Latinitate i dacism

- studiu de caz
Proiect de grup: clasa a XI a A Marin Elena Dumitriu Cristina Trifan Alice Tudor Adriana Profesor Diriginte: Dima Diana

Latinitate si Dacism
Planul referatului 1. Cuvant inainte 2. Originea romana si daca a romanilor in operele scriitorilor romani -Cronicari moldoveni -D. Cantemir -Scoala Ardeleana . Dacii si romanii in ar!eologie" mu#ica si cinematografie $. Conclu#ii

Cuvant inainte

%nc& din clasele mici" am fost 'nv&(a(i despre originile noastre ca popor )i despre formarea lim*ii pe care o vor*im ast&#i. +Suntem o com*ina(ie 'ntre o popula(ie de (&rani auto!toni )i no*ilii cuceritori romani+. Dar care dintre aceste dou& r&d&cini ereditare are o pondere mai mare, E-ist& mul(i istorici" etimologi )i lingvi)ti care aduc argumente pro sau contra ipote#ei c& suntem latini sau daci" precum )i mul(i scriitori" )i poe(i care ')i dau cu p&rerea sau folosesc cli)ee 'n favoarea uneia din aceste dou& ipote#e. Acesta a fost principalul motiv pentru care am ales acest studiu de ca#. .e-am propus s& elucid&m misterul originii noastre. Suntem daci, Suntem romani, /om afla acest lucru anali#0nd argumente lingvistice" etimologice )i istorice dar )i literatura rom0n& care se refer& la acest su*iect. Sper&m ca" dup& ce vom studia aceste argumente" s& ne form&m cel pu(in o opinie" dac& nu a1ungem la o conclu#ie sigur&" lucru pu(in pro*a*il" av0nd 'n vedere comple-itatea acestui su*iect )i controversele actuale )i trecute cu privire la el.

2aide(i s& ne descoperim istoria pierdut&. Pentru a ie)i din fa#a 'n care ne consider&m un popor mic si ne'nsemnat. S& ne amintim c& suntem singurii care nu am atacat vreodat& un alt popor. C& suntem neamul de care s-au lovit 'n lupt& at0(ia de-a lungul istoriei )i nu au putut trece. Pentru c& pentru noi a fost o datorie sf0nt& s& ne ap&r&m p&m0ntul pe care 3eii ni l-au !&r&#it nou&" )i nu altora. .oi n-am venit de nic&ieri. .oi ne-am n&scut aici" )i dac& cineva ne 'ntrea*& r&spundem" far& s& )tim de ce" c& aici vrem sa )i murim. S& ne amintim de str&mo)ii no)tri Pelasgi" despre care istoria oficial& nu ne mai 'nva(& nimic" de Traci )i mai apoi de Daci )i de /ala!i. 4ndiferent de numele ce ni l-am dat sau care ni s-a dat" suntem aceia)i. Oameni in (ara Oamenilor. Mioritici" nu din la)itate" ci pentru c& nu ne sperie moartea. .oi )tim c& suntem nemuritori. C& spiritul ne e mai presus de trupurile trecatoare. C& am putea tr&i doar cu lapte )i miere. C& tot restul" averi )i onoruri" sunt efemere" c& nimic nu vom lua cu noi dincolo.

Cu to(ii am 'nva(at la )coal&" c& poporul +rom0n+ este re#ultatul +contopirii dacilor cu romanii+" iar lim*a +rom0na+ este o lim*& care a derivat din latina vulgar& 5latina vulgaris6 'n urma cuceririi romane a Daciei. Devenite ca leit motiv al istoriei noastre predate 'n )coli )i licee" aceste dou& +'nv&(&minte ad0nci+ )oc!ea#&" la o anali#& mai atent&" prin lipsa lor de realism istoric. Anali#0nd aceste aspecte" insist0nd 'n special pe cel legat de lim*a +rom0na+ se pot o*serva +neclari(atile+.

Teoriile genezei romneti

Teritoriul de formare" 7pro*lema cea mai grea din istoria lim*ii rom0ne8 dup& p&rerea lui Ov. Densusianu" a fost sursa unor 'ndelungate )i energice dispute )tiin(ifice. %n pricipiu dicu(ia r&m0ne 'nc& desc!is&" 'n sensul c& cercet&rile istorice" ar!eologice )i lingvistice furni#ea#& permanent noi elemente 'n m&sur& s& 'ntregeasc& )i s& nuan(e#e opiniile istoricilor )i lingvi)tilor. Teoriile gene#ei etnolingvistice rom0ne)ti pot fi reparti#ate 'n trei grupe.

Teoria originii nord i sud dunrene Procesul comple-" unitar )i insepara*il de constituire a poporului rom0n )i a lim*ii rom0ne a avut loc pe un 'ntins teritoriu romani#at" care cuprindea regiuni situate la nordul )i la sudul Dun&rii9 Dacia )i Do*rogea" sudul Pannoniei" Dardania" Moesia 4nferioar& )i Moesia Superioar&. %n aceast& ordine de idei" important este )i faptul c& pentru popula(ia romani#at& din spa(iul daco-moesic" Dun&rea a fost numai un !otar administrativ" 7politic )i strategic8: fluviul nu a constituit deci o frontier& etnic&" lingvistic&" economic& sau cultural& ceea ce a permis mo*ilitatea popula(iei )i a favori#at men(inerea caracterului unitar de ansam*lu al lim*ii rom0ne. Sus(inut& de istorici )i de filologi 5A. D. ;enopol" .. 4orga" S. Pu)cariu" Al. <osetti6" ipote#a apari(iei )i de#volt&rii lim*ii rom0ne 'n spa(iul romani#at nord )i sud dun&rean este confirmat& de diversitatea dove#ilor istorice" ar!eologice )i lingvistice.

