P. 1
Sisteme de automatizare - Suport de curs.doc

Sisteme de automatizare - Suport de curs.doc

|Views: 278|Likes:
suport de curs sisteme de auomatizare
suport de curs sisteme de auomatizare

More info:

Published by: Dobrescu Petrica Cornel on Oct 31, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/02/2014

pdf

text

original

LICEUL TEHNOLOGIC “MECANICA FIN Catedra TEHNOLOGII

Modulul IV

SISTEME DE AUTOMATIZARE AUXILIAR CURRICULAR SUPORT DE CURS

prof. MUŞAT CRISTIANA – inginer, profesor grad didactic I,

UZ INTERN

- !" -

1

AUTOMATIZARI

CU7RINS
1. Introducere 2. Competenţe specifice. O iecti!e ". #i$% de descriere % %cti!it&ţii '. #i$% de progres (referire la activităţile din fişele de lucru) (. #i$& de feed) %c* % %cti!it&ţii +. ,-os%r (listă de termeni, cuvinte cheie) .. M%teri%-e de referinţ& pentruprofesor si e-e!i/ • • • • #ise teoretice) conspect #i$e teoretice) figuri si t% e-e

0. M%teri%-e de referinţ& pentru e-e!i/ #i$e de -ucru #i$e de e!%-u%re

1. So-uţii -% s%rcini-e de -ucru 12. Sugestii metodo-ogice 11. 3i -iogr%fie 12. Ane4e 5pentru document%re6

2

"# INTRODUCERE
Modulul SISTEME DE AUTOMATIZARE este destinat pregătirii elevilor din domeniul TEHNIC, nivel 3 şi are alocate un număr de 40 ore an, din care!

• teorie – 1( ore8 • -% or%tor te9no-ogic) 0 ore • instruire pr%ctic& – 1+ ore8
"re#entul suport de curs constituie si un au$iliar curricular ce se adresea#ă at%t elevilor, c%t şi profesorilor, fiind structurat &n patru păr'i! prima parte cuprinde notiuni de teoria sistemelor de automati#are( partea a doua cuprinde materiale de referin'ă pentru profesor( partea a treiacuprinde activită'i pentru elevi( partea a patra contine solu'ii şi sugestii metodologice) Con'inuturile incluse &n structura modulului SISTEME DE AUTOMATIZARE oferă elevilor cunoştinte care le permit de#voltarea a*ilită'ilor teoretice, practice şi creative privind func'ionarea şi utili#area diverselor componente ale sistemelor de automati#are) "rograma modulului tre*uie utili#ată &mpreună cu +tandardul de "regătire "rofesională pentru a corela, &n permanen'ă, criteriile de performan'ă ale competen'elor agregate &n modul cu con'inuturile incluse, re#ultate din condi'iile de aplica*ilitate ale criteriilor de performan'ă respective) "arcurgerea con'inuturilor se va reali#a &n integralitatea lor) "entru atingerea competen'elor specifice sta*ilite &n modul, profesorul, are li*ertatea de a de#volta anumite con'inuturi, de a eşalona &n timp, de a utili#a activită'i variate de &nvă'are şi &n special cele cu caracter aplicativ, centrate pe elev) ,nainte de aplicarea materialelor de &nvă'are propuse, profesorul tre*uie să cunoască particularită'ile colectivului de elevi şi, &ndeose*i, stilurile de &nvă'are ale acestora, pentru reuşita centrării pe elev a procesului instructiv( el poate adapta materialele &n raport cu cerin'ele clasei) Materialele de &nvă'are sunt uşor de citit şi de &n'eles, informa'iile fiind formulate &ntr-un lim*a. adecvat nivelului elevilor, accesi*il şi sus'inut prin e$emple sugestive şi prin imagini) Evaluarea tre*uie să fie un proces continuu şi sumativ, referindu-se &n mod e$plicit la criteriile de performan'ă şi la condi'iile de aplica*ilitate ale acestora, corelate cu tipul pro*elor de evaluare specificate &n +tandardul de "regătire "rofesională, pentru fiecare competen'ă) / competen'ă se evaluea#ă o singură dată, iar elevii vor fi evalua'i numai &n ceea ce priveşte do*%ndirea competen'elor specificate &n ta*elele de corelare ale competen'elor cu con'inuturile)

"re#entul +uport de curs- 0u$iliar didactic nu %coper& to%te cerinţe-e cuprinse &n +tandardul de "regătire "rofesională al calificării pentru care a fost reali#at) "rin urmare, el poate fi folosit &n procesul instructiv şi pentru evaluarea continuă a elevilor) ,nsă, pentru o ţinere% Certific%tu-ui de c%-ific%re: este neces%r& !%-id%re% integr%-& % competenţe-or din +)")"), prin pro*e de evaluare conforme celor prevă#ute &n standardul respectiv)

3

2. COM7=T=NA= S7=CI#IC=. O3I=CTI;=
Modu-u- I;/ SISTEME DE AUTOMATI A!E I" #$cul m$dulului %n cadrul &lanului de %nvăţăm'nt.
Con'inuturile incluse &n structura modulului UTI#I A!EA SISTEME#O! DE AUTOMATI A!E oferă elevilor cunoştin'e care le vor permite să-şi de#volte a*ilită'i practice privind sistemele de reglare automată, &n condi'iile participării lor nemi.locite şi responsa*ile la un proces instructiv-formativ centrat pe nevoile şi aspira'iile proprii)

<ist% unit&ţi-or de competenţe re-e!%nte pentru modu-/ 1nitatea de competen'ă te2nică generală 10 ) valoare credit alocat 1 T% e-u- de core-%re % competenţe-or $i conţinuturi-or

Unit%te% de competenţe

Competenţe
34)3)Caracteri#ea#ă sistemele de reglare automată

Conţinuturi • • •
+c2ema de principiu a unui sistem de reglare automată( Mărimile care intervin &n sc2ema de principiu a unui sistem de reglare automată( 5olul func'ional al componentelor sistemului de automată) reglare

10. SIST=M=
>= AUTOMATI?AR=

34)6)"re#intă func'ionarea componentelor sistemelor de reglare automată 34)3)0nali#ea#ă func'ionarea sistemelor de automati#are specifice domeniului

Elementele constructive ale componentelor sistemelor de reglare! descriere, func'ionare şi alegerea din cataloage) • +isteme de reglare automată specifice domeniului de pregătire! caracteri#are şi func'ionare( • "arametrii te2nici supraveg2ea'i! mărimi electrice şi neelectrice)

Core-%re% competenţe-or cu criterii-e de perform%nţ&/ Competenţ% 0. 1/ Identifica elemente de automatizare (sisteme de reglare automată) ) Criterii de 7erform%nţ&/ 5%6 5epre#entarea sc2emei de principiu a unui sistem de reglare automată) 5 6 Indicarea mărimilor care intervin &n sc2ema de principiu a unui sistem de reglare automată) 5c6 0nali#area rolului func'ional al componentelor sistemului de reglare automată) Competenţ% 0. 2/ Verifica functionarea instalatiei de semnalizare si avertizare (funcţionarea componentelor sistemelor de reglare automată) Criterii de 7erform%nţ&/ 5d6 Identificarea elementelor constructive ale componentelor sistemelor de reglare automată) 5e6 +pecificarea func'ionării componentelor sistemelor de reglare automată) 5f6 0legerea componentelor sistemelor de reglare automată potrivit unor criterii date) Competenţ% 0."/ Regleaza aparate din instalatia de automatizare (sistemelor de automatizare specifice domeniului) Criterii de 7erform%nţ&/ 5g6 +pecificarea elementelor din sistemul de reglare automată) 596 "re#entarea func'ionării sistemului de reglare automată) 5i6 Monitori#area parametrilor te2nici supraveg2ea'i reglati) • Dintre conţinuturile prevăzute în curriculum, prezentul Auxili r curricul r !or"e ză pro!lem tic #tructurii SRA, l rolului $uncţion l l elementelor componente le SRA, %i nume& 3) =-emente de %utom%ti@%re! structura generala a unui element, parti componente, rol functional, sc2ema de principiu, mărimile care intervin &n sc2ema de principiu a unui sistem de reglare automată! de intrare 7de referin'ă 8, de reac'ie, a*aterea , de comandă, de e$ecu'ie7de reglare8, de ieşire, pertur*a'ii, moduri de conectare in circuit 6) Componente-e sistemu-ui de reg-%re %utom%t&! rol, elemente constructive, func'ionare, alegerea din cataloage • Traductoare! electrice, neelectrice, parametrice, generatoare • 5egulatoare! *ipo#itionale, tripo#itionale, cu actiune continua 7proportional ", proportional integral "I, proportional diferential "9, proportional- integral-diferential "I98, cu actiune prin impulsuri • 0mplificatoare! electrice 7electronice, magnetice, rotative8, neelectrice 7pneumatice, 2idraulice8 • Elemente de e$ecutie! electrice, pneumatice, 2idraulice)

4

# UTILIZAREA SISTEMELOR DE AUTOMATIZARE Compe) tenţ% Criteriu. #<"8 #<'8 #<(8 #<+8 #<. 10.18 1.2.1 1.".ITEAII Nu$ele ele%ulu&' (((((((((((# Cla)a' ((( Data nceperii unităţii de competenţă!!!!!!!!!!!! Data promovării unităţii de competenţă """ UNITATEA DE COMPETEN*+ ." UNITATE PROMOVAT+ CU SUCCES############################################################ SEMN+TURA CANDIDATULUI(((#((((((((((################### SEMN+TURA EVALUATORULUI(((#((((((## DATA(((##### ) .8 #<0 #=! 1.2." Re@o-!%t 10.18 1.de perform%nţ& #i$% de -ucruB #i$% de e!%-u%re #<18 #< 18 #< 2 Cntre %re% 1.18 1.1 #Reprezentarea sc$emei de principiu a unui sistem de reglare automată! #Indicarea mărimilor care intervin n sc$ema de principiu a unui sistem de reglare automată! #%nalizarea rolului funcţional al componentelor sistemului de reglare automată! #Identificarea elementelor constructive ale componentelor sistemelor de reglare automată! #&pecificarea funcţionării componentelor sistemelor de reglare automată! #%legerea componentelor sistemelor de reglare automată potrivit unor criterii date! #&pecificarea elementelor din sistemul de reglare automată! #'rezentarea funcţionării sistemului de reglare automată! #(onitorizarea parametrilor te$nici supraveg$eaţi! #< 1 1.2.2 #<18 #<"8 #<'8 #<(8 #<+8 #<.2 10.8 #<0 #=! 2 Doc de ro- 1.2 Conform #i$ei de -ucru Conform fi$ei de -ucru $i e!.2. #IŞA >= >=SCRI=R= A ACTI.2.

#IŞA 7=NTRU CNR=.R=SU<UI =<=.ISTRAR=A 7RO.5unit%te% de competenţ&6/ 10 Nume-e e-e!u-ui! ::::::::::::::::::::::::: Nume-e profesoru-ui/ ''''''''''''''''''''''''' Competenţe c%re tre uie do Fndite >%t% Acti!it&ţi efectu%te $i coment%rii >%t% Ap-ic%re Gn c%druunit&ţii de competenţ& 3ine =!%-u%re S%tis) f&c&tor Ref% cere 4)3)a 4)3)* 4)3)c 4)6)a 4)6)* 4)6)c 4)3)a 4)3)* 4)3)c Coment%rii 7riorit&ţi de de@!o-t%re Competenţe c%re urme%@& s& fie do Fndite 5pentru fi$% urm&to%re6 Resurse neces%re * .-.U<UI Modu-u.

materialele utili#ate şi orice alte comentarii suplimentare care ar putea fi relevante pentru planificare sau feed-*ac. seturi de instruc'iuni şi orice fel de fişe de lucru care ar putea repre#enta o sursă de informare suplimentară pentru un elev care nu a do*%ndit competen'ele cerute) ($tă) acest f$rmat de fişă este un instrument detaliat de %nre*istrare a &r$*resului elevil$r" +entru fiecare elev se &$t reali. aceasta &ermiţ'nd evaluarea &recisă a ev$luţiei elevului.a mai multe astfel de fişe &e durata derulării m$dulului.ă" + . &n mod separat.unit&ţii de competenţ& 0ceasta ar tre*ui să permită profesorului să evalue#e măsura &n care elevul şi-a &nsuşit competen'ele te2nice generale. evolu'ia legată de diferite competen'e) 0cest lucru &nseamnă specificarea competen'elor te2nice generale şi competen'elor pentru a*ilită'i c2eie.) • Ap-ic%re Gn c%@u.n această căsu'ă. re'ete.'nd inf$rmaţii relevante &entru anali. %n acelaşi tim& furni. profesorii tre*uie să &nscrie competen'ele care urmea#ă a fi do*%ndite) 0cest lucru poate implica continuarea lucrului pentru aceleaşi competen'e sau identificarea altora care tre*uie avute in vedere) • Resurse neces%re 0ici se pot &nscrie orice fel de resurse speciale solicitate!manuale te2nice. care tre*uie de#voltate şi evaluate) "rofesorul poate utili#a fişele de lucru pre#entate &n au$iliar şi sau poate ela*ora alte lucrări &n conformitate cu criteriile de performan'ă ale competen'ei vi#ate şi de speciali#area clasei) • Acti!it&ţi efectu%te $i coment%rii 0ici ar tre*ui să se poată &nregistra tipurile de activită'i efectuate de elev.• Competenţe c%re tre uie do Fndite 0ceastă fişă de &nregistrare este făcută pentru a evalua. raportate la cerin'ele pentru &ntreaga clasă) "rofesorul poate indica gradul de &ndeplinire a cerin'elor prin *ifarea uneia din următoarele trei coloane) • 7riorit&ţi pentru de@!o-t%re "artea inferioară a fişei este concepută pentru a men'iona activită'ile pe care elevul tre*uie să le efectue#e &n perioada următoare ca parte a viitoarelor module) 0ceste informa'ii ar tre*ui să permită profesorilor implica'i să pregătească elevul pentru ceea ce va urma) • Competenţe-e c%re urme%@& s& fie do Fndite . te2nice speciali#ate şi competen'ele pentru activită'i c2eie.

