CUPRINS

Cuprins......... 5 Argument ........ 6 Introducere....... 8 Capitolul 1

Factorii climatogeni ..... 13 1.1 Factori radioactivi ................................ 13 1.2 Factori geografici .................................................................................... 14 1.3 Factori dinamici ...................................................................................... 16

Capitolul 2
Situaii sinoptice caracteristice ................................................................ 23

Capitolul 3
Caracteristici generale ale oraului Botoani ....................................... 24 3.1 Temperatura aerului ................................................................................ 24 3.2 Amplitudinea termic ............................................................................. 30 3.3 Temperatura olului ............................................................................... 31 3.4 !me"eala aerului ................................................................................... 32 3.5 #e$ulo"itatea ......................................................................................... 34 3.6 %urata de trlucire a oarelui ............................................................... 3& 3.& 'recipita(ii atmo ferice .......................................................................... 38 3.8 )egimul v*nturilor ................................................................................ 45 3.+ Fenomene climatice ecundare .............................................................. 48

Capitolul 4
Schimbri climatice din oraul Botoani i cauzele acestora ....................... 52 4.1 ,odificarea ac(iunii factorilor naturali de ctre ora-e ........................... 52 4.2 .c/im$ri urvenite la nivelul elementelor climatice 0n aria ur$an ..... 53 4.3 1au"ele c/im$rilor climatice din ora-ul 2oto-ani ............................. 53 4.4 1au"e regionale 3 poluarea tran frontalier .......................................... 53 4.5 1au"e locale 3 poluarea local datorit indu triei4 ur$ani"area4 cre-terea demografic -.a. .................................................................................. 56

Norme de securitate a muncii ................................................... 63 Bibliografie ................................................................................. 65 Ane e ........................................................................................... 6&

AR!U"#N$
5ucrarea de ate tat 61lima 0n ora-ul 2oto-ani7 e te o lucrare general care 0-i propune eviden(ie"e particularit(ile climatice -i topoclimatice ale ora-ului 2oto-ani4 c*t -i unele c/im$ri care au avut loc de8a lungul ultimilor ani 0n caracteri ticile elementelor climatice. Ace t tudiu climatic al 2oto-aniului e te o lucrare care vrea complete"e informa(iile -tiin(ifice de natur climatologic ce e9i t de:a pentru ace t areal geografic -i pre"inte4 pentru prima dat pe $a"a unui fond de date amplu4 c/im$rile climatice urvenite odat cu cre-terea ora-ului -i a inudu triali"rii. 'rin ela$orarea ace tei lucrri am 0ncercat pun 0n practic o parte din cuno-tin(ele acumulate de8a lungul celor patru ani de liceu4 mai ale la de ciplinele de pecialitate. ,otiva(ia alegerii ace tei teme pentru lucrarea de ate tat re"ult din faptul c u$iectul 0n ine e te genero 4 amplu -i de mare actualitate -i importan(. "eteorologia e te o ramur a -tiin(elor geografice -i are ca o$iect tudierea atmo ferei -i a fenomenelor care e produc 0n cuprin ul ace teia. ; te o -tiin( a naturii4 o -tiin( cu un pecific $ine determinat. <$ erva(ia rm*ne metoda de $a" 0n cecertarea meteorologic. Acea t metod e te aplicat pe dou ci= vi"ual >fr in trumente -i in trumental. Faptul c 0ntreaga noa tr activitate e te tr*n influen(at de c/im$rile care au loc 0n atmo fer4 c 0n -i condi(iile de via( unt 0n general puternic influen(ate de a pectul vremii a fcut ca meteorologia ocupe un loc important 0n r*ndul -tiin(elor naturii. 6?remea -i clima7 influen(ea" activitatea oamenilor -i diri:ea" c/iar economia regiunilor unei (ri. @n agricultur meteorologia ocup un loc din ce 0n ce mai important. 1ercetarea regimului termic -i de ume"eal a olului4 legat de diferite fa"e de

de"voltare $iologic a plantelor4 a fcut e de"volte o nou ramur a ace tei -tiin(e= agrometeorologia. ,edicina modern (ine 0n permanen( cont de influen(a factorilor atmo ferici a upra modului cum evoluea" diferitele maladii. @n marile clinici pe l*ng medici4 lucrea" meteorologi care dau indica(ii a upra varia(iei factorilor atmo ferici. Amploarea marilor con truc(ii pu$lice -i indu triale nu e te de conceput fr cunoa-terea 0e preala$il a particularit(ilor climatice ale regiunilor re pective. 'rin reluarea 0n con idera(ii au printr8o cunoa-tere in uficient a datelor meteorologice4 au fo t -i pot fi prile:uite pagu$e enorme.

Introducere
;9i ten(a unor diferen(ieri 0n clima pr(ii de e t a teritoriului )om*niei a fo t de mult e i"at. Anforma(ii r"le(e a upra unor tr turi climatice ale ace tei regiuni apar 0n documente oficiale4 cronici4 au lucrri literare. Ace te informa(ii erau umare -i cu un grad mare de u$iectivi m4 datorit lip ei o$ erva(iilor in trumentale. ;le e refereau 0n pecial la fenomenele unt grindina4 gerurile atmo ferice manife tate cu pregnan(4 a-a cum

puternice4 nin orile a$undente4 ploile care provocau inunda(ii4 ecetele etc. Aprecieri a upra climei e g e c 0n 65etopi e(ul ,oldovei7 16404 Brigore !rec/e con emnea" anul 1504 ca fiind unul foarte ploio 4 cu mari inunda(ii i anul 1585 ca fiind unul e9trem de eceto . 1eva mai t*r"iu4 0n 16&54 0n 65etopi e(ul Tarii ,oldovei74 ,iron 1o tin aminte-te de eceta deo e$ita de la 166031661. @n anul 1&164 %imitrie 1antemir 0n lucrarea a 6%e criptio ,oldaviae7 vor$e-te de pre a-e"area4 /otarele -i clima ,oldovei4 unde urprinde pentru prima data caracterul neuniform al climei -i influen(ele climatice e9terioare. @nfiin(area 0n 1884 a An titutului ,eteorologic din )om*nia4 u$ conducerea lui .t. Cepite 4 a creat po i$ilitatea de a e con tata concret care unt principalele caracteri tici ale climei din acea ta parte a (rii4 datorit ta(iei 0nfiin(ate 0n 18864 la Aa-i. %up 0nc 10 ani4 0n anul 18+5 i8a na-tere prima ta(ie meteorologic la 2oto-ani4 o$ erva(iile fiind efectuate la 0nceput de profe orii i elevii liceului 6A.T. 5aurian7. Tot 0n acea ta perioada apare la 2oto-ani >1+03D prin contri$u(ia lui A. Titu4 prima pu$lica(ie din (ara noa tr de tinat populari"rii cuno-tin(elor de agroclimatologie 6)evi ta meteorologica agricola7. @n anul 1+40 aparatele au fo t in talate 0n loca(ia din trada 'etru )arenr. 11 >la inter ec(ia tr"ilor 'etru )are- -i Aon 1reangaD. Activitatea ta(iei a fo t 0ntrerupta 0n perioada 1 martie 1+44 3 15 octom$rie 1+44 din cau"a evenimentelor celui de8al %oilea )"$oi ,ondial.

%in 10 octom$rie 1+48 p*n 0n 1 iulie 1+55 ta(ia a func(ionat 0n trada 'etru )are- #r. +4 o$ erva(iile fiind efectuate i tematic de ctre ,. 1a"ani teanu >primul o$ ervator peciali"atD. @n anul 1+55 platforma 8a mutat 0n trada %rago- ?od nr.624 iar de la 1 ianuarie 1+&5 -i p*n 0n pre"ent ta(ia func(ionea" 0n trada ,i/ai ;mine cu nr. 62.

Figura 1. .c/ema platformei meteorologice .tr. %rago- ?od #r. 62

Actuala platform e g e-te 0n partea de ve t3nord3ve t a ora-ului 2oto-ani 0ntr8o "on dega:at4 la ud -i nord de ta(ie e afl teren agricol4 0n nord4 nord8e t pe o ra" de 300 de metri4 e g e-te o li"iera de copaci4 0n partea e tica unt ituate ca e de tip rural4 -i mai departe la 300 m pe aceea-i direc(ie4 $locuri de locuin(e cu 5 nivele. @n ud8e t4 la 250 m de platform e g e-te ta(ia de a falt cu dependin(ele ale -i 0n continuare un loc dega:at. )*ul %re leuca4 ce vine din partea de nord8ve t a platformei formea" o depre iune ce de c/ide mult vi"i$ilitatea ori"ontala4 de la & Em. la ud4 la pe te 15 Em. la nord8ve t -i pe te 25 Em. la ud8ve t.

Figura 2. 'lan de itua(ie al ta(iei meteo 2oto-ani= Ampla area ta(iei= %imen iuni= 5 F 26 m 5 F 26 m 5atitudinea 3 G= #84&H 44I 5ongitudinea 3 J= ;826H 3+I Altitudinea= 161 m Altitudinea $arometrului= 16245 m Andicativ inoptic= 15020 #r. <rdine= &4463+ <ra locala= CK13 minute <ra inoptica= <.?.). C83 ore <.A.). C82 ore ,omentul o$ erva(iei inoptice= C K 1& minute C K 2& minute 'erioada= 1 ianuarie 3 pre"ent

%in anii 1+60 0ncepe o noua etap 0n 6cercetarea meteorologic4 care e $a"ea" din ce 0n ce mai mult4 pe -iruri lungi de date meteorologice -i pe anali"a amnun(it a rolului :ucat de factorii climatogeni4 pun*nd 0n rela(ie directa climatul cu celelalte elemente ale comple9ului geografic cu interdependentele -i influen(ele reciproce dintre ele.7 >,i/il4 2003D

Scurt istoric al ora%ului Boto%ani

<ra-ul 2oto-ani e te ituat 0n nord3e tul )om*niei4 0n "ona de contact dintre regiunea dealurilor 0nalte de pe t*nga vii .iretului4 0n ve t4 -i cea a dealurilor :oa e a 1*mpiei ,oldovei ce e 0ntinde ctre e t. %ealurile din partea de ve t a ora-ului fac parte din 'odi-ul .ucevei 3 ectorul -eii 2ucecea8?orona cu altitudini ma9ime de 250 metri > %ealul .uli(aD4 -i cu altitudini minime 8 150 metri 8 0n partea de ud8ve t -i nord8e t. Antre relieful 0nalt din ve t4 cu caracter de coa t -i cel de c*mpie colinar din e t4 e9i ta un culoar depre ionar >ulucD 0n care e te a-e"at municipiul 2oto-ani.

Teritoriul ora-ului propriu8"i are o uprafa(a de 4132 /a4 -i un caracter u-or alungit pe direc(ia nord8 ud . Altitudinea medie a ora-ului e te de 163 metri4 nedep-ind dec*t e9cep(ional 200 metri4 in partea ve tica. 1aracteri tic ace tei regiuni e te relieful de dealuri :oa e au c*mpii deluroa e4 de"voltate pe depo"ite monoclinale >u-or 0nclinate pre ud8e tD4 cu pante la$e4 cu vai foarte largi4 cu interfluvii ca ni-te platouri i cu energie de relief redu a4 in medie 30840 metri. 1lima ace tei regiuni e 0ncadrea" 0n tipul temperat continental e9ce iv4 ace t caracter e datorea" 0n primul r*nd influen(ei directe a ma elor de aer continental4 de origine a iatic4 care4 0n general iarna unt u cate -i reci4 iar vara unt calde4 au c/iar foarte calde -i u cate. 1aracterul climatic e te dat -i

de frecventa vi colelor violente iarna -i de producerea unor ecete 0ndelungi 0n lunile de var. @n acea ta "on 1arpa(ii nu mai con tituie un o$ tacol 0n calea curen(ilor atmo ferici de nord8e t -i nord4 ei opre c 0n influen(ele meridionale ud8ve tice4 de unde -i nuan(a rcoroa a climei4 cu ierni prelungite -i cu mai rare deficite de precipita(ii.

Capitolul I &actorii climatogeni

1aracteri tica climei ora-ului 2oto-ani4 ca pretutindeni pe uprafa(a 'm*ntului4 re"ult din interac(iunea factorilor climatogeni >radiativi4 geografici -i dinamiciD. 1 &actorii radiati'i 3 dintre to(i factorii climatogeni4 deo e$it de important e te radia(ia olar4 u$ forma glo$al4 deoarece con tituie ur a energetic primar care ta la $a"a tuturor proce elor -i fenomenelor climatice. )adia(ia olar total la 2oto-ani are valoarea de 108464 EcalLcm24 dar acea ta pre"int varia(ii importante de la an la an4 datorit circula(iei ma elor de aer -i caracteri ticilor termo8/idrice. )adia(ia glo$al la 2oto-ani EcalLcmM >dup %. N*-teaD I
340 5

&
444 0

"
+40 3

A
104& &

"
1444 1

I
1541 +

I
1548 5

A
1440 6

S
1040 8

(
648 +

N
24& 1

)
242 0

AN
1*+,4

@n timpul anului varia(ia radia(iei olare totale e te condi(ionat4 0n principal de mrimea "ilei. Acea t itua(ie permite cre-terea radia(iei 0ncep*nd din ianuarie4 c*nd are valori de 3405 EcalLmpLluna -i p*n pre mi:locul verii >0n iulieD4 c*nd dep-e-te 15 EcalLcmpLluna. %e-i "iua are durata ma9ima 0n iunie >15/ 55OD4 radia(ia olar e te ma9im 0n iulie 815485 EcalLcm2 8 prin a ocierea favora$il a celorlal(i factori de influen( >in ola(ia4 ne$ulo"itatea4 umiditateaD. @n a doua :umtate a anului4 din augu t p*n 0n decem$rie4 radia(ia olar lunar cade continuu. @n luna decem$rie durata mic a "ilei >8/ 30OD4 ca -i frecven(a ridicat a i temelor noroa e unt elemente caracteri tice4 pecifice trilor $arice ciclonale4 ce reduc mult

durata de trlucire a oarelui4 p*n la de patru ori4 fa( de itua(ia 0nregi trat 0n iulie. 1a urmare4 0n decem$rie4 0n toata ,oldova4 radia(ia total co$oar u$ 3 EcalLcmMLlun >2acauanu4 1+68D4 iar la 2oto-ani valoarea radia(iei e te de 2420 EcalLcmM. 2. &actorii geografici 3 a-e"area geografic4 ca -i cadrul natural >forme de relief4 /idrografia4 olul -i vegeta(iaD ofer po i$ilit(i variate de tran formare a energiei olare 0n cldur -i prin acea ta4 factorii men(iona(i4 influen(ea" diferit componentele climei. a. %atorit aezrii geografice a ora-ului 2oto-ani 8 4&P44O latitudine nordic -i 26P41O longitudine e tic4 ra"ele olare cad 0n cur ul anului u$ un ung/i de tul de diferit ca valoare4 0ntre ol ti(iul de iarn >18P33OD -i ol ti(iul de var >65P 2&ODQ acea ta impune varia(ia 0n timp a cantit(ii de cldur primite. Ace t fapt nu e te ingurul r pun"tor pentru e9plicarea ma9imului de iarn >8448P 1 0n ianuarieD -i ma9imul de var >2043P1 0n iulieD din cur$a regimului termic al 2oto-anilor. A-e"area geografic a ace tui centru ur$an contri$uie mai mult la apari(ia diferen(elor de temperatura 0ntre vara -i iarna. 2oto-aniul 3 fiind a-e"at la contactul dintre podi-ul .ucevei -i c*mpia Ri:iei4 larg de c/i pre nord4 nord8e t -i e t4 adic pre platourile -i c*mpia ;uropei orientale 3 e afla u$ influen(a curen(ilor de aer continentali4 care 0-i mre c valorile lor termice po"itive au negative 0n "ona ur$an >.lavic4 1+6+D.

