Povetile lacurilor blestemate

Din apele lacului Bezid, judeul Mure, rsare turla vechii biserici a satului care a fost inundat Mii de oameni au pierit de-a lungul timpului nghiii de ape, iar de multe ori rudele pun tragediile pe seama forelor oculte. Brci prinse n vrtejuri de neoprit, peti uriai care i sperie de moarte pe nottori sau biserici distruse de comuniti care iau suflete tribut sunt doar cteva dintre legende. Despre Lacul Miresei, aflat n apropierea Bisericii Sf. Voievozi, din Cmpina, circul tot felul de poveti. Pe aceste locuri ar fi fost, prin anul 1.200, o mnstire de clugri n care au avut loc pcate grele sau o biseric ai crei enoriai erau foarte pctoi. Iar Dumnezeu i-a pedepsit i le-a scufundat lcaul de cult. Unii locuitori sceptici spun c apa are o adncime de patru metri i nu putea s se scufunde aici o mnstire, pe cnd alii ar putea jura c apa are pn la 70-80 de metri. Cert este c lacul i ia n fiecare an tributul. i numai brbai. Se mai spune c n zilele nsorite poi zri n ap turla fostei biserici. O alt legend spune c o fat forat de prini s se mrite cu un brbat bogat, dei iubea un alt flcu, s-a aruncat n ap chiar n ziua nunii. Dimineaa, oamenii au zrit voalul alb plutind, iar de atunci locul este blestemat, cernd n fiecare an suflet de om tnr, n special de brbat", cum povestesc stenii. Ginere ucis n noaptea nunii n ultimii 60 de ani, zeci de persoane i-au gsit sfritul ntr-un mod misterios n Lacul Fntnele din comuna doljean Radovan. Stenii spun c, la nceputul aniilor '40, n satul Radovan s-au mutat mai muli moldoveni, printre care i o tnr frumoas pe nume Ileana. Muic, era frumoas foc ca toate moldovencele. S-a ndrgostit de ea un biat de aici de la noi din sat i s-au luat", povestete Maria Muetescu (75 de ani). Dar n noapte nunii, ginerele a fost omort n btaie de civa nuntai. De necaz, mireasa s-a dus n pdurea de la marginea satului i s-a spnzurat de ciutura unei fntni", mai spune tanti Maria. Potrivit localnicilor, oamenii care-i gsesc sfritul n lacul Fntnele ar fi victimele miresei spnzurate, pentru c pdurea unde s-a spnzurat nconjoar luciul de ap.

La ci oameni au murit aici, e ceva necurat. Cred c mireasa i-a necat, c nu mi dau io seama cum de s-au necat atia brbai n lacul sta", afirm Muetescu. Ironia sorii face ca ultima victim s fie chiar eful grzii de intervenie al Inspectoratului pentru Situaii de Urgen Dolj, care a salvat zeci de oameni de la nec. Brbatul de 36 de ani a murit cnd regla presiunea apei n baraj. Vorbe necurate La grania dintre judeele Prahova i Buzu exist un alt loc nconjurat de mister i superstiii: lacul de la Ciotul Paltinului. Se spune c, n mijlocul apei, brcile sunt prinse de un vrtej de neoprit, care le trage n adncuri. Btrnii povestesc c fenomenul se explic prin blestemele aruncate de oameni asupra lacului. Format pe craterul unui vechi vulcan, i obliga pe localnici s ocoleasc pe un drum greu, iar acetia spuneau cu necaz: Drma-s-ar muntele, c greu mai e!". ntr-o noapte, n timpul unei furtuni, s-a produs o alunecare de teren care a lrgit lacul cu aproape un kilometru i de atunci a pornit blestemul. Lacul misterios din Bucegi Departe de privirile oamenilor, ntr-o zon n care doar viperele triesc confortabil, se spune c un lac apare i dispare dup legi bizare. i c, potrivit localnicilor din zona Poiana apului, fiecare apariie a lacului n munii Bucegi este nsoit de moartea sau de dispariia unor persoane. Oamenii spun c sunt i semne prevestitoare: nainte ca lacul s-i fac simit prezena, vremea se stric brusc, iar vntul bate foarte puternic dou zile. A doua zi, undele lacului scald munii pentru una sau mai multe zile, pn cnd i primete ofranda vie. Oamenii spun c n acele locuri tria, n mijlocul unui lac, o vrjitoare. Copiii chinuii de ea sau revoltat i, ajutai de zna lacului, au scufundat vrjitoarea, cu cas cu tot. Numai c puterea acesteia era att de mare nct lacul revine cteodat, ia un suflet de om i dispare iari n neant. n ultimii ani au murit aproape numai turiti. Biserica din ape Poate cel mai sinistru lac din judeul Mure este lacul Bezid. Acesta s-a format prin construirea unui baraj pe valea prului Cumed. Lucrrile au nceput n 1975, dar umplerea definitiv a lacului s-a ncheiat n 1992. Lacul a fost fcut pentru prevenirea inundaiilor care ar pune n pericol patru sate i s-a format pe suprafaa satului Bezidul Nou. Din ape rsare i acum, ca o fantom, turla vechii biserici. Scafandrii de la Serviciul Salvamont Mure se antreneaz n lacul Bezid. Am intrat prima dat n lacul Bezid n urm cu trei ani. Atunci am fost solicitai pentru a recupera cadavrul unui tnr necat acolo. Este sinistru. Vizibilitatea este zero i doar n zilele foarte nsorite poi vedea ceva la doi metri. Din ce am vzut eu, se pot distige rmiele caselor i chiar vechiul drum din sat", a povestit Robert Kovacs, ef la Serviciul Salvamont Mure. Cea mai mare adncime a lacului este de 14 metri. Iazul care a nghiit nuntaii De istoria blestemat a iazului Nimirceni, situat la cinci kilometri de localitile sucevene Bosanci i Flticeni, se leag mai multe poveti. Cea mai veche se refer la un alai de nuntai care ar fi fost nghiit de apele Nimirceniului cu sute de ani n urm.

