-LUCRARE DE STAGIUSEMESTRUL II- 2009 -ANUL I-

LUCRARE DE STAGIU ANUL I

-LUCRARE DE STAGIUSEMESTRUL II- 2009 -ANUL ICUPRINS LUCRARE DE STAGIU

GRUPA I - Categoria I GRUPA I Categoria XI GRUPA II Categoria II GRUPA II Categoria IV GRUPA II Categoria V GRUPA II - CATEGORIA X GRUPA III Categoria III GRUPA III Categoria VIII GRUPA V Categoria IX

pag. pag.

3 8

pag. 12 pag. 15 pag. 17 pag. 19 pag. 32 pag. 37 pag. 41

GRUPA I - Categoria I 1. Care sunt reducerile de pre pe care le pot acorda furnizorii pentru livrri i ncasri aferente, precum i modul de realizare a operaiunilor de aceast natur? 2

-LUCRARE DE STAGIUSEMESTRUL II- 2009 -ANUL IRspuns: Reducerile comerciale, care mbrac forma de rabaturi, remize i risturne. Rabaturile se primesc pentru defecte de calitate i se practica asupra preului de vnzare. Remizele se acord asupra preului pentru vnzri superioare volumului convenit sau poziia de transport preferenial a cumprtorului. Iar risturnele sunt reduceri de pre caklculate asupra ansamblului de operaii efectuate cu acelai ter n decursul unei perioade detrerminate. Spre exemplu: Inregistrare factur de vnzare produse finite 411 = % 119 701 100 4427 19 Inregistrare reducere comercial la factur de vnzare produse finite % = 411 11,90 709 10,00 4427 1,90 Inregistrare factur de achiziii materiale % = 401 119 301 100 4426 19 Inregistrare reducere comercial la factur de achiziii materiale 401 = % 11,90 609 10,00 4426 1,90 Reducerile financiare sunt fub form de sconturi de decontare pentru achitarea datoriilor nainte de termenul normal de exigibilitate. Inregistrare reducere financiar la factur de vnzare produse finite % = 411 11,90 667 10,00 4428 1,90 Inregistrare reducere financiar la factur de achiziii materiale 401 = % 11,90 767 10,00 4426 1,90

2. O unitate cu profil comercial efectuiaz i nregistreaz operaiile economice care se prezint n continuare: 3

-LUCRARE DE STAGIUSEMESTRUL II- 2009 -ANUL Ia)se achiziionez mrfuri ce se reflect n contabilitate la costul de achiziie de 5.000 lei, nsoite de ambalaje n valoare de 600 lei, care circul n regim de restituire direct. TVA este 19%. b)ambalajele primate anterior, dup golirea de coninut, au urmtoarele destinaii: - ambalaje n valoare de 400 lei se restituie furnizorului de la care au fost primite. - ambalaje evaluate la 100 lei sunt degradate. - ambalaje n sum de 100 lei se rein pentru nevoi proprii. Cum se nregistreaz n contabilitate aceste operaiuni? Rezolvare: a) achiziia de ambalaje i mrfuri care circul n regim de restituire: % 371 4426 409 4428 = 401 6.664 lei 5.000 lei 950 lei 600 lei 114 lei

(19% *5.000) (19%*600)

b) restituirea ambalajelor ctre furnizor: 401 = % 409 4428 476 lei 400 lei 76 lei

(19%*400)

c) ambalaje nerestituite degradate: 608 = 409 100 lei

Si TVA : 100 x 19% = 19 lei: 4426 = 4428 19 lei

d) ambalajele treinute pentru nevoi proprii: 381 = 409 100 lei

Si TVA : 100 x 19% = 19 lei: 4426 = 4428 19 lei

3. n legtur cu echipamentul de lucru ce se achiziioneaz de la teri, se efectuiaz i nregistrez operaiile economice ce privesc: a) cumprarea a 300 de halate la preul unitar de 600 lei., TVA 19%. b) cheltuielile de transport-aprovizionare sunt de 4.000 lei, fiind facturate de o unitate specializat. c) predarea ctre salariai, n baza tabelelor ntocmite n acest sens, a 30% din lotul de bunuri cumprate anterior, salariaii supot 50% din cost, TVA 19%. d) repartizarea cheltuielilor de transport-aprovizionare aferente echipamentului eliberat n exploatare. 4

-LUCRARE DE STAGIUSEMESTRUL II- 2009 -ANUL ICum se nregistreaz n contabilitate aceste operaii? Rezolvare: a) achiziia a 300 halate x 600 lei = 180.000 lei % 303 4426 = 401 214.200 lei 180.000 lei 34.200 lei

b) cheltuieli de transport effectuate de o firm specializat: % 303 4426 = 401 4.760 lei 4.000 lei 760 lei

c) predarea ctre salariai a 30% din lotul de bunuri cumprate anterior: 30% x 184.000 lei = 55.200 lei -salariii suportnd 50% din cost: 50% x 55.200 lei = 27.600 lei: % 603 4282 = 303 55.200 lei 27.600 lei 27.600 lei

i TVA: 19% x 27.600 lei = 5.244 lei: 4282 = % 7588 4427 32.844 lei 27.600 lei 5.244 lei

d) repartizarea cheltuielilor de transport-aprovizionare aferente echipamentului eliberat n exploatare: 4.000 lei x 30% = 1.200 lei 4282 = % 7588 4427 1.428 lei 1.200 lei 228 lei

4. S se nregistreze n contabilitate urmtoarele operaii referitoare la gestiunea clienilor: 5

-LUCRARE DE STAGIUSEMESTRUL II- 2009 -ANUL Ia) facturarea a 400 de uniti din sortimentul de marf A, cunoscnd c preul unitar, exclusiv TVA, este de 120 lei, din care se acord un rabat de 2% pentru defecte de calitate, TVA fiind de 19%. b) ncasarea creanei de 1.000 $ fa de un partener extern la cursul de 29 lei/$, avnd n vedere c a avut loc o cretere cu 5% a cursului de schimb comparativ cu data livrrii bunurilor. c) livrarea, cu facturare ulterioar, a 250 uniti din semifabricatul B la preul de vnzare unitar de 200 lei. d) primirea a 100 bucai ambalaje restituite de alt unitate, facturate anterior proform la valoarea unitar de 130.000 lei. e) acceptarea unui billet la ordin n valoare de 70.000 lei. Rezolvare: a) Factura: Pre de vnzare: 400 buc x 120 lei/buc - rabat (2% x 48.000 lei) = net comercial + TVA (19% x 47.040 lei) = Total factur 4111 = % 707 4427 55.977,60 lei 47.040,00 lei 8.937,60 lei 48.000 lei - 960 lei 47.040 lei 8.937,60lei 55.977,60lei

b) cursul de schimb la data livrrii a fost de 29 lei/$ - 5% x 29lei/$ = 27,55 lei ncasarea creanei: 5124 = % 4111 765 29.000 lei (1.000 $ x 29 lei/$) 27.550 lei (1.000 $ x 27,55 lei/$) 1.450 lei

c) iniial s-a nregistrat: 418 = % 702 4428 59.500 lei 50.000 lei 9.500 lei

Factura ulterioar: 4111 4428 = = 418 4427 59.500 lei 9.500 lei

d) primirea ambalajelor restituite: 409 = 401 130.000 lei

e) acceptarea unui billet la ordin: 5113 = 4111 70.000 lei 6

-LUCRARE DE STAGIUSEMESTRUL II- 2009 -ANUL I5. Dispunei de urmtoarele date: profit net nainte de impozitare 1.350.000 lei cheltuieli cu amortizarea 270.000 lei diminuarea creanei clieni 90.000 lei cretere cheltuieli n avans 36.000 lei cretere datorii furnizori 120.000 lei pli impozit pe profit 540.000 lei pli privind achiziia de terenuri 300.000 lei achiziia unei cldiri 450.000 lei achiziia de maini, utilaje, instalaii 120.000 lei mprumuturi ncasate din emisiunea de obligaiuni 120.000 lei dividende pltite aferente activitii de finanare 312.000 lei

S se calculeze fluxurile nete de numerar pentru activitile de exploatare, investiii i finanare. Rezolvare: Profit net nainte de impozitare 1.350.000 lei + cheltuieli cu amortizarea 270.000 lei + diminuarea creanei clieni 90.000 lei - cretere cheltuieli n avans 36.000 lei + cretere datorii furnizori 120.000 lei - pli impozit pe profit 540.000 lei = FNT din activitile de exploatare 1.254.000 lei - pli privind achiziia de terenuri 300.000 lei - pli pentru achiziia unei cldiri 450.000 lei - pli pentru achiziia de maini, utilaje, instalaii 120.000 lei = FNT din activitile de investiii - 870.000 lei + mprumuturi ncasate din emisiunea de obligaiuni 120.000 lei - dividende pltite aferente activitii de finanare 312.000 lei = FNT din activitile de finanare - 192.000 lei Flux net de trezorerie = 1.254.000 192.000 870.000 =192.000 lei

-LUCRARE DE STAGIUSEMESTRUL II- 2009 -ANUL IGRUPA I Categoria XI 1. Aportul la capitalul social n valut este: Aportul subscris n valut Curs valutar la data subscrierii Curs valutar la data vrsarii capitalului 10.000 USD 3 lei/USD 2,9 lei/USD

Constituirea capitalului social (10.000 USD * 3 lei/USD): 456 = 1011 30.000

Inregistrarea varsmintelor (10.000 USD * 2.9 lei/USD): 5124 665 = = 456 456 29.000 1.000

Virarea capitalului din categoria nevrsat in categoria vrsat: 1011 = 1012 30.000

2. La SC CLASICIOR SA se majoreaz capitalul social prin ncorporarea: Profitului de la finele exerciiului ncheiat cu 500 lei Profitului net din exerciiile precedente cu 1.500 lei Alte rezerve 2.000 lei De prime legate de capital 700 lei De rezerve din reevaluare n plus 300 lei Incorporarea profitului de la finele exerciiului ncheiat (numai cnd nregistrarea se face la nceputul anului urmtor): 121 1171 = = 1171 1012 500 lei 500 lei

Incorporarea profitului net din exerciiile precedente: 1171 = 1012 1.500 lei Incorporarea altor rezerve: 1068 = Incorporarea primelor de capital: 104 = 1012 1012 2000 lei 700 lei

Incorporarea rezervelor din reevaluare (tratament contabil) d.p.v. fiscal inregistrare este interzis: 105 = 1065 300 lei 1065 = 1012 300 lei. 3. SC MEDA SA procur n anul 2003 o instalaie de dozare cu valoare de 2.400 lei i durat de folosin de 6 ani. Amortizarea anual este de 400 lei. La sfritul 8

-LUCRARE DE STAGIUSEMESTRUL II- 2009 -ANUL Ianului 2005 amortizarea nregistratera de 1.200 lei. Totodat are loc reevaluarea instalaiei care este estimat la 2.100 lei. Achiziia instalaiei de dozare, n anul 2003, cu valoarea de 2.400 lei 213 = 404 2.400 lei Amortizare anual: 2.400 lei/6 ani = 400 lei/an Inregistrarea amortizrii: 2003: 2004: 2005: 6811 6811 6811 = = = 2813 2813 2813 400 lei 400 lei 400 lei

La sfritul anului 2005 valoarea net contabil a instalaiei este de : 2.400 (valoarea de achiziie) 1.200 (amortizarea cumulat) = 1.200 lei Reevaluarea instalatiei la sfarsitul anului 2005 a fost estimata la 2.100 lei 2813 2131 = = 213 105 1.200 lei 900 lei (2.100 lei 1.200 lei)

Amortizarea anual dup reevaluare: 2.100 lei/3 ani = 700 lei Inregistrarea amortizarii in anii 2006-2008: 2006: 2007: 2008: 6811 6811 6811 = = = 2813 2813 2813 700 lei 700 lei 700 lei

4. SC GAMA SA emite un pachet de obligaiuni n valoare de 6.000 lei, pe care le cumpr SC SIGMA SA. Dobnda cuvenit prin negocieri este de 1.000 lei. Dup un an SC GAMA SA rscumpr pachetul de obligaiuni emis, la preul de 5.000 lei i le anuleaz. nregistrri la ambele societi comerciale. Inregistrari la SC GAMA SA - emisiunea i vnzarea obligatiunilor 5121 = 161 - plata dobanzii negociate 666 = 5121 5121 6.000 1.000 5.000

- rascumparare obligatiuni proprii 505 =

- anulare obligatiuni 9

161

-LUCRARE DE STAGIUSEMESTRUL II- 2009 -ANUL I= % 505 768

6.000 5.000 1.000

Inregistrari la SC SIGMA SA - cumparare obligaiuni 506 - incasare dobanda 5121 - vanzare obligatiuni % 5121 6642 = = = 766 506 5121 1.000 6.000 5.000 1.000 6.000