Figura 3. 'rincipalele divi"iuni de relief >-i de comple9 geograficD din :ude(ul 2oto-ani >dup Tufe cu ?.4 1+83D b. Cadrul natural e te repre"entat printr8un relief de c*mpie deluroa cu altitudini 13081&0 metri4 ce rar dep-e c 200 metri. <ra-ul 2oto-ani e afl 0n partea ve tic a 1*mpiei ,oldovei 3 0n depre iunea 2oto-ani8 %oro/oi la contactul cu dealurile .iretului4 e te regiunea cea mai :oa cu doar 1&3 metri altitudine a$ oluta. )elieful prin= e9po"i(ia ver an(ilor fata de circula(ia general a atmo ferei4 orientarea culoarelor de vale4 energia de relief -i fragmentarea ori"ontal introduce diferen(ieri importante 0n climatul "onei tudiate. Formele de relief ce caracteri"ea" regiunea ora-ului 2oto-ani nu pre"int pondere important prin altitudine4 grad de 0nclinare -i fragmentare4 de aici re"ult faptul c modificrile adu e climei nu e ridic la un nivel ma:or. c. Vegetaia repre"int e9pre ia condi(iilor climatice dominante4 gener*nd la r*ndul u particularit(i microclimatice -i topoclimatice 0n func(ie de gradul de acoperire4 componenta flori tic4 den itate4 talie4 tadiu de vegeta(ie etc. 1ovorul vegetal rm*ne o proiec(ie a climei la cara

teritoriului anali"at4 cu un important rol climatic modelator4 de ec/ili$ru4 0n condi(iile unui climat cu influen(e continentale4 ce determin manife tri e9treme ale valorilor elementelor climatice au ale parametrilor fenomenelor climatice. 'onderea pdurii 0n regiunea ora-ului 2oto-ani e te redu 4 a tfel rolul topoclimatic4 modelator al ace teia e te importante ale elementelor climatice. d.. Solul -i hidrografia, 0n pecial uprafe(ele lacu tre4 influen(ea" clima prin valoarea al$edoului4 re pectiv prin capacitatea de reflectare a ra"elor olare datorit culorii pe care ace tea o au. .olurile de pe teritoriul ora-ului 2oto-ani unt din categoria cerno"iomurilor 3 oluri de culoare 0nc/i care au proprietatea re(in circa 85S din radia(ia olar4 rolul climatologic al ace tora cre-te 0n perioada de artur >toamna -i primvaraD c*nd olul nu e te prote:at de culturile agricole. %ar pentru "ona ur$an tipul de ol e te mai pu(in important4 deoarece ace ta e te aproape 0n 0ntregime acoperit4 influen(a antropic modific*nd itua(ia. Tona ora-ului 2oto-ani e te aproape complet lip it de uprafa( acvatic4 a tfel ca influen(a a upra climei e te -i ea redu . 'rincipalele ape care drenea" "ona ora-ului 2oto-ani unt= .itna -i %re leuca. ,ai departe= 2urla4 ,iletin -i Tei-oara4 iar 0n ora- ptrund urmtoarele vi= valea Tea cului4 a 5ui"oaiei -i 1armidriei 0n ve t -i ud8e t4 iar 0n nord8e t valea .itna. ,are parte din apele din prea:ma ora-ului 0ng/ea( pe timp de iarna4 iar vara 0-i pot reduce de$itul p*n la u care. Anfluen(a re(elei /idrografice a upra ora-ului e te foarte redu 4 efectul re im(indu8 e doar a upra "onele imediat 0nvecinate. 3. &actorii dinamici 3 ma ele de aer4 prin marea lor mo$ilitate4 con tituie factorul climatogen care generea" varia(iile neperiodice ale vremii. %irec(ia de mi-care -i caracterul ma elor de aer ce a:ung pe teritoriul ora-ului c"ut4 gener*nd varia(ii

2oto-ani depind de po"i(ia4 dea upra ;uropei4 a diver elor forma(iuni $arice4 care repre"int centrii de ac(iune. ,a ele de aer 0n depla are pe te regiunea 0n care e te ituat ora-ul 2oto-ani >anticiclonul ;ura iatic4 ciclonul A lande"4 anticiclonul A"orelor4 ciclonii mediteraneeni4 la care e adug influen(e mai rare4 ale anticiclonului Broenlande"4 .candinav4 din nordul Africii au ale ciclonul Ara$D produc 0n "ona ur$an valori particulare= rceala -i cldura uplimentar 0n timpul verii4 diferen(ierea e en(ial a a pectului trilor vremii -i ca urmare o cila(ia valorii elementelor climatice. Anticiclonul Azoric are ponderea cea mai mare 0n tran formrile -i proce ele atmo ferice care au loc dea upra continentului european4 -i deci4 -i al (rii noa tre. Ace ta e caracteri"ea" prin depla ri de ma e de aer din pre ve t4 nord8ve t4 imprim*nd vremii un caracter umed -i cald iarna4 ori umed -i rcoro vara. Ace t ma9im $aric func(ionea" la noi tot timpul >28SD cu o frecven( mare 0n perioada cald a anului >aprilie8 eptem$rieD4 0n pecial 0n lunile mai8iunie4 iulie4 iar cea mai mic frecven( o are toamna 0n lunile octom$rie8noiem$rie. 5egat de activitatea anticiclonului A"oic dea upra 1*mpiei ,oldovei4 deci -i dea upra ora-ului 2oto-ani4 repre"entative pentru anotimpul cald unt 0nnorrile4 aver ele -i grindina4 care durea" de o$icei pu(in -i e produc dup8amia"4 c*nd -i convec(ia termic devine ma9im4 av*nd e9tindere teritoriala relativ redu . Aarna pre"en(a ma elor de aer atlantic4 are drept con ecin( 0ncl"irea vremii4 cre-terea ne$ulo"it(ii cu producerea unor nin ori a$undente

Figura. . Traiectoriile anticiclonale 0n ;uropa >dup <.B.UriceaE -i A... TverevD Anticiclonul Eurasiatic e te un centru $aric de mare pre iune -i are varia(ii mari at*t u$ raportul ariei de influen( c*t -i a valorilor de pre iune. Ace ta are o frecven( anual de tul de mare >2141SD4 determin*nd 0n pecial advec(ia aerului rece din pre ectorul e tic -i nord8e tic al )om*niei. A upra 1*mpiei ,oldovei anticiclonul ;ura iatic ac(ionea" cu precdere prin dor alele ve tice4 au prin intermediul nucleului ecundar care e formea" 0ncep*nd cu eptem$rie -i durea" p*n 0n iunie 0n nordul ,un(ilor !ral. Aarna provoac geruri a pre cu vi cole puternice generate de v*nturi ce pot dep-i 100 EmL/. @n ca"ul tagnrii 0n fa(a arcului carpatic e produc inver iuni inten e de temperatur. Anticiclonul ;ura iatic4 cu o frecven( redu antrenea" uneori ma e de aer continental4 u cat -i fier$inte de dea upra 1*mpiei ;uropei ) ritene pre nordul ,oldovei -i 1*mpia )om*n4 produc*ndu8 e fenomenul de ecet 0n o(it uneori de v*nturi u cate -i fier$in(i > u/oveiuriD4 cu con ecin(e negative pentru agricultura. 'rimvara -i toamna ace t anticiclon e afl la originea unor rciri 0n o(ite de 0ng/e(uri -i $rume t*r"ii au timpurii.

Figura !. Carta cu reparti(ia numrului anual mediu al "ilelor cu u/ovei >dup Fetov ?.4 ,i/ai ;.4 1ri te cu ..4 1+61D 'trunderea -i ta(ionarea aerului rece4 de eori 0n ud8e tul (rii4 e face -i mai im(it 0n timpul $aric4 ce e formea" ca re"ultat al interac(iunii Anticiclonului Azoric cu cel Euroasiatic4 frecven(a anual fiind de 104+6S. Ace t tip $aric e caracteri"ea" printr8un $r*u de mare pre iune atmo feric4 pe te ;uropa 1entral4 fiind mai frecvent 0ndeo e$i iarna4 determin*nd advec(ia aerului rece al Anticiclonului ;ura iatic -i produce cderi mari de temperatura -i vi cole iarna. ?ara determin 0n regiunile (rii noa tre un timp eceto -i clduro cu v*nturi de inten itate mare >ma e de aer antrenate din A ia 1entralD.

Figura ". A9ele de depla are a anticiclonilor mo$ili 0n ;uropa >dup ,ultanov EiD @n anotimpul rece o mare influen( a upra trilor de vreme 0n regiunea ora-ului 2oto-ani o au Anticiclonul Scandinav -i cel Groenlandez ce produc inva"ii de aer arctic din nordul continentului4 0n o(ite de cderi de temperatur > u$ 830P1D -i precipita(ii a$undente u$ form de nin oare. Ace tea unt cau"ate de advec(ia aerului rece a ace tor arii $arice precum -i de tratificarea termic a aerului. Ciclonul Islandez e de"volt dea upra pr(ii de nord a <ceanului Atlantic4 are o ac(iune tr*n corelat cu cea a Anticiclonului A"oric4 0ntr8o reprocitate inver 4 trimite frecvent dea upra 1*mpiei ,oldovei 0n tot timpul anului aer polar -i u$polar maritim4 generator de precipita(ii $ogate4 v*nturi puternice >dar4 de curt duratD -i ce(uri advective.

Figura #. .c/i(ele traiectoriilor ciclonale 0n ;uropa >dup <.B.UriceaE -i A... TverevD Ciclonii mediteraneeni au o frecven( mic 0n nord8e tul )om*niei. Ac(ionea" cu precdere 0n anotimpul rece al anului4 aduc*nd din ud ma e de aer cald -i umed4 d*nd ploi 0n o(ite de de crcri electrice4 uneori -i de grindin.

Figura $. a. Tipuri de traiectorii ale ciclonilor mediteraneeni >dup %oina Brimani4 #. 2e-leag4 1+&6DQ b. Traiectoriile ciclonilor mediteraneeni >dup Vorodoc4 1+62D Anticiclonul din nordul Africii, contri$uie la depla area ma elor de aer tropical u cat4 din pre nordul Africii >care rareori e 0ncrc cu umiditate de

dea upra ,editeraneiD4 p*n la latitudinea 1*mpiei ,oldovei4 0n cu o frecven(a foarte redu ca numr de ca"uri. Ciclonul Arab4 are o influen( redu a upra trilor de vreme din ,oldova.

Capitolul II Situaii sino tice caracteristice

Fiecrei perioade din an 0i e te pecific o anumit itua(ie inoptic caracteri tic medie 0n care a pectul trilor vremii e te printre altele -i o proiec(ie4 o re"ultant a di tri$u(iei c*mpului $aric la nivelul continentului european -i al pa(iilor geografice continentale -i maritime din :ur. 'entru ora-ul 2oto-ani4 0n eme trul rece al anului apare tipul de timp rece -i u cat4 cu geruri inten e de noapte4 provocate de inva"ia aerului arctic >Anticiclonul .candinav -i a aerului polar al Anticiclonului .i$erianD4 mi-carea aerului fc*ndu8 e pe direc(ia nord8 ud. 1aracteri tica e te de a emenea -i itua(ia c*nd aerul arctic din pre nord8e t ptrunde 0n p*lnie pe te 1*mpia )om*n4 iar aerul cald -i umed tropical alunec pe dea upra aerului rece d*nd na-tere 0n ,oldova de nord la o vreme cald -i umed4 cu cderi a$undente de "pad4 0n "ona de interferen( a ace tor ma e de aer4 cu origini diferite4 e formea" un trat de nori care mic-orea" radia(ia olar glo$al. @n eme trul cald apar doua itua(ii inoptice mai caracteri tice pentru 2oto-ani= cea c*nd e propag aerul rcoro cu precipita(ii -i inten ificri de v*nt din pre nord8ve t -i nord4 cu ploi 0n aver e4 de crcri electrice -i uneori cu grindin -i cea de vreme ecetoa 4 cu cer enin4 fr v*nt4 determinat de pre"en(a unui anticiclon de 0nl(ime 0n e tul ;uropei4 c*nd e propag inva"ii de aer tropical. 'e acea ta c/em general e uprapun -i alte c*teva itua(ii care e9plic varia(iile uneori cu totul nea-teptate ale trilor de timp.

