COALA NAIONAL DE STUDII POLITICE I ADMINISTRATIVE

Facultatea de Administraie Public Master Managementul Sectorului Public

- 2011 -

Evolu ia re ormei serviciilor !ublice "n #om$nia "n !erioada 1%%0 - !re&ent'
- SE#()*)+, P+-,)* .E S/0/1A1E-

Student: GRAMA VALENTINA Disciplina: Bazele sectorului public Profesor coordonator: Matei Lucica

Capitolul 1
Serviciul public de sntate nainte de 1990 Cnd vorbim despre sntate, nelegem de fapt servicii de sntate. Cealalt fa a monedei sntate i cel mai important aspect de ine de aceasta, respectiv prevenirea se situeaz pe la sfritul listei n ma oritatea agendelor. !raversm o perioad n care ne confruntm cu creterea costurilor serviciilor medicale i creterea impactului bolilor asupra ntregii populaii a rii. Dei sloganul "este mai ieftin s previi dect s tratezi# poate prea demodat, consider c este mai adevrat dect oricnd. $ste necesar s facem educaie pentru sntate i s promovm sntatea n %omnia n concordan cu standardele internaionale, n special ale &niunii $uropene. Pn n '((), promovarea sntii i educaia pentru sntate erau asimilate cu "educaia sanitar#. *nceputul se plaseaz n anul '(+,, cnd serviciul de educaie sanitar s-a organizat n cadrul .inisterului Sntii. Centrul de $ducaie Sanitar a fost creat civa ani mai trziu, n '(/'. Consecutiv, s-a nfiinat o reea de +) de uniti specializate n planificarea, coordonarea i controlul activitii sanitare, ceea ce a fcut ca %omnia s devin una dintre primele ri care a avut un sistem de educaie sanitar de stat. De asemenea, s-au elaborat: planul de aciune anti-epidemic, prioritile de educaie sanitar ale populaiei i programe de educaie sanitar. *n '(/0 s-a nfiinat 1orumul 2tiinific i .etodologic n cadrul 3nstitutului de 3gien 4ucureti. *n acelai timp, n ma oritatea rilor necomuniste, populaia nu permitea nimnui s impun reguli privind sntatea individului. *n %omnia, educaia sanitar a fost iniial un instrument de lucru numai pentru specialitii n igien, nu i pentru formatorii de sntate, dar e5perii n sntate public i-au dat curnd seama c doar prelegerile i materialele audio-vizuale nu erau destul. *n consecin, ca rezultat al cooperrii ntre specialitii din diferite domenii 6e5peri medicali, sociologi, psi7ologi i filologi8 a aprut o form nou de educaie. 9ceasta este cunoscut n toat lumea ca educaie pentru sntate. Dup '((), noile

abordri n domeniul promovrii sntii, stabilite prin C7arta de la :tta;a pentru Promovarea Sntii din '(,< au devenit cunoscute n %omnia. C7arta stabilea cinci strategii fundamentale pentru succesul promovrii sntii: elaborarea politicilor de sntate public, crearea unui mediu favorabil, intensificarea aciunii comunitare, dezvoltarea deprinderilor individuale i reorientarea serviciilor de sntate. *n '((=, a fost creat Centrul >aional de Promovarea Sntii i $ducaie pentru Sntate, cu rol de for metodologic pentru unitile 6laboratoare8 udeene de educaie pentru sntate. Personalul Centrului era format din specialiti n sntate public, sociologi, psi7ologi, filologi, i asistente medicale. *n aceeai perioad personalul Centrului >aional i cel din laboratoarele udeene au nceput s nvee modaliti noi de abordare a promovrii sntii i educaiei pentru sntate. *ncepnd cu anul '((< i cel puin n perioada '((0-=))), .inisterul Sntii a susinut consecvent dezvoltarea acestui concept, n %omnia. 9stzi, cadrul legal pentru asistena sntii publice i programele naionale de sntate public - ambele organizate i finanate de .inisterul Sntii Publice este stabilit prin ?egea >r. (/ din =))<, privind reforma n sntate. 9stfel, Centrul >aional de Promovarea Sntii se regsete n structura 2colii >aionale de Sntate Public i .anagement, iar structura i responsabilitile %eelei >aionale de Promovarea Sntii au fost stabilite i s-au creat condiiile pentru atingerea unui nalt nivel profesional n domeniul promovrii sntii i educaiei pentru sntate. De fapt, educarea cetenilor, ca mi loc de dezvoltare a cunotinelor i sc7imbarea comportamentului ntr-un stil de via nou, favorabil sntii este unul dintre scopurile principale ale programului naional de educaie pentru sntate. *n abordarea acestui domeniu, %omnia ia n considerare legislaia $&, conform creia "scopul promovrii sntii este de a mbunti standardele generale de sntate n comunitate prin mbuntirea cunotinelor despre factorii de risc i ncura area populaiei s adopte comportamente i stiluri de via sntoase. 9cestea se vor face prin msuri de informare, educaie i pregtire profesional, n domeniile:

nutriie, consumul de alcool, tutun i droguri, e5erciiul fizic, sntate mintal, comportamentul se5ual i folosirea medicamentelor#.

Capitolul 2 Reforma sistemului sanitar din Romnia Necesitatea cunoaterii situaiei privind starea de sntate a populaiei, a sectorului sanitar n ansamblu i a reformei sanitare este o msur fireasc, o aciune obligatorie n aceste momente de schimbare. Ast i mai mult ca oric!nd se impune ca sistemul serviciilor sanitare sa fie c!t mai fle"ibil pentru a se putea adapta i pentru a putea face fa at!t schimbrilor din mediul intern, c!t i schimbrilor din mediul e"tern. #n pre ent instituia care monitori ea la nivel european schimbrile nregistrate n reali area reformei sistemului sanitar din $om!nia este %iroul $egional al &rgani aiei 'ondiale a (ntii )&.'.(.* pentru +uropa. Anali ele %iroului $egional al &.'.(. pentru +uropa arat c dei s,au nregistrat unele modificri de substanta prin reforma sanitar , respectiv modificari structurale de trecere de la un sistem centrali at, ba at pe buget de stat, la unul descentrali at, ba at pe asigurrile sociale de sntate, totusi starea de sntate a populaiei s,a degradat progresiv, ating!nd n present -cota de alarm.. /entru ca $om!nia s fie acceptat n 0niunea +uropean, aceasta a trebuit s revi uiasc rapid modul de abordare a ocrotirii sntaii, s identifice nevoile reale de servicii medicale i s elabore e programe de aciune pe termen scurt, mediu si lung, ba ate pe resursele

disponibile, dar i pe nelegerea c nu mai putem cheltui ineficient, c nu ne putem permite nc o protecie social asemanatoare rilor de voltate, dar c trebuie asigurate condiiile decente de accesibilitate, acceptabilitate i echitate la serviciile medicale de ba . Scopurile i obiectivele reformei n domeniul sntii (istemul de ocrotire a sntii din $om!nia a fost, pana n 1232 i n buna masura i dup aceast dat, un sistem caracteri at prin centralism, egalitarism i limitarea libertii de opiune. Scopurile fundamentale declarate ale procesului de reforma de dupa 1224 au fost5 2 mbuntirea strii de sntate a populaiei6 2 creterea eficienei n folosirea resurselor6 2 schimbarea relaiei medic 7 pacient6 2 creterea nivelului satisfaciei a populaiei i a furni orilor de servicii medicale. Principiile politicii sanitare pe ba a crora urma s se ating aceste scopuri erau5 2 asigurarea accesului echitabil la serviciile de sntate6 2 acoperirea ntregii populaii cu aceste servicii6 2 solidaritatea n finanarea serviciilor medicale6 2 stimularea furni rii de servicii eficace i eficiente6 2 acordarea serviciilor n funcie de nevoile de sntate6 2 libertatea pacientului de a,i alege medicul6 2 autonomia profesionitilor n domeniul medical6 2 colaborarea serviciilor de sntate cu alte sectoare care influenea a starea de sntate )educaie, servicii sociale etc.*. Obiectivele strategice ale reformei, n sensul celor de mai sus, au fost5 2 reconstruirea unitar a cadrului legislativ i organi atoric6 2 introducerea Asigurrilor (ociale de (ntate6 2 diversificarea mecanismelor de generare a resurselor financiare6 2 plata serviciilor ba at pe eficiena i calitatea actului medical6 2 asigurarea unei mai bune accesibilitai a populaiei la servicii de sntate6 2 trecerea centrului de greutate al serviciilor de sntate ctre asistena ambulatorie6 2 creterea calitii serviciilor medicale6 2 stimularea privati rii sub diverse forme, introducerea competiiei ntre furni ori6 2 descentrali area sistemului de sntate, prin creterea rolului autoritilor locale, asociaiilor profesionale, instituiilor finanatoare, a comunitilor, etc. 8