Era iarn. Nuntaii se duceau spre o biseric din apropiere. Ca s nu nconjoare iazul, au trecut de-a latul su. La mijloc ns gheaa a cedat, iar toi nuntaii s-au necat", povestete Lucreia Plmdeal, pensionar. Unii localnici spun c, uneori, n miezul nopii, nuntaii revin la via i continu nunta, pe iaz auzindu-se acorduri de fanfar, dei nu este nimeni n zon. ntr-o sear, am ieit s vd de ce url cinii. Nu a trecut mult i am auzit fanfara cntnd pe iaz. Am fugit de acolo fr s m mai uit n urm. Locul sta e necurat mai mult ca sigur", povestete ciobanul tefan Dima. Localnicii spun c iazul cere suflete tinere. Acum vreo doi ani s-a necat un tnr. Era doar pn la genunchi n ap, dar el i-a pierdut viaa. Unii spun c atunci o voce din adncuri a spus: Ora a sosit, omul a venit", povestete Daniel Ciobanu.

"La ci oameni au murit aici, e ceva necurat. Cred c mireasa i-a necat, c nu mi dau io seama cum de s-au necat atia brbai n lacul sta." Maria Muetescu localnic din Radovan Montrii din adncuri Legendele Balastierei de la Apa, judeul Satu Mare, referitoare la existena unor peti gigantici care triesc la o adncime de 40 de metri, sunt povestite de oameni care cunosc bine balta. Balastiera, a doua ca mrime din ar, se ntinde pe o suprafa de 100 de hectare. n 1970, cnd rul Some a inundat judeul, o mare cantitate de ap s-a revrsat n balt. Acesta este punctul de pornire al legendelor. Nu este exclus ca n acel moment s fi ajuns somni n balt. n 40-50 de ani, ei pot ajunge i pn la 100 de kilograme. Mediul natural este propice pentru a supravieui aa de mult, durata lor de via fiind mare", spune Mihai Rusu, unul dintre fotii administratori ai balastierei. Directorul Asociaiei Judeene a Pescarilor Sportivi Satu Mare, Gheorghe Giran, spune c rudele sale au vzut cu ochii lor petii uriai. nainte de '89 se exploata puternic n zon. La un moment dat, o cup a rmas n adncuri. Pentru recuperarea ei au fost chemai scafandrii. Din cte am auzit, acetia s-au speriat de montrii uriai din adncuri. Fratele meu spune c a vzut un pete ct o travers de cale ferat", povestete Giran. Geza Varga (78 de ani), localnic, susine c a vzut peti mari ct un om. Am lucrat i eu acolo, am vzut cu ochii mei acei peti uriai. Au o gur ct capul meu, cred c m-ar putea nghii pe loc", spune Geza Varga. Scafandrii s-au speriat de somnii uriai din lacul Fntnele, judeul Cluj Foto: Caius Raiu

Mncat de peti Situat n partea de nord-est a municipiului Iai, n apropiere de localitile Dancu i Valea Lung, lacul de baraj artificial Chiria servete de prin anii '68 drept rezerv de ap potabil pentru capitala Moldovei. Constantin Leonte (78 de ani), din localitatea Valea Lung, povestete de doi parautiti care au aterizat din greeal n ap. Unul a scpat, dar altul a fost nghiit de ape. Au chemat scafandrii ca s-l caute. Bieii au intrat n ap, dar dup cteva minute au ieit speriai la mal. Ne-au spus c au vzut nite somni uriai, i c ei nu mai intr n ap", spune mo Leonte. Trupul parautistului a ieit la suprafa dup trei sptmni. Avea o parte a feei mncat de peti. V spun eu: sunt mari de tot somnii ia din lac, c i scafandrii spuneau c te pot mnca", zice localnicul. i lacul de la Fntnele, judeul Cluj, a bgat spaima n scafandri i n localnici. Iosif Marc, un btrn din Beli, i amintete c n urm cu apte-opt ani un cioban a czut din barc n apele lacului. Scafandrii care l-au cutat s-au ngrozit. Ne-au spus c dac am ti ce montri sunt n aceste ape, nu ne-am mai apropia de lac", i amintete Iosif Marc. O situaie asemntoare este n cazul barajului Paltinu, de pe Valea Doftanei. A fost construit n 1971 i a dat natere unor poveti teribile despre petii de dimensiuni incredibile care ar tri n ap sau despre tributul de suflete cerut de lac. Dovad stau i zecile de cruci nirate pe mal. Razelmul, viaa i moartea pescarilor Pescarii i risc viaa pe lacul Razelm, judeul Tulcea Foto: Cristian Dogaru