Capitolul III Caracteristicile generale ale climei ora%ului Boto%ani

,odificarea4 la uprafa(a unit(ii tudiate >ora-ul 2oto-aniD4 a factorilor climatogeni4 0n an am$lul lor -i o cila(ia ace tora 0n timp4 determin modul de varia(ie a elementelor climei >temperatura4 precipita(iile4 v*ntul etc.D 3.1. !em eratura aerului. %intre elementele climei4 temperatura aerului e te parametrul cel mai importantQ ea 0nregi trea"4 0n timp4 un grad mare de varia$ilitate determin*nd4 a tfel -i modificarea celorlalte elemente climatice. Temperatura aerului dintr8un loc au o regiune4 ca -i regimul ei anual4 e te determinat de un comple9 de factori4 0n care rolul principal 0l are radia(ia olar -i circula(ia general a atmo ferei4 la care e adaug -i particularit(ile pe care le au condi(iile fi"ico8geografice regionale -i locale. Anfluen(a tuturor ace tor factori -i varia(ia valorilor medii -i e9treme ale temperaturii aerului la 2oto-ani indic e9i ten(a unui climat temperat continental4 cu nuan(e e9ce ive. 'entru determinarea temperaturii aerului atmo feric 0n meteorologie e utili"ea" termometrul ordinar meteorologic au p i/ometric. Termometrele e in talea" 0n adpo turi4 0n fiecare e te format dintr8o c u(de lemn cu un uport -i o car. C/su0a are pere(ii laterali confec(iona(i din :alu"ele de lemn 0nclinate la 45H1 pentru a e um$ri una pe alta -i pentru a nu permite ptrunderea radia(iilor olare 0n interiorul ei. !nele adpo turi au pere(ii cu :alu"elele du$le. 'artea inferioar a c u(ei e te format din dou c*nduri a-e"ate cruciiar pa(iile rma e li$ere unt prev"ute cu it metalic tot 0n copul a igurrii ventila(iei. Acoperi-ul adpo tului e te du$lu iar partea de dea upra e te acoperit cu p*n" de ac vop it 0n al$. 1u-ca adpo tului e in talea" pe un uport cu partu picioare u-or 0nclinate4 fi9ate prin garnituri metalice -i

$uloane din $eton. !-a adpo tului e orientea" 0ntotdeauna ctre nord. .uportul adpo tului -i cu-ca adpo tului e te vop it 0n negru. Termometrele e in talea" 0n adpo t pe un uport a tfel ca re"ervoarele ace tora e afle la 0nl(imea de 2 m la uprafa(a olului. 'e l*ng termometrul ordinar mai e te folo it termometrul de ma9im4 cel de minim -i termograful. Termometrul de ma9im e utili"ea" pentru determinarea temperaturii cea mai mare 0n 12 au 24 de ore. .e in talea" 0n po"i(ie ori"ontal 0n adpo tul de in trumente pe uportul p i/ometric. %up fiecare citire ace ta e cutur -i e in talea" la locul lui. Termometrul de minim e utili"ea" pentru determinarea celei mai c"ute temperaturi din cur ul nop(ii au "ilei. Ace ta are ca lic/id termometric toluen au alcool4 iar re"ervorul are form de furc au cilindric. .e in talea" ori"ontal pe acela-i uport cu cel ma9im. %up fiecare citire a temperaturii4 termometrul de minim e operea" (in*ndu8l cu re"ervorul mai u pentru ca indicele alunece de8a lungul tu$ului -i e oprea c la captul coloanei de alcool. Termograful e folo e-te pentru 0nregi trarea varia(iilor temperaturii aerului atmo feric 0n interval de 24 ore au de de o ptm*n. a. !em eratura medie anual @n condi(iile predominrii circula(iei aerului4 pecifice latitudinilor medii4 proce ul tran formrii ma elor de aer 0n partea de r rit a (rii noa tre devine din ce 0n ce mai inten 4 imprim*nd tr turi di tincte -i regimului de temperatur a aerului. A tfel4 fa( de valoarea radia(iei olare totale4 de 11446& EcalLcmM4 cu cuno cutele8i varia(ii e"oniere4 temperatura medie anual4 re"ultat din anali"a datelor meteorologice4 efectuate 0n perioada 18+681++64 e te la 2oto-ani de 846P 14 cu un grad mai c"ut dec*t la Aa-i 0n udul 1*mpiei ,oldovei >+46H1D -i cu pe te doua grade mai c"ut dec*t la 2ucure-ti 3 Filaret >104+H1D. unt vop ite 0n al$ iar interiorul cu-tii

'e fondul unei dinamici atmo ferice cu un grad mare de varia$ilitate 0n timp4 0n anii cei mai reci temperatura medie a aerului la 2oto-ani a co$or*t p*n la aproape 6P1 >648H14 0n anul 1+40D4 iar 0n cei mai clduro-i ani a urcat p*n la 11P1 0n anul 1++0. b. !em eratura medie lunar. @n timp de un an temperaturile medii lunare au un mer normal4 de criind o cur$a a cendent 0n prima parte a anului4 cu un ma9im 0n luna iulie >2041H1D4 dup care cur$a de varia(ie devine de cendent co$or*nd p*n la un minim din luna ianuarie >834&P1D. !nda de evolu(ie a temperaturilor medii lunare e te di pu aproape imetric de o parte -i de alta a unei a9e imaginare ce ar traver a prin mi:loc luna iulie4 0n a-a fel 0nc*t regimul temperaturii din ianuarie8iulie repre"int opu ul celei din perioada iulie8ianuarie. 1onclu"ia ce re"ult e te c 0n timp de un an4 luna ianuarie e te cea mai rece4 iar luna iulie4 datorit temperaturii ridicate >de pe te 20P1D4 e te cea mai cald. @n ianuarie media termic 0n aer la 2oto-ani a co$or*t p*n la 81242H1 0n anii 1+63 -i 1+424 dar a urcat p*n la 244P1 0n anii 1+83 -i 1++4 >amplitudinile termice medii ale ace tei luni urc*nd la +48H1D. Vi 0n iulie4 mediile termice din aer unt fluctuante4 a:ung*nd la 2248P1 0n anii 1+5+ -i 1+464 dar au co$or*t la 1&4&H1 0n 1+45 >re"ult*nd amplitudini medii lunare de 541P1D. Totu-i4 datorit dinamicii variate a ma elor de aer unt ca"uri 0n care temperaturile minime -i ma9ime medii nu e 0nregi tre"e totdeauna 0n lunile iulie -i ianuarie.

Regimul temperaturii medii a aerului la Botosani (1923-2000)

25 20 15 10 5 0 -5
1 2 -2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

temperaturi medii -3.5

2.3 9.6 15.3 18.6 20.3 19.6 15.2 9.6 3.8 -1.1

Figura % ?aria(iile neperiodice ale temperaturii aerului 0n lunile ianuarie -i iulie unt o con ecin(a directa a inva"iilor de aer cald >a$aterile po"itiveD din ectorul mediteranean4 au rece >a$ateri negativeD din ectorul candinavo8 $altic4 groenlande" au nord8 i$erian4 av*nd 0n vedere faptul c ele e manife t pe pa(ii deo e$it de 0ntin e4 core pun"*nd nu numai arealului tudiat4 ci -i 0ntregului ector e9tracarpatic. >,i/il4 2003D %e la lun la lun4 varia(ia temperaturii medii nu e face uniform. %e e9emplu4 0ntre lunile de 0nceput de primvar >de la martie la aprilieD e 0nregi trea" un alt al temperaturii de pe te 6P14 iar inver e produce 0ntre lunile de f*r-it de toamn -i 0nceput de iarn >octom$rie8noiem$rie -i noiem$rie8decem$rieD4 c*nd diferen(a de valori termice e te de apro9imativ 6H1 -i re pectiv 485H 1. @ntre temperaturile medii ale lunilor de var >iunie8iulie -i iulie8augu tD4 diferen(ele termice unt 0n plu -i re pectiv 0n minu cu 182P1. %iferen(e termice de 182H1 unt -i 0ntre temperaturile medii ale lunilor de iarn >decem$rie8ianuarie -i ianuarie8fe$ruarieD.

%in cele e9pu e mai u 4 re"ult c cele mai mari varia(ii termice e produc 0n lunile din anotimpurile de primvar -i toamn. Acea ta datorit iturii ora-ului 2oto-ani4 primvara4 u$ influen(a unui regim de pre iune normal cu o circula(ie de ve t4 ud8ve t4 ud4 ud8e t4 determin*nd temperaturi mai ridicate dec*t 0n lunile precedente4 iar toamna4 circula(ia de e t -i nord8e t determin 0n general o vreme u cat -i cu temperaturi 0n cdere fa( de lunile anterioare >mai8augu tD. 5a acea ta e adaug -i natura uprafe(ei active cu caracterul ei propriu 0n anotimpurile de primvar -i de toamn4 ca -i c/im$rile rapide ale ung/iului de inciden( a radia(iei olare 0n anotimpurile de tran"i(ie. Temperatura medie anual mai co$or*t a ,oldovei de nord8e t nu e datore-te iernilor4 care nu unt pronun(at mai friguroa e dec*t 0n udul (rii4 ci mediilor mai co$or*te din lunile de var4 aflate frecvent u$ influen(a ma elor de aer oceanic de nord8ve t. 'erioada de var pre"int o medie a temperaturii de 1+43H14 toamna de +42H14 iarna de 8244H14 iar primvara media e te de 84&P1. 'e anotimpuri4 diferen(ele termice unt mai mari 0ntre toamna -i iarna >11.6P1D -i mai mici 0ntre var -i toamn >W10P1D. Acea ta din cau" c atmo fera 0ncl"it 0n lunile de var 0-i men(ine temperatura ridicat 0n primele dou luni de toamn4 c*nd -i precipita(iile unt mai pu(ine. @n c/im$4 ploile care 0ncep 0n noiem$rie -i e continu cu nin orile din timpul iernii4 fac ca temperatura cad mult4 cre*nd a tfel diferen(a termic medie anual mai mare 0ntre toamn -i iarn. &abel 1. Temperatura aerului la 2oto-ani 0n perioada 1+2382000

5una
Tempera tura medie Amplitu dinea ma9ima

AA

AAA

A?

?A

?AA

?AAA

AX

XA

XAA

A#

8345

82405

243

+46

1543

1846

2043

1+46

1542

+46

3.8

8141

84+

464&

4+42

4841

4145

3846

3841

4345

4444

404+

4544

4&44

48.0

6+4&

a$ oluta

,inima a$ oluta ,a9ima a$ oluta ,edia minima ,edia ma9ima

342 446 846 1342 184+ 2246 2442 234& 1846 1&46 844 440 1140 83043 1&45 81242 83042 2242 81342 82345 2641 8441 8+4+ 3146 54& 8345 3541 1241 240 3641 154+ 540 3845 1&4& 540 3+44 1643 8445 3&44 1241 81240 3344 44& 82240 3042 834+ 82+4+ 1848 8&45 83043 3+44 648

c. !em eraturile medii zilnice @n decur ul unui an temperaturile medii "ilnice 0n aer -i pe uprafa(a activ au un mer fluctuant cu cre-teri -i de cre-teri repetate4 0n prima parte a anului din ianuarie p*n 0n iulie a$aterile po"itive au negative de la mediile lunare 0n criindu8 e pe un mer general a cendent4 din augu t p*n 0n decem$rie pe un mer general de cendent. d. "recvena tem eraturilor zilnice. .tati tica complet a reparti(iei 0n timp de un an a temperaturii aerului re"ult din anali"a numrului de "ile cu temperaturi cuprin e 0ntre anumite limite pe fiecare lun 0n parte. %in anali"a frecven(ei temperaturilor "ilnice 0n decur ul lunilor dintr8un an4 la 2oto-ani au re"ultat urmtoarele= 0ntre luna cea mai rece -i cea mai cald a anului4 temperaturile medii "ilnice e 0n criu de la lun la lun pe coordonate valorice a cendente 0n prima parte a anului -i de cendente 0n cea de8a doua parte. %i punerea valorilor temperaturilor medii "ilnice pe un ecart foarte larg 0n lunile de iarn -i a-e"area lor mai compact pe un ecart mai re tr*n vara4 e te re"ultatul dinamicii atmo ferice active 0n lunile reci4 anotimpul cald av*nd o dinamic mai atenuat4 ma ele de aer cu caracteri ticile lor termo8 pluvio8$arice introduc varia(ii emnificative la trecerea fronturilor atmo ferice4 lucru mai vi"i$il iarna -i mai e tompat vara >,i/il4 2003D.

#egimul tem eraturii aerului la $otoani

42 39 36 33 30 27 24 21 18 15 12 9 6 3 0 -3 -6 -9 -12 -15 -18 -21 -24 -27 -30 -33

T max.mijlocie T min. abs. T max. abs. T min. mijlocie T medie

1 3.2 -30.3 17.5 -12.2 -3.5

2 4.6 -30.2 22.2 -13.2 -2

3 8.6 -23.5 26.1 -4.1 2.3

4 13.2 -9.9 31.6 5.7 9.6

5 18.9 -3.5 35.1 12.1 15.3

6 22.6 2 36.1 15.9 18.6

7 25.4 5 38.5 17.7 20.3

8 23.7 5 39.4 16.3 19.6

9 18.6 -4.5 37.4 12.1 15.2

10 17.6 -12 33.4 4.7 9.6

11 8.4 -22 30.2 -3.9 3.8

12 4 -29.9 18.8 -7.5 -1.1

3.2. Am litudinea medie anual ce e9prim contra tul de temperatura dintre var -i iarn e te de 2348H14 acea ta valoare con tituie o indica(ie a continentali mului termic al climatului din ora-ul 2oto-ani >mai redu totu-i dec*t la Aa-i4 unde amplitudinea medie termic e apropie de 25P1D. 'entru regiunea tudiat4 amplitudinile medii lunare au cele mai mari valori iarna 0n luna ianuarie >pe te 20H1D4 u$ impul ul advec(iilor ma elor de aer cu diferite origini4 iar cele mai mici vara 0n lunile iulie8augu t4 c*nd co$oar u$ 15P14 acum varia(ia caracteri ticilor termice ale ma elor de aer fiind mai mic. 3.3. !em eratura solului )egimul temperaturii olului depinde de o erie de factori dintre care cei mai importan(i unt= tructura -i te9tura olului4

con(inutul de ap4 natura 0nveli-ului vegetal 0n intervalul cald al anului4 gro imea -i den itatea tratului de "pad 0n timpul iernii4 forma reliefului4 orientarea ace tuia fa( de .oare -i fa( de direc(iile cele mai frecvente de depla are a ma elor de aer4 gradul de acoperire a cerului. Temperatura la uprafa(a olului 3 la uprafa(a olului energia radiant e te tran format 0n energie caloric4 care con tituie ur a de 0ncl"ire a aerului4 0n timpul "ilei prin convec(ie -i 0n timpul nop(ii prin radia(ie. Temperatura medie anual a uprafe(ei active4 la 2oto-ani e te de 1045P1. 1a -i 0n ca"ul temperaturii aerului4 varia(iile anuale ale temperaturii uprafe(ei olului4 cuprind pa(ii 0ntin e4 neav*nd caracter local. Temperaturile medii anuale cele mai ridicate dep-e c 0n medie cu 14+H1 media multianual4 iar cele mai co$or*te cad cu p*n la 148P1 u$ medie >,i/il4 2003D.

Temperatura medie a solului

30 25 20 15 10 5 0 -5

10

11 2.9

12 -1

13

temperaturi medii -2.9 -1.9 3.3 10.8 18.6 23.1 24.2 22.9 16.5 9.4

Figura 1'. ?aria(ia temperaturii medii a olului 0ntr8un an. ?aria(ia temperaturii la uprafa(a olului 0n cur ul anului. 1a -i 0n aer la uprafa(a olului4 acelea-i luni4 potrivit valorilor medii de temperatur4 unt de minim -i de ma9im termic. @n ianuarie temperatura medie a uprafe(ei olului e te de 824+H14 iar 0n iulie acea ta atinge valoarea de 2442P1. %in ianuarie p*n 0n iulie mer ul temperaturii la nivelul uprafe(ei active e te a cendent4 iar din iulie p*n 0n ianuarie e te de cendent.