Teoria originii nord-dunrene Avansat& de personalit&(i ilustre ale culturii rom0ne)ti vec!i )i moderne 5D. Cantemir" P. Maior" >. P. 2a)deu6" aceast& teorie nu a *eneficiat de demonstra(ii )tiin(ifice conving&toare: ast&#i aceast& te#& are numai valoare istoric&. Teoriile originii sud-dunrene ?ormarea poporului rom0n )i a lim*ii rom0ne la sudul Dun&rii" ca urmare a p&r&sirii Daciei prin retragerea aurelian&" a fost su(inut& )i de savan(i rom0ni" dar mai ales de autori str&ini. %ntre ei diferen(ele sunt ma1ore" de)i acceptarea unei 'ntinse #one suddun&rene drept 7patrie primitiv&8 a rom0nilor constituie" f&r& 'ndoial&" un punct comun deloc negli1a*il. Aceast& ipote#& a fost formulat& mai 'nt0i de ?r. @. Sul#er" care ')i propunea s& demonstre#e c& 7actualii vla!i nu se trag din volo!ii ori din *ulgarii lui .estor )i 'nc& mai pu(in din romanii din Dacia lui Traian" c&" prin urmare" ei nu tre*uie considera(i a*origeni" ci ca un popor care a venit aici 'n timpuri mai t0r#ii8 sau c& 7vala!ii au luat fiin(& 'n Moesia" Tracia )i 'n regiunile de acolo de primpre1ur" nu 'n Dacia8. %n secolul al ;4;-lea" <o*ert <oessler reia aceea)i teorie" fi-0nd trecerea rom0nilor la nordul Dun&rii la sf0r)itul secolului al ;44-lea )i 'n 7timpul imediat urm&tor8. Mai mult" el cl&de)te un 'ntreg sistem de ipote#e e-plicative A istorice )i lingvistice. %n lucrarea sa <o*ert <oessler afirma c& dacii au fost omor0(i 'n mas& dupa 1BC. Este evident c& acest lucru nu este adev&rat datorit& faptului c& romanii aveau nevoie de for(& de munc& )i nu le st&tea 'n o*icei s& masacre#e popula(iile din teritoriile nou cucerite. Au mai fost g&site dove#i ale continuit&(ii dacilor 'n peste 1BBB de localit&(i iar ni)te inscrip(ii din alte provincii romane atest& pre#en(a solda(ilor de origine dac&. Din acea perioad& datea#& toponimele )i !idronimele care au fost transmise rom0nilor )i au r&mas p0n& ast&#i 5Donaris" Maris" Alutus etc6. Toate acestea dovedesc faptul c& dacii nu au disp&rut dup& anul 1BC" *a mai mult )i-au continuat e-isten(a 'n acela)i teritoriu. Teoria roesslian& mai sus(inea )i faptul c& dup& retragerea aurelian& dintre anii 2D1 - 2D$" teritoriul nord dun&rean ar fi ramas pustiu" lucru ilogic av0nd 'n vedere c& 'n secolul 4/ un amfiteatru din Sarmi#egetu#a a fost *locat )i transformat 'n fort&rea(&9 la Porolisum )i Apullum s-au g&sit morminte de in!uma(ie cu inventar daco-roman: la

.apoca s-au descoperit dou& cuptoare de ol&rit din secolul 4/ )i pe tot spa(iul nord dun&rean au fost g&site o*iecte paleo-cre)tine.

Latinitatea romnilor

Etnogene#a rom0nilor repre#int& un eveniment istoric fundamental 'n istoria noastr& na(ional&" 'ntruc0t arat& cum s-a format civili#a(ia noastr&. Ea a fost un proces comple-" 'ndelungat la care au contri*uit statalitatea dacic& )i cre)terea puterii acesteia" cucerirea Daciei de c&tre romani" coloni#area" romani#area dacilor" continuitatea popula(iei daco-romane 'n condi(iile convie(uirii cu popula(iile migratoare" r&sp0ndirea cre)tinismului" duc0nd 'n final la crearea unei etnii distincte 'n spa(iul central-sud-est european . %n Dacia locuia popula(ia unitar& )i omogen& su* raport etnic )i lingvistic9 tracii )i geto-dacii. Ei au fost integra(i 'n forma(iile provinciale" ocroti(i )i supu)i procesului de romani#are. <omani#area a prins r&d&cini dura*ile la popula(ia *&)tina)&" prin 'nlocuirea lim*ii )i culturii" a numelor proprii )i a credin(elor" a organi#&rii social-economice constituind un fenomen de mas& cu valori formative esen(iale 'n etnogene#a poporului rom0n. Pentru fostul stat al lui Dece*al" cucerirea )i ocupa(ia roman& a 'nsemnat o cotitur& a destinului istoric al vec!iului popor de plugari" p&stori )i me)te)ugari rurali. Ca provincie roman&" Tracia cunoa)te o perioad& de glorie 'n timpul lui Traian. .oile forme de via(& roman& sta*ilite pe vec!ile temelii ale a)e#&rilor geto-dacice au cunoscut o intensitate e-cep(ional& de ale c&rei dimensiuni ne putem da seama din marele num&r de ora)e )i sate" castre )i a)e#&ri m&runte" de drumuri )i cl&diri pu*lice" cariere" mine )i variate alte 'nteprinderi )i e-ploat&ri" produse ale unui uria) proces de munc& sus(inut cu d0r#enie" 'ntr-un efort colectiv 'nnoitor de (ar&. Toponomia indigen& a teritoriilor trace a

fost preluat& aproape integral de ocupan(ii romani" conservat& cu amplific&ri )i adaosuri" 'n mare parte romani#at&. Odat& cu integrarea Daciei 'n imperiu" se poate vor*i )i despre o integrare a ma1orit&(ii traco-dacilor 'n lumea roman&" cu e-cep(ia unui num&r restr0ns de daci" r&ma)i 'n afara frontierelor provinciei create de Traian. Cu timpul 'ns&" datorit& leg&turilor economice cu imperiul )i atra)i de civili#a(ia roman&" ei s-au romani#at treptat. %n urma p&trunderii influen(ei cultural-economice )i politice romane" dar mai ales 'n urma ocup&rii unei considera*ile por(iuni din vastul teritoriu traco-dac de c&tre romani" popula(ia auto!ton& ce vor*ea lim*a indo-european& tracic& a trecut prin transform&ri culturale" politice )i c!iar social-etnice profunde" supus& unui larg proces de#na(ionali#ator 'n general lent )i 'ndelungat" pe alocuri 'ns& mai accelerat" violent" av0nd ca prim& urmare 'nlocuirea treptat& a lim*ii proprii indigene )i adoptarea lim*ii latine 5romanice6 'n care s-au strecurat )i c0teva elemente le-icale trace. Dovada optim& a unei intense desf&)ur&ri a vie(ii social-economice )i a romanismului provincial 'ntre limitele Daciei carpatice o constituie *og&(ia e-u*erant& a produselor )i a diverselor materiale cu caracter practic sau artistic. Putea popula(ia auto!ton& a Daciei s& r&m0n& str&in& de formele romane )i de lim*a oficial& care se au#ea 'n toate ung!erele provinciei" 'n via(a pu*lic&" administrativ&" militar&" economic&" social& din toate centrele mai mari sau mai mici, Este foarte greu de presupus c&" cel pu(in dup& dou&-trei genera(ii" *&)tina)ii s& fi continuat a se (ine mereu departe de contactul cu civili#a(ia )i via(a roman&" s& fi p&strat nepotolit& ura contra <omei. Din e-aminarea ansam*lului )i a detaliilor materialului documentar din Dacia 5epigrafic" ar!eologic etc6 re#ult& cu a*solut& certitudine c& aici elementul conduc&tor )i 7e-ploatator8 al provinciei" armatei )i municipalit&(ilor 'l formau nu indigenii supu)i" 'n mare parte deposeda(i )i e-ploata(i" ci imigran(ii" italici sau provinciali. Astfel" re(inem du*lul aspect al romani#&rii ca proces oficial" organi#at )i sistematic9 romani#area lingvistic& )i romani#area nonlingvistic&. <omani#area lingvistic&" fundamental& )i decisiv& pentru apari(ia lim*ii rom0ne" a constat 'n 'nv&(area lim*ii latine de c&tre popula(ia auto!ton&: generali#area latinei a determinat fenomenul contrar" de regres )i de eliminare treptat& a lim*ii materne" traco-