5. SC CRISANA SA efectueaz urmtoarele operaii n luna decembrie: Achiziionare de materii prime 2.000 lei, TVA 19% Livrarea de produse finite 4.000 lei, din care: La intern 2.000 lei, TVA 19% La export 500 lei La intern scutite de TVA 1.500 lei S se realizeze exigibilitatea TVA. nregistrnd strict conform datelor din problem: Potrivit art. 134 alin. (2) Cod fiscal, exigibilitatea taxei reprezint data la care autoritatea fiscala devine indreptit, n baza legii, s solicite plata de catre persoanele obligate la plata taxei, chiar dac plata acestei taxe poate fi amnat. Pe lang noiunea de exigibilitate a taxei, legiuitorul a definit i exigibilitatea plaii taxei care reprezint data la care o persoana are obligaia de a plati taxa la bugetul statului, conform prevederilor art. 157 alin. (1). Data exigibilitii plaii taxei reprezint momentul de la care persoana obligat la plat datoreaz majorri de ntrziere pentru neplata taxei n termenul legal stabilit. Conform art. 145 din Codul fiscal, dreptul de deducere ia natere la momentul exigibilitii taxei. Achiziionarea de materii prime genereaz TVA deductibil: 2.000 lei * 19% = 380 lei % 301 4426 = 401 2.380 lei 2.000 lei 380 lei

Livrarea de produse finite la intern genereaz TVA colectat: 2.000 lei * 19% = 380 lei 411 = % 2.380 lei 701 2.000 lei 4427 380 lei

10

-LUCRARE DE STAGIUSEMESTRUL II- 2009 -ANUL ILivrrile la export sunt scutite de TVA, deci exportul i livrrile la intern scutite nu genereaza TVA colectat. TVA ul deductibil (4426) este la acelai nivel cu TVA ul colectat (4427) = 380 lei. Deci nu este nici TVA de plata (4423) i nici TVA de recuperat (4424). Deoarece n acest caz operaiunile au avut loc in luna decembrie, exigibilitate taxei este data de 25 ianuarie a anului urmtor cu suma de 0 lei (zero). Dac se are n vedere c SC CRISANA SA efectueaz livrri la intern att cu TVA 19% ct i scutite de TVA se va proceda astfel: a) achiziia materiilor prime: % 301 4426 b) livrarea produselor finite la intern: 4111 = % 701 4427 2.380 2.000 380 = 401 2.380 2.000 380

c) livrarea produselor finite la export (scutite cu drept de deducere) 4112 = 701 500

d) livrarea produselor finite la intern (scutite fara drept de deducere) 4111 = 701 1.500

Pentru calculul exigibilitii TVA se calculeaz PRO RATA: Venituri din operaiuni ce permit exercitarea dreptului de deducere/ (Venituri din operaiuni ce permit exercitarea dreptului de deducere + Venituri din operaiuni ce nu permit exercitarea dreptului de deducere = (Valoarea exportului + Valoarea livrrilor interne)/(Val.exp.+Val.livr.int.scutite far drept de deducere+Val.livr.int.far drept de deducere)= (500 + 2.000)/(1.500 + 2.000 + 500) = 0,63 TVA exigibil 380 x 0,63 = 239,40 Pentru diferen 635 380 239.40 = 140,60 = 4426 140,60

11

-LUCRARE DE STAGIUSEMESTRUL II- 2009 -ANUL ITVA de plata = (TVA colectat TVA deductibil) = 380 239,40 = 140,60 4427 = % 4426 4423 380 239,40 140,60

Deoarece operaiunile au avut loc n luna decembrie, exigibilitate taxei este la data de 25 ianuarie a anului urmtor cu suma de 140,60 lei.

GRUPA II Categoria II 1. Exprimarea unei opinii motivate potrivit careia situaiile financiare au fost stabilite n toate aspectele lor semnificative conform unei referine contabile identificate constituie: a) Obiectivul unei misiuni de audit de baz; b) Scopul fundamental al auditului financiar; c) Definitiv auditului extern, n general. Rspuns: a)Obiectivul unei misiuni de audit de baz; Explicaii: Conform Standardului International de Audit 810 Misiuni de raportare cu privire la situaii financiare simplificate (n vigoare pentru misiuni, pentru perioadele de ncepere de la sau ulterior datei de 15 Decembrie 2009) stipuleaza: Obiectivele auditorului sunt: a) S determine dac este adecvat s accepte misiunea de a raporta cu privire la situatiile financiare simplificate; i b) Dac se angajeaz s raporteze cu privire la situaiile financiare simplificate: (i) S i formeze o opinie cu privire la situaiile financiare simplificate n baza unei evaluri a concluziilor trase din probele obtinute; i (ii) S i exprime n mod clar acea opinie printr-un raport scris care descrie de asemenea baza pentru acea opinie. Obiectivul unei misiuni de audit de baza este: * de a permite auditorului s exprime o opinie potrivit creia situaiile financiare au fost stabilite n toate aspectele lor semnificative conform unei referinte contabile identificate. 2. Marja net a dobnzii la o banc se calculeaz ca un raport ntre: a) Dobnzi ncasate minus dobnzi pltite i active totale minus active nevalorificate; b) Dobnzi ncasate minus dobnzi pltite i veniturile bancare; c) Dobnzi ncasate minus dobnzi pltite i totalul activelor bancare (bilaniere i nebilaniere). Rspuns: 12

-LUCRARE DE STAGIUSEMESTRUL II- 2009 -ANUL Ia)Dobnzi ncasate minus dobnzi pltite i active totale minus active nevalorificate; 3. Explicai scopul i obiectivele controlului de calitate al serviciilor de audit. Rspuns: Scopul controlului calitii este de a stabili standarde i de a furniza instruciuni privind: politicile i procedurile unei firme de audit referitoare la activitatea de audit n general proceduri referitoare la munca delegat asistenilor pentru un audit individual Obiectivele politicilor de control al calitii vor ncorpora urmtoarele : cerinele profesioanle aptitudini i competente repartizare actvitatea de audit este repartizat personalului cu grad de instruire tehnic i experien profesional cerut n circumstanele date delegare ndrumare, supraveghere i revizuire la toate nivelurile astfel ncat s se asigure rezonabilitatea activitii desfurate consultare consultan ori de cte ori e necesar, n cadrul sau n afara firmei cu persoane competente acceptarea i pstrarea clienilor evaluarea potenialilor clieni i verificarea celor existeni monitorizare se monitorizeaz gradul de adecvare continuu i eficacitatea operaional a politicilor i procedurilor de control al calitii. 4. Ce este auditul financiar? Dar auditul statutar? Rspuns: Temei legal: AUDIT STATUTAR: Directiva 2006/43/CE a Parlamentului European i a Consiliului din 17 mai 2006 privind auditul statutar al aconturilor anuale i al conturilor consolidate O.U.G. nr. 90/24.06.2008 privind auditul statutar al situaiilor financiare anuale consolidate i Legea 278/07.11.2008 pentru aprobarea O.U.G. 90/2008. AUDIT FINANCIAR: O.U.G. 75/1999 privind activitatea de audit financiar republicat n M.O. 598/22.08.2003 cu modificarile i completrile ulterioare. Semnificaia auditului financiar: dac este vorba de audit financiar care conduce la certificarea situaiilor financiare, fr nici o ndoial este vorba de o parte din auditul legal, controlul legal sau auditul statutar. Denumirea simpl de audit financiar poate fi folosit pentru a desemna numeroase alte misiuni ca, de exemplu: auditul financiar al procedurilor informatizate de inere a contabilitii; auditul financiar al operaiunilor de schimb pentru a verifica prezentarea regulamentar a acestora n situaiile financiare;

13

-LUCRARE DE STAGIUSEMESTRUL II- 2009 -ANUL I auditul financiar al contabilizrii cheltuielilor sociale pentru a verifica respectarea legislaiei sociale; auditul financiar asupra situaiei fiscale; auditul financiar asupra conturilor de clieni pentru a verifica dac evaluarea creanelor ndoielnice s-a fcut de o manier prudent etc. Altfel spus, orice analiz, orice control, orice verificare i orice studiu asupra unei seciuni sau a unei pri din contabilitate sau din situaiile financiare ale unei entiti poate fi calificat ca audit financiar. O misiune de audit financiar poate fi prealabil unei misiuni de audit operaional sau unei misiuni de audit de gestiune. Din cele prezentate rezult c sintagma audit financiar este mult mai cuprinztoare dect cea de audit statutar. Reglementarea european (Directiva a VIII-a) i reglementrile naionale se refer numai la auditul statutar, adic auditul asupra situaiilor financiare ale entitii. Din acest punct de vedere, considerm c folosirea sintagmei audit financiar n legislaia romneasc n vigoare n locul celei de audit statutar folosit n legislaia european este de natur a crea confuzii. Prin audit statutar se nelege examinarea efectuat de un profesionist contabil competent i independent asupra situaiilor financiare ale unei entiti n vederea exprimrii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare i complete a poziiei i situaiei financiare precum i a rezultatelor (performanelor) obinute de acesta. Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examineaz i certific n totalitatea lor situaiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activiti i operaii specifice intreprinderii auditate, n virtutea unor dispoziii legale (legea contabilitii, legea societilor comerciale, legea pieelor de capital etc.), ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor intreprinderii (acionari, asociai). Elementele de baz ale conceptului de audit statutar sunt: profesionistul competent i independent care poate fi o persoan fizic sau persoan juridic; obiectul examinrii efectuat de profesionistul contabil l constituie situaiile financiare ale entitii, n totalitatea lor: bilan, cont de profit i pierdere i celelalte componente ale situaiilor financiare, n funcie de referenialul contabil aplicabil; scopul examinrii: exprimarea unei opinii motivate cu privire la imaginea fidel, clar i complet a poziiei financiare (patrimoniului), a situaiei financiare i a rezultatelor obinute de entitatea auditat; criteriul de calitate n funcie de care se face examinarea i se exprim opinia l constituie standardele (normele) de audit i standardele (normele) contabile. Orice definiie a auditului statutar trebuie s in cont de nevoile i ateptrile utilizatorilor, n msura n care acestea sunt rezonabile, precum i de capacitatea auditorului statutar de a rspunde la aceste nevoi i ateptri. Publicul se ateapt ca auditorul statutar s joace un rol n protejarea intereselor sale, prin oferirea unei resigurri referitoare la: acurateea declaraiilor financiare; continuitatea exploatrii i solvabilitatea firmei; existena unor fraude; respectarea de ctre firm a obligaiilor sale legale; comportamentul responsabil al firmei fa de problemele legate de mediu i probleme sociale.

14

-LUCRARE DE STAGIUSEMESTRUL II- 2009 -ANUL IAuditul financiar este acela de a da posibilitatea auditorului de a-i exprima opinia, daca situaiile financiare sunt ntocmite, sub toare aspectele semnificative, n conformitate cu un cadru general identificat de raportare financiar. Pentru exprimarea acestei opinii, auditorul va folosi formula ofera o imagine fidel sau prezint n mod corect sub toate aspectele semnificative, aceste expresii fiind echivalente. Prin audit statutar se inelege examinarea efectuat de un profesionist contabil competent i independent asupra situatiilor financiare ale unei entiti n vederea exprimrii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare i complete a pozitiei i situaiei financiare precum i a rezultatelor obinute de aceasta.

GRUPA II Categoria IV 1. Cum se reevalueaz stocurile de materii prime din ntreprinderea supus evalurii, pe baz de expertiz i diagnostic: a) aplicnd una din metodele FIFO sau LIFO. b) n funcie de raportul de schimb leu/dolar. c) la preurile zilei sau, dac intrrile sunt mai rare, la media preurilor de achiziie din cea mai recent perioad. Rspuns: c) la preurile zilei sau, dac intrrile sunt mai rare, la media preurilor de achiziie din cea mai recent perioad. 2. Ce este valoarea rezidual, cum se determin i cnd se folosete n evaluarea unei ntreprinderi? Rspuns: Valoarea rezidual reprezint suma net pe care ntreprinderea sconteaz s o obin n schimbul unui bun, la finele duratei sale de utilizare, dup deducerea tuturor costurilor de cedare prevazute. Valoarea rezidual, de regul se calculeaz prin aplicarea unui multiplicator Z la cash flow-ul ultimului an prognozat Vr = Z x CF Unde: Vr - valoarea reziduala, Z - multiplicator i CF cash flow Modelul Z este construit pe baza metodei scorurilor i are ca obiectiv punerea la dispoziia evaluatorilor a unor metode predictive pentru evaluarea riscurilor de faliment pe baza metodei statistice. Modelul Z reprezint o funcie construit pe baza unui numar mai mare de indicatori pentru care a fost necesar observarea n timp a mai multor ntreprinderi.