Cel mai mare lac din Romnia, de 415 kilometri ptrai, poate fi considerat i cel mai periculos. Tulcenii spun c lacul Razelm este malefic. Te adoarme cu linitea luciului de ap, pentru ca imediat s se transforme n iad. Femeile se uit lung dup soii care pleac la pescuit, pentru c muli nu s-au mai ntors. Singura ans este s ajungi ct mai repede la mal, altfel adio. Valurile se ridic la doi metri, brusc ncepe vijelia de nu mai vezi rmul. Din cauz c lacul e foarte mare, se fac valuri uriae de te rstoarn imediat. Am scpat dintr-o asemenea furtun doar pentru c vzusem malul", povestete Ovidiu Ghionu, pescar tulcean. Cea mai mare tragedie s-a produs n 1997, cnd apele lacului au ndoliat apte familii deodat. Bieii au plecat pe lac. Era iarn i lacul era ngheat. S-au dat jos din lotc i podul de ghea a cedat. Au intrat dedesubt, n-a scpat niciunul. I-au gsit cnd s-au topit gheurile. Razelmul este infinit mai primejdios dect Marea Neagr", spune primarul din Jurilovca, Virgil Vlaciu. Locuri misterioase din Romania

Foto (8) Uitate pe nedrept, trecute sub tacere de dezinteresul majoritatii cercetatorilor, pe teritoriul Romaniei exista nenumarate zone unde realitatea este invinsa de paranormal si unde taramurile se contopesc in soapte de legende, mistere si povesti incredibile. O parte a acestora sunt amintite mai jos. Ordinea in care sunt prezentate este absolut intamplatoare, nu am incercat sa alcatuim un top. La urma urmei, nu exista termen de comparatie intre locurile tainice cu care a fost binecuvantat sau blestemat pamantul romanesc.

Uitate pe nedrept, trecute sub tacere de dezinteresul majoritatii cercetatorilor, pe teritoriul Romaniei exista nenumarate zone unde realitatea este invinsa de paranormal si unde taramurile se contopesc in soapte de legende, mistere si povesti incredibile. O parte a acestora sunt amintite mai jos. Ordinea in care sunt prezentate este absolut intamplatoare, nu am incercat sa alcatuim un top. La urma urmei, nu exista termen de comparatie intre locurile tainice cu care a fost binecuvantat sau blestemat pamantul romanesc. Polovragi Adevarata pestera a lui Zamolxis? Pe malul Oltetului, intr-o ambianta de vis, in mijlocul naturii ne priveste ochiul negru al unei pesteri in care a fiintat odinioara insusi Zamolxis, Zeul-Om atat de iubit de daci. Numita printre altele, pestera lui Zamolxis, Pestera lui Pahomie sau Pestera Polovragi, formatiunea carstica din muntii Olteniei ascunde taine nebanuite. Profesorul Nicolae Simionescu dezvaluie o parte din denumirea de Polovragi, sugerand ca se trage din existenta unei campii Poleo unde se adunau vracii si initiatii dacilor. Ermitii daci erau capabili sa vindece toate bolile vremurilor cu ajutorul plantei magice numita Polovraga, planta disparuta in zilele noastre. Polovragi este, de asemenea, pestera descrisa de Mihai Eminescu in poemul Memento mori. Conform legendelor, Zamolxis era detinator al unor puteri uluitoare, fiind capabil sa-si schimbe dupa dorinta infatisarea din tanar in batran. Prin pestera Polovragi, zeul suprem al geto-dacilor intra in adancuri pentru a iesi peste munti la cetatea Sarmizegetusei. Cand speologii au cercetat pestera in premiera, acum circa 100 de ani, au fost uluiti sa descopere urme de picioare umane incaltate, vechi de 2.000 de ani, fara indoiala urme de daci.

Zvonurile despre comorile dacice ascunse in Polovragi au atras sumedenie de rauvoitori si aventurieri lacomi. Toti acestia au avut parte de morti tragice in incercarile lor nesabuite de a tulbura linistea locului. Se spune ca blestemul lui Zamolxis inca vegheaza locul. Stau marturie zecile de cazuri, povestite in popor, despre ciobani carora le-au disparut oile, vacari care au ramas fara vacile din fata ochilor, nuntasi carora le disparea de pe mese bautura si mancarea - lasandu-i muti de spaima si bolnavi de nebunie. Entuziastii fenomenelor paranormale numesc zona Triunghiul Bermudelor din Oltenia". O intamplare demna de retinut este acea care vizeaza cunoscutul obicei al lui Tudor Valdimirescu de a reveni pentru rugaciune in preajma zidurilor Manastirii Polovragi. O iscalitura a sa ramasa in manastire se adauga variantei neoficiale in care o sosie a sa ar fi fost ucisa de eteristi, pe cand Domnul Tudor, un initiat al vremii, a ramasa in manastire pentru a trai deghizat in calugar pana la sfarsitul vietii.

Sinca Veche & enigmele bisericii din stanca Situat in frumoasa Tara a Fagarasului, Sinca Veche este un fascinant si stravechi sat romanesc care a avut candva patru biserici, trei de lemn si una din piatra; in prezent pastrandu-se doar biserica de piatra, care este si cea mai veche. Aceasta a fost construita pe locul unui strabun loc sacru despre care cercetatorii spun ca are o vechime uluitoare de circa 7.000 de ani. Cu toate ca exista numeroase voci care afirma ca biserica a fost unul dintre primele locuri de cult crestin din Dacia, o parte a specialistilor atrage atentia asupra inscriptiilor ne-crestine de pe unul dintre peretii altarului. Conform preotului Silvestru Popovici din Sinca Veche, acest perete face parte din biserica interioara, din pestera, care a fost in mare parte distrusa de catre cei care au sapat de-a lungul veacurilor in cautare de comori. Incarcatura subtila a acestui loc se manifesta uneori prin aparitii inexplicabile de sfere de lumina, cruci si semne stranii. Pe unul dintre pereti se mai poate observa o sculptura a unui cap de dac cu barba, plete si cusma. Zona mai este celebra in randul initiatilor deoarece aici, in prejma marilor sarbatori religioase, unii oameni spun ca aud coruri care canta cantece de o frumusete nelumeasca. Toti cei care au auzit corul din alta lume au fost frapati de faptul ca, desi muzica parea bisericeasca, iar cuvintele se auzeau clar, nu reuseau sa retina sensul lor. Termenii nu sunau romaneste si totusi nu pareau straini de limba romana arhaica. Sa fi fost cantece in limba daca?