daca. Aceast& su*stitu(ie de lim*i s-a produs 'n cadrul unui proces 'ncet" 'ndelungat" pa)nic )i mai ales necesar: numai latina putea garanta popula(iilor cucerite posi*ilitatea de comunicare cu repre#entan(ii imperiului A solda(i" func(ionari pu*lici" coloni)ti )i comercian(i. %n astfel de condi(ii" lim*a latin& era elementul de unitate )i de coe#iune" situat deasupra diversit&(ii sociale" politice" etnice )i lingvistice. Durata romani#&rii 'n Dacia nu coincide cu durata st&p0nirii romane" apro-imativ 1DB de ani" cuprin)i 'ntre 1BC A 2D$ F 2D=. Aceast& perioad&" ferm delimitat& istoric" acoper& numai fa#a de ma-im& for(& )i eficien(& a romani#&rii ca proces oficial )i organi#at" durata real& fiind sensi*il mai mare. Procesul a continuat )i dup& p&r&sirea Daciei" cu apro-ima(ie" p0n& 'n secolul al /44-lea9 lim*a latin& sau diverse forme de civili#a(ie material& )i spiritual& n-au putut fi retrase o dat& cu armata sau cu func(ionarii pu*lici. Deose*it& este po#i(ia Do*rogei" care va r&m0ne parte integrant& a 4mperiului p0n& 'n anul CB2. <omani#area s-a dovedit a fi un fenomen ireversi*il iar consecin(ele acesteia au fost de natur& etno-lingvistic&. %n cultura rom0neasc&" meritul 'nt0iet&(ii 'n afirmarea ideii de latinitate a lim*ii materne 'i revine lui Grigore Hrec!e 51=IB-1C$D6. Succinta lui demonstra(ie se cl&de)te pe semnalarea" nu lipsit& de erori" a unor paralelisme le-icale latin-rom0ne9 7De la r0mleni" ce le #icem latini" pine" ei #ic panis: carne" ei #ic caro: gina" ei #ic galina: muiarea" mulier: fmeia" femina: printe" pater: al nostru" noster )i altele multe den lim*a l&tineasc&" c& de ne-am socoti pre am&runtul" toate cuvintele le-am 'n(elege8 5Jetopise(ul K&rii Moldovei6 Spre sf0r)itul secolului al ;/444-lea" ini(ial ca argument 'n disputa istoricopolitic& privind drepturile rom0nilor 'n Transilvania" c&rturarii ardeleni de forma(ie clasic& vor avansa ipote#a" ne'ntemeiat& 'ns&" a originii pur latine a lim*ii rom0ne 5ve#i Ane-a16. Argumentat& )i formulat& 'n variante intuitiv-empirice sau riguros )tiin(ifice" 7latinitatea lim*ii rom0ne8 este o idee fundamental&" cu o apari(ie constant& 'n cultura rom0neasc& medieval& )i modern&. <omani#area nonlingvistic& a constat 'n preluarea de c&tre popula(ia auto!ton& a unor elemente de civili#a(ie spiritual& )i material& roman& A rituri" credin(e" forme de organi#are administrativ&" tipuri de edificii sau a)e#&ri umane" o*iecte de u# curent.

%n ceea ce prive)te religia" dacii 'mp&rt&)eau o*iceiuri )i credin(e p&g0ne peste care s-au rev&rsat mentalit&(ile civili#ate ale cuceritorilor latini. Cre)tinismul s-a 'ntins cu u)urin(& 'n 'ntregul 4mperiu <oman prin convertirea unui num&r mare de oameni. Dacia a *eneficiat de numero)i propov&duitori laici" cre)tini" fie ei solda(i" fie civili" care umpleau 'nc!isorile imperiului )i" pentru a nu fi sacrifica(i" au g&sit u)or sc&pare 'n trimiterea lor 'n noua colonie imperial&. Acesta este sensul golirii 'nc!isorilor )i coloni#&rii Daciei" cu cre)tini" nu cu t0l!ari" condamna(i pentru cine )tie ce delicte grave. Printre cei trimi)i 'n Dacia s-au aflat cavaleri" tri*uni" senatori )i c!iar fo)ti consuli" datorit&" pro*a*il" so(iilor lor" femeile fiind acelea care s-au convertit mai lesne. %n anii 2D1-2D$ armatele romane p&r&sesc spa(iul provinciei Dacia pe care nu o mai puteau ap&ra 'n fa(a atacurilor popula(iilor migratoare. %ns& nu putea fi evacuat& 'ntreaga popula(ie roman& din Dacia" ipote#& confirmat& ar!eologic )i numismatic. Toate acestea dovedesc faptul c& la *a#a form&rii poporului rom0n a stat un proces 'ndelungat )i ne'ntrerupt" 'nceput din perioada e-isten(ei regatului dac" continuat dup& 1BC su* influen(a roman&" iar dup& 2D1 influen(at de migratori. %n conclu#ie rom0nii sunt unici" av0nd un caracter etnic total diferit de celelalte popoare ce 'i 'ncon1oar&.

1B

Originea geto daca a poporului roman

<omanii sunt fara indoiala urmasii directi ai geto-dacilor si spiritualitatealor are ce sigutanta la *a#a pe cea a stramosilor. Traditia este repre#entata prin intregul te#aur de valori spirituale ce se transmit pste generatii9 o*iceiuri" datini" credinte proprii unei colectivitati.4n notiune de traditie este cuprinsa" de asemenea" creatia culturala a unui popor in de#voltarea sa istorica" creatie diferentiata prin e-primarea spiritualitatii originale a acesteia. Suntem" in generel" inclincati sa atri*uim traditiei un inteles pur material" sa o legam de forme" cand in fond ea repre#inta o spiritualitate" un mod de a gandi si de a simti" propriu unei sensi*ilitati ce caracteri#ea#a o natiune. O magistrala anali#a a Mioritei din perspective ce ne preocupa a fost facuta de Mircea Eliade. EJ considera valoroasa *alada drept unica in e-perienta spirituala a poporului roman" o creatie populara autentica inca vie" ar!etip al spiritualitatii populare romanesti. Actiunea A dupa marele invatat A se petrece in cosmos liturgic necrestin" in morti" in aceasta neasemuita perla a creatiei populare romanesti" inseamna resemnare dar si pesimism. Elementele stravec!i geto-dacice se presupune a se fi pastrat in o*iceiurile romanesti de Craciu sau de Anul .ou" care s-ar fi cristali#at pe fondul stravec!i auto!ton " la care se adauga un important aport roman. Gandirea si cultura populara romaneasca se transforma astfel din sursa secundara in sursa primara de cunoastere a spiritualitatii stramosilor nostri" geto-dacii. Mostenirile geto-dacice din cultura populara romaneasca se inscriu printre celelalte numeroase dove#i cu privire la descendenta romanilor din geto-daci" se constituie in dove#i cu privire la continuitatea nosatra milenara pe spatiul in care locuim si asta#i.

