28.02.2011 28.02.201 CURS 1.

Activitate Profesionala In Economie

Comertul

1. Comertul Istoric Functii si Continut 2. Actele de Comert 3. Comerciantul

1. Comertul ComertulIstoric Istoric Functii si Continut

Comerul reprezinta una dintre cele mai importante laturi ale economiei moderne, devenita element principal al economiei de piata indiferent de forma acesteia.

In practica si teoria economica, notiunea de comert are un dublu sens:

1. Sensul de categorie economica concept/sens, folosit preponderant in teorie; 2. Sensul de ramura a economiei national care sintetizeaza activitatile practice desfasurate de agentii economici specializati in acte de comert, sens folosit cu precadere in practica. In sensul de relatie economica, notiunea de comert - cuprinde actele de cumparare si revanzare a marfurilor cu scopul obtinerii de profit. D.p.d.v. juridic, notiunea de comert defineste transferul titlurilor de prosperitate asupra marfurilor sau serviciilor, realizat intre diverse stadii ale circuitului lor tehnico-economic.

Scurt Istoric
1

Prezenta comertului s-a facut simtita in mom. in care oamenii au inceput sa comunice intre ei. chimbul s-a realizat mult mai simplu cand s-a trecut la folosirea unei mr i intermediale, denumita moned. $ prim etap De"voltarea comertului in cadrul economiei preindustriale. - aceasta etapa s-a caract. prin faptul ca vanzarea produs. se facea fara dificultate, mestesugarii produceau putine marfuri, cererea nu putea fi satisfacuta si de aceea predomina stadiul de penurie. - in ac. etapa, comertul avea numai rolul de a asigura pro!initatea de timp si loc pt consumatori. %tapa a doua & %voulutia comertului in cadrul economiei de productie. Principalele caracteristici : Industria "# se dezvolta foarte mult, nu se mai producea la cerere ca in etapa precedenta, ci in serie si in avans. !roductia "# era adusa unei cereri greu de saturat si unei piete e!tinse, aflata in interiorul cat si in e!teriorul granitelor. Comertul "# se dezvolta puternic si devine indispensabil.

%tapa a treia & %voulutia comertului in economia de consum.

Procesul a inceput in anii 1$%&. Penuria 'lipsa(, a cedat locul unei concurente puternice intre producatori si distribuitori. Problematica distributiei nu mai este data de produs, ci de actul de vanzare. e modifica optica de abordare a pietelor trecandu-se la ideea de a se vinde ceea ce se fabrica, la conceptia careia se va produce numai marfa care are vanzarea asigurata. )omertului ii revin sarcini multiple pe langa pro!initatea de loc si spatiu, asigurand si o serie de servicii comerciale : inainte - in timpul si - dupa vanzare. !rincipalele etape de de"voltare ale pietei romanesti au ost # *in a doua +umatate a sec. ,I, pana in 1$1- "# Procesul de formare a pietei nationale In 1$1- 1$1. "# Etapa constituirii statale a pietei romanesti Perioada 1$1$ 1$/$ "# Etapa dezvoltarii sectoarelor circulatiei si schimbului In 1$-& 1$-% "# Etapa de regres a pietei interne si a economiei romanesti in ansamblu In 1$-0 1$.$ "# Etapa economiei de comanda hipercentralizata, masurile luate nu erau in totala contradictie cu mecanismul economiei de piata 1$$& pana in prezent "# Proces de tranzitie catre o economie de piata functionala.

CURS 2.

1/.0*.2011

Distributia Distributia Marfurilor Marfurilor

1. Continutul Rolul 'unctiile 2. (ipologia Canalelor de Distri)utie *. Circuite de distri)utie pt. di erite categ. de )unuri

1. Continutul Rolul 'unctiile

(ermenul de distri)utie desemneaza ansamblul mi+loacelor si operatiunilor care asigura furnizarea marfurilor catre consumatori sau utilizatorii finali. +ijloacele si operatiunile desemnate de distributie pot fi grupate in 2 categorii # 1. *istributia )omerciala 1. *istributia 2izica 1. Distri)utia Comerciala consta in transferul titlurilor de proprietate asupra produselor sau serviciilor de la producator ,- la consumator. 2. Distri)utia 'i"ica presupune furnizarea d.p.d.v material a bunurilor si a serviciilor catre consumatori, cu a+utorul mi+loacelor de transport si a+utorul stica+ului. Distri)utia 'i"ica se mai numeste .ogista Comerciala.