Amplitudinea medie anual a temperaturii olului are valoarea de 2&41H1 la 2oto-ani4 cu 485P1 mai ridicat dec*t amplitudinea termic anual din aer. Temperatura olului poate varie"e 0n timp de o "i cu p*n la 20H14 0ntr8o lun din an cu p*n la pe te 50H14 0n timp de un an cu pe te 100H14 iar de la un an la altul temperatura medie anual poate varia cu p*n la 5H1. %.&. 'mezeala aerului. !miditatea atmo feric e te unul din cele mai importante elemente meteorologice cu rol e en(ial 0n proce ele de precipitare. Bradul de umiditate al aerului depinde de originea ma elor de aer ce e depla ea" dea upra regiunii re pective4 de frecven(a precipita(iilor -i de natura uprafe(ei u$iacente. .ur ele umidit(ii atmo ferice de importan(4 unt ituate la mare di tan( de locul 0n care e afl ora-ul 2oto ani8 <ceanul Atlantic4 ,area ,editeran4 ,area #eagr. < mic parte din vaporii de ap din atmo fera "onei unt auto/toni4 provenind din evaporarea de pe uprafe(ele acvatice >.iret4 'rut4 Ri:iaD au din comple9ele de ia"uri e9i tente 0n apropierea ora-ului. #ici evapora(ia de la nivelul olului -i evapotran pira(ia nu unt ur e de umiditate a aerului de negli:at. %intre caracteri ticile ume"elii aerului cel mai important -i cel mai de folo it termen e te cel de ume"eal relativ e9primat 0n procente4 care repre"int gradul de ume"ire a aerului cu vapori de ap4 valoarea medie anual a ace tui element climatic e te la 2oto-ani de &8S. @n pa(iul tudiat4 umiditatea e modific 0n timp4 0n raport de temperatura aerului. !me"eala relativ medie la 2oto-ani pe intervalul 1+&081+++ >SD I +4 II +2 III 34 I1 34 1 33 1I 34 1II 1III I2 34 33+ 2 +* 2I +3 2II Anua +4 l ()

@n profil multianual4 varia(ia factorului termic influen(ea" 0n mod diferit gradul de aturare a aerului cu vapori de ap. %e e9emplu4 0n intervalul 1+568

20014 cel mai rac 0n umiditate a fo t 1+86 >cu 58&S mai redu ca media plurianualD4 iar anul cel mai $ogat a fo t anul 1+6+ >cu 588S mai mare ca media plurianualD. Anual4 valorile umidit(ii aerului unt ma9ime 0n luna decem$rie >84SD -i minime 0n luna mai >&3SD4 0nregi tr*nd varia(ii importante de la o "i la alta pe tot parcur ul anului4 dar decem$rie rm*ne luna 0n care e produc cu preponderen( ma9imele "ilnice anuale >mai ale 0n ultimele dou decade ale lunii decem$rieD4 iar luna mai4 cea 0n care e produc minimele "ilnice anuale >0n primele dou decade ale lunii mai4 dar e pot produce -i 0n ultima decad a lunii aprilieD. 1ur$a varia(iei lunare a ace tei caracteri tici are a pect inver celei de o cila(ie a temperaturii aerului.

!ariatia anuala a ume"elii relati#e

85 80 75 70 65 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

me!eala 84 82 79 74 73 74 74 76 78 80 83 84 relati"a

Figura 11. Braficul varia(iei anuale a ume"elii relative )egimul ume"elii relative4 0n decur ul unui an e pre"int cu dou ma9ime >unul principal 3 decem$rieQ altul ecundar 0n iunie D -i dou minime >unul principal 0n mai4 -i altul ecundar4 0n iulie8augu tD. 1re-terea cu 182S a ume"elii relative din luna iunie4 fa( de mai4 e datorea" porului de umiditate4 care apare 0n atmo fer4 prin inten ificarea evapora(iei 0ntr8o perioad cald4 dar $ogat 0n precipita(ii.

#umrul de "ile 0n care umiditatea poate co$oare u$4 au ating valoarea de 30S a:unge 0n medie anual la 343 "ile 0n ora-ul 2oto-ani4 iar cel 0n care umiditatea relativ egalea"4 au dep-e-te valoarea de 80S4 la ora 13PP a:unge la +44+ "ile. )egimul diurn al ume"elii relative e te caracteri"at printr8un ma9im diminea(a -i un minim la amia". ,a9imul de diminea( e produce la f*r-itul nop(ii pre diminea(4 0ntre orele 5PP8 &PP4 iar minimul e 0nregi trea" 0n orele de dup8amia" 13PP8 15PP4 c*nd e produc -i ma9imele termice diurne4 iar .oarele e te u pe $olta cerea c. 3.5. Nebulo6itatea #e$ulo"itatea repre"int gradul de acoperire a cerului cu nori4 e m oar 0n "ecimi din $olta cerea c -i e te un element climatic important4 0n pecial datorit influen(elor pe care acea ta le e9ercit a upra proce elor radiative -i termice ce e produc 0n atmo fer -i la uprafa(a tere tr. #e$ulo"itatea contri$uie la reducerea cantit(ii de radia(ie olar a:un la uprafa(a tere tr -i cderea cantit(ii de energie caloric iradiat de uprafa(a tere tr 0n pa(iul atmo feric. .ucce iunea diferitelor forma(iuni $arice -i a diver elor ma e de aer de dea upra ora-ului 2oto-ani4 precum -i configura(ia reliefului4 au o influen( important a upra regimului ne$ulo"it(ii4 prin cre-terea au reducerea gradului de acoperire a cerului cu nori. Bradul de ne$ulo"itate e determin din oc/i4 pe toat $olta cerea c vi"i$il4 dup i temul "ecimal. A tfel4 dac cerul e te complet enin au c*nd norii acoper mai pu(in de 1L10 din 0ntreaga $olt cerea c4 e con ider c ne$ulo"itatea e te 0. 1*nd e te acoperit o "ecime din $olt4 ne$ulo"itatea e te 14 c*nd unt acoperite 2L10 au 3L10 din cer4 ne$ulo"itatea e te 2 au 3 -.a.m.d. 1*nd cerul e te complet acoperit4 ne$ulo"itatea e te 10. 1*nd4 printre nori4 e vd prturi a cror uprafa( total e te cu mult mai mic de 1L104

ne$ulo"itatea >egal cu 10D e 0n crie 0ntr8un ptr(el. @n regi trul ),81 e va 0n crie deci 1*. 5a aprecierea ne$ulo"it(ii nu se iau (n considerare sprturile dintre elementele constituti)e ale norilor >filamente4 grm:oare4 $en"iD4 care unt caracteri tice pentru unele genuri de nori4 cum ar fi norii 1irru 4 1irrocumulu -i unele variet(i de Altocumulu . 1*nd tot cerul e te acoperit de nori4 e9i t*nd -i norii di continui pecifica(i mai u 4 ne$ulo"itatea e notea" de a emenea cu 1*. %ac ne$ulo"itatea e te cu totul ne0n emnat 3 pe cer e g e c nori mici i"ola(i 3 0n regi trul ),81 e va aduga la genul norilor cuv*ntul 6urme74 a tfel 0nc*t 0n crierea va fi= 60L0 1u >urmeD74 60L0 1i >urmeD7. %ac ne$ulo"itatea e te mic4 0n pecial mai redu dec*t o "ecime -i norii unt concentra(i la ori"ont4 ace ta tre$uie de a emenea notat 0n regi trul ),814 indic*ndu8 e direc(ia 0n care e vd norii -i pe c*t e te po i$il4 determin*ndu8 e genul lor. %e e9emplu 60L0 la ; l*ng ori"ont nori74 60L0 la . l*ng ori"ont 1$74 61L0 la .; l*ng ori"ont 1i7. 5a o$ erva(ia de ne$ulo"itate e determin at*t ne$ulo"itatea total4 adic gradul de acoperire a cerului cu norii tuturor eta:elor4 c*t -i ne$ulo"itatea inferioar4 adic gradul de acoperire a cerului cu norii din eta:ul inferior. #e$ulo"itatea >total -i cea inferioarD e 0n crie 0n regi trul ),81 u$ form de frac(ie. 5a numrtor 0n ta$elul de mai :o .
#r.de ordine al e9emplului 1 1aracterul de acoperire a $ol(ii cere-ti @ntreaga $olt cerea c e te acoperit cu nori4 0n norii inferiori lip e c complet4 au e9i t nori inferiori i"ola(i4 care 0n totalitatea lor ocup mai pu(in de :umtate de "ecime. #u e9i t prturi prin care e vad cerul al$a tru .......................................................................................... .............. Tot cerul e te acoperit cu nori4 0n e9i t prturi mici care ocup 0n total mai pu(in de o :umtate de "ecimeQ norii inferiori lip e c au ocup 0n total mai pu(in de o :umtate "ecime ........... Tot cerul e te acoperit cu nori. #orii inferiori acoper toat @n crierea 0n regi trul ),8 1 10L0

e 0n crie ne$ulo"itatea total4 iar la numitor

ne$ulo"itatea inferioar. ;9emple de 0n criere a ne$ulo"it(ii unt pre"entate

1*L0

4 5 6 & 8

$olta cerea c4 dar printre el e9i t prturi care ocup mai pu(in de o :umtate de "ecime. 'rintre ace te prturi e vd norii din eta:ul mi:lociu -i cel uperior. 1erul al$a tru nu e vede ............................................................................................... ........ Tot cerul e te acoperit cu nori inferiori4 dar e9i t prturi care ocup mai pu(in de o :umtate de "ecime. 'rin ace te prturi e vede cerul enin ............................................................................. 1erul 0ntreg e te acoperit cu nori din eta:ul inferior .................... 1erul e te complet enin au e g e c nori care4 0n totalitatea lor4 nu acoper o :umtate dintr8o "ecime ..................................... #e$ulo"itatea total repre"int 8L10 din uprafa(a cerului vi"i$il4 dintre care norii din eta:ul inferior acoper 6L10 din cer... Tot cerul e te acoperit cu nori. #orii inferiori ocup 6L10 din uprafa(. )e tul de 4L10 e te acoperit de norii tran luci"i din eta:ul mi:lociu ...............................................................................

10L1*

1*71* 10L10 0L0 8L6 1*76

?aloarea medie anual a ne$ulo"it(ii la 2oto-ani e te de 6424 dar acea ta pre"int varia(ii de la un an la altul4 de e9emplu4 0n anii 1+634 1+&04 1+&5 8au 0nregi trat valori u$ media multianual4 iar pe te acea ta medie 0n anii 1+684 1+&44 1+84 etc. *egimul anual al nebulozitii. @n timpul anului4 ne$ulo"itatea medie lunara e te minim la f*r-itul verii >in luna augu t 3 44& "ecimiD -i ma9im la 0nceputul iernii >0n luna decem$rie4 pe te & "ecimiD4 0n func(ie de frecven(a ariilor ciclonale -i a i temelor frontale4 ne$ulo"itatea o cilea" 0n limitele valorice anuale medii de aproape 3 "ecimi. !n ma9im ecundar e conturea" 0n luna fe$ruarie >valorile cre c cu 0418043 "ecimi fa( de lunile ianuarie -i martieD4 iar 0n luna ianuarie e eviden(ia" un minim ecundar. 1ea mai ridicat valoare a ne$ulo"it(ii 0n regiunea tudiat 8a 0nregi trat 0n luna fe$ruarie a anului 1+84 -i a fo t egal cu +42 "ecimi4 iar cea mai redu 0n luna eptem$rie a anului 1+&5. Amplitudinea ma9im anual a ne$ulo"it(ii atinge valoarea de &45 "ecimi. %in datele anali"ate a reie-it ca de la un an la altul4 pentru aceea-i lun apar amplitudini de ne$ulo"itate foarte mari4 care pot atinge 0n fe$ruarie4 pe fondul unor itua(ii $arice comple9e -i varia$ile4 valoarea de 445 "ecimi4 iar 0n eptem$rie 546 "ecimi.

?alorile medii anuale cele mai c"ute ale ne$ulo"it(ii e 0nregi trea" la ora 13PP4 dup trecerea .oarelui la meridianul locului4 convec(ia termic fiind 0n ace t moment din "i cea mai activ. ?alorile ma9ime ale ne$ulo"it(ii e 0nregi trea" 0n lunile cu de e ucce iuni ale fronturilor atmo ferice4 pe fondul pre"en(ei depre iunilor $arice -i a i temelor noroa e de tip tratiform >regim ciclonalD4 iar valorile minime e 0nregi trea" 0n ca"ul unor ma e de aer cu regim anticiclonal. 3.-. *urata de strlucire a Soarelui 0n umea" la 2oto-ani 1+1845 ore anual >5&5+142 "ecimiD4 din care &0S4 re pectiv 1350 ore4 e reali"ea" 0n lunile aprilie 3 eptem$rie4 iar 0n eme trul rece4 datorit cre-terii ne$ulo"it(ii -i mic-orrii "ilei4 valoarea cade la 5+6 de ore. %urata de trlucire a .oarelui >ore i "ecimiD 1+&081+++
I II III I1 1 1I 1II 1III I2 2 2I 2II

&541 22534 8

8+4+ 26+&4 &

12342 36+54 4

1584& 4&604 4

23142 6+354 2

2444& &3414 0

26&46 802&4 5

25&41 &&144 3

1+140 5&314 2

14240 426&4 2

&840 233+4 2

6040 18284 3

5unar4 cele mai mici valori medii de trlucire a .oarelui e 0nregi trea" 0n lunile noiem$rie8fe$ruarie >608+0 de oreD4 iar cele mai mari valori unt din martie -i p*n 0n octom$rie >1238268 oreD4 cu ma9ime lunare 0n iunie8augu t.

$urata de stralu%ire a &oarelui

300 200 100 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

#$% 75 90 123 159 231 245 268 257 191 142 78 60

Figura 12. ?aria(ia duratei de trlucire a .oarelui pe parcur ul unui an4 la 2oto-ani. < porire accentuat a duratei de trlucire a .oarelui are loc 0ntre lunile fe$ruarie -i martie4 iar 0ntre lunile octom$rie -i noiem$rie e 0nregi trea" o cdere de apro9imativ 60 de ore. Ace t lucru are loc datorit faptului c la f*r-itul lunii martie4 durata "ilei cre-te4 pe c*nd la 0nceputul toamnei4 proce ul are loc inver . 5a acea ta e adaug -i influen(a ma elor dea aer frecvente 0n ace te perioade4 care determin un regim al ne$ulo"it(ii cu cderi accentuate 0ncep*nd din martie -i cu cre-teri puternice din luna octom$rie. .umele anuale ale duratei de trlucire a .oarelui varia" foarte mult de la un an la altul4 a tfel au fo t ani cu a$ateri po"itive4 0ntre >2000821&5 ore 0n anii 1+&34 1+824 1+864 1++24 1++34 1++44 1++54 1++8 -i 1+++ c*nd 8a 0nregi trat ma9ima de 21&5 oreD -i ani 0n care 8au o$ ervat a$ateri negative >0ntre 160+8183+ oreD fa( de mediile multianuale4 cum ar fi= 1+&04 1+804 1+844 1++14 1++6. Ace te a$ateri au la $a"a fluctua(iile care au avut loc 0n circula(ia -i frecven(a principalelor tipuri de ma e de aer4 predominante 0n regiunea 0n care e afla -i ora-ul 2oto-ani.