11

Gandirea si creatia tehnica la daci

Cercetarile din ultima vreme au dovedit ca cele mai vec!i piese de fier decoperite pe teritoriul tarii noastre datea#a din 2allstatt 5sec ;44 i.e.n.6. 4nca de la inceputul primei varste a fierului 52allstatt A6 e-ista indicii ca reducerea minereurilor de fier si prelucrarea lor se face pe loc. 4n fa#a urmatoare 52allstatt >6 avm dove#i sigure cu privire la reducerea si prelucrarea fierului. 4n Acest sens ne stau marturie descoperirile facute la Cernatu de Sus" Galita sau >a*adag. O aparitie atat de timpurie a metalurgiei fierului pune pro*lema originiii acesteia" a spatiului de unde ea s-a putut raspandi la noi. Si in domeniul metalurgiei fierului au e-istat influente receptate din alte civili#atii 5greceasca" celtica ori romana6" care au fost asimilate" adaugandu-se creatiile proprii. Metalurgia fierului la geto-daci a cunoscut o de#voltare deose*ita cu reali#ari calitative si cantitative care o inscriu printre cele mai de seama metalurgii ale fierului din Europa antica neinclusa intre !otarele greco-romane. Tara noastra dispune de minereuri ce contin o-i#i de fier5magnetite" !ematite" limonita" siderita si cacopirita6 reparti#ate in diverse #one. E-ploatarea in antic!itate se facea fie a #acamantului de suprafata fie mai rar prin saparea unor galerii putin adanci. Cuptoare pentru redus minereuri feroase s-au descoperit in e-tul Transilvaniei" mai ales in *a#inul Ciucului" *ogat in minereuri de fier. 3ona de Gradistea de Munte se dovedeste a fi *ogata in minereuri feroase5calcopirita" magnetita si limonite6. Se presupune ca printre motivele care au determinat amplasarea aici a marelui sistem de fortificatii se inscrie si *ogatia in minereuri feroase. O #ona *ogata in #acaminte de minereuri feroase5calcopirita6 e-ploatata de getodaci este cea a Me!edintiului de a#i. Ateliere in care se prelucra fierul s-au descoperit de e-emplu la9 >anita" >unesti" >rad" Catelu .ou" Costesti" Cetateti" Capalna" Ocnita" Moigrad" piatra .eamt" >atca" 12

Poiana" Popesti" Pecica" <acatau" Tilisica si inca multe alte parti" nelipsind aproape niciuna dintre ase#arile mai importante. Maiestria te!nica a faurarilor geto-daci se evidentia#a in sutele de unelte descoperite nu numai in ateliere si in nenumarate ase#ari de pe tot cuprinsul Daciei incepand din cele mai vec!i impuri" dar" mai ales" incepand cu se- 44 i.e.n. si" mai cu seama" in ase#arile de tip dava.Marele numar de unelte agricole descoperite atesta ca agricultura constituia pentru geto-daci o ocupatie de *a#a. Pentru macinatul cerealelor geto-dacii au folosit rasnite de piatra" compuse din doua piese9 cea inferioara" fi-a5meta6" avand forma unui con cu *a#a foarte larga si varful putin inalt. 4n centrul partii inferioare era fi-at a-ul de fier al rasnitei. Partea superioara5catillus6 are forma unui trunc!i de con sco*it in interior" iar la mi1loc preva#ut cu un orificiu pe unde se turnau *oa*ele. Partea superioara mai poseda un orificiu lateral unde se introducea manerul ce punea rasnita in miscare. Jemnul in antic!itate a avut o larga intre*uintare si tinuturile geto-dacilor erau foarte *ogate in paduri ce le ofereau materie prima din *elsug. Gandirea si creativitatea te!nica a geto-dacilor s-a manifestat si poate si urmarita si in domeniul fortificatiilor. 4n afara celor cunoscute la Sarmisegetu#a" alte numeroase sunt si in alte #one. Astfel" in Moldova au fost cercetate si mai sunt inca in curs de cercetare.

Caracterul religiei geto dacice

Data fiin importanta deose*ita pe care a avut-o in viata spirituala rLeligia" caracterul ei a fost amplu discutat de catre nenumarati moderni. S-au conturat astfel trei opinii dominate9 una care o considera monoteista" o a doua care vede in ea o religie dualista in sens iranian si in sfarsit a treia care sustine politeismul ei. 4deea despre e-istenta unui singur #eu la feto-daci a fost sustinuta mai intai la sfarsitul secolului trecut de catre invatatul E. <!ode si impartasita apoi dea alti autori care vor*esc despre premonoteism sau de o forma tutusi deose*ita dea ca a monoteismului a*solut de tip iudaic. Asemanari e-ista si intre reLligia geto-dacilor si cea a vec!ilor indieni dar aceasta se datorea#a dupa parerea fondului indoeuropean comun fiind vor*a despre doua lumi deose*ite. Comparatiile se pot ace insa si tre*uiesc facute cu popoare europene ce fac parte din aceiasi mare familie si cu care elementele comune sunt cu mult mai numeroase decat cele e-istente intre lumea vedica si cea geto-dacica. Marea ma1oritate a cercetatorilor care s-au ocupat de religia geto-dacilor considera ca este de caracter politeist individualist de tipul celui grecesc intalnit la traci " romani" celti" germani si alte numeroase populare indoueopene. 4n mitologia greceasca e-ista destule divinitati considerate a fi de origine tracica" in asa fel incat cu greu ar putea fi separata religia greceasca de componentii sai tracici. Cel mai vec!i document scris cu privire la religia geto-dfacilor il constituie te-tul lui 2erodot care se refera la doctrina #almo-iana. Conclu#ia care se impune este accea ca religia geto-dacica nu face e-ceptii. Ea se inscrie printre religiile o*isnuite ale popoarelor Europei antice ce fac parte din marea familie indoeuropeana.

1$

!almo"is
4storiografia moderna s-a preocupat inca de la ineputurile ei de 3almo-is" considerat de carasitoarea ma1oritate a cercetatorilor drept #eitate suprema a geto-dacilor" daca nu unica. Asa a intrat si in cultura romaneasca" 3almo-is fiiind considerat divinitatea proprie a stramosilor nostri. Etimologia numelui sau necesita insa o discutie mai ampla. Pro*lema era de importanta capitala in determianrea carcaterului religiei geto-dacice" atunci cand la indemana stateau daor i#voarele literare. 3almo-is este forma pe care o adopta /. Parvan si aproape toti autorii din ultima vreme" ca de e-emplu M. Eliade" D. Detsc!eL" <. Engel" M. .asta" P. Ale-andrescu. Acesta din urma aduce in spri1inul grafiei 3almo-is si argumentul antroponimului 3almodegiMos intalnit intr-o inscriptie relativ recent descoperita. Etimologii s-au incercat inca din antic!itate. ?ilosoful Porp!Nrios spune ca s-a numit 3almo-is pentru ca la nastere i se aruncase deasupra o piele de urs iar in lim*a traca 7#almos8 inseamna piele. A. Pandrea reluand recent o ipote#a mai vec!e a lui .. Densusianu" este de parere ca numele ar fi compus din doua elemente si un adaos grecesc9 3al A mo- A is. Primul element ar face parte din familia #el" #il" #er ca si #ios si dios cu sensul de #eu iar cel deal doilea ar fi cuvantul mos din lim*a romana si al*ane#a. Deci 3almo-is ar fi 3eul Mos" cel mai vec!i" tatal #eilor" nu un #eu tata" ci un #eu stramos. 4ata deci ca etimologiile propuse pana acum sunt departe de a fi satisfacatoare" singurele in masura sa aduca o definire mai e-acta fiind tot te-tele literare antice" cu conditia ca ele sa fie coro*orate cu descoperirile ar!eologice.