. #IŞE >= #==>)3ACI A ACTI.ITEAII Nume-e c%ndid%tu-ui/ C-%s%/ >et%-ii -eg%te de %cti!it%te/ 7erio%d% de pred%re/ Acti!it%te %ccept%t&/ Acti!it%te de referinţ&/ =ste ne!oie de m%i mu-te do!e@i/ Coment%rii/ >%t% de pred%re dup& re!i@uire/ Criterii-e de perform%nţ& Gndep-inite/ +emnături de confirmare! "rofesorul Candidatul 9ata 9ata ($tă) aceasta fisa se atasea.a la &$rt$f$liul fiecarui elev H <işa constituie un document pentru portofoliul elevului. fiind o dovadă a muncii acestuia pe parcursul fiecărui modul) Cu a.(. se &nregistrea#ă progresul unui elev pe parcursul unei unită'i de competen'ă sau modul) .utorul acestei fişe.

prin care se primesc şi se transmit mărimile fi#ice caracteristice func'ionării elementului) Elementele componente ale unui sistem automat formea#ă un ansam*lu unificat dacă elementele sunt legate &ntre ele prin semnale de intrare şi ieşire cu varia'ii &n domenii date 76@30 m0 c)c) ( 3@A m0 c)c) ( 0@60 m0 ( 0.anormale &n func'ionarea procesului) caracteristica unui element care e$primă raportul dintre varia'ia mărimii de ieşire şi varia'ia +EN+ICI?IT0TE mărimii de intrare care o produce. 21. opera'ie de măsurare.6@3 daN cm6 B . 11. ". 1'. anali#ă) metodă de afişare a datelor su* formă numerică ansam*lul de aparate şi legături care se conectea#ă cu procesul &n scopul reali#ării opera'iilor de comandă şi de reglare dorite) parte a sistemului automat care formea#ă o unitate constructivă şi reali#ea#ă una sau mai multe din func'iunile sistemului automat) 1n element are una sau mai multe mărimi de intrare şi o mărime de ieşire.utorul aparatelor de măsură M=5IMI MEC0NICE măsoară caracteristicile mecanice cu a.gf m68) diferen'a dintre re#ultatul unei măsurări şi valoarea mărimii măsurate E5/05E M=5IMI E?ECT5ICE măsoară caracteristicile electrice cu a.. verificare prin comparare. crt.ITA<E >IS7O?ITI.n ca#ul &n care găsi'i şi al'i termeni care nu au fost incluşi. 22. 1. adăuga'i-i la sf%rşitul acestei liste) / parte dintre termenii specifici domeniului auotmati#ărilor sunt defini'i &n cuprinsul fişelor de conspect sau al fişelor de lucru urm%nd ca profesorul şi elevii să-i descopere şi să-i adauge pre#entului glosar) Nr. 11. .utorul aparatelor de măsură element elastic folosit &n construc'ia aparatelor de măsură MEMC50N= caracteristică a aparatului de măsură &n func'ie de care se alege aparatul şi se evaluea#ă "5ECIDIE calitatea măsurării ansam*lul transformărilor.<AR= valorii măsurate a unei mărimi din proces cu o valoare presta*ilită să ac'ione#e asupra procesului astfel că mărimea reglată să fie adusă sau men'inută la valoarea prescrisă prin ! # sta*ilirea unei dependen'e după o lege presta*ilită pentru valoarea unei mărimi dintr-un proces &n raport cu mărimi independente sau dependente de proces ( # reducerea influen'ei mărimilor pertur*atoare asupra mărimilor din proces) mărime fi#ică utili#ată pentru transmiterea unei informa'ii S=MNA< ansam*lul de opera'ii care au ca efect declanşarea unor semnale de alarmă 7optică. -. 2(. 2". '. fără să se depăşească valorile tolerate <1NCTI/N05E SIST=M AUTOMAT ansam*lul cuprin#%nd procesul şi dispo#itivul de automati#are) comanda se reali#ea#ă de la distan'ă 7se folosesc metode şi dispo#itive de teletransmitere8) TE?EC/M0N90 parte a unui ansam*lu de măsurarecare care are rolul de a transforma informa'ia de TRA>UCTOR măsurare &ntr-o mărime fi#ică prelucra*ilă 5 . 1..<OSAR >= T=RM=NI Cu!inte c9eie ) %utom%ti@%ri 1rmătoarea listă de termeni este folositoare la &n'elegerea şi do*%ndirea competen'elor vi#ate) . caracteri#at prin una sau mai multe mărimi măsura*ile. 10. 1". 1(. 1+. unele ac'iuni depind de e$ecutarea ac'iunilor precedente sau de &ndeplinirea &n preala*il a unor condi'ii ansam*lul de opera'ii ce se efectuea#ă &n circuit desc2is şi care au ca efect sta*ilirea unei dependen'e după o lege presta*ilită.ANT CJ=I= 0"050T 9E M=+150T AUTOMATI?AR= COMAN>A CU 7RO. +. 0. după ce regimul sta'ionar a fost atins calitatea unui element de a func'iona cu o pro*a*ilitate presta*ilită un interval de timp +IE150NT0 IN determinat. >= AUTOMATI?AR= =<=M=NT A< SIST=MU<UI AUTOMAT sistem te2nic care permite determinarea cantitativă a mărimilor ce se măsoară introducerea unor dispo#itive şi legături cu scopul de a reali#a opera'iile de comandă şi reglare automată a procesului) se reali#ea#ă conform unui program se reali#ea#ă după un program secven'ial ce fi$ea#ă apriori succesiunea ac'iunilor asupra unui sistem. 22.RAM C/M0N90 +EC>ENTI0?0 COMAN>E COMAN>A AUTOMATA C/M0N90 M0N10?0 CONTRO< >I. 2'. (. 2+. +EMN0?ID05E acustică8 pentru a atrage aten'ia asupra apari'iei unor situa'ii normale . 1. 12. 2..VI/0121 -31I1 # &unt evidenţiate cu litere ngro4ate! T=RM=NB >=#INITI=B =K7<ICAR= CU. pentru valoarea unei mărimi dintr-un proces &n raport cu mărimi independente de acesta) comanda se reali#ea#ă numai prin dispo#itive prevă#ute &n acest scop omul intervine asupra elementului de e$ecu'ie 12.ansam*lul de opera'ii care au drept scop ca pe *a#a compara'iei R=. pentru 7ROC=S care se reali#ea#ă o automati#are) 7automată B manuală8.

0 Traductoare generatoare #T " – =c9ip%mente de m%sur%re #T ' B = -emente de e4ecutie #ig. necesare profesorului in activitatea de predare si elevilor pentru a.n această sec'iune sunt pre#entate notiuni de teoria sistemelor de automati#are. 1 +c2ema func'ională a unui sistem de automati#are. 2 Modelul structural al unui sistem de reglare automată #ig. ( Clasificarea semnalelor #T 2 B Tr%ducto%re #ig.1. Traductoare parametrice #ig.n modelul structural al unui sistem de reglare automată 7+508 6)3) Identificarea elementelor sc2emei 6)6) "re#entarea pe scurt a rolului func'ional al elementelor componente ale sc2emei 6)3) Identificarea mărimilor care intervin &n func'ionarea sistemului) #< 2 B Identificarea semnallor utili#ate &n sistemele de reglare automată Competenţ% 0. prospecte. fişe te2nice.. " Modelul structural al unui sistem de reglare automată 7+508 #ig. – . ' Tipuri de semnale aplicate +50. – Identific% e-emente de %utom%ti@%re 5sisteme de reg-%re %utom%t&6. #< 1 B 3) Identificarea elementelor din sc2ema func'ională a unui sistem) 6) . #ig. 1 +c2ema *loc a unui element de e$ecu'ie EE 7a8 şi adaptarea dintre regulatorul electric 5 şi elementul de e$ecu'ie EE prin intermediul unui convertor electro-2idraulic E H 7*8 #ig. astfel! Competenţ% 0.erific% function%re% inst%-%tiei de semn%-i@%re si %!erti@%re 5funcţion%re% componente-or sisteme-or de reg-%re %utom%t&6 #< " B 3 a8 Traductoare re#istive de deplasare( 3 *8 Traductoare inductive de deplasare( 3 c8 Traductoare capacitive de deplasare) #< ' B Traductoare de nivel #< ( B Traductoare de for'ă #< + B Traductoare de presiune #< . . + Clasificarea traductoarelor #ig. &n fişele de conspect şi &n indica'iile profesorului şi pot consulta manuale de specialitate.. #ig. B Traductoare de de*it #< 0 B Traductoare de temperatură #=! 1 B evaluarea competen'elor vi#ate B Traductoare electrice #=! 2 B evaluarea competen'elor vi#ate 7evaluare sumativa8 B +isteme de reglare automată) • Identifică su*ansam*lurilor constructive ale sistemelor de reglare automată( • +pecifică mărimile fi#ice care apar &ntr-un +50( • E$plică func'ionarea unui +50 pe *a#a sc2emei date) 16 . pliante.I . precum şi site-urile de specialitate) #i$e-e de -ucru $i e!%-u%re au fost concepute astfel &nc%t să acopere o parte din criteriile de performan'ă ale competen'elor sta*ilite &n +tandardul de "regătire "rofesională şi anume B cele corespun#ătoare competen'elor 4)3) şi 4)6) "entru competen'a 4)3) se vor ela*ora fişe de lucru cu +50 specifice calificării elevilor clasei) 0u fost &ntocmite fişe de evaluare care să atingă competen'ele vi#ate după parcurgerea con'inuturilor aferente acestora. 12 B Clasificarea elementelor de e$ecu'ie #T ( – Regu-%to%re %utom%te Elevii vor re#olva e$erci'iile propuse &n fişele de lucru folosind informa'iile sinteti#ate &n fisele teoretice.2.si de#volta competentele te2nice si c2eie vi#ate prin acest modul) 0u fost incluse următoarele fise! #T 1 – Sisteme de reg-%re %utom%t% #ig. MAT=RIA<= >= R=#=RINTA 7=NTRU 7RO#=SOR SI =<=.