/rincipalele activiti ale reformei s,au desfasurat n domeniul conducerii sistemului si asigurarea cadrului legislativ, finanrii serviciilor de sntate, ca i al resurselor umane i resurselor fi ice din sistemul sanitar. 'etoda utili at n aplicarea msurilor de reforma a fost, n general, aceea de testare prin e"perimente pilot. 9in pcate, continuitatea procesului de reforma n sntate a fost afectat de desele schimbri de guvern i de minitri fiecare nou echipa de conducere nsuindu,i cu reineri aciunile demarate anterior. :ipsa unor strategii clare i a unor obiective definite riguros i care s fie urmrite independent de schimbrile politice au afectat procesul de reform. (trdania de a pune n funciune ;asa Naional a Asigurrilor de (ntate );NA(* i ;olegiul 'edicilor );'$*, cu toate structurile lor de conducere i teritoriale, au lsat pe planul doi gri<a fa de starea de sntate a populaiei i nevoile de servicii medicale ale acesteia, fapt ilustrat n agravarea strii de sntate la nivel naional, n comparaie cu alte tri din +uropa.

Completarea cadrului legislativ At!t aprobarea legilor necesare, c!t i trecerea de la actul normativ aprobat la modificrile structurale concrete i la demararea efectiv a activitilor specifice din cadrul reformei sistemului s,a dovedit a fi un drum lung i dificil, grevat de mentaliti nvechite, lipsa resurselor necesare i nu de puine ori de lipsa de voina politic. #n pre ent sunt n curs de elaborare normele pentru implementarea =:egii privind organi area i finanarea spitalelor= , care vor permite nregistrarea, acreditarea i ierarhi area tuturor spitalelor i unitilor cu paturi din $om!nia, apropiindu,le structura i funcionarea lor la normele europene. (,au aprobat normele privind mbuntirea asistenei medicale de urgen, iar n domeniul resurselor umane s,a definitivat sistemul de formare a medicilor, obinerea liberei practici medicale prin susinerea e"amenului de licen n mod unitar pe ar. (,a completat cadrul legislativ privind recoltarea s!ngelui, a producerii i utili rii preparatelor de s!nge proaspete i a celor stabile. Normele elaborate se aproprie de e"igena recomandrilor i a normelor 0+. A fost completat legislaia privind funcionarea Ageniei Naionale a 'edicamentului i modul de nregistrare a produselor farmaceutice, autori area unitilor de producie i distribuire a medicamentelor i activitatea de inspecie farmaceutic, definiia produsului medicamentos i a produselor cosmetice. 9e asemenea s,a completat legislaia privind e"ercitarea profesiei de farmacist. >