15

-LUCRARE DE STAGIUSEMESTRUL II- 2009 -ANUL IModelul Z are forma: Z = a*X1 + b*X2 + .... + n*Xn Unde X1 Xn = ratele folosite n calcul i a,b,...,n = coeficienti de ponderare Scorul Z calculat la nivelul unei ntreprinderi indic gradul de vulnerabilitate al acesteia, nc inainte ca situaia sa devin compromis. sau aplicnd modelul Gordon: ___1___, unde K este coeficientul de ajustare pentru risc, iar g este creterea pe K-g termen lung a fluxului de numerar. Valoarea rezidual este valoarea estimat a proprietii/ntreprinderii evaluate la sfritul perioadei explicite de previziune. n determinarea valorii reziduale evaluatorul trebuie s analizeze dac estimeaz valoarea unei unei ntreprinderi care are o durat de via finit sau, dimpotriv, durata de via estimat este nelimitat. De exemplu, o durat finit apare n cazul societilor comerciale care au prevazut o durat limitat precizat n actele constitutive, sau n cazurile n care ntreprinderea epuizeaz resursele pe care le prelucreaz ntr-un anumit interval de timp. In toate aceste situaii valoarea rezidual n care investiia este estimat a avea o durat de via finit, pentru estimarea valorii reziduale se va reine valoarea de lichidare a ntreprinderii. n situaia n care se estimeaz o durata de via nedeterminat a investiiei (ntreprinderii) evaluatorul va estima valoarea rezidual prin capitalizarea venitului disponibil (profit net, cash flow, etc.), Aceasta reprezint abordarea cea mai uzual n estimarea valorii reziduale a ntreprinderilor care nu au o durata de via limitat. Funcie de estimarile privind evoluia ntreprinderii dup perioada explicit de previziune (evoluie constant sau cretere/descretere), evaluatorul va aplica una din relaiile urmatoare de calcul. Vr = CFn sau PNn/ c sau Vr = CFn sau PNn/(a-g), in care: CFn = flux de lichiditi din ultimul an de previziune explicit PNn = profitul net din ultimul an de previziune explicit c = rata de capitalizare a = rata de actualizare g = rata de crestere/reducere constant a fluxului de venit considerat 3. Dai cteva exemple privind cauzele intrrii unei ntreprinderi n stare de dificultate. Rspuns: Noiunea de ntreprindere n dificultate poate fi judecat n funcie de 2 criterii eseniale: 1. Criteriul juridic: ntreprinderea e n dificultate dac face obiectul unei proceduri judiciare; 2. Dac se afl n imposibilitatea plii datoriilor curente. Aceast dificultate poate fi accidental datorit nencasrii unor clieni sau structural, cnd fondurile sunt insuficiente pentru a continua activitatea. 16

-LUCRARE DE STAGIUSEMESTRUL II- 2009 -ANUL IO ntreprindere care se confrunt cu dificulti prezint urmatoarele caracteristici: existenta unui fond de rulment negativ sau a unui rezultat negativ importante credite pe termen scurt sunt utilizate pentru finanarea datoriilor i a investiiilor mprumuturi importante devin scadente far a exista posibilitatea rennoirii lor imposibilitatea achitrii datoriilor la scadene normale imposibilitatea obinerii unor finanri pentru investiiile indispensabile pentru supravieuirea ntreprinderii falimentul unor furnizori sau clienti importani persistena unei proaste gestionri transferul sau demisia conductorilor. Nerealizarea obiectivelor de rentabilitate i lichiditate definete ntreprinderea n dificultate. Dificultile pot avea la baz cauze interne sau externe, att obiective ct i subiective, ce acioneaz n mod independent sau n intercorelaie. Cauzele dificultilor pot fi legate de oricare din aspectele activitii agentului economic, iar ncetarea plilor constituie efectul ultim al disfuncionalitilor ntmpinate n activitatea ntreprinderii. Pot exista dificulti temporare i permanente ; toate ntreprinderile sunt expuse riscului de a nu-i mai continua activitatea. De aceea, cunoaterea temeinic a cauzelor dificultilor i nelegerea lor constituie premisa aciunii de previzionare a activitii ntreprinderii i a strategiilor pe care le va aborda o ntreprindere n funcie de starea ei de sntate.

GRUPA II Categoria V 1. Patru societi comerciale A, B, C, D hotrsc s fuzionese ntr-o societate nou E cu un capital social de 24.000 lei. Consiliul de administraie hotraste c pentru consemnarea fuziunii i pentru acoperirea cheltuielilor legate de efectuarea operaiei de fuziune taxa de participaie, de fuziune, sa fie de 5% din valoarea capitalului social aportat. 24.000 lei * 5% = 1.200 lei, Calculul primelor de fuziune este: A: 10.000 lei * 5% = 500 lei prima B: 8.000 lei * 5% = 400 lei prima C: 5.000 lei * 5% = 250 lei prima D: 1.000 lei * 5% = 50 lei prima TOTAL 24.000 lei 1.200 lei prima Sa se efectueze nregistrri n contabilitatea societii E. Rezolvare: Subscrierea capitalului i a primei de fuziune: 456 = 1011 1042 % 24.000 22.800 1.200 17

-LUCRARE DE STAGIUSEMESTRUL II- 2009 -ANUL IRespectiv: Decontri cu asociaii = % Capital social subscris Din care A B C D Prima de fuziune Din care A B C D 24.000 22.800 9.500 7.600 4.750 950 1.200 500 400 250 50

2. SC GAMA SA particip cu o cladire administrativ la capitalul social al SC OMEGA SA, care este o societate n afara grupului, cunoscandu-se urmatoarele date: - valoarea cldirii 10.000 lei - amortizarea cldirii 4.000 lei - valoarea de aport 6.000 lei - valoarea nominal a aciunilor emite de SC OMEGA SA 5.000 lei - preul de vnzare a aciunilor 7.000 lei. S se fac inregistrarile n contabilitatea ambelor societi. Rezolvare: Inregistrri la SC GAMA SA % 456 2812 = 212 10.000 6.000 4.000

Respectiv : - Aportul societii SC GAMA la capitalul societii Omega Decontri cu asociaii = Cldire 6.000 lei valoare aport - are loc operaiunea de ieire din eviden a valorii amortizate a cldirii Amortizare = Cldire 4.000lei pt. valoarea amortizat SC GAMA S.A. primeste aciuni la SC OMEGA n valoare de 6.000 lei prin vrsarea n natur a capitalului (cldire).

Inregistrri la SC OMEGA SA 212 = % 456 1043 % 1012 1043 6.000 5.000 1.000 6.000 5.000 1.000

263

Respectiv : -Preia cldirea de la SC GAMA ca aport la capitalul social: Cldire = Decontri cu asociaii 5.000 lei valoare nominal Cladire = Prima de aport (cont 1043) 1.000 lei 18

-LUCRARE DE STAGIUSEMESTRUL II- 2009 -ANUL I-Subscriere majorare capital social la valoare nominal n urma aportului n natur cldire: 456 = 1011 5.000 Decontari cu asociatii = Capital social subscris nevrsat 5.000 lei (la valoarea nominal) 456 = 1041 1.000 Decontri cu asociaii = Prime de emisiune (cont 1041) 1.000 lei 1011 = 1012 5.000 Capital social subscris nevrsat = Capital social subscris vrsat 5.000 lei Preul de vnzare a aciunilor 7.000 lei: Debitori = Aciuni 5.000 lei Debitori = Prime de capital 2.000 lei Banca = Debitori 7.000 lei (incasarea) Capital social vrsat = Aciuni 5.000 lei GRUPA II - CATEGORIA X 1. Principala surs de informare pentru management este contabilitatea. Transformarea contabilitii ntr-o contabilitate orientat spre conducere trebuie s aduc n prim plan susinerea deciziilor conducerii i nu documentaia activitii trecute. Identificai informaiile furnizate de contabilitate pentru echipa mangerial. Studiu de caz: Societate de prestri servicii. Informaia, n general, i cea economic, n particular, sunt principalele surse folosite n procesul de asistare a deciziilor de ctre management , care permit examinarea critic a modului de utilizare a resurselor materiale, umane i naturale. Valorificarea optim a informaiei economice este posibil numai n cadrul sistemelor informaionale ale firmelor a cror funcie de baz este de a vehicula o cantitate raional de informaii, pe baza crora s se ia decizii economice bine argumentate pe toate treptele organizatorice ale entitii. Principala surs de date a sistemului informaional economic al firmei, i totodat, una dintre componentele de baz ale acestuia, este contabilitatea. Practica contabil este o activitate desfurat n cmpul de aciune al cel puin trei protagoniti, n al cror joc de interese apar adesea fenomene de divergen i chiar de contradicie, i anume: Administratorii firmelor; Profesionitii-contabili, respectiv persoanele nsrcinate cu organizarea i conducerea contabilitii, precum i cu garantarea credibilitii informaiei contabile; Utilizatorii informaiilor furnizate de contabilitate pentru a diagnostica i lua decizii, cum ar fi: investitorii actuali sau poteniali, furnizori, clieni, creditori, salariai, organisme ale statului, publicul. Dac se face o analiz cu privire la ntreptrunderea intereselor managerilor, profesionitilor - contabili i a altor categorii de utilizatori ai informaiilor contabile rezult mai multe nivele posibile de organizare a sistemelor informaionale contabile ale firmei care se situeaz ca sfer de cuprindere i complexitate ntre dou extreme: 1. Organizarea unui sistem informaional contabil al firmei integrat care s furnizeze toate informaiile contabile pe care firma este dispus s le finaneze i s le difuzeze. 2. Organizarea unor sisteme informaionale contabile ale firmei pe criterii de 19

-LUCRARE DE STAGIUSEMESTRUL II- 2009 -ANUL Iprofitabilitate. Raportul de fore dintre interesele managerilor firmelor, profesionitilor -contabili i utilizatorii din afara firmei ai informaiei contabile, modific frecvent att obiectul i sfera general de cuprindere a obiectului contabilitii ct i raportul dintre contabilitatea financiar i contabilitatea de gestiune. Arbitrajul general ntre aceste raporturi de interese se realizeaz prin normarea sau normalizarea contabilitii, prin care se ncearc armonizarea tuturor funciilor ce-i sunt atribuite: mijloc de prob n justiie, instrument de control i de dare de seam, instrument economic de gestiune, element de arbitraj ntre agenii economici. Contabilitatea financiar are ca principal obiectiv de a oferi o reprezentare specific ntreprinderii prin intermediul documentelor de sintez, informnd astfel partenerii economici i sociali ai ntreprinderii cu privire la situaia financiar, performanele i activitile acestea. Contabilitatea financiar are un rol dublu , ea este n plan extern un instrument de verificare i de prob i un instrument de comunicare financiar, prin informaiile furnizate utilizatorilor externi, iar n plan intern un instrument de gestiune la dispoziia managerilor. Alturi de rolul pe care l are n a controla modul de gestionare a resurselor i n a contribui la luarea deciziilor de ctre diveri utilizatori, contabilitatea financiar a dobndit un rol de reglare social. Contabilitatea este vzut ca un sistem de informare, adic un ansamblu de elemente, resurse umane i materiale, care permit culegerea, prelucrarea, stocarea i comunicarea informaiilor, n vederea lurii deciziilor. Activitile informaionale specifice domeniului contabil sunt cele care privesc producerea i utilizarea informaiei contabile i se traduce n aciuni care vizeaz crearea, colectarea, pstrarea, transformarea datelor i apoi difuzarea informaiilor. Aceste activiti presupun efectuarea operaiilor de nregistrare i de calcul, precum i aciunilor de analiz, interpretare, grupare, sintez a datelor i utilizarea informaiilor n luarea deciziilor. Contabilitatea financiar se difereniaz de alte sisteme de informare sub trei planuri: Planul 1. Specificitatea principiilor pe care la aplic. n privina modului n care principiile contabile intervin n procesul de reprezentare unii autori apreciaz c principiile contabile sunt rezultatul constrngerilor generale inerente ale tuturor activitilor de modelare i, mai ales, al obligaiilor juridice rezultate din jocurile sociale i interesele contradictorii care nconjoar contabilitatea. Planul 2. Specificitatea datelor tratate. Datele tratate n contabilitatea financiar se caracterizeaz prin aceea c sunt exprimate n uniti monetare. Contabilitatea efectueaz reprezentarea unei pri din realitatea ntreprinderii i nu reine dect aspectele monetare ale tranzaciilor. Planul 3. Specificitatea metodelor tratate. Metodele de tratare ale contabilitii financiare sunt influenate de alegeri colective care se exprim prin norme i reguli legale: - utilizarea unei terminologii i a unui formalism specific(contabilitatea are un vocabular propriu) - normalizarea i reglementarea situaiilor financiare conform standardelor internaionale de contabilitate 20