%utom%t 7508 are rolul de a efectua anumite opera'ii asupra mărimii F primită la intrare. caracteristicile IT sunt practic invaria*ile &n timp. re#ultatul fiind mărimea Gc aplicată ca mărime de comandă elementului de e$ecu'ie) • =-ementu. dacă mărimea de intrare este constantă( • sisteme cu program. iar cele neliniare prin ecua'ii neliniare) 3) 9upă caracterul prelucrării semnalelor se deose*esc +50 continue 7c%nd toate mărimile care intervin sunt continue &n timp8 şi +50 discrete 7c%nd cel pu'in una dintre mărimi are o varia'ie discretă &n timp8) 4) 9upă aspectul varia'iei &n timp a mărimii de intrare 7şi deci şi al mărimii de ieşire8 se deose*esc trei categorii! • sisteme de reglare automată. re#ult%nd sisteme adaptive) 6) 9upă dependen'ele B &n regim sta'ionar B dintre mărimile de ieşire şi de intrare ale elementelor componente se deose*esc +50 liniare 7c%nd dependen'ele sunt liniare8 şi +50 neliniare 7c%nd cel pu'in una din dependen'e este neliniară8) 9in punct de vedere matematic sistemele liniare sunt descrise prin ecua'ii liniare.#IŞE T=OR=TICA 1 5#T16 Tem%/ Sisteme de reg-%re %utom%t& +c2ema unui sistem şi a unui sistem de automati#are sunt pre#entate &n <ig3 şi <ig)6) +istemele de reglare automata sunt cele mai utili#ate sisteme de automati#are) +c2ema structurala a unui +50 este pre#entata in <ig) 3) • "rin Sistem de Reg-%re Autom%t& 7+508 se &n'elege un sistem reali#at astfel &nc%t &ntre mărimea de ieşire şi mărimea de intrare se reali#ea#ă automat.n primul ca#.EM8 este instalat pe *ucla de reac'ie negativă 7calea inversa8 are rolul de a transforma mărimea de ieşire a IT de regulă &ntr-un semnal electric aplicat EC) Clasificarea +50 E$istă mai multe posi*ilită'i de clasificare a +50 &n func'ie de criteriul adoptat) Mai importante sunt următoarele! 3) 9upă caracterul informa'iei apriorice asupra IT se deose*esc +50 cu informa'ie apriorică completă şi +50 cu informa'ie apriorică incompletă) . pneumatice. diferite *locuri ale dispo#itivelor de automati#are pot fi conectate &n diferite moduri re#ult%nd astfel o varietate mare de structuri reali#ate cu un număr relativ mic de elemente componente) 4) 9upă agentul purtător de semnal se deose*esc sisteme electronice. dacă mărimea de intrare varia#ă aleatoriu &n timp) A) 9upă numărul de *ucle principale 7de reac'ie8 se deose*esc sisteme cu o *uclă principală şi sisteme cu mai multe *ucle principale sau sisteme de comandă) H) 9upă vite#a de răspuns a IT la un semnal aplicat la intrare se deose*esc +50 pentru procese rapide. 2idraulice şi mi$te) 11 . adică au aceeaşi gamă şi aceeaşi natură8 şi +50 speciali#ate. c%nd nu se &nt%mplă acest lucru) ?a sistemele unificate.de m%sur%6 7Tr. de adaptare.de e4ecuţie 7EE8 are rolul de a interveni &n func'ionarea instala'iei te2nologice pentru corectarea parametrilor regla'i conform mărimii de comandă transmise de 50) • Inst%-%ţi% te9no-ogic& 7IT8 este &n ca#ul general un sistem supus unor ac'iuni e$terne numite pertur*a'ii şi ac'iunii comen#ii generate de 50 a cărui mărime de ieşire este astfel reglată conform unui program prescris) • Tr%ductoru-5=-ementu. dacă mărimea de intrare varia#ă după un anumit program( • sisteme de urmărire. &n al doilea ca# aceste caracteristici se modifică 7su* influen'a unor pertur*ări8 &ntr-un mod care nu este dinainte cunoscut) "entru a compensa influen'a unor asemenea modificări asupra performan'elor sistemului se folosesc elemente suplimentare. o rela'ie func'ională care reflectă legea de conducere a unui proces) • =-ementu.de comp%r%ţie 7EC8 are rolul de a compara permanent mărimea de ieşire a instala'iei te2nologice cu o mărime de acelaşi fel cu valoare prescrisă 7considerată constantă8. c%nd constantele de timp ale IT nu depăşesc 30 secunde 7ac'ionările electrice8 şi +50 pentru procese lente c%nd IT au constante de timp mai mari şi de multe ori au şi timp mort) I) 9upă caracteristicile construc'iei dispo#itivelor de automati#are se deose*esc +50 unificate 7c%nd toate mărimile care circulă sunt unificate. fără interven'ia omului. re#ultatul compara'iei fiind semnalul de eroare F) • Regu-%toru. respectiv are rolul de a prelucra această mărime dup • • ă o anumită lege. numită lege de reglare.

Tipurile de semnale ce pot fi aplicate +50 sunt pre#entate in <ig) 4 iar in <ig) A sunt pre#entate tipurile de semnale utili#ate in +50) 12 .

<AR= AUTOMATE 5SRA6 E#C# U 3 . " MO>=<U< STRUCTURA< A< UNUI SIST=M >= R=. I#T# Elementele componente ale sc2emei unui +50! =.r - P 2 R#A# Tr X1 E#E# X$ . B element de e$ecu'ie( I./t0 Comportarea dinamică a sistemului poate fi definită prin rela'iile! R5U5t6: L5t6: t6 M 2 #ig. B element de compara'ie( R. B regulator automat( =.traductor Mărimi care intervin &n sc2ema de elemente a unui +50! U B mărime de intrare a sistemului( N B semnalul de eroare( Lr B mărime de reac'ie( Kc B mărimea de ieşire a regulatorului automat( KmB mărime de intrare a instala'iei te2nologice( L B mărime de ieşire a sistemului 7a instala'iei te2nologice8( 7 B pertur*ări) 13 .T. B instala'ie te2nologică( Tr .A. #ig.r r B mărimea de referin'ă( U B mărimea de comandă( L B mărimea de ieşire( Lr B mărimea de reac'ie inversă( 7 B mărimea pertur*atoare) P I#T# . 2 MO>=<U< STRUCTURA< A< UNUI SIST=M >= AUTOMATI?AR= ca reuniune a două păr'i! dispo#itivul de automati#are 79)0)8 şi instala'ia te2nologică 7I)T)8 P r D#A# U .#T 1 #ig. 1 SCJ=MA #UNCAIONA<E A UNUI SIST=M U/t0 S S B sistem( U5t6 B mărime de intrare( L5t6 B mărime de ieşire) .C.=.

r%mp& unit%r& t pentru t > 0 u(t) = t ! 0 pentru t ≤ 0 U/t0 c6 semn%.T6 d6 semn%. ' TI7URI >= S=MNA<= A7<ICAT= SRA U/t0 " t 1 pentru t > 0 %6 semn%.sinusoid%u5t6 M Um%4 sin Ot 5 "5 T t 14 .tre%pt& unit%r& ! U/t0 u(t) = 0 pentru t ≤ 0 6 semn%.impu-s unit%r& 7semnal impuls unitar 9irac8 t ! u -5 45 " 4 .#ig.

.#I. ( C<ASI#ICAR=A S=MNA<=<OR UTI<I?AT= IN SRA 5dup& A. S@uder6 1) .

os! 1* . care este repre#entarea grafică a rele'iei generale de dependen'ă. se numeşte tr%ductor.oritatea ca#urilor. adaptoare etc)  +tructura generală a traductoarelor este foarte diferită de la un tip de traductor la altul. miliJa'i sau c2iar mai pu'in8. tensiune etc)8( • "uterea consumată la intrare şi cea transmisă elementului următor 7de sarcină8) 9e o*icei. inductan'ă.n scopul măsurării mărimilor fi#ice care intervin &ntr-un proces te2nologic. respectiv re#isten'ă electrică. capacitate etc)8. adaptorul cuprinde şi sursa de energie care face posi*ilă convertirea mărimii Go &n mărimea Ge)  ?a un traductor. mărimea de intrare Gi şi cea de ieşire Ge sunt de natură diferită. care este transformată &n mărimea de ieşire Ge 7tensiune electrică. &n scopul introducerii acesteia &ntr-un circuit de automati#are. două sau mai multe convertoare conectate &n serie) . cu varia'ii continue sau discontinue)  "e *a#a acestei rela'ii de dependen'ă. temperatură. aplicată circuitului de automati#are cu a. for'ă etc)8 este convertită de către elementul sensi*il &ntr-o mărime intermediară G2 7deplasare liniară sau rotire8. o serie de su*elemente constructive.n ma. astfel &nc%t elementul următor &n sc2ema de automati#are este aproape totdeauna un amplificator( • Caracteristica statică a traductorului. structura generală a unui traductor este cea din figura următoare! X& Ele$e7t )e7)&8&l Xo Ada9tor Xe Traductor  Mărimea de intrare Gi 7de e$emplu! presiune.n structura traductoarelor se &nt%lnesc. de*it. cuprin#%nd unul. ca.  . puterea de intrare este relativ mică 7c%'iva Ja'i. re#isten'ă electrică. elemente sensi*ile. curent. de e$emplu! convertoare. este pre#entată &n figura de mai . &n general.utorul unui adaptor) C%r%cteristici-e gener%-e %-e tr%ducto%re-or  9e o*icei. deplasare etc). se sta*ilesc următoarele caracteristici generale vala*ile pentru orice traductor! • Natura fi#ică a mărimilor şi de ieşire de intrare 7presiune. &nsă sunt legate &ntre ele prin rela'ia generală de dependen'ă! Ke M f5Ki6 care poate fi o func'ie liniară sau neliniară.#IŞE T=OR=TICA 2 5#T26 Tem%/ Tr%ducto%re Noţiuni gener%-e  . este necesară de o*icei convertirea acestora &n mărimi de altă natură fi#ică pentru a fi introduse cu uşurin'ă &ntr-un circuit de automati#are)  Elementul care permite convertirea unei mărimi fi#ice 7de o*icei neelectrică8 &ntr-o altă mărime 7de o*icei electrică8 dependentă de prima. nivel.

respectiv #ig. 0.. CARACT=RISTICI<= TRA>UCTOAR=<OR c%r%cteristic% de tr%nsfer/ dependenţ% dintre m&rime% o ţinut& -% ie$ire% tr%ductoru-ui $i m&rime% %p-ic%t& -% intr%re% s% domeniu. care se o*'ine ec2ival%nd caracteristica statică cu o dreaptă av%nd coeficientul ung2iular! Im M tg Q R I%8 • >omeniu.+ C<ASI#ICAR=A TRA>UCTOAR=<OR temperatură de*it presiune nivel umiditate vite#ă etc) tensiune curent re#isten'ă mărimi neelectrice traductoare de mărime mărimi electrice după natura mărimii de intrare traductoare de calitate 7caracteristici ale compo#i'iei corpurilor8 traductoare parametrice 7transformă o mărime neelectrică &ntr-un parametru de după natura mărimii de ieşire circuit electric8 traductoare generatoare 7transformă o mărime neelectrică &ntr-o for'ă electromotoare8 frecven'ă etc) ga#oanali#oare traductoare de pH spectrografe etc) re#istive inductive capacitive fotoelectrice etc) de induc'ie sincrone pie#oelectrice m&sur%re/ inter!%-utermoelectrice #ig. iar caracteristicile traductoarelor parametrice şi ale traductoarelor generatoare sunt pre#entate &n #ig.de Gn c%re !%ri%@& m&rime% de intr%re $i Gn c%re tr%ductoru.d0 )e$7al )&7u)o&dal u(t) = Umax sin ωt X e X e max X e min α Xi min Xi max X&  Sensi i-it%te% % so-ut& sau p%nt% I%: care este raportul dintre varia'ia mărimii de ieşire şi a mărimii de intrare! I% M P Ke B P Ki (  7%nt% medie 5Im6. definit de pragurile superioare de sensi*ilitate Ki m%4 şi Ke m%4 şi de cele inferioare Ki min şi Ke min) Clasificarea şi caracteristicile traductoarelor este pre#entată &n #ig.+ si #ig.de m&sur%re. .%re preci@i% cerut& C%r%cteristici-e tr%ducto%re-or preci@i%/ ero%re% re-%ti!& % tr%ductoru-ui r%pidit%te%/ timpude r&spuns %tr%ductoru-ui fineţe%/ consumu.dintre 1+ !%ri%ţi% m&rimii de ie$ire c%re corespunde unei !%ri%ţii % m&rimii de intr%re . 1) #T 2 #I.de energie %tr%ductoru-ui sensi i-it%te%/ r%portu.. .

#I. ) termore@isti!e8 ) termisto%re8 ) re@isti!e8 ) inducti!e8 ) c%p%citi!e8 ) pie@ore@isti!e8 ) m%gnetore@isti!e. #orţ& Temper%tur& M%s& Concentr%ţie R%di%ţie #ig. ) comp-e4e 5di-%t%reSdep-%s%re6 ) idem c% -% forţ&8 ) termore@isti!e8 ) e-ectroc9imice8 ) conductometrice. 0 TRA>UCTOAR= 7ARAM=TRIC= M&rimi fi@ice de %@& >ep-%s%re M&rimi fi@ice deri!%te ) dep-%s%re -ini%r&8 ) dep-%s%re ung9iu-%r& ) -ungime 5dimensiuni geometrice68 ) grosime8 ) str%turi de %coperire8 ) ni!e) deform%ţie 5indirect forţ&: presiune s%u cup-u68 ) %-titudine. ) termore@istenţe8 ) termisto%re8 ) termocup-uri. ) temper%tur& 5 pentru so-ide: f-uide: de supr%f%ţ&68 ) c&-dur& 5f-u4: energie68 ) conducti i-it%te termic&.=N=RATOAR= M&rime fi@ic& de m&sur%t Temper%tur% #-u4 de r%di%ţie optic& #orţ% =fect uti-i@%t Termoelectricitate "iroelectricitate <oto-emisie Efect fotovoltaic Efect foto-electric "ie#o-electricitate M&rime de ie$ire Tensiune +arcina Curent Tensiune Tensiune +arcina electrică 1. =-emente sensi i-e tipice ) re@isti!e8 ) inducti!e8 ) fotoe-ectrice8 ) e-ectrodin%mice 5de inducţie: se-sine: inductosine6. 1 TRA>UCTOAR= .ite@& ) e-ectrodin%mice 5de inducţie68 ) fotoe-ectrice. ) umidit%te8 ) -umino%s&8 ) termic&8 ) nuc-e%r&. ) fotoe-ectrice8 ) detecto%re Gn infr%ro$u8 ) e-emente sensi i-e %@%te pe ioni@%re.. ) !ite@& -ini%r&8 ) !ite@& ung9iu-%r&8 ) de it. . . ) de it de m%s& ) densit%te8 ) componente Gn %mestecuri de g%@e8 ) ioni de 9idrogen Gn so-uţii. ) efort unit%r8 ) greut%te ) %cce-er%ţie 5!i r%ţie68 ) cup-u8 ) presiune 5% so-ut&: re-%ti!&: !%cuum: ni!e-: de it68 ) !Fsco@it%te.

ite@% 7o@iţie 5M%gnet6 "ie#o-electricitate "ie#o-electricitate Induc'ie electromagnetică Efect Hall +arcina electrică +arcina electrică Tensiune Tensiune 15 .7resiune Acce-er%ţie .