Doctrina lui !almo"is

Pentru a sta*ili doctrina #almo-iana va tre*ui sa pornim de la te-tul lui 2erodot. Mai intai9 getii 7se stiu face nemuritori8 si ei cred ca nu mor" iar cel care dispare din lumea aceasta se duce la 3almo-is. Ca acesta credinta a fost propovaduita de 3almo-is o aflam tot de la 2erodot" care ne spune ca el ii invata pe oaspetii sai ca nici el si nici

1=

urmasii lor nu vor muri" ci vor merge intr-un loc unde trai vesnic si 7vor avea parte de toate *unatatile8. Asa cum am mai aratat atunci cand am creionat portretul moral al getoadcilor s-a pus pro*lema si invatatii moderni au de#*atut-o indelung" daca este vor*a despre credinata in nemurirea sufletului ori o post-e-istenta aidoma celeia de pe pamant" sufletul nefiid separat de trup" nee-istand inca o conceptie a *inomului9 trup A suflet. Doctrina transmigrarii si a metempsi!o#ei a fost sinteti#ata de orfism si mai ales de PNt!agoras si discipolii sai. Platon" in dialogul P!edon a*ordea#a pro*lema sufletului pe care-l concepe ca o su*stanta spirituala independenta de trup simpla ca armonia lirei si ca atare nepieritoare.

#amilia si educatia la romani

<omanii considerau c& familia este un lucru foarte important. .Jegile romane permiteau tat&lui s& i)i ucid& copilul nou-n&scut astfel" mii de fete au fost omor0te deoarece in familile romane ele nu aveau o importan(& prea mare. C0nd o romanc& se c&s&torea" tat&l ei tre*uia s& 'i dea *ani sau daruri so(ului ei"dar familiile care erau s&race nu ')i permiteau asta )i era mai u)or s& omoare o fat& a*ia n&scut&. >&r*atul" era capul familiei"iar so(ia )i copiilor s&i 'i erau proprietate el avea putere a*solut& asupra lor. ?emeia se *ucur& de respect deplin din partea mem*rilor familiei" ea 'ngri1ea c&minul )i educa copiii. <omanii *oga(i" ')i cl&deau vile lu-oase 'mpodo*ite cu statui )i mo#aicuri" iar cei s&raci locuiau 'n imo*ile cu mai multe eta1e" 'n apartamente de 'nc!iriat" lipsite de confort. Oamenii din <oma ')i petreceau timpul li*er la terme 5*&i pu*lice6" la spectacole )i festivaluri religioase dar cei mai mul(i erau atra)i de luptele 'ntre gladiatori desf&)urate la Colosseum. %nv&(&m0ntul era particular"permi(0nu-)i doar copiii din r0ndul oamenilor *ogati s& mearg& la )coal&.%n familiile s&race fetele 'nv&(au de la mamele lor s& g&teasc& "s& fac& curat )i dac& aveau noroc "'nv&(au s& )i citeasc&.>&ie(ii 'nv&(au de la ta(ii lor" ei ')i puteau a1uta tat&l la lucru )i se puteau 'nrola in armat& . %n mod o*i)nuit "o familie roman& m0nca de ori pe #i.Ja micul de1un m0ncau9

1C

p0ine )i fructe .Ja pr0n# "m0ncau ceva mai u)or 9legume "poate cu pe)te sau carne iar masa principal& era la ora = p.m.Dintre alimentele de *a#a a romaniilor" f&ceau parte9p0inea" strugurii" m&slinele" smoc!inele" carnea de porc" de pui si de pe)te. <omanii au adoptat #eit&(ile altor popoare"cele mai multe fiind cele grece)ti. Ei se 'nc!inau multor #eit&(i precum 9/enus 5#ei(a frumuse(ii6" @unona 5#ei(a principal&" so(ia lui @upiter6" Apollo 5#eul artelor6".eptun5#eul marii6" Marte 5#eul r&#*oiului6" etc.3eul suprem si ocrotitorul <omei era @upiter.

Despre cronicari
De multe ori dorim sa ne intoarcem in timp si sa descoperim radacinile poporului nostru" precum si etapele istorice prin care a trecut acesta. Atunci intram cu pasi sfiosi in O*i*lioteca8 si luam de pe rafturile ticsite cu carti *atrane si prafuite" OJetopisetele8comoara poporului si a culturii romane. Ele au fost sadite cu gri1a de trei mari cronicari moldoveni9 Grigore Hrec!e" Miron Costin si 4on .eculce" dorind ca" prin operele lor" sa fie pre#entata istoria Moldovei asa cum a fost" renuntand la Ovor*e desarte8 si la fictiune. Asadar" cel care desc!ide calea spre cunoastere a istoriei si a originii poporului roman este9 Grigore Hrec!e 51=IB-1C$D6" *oier de vita no*ila" inrudit cu Al. cel >un si avand functii inalte in stat. Hrec!e are o vasta cultura" do*andita la scolile din Polonia" el" impreuna cu Ourmasii8 sai" reusind sa puna *a#ele istoriografiei romanesti. El se informea#a" atat din documente interne" cat si e-terne" punand pentru prima data in literature romana Opro*lema responsa*ilitatii afirmatiilor sale8" deoarece O precum am aflat" asa am aratat8. Opera sa OJetopisetul Tarii Moldovei8" cuprinde perioada de la 4ntemeierea Tarii Moldovei" in 1 =I" pana in 1=I$" cronicarul dorind ca urmasii sa cunoasca istoria predecesorilor. Hrec!e a intarit ideea de origine" de neam si de lim*a a romanilor" prin remarca*ila afirmare9 O<umanii" cati se afla laciuitori la Tara Hngureasca si la Ardeal si la Maramoresu" de la un loc santu cu moldovenii si toti de la <am se tragP8. Pe langa rolul de narrator" Hrec!e a fost si un *un portretist" reusind sa creione#e aspectul fi#ic si moral al numeroaselor personalitati istorice. Domnitorul ideal al cronicarului este Stefan cel Mare" cel ce a tronat asupra Moldovei aproape o 1umatate de secol" presarand istoria cu glorii si pace. OJetopisetul T. Moldovei8 de G. Hrec!e" a fost un *ogat i#vor de inspiratie pentru numerosi scriitori ca 9 M. Sadoveanu" >. Delavrancea" C. .egru##i s. al. Cel de-al doilea mare cronicar moldovean" Miron Costin" este Ocel mai cult autor8" aceasta datorandu-se scolilor de elita din Polonia acelor timpuri. El cunostea lim*ile clasice. ca latina" greaca vec!e si slavona" precum si lim*ile moderne" france#a" germana etc. M. Costin continua" prin lucrarea sa Oosardia8 raposatului Hrec!e" iar in Predoslovie la ODe neamul moldovenilor8" reuseste prin caracterul polemic" sa sustina originea poporului roman" facand alu#ie la ceea ce scrisesera doi calugari" in opera lui Hrec!e. Jetopisetul sau este pu*licat in romana si polona" si pre#inta istoria Moldovei timp de sai#eci si sase de ani" O de la Aron- /oda" incoace8.

