Cucu Popa Rezistenta Materialelor 2

CUCU Hortensiu-Liviu
Anca GabrielaPOPA
TEORETTCE STNTEZE 9r APLTCATTI

de MATERIALELOR REZISTENTA
Partea a ll-a
t"1', .rr.r
-i'li;ii.ii, .':'' ( i.l ;: '
'
iiri:
i.,X ij':-i, )il:
".J"^-i"!49*-*(q*
MEDIAMIRA 2006
7{
CUCU $ef lucriri dr. ing.Hortensiu-Liviu POPA dr. ing.AncaGabriela Conferenliar MATERIALELOR I DE REZISTENTA CE $l APLICATI s INTEZETEORETT
prof.dr. ing.Eugen PANTEL Referen{igtiinlifici: prof^ dr. ing.lronim MARTIAN prof.dr. ing"Adrian Mircea IOANI Tehnoredactarea:
,IL
ttttlts. t D--
/lL
S.R.L. Design" S.C.,,LI L Structural raldesign. ro Iilstructu Website:www.

-a
. -TRUCTURhL Corectura: Grafica: Coperta: Autorii Peter VIRAG Autorii
EDITURAMEDIAMIRA str. Horeanr.47-4911 400275Cluj-Napoca c.P. 117.O.P.1

Descrierea CIP a Bibliotecii Na{ionale a Romfiniei
cucu, HORTENSIU-LMU
Sinteze teoretice Ei aplica{ii de rezisten{a materialelor / Hortensiu-Liviu Cucu,Anca Gabriela Popa.- Cluj-Napoca: Mediamira,2006 284p.;2Ax29cul.. Bibliogr. ISBN (r3) 978-973-713-097-6 ISBN (10) 973-713-097-9; I. Popa,Anca Gabriela 539.4(075.8X076)
CopyrightO 2006 din acest volum este integrald sau parfial5a textuluisau ilustraliilor Reproducerea posibild numai cr: acordul prealabilscris al autorilor.
\-
CUPRINS
capitolul1: COMPUSE SoLICITAR|
1 3 3 13 34
eo ug
....... 1.1.lntroducere 1.2.lncovoierecu efort axial . ' 1.2.1. incovoiereoblicdcu efort axial Exemplede calcul
dreapticu efortaxial 1.2.2.incovoiere

Exemplede calcul 1.3.lncovoiereoblici 1.3.1, incovoiereoblicdcu forte coplanare Exemplede calcul
cu fortenecoplanare oblicd 1.3.2.lncovoiere de calcul Exemple

Problemepropuse
54 54 63 75 80 95
capitolul 2:
Oe SOLICITARE STAREAGENERALA pland ....... detensiune 2.1, Starea

sPaliali 2.2. Starea de tensiune spatiald de deformafie 2.3.Starea ...".......' elastice intre constantele Legdturi 2.4. .......... de rezistenle 2.5.Teorii de calcul Exemple propuse Probleme
102 103 104 '105 106 109 116
3: Gapitolul
ENERGETICE METODE
119 .......... 3.1.Introducere 118 Mdrimienergetice 3.1.1. i21 ..,.,...... energetice 3.i.2. Teoreme 124 energetice.......... metodelor 3.2.Aplicatiiale din punctde vedereal graduluide structurilor 3.2.1. Clasificarea 124 nedeterminarestatici 126 determinate static sisteme la energetice metodelor 3.2.2. Aplicarea static determinate sistemelor deplasdrilor Calculul 3.2.2.1 126 aplicdndTeoremaI a lui Castigliano ' 128 Exemplede calcul staticdeterminate 3.2.2.2.Calcululdeplasirilorsistemelor 137 aplicindformulalui Maxwell-Mohr -"..... 141 Exemplede calcul 147 la sistemestaticnedeterminate 3.2.3.Aplicareametodelorenergetice teoremeiluiMenabrea 149 AnalizaSSND prinaplicarea 3.2.3.1. 150 de calcul ExemPle (sau metoda forlelor metoda utilizdnd SSND Analiza 3.2.3.2. 152 eforturilor) 153 de calcul ExemPle 162 Problemepropuse
_-t
"f
PESTELIMITADE ELASTICITATE BARE SOLICITATE
Gapitolul 4:
165 4'l.Proprietdli|emecanicealemateriale|orgiipoteze.deca|cul'.'..'.''...... 167 pe secliune i.2.. niiir.^pbst-elastici a stiriide solicitare 167 post-elastic in domeniul axialA 4.2.1.Solicitarea 167 post-elasticd 4.2.2. Incovoierea 169 de ExemPIe calcul 170 incircdrilorlimitd """" 4.3. Determinarea 171 4.3.1.Metodacinematicd 173 axial de baresolicitate """" 4.3.2.Sisteme 173 siaticdeterminate"""" 4'g'2.1.Sisteme 173 de calcul ExemPle 174 4 -3'2'2'Sistemestaticnedeterminate" "' : " " "'' "' 174 de calcul """' ExemPle 178 incovoiate drepte 4.3.3. Calcululplastical barelor 178 determinate static """'" Sisteme 4'9.2.1178 Exemplede calcul 186 4.3.2.2' Sistemestaticnedeterminate 186 Exemplede calcul 196
Prcblerne Prcpuse
Capitolul 5:
FLAMBAJUL BAREI DREPTE 199 199 200 203 206 214 217 222 227 233
..'....' 5 .1.Introducere FlambajulsimPlu 5.2. 5 .3'Ca|cululpractic!aflambaj. ' , . ' . ' . . : ' ' . . . . . axemateriale """"" cu ambele bectiuni 5.3.1. calcul de ExemPle si unaimateriald o axdmateriali Secfiunicu 5.3.2. de calcul ExemPle cu compreslune la incovoiere " '' solicitate barelor 5.4.Flambajul
Exemplede calcul
Probleme Propuse Gapitolul 6: CALCULUL PRAGTIC LA $OC
6.1,Introducere ".".".. dinamic coeficientului 6.2.Evaluarea 6.2.1. $ocvertical 6.2-2. $oc orizontal la goc girigiditate rezistenfd 6.3.Calcululde
Exemplede calcul
Probleme ProPuse
239 244 244 241 241 2M 252
Anexe
Anexa 1 1.1. Mdrimimecanicegi unitili de misuri
1.2.Denurnirile prefixelor pentru formarea 9i simbolurile gisubmultiplilor multiplilor uzuali Anexa2 pentru 2.1.Rezistenle de calcul construc{ii civile, gi industriale agricole dinolel(STAS 1010810 - 78),......... 2.2.Rezistenle gide calcul caracteristice (valoride bazd) ale betoanelor obignuite 2.3.Rezistenle de rupere, limite de curgere, rezistente de calcul.... gicoeficienti 2.4.Moduli de elasticitate de contraclie transversali ... Anexa3 pentru profilul 3.'l. Caracteristici cornier cu aripiega|e. ........ pentru profilul 3.2.Caracteristici | ............... pentru profilul 3.3.Caracteristici U .............. geometrice Anexa4 Caracteristici alesecliunilor simple ..... Anexa5 Diagrame de moment simple
255 255
256 257 258 259 260 262 263 264 265
gipoziliile Anexa6 Rezultantele greutate pentru centruluide diagramele d e moment simple ........:...... . . 266 Anexa7 Formule de integrare numerici (regula luiVeregciaghin) ......... 267 Anexa8 pentru 8.1,Coeficienli stabilirea lungimii de flambaj 8.2.Coeficienli de profil
pe curbelede flambaj 8.3. Tncadrarea
8.4.Coeficienli otelOL37 e , f pentru
268 269 270 271
Anexa9 Coeficienli c pentru corectarea momentelor de ordinul ll ........ 272 Anexa10 Valorimaxime alesdgefilor pentru cAteva tipurideTncirciri simple 273 274
Bibliografie selectivi
__e
Rezlstenta matedalelor ll
Capitolul1
COMPUSE SOLIEITAru
1.1INTRODUCERE
ca fiind materialelor in primapartea Rezistenlei Soticitareasimptda fostdefinitd tip (o sau t) nu necesitd de acelagi tensiunilor pentru caredeterminarea aceasolicitare intri simple solicitirilor in categoria eforturilor. ale componentelor de efecte suprapuneri (solicitarea curentd secliunea efortnenulin pentru careavemun singur toatesolicitirile in cazulin care existi doud purd gi torsiunea). simplS incovoierea axiald, forfecarea, e{ectulacestoraeste diferit unul simpld cu lunecare), eforturinenule (incovoierea simplecare t . Solicitirile tangenliale o, iar celilalt tensiuni produce normale tensiuni 1.1' in Tabelul suntsintetizate de construQii aparin elementele fn cele ce urmeaz6,vom prezentasoltcftirtb compuse, deci acele solicitdri (in efectulacestora curentdaparcel pulindoui eforturinenule, pentrucareln secliunea Mai exact,vom trata acele solicitiri care se producin mod fiind acetagi. tensiuni) (oblici gi dreapti)cu efort incovoierea de constru{ii,gi anume: in elementele frecvent oblici (cufo(e coplanare 9i necoplanare)' axial gi Tncovoierea unor revenim asupra pentruo maibuni inlelegere ce vorfi introduse, a noliunilor cd Presupunem materialelor. deia ficute in parteaintii a Rezisten{ei consideralii de axe la sistemul pe care o raportdm de o formi oarecare, o sec{iune analizdm axa Oy orizontald, greutate O al secliunii, de ln centrul yOz, avAnd originea ortogonal (figura 1.1)' iaraxaOz verticalS
yo -.v
r_-.> v
tt
. ----? ,o ' .zo -l
1.1 Figura Fald de acest sistemde axe central,se pot calculamomentelede ine(ie axiale
t, = fz'oA 9i l. = Jy'dA, AA
gi momentul de ine(iecentrifugal precum lo = Jy'z dA .
-.2
/ r'i
ll materialelor Rezistenla
axe Pentru o rotirecu un unghi ct a sistemuluide axe, se obline un alt sistem de loo . Din (y"oz"), fa!6 de care valorile acestor momente de ine(ie vor fi lro , lro , la valori extreme mullimeainfinitda valorilorunghiuluia, existi o valoarecr"ce conduce respectivnula ale momentelorde inerfieaxiale (maximi pentru l, 9i minimSpentru lr), pentru momentulde inerlie centrifugallo. Sistemulde axe astfel oblinut poaftd numele de de srstem principal central, iar valorilemomentelorde inerlie axiale calculatefali acesta,av6nd valori extreme,se numesc momente principale de inerfie' Este de relinutfaptul cA, daci secliuneaare o axi de simetrie,acea axi este una pe ea. Planele din axele sistemuluiprincipalcentral, cealalti fiind perpendiculari planele(xOy)qi fonnatede o axi principalicentrali (Oy sau Oz) cu axa barei(Ox),deci (xOz)se numesc PlanePrinciPale.
Nr. crt.
1.
Tabelul 1.1 - Solicitirisimple in elementelede construclii Condilii de rezisGnti Tensiuni Efort nenul Solicitare Solicitiri axiale a. intindere
N.
N"
" -= A ;
=Y;.* lo,l,"*
b. compresiune
P .-->
?.
Forfecare
T,
T'
I t._l - lT.l,*< n, | ^4lmax

A",
3.
incovoiere simpl6
My
o*=M, T'.
(Navier) M., o,-i.= (Navier)
T' ' S ,r,
lrrlI =L#TL<R lo*I,,u*
cu lunecare
My
=k"* 1o*1,",
tfl I &tmd
T.
4. Torsiune
-P
=--
b '1 ,
sRt
(Juravski) Mr
.{:5"
(secliuni circulare) M. r(r): ; . r tp
l rl rmax_r I
t M. t trmax_<R (
We
ii, I
L.--
rJ ]NCOVOIERE CU EFORT AXIAL

1.2.1INCOVOIERE OBLICACU EFORTAXIAL
incovoiereaoblicd cu efort axial este solicitareacompusd la care in se{iunea m,,menrti eforturilenenule sunt: N*, M, 9i M.. in cazurile curente, trebuie semnalatdgi prrwfi1a for[elor tdietoare (Ty$i T.). Efectul acestora asupra stirii de solicitareeste insd rlrrcE$ilabil fati de cel produs de cele trei eforturi sus-amintite,ln cazul in care se doregte 'ncnsderareaTn analizd gi a fo(elor tiietoare, se va face determinareatensiunilor mr,nentiafe cu formula lui Juravski,dupd modelul prezentatla lncovoierea simpld cu de fnnecare. Pentru oblinereatensiunilortangenlialetotale se va aplica suprapunerea r"u - oblinutedin T, gi c,o- oblinutedin T. sunt deffie, $nAndcont de faptul cA tensiunile s@ffiricoplanarigi perpendiculari. Tensiunilenormaletotaleo" Tnstadiulelasticse oblin prin suprapunere de efecte, ,wwHend acliunea independenti a fiecirui efort. Cu relaliilede la solicitirile simple, msea vor fi: - din efortulaxial N* : - din momentulincovoietorM, ; M' : - din momentulincovoietor
o" =1*
N"
(1 . 1 ) (1 . 2 ) (1 . 3 )
M.. o"= f ' t Mo'*= 1-.y