dacă intrarea &n EE tre*uie să fie 2idraulică. &n marea ma. aparatura respectivă este mai uşor de &nlocuit)  "rocesul de unificare a aparaturii de automati#are se e$tinde şi la alte semnale ca.6))))3 . greută'i neec2ili*rate etc)8)  E$istă ca#uri c%nd trecerea de la regulator la EE tre*uie adaptată. de e$emplu din electrică &n 2idraulică. aparatele de măsurare şi regulatoarele tre*uie să fie reali#ate KspecialL 7speciali#ate8 pentru traductoarele corespun#ătoare)  . dar şi o defectare a sistemului de convertire a mărimii măsurate)  <olosirea unor traductoare cu semnal de ieşire unificat implică şi utili#area unor aparate de măsurat sau regulatoare av%nd acelaşi semnal de intrare unificat) 0cest lucru pre#intă un avanta.n prima fa#ă de de#voltare a automati#ărilor s-au folosit sisteme de măsurare speciali#ate. situa'ie pre#entată &n #ig. elementul de e$ecu'ie este format din două păr'i distincte! motorul de e$ecu'ie ME 7numit şi servomotor8 şi organul de e$ecu'ie /E +c2ema *loc a unui EE este pre#entată &n #ig.oritatea sistemelor automate de măsurare şi control 7precum şi cele de reglare8 sunt unificate. repre#ent%nd su*sisteme &n cadrul sistemelor automate) . reac'ii ale mediului am*iant. pentru un domeniu de măsurare al temperaturii cuprins &ntre A00 şi 400 0C. ma. elementele de e$ecu'ie au o structură comple$ă. traductorul ela*orea#ă la ieşire un curent unificat iM 6)))30m0 c)c) 7respectiv 0 atm MN 6m0 şi 3A atm MN 30 m08) 1n asemenea sistem de semnal unificat la care pentru o mărime de intrare nulă se o*'ine un curent diferit de #ero se numeşte semnal unificat Kcu #ero viuL) 5a'iunea de a se folosi un semnal Kcu #ero viuL re#idă &n aceea că un K#ero realL poate să &nsemne nu numai o intrare nulă. ar fi ideal să fie constant. aparatele de măsurare B indicatoare. &n sensul că valorile mărimii de măsurat se o*'in &ntr-un domeniu de varia'ie ales ar*itrar) 9e e$emplu. pentru un domeniu de varia'ie al presiunii măsurate de 0-3A atm.n pre#ent. precum şi regulatoarele.#IŞE T=OR=TICA " 5#T "6 Tem%/ =c9ip%mente de m&sur%re  .n acest ca#.  5ela'ia care se sta*ileşte &ntre mărimile m de la ieşirea EE 7mărimea de e$ecu'ie8 şi c mărimea de intrare a EE 7provenită de la regulator8 defineşte comportarea EE &n regim sta'ionar) 5aportul dintre aceste mărimi.oritate a ca#urilor. ceea ce implică o structură modulară a ec2ipamentelor &n ansam*lul lor) #IŞE T=OR=TICA ' 5#T '6 Tem%/ =-emente de e4ecuţie 5==6 1. informa'ional şi de ve2iculare a unor puteri importante. partea motoare ME nu mai este necesară)  9upă natura sursei de energie folosite pentru alimentarea păr'ii motoare ME. de e$emplu. 12 %. &n sensul că domeniul de varia'ie al semnalului din canalul de transmitere este standardi#at 7semnale unificate8) 9e e$emplu. unificarea parametrilor surselor de alimentare 7f M A00 H#. considera*il datorită faptului că numărul tipurilor de aparate de pe panoul central este foarte redus 7aparatură unificată8) .gf cm6 7pM 6)))30daN cm68)  9e e$emplu. cupluri8 capa*ile să modifice starea procesului &n conformitate cu algoritmul de conducere sta*ilit)  0v%nd un du*lu rol. Noţiuni gener%-e  Elementele de e$ecu'ie sunt componente ale sistemelor automate care primesc la intrare semnale de mică putere de la *locul de conducere şi furni#ea#ă mărimi de ieşire. dar intervin &n cursul func'ionării EE anumi'i factori care influen'ea#ă mărimea m 7frecări. iar pentru semnale pneumatice se utili#ea#ă presiuni unificate pM 0. folosind un convertor care transformă mărimea de comandă. dacă mărimea m poate fi modificată numai pentru două valori limită 7dintre care cea inferioară este &n general #ero8)  9acă interven'ia asupra organului de e$ecu'ie se reali#ea#ă manual. de natură mecanică 7for'e. pentru orice valoare a lui c.n acest ca#. tre*uie să func'ione#e pentru aceleaşi valori limită ale domeniului de măsurare) . semnalul o*'inut la ieşirea unui traductor varia#ă &ntre 0 şi 300 m>. &nregistratoare etc). EE se pot clasifica &n! • Electrice( • Hidraulice( 26 . dacă mărimea m poate lua orice valoare cuprinsă &ntre două valori limită( • 9iscontinuu. f M 3000H#8 etc).n general. sau &ntre 0 şi A00m0 etc) "entru a fi adaptate la asemenea domenii de varia'ie. 12 )  EE poate ac'iona asupra modificării de energie &n două moduri! • Continuu. pentru semnale electrice se foloseşte domeniul de curent iM 6)))30m0 c)c) sau iM 4)))60m0 c)c).

unsurilor elementelor 2idraulice 7lipsa posi*ilită'ii de comandă la distan'ă. la care cursa completă a elementului de reglare corespunde cu c%teva rota'ii ale ar*orelui de ieşire. partea motoare a EE este construită din două su*ansam*luri independente! • 0mplificatorul de e$ecu'ie( • Motorul de e$ecu'ie)  . Acţion%re% e-ectric& % ==  0c'ionarea electrică a organelor de e$ecu'ie se reali#ea#ă cu electromagne'i sau cu motoare electrice de curent continuu sau de curent alternativ)  <olosind electromagne'i.ele utili#ării servomotoarelor de c)c) decurg din cerin'ele de func'ionare ale acestora! • "osi*ilitatea de regla. făc%ndu-l nefolosi*il &n medii inflama*ile sau e$plo#ive.ă. &n acelaşi timp. pentru varia'ia mărimii de ac'ionare 7de e$emplu. lipsa &n ma. care determină valoarea flu$ului de energie condus spre o*iectul reglării) 0ceastă comandă se poate reali#a şi cu motoare electrice)  "entru organele de e$ecu'ie de putere mică se folosesc &n general motoare *ifa#ate 7asincrone8 cu rotorul &n scurtcircuit. &n limite largi( • +ta*ilitate a vite#ei( • "utere de comandă mică( • Cuplu de pornire şi vite#ă de răspuns mare)  9e#avanta. dreapta-st%nga8( trecerea de la o stare la alta se face &ntr-un timp scurt)  . precum şi producerea de pertur*a'ii radiofonice) ". &ntruc%t pre#intă unele avanta. motoare trifa#ate cu rotorul &n scurtcircuit)  +e construiesc servomotoare asincrone &n următoarele variante! cu o singură rota'ie.oritatea ca#urilor.• "neumatice) Clasificarea EE este pre#entată &n #ig. &ntruc%t se pot o*'ine la ieşire două po#i'ii sta'ionare 7&nc2is-desc2is. 2.e fa'ă de cele electrice. sunt! cuplul de rota'ie la ar*orele de ieşire sau for'a la dispo#itivul cu cursă rectilinie şi durata unei rota'ii complete a ar*orelui de ieşire sau a unei curse complete a ti. folosirea elementelor 2idraulice a scă#ut datorită nea.n general. fără pierderi importante de presiune)  9eose*it de eficientă este 2idraulica atunci c%nd tre*uie ac'ionate. comanda se poate face &n două moduri! • >ariind curentul de e$cita'ie şi men'in%nd constant curentul din indusul motorului( • >ariind curentul din indusul motorului şi men'in%nd constant curentul de e$cita'ie)  . pentru că pierderile de energie sunt mai mici) 0ceste motoare sunt folosite mai ales &n +50 &n care parametrul legat este tura'ia sau un cuplu)  0vanta.n multe procese te2nologice cu reglare automată. supapelor.ite a corpurilor şi conductelor. cursoarelor etc)8. de*itului. pentru reglarea temperaturii. oscilant. cu mai multe rota'ii sau cu o cursă rectilinie) Cele cu mai multe rota'ii.n instala'iile de automati#are se folosesc. &n +50 se &ntre*uin'ea#ă metoda a doua. presiunii etc)8 tre*uie modificată po#i'ia elementelor de reglare ale organului de e$ecu'ie 7vanelor.n ca#ul motoarelor de curent continuu. care pot fi! • Cu mişcare liniară( • Cu mişcare de rota'ie 7limitată la un ung2i de 340g8) 21 .ei)  0c'ionările electrice cu motoare se &mpart &n două grupe! • Cu vite#ă constantă( • Cu vite#ă varia*ilă)  "entru comanda motoarelor *ifa#ate şi trifa#ate asincrone se folosesc *o*ine de reactan'ă cu satura'ie 7amplificatoare magnetice8)  9in punct de vedere constructiv. prin de#voltarea sistemelor electrice de reglare.ul folosirii motoarelor de c)c) &l constituie apari'ia sc%nteilor la colector &n timpul comuta'iei.oritatea ca#urilor a unui reductor de ieşire şi varietatea mare a formelor de mişcare a a$ului de ieşire 7rotativ.11. *ipo#i'ională.n ultimul timp. necesitatea etanşării &ngri. raport putere ga*arit ma$im. dependen'a caracteristicilor de varia'iile de temperatură ale mediului am*iant şi necesitatea unei surse 2idraulice8)  . motoare 2idraulice cu piston. &n func'ie de care se aleg elementele. Acţion%re% 9idr%u-ic& % ==  0c'ionările 2idraulice au fost primele mecanisme din te2nica reglării automate destinate reglării proceselor. a cărei cursă completă corespunde cu cursa completă a elementului de reglare) "arametrii principali. se o*'ine o ac'ionare discontinuă. elementele 2idraulice cunosc o largă răsp%ndire. se folosesc mai frecvent pentru ac'ionarea ro*inetelor sau a supapelor regulatoare)  ?a servomotoarele cu mişcare rectilinie. iar pentru organe de e$ecu'ie de puteri mari. ar*orele de ieşirte este &nlocuit printr-o ti. de e$emplu! *andă mare de trecere 7frecven'e ridicate de lucru8. mai multe EE 7de e$emplu! maca#urile folosite &n transporturi etc)8)  . &n ma. liniar8)  Caracteristicile statice principale ale elementelor de ac'ionare 2idraulice sunt caracteri#ate de vite#ă şi de for'ă care determină vite#a de ieşire şi for'a de#voltată de motorul de e$ecu'ie &n func'ie de elementul de comandă) <olosind presiuni &nalte se pot comanda EE p%nă la 600m.

sigure &n func'ionare şi necesită c2eltuieli de &ntre'inere reduse)  9e#avanta.%n& >e curent %-tern%ti! >e current continuu Cu 2 feţe %cti!e Cu o f%ţ& %cti!& >e To%s& tensiune >e Gn%-t& tensiune Cu du -& %cţiune Cu simp-& %cţiune C-%pet& 7-%n& 5f-uture6 22 . ro*uste.e! • <luidul folosit 7aerul8 nu pre#intă pericol de incendiu( • 9upă utili#are.4) Acţion%re% pneum%tic& % ==  Motoarele de e$ecu'ie pneumatice se folosesc foarte mult pentru că pre#intă următoarele avanta. nu produc deran.ele acestor motoare sunt următoarele! • >ite#a de răspuns este mică 7&n medie 3 3 B 3 4 din vite#a de răspuns a motoarelor 2idraulice8( • "reci#ia motoarelor pneumatice este redusă)  +e recomandă folosirea servomotoarelor pneumatice &n următoarele ca#uri! • +ervomotorul are greutate redusă( • Temperatura mediului am*iant este ridicată şi cu varia'ii mari( • Mediul am*iant este e$plo#iv( • Nu se cere preci#ie mare( • Nu se cer vite#e de lucru mari)  Motoarele pneumatice pot fi liniare sau rotative) Cele liniare se pot reali#a cu piston sau cu mem*rană) #T ' #ig. datorate neetanşietă'ii. nefiind necesare conducte de &ntoarcere ca la cele 2idraulice( • "ierderile de aer &n anumite limite. EE $ #I. 11 C<ASI#ICAR=A =<=M=NT=<OR >= =K=CUAI= Motor rot%ti! =-ectric So-enoid Cu mem r%n& 7neum%tic s%u Cu piston Motor Jidr%u-ic de e4ecuţie Cu distri uitor Mi4t Reost%t =-ectric Org%n de e4ecuţie Nee-ectric Cntrerup&tor Ro inet .e-ectric R $i e-ementu. 12 Sc9em% -oc % unui e-ement de e4ecuţie == 5%6 $i %d%pt%re% dintre regu-%toru.de e4ecuţie == prin intermediu.amente( • +unt simple.. aerul este evacuat &n atmosferă.unui con!ertor e-ectro)9idr%u-ic =BJ 5 6 cc : $ ME %6 OE a R 1 E6H 6 1.