-LUCRARE DE STAGIUSEMESTRUL II- 2009 -ANUL I- utilizarea de proceduri care pun accentul pe control i verificare pentru a garanta fiabilitatea tratamentelor - utilizarea de metode i principii specifice. Obiectivul unui sistem contabil este s furnizeze informaii de natur financiar privind entitatea studiat. Aceste informaii de refer la situaia financiar i performanele unei entiti i sunt destinate utilizatorilor n vederea lurii deciziilor. ntr-o ntreprindere, modul de luare al deciziilor poate fi centralizat sau descentralizat. Studiile au demonstrat c o centralizare n luarea deciziilor prevaleaz influena i viziunea managerilor n difuzarea informaiei contabile. O autonomie, mbinat cu o descentralizare a conducerii ntreprinderii, confer serviciului financiarcontabil posibilitatea s impun propria viziune n difuzarea informaiei. Deciziile de prezentare i difuzare a informaiei sunt decizii colective , n care sunt implicai managerul, directorul financiar, serviciile specializate, informaia difuzat fiind rezultatul unui consens i al unui compromis ntre acetia. Dac o ntreprindere caut noi surse de finanare pe piaa financiar , ea va fi tentat s mbunteasc imaginea pentru a fi atractiv. n aceste condiii, ntreprinderea are interes s amelioreze calitatea informaiei contabile n situaiile financiare din perioada precedent deciziei de refinanare. Cnd o ntreprindere are nevoie de noi lichiditi, ea trebuie s atrag investitorii i va dori s o fac obinnd un cost al capitalului ct mai mic. Difuzarea informaiilor contabile conduce la reducerea asimetriei informaionale ntre manageri i investitorii poteniali, facilitndule acestora din urm previziunile i anticiprile legate de investiie. Dac investiia este tentant se creeaz o concuren ntre investitorii instituionalizai i micii acionari, aceast concuren genereaz creterea cursului aciunilor pe care doar investitorii instituionalizai sunt capabili s o susin. Decizia tranzacionrii aciunilor pe o pia strin aduce pentru ntreprindere costuri suplimentare de difuzare, adaptarea sistemului informatic i modificarea standardelor de audit. ntreprinderile, lund n considerare aceste costuri, vor cuta o pia financiar strin, care solicit informaii contabile inferioare celor pe care ea le obine i le difuzeaz. Incidena deciziilor de refinanare asupra informaiilor contabile difuzate i a calitii acestora i au relevat concluzii contradictorii: - n momentul majorrii capitalului, informaiile difuzate n rapoartele anuale i n presa financiar sunt foarte bogate. Aceast ameliorare este temporar sau limitat la ntreprinderile care realizeaz o cretere de capital pentru prima dat. - cutarea de noi lichiditi n strintate nu pare s aib o influen pozitiv asupra difuzrii informaiilor pe piaa mondial. - dac numrul ntreprinderilor care caut noi capitaluri crete n cursul unei perioade, difuzarea informaiilor previzionale rmne constant. - ntreprinderile care recurg uor la piaa financiar difuzeaz informaii previzionale n plus, dar nu schimb nimic n oferta lor n momentul lansrii operaiei de refinanare. Factori care influeneaz modul de organizare a sistemului informaional contabil, i anume: mrimea ntreprinderii, modul de luare a deciziilor centralizat sau descentralizat, interdependena dintre serviciul financiar contabil i celelalte structuri organizatorice din ntreprindere, poziia atribuit serviciului contabil n cadrul ntreprinderii, utilizarea noilor tehnologii i produse informatice n prelucrarea i comunicarea informaiei contabile, concepia monist sau dualist n organizarea sistemului contabil, modul de obinere a informaiilor interne i a informaiilor externe, influena exercitat de organele de conducere i de control dintr-o ntreprindere. Elaborarea unui sistem informaional integrat , care s reuneasc toate structurile organizatorice dintr-o ntreprindere, n cadrul creia sistemul contabil informaional este chemat s rspund tuturor nevoilor informaionale formulate de 21

-LUCRARE DE STAGIUSEMESTRUL II- 2009 -ANUL Icelelalte servicii i compartimente asigur un volum de informaii mare i o calitate sporit a informaiilor difuzate. Dac celelalte structuri organizatorice dintr-o ntreprindere nu-i exprim nevoile i nu exist un dialog, un schimb de informaii constant i reiterativ, difuzarea i calitatea informaiilor contabile vor fi influenate n sens negativ. IASC, n cadrul su contabil conceptual, impune neutralitatea ca o caracteristic de calitate a situaiilor financiare: pentru a fi fiabil informaia coninut n situaiile financiare trebuie s fie neutr. Situaiile financiare nu sunt neutre dac, prin soluie sau modul de prezentare a informaiei, influeneaz lurile de decizii sau judecat, astfel nct s se obin un rezultat predeterminant. Chiar dac IASC cere respectarea neutralitii ca un criteriu de calitate al informaiei contabile, acesta nu poate fi valid dect dac ne raportm la un anumit sistem contabil, la un tip de contabilitate. Astfel, existena i definirea unor concepte fundamentale n contabilitate n mod diferit ne fac s apreciem c informaia contabil este subiectiv i c sistemul contabil nu poate fi neutru, obiectiv, ci subiectiv. Contabilitatea reprezint principala surs de informaii pentru conducerea ntreprinderii n vederea administrrii, previzionrii i controlului activitii. Prin informaiile pe care le ofer, sistemul contabil al ntreprinderii trebuie s serveasc fundamentrii deciziilor managerilor. Conducerea ntreprinderii folosete informaiile contabile nu numai pentru a lua decizii, ci i ca pe o cale important de comunicare cu utilizatorii externi. Difuzarea i publicarea situaiilor financiare reprezint principalul mod de comunicare a informaiilor contabile ctre acetia. Relaiile ce se stabilesc ntre conducerea ntreprinderii i utilizatorii externi genereaz i o serie ntreag de costuri. Rolul informaiilor contabile n reglarea acestor relaii este esenial. innd cont de gradul de difuzare i de acces la informaii vom spune c ntreprinderea obine i utilizeaz dou tipuri de informaii: informaii private i informaii publice. Rolul i poziia compartimentului financiarcontabil n cadrul ntreprinderii condiioneaz producia i difuzarea informaiei contabile. Trebuie luate n considerare urmtoarele aspecte care, n funcie de poziia serviciului contabil, asigur un grad mai mare sau mai mic de difuzare: capacitatea serviciului contabil de a produce informaiile contabile reglementate i de a se adapta schimbrilor impuse de modificarea normelor contabile i a practicilor de difuzare reglementate: - capacitatea serviciului contabil de a evalua i a rspunde cererilor de informaie formulate de utilizatorii interni i externi; - implicarea serviciului contabil n deciziile de producie; refinanare i gestiune curent a ntreprinderii; - capacitatea serviciului contabil de a reduce incertitudinile rezultate din relaiile ntreprinderii cu mediul exterior; - formalizarea informaiei difuzate i continuitatea difuzrii informaiilor. Potrivit Cadrului general de ntocmire i prezentare a situaiilor financiare elaborat de IASC, utilizatorii informaiilor contabile sunt: 1. investitorii actuali i poteniali, care sunt preocupai de riscul inerent al tranzaciilor i de beneficiul adus de investiiile lor. Ei au nevoie de informaii pentru a decide dac trebuie s vnd sau s cumpere, respectiv de informaii care s le permit s evalueze capacitatea ntreprinderii de a plti dividende; 2. personalul angajat i grupurile lor reprezentative (sindicate), care sunt interesai n obinerea de informaii privind evaluarea capacitii ntreprinderii de a oferi salarii, pensii i alte avantaje, precum i oportuniti profesionale;

22

-LUCRARE DE STAGIUSEMESTRUL II- 2009 -ANUL I3. creditorii financiari, care sunt interesai de informaiile care s le permit s evalueze dac mprumuturile acordate i dobnzile aferente vor putea fi rambursate, respectiv pltite, la scaden; 4. furnizorii i ali creditori comerciali, care sunt interesai de informaiile care s le permit s evalueze dac sumele ce le sunt datorate vor putea fi pltite la scaden. Ei sunt interesai de informaii pe termen scurt dect creditorii financiari, cu excepia cazului n care sunt dependeni de continuitatea activitii ntreprinderii n calitate de principal client; 5. clienii, care sunt interesai de informaii despre continuitatea activitii unei ntreprinderi, n special atunci cnd au o colaborare pe termen lung cu ntreprinderea respectiv sau sunt dependeni de ea(situaia n care entitatea patrimonial deine o poziie de monopol sau oligopol); 6. Guvernul i instituiile sale, care sunt interesate de alocarea resurselor i, implicit, de activitatea ntreprinderilor, pentru a determina politica fiscal, calculul produsului intern brut i a altor indicatori statistici macroeconomici; 7. publicul, care este interesat n diverse moduri de activitatea firmelor, cum ar fi, de exemplu, ofertele de locuri de munc, ofertele de bunuri i servicii ale furnizorilor locali, evoluiile curente i tendinele legate de prosperitatea ntreprinderilor i a sferei de activitate a acestora. Contabilitatea nu este doar un instrument , ea este un fenomen social traversat de contradiciile societii, devenind o miz pentru diferii protagoniti ai vieii economicosociale, fiecare ncercnd s profite n funcie de interesele sale. Studiu de caz: Societate de prestri servicii A. Prezentarea Situatiilor Financiare Anuale ale SC JIUL SA CRAIOVA Bazele intocmirii Situatiilor Financiare 1) Informatii generale Situatiile Financiare ale societatii au fost intocmite in conformitate cu prevederile Legii nr.82/1991 republicata si cele ale OMF NR.1752/2005 cu modificarile ulterioare. Prezentele situatii financiare au fost intocmite pe baza conventiei costului istoric, cu exceptiile prezentate in continuare in politicile contabile . 2) Utilizare estimarilor, Intocmirea Situatiilor Financiare in conformitate cu prevederile OMFP 1752/2005 si modificarile aduse, cere conducerii unitatii sa faca estimari si ipoteze care ar putea sa afecteze valorile raportate ale activelor si pasivelor. La data intocmirii situatiilor financiare, in notele explicative nu au fost prezentate eventualele active si datorii contigente pentru perioada respectiva ; 3) Continuitatea activitatii, Prezentele situatii financiare au fost intocmite in baza principiului continuitatii activitatii care presupune faptul ca societatea isi va continua activitatea si in viitorul previzibil. Pentru a evalua aplicabilitatea acestei prezumtii se cere conducerii sa-si analizeze in continuare previziunile referitoare la intrarile viitoare de numerar. 23

-LUCRARE DE STAGIUSEMESTRUL II- 2009 -ANUL IPe baza acestor analize, conducerea crede ca societatea va putea sa-si continue activitatea in viitorul previzibil si prin urmare aplicarea principiului continuitatii activitatii in intocmirea situatiilor financiare ar fi justificata; B) Conversia tranzactiilor in moneda straina Moneda de masurare a situatiilor financiare Elementele incluse in situatiile financiare sunt masurate in moneda care reflecta cel mai fidel substanta economica a evenimentelor si circumstantelor relevante pentru Societate( moneda de masurarea) Aceste situatii sunt prezentate in lei romanesti, leul fiind si moneda de masurare in cadrul societatii si nu este o moneda convertibila in afara Romaniei; 1) Tranzactiile si soldurile in moneda straina Tranzactiile si soldurile in moneda straina sunt inregistrate la cursurile de schimb comunicate de Banca Nationala a Romaniei (BNR) pentru data tranzactiilor. Soldurile in moneda straina u fost convertite in lei la cursul de schimb comunicat de BNR pentru data bilantului . Castigurile si pierderile rezultate din decontarea tranzactiilor intr-o moneda straina si din conversia activelor si datoriilor monetare exprimate in moneda straina au fost recunoscute in contul de profit si pierdere, influientand astfel rezultatul financiar. C. Imobilizarile necorporale 1) Cost Costurile pentru dezvoltarea sau intretinerea programelor informatice sunt recunoscute ca o cheltuiala, in momentul in care sunt efectuate . Costurile care sunt asociate direct unui produs unic si identificabil care este controlat de Societate si este probabil ca va genera beneficii economice depasind costul pe o perioada mai mare de un an, sunt recunoscute ca imobilizari necorporale . Pachetele informatice si licentele sunt recunoscute la cost de achizitie. Imobilizarile necorporale nu sunt reevaluate. D Activele imobilizate Activele imobilizate sunt inregistrate in contabilitate si prezentate in situatiile financiare dupa cum urmeaza: Constructiile la valoarea justa obtinuta prin reevaluarea facuta la data de 31.12.2007, potrivit scopului in care a fost intocmit raportul de evaluare. Restul imobilizarilor corporale sunt prezentate la costul istoric, corectat cu deprecierea fizica inregistrata in intervalul dintre data achizitiei si data incheierii exercitiului financiar. Imobilizarile in curs realizate in anul financiar 2008 sunt raportate la costuri efective. Metoda de amortizare folosita este metoda lineara, ca si in anii precedenti, unitatea respectand principiul contabilitatii privind permanenta metodelor. Amortizarea inregistrata in exercitiul financiar al anului 2008 este de 1.043.258 lei din care, corespunzator activelor scoase din evidenta 15.570 lei. Complexul Jiul nu are titlu de proprietatea asupra terenului pe care este desfasurata constructia, acesta apartinand domeniului public de interes local.