Despre sacralitatea acestui loc vorbesc numeroase intamplari, precum povestea lui Gheorghe Moldovan, un localnic urmarit de Securitate in anul 1953 pentru colaborare cu Rezistenta Anticomunista din Fagaras. Moldovan viseaza niste fiinte de lumina care-l avertizeaza si-l sfatuiesc unde sa se ascunda pentru a nu fi gasit. 43 de ani mai tarziu, in 1996, reporterul TVR Lucian Babeanu a intrat in pestera dorind sa traga cateva cadre si cu aceasta pentru o emisiune cand, spre stupoarea cameramanului, camera video a inceput sa porneasca si sa se opreasca singura, neraspunzand la comenzi. Crezand ca aparatul de filmat este defect, echipa a parasit pestera, iar in studiouri, cand au vizionat ceea ce se inregistrase, au avut surpriza sa observe sfere de lumina stralucitoare care roiau in adancul bisericii Blestemul comorilor din Baragan Pentru majoritatea romanilor, Baraganul nu este altceva decat o campie nesfarsita unde iarna musca viscolul, iar vara soarele arde ucigator. Insa, foarte putini oameni cunosc suita de mistere care invaluie oceanul de campie dintre Marea Neagra, Carpati si Dunare, un

taram evocat deseori de Panait Istrati si Fanus Neagu. Conform legendelor locale, in pamanturile campiei se afla ingropate numeroase comori pazite de blesteme crunte. Undeva intre Calarasi si Lehliu se gaseste satul Dor Marunt, celebru nu demult pentru frumosii armasari care alcatuiau cea mai mare herghelie de cai de rasa din Baragan. Aici se afla, insa, ingropate si comori stravechi strajuite de flacari ireale, de un albastru nelumesc care danseaza in puterea noptii pe necuprinsul campurilor. Celebru in acest sens este locul denumit La Movila, unde, inainte de Revolutia din 1989, un satean a descoperit in timp ce ara, un ulcior plin cu bani de aur. Fire marinimoasa, localnicul i-a impartit frateste cu ceilalti sateni. Nu a durat mult pana cand despre aceasta isprava a aflat si Militia, care s-a autoinfintat si a confiscat taranilor toate monedele gasite.

Soarta blestemata a comorilor este intarita de povestea lui Gheorghe Prepelita, un satean care a descoperit peste 100 de monezi de aur. Prepelita nu a suflat un cuvant, dar satenii vedeau cum neamul lui isi construieste case si grajduri noi, se imbraca scump, isi cumpara turme de oi si vite. Blestemul comorii nu dormea: la 7 luni de la descoperirea averii, nevasta lui Prepelita se arunca fara motiv intr-o fantana. La cateva saptamani dupa, ginerele sateanului are aceeasi soarta, pentru ca, peste un an de zile, fiica lui Prepelita sa se spanzure de aceeasi fantana. La fel de sinistru este - spun legendele - si blestemul comorii lui Pintecan, un alt satean care a gasit un butoias cu galbeni de aur ingropat la radacina unui nuc. In noaptea imediat urmatoare, norocosul Pintecan aude in vis o voce care-i porunceste sa construiasca o biserica pe locul unde a descoperit banii sau il va ajunge blestemul comorii. Dimineata, Pintecan a ignorat visul, grabit sa se imbogateasca. Si-a impartit comoara in familie si s-a apucat de afaceri prospere. La doi ani de la eveniment, cand se intorcea acasa si-a gasit baietelul de doi ani spanzurat intre gratiile de la patut. In noaptea nenorocirii, a visat din nou aceeasi voce care l-a avetizat ca daca nu face biserica, va fi lovit de necazuri si mai mari. Socat, omul a construit cea de-a doua biserica a satului, care este vizibila si astazi. Fantomele de pe Dealul Luncanilor Undeva in inima Moldovei, intre orasele Iasi si Pascani, se fla satul Sarca din care se poate ajunge in comuna Luncani. Faptele stranii petrecute aici avertizeaza orice drumet care vrea sa plece la ceas de seara spre Luncani. Mai ales daca drumetul este un om bun cu inima curata, deoarece fantomele pripasite in aceste locuri, pandesc in special pe cei cu suflet bun. Stau marturie in acest sens, intamplarile inspaimantatoare prin care au trecut destul de recent oameni precum Elena Surugiu, Petruta Muscalul, Maria Piper si altii.

