie Etern, etern va inflori. #237 15.05.2013, 23:44:00 AlinB Senior Member Data nregistrrii: 29.01.2007 Mesaje: 9.121

Citat: n prealabil postat de Miha-anca Nu am experienta cu panourile fotovoltaice, am vazut insa programul TV englez "Grand Designs" ( cateva dintre episoade se gasesc pe You tube) o familie, care isi construise o casa independenta energetic, avand atat panouri fotovoltaice, cat si o eoliana. Erau f multumiti de panouri, dar mai putin multumiti de eoliana. Spuneau ca eoliana necesita niste baterii pentru stocat energia. Si-au exprimat regretul ca nu au pus mai multe panouri. In alt episod am vazut ca o familie avea instalate mai multe panouri, care nu numai ca le asigura propriul consum, dar puteau sa livreze surplusul de energie, castigand astfel o multime de bani. Nu stiu daca la noi exista aceasta posibilitate de a vinde energia produsa in surplus. Deci cum functioneaza sistemul in lumea civilizata: panourile produc cat timp este lumina iar surplusul neutilizat de electricitate se livreaza in sistemul energetic national, contracost (se monteaza un contor special). Seara, tu folosesti curent din sistemul national, eventual chiar la un tarif mai mic decat cel care il primesti pe cel livrat ziua. In felul asta nu mai ai nevoie de acumulator, poti si castiga ceva bani, dar nici nu ai cu adevarat independenta energetica.

Da, se poate si la noi (teoretic) practic este mai dificil, am inteles ca ti se cam pun bete in roate de la cei care ar trebui sa preaia curentul (EON?) , iar investitia la costurile actuale pentru panouri inca nu renteaza nici macar pe termen lung (10-20ani) dar peste cativa ani, datorita subventiilor, sa scada substantial costurile panourilor si atunci s-ar putea sa renteze. E bine si sa te orientezi din timp pe agricultura, macar de subzistenta. __________________ Suprema intelepciune este a distinge binele de rau. Last edited by AlinB; 15.05.2013 at 23:46:01. #238 16.05.2013, 00:06:23 Miha-anca Senior Member Citat: n prealabil postat de AlinB Deci cum functioneaza sistemul in lumea civilizata: panourile produc cat timp este lumina iar surplusul neutilizat de electricitate se livreaza in sistemul energetic national, contracost (se monteaza un contor special). Seara, tu folosesti curent din sistemul national, eventual chiar la un tarif mai mic decat cel care il primesti pe cel livrat ziua. In felul asta nu mai ai nevoie de acumulator, poti si castiga ceva bani, dar nici nu ai cu adevarat independenta energetica. Da, se poate si la noi (teoretic) practic este mai dificil, am inteles ca ti se cam pun bete in roate de la cei care ar trebui sa preaia curentul (EON?) , iar investitia la costurile actuale pentru panouri inca nu renteaza nici macar pe termen lung (10-20ani) dar peste cativa ani, datorita subventiilor, sa scada substantial costurile panourilor si atunci s-ar putea sa renteze. E bine si sa te orientezi din timp pe agricultura, macar de subzistenta. Multumesc, AlinB, acum am inteles cum functioneaza vanzarea si cumpararea de curent electric. Probabil ca exista un contoar, care inregistreaza cat produci si cat consumi. La noi nu functioneaza inca acest sistem. In ceea ce priveste agricultura de subzistenta, am inceput deja cu cultura papadiei, a cimbrisorului si a leusteanului. Restul urmeaza... dupa ce termin cu organizarea santierului si finalizarea lucrarilor planificate. __________________ Data nregistrrii: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654

Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. Parintele Serafim Rose i in cartea veciniciei scrie C ri i neamuri vor pieri Iar scumpa noastr Romnie Etern, etern va inflori. Last edited by Miha-anca; 16.05.2013 at 00:08:50. #239 16.05.2013, 23:10:49 Miha-anca Senior Member Citat: n prealabil postat de Parascheva16 Eu am folosit urmatoarele site-uri: http://www.soap-making-essentials.com/ http://www.soapqueen.com/ http://www.youtube.com/user/soapqueentv (video) http://candleandsoap.about.com/od/so...-Make-Soap.htm http://www.youtube.com/watch?v=GHBdZR42IOA How to Make Soap from Scratch- Cold Process http://www.mnn.com/lifestyle/respons...-homemade-soap http://www.onegoodthingbyjillee.com/...-tutorial.html **pe youtube, de la link-urile date de mine, poti sa mai vezi si altele. :) Sper sa iti foloseasca! Tata mai facea sapun de casa, dar il foloseam mai ales la covoare si haine. Ce bine ies petele cu sapunurile alea. :)) Data nregistrrii: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654

Iti multumesc, Parascheva, pentru link-uri. Fabricarea sapunului poate deveni usor o frumoasa ocupatie de timp liber, care unora le poate aduce si un mic profit. Pe langa producerea unui obiect folositor tuturor, prin fabricarea sapunului ni se stimuleaza si simtul artistic prin jocul formelor si mai ales al culorilor. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. Parintele Serafim Rose i in cartea veciniciei scrie C ri i neamuri vor pieri Iar scumpa noastr Romnie Etern, etern va inflori. #240 17.05.2013, 10:03:53 anita Senior Member Citat: n prealabil postat de Miha-anca Pareau oameni obisnuiti, care isi exprimau parerea formata pe baza de experienta. Poate gasesc episodul respectiv. Este interesant de vazut. In ceea ce ma priveste, costurile prea mari atat pentru panourile fotovoltaice, cat si pentru eoliana, ma sperie la fel de mult ca si facturile de la curent si caldura pe care le voi avea de plata din banii de pensie. Anca ,nu mai stiu daca functioneaza programul Casa verde sau ceva asemanataor Stiu ca daca ai acte pe casa in regula poti solicita si nu te costa prea mult ,sunt subventii . O prietena are niste panouri si are apa calda permanent Eu as opta pt curent electric ,am vazut la man.Sihastria Rarau sistem de iluminat cu niste panouri foarte mari anita Senior Member Citat: n prealabil postat de Miha-anca Iti multumesc, Parascheva, pentru link-uri. Data nregistrrii: 28.06.2007 Religia: Ortodox Mesaje: 2.237 Data nregistrrii: 28.06.2007 Religia: Ortodox Mesaje: 2.237

Fabricarea sapunului poate deveni usor o frumoasa ocupatie de timp liber, care unora le poate aduce si un mic profit. Pe langa producerea unui obiect folositor tuturor, prin fabricarea sapunului ni se stimuleaza si simtul artistic prin jocul formelor si mai ales al culorilor. Nu stiu ce profit ar putea aduce ,la piata mai vin tarani cu sapun dar nu stiu cati cumpara Am sapun facut la tara de noi ,dar nu am folosit detergent.E facut acum vreo 20 ani si este bun Intr-adevar scoate foarte bine petele ,chiar si cele de fructe #242 17.05.2013, 10:35:21 Parascheva16 Senior Member Data nregistrrii: 26.02.2013 Locaie: GTA Religia: Ortodox Mesaje: 854