'unctiile

!rincipalele 'unctii ale distri)utiei #

chimbarea proprietatii asupra produselor sau serviciilor, respectiv efectul transferului succesiv al dreptului de proprietate, de la producator "# la consumator prin intermediul actelor de vanzarecumparare. *eplasarea produselor de la producator "# la consumator prin intermediul activitatilor de : transport, manipulare, stocare, conditionare, ambalare, etalare, vanzare, etc. )onsilierea si asigurarea service-ului dupa vanzare in vederea unei bune informari a clientelei cu privire la posibilitatile de satisfacere a diverselor trebuinte, facilitati legate de alegerea produselor, consultan3 4n domeniul 4ntreinerii i utiliz3rii bunurilor achiziionate. 5n unele situaii, agenii de distribuie 4i finaneaz3 pe produc3tori in procesul de cumparare si stocare a produselor, in perioadele dintre productie si vanzarea catre consumatorul final.

R$.U.. Distri)utia are un rol benefic atat pentru producator cat si pentru consumator. 6stfel :

!entru producator asigura o ritmicitate a activitatii de fabricatie, permitand esalonarea productiei pe intregul an, prin comenzi lansate in avans. -- participand la eforturile financiare ale producatorilor, prin plata in avans a marfurilor comandate, il scuteste pe aceste de multe riscuri. && prin unctiile sale0 distributia permite producatorului sa acopere cu produsele sale, o arie geografica e!tinsa prin participarea la actiunile promotionale si la o mai buna plasare a produselor pe piata. !entru consumator pune bunurile necesare la dispozitia acestuia, acolo unde se afla si in cantitatea pe care o doreste si cand doreste.

CURS *.

21.0*.2011 -

2. (ipologia Canalelor de Distri)utie

7raseul parcurs de marfuri in circuitul lor economic, respectiv modalitatile de trecere a unui produs de la producator la consumator, formeaza circuitul de distributie ( canalul de distributie ). Canalul include ,- producatorul consumatorul si intermediarii. Canalul de distri)utie reprezinta un sistem comple! care include si relatiile de interdependenta, ce iau nastere intre participanti. Canalul de distri)utie are un caracter tridimensional, structura acestuia incluzand dimensiuni legate de : lungime latime adancime

.ungimea can.de distr). & e dat3 de nr. verigiilor intermediare din care trece produsul, pana la consumat. final. In functie de aceasta dimens.canalele de distrb. pot fi: Canale Directe atunci cand nu sunt intermediare Canale Scurte &intervine un intermediar intre producator si consum.'acesta fiind un comerciant detailist cu amanuntul (. Canale +edii intervin 1-/ intermediari ' en-gros sau detailisti (. Canalele .ungi si 'oarte .ungi cand nr. intermediarilor este mare. 8n produs poate urma diferite tipuri de circuite pentru a a+unge la destinatarul sau. .atimea canalului de distri). este dat3 de nr. unitatilor prin care se asigura circulatia unui produs in cadrul aceleiasi etape din structura circuitului in cauza. 9atimea creste pe masura apropierii de ultima secventa a canalului, respectiv consumatorul. 1dancimea canalului de disti). sau gradul de apropiere a circuitului respectiv, de punctele in care au loc efectiv actele de vanzare-cumparare "# reprez. masura in care procesul de distributie ofera o pro!initate de loc, cat mai adecvata d.p.d.v. al consumatorului.

!roiectarea canal. de distri). presupune descoperirea valorii, pe care clientii separati pe diferite segmente de piata o asteapta de la respectivul canal. )lientii asteapta in general ca sistemele de distributie ale furnizorului, sa intalneasca una sau mai multe din urmatoarele conditii : & varietatea si distributia produsului - furnizarea rapida si sigura - accesul usor la centrele de distributie - service in timpul vanzarii si dupa vanzare. 'irmele care recunosc aceste nevoi0 trb. sa puna in aplucare aceste strategii ale canalului care sa permita o servire mai buna a clientului, decat concurenta. In privinta tipurilor de intermediari0 irmele au la dispo"itie mai multe optiuni# 2irma doreste sa utilizeze metode directe de mar:eting, caz in care ea trb. sa opteze pt. vanzarea produselor prin intermediul unei companii publicitare. 2irma poate utiliza propria forta de vanzare, pt. a comercializa direct catre client. 2irma poate sa utilizeze forta de vanzare a unui alt agent economic. 2irma poate sa opteze pt. un anga+at special care sa desfaca produsul respectiv.