1D

Autorul sustine" ca si inaintasul sau" responsa*ilitatea scrisului si rolul educativ al istoriei" vrand ca ea sa fie transmisa mai departe si sa fie cunoscuta de noile generatii. A treia icoana ce a continuat depanarea firului istoric" Ode la Davi1a-/oda pana la cea de-a doua domnie a lui Constantin Mavrocordat8 este 4on .eculce" fiul lui 4enac!e .eculce si al Catrinei Cantacu#ino. El isi scrie OJetopisetul8" avand ca figura centrala pe Dimitrie Cantemir" O4norogul al*8 al romanilor. 4on .eculce asa#a in fruntea lucrarii sale" un *uc!et de patru#eci si doua de legende" su* titlul OO sama de cuvinte8" ce sunt au#ite din om in om si in OJetopiset8 nu sunt scrise. Autorul le separa de lucrarea fundamentala deoarece legendele de#valuie intamplari verosimile" dar care nu sunt atestate documentar" si" deci" Ocine le va citi si le va crede" *ine va fi" iar cine le va citi si nu le va crede" iar va fi *ine.8 Multi poeti si pro#atori romani au preluat aceste povestiri9 D. >olintineanu" G. Cos*uc" /. Alecsandri" M. Sadoveanu" Al. Odo*escu s.al. Descifrand slova cu slova" fila cu fila" carte cu carte" sufletul ni se umple de mandrie nationala" si atunci alergam spre viitor " lasand usa O>i*liotecii8 mereu desc!isa" pentru alte generatii ce se vor ridica din aceleasi radacini.

Dimitrie Cantemir
$iata i cariera politica

Dimitrie Cantemir s-a n&scut la 2C octom*rie 1CD " 'n localitatea Sili)teni din comuna ?&lciu" a#i comuna Dimitrie Cantemir din 1ude(ul /aslui" 'n partea de sud a ora)ului 2u)i. A fost fiul lui Constantin )i al Anei. Ja 1= ani a fost nevoit s& plece la Constantinopol 51CEE-1CIB6" unde a stat 1D ani" ca #&log al tat&lui s&u pe l0ng& %nalta Poart&" 'nlocuindu-l pe Antio!" devenit ulterior domn al Moldovei. %n perioada martie - aprilie 1CI " dup& moartea tat&lui s&u" a fost domn al Moldovei" dar %nalta Poarta nu l-a confirmat" astfel 'nc0t s-a 'ntors la Constantinopol pentru a-)i continua studiile. Cu prile1ul unui r&#*oi turco-austriac" a efectuat o c&l&torie 'n Europa Central&" a1ung0nd )i 'n >anat" la Timi)oara. A avut astfel oca#ia s& se conving& de unitatea lingvistic& a poporului rom0n. Antio!" fratele mai mare" )i-a 'nsu)it 'ntreaga mo)tenire" l&s0ndu-l 'ntr-o situa(ie precar&. Din 1CI= a fost capuc!e!aie la Constantinopol" al fratelui s&u Antio!" acesta fiind ales domn. S-a c&s&torit cu fiica lui Qer*an Cantacu#ino" Casandra" care i-a d&ruit doi copii" Maria )i Antio! 5viitorul poet" scriitor )i diplomat rus Antio! Dimitrievici Cantemir 51DBI - 1D$$6.6 1E

Turcii l-au 'nsc&unat pe Dimitrie Cantemir la 4a)i 'n 1D1B" av0nd 'ncredere 'n el" dar noul domn-c&rturar a 'nc!eiat la Ju(M 'n <usia" 'n 2 aprilie-1 aprilie 1D11" un tratat secret de alian(& cu Petru cel Mare" 'n speran(a eli*er&rii (&rii de su* domina(ia turc&. %n politica e-tern& s-a orientat spre <usia. %n su*sidiar" s-a afirmat c!iar faptul c& ar fi 'ncercat alipirea Moldovei la 4mperiul <us" a)a cum f&cuse )i Hcraina. A fost un adept al domniei autoritare" adversar al atotputernicei mari *oierimi )i a fost 'mpotriva transform&rii (&ranilor li*eri 'n )er*i. Dup& numai un an de domnie 51D1B - 1D116" s-a al&turat lui Petru cel Mare 'n r&#*oiul ruso-turc )i a plasat Moldova su* su#eranitate ruseasc&. Dup& ce au fost 'nfr0n(i de turci 'n Jupta de la St&nile)ti - (inutul ?&lciu pe Prut" neput0ndu-se 'ntoarce 'n Moldova" a emigrat 'n <usia" unde a r&mas cu familia sa. A devenit consilier intim al lui Petru 4 )i a desf&)urat o activitate )tiin(ific& rodnic&. J0ng& 2arMov i s-a acordat un 'ntins domeniu feudal )i a fost investit cu titlul de Principe Serenissim al <usiei la 1 august 1D11. A murit pe mo)ia sa DimitrievMa la 2arMov 'n 1D2 )i a fost 'nmorm0ntat 'n <usia. Actualmente" osemintele sale se odi!nesc 'n >iserica Trei 4erar!i din 4a)i. Dimitrie Cantemir % carturar A fost primul rom0n ales mem*ru al Academiei din >erlin 'n 1D1$. %n opera lui Cantemir" influen(at& de umanismul <ena)terii )i de g0ndirea 'naintat& din <usia" s-au oglindit cele mai importante pro*leme ridicate de de#voltarea social-istoric& a Moldovei de la sf0r)itul secolului al ;/44-lea )i 'nceputul secolului al ;/444-lea. Opere principale -Divanul sau G0lceava 'n(eleptului cu lumea sau Giude(ul sufletului cu trupul" scris& 'n rom0n& )i tip&rit& la 4a)i 'n 1CIE. Aceast& oper& este prima lucrare filo#ofic& rom0neasc&. %n aceast& lucrare 'nt0lnim disputele medievale despre timp" suflet" natur& sau con)tiin(&. Dimitrie Cantemir sugerea#& superioritatea omului asupra celorlalte vie(uitoare" face din om un st&p0n al lumii" sus(ine superioritatea vie(ii spirituale asupra