,a9imul diurn al duratei de trlucire a .oarelui are loc 0n intervalul orar 11YP813YP4 0ncadr*nd a tfel momentul 0n care ung/iul ra"elor olare cu uprafa(a tere tr e te ma9im4 iar cele mai mari de cre-teri e 0nregi trea" dup8amia" >dup ora 1&PPD c*nd ne$ulo"itatea u$ efectul convec(iei termice are valorile diurne cele mai ridicate. %.(. +reci itaiile atmosferice. 'recipita(iile atmo ferice4 unt poate cel mai important element climatic4 acea ta fra a negli:a au minimali"a importan(a celorlalte elemente4 0n pecial a temperaturii. Ace tea repre"int fenomenele meteorologice a cror caracteri tic principal o con tituie marea lor varia$ilitate 0n ceea ce prive-te frecven(a4 inten itatea -i durata lor. ;le e produc la intervale neregulate4 0n cantit(i diferit -i e reparti"ea" teritorial 0n mod neuniform. 'recipita(iile atmo ferice depind 0n di tri$u(ia pa(ial -i mer ul lor valoric 0n timp 0n cea mai mare propor(ie de dinamica ma elor de aer4 ale crei parametri e c/im$ 0n timp de o "i4 o lun4 un anotimp4 un e"on4 un an au de la un an la altul4 de factorii geografici regionali -i locali4 0n pecial de caracteri ticile reliefului4 ca -i de al(i factori geografici -i elemente climatice. .ur a principal de umiditate pentru regiunea 0n care e afla ora-ul 2oto-ani e te cea atlantic. 5ip a precipita(iilor au cantit(ile foarte mici ale ace tora e datorea" in talrii tipului de timp anticiclonic4 manife trii advec(iilor de aer continental u cat ce provin din pa(iul geografic ce e 0ntinde pre e tul -i nord8e tul ;uropei au a celor din "ona u$tropical -i tropical ce unt predominant u cate >,i/il4 2003D. *egimul anual al precipitaiilor. 1antitatea medie multianual de precipita(ii e te la 2oto-ani de 5484& mm >date din perioada 18+682000D. Acea ta cantitate e te neuniform reparti"at pe luni4 ani -i anotimpuri. Fa( de media multianual4 e o$ erv varia(ii de tul de 0n emnate 0ntre anii ploio-i -i

cei deficitari ca precipita(ii. %e e9emplu4 0n anul 1+124 la 2oto-ani 8au acumulat +6440 mm4 pe c*nd 0n 1+46 doar 34446 mm. )egimul anual al precipita(iilor atmo ferice la 2oto-ani e te de tip continental >ve"i graficD4 caracteri"at prin e9i ten(a unui ingur ma9im4 0n luna iunie >834& mmD -i a unui ingur minim4 0n luna fe$ruarie >2243 mmD. 1antit(i anuale4 eme triale -i anotimpuale de precipita(ii la 2oto-ani >18+6 3 2000D An mm 5504 1 mm 1644 S.R S 2+4 S.C mm 3844 S &04 I mm S &44 134 mm 13+4 P S 254 mm 2214 1 S 404 mm 1134 $ S 204 6

4 + 3 1 2 5 5 4 8 4 2 1antit(ile mari de precipita(ii c"ute 0n decur ul anului apar atunci c*nd

activitatea ciclonic a fo t foarte inten -i de lung durat >de e9emplu4 anul 1++8 cu 8234& mmD fa( de anii 0n care a predominat timp 0ndelungat un regim anticiclonic -i advec(ia aerului tropical continental cald -i u cat4 cum 8a 0nt*mplat 0n anul 1+86 c*nd 8au 0nregi trat doar 32348 mm.

Regimul anual al pre%ipitatiilor (mm) (1896-2000)

100 80 60 40 20 0

9 10 11 12

precipitatii 23 22 25 48 66 84 81 57 48 34 31 29

*egimul anotimpual al precipitaiilor. 'e anotimpuri4 ca o caracteri tic de $a" a climatului temperat continental cu nuan(e e9ce ive4 vara cad cele mai importante cantit(i de precipita(ii 4044S4 iar iarna cele mai pu(ine 1345S din

totalul anului. 'rimvara >2544SD -i toamna >20.6SD 0nregi trea" cantit(i intermediare de precipita(ii4 comparativ cu celelalte dou anotimpuri. Aportul principal la volumul mediu multianual 0l au precipita(iile u$ forma lic/id4 din perioada cald a anului >W&0SD4 determinate fie de advec(ia ma elor de aer umed -i in ta$il4 care vin din pre <ceanul Atlantic4 -i de activitatea frontal4 fie de proce ele termo8convective4 care produc aver e frecvente. 1*nd ciclonii atlantici au mare ta$ilitate4 precipita(iile cad continuu -i unt 0n o(ite de v*nturi puternice >de e9emplu4 anii 1+6+4 1+&0D. @n perioada rece a anului4 datorit frecven(ei mari a ma elor de aer continental rece -i u cat -i a l$irii convec(iei termice4 cantitatea de precipita(ii cade u$ 30S din totalul anual. *egimul lunar al precipitatiilor 8 e te influen(at de dinamica ma elor de aer4 care determin un ma9im 0n anotimpul cald >0n iunie cu +3,3 mmD -i un minim 0n anotimpul rece >ianuarie8+ebruarie cu 22,3 mmD. %iferen(a e en(ial 0n ca"ul celor doua luni e concreti"ea" 0n valorile mult mai mari ale umelor lunare de precipita(ii din luna iunie4 comparativ cu luna ianuarie >de pe te trei oriD. 'recipita(ii medii multianuale 0n mm. >18+682000D , 224 6 ,, 22, 3 ,,, 2 , % ,$, 3 "", 3 -, $3, # -,, $', $ -,, , !#, 3 ,. #, % . 3 , 2 ., 31, 1 .,, 2%, 3 An ,,-. /

6@n ianuarie ma ele de aer din "ona anticiclonului euroa iatic au o frecven( mare4 venind reci4 frecvent geroa e4 u cate4 0n calea lor neinterpun*ndu8 e nici un o$ tacol orografic ma:or4 iar i temele noroa e legate de fronturile ciclonilor mediteraneeni unt diri:ate 0n pecial pe te 1*mpia 'anonic4 la e t de $ara:ul orografic al 1arpa(ilor <rientali nereu-ind ptrund dec*t arareori4 toate ace tea duc la 0nregi trarea unor cantit(i medii foarte mici de precipita(ii.

@n iunie, activitatea ciclonic e inten ific la periferia nordic a dor alei anticiclonului A"orelor4 e9tin la ud de )om*nia4 aduc*nd ma e de aer umed -i in ta$il4 iar convec(ia termic e con tituie ca un upliment de umiditate celui adu de circula(ia ve tic de pe 0ntinderile oceanice din ve tul ;uropei.7 >,i/il4 2003D @ntre lunile aprilie -i mai4 cantitatea de precipita(ii atmo ferice 0nregi trea" o cre-tere accentuat >20830 mmD4 iar 0ntre lunile augu t8 eptem$rie o cdere de 10820 mm. 'entru regiunea tudiat e poate o$ erva c 0n lunile iunie8iulie4 valorile cantitative medii de precipita(ii unt apro9imativ egale4 0n lunile augu t8 eptem$rie ace tea cad datorita regimului anticiclonic -i a convec(iei termice 0n cdere. @n noiem$rie4 cantitatea de precipita(ii cade -i mai mult >3346 mmD4 influen(at 0n primul r*nd de advec(ia aerului rece din pre nord -i nord8e t care produce rcirea accentuat a aerului. 5a 2oto-ani au e9i tat luni 0n care nu au c"ut deloc precipita(ii au ace tea au fo t ne0n emnate ca 0n ianuarie 1+36 -i eptem$rie 1+82 >040 mmD -i luni 0n care a plouat e9ce iv4 de e9emplu4 0n eptem$rie 1+12 3 3044+ mm. Frec)ena i abundena precipitaiilor atmos+erice Canti ma/ime de precipitaii czute (n 2 de ore repre"int un parametru meteorologic foarte important4 care e9prim at*t caracterul continental al "onei treptat pre cele de vara. 'recipita(iile atmo ferice ma9ime >a$ oluteD 0n 24 / >1+2382001D I II III I1 1 1I 1II 1II I I2 2 2I 2II "a im
a absolut a

tudiate4 c*t -i marea varia$ilitate a regimului

pluviometric. Ace t parametru are valori mici 0n lunile de iarn -i cre-te

234 6
1+58

264 6
1+46

214 3
1+81

584 &
1+&+

684 4
1++5

6&4 6
2001

814 2
2000

804 4
1+6+

634 4
1+8+

4+4 8
1+3+

554 5
1+60

484 0
1+30

+1,2
2***

!neori4 cantitatea de precipita(ii c"ut numai 0n 24 de ore e apropie de cantitatea medie a lunii re pective >de e9emplu4 0n luna iunie 1+514 c*nd pe parcur ul a 24 de ore 8au adunat 6+45 mm4 ceea ce repre"int pe te 80S din cantitatea medie a acelei luniD4 au c/iar o dep-e-te4 de cum 8a 0nt*mplat 0n luna augu t 1+6+4 c*nd precipita(iile c"ute >8044mmD au 0ntrecut normala lunii re pective cu pe te 20 mm. 1ele mai mari cantit(i de precipita(ii c"ute 0n 24 de ore e 0nregi trea" de o$icei vara4 iar cele mai redu e 0n lunile de iarn >ve"i ta$elD. )egimul lunar eviden(ia" cantit(i foarte mari 0n lunile iulie >8142 mmD -i augu t >8044 mmD -i valori dintre cele mai redu e 0n ianuarie >2346 mmD -i martie >2143 mmD. Frec)ena zilelor cu precipitaii 0 '.1 mm 1aracteri ticile regimului anual de precipita(ii mai unt coa e 0n eviden( -i de frecven( cu care cad ace tea. %in anali"a frecven(ei medii a "ilelor cu precipita(ii Z 0.1 mm4 la 2oto-ani e o$ erv c cel mai mare numr de "ile cu precipita(ii e 0nregi trea" la f*r-itul primverii4 0nceputul verii >1241 "ile D >ve"i ta$elD4 iar cel mai mic numr toamna >84& "ileD. Ta$el #umrul mediu al "ilelor cu precipita(ii Z 041 mm la 2oto-ani >18+68 1+83Q 1++482000D A 104 + F +48 , 114 4 A 114 6 , 124 1 A 114 3 A 114 + A 104 8 . +4+ < 84& # 104 5 % 114 0 A# 124

Anul cu cele mai multe "ile de precipita(ii a fo t 1+41 cu 1&+ "ile4 iar anul cu cele mai pu(ine a fo t 1+2+ cu 62 "ile. Anual unt 0n medie 12+ "ile cu precipita(ii4 di tri$uite pe anotimpuri dup cum urmea"= 314& iarna4 3541 primvara4 3440 vara -i 2+41 toamna. %atorit proce elor aero8 inoptice pecifice e"onului rece4 precipita(iile 0n acea t perioad cad u$ form de nin oare. 1urata precipitaiilor la Botoani >dup ,i/il4 2003D %urata medie anual a cderilor de precipita(ii u$ forma de ploaie4 aver e de ploaie4 nin oare4 aver e de nin oare -i $urni( 0n perioada 1+&48 1++8 a:unge la 2oto-ani4 la 684 ore4 ace te precipita(ii e 0nregi trea" 0n doar &48S din timpul unui an. Timpul afectat ploii din durata unui an e te de 34&S4 aver elor de ploaie le revin 046 S din timp4 nin oarea de(ine 340S4 aver ele de nin oare doar 0402 S4 iar $urni(a e 0nregi trea" 0n 0443 S din timp. )egimul anual al duratei precipita(iilor la 2oto-ani >1+&481++8D eviden(ia" dou ma9ime -i dou minime anuale= un ma9im principal 0n decem$rie4 unul ecundar 0n fe$ruarie4 un minim principal 0n augu t -i un altul ecundar 0n ianuarie. 2loile toreniale >384 ploi pe anD e emnalea" de o$icei 0n luna iunie4 0n intervalul aprilie8iunie ace tea unt mai frecvente ca numr -i durata4 pre deo e$ire de intervalul iunie8octom$rie c*nd 0-i diminuea" pre"en(a datorit cderii activit(ilor ciclonice -i a celor termo8convective. @n medie4 la 2oto-ani4 0n timpul unei ploi toren(iale precipita(ii de 643 mm. Fenomenul inver 4 al apari(iei perioadelor de secet4 con tituie de a emenea o caracteri tic4 cu toate c ace tea nu au inten itatea nici durata celor din ud8e tul (rii >2rgan -i %o$rogeaD. %up #. Topor >1+64D4 durata medie pe timp de 30 de ani a perioadelor ecetoa e e te de 1443 "ile la 2oto-ani4 put*nd a:unge 0n unii ani la 45 de "ile >1+36D. Fa( de numrul mediu de 6 ecete anual 0n 2oto-ani4 ace tea pot a:unge 0n unii ani deficitari e acumulea" o cantitate de

0n precipita(ii c/iar la 124 cum 8a 0nt*mplat 0n 1+354 dar pot -i cdea 0n anii ploio-i doar la 24 cum a fo t 0n 1+54. 3insoarea i stratul de zpad. %in luna noiem$rie4 odat cu cderea temperaturii aerului -i frecven(a tot mai mare a inva"iilor de aer din nord4 nord8e t -i e t4 la 2oto-ani4 0-i fac apari(ia precipita(iile atmo ferice u$ forma de "pad. #umrul mediu al "ilelor cu nin oare e te 0n regiunea ora-ului 2oto-ani de 4342 "ile pe an4 iar numrul mediu anual de "ile cu ol acoperit dep-e-te doua luni -i e te de &148 "ile. 5a 2oto-ani4 cea mai timpurie nin oare 8a produ pe 5 octom$rie 1++14 iar cea mai t*r"ie ultima nin oare pe 28 mai 1+&0. @n luna ianuarie e 0nregi trea" doua ma9ime4 numrul ma9im al "ilelor cu nin oare >pe te + "ileD -i numrul ma9im anual la "ilelor cu ol acoperit >204& "ileD. Bro imea tratului de "pad cre-te din octom$rie8noiem$rie4 p*n c*nd a:unge ma9im 0n luna fe$ruarie4 dup care cade4 a:ung*nd la valoarea 0 la f*r-itul lunii martie. Bro imea ma9im a$ olut 8a 0nregi trat la 2oto-ani >dup 6 1lima ). .. )om*nia741+66D 0n perioada anterioar anului 1+564 0n ianuarie tratul de "pad a atin gro imea ma9im de 134 cm. %.). #egimul v0nturilor. 1ircula(ia general a atmo ferei4 e9ercit un rol determinant a upra tuturor elementelor -i fenomenelor climatice4 cu at*t mai mult a upra v*ntului4 influen(*ndu8i frecven(a -i vite"a4 c*t -i di tri$u(ia teritorial. @n regiunea 0n care e afl ora-ul 2oto-ani4 v*nturile e de"volt u$ ac(iunea direct a centrilor $arici care au o frecven( mai mare 0n partea de e t -i de nord 3e t a )om*niei. )elieful prin altitudinile ale 0n general redu e4 prin orientarea a -i prin o$ tacolele naturale -i antropice de diferite dimen iuni >pduri4 a-e"ri umaneD influen(ea" at*t direc(ia4 c*t -i vite"a de depla are a ma elor de aer.