Strategiile adoptate de irme pt. distributia marfurilor, pot sa aiba in vedere urmatoarele modalitati de a acoperi piata. 1. Distri)utia intensiva 2. Distri)utia selectiva *. Distri)utia e2clusiva

1. Distri)utia intensiva se intalneste atunci cand firma cauta sa-si creeze un nr. cat mai mare de centre de vanzare si stocare a marfurilor, pt. a asigura acoperirea ma!ima a pietei si cresterea vanzarilor. Crestea valorii van"arilor si acoperirea cat mai )una a pietei0 pot prezenta si unele inconveniente: )reste costul aferent distribuind, diminuand profitul *istribuind produsele in numeroase si diverse puncte de vanzare, firma risca sa piarda controlul politicii de vanzare. *istributia intensiva e incompatibila cu prote+area imaginii unei marci si a unui loc precis pe piata. 0

2. Distri)utia selectiva se intalneste atunci cand producerea recurge la un anumit nivel al canalului de distrib. la un nr. inferior de intermediari, comparativ cu nr. intermediarilor disponibili. & aceasta forma de distributie poate rezulta si din refuzul unor agenti economici, in special detailisti de a prelua marfa. !roducatorul care doreste o distri). selectiva0 isi va alege intermediarii pe )a"a unor criterii# dimensiunile distribuitorului ' pe multe piete, un nr. mic de distribuitori realizeaza cea mai mare parte a volumului total de afaceri (. calitatea serv. oferite. 6ceasta poate diferentia distribuitori eficienti de cei mai putin eficienti : competenta, dotarea tehnica. - optand pt. distrib. selectiva, producatorul accepta implicit sa limiteze disponibilitatea produsului, in scopul reducerii cheltuielilor de livrare si obtinerii unei bune colaborari din partea distribuitorilor. 1ceasta cola)orare se poate manis esta in di erite moduri # participarea la cheltuielile de promovare si publicit acceptarea produselor noi stocarea unor cantitati mari de marfuri furnizorii de informatii producatorii, etc.

Riscul principal al distri). selective , e acela de a nu acoperi suficient piata. Pentru a nu pierde oportunitatile de afaceri, producatorul trebuie sa se asigure ca utilizatorul final poate identifica usor distribuitorii in domeniu.

*. Distri)utia e2clusiva are o arie mai restransa decat precedentele.

Se regaseste in 2 variante# produse care prin insusirile si destinatiile lor necesita conditii tehnico-maeriale adecvate 'vanzarea combustibililor( sau un personal cu o pregatire specializata 'vanzarea mesicamentelor(. acordarea dreptului de e!clusivitate in comercializarea anumitor produse, ca urmare a intelegerii dintre producatori si distribuitori. ;

*. Circuite de distri)utie pentru di erite categorii de )unuri

a3. Distri)utia )unurilor de consum )3. Distri)utia )unurilor utili"are productiva4prod. industriale

a3 Distri)utia )unurilor de consum

/ Bunurile de consum individual

pe aceasta piata, alegerea strategiei de distrib. e determinata in mare masura de caracteristicile produselor. avand in vedere natura comple!a si diferita a acestor produse, marea lor diversitate, atat in ceea ce priveste provenienta cat si destinatia in consum, circuitele de distributie sunt diferite:

Intr-un asemenea conte!t, pt.dif. grupe de produse din categ. bunurilor de consum individual, pot fi avute in vedere urm. circuite de distributie: 1. 5unurile de consum curent 6 general st produse de prima necesitate3 - genereaza cumparari frecvente si necesita cale de distributie care trebuie sa asigure consumatorilor pro!imitate, rapiditate, facilitate. In acest sens, st recomandate circuitele scurte prin intermediul detailistilor circuitele medii prin intermediul centralelor de cumparare. 2. 5unurile cu caracter de noutate4necesitate medie 6 sau cele care satisfac nevoi de moment sau de natura psihologica3 se distrbibuie in unitati de mare suprafata comerciala, in functie de calitatea si specificul fiecaruia. Pt. acestea, pot fi folosite oricare din canalele de distrib. *. 5unurile de olosinta indelungata sau asa-zisele <bunuri de echipament al familiei=, ca urmare a specificului lor in ceea ce priveste durata de viata si pretul mai ridicat, solicita o distributie specifica. aceste produse se vand de obicei in magazine specializate, reclam>nd personal o anumit3 preg3tire tehnic3. in cazul lor, multi producatori realiz. distributia prin intermediul unei reele de reprezentan3.

)3 Distri)utia )unurilor de utili"are productiva

/ Produsele industriale

au o structura diferita, incluzand: materii prime si consumabile, bunuri de echipament principal, bunuri de echipament secundar, piese de schimb si diverse furnituri industriale. 6ceste produse se caracterizeaza printr-o anumita tehnicitate si genereaza canale de distributie specifice : Canale directe in cadrul carora producatorul negociaza si livreaza direct produsul sau catre utilizator, folosind, in acest scop, reprezentantii sau inginerii tehnico-comerciali. Canale scurte care utilizeaza ca intermediari asa-zisii <agenti de fabrica=, independenti atat fata de producatori, cat si fata de utilizatori. Canale lungi & care utilizeaza ca intermediari : comercianti independenti, mestesugari, reprezentanti ai unor ateliere de reparatii, angrosisti industr. etc.

28.0*.2011

CURS /.

Comertul Comertulen en ros ros Comertul Comertulcu curidicata ridicata

Rolul econ. al comertului en&gros (ipologia comerciantilor en&gros Strategiile en&grosistilor circulatia cu ridicata ?@-ABC

Rolul econ. al comertului engros

Comertul en&gros include toate activitatile efectuate in scopul vanzarii de bunuri si servicii, catre cei care le cumpara pt. vanzare sau utilizare comerciala ; Comertul en&gros e ectuea"a achizitii de loturi mari de marfuri de la producator si vanzarea lor in loturi m. mici, grupate sortimental catre comertul cu amanuntul sau catre alti utilizatori; Rolul economic al comertului en&gros este comple!, oferind avanta+e atat producatorilot cat si comerciantilor cu amanuntul. 'irmele cu comert en&gros e!ista si sunt utilizate cand prezinta eficienta in indeplinirea uneia sau m. multora din urmatoarele functii # Danzare si promovare en-grosistii au posibilitatea de a intra in relatii comerciale cu cheltuieli reduse la randul lor, cumparatorii au m. mare incredere in en-grosisti decat in producatorii aflati la mare distanta. 6lcatuirea sortimentelor necesare comertului cu amanuntul en-grosistii au capacitatea de a grupa marfurile pe sortimente si articole. 1& un nr. mare de mici intreprinzatori cu

*epozitarea marfurilor, inclusiv preluarea riscurilor generate de pastrarea si conservarea valorii de intrebuintare a produsului.

2inantarea unor tranzactii in unele situatii en-grosistii ofera marfurile pe credit clientilor, iar in alte cazuri face comenzi anticipat, platindu-si anticipat facturile.

Informarea producatorilor si detailistilor cu privire la con+uctura pietei, evolutia preturilor, activitatea concurentilor si alte aspecte cu implicatii asupra mecanism.de piata.

2urnizorii de servicii & de consultanta & si management, in special detailistii care beneficiaza de spri+in in privinta pregatirii personalului, amena+area magazinelor, gestiunea stocurilor, prezentarii marfurilor...

$ irma speciali"ata in comertul en&gros treb. sa intruneasca anumite conditii pt. a-si putea e!ercita fuunctiile specifice obiectului de activitate ca # *etinerea de mi+. banesti pt. asigurarea stocului de marfuri, necesar derularii afacerilor; pecializarea activ.comerciale firma adopta o politica binedefinita, ce vizeaza preocup. pt. un sortiment de produse sau o clientela determinata. ?!istenta unor spatii de depozitare, dimensionate si dotate tehnic, corespunzator volumului si naturii produselor stocate. 6dministrarea stocurilor presupune un management care sa asigure o desfasurare optima a aprovizionarii si desfacerii. !entru selectarea en&grosistilor, sunt avuti in vedere urmatorii factori de influenta asupra modalitatilor de operare pentru asigurarea gamei de servicii, pe care clientii o solicita: @r. clientilor si gradul de concentrare e!istent pe piata un nr. mic de clienti si un grad mare de concentrare, diminueaza rolul en-grosistilor. @ivelul erviciului solicitat de catre cilent cu cat este mai mare nivelul serviciului cerut, cu atat este mai mare rolul en-grosistului.