utorul traductorului de reac'ie Tr şi sunt prelucrate de regulatorul automat RA in conformitate cu o anumită lege care defineşte algoritmul de reglare automată) 0lgoritmii de reglare 5-egi-e de reg-%re6 conven'ionali utili#a'i &n mod curent in reglarea proceselor automati#ate 7te2nologice8 sunt de tip propor'ional B integral B derivativ 57I>6.utorul circuitelor opera'ionale cu elemente pasive instalate pe calea de reac'ie a unor amplificatoare operationale)  "rin alegerea convena*ilă a rela'iei de corec'ie 7care pre#intă o anumită func'ie de transfer HC7s88 se o*'in diferi'i algoritmi de reglare) "entru legile de reglare tipi#ate func'iile de transfer ideale au e$presiile / • 5egulator "! H57s8 M P5 • 5egulator "I! H57s8 M P5 Q73 R 3 TiQ+ 8 23 . • E5+ este de o*icei un element care determină o dependen'ă propor'ională &ntre $rs şi u) 5egulatorul poate avea o structură mai complicată) 9e e$emplu. la unele regulatoare e$istă mai multe eta. Implementarea unei anumite legi de reglare se poate reali#a printr-o varietate destul de largă a construc'iei regulatorului. c%t şi a unor func'ii au$iliare de indicare. la altele e$istă mai multe reac'ii secundare necesare o*'inerii unor legi de reglare mai complicate)  +tructura regulatoarelor automate) Clocul regulator este alcătuit din mai multe păr'i componente interconectate func'ional care permit reali#area at%t a legii de reglare propriu-#ise 7e$primată analitic prin dependen'a dintre mărimea de ieşire şi mărimea de intrare8. orice regulator va con'ine următoarele elemente componente! amplificatorul 5A6: elementul de reac'ie secundară 5=RS6 şi elementul de comparare secundară 5=CS6. ca regulator electronic. semnali#are a depaşirii valorii normale pentru anumite mărimi.#IŞE T=OR=TICA ( 5#T (6 Tem%/ Regu-%to%re %utom%te 5RA6 1. desaturare.%utom%t are rolul de a prelucra opera'ional semnalul de eroare F 7o*'inut in urma compara'iei liniar B aditive a mărimii de intrare r şi a mărimii de reac'ie Or in elementul de compara'ie8 şi de a da la ieşire un semnal de comandă u pentru elementul de e$ecu'ie) r ε RA <r u P EE3IT < Tr  Informa'iile curente asupra procesului automati#at se o*'in cu a. 2 ECS 2" A u 7rs ERS • 0mplificatorul 708 este elementul de *a#ă) El amplifică mărimea F3 cu un factor P5 deci reali#ea#ă o rela'ie de tipul u5t6 M IR N15t6 unde P5 repre#intă factorul de amplificare al regulatorului) • Elementul de reac'ie secundară E5+ primeşte la intrare mărimea de comandă u 7de la ieşirea amplificatorului8 şi ela*orea#ă la ieşire un semnal $rs denumit mărime de reac'ie secundară) • Elementul de comparare secundară 7EC+8 efectuea#ă continuu compararea valorilor a*aterii F şi a lui $rs dupa relatia N15t6 M N5t6 – 4rs5t6. pneumatic. trecere automat B manual)  ?egile de reglare clasice 5de tip 7: 7I: 7I>6 se reali#ea#ă &n cadrul regulatoarelor cu ac'iune continuă cu a. 2idraulic sau mi$t)  Cu toate că e$istă o mare varietate de regulatoare. Noţiuni gener%-e  Regu-%toru.e de amplificare.

purt&tor de semn%.n func'ie de particularita'ile de constructie şi func'ionale avem clasificarile! • 9upă tipul ac'iunii! • regulatoare cu ac'iune continuă .n func'ie de surs% de energie e4terio%r& folosită.e$istă! • regulatoare electronice( • regulatoare electromagnetice( • regulatoare 2idraulice( • regulatoare pneumatice) 24 .sunt cele in care mărimile 7t8 şi u7t8 varia#a continuu in timp( • dacă dependen'a dintre cele două mărimi este liniară. regulatorul se numeşte liniar( • dacă dependen'a dintre cele două mărimi este neliniară. C-%sific%re% regu-%to%re-or +e poate face după mai multe criterii) %6 . etc)8( • regulatoare speciali#ate utili#ate numai pentru o anumită mărime)  9upă %gentu. transmiterea semnalului reali#%ndu-se pe seama energiei interne( • regulatoare indirecte B c%nd folosesc o sursă de energie e$terioară pentru ac'ionarea elementului de e$ecu'ie) 6 9upă !ite@% de r&spuns e$istă! • regulatoare pentru procese rapide folosite pentru reglarea automată a instala'iilor te2nologice care au constante de timp mici 7mai mici de 30 s8) • regulatoare pentru procese lente folosite atunci c%nd constantele de timp ale instala'iei sunt mari 7depăşesc 30 sec8) c6 . Ti B constanta de timp de integrare. regulatorul este neliniar( • regulatoare cu ac'iune discretă sunt cele la care mărimea 7t8 deci şi u7t8 repre#intă un tren de impulsuri)  9upă c%r%cteristici-e constructi!e e$istă! • regulatoare unificate utili#ate pentru reglarea a diferi'i parametrii 7temperatură.n ane$a 6 sunt date sc2emele de cone$iuni ale amplificatoarelor opera'ionale pentru reali#area opera'iilor de *a#ă! • 0mplificator opera'ional neinversor( • 0mplificator opera'ional inversor( • 0mplificator opera'ional inversor sumator( • 0mplificator opera'ional diferen'ial( • 0mplificator opera'ional integrator( • 0mplificator opera'ional derivativ) 2. Td B constanta de timp de derivare iar S B factorul de interinfluentă) . acestea se clasifică &n! • regulatoare directe B atunci c%nd nu este necesară o sursă de energie e$terioară.• 5egulator "I9! H57s8 M P5 Q73 R 73 TiQ+8 R TdQ+ R SQTd Ti 8  unde P5 repre#intă factorul de amplificare. presiune.

MAT=RIA<= >= R=#=RINTA 7=NTRU =<=...I 2) .

C. 2* . I"enti$ic ţi elementele "in #c)em $uncţion lă unui #i#tem prezent t m i *o#. I"enti$ic ţi mărimile c re intervin în $uncţion re #i#temului. U/t0 S . /. prezent t în $i./. B =.1) =.ur "e m i *o# #unt m rc te elementele componente le #i#temului %i mărimile $izice c re intervin în $uncţion re #i#temului.#IŞA >= <UCRU 1 5#<16 Tem%/ C%r%cteri@e%@& sisteme-e de reg-%re %utom%t&  (. I#T# 2. E#C# U 3 . B R.1.=.r 2.T. I"enti$ic ţi elementele #c)emei /. B I.".A.l re utom tă -SRA. 0rezent ţi pe #curt rolul $uncţion l l elementelor componente le #c)emei /.(./t0 S B U5t6 B L5t6 B  6) +n Mo"elul #tructur l l unui #i#tem "e re. B Tr B UB N Lr B Kc B KmB LB 7 - P 2 R#A# Tr X1 E#E# X$ .

U/t0 U/t0 " t ! ! t U/t0 u t -5 45 " 4 .T6 5 "5 T t ! 2+ .#IŞA >= <UCRU 2 5#<26 Tem%/ Identific%re% semn%-e-or uti-i@%te Gn SRA 0entru #emn lele prezent te m i *o# i"enti$ic ţi tipul %i mo"ul "e "e$inire.

cuno#c2n" că v ri ţi "e rezi#tenţă e#te mă#ur tă prin că"ere "e ten#iune între c pătul A %i cur#or. . 5e#isten'a 5 a spirelor dintre capătul 0 şi cursor este propor'ională cu deplasarea liniară $ şi varia#ă ca &n figura următoare! Cursorul poate face contact! 3 B cu o singură spiră a &nfăşurării 6 B cu două spire ale &nfăşurării 6) 3e le. %6 Tr%ducto%re re@isti!e de dep-%s%re "rincipiul de func'ionare a traductorului re#istiv de deplasare este ilustrat &n figura de mai .ătură exi#tă între numărul "e #pire 4 le tr "uctorului %i numărul "e poziţii "i#tincte pe c re le po te #e#iz cur#orul în c zul în c re cur#orul $ ce cont ct cu o #in.0A mm • vite#a ma$imă a cursorului! 3 m s • deplasări măsurate! de ordinul centimetrilor • numărul ma$im de utili#ări! apro$imativ 30H) 3) Reprezent ţi o #c)emă electrică prin c re #ă ilu#tr ţi principiul "e $uncţion re tr "uctorului "e "epl # re.n ca#ul al doilea 7c%nd cursorul face contact cu două spire ale &nfăşurării8.#IŞA >= <UCRU " 5#<"6 Tem%/ Tr%ducto%re de dep-%s%re Cele mai simple şi cel mai frecvent utili#ate traductoare de deplasare sunt cele re#istive. cele inductive şi cele capacitive) T5091CT/05E 9E 9E"?0+05E 5e#istive transformă o deplasare liniară sau ung2iulară &ntr-o varia'ie a re#isten'ei unui reostat sau a unui poten'iometru Capacitive transformă o deplasare liniară sau ung2iulară &ntr-o varia'ie a capacită'ii electrice a unui condensator Inductive transformă o deplasare liniară sau ung2iulară &ntr-o varia'ie a inductan'ei unui circuit magnetic varia'iile parametrilor de circuit sunt măsurate prin determinarea curentului a*sor*it sau a tensiunii corespun#ătoare ". 3e #e înt2mplă " că $orţ "e pă# re pă#ării in#u$iciente cur#orului pe #pirele cur#orului pe #pirele tr "uctorului e#te pre m re5 2. An liz ţi principiul "e $uncţion re %i preciz ţi con#ecinţele tr "uctorului. 6. o spiră a traductorului este scurtcircuitată de cursor şi re#ultă 7NB68 po#i'ii distincte) 1.os! pistă de contact! plasată de-a lungul traiectoriei pe care se determină deplasarea cursor!solidar cu su*ansam*lul mo*il a cărui deplasare se măsoară &nfăşurare din conductor de crom 7sau nic2el-cupru ori nic2el-crom-fier.ură #piră în$ă%urării5 . cu re#istivitate mare8 *o*inat spiră l%ngă spiră suport i#olator Traductorul re#istiv de deplasare are următoarele caracteristici! • diametrul minim al conductorului! 0.

fi$ă) Ceea ce varia#ă este &nsă.ele următ$are care descriu &rinci&iul de funcţi$nare a traduct$arel$r ca&acitive de de&lasare) a8 1n traductor cu dielectric varia*il are @@@@@@@@@ dintre armături fi$ă.@ecimi-or de mi-imetru6 armătură mo*ilă armătură fi$ă Tr%ductor cu mie@ mo i5pentru dep-%s&ri m%ri6 *o*ină cilindrică solenoid 7alimentat &n c)a)8 mie# magnetic mo*il Componentele mo*ile ale traductoarelor inductive 7armătura şi respectiv mie#ul8 sunt solidare cu su*ansam*lul a cărui deplasare tre*uie determinată) Modificarea po#i'iei acestora &nseamnă B&ntr-un circuit magneticB modificarea inductivită'ii.os! Tr%ductor cu %rm&tur& mo i-& 5pentru dep-%s&ri mici: de ordinu. respectiv de *o*ina cilindrică) 9eci. d 8 traductoare cu distan'ă varia*ilă 1$m&letaţi s&aţiile li. capacitatea traductorului este ec2ivalentă conectării &n @@@@@@@@@ a două condensatoare cu dielectrici diferi'i! unul cu @@@@@@@@@ F0 şi celălalt cu @@@@@@@@@ F) c8 9acă dielectricul se deplasea#ă după a$a /O. c6 Tr%ducto%re c%p%citi!e de dep-%s%re "rincipiul de func'ionare a unui traductor capacitiv de deplasare poate fi &n'eles pornind de la rela'ia de calcul a unui condensator. capacitatea traductorului este ec2ivalentă conectării &n @@@@@@@@@ a două condensatoare cu dielectrici diferi'i! unul cu @@@@@@@@@ F0 şi celălalt cu @@@@@@@@@ F) d8 1n traductor cu suprafa'ă varia*ilă are @@@@@@@@@ dintre armături fi$ă şi @@@@@@@@@ armăturilor.inel$r traduct$rului %n curent alternativ (c"a")/ 0" 1e se %nt'm&lă dacă %nl$cuim curentul alternativ (c"a") cu curent c$ntinuu (c"c")/ ".ere din fra. @@@@@@@@@ pe care. iar dielectricul este @@@@@@@@@ put%ndu-se deplasa după una dintre a$ele /$ sau /O) *8 9acă dielectricul se deplasea#ă după a$a /$. iar suprafa'a armăturilor şi @@@@@@@@@ sunt aceleaşi) 25 . @@@@@@@@@ dintre armături varia#ă cu @@@@@@@@@. traductoare cu suprafa'ă varia*ilă 8 . curentul indicat de ampermetru este direct propor'ional cu deplasarea) -" De ce este necesară alimentarea . de asmenea. 8 : . 8 9 9 C= traductoare cu dielectric varia*il d ε !S d & : 96 & 96 : . 6 Tr%ducto%re inducti!e de dep-%s%re "rincipiul de func'ionare a traductorului inductiv de deplasare este ilustrat &n figurile de mai . cele două armături se suprapun 7sunt Tdrept &n dreptL8) e8 ?a traductoarele cu distan'ă varia*ilă. deci a curentului a*sor*it de solenoid. rela'ie din care re#ultă că se deose*esc trei categorii de astfel de traductoare) d sau & 96 & 96 : .$.".