'7
(gi deformaliilor) deplasirilor infinitezimale in domeniul Considerind cd suntem putemaplica principiul pmcurn gi in domeniul elastica de comportare a materialului, intr-rrn nunct curent al normale lotale efeetelor,astfel ci tensir:nile rypunerii
au expresia: mdmunii
o"(y,z)=*.? r*f v
{1.4)
in studiul acestei solicitAricompuse este esenlialdlnlelegerea echivalenlei,din de vedere static, dintre tripleta de eforturi (N*, Mr, M.), acfiondndin centrul de Wrunrst numit pol (figura al secfiunii,gi efortul axial N*, acliondndin punctulA(yo,zo), Srreuhte fl2 . Coordonatele acestuiavor fi date de relatiile: M. t.=N; M' 9r to=N;
(1 . 5 )
(1.1),(1.2)9i (1.3),precum9i (1.4),fiecare faptulci in relaliile Trebuiesubliniat cu semnulcorespunzitor.Convenliade semne rd$rnrne cele trei eforturitrebuieconsiderat pentru din secliunea curenti este urmitoarea (vezi ,,Rezistenla eforturile mnsata ,mlr';mrerblelor - partea l"): (a) efortulaxial N* se considerdpozitiv,atuncicAnd,|rage"de sec{iune, deci cAnd intindere; @trduce
'.-.
Rezistenlamaterialelorll
(b) momentele (My9i M,) se considere pozitive incovoietoare atuncicAndproduc intinderi Tn cadranul y gi z suntpozitive). | (acolo undecoordonatele
N,to
z0) tyo,
t
î Figura 1.2 Spre exemplificare, in figura 1,2, toate cele trei eforturi sunt pozitive,ceea ce pozitivepentrupolulA. conducela oblinereaunor coordonate De asemenea,mentionAm cd polulA poatefi situatin afara sec{iunii. Din figura 1.2 se observdci cele doui componenteale momentuluiincovoietor din secliunese pot exprimacu relaliile {
1
l
I
I
1l (
iM,
= irt..zo
[M , = N * ' Yo
(1.6)
contde acestea, (1.4)se poate ecualia tensiunilor scriegi subforma: JinAnd
o-(y,z)=*f,,-* =.fi r-|

Vom notaeu
(1.7)
L [^J i ,= # sii, =#
t'oj j
(1.8)
I r! r,l T
t
I
'l
razele principale de inerlie (de gira,tie) ale sectiunii. Cu acestea, se obline forma cea mai utilizati a ecualieitensiunilor normaleintr-unpunctcurental sectiunii:
1
I
o^(y,z)=* =.f r) [t. ?
(1.e)
relaliecare reprezintd ecualia unui plan. ln studiul tensiunilorcare apar la incovoiereasimpld s-a definit axa neutrd ca fiind locul geometrical punctelor in care tensiunilenormale totate suntnule. PunAnd condilia c? o" : 0, din relalia(1.9)se obtineecualiaaxei neutre(n-n):
(r* * -z++ v l= o
\.[t;)
(1"10)
Rela{ia (1.10} reprezintd ecualia unei drepte. Pozi}ia axei neutre la solicitarea de incovoiereoblic5cu efort axial,poatefi stabilit5ugorpe baza urmdtoarelor Observalii:
I
I
t.
-
Rezistenta materialelorll
3i axa neutre(n-n)nu treceprin originegi taie axelede coordonate in doui de relafiile: tpumfficlefrnite
t: Yn= - : Yo 9l
t., Zn = ---!-
')
zo
(1 " 1 1 )
p fdcutde axaneutre bi unghiul (n-n)cu axaOy,estemesurat in acelasi cadran adagi sensca gi unghiul definit m rm cr,, de
Fn"t=lfrl
n ese datderetalia: = ltOfl |.FO"l
(1.12\
(1.13)
Sbservafie: Axa neutrd poate tdia secliuneasau nu. in primul caz, axa neutrd lirmnailte secliuneain doud zone (intinsdgi cornprimatd); tensiunilenormaletotale de pe ree doudzone vor avea semnediferite. Dacd axa neutri este situati in afara secliunii,tensiunilenormalevor avea pe 1n'nmga sec[iuneacelagisernn,al efortului axial N". Pentrufiecarepoziliea axei neutre(n-n),descrisi prin tdieturilepe axe (1.11) se ruate determinaun pol corespunzitorA, de coordonate ( yo;zo). Sdmburele central (SC) reprezintd locul geometric al polilor pentru care axa -eluffi nu taie sefiiunea gi -decr- tensiunilenormale au acelagi semn. Acest domeniu sfte situatin interiorul secliunii, in jurul centrului de greutate, conturulsdu depinzAnd de sonna secliunii transversale. Limita sa este reprezentati de citre locul geometric al rclilor pentru care axa neutrd este tangentd la contur gi care se numegte timita smburel ui centraI (tSC). Pentru determinareaLSC se utilizeazdurmdtoareateoremi: atunci cAnd axa neutrdse rotegtein jurul unui punct,polulse deplaseazi pe o dreapti. in figura 1.3 este reprezentat domeniulsimbureluicentralin cazul unor secliuni uzuale.Este de refinutfaptulcd la sectiunile simetrice simburii centralisunt simetrici.
I ln
J- - {,H -.-.}.* \ Y lv
i*B-*i
a)
/-11-a ;; \
Figura 1.3
AA
materialelorll Rezistenta
urmStoare|e: vom preciza de rezistenld, condilii|or la impunerea Referitor (n,,n")' la intindere diferite 9i compresiune cu rezistenle (1)ln cazulmaterialelor axeineutre: de pozilia funclie doui cazuri, discutate trebuie cumestebetonul, au extreme normale tensiunile secliunea, intersecteazi a) dacaaxaneutrd doudmndilii: < 0 ), 9i se impun > 0 9i o^,*,n (o".*u* diferite semne
N, inr
s R' Io"'""
n" tlo",,"l=
(1 . 1 4 )
b) daci axa neutrd este situati in afara secliunii 9i (o*'."')' br) ambele tensiuni extreme sunt intinderi (O<o,.'in impunecondi!ia:
o*,*"" 3 R,
se
ar
(1.15)
< o*''"* < 0)' (o^,''n suntcompresiuni extreme tensiuni b2)daci ambele condifia: se imPune (1'16) =lo",,.lsR" lo"l,u* egale la intindere9i compresiune cu rezistenle (2) tn cazul rnaterialelor o singuricondilie: se impune - olelul, (R,= R" = R), cumestede exemplu lo..l < R
(1.17)
3 d
r t\ ,' I a in valoareabsolutA reprezntavaloareaextremS unde lo,l."*=max(o",..';lo*'nlJ din secliune' totale normale tensiunii = o*,'r*iar atuncilo*l*u* axialestede intindere), DacdN*> 0 (efortul @bservafie:
ill
atuncilo,l,"*= io-.'"1' axialestede compresiune), dacdN, < 0 (efortul 9i are doui axe de simetrie transversali secliunea curente, in cazulaplicaliilor valorile secliune, (figura1.4).Penhuo astfelde poatefi inscrisi intr-undreptunghi normaleapar in punctele"M" 9i "m"' maximi respectivminimd ale tensiunilor aledreptunghiului opuse 9ivorfi datede: diagonal colluri reprezentand
t " f f i =N" A =rlM,i [ w r - lM,l) v lt.,J
(1.18)
ffi W
az
:
_.-q.._
: :
fz
1.4 Figura
Rezistenfamaterialelorll
daci sdu (,,+" (1.18) cu semnul in relalia axialNxse introduce Efortul @bservafie: in timpce momentele i-1. o compresiune), daci N, reprezinti o intindere reprezintd 9i ,,-" ;ncovoietoare absolutd. in valoare se introduc
geometrice Exemplu: Si presupunemci eforturileseclionale9i caracteristicile au astfelde valoriincAt ale secliuniitransversale
l N "=6 l 5 N =,
A mm'
N= I n n' , l * l n a "- . l = 1 1 b
Wr W' mm' tensiunea conform observalieienun{atemai sus, dacd N" > 0 (intindere),atunci extremi va fi pozitivi 9i va avea valoarea = 65 +115= 180# Gx.,a* minimd in iimp ce valoarea =65-115=-59-\ ox,min mm' contrar' semn are este mai micd - Tnvaloareabsolutd- 9i general, in secliunile Condiliaderezistenlivatrebuiverificati,incazulce|mai pulin una pericufoase,Prin secfiune periculoasd se inlelege o secliune in care cel seclionaleale un extremglobal' dintrediagrameleeforturilor
ale uneibaresunt secfionale eforturilor ci diagramele Exemplu:sd presupunem cu (1),(2)9i (3)' sunt: notate periculoase, in figura1.5.Secliunile celereprezentate lui lN*1,u, ; corespunziftoare (1)= secliunea lui lMrl,""; corespunzitoare (2) = secliunea lui lM,l.""' corespunzAtoare (3) = sectiunea
1.5 Figura
-)
Agadar, pentru a verifica o bara solicitati la incovoiere oblici cu efort axial, trebuieformatetrioletelede eforturi:
lN"l,", lNl'l=
)l l1,a(r l' ' ' vI
t-l
r 'rmil ll 'l Ll -l -,{ lvf gi apoi, verificatd condilia de rezistenle corespunzdtoare,sub una dintre formele prezentate in relaliile(1.14) + (1.17), pentrufiecaredintre cete trei tripletede eforturi.in cazul in care inegalitatea condilieide rezisten{d corespunzdtoare este verificati pentru fiecare dintre acestea, vom spune cd ,,baraverificd (sau rezisti)"; ln cazul in care cel pulin una dintre tripletele de eforturi conduc la nerespectarea inegalitifii condiliei de rezisten{d, vom spune cA ,,baranu verifici (sau nu rezistd)". @bservafie: Este posibil ca, in unele cazuri,doui sau chiar toate cele trei din (1), (2) gi (3) definitemaisus si coincidA, fapt ce conduce, secliunile in mod evident,la reducerea impuse(de verificat). numiruluide conditiiderezistenld
)l
)l =f'.4,1*"_ lr) llt'ltl:,| t:) Jlnltf

Iitrl!'ll
Ilruf'l
fl'rf)l
=lrvr,l Iltrrt!')l
Tipuri de problemela incovoiereoblici cu efgrt axial Dupdcum s-a ardtat in partea I a Rezistenlei materialelor, suntdefinite trei tipuri gi efortul probleme de probleme: verificarea, capabil. Formularea dimensionarea acestor gi detalierea pentru modului de rezolvare suntprezentate cazulgeneric ilustrat Tnfig,qra
t. o .
z q
Figura 1.6
Rezlstentamaterialelorll
" Verfficare . la:e - grinda:
secliuniitransversale - forma qi dimensiunile - rezemirile - incircirile (P, Q, q, etc.) - poziliaincircdrilor Pe bard (R) - rezistenlade calcula materialului de rezistenld) . r,riecunoscute: - daci grinda rezistdsau nu (dacdsunt verificatecondiliile '?ezolvai'e: (xOz)9i (xOy)9ise traseazd Se extrag forlele exterioare date in planeprincipale (deci, din fiecarefo(5 elementard de efecte de eforturiprin suprapuneri :;aSramele 9i apoi prin insumare): -;arat a Nx- din fo(ele situatepe axa barei (ox) sau paralelecu aceasta; forlelor din planul (xOz) ce sunt paralelecu . Mv - din fortele sau componentele axa barei (Ox) sau cu axa (Oz), nefiindsituatepe acestea; fo(elor din planul (xOy) ce sunt paralelecu . M. - din fortele sau componentele axa barei (Ox) sau cu axa (Oy), nefiindsituatepe acestea' Se identifici secliunile periculoaseprecum 9i valorile maxime absolute ale
:..
acestoragise formeazhtripletelede afcrturilorlN.l,*, lftlri,"" 9i IM.l,"-corespunz6toare
=ln-1,", ll*f'l Ir'r!,1