Citat: n prealabil postat de anita Nu stiu ce profit ar putea aduce ,la piata mai vin tarani cu sapun dar nu stiu cati cumpara Am sapun facut la tara de noi ,dar nu am folosit detergent.E facut acum vreo 20 ani si este bun Intr-adevar scoate foarte bine petele ,chiar si cele de fructe Profitul poate sa depinda si de sapun. Daca faci sapunuri de casa pe baza de grasime animala si nu adaugi mare lucru, este destul de dur ptr. piele si par. Merge eventual pe maini si pe picioare. Insa daca mesteresti tehnica si inveti cum se fac sapunurile de casa bio ptr. corp,ten si par, cu grasime vegetala+alte plante si fructe+arome naturale+forma draguta, ai putea sa atragi clienti. Oricum, si sapunurile de casa ptr. corp/ten/par se fac ptr. diferite tipuri de piele ptr. a multumi cat mai multi oameni. Suntem diferiti, deci raspundem diferit la acelasi sapun. De exemplu, aceasta familie (jos), face sapanuri de casa bio ptr. corp,ten si par si ai de unde alege. Poti sa arunci un ochi sa vezi. Le-am testat si imi plac tare mult. http://www.chagrinvalleysoapandsalve...7/for-the-body __________________ Ecumenismul Fara Masca;Ecumenismul;Ortodoxia si Religia ViitoruluiS.Rose;Uniatia;Indrumarul Medical Crestin;Cand incepe viata umana?;Biologia dezvoltrii prenatale(video)

#243 17.05.2013, 12:04:58 AlinB Senior Member Data nregistrrii: 29.01.2007 Mesaje: 9.121

Da, sa produci un sapun natural, costa cam 1.5-2.5RON/100g, depinde ce pui in el, sa zicem 2RON, daca il vinzi tu, directi, cu 5RON (un pret rezonabil pentru un sapun natural de uz zilnic) ai practic 3RON profit, pentru 300RON profit brut (impozabil!!!) trebuie sa vinzi 100bucati, sau 10kg de sapun ceea ce nu e atat de usor. Daca il vinzi prin distribuitori, profitul scade pe la 1-1.5RON/100g. De asta se vinde in realitate cam cu 10RON/100g, dar deja sunt f. multi care produc sapun artizanal, practic piata este saturata, mai ales ca nu sunt f. multi amatori sa dea 10 RON pentru 100g de sapun cand cel mai ieftin sapun este 1.5RON sau cel mai scump sapun industrial din ala cu reclama la greu ca e super-cremos, sanatate curata, blabla este cam 56RON. __________________ Suprema intelepciune este a distinge binele de rau. #244 17.05.2013, 21:29:58 Miha-anca Senior Member Data nregistrrii: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654

Ca incepator in ale fabricari sapunului, nu te gandesti mai intai la profit, ci iti testezi si ibunatatesti reteta, pe cat posibil. Apoi oferi prietenilor spre testare si astepti feed-back din partea lor. Daca vor fi multumiti, vor dori sa cumpere. Primii pasi spre valorificarea sapunului nu pot fi decat mici, dar siguri. Sapunul fabricat la rece are, dupa parerea mea, dezavantajul ca se dizolva prea usor in apa din savoniera. Nu stiu ce se poate face in acest sens. Poate trebuie sa stea mai mult timp sa se usuce. Altfel, imi plac aceste sapunuri cu diverse arome naturale. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. Parintele Serafim Rose i in cartea veciniciei scrie C ri i neamuri vor pieri

Iar scumpa noastr Romnie Etern, etern va inflori. #245 18.05.2013, 15:59:25 Iubirea Senior Member Data nregistrrii: 27.06.2010 Locaie: Bucuresti in C.I Religia: Ortodox Mesaje: 684

Rasfoind acest topic, la un moment dat cineva indemna sa se posteze si cum trebuie pastratata recolta cruda si cat mai proaspata pe timpul iernii. Doresc sa mentionez ca eu nu am o experienta bogata in domeniu si nici o pasiune de nemaiintalnit, dar am avut ocazia o perioada de cativa ani sa fiu ajutor in agricultura si imi amintesc unele lucruri pe care doresc sa vi le impartasesc si voua cu scuzele de rigoare daca voi deja le stiti. Toamna, dupa ce se strangea recolta din gradini si livezi, ea era depozitata in BECIURI si PODURI racoroase, bine aerisite dar in care totusi sa nu patrunda gerul de afara. Astfel in BECIURI: - fructele (mere si gutui in special) erau puse rasfirat pe rafturi de lemn ale caror blani nu erau lipite unele de altele...deci trebuia sa fie putin spatiu ca sa patrunda aerul - varza la fel ca fructele, era pusa in rafturi de lemn cu ceva distanta intre blani. Atat fructele cat si varza, o data la cateva zile se intorceau si se mai sortau in cazul in care unele incepeau sa se strice - morcovul si pastarnacul era asezat pe un suport de lemn aplicat vertical pe un perete. Astfel se punea un rand de morcov/ pastarnac peste care se aplica un strat de nisip uscat, apoi se aseza alt rand de morcov, alt strat de nisip si tot asa pana se termina morcovul - cartofii erau depozitati pe jos, oarecum rasfirati, in limita spatiului si o data la cateva zile erau intorsi cu lopata - pt iubitorii de ardei umplut...ca sa aveti ardei gras iarna, dupa ce ii culegeti se scobesc, se inlatura samanta si apoi se umple cu sare grunjoasa si se baga in butoi de plastic...peste iarna, cand doriti sa faceti ardei umplut cu orez sau cu carne, se scot de la sare, se spala de sare si apoi se lasa in apa cateva ore ca sa-si revina din starea de smochinire si sa se desareze cat mai mult posibil...eventual se mai schimba si apa. In PODURI: - nucile erau urcate in pod si asezate cat mai rasfirat pe podea de lemn - ciorchini de struguri erau agatati pe sarme in pod pana se stafideau (erau alesi cei mai frumosi ciorchini, cu strguri mari si sanatosi, copti bine)...tot asa se mai facea si cu cateva mere taiate felii si agatate in ata de streasina pana se uscau. - prunele doar dintr-un anumit soi (nu stiu din pacate sa va zic care), care erau coapte bine se puneau pe bucati de hartie in pod ca sa se usuce - patrunjelul, leusteanul, mararul se culeg cu codite lungi, se spala si apoi se leaga in

manunchiuri cu ata, apoi se atarna la uscat ...sau se pun pe bucati de hartie si dupa ce se usuca se depoziteaza in cutiute de plastic/ lemn/ sticla - ceapa si usturoiul ori era impletita si agatata de stresini, ori era pusa rasfirat pe podea de lemn si din cand in cand se intorcea si se alegea daca ceva incepea sa se strice - fasolea pastai era pusa rasfirat sa se usuce si dupa ce era uscata bine de tot se dadea jos din pod, era pusa pe bucati mari de panza si batuta cu o vergea de lemn pana ieseau boabele de fasole, apoi erau alese cu migala si depozitate in borcane sau cutii de plastic. In CONGELATOR : - rosiile si ardeiul gras dupa ce se spala se baga in congelator si se pot folosi iarna la ciorbe/ mancaruri gatite - patrunjelul, leusteanul, mararul se spala, se toaca si se pune in cutii de plastic in congelator...iarna le puteti folosi ca si cum ar fi atunci culese din gradina (isi pastreaza culoarea verde, mirosul si gustul proaspat). __________________ "Sa nu spui tot ce stii, sa nu faci tot ce poti, sa nu crezi tot ce auzi!" (pr. Paisie Olaru) http://www.youtube.com/watch?feature...v=y8zZ_NGRoJo#! #246 19.05.2013, 01:40:09 Miha-anca Senior Member Citat: n prealabil postat de Iubirea Rasfoind acest topic, la un moment dat cineva indemna sa se posteze si cum trebuie pastratata recolta cruda si cat mai proaspata pe timpul iernii. Doresc sa mentionez ca eu nu am o experienta bogata in domeniu si nici o pasiune de nemaiintalnit, dar am avut ocazia o perioada de cativa ani sa fiu ajutor in agricultura si imi amintesc unele lucruri pe care doresc sa vi le impartasesc si voua cu scuzele de rigoare daca voi deja le stiti. Toamna, dupa ce se strangea recolta din gradini si livezi, ea era depozitata in BECIURI si PODURI racoroase, bine aerisite dar in care totusi sa nu patrunda gerul de afara. Astfel in BECIURI: - fructele (mere si gutui in special) erau puse rasfirat pe rafturi de lemn ale caror blani nu erau lipite unele de altele...deci trebuia sa fie putin spatiu ca sa patrunda aerul - varza la fel ca fructele, era pusa in rafturi de lemn cu ceva distanta intre blani. Atat fructele cat si varza, o data la cateva zile se intorceau si se mai sortau in cazul in care unele incepeau sa se strice - morcovul si pastarnacul era asezat pe un suport de lemn aplicat vertical pe un perete. Data nregistrrii: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654