Salasul fantomelor din zona este cantonat undeva la captul unui iaz secat, unde conform povestilor - oamenilor le apar stafii care-i urmaresc cale de 3 kilometri pana in satul Goesti. Batranii povestesc ca in locul blestemat au fost ingropati fara imparatasanie si lumanare multi soldati ucisi in 1917, in decursul primului Razboi Mondial. Astfel se explica de ce zeci de drumeti spun ca au vazut odata cu caderea noptii, siluete translucide, albe si tacute care pluteau alaturi de ei, intotdeuna pe partea dreapta a drumului. Batranii spun ca soldatii-fantome, care acum sunt prinsi intre lumi, stafiile lor aparandu-le in special oamenilor cu suflet bun si copiilor, asteapta ca pe dealul Luncanilor sa se faca o slujba de pomenire a sufletelor si o sfintire a locului. Costesti, locul unde duhurile dau cu pietre Localitatea Costesti din judetul Arges a figurat acum cativa ani in toiul dezbaterilor specialistilor in paranormal. Cazul in sine a fost observat si filmat de numerosi martori oculari, ceea ce-i da un plus de credibilitate. Totul a inceput in noaptea zilei de 20 martie 1997, cand asupra casei familiei Panait Draghici s-a abatut din senin o ploaie de pietre de diferite dimensiuni, in urma careia atat proprietarii, cat si vecinii lor s-au ales cu o spaima sora cu moarte, precum si cu acoperisurile distruse si ferestrele sparte. Dupa prima seara paranormala, ploaia de pietre a continuat a doua zi, tot la lasarea serii. Pana in noaptea de 24 martie, inainte de sarbatoarea de Bunavestire, intamplarea s-a repetat consecutiv in fiecare seara, politia locala din Costesti rezumandu-se la a observa ciudatul fenomen alaturi de tot satul, dupa care a intocmit un raport de pagube si distrugere fara faptas. Dupa Bunavestire, ploaia de pietre a incetat brusc. Linistea a durat doar pana pe 29 august 1997, cand tirurile de pietre aruncate de maini invizibile au reinceput mai violent decat in primavara. Oamenii au apelat la Georgica Cretu, preotul paroh din Costesti care a venit in casa lor chiar in timpul unei ploi de pietre pentru a citi cu glas tare Moliftele Sfantului Vasile cel Mare. Spre surprinderea tuturor, pe intreaga durata a slujbei atacul a incetat, pentru a reincepe insa la scurt timp dupa aceea

Culmea manifestarilor bizare din Costesti s-a inregistrat pe 4 septembrie 1997. In acea zi, mobilele au inceput sa se miste prin casa dintr-o camera in alta, mutate parca de niste carausi invizibili. Peste doar cateva zile, crestinii urmau sa sarbatoreasca Nasterea Prea Sfintei Fecioare Maria. Linistea s-a asternut de atunci asupra gospodariei familiei Draghici. Entuziastii fenomenelor paranormale sunt de parere ca atacul s-a datorat unor demoni sau unor furtuni magnetice. Altii inainteaza ipoteza unui fenomen evident de Poltergeist. Faptasa ar fi fost Achilina Marciuc, o femeie care pe parcursul intregii sale vieti s-a certat cu familia Draghici. Mai mult, in timpul acceselor sale de furie, batrana Achilina arunca cu pietre in casa vecinilor sai. Achilina Marciuc a murit singura intr-o mizerie crunta pe data de 11 august 1987. Se pare ca spiritul neadormit al batranei i-a urat atat de mult pe membrii familiei Draghici, incat a dat cu pietre in casa vecinilor atat in lumea acesta, cat si de pe lumea cealalta Poeni, satul blestemat de lupi Satul Poeni de la poalele Muntilor Poiana Rusca ascunde niste intamplari care ar face cinste oricarui roman de groaza marca Stephen King. Cazul cuprinde o serie de atacuri ale lupilor indreptate asupra mai multor sateni. O femeie, Maria Sarbu, a fost chiar omorata si devorata de ceea ce, la prima vedere, pare un lup. Insa toti zoologii afirma ca, de obicei, lupii nu ataca oamenii decat daca sunt turbati, ceea ce in povestea de fata este putin probabil. Totodata, in nicio circumstanta lupii nu devin mancatori de oameni, fenomen care se intalneste doar in cazul tigrilor, leilor si leoparzilor. Misterul de la Poeni se adanceste si mai mult daca luam in calcul faptul ca in zona respectiva nu mai existau lupi de peste o suta de ani.

Batranii satului sunt de parere ca faptasul nu a putut fi in ruptul capului un lup obisnuit, ci ca animalul care a atacat oamenii din Poeni a fost un lup necurat, un strigon, cum se spune in aceste parti strigoiului. Cei care au scapat povestesc ca fiara din alta lume arata precum un caine mare, negru cu blana zburlita, care nu lasa urma pe zapada sau prin praf atungi cand fuge, ca si cum ar fi plutit. De asemnea, povestile spun ca aratarea disparea instantaneu daca oamenii apucau sa-si faca semnul crucii sau sa roasteasca o rugaciune. Drac sau suflet neadormit de strigoi, nu se stie exact ce a atacat satul Poeni. Oamenii sunt de parere ca povestea neamului muscat de fiara necurata incepe acum peste doua sute de ani, cand cineva din familia respectiva ar fi omorat un alt satean pentru a-i fura o arma foarte valoroasa. Cel ucis era unicul fiu al unei batrane care in ziua inmormantarii ar fi aruncat in cimitir un greu blestem asupra neamului ucigasului fiului sau. Balta Vrajitoarelor Satul Boldesti. Padurea Boldu-Creteasca. Langa Bucuresti, la doar 30 de minute distanta de padurea Cernica, exista o balta blestemata, recunoscuta si temuta inclusiv in prezent de localnici. Ascunsa in mijlocul padurii Boldu-Creteasca, balta este la prima vedere un banal ochi de apa de dimensiuni mai mult decat modeste, cu un diametru de doar 5 metri. In ciuda aparentei obisnuite, se spune ca peticul de apa este inconjurat de forte din alte lumi si este loc de manifestari inexplicabile.