eforturi:
'{
lt!'l
lnlt!tl
I -l
ilruf)l =lM,l** (r)llMf)l ol lluf)l

y,l lln
ft -+ fw' A; fz^ -+ 1', tr, - * tw.
lru.l,,, llnt!"|=
a barei: aria' geometriceale secliuniitransversale Se calculeazdcaracteristicile 3.. de inerlieaxialegi rnoduliiderezistenli :ccrdonatclcccntruluidc greutate,rnomentele
Se verificdcondilia de rezistenli corespunzitoaretipului de material9i solicitirii 4. de eforturitripletd fiecare (1.14)+ (1.17)- pentru oblinute - vezi relaliile de rezistenli sunt condilii Observalie: Daci toate inegalitdlile definind verifici (bara rezistd)"' atuncivom spune cA ,,bara indepfinite, ll. Dimensionare . Darlg: - grinda: - rezemdrile (P, Q, q, etc.) - incdrcdrile - pozi{iaincircdrilor Pe bari - forma sectiunii transversale (obignuit, se aleg secliuni dreptunghiularesau alcituite din profile laminate ,,1"sau
ei NU gidimensiunile ,,U"); (R) de calcula materialului - rezistenta
7
10
Rezietenfa materialelor ll
.N@:-dimensiuni|esec1iuniitransversaleagrinzii . Rezolvarg: in cele doud plane principale- (xOz) 9i (xOy) - 9i se 1". Se extrag fo(ele exterioare traseazi diagramelede eforturi: . Nx - prin suprapunereaefectelorforlelor ce aclioneazi paralel cu axa barei
i,l
(ox);
r Myi- din fiecarefo(5 din planul (xoz) ac{iondndparalelcu axa barei (Ox) sau cu axa (Oz), nesituatePe acestea; j Mzj - din fiecarefo(d din planul(xoy) , acfiondndparalelcu axa barei (Ox] sau cu axa (Oy), nesituatePe aceasta. pe una din direclii, se vor nu intervine Observa{ie: ln cazulin care necunoscuta o diagramdtotald pe direclia respectivd putea suprapunedirect efectele,oblinAndu-se (in mod obignuitMf"tsauMf'). 2o. Se identificd sec{iunile periculoase gi se formeazi tripletele de eforturi corespunzitoareacestora, @bservatie; Diagrameie cje eforiuri Mu $ilsau M. se ob(in ca aidiurare cie diagrame elementare,trasarea diagramelorglobale Mf"' gi/sau Mft nefiind posibild Tn valorileacestora.tn acest context,din diagrame se datoriti prezenlei necunoscutei unui anumit efort poate ajunge la supoziliacd secliuneapericuloasi corespunzdtoare poate fi situati in mai multe pozilii pe axa barei,in funcfiede valorileluate de variabili (necunoscuti). Se ajunge astfel la un num5r sporit de secliuni periculoase, N, , Mu9i respectivM'. corespunzitoareunor valori maximeabsoluteale eforturilor periculoase refinutein 3o. Se scriu condifiilede rezistenldaferentetuturorsec{iunilor pasul(2'), la limit5, ca egalitdfi. Din rezolvarea ecualiilorastfeloblinute,se vor obline mai multevalori ale necunoscutei. Observatie: Dimensionarea urmiregte stabilirea dimensiunilor secliunii geometriceale transversalea barei. ln condi{iade rezistenldapar insi caracteristici depinz6ndde forma secliunii. acesteia(A, Wv gi Wr) care sunt funclii ale dimensiunilor, Astfel, din condilia de rezisten{5se poate determina numai o singurd caracteristicd geometicd necunoscutd.in cazul general Tnsi sunt necunoscute toate cele trei caracteristicigeometrice, ceea ce implici impunerea unor condi{ii preliminareintre dreptunghiulare se impuneun De exemplu,?n cazul secliunilor sectiunii. dimensiunile = geometrici formi cu o complexd,se secliunile alcdtuite raportal laturilork h/b. Pentru prin lncercdri. recomandd dimensionarea in final, se va selecta dintre valorile ob{inute la punctul (3"), valoarea pozitivi 4". minimi. ln mod obligatoriu se verificd bara cu valorile efective ale caracteristicilor 5". geometricepentrusecliuneaaleasd.
s
dl
0
il
I
i
I
1[
Rezistenp materialelorll
11
se poate cere fie stabilirea gbservafie: intr-o problemede dimensionare, de pozilieipunctului fie stabilirea transversale, ale secliunii geornetrice dimensiunilor a bareisi se oblini o anumiti transversald in sec[inea ?ncAt al uneifo(e, astfel aplicalie normale. a tensiunilor distribulie semnpe toati sAaibi acelasi normale se poatecereca tensiunile De exemplu, de rezistenlici nu se va facedin considerente in acestcaz,dimensionarea sectiunea. polulfictiv,determinat aceasta, Pentru ca axa neutri si nu taie secliunea. din condilia centralsdmburelui in limitele sd se situeze (1.11) trebuie cu relaliile lll. incircare caPabilS transversale secliunii . rc,: - grinda: - forma9i dimensiunile - rezemdrile uneia - incircirile,cu excePlia bard pozi{ia lncdrcirilor Pe (R) materialului a calcul de rezistenla a incircdriineprecizate . Necunoscute: 'valoareacapabild
I
'@!w.:
l
!
valorii lntr-o astfel de problemi se cere, in general,stabilirea @bservafie: capabilea unei incirciri, deci valoareamaximi pe care o poate lua incdrcarea cea mai solicitati, din secliunea astfelincdt ln punctulcel mai solicitat respectivi, Cu altecuvinte, de calcul. rezistenlei valoarea normalitotala(of si egaleze tensiunea ca o egalitate' scrisi pentruacestpunctse exprim6 de rezistenld condilia maisus, cu cel descris identic probleme este de al uneiastfel de rezolvare Modul de semnificalia fiindreprezentati (ll), singura diferenld de dimensionare la o problemd (aici- incircare). necunoscutei curenti a tensiunilornormaletotale(ol"') in secfiunea diaoramei Trasarea oblici cu efortaxial uneibaresupusi la incovoiere pentru trasareadiagramei normaletotale intr-o secliune,,A" se tensiunilor parcurg urmdtorii Pagi: Nf', Mf' 9i Mf). Apoi, se reprezintd seclionale 1o. Se extragvalorileeforturilor transversalia barei, lin6nd cont de semnullor, de acesteeforturipe seciiunea y 9i z sunt carecoordonatele | (cadranulin cadranului gi de pozifia de semne convenlia -ambele- pozitive). (Nf ), din celetreieforturi dinfiecare normale tensiunilor Zo. Se traseazidiagramele (figura 1.7)' simple de la solicitirile cunoscute de trasare regulile tvtf;) Si Mf)), aplic6nd (A ; lv ; l' ; Wr ; geometrice ale secliuniitransversale Caracteristicile @bservafie: se pot preciza sus-amintite din diagramele astfelinc6tvalorile W, ) suntdejacunoscute, complet.
3o.
(1.13): pozitia polului cu relaliitp zo)in secliune A(yo; Se stabilegte

MlA) y o=N F; zo= N ]oTi
Mll)
efective. cu semnele se introduc undeeforturile (giralie) principale alesecliunii: de inerlie razele 4o. Se stabilesc
i,=\Fi
5o. ale axei neutre(n-n):
i2
n_ ={F '' '

Z'' . =- - :
(Oy 9i Oz) pe axelede coordonate tdieturile (1.11)se stabilesc rela{iile Utiliz6nd Yn

'2 .
i3
zo
Yo
Apoi, unind puncteleNr (yni0) gi Nz(0; zn),se traseazi axa neutrd(n-n)' Prin collurilecele maiindepdrtateale secliuniise duc doui paralelela axa neutrd 6o. liniade referinli a pe toate acestetrei drepte,ce va reprezenta (gi apoi o perpendiculard normaletotaleeste liniari, cu valoarenulSin axa tensiunilor . Diagrama diagrameiolotur trecf,ndprin collurilesecfiunii. neutrd(n-n)qi cu valoriextremepe cele doud paralele @bservalie: in cazul in care axa neutri nu taie secliunea,diagrama of;td va pistra acelagi semn pe Intreaga secliune,existdnd numai pe zona aferenti secliunii (Figura 1.7).
/r
@
o2
or=Y
tM,l oa=ff
",=ffi
1.7 Figura
I EXEMPLE DECALCUL
EI Exemplul 1.1 : Pentru stAlpul dinfigura 1.8,se cere: gtiind a)verificarea stdlpuluidin olelOL37, cd rezistenla de calcul esteR = 210
N/mm2: b) trasarea diagramei tensiunilornormale labaza st6lpului.
>z)
fre
6a
DGl
-+
.va mii
IL
lmmj
230
1.8 Figura
Rezolvare a) Verificarea st6l pului 1". Extragem fo(ele exterioaredate in planele principale(xOz) gi (xOy) 9i trasim, prin suprapunere de efecte,diagrameleN*, M, gi Mr. Facem men{iuneaimportantdci la trasareadiagramelor de momentse respeclS urmdtoarele convenlii : intotdeaunape parteafibreiintinse; - diagramelevor fi reprezentate - semnul unui momentva fi consideratpozitivdaci produceintindereafibrei din cadranul l. Forlele din planul (xOz) gi diagramele de eforturi corespunzdtoare sunt reprezentate in figura1.9.
14
Rezistenlarnaterialelorll
["
@
(o-*-,"
[kNl
200 +1 0 0 =300
1 1 0 0 *0 , 1 7 =1 7
1.9 Figura
de momentincovoietorMr s-a linut cont cd: La trasareadiagramelor (i) fibra corespgnzdtoarecadranului | (fibra a cdrei intindere corespunde momentuluipozitiv)este fibra marcatdcu ,dt''; fibrei ,,stg"iar cea a sarciniiuniform (ii) actiuneafo(ei P2determind?ntinderea q a fibrei,,dr". distribuite sunt redate in Forfetedin planul (xOy) gi diagramelede eforturicorespunzdtoare figura1.10.
0,115 m +it\_
@*@f =@'
[kNm] [kNm] .|,.u
[kNm]
{vov j
\4/
,f-\
RezistenF materlalelorll
15
2' .
s'a linutcontc5: diagrame acestei La trasarea pozitiv estecea unuimoment estecorespunzitoare (i) fibraa cirei intindere notatd,,d/' H pe cea iar forlaorizontali fibrei,,dr" intinderea P2produce (ii)fortaverticalS a fibrei,,stg"' periculoase: (1)- cu lN-1,"sec{iunile Se identifici
(2)- cu lMrln"*
(3)- cu lM,l** N*,Mv9i M' , se observici: diagramelor Dinanaliza (1) poatefi considerati . secliunea gi,in consecin!5, lM,l,"*esteconstant oriunde PeinillimeastdlPului; (2)estecu siguranlilabazastAlpului; . secliunea lMrl,,_9i implicit . (3) afldcu siguranlilabazastdlpului' lM=[.*9i secliunea se a unui efort se atingenu numaiintr-o maximdabsolutd Atuncic6nd valoarea in carecel pulin se va relinepentruanalizlsecliunea distinctici pe un interval, secfune de la numaiinseciiunea se va efectua cAverificarea Rezultd rci un efortesteexlrem. este .aza stAlpului, de valorialeeforturilor undeiripleta l= 3ookN [l ttt"
l=orrru* lltvt,
:"
||M.l=18,5kNm (1)'(2)qi (3)coincid' cazsecliunile in acest aie secliunii: geomeirice Se deierirtiiiicaiacierisliciie

- ana: de inerlie: - momentele ' A=23.34-20.30 =182cm" =30.332,67cm4 It =zz.za, _zo.3o3 12 12 ]-t 30.203 =14.473,17cma l, -34'233_
L'
rz
rz
de rezistentS: - modulii
14.473,'l7cmo = 1.258,54cm3 11,Scm
I
I
I
r.
la pasul Se verifici indeplinireacondilieide rezistenli Tnsingurasecliunerelinuti cu numirul 2o:
=1o",,,n l=ry.H.ffit* i,., lo"

E
-t
Rezietenta materialelorll
,
t6-t
Rezulti:
l- x ! m u
r.-T-.T-
300-10i N
Nmm 63'101
18.5-106 Nrnm
--=
182. 1O ' ?m m 2 1 . 7 8 4 , 2 7 . 1 0 'm m ' NN =66,49 "; <R=210 "; , , mm', rnm:
1.258,54.103mmr
(rezistd). agadar, stdtpul verifice tensiunilornormale(of;"r) la bazastAlpului b) Trasarea diaqramei (cusemn): dinsecliune 1". Se extrag valorile eforturilor =-300kN ; 1N. =+63kNm ; JM' [M"=+18,5kNm gi le reprezentdm pe sec{iunea datd;
@.u,.,
@ INrm#]
,.t
,,'eh(i=.=,i@ -L
, ,1 . -=t'\ 1258,54 x
ffffiS"=r+,ro
Figura 1.11 2". Se traseazi diagramele simple oI. , oY', of;' corespunzdtoare eforturilor din se{iuneade la bazastdlpului. poluluiA: 3". Se stabilesc coordonatele 18,5 ' lo 6 Nmm 1 . 6 7 mm . lu^=!!. - _ 3 0 0.103N = -6 -| ' -r" " !' ' N , l ,u
I r, .^ -=l !- 6 3 'io"Nr ytm =- 21omm i =^ . t" N * -3 00.10' N
4".
principale (degiralie) de inerfie Se calculeazi razele ale,pcfiunii:
= E =@ =1J:1 2 , e 1 c m = l2 e , r m m ; f, lg 2 c n t ' l ''-1n
lt
=..F =m+=
8,e2cm= 8e,2mm .
Rezistenla materialelorll
17
5o.
axei neutre(n-n)pe axelede coordonate: Se determini tdieturile 89'22mm2 = +r29.o2mm [o^=-9.-: yn 6l,5hm l-' i29,l2rnm2 = +79.37mm l.^ = -ri - _ -210mm zo t"
giapoise reprezintd axa (n-n)pe secliune. de (n-n),respectiv stAngasus gi dreaptajos, se 6'. Prin collurilecele mai ?ndepirtate duc doui paralele la (n-n) gi o perpendicularila aceasta, ce va reprezentalinia de referin{A a diagramei of' . Distribulia tensiunilor normale totale pe secliune este reprezentati printr-o diagrami liniarS,cu valoarenuli pe (n-n),cu valoareminimi in punctul (m) (colluldin stdngasus al secliunii)gi maximdin punctul(M) (colluldin dreaptajos al secliunii). Prininsumarea valorilor din diagramele simple, se obfine: f N ---- *-; =+33'53 i lo"'"" IN = -66,49 . n'rrt fo,,,n tensiunilor totaleeste reprezentatiin figura 1.11. Diagrama
labazd estesolicitat 4l Exemplul1.2: Un stdlpde betonincastrat ca in figura1.12. Xgi Rt = 2-\, sunt:R" = 12se cere: cd rezistenlele betonului $tiind ' mmt' mm'
a) si se verificestAlpul; b) sd se reprezintediagrama tensiunilornormale totale Tn sec{iuneamaxim solicitati; c) si se determinevaloareaforlei Q astfelincAtin secliuneamaxim solicitati si nu apardintinderi. x+
t4 v"=25 '_ m+y
Figura 1.12
18
Rezistenfa materlalelorll
Rezolvare a) Verificareastilpului 1". Se traseazd diagramele de eforturi. Fo(a P aclioneazd centric numai Aiproduce gi proprie in cazulelementelor din beton se linecont de greutatea efortaxial. a acestora. Aceasta uniform se considerica 9i incdrcare distribuitd aclionind,in acestcaz.dupd axabarei(Ox): ,4 g = yu'A =25.0, 3 . 0= lS . m principale: Fo(a Q are componentele in planele = xoy), Q, Q'cosa (inplanul planulxOz). Q, = Q'sina (?n Dingeometria sec{iunii rezultd: = 0,8 fsincr 200 = 1,333 :+ c!= 53oZ'48" tgo = U' ffi l"o.o = 0,6 = -10'0,6.3 = -lSkN;, eforturile:Mu= -Q.coscr,.3 Rezultd = 10.0,8. = M. = Q.S ina'3 3+ 2 4 k Nm Diagramele de eforturi suntreprezentate in figura1.13.
Il.N*t
kNm
G)
600+ 3x3= 609
10x0,6x3
= 24 10x0,8x3
2".
Figura 1.13 maxim Secliunea solicitate esteceade la bazastAlpului (in incastrare), unde: =_6oskN; lN_ =-tgkNtn; lM' =*24kNm' l.M' geometrice Caracteristicile alesecliunii transversale sunt: A = 30.40'= 1.200cm2 ;
3 0.
Rcz*rtents materialelor ll
19
)'6
I
lW, =b.;h' =;_qjq = 8.ooocm3 ;