Astfel se punea un rand de morcov/ pastarnac peste care se aplica un strat de nisip uscat, apoi se aseza alt rand de morcov, alt strat de nisip si tot asa pana se termina morcovul - cartofii erau depozitati pe jos, oarecum rasfirati, in limita spatiului si o data la cateva zile erau intorsi cu lopata - pt iubitorii de ardei umplut...ca sa aveti ardei gras iarna, dupa ce ii culegeti se scobesc, se inlatura samanta si apoi se umple cu sare grunjoasa si se baga in butoi de plastic...peste iarna, cand doriti sa faceti ardei umplut cu orez sau cu carne, se scot de la sare, se spala de sare si apoi se lasa in apa cateva ore ca sa-si revina din starea de smochinire si sa se desareze cat mai mult posibil...eventual se mai schimba si apa. In PODURI: - nucile erau urcate in pod si asezate cat mai rasfirat pe podea de lemn - ciorchini de struguri erau agatati pe sarme in pod pana se stafideau (erau alesi cei mai frumosi ciorchini, cu strguri mari si sanatosi, copti bine)...tot asa se mai facea si cu cateva mere taiate felii si agatate in ata de streasina pana se uscau. - prunele doar dintr-un anumit soi (nu stiu din pacate sa va zic care), care erau coapte bine se puneau pe bucati de hartie in pod ca sa se usuce - patrunjelul, leusteanul, mararul se culeg cu codite lungi, se spala si apoi se leaga in manunchiuri cu ata, apoi se atarna la uscat ...sau se pun pe bucati de hartie si dupa ce se usuca se depoziteaza in cutiute de plastic/ lemn/ sticla - ceapa si usturoiul ori era impletita si agatata de stresini, ori era pusa rasfirat pe podea de lemn si din cand in cand se intorcea si se alegea daca ceva incepea sa se strice - fasolea pastai era pusa rasfirat sa se usuce si dupa ce era uscata bine de tot se dadea jos din pod, era pusa pe bucati mari de panza si batuta cu o vergea de lemn pana ieseau boabele de fasole, apoi erau alese cu migala si depozitate in borcane sau cutii de plastic. In CONGELATOR : - rosiile si ardeiul gras dupa ce se spala se baga in congelator si se pot folosi iarna la ciorbe/ mancaruri gatite - patrunjelul, leusteanul, mararul se spala, se toaca si se pune in cutii de plastic in congelator...iarna le puteti folosi ca si cum ar fi atunci culese din gradina (isi pastreaza culoarea verde, mirosul si gustul proaspat). Multumim, Iubirea, ca te-ai gandit sa ne impartasesti aceste sfaturi folositoare. De ardei stim si eu ca se pot conserva, dar nu in sare, ci in apa potabila. Uimitor, dar tin asa toata iarna. Am fost azi sa vad de legumele mele si toate rasadurile mi s-au prins si le merge bine. E prima data ca pun in pamant lutos. Vad ca e bun pentru majoritatea legumelor. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. Parintele Serafim Rose

i in cartea veciniciei scrie C ri i neamuri vor pieri Iar scumpa noastr Romnie Etern, etern va inflori. #247 20.05.2013, 13:05:53 Miha-anca Senior Member Citat: n prealabil postat de aanrra In aceasta dupa masa am reusit sa intru in gradina,n-am reusit sa fac prea multe ca abia s-au retras apele. Am facut un mic inventar la ce am in plus,deci: -donez 11 buc arbusti tineri(pui) de liliac comun,Syringa vulgaris,culoare violeta,foarte parfumat,la maturitate ajung pana la 3m,acum au intre 20-50cm si au intrat in vegetatie.Se pot planta in apr/mai,deloc pretentiosi si infloresc in anul urmator. Despre proprietatile lor terapeutice nu am stiut,am citit aici/;http://www.taifasuri.ro/taifasuri/fa...-mai-2012.html -donez seminte si flori cu radacina de garofite turcesti,Dianthus barbatus,diferite culori.Nu sunt de loc pretentioase,rezista la ger de -20gr si mai mult,rezistente la seceta,pot sa creasca mai multi ani din aceiasi radacina.Daca se seamana acum vor inflori doar anul viitor. -seminte de rucola din cultura proprie. -3 tufe mici de salvie,Salvia officinalis,planta aromaica nepretentioasa. Caut dafin (laur). Am pus poze in album . Ai reusit sa plasezi inventarul in surplus? Daca nu, sunt eu interesata la toamna, caci ceea ce plantezi primavara poate sa se prinda, iar ceea ce plantezi toamna trebuie sa se prinda. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. Parintele Serafim Rose i in cartea veciniciei scrie C ri i neamuri vor pieri Iar scumpa noastr Romnie Etern, etern va inflori. Data nregistrrii: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654

#248 29.05.2013, 00:34:49 Miha-anca Senior Member Data nregistrrii: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654

Anul acesta pare a fi un an bun pentru gutui si caise. Cunoasteti parabola din Biblie, cu cele 7 vaci grase si cele 7 vaci slabe, nu? In anii cu abundenta trebuie sa adunam rezerve pentru anii de seceta. Ce putem face cu gutui si caise multe? Gemuri, duceturi si compoturi. Acestea tin ani dea randul. Mai putem face peltea de gutui, pe care eu o folosesc la acoperirea fructelor, ca sa nu oxideze, cand fac tarta cu fructe proaspete sa congelate. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. Parintele Serafim Rose i in cartea veciniciei scrie C ri i neamuri vor pieri Iar scumpa noastr Romnie Etern, etern va inflori. #249 29.05.2013, 11:46:36 AlinB Senior Member Data nregistrrii: 29.01.2007 Mesaje: 9.121

Au ZAHAR.. Ma intreb, inainte sa se descopere zaharul (industrial), cum se facea (se facea?) dulceata? Gem si compot se pot face, cred, si fara zahar. __________________ Suprema intelepciune este a distinge binele de rau. #250 29.05.2013, 13:30:59

heaven Senior Member

Data nregistrrii: 23.11.2008 Locaie: Brasov Religia: Ortodox Mesaje: 2.319

Citat: n prealabil postat de AlinB Au ZAHAR.. Ma intreb, inainte sa se descopere zaharul (industrial), cum se facea (se facea?) dulceata? Gem si compot se pot face, cred, si fara zahar. Buna intrebare!Si pe mine m-ar interesa sa stiu... __________________ Sa invatam de la ingerul nostru pazitor...http://www.youtube.com/watch? v=pG52f...&feature=share

Men a59 Me mbe r

Cit at: n pre ala bil

po sta t de Ali nB Au ZA H A R.. M a int re b, in ai nt e sa se de sc op er e za ha rul (in du str ial ), cu m se fa ce a (se fa

ce a? ) du lce at a? Ge m si co m po t se po t fa ce, cr ed, si far a za ha r. Nu cre d ca se fac ea du lce ata . Po ate do ar o fie

rtu ra car e se am est ec a cu mi ere de alb ine ? La fel si co m po tul . Zi c si eu. .. #252 29.05.2013, 23:35:51 AlinB Senior Member Data nregistrrii: 29.01.2007 Mesaje: 9.121

Citat: n prealabil postat de Mena59 Nu cred ca se facea dulceata. Poate doar o fiertura care se amesteca cu miere de albine? La fel si compotul. Zic si eu... Mierea de albine incalzita devine toxica.