11

 Baspandirea geografica a clientelei un grad ridicat de dispersie teritoriala, amplifica rolul en-grosistilor. )aracteristici fizice si valoarea produselor este economic distribuita de marfuri in la nivel local pt. care, in comparatie cu valoarea, depozitul si transportul sunt f. scumpe. )onstrangeri comerciale si de mar:eting cu cat un producator este mai constrans sa isi mentina imaginea si pozitia pe piata, cu atat este mai mare stimulentul de a apela la un en-grosist;

Tipologia comerciantilor engros

%n&grosistii comercianti sunt firme care cumpara marfuri si pot avea o oferta completa sau una limitata de servicii. a3. Cu o erta completa de servicii asigura cea mai larga gama de activitati care dau continutul functiei comerciale en-gros, asigura asistenta manageriala, tehnica si asigura livrarea marfurilor. Comercianti %n & gros fac livrari si ofera servicii pt. detailisti.

Distri)uitori Industriali

fac afaceri cu producatorii.

)3. Cu o erta limitata de servicii sunt specializati pe cateva activitati si ofera doar unele servicii de mar:eting. Cas7 and Carr8 comercializeaza marfuri cu livrare rapida, micilor detailisti si clientilor persoanel fizice. (ransportatori livreaza marfuri clientilor in conditii convenite si la termenul de livrare stabilit. 11

+icii en&grosisti

fac aprovizionarea anumitor magazine, in special cu marfuri nealimentare care raman in proprietatea lor, pana la vanzarea catre client.

!rin Catalog

trimit clientilor detailisti, institutionali, industriali sau pers. fizice, catalog cu referire la o gama larga de marfuri, care inlocuiesc forta de vanzare a en-grosistilor.

5ro9eri si agenti negociaza cumpararea si vanzarea de marfuri, pe care nu le tin in proprietate, ei fiind intermediari functionali, specializati fie pe o gama de produse, fie pe un tip de clientela. 5ro9erii au ca principala functie, intermedierea tranzactiilor dintre vanzator si cumparator sunt anga+ati pe o perioada limitata, fiind renumerati de clientii lor. 1gentii sunt mi+locitori care ii reprezinta per-moment pe cumparatori sau vanzatori acestia pot fi # & agentii producatorilor - agentii de vanzari

Sucursale i repre"enante ale product. i detailitilor sunt en-grosisti in cadrul carora, vanzatorul sau cumparatorul, realizeaza managementul in mod direct 6cestia pot fi # & reprezentanti de vanzare - reprezentanti de achizitie

1lti en&grosisti intermediari agricoli, depozite si terminale din industria transport. i prelucrarii petrolului si gazelor, case de licitatie, etc.

Strategiile engrosistilor
*ificultatea cu care se confrunta in prezent en-grosistii, i-au determinat sa-si concentreze eforturile pe elaboraraea unor strategii adecvate, care vizeaza # 1/

a3. Clientela int trebuie definite foarte bine, putandu-se allege un grup int3 alcatuit din clienti de aceeasi marime sau cu aceleasi cerinte de servicii. in interiorul grupului int3 pot fi indentificati clienii cei mai profitabili fa3 de care se pot face oferte speciale, pentru a se consolida relatia cu ei. )3. :ama sortimentala disponi)ila0 presupune ca en-grosistul sa aiba mereu in oferta linii complete de marfuri, stocurile detinute treb. sa fie sufieciente si pregatite pt. o livrare rapida.

c3. !returile au in vedere acoperirea chelt. si obtinerea de profit. pot fi abordate strategii de atragere a clientelei : reduceri de preturi pt. comen"i in avans si in cantitati mari, reducerea mar+ei de profit pentru anumite sortimente. d3. !romovarea se bazeaza pe forta proprie de vanzari pot fi utilizate materiale si programe promotionale create de furnizori

1-

0/.0/.2011

CURS <.