6
mai ra. Fe
= h l ' = 4 o 'to' = 6.ooocm j l w . t6 6
4"
Se calculeazd-cu relalia(1.1S)-tensiunile extreme:
= *-[H. -"ffi ##*#-[###.###)= H] *5,075 =

xe,zs + +),
( j o",., = -5,075 + 6,25=+t,175 (intindere), * mmI I r'l = -5'075 -6,25 =-llJ25# (compresiune). lo"*,n Tensiunileoblinutese compardcu rezistentere corespunzdtoare: f Nr.R,=2 16*."*=+1,175 mm' J N= mm'
N, =-11,32s -\<R=12 " ll I o.-^.1 mmmm.

Ambefe eondi{iifiind indepiin ite, si6lpulverifici (rezistf, ).
b) Trasarea diagramei tensiunilornormafe totalet",) @

1" 609kN
Valorileeforturilor in se{iune:
- 18kNm 18kN m + 24kNm 24kNm
20
Trasareadiagramelor simple of, ,
tx ' este oY' esteredatdin figura1.14.
@ nr.'1
18 x ,| 0" .=, ?q 8000x '10" - '- -
Figura1.14
Rezistentamaterialelorll
3 0.
poluluiA sunt: Coordonatele l'" '
= [='u'19'TTI=-3e,4omm ; [u^ N* -609.lo'N

M"
4".
-l8'l ouNmt +2e'55mm (= -60110#= lt'= principale alesectiunii: deine(ie(giralie) Razele ib.h'
1 = r/ .rz = += 'v
ll b.h Jtz Jtz lh b, = {= :oo9 = 86,6omm . I' = 1f rz .h I b Jrz .112

5". pe axelede coordonate sunt: Tdieturile axeineutre
4oogm = r rs,47mm ;
86'602mm2 = +r90,34mm fu- = -E - ; Yo - 39,40mm l'" i3 I tts,47'*# -; = -T29 , 5 5 rt = _451,2hm lt"= in figura1.'14. ,"pr"=*ntate Pozilia axeineutre "rr" (figura valorile 1.14)este liniardpe sec{iune, normale totale 6o, Varialiatensiunilor giverificate a). la punctul fiindcelecalculate extreme cadranul opus celuiin care se Axa neutrd(n-n)taie intotdeauna @bservatie: polulA(yo; zo). gdsegte valorii fo4ei Q astfel incit in secfiuneamaxim solicitati si nu c; Determin?rea aoari intindEri Condiliacare se impuneeste ca valoareatensiuniinormaletotale maxime o*,.o = 0 . (Tntindere) sd fie nuld: (1^18)in funclie de fortanecunoscuti Q: Exprimimaceastitensiune -dinrela$,a 609.1 0 3(Q . c o s o . 3 . 1 0 uQ . s in c r' 3 . 1 0 u )
6* ,ma* =-1 2 o o . t o t ' I tr**,
enoorC J
@bservafie: Pentru oblinerea valorilor o*,ro in fala parantezei se va lua ln semnul (+). considerare gi rearanjare, rezult6: Dupd efectuareacalculelor
.,. .,=-5,075 ao. G*,-* [9-1d T#l= \/

*s,07s+0,62 5 .Q = 0 =
-5,075 +0,625,Q
. Q =19 =8,12kN 0.625
gi,din condilia si fie nuld,oblinem: ca aceastitensiune
Rczistenlamaterlalelorll
21
pentru aceastevabare a fortpi Q, axa neutrdeste tangenti la secliune,tdieturile fiind: ei pe axele de coordonate f l'o
l\/
fvf. Q'sincr'3m 8,12'0,8'3'10'a?mm' -609 N, N, -8,12'0,6'3'10' =+24mm; l, =t, _ -Q.cosa'3m - 609 N" N"
=r - - g 4 l l "r i !
: [r. = -L --86,9q = +234,36mm -32 i'" Yo i: I t$.ql' _ _5s5,5smm
-;=-- -'z+ l="=
in figura 1.15. normaletotalesunt reprezentate Axa neutr6gi diagramatensiunilor normali extremdva fi: Tensiunea Q sina'3m) lN-l (Q'cosa'3m * -
l o^1,* =| o".,'nl =o .* [,
\4-J=
= 609.lo, too:iir*8,12'3'to' lffi*

=' cu lc*1.* egald arevaloarea totaliextremd 'rrormali ry
( n r,
) 19.15 a.oooJ mm.
0,8 =
!_
tensiunea la secliune, se poatearStacd atuncicind axa neutri estetangenta
1,15 Figura
Et Exemplul 1.3:
(k o re o tu A Y' -r--" v " 'nqhiular ----\'
b
stalpul din figura 1.16 cu secliune Se se dimensioneze
t = ] = 1 ,5 ) d i n o te l OL 3 7 (R = 2 19-X - 1' mm-
ox in cu dimensiunilestabilite,sd se traseze diagrama tensiunilor normale sediunea maxim solicitati.
22
Rezistenf a materialslorll
IrW
Figura 1.16 Rezolvare a) $tabitlrea dimensiunilor sectiunii transversale Extragem fo(ele ln planele principale gi trasim diagramele de eforturi, prin 1". suprapuneri de efecte. . Fo(e in planul(xOz)
-t----F*-
-i*,, ruz
30 500+ 200= 700
Figura 1.17
23
. Fo(e in planul (xOy)

.i ^ ,, b/2 -l--tr-
. -. * -' -. + y
2,0, {=25 Figura 1.18
Y. Se identifici secliunile periculoase precum gi tripletele de eforturi corespunz6toare acestora.Din analizaatenti a diagramelordeeforturi(figurile1.17 gi 1"18) rezultd c5, in acest caz, cele trei secliunicoincid gi reprezinti secliuneade la ha-a stAlpului. Agadar,avem:
3'.
[ t N* ] , lM, geometrice Se calculeazd caracteristicile ale secliunii transversale a stdlpului
1 M=+25 '
=-zoo lrxl ; fru" =-30-too'n

[<xm];
ttfrlind cont de raportul adoptat intre dimensiunile sale f = I = 1,5. Jinind cont gi de b pozilia axe,avem: sistemuluide
A=b.h A = 1,5.b2
|.. b .n ' l '' 1 2 l , _ h .b ' .

ll,
=o,zatzsu' ; {r, =0,125b0

Ll. .
t-
--
12
l'
[w.= o'rt' '

6
l*=*
=o,ezsu' ; {w,=o'25b'
LW' '
RozistenF materialelor ll
4o. se scriecondilia de rezistenld la limitd(ca egalitate) in secliunea de !a stdlpului, cont de unitilile de misuri ale fiecdrei (transformdnd mdrimi totulTn lindnd gi [rnm] gi,desigur, mdrimi derivate):
= = * lo, 1,,* 1o","'" I= ry.W.ffi

lnlocuind in relalia de maisuseforturile geometrice ale 9i caracteristicile exprimate in funclie de dimensiunea b, avem:
l_
r-x rm a x (i ,5 .b,).106 ' (0,375.br).ton
(30+100.h).106 700.103, /wv .l v r v u.i l /.tu \J Vf

j --
*ffifu'=tto
Efectudnd calculele rezult{: o'0,4666667 9,ot*o'0,4 ,_ + g,l_u,,r,, n

b' b, b2 bt sau, dupi simplificiri .b - 0,1g =0 210.b3 - 0,8666667 Rezolvareaecualieide gradul lll oblinutese poate face in rnod aproximativ
metoda Tnjumitdliriiintervaiului. Aceasti metodd permite obtinereaunei aproximative a ecualiei f(O)=Odaci se procedeazd astfel: f(0); - se calculeazd - se alege o valoarebr suficient de mare pentruca solutiasi fie (o;0,); intervalul semnele t(o)9i f(U,) - ca urmare, vorfi contrare ; (o;U,)gicalculdm - injumitilimintervalul f(b,),undeb, = [ , lui: - daci f(br) aresemncontrar . (o),atunci Tnjumdtilim intervatut (o;nr)Si catcutimf(br'), unde
b. b.'= '2
. t(n,),atunci injumdtilim intervatut (br;n,)gi catcutdm f(b,"),unde b",,=.b..apa. "2 - se procedeaz|Tn continuare analog,p6ni la oblinereaunei solulii aproximative, presupusi cu o eroare acceptabili.
Avem,deci: f(b)= 210.b'*0,8666667.b-0,18 =0 'bo=0m f(0)= ' 9'16 ' bt = 0,2m .A,2 -0,18 = + 1,3266667 f(0,2)= 210 .A,23- 0,8666667
Rezletenlamaterialelorll
25
. bz = 0,10m (b2= lqjg ) 2 = 21A.0,103_0,9666667 f(0,10) . 0,10_ 0,1g= _0,05666677
. bs= 0,15m = bib, (b3

'b + = 0,125m = + 0,1218229 f(0'125) = 125m ' bs 0,1 = + 0,0215039 f(0,1125) 'bo = 0,10625m = - 0,0201961 f(0,10625) 'b z = 0,109375m = - 0,000019022 f(0,109375) = 109375m ' be 0,1 = + 0,0105718 r1O,t tOSeZS) = 110mm, Acceptimca solulie bn"c gi avemspoihn"" = 1,5'11Omm = 165mm.
Se aleg ca dimensiuni ale secliuniitransversale: 5'. Cu valorilealese, se determini: - eforturilela bazastAlpului:
= 210. J,',U.f(0,15) . 0,1s 0,8666667 - 0,18= +0,39875
; ib=ttomm
h=165mm
fN"= _zookN ; jr, = -ro-too.0,165 = -46,5kNm ;