Chiar si pastrata la temperatura camerei, in timp devine toxica. Este indicat a fi pastrata la temperaturi cat mai scazute daca se are in vedere conservarea pe timp lung. Oricum, conservarea prin pasteurizare are un efect negativ asupra valorii nutritive, de preferat ar fi congelarea si uscarea desi la congelarea nu se preteaza chiar orice fructe. Merele uscate sunt grozave, nu stiu cum ar fi perele, gutuile. Insa cea mai buna forma de conservare - dar si cea mai costisitoare si nu la indemana oricui (echipamentul costa mii de euro), este uscarea prin congelare. Astfel se poate conserva orice fel de hrana, de la legume/fructe pana la carne sau chiar ..inghetata, pastrandu-se neschimbat gustul si chiar forma si culoarea. __________________ Suprema intelepciune este a distinge binele de rau. Last edited by AlinB; 29.05.2013 at 23:41:29.

#2 53 3 0. 05 .2 01 3, 22 :5 2: 04 Miha-anca Senior Member Cit at: n prealabil postat de AlinB Au ZAHAR.. Ma intreb, inainte sa se descopere zaharul (industrial), cum se facea (se facea?) dulceata?

Gem si compot se pot face, cred, si fara zahar. Fr uct ele se po t us ca, sa u se po t fac e ge m du pa me to da To po lo ve ni, adi ca, fru cte le se ex pu n cal du rii in cu pt or 10

12 or e, far a za ha r. Ce ea ce ies ee cel ma i sa nat os ma gi un . A m inc erc at cu nis te pr un ef co apt e, ast ae co nd iti a, si a

ies it un ma gi un pu tin acr iso r, da r bu n. Nu de ge ab a ma gi un ul de To po lo ve ni a lua t me dal ii int er nat io nal e: nu ma i ro

ma nil or lea tre cut pri n ca p sa fac a ge m far a za ha r. Br av o lor ! Du lce ata are ne ap ara t un sir op de za ha r. __ __ __ __ __

__ __ __ __ Fi ec are cu va nt al no str u tre bu ie cu get at cu gri ja, ca ci la fie car e cu va nt se pu ne in joc ad ev ar ul. Pa rin tel e

Se raf im Ro se i in ca rt ea ve ci ni ci ei sc ri e C ri i ne a m ur i vo r pi er i Ia r sc u m pa no as tr

R o m n ie Et er n, et er n va in flo ri. #254 30.05.2013, 23:15:30 Miha-anca Senior Member Data nregistrrii: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654

Unele legume si fructe se pot usca: ardei, ardei iuti, ciuperci si chiar si rosiile. stie cineva cum se usuca rosiile? In magazin sunt f scumpe rosiile uscate la soare. Rosii avem, soare avem... Si radacinoasele se pot marunti si se usuca aproape de o sursa de caldura, aidoma legumelor din vegeta. Aceasta contine o cantitate mare de sare. Oare este important ca sa se puna sarea? Eu obisnuiesc sa pun acest amestec de legume rase pentru ciorba in congelator, dar ocupa destul de mult loc. Uscate nu ar ocupa cine stie ce loc. Legumele isi revin daca le punem in apa. Cipsurile din mere sunt crocante si gustoase. Acum se pune mararul pentru iarna, ca in iunie dispare si mai apare toamna tarziu. Am avut surpriza sa gassesc in supermarket chives Allium schoenoprasum, caruia i se spune cepsoara pe romaneste. http://www.google.ro/search?q=cepsoa...w=1117&bih=624 Aceasta ceapa subtire, cu bulb, este verde tot anul si se inmulteste f repede. Trebuie taiata f fin si se foloseste in salate, sandwichuri si in icre, dand un aspect placut. E ca si cand am manca ceapa verde. Acum face niste flori mov, f frumoase. Acestea trebuie culese si puse la uscat cu capul in jos. Atentie: cand se usuca, cad semintele marunte, pe care le adunam si le punem in pamant pentru a avea noi plante. Va recomand cu caldura aceasta cepsoara.

Se poate pune in congelator, taiata marunt, pentru la iarna. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. Parintele Serafim Rose i in cartea veciniciei scrie C ri i neamuri vor pieri Iar scumpa noastr Romnie Etern, etern va inflori.

#2 55 0 3. 06 .2 01 3, 06 :5 6: 08 carmina Senior Member

Ro siil e le po ti us ca fie la so are , fie

dir ect in cu pt or. Pe rso nal , am inc erc at va ra tre cut a sa us uc ros ii la so are , da r nam pr ea re usi t pt. ca se ad un au tot soi ul

de m us cul ite si pa na la ur ma am re nu nta t. La cu pt or ins a se fac m ult ma i re pe de. htt p:/ /eb un ata ti. bl og sp ot. ro/ 20 11 /1 0..

.ri nat ecu. ht ml Mi ha, ma bu cu r pe ntr u mi cut a ta gr adi na. Un luc ru de car e eu nu am tin ut co nt, pe ntr u ca nu am sti ut: pe rm

ac ult ur agri ja fat a de ce ea ce ma nc am inc ep e int ai pri n gri ja fat a de me di ul in car e se de zv olt a pla nte le, pri n ref ac ere

a sol ul ui. Pe ntr u cin e are ti m p: htt p:/ /vi me o.c o m/ 28 05 51 08 htt p:/ /d oc u me nta re. di git ala re na. ro/ s... cul tur ii20 10

/su bti tra t. __ __ __ __ __ __ __ __ __ "D e te ve i a m r d u p ce ai c zu t n is pi t , ii m ai fa ci i f g

d ui n e ho t r n d c ,, de ac u m n ai nt e no s se m ai n t m pl e ni ci od at , es te se m n li m p

e d e c te afl i p e u n dr u m gr e it: i sa r ni t n cr e d er ea n ti ne . Ac el a ce n u se bi zu ie p

e si ne n su i e ui m it cu m d e na c zu t m ai r u i d sl av lui D u m ne ze u c ia tri m is aj ut or ul

la vr e m e, f r d e ca re ar fi z cu t m ai d e pa rt e ac ol o n ad n c. " La st ed ite d by ca r mi na ; 03 .0

6. 20 13 at 06 :5 8: 44 . #256 08.06.2013, 03:33:50 Miha-anca Senior Member Data nregistrrii: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654

E vremea cireselor si a visinelor. Nu aruncati nici coditele, caci sunt bune pentru ceai (se amesteca cu matasea de porumb), si nici samburii, care se pun intr-un ciorap de nylon si se spala in masina de spalat rufe. Apoi se poate umple o perna, pe care o vom putea incalzi la nevoie in cuptorul cu micro-unde. Aceasta pernuta va pastra caldura si o putem folosi in loc de plosca cu apa calda, sau pentru sustinerea bolnavilor aflati la pat. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. Parintele Serafim Rose i in cartea veciniciei scrie C ri i neamuri vor pieri Iar scumpa noastr Romnie Etern, etern va inflori.