Faima baltii este demult cunoscuta de vrajitoarele tiganci care se aduna din lumea intreaga aici, in prejma noptilor de Sfantul Gheorghe, Sanziene si Sfantul Andrei, atunci cand se spune ca se deschid temporar portile spre celelalte taramuri. Balta este un loc al puterii transmis din generatie in generatie in randul vrajitoarelor. Se pare ca orice vraja, blestem sau dezlegare spuse pe malul acestei mici balti ascunse la marginea Bucurestilor se indeplineste negresit. Parca pentru a adauga un miez de adevar in povestea vrajitoarelor, exista oameni care au observat in preajma baltii o serie de fenomene ciudate precum fulgere globulare si furtuni iscate din senin in perimetrul restrans al baltii. De asemenea, numeroase animalele (cai, vite, oi, capre, caini sau pisici) refuza sa bea apa de aici, preferand parca sa moara de sete decat sa se adape din balta. Balta, care are o adancime de doar un metru si jumatate, nu seaca, nu se mareste, nu se micsoreaza niciodata - indiferent daca este seceta sau ploua abundent. Cu toate acestea, conform legendelor, balta pare a nu avea fund: oamenii din zona spun ca au aruncat in ea un bolovan greu de 20 de kilograme. Acesta ar fi disparut fara urma in doua saptamani

Misterioasele drumuri de sub Bucegi

In fiecare zi, indiferent ca e vara, toamna, pramavara sau iarna, sute de persoane vin sa traverseze zona Bucegilor. Unii vin pur si simplu pentru munte, altii vin atrasi de legendele ce cuprind intreg tinutul Bucegilor. Iar altii vin in cautarea comorilor ramase prin pesteri, din cele mai vechi timpuri, asa cum spun legendele locale. Pentru ca in zona Bucegilor trece un lant de drumuri subterane, cunoscute doar de cateva persoane, la ora actuala. In vremuri de restriste, inca din vremea dacilor, obstile tramiteau femeile si copiii aici, tramiteau comorile ce le aveau si porneau la lupta impotriva invadatorilor. Pe sub munte se poate ajunge dintr-o parte in alta a muntilor. Legendele locale vorbesc despre o serie de comori in zona: o comoara ascunsa sub Sfinx, o comoara ascunsa in apropierea varfului Omul, alte comori ascunse in diverse pesteri din zona. Dar, pana ce aceste comori vor fi scoase la iveala, cea mai mare comoara ramane cea

spirituala si frumusetea muntilor din zona, trecutul istoric al acelor locuri. Oare cati stiu ca initierea preotilor daci se facea aici, unde exista celebrul Kogaionon, identificat cu Omul, din insasi traducerea numelui sau, Capul lui Ion, acel Ion al carui nume l-au preluat voievozii nostri in Io voievod?. Sau cati stiu ca ostile de elita ale Tarii Romanesti se antrenau pe platoul Bucegilor? Acei rosii care se numeau asa din cauza hainelor pe care le purtau si care erau folosite in lupta doar in cazuri extreme, ele constituind cavaleria de elita a domnitorului. Sau cati stiu de Izvorul Tamaduitor al lui Zamolxis care se gaseste la capatul unei poteci care, de cele mai multe ori scapa ochiului acelui turist venit acolo doar ca sa faca gratare si sa bea votca sau bere racata la apa de izvor? Si de multe ale locuri aflate la vedere, dar care ascund atatea secrete ale poporului nostru. Popor crescut sub protectia Dragonului si a Lupului, simboluri ale libertatii, popor plamadit din durere si vegheat de Pasarea Phoenix, pasarea renasterii. Uitati-va in jurul vostru. Ce mai vedeti acum? Unde sunt Lupii si Dragonii de demult? Ce a mai ramas din poporul asta? Ce ne-a mai ramas in afara de speranta, singura care renaste de la an la an si ne ajuta sa trecem peste timp mosteniri spirituale pe care nu le are nici un alt popor din lume. Dar astazi nu vom vorbi despre nimic din toate astea. In numarul acesta vom discuta despre tunelele de sub munti In anul 105 armatele romane conduse chiar de imparat, patrundeau in teritoriul dacilor, ocupind cetate dupa cetate. Era al doilea razboi si Traian era decis ca de data asta sa supuna definitiv Dacia. Din aceste considerente nu se grabea, preferind sa construiasca de fiecare data pe unde trecea cetati si castre care sa asigure spatele armatei sale. La un moment dat, intre romani si Sarmizegetusa nu mai era nici o cetate. Cu toate astea, in munti, pe loc deschis, la intilnirea a doua piriuri, s-a dat o lupta pe viata si pe moarte intre cele doua osti. Era sfarsitul toamnei. Dacii erau condusi personal de Decebal, iar romanii de unul dintre generalii lui Traian, cel care, dupa cucerirea Daciei, urma sa devina pramul guvernator al noii provincii romane. Lupta a fost ingrozitoare si a durat toata ziua. Spre seara, balanta incepuse sa inclise spre romani, din cauza numarului mare de luptatori de profesie pe care ii aveau. La un moment dat, marele preot dac, Vezina, a fost vazut cazind in lupta. Atunci dacii au inceput sa sovaie, vazind in asta un semn din partea marelui lor zeu, Zamolxis. Ca sa nu piarda de tot lupta, Decebal a dat ordin de retragere si armatele dacilor au disparut in cateva minute ca inghitite de pamant. degeba au trimis romanii trupe in urmarirea fugarilor. Acestea se intorceau toate cu acelasi raspuns: in fata lor nu exista nici un fel de dusman A urmat o pauza de cateza zile, pauza care a fost cat pe ce sa salveze soarta regatului dac. Pentru ca, profitind de ea, Decebal a realizat o lovitura care a ramas in analele razboaielor: a incercat sa mute centrul operatiunilor la sud de Dunare, pe teritoriu roman. La vremea respectiva nimeni nu a putut intelege cum, in conditiile unei ierni cumplite, cum a fost cea din 105, Decebal a ajuns, intr-un interval de timp extrem de scurt mai putin de 2 zile sa strabata muntii Daciei, ajungind la locul de intalnire cu aliatii sai si trecand Dunarea ca sa atace castrele romane de pe teritoriul actual al Bulgariei. Din pacate, in urma unor tradari din rindul nobililor daci, Traian a aflat secretul miscarilor rapide de trupe: Decebal s-a folosit de tunelurile subterane care traversau muntii dintr-o parte in cealalta. Dupa batalia de la Adamclisi cand fiecare dintre aliatii infranti ai dacilor se retrageau spre locurile lor de bastina, dacii condusi de Decebal au cazut in cateva ambuscade organizate de