1I

condi(iei *iologice a omului" 'ncearc& s& defineasc& concepte filosofice )i s& alc&tuiasc& o terminologie filosofic&. 4maginea tainic& a )tiin(ei sacrosante 1DBB" lucrare filosofic& 'n care 'ncearc& s& integre#e fi#ica 'ntr-un sistem teist" un fel de 'mp&care 'ntre )tiin(& )i religie" 'ntre determinismul )tiin(ific )i metafi#ica medieval&. Cantemir manifest& un interes deose*it pentru astrologie )i )tiin(ele oculte" sacre" specifice <ena)terii. 4storia ieroglific&" scris& la Constantinopol 'n rom0n& 51DB - 1DB=6. Este considerat& prima 'ncercare de roman politic-social. Cantemir satiri#ea#& lupta pentru domnie dintre partidele *oiere)ti din (&rile rom0ne. Aceast& lupt& alegoric& se reflect& printr-o disput& filosofic& 'ntre dou& principii" sim*oli#ate de 4norog )i Cor*. Jucrarea cuprinde cuget&ri" prover*e )i versuri care reflect& influen(a poe#iei populare. 4storia 4mperiului Otoman 54storia cre)terii )i descre)terii cur(ii otomane6" redactat& 'n latin& 52istoria incrementorum atRue decrementorum Aulae Ot!omanicae6 'ntre 1D1$ )i 1D1C. %n aceast& lucrare" Dimitrie Cantemir a relatat istoria imperiului otoman )i a anali#at cau#ele care ar fi putut duce la destr&marea sa. A insistat )i asupra posi*ilit&(ilor popoarelor asuprite de a-)i recuceri li*ertatea. Jucrarea a fost tradus& )i pu*licat& 'n lim*ile engle#&" france#& )i german&. 2ronicul vec!imei a romano-moldo-vla!ilor" scris mai 'nt0i 'n latin& dar tradus apoi de autor 'n rom0n&S1T 51D1I - 1D226" cuprinde istoria noastr& de la origini p0n& la desc&lecare. Sus(ine ideea cronicarilor9 originea comun& a tuturor rom0nilor. Pentru scrierea acestei lucr&ri" Dimitrie Cantemir a consultat peste 1=B de i#voare rom0ne )i str&ine 'n lim*ile latin&" greac&" polon& )i rus&. Descriptio Moldaviae 5Descrierea Moldovei6" scris& 'n latin& 51D1$ - 1D1C6" c0nd tr&ia 'n <usia" la cererea Academiei din >erlin. Descriptio Moldaviae cuprinde trei p&r(i9 Prima parte este consacrat& descrierii geografice a Moldovei" a mun(ilor" a apelor )i a c0mpiilor. Dimitrie Cantemir a ela*orat prima !art& a Moldovei. A pre#entat flora )i fauna" t0rgurile )i capitalele (&rii de-a lungul timpului.

2B

%n partea a doua a lucr&rii este 'nf&(i)at& organi#area politic& )i administrativ& a (&rii. S-au f&cut referiri detaliate la forma de stat" alegerea sau 'ndep&rtarea din scaun a domnilor" la o*iceiurile prile1uite de 'nsc&unarea domnilor sau de ma#ilirea lor" de logodn&" nun(i" 'nmorm0nt&ri. %n ultima parte a lucr&rii e-ist& informa(ii despre graiul moldovenilor" despre slovele folosite" care la 'nceput au fost latine)ti" dup& pilda tuturor celorlalte popoare a c&ror lim*& 'nc& e alc&tuit& din lim*a cea rom0n&" iar apoi 'nlocuite cu cele slavone)ti. Jucrarea pre#int& interes nu numai pentru descrierea geografic& sau politic& *ine documentat&" ci )i pentru o*serva(iile etnografice )i folclorice. Dimitrie Cantemir a fost primul nostru c&rturar care a cuprins 'n sfera cercet&rilor sale etnografia )i folclorul. Alte opere -Compendium universae logices institutionis 5Prescurtare a sistemului logicii generale6 -Monarc!iarum p!Nsica e-aminatio 5Cercetarea natural& a monar!iilor6 -Sistema religiae ma!omedane -Cartea )tiin(ei mu#icii 5Uita*-i-musiMi6 Cartea mu#icii" scris& 'n lim*a turc&" este una dintre primele lucr&ri ale savantului domnitor" conceput& 'n perioada vie(ii acestuia din 4stan*ul. Jucrarea cuprinde un studiu aprofundat al mu#icii otomane laice )i religioase" savantul pun0nd 'n discu(ie importan(a mu#icii religioase )i influen(area acesteia de c&tre mu#ica *isericeasc& *i#antin&. Studiul se refer& la compo#itori otomani" cuprin#0nd ilustrarea curentelor )i tematicilor" e-emplificate printr-o redare a notelor )i gamelor 'ntrun sistem de note. Este prima lucrare dedicat& mu#icii" conceput& 'ntr-un stil savant. ?inalul studiului este 'nso(it de o culegere de melodii a diverselor compo#i(ii" precum )i un num&r de 2B de crea(ii proprii. Datorit& acestei lucr&ri" Dimitrie Cantemir a intrat 'n istoria mu#ical& a Turciei ca fondator al mu#icii laice )i studios al celei religioase su* numele de Cantemiroglu 5fiul lui Cantemir6.

21

&coala Ardeleana
&amuil 'icu: 7S& adeverea#&" a treia" din lim*& cum c& rom0nii ce ast&#i s0nt 'n Dac!iia s0nt din romanii cei vec!i" c& tot cel ce )tielim*a cea latineasc& )i cea rom0neasc& *ine cunoa)te cum c& lim*a cea rom0neasc& iaste alc&tuit& din cea latineasc& carea" 'ntru at0tea neamuri varavare" m&car r&u stricat&" tot o au (inut rom0nii 'n Dac!iia: care lucru cu totul de c re#ut face cum c& ei sunt adev&ra(i fii )i nepo(i ai romanilor celor vec!i carii preste toat& lumea 'mp&r&(ea S...T .ici s& poat& #ice c& rom0nii s-au 'mprumutat din lim*a latineasc& pentru 'mp&rt&)irea ce avea cu romanii. C& rom0nii cei ce acum s0nt 'n Dac!iia" de multe sute de ani nici o amestecare )i nici o 'mp&rt&)ire nu au cu romanii din 4taliia" de vreme ce sunt departe unii de al(ii" )i 'n mi1locul lor multe osi*ite neamuri l&cuiesc" care osi*it& lim*& au. 4ar *ine s& poat& #ice cum c& rom0nii au luoat unele cuvinte de la *ulgari )i de la sloveni )i de la unguri" pentru c& aceste neamuri )i st&p0ne )i vecine era )i 'mpreun& mestecate cu rom0nii l&cuia )i s& tr&*uia unii cu al(ii" care lucru *&r*a(ii cei 'nv&(a(i *ine l-au cunoscut )i l-au 'nsemnat...8 Samuil Micu a fost stapanit de o curio#itate enciclopedica. <etras mai mult in lumea cartilor" a avut o fire *la1ina" purtandu-si cugetul nu numai in trecutul neamului" ci si catre amrile pro*leme ale vietii" ale e-istentei umane. Mai mult decat un om de actiune" a fost un spirit complementativ" fara a-si putea duce revoltele pana la capat. ()eorg)e &incai: .eamul care se folose)te de una )i aceea)i lim*&" corupt& ne'ndoios" dar roman& sau latin&" diferit& totu)i de italian&" france#&" spaniol&" 'ns& apropiat& cel mai mult de vallic& )i de italian&" nu numai eu" ci )i al(ii am cre#ut de cuviin(& s& o numim cu numele general daco-roman&" de aceea c&" vor*indu-se 'n diferite regiuni )i provincii" a primit c!iar )i nume diferite de la acele regiuni sau de la p&r(ile lor...8 G!eorg!e Sincai" cu ereditia cea mai temeinica" a fost un spirit vulcanic" inversunat in credinta sa pana la eroism. Preocupat in cea mai mare masura in rigoarea informatiei" ca un autentic om de stiinta" el n-a e#itat sa afirme demintatea noastra nationala in fata oricarui mari privatiuni