Frec)ena pe direcii a )4ntului. 'entru "ona tudiat v*nturile predominante cu o frecven( accentuat unt cele de nord8ve t 0n propor(ie de 2+42S4 urmate de cele de ud8e t 0n propor(ie de 1643S. 1elelalte direc(ii din care $ate v*ntul 0nregi trea" la 2oto-ani procente mult mai mici4 dup cum urmea"= ud 8 34&S4 nord 8 442S4 ve t 8 440S4 e t -i ud8ve t 34&S4 pe ultimul loc ca pondere unt ituate v*nturile de pe direc(ia nord8e t cu 242S. @n perioada cald a anului predominante unt v*nturile de nord8ve t care urc de la 3042S 0n luna mai4 la aproape 40S 0n luna iulie4 pentru a cdea apoi treptat ca frecven( p*n la 2345S 0n luna octom$rie. Anten ificarea v*nturilor de #? -i # 0n anotimpurile de primvar -i mai ale vara4 e datore-te producerii minimelor $arice din ud8e tul ;uropei4 ctre care e depla ea"4 0n acea t perioad4 ma ele de aer din "ona <ceanului Atlantic4 ce favori"ea" cantit(ile 0n emnate de precipita(ii de la f*r-itul primverii -i 0nceputul verii. Frecven(a medie anual -i lunar a v*ntului -i a calmului la 2oto-ani >SD >dup ,i/il4 2003D
5una direc(i a

<

A#

# #; ; .; . .? ? #? 1

248 142 442 154 8 341 446 34& 2+4 3 354 3

44+ 246 448 204 2 343 440 341 2+4 2 2&4 +

540 340 645 204 & 441 443 440 244 & 2&4 &

544 340 544 1+4 4 34& 344 34+ 2+4 0 264 2

546 341 342 184 2 541 340 34+ 304 2 2&4 &

546 24& 240 114 0 444 341 446 364 8 2+4 8

546

242 148 &4+ 342 246 542 3&4 4 344 0

540 14+ 241 114 0 341 242 346 314 4 3+4 &

24& 143 146 144 & 34& 34& 442 2&4 2 404 +

346 146 344 184 5 3.1 344 343 234 5 384 8

340 145 448 204 6 443 443 44& 234 5 334 3

145 146 348 1&4 1 345 44+ 343 284 1 364 2

4,2 2,2 3,3 1-, 3 3,3 3,4,* 24, 2 33, 1

@n aceea-i perioad cald a anului4 cea de8a doua component a ro"ei v*nturilor de la 2oto-ani4 cea de ud8e t4 ia valorile cele mai c"ute4 ating*nd frecven(a de &4+S 0n luna iulieQ cre-te apoi pre toamn4 a:ung*nd dominant din noiem$rie >2046SD p*n 0n aprilie. Calmul atmosferic )emarca$il pentru "ona tudiat e te frecven(a mare a "ilelor calme >3341SD. 'ropor(ia ace tora varia" 0ntre 2642S 0n aprilie -i 404+S 0n eptem$rie. 1almul atmo feric e te c"ut 0n lunile de primvar >26828SD4 datorit in ta$ilit(ii ma elor de aer4 -i are valori ridicate la f*r-itul verii -i 0nceputul toamnei >3+841SD. %in graficul de mai :o 4 e o$ erv c din martie p*n 0n eptem$rie valoarea calmului atmo feric cre-te4 iar 0n octom$rie8noiem$rie cade4 urca u-or 0n lunile decem$rie8ianuarie4 pentru a cdea 0n urmtoarea lun la 28S.

'#olutia %almului atmos(eri% in orasul Botosani

45 40 35 30 25
1 2 3 4 5 6 7 34 8 9 10 11 12

calmul atmos&eric 35.5 27.9 27.7 26.2 27.7 29.8

39.7 40.9 38.8 33.3 36.2

?ite"a v*ntului depinde de gradientul $aric ori"ontal >de"voltat 0ntre principalii centri de ac(iune atmo fericD4 de relief -i de uprafa(a u$iacenta. @n condi(iile unor valori mari ale gradientului $aric vite"a ma9im a v*ntului poate ating valori pu(in o$i-nuite4 cum 8a 0nt*mplat pe 5 ianuarie 1+66 c*nd la 2oto-ani 8au 0nregi trat vite"e de 55mL >1+8 EmL/D. @n timpul iernii4 c*nd gradientul $aric ori"ontal creat 0ntre anticiclonul euroa iatic -i ciclonii foarte activi din $a"inul ,arii ,editerane4 are valori foarte mari4 e declan-ea" v*nturi violente. 'e fondul unor condi(ii de nin oare ace tea e tran form 0n vi cole ce tran port4 at*t "pada 0n cdere 4 c*t -i pe cea depu . -iteza )4ntului pe direcii. ?ite"ele medii anuale pe direc(ii ale v*ntului 0n regiunea ora-ului 2oto-ani4 indic faptul c cele mai puternice manife tri

le au v*nturile din nord5)est4 urmate de cele din nord -i sud5est. ?ite"ele medii anuale cele mai mici e remarc la v*nturile din nord5est -i est. 1ele mai frecvente v*nturi 3 din nord8ve t 3 au cele mai mari vite"e anuale de 540 mL 4 urmate de v*nturile din ud8e t -i ve t a cror vite" medie anual e te de 348 mL . )ela(ia dintre vite"a -i frecven(a v*ntului e te de cele mai multe ori direct propor(ional. %e e9emplu4 v*nturile de nord8e t au la 2oto-ani cea mai redu frecven( 242S4 dar -i cea mai redu vite" medie anual 14+ mL . 3.4. "enomene climatice secundare. %intre fenomenele -i proce ele meteorologice ce 0n o(e c diver ele tri de vreme o importan( deo e$it 0n conturarea caracteri ticilor climatice de an am$lu o pre"int= cea(a4 grindina4 roua4 fenomenele ora:oa e4 $ruma4 c/iciura4 poleiul -i vi colul. Ace te fenomene e caracteri"ea" prin di continuitate4 0n timp4 -i prin reparti(ie neuniform4 0n pa(iu. 'articularit(ile circula(iei generale ale atmo ferei de la un e"on la altul4 determin producerea diver elor fenomene -i proce e meteorologice. @n sezonul rece al anului4 u$ impul ul temperaturilor c"ute -i al inva"iilor frecvente ale ma elor de aer rece apar(in*nd anticiclonului euroa iatic caracteri tice unt urmtoarele fenomene climatice= $ruma e te un fenomen pecific e"onului rece4 0n o(e-te 0ng/e(ul -i e pre"int u$ forma unor depuneri de g/ea( cu a pect cri talin >ace4 pene4 evantaiD. Bene"a fenomenul de $rum 0n ,oldova4 e leag de advec(iile de aer rece ce provin din arealul pu tei mag/iare4 de advec(iile de aer rece din pre nord8ve t >1e/ia4 .lovacia4 !ngariaD4 din pre ;uropa 1entral -i de ?e t4 din pre ;uropa de #ord4 au din pre nord 8 e tul ;uropei >1*mpia )u D >#. Topor4 1+58D. @n municipiul 2oto-ani e produc anual 0n medie 30835 de "ile cu $ruma4 dar numrul ma9im poate a:unge -i la 53854 "ile. @n timpul unui an4 $ruma e

0nregi trea" cel mai frecvent toamna4 primvara -i la 0nceputul lunii decem$rie. Toamna4 cea mai timpurie $rum e produce 0n prima :umtate a lunii eptem$rie >1581& eptem$rie 1+56D4 iar primvara4 cea mai t*r"ie ultima $rum e produce 0n prima decad a lunii mai >de e9emplu4 pe data de 1& mai 0n anul 1+86D. Viscolul e te un fenomen climatic ecundar ce e produce 0ncep*nd din luna noiem$rie -i p*n 0n aprilie inclu iv. @n luna fe$ruarie4 vi colul atinge un ma9im de manife tare4 c*nd e 0nregi trea" cele mai multe "ile cu vi col. Ace t fenomen e te foarte varia$il de la un an la altul4 a tfel e 0nregi trea" ani cu pe te 20 de "ile cu vi col4 au ani 0n care ace ta e te emnalat poradic. 6 %e remarcat e te c 0n timpul vi colelor violente4 vite"a v*ntului poate urca p*na la aproape 200 EmL/4 ca" 0n care4 pe l*ng "pada vi colit i care troienit $loc/ea" cile de comunica(ie4 poate provoca pagu$e materiale 0n emnate >vi colul din 48& ianuarie 1+66 al 2oto-ani i Aa-iD.7 >,i/il4 2003D Chiciura e pre"int u$ forma unor cri tale de g/ea(4 al$e4 fr*micioa e4 a emntoare cu "pada4 care la$. Anual e 0nregi trea" 0n medie 288 "ile cu depuneri de c/iciur4 dar ca -i 0n ca"ul vi colului evolu(ia ace tui fenomen e te foarte varia$il de la un an la altul. @n decur ul unui an4 fenomenul de c/iciur 0ncepe fie emnalat pre f*r-itul lunii noiem$rie4 atinge ma9imul de frecven( 0n luna ianuarie >1438 445 "ileD4 dup care cade p*n la 0nceputul lunii martie c*nd di pare complet. %in aprilie p*n 0n octom$rie fenomenul de c/iciur e te a$ ent. +oleiul repre"int un trat de g/ea( mat au tran parent care e depune pe ol -i pe o$iecte4 mai ale pre partea e9pu v*ntului4 ca urmare a 0ng/e(rii picturilor de ploaie pe o uprafa(a puternic rcit. Ace t fenomen are con ecin(e nefavora$ile4 0n pecial pentru tran porturile rutiere -i aeriene. e formea" pe ramuri4 conductori -i pe col(urile4 muc/iile o$iectelor4 0n pre"en(a ce(ii -i a v*ntului

#umrul mediu anual de "ile cu polei la 2oto-ani e te de 384 "ile. @n unii ani poleiul e produce mai frecvent4 dar mul(i ani ace ta poate lip i. @n regiunea tudiat4 numrul ma9im de "ile cu c/iciur e 0nregi trea" 0n lunile ianuarie -i decem$rie. 1el mai t*r"iu poleiul 8a produ 0n luna martie4 2 "ile 0n anul 1+64. @n e"onul cald >mai8 eptem$rieD poleiul nu a fo t emnalat niciodat. Ceaa 0n regim diurn are o den itate ma9im noaptea -i mult mai redu "iua4 iar 0n timpul anului are o frecven( mare 0n e"onul rece. 1ea(a e pre"int u$ forma unor particule de ap care plute c 0n atmo fer -i reduc vi"i$ilitatea la u$ 1 Em. #umrul mediu anual de "ile cu cea( la 2oto-ani e te de 584 iar frecven(a ma9im a "ilelor cu cea(a e 0nregi trea" 0n luna decem$rie >646 "ileD. %urata medie anual a fenomenului de cea( la 2oto-ani a:unge la 30146 ore4 0n luna decem$rie cea(a are duratele medii lunare cele mai ridicate >62453 oreD4 iar in lunile iulie -i augu t c*te 0483 ore 0n fiecare lun4 duratele medii lunare cele mai redu e 0n profil anual. @n sezonul cald fenomenele meteorologice care au o frecven( mare de producere unt= #oua e formea" prin conden area vaporilor de ap >e9i ten(i la partea inferioar a atmo fereiD pe uprafa(a activ4 rcit prin radia(ie 0n timpul nop(ilor enine -i lini-tite4 din anotimpul cald. )oua e te un fenomen meteorologic4 care are 0n general con ecin(e favora$ile4 deoarece upline-te de multe ori lip a precipita(iilor. Ace t fenomen are o frecven(a mult mai mare 0n regiunea ora-ului 2oto-ani4 comparativ cu celelalte fenomene /idrometeorologice4 0n :ur de &08 100 de "ile cu rou. @n timpul anului numrul "ilelor cu rou cre-te din luna martie4 c*nd e 0nregi trea" poradic4 p*n 0n augu t4 c*nd frecven(a e te ma9ima. @n

continuare4 de la luna la luna4 "ilele cu rou unt din ce 0n ce mai pu(ine p*n 0n decem$rie c*nd e mai produce poradic >182 "ileD. Grindina e te generat de norii 1umulonim$u -i cu toate c e produce de tul de rar4 poate provoca4 0n importante. Brindina4 pre"int cea mai redu frecven( comparativ cu celelalte fenomene climatice ecundare4 dar efectele negative ale ace teia unt dintre cele mai mari. 5a 2oto-ani4 numrul mediu anual de "ile cu grindin e te de 04+ pe an4 ma9imul 0nregi tr*ndu8 e 0n luna iunie. "enomenele ora1oase 1derile de grindin4 unt 0n o(ite de cele mai multe ori de ora:e4 ace tea fiind mult mai frecvente4 dar -i mai pu(in pgu$itoare. #umrul anual de "ile cu fenomene ora:oa e e te4 la 2oto-ani4 de 2444. @n cur ul unui an4 numrul de "ile cu ora:e e te ma9im 0n luna iunie4 iar numrul minim anual e 0nregi trea" 0n intervalul noiem$rie8fe$ruarie. %urata medie anual a fenomenelor ora:oa e din perioada 1+&481++8 arat c la 2oto-ani ace tea au durat 6846 ore4 din care 1846 ore 0n luna iunie8ma9imul4 iar 0n fe$ruarie ace tea au fo t a$ ente. Fenomenele de secet i uscciune -i ploile toreniale au fo t de:a tratate 0n acea t lucrare la u$capitolul privind precipita(iile atmo ferice. curt timp4 pagu$e materiale foarte