#2 57 0 8. 06 .2 01 3, 03 :3

5: 34 Miha-anca Senior Member M ult u mi m, Ca rm ina , pe ntr u ret eta de us cat ros iil e. Ac u m ast ept am sa ap ara ros iil e co apt e... __ __ __ __

__ __ __ __ __ Fi ec are cu va nt al no str u tre bu ie cu get at cu gri ja, ca ci la fie car e cu va nt se pu ne in joc ad ev ar ul. Pa rin tel

e Se raf im Ro se i in ca rt ea ve ci ni ci ei sc ri e C ri i ne a m ur i vo r pi er i Ia r sc u m pa no as tr

R o m n ie Et er n, et er n va in flo ri. #258 08.06.2013, 05:43:07 Demetrius Senior Member Citat: n prealabil postat de AlinB Mierea de albine incalzita devine toxica. Chiar si pastrata la temperatura camerei, in timp devine toxica. Este indicat a fi pastrata la temperaturi cat mai scazute daca se are in vedere conservarea pe timp lung... Te rog s m ieri, dar nu cred. E prima data cnd aflu despre aceast... idee. Oare albinele tiu? Pn acum n-am vzut miere toxic; nici de pe Internet n-am aflat ca s-ar fi intoxicat vreodat cineva cu miere. Altcineva spunea mai deunzi c mierea este singurul aliment care nu se stric. Nu te supra, dar a doua variant e mai plauzibil; pn o s m intoxic(ha, ha, ha!). Citat: n prealabil postat de AlinB Insa cea mai buna forma de conservare - dar si cea mai costisitoare si nu la indemana oricui (costa mii de euro), este uscarea prin congelare... Spui c e cea mai bun fiindc implic tehnologie de ultim or? Te neli. Dei tehnologic a fost pus la punct n timpul celui de-al doilea rzboi Data nregistrrii: 02.04.2012 Mesaje: 806

mondial(din motive de eficien a lanului producie-transport), uscarea prin congelare(durat de 3-5 zile) se practic i azi pe nlimile anzilor nc de dinaintea civilizaiei incae; costurile sunt 0(zero). #259 09.06.2013, 00:17:15 AlinB Senior Member Data nregistrrii: 29.01.2007 Mesaje: 9.121

Ce crezi tu (sau nu) este irelevant. Daca maninci ceva si imediat nu cazi mort sau ajungi la spital, nu inseamna neaparat ca e un lucru bun. Documenteaza-te inainte sa vorbesti. Am postat detaliile pe alt topic. Ma indoiesc ca pe inaltimile anzilor este vidul necesar pentru a face ca gheata sa se evapore. Oricum, dpdv practic nu are nici o relevanta, nu cred ca ai sa fugi cu mancarea in spate pana acolo si inapoi. __________________ Suprema intelepciune este a distinge binele de rau. Last edited by AlinB; 09.06.2013 at 01:05:49. #260 09.06.2013, 00:40:58 Yasmina Senior Member Data nregistrrii: 17.06.2010 Locaie: by the ocean Religia: Ortodox Mesaje: 3.005

Citat: n prealabil postat de Miha-anca Unele legume si fructe se pot usca: ardei, ardei iuti, ciuperci si chiar si rosiile. stie cineva cum se usuca rosiile? In magazin sunt f scumpe rosiile uscate la soare. Rosii avem, soare avem... Si radacinoasele se pot marunti si se usuca aproape de o sursa de caldura, aidoma legumelor din vegeta. Aceasta contine o cantitate mare de sare. Oare este important ca sa se puna sarea? Eu obisnuiesc sa pun acest amestec de legume rase pentru ciorba in

congelator, dar ocupa destul de mult loc. Uscate nu ar ocupa cine stie ce loc. Legumele isi revin daca le punem in apa. Cipsurile din mere sunt crocante si gustoase. Acum se pune mararul pentru iarna, ca in iunie dispare si mai apare toamna tarziu. Am avut surpriza sa gassesc in supermarket chives Allium schoenoprasum, caruia i se spune cepsoara pe romaneste. http://www.google.ro/search?q=cepsoa...w=1117&bih=624 Aceasta ceapa subtire, cu bulb, este verde tot anul si se inmulteste f repede. Trebuie taiata f fin si se foloseste in salate, sandwichuri si in icre, dand un aspect placut. E ca si cand am manca ceapa verde. Acum face niste flori mov, f frumoase. Acestea trebuie culese si puse la uscat cu capul in jos. Atentie: cand se usuca, cad semintele marunte, pe care le adunam si le punem in pamant pentru a avea noi plante. Va recomand cu caldura aceasta cepsoara. Se poate pune in congelator, taiata marunt, pentru la iarna. Da ,este un condiment foarte iubit de mine,in special in combinatiile care implica cartofi:cartofi copti,salata de cartofi,vinete coapte sau ardei copti. Desigur si in salate. Am pus si in gradina anul trecut insa mi-au mancat-o veveritele(la fel si mararul). Anul asta am avut noroc ca plantele sa ramana nemancate de diverse vietati si avem si rosii,castraveti,vinete si verdeturi. Salata si rucola nu s-a facut,cred ca este prea mult soare. Aseara am mancat primul castravete(urias) din curte;l-am pus intr-o supa rece de rosii :)) Probabil ca sfatul cu presararea zatului de cafea a dat roade caci nu mai vad nici picior de limax prin curte- si inainte erau cu tonele. Chiar daca este destul de tarziu,eu tot am sa seman niste leustean daca tot au disparut veveritele amatoare de verdeturi :) Am sa pun si niste poze saptamana viitoare. __________________ We Shall come to set the dolphins free, We Shall wash the darkened bloodred sea, Our songs will echo over the mountains and seas, The eternity will begin once again in Peace! http://www.youtube.com/watch?v=4MdwDng0i2c http://www.youtube.com/watch?v=p-Uxqt1Hai4 :43:44 AlinB's Avatar AlinB AlinB is offline Senior Member Data nregistrrii: 29.01.2007

Mesaje: 9.121 Implicit Trebe sa bei destula cafea ca sa scapi de melci :) Sau poate doar e un an prost la melci? __________________ Suprema intelepciune este a distinge binele de rau. Reply With Quote #262 Vechi 09.06.2013, 00:59:34 AlinB's Avatar AlinB AlinB is offline Senior Member Data nregistrrii: 29.01.2007 Mesaje: 9.121 Implicit Citat: n prealabil postat de carmina Vezi mesajul Rosiile le poti usca fie la soare, fie direct in cuptor. Personal, am incercat vara trecuta sa usuc rosii la soare, dar n-am prea reusit pt. ca se adunau tot soiul de musculite si pana la urma am renuntat. La cuptor insa se fac mult mai repede. La soare nu se usuca oricum (in aer liber) se fac un fel de uscatoare solare (se gasesc pe Internet exemple destule). La cuptor - le-ai terminat ca si valoare nutritiva. La soare se usuca la o temperatura de 40-50 grade (depinde cum construiesti uscatorul si de expunere) la cuptor sunt 150-250grade (cu usa inchisa) - depinde si de cuptor. Cu usa intredeschisa putin, tot sunt peste 100 grade. __________________ Suprema intelepciune este a distinge binele de rau. Last edited by AlinB; 09.06.2013 at 01:07:55. Reply With Quote #263 Vechi 09.06.2013, 01:04:16 AlinB's Avatar AlinB AlinB is offline Senior Member Data nregistrrii: 29.01.2007 Mesaje: 9.121 Implicit Citat: n prealabil postat de Miha-anca Vezi mesajul Fructele se pot usca, sau se pot face gem dupa metoda Topoloveni, adica, fructele se expun caldurii in cuptor 10-12 ore, fara zahar. Ceea ce iese e cel mai sanatos magiun.