22

decat sa admita compromisuri. 4n el s-a intruc!ipat poate cel mai *ine firea taranului ardelean. Petru 'aior: 7...Din cele p0n& aci despre lim*a l&tineasc& cea comnu #ise lesne se poate afla 'nceputul lim*ei rom0ne)ti. Aceaia se )tie c& mul(imea cea nem&rginit& a romanilor" a c&roara r&m&)i(e s0nt rom0nii" pre la 'nceputul sutei a doao de la 2s. 'n #ilele 'mp&ratului Traian" au venit din 4talia 'n Dac!ia: )i au venit cu acea lim*& l&tineasc&" carea 'n vremea aceaia st&p0nea 'n 4talia. A)adar& lim*a rom0neasc& e acea lim*& l&tineasc& comun&" carea pre la 'nceputul sutei a doao era 'n gura romanilor )i a tuturor italianilor... ...Aceaia se pricepe" c&ci 'ntr& rom0ni s0nt mai multe dialecte... %ns&" m&car c& lim*a rom0nilor e 'mp&r(it& 'n mai multe dialecte" a c&ror ose*ire mai v0rtos st& 'n pronun(ia(ia sau r&spunderea unor slove" totu)i rom0nii cei dincoace de Dun&re to(i se 'n(eleg laolalt&: *ani" c&r(i nice nu au f&r& o dialect& singur&9 desclinirea dialectelor numai 'n vor*& se aude...8 Petru Maior a asociat eruditiei un fin spirit diplomatic" reusind" singurul" sa-si tipareasca opera aproape in intregime" asigurandu-i astfel circulatie pu*lica. El a avut si un spirit didactic mai pronuntat si o e-presie ver*ala mai scanteietoare" in polemici care ii asigura un loc distinct in istoria genului. Opera sa e practic o sinte#a a ideilor scolii Ardelene" pe care le-a e-primat cu claritate" pe intelesul tuturor.

Inc)eiere
Originea rom0nilor este un su*iect de de#*atere istoriografic& )i singurul consens care e-ist& la ora actual&" este c& ei descind din popula(iile de lim*& romanic& din *a#inul Dun&rii de @os" formate la nord de Jinia @ireVeM 5devreme ce la sud de aceasta" domnea elenismul6. <aritatea i#voarelor istorice cu privire la teritoriul respectiv in mileniul 4" conte-tul tul*ure al perioadei migra(iilor )i conte-tul politic al secolelor ;4; )i ;; c0nd s-au 'nmul(it studiile despre acest su*iect" au condus la teorii opuse privind formarea poporului rom0n. S-au postulat de-a lungul timpului origini 9 -e-clusiv nord-dun&rene" din popula(ia Daciei Traiane" complet romani#at& 'n momentul retragerii Aureliene" 'n aceast& ipote#& popula(iile romanice sud-dun&rene provenind din migra(ii pornite din Dacia : -e-clusiv sud-dun&rene" din popula(ia Moesiei" 'n aceast& ipote#& popula(iile romanice nord-dun&rene provenind din migra(ii pornite 'n Evul Mediu timpuriu din S0r*ia" >ulgaria sau Macedonia spre teritoriul actual al <om0niei : -at0t nord-dun&rene c0t )i sud-dun&rene" din popula(ia romanic& de pe am*ele maluri ale fluviului" diferen(a 'ntre dialectele nord-dun&rene )i cele sud-dun&rene e-plic0ndu-se 'n aceast& ipote#& nu prin migra(ii" ci prin continuarea procesului de romani#are la sud de Dun&re )i dup& secolul al 444-lea" acest proces fiind urmat de unul de eleni#are par(ial& dup& secolul al /-lea" pe c0nd la nord de Dun&re" se producea cu prec&dere un proces de slavi#are. 2

Dincolo de pro*lemele )tiin(ifice reale" care merg p0n& la controversele fundamentale dintre istoricii )colilor de la /iena )i de la Toronto" multe studii au fost motivate de controversa politic& privind 'nt0ietatea istoric& a rom0nilor 'n teritoriile norddun&rene revendicate" apoi o*(inute de <om0nia 5'ndeose*i 'n Transilvania" 'ntre rom0ni )i mag!iari6" sau e-isten(a lor" anterior slavilor" 'n teritoriile sud-dun&rene apar(in0nd ast&#i statelor slave *alcanice. Primele mentiuni despre romani su* e-onimul de Llac!i apar in cronicile *i#antine in se-olol ;. Endonimul de romani este arestat pentru prima data de scrisoarea lui .eacsu la inceputul secolului ;/4 dar este general acceptat ca el a fost intotdeauna folosit de acestia. Jim*a romana face parte din familia lim*ilor romanice alaturi de lim*a france#a" italiana" portug!e#a" spaniola" catalana" provensana etc. Toate lim*ile romanice au evoluat din lim*a latina care vor*ita initial in 1urul <omei se e-tinde in tot 4mperiul <oman. 4n secolol / d.2r. imperiul se pra*useste iar in tinuturile cucerite se impune latina vulgara sau populara vor*ita de colonisti. Jatina clasica este lim*a oficiala a imperiului si lim*a vor*ita de paturile culte ce respecta viguros normele lingvistice si se pastrea#a ca lim*a literara in operele autorilor clasici.

*i+liografie
1. Te-te literare romanesti legate de Dacia 5geto-daci" traci" Dece*al" mitul lui 3almo-is69 M.Eminescu A7Mitul dacic8" 7Sarmis8" 7Gemenii8" 7Memento mori8" drama neterminata 7Dece*al8" M. Sadoveanu A7Creanga de aur8 2. Te-te literare referitoare la originea romana a romanilor" te-te despre9 originea este demonstrata si de latinitatea lim*ii romana etnogene#a romana 5Jetopisetil Tarii Moldovei de G<. Hrec!e" M. Costin si 4on .eculce 5O sama de cuvinte6" Decriptio Moldavial de D. Cantemir" Cronicarii moldoveni de Dan 2or1a Ma#iliu6 te#a romantitatii este preluata de Scoala Ardeleana care avansea#a si e-agereriiFlucrarii filologice si istorice de Samuil Micu" G!e. Sincai" Petru Maior si 4on >udai ADelearu . te-te literare despre gene#a: mitul etnogene#ei 5traian si Doc!ia de G!e Asac!i" Mitul poporului roman A G. Calinescu: 2ora unirii si <omanii si poe#ia lor de /. Alecsandri: Hn rasunet de A. Muresan6. $. Documente antropologice9 ipote#e fante#iste de pe 4nternet

2$

=. Documente ar!eologice C. <epre#entari istorice si imaginare ale istoriei daco-romane 5Columna lui Traian" islustratii din *en#i desenate" din carti pentru copii6. D. <epre#entari ale dacilor si romanilor din filme 5Dacii de S. .iculescu" 1IIC Columna de Mircea Dragan" 1ICE6. E.LLL.clopotel.ro" e-refert.ro" LiMipedia.org" didactic.ro" google.ro LLL.didactic.ro LLL.referate.ro

2=

2C

2D

2E