= [M. +25kNm - caracteristicilegeometriceefective ale secliunii transversale: = 181,5cm2 A = 11.16,5 f. = tt'to.s' .l" ?=4'll7'78cma ;
to.s.r r' i, tt=

n.r6i2
-;-=l'830'l2cma
=4ee'r2cm' i l*'= ? = l6's:tt'=33? . 7 5 c mr lvy ---" -t ' 6 - tensiunea (absolutd) maximd labazastAlpului:
_ z o o ,1 0 r N t^ | | " x lrox 1815 J6:mm: = 2 0 6 ,8 6-\. mm' * 46,5.10 N mm J557;:;;=* ,
25 .10 6 Nmm
z22,Ts.10 3mm 3
R : 210 -\ mm'
Rezultici dimensiunile alese(b =1'1Omm, h =165mm) suntcorespunzatoare.
ir"
Rezistenfamatsrialelorll
normale(o') in secliuneamaximsolicitati diaqramei,tensiunilor b) Trasarea esteceade la bazastfilpului' ceamaisolicitatd cAsectiunea S-astabilit 1"' sunt: Eforturile [N"= - zookN ; = iM, -ou'tkNm; = [M. *25kNm' 1'19)' dati (figura pe secliunea carese vor reprezenta simpleof' , oY', of' din fiecare normale tensiunilor 2". Se traseazidiagramele efort.
129.72
c-
,6'
ul
1.19 Figura 3". poluluiA: Se stabilesccoordonatele
25'lo6 Nmm = -3 s , 7 1 mm ; lu^=!!.N* -7oo'lo ' N I" _46,5.106N1mm =+66.r*3mrn . lr, =Mu_ N* -700. 1 0 ' N (degiralie) ale sec-tiunii: principale de inerfie se calculeazdrazele = 4 , 7 b 3 c m= 4 7 , 6 3 mm; |., =.E ="@. I' V A ! 181 ' 5 c m'
R al 1'
pl c( ct
= 3,r75sn=31,75mm . l' = .E =^@. tat,scm' 1ln \i l''
Rezlrtentamaterialelorll
27
v.
se determini tiieturile axei neutre (n-n) pe axele de coordonate: , ; fu =-L--31'752mm2= +28,23mm - 35,71mm l'n Yn { lr =-L--47'632mm2 = -34,r5mm +66'43mm zo
6*
, in care se obline: Trasim (n-n)Si"poiOi"gr"ta oLont N f -,. + 75'13 = +129'12-\ = -38'57 + 93'16 io'''u"
1N
lo*'''n
= -206'86 = -38'57-93'16-75'13 mm'?
El Exemplul 1.4: Pentrustfilpufdin figura 1.20,se cere: incirciriicapabile H."0,gtiindc6 R = 210 N/mm2 a) stabilirea normale(o*),in secliuneamaximsolicitat5. b) trasareadiagrameitensiunilor
= 150
)w.
av /
- .. - ,- .> y q * 10 kN/m
1.20 Figura
Rezolvare: a)9!eE!!!l.ea1ncarci4iH""p lor din celedoui plane gi componentele (date) fo(ele exterioare 1". Se extrag
de efecte' Se va line principalegi se traseazddiagramelede eforturiprin suprapunere I (deci,cel oont ci momentulincovoietorpozitiveste cel ce produceintinderiin cadranul ce intinde fibra ,,dr",aflati la coordonata y pozitivi, respectivz)'
&
r
lli
1 ll
fo(e in planul(xov)
Rezlstenla rnderlabbr I
Hhxi
m 0,32
e ,tkNl r v t[kNm] i
- r-r----j--r=iH -ffi----i--F-rH IH
r"i
/'h q,
[kNm]
ftil\
48
&/[kNm]
I ,'l
l
L_J!H
tl tl
LI
l@
iF . iF . iH
- - l- t - - - r - - I 190+ 950 = 500
iE=
r' 1150"0 , 3 2 =48
10*#*80
1.21 Figura . fortpln planul(xoz)
Fkx+
0' 15m
/-n\ q'
lkNml
Figuia1'22
pot ird aparS solicitifile maxime; 20. se identificSsecliunile periculoase,in care acesteavor fi: in care avem: (1) - sectiuneade la baza stAlpului,
sookN ; [[.r!ll= ll^l
; (1) lkNml lFf,l=p.H-zzsl

l[u!)l= r28kNm U' l
29
(2) - sec{iunea H*p (3 m de la baza stAlpului): de actiunea fo(ei orizontale
soorru ; lrufrl=
,,{
zz,stlrtm ; lvf)l= lu9,l:53kNm
(1), fiindcdnecunoscuta H Vom relinedoar tripletade eforturiaferenti sec{iunii meirc doar in aceasta. geometrice transversale ale sec{iunii a stAlpului: Se determini caracteristicile :' = 18ocm'z n = z'00.2)+ 60.1 ;
6 0 .13 , f. - -" '\ ^ (z.zo = 2'l ll.. l+ -- - = 9 . 0 0 5 c m" :

l' l' . [ 12 ) 12
| | n n r3 2\' | . 100 -^ + (s ,J '^ zt-+ -r It-= z .l ' u ' ' r
l 12
'\ 2
2 )l
1.603 = 133.360cma
t2
qoos I ; lW' = '''"i" =600,33cmr 15 | '
= 133'360 = 4.r67,5cm, 11ry32 t' (1),la limiti: in secliunea de rezistenli Se scriecondilia H-2 2 5 1 ' 1 0 ' + 1 2 8 . 1 0 6 _500.10: _ :210 , +13 lo!)l i ^ lma
1 8 0 .1 0 ' 600,33.10' 4.167,5.10'
m urde vom obtinedoui ecuatii: .H-31,479)+30,714 = 2r0 (+ 4,ss7 (a) 27,778+ (b) Se oblinsoluliile: = +3Z,gZkN ; iH(a) = lH{o) -27,82kN. astfelincdt vom obfine Se re[inedoar soluliapozitivd, = H*P 37'82kN ' |t Trasareadiagramei tensiunilor normale (or) in sectiunea cea mai solicitati 'l" Sectiunea eforturile fiind deci: cea mai solicitati este cea de la baza stdlpului, = 2lA + (- +,SOt 27,778 'H $7 ,a79\+30,714
lN,= -sookN ; = -9og6kNm ; 1t, = ,.rt,t2-22,5 ' lM' = *tzgkNm

T transvercali dati, se vor trasa diagramelede tensiuninormaledin Pe sec(iunea \ " din M, 9i din M, (figura1.23).
30
materialelorll Rezistenfa
g
154.45
Figura1.23
30.
poluluiA: Se stabilesccoordonatele
4"
128'louNryrm = -256mm lu..= !L ; 'u N* - 5oo'10 ' N l M, _ _9o,96.lo 6 Nmm = + 1 8 1 . 9 2 mm l, = 'lo'N 5oo N" |.-' ale secliunii: principale de ine(ie(degiralie) razele Se cafculeazA
Ill
ru
ltl
5".
Se determini tiieturile axei neutre(n-n)pe axelede coordonate: = +289,40mm; [u- = -L - -272'192mm2 yo -256mm l""
. -= -2,,somm l=-= -L - -70,732mm

l-" zo + i81,92mm
6".
1.23): (n-n)Si Oi"gr"ta of'' , in careavem(figura Trasdm "poi Nmmu ro'l.t rT * r2 8 . iO N *fso,qe __ 500.10] [_ l= + t s + , + s _ \ ;
l*x m a r I 1 8 0 ' 1 0 2 mmzl .6 0 0 ,3 3 ' 1 0 ' mm' 4. 167' 5' 10' mm' / mme0 u N m m 128' 106 ( g o ,g.l N mm I N so0'103 . in N mm' 4.167,5' 10' mm' ) l" x ' m i n 1 8 0 .1 0 ' z mm2 [6 0 0 ,3 3 .1 0 'mm'
br--
31
loculgeometric al stAlpul din figura1.24sd se determine E Exemplul1.5: Pentru fo(a P astfel incdttoatdsecliunea s5 fie comprimatd. @ilortn carepoateactiona
Figura1.24
Rezolvare: al polilorin care poate aclionaforta axial6 P astfel incdt Locul geometric este sdmburele central. semn pe toati secfiunea, normalesd aibd acelagi tensiunile (limita care sdmburelui central), acestuiase va construiLSC Pentrudeterminarea pentru polilor estetangentila secfiune. careaxaneutrd multimea reprezintd geometrice alesecliun ii maiintAicaracteristicile Se determind
- arw. A = 20.2+ 50.1=90cm2 20.2.1+50.1'27 =
?n raportcu fibra superioard de greutateal secliunii - poziliacentrului

(figura1.25): zo =
15,44cm
- momentelede ine(ie axiale: t''10' = 25.452,22cma f, --zo'z' *20.2 14,442* * l'50. I 1,56'z i
l'': u l, z-zo' 50.13

- razele de inertie (girafie): I
12
It=-o-* t=l '337 ' 5 c m ' '

lt = t;7 l < ' r.r1 =16,82cm =,,/i l ItX1,,
tr
fiq??i
l',=ili={-,.=3,85cm
punctului2"):
ly.'=-*=1,48cm, -,r
=6, | .z ,= -:1 6 ' 8 1
polulA, (1,48; Rezultd 0). atuncic5nd axa neutrds teoremS: 5o. Se aplicdurmdtoarea punct, polulse deplaseazd pe o dreaptd. o laturd Se oblineastfelsegmentul A,A, carereprezintd a r 6o. Datoritisimetriei fald de axaOz,LSCva rezulta sectiunii Astfel, la rotirea in jurulpunctului C'(simetric cu C) se axeineutre 0) simetric cu A,. in continuare se repeti pagii3"- 6". (n, -nr) se oblin Pentru tiieturile: = -7'45cm : ]u., = 39,19cm Lzn. gi polulA' de coordonate:
precumgi simetricul sdu Ar.
= l',
[u"= t-'
3'852= L99cm : -7,45
=-i.z2cm : --16'82'? 39,r9
Retlstents mater{alelor ll
jurul Rotind axaneutrd punctului Tn I seajunge (n, - no in pozilia ) cutiieturile =* ; l.vn.

lz". =+35,56cm ;
L "4
9i polul Aode coordonate
pentruca axa neutri si nu LSCestereprezentat de poligonulA,A2A3A4A;A;. taiesectiunea, rezultAnd numai compresiuni, estenecesar ca fo(a axiali P sd aclioneze ir interiorul acestuipoliEon;
15,44cm
o) ot
I hJ
t ()
tY, tl
!J
!
ir(nJ z
Figura 1.25
:-"C
1.2.2 INCOVOIERE DREAPTA CU EFORT AXIAL ln acest caz,in sectiuneacurentea barei existi doui eforturinenule:efortulaxial (N*) gi o componentda momentuluiincovoietor,situatd pe una din axele principaleale sec{iunii(M, sau M.). Faptul cd momentul incovoietor aclioneazd dupd o axd principali este o consecinli a faptului cd fo(ele exterioaredate sunt toate cuprinseintr-unul din planele principale- fie in (xOz) gi atunci se obline componenta Mu, fie in (xOy), ceea ce M.. componentei conducela obfinerea in cele ce urmeazl, vom consideracazulin care forfeleexterioareactioneazdin planul (xOz); ca urmare, pe secliuneacurenti aclioneazi efortulaxial N* 9i momentul lncovoietorMn.Tn cazul in care planul de acliune al fo(elor este (xOy), in relaliile de calcul ce vor fi prezentate in continuare, se inlocuiesc m6rimile corespunzdtoare celeide pe axa Oz, incovoieriipe axa Oy cu cele corespunzdtoare
MY l Y -l ' Wv --+ W. etc. -') Mt
Wrn ffi
ffi
M y '9
q rrfidm
ilmd * x
i
Figura 1.26
in paragraful 1.2.1pentrucazulincovoierii oblicecu Toate relaliileprezentate

ofn rf qvial conn f n artin rrlnri z anr r r qr r r inf i
r! ij- Jr
t lnAnr ! c nnt c i[ - 4 . - =O
vv' 'r vq r! r/
Carrmarn
nhlinem'
polului A: - Coordonatele
{" I
l7
I = vtl Y o * ]=u
M,,
t
t"
N*
-a
( 1.1e)
Deci,polulA este situat pe axa Oz,la distanfae, numitdgi excentricitate.
normale - Eestb tensiunilor
"'=*.? "=* 'J ['.?

- F:"iatia axei neutre (n-n)
(1 . 2 0 )
t*=*-z=o t-
(1.21)
&Sadar, axa neutri (n-n) este o dreapti paraleli cu vectorulmomentincovoietor tffi! , axa normal5pe acesta,Oz, in punctulde coordonati:
- ne
, =-L
(1.22)
normalesimple 9i totale pentru cazul compresiunii SeErameletensiunilor in figura1.27. {rwlrtilEe zuntprezentate

Conditilede rezisten{i au aceeagiformi ca giin cazul incovoieriioblice cu efort cu R, * R" - ?ncazul materialelor o*,,"" t 0) [o*.r"*. R, , (Oaca
<o) ti"l,-"t=*", (oacao^,*in

,immwmesiune)
('23)
- in cazul materialeloravdnd R, = R" = ft (rezistenld egald la intindere 9i <R lo-l ^ rmax

I
(1.24) in cazul se intAlnegte loarte utili a ecualieitensiunilor O particularizare pozilia LSC (ptine).ln cont de acest caz, dreptunghiularemasive lindnd -Fxti6r a pe secliune, cea minimd valoarea maximi 9i, respectiv, Gentral) Simburelui UJLfirmltud potfi scrisesubforma: rannsr-inii
oma x,mn = * [ , ' . + J