36 . &şi modifică po#i'ia &n func'ie de nivelul lic2idului ?a utili#area traductorului cu plutitor nu este necesară cunoaşterea densită'ii lic2idului) . pre#en'a spumei la suprafa'a e$terioară sau a tur*ulen'elor.unor condiţii speci%-e 5temper%turi ridic%te: medii corosi!e: pericu-o%se etc. determinarea nivelului are drept scop determinarea masei de su*stan'ă! pentru aceasta se recurge la c%ntărirea recipientului cu tot con'inutul său) Masa de su*stan'ă este egală cu diferen'a dintre masa măsurată şi masa recipientului) Cn c%@u.n procesul de măsurare a nivelului pot apărea o serie de pro*leme specifice ca.#IŞA >= <UCRU ' 5#<'6 Tem%/ Tr%ducto%re de ni!eMăsurarea nivelului &n recipien'i este foarte importantă pentru multe procese te2nologice şi pentru evaluarea stocurilor e$istente) .antenă de emisie E 5 05 . pentru traductorul cu imersor.antenă de recep'ie 8 lic2id conductor 7reflectă microundele8 sau dielectric 7atenuea#ă microundele8 Timpul &ntre emisia şi recep'ia microundelor.6 m&sur%re% ni!e-u-ui se efectue%@& f&r& % inter!eni %supr% recipientu-ui – %dic& f&r& cont%ct – %pe-Fnd -% u-tr%sunete s%u microunde.cu imersor 8 <e <a E 8 imersor! par'ial introdus &n lic2id şi suspendat de resort. ele pot fi folosite numai &n ca#ul lic2idelor) Tr%ductoru.n sc2im*. de e$emplu! vase speciale su* presiune sau la temperaturi &nalte.ă traduct$are de nivel" 3e $el "e tr "ucto re #unt ce#te 5 0reciz ti in#t l ti #i tipul tr "uctorului. Tr%ductoru. &entru a desc$&eri situaţii sau instalaţii %n care se utili. la şc$ală şi acasă. repre#intă o măsură a distan'ei p%nă la suprafa'a de separare &ntre lic2id şi aer) Investi*aţi mediul %n care vă desfăşuraţi activitatea c$tidiană.de ni!e.ea. respectiv atenuarea acestora.cu microunde "rincipiul de func'ionare este repre#entat &n sc2ema următoare! receptor de microunde emi'ător de microunde 0E . coro#itatea su*stan'elor folosite etc) 0ceste pro*leme se re#olvă prin solu'ii constructive adecvate) Cele mai simple traductoare de nivel se *a#ea#ă pe for'a ar2imedică! evident. este necesar să se ştie valoarea acestei mărimi).cu p-utitor tam*ur! po#i'ia sa relativă dă indica'ii despre nivelul lic2idului contragreutate! ec2ili*rea#ă mişcarea plutitorului E plutitor! se află permanent pe resort! suprafa'a for'a sa elastică şi for'a lic2idului ar2imedică sunt ec2ili*rate de greutatea imersorului Tr%ductoru.n ca#ul su*stan'elor su* formă de pul*ere sau granule.

re loc %i o mo"i$ic re rezi#tivităţii ce#tui 9 e$ectul ten#orezi#tiv. +n"rum rul v cuprin"e& . nic2el-cupru 7constantan8V @ tim*rele tensometrice semiconductoare au sensi*ilitatea mult mai mare dec%t cele metalice.arma8. Se utilize ză primele tim!re ten#orezi#tive& un $ir con"uctor în zi. inel8 su* ac'iunea for'ei aplicate! măsur%nd lungirea sau contrac'ia structurii respective.e de nic2el-crom 7nic2rom8. # u o $olie con"ucto re $o rte #u!ţire #e "epune pe un #uport izol tor %i #e lipe%te pe pie# #olicit tă. platină-Jolfram.#IŞA >= <UCRU ( 5#<(6 Tem%/ Tr%ducto%re de forţ& "entru măsurarea for'ei se pot folosi fie traductoare specifice. se o*'in informa'ii despre mărimea for'ei care a determinat-o) anul 1856 anul 1920 +n ce#t n. mo"ul "e lucru. &nsă sunt neliniare 7dependen'a re#istivitateBfor'ă nu este o ecua'ie de gradul I8V  3uno#c2n" rel ţi "intre rezi#tenţ electrică %i rezi#tivit te. suport i#olator fir 7folie8 terminal Tim*rele tensometrice se utili#ea#ă cunosc%ndu-se caracteristica de transfer) "entru un tim*ru metalic. o" tă cu mo"i$icările "e n tură mec nică le unui corp met lic # u #emicon"uctor #upu# unei $orţe. #c)em mont *ului "e lucru !. nic2el-crom-cupru-fier 7.:z . fie traductoare de deplasare care captea#ă for'a şi o transformă &ntr-o deplasare) Tr%ducto%re-e e-%stice se *a#ea#ă pe modificarea reversi*ilă a formei unei structuri de *a#ă 7*ară. 7or"ul 8elvin "e#coperit că.în"rum r "e l !or tor< pentru "etermin re $orţei utiliz2n" tim!re ten#ometrice. p r tele nece# re c. re liz ţi un #curt . Suportul izol tor %i "ezivul pentru lipire #unt m teri le el #tice %i $o rte "ur !ile. această caracteristică se repre#intă astfel! W5 Wl 7<8 ŞTIAAI CE U @ un tim*ru tensometric are re#isten'a nominală &ntre 300 şi A00 U şi poate măsura deforma'ii de c%'iva milimetri p%nă la c%'iva centimetriV @ materialele conductoare utili#ate la reali#area tim*relor tensometrice sunt alia. 31 .

care pot fi! Mem r%ne Tu uri 7isto%ne cu resort a) b) c) d) % – plană B gofrată triung2iular c B gofrată sinusoidal d B gofrată trape#oidal a) b) 1) 2) 3) % B silfon B tu* Courdon 71 B oval( 2 B eliptic( " B &n 98 ŞTIAAI CE U @ nu numai cuar'ul 7+i/68 are proprietă'i pie#oelectrice. 32 . ''''' Sil$o nele %i mem!r nele $ c p rte "in cee %i c te. . fiind foarte mică. c2te on"uleuri re. %nl$cuiţi cuv'ntul marcat. scriind A sau 5. o tensiune propor'ională cu presiunea e$ercitată) 1ndele sonore sunt caracteri#ate prin presiune şi vite#ă! pentru procesele te2nologice &n care intervin aceste unde. du&ă ca. XIX <ra'ii Curie descoperă fenomenul pie#oelectric! cristalele de cuar' presate pe două fe'e opuse produc &ntre alte două fe'e opuse. titanatul de *ariu şi alteleV @ cristalele de cuar' sunt folosite la ceasurile electronice de m%nă şi la ceasurile de preci#ie.urec9ii.orie "e elemente #en#i!ile.entate schema de &rinci&iu şi c$m&$nentele unui micr$f$n" E2&licaţi m$dul de funcţi$nare a acestui micr$f$n" mem*rană! preia presiunea acustică şi o transformă &ntr-o deplasare care se transmite unui traductor spre traductorul cavitate &nc2isă 7capsula electric capilar! prin acesta.ăt$r &entru ara*a. ''''' Se po te con#i"er că o mem!r nă .ţină un enunţ adevărat" 66666 Mem!r nele . cavitatea şi e$teriorul microfonului8 comunică pentru a elimina influen'a carcasă varia'iilor de presiune ale mediului am*iant 4" Sta. "utem spune deci.i r%ţii-e sonore sunt Vcu-eseW de p%!i-ionu. Acest% Gncepe s& !i re@e $i inform%ţi% este tr%nsform%t& 5prin componente-e %n%tomice %-e urec9ii6 Gn impu-suri e-ectrice c%re sunt tr%nsmise -% creier. astfel %nc't să se $. sf. " r #unt m i #en#i!ile. de c%teva #ecimi de secundă &ntr-o mie de aniV -" E2&licaţi &rinci&iul de funcţi$nare a unei .o$r te #unt m i "i$icil "e re liz t.$electrice sau a unui a&rin. a căror eroare &n măsurarea timpului este foarte mică. o$idul de #inc. foarte importantă este presiunea. re#ultă că metodele de măsurare sunt asemănătoare cu cele pentru măsurarea for'elor) Ceea ce diferă este forma elementelor sensi*ile. "e t2te ori.richete &ie. Unde-e intr& Gn conductu. %n faţa fiecăruia" Dacă a&reciaţi că enunţul este fals.oritatea proceselor te2nologice &n care se folosesc fluide) 9eoarece presiunea se defineşte pe *a#a for'ei.#IŞA >= <UCRU + 5#<+6 Tem%/ Traduct$are de &resiune "resiunea repre#intă un parametru de *a#ă pentru ma. deoarece vite#a particulelor.iliţi val$area de adevăr a următ$arel$r enunţuri.o$r tă mpli$ică e$ectul o!ţinut cu o mem!r nă pl nă. că timpanul este un traductor de presiune 7acustică8 la purtător X 0" 3n fi*ura următ$are sunt re&re. sec.. ci şi turmalina. este dificil de determinat) Cum auzim? .%uditi! $i %Tung -% timp%n.

$orţ el #tică ce#tui . 33 .''''' 7 pi#tonul cu re#ort. ec)ili!re ză pre#iune "e mă#ur t.

ale cărui linii de c%mp sunt TtăiateL de conductorul lic2id format de fluidul care curge cu vite#a v 7orientată perpendicular pe sec'iunea de curgere.m%gnetic 5%. cu at%t ung2iul Z este mai mare)  v .aţi schema traduct$rului electr$ma*netic şi aflaţi sensul tensiunii electr$m$t$are induse a&lic'nd re*ula m'inii dre&te7 re&re. curgerea este caracteri#ată prin vite#ă &nsă.6 Tem%/ Traduct$are de de. cum s-ar putea proceda pentru a evita aceste de#avanta. asupra paletei ac'ionea#ă o for'ă care o roteşte &n . iar informa'ia care se o*'ine este &nso'ită de erori) [i atunci. 9atorită curgerii fluidului.entaţi sensul res&ectiv. de cele mai multe ori.it Măsurarea de*itului este o pro*lemă legată de curgerea unui fluid( ca fenomen. utili#%nd un traductor electromagneticV >ICAIONAR curgere laminară M curgere constantă &n timp 34 . &n unitatea de timp • masic Ym M masa de fluid care trece printr-o sec'iune a conductei de curgere.unui e-ectrom%gnet6 $ # ! tu i@o-%tor 5conduct& de curgere6 Electromagnetul produce un c%mp magnetic de induc'ie C. interesea#ă de*itul) "re#en'a unui traductor &ntr-un fluid poate influen'a curgerea acestuia) 9e*itul poate fi! • volumic Yv M volumul de fluid care trece printr-o sec'iune a conductei de curgere.eV 9e e$emplu.ăt$are)" ŞTIAAI CE U @ un traductor electromagnetic măsoară de*itele fluidelor cu vite#e &ntre 3 şi 30 m s. dinspre planul desenului8) Tensiunea electromotoare indusă este TculeasăL de doi electro#i metalici.entate %n dre&tul v$ltmetrului (şter*'nd8$ &e cea nec$res&un.urul articula'iei. X ! densitatea fluidului Măsurarea de*itului fluidelor se poate reali#a ca urmare a modificării regimului de curgere prin intermediul unui corp fi#ic sau prin intermediul unor fenomene care sunt influen'ate de curgere) Cel mai simplu traductor de de*it se *a#ea#ă pe o*serva'ia că un fluid care curge poate pune &n mişcare de rota'ie un sistem mecanic) 0stfel. conecta'i la un voltmetru > a cărui indica'ie este propor'ională cu vite#a de curgere. lăs'nd d$ar $ să*eată dintre cele d$uă re&re.n am*ele ca#uri descrise mai sus este evident că măsurarea modifică de*itul de curgere a fluidului. sunt numeroase situa'iile &n care. iar eroarea relativă este ma$im 3 \V @ este suficient un timp de ma$im 3 secundă pentru a afla de*itul unui fluid.#IŞA >= <UCRU .cu p%-et&. ele sunt un conductor lic2id α care curge 7se deplasea#ă8 cu o anumită vite#ă) E$istă aşadar. două dintre condi'iile necesare pentru a genera o tensiune electromotoare prin fenomenul de induc'ie) conductor dep-%s%re cFmp m%gnetic + + -ege% inducţiei tensiune e-ectromoto%re proporţion%-& cu !ite@% de dep-%s%re +c2ema de principiu a unui astfel de traductor B numit tr%ductor e-ectrom%gnetic B este următoarea! e-ectrod 5met%-ic6 " po. &n diferite procese te2nologice 7industriale8 se impune măsurarea de*itului de apă) "entru aceasta. 5#<. tre*uie să cunoaştem că apele industriale sunt *une conducătoare de electricitate! practic. rotire care este pusă &n eviden'ă printr-un traductor de deplasare ung2iulară! cu c%t for'a este mai mare. &n unitatea de timp Xm M Y . foarte simplu. e$istă tr%ducto%re cu cupe curgere% f-uidu-ui tr%ducto%re cu e-ice tr%ductor e-ectric de tur%ţie m&sur%re% de itu-ui !o-umic -" Descrieţi şi alte situaţii %n care este val$rificată ener*ia mecanică *enerată &rin cur*erea unui fluid" 1n alt traductor de de*it. deci cu de*itul fluidului) 0" Anali. se o*'ine prin montarea unei palete pe direc'ia de curgere a fluidului B de itmetru.