Comertul Comertulen en ros ros Comertul Comertulcu cu amanuntul 1. De initie Rol & 'unctii amanuntul
2.(ipuri de detailisti *. %lemente de mar9eting Circulatia cu amanuntul %;&D%(1I.

1. De initie Rol & 'unctii

Comertul cu amanuntul cuprinde toate activitatile de vanzare a bunurilor sau serviciilor, direct catre consumatorii finali, pentru utilizare personala necomerciala. Un detailist este orice firma comerciala a carei volum de desfacere, provine in primul rand din comertul cu amanuntul. Comertul cu amanuntul este indispensabil in ansamblul economic al unei tari, pt ca el pune la dispozitia cumparatorului 'oriunde s-ar afla si oricate mi+. financiare ar avea( marfurile necesare. !rincipalele unctii indeplinite de comertul cu amanuntul sunt * # )onsta in asigurarea disponibilitatii fizice a sortimentelor de produse in structura si cantitatea dorite de cumparatori la locul si timpul potrivit. 1%

'unctia .ogistica

'unctia (ran"actionala

este cea care face posibil transferul de proprietate asupra produsului catre cumparatorul final. Pt ca tranzactia sa fie realizata, detailistul va trb. : - sa ofere consumatorului inf de care are nev pt a lua deciciza de cumparare - sa perfecteze actul +uridic de vanzare ; - eventual sa propuna cumparat.o solutie de finantare ' propunere de credit(.

'ctia. Recreativa - este o sursa de satisfactie chiar in absenta cumparatorilor, asigurata de interactiunea pe care comerciantul o intretine cu clientii, punand in valoare produsele, personalul de vanzare si creand o atmosfera situata la granita dintre comert si petrecerea timpului liber. ' comert de pronunada (. 5unurile de consum care pot constitui sortimente ale punctelor de van"are0 pot i grupate pe mai multe criterii # 5unuri de comoditate # Se caracteri". prin # frecventa ridicata de cumparare ; achizitionarea lor pe baza de nevoi, precis identificare ; efort de cautare cat mai mic, deoarece comparatia calitate pret este nesemnificativa. 5unuri de comparatie # nu e!ista un sistem de preferinte prestabilit din partea consumatorului; presupun efort de alegere si de informare, pt a alcatui o ordine a preferintelor ; frecventa de cumparare redusa 5unuri de convingere # acestea prezinta o ierarhie a preferintelor de+a formata si cumparatorul face un efort important de cumparare si alegere, pana la produsul dorit ; marca este principala motivatie a alegerii. 5unuri de pre erinta # pentru aceste bunuri, ratiunea de risc este ridicata, iar efortul de cautare este limitat.

2. (ipuri de Detailisti

10

6comercianti cu amanuntul3 Crganizatiile de comert cu amanuntul manisfesta o mare varietate si pe moment apar forme noi. !rincipalele categorii sunt # Danzarea prin intermediul magazinelor *etailisti fara magazine Crganizatii detailiste

Vanzarea prin intermediul magazinelor 1. +aga"inul speciali"at

6cesta comercializeaza o linie ingusta de produse cu profunzime sortimentala ; Pot fi cu linie unica e!. : magazin de confectii sau incaltaminte ; )u linie limitata e!. : confectii pt barbati sau incaltaminte sport ; uperspecializat e!. : costume pt barbati ; magaz cu confectii sport atletism ;

2. +aga"inul universal
)omercializeaza mai multe linii de produse, de obicei nealimentare.

3. +aga"inul general de cartier

)u unitate relativ mica, amplasata intr-o zona de locuinte, cu orar prelungit care ofera o linie limitata de produse, de consum curent, cu vanzare rapida, la preturi mai mari decat in alte spatii comerciale.

4. Detailistul cu preturi reduse

*etine marfuri cumparate la preturi mai mici, decat cele practicate de an-grosisti Earfa poate fi : bunuri ramase nevandute la alti detailisti ; stocuri supranormative ; pe care le vinde la preturi mai mici decat alti detailisti.

1;

articole sub standardul de calitate al producatorului sau distribuitorului, dar totusi vandabile ' care pot fi vandute ( produse obtinute la preturi reduse de la producatori.