romanii care ii asteptau in tunelurile de trecere. Neasteptindu-se la asa ceva, mare parte din trupele repliate au fost nimicate, putini fiind dacii care au ajuns din nou la Sarmizegetusa. Dupa acest atac, Traian a ordonat astuparea tunelelor pe care le descoperise. Cu toate astea, multe au ramas necunoscute de cotropitorul roman, fiind folosite mai tirziu de domnitorii romani. Asa au fost trecerile subterane din zona Bucegilor. Cei mai populari munti ai Romaniei sunt strabatuti de la un capat la altul de treceri subterane, putini fiind cei care cunosc existenta acestora. Despre existenta tunelurilor aveau cunostinta numai sacerdotii daci si unii nobili, acestia din urma cunoscand doar anumite treceri strategige si nu pe toate. Ducand mai departe mostenirea spirituala a inaintasilor lor, preotii daci au transmis novicilor secretele trecerilor de sub pamant, secrete preluate de preotii crestini, paznici ai comorilor spirituale si nu numai, ale acestui popor si retransmise mai departe doar calugarilor virtuosi. Pentru ca aici, in interiorul Bucegilor, exista o parte din secretul existential al nostru, al romanilor, ca popor. Pe vremea domnitorilor din dinastia Basarabilor si a celor de dupa ei, platoul Bucegilor era interzis oamenilor de rand. Acolo se antrenau ostile de elita ale domnitorului. Oare de ce, din toate locurile posibile din tara asta, domnitorii au ales ca loc de antrenament tocmai platoul Bucegilor? De ce nu un loc la cimpie, unde antrenamentul calare se putea desfasura in conditii mai bune? Simplu. Pentru ca, in vremuri de restriste, tezaurul roman era adapostit in tunelele din zona, iar rosii aveau ca sarcina prioritara, paza comorilor. Mai mult, legendele locale vorbesc si despre existenta unui tezaur deosebit. Un tezaur acumulat si pastrat in zona de-a lungul a zeci de generatii de conducatori. Se spune ca fiecare din acestia trebuia sa sporeasca tezaurul pe durata domniei lui si nu avea voie sa foloseasca niciodata odoarele de pret din tezaurul sfant. Cei care nu au tinut cont de asta au fost loviti de un blestem cumplit, ei si familiile lor fiind risipite in vint. Se spune ca acest blestem a lovit cele doua ramuri conducatoare din familia Basarabilor, respectiv ramura Draculestilor si cea a Danestilor, multi domnitori din aceste familii murind asasinati, ei si familiile lor, pentru incercarea de a folosi tezaurul tarii in scop personal. In ultimii ani, in zona Bucegilor s-au efectuat masurari energetice care au constatat existenta unor campuri de forta extraordinara si a unor treceri subterane care traverseaza muntii dintr-o parte in cealalta. Mai mult, aceleasi masuratori au aratat existenta a doua treceri subterane care merg din zona Bucegilor pana in apropiere de Pestera Ursilor din Carpatii Occidentali, acestea fiind intretaiate din cand in cand de diverse tunele mai mici sau mai lungi. Ceea ce este uimitor e altceva. Privite de sus (ipotetic) aceste tunele nu strabat muntii haotic ci sub forma unor linii care configureaza imaginea unui lup imens, avand gura deschisa, ca atunci cand se arunca asupra prazii. Capul lupului este in Muntii Apuseni iar coada coboara pana in apropiere de Pietrosita, judetul Dambovita. Intrebarea logica este daca aceste treceri subterane au fost facute de mina omului sau daca au fost doar descoperite si folosite de oameni? Este o intrebare la care, deocamdata nu are cine sa raspunda. Poate doar misticii, care au avut curajul sa afirme ca totul a fost construit de Zamolxis atunci cand Marele Zeu a decis sa apere acest pamant sfant si pe cei ce-l locuiesc.