Am incercat cu niste prune f coapte, asta e conditia, si a iesit un magiun putin acrisor, dar bun. Nu degeaba magiunul de Topoloveni a luat medalii internationale: numai romanilor le-a trecut prin cap sa faca gem fara zahar. Bravo lor! Dulceata are neaparat un sirop de zahar. Dupa 10-12 ore de cuptor (150-250grade C) putin probabil sa difere dpdv nutritiv ca cele facut cu zahar industrial. Ba astea (care totusi se fierb ~100grade C si nu atat de mult) s-ar putea sa fie mai bune dpdv nutritiv(exceptand zaharul in exces). Dulceturi mai naturale (fara zahar) se pot face fierband fructele in suc de mere, pana la consistenta dorita. __________________ Suprema intelepciune este a distinge binele de rau. Reply With Quote #264 Vechi 09.06.2013, 01:27:14 Yasmina's Avatar Yasmina Yasmina is offline Senior Member Data nregistrrii: 17.06.2010 Locaie: by the ocean Religia: Ortodox Mesaje: 3.005 Implicit Citat: n prealabil postat de AlinB Vezi mesajul Trebe sa bei destula cafea ca sa scapi de melci :) Sau poate doar e un an prost la melci? Da,am o inima buna dar circulatie cam proasta,de acea excesul pe care il fac cu consumul de cafea nu ma afecteaza ,intr-o saptamana strang destul zat pt gradina :) __________________ We Shall come to set the dolphins free, We Shall wash the darkened bloodred sea, Our songs will echo over the mountains and seas, The eternity will begin once again in Peace! http://www.youtube.com/watch?v=4MdwDng0i2c http://www.youtube.com/watch?v=p-Uxqt1Hai4 Reply With Quote #265 Vechi 09.06.2013, 02:11:49 Miha-anca Miha-anca is offline Senior Member

Data nregistrrii: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654 Implicit Citat: n prealabil postat de AlinB Vezi mesajul Dupa 10-12 ore de cuptor (150-250grade C) putin probabil sa difere dpdv nutritiv ca cele facut cu zahar industrial. Ba astea (care totusi se fierb ~100grade C si nu atat de mult) s-ar putea sa fie mai bune dpdv nutritiv(exceptand zaharul in exces). Dulceturi mai naturale (fara zahar) se pot face fierband fructele in suc de mere, pana la consistenta dorita. Chiar daca fructele stau in cuptor atatea ore, pentru a se deshidrata practic, expunerea la caldura e facuta cu intermitente, oprindu-se focul din cand in cand. Nu a spus nimeni ca trebuie sa stea la 150-250 gradeC. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. Parintele Serafim Rose i in cartea veciniciei scrie C ri i neamuri vor pieri Iar scumpa noastr Romnie Etern, etern va inflori. Reply With Quote #266 Vechi 09.06.2013, 03:35:04 Demetrius Demetrius is offline Senior Member Data nregistrrii: 02.04.2012 Mesaje: 806 Implicit Citat: n prealabil postat de AlinB Vezi mesajul Documenteaza-te inainte sa vorbesti. M-am documentat exact de pe lincul pe care le-ai postat chiar tu(fr s-l citeti, desigur). Citat: n prealabil postat de AlinB Vezi mesajul Ce crezi tu (sau nu) este irelevant... ...

Oricum, dpdv practic nu are nici o relevanta... Oare ce-o fi relevant? Ce scrii tu? Poate pentru tine; de-abia acum m-am convins. Reply With Quote #267 Vechi 09.06.2013, 23:47:47 AlinB's Avatar AlinB AlinB is offline Senior Member Data nregistrrii: 29.01.2007 Mesaje: 9.121 Implicit Citat: n prealabil postat de Miha-anca Vezi mesajul Chiar daca fructele stau in cuptor atatea ore, pentru a se deshidrata practic, expunerea la caldura e facuta cu intermitente, oprindu-se focul din cand in cand. Nu a spus nimeni ca trebuie sa stea la 150-250 gradeC. Ce inseamna "din cand in cand"? Nu e musai sa stai ore in sir la 250 grade, pentru unele substante nutritive, vitamine termosensibile cum e vitamina C, probabil cateva minute sunt suficiente. __________________ Suprema intelepciune este a distinge binele de rau. Reply With Quote #268 Vechi 10.06.2013, 00:18:16 Miha-anca Miha-anca is offline Senior Member Data nregistrrii: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654 Implicit Citat: n prealabil postat de AlinB Vezi mesajul Ce inseamna "din cand in cand"? Nu e musai sa stai ore in sir la 250 grade, pentru unele substante nutritive, vitamine termosensibile cum e vitamina C, probabil cateva minute sunt suficiente. Avem acum cuptoare moderne, care au buton pentru stabilirea temperaturii. Daca apa fierbe la 100 gradeC, atunci 100 grade sunt destule pentru a aduce la fierbere gemul. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. Parintele Serafim Rose i in cartea veciniciei scrie

C ri i neamuri vor pieri Iar scumpa noastr Romnie Etern, etern va inflori. Reply With Quote #269 Vechi 10.06.2013, 02:15:25 AlinB's Avatar AlinB AlinB is offline Senior Member Data nregistrrii: 29.01.2007 Mesaje: 9.121 Implicit Citat: n prealabil postat de Miha-anca Vezi mesajul Avem acum cuptoare moderne, care au buton pentru stabilirea temperaturii. Daca apa fierbe la 100 gradeC, atunci 100 grade sunt destule pentru a aduce la fierbere gemul. Doar cele electrice au optiunea asta. Si 10-12 ore? Doar pentru consistenta? Cam asa se intampla cand capriciile culinare au castig de cauza in fatza alimentatiei sanatoase. __________________ Suprema intelepciune este a distinge binele de rau. Reply With Quote #270 Vechi 10.06.2013, 02:48:41 Miha-anca Miha-anca is offline Senior Member Data nregistrrii: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654 Implicit Citat: n prealabil postat de AlinB Vezi mesajul Doar cele electrice au optiunea asta. Si 10-12 ore? Doar pentru consistenta? Cam asa se intampla cand capriciile culinare au castig de cauza in fatza alimentatiei sanatoase. Da, ai dreptate. Presupun ca tu manaci prune proaspete in miez de iarna, si nu te atingi de magiun de prune, ca unii si altii. Stii, exista si o consolare: cei, care se hranesc cum trebuie, vor muri mult mai sanatosi decat ceilalti, care isi gasesc placerea in magiunuri si altele asemanatoare... __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. Parintele Serafim Rose

Alin B Seni or Me mbe r

Cit at: n pre ala bil po sta t de Mi haan ca D a, ai dr ep tat e. Pr es up un ca tu m an ac

i pr un e pr oa sp ete in mi ez de iar na , si nu te ati ng i de m ag iu n de pr un e, ca un ii si alt ii. Se po t us ca, se po t co ng

ela , pa na si co m po tul e ma i bu n/s an ato s de cat un ma gi un . Cit at: Sti i, exi sta si o co ns ola re: cei , car e se hra ne sc

cu m tre bui e, vo r mu ri mu lt ma i sa nat osi de cat cei lalt i, car e isi ga ses c pla cer ea in ma giu nu ri si alt ele ase ma nat oar e... Sa stii

ca e un ma re ad ev ar aic i, chi ar da ca nu -ti dai se am a inc a. 20 30 ani de pa stil e, do cto ri si o sta re de se mi ha nd ica p fac

o dif ere nta ma jor a. Si chi ar 10 ani de via ta in pl us, fac o dif ere nta , da ca ai pe ntr u ce tra i. __ __ __ __ __ __ __ __ __ Su pr em a

int ele pci un e est ea dis tin ge bi nel e de ra u. #272 10.06.2013, 23:05:22 Miha-anca Senior Member Data nregistrrii: 03.10.2009 Religia: Ortodox Mesaje: 4.654

Gata, ma las de magiunuri, caci perspectiva de a lua 20-30 ani pastile nu imi convine. Pe mine m-ai convins. __________________ Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul. Parintele Serafim Rose i in cartea veciniciei scrie C ri i neamuri vor pieri Iar scumpa noastr Romnie Etern, etern va inflori.