, , lttt" I ' ' lN"l
tat .:_-:i .
(1.25) (1 . 2 6 )
paralelicu axamomentului; secliunii b = dimensiunea = pe axamomentului. normalS secliunii h dimensiunea gi suntposibile treisitua{ii intinderi carepreiau (1.25) materialelor se aplicd Ecualia dMncte: ceeace central, in interiorul sdmburelui estesituat carepolul,"A" a) , lel | | < \, 6' "rrin (o.u" 9i gi tensiunile extreme (n-n)nu taiesecliunea implicifaptulci axaneutrd semn; o,,n ) vorfi de acelagi
,.t-
36
materialelorll Rezlstenta
@+
f t\ qL/
Gmin
n__
q
1-27 Figura
My
in acestcaz central; se aflSexactla limitasAmburelui polul,"A" nl lel=|, aOica (o',n- in extreme la secliune 9i unadintensiunile axa neutri (n-n)estetangentS 0,,* - in cazulin careN' este respectiv cazulin careN* estede compresiune, estenulS; de intindere) ceea central, sirnburelui in afaradomeniului polul,,A" estesituat c) leit , aOica f (o',n 9i extreme tensiunile faptulc5 axa neutra(n-n)taie secliunea, implicd ce contrare' semne or"" ) avOnd de terenuri (deexemplu, intinderi carenu preiau in cazulmaterialelor @bservafie: (1'25) =0) ecualia pentru careR, altele ziddriigi de clasdinferioard, betoane fundare, sdmburelui in limitele deciforla aclioneazi in care IE = se aplicddoarin situaliile :, a 9ib). (cazurile central az1 cuoexcentricitate aclione lel> | t""t" amplasati Dacdfo(a de compresiune pe zona normale a tensiunilor areloc o redistribuire sambureluicentral) in afaralimitelor
este: activda secliunii(figura1.28).iniltimea activi a secliunii 0 = 3'c, unde s-a notat h
(1"27) (1 . 2 8 )
" =t-
37
@
. 6min
_i / ,/:
+rj a1
.r1
.-.-----.)
omax = 0
1.28 Figura valorileextreme ale Evidentci in acest caz putem vorbi numai de compresiune, fiind: ensiunilor
lc.in 3.b.c incovoiereadreapti cu efort axial este un caz particularal incovoieriioblice cu efort axial, prezentatdin paragraful 1.2.1. ln consecin!6,abordarea problemelor de gi efort capabilse face in acelagimod. dimensionare .erificare, Verificarea la compresiune excentrici a sectiunilor dreptunghiulare masive care sunt frecventutilizatein practicacurenti) presupuneurmitoarele etape de calcul: 't', Se stabilesceforturileseclionale(N" 9i Mr) din sectiunearespectivS, oblinute prin fo(elor exterioaredate. 'educereain centrulde greutatea efectelor gise compari cu limitasAmbureluicentral: 2'. Se calculeazi excentricitatea lel= f-4 : ' I lN-l 3'. Se stabilescvalorib extreme ale tensiunilor, linAnd cont de tipul materialului9i de valoarea excentricititii,dupi cum rezultddin tabelulde maijos:
= lo'u* o ; 2.N I =
( 1.2e)
huI
"J
38
1.2 Tabelul Materialcare preia intinderi Materialcare nu preiaTntinderi
(n, O) '.
{R'= o}
e<or"* =
mln
0*:*['-+J
@bservafii: (1)Daci: '
h
lndiferentde valoarea excentricitS!ii
6
h )
e>-n
h 6
I
b .h [' -
N [,.g]91)
fo."" 2.N 1
Iomin 3.b .c h Q = --e 2
l"l t i, tensiunilor normale este in figura1.29.a reprezentatd
@bservafii: @bservafii: (1) Diagrama tensiunilor (1) Diagrama tensiunilor normale este rePrezentatd normale este reprezentatd diagrama in figura1.29.b. Tnfigura1.29.e.
rr
lul. t,
diagrama
tensiunilor normale este in figura 1.29.b reprezentatd de rezistenld (2) Condiliiade rezistenli (2) Conditiile de rezistenli se (2) Condi{iia I astfel: se scrie se scrie astfel: exprimdastfel: . este cazut lq " *, carea tensiunii suficientdverifi in extreme.
trl
=it,'"l= lol**
bhI
a!
gl '
Itrtl( olel) | =rr.11+ " ls Rl
| , zlNl =lo,"l=ffi=n" I ,, [o1,"*
h J
Se
r^ r_ N. [ n* 6. l"l l . n ^ lc *i n l =b
h ['* h J='" . in I I I este cazut ld ' *, necesare gi verificarea tensiunii normale de intindere:
| I
I
1" =n, _N+ '[ | '-, , 1_6 o h. , J1 =' ']" ^ ""=b

o*"^ 'io*'nl
(3) inillimea zonei active este: a -3 ' c .
t'
I I l*
L
L
Gmax
c. Figura 1.29
,/ EXEIT4PLE DE CALCUL
El Exemptul 1.6: Pentru stdlpul metalic dinfigura1.30, se cere: a) verificare in secliunea (1-1)de la bazastdlpului; b)verificare in se{iunea(2-2), subtalpafundaliei de beton simplu; cltrasarea diagramelcrtensiunilcr normale (o* ) ?nsecliunile (1-1) gi (2_Z). Sedau:
=200kN ; JP,
lm
t =eooxru ; lP,
=,sl' . lq
^ ttrt , =u,.,.,. lT"t"r
l'
=tu# [r*.",,
[n=ero-\ m*' I =eoo$ lp, Im-
40
20 mm
I +
Figura1.30
mm 1 390
f1r'/, (.\' t
Rezolvare a)
anterior,se stabilesc in paragraful de semneprezentate 1". Jindndcontde regulile (1-1): dinsediunea eforturile
; fN ,:-3 o o -2 oo=- 5ookN
l*,
2".
=81kNm .[-roo'0,1e5 =ru
Secalculeazdexcentricitatea: ,r = S1'106Nmm=162mm
l"l soo.t o'N
3o,
a stilpului: alesecfiuniitransversale geometrice caracteristicile se stabilesc ; -25 ' 3 5 = 1 9 3 , 6 c m2 A = 27,4'39 =46.122,13cma , _27,4:39:_25.353 ; =--7i--
',
w - 'v -
46'122'13 =2.365,24cm3 19.5
Se verificd indeplinirea condiliei de rezistenfi; deoarece nu este cazul unei masive(pline),aceastase scriesub forma generalS: dreptunghiulare
=\*M'.R lol r r m il
A Wv
= 500.103N . B1.106Nmm r6t,"" 19t60.i02m;t 236524. 103mm

,, N-<R=210 N =60,07 -' mm' -'' mm2 Rezulti ci secliunea(1-1)verificd. I Uerificare in sectiunea-.(Z-.2) in aceastdsecliunese verificedaci tensiunilenormaletransmisede cdtre talpa t@iei pot fi preluatede citre terenulde fundare. 1s' Se stabilesceforturile din aceasti sec{iune:
l"
= lM, 15'4'2,6- 2 0 0 '0 , ' 1 9 511 7 k Nm excentricitatea: Se calculeazi lel=1ll-louNIm = 226,66mm ' ' 516.2.10 ' N
= -s16,2kN = -soo-(t,z'0,s. 0,6).25 ; Jru, =
3'.
intrucdt este vorba de un materialcare nu preia intinderi,se compari = 200mm,care reprezintilimita s6mburelui
cu valoarea I = lry ercentricitatea 66

6'
tensiunilor relaliile cntral. Rezultdrr l"l r 1, fapt pentrucare se adoptdpentrucalculul

't.29), Se lucreazicu:
= 373,34mm c =l-e =''1oo-zza,66 ;

22 = 41 . 1 2 0 , 0 2 mm a 3.c = 3.373, 3= ; 4'. normale sunt: aletensiunilor Valorile extreme
or*
Omin
=0 i 2'N ==
= 1 , 0 2N; = . mm3'b-c 3 9 0 0 mm' 3 7 3 , 3 4 mm

10 m' m' m'
. 103mm 2 . (- 516,2)
kN= m2oE > p, = 33oS ' 10-3- 1'02 -o

portanti a capacitatea Rezulti ci sec[iunea(2-2) nu verifici (se depdgegte pe teren). admisibili terenului, numiti gi presiune
r
Rezistenfa materialelorll
diaEramelor c) Trasarea tensiunilornormale(o) in sectiunile(1-1)si (2-2) ob{inute, de poziliaaxelorsistemelor de Jindnd cont de semneleeforturilor pentru referinliqide convenlia de semne eforturi, avem: . Secliunea (1-1)
@+ @:
omin= 60,08
?
lN/mm l Y _.->
_(0
25,83
34,25 a6sx = 8,42
Figura 1.31 e=Zo=*16 2 mm
! a
Zn= -L " z^
i'"
tsq.z'=14697mm
-162
Valorlle din diagrame sunt: - 500.10rN -Tno)':

.1O'? 193,6 rnm'?
= -25,83 N; mm"
-l^n o x ' :
M..
8 1 .1 0 6N .mm = +34,25 N ; 2365.24.103 rnm3 mm-
- in olobr:
= a$,!l- :)- ' + 34,25 lo,* = -25,83 I mmI
r\l
F
u
IN
| 0,,n = -25,83-34,25 = -60,08-:; t mm-
. Secliunea (2-2)
a 1
n
($+ @
1tttmm21
o)
=o o-., =
_______i_ lz
l-
soi* V
Figura 1.32
43
Valorile din diagrame sunt: . 103 N - 516,2 = -0,48 N; ---": -in of': 900.1.200mm' mm'
-in
oY ':
917.fi6 )-6 N.mm = -0,54 N; 900'1200'? mm mm-
=o-I- ; io.",
- in olobr:
i o' ' " = ' t *

[l Exemplul {.7: Un zid de sprijin din beton simplu este agezat pe o fundalie din *'c{sqi materialgi este supus impingeriipdmAntului a cdrei varialiese considerdliniar5, p. = 10kN/mt gi p, = 30kN/m2,(Fig.1.33,a). a) Sd se verifice secliunea de la baza zidului de sprijin, gtiind ci greutatea specificd a betonuluiesteyo =Z2kN/m3 gi rezisten{ele de calculale acestuia sunt Rt =0,5N/mm2, respectiv R" = 4,7Nfmmz ^ Sd se reprezinte diagrama de varialiea tensiunilor normalein sectiunea de la baza zidului. b) Sd se verifice funda{ia zidului de sprijin gtiind ci greutatea specifice a pimAntuluieste yo =18kN/ms 9i presiunea admisibilipe terenulde fundare este pr :0,5N/mm'. Sd se reprezinte apoi varialiatensiunilor normalepe talpa fundaliei.
Rezolvare Pentru elementelecu lungime mare gi stare de eforturiomogen6,se va calcula un tronsonde lungimeb : 1m. a) Verifica4easecliunii la bazi zidului de s.priiin (sectiunea 1-1) 1o. Se evalueazd mai TntAiforlele gravitalionale{greutatea proprie a zidului ) gi punctele (Fig.1.33,a) de aplica{ie ale acestora =0,4'3'1'22=26,4kN Gr . 6, = =0,8.3.1'22= 26,4kN Se determinJ eforturile in centrulde greutate 1-1 {Fig.I .33,b) al secliunii =G,+G, =26,4+ (compresiune) N, +P 26,4+30'1=82,8kN M, = -26,4. 0,4- 30 . 0,4+ 26,4' 0,067 + 10' 3 . f,S* 20;'3 . = 1 54,21kN .
L
Reziet6nlamaterialelorll
p, = 10 xN/m?
R r = p1.3m.1m
Fr* 30 kNJm
b)
0.174 N/mm2
1.33 Figura
materialelor Rezistenfa ll
46
2o .
gi se compare ( h,/6 ): cu limita sAmburelui Se calculeazf, excentricitatea central 1'20 54'21 = o.654m = o.2t t .. = & ' Nl 82,8 6
Deoarece excentricitateaeste mai mare decit limita s6mbureluicentral, axa neutri va tiia sectiune, producdndu-se astfel tensiuni normale de intindere gi compresiune. 3". Secliunea poate preluaintinderi (R,;.0), deci tensiunileextremese calculeazd cr relalia(1.25):
=-ooun = * 9l =;q* 1'0:= ( xz,ztz). * 9:99911 6.,* [r 'ffi 5[, ( h, ) 1,2.10".10" 1,2 ) A1[
Rezultd: 6,", = 0,157N/mm'z < R, = o,SN/mm2 ( = 4,7 Nfmm 2 , c,rn=-0,295N/mm2; 1"1," R" Cecisecliuneade la baza ziduluiverifici condiliilede rezistenli. in figura 1.33,b. Diagramatensiunilornormaleeste reprezentatd Axa neutrdeste definitdde tiietura:
'.:-'i:: += *=-o'183m
b) Verificarea fundatiei (sectiunea 2-2) 'T". Se evalueazi fortplegravita{ionale (flgura1.33,a) - greutateapropriea fundaliei: = 36,968kN. G, =2,1'0,8'1'22 de pAmf,ntcare descarci pe fundalie: - greutateapropriea masivului . Gp= 0,3'3'1'22 = 19'8kN in centrulde greutateal fundaliei O, (figura1.33,c) Se determindeforturile Nz =Nr +G, +Gp =82,8+36,96+19,8=139'56kN' u = 10 . 3' 2,3+'o=' .,t,u M, : -(19,8. a,9+ 26,4. 0,55+ 30 . 0,55+ 26,4'0,083)+ 2 = 71,g6kNm gi limitasdmburelui central: Se calculeazi excentricitatea
2".
= !!a =,11196= o.s15m u. '

N, 139,56
? =#= o,3bm
3".
gi tensiunile axaneutrd normale taiesecliunea Deoarece ez:0,512t+=0,35, '6
extremevor avea semne diferite.Terenulde fundareinsd nu preia intinderi,in pe talpa de fundare.Presiunea tensiunilor normale consecinliare loc redistribuirea (1.29) se calculeazS maximd cu relalia
= lol,* * ?i*fHS
"
4o. 2'2 fnillimea zonei activeeste: a=3c*1,605m
=0,174N/mm' <p,=o,2N/mm'?
= 0,535m. = I - e, =2J9 -0,51s
in flgura 1.33,c. normaletotaleeste reprezentatd Diagramatensiunilor
Q Exemplul 1.8: Fundalia excentricd a unui stAlp din beton armat are forma gi
.l;'-^h.i'Fif^.li^ urrrrvrrstwtr[q uilr fin',.rrvqrq 1 eA r.va. EFa*t'rila Lrvrrqrrrv ?n ea.+]',naa rrr ssullul na lq l".a:q slqr]rsrql -1Alh'il"i a,'6+' 99r11,
No= 200kN To= 100kN Mo= 150kN 9i greutateaspecificea betonuluieste yb= 24 kN/m3. a) Sa se stabileasci pozilia stAlpului pe funda{ie (distanla xo de la marginea fundaliei la muchia stdlpului)astfel incAt pe talpa fundatieisd nu apare tensiuni normalede intindere. b) Se se verificefunda{iagi si se traseze diagramatensiunilornormale la baza ei gtiind cd p,:0,220 N/mm' .
Bezolvare a) Stabilirea pozitiei stilpului astfel incAt pe talpa fundatiei si nu apari intideri sd fie in limitele sAmburelui Condilia care se impune este ca excentricitatea central,adicd
(-) bisl b
1o, Se determind eforturile in centrul de greutate al fundafiei; se noteazd cu x distanladintreaxele normaleln secliuneade la baza stilpului respectiv a fundafiei: = No*G, = 200+2,4'1,2'1,5' 24 = 303,58kN N,, - 200x = (eOO-ZOOx)<Nm. Mr = 150+ 100. 1,5
nrrirff
rrtieblorI
47
a,
T.
(* ) Se imPune condilia
- 2ooxst !a = ?,4=o.q !!r _ 3oo lel | =