Apa nemuririi din Judetul Dambovita 7 izvoare

Pe versantul estic al muntilor Bucegi in zona Cheile Scropoasa, la 1300 m altitudine, se gaseste una din cele mai mari surse naturale de apa minerala naturala necarbogazoasa

din lume. Sursa este cunoscuta de peste 2000 de ani sub denumirea de 7 Izvoare. Legenda spune ca de aici au baut apa Zalmoxe si dacii cei puternici. Maximul Energetic al ntregului Pmnt, prin care trece Axa Lumii e localizat de istorici, cercettori, arheologi, oameni de tiin, etc, de pe ntreg cuprinsul lumii i care s-au aplecat de-a lungul anilor i istoriei, numeroaselor studii n materie, ca existnd pe teritoriul nostru. Fie n Munii Bucegi pe Vf Omu, fie n Masivul Godeanu, Mehedini, n Munii Buzului sau n Vf Gugu din Masivul arcu ( Banat ).

Apa Vie, Apa Nemuritoare a Dacilor, Apa Vieii, Ap Pur, este existent pe teritoriul rii noastre ( Mnstirea Smbta de Sus, Fntna din Runc-Alba, Munii Bucegi-Kogaion- ntre Lacul Bolboci i Scropoasa, Brlad, 7Izvoare Herculane, Comarnic-Prahova, etc ) prezint un interes ridicat pentru ntreaga lume, dovad mbutelierea secretizat a Celei mai Pure Ape din Europa n Valea Prahovei, de ctre o companie din Cmpina i experi NATO din Berlin, dovad proprietile terapeutice demonstrate n timp ale acestei Ape. Axa Cerului, Crucea Cerului Vf Dumbrava-Bucura, lng Vf Omu, n jurul Sfinxului exist un halou de Lumin uneori vizibil, i n ntreaga zon s-au semnalat fenomene inexplicabile aparent, precum ncrcarea energetic cu efecte absolut i incontestabil benefice organismului, aici fiind localizat Muntele Sacru Kogaionul, Poarta Kogaionului fcnd legtura cu Universul. Despre Axa Cerului, Crucea Cerului, Axa Lumii, s-au scris i s-au fcut numeroase studii i cercetri. Dei fiecare studiu, cercetare-n parte, prin vocea celor ce argumenteaz i vin cu dovezi de tot felul, inclusiv descoperiri ce ntresc afirmaiile n sine, susin ipoteze, locaii i teze fascinante la prima vedere, toate au ca numitor comun acelai subiect, teorie : existena Axei Lumii n spaiul carpato-danubiano- pontic, pe plaiuri mioritice, aici, la noi, n Romnia, Dacia Nemuritoare. Grdina Edenului e semnalat ca existnd n sud-vestul Daciei, iar descoperirile arheologilor vin n sprijinul acestei ipoteze : brri de aur n chip de capete de viper din specia Amodites, pescari i vntori Petera Hoilor ( vechime de 10 000 de ani ), Adamclisi ( Adam Clisi pmntul lui Adam, Pmntul Omului, Adam=om, tradus din ebraic ), peteri locuite cu zeci de mii de ani .e.n ( 100 000 40 000 ani .e.n. ), teoria ce sustine existena Evei-Havva pe Vale i la nord de Pison ( ru Sfnt ) identificat ca fiind Dunrea, deci n regiunea Havila-Valhia, respectiv, Dacia Nemuritoare, Dackha-strmoul oamenilor .a.m.d. Da, am zis-o i o voi repeta pn voi putea fi auzit, c misiunea noastr este s dm tiinelor arheologice pe omul Carpailor preistoric, anteistoric.

Parintele Gherontie Puiu si Manastirea Caraiman

La Busteni, in marginea padurilor de sub Caraiman se afla Manastirea Caraiamn, ctitorie recenta a Parintelui Gherontie Puiu, in urma unor viziuni. La poalele varfului

Caraiman, strajuit de Monumentul Eroilor, Manastirea Caraiman devine un loc de pelerinaj favorit pentru credinciosi.

Citez din brosura de prezentare a Manastirii Caraiman: Din prima zi a venirii sale pe lume, parintele Gherontie s-a aflat necontenit sub protectia Maicii Domnului, care l-a ales, spune el, pentru indeplinirea unei sfinte misiuni: inaltarea unei manastiri departe de tumultul desertaciunilor omenesti.

Intregul sau destin seamana cu un martiriu crestin. Credinta nestramutata si rugaciunea l-au ajutat, insa, sa implineasca faceri de bine de-a dreptul miraculoase, ca un mijlocitor intre crestinii aflati la nevoie si Preacurata Fecioara Maria. Dar mai presus de toate, parintele Gherontie Puiu a reusit in cele din urma sa-si vada visul pe cale de a se implini. Manastirea cu un singur calugar Dincolo de Jepi un parau repede curgator pe sub coasta Bucegilor se afla un plai domol numit Palanca, inconjurat de brazi seculari. Cateva lespezi vechi de piatra brazdeaza poteca ingusta ce serpuieste prin padure, pana la o poiana invelita in iarba, de un verde stralucitor.

Pelerinii descopera o gura de rai, in mijlocul careia se afla un brad retezat de furtuna ce are forma neobisnuita a unui policandru urias. In varful sau este asezata o cruce alba, ce se aprinde la lasarea serii, o data cu iluminatul public din Busteni. Pe ramura din partea de rasarit a arborelui sunt prinse, in cateva copci, clopotul si toaca aceste manastiri in aer liber.

Deasupra, pe varful Caraimanului, la o inaltime ametitoare, vegheaza crucea inaltata pe munte, la care se inchina toti pelerinii inainte de a pasi in cuprinsul asezamantului.