#2 73 1 1. 06 .2

01 3, 10 :1 2: 27

anita Seni or Me mbe r

Cit at: n pre ala bil po sta t de Mi haan ca G at a, m a las de

m ag iu nu ri, ca ci pe rs pe cti va de a lu a 20 30 an i pa sti le nu im i co nv in e. Pe mi ne mai co nv ins . Ex ist a ma gi

un de pr un e far a za ha r pt cei cu dia bet sa u fo art e pu tin za ha r Eu la 5 kg de pr un e pu n 1/ 2 kg de za ha r M ai gr eu

est e cu ge m ul de cai se sa u pie rsi ci un de tre bu ie 1 kg de za ha r la 3 kg de fru cte Eu ge m ul sa u ma gi un ul cu m il nu mi

ti il pu n fie rbi nte in bo rca ne fie rbi nti ,ca ps ez bo rca nu l si il tin la ple d pa na se rac est e Nu am pr ob le me tot an ul E tot usi o ma

nc are de po st Ti n mi nte ca pa r. Cl eo pa a cer ut in spi tal ma gi un ,pt ca el nu ma nc a de du lce in po st Si pa r. Cl eo pa a tra it

ani m ult i #274 11.06.2013, 10:16:14 Yasmina Senior Member Data nregistrrii: 17.06.2010 Locaie: by the ocean Religia: Ortodox Mesaje: 3.005

Mie dulceata si magiunul imi dau arsuri la stomac. Ca si absolut tot ce este tinut pe foc mult timp;singurele lucruri care nu-mi dau arsuri sunt legumele si fructele preparate cat mai putin sau crude,bineinteles.Ca sa mai amintesc de atacurile de colita care se razvrateste la cantitati mari de zahar. Toti suntem deosebiti in felul nostru,ceea ce face bine unuia sau place,pt altul poate fi otrava curata.Chiar daca semanam la trup nu toti suntem inzestrati la fel(asta apropos de Parintele Cleopa si de magiun). Si eu cred ca compotul este mai bun decat dulceata dar din pacate nu poti conserva mult timp compotul fara a folosi conservanti. __________________ We Shall come to set the dolphins free, We Shall wash the darkened bloodred sea, Our songs will echo over the mountains and seas, The eternity will begin once again in Peace! http://www.youtube.com/watch?v=4MdwDng0i2c http://www.youtube.com/watch?v=p-Uxqt1Hai4 Last edited by Yasmina; 11.06.2013 at 10:20:12.

#2 75 1 1. 06 .2 01 3,

10 :5 3: 26

anita Seni or Me mbe r

Cit at: n pre ala bil po sta t de Ya sm ina Mi e du lce at a si m ag iu

nu l im i da u ar su ri la sto m ac. Ca si ab sol ut tot ce est e tin ut pe fo c m ult ti m p; sin gu rel e lu cr uri ca re nu mi da

u ar su ri su nt le gu me le si fru cte le pr ep ar at e ca t m ai pu tin sa u cr ud e,b in ei nt ele s. Ca sa m ai a mi nt es c de

at ac uri le de co lit a ca re se ra zv rat est e la ca nti tat i m ari de za ha r. To ti su nt em de os eb iti in fel ul no str u,c ee a ce

fa ce bi ne un ui a sa u pl ac e,p t alt ul po at e fi otr av a cu rat a. Ch iar da ca se m an a m la tru p nu tot i su nt em inz est

rat i la fel (a sta ap ro po s de Pa rin tel e Cl eo pa si de m ag iu n). Si eu cr ed ca co m po tul est e m ai bu n de ca t du lce

at a da r di n pa ca te nu po ti co ns er va m ult ti m p co m po tul far a a fol osi co ns er va nti . Ar sur ile su nt de la za ha

r, ma i ale s cel di n du lce tur i un de est e in ca nti tat e fo art e ma re Ge m ul se ma na nc a pe pai ne ,de ci ca nti tat ea de ge m

est e mi ca. Si ap oi fie car e cu m est e co nst rui t. Al tii nu su po rta cr ud ita til e, au col ita. In ge ne ral za ha rul est e fo art e to xic

,da r in ge m exi sta o ca nti tat e ma i mi ca de za ha r. #276 11.06.2013, 11:45:23 zaharia_2009 Senior Member Data nregistrrii: 05.07.2009 Locaie: Romania Religia: Ortodox Mesaje: 2.129

Am mai citit prin postarile anterioare si m-am gindit sa va propun citeva cunostiinte de ale mele, teoretice si practice, desigur. Magiunul, teoretic se face din orice prune (lucru valabil pt. cei care nu sunt obisnuiti cu rigorile specifice oricarui lucru de pe pamint) dar ca sa il cheme cu adevarat magiun el se face numai din anumite prune, bine cunoscute de catre cei care au livezi, si care au concentratia de zaharuri cea mai mare . La preparare nu se adauga nici un pic de zahar . Au ele destul in ele, plus ca la final gustul magiunului nu este de miere, ci unul dulce si usor acrisor . Fara adaus de zahar, dar fiert bine in cele doua runde (la inceput tot fructul iar apoi trecut prin strecuratoare in care se retin simburii si cojile) magiunul nu face floare si nu se strica nicodata . Fierberea se face la foc potrivit spre mic dar dureaza 8-10 ore, cu multa grija pt. a nu-l afuma . La oras se pastreaza in borcane, cum bine este spus mai sus, sterilizate 1 ora in cuptorul f. incins si apoi ferite cit de mult de desterilizare (odata cu introducerea borcanelor in aragaz se introduc si 2-3 linguri metalice cu care se va manipula magiunul si deasemenea nu

suflam/oftam si nu vorbim pe deasupra borcanelor si nici nu le scoatem din cuptor decit in momentul in care le umplem, ele fiind atunci atit de calde incit sa le suportam la manevrarea manuala). La tara pastrez magiunul in oale de pamint de la 1 litru pina la 5 litrii, f. bine pregatite inainte de umplere (spalate si tinute o nopte in cuptorul sobei sau 2-3 ore in aragaz la foc mic) si legate la gura cu celofan . Niciodata nu mi-a facut floare sau ceva si mai rau de atit . Magiunul la care se adauga zahar la preparare nu se mai numeste magiun, ci este gem de prune . Iar gemu-i gem, si magiunu-i, magiun. Termenii nu sunt sinonimi . Nu exista povesti cum ca prunele sunt cam acrisoare, ca "noua ne place mai dulce", ca se face otet daca nu pun zahar, etc, etc ... Nu exista asa ceva ! Daca se face din soiul de prune care trebuie, culese pt. magiun numai ce este copt binebine, atunci magiunul nu iese doar acrisor sau acru ci dulce bine. Dar, chiar bine preparat, din cauza concentratiei mari de zahar din prune nu se recomanda diabeticilor (decit daca isi maresc putin doza de insulina) celor cu sensibilitate gastrica (adica a celora care deja au cel putin o gastrita hiperacida) ca si unor pacienti cu colita(de fermentatie). De asemenea, el aduce un aport mare de zaharuri in organism(este f. caloric, nutritiv) dar mincat cu piine, trebuie cunoscut ca aportul de zahar in singe se prelungeste si se amplifica si mai mult . Zaharurile din fructe cresc cel mai repede glicemia si intra repede in ciclul de ardere, de metabolizare, pt. ca apoi aceiasi glicemie sa fie mentinuta tot crescuta din cauza zaharurilor din piine care se metabolizeaza mai lent decit primele si care tin mai mult timp nivelul glicemiei ridicat. De aceea schimnicii, taranii autentici si cei care doresc sa se nevoiasca cu postul stiu ca in primul rind magiunul este un aliment f. hranitor si mai apoi este un desert. Pt. asta il maninca pe putina piine si ii este suficient pt. o jumatate de zi sau chiar o zi intreaga , indiferent ce munceste . Spre deosebire de multi mireni care postesc cu o ciorba mare de fasole continuata cu o tacanita de cartofi mai multicica si apoi pus dopul la damigeana cu 4-5 felii mari de piine cu gem... zicind in acest fel ca au postit ! Stim cu totii ca postul insemneaza in primul rind infrinare si nu regim fara carne, oua si brinza ! Un ultim adaos, pt. patologia amintita de Yasmina ii spun ca se rezolva f. bine prin acupunctura cu maxim 1-3 serii de terapie spatiate pe un an(o serie este formata din 10 sedinte). Asta este experienta mea practica cu subiectul magiun . Daca prezinta interes ma "dedau" la discutii cu alti bine experimentati pe subiect , ca si cu cei carora nu le "iese" citeceva cum ar trebui si voiesc sa corecteze acest citeceva . __________________ Credinta dreapta este medicamentul cel mare si cel dintii al mintuirii !- Sf. Maxim Marturisitorul . Last edited by zaharia_2009; 11.06.2013 at 11:53:42.