Capitolul I1

Sc8imb/ri climatice 9n ora%ul Boto%ani %i cau6ele acestora

@n capitolul urmtor vom anali"a comportamentul elementelor climatice 0n arealul ur$an4 pentru a o$ erva la car mare4 cum ac(ionea" clima la c/im$rile antropice. 1lima oricrei regiuni de pe uprafa(a tere tr pre"int anumite caracteri tici "onale datorit factorilor climatogeni >dinamica general a atmo ferei4 curen(ii oceanici4 r p*ndirea u catului4 mrimea ace tuia4 altitudinea i orientarea culmilor muntoa e4 apropierea au deprtarea unui teritoriu de ocean au de mareD. @n grupa factorilor climatogeni e 0n crie -i factorul antropic4 care4 prin activitatea a a 0nceput a ai$ un rol foarte important modific*nd 3 0n en negativ4 au po"itiv 8 clima unui teritoriu. @n general4 clima unui ora- e te generata 0n primul r*nd de factorii climatogeni pecifici "onei re pective. @n amnunt 0n 4 ora-ul introduce o erie 0ntreag de modificri 0n climatul de pe arealul au4 cre*ndu8-i un climat propriu4 cu caracteri tici di tincte. A tfel ora-ele 0ndepline c o important func(ie climatogen. 6Acea ta func(ie e te cu at*t mai deo e$it cu c*t ora-ul e te mai mare4 are o tructur ur$an comple94 o func(ie economica mai inten >0n pecial4 indu trialD -i e te ampla at pe un relief fragmentat.7 >;l. ;r/an4 1+&+D @n afar de factorii aminti(i4 o mare 0n emntate >poate cea mai mareD pentru punerea 0n eviden( a caracteri ticilor climei ora-ului o are -i impurificarea atmo ferei ur$ane cu ga"e4 funingine4 praf etc. %e8a lungul anilor 8au produ = 4.1. "odific/ri a ac0iunii factorilor naturali de c/tre ora%e >radia(ia olar4 dinamica atmo fereiD. 4.2. Sc8imb/ri sur'enite la ni'elul elementelor climatice 0n aria ur$an. Aici avem 0n vedere= durata de trlucire a .oarelui4 temperatura

aerului4 v*nturile4 ume"eala relativ a atmo ferei ur$ane4 ne$ulo"itatea -i cea(a. 4.3 Cau6ele sc8imb/rilor climatice din ora%ul Boto%ani 1au"ele care au determinat varia(iile temperaturii aerului 0n ultimii 80 de ani4 la 2oto-ani unt4 0n primul r*nd4 glo$ale= varia(ia inten it(ii de flu9 al radia(iei olare4 cre-terea au cderea periodic a frecven(ei ucce ive a ma elor de aer oceanic au continental 0n :o ul pr(ii centrale au de ud8e t a ;uropei au modificarea compo"i(iei aerului4 datorat polurii antropice. Av*nd 0n vedere c recenta 0ncl"ire e te re im(it la nivel glo$al4 dar cu inten it(i diferite4 pro$lema c/im$rii climatice urvenit 0n ora-ul 2oto-ani4 ar tre$ui fie cau"at4 0n mare parte4 de aceea-i factori. 4.4. Cau6ele regionale 1/iar dac 0n ora-ul 2oto-ani4 la ora actual4 indu tria nu e te foarte de"voltat4 0n compara(ie cu alte centre indu triale4 totu-i poluarea e9i t 0n acea t regiune -i nu e te numai local4 o mare parte provenind din poluarea tran frontalier. 2oluarea trans+rontalier %atorit dinamicii cre cute a atmo ferei fenomenele de poluare ale aerului e manife t pe "one e9tin e4 glo$ali"*ndu8 e4 determin*nd modificri e en(iale 0n ceea ce prive-te clima4 regimul precipita(iilor4 di trugerea pturii de o"on care prote:ea" 'm*ntul de ra"ele ultraviolete -.a Tran portul poluan(ilor la mare di tan( e te un factor important 0n pro$leme de mediu cum unt= ploi acide4 c/im$rile climatice4 perioadele cu mog4 tran portul 0n regiuni 0ndeprtate -i acumularea ulterioar a metalelor grele4 tran portul 0n trato fer a poluan(ilor emi-i 0n pecial de erup(iile vulcanice -i e9plo"ii nucleare.

Factorii climatici4 re pectiv meteorologici unt implica(i 0n reac(iile c/imice care e produc 0n atmo fer 0ntre no9ele ga"oa e4 0ntre ace tea -i componen(ii naturali ai aerului atmo feric4 ca -i apa aflat 0n atmo fer. %e a emenea ace-ti factori unt direct implica(i 0n propagarea4 di per ia au tagnarea ma elor de aer poluant. 'rincipalele agen(i poluatori unt repre"enta(i de emi iile din tran port -i indu tria energetic ce folo e c .<2 4 #o94 compu-i organici volatili4 precum -i materiale to9ice cum ar fi metale grele -i poluan(ii organici. Ace-ti poluan(i >0n pecial4 mono9idul de car$on -i metanulD pot rm*ne 0n atmo fer uficient de mult timp 0nc*t fie tran porta(i la mii de Eilometri -i a tfel4 e 0mp*n"ea c pe uprafe(e mari4 departe de ur ele ini(iale ce le8au produ . %i per ia 0n atmo fer a .< 2 -i a #<9 -i a produ-ilor lor de tran formare4 de-i are loc 0n cea mai mare parte 0n tratul de ame tec >circa 1500 m de la olD4 u$ ac(iunea v*ntului -i a mi-crilor verticale ale aerului4 e produce 0n volume mari de aer4 cu o e9tindere vertical p*n la cel pu(in nivelul inferior al tropopau"ei >10812 EmD -i cu o e9tindere ori"ontal de ordinul utelor de Eilometri. 5a di tan(e mai mari de 100 Em de o ur punctual de emi ie e te greu de admi c e9i t un regim permanent -i conditii omogene 0n plan ori"ontal. 5a a emenea di tan(e de o ur de poluare4 ciclul atmo feric diurn 0ncepe influen(e"e valoarea 0nl(imii de ame tec4 vite"ei v*ntului -i a tur$ulen(ei. %e a emenea4 nu e mai poate pre upune c ma ele de aer e depla ea" 0n linie dreapta4 iar 0n penele de poluant pot avea loc c/im$ri importante u$ efectul tran formrilor c/imice -i depunerilor u cate -i umede. A-adar4 la di tan(e mari de ur a de poluare putem implifica pro$leme tran portului unui poluant4 pre upun*nd c pana de poluant ufer un ame tec vertical aprecia$il 0n tratul limit planetar. @n c/im$4 mi-crile vericale la car mare au un rol important= de e9emplu4 e te practic impo i$il de a e tima traiectoria unei pene de poluant a:un 0ntr8o depre iune frontal. Acea ta dificultate e te 0n eliminat de

faptul c 0n a emenea ca"uri capacitatea de dilu(ie e te mai mare dec*t media. )i cul cel mai mare de poluare 0l repre"int circula(iile generale >ali"eeleD. ?*ntul 6vectorul polurii7 e te principalul element implicat 0n propagarea -i di per ia no9elor atmo ferice4 /otr*nd ma:oritar di tri$u(ia nivelelor -i "onelor de poluare atmo feric. Av*nd 0n vedere c4 la 2oto-ani4 v*nturile cu cea mai mare influen( unt cele de nord8ve t >cu aproape 30SD4 iar :ude(ul e afl la grani(a de nord a (rii4 poluarea din nordul -i nord8ve tul ;uropei a:unge cu u-urin( 0n acea t regiune. Ace t lucru e te po i$il datorit ine9i ten(ei unui o$ tacol important 0n calea ma elor de aer poluate4 iar un rol important 0l de(ine -i configura(ia 1arpa(ilor care determin co$or*rea aerului 0ncrcat cu agen(i poluan(i4 pe l*ng ma a muntoa >neput*nd care e afl -i ora-ul 2oto-aniD. )egiunea 0n care e afl ora-ul 2oto-ani e te e9pu polurii din pre )u/r4 1e/ia4 nordul !ngariei -i din "ona ,o covei. %in pre ace te "one cei mai importan(i agen(i poluan(i unt $io9idul de ulf4 urmat de o9i"ii de a"ot. 2io9idul de ulf e te foarte olu$il -i foarte reactiv 0n atmo fer. @n condi(ii favora$ile tran portului la di tan( de e9emplu4 prima traiectorie poate produce4 la ol4 cantit(i de $io9id de ulf de cca. 15 ori mai mari dec*t 1,A >.andu A. -i al(ii4 1++3D. @n ca"ul co-urilor de fum 0nalte cca. 20S din poluantD. @n ca"ul co-urilor de fum 0nalte cca. 20S din polua(i unt capta(i 0ntre trate cu gradien(i termici diferi(i 6p*n"e captive7. 'oluan(ii unt tran porta(i de regul 0n tratul inferior al atmo ferei >primii 2 Em.D. 'enele de fum 0-i fac im(it pre"en(a c/iar -i la ute de Em. de ur . @n ca"ul principalului poluant emi la 0nl(ime4 $io9idul de ulf4 0n lip a catali"atorilor nu reac(ionea" u-or4 dar pe timpul "ilei 0n pre"en(a radia(iei ultraviolete4 vite"a de reac(ie e mre-te con idera$il >04182SLminutD4 din totalul emi 50S din el e depune 0n "on4 u$ form u cat4 30S 0n form umed4 iar 20S pr e-te "ona prin poluare la di tan(. o e calade"eD4 ceea ce duce poluarea unit(ilor geografice imediat urmtoare >0n

Timpul de via( al $io9idului de ulf 0n atmo fer e te de ordinul a 248 48 de ore4 a tfel 0nc*t o cantitate de .<2 emi 0ntr8o (ar din ;uropa poate fi depu 0ntr8o alta. %epunerile umede -i u cate -i tran formarea .< 2 0n ulfat unt proce ele care controlea" timpul de via( al ace tui poluant 0n atmo fer. 'e $a"a unor e9perimente 8au determinat traiectoriile ma elor de aer care tr$at diferite "one ale continentului4 aduc*nd poluan(ii pe teritoriul (rii noa tre -i contri$u(ia )om*niei >ve"i figuraD. ur elor e9terne la poluarea cu .< 2 pe teritoriul

Figura 13. 1ontri$u(ia ur elor e9terne la poluarea cu .<2 pe teritoriul )om*niei ; te po i$il ca 0n ora ul 2oto ani4 doar o mic parte din poluare fie de natur tran frontalier4 dar -i 0n ace t ca"4 acea ta tre$uie men(ionat ca o po i$il cau" a recentelor c/im$ri climatice. 4.5. Cau6ele locale unt la fel de importante4 ca -i primele dou4 -i unt repre"entate de c/im$rile ur$ane datorate de"voltrii ora-ului -i a indu triei4 dar -i de cre-terea polurii locale.

!na din cau"ele ma:ore care au du la c/im$area climei 0n ora-ul 2oto-ani e te repre"entat de 0n -i modificarea uprafe(ei -i tructurii ora-ului4 care 0n ultimii 50 de ani -i8a c/im$at radical 60nf(i-area7. %ac 0n anii 1+2081+40 ora-ul avea a pectul unui 6t*rgu-or74 cu doar 283 tr"i principale >pietruiteD -i cu ca e cu un ingur nivel acoperite cu (igl4 0n pre"ent 0n 2oto-ani marea ma:oritate a cldirilor unt cu 4810 nivele4 iar re(eaua tradal e te puternic de"voltat. Acea ta tran formare a ora-ului a adu cu ine -i o tran formare a climei4 care4 de-i nu e te la fel de evident ca 0n ora-ele mari4 totu-i4 poate fi con iderat4 alturi de ceilal(i factori4 6vinovat7 de c/im$area climatic urvenit. 2oluarea atmos+erei urbane ; te $ine -tiut faptul c odat cu apari(ia primelor civili"a(ii ur$ane4 a aprut -i interven(ia $rutal 0n mediu a omului prin e9ploatarea nera(ional a terenurilor -i a alterrii mediului 0ncon:urtor4 prin poluan(ii proveni(i din activit(ile umane4 de origine mena:er4 agricol au indu trial. 'oluarea atmo feric a luat o mare amploare odat cu cre-terea produc(iei indu triale4 a circula(iei rutiere4 odat cu apari(ia de-eurilor mena:ere incinerate -i a cre-terii con umului de energie. @ntre "onele cu cel mai mare grad de poluare e di ting ariile indu triale4 unde u$ tan(ele poluante unt re"ultate din arderea com$u ti$ililor4 prafului de la fa$ricile de ciment4 ga"e evacuate din indu tria c/imic4 particule radioactive de la centralele atomo8nucleare4 diferite emi ii re"ultate din proce e fermentative. Andu tria 0ncepe 8-i fac loc 0n ora-ul 2oto-ani4 ca form incipient4 ctre :umtatea ec.XAX8lea4 ramura primcipal fiind cea alimentar4 iar 0n cadrul ace teia indu tria morritului. Anii de la f*r-itul ec. XAX -i 0nceputul ec.XX au marcat epoca de ma9im de"voltare economic a ace tei regiuni atin p*n la cel de al doilea r"$oi mondial. @n anul 1+02 e9i tau 0n fo tele :ude(e 2oto-ani -i %oro/oi 3058 de mai-tri -i lucrtori4 ceea ce indic un

nivel relativ de"voltat al activit(ii indu triale -i me-te-ugre-ti 0n raport cu alte :ude(e. 'entru anul 1+0&4 tati tica indica e9i ten(a 0n am$ele :ude(e a 6822 de mai-tri4 lucrtori -i ucenici >2uletinul 1.1.A 2oto-ani4 nr. 586L1+0&4 p.3.D. @n a:unul primului r"$oi mondial4 via(a economic 0n acea t parte a (rii era 0nc pro per4 cu e9cep(ia unor ramuri care intra er 0n declin >morritulD. Totu-i4 activitatea indu trial era u (inut de fa$ricile de pirt4 cele de "a/r4 de indu tria c/imic >fa$ric de lum*nri -i o t$crieD4 indu tria u-oar >fa$rici de confec(iiD4 indu tria metalurgic >6prima fa$ric rom*n de reparat ma-ini agricole -i font7D4 indu tria materialelor de con truc(ii >cuptoare de var4 ateliere de o$e -i ornamente de teracotD. Anul 1+30 marc/ea" un regre vi"i$il 0n activitatea economic a ora-ului 2oto-ani. Ace t regre va (ine p*n 0n anii [604 c*nd va 0ncepe indu triali"area puternic a ace tui ora-4 la 0nceput 8a urmrit ec/ili$rarea celor dou ramuri ale economiei4 agricultura -i indu tria4 pentru ca 0n perioada 1+&181+80 ritmul indu triali"rii la 2oto-ani ating1443S4 pe te media pe (ar. Apar -i e de"volt ramuri indu triale noi4 precum= electrote/nica4 c/imia4 indu tria ticlei -i indu tria con truc(iilor de ma-ini. Andu triali"area 8a reali"at la 2oto-ani 0ntr8un timp foarte ecolului4 ma9imul 0nregi tr*ndu8 e la curt4 f*r-itul acumularea 0n atmo fer a unor agen(i poluatori4 a fcut ca anii [80 fie printre cei mai cal"i ai intervalului4 0n anii 1+8+81++04 c*nd temperatura medie anual a fo t la 2oto-ani de 11P14 acea ta fiind cea mai ridicat temperatur de la ini(ierea o$ erva(iilor meteorologice. Av*nd 0n vedere c -i la nivel mondial ace-ti ani au fo t foarte clduro-i4 nu putem afirma c poluarea local e te ingura r pun"toare de cre-terea temperaturii4 dar poate fi con iderat una din cau"ele ma:ore. @n ora-ul 2oto-ani4 0n pre"ent4 activit(ile care duc la poluarea atmo ferei unt= producerea de energie termic -i caloric4 indu tria ticlei4 intreprinderi mecanice cu ec(ii de tratamente termice4 indu tria materialelor de con truc(ie a faltice4 producerea de ec/ipamente de automati"ri >prin ec(ia de