'| Nn 303,68 6 6 Rezultd ecua{ia 300-200x.0.0 303,68 de underezulti x > 0,892m. = fundaliei la muchia stdlpului: de la marginea distanla 3". Se alegex 0,9m.Rezultd + 0,2)= 9,16. xo= 1,20 - (0,9
materlalelorll Rezlstenfa
pe talpafunda$ei tensiunilornormale diaoramei b) Trasarea din secliune: eforturile 1o. Se calculeazi Nr= 303'58kN M = 300-200'0'9=120kNm central: excentricitatea 9i se comparicu limitasamburelui 20. se calculeaze
o,+* 0,395m.1= u=J9-= ' 6

303,68
A x a ne u tr dfi i nd situatiinafarasecliunii,V o ra p a re n u ma it e n s iu n in o rma le d compresiune' (1'25) cu relalia se calculeazl extreme 3o. Tensiunile
(tte'zzr) *q995-)=-0'1054 =--'9t:9u o-^;1?' f1 ' K['- 2 ,4 )

Rezulti
gi
z+.1 ,2 '1 0 6 < P'= 0'220N/mm2 = lol,* = lol*,. l-0,20961N/mmt

= -0,0013N/mm2 0 6ma, -
Decifundaliaaretoatita|paactivSgiverificdcondiliaderezistenli.
g | E x e m p |u |1'9 :Pe n trustA lpu|dinfigural'35,c u n o s c d n d y o = 2 4 k N/ m3 , s e c e re ] (2'2) toatit astfelca in sec{iunea ,,L"a fundaliei, dimensiunii a) determinarea sectiuneas6fieactivSgis6nusedepSgeascipresiuneaadmisibi|dpete P' = 2 2 5 kN/m2; ; cu R = 210N/rnm2 metalic) (labazastalpului sec[iunii(1-1) b) veriflcarea (1-1)gi (2-2)' (tr*) in secliunile normale de tensiuni diagramelor c) trasarea
1.35 Figura
fundatiei { Dfimengionqrea lil''- Se stabilesceforturile in secfiunea(2-2),de labazafundafiei:

1
INl"t
=-90-150-(1.1.0,6).24 =-240 *14,4.1
tkNI;
=1 2 7,94 I t u f ") =9 0 '0 ,2 6 6 +(to .+).2 ,0
[kNm ].
Y-
Excentricitateaeste:
",=ffi=zo_.ffitml
Pentruca toati secliuneasi fie activd,impunemeondilia ,- = htt-t' ' 6 "^ @bservatie: h reprezinti dimensiunea secliunii perpendiculard pe axa mmentului, in exemplu L; obtinemastfel: f.
Itr,t!*')l n7.s4
127,94 L 240+ 14,4.L 6 tr=0 Se obtine ecualia: 14,4'L2 +240.L - 767,64
nrindsoluliile:
t,=ltffiS=-19,41m
a, '
5'.
2.14,4 pozitivd. Convine numaisolulia Alegem L=2,75mgiob{inem: - eforturile:
-2 4 0 i 9 1 9 ,0 8 6 3 ,7 5m. =+2
LM!'4 = 127,94kNm. - excentricitatea: . 106 N-. mm = _ 127,94 457.58mm 279.6.10'N ", 2 750 mm = 458,33mm 6 Rezultd ci toati sec{iunea tilpii fundaliei esteactivi, iartensiunile extreme sunt:
= I*l' 'l -27e,6kN;
= Trn3##* s*a' 1s-o-\;s ['-';1ii#H'):-.'u'

(, 6.457,58mm) 279,6.103N =_Ti06ililt2j$dffi.['r* o.,n ^,203_\ ,.ruo11111 mm, )=_u
I
=lo ..l=0 ,203 N; <p, =0,225-\. lo'l tma mmmm'
aleasA L = 2,75m este corespunzetoare, intrucAt Rezulti ci dimensiunea (0) gi nu este depdgiti presiunea admisibilipe intreagasectiune este activa(o,", teren. se4iuniide la bazastilpului b) Verificarea (1-1), secliunea de labazastdlpuluimetalic: 1". Se stabilesceforturilein
; Iruf'l = -90- 150= *240kN + (ro.+) 2 = 103,94kNm. tn,t!''= 90.0,zoo

2o. geometrice ale secliunii transversalea stAlpului Se calculeaz6 caracteristicile A=2.(25.1,6)+50.1=130cm2; metalic:
t 'rlo' = 63.684,93cm4 .1,6)-25,8,1* t, =2.lzs,J',a'+ (25 ; L12112 =2.394,17cm3. -, - 63'694'999rn' *, ,, =ffi

3".
extremedin secfiunea(1-1),cu relalia(1.20): Se calculeazd tensiunile
v..mdr---
"x'r:.
240.103N 103,94.106 N.mm mm3 130 '102 mm2 2394,17'103
RezultS:
= +24,95N/mm2; fo*,."*
= lo*,',n -61,BBN/mm2;
mm,
=lo-,^l=61.98 lol r ,,n ,' r I rma
N=.R=210
Nt=.
mm,
StAlpulverificd decicondilia de rezistenli. c) Trasarea tensiunilornormale(o-) in sectiunilg(1-l) si (2-2) diaqramelor . sefriunea (1-1)
@
+
@
Q9
Cdin =
61,A8
Figura 1.36
= 18,46N/mm'; l"s'l= 130 .1oz mmz
2+o. 1otN
g-+g|-I+ =43,41N/mm2; lofl.,l= | 2 .3 9 4 .1 7 .1 0 o m m o

. secliunea (2-2)
:;1;-i
@
+
r---il ll--*
@
omln = 0,203
Figura 1.37
52
materlalelor ll Rezlstenta
qr = 5'5kw#
I I -t-_-+--
o.s
2,3m
o,u I
1.38 Figura Rezolvare:
a)Sllllesssrsi[ii q*o
1". Se stabilegteefortul axial in centrul de greutate al secliunii (1-1), stabilind greutdlileaferentecelor doui pirli ale ziduluide sprijin: = 64,17kN dreptunghic; G.,= (0,9.3,1.1)'23 - pentrucea Tnformdde paralelipiped
\ I lrt triunghiulari; ceain formd de prismd G, =ll;.3,1'1,41'23l=49,91ktt - pentru ) ) L\z

(figura1.38). forlei Apoi, lindnd cont de poziliilecelor doud centrede greutate,de rezultantele pentru gi p pe 1 ml gi - respectiv gi de 1m a lui Tndltimea 3,1 m lungimea de ale er Qz aferente secliunii(1-1): zidului, se oblineforturile p(t-t)- -3 . 1- 64,17 - 49,91=-1 17,08kN ;
p1(r-r)-(s,s.s,r -5,5) r,,.,'] f ry.[* to-, S-e \ (+-o,t)*M,17 (+ (T T).4e,e1' -17,8+) [r<rrrm]. ? r,^)=(t,ooo'Qz,*o
sd corespund;5 interiorului sau M[ mmplnecondilia ca valoarea excentricitAtii
central: l"l. *
lilfir mrWezintidimensiuneasecliunii normald la axa momentului(deci h = 2,3m); kNm - 17,84J i^l (1,6.Q,'*o 2,3m
' ,
, 9 , =-
117,09kN .2,3 117,08

6
1.6
6
=39'20kN/m
+ t7,94
lReanltS:
Qz*"= .4,@v
-=
proprle al acestei secliuni, aclioneazd in plusgreutatea h centrul de greutate a = = (3,5. 1). 72,45kN o,g. 2,3 G, sunt: dinsecfiune Eforturile
-Nft-t)*G, = 117,a8+72,45= (compresiune); 1(z-z) 189,53kN
z)-(s,s p1(z r) s,r ,] [].0,e).[Su*+0," t3 #.or)- (u,)

flrr Excentricitatea este:
[T
-i t-)=14e,57 kN'n -a,7 '
1",1=$$q=o,78em. ' 183,53N

limitei sAmburelui este: Valoarea lui corespunzltoare central u':t = o'589m '
o
Rezult6:
f .
>*=0,58gm. 11 l"rl=0,z6gr 6
intrucOt terenulde fundarenu preiaintinderi,tensiunilenormalese calculeazi cu iotu* = 0 ;
eat i l e( 1 . 2' e ) :
unde 3o. Deoarece
j t.N l 2 .1 8e,s3.103N l o"_ ,^ =_ .L =_ +=_ 0 ,1 32N/m m r . " 3 .b .c 3 .1 .0 0 0mm ' 960,84mm I
h 3.500 mm = 9 6 0 , 8 4 mm. c = =-e= -'--: "-"' -789,1 6 mm 22 =lo,,nl =0,132N/mmt <p, = 200kN/m'z, lol,"*
preiapresiunile putem transmise afirma cd terenul de citre talpafundaliei. (2-2)este: lndllimea din secliunea zoneiactive = = = 2,88m . a 3.c 3.960,84mm=2.882,52mm
i i I
-d
materialilor ll Rezistenta
oBLlcA iNcovolERE 1.3

Am definit in partea intAi a Rezistenleimaterialelorincovoierea simpld ca fiind peste una acea solicitarein care vectorulmomentdin secliuneacurenti se suprapune din axele principale centrale. in cazul c6nd vectorul moment incovoietor nu se suprapunepeste nici una dintre axele principalecentraleale secliuniivom spune ci incovoierea este oblici. in elementele de construclii,incovoierea oblicd apare in urmitoarele doui situalii: a) Toate for{ele exterioareaclioneazi in acelagi plan, dar planul lor nu coincide cu ale grinzii(xOz) sau (xOy)' Prin urmare,vectorul niciunuldin planeleprincipale momentincovoietordin secliuneacurenti nu este suprapuspe nici una dintreaxele principale centrale ale secliunii, fiind perpendicularpe planul fo(elor gi are componentepe ambele axe principale(M, gi Mr. Acesta este cazul incovoierii obtice cu forle coplanare(figura1.39,a). gi/sauin in planeleprincipale ele fiind cuprinse b) Fo(ele exterioarenu sunt coplanare, nu este curenti din secliunea alte plane; prin urmare,vectorulmomentincovoietor centraleale secliunii9i nici in acest caz suprapuspe niciunadin axele principale in general - in fiecare din secliunile transversale ale grinzii existi at6t o componenti a momentului M, cAt 9i o componenti Mr. Acesta este cazul incovaierii obtice cu forle necoplanare(figura1.39'b)'
/./-/
-/2.1._.>l --
\"2
a)
1.39 Figura
COPLANARE CU FORTE OBLICA INCOVOTERE 1.3.1