Asigurrile sociale de sntate i plata serviciilor medicale ?inantarea unitatilor din asistenta primara si ambulatoriul de specialitate privati ate, se reali ea a prin contracte individuale sau prin bugete =globale= cu ;asa de Asigurari de (anatate. $ambursarea cheltuielilor pentru serviciile prestate asiguratilor se face conform prevederilor ;ontractului ;adru=, care se aproba anual prin @otarare de Auvern, conform prevederilor :egii 118B122C. ?inantarea spitalelor se face intr,o proportie de peste 24D prin contracte de servicii incheiate intre conducerile spitalelor si casele <udetene de asigurari de sanatate. %ugetele istorice ale spitalelor nici nu recunosc si nici nu recompensea a imbunatatirea calitatii si a eficientei in furni area serviciilor spitalicesti. in pre ent este in derulare proiectul de finantare a spitalelor ba ata pe ca )grupuri de diagnostice , 9$A* si care va permite cumpararea serviciilor de la spitale pe ba a re ultatelor acestora, monitori area calitatii ingri<irilor acordate pacientilor si cresterea eficientei la nivelul asistentei spitaliceti. /entru a se reglementa finantarea unitatilor spitalicesti, se mai propun urmtoarele5 1* investitiile pentru constructii si dotarea cu aparatura de performanta sa fie asigurate din bugetul statului, iar serviciile sa fie finantate din fondurile de asigurari sociale de sntate6 2* trebuie sa fie delimitata finantarea programelor nationale, intre contributia bugetului de stat si a fondului de asigurari de sanatate. En pre ent multe din programe nu se pot derula deoarece fiecare parte ce trebuie sa asigure finantarea )'inisterul (anatatii si ?amiliei si ;NA(*, isi sustine parerea proprie in detrimentul celeilalte, desi contribuabilii )populatia* platesc atat impo ite si ta"e catre stat, cat si contributii pentru asigurarile sociale de sntate. Capitolul 3 Concluzii i rezultatele reformelor aplicate sistemului sanitar 1. mbuntirea accesului la serviciile de sntate ;reterea ponderii asistentei ambulatorii a nlesnit creterea accesibilitii populaiei la asistenta medicala prin posibilitatea de a,si alege atat medicul de familie, cat si medicul specialist. Fotusi, in onele i olate, accesibilitatea a sca ut. in ca ul acestora, masurile initiate de 'inisterul (anatatii si ?amiliei au fost insuficiente si ineficiente, deoarece nu mai e"ista sistemul reparti arilor directe pentru medici. Nici casele de asigurari de sanatate nu au folosit toate mi<loacele de motivare care le stau la dispo iie. C

Accesibilitatea la serviciile de sanatate a fost inegala. (e stie ca accesibilitatea depinde de mai multi factori, ntre care5 2 interesul manifestat de autoritatile locale pentru a crea facilitati speciale pentru atragerea medicilor si a personalului medical in localitatile si onele defavoti ate6 2 sistemul birocratic de aprobari necesare deschiderii unui cabinet medical6 2 infrastructura onala si ba a materiala e"istenta in localitatile deficitare6 2 motivatia medicului si a celorlalte cadre medicale de a lucra in aceste one6 2 motivatia administratiilor locale de a oferi facilitati pentru medicii din onele respective. 2. Creterea calitii serviciilor medicale ;alitatea asistenei medicale este apreciat prin re ultatul evalurii comple"e al unor servicii medicale diversificate, n ba a unor standarde naionale sau internaionale. 'inisterul (ntii i ?amiliei, ca autoritate de stat, aprob sistemele naionale meneite s controle e calitatea serviciilor medicale i de ingri<iri n spital i procedeele de diagnostic i tratament n sistemul de asisten medical ambulatorie. /entru asigurarea creterii calitii actelor medicale si pentru o mai buna accesibilitate, 'inisterul (anatatii si ?amiliei a derulat actiuni de imbunatatire a infrastructurii spitalelor, a unor centre de sanatate, dotarea prioritara cu aparatura de performanta a unor institutii si centre clinice pentru a deveni unitati de referinta. +chipamentele s,au achi itionat atat din bugetul alocat ministerului, cat si prin credite oferite de %anca 'ondial. 3. rivati!area instituiilor sanitare /rivati area institutiilor sanitare si asigurarea principiului de libera practica medicala in asistenta medicala primara si de specialitate ambulatorie, este menita sa afirme initiative privata in organi area si asigurarea serviciilor medicale, independent de interventia autoritatilor publice de stat si locale. /rivati area asigura in primul rand o mai mare raspundere a medicului fata de pacient )care are dreptul sa aleaga medicul curant*, dar atat medicul, cat si cabinetul medical ca institutie trebuie sa infrunte concurenta colegilor lor, fapt care introduce in sistem elemente de piata ba ate pe o mentalitate de Gntreprin tor.. /rivati area unitatilor ambulatorii )cabinete medicale de medicina primara 7 de familie si de specialitate* s,a reali at in ba a &rdonantei Auvernului nr.121B1222 privind organi area cabinetelor medicale. +a continea si initiativa de a acorda in comodat spatiile si aparatura din fostele dispensare rurale si urbane, cat si din policlinici , inclusiv cabinetele de stomatologie , medicilor din aceste cabinete medicale. Fot prin prevederile acestui act normativ au putut fi infiintate ambulatorii de spital, care au asigurat 3