24

-LUCRARE DE STAGIUSEMESTRUL II- 2009 -ANUL IActivele imobilizate sunt prezentate in structura si evolutie ca valoare bruta si ca deprecieri cumulate in Anexa nr.1 la prezentul raport, formular cod 40 cat si in Anexa nr.4_ nota explicative nr.1. ANEXA NR.1 EXPLICATII 2007 Active necorporale 4.325 Terenuri si constructii 8.614.692 Instalatii tehnice si masini 1.586.681 Alte instalatii, utilaje si mobilier 787.152 Avansuri si imobilizari corporale in curs 0 de executie Imobilizari financiare 0 Total active imobilizate 10.992.850 2008 8.614.692 1.594.218 804.338 37.815 11.055.388

1. 2. 3. 4. 5. 6

Au fost inregistrate cresteri la grupa de instalatii tehnice si masini precum si la grupa de alte instalatii, utilaje si mobilier urmare achizitiilor efectuate conform anexei nr.1 la note. Avansurile si imobilizarile corporale in curs de executie reprezinta o scara exterioara la birourile societatii inca nereceptionata. E Stocurile Situatia stocurilor la data de 31.12.2008, se prezinta dupa cum urmeaza : Materii prime si materiale 4.758 lei; Marfuri si ambalaje 44.587 lei; Total 49.345 lei. Contabilitatea materiilor prime si materialelor consumabile s-a evidentiat cantitativ valoric la pretul de achizitie Contabilitatea marfurilor se tine global-valoric pe gestiuni, marfurile fiind inregistrate la pretul de vanzare. La incheierea exercitiului financiar evaluarea stocurilor s-a efectuat la valoarea contabila corectata cu rezultatul inventarierii. In anul 2008, societatea nu a constituit provizioane la stocuri. F Situatia creantelor Creantele au fost evaluate prin inventariere la inchiderea exercitiului la valoarea nominala. Volumul total al creantelor este in suma de 169.998 lei structurat pe categorii si in functie de lichiditate astfel: Nr.crt 1. 2. 3. 4. 5 Cont specificatie Clienti Clenti incerti Debitori Alte creante Total creante Valoare in sold la 31.12.2008 129.823 241 38.934 168.998 Vechime sub 90 zile 118.045 241 38.934 157.220 Vechim peste 90zile 11.778 0 0 11.778

25

-LUCRARE DE STAGIUSEMESTRUL II- 2009 -ANUL I-

G. Disponibilitati banesti si echivalente Societatea are deschise conturi in lei si in devize la mai multe banci comerciale . La aceasta categorie de active circulante se mai inregistreaza si casa in lei si valuta, alte valori, dobanzi, avansuri de trezorerie si viramente interne. Casa si conturile la banci la data de 31.12.2008, inregistreaza un disponibil in valoare de 435.319 lei fata de 49.415 lei, inregistrat la 31.12.2007. Disponibilitatile banesti in valuta in sold la 31.12.2008 au fost evaluate si evidentiate la cursul comunicat de BNR pentru aceasta data iar diferentele de curs rezultate au fost inregistrate in venituri sau cheltuieli financiare si apoi au fost preluate in contul de profit si pierdere al exercitiului. Imprumuturile pe termen lung pentru investitii contractate in anii precedenti, reprezinta suma de 1.160.000 lei si sunt structurate conform tabelului de mai jos. Rambursarile in anul 2008 reprezinta suma de 162.077,8 lei la care se adauga dobanda aferenta conform urmatorului tabel: CREDITE BANCI BANCA RAIFFEISEN BANK RAIFFEISEN BANK RAIFFEISEN BANK ITALOROMENA ITALOROMENA TOTAL

SUMA OBTINUTA 500000 340000 40000

PLATI

VALUTA DOBANZI PLATITE 2008 RAMASA 2008 105215 EUR 160675 EUR 11014.7 EUR 6661.68 10036.32 721.08 8472.48 4023.48 29915.04

SUMA

46764 50736 9996

200000 37581.84 125272.7 EUR 80000 17000 59499.94 EUR 1160000 162077.8 461677.3

H. Cheltuieli in avans Contul 471 Cheltuieli inregistrate in avans la 31 decembrie 2008 prezinta un sold de 14.196 lei fata de 12.906 lei realizat in anul precedent si cuprinde cheltuieli cu abonamentele, asigurari cladiri, cheltuieli cu proiectul de modernizare al instalatiei de gaze la Compexului Jiul, conform tabelului urmator:

SITUATIA CHELT. ANTICIPATE CT .471 PROIECT MODERNIZARE COMPLEX JIUL PROIECT INSTALATIE GAZE COMPLEX JIUL ASIGURARI TOTAL:

10920 2000 1276 14196

26

-LUCRARE DE STAGIUSEMESTRUL II- 2009 -ANUL II Datoriile societatii Au fost evaluate la valoarea nominala si reprezinta suma de 2.341.128 lei din care: 418.034 lei reprezinta datorii curente cu o vechime de pana la un an si suma de 1.923.094 lei reprezinta datorii care trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an, structurate pe categorie de cheltuieli astfel: Nr. Crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 9. 10. 11. 12. Natura datoriei Furnizori Furnizori imobilizari Clienti creditori Datorii cu personalul si asig.sociale Tva neexigibil - TVA de plata - Impozit pe profit Decontari cu actionarii Creditori diversi Dividente de plata Credit bancar pe termen lung J Capitalul social Capitalul social este integral privat si reprezinta valoarea de 3.300.000 lei, reprezentand 33 000 000 actiuni la valoarea nominala de 0.1 lei /actiune. Actiunile sunt tranzactionate pe Bursa de Valori Bucuresti, fiind gestionate societatea de registru DEPOZITARUL CENTRAL SA Bucuresti. Structura actionariatului la de 31.12.2008 este urmatoarea: Selea Pompiliu cu o cota de detinere de 73,73402%; Persoane juridice cu o cota de detinere de 0.00416%; Persoane foizice cu o cota de detinere de 26,26182%. In ce priveste istoricul capitalului social: Societatea a fost cotata pe piata RASDAQ si incepand cu 01.05.2008 actiunile sunt tranzactionate pe Bursa de Valori Bucuresti. K. Impozitare 1) Impozitul pe profit curent Societatea inregistreaza impozitul pe profit curent in valoare 30.423 lei stabilit in baza raportarilor fiscale, potrivit legislatiei romanesti . L Recunoasterea veniturilor Veniturile totale sunt in valoare de 5.999.357 lei si se refera la serviciile de alimentatie publica, cazare hotel si inchiriere spatii, etc. In situatiile financiare, veniturile si cheltuielile sunt prezentate la valoarea bruta. In bilantul contabil, datoriile si creantele de la aceeasi parteneri sunt prezentate la valoarea neta in momentul in care exista un drept de compensare. 27 Total, Din care, 133.112 5.284 894 79.823 11.967 4.340 97.820 72.514 83.190 1.839.904 25.840 Sub 30 zile 77.634 79.823 Intre 30 si 90 zile 27.739 4.340 97.820 478 46.126 83.190 1.839.904 Intre 90 si 365 zile 24.244 5.284 894 11.967 Intre 1 si 5 ani 3.495 -

-LUCRARE DE STAGIUSEMESTRUL II- 2009 -ANUL I-

M Cifra de afaceri Cifra de afaceri reprezinta sumele facturate, nete de TVA si rabaturi comerciale, pentru bunuri livrate si servicii prestate tertilor si este in valoare de 5.940.941 lei. N. Cheltuieli de exploatare Cheltuielile de exploatare sunt in valoare de 5.449.145 lei si sunt recunoscute in perioada la care se refera. O. Managementul riscurilor 1) Factorul de risc financiar Prin natura activitatilor efectuate, Societatea este expusa unor riscuri variate care include: riscul de credit, riscul valutar, riscul de rata a dobanzii si riscul de lichiditate. Conducerea urmareste reducerea efectelor potential adverse, asociate acestor factori de risc, asupra performantei financiare a societatii. (i) Riscul de credit si riscul valutar Societatea este expusa unui risc de credit datorat imprumuturilor pe termen lung in valuta luate pentru investitii . Societatea este expusa fluctuatiilor cursului de schimb valutar prin datoria generata de imprumuturile sau datoriile comerciale exprimate in valuta si nu utilizeaza instrumente financiare pentru protectie. (ii) Riscul de rata a dobanzii Fluxurile de numerar operationale ale societatii sunt afectate de variatiile ratei dobanzilor in principal datorita imprumuturilor in valuta. O parte semnificativa din imprumuturile Societatii au o rata a dobanzii fixa iar societatea utilizeaza inmstrumente financiare pentru a se proteja fata de fluctuatiile ratei dobanzii; (ii) Riscul de lichiditate

Managementul prudent al riscului de lichiditate implica mentinerea de numerar suficient. Datorita naturii activitatii Societatea urmareste sa aiba flexibilitate in posibilitatile de finantare. Indicatorii lichiditatii pentru anul 2008 se situeaza la 1.56 privind lichiditatea curenta si 1,45 privind indictorul lichiditatii imediate, apropiindu-se de valoarea recomandata si crescand fata de anul 2007 unde acestia erau de 1,08 si respectiv 0.21. 2) Instrumentele financiare Instrumentele financiare evidentiate in bilantul contabil includ: casa si conturile bancare, creantele comerciale si alte creante, datorii comerciale si alte datorii, precum si sumele datorate institutiilor de credit.

28

-LUCRARE DE STAGIUSEMESTRUL II- 2009 -ANUL I-

P. ANALIZA PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICI 1. Indicatori de lichiditate a) Indicatorul lichiditatii curente _ este calculat ca raport intre activele curente si datoriile curente, numit si indicatorul capitalului circulant. Indicatorul reflecta gradul de acoperire a datoriilor curente din activele curente. Valoarea recomandata a acestui indicator se situiaza in jurul valorii 2. Lichiditatea curenta 31.12.2007 = 241.151/767404 = 1.08 31.12.2008 = 525.498/484.937 = 1.56; b) Indictorul lichiditatii imediate este numit si testul acid si se calculeaza ca raport intre activele curente din care s-au scazut stocurile si datoriile curente, iar daca acesta este supraunitar reflecta faptul ca societatea poate sa-si achite imediat datoriile din surse proprii. Lichiditatea imediata = 31.12.2007 (241.151-81.181)/767.404 = 0.21 31.12.2008 (525498-71163)/484.937 = 1,45

2.2. Indicatori de risc a) Gradul de indatorare _ volumul capitalului imprumutat reprezinta 25% din capitalul angajat, ceeace reprezinta un risc relativ destul de mare avand in vedere ca limita gradului de indatorare admis este de 3%. Capitalul imprumutat = credit peste un an. Capital imprumutat /capital angajat x 100, unde, capitalul angajat = capital imprumutat + capital propriu 31.12.2007 _ 2.287.644/7.888.952 X 100 = 28.9% 31.12.2008 _ 1.923.094/ 7.686.973 X 100 = 25% b) Indicatorul privind acoperirea dobanzilor Indicatorul arata de cate ori entitatea poate achita cheltuielile cu dobanda. Cu cat valoarea acestuia este mai mica cu atat pozitia entitatii este considerata mai riscanta. Profit inaintea platii dobanzii si imp.pe profit/cheltuieli cu dobanda = numar de ori: 31.12.2007 _209.793/157.532 = 1,33 ori; 31.12.2008_ 347867/154867 = 2.25 ori 2.3 Indicatori de gestiune a) Viteza de rotatie a stocurilor calculata ca raport intre costul vanzarilor si stocul mediu, aproximeaza de cate ori stocurile au fost rulate intr-un an. 31.12.2007 _ 1.605.179 /76.175 = 21,07 ; 29