curgere tur*ulentă M curgere varia*ilă &n timp 3) .

o$idată 7tim*re termore#istive8) "entru temperaturi foarte mari 7mii de grade8.unge la situa'ia c%nd filamentul nu se mai vede pentru că are aceeaşi culoare ca şi suprafa'a radiantă +m & +f o nouă creştere a curentului prin filament produce o &ncăl#ire şi mai mare.+f creşterea curentului prin filament produce &ncăl#irea acestuia şi treptat.&n te2nică. deci şi culoarea sa.()* re#isten'a electrică la o temperatură re#isten'a electrică la oarecare temperatura de referin'ă 7de o*icei.ţine această de&lasare/ ŞTIAAI CE .traductoarele de temperatură se caracteri#ea#ă. temperatura măsurată este egală cu temperatura filamentului) 9eci.uală a $&erat$rului asu&ra determinării" 0" 3n activitatea c$tidiană. iar filamentul &ncepe să se vadă din nou. de la #ecimi de grad.ă frecvent term$metre" Acestea sunt traduct$are neelectrice care transf$rmă tem&eratura %ntr8$ de&lasare" 1um se $.aţi ce influenţă are sensi.#IŞA >= <UCRU 0 5#<06 Tem%/ Tr%ducto%re de temper%tur& Măsurarea electrică a temperaturii pre#intă importan'ă nu numai &n ceea ce priveşte mărimile termice! ea poate furni#a. numit termore@istor: poate fi reali#at şi cu materiale semiconductoare şi &n acest ca# se numeşte termistor. presiuni . valoarea curentului prin filament este o măsură a temperaturii suprafe'ei radiante) dacă filamentul lămpii este mai &nc2is dec%t suprafa'a radiantă.ilitatea vi. măsurarea temperaturilor se efectuea#ă &ntr-o gamă largă de valori. de regulă. adică prin pirometrie 7&n lim*a greacă. măsurarea temperaturii se efectuea#ă prin metode fără contact. +f -" Anali. TpiroL &nseamnă foc8) Un pirometru măsoară energia termică radiată de un corp care are o anumită temperatură) 0ceastă energie. indirect. 60 ]C8 varia'ia de temperatură coeficient de varia'ie a 7fa'ă de temperatura de re#isten'ei cu referin'ă8 temperatura Măsur%nd 7prin metode cunoscute8 re#isten'a electrică a unui conductor cu o anumită temperatură. tensiuni. la #eci de mii de grade. se pot o*'ine informa'ii despre valoarea temperaturii respective) 1n astfel de traductor.aţi &rinci&iul de măsurare a tem&eraturii cu &ir$metrul şi &reci. informa'ii şi despre de*ite. măsurătorile curente fiind situate. depinde evident. traductoarele re#istive de temperatură se pot reali#a! • • fie ca o &nfăşurare.n acest moment.ea. printr-un timp de răspuns mare! acest timp este necesar sta*ilirii ec2ili*rului termic &ntre elementul sensi*il al traductorului şi corpul a cărui temperatură se determinăV 3* . curen'i) 1n traductor de temperatură foarte simplu se reali#ea#ă pornind de la proprietatea cunoscută a materialelor conductoare de a-şi modifica re#istivitatea. de temperatura corpului respectiv şi se propagă &n spa'iu su* formă de unde electromagnetice) Elementul sensi*il al unui pirometru este o lampă cu filament de Jolfram a cărui culoare poate fi modificată prin varierea curentului care trece prin filament Măsurarea se face prin compara'ie! pe imaginea suprafe'ei radiante 7care emite energie termică8 se suprapune această lampă) "rin reglarea curentului din filament.oase. Constructiv. se a. temperatura filamentului este mai mică dec%t temperatura de măsurat +m . &n general. pe un suport i#olant( fie ca o peliculă 7film8 depusă pe o placă din aluminiu. şi deci şi re#isten'a electrică. se modifică temperatura acestuia. $amenii utili. &n intervalul I0 @ 4000 PV . p%nă c%nd imaginea filamentului dispare) . dar cu o nuan'ă mai desc2isă B c2iar al* B fa'ă de suprafa'a caldă +m . atunci c%nd temperatura lor se modifică) % & %0 '1 + α.

după care individual sta*ili'i caracteristicile te2nice 7tipul. &ncercui'i litera corespun#ătoare răspunsului corect 22p 3) . sta*ilitate c8 rapiditate. rapiditate. principiul de funcţionare! "= 9  Joc de rol <iecare elev din grupă primeşte un card pe care se găseşte &nscris sim*olul unui element component al sc2emei unui +50) +ta*ili'i &mpreună tipul instala'iei te2nologice automati#ate şi nivelul parametrului reglat. capacitive de deplasare) 1p C= ε!S d . sensi*ilitate d8 sta*ilitate.) Cunosc%nd rela'ia de calcul a capacită'ii unui condensator plan. func'ionarea etc)8 ale elementului care vă revine. preci#ie.n coloana A sunt enumerate tipuri de traductoare. fine'e. de e$emplu! a8 tim*rul tensometric *8 pirometrul c8 silfonul d8 electromagnetul) A) 1n traductor este caracteri#at de! a8 preci#ie. lan'ul +50 să se &nc2idă) 3+ . +crie'i &n spa'iul din fa'a fiecărui enun' litera 0. not%nd datele pe o fişă de lucru) 0lcătui'i Tlan'ul +50L aşe#%ndu-vă &n ordinea ocupată de fiecare element &n sc2ema unui +50 şi verifica'i modul &n care sistemul poate fi func'ional pe *a#a datelor pre#entate de fiecare dintre voi) Corecta'i eventualele greşeli sau lipsuri astfel &nc%t la final sistemul de reglare automată reali#at de voi să fie TcompletL. sensi*ilitate. sensi*ilitate. rolul traductorului electric este de a! a8 amplifica semnalul măsurat *8 transforma semnalul de măsurat &n semnal electric c8 măsura direct o mărime d8 limita semnalul de măsurat) 6) Termistorul este un traductor! a8 de nivel *8 de deplasare c8 de for'ă d8 de temperatură) 3) 1n e$emplu de traductor de nivel este traductorul! a8 cu mem*rană elastică *8 cu elice c8 cu plutitor d8 re#istiv) 4) 1n traductor de for'ă este. 3) traductorul cu imersor 6) traductorul cu armătură mo*ilă 3) pistonul cu resort 3 a) deplasare *) presiune c) nivel d) de*it III. enumera'i categoriile de traductoare %legeţi una dintre aceste categorii 4i e8plicaţi . rapiditate) II) . sta*ilitate *8 fine'e.#IŞA >= =. sensi*ilitate. preci#ie. dacă aprecia'i că enun'ul este adevărat sau litera <. fine'e. dacă aprecia'i că enun'ul este fals) "2 p ))))))))))) 1n traductor de densitate se poate o*'ine dintr-un traductor cu imersor) )))))) ?a traductorul de nivel cu microunde. acestea sunt reflectate sau atenuate) ))))))))) Tim*rele tensometrice semiconductoare sunt mai pu'in sensi*ile dec%t cele metalice) ))))))))))) 0reometrul este un traductor densitate-tensiune) )))))))))))) <otodioda este un traductor electric de energie radiantă) I. litera corespun#ătoare din coloana 3 pentru a sta*ili asocierile corecte &ntre traductoare şi mărimile pentru care se utili#ea#ă) 1( p A.A<UAR= 1 5#=! 16 Tem%/ Traduct$are electrice I) "entru fiecare dintre enun'urile următoare. iar &n coloana 3 sunt enumerate mărimi neelectrice) +crie'i &n dreptul cifrelor din coloana A. cu a<utorul unei sc$eme . mărimea de ieşire. mărimea sau mărimile de intrare.ntr-un sistem automati#at.

I@ 3.#IŞA >= =.ul) 4) <unc'ionarea traductoarelor parametrice inductive se *a#ea#ă pe ! a8 ?egea induc'iei electromagneticeV *8 >aria'ia reluctan'ei circuitului magneticV c8 Modificarea curentului electric ce stră*ate traductorulV A) 1nele tipuri de traductoare se numesc generatoare deoarece ! a8 Necesită o sursă de energie &n circuitul de ieşire V *8 +unt folosite ca generatoare de energie 7putere8 electrică V c8 Mărimea de ieşire este un curent sau o tensiune electrică V H) "entru măsurarea de*itului unui fluid se pot folosi ! a8 Traductoare de nivel V *8 Traductoare termore#istive V c8 Traductoare capacitive V I) <unc'ia elementului de e$ecu'ie este aceea de ! a8 0 e$ecuta comen#ile primite de la instala'ia te2nologică V *8 0 modifica valoarea parametrilor din proces V c8 0 transforma o energie de o anumită formă 7de e$emplu electrică8 &n altă formă de energie 7de e$emplu 2idraulică8 V 4) Motorul de e$ecu'ie repre#intă ! a8 parte constructivă a elementului de e$ecu'ie V *8 parte constructivă a instala'iei te2nologice V c8 1n organ de e$ecu'ie &n care s-a adăugat un element de e$ecu'ie V S) Care din următoarele motoare de e$ecu'ie se folosesc &n medii e$plo#ive V a8 Motor electric de current continuu( *8 Motor pneumatic( c8 Motor 2idraulic) 30) Care dintre motoarele de e$ecu'ie pot transmite cupluri 7for'e8 mari V a8 Electrice ( *8 "neumatice ( c8 Hidraulice) 33) +istemele de măsurare automată se folosesc pentru ! a8 informarea calitativă asupra parametrilor din proces V *8 informarea cantitativă asupra parametrilor din processV c8 semnali#area func'ionării instala'iilor te2nologiceV 36) 1n sistem de control automat poate fi reali#at cu a.utorul unui! a8 0mpermetruV *8 ManometruV c8 5eleu) 33) "rintre func'iile au$iliare ale aparatelor &nregistratoare e$istă şi aceea de! a8 Trasare a mărimilor măsurate pe o *andă de 2%rtieV *8 Calculare a sumei.A@ 6. 22 p 3) Ce mărime e$ercită influen'e nedorite asupra mărimii de ieşire a +50 V a8 Mărimea de intrare ( *8 0*aterea ( c8 "ertur*ările) 6) Ce element component al +50 permite o*'inerea a*aterii V a8 Elementul de compara'ie ( *8 Traductorul ( c8 Elementul de e$ecu'ie) 3) Ce performan'ă este importantă &n regim sta'ionar V a8 5apiditatea ( *8 "reci#ia ( c8 +upreregla.A *ari( c8 0. diferen'ei sau a raportului unor mărimiV c8 +emnali#are a ieşirii din limite a mărimilor măsurateV 34) Care este semnalul unificat la regulatoarele automate pneumaticeV a8 0. .A *ari) 3A) ?a ce tip de regulatoare liniare intervin trei componente &n legea de reglareV 3.A<UAR= 2 5#=! 26 7evaluare finală8 Tem%/ Sisteme de re*lare aut$mată I.6@3 *ari( *8 0. 7entru fiec%re dintre enunţuri-e urm&to%re: Gncercuiţi -iter% corespun@&to%re r&spunsu-ui corect.