. Supermaga"in
6re o suprafata medie de vanzare intre /&&& - ;&&& m si satisface o mare parte din nevoile pt bunuri alimentare si nealimentare de consum curent.

!. =ipermar9et&uri
6re o suprafata de vanzare intre ;%&& /&&& m si combina principiile supermagazinelor, magazinelor cu preturi reduse. Aama sortimentala este foarte e!tinsa, incluzand aproape toate categoriile de bunuri ce pot fi cumparate. ' alimente, electro-casnice(. Criginea supermagazinelor este in 2ranta. ' e!. : )arrefout (.

"etailisti #ara magazine

au cunoscut o amploare deosebita, ritmul de crestere al acestora fiind mai mare decat cel al vanzarilor, prin intermediul magazinelor. 1. >an"area directa reprezinta un domeniu, cu o cifra de afacere in crestere si include vanzarile din usa in usa. -- Danzari prin prezentari la domiciliu -istemul Eulti 9evel mar:eting e!emplu : 6von, Criflame.

2. +ar9etingul Direct desi are originea in vanzarile directe prin posta sau catalog, include aici : telemar:etingul, teleshopingul. *. >an"area prin automate comerciale se practica la o mare varietate de produse alimentare sau nealimentare, articole cumparate pe baza impulsului de moment ' bauturi, tigari (. - functioneaza non- stop - necesita suprafata de vanzare redusa - se amplaseaza in zonele cu trafic intens. /. 'irma speciali"ata in servici de cumparare pt clienti 1.

- este un detailist care deserveste o clientela specifica, care are calitatea de abonat si dreptul de a alege dintr-o lista de detailisti care au acceptat sa le acorde reduceri de preturi in schimbul calitatii de abonat.

$rganizatii detailiste
desi multe magazine sunt in continuare detinute de proprietari independenti, cu nr tot mai mare, incep sa faca parte din structura unei corporatii. organizatiile corporative de comert prezinta avanta+e cum ar fi : au o putere de cumparare mare ; au posibilitati mai bune de instruire a anga+atilor ; dispun de marci recunoscute pe piata.

Su) aspectul organi"arii ?nt@lnim urm. orme de asociere#

1. gruparile de cumparare sau cooperativele detailistilor; 5. lanturile voluntare; C. gruparile de cumparare ale angrosistilor; D. magazinele colective ale independentilor.

A. %ruparile de cumparare sau cooperativele detailistilor &antul corporativ de magazine include 1 sau mai multe magazine detinute de acelasi proprietar, cu o activitate centralizata de cumparare, de la furnizori si care vand linii similare de marfuri. marimea le da posibilitatea sa cumpere marfuri, in cantitati mari, la preturi mici si isi permit sa se ocupe de politica de perfectionare a personalului de preturi si de promovare. B. &anturile voluntare &antul voluntar format dintr-un grup de detailisti aflati sub coordonarea a 1 an-grosisti, numiti Fcapetele lantului, cu care s-au aflat in prealabil in relatii de afaceri. 6cestia fac aprovizionarea in comun si au o gestiune comuna a stocului.

C. :ruparile de cumparare ale an&grosistilor 1$

'ooperativa de consum este un detailist aflat in proprietatea clientilor membrii cooperativei, contribuie cu bani pt deschiderea acesteia, hotarasc impreuna prin vot politica firmei, primesc dividente de patrona+ ' in functie de volumul cumparaturilor efectuate prin cooperativa(. D. +aga"inele colective ale independentilor. $rganizarea in #ranciza este contractuata intre un francizor si mai multi francizati. 'ranci"orul este proprietarul unei marci de comert sau de serviciu si acorda francizorilor dreptul de a folosi marca respectiva, in schimbul achitarii unor revedente. 'ranci"a reprezinta o afacere reciproc avanta+oasa.

1vantaje 'ranci"ori # posibilitatea de a acoperi un teritoriu e!tins motivatia puternica si efortul sustinut al francizatilor buna cunoastere de catre francizati, a comunicatiilor si conditiilor locale.

1vantaje 'ranci"ati # spri+in financiar, logistic si de mar:eting din partea francizorului intra intr-o afacere de+a dovedita profitabila se bucura de un nume de marca acceptat de piata.

1&

11

11

1/

1-