-LUCRARE DE STAGIUSEMESTRUL II- 2009 -ANUL I31.12.2008 _ 1.638.371/65.266 = 25.10 b) Numarul de zile de stocare _ numarul mediu de zile in care stocurile au stat in unitate intr-o perioada de 365 zile. 76.175 / 1.605.179 x 365 zile = 17.32 zile in anul 2007 si 66.266 / 1.638.371 x 365 zile = 14.54 zile in anul 2008; c) Viteza de rotatie a debitelor clienti reflecta eficacitatea intreprinderii de a-si colecta creantele intr-o perioada de 365 zile. 138.158 /5.163.542 x 365 = 9.77 in anul 2007. 113.385/ 5.940.941 x 365 = 6.97 in anul 2008; d) Viteza de rotatie a creditelor _ furnizori calculata ca raport intre soldul mediu al furnizorilor si cifra de afaceri, inmultit cu 365 zile, aproximeaza numarul zilelor de creditare obtinut de la furnizori. 153.854 / 5.163.542 x 365 = 10.88 in anul 2007; 141.933 / 1.638.371 x 365 = 31.62in anul 2008; e) Viteza de rotatie a activelor imobilizate - este calculata ca raport intre cifra de afaceri si activele imobilizate astfel: 5.163.542 /8.402.229 = 0.61 lei la fiecare leu investit. _2007 5.940.941/ 7.437.149 = 0.80 lei la fiecare leu investit _ 2008; f) Viteza de rotatie a activelor totale calculata ca raport intre cifra de afaceri si total active, reprezinta 0.60 lei la fiecare leu investit in anul 2007 si respectiv 0.73 lei la fiecare leu investit in anul 2008. 5.163.542 / 8.656.356 = 0.60_anul 2007; 5.940.941 / 8.090.811 = 0.73 anul 2008; 2.4. Indicatori de profitabilitate a) Rentabilitatea capitalului angajat reprezinta profitul pe care -l obtine unitatea din banii investiti in afaceri, si este egala cu raportul dintre profitul inaintea platii dobanzii si impozitul pe profit la care se aduga capitalul angajat, echivalent cu (activele totale minus datorii curente). 209.793/ 7.888.952 = 0.27 in anul 2007 si 0.05 in anul 2008; b) Marja bruta din vanzari este raportul procentual dintre profitul brut din vanzari si cifra de afaceri neta; 370.200 / 5.163.542 x 100 = 7.17% in anul 2007 ; 510.129/5.940.941 x 100 = 8.59 %_ in anul 2008; 3.PREZENTAREA SOCIETATII PE PIATA 3.1. Date de identificare societatii: Denumire: SC JIUL SA Sediul social:Judetul Dolj, str. Calea Bucuresti nr.6, Municipiul Craiova; CUI: RO 2308342; Nr. inregistrare ORC J16/19/1991 30

-LUCRARE DE STAGIUSEMESTRUL II- 2009 -ANUL I-

3.2 Scurt istoric al societatii SC JIUL SA s-a constituit in anul 1991 in baza legii nr.15/1990 si functioneaza in baza Legii nr.31/1990 cu modificarile ulterioare si a actului constituire . Forma de proprietate: capital integral privat. Situat in centrul orasului Craiova, kilometrul 0, pe DE 70 ce face legtura intre Timisoara si Bucuresti, hotelul reprezinta o atractie pentru orcine tranziteaza orasul. Arhitectura si finisajele de tip clasic sunt combinate cu rafinament si modernism facand din cladire o emblema arhitecturala a Craiovei. Aripa veche a hotelului a fost inceputa in anul 1965 si s-a dat in folosinta in anul 1970 in timp ce aripa noua (spatii de cazare si sala de protocol) a fost construita intre anii 1975-1980. Constructia se desfasoara pe patru nivele, avand suprafata totala construita de 2400mp si o capacitate de 396 locuri. 3.3 Obiectul de activitate al societatii Obiectul principal de activitate al societatii il constituie desfasurarea activitatilor specifice de prestari servicii hoteliere _ cod CAEN 5510. Activitate anexa este cea de restaurante prevazuta de cod CAEN 5510. 3.4 Competitia si riscul societatii Principalii competitori ai firmei sunt societatile cu acelasi profil, cele mai cunoscute fiind Hotel Helin, Hotel Ema, Hotel Golden House, Hotel Bavaria, Hotel Plaza Craiova. Factorii de risc la care este expusa societatea sunt iu special de natura economica dar si sociala astfel: Factori economici: concurenta practicata de firmele de profil cu capital privat fluctuatia ratei dobanzii bancare; fluctuatii ale cursului de schimb; sincope intre incasari si plati; caracterul sinusoidal al activitatii. Factori sociali: fluctuatii in randul personalului angajat. 3.5. Conducerea si administrarea societatii Este asigurata de: Adunarea Generala a Actionarilor care stabileste politica economica si comerciala; Administrarea societatii este asigurata de administratorul unic, Selea Pompiliu si Uncheselu Marian in calitate de director; Conducerea executiva a fost asigurata in anul 2008 de d-nul Selea Pompiliu _ administrator unic si d-na Ninulescu Mrgareta_ contabil sef; Conducerea societatii este adaptata economiei de piata concurentiale, iar formatia profesionala a cadrelor este corespunzatoare domeniului de activitate. 3.6. Tranzactii pe piata de capital Actiunile societati sunt urmarite pe piata de capital, fiind cotate pe Bursa Valorilor Mobiliare Bucuresti. 3.7. Informatii privind personalul unitatii Pe parcursul anului financiar 2008,societatea a fost condus de administratorul unic, avnd un venit brut de 152796 lei. Nu s-au acordat avansuri i credite directorilor pe parcursul exerciiului financiar.

31

-LUCRARE DE STAGIUSEMESTRUL II- 2009 -ANUL I-

Detalii privind salariaii: Numrul mediu al salariailor aferent exerciiului financiar 2008 a fost de 101 salariai. Salariile brute ale salariailor la nivelul anului financiar au fost de 1468685 lei. ntreprinderea a raportat cheltuieli cu asigurrile sociale pentru salariai in valoare de 385.740 lei; ADMINISTRATOR UNIC, CONTABIL SEF,

GRUPA III Categoria III 1. Explicai independena absolut i independena relativ a expertului contabil. Rspuns: Independena absolut a expertului contabil numit din oficiu de ctre organele n drept deriv din obligaia acestuia de a ine seam de toate cazurile de incompatibilitate abinere i recuzare prevazute de Codul de procedur civil i alte reglementri procedurale speciale, care sunt aceleai cu cele privind judectorii. Experii contabili care se afl in situaii de incompatibilitate, abinere sau posibilitate de recuzare trebuie s le aduc la cunostin organului care i-a numit. Independena absolut este caracterizat prin starea de spirit care nlesneste obinerea unei opinii neafectate de influene care compromit raionamentul profesional, permind profesionistului s acioneze cu integritate, cu obiectivitate i cu pruden profesional. Independena relativ deriv doar din incompatibilitatea profesiei contabile cu orice activitate salarizat n afara Corpului, sau cu orice activitate comercial, cu excepiile prevzute de lege. Independena relativ denot din faptul ca profesionistul contabil n rationamentul profesional un poate fi independent n sensul izolrii sale de relatiile economice, financiare sau de alt natur, acest lucru fiind imposibil deoarece fiecare membru al societii are relaii cu alii. Expertizele contabile pot fi efectuate numai de ctre experii contabili nscrii n Tabloul Corpului. Expertul contabil solicitat n efectuarea unei expertize contabile este obligat s fie independent fa de prile interesate n expertiz, evitnd orice situaie care ar presupune o lips de independen sau o constrngere care ar putea s-i impieteze integritatea i obiectivitatea. Art 27 CPC i Art 51 CPP Cazuri aplicabile judectorilor pentru care i expertul poate fi recuzat: Cnd el, soul su, ascendenii sau descendenii lor au vreun interes n judecarea pricinii, sau este so, rud sau afin pn la al patrulea grad inclusiv cu vreuna din pri; Cnd se afl n vreunul din cazurile prevzute n art 100 din Legea organizrii judectoreti; Cnd soul este rud sau afin al uneia din pri sau dac incetat din via fiind, au rmas copii;

32

-LUCRARE DE STAGIUSEMESTRUL II- 2009 -ANUL IDac el, soul sau rudele lor pn la al patrulea grad inclusiv au o pricin asemntoare sau dac au o judecat la instana unde una din pri este judector (expert);

Dac ntre aceleai persoane (jud, exp) i una din pri a fost un caz de judecat penal timp de cinci ani naintea recuzrii Dac este tutore, curator sau consilier judiciar al uneia dintre pri; Dac i-a spus prerea cu privire la pricina care se judec; Dac a primit de la una dintre pri daruri sau fgduieli de daruri sau altfel de ndatoriri; Dac este vrjmie ntre el, soul sau rudele lor GIV i una dintre pri.

2. Cum procedeaz expertul contabil verificator privind indeplinirea atributiilor sale? Rspuns: Condiiile ce trebuiesc ndeplinite pentru ocuparea postului de expert verificator sunt: a).- s fie expert contabil active ; s aib o practic n expertize contabile de minim 5 ani de zile; b).- s fie cu plata cotizaiei la zi; c).- s beneficieze de pregtire profesional desvrit; d).- s beneficieze de capacitate de munc sporit i s se poat adapta condiiilor de stres; e).- s se bucure de o moralitate ireproabil; f).- s fac dovada , prin cel puin dou recomandri , c a beneficiat de un comportament personal i profesional ireproabil de la nscrierea n Corp pn n present i rspunde cerinelor din punct de vedere al independenei , al conflictului de interese ia celorlalte aspecte etice i deontologice; g).- cunoate i aplic n lucrrile profesionale prevederile Codului etic naional al profesionitilor contabili din Romnia i Normele profesionale emise de CECCAR; h).- a efectuat pn la solicitarea angajrii ca expert contabil verificator cel puin 20 de expertise contabile judiciare. Expertii contabili verificatori au urmatoarele atribuii : a) verificarea lucrarilor de expertiza contabila judiciara inainte de depunerea acestora la organele care le-au solicitat; b) intocmirea referatelor de verificare tehnica- profesionala asupra lucrarilor de expertiza contabila aflate pe rol la comisiile de disciplina ale corpului la cererea acestor comisii; c) elaborarea documentelor de evidenta a activitatilor desfasurate si raportate. In indeplinirea atribuiilor experii contabili verificatori vor proceda astfel: 1. Studiaz raportul de expertiza urmarind dac : In elaborarea lucrarilor, expertii contabili autori au respectat in totalitate prevederile Normei profesionale nr. 35/2000 Obiectivele stabilite au fost tratate corespunzator, iar raspunsurile date au fost sustinute prin acte si documente care au legatura cu cauza; 33

-LUCRARE DE STAGIUSEMESTRUL II- 2009 -ANUL IAutorii lucrari nu s-au indepartat de stiinta contabilitatii, procedand la incadrari juridice ale faptelor sau la efectuarea de lucrari de operatiuni care presupun alte cunostinte decat cele contabile; Autorii lucrarii au respectat prevederile Codului etic national al profesionistilor contabili.

2.Analizeaza opiniile separate sau rapoartele expertiilor contabili consilieri ai partilor urmarind acealeasi obiective ca in cazul raportului de expertiza. 3. Verifica starea de independenta a expertului contabil in raport cu cauza si mandatul primit pe baza de declaratie (model anexat) semnata si datata pe propria raspundere de catre expertul contabil; declaratia se apostileaza de catre auditorul de calitate cu mentiunea data in fata noastra. Coninutul referatului ntocmit de expertul contabil verificator este: - data primirii - Experi contabili nume i prenume i calitatea - Observaii cu privire la : a).- Concordana dintre obiective , constatri i concluzii b).- Respectarea Normei profesionale nr.35/2001 c).- Respectarea Codului etic naional al profesionitilor contabili d).- Alte observaii - Semneaz expert verificator i tampila. 3. Care sunt calitatile esentiale ce confera autoritate stiintifico-profesionala lucrarilor expertului contabil si cum le dezvolta? Rspuns: Principiile deontologice fundamentale crora trebuie s li se supun profesionistul contabil , deci inclusiv expertul contabil , sunt explicit definite n Codul privind conduita etic i profesional a experilor contabili i a contabililor autorizai din Romnia (aprobat prin Hotrrea nr.1/1195 a Conferinei Naionale a experilor contabili i contabililor autorizai), integritate obiectivitate independen secretul profesional respectarea normelor tehnice i profesionale competen profesional i comportare deontologic Norma profesional CECCAR nr.35 privind expertizele contabile reine i comenteaz explicit urmtoarele principii deontologice dup care expertul contabil trebuie s se ghideze n efectuarea expertizelor contabile judiciare i extrajudiciare: independena expertului contabil competena expertului contabil calitatea expertizelor contabile secretul profesional i confidenialitatea expertizelor contabile acceptarea expertizelor contabile i responsabilitatea efecturii expertizelor contabile. Expertizele contabile judiciare si extrajudiciare sunt lucrari cu caracter stiintific. Prin urmare, calitatea lor este prezumata. Totusi, argumentarea stiintifica are calitatea ei. Aprecierea argumentarii stiintifice a expertizelor contabile se realizeaza pe doua paliere. 34

-LUCRARE DE STAGIUSEMESTRUL II- 2009 -ANUL IPalierul individual, concret al fiecarei expertize contabile in parte. Pe acest palier, aprecierea calitatii expertizelor se face de catre solicitant care, de regula, aprecieaza calitatea expertizelor contabile in functie de utilitatea acestora in atingerea scopurilor penrtu care au fost solicitate.