posibilitatea ca si medicii din spital sa poata asigura asistenta medicala de specialitate ambulatorie, prin contractarea acestor servicii cu casele <udetene de asigurari de sanatate. Aplicarea acestui act normativ a permis privati area aproape 144D a asistentei medicale primare, atat in mediu urban cat si in mediu rural, precum si intr,o proportie de peste C4D a asistentei de specialitate ambulatorii. +"ista si cabinete medicale, policlinici si centre de diagnostic si tratament infiintate din initiativa privata, dar se resimte fata de ele o discriminare din partea caselor <udetene de asigurari de sanatate la incheierea contractelor. A inceput, foarte timid, si crearea de unitati noi spitalicesti prin investitii private. /e viitor aceasta actiune ar trebui sa se reali e e pe ba a unui program controlat, prin introducerea unui plan national de paturi si prin noi strategii de formare a personalului medical si paramedical, prin revi uirea sistemului centrali at de intrare in re ideniat. /rivati area distribuirii produselor farmaceutice, atat a marilor distribuitori )en gros*, cat si a farmaciilor, s,a terminat de<a in anul 1222. /rin lipsa organismelor de repre entare patronale, cat si lipsa unui sistem eficient de control al preturilor din partea statului, s,a a<uns ca produsele farmaceutice din import sa fie mai scumpe decat in multe tari vecine si mult mai scumpe decat in tarile de origine. /rin infiintarea Agentiei Nationale a 'edicamentului )AN'* si emiterea &rdonantei Auvernului nr. 128B1223 s,a reali at separarea politicii medicamentului )pe care o face 'inisterul (anatatii si ?amiliei* de activitatea profesional stiintifica privind produsele farmaceutice, care este reali ata de AN', precum si armoni area cu normele europene si o stabilitate relativa in sistemul de asigurare cu medicamente. & consecinta favorabila a fost si cresterea investitiilor straine in producerea medicamentelor si a produselor biologice. ". #escentrali!area serviciilor sanitare 9escentrali area serviciilor medicale de medicina primara, prin institutia medicului de familie si diferite forme de asistenta medicala de specialitate ambulatorie, a inceput practic prin aplicarea legii asigurarilor de sntate. 9isparitia dispensarului medical si aparitia cabinetului medicului de familie a de organi at o serie de circuite informationale, necesare deci iilor la nivelurile superioare. $eglementarile aparute nu au fost totdeauna respectate, re ultatul fiind e"istenta in pre ent a doua sisteme si flu"uri informationale paralele, unul catre 'inisterul (anatatii, altul spre ;asa de Asigurari de (anatate, medicii transmitand fara probleme datele doar catre aceasta din urma, deoarece aceste raportari conditionea a remunerarea lor.

?oarte grava este si problema incoerentei definitiilor si a codificarilor, care in anumite ca uri au fost reinventate la nivelul ;asei de Asigurari, ignorandu,se metodologiile acceptate, care conditionea a raportarile catre Enstitutul National de (tatistica, &rgani atia 'ondiala a (anatatii etc. in pre ent s,au demarat anumite actiuni pentru remedierea acestei situaii. #n conclu ie, dei reforma in planul sntii a avut loc ntr,un procent destul de mulumitor problemele din acest sector nu s,au oprit aici. Numrul locurilor disponibile in spitale fa de numrul celor care solicit asisten medical este n continuare mare, iar accesul la serviciile de acest gen, n special, pentru cei din mediul rural este ngreunat. $eforma trebuie s aib continuitate i n acest sens mbuntit calitatea serviciilor de asisten medical.

%ibliografie5 1. http5BBHHH.ms.roB 2. http5BBHHH.reformaIsanatateIcee".ase.roBinde".php 3. http5BBHHH.cnas.roB 1. ?egea >r. (/B=))<

14