#2 77 1 2. 06 .2 01 3, 00 :2 3: 48

Mih aanca Seni or Me mbe r

In ce ea ce pri ve ste ge m uri le, za cu sc a,

etc o pr ob le ma e sa u m ple m bo rca nel e far a sa da m pe lan ga. Ca nd am fos t in va ca nta , am ga sit o pal nie cu gu ra f lar ga,

pr otr ivi ta pe ntr u bo rca ne. De atu nci u m ple rea bo rca nel or nu ma i pr ezi nta nic io pr ob le ma . Si eu ste rili za m bo rca nel e pri n

fie rb ere sa u in cu pt or. Ac u m le inc hi d re pe de du pa u m ple re si le pu n int re pat uri gr oa se. La s bo rca nel e pa na se rac

es c; de re gu la le sc ot di n pat ur aa do ua zi, ca nd su nt dej a rec i. La fel pr oc ed ez si cu sti cle le de su c. A m inc erc at si me

to da cu int oa rce rea bo rca nel or fie rbi nti cu ca pa cul in jos . Mi e pe rso nal nu mi -a re usi t; de ci ra ma n la pat uri le gr oa se. __ __

__ __ __ __ __ __ __ Fi ec are cu va nt al no str u tre bu ie cu get at cu gri ja, ca ci la fie car e cu va nt se pu ne in joc ad ev ar ul. Pa

rin tel e Se raf im Ro se i in ca rt ea ve ci ni ci ei sc ri e C ri i ne a m ur i vo r pi er i Ia r sc u m pa no

as tr R o m n ie Et er n, et er n va in flo ri. #278 14.06.2013, 13:25:40 carmina Senior Member Data nregistrrii: 30.01.2009 Locaie: Bucuresti Religia: Ortodox Mesaje: 694

Poti incerca si varianta urmatoare: zacusca odata terminata, se pune in borcanele deja pregatite, se infileteaza capacul si se lasa in cuptor, la foc potrivit 20 minute, socotite din momentul in care incepe sa fiarba in borcane; se stinge focul si se lasa in cuptor pana ce se racesc complet. Eu asa procedez de fiecare data. __________________ "De te vei amr dup ce ai czut n ispit, i-i mai faci i fgduine hotrnd c ,,de-acum nainte n-o s se mai ntmple niciodat, este semn limpede c te afli pe un drum greit: i s-a rnit ncrederea n tine. Acela ce nu se bizuie pe sine nsui e uimit cum de n-a czut mai ru i d slav lui Dumnezeu c i-a trimis ajutorul la vreme, fr de care ar fi zcut mai departe acolo n adnc."

#2

79 1 7. 06 .2 01 3, 22 :4 8: 21

Mih aanca Seni or Me mbe r

Ce fac em cu tan tar ii? A m ga sit o me to da f si

m pla de a ne de ba ras a de tan tar i: Av em ne vo ie de 20 cl ap a + 50 g za ha r+ 1g dr oj die + 1 sti cla de pla sti c de 2l (P ET ).

Iat a cu m tre bu ie sa pr oc ed am : tai em PE Tul in do ua, in as a fel inc at sa ob tin em un rec ipi ent si o pal nie . In rec ipi ent pu ne

m ap a, za ha rul si dr oj dia si ac op eri m cu pal nia . Ap oi im br ac am pe ret ii cu o fo aie de ha rti e ne ag ra. Nu sti u da ca cul oa

re h rti ei are im po rta nta , da r zic sa res pe cta m in dic ati ile. Ap oi pu ne m rec ipi ent ul int run col t al ca sei . Du pa o vr em e vo

m ve de a cat i tn tar i au fos t atr asi de lic hi du l du lce afl at in fer me nta tie. .. M ult i! __ __ __ __ __ __ __ __ __ Fi ec are cu va

nt al no str u tre bu ie cu get at cu gri ja, ca ci la fie car e cu va nt se pu ne in joc ad ev ar ul. Pa rin tel e Se raf im Ro se i in

ca rt ea ve ci ni ci ei sc ri e C ri i ne a m ur i vo r pi er i Ia r sc u m pa no as tr R o m n ie Et er n, et

er n va in flo ri. #280 17.06.2013, 23:28:38 AlinB Senior Member Data nregistrrii: 29.01.2007 Mesaje: 9.121

Citat: n prealabil postat de Miha-anca Dupa o vreme vom vedea cati tntari au fost atrasi de lichidul dulce aflat in fermentatie... Multi! Ai incercat tu, personal? A functionat? Daca sunt "multi" sa stii ca e bine totusi sa-ti pui plase la geamuri. Desigur, si asa mai pot scapa 1-2 din cand in cand, suficient cat s-ti faca o noapte amara si ceva din ziua de dupa, daca esti mai sensibil(a). Problema e daca aia 1-2 nimeresc sticla-capcana inainte sa te ciuruiasca. __________________ Suprema intelepciune este a distinge binele de rau. Last edited by AlinB; 17.06.2013 at 23:32:10. inB AlinB is offline Senior Member Data nregistrrii: 29.01.2007 Mesaje: 9.121 Implicit Citat: n prealabil postat de Miha-anca Vezi mesajul In ceea ce priveste gemurile, zacusca, etc o problema e sa umplem borcanele fara sa dam pe langa. Am vazut intamplator, la Metro, palnie pentru umplut borcane, ma intrebam cat de utila ar fi, se pare ca este. __________________

Suprema intelepciune este a distinge binele de rau. Reply With Quote #282 Vechi 17.06.2013, 23:51:26 Yasmina's Avatar Yasmina Yasmina is offline Senior Member Data nregistrrii: 17.06.2010 Locaie: by the ocean Religia: Ortodox Mesaje: 3.005 Implicit smile you're on camera :) Eu momentan am scapat de melci si de limacsi. Am acest minunat vizitator nocturn care curata curtea de insecte(oposomul mananca chiar si serpi veninosi fiind imun la veninul lor). Din cand in cand,ii mai las afara capsuni sau bucati de banana,pe care le infuleca cu placere,ei fiind si mari amatori de fructe :) Attached Images File Type: jpg 992991_578662255490621_1837682060_n.jpg (23,0 KB, 4 views) File Type: jpg 996837_578662168823963_963299074_n.jpg (23,0 KB, 4 views) __________________ We Shall come to set the dolphins free, We Shall wash the darkened bloodred sea, Our songs will echo over the mountains and seas, The eternity will begin once again in Peace! http://www.youtube.com/watch?v=4MdwDng0i2c http://www.youtube.com/watch?v=p-Uxqt1Hai4