Palierul de ansamblu al lucrarilor efectuate de profesionistul contabil. Pe acest palier se organizeaza si se deruleaza controlul de calitate in cadrul profesiei contabile axat pe aprecierea modului de aplicare a normelor profesionale. Calitatile esentiale ale unui expert contabil, ce confera autoritate stiintifico-profesionala lucrarilor, sunt educatie, calitate si etica si acestea se dezvolta printr-o continua participare la programul national de pregatire profesionala. Pregatirea profesionala continua asigura indeplinirea celor mai inalte standarde de profesionalism si atingerea celor mai inalte niveluri de performanta. 4. Care sunt raspunderile expertilor contabili? Rspuns: Expertii contabili si contabilii autorizati raspund, in exercitarea profesiei, disciplinar, administrativ, civil si penal, dupa caz, potrivit legii. Sanctiunile disciplinare ce se aplica expertilor contabili si contabililor autorizati, in raport de gravitatea abaterilor savarsite, sunt urmatoarele: a) mustrare; b) avertisment scris; c) suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat pe o perioada de timp de la 3 luni la 1 an; d) interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat. In O.G. nr. 65 /1994 modificat, la Sectiunea a IV-a sunt prevzute raspunderile expertilor contabili si ale contabililor autorizati si anume: Raspunderi in exercitarea profesiei: DISCIPLINARA (conditionari) Raport de munc concretizat printr-un contract de munca Existenta unui regulament Abaterea disciplinara ADMINISTRATIVA(contraventionala) Fapta savrsit cu vinovatie Sanctiune prin avertisment Fapta prevazut de lege sau alt act normativ ca find contraventie se sanctioneaza chiar daca este savrsita fara intentie. CIVILA Contractul Fapta Prejudiciul Cauzalitatea Vinovtia PENALA Forma a raspunderii juridice Faptele (infractiunile) pericol social, cu vinovie, prevzute de legea penal. 35

-LUCRARE DE STAGIUSEMESTRUL II- 2009 -ANUL IFaptele care pot atrage raspundera disciplinara a expertilor contabili : o Comportament necuviincios fat de membrii Corpului, de reprezentantul MF sau de alt participant la reuniunile de lucru ale organelor de conducere si control ale Corpului. o Absenta nemotivat de la intrunirea AG a filialei sau de la CN.

o Nerespectarea dispozitiilor Codului privind conduita etic si profesionala a expertilor contabili si contabililor autorizati din Romnia referitoare la publicitate. o Absenta nejustificata de la cursurile de pregatire si perfectionare profesionala, reglementate prin normele emise de Corp. o Prestarea de servicii de contabilitate fara contract scris incheiat cu clientul sau pe baza unui contract in care nu a fost inscris calitatea profesional a celui care il incheie: E.C., C.A. o Nerespectarea obligatiilor de pstrare a secretului profesional. o Nedeclararea sau declararea partial a veniturilor in scopul sustragerii de la plata cotizaiei stabilite de Regulament. o Fapta membrului Corpului de a nu depune, in termenul stabilit, la filiala de care apartine, fie pentru persoane fizice sau juridice; pentru persoanele juridice raspunderea incumba presedintelui consiliului de administratie, sau administratorului, dup caz. o Inclcarea dispozitii1or privind exercitarea profesiei si rspunderea disciplinar, administrativ, civil sau penal, potrivit Legii si Regulamentului. Este interzisa efectuarea de lucrri pentru entitatile unde sunt salariati, sau sunt rude, sau afini pana la gr. IV cu administratorii, sau salariati in afara Corpului, sau activitate comercial. o Refuzul de a pune la dispozitia organelor de control ale Corpului a documentelor privind activitatea profesionala. Declaratii neconforme realittii, in relatiile cu Corpul sau cu terii, cu producerea de consecinte jundice, precum si orice alte incalcari ale conduitei etice si profesionale Raspunderea contraventionala sau administrativa a expertului contabil: ADMINISTRATIVA(contraventionala) Fapta savrsita cu vinovatie Sanctiune prin avertisment Fapta prevazut de lege sau alt act normativ ca find contraventie se sanctioneaza chiar daca este savrsita fara intentie. In ce conditii expertul raspunde penal: PENALA Forma a raspunderii juridice Faptele (infractiunile) pericol social, cu vinovie, prevzute de legea penal. in cazul obtinerii de foloase necuvenite si cuprinderii unor date nereale in raportul de expertiza. In ce consta raspunderea civila a expertului contabil? CIVILA Contractul Fapta Prejudiciul Cauzalitatea 36

-LUCRARE DE STAGIUSEMESTRUL II- 2009 -ANUL I Vinovtia Expertii contabili si contabilii autorizati garanteaza raspunderea civila privind activitatea desfasurata, prin subscrierea unei polite de asigurare sau prin varsarea unei contributii la fondul de garantii.

GRUPA III Categoria VIII 1. Sa se analizeze pozitia financiara a unei intreprinderi din sectorul commercial cu urmatoarea situatie bilantiera: Indicator Imobilizari Stocuri Creante Disponibilitati Capitaluri proprii Datorii mai mari de un an Datorii de exploatare Datorii bancare pe termen foarte scurt 31.12.n 30.000 4.000 5.000 1.000 20.000 5.000 13.000 2.000

Rezolvare : Situatiile financiare descriu rezultatele financiare ale tranzactiilor si ale altor evenimente, grupandu-le in clase corespunzatoare conform caracteristicilor economice. Aceste clase sunt numite structurile situatiilor financiare.Structurile bilantului direct legate de evaluarea pozitiei financiare sunt activele, datoriile si capitalul propriu. Active imobilizate =30.000 Active curente = stocuri + creante + disponibilitati = =4.000 + 5.000 + 1.000 = 10.000 TOTAL ACTIVE = 40.000 Capital si rezerve = 20.000 Datorii pe termen lung = 5.000 Datorii pe termen scurt = datorii de exploatare + datorii bancare pe termen f. scurt = 13.000 + 2.000 = 15.000 TOTAL CAPITAL PROPRIU SI DATORII = 40.000 PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI 1. Indicatori de lichiditate: a) Indicatorul lichiditatii curente Active curente ( indicatorul capitalului circulant ) 10.000 ----------------------------------------------------------------- = --------------- = 0,67 Datorii curente 15.000 37

-LUCRARE DE STAGIUSEMESTRUL II- 2009 -ANUL I-active curente = stocuri + creante + disponibilitati = 4.000+5.000+1.000=10.000 -datorii curente = datorii pe temen scurt+datorii din exploatare(furnizori) =2.000+13.000=15.000 Valoarea de 1,3 nu ofera garantia acoperirii datoriilor curente din activele curente , valoarea recomandata acceptabila fiind in jurul valorii de 2.

b) Indicatorul lichiditatii rapide Active curente Stocuri 10.000 4.000 --------------------------------- = --------------------- = 0,4 Datorii curente 15.000 Acest indicator elimina stocurile , deoarece nu se pot transforma imediat in disponibilitati , exprimand capacitatea intreprinderii de a plati datoriile.Valoarea recomandata este in jur de 1 .Cu cat valoarea este mai mare decat 1 , cu atat situatia intreprinderii este mai buna . c) Indicatorul lichiditatii imediate se determina prin raportarea elementelor celor mai lichide ale activului la obligatiile imediat exigibile ale pasivului Plasamente + disponibilitati 1.000 ------------------------------------- = --------------- = 0.2 Datorii imediat exigibile 5.000 d) Rata solvabilitatii globale indica in ca masura datoriile totale sunt acoperite de catrea toate activele firmei si se determina astfel : Active totale 40.000 ----------------------- = -------------- = 2 Datorii totale 20.000 e) Rata solvabilitatii financiare se determina prin raportarea activului total la totalul dariilor financiare : Total activ 40.000 ------------------------------- = ---------------- = 5.71 Datorii financiare totale 7.000 2. Indicatori de risc: a) Indicatorul gradului de indatorare Capital imprumutat 5.000 ---------------------------- x 100 = ----------- x 100 = 25 Capital propriu 20.000 Capital imprumutat 5.000 38

-LUCRARE DE STAGIUSEMESTRUL II- 2009 -ANUL I---------------------------- x 100 = ----------- x 100 = 20 Capital angajat 25.000 unde: Capital imprumutat = credite peste un an = 5.000 Capital propriu = 20.000 Capital angajat = capital imprumutat + capital propriu = 5.000 + 20.000 = 25.000

Gradul de indatorare masoara volumul finantarii externe in raport cu cel al finantarii asigurata de proprietar. O valoare mai mare de 100 reprezinta un risc mare pentru creditori. O valoare mai mica de 50 demonstreaza capacitatea companiei de a-si mari volumul creditelor, sub rezerva existentei unui flux de lichiditati corespunzator (care sa permita pe viitor suportarea serviciului datoriei). Bilan contabil ACTIVE Imobilizri Stocuri Creante Disponibilitati Total Active PASIVE 30.000Capitaluri proprii 4.000Datorii mai mari de un an 5.000Datorii de exploatare 1000Datorii bancare pe termen foarte scurt 40.000Total Pasive 20.000 5.000 13.000 2.000 40.000

FR = Capitaluri proprii + Datorii financiare Imobilizari = = 20.000 + 5.000 30.000= -5.000 NFR = Stocuri + Creante Datorii de exploatare = 4.000 + 5.000 13.000 = -4.000 TN = Disponibilitati Credite de trezorerie = 1.000 2.000 = -1.000 SN = Active totale Datorii totale = 40.000 5.000 13.000 2.000 = 20.000 Bilan funcional ACTIVE Imobilizri Active pe termen lung Stocuri Creante Active din exploatare PASIVE 30.000Capitaluri proprii 30.000Datorii financiare 4.000Resurse pe termen lung 5.000Datorii de exploatare 9.000Pasive din exploatare Datorii bancare pe termen foarte scurt 1.000Resurse de trezorerie 40.000Total Pasive 20.000 5.000 25.000 13.000 13.000 2.000 2.000 40.000

Disponibiliti Total Active

FRNG = Resurse pe termen lung Active pe termen lung = = 25.000 30.000 = -5.000 NFR expl = Active din exploatare Pasive din exploatare = 9.000 13.000 = -4.000 TN = Disponibilitati Credite de trezorerie = 1.000 2.000 = -1000 In urma acestor indicatori intreprinderea are suficiente lichiditati pentru acoperirea cheltuielilor , datoriilor scadente . 39