"I98 se reali#ea#ă &n cadrul regulatoarelor cu ac'iune continuă cu a. fără interven'ia omului. 22 p @)) "rin +istem de reglare automată se &n'elege un sistem reali#at astfel &nc%t &ntre mărimea de ieşire şi mărimea de intrare se reali#ea#ă automat. regulatoare magnetice.a8 "I ( *8 "I9( c8 "9) 3H) ?a care tip de regulatoare neliniare intervine #ona de insensi*ilitateV a8 ?a regulatoarele *ipo#i'ionale cu caracteristică ideală de releu( *8 ?a regulatoarele *ipo#i'ionale cu caracteristică de releu cu 2istere#is( c8 ?a regulatoarele tripo#i'ionale) 3I) Ce lege de reglare poate fi o*'inută cu regulatoare electronice care con'in numai re#isten'e &n circuitele de intrare şi reac'ie V a8 "ropor'ional-integrală ( *8 Integrală ( c8 "ropor'ională) 34) Cum se reali#ea#ă integrarea pe cale numericăV a8 "rin intermediul unei sume( *8 "rin intermediul unor diferen'e( c8 "rin calculul unor valori medii) 3S) Cum se o*'ine derivarea pe cale numericăV a8 "rin intermediul unei sume( *8 "rin intermediul unei diferen'e( c8 "rin calculul unor valori medii) 60) . elementul de e$ecu'ie este format din două păr'i distincte ! motorul de e$ecu'ie 7numit şi servomotor8 şi organul de e$ecu'ie) @)) ?egile de reglare clasice 7de tip ". regulatoare 2idraulice.gf cm6 7p M 6)))30daN cm68) @)) .6))))3 .este %de!&r%t s%u -iter% #: d%c& %preci%ţi c& enunţu.utorul circuitelor opera'ionale cu elemente pasive instalate pe calea de reac'ie a unor amplificatoare operationale) @)) 9upă vite#a de răspuns e$istă regulatoare liniare şi regulatoare neliniare) @)) 9upă agentul purtător de semnal e$istă! regulatoare electronice. iar pentru semnale unificate pneumatice se utili#ea#ă presiuni unificate p M 0.n componen'a căror elemente intervin capacită'ile pneumaticeV a8 0mplificatoare( *8 Elemente de corec'ie( c8 Elemente de compara'ie) II. Cn figur% de m%i Tos este repre@ent%t& reg-%re% tur%ţiei $i % curentu-ui motoru-ui M de curent continuu) Elementele sc2emei sunt ! • ECn .n general. Scrieţi Gn sp%ţiu.element de compara'ie al tura'iei ( • ECi B element de compara'ie al curentului ( • Trn B traductorul de tura'ie reali#at cu generatorul ta2ometric ET ( • Tri B traductorul de curent ( • 50n B regulatorul automat al tura'iei ( • 50i B regulatorul automat al curentului) Sc9em% de reg-%re se nume$te schemă de re*lare %n cascadă" "2 p 16 "reci#a'i numărul *uclelor de reac'ie din sc2emă şi elementele care intră &n alcătuirea lor) Ce repre#intă elemental notat EEV 7 36 p8 35 . o rela'ie func'ională care reflectă legea de conducere a unui proces) @)) Traductorul este instalat pe *ucla de reac'ie negativă are rolul de a transforma mărimea de intrare a IT de regulă &ntr-un semnal electric aplicat EC) @)) 9upă caracterul prelucrării semnalelor se deose*esc +50 continue 7c%nd toate mărimile care intervin sunt discrete &n timp8 şi +50 discrete 7c%nd cel pu'in una dintre mărimi are o varia'ie continuă &n timp8) @)) 5ela'ia I% M P Ke B P Ki repre#intă +ensi*ilitatea a*solută sau panta traductorului) @)) "entru semnale unificate electrice se foloseşte domeniul de curent i M 6)))300 c)c) sau iM4)))600 c)c).din f%ţ% fiec&rui enunţ -iter% A: d%c& %preci%ţi c& enunţu. "I. regulatoare pneumatice şi regulatoare mecanice @)) Elementul component central al unui regulator numeric este microprocesorul) 38 68 38 48 A8 H8 I8 48 S8 308 III.este f%-s.

26 Ce repre#intă pentru regulatorul de curent mărimea de ieşire a regulatorului de tura'ie V 74p8 "6 E$plica'i pe scurt func'ionarea acestei sc2eme. crede'i că are această sc2emă &n compara'ie cu sc2ema fără *uclă interioară) 7Hp8 in EC7 RA7 EC& RA& ii Tr& EE M Ie: > 1t# MA GT = Tr7 46 . preci#&nd mărimile care intervin) 7 30 p 8 '6 Ce avanta.

0. armătură8) #i$% de -ucru "c a) distan'a( mo*il *) paralel( permitivitate 7a*solută8( permitivitate 7a*solută8 c) serie( permitivitate 7a*solută8( permitivitate 7a*solută8 d) distan'a( suprafa'a( suprafa'a e) distan'a( deplasarea( dielectricul 41 . traductorul nu ar fi influen'at &n nici un fel de deplasarea componentelor mo*ile 7mie#. S2<UAII <A SARCINI<= >= <UCRU #i$% de -ucru 1 Conform <T3. #i$% de -ucru 2 Conform <T6) #i$% de -ucru "% 3) +c2ema electrică ec2ivalentă traductorului re#istiv de deplasare este! 6) +unt egale 3) Nu TsimteL deplasarea) 4) 0pare frecarea şi u#ura mai mare. o *o*ină este caracteri#ată de re#isten'a electrică şi aceasta nu depinde de po#i'ia mie#ului magnetic) 9eci. traductorul func'ionea#ă incorect şi are erori mari) #i$% de -ucru " 3) 9eoarece inductivitatea este o mărime caracteristică *o*inelor numai &n c)a) 6) .n c)c).

<( 0 I>) traductoare cu suprafa'ă varia*ilă. 3) . egală cu mărimea de comandă cn de la intrarea regulatorului de tura'ie 50n) 4) 0vanta. motorul M şi. traductorul de curent Tri. elementul e$ecu'ie EE. şi a doua e$terioară. 3 B 0( 6Ba( 6Ba( 3 B *) 3 B *) =?1 @?8 .#i$% de -ucru ( +c2ema monta.os) #i$% de -ucru 0 3) /c2iul uman este sursă de erori su*iective! operatorii diferi'i percep diferit momentul dispari'iei filamentului) 6) "rin dilatare liniară a corpului termometric 7alcool. se determină for'a aplicată piesei 7for'ă propor'ională cu deforma'ia W  8 #i$% de -ucru + 3) 0( 0( < 7Tmem*raneleL se &nlocuieşte cu Ttu*urileL( 08 #i$% de -ucru .?a A?8 "! . fiind aplicată elementului de compara'ie ECi) 3) "rin folosirea acestei sc2eme se asigură men'inerea tura'iei n la o valoare prescrisă prin mărimea de intrare i n a *uclei de reglare a tura'iei.1 "" ? 8 " ?1 "4 ? 1 ". 3) ?a 2idrocentrale.ului de lucru 0parate necesare! o2mmetru serie 7sau multimetru8 Modul de lucru! • se reglea#ă o2mmetrul 7indica'ia pentru 5$ M 0 şi pentru 5$ M ^8 • se măsoară re#isten'a nominală a tim*rului tensometric 7&nainte de aplicarea for'ei8 5 n M @@) U • se măsoară re#isten'a tim*rului tensometric &n timp ce for'a < este aplicată piesei 5 3 M @@) U • se determină W5 M 53 B 5n M @@)) U • utili#%nd caracteristica de transfer a tim*rului tensometric utili#at.n sc2emă sunt două *ucle de reac'ie! una interioară. mercur etc)8) #i$% de e!%-u%re #=! 1 I) 3 B *( 6 B d( 3 B c( 4 B a( A B c( II) 3 B c( 6 B a( 3 B *( III) 0( 0( <. &ntreaga *uclă interioară. 3) 3 B c ( II. 6) 3 B e ( III. traductoare cu distan'ă varia*ilă. motorul M şi traductorul de tura'ie Trn reali#at prin intermediul generatorului tac2ometric ET) 6) Mărimea de comandă de la ieşirea regulatorului de tura'ie devine mărime de intrare a *uclei interioare. ? a "A ? 8 !-8 6 B <( 3 B <( 4 B 0( A B <( H B 0( I B 0( 4 B <( S B <( 30 B 0( I.? a "B . traductoare cu dielectric varia*il #i$% de e!%-u%re #=! 2 5e!%-u%re fin%-&6 "?1 ?a 4?8 -?8 B-1 II. la morile de apă. precum şi men'inerea valorii curentului principal la valoarea corespun#ătoare mărimii de intrare ii 7a *uclei interioare8. la deplasarea vapoarelor) 6) +ensul t)e)m) induse este &n . regulatorul automat 50n. inclu#%nd elemental de compara'ie ECn. regulatorul automat 50i. c%t şi ale curentului şi influen'a anumitor pertur*a'ii care ac'ionea#ă asupra motorului este eliminată mai rapid 7prin ac'iunea *uclei interioare8 42 .8 "= ? 1 "@ ? 1 "..ul acestei sc2eme constă &n faptul că se asigură reglarea şi limitarea a*aterilor at%t ale tura'iei. con'in%nd elementul de compara'ie ECi.

A# SUGESTII METODOLOGICE COM7=T=NAA 0. cataloage.n fişele de lucru <?3 la <?4 sunt date sumare e$plica'ii referitoare la diferitele tipuri de traductoare folosite &n +50 şi e$erci'ii simple care urmăresc identificarea traductoarelor. <?6. sunt propuse e$erci'ii care cer elevilor să repre#inte sc2ema de principiu a unui sistem de reglare automată. pliante. să indice mărimile care intervin &n sc de principiu a unui sistem de reglare automată şi să anali#e#e rolul func'ional al componentelor sistemului de reglare automată) 0ceste fişe au fost concepute pentru evaluarea cunoştin'elor do*%ndite pe *a#a e$plica'iilor si a fiselor <T3 la <T4 ) Competenţ% 0. 2/ >erifica functionarea instalatiei de semnali#are si averti#are 7func'ionarea componentelor sistemelor de reglare automată8) .n fişele de lucru <?3.1/ Identifica elemente de automati#are 7sisteme de reglare automată8 . din fişele teoretice.n fişa de evaluare <Ev 6 este pre#entat un test complet de evaluare a competen'elor 4)3 şi 4)6) +e recomandă ca pentru evaluarea competen'ei 4)3) Reg-e%@% %p%r%te din inst%-%ti% de %utom%ti@%re 5sisteme-or de %utom%ti@%re specifice domeniu-ui6 specifice domeniului să se folosească metoda proctice instruire practica) ?a re#olvarea e$erci'iilor propuse se folosesc informa'iile din fişe le de lucru. aceste e$erci'ii pot fi completate cu unele cu un nivel mai ridicat dar care să asigure do*%ndirea competen'elor &mpuse prin ++"-uri) . a modului de reali#are şi func'ionare ale acestora precum şi a mărimilor lor caracteristice) E$erci'iile sunt uşor de aplicat şi de re#olvat. prospecte cu aparate electrice şi se pot apela site-urile! JJJ)ccir)ro JJJ)acero)ro JJJ)universulenergiei)educatia)ro JJJ)fland)ro JJJ)amco-otopeni)ro JJJ)actrus)ro *i*lioteca cursuri electro JJJ)eei)ro automat JJJ)sOcomelco)ro 43 . manuale. &n func'ie de nivelul clasei şi de apropierea speciali#ării elevilor de domeniul automati#ărilor. ane$e.

Cucureşti. +). m nu l pentru cl # >I9 %i in"u#tri le %i %coli pro$e#ion le. Cucureşti. /radea. Editura 9idactică şi "edagogică. m nu l pentru cl #ele >I: %i >II: . Er). 6003 . Cucureşti.Elemente "e com n"ă %i control pentru cţionări %i SRA. N) şi colectiv B M %ini. Editura 9idactică şi "edagogică. Auxili r curricul r pentru cl # te)nolo.ic. 3S46( Mirescu.ic. Cucreşti. Cucureşti. 6006 Cic2ir. Cucureşti. >ol) I şi II) Editura Economică "reuniversitaria. Cănescu. prospecte. ş)a) B 7 !or tor te)nolo. <etecău. T). p r te. Călăşoiu. m nu l pentru cl #ele >I: %i >II: . Editura Econimică "reuniversitaria.Enciclope"i te)nică ilu#tr tă.Solicitări %i mă#urări te)nice. Editura Egmont. pliante. Cucureşti. 6004 44 . m nu l pentru licee "e #peci lit te . Editura Teora. 6000 QQQ B Cataloage de produse. cţionări %i utom tizări.ener lă . 3SI6( Mareş. <l). +)C). Editura 9idactică şi "edagogică. 6003 <ransua. liceu te)nolo. Timişoara. 3SSH Q Q Q B Dicţion r. Editura [tiin'ifică şi Enciclopedică. QQQ QQQ QQQ QQQ . ş)a) B O"i#ee pro. <ederenciuc. 7ucrări "e l !or tor %i $i%e "e lucru . "opa.Mă#ur re electrică 3I3<IO. 3SHI( QQQ B Dicţion r cronolo. Invent tori %i invenţii) Editura Te2nică. 9).re#ului în (?@@ "e între!ări %i ră#pun#uri "e cultură . Editura Econimică "reuniversitaria. <l). Editura Economică.ic. 0l).Colec'ia revistei =tiinţ pentru toţi . B 0parate electrice şi automati#ări. +) B Electrote)nică %i electronică. 6003 . +imulescu. Enac2e. Cucureşti. #peci liz re electrote)nică. 7 !or tor te)nolo. 0). T). Cucureşti.ic 9 pro$il te)nic.l re utom tă. Editura Niculescu. I). fişe te2nice) QQQ B Dicţion r 0olite)nic.12. ş)a) . liceu Mi2oc. 9) B Elemente "e com n"ă %i control pentru cţionări %i #i#teme "e re. <). 9). Editura Te2nică. 3SSS .Evoluţi te)nolo. ş)a) . Editura de >est.RA#I= mărimilor neelectrice.=tiinţ zi. Cucureşti.ic l %tiinţei %i te)nicii univer# le. 3SS3( >II9 licee Creitsameter. 6003 >: . 3SIS( Călăşoiu. Cucureşti. Do# rele cuno %terii. Cucureşti.i ) Editua 0_uila `S3. 6006( Mareş. 0limpie.

11. AN=K= 4) .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->