galvani"areD4 indu tria de prelucrare a cauciucului4 indu tria alimentar >prelucrare produ e agricole -i producere alcoolD4 c*t -i traficul rutier. 'rintre cele mai poluante in titu(ii din ora-ul 2oto-ani e numr= ..1.&ermica ..A. >.<X8 66142 tone4 #<X828+ tone4 1<86141 tone4 1<28 163280 toneD4 ..1. 6lcor ..A >.<X 3 2645 tone4 #<X 3 14 tone4 1<9 3 1060 tQ 1< 3 1tD ..1. 7ecane/ ..A. >cu 2&5 tone 1<2D4 ..1. Forma ..A. >1<2 3 1450 toneD4 ..1. 7ecanica ..A. >1<2 3 2000 tone4 1< 3 04& tone4 #< X 3 145 tone4 -.aD4 ..1. 82SS ..A. >.<X 3 245 tone4 #<X 3 545 tone4 1<2 3 2500 tone4 1< 3 4 toneD4 ..1. 9lectrocontact ..A >1<2 3 450 tone4 1C4 3 1 ton4 compu-i organici volatili nemetaniciD4 ..1 3aional .. A. >#<X 3 10 tone4 1<2 3 4200 tone4 1< 3 1 ton4 compu-i organici volatili nemetanici= 345 toneD4 datele de mai u au fo t preluate de An pectoratul de 'rotec(ia ,ediului 2oto-ani4 0n anul 2001. Ta$el 2. 1aracteri ticile ecologice ale unor poluan(i atmo ferici >dup .anda ?i-an -i clola$.4 2000D #r. 1rt. 1. 2. 3. 'oluant 1<2 1< .<2 'er i ten( 4 ani 3 ani 4 "ile Autoepurare
Foto inte". A$ or$(ie 0n ap4 roci alcaline

<9idare la 1<2
<9idare la ulfa(i. A$ or$(ie 0n aero oli. )eac(ie cu #<94

4. 5.
2

)mCn #<4#< #2< #C3 C2.

16 ani 5 "ile 183 "ile 2 "ile 2 "ile

/idrocar$uri >)mCnD )eac(ie fotoc/imic cu #<4

#<24 <3
<9idare la nitra(i %i ociere fotoc/imic.

6. &. 8.

Ac(iuni $iologice 0n ol. <9idare la nitra(i. 1u .<2 formea" >#C4D2.<4 <9idare la .<2 -i C2<

'e l*ng ace te ociet(i4 tran portul rutier > ur ne ta(ionar de emi iiD 0-i aduce un aport important la poluarea atmo ferei ora-ului 2oto-ani4 numai 0n anul 2001 au fo t emi-i= #<X 3 560 t4 compu-i volatili nemetanici= 610 t.4 C:4 3 22 t.4 C;2 3 +0000 t.4 C; 3 11600 t.4 32; >pero9id de a"ot 3 cu poten(ial cancerigenD 3 345 t4 3:3 >amoniacD 3 045 t.4 pul$eri edimenta$ile &42 t.4 Cr 3 2 Eg4 Cu 3 48 t.4 3i 3 2 Eg4 2b 3 6 Eg4 <n 3 28 Eg. Ta$el 3. 1antit(ile principalilor poluan(i emi-i 0n atmo fer4 la 2oto-ani >toneLanD 'olua .<X #< nt X An 2000 2001 5064 + +02 1188 3553 3233 4053 &11 3 53+ 1 5602 6 1808 3 31468 5 34526 6 354 684 8 necalculat e 1130 #,?< 1 1C4 1< 1<2 #C3 ',

Anterven(ia antropic a upra mediului 0ncon:urtor -i a climei 8a fcut4 0n ora-ul 2oto-ani4 prin cre-terea demografic4 ur$ani"are inten iv -i indu triali"are >ace tea unt printre cele mai importante cau"e localeD. @n ultimii 80 de ani a pectul ora-ului 2oto-ani a uferit tran formri ma:ore iar4 una din cau"ele care au determinat ace te tran formri a fo t cre-terea demografic datorat4 at*t $ilan(ului natural ridicat >printre cele mai mari din (arD4 c*t -i migra(iei teritoriale a popula(iei >0n pecial4 din mediul rural4 0n cel ur$anD. 'opula(ia ora-ului 2oto-ani a cuno cut o cre-tere u$ tan(ial de la o perioad la alta4 dup cum urmea"= la 1atagrafia 0ntocmit 0n anul 18324 ora-ul 2oto-ani figura cu 13 &+6 locuitori >fiind al doilea ca mrime 0n ,oldovaDQ la recen m*ntul din anul 1+30 numrul locuitorilor din ace t oraera de 32 355Q p*n 0n 1+&+ popula(ia ora-ului e du$lea"4 a:ung*nd la &2 4&6 locuitori. @n acea t perioad4 de numai 4& de ani4 popula(ia ora-ului a

cre cut datorit porului natural4 c*t -i proce ului de indu triali"are4 care a atra pre aria ur$an locuitori din mediul rural. 5a recen m*ntul din anul 1++2 ora-ul 2oto-ani a ocupat locul 20 ca numr de locuitori4 cu 126 204 per oane.

1re-terea popula(iei ora-ului a du implicit la cre-terea uprafe(ei ur$ane -i a pa(iului de locuit4 a tfel4 dac 0n anul 1832 0n 2oto-ani erau doar 2+34 de ca e4 0n anii [80 perimetrul locui$il era de 8+2 /a4 iar 0n pre"ent ora-ul are o uprafa( de 4132 /a. Acea t cre-tere e datorea"4 0n primul r*nd con truc(iilor reali"ate 0n perioada ociali t >numai 0ntre anii 1+5081+&+ 8au con truit 1&000 de apartamenteD4 dar -i e9tinderii uprafe(ei ur$ane dup 1++04 prin con truirea multor imo$ile 0n "onele mrgina-e ale ora-ului. Ace te tran formri4 alturi de indu triali"area puternic4 reali"ate 0ntr8un timp de tul de curt4 au avut repercu iuni -i a upra climei din acea t regiune. 1u toate c4 dup anul 1++04 produc(ia indu trial a c"ut 0n perimetrul ora-ului 2oto-ani4 totu-i4 atmo fera e te 0nc poluat cu agen(i care per i t 0n aer perioade lungi de timp. <ricum4 fa( de alte "one ale (rii4 ora-ul 2oto-ani e te o "on la$ poluat4 iar tendin(ele actuale ale

temperaturii aerului -i precipita(iilor atmo ferice unt o con ecin( a polurii atmo ferei reali"at 0n alte regiuni >puternic indu triali"ateD ale planetei. 1almul atmo feric de(ine 40n ora-ul 2oto-ani4 un procent de pe te 30S4 -i are un rol important4 amplific*nd poluarea4 datorit unei ma e de aer cu den itate -i pre iune mai mare dec*t 0n "onele 0nvecinate. .tarea poate dura ore4 au "ile4 timp 0n care poluan(ii e acumulea"4 dep-ind concentra(iile de prag admi i$ile.

Normele de securitate a muncii

1. (rgani6area locului de munc/ %i a acti'it/0ii

3 Acce ul 0n la$oratoare e te permi numai cu con im(m*ntul -efului de la$orator. 3 5a 0nceputul lucrului operatorul care intr prinul 0n ala la$oratorului tre$uie e conving c atmo fera nu e te 0ncrcat de ga"e inflama$ile au to9ice. 'entru ga"ele deo e$it de periculoa e e vor utili"a ga"e anali"atoare cu emnali"are acu tic. 3 5e va verifica 0n mod deo e$it etan-eitatea ro$inetelor la in tala(ia de ga"e4 verific*ndu8 e cel pu(in la 3 "ile. 3 3 To(i lucratorii vor cunoa-te unde e te ampla at ventilulcentral al #u e vor $ocla fere trele la$oratorului cu mo$ilier4 rafturi aparate re(elei de ga"e. au orice alte o$iecte4 3 5a alegerea autoclavelor e va (ine eama de natura u$ tan(ei care intervine 0n reac(ie4 precum -i de pre iunea la care e pre upune ca e va a:unge4 lu*ndu8 e 0n calcul un coeficent de iguran( acoperitor. 3 %ac agitarea e face prin $ar$otarea ame tecului de reac(ie 0n ga" inert e te o$ligatoriu controlul ip ei o9igenului 0n ga"ul inert. !tili"*nd aparate au metode pecifice de anali". 3 @n ca"ul reac(iilor puternic e9oterme autoclavele vor fi rcite printr8o manta e9terioar au erpentine interioare prin care circul un agent de rcire. 3 5ucrrile 0n care e folo e c au re"ult u$ tan(e4 ga"e -i vapori to9ici4 u$ tan(e inflama$ile4 reactivi care fumeg 0n aer4 tre$uie e9ecutate numai u$ ni-. 3 ; te o$ligatorie afi-area 0n la$orator4 la loc vi"i$il a li tei de material -i reactivi periculo-i e9i ten(i 0n dotare precum -i a modului de manipulare a ace tora. 3 Veful la$oratorului va lua m uri 0n vederea re pectrii legi la(iei care reglementea"0 regimul u$ tan(elor -i produ elor to9ice. 3 #u e vagu ta nici o u$ tan( utili"at 0n la$orator -i nu e vor folo i va ul de la$orator pentru $ut -i pentru m*ncare.

2. $e8nica de lucru %i utili6area reacti'ilor

3 #u e va lua cu ga"e au vapori to9ici p*n nu e a igur etan-eitatea in tala(iei4 c/iar dac e operea" u$ ni-. 3 #u e admite introducerea capului 0n ni- f-r- ma c de protec(ie. 3 'entru a miro i o u$ tan(4 ga"ul au vaporii tre$uie 0ndeprta(i ctre manipulant4 prin mi-carea m*inii cu foarte mari precau(iuni4 neplec*nd capul dea upra va ului -i fr a in pira profund. 3 ; te o$ligatorie neutrali"area au captarea u$ ten(elor to9ice care re"ulta au care rm*n 0n e9ce . 3 ; te inter"i dever area con(inutului aparatelor direct 0n reteaua de canali"are au evacuarea ga"elor prin trompa de canal4 cu e9cep(ia ca"urilor 0n care canali"area e te legat la reteaua de ape c/imic impure. 3 .u$ tan(ele vor fi o$ligatoriu neutrali"ate 0nainte de dever area lor 0n i temul normal de canali"are.

Bibliografie

.1 .2 .3 .4 .5 ..3 .+

Apostol :. >2000D 3 62recipitaiile atmos+erice (n Subcarpaii 7oldo)ei74 ;ditura !niver it(ii 6Vtefan cel ,are74 .uceava. B/c/uanu 1. >1+68D 3 6C4mpia 7oldo)ei. Studiu geomor+ologic74 ;ditura Academiei )...).4 2ucure-ti. B/c/uanu 1. %i colab. >1+80D 3 62odiul 7oldo)ei = natur, om, economie74 ;ditura Academiei )...)4 2ucure-ti. Bogdan (cta'ia >1+&8D 3 6Fenomene climatice de iarn i de )ar>, ;ditura Vtiin(ific -i ;nciclopedic4 2ucure-ti. Botnariuc, 1/ideanu A. >1+82D 3 69cologie>4 @ntreprinderea 'oligrafic 62anat74 Timi-oara. Carda% %i colab. ;1+80D 3 ?7onogra+ia @udeului Botoani74 ;ditura .port3Turi m4 2ucure-ti. Ciulac8e St. >1+80D8 6;raul i clima74 2ucure-ti. )inc/ Ileana, Patric8i Sil'ia, "i8a Iosefina, <epe% #lena >1+&3D8 ?Fluctuaiile de lung durat ale precipitaiilor atmos+erice (n 7oldo)a74 1ulegere de lucrri de ,eteorologie4 1+&44 A.#.,.C 2ucure-ti.

.4 .1*

#r8an #lena >1+++D 3 67eteorologie i Climatologie practic74 ;ditura !niver it(ii 6Al.A. 1u"a74 Aa-i. !rama ". >1+65D8 62re)ederea temperaturii minime (n zona 7oldo)ei pentru cazul nopilor senine i linitite74 1ulgere de lucrri ale A., 2ucure-ti.

.11

!ugiuman I., Ple%ca !8., #r8an #lena %i St/nescu I. >1+60D 8 68niti i subuniti climatice (n partea de est a *.2.*74 Anal. Vt. ale !niv. 6Al.A. 1u"a74 Tom ?A4 . AA4 fa c.44 Aa-i.

.12 !ugiuman I. >1+68D 3 69lemente de climatologie urban74 Anal. Vt. ale !niv. 6Al. A. 1u"a74 Tom XAAA4 ect. AA $4 Aa-i. .13 !ugiuman I., Cotr/u >1+&5D 3 69lemente de climatologie urban74 ;ditura Acad. )...).4 2ucure-ti.

.14 "i8/il/ ). >2003D 3 6C4mpia 7oldo)ei = Studiu climatic74 re"umat te" de doctorat4 !niver itatea 6Al.A. 1u"a74 Aa-i. .15 Sla'ic !8. >1+6+D8 6Contribiii la clima oraului Botoani74 1omunicri de Beografie4 nr. ?AA4 2ucure-ti. .1- Stoenescu =t. ". >1+58D8 6C4te)a caracteristici ale regimului precipitaiilor (n *.2.*.74 ,eteotrologia4 Cidrologia -i Bo podrirea Apelor4 nr. 2834 2ucure-ti. .13 Stoian Rodica, C8ertic #'a >1+&3D8 69)aluarea )ariaiilor temperaturii aerului (n sezonul clduros74 Cidrote/nica4 nr.184 2ucure-ti. .1+ $ufescu 1. ;1433> ? 6Audeul Botoani74 ;ditura Academiei )...).4 2ucure-ti. .14 \\\ >1+&1D 3 ,onografia 6Botoanii 1%#174 1on iliul 'opular 2oto ani. .2* \\\ >1++641++8D 3 63ational Beographic7agazine74 #ational Beograp/ic .ociet]4 #e^ _orE. .21 \\\ >2002D 3 )evi ta 6Formula 6s74 nr.5284 augu t 2002. .22 \\\ >200081+56D 8 Ta$ele meteorologice lunare -i ta$elele de inte" anual4 1.,.) ,oldova4 Aa-i