-LUCRARE DE STAGIUSEMESTRUL II- 2009 -ANUL ISituatia neta pozitiva ceea ce inseamna ca daca ar fi lichidata intreprinderea , actionarilor le-ar reveni 20.000 . 2. O intreprindere produce anual un numar de 5.000 de produse la un pret unitar de 40 u.m. . Intreprinderea inregistreaza cheltuieli cu materii prime si materiale in valoare de 60.000 u.m., cheltuieli de personal de 80.000 u.m. din care 90% reprezinta salariile personalului direct productiv, cheltuieli cu unitati si chirii in cuantum de 5.000 u.m., cheltuieli cu amortizarea de 4.000 u.m. si cheltuieli cu dobanzi de 5.000 u.m.. Sa se calculeze si sa se interpreteze pragul de rentabilitate financiar si operational exprimat in unitati fizice si valorice si nivelul rezultatului de exploatare si curent asteptat la o crestere la 5.500 a numarului de produse vandute. Rezolvare : Pragul de rentabilitate reprezinta acel nivel al activitatii prin care intreprinderea isi acopera cheltuielile, dar rentabilitatea este nula. *Volumul fizic al prod.prag= Cheltuieli fixe totale/(pret de vanzare unitar-cost variabil unitar *Cifra de afaceri critica=Cheltuieli fixe totale/(1-cost variabil unitar/pret de vanzare unitar *Volumul fizic al prod.prag= Cheltuieli fixe totale/(pret de vanzare unitar-cost variabil unitar) *Cifra de afaceri critica=Cheltuieli fixe totale/ 1-(cost variabil unitar/pret de vanzare unitar) Cheltuieli variabile = cheltuieli materii prime materiale+cheltuieli personalul productiv+ cheltuieli utilitati = 60.000+ (80.000*90%)+5000 =138.000 Cheltuieli fixe = cheltuieli personalul indirect +cheltuieli amortizare + cheltuieli dobanzi =8.000+4.000+5.000 =17.000 Cheltuieli variabile unitare = 138.000/5000=27,6 *Volumul fizic al prod.prag= 17.000/ (40-27,6) = 1.371 produse Cifra de afaceri critica = 17.000/ 1- (27,6-40) =17.000 / 0,31 = 54.840 Pentru un rezultat nul, intreprinderea trebuie sa vanda un numar de 1.371 de produse, iar valoric o cifra de afaceri de 54.840 . Acesta reprezinta punctul mort, momentul in care intreprinderea isi acopera in intregime cheltuielile cu productia realizata. * Rezultatul din exploatare = Total venituri din exploatare Total cheltuieli din exploatare Venituri din exploatare =5000 buc* 40 p.u./ buc =200.000 Cheltuieli din exploatare = 60.000+ 80.000+5000 +4.000 =149.000 Rezultatul din exploatare = 200.000 -149.000=51.000 * Pentru un numar de produse de 5.500 buc : Rezultatul din exploatare =( 5.500*40 )- 149.000=220.000 -149.000=71.000 40

-LUCRARE DE STAGIUSEMESTRUL II- 2009 -ANUL IObservam o crestere a rezultatului din exploatare, odata cu cresterea numarului de produse vandute, in conditiile in care cheltuielile nu au suferit modificari in volum.

GRUPA V Categoria IX 1. O societate comerciala a inregistrat venituri totale de 790.000 lei din care cifra de afaceri este de 750.000 lei. Cheltuielile totale efectuate sunt de 600.000 lei din care 10.000 lei reprezinta impozitul pe profit platit in cursul anului, 30.000 lei reprezinta cheltuieli cu sponsorizarea, 3.000 lei reprezinta majorari de intarziere rezultate in urma unui control fiscal, 5.000 lei reprezinta contravaloarea unor servicii de consultanta furnizate de un partener, pentru care nu exista contract incheiat si nu este justificata necesitatea lor. Sa se determine impozitul pe profit de virat statului. Rezolvare : Profitul impozabil se calculeaz ca diferen ntre veniturile realizate din orice surs i cheltuielile efectuate n scopul realizrii de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile i la care se adaug cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau n calcul i alte elemente similare veniturilor i cheltuielilor potrivit normelor de aplicare. Venituri totale Cheltuieli totale 790.000 lei 600.000 lei

Cheltuieli nedeductibile - impozit pe profit 10.000 lei - majorari de inatarziere rezultate in urma controlului fiscal 3.000 lei - servicii de consultanta fara contract si fara justificare 5.000 lei - Cheltuielile cu sponsorizarea 30.000 lei ____________________________________________________________________ Total cheltuieli nedeductibile 48.000 lei Cheltuielile de sponsorizare i/sau mecenat i cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit legii; contribuabilii care efectueaz sponsorizri i/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificrile ulterioare, i ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare, precum i cei care acord burse private, potrivit legii, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente, dac totalul acestor cheltuieli ndeplinete cumulativ urmtoarele condiii: 1. este n limita a 3 la mie din cifra de afaceri; 2. nu depete mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat. Cheltuieli deductibile =Cheltuieli totale ch.indirecte=600.000-(20.000 + 30.000 + 3.000 + 5.000)=552.000 Calcul impozit profit: 790.000 600.0000 + 48.000 = 238.000 Impozit profit datorat 238.000 x 16% = 38.080 lei Se calculeaza limita legala a sponsorizarii: 41

-LUCRARE DE STAGIUSEMESTRUL II- 2009 -ANUL I3% x 750.000 = 2.250 20% imp.profit = 20% x 38.080 lei = 7.616 lei Suma ce se scade din impozitul pe profit datorat este 2.250 lei Impozit pe profit de virat TRIM.II: 38.080 2.250-10.000 = 25.830 lei 2. O societate comerciala platitoare de TVA inregistreaza intr-un an venituri in suma de 560.000 lei din care 1200 lei venituri din dividende de la o persoana juridica romana. Cheltuielile inregistrate sunt: - cheltuieli cu serviciile prestate de terti 11.000 lei (exista contracte incheiate, se justifica necesitatea lor si sunt documente care sa ateste prestarea lor efectiva); - cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile 200.000 lei; - cheltuieli cu stocurile de materiale constatate lipsa din gestiune, neimputabile 2500 lei; - cheltuieli cu plata personalului 63.500 lei, din care 50.000 lei este fondul de salarii si diferenta contributii aferente fondului de salarii; - cheltuieli de protocol 2400 lei; - cheltuieli cu sponsorizarea in bani 1200 lei; - cheltuieli cu impozitul pe profit platit in cursul anului 4.000 lei. Sa se calculeze impozitul pe profit datorat pentru intregul an. Rezolvare : Profitul impozabil se calculeaz ca diferen ntre veniturile realizate din orice surs i cheltuielile efectuate n scopul realizrii de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile i la care se adaug cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau n calcul i alte elemente similare veniturilor i cheltuielilor potrivit normelor de aplicare. Venituri totale 560.000 lei Cheltuieli totale 285.075 lei La cheltuielile totale se adauga TVA la lipsurile din gestiune neimputabile 2.500 x 19% = 475 lei (11.000 + 200.000 + 2.500 + 475 + 63.500 + 2.400 + 1.200 + 4.000 = 285.075 lei) Cheltuielile de protocol sunt cheltuieli deductibile limitat 2% asupra diferentei dintre totalul veniturilor impozabile si totalul cheltuielilor aferente ( mai putin cheltuielile de protocol si impozitul pe profit ). Venituri neimpozabile Venituri impozabile 1.200 lei 560.000 lei 1.200 lei = 558.800 lei 11.000 lei 200.000 lei 63.500 lei 2.400 lei 276.900 lei

Cheltuieli deductibile - ch. cu serv.prestate de terti - ch. cu materii prime si mat.consumabile - ch.cu salariile -ch.protocol Total cheltuieli deductibile

Cheltuieli protocol deductibile = 2%(558.800285.075+2.400+4.000)=280.125*2%=5.602,50 Impozit pe profit=16%( 558.800-276.900)=16%*281.900=45.104 42

-LUCRARE DE STAGIUSEMESTRUL II- 2009 -ANUL ICheltueili cu sponsorizarea =3*558.800=1.676,40 sau 20%*45.104=9.020,80 Impozit pe profit datorat pentru tot anul=45.104-1.200=43.904 Impozit de plata; 43.904 lei 4.000 lei =39.904 lei

3. O persoana fizica este arhitect si isi infiinteaza in ianuarie 200x un birou de arhitectura unde isi desfasoara activitatea independent si nu este inregistrat in scop de TVA. La inceputul anului 200x el a estimat un impozit anual pentru veniturile din activitati independente in suma de 1.200 lei, efectuand astfel, in anul 200x plati anticipate in contul impozitului pe venit in suma de 1.200 lei. La sfarsitul anului 200x el constata realizarea urmatoarelor venituri si cheltuieli: Indicator Venituri din prestarea activitatii de architect Venituri din sponsorizari Venituri din dobanzi la contul current utilizat pentru activitatea de arhitectura Cheltuieli: - cheltuieli cu hartia, pixuri, etc - cheltuieli cu chiria - cheltuieli cu personalul angajat - cheltuieli cu energia electrica, telefon, apa, gaze - cheltuieli cu sponsorizarea - cheltuieli cu protocolul Sume (lei) 95.000 10.000 200 20.000 12.000 10.000 25.000 3.000 2.500

Separat de valorile inregistrate mai sus se cunosc urmatoarele: a) la data de 27 iunie 200x achizitioneaza un apartament in municipiul Bucuresti pentru care va datora pana la sfarsitul anului un impozit de 150 lei. Imobilul va folosi ca locuinta de domiciliu. b) La data de 31 iulie 200x, contracteaza un imprumut de la o banca comerciala in valoare de 30.000 pe termen de 2 ani rambursabil integral la scadenta. Rata anuala a dobanzii: 10%, rata dobanzii de referinta a BNR 9%. Din imprumutul contractat achizitioneaza in luna august un autoturism in valoare de 28.000 lei pe care il va folosi exclusiv pentru activitatea de arhitectura (deplasari la clienti, furnizori, etc), iar restul de imprumut este folosit pentru activitatea curenta. Autoturismul se amortizeaza liniar in 5 ani. c) In urma controlului inopinat realizat de autoritatile statului in luna septembrie 200x, I se aplica o amenda contraventionala de 2.200 lei. Cerinte: a) impozitul pe veniturile din activitati independente datorat pentru anul 200x; b) diferenta de impozit pe veniturile din activitati independente de plata sau de recuperat de la buget rezultata in urma definitivarii impozitului anual. Rezolvare : Venitul net din activiti independente se determin ca diferen ntre venitul brut i cheltuielile aferente realizrii venitului, deductibile, pe baza datelor din contabilitatea n partid simpl. 43

-LUCRARE DE STAGIUSEMESTRUL II- 2009 -ANUL IVenitul brut = 95.000 + 200 = 95.200 lei (venitul din sponsorizari nu este considerat venit brut conf. Codului fiscal) Cheltuieli decutibile= 20.000 + 12.000 + 10.000 + 25.000 + 1.250 + 1.866,7 + 2.000 + 1.154,20 + 461,7 + 412,5 = 74.145,10 Cheltuieli deductibile cu dobanzile= 30.000*10%*5/12=1.250 Cheltuieli deductibile amortizare auto=28.000*4/60=1.866,7 Cheltuieli deductibile activitate curenta=30.000-28.000=2.000 Cheltuieli deductibile sponsorizare =5%(95.200-72.116,70)=1.154,20 Cheltuieli deductibile protocol=2%(95.200-72.116,70)=461,7 CASS =5.5%*1.200/0.16=6.6/0.16=412,50 a) Impozitul pe veniturile din activitati independente anul 200x=16%(95.20074.145,10)=3.368,80 b) Diferenta de plata la buget=3.368,80-1.200=2.168,80 4. O microintreprindere, platitoare de impozit pe venit, prezinta urmatoarea situatie a veniturilor (valorile sunt in lei si sunt cumulate de la inceputul anului); Tip venit Venituri din vanzarea marfurilor Venituri din diferente de curs valutar Venituri din dobanzi Trim. I 70.000 900 500 Trim. II 100.000 1.000 1.500 Trim. III 160.000 1.200 2.600 Trim. IV 230.000 2.100 3.700

De asemenea, cunoastem ca microintreprinderea cumpara si pune in functiune o casa de marcat, in luna iunie, in valoare de 700 lei. Determinati impozitul pe venitul microintreprinderilor de plata la fiecare dintre scadentele legale. Rezolvare : TRIMESTRUL I Total venituri impozabile trim.I 70.000 + 900 + 500 = 71.400 lei Impozit pe venit datorat 71.400 x 3% = 2.142 lei trim.I TRIMESTRUL II Total venituri impozabile cumulat trim.II 100.000 + 1.000 + 1.500 = 102.500 Venituri impozabile trim.II 102.500 71.400 = 31.100 lei Se scade casa de marcat 31.100 700 = 30.400 lei Impozit pe venit datorat 31.400 x 3% = 912 lei trim.II TRIMESTRUL III 44

-LUCRARE DE STAGIUSEMESTRUL II- 2009 -ANUL ITotal venituri impozabile cumulat trim.III 160.000 + 1.200 + 2.600 = 163.800 Venituri impozabile trim.III 163.800 71.400 31.100 = 61.300 lei Impozit pe venit datorat 61.300 x 3% = 1.839 lei- trim.III

TRIMESTRUL IV Total venituri impozabile cumulat trim.IV 230.000 + 2.100 + 3.700 = 235.800 lei Venituri impozabile trim.IV 235.800 71.400 31.100 61.300 = 72.000 lei Impozit pe venit datorat 72.000 x 3% = 2.160 lei trim.IV

45