va pdstraaceeagidirecfie, in cazul acesteisolicitiri, vectorulmomentincovoietor ale grinzii(figura transversale normali la planulinclinatalfo(elor, pentrutoate secliunile dupd cele doud in componente total se poatedescompune 1.40).Momentulincovoietor axe principale:
=t.coscr {*, lM, =M'sina
(1 . 3 0 )
Tn ipotezacA r6mdnemin de efecte,posibild |n urma aplicirii suprapunerii mici,se obline ecualia tensiunilar gi deplasirilor elasticai al deformaliilor domeniul curenti: normaledinsecliunea
M., M= --r-'z+ tL 'Y o.(Y,z)
I,, I,
(1 , 3 1 )
normale totalepoatefi tensiunilor prininlocuirea ecualia (1.30) in (1.31), relatiilor scrisi subforma:
o*(y,z) =t[ff'.YtJ
plan-
(1.32)
ecualiaunui gi (1.32) reprezintd (1.31) dintrerelaliile faptulc6 fiecare se remarcS
lz
1'40 Figura de pe secliuneln at punctelor ca fiind loculgeometric Axa neutrd se definegte (1.32)'se obline cu zero a expresiei suntnule.Prinegalarea normale caretensiunile *uaJia axei neutre,notatd(n-n):
cosc
l. . l-
sina z+_.y
=v
(1 . 3 3 )
le,
ja
Se observdfaptul cd ecualia (1.33)reprezinti ecualiaunei drepte' De asemenea' se observdcd axa neutr6: yOz (centrulde greutateal secliunii); de coordonate (1) trece prin origineasistemului (2) tangentaunghiuluiB de inclinarea axei neutre(n-n)cu axa oy este dat de : tgB= !.iga
lz
(1.34)
ua
relatiecare permiteprecizareapozilieiaxei neulrein secliune(fig' 1'al)'
I
t I
I
56
(n)
\ 0\o t\ - --'i lo
Figura 1.41 pe @bservafie:ln cazul general I * cr, adicd axa neutrd nu este perpendiculard planulde acliune al momentuluiincovoietor. Daci
lr t l . 9l Dacd lr " l .:+ l, =l, = = B>cr P<6p. F = a", caz in care lncovoierea barei este simpli.
oblici sunt: Condiliilede rezistenfdla incovoiere pentru si compresiune cu rezistenle egalelalntindere a) un material (Rt= R. = R) cUmestede exempluolelul 3 R, lol*"*
(1"35)
reprezintd valoarea absolutd extremd a tensiunii undelol.* = max(<t,,,,1o,,"1), normale. (Rt)diferitd de calculla intindere cu rezistenle b) in cazulunuimaterial de cea la (RJ, cumeste-de exemplucompresiune betonul, de rezistenli condifiile devin
R" llo,,"[s
[oru* 'R,
(1'36)
unde tensiunea maximd (oio) este pozitivi, reprezentfrnd o ?ntindere iar cea minimd (on.in)este negativd, fiind o compresiune;fiecare tensiune trebuie comparati cu rezistenla corespunzitoare.
Exemplede verificare a condi{iilor de rezistenfd: . Pentru o secliune de ofel(avdndR"
= R = 210N/mm' ), s-aoblinut:
Io.,n= -202,67N/mm'z; 1 [o'"* :175,83N/mm'?' Se verified inegalitatea < R = 210N/mm2 Nlmmz 202,67 . lol** = max(o,",,1o,*l)=
Rezistenlamaterlalelorll
'
Pentruo secfiunedin beton avdnd R" =12'5N/mm29i Rt:1'5N/mm2s-a = -10'24N/mm'?; lomin
' oblinut:
to",* = 1,02N/mmr.
= 1'5N/mm2; [o'u" = 1'o2N/mmt'R, se verrTrca: = 10,24N/mm'? < R" = 12,5N/mm2' tF'"I
Secliuni inscriptibile in dreptunghi gi om6ole tensiunii ngrmale Sunt ln acest caz particularvalorile extreme omax (figura1'42)' egale,au semne contrare9i apar in doui colluriopuse ale dreptunghiului Tensiunilenormaleextremese pot scrie
6'n:*[ff.ff]
( n) ' 69
(1 . 3 7 )
@
=#r*#:
1.42 Figura Ro= R, = R, egalela Tntindere 9i compresiune, cu rezistenle Pentruun material in secliunea extreme normale a tensiunilor valoriiabsolute verificarea este suficientd se poatepunesubforma: de rezistenti conditia solicitati; maximd
lo.l,*=lMl..* tr.ffJ=*
(1.38)
r
Tipuri de probleme la incovoierea oblici cu fo4e coplanare Pentruformulareacelortrei tipuride probleme(verificare, gi efort dimensionare capabil),se vor face referirila desenulgenericde maijos:
I I
I T "l -,Y
I planul for.Glor
Figura1.43 l. Verificare . @!e.: - grinda: - forma gidimensiunile sec{iuniitransversale rezemirile incdrcirile (Pi , Qi, Mai)
-unghiu, ";,iij::[]ijil['"' (OL37),R = 210 N/mmz de calculR; pentru oleluldeconstruclii - rezistenla

(verificd rezistd condiliile de rezisten{d) saunu. ' Necunoscute - dacdgrinda 'B@gE: 1". Se traseazi diagrama de momente M" in planulfor{elor, fdcfrndabstraclie de faptul ci planul forfeloreste un plan inclinat.Trasarea se face prin suprapunerea prealabilA diagramelor elementare sau, prin particularizarea gi trasarea a reacliunilor diagrameide forfi tiietoareT" gi apoia celeidemoment totalMo. 2". Se extrage valoarea momentului incovoietor totalextremlMol*r*. geometrice 3o. Se calculeazd caracteristicile alesectiunii date:
I
[=n
-) -+ (momentele
LYn
-) -+
{*'
Lw.
(coordonatele centrului de greutateal se{iunii)
(rnoduliide rezisten!i)
de inertieaxiale) Se verificdcondiliade rezistenti (1.38):
to*t=tM;* [ff*ffJ=@bservafie: Daci inegalitatea este lndeplinitd, vom spuneci grinda (rezist5), iarin cazcontrar, (nu cd ea nu verifici rezistd).
ll. Dimensionare . Date: - grinda: - formasecliuniitransversale (NU gidimensiunile)" - rezemdrile (Pi , Qi, Moi) gipozi{iile - incdrcdrile (a; b; c ...) acestora - unghiula ficut de planulfo(elor cu axa Oz a sectiunii (R) de calcula materialului - rezistenla ' Necunoscute - dimensiunib secliunii transversale (b gi h pentru secliunea dreptunghiular5; respectiv profi simbolul luluilaminat,,l,, sau "U',) *) in mod obignuit,este vorba despre o secliune dreptunghiulard, cu raporlul |b = t O"t, sau despreprofilelaminate ,,l"sau ,,U". " Rezolvare: 1'. Se traseazddiagramade momente Mo in planulforlelor (cu aceleagiobservalii sa gi la problemele de verificare). 2". Se extragevaloarealM"l,"". @bservafie:Condiliade rezistenfi (1.3S)se mai poatescriegi sub forma:
= k esteun coeficientde formd al sec{iunii,el fiindegalcu: -pds ----r W(n pentru dreptunghi lk = i = 1,5...2,0
to
I
W.,
ii:i* l-"o. o. f}l ,in ol= n WY [W,/

L J
profil "U" Jk=5...7 pentru pentru profil "1" It<=2...0
:r".
Se alegeforma secliuniigi coeficientul de formi k. Se dimensioneazd secliunea:

Wy,nec =
lM"l,"^.(coscr+ k . sina)
s'.
Se alegdimensiunile secfiunii: pentru dreptunghi, dincondilia *, = L^[,

6
n' - - -W"""" v,nec ]b = t, w,t = 6.nt >
pentru profile laminate, secliunea se alegedintabelele ce prezintd sortimentul standardizat, astfel incdtsi aveffiWy,et ) Wr,n"".
fl
Cu valorile efective aleWr giW, se verificd condilia (1.38): de rezisten,td
=1M"1,," 1o1,,",", [":. ffi)=*
r
60 Rezistenlamaterialelorll
Daci inegalitatea esteindeplinitd, alegerea ficuti estecorectd; in cazcontrar, se revinela punctul(4'), se modificd dimensiunile gi apoi se parcurge secliunii din nou pasul (5'). lll. incircarecapabili ..Da!g,: - grinda:- forma gidimensiunile sec{iuniitransversale
-ffiHi:,
cuexceptia uneia (a;b;c ...) acestora sipoziliite
- unghiulcral planului forlelor - rezistenlade calcul R . Necunoscute (P."p/ g"up - incdrcareaneprecizatd i Mo,""p).
'B@!re.:
Se traseazi diagramele de momentincovoietor M* ; ('=, ,) in planulfo(elor, prin suprapunere de efecte; 2o. se identificd secliunile periculoase, adicd acele secliuni in care, prin suprapunereaefectelor, s-ar putea obline valoarea maximd absolutd a momentului incovoietortotal. Se plecd de la ideea cd valoareamaximAa momentului incovoietor total poatesi apari intr-o secliunein care cel pufinuna din diagramele simpletrasatela punctulf inregistreazd un extrem. in aceste m secliuni se evalueazdprin insumare momentul incovoietortotal, oblinAndu-se agadar m expresii.Dintre acestea,se vor pistra doar cele k contindnd necunoscuta(ele). Evident,avem k 3 m. 3o. Se calculeazdcaracteristicile geometrice ale sectiuniidate 1o.
[z^ LYn
-) -)
Jt'
Ll.
-+
-+
I'
Iw,
lw.
4o. Din condilia de rezisten$ (1.38) scrisi la limiti, se determind momentul incovoietor capabilal secliuniidate: R lM-^^^l= , I u'@Pr ".+q + !I c, Wvw, Se egaleazd,pe rAnd,cele k expresiide la punctul2", scrisein valoareabsolutd cu Mo,op. Din rezolvarea acestorase oblin 2kvaloripentrunecunoscutele problemei. 6o. Dintretoate valorileoblinutese pdstreazi doar cele pozitive. gcap Forla capabila(Pcap, seu Moo) reprezintd minimulacestora. 5".
Rezistenla materialelor ll
Trasarea tensiunilornormale(o-,',) intr-o sectiunecurenti a unei -diagramei qinzi solicitatela incovoiereoblici cu forte coplanare Pentru trasarea acestei diagrametrebuie cunoscuti valoarea gi semnul incovoietor in secliune. -romentului Fagiide parcuns suniurmdtorii: iiPe sec{iunea transversali a grinzii, raportatd la sistemul de axe principal central yoz) se reprezinte planulfortplor, dupdcuma fostindicat in problemi. :'". se stabilegte sensulmomentului incovoietor de pe secliune,tinand cont de *rnnndtoarele reguli(figura 1.44) (a)vectorul moment incovoietor esteintotdeauna pe planul normal forlelor; (b) momentul incovoietor estepozltiv produce atunci cdnd intinderi Tncadranul I. adicdacoloundeambele (y gi z) suntpozitive. coordonate
{
J_.._+y
l1
.r
\planulfortplor
I
Figura 1.44 Pentrucazul prezentat in figura 1.44,un momentpozitivtrebuiesi produci intinderiin collul,,D" al secliunii, situat in cadranul l. Se obline astfel sensul unghiului c (ftn") aecarevectorulmoment incovoietor il facecu axa Oy.
Se descompune momentul din sec{iune (tvt") in componentele dupd axele fHl,,= M_.cos cr 9nnclpale: { ' ' LM'= Mo'sin cr de valabilitate alformuleilui Navier lindnd cont de faptulcd suntemin domeniul principale Oy Oz fiind pot axe de ine(ie), se trasa diagrameletensiunilor laxele 9i normale din fiecare componentE,adicd of;" gi precizAnd semnele gi valor1le "Y", extreme. Spre exemplificare, se consideri cazul sectiuniiprezentatein figura 1.44. pentru Mo< 0, rezulti diagrameledin figura 1.45. 3'.
r
62 Rezlstenfamaterlalelorll
Figura1.45 4" Pentru trasareadiagrameitensiunilornormaletotale ol', se determindmai intdi
(p): unghiul de inclinare a axeineutre
= r.ltocd ltgpl | tI
I,
Se traseazdaxa neutrE(n-n),care trece prin origineasistemuluideaxe, Tnaga fel Tncdtunghiul B pe care il face axa (n-n) cu axa Oy sd fie mdsuratin acelagicadran 9i Tn acelagisens ca 9i unghiul cr. Se duc apoi paralelelela (n-n), trecAndprin colturilecele mai indepdrtateale sec{iunii. 5o. Se reprezinti diagrama olot,in raportcu o liniede referin!6normalSla axa neutrd (n-n). Diagramaeste liniarfr,avfrndvaloriextremein cele doui colturiale secliuniicare sunt cele mai indepirtate de axa neutri gi valoarenulSpe aceasta(figura1.46).
i I tn-n)
1.46 Figura
RezistenF materialelorll
(insumarea efectelor Valoriledin diagrama olo' se oblin prin suprapunerea componentelor momentului morilor)din cele doui diagrame simple, corespunzdtoare lim:ovoietor. sunt Celedou6valoriextreme = +(o,+ o, ) Jo."* lo',n=-ft',+or ) lM l.cosc cr lM-l.sin
Or :L 3 *;
(t^
'u
--
notate cu Valorileefreme se oblin in collurilediagonalopuse ale dreptunghiului, tuil respeciiv, m. 9i, I OGMPLE DE GALGUL
reprezentatiin figura El Exemplul1.11: Pana de acoperigde secfiunedreptunghiulard . 47. este confeclionatd din lemn. $tiind ci rezistenla de calcul a lemnului este a = 13N/mm' , se cere: a) sd se verificepana; b) si se reprezinte apoi diagrama tensiunilor normale in secliuneamaximsolicitatd; c) si se determine sdgeata totald la jumdtatea deschiderii oanei. aplicdnd metoda grinzii fictive (conjugate).Se dd: E = 100 N/mm' ,
P2= 1 kN
Figura 1.47
Rezolvare e| Verificarea panei '". Se calculeazi reacliunilegi apoi se traseazediagramelede eforturiT" gi M" in fortelor(figura1.48) 3hanul
r
\9
tkNl
4\
@
lkN.ml
Figura 1.48 2".

30.
= 5,79kN.m RezultS, lM"l*"* geometrice Se calculeazd ii dreptunghiu caracteristicile alesecliun lare:

12'18'=5.832cma ll..l' 12
I t R. t 13 lf- ='" '" =2.592cm4 12 t'
I ta to2
f-
= l'--1"- = 648cm3 | 1't7.. l'6 I rn .tr2

. +.
f*.=:-=43 2 c m' Se verificiconditia de rezistenli: ("o* .l --- o =
sin *"' o-) "- ' lo*1,"* lM.i,* W' + W' l<R \ 'J-
) , ( si nl 5o coslso -=5 ,7 9 ' 1 0 6| -+ .- --i ---< R = l 3N /mmz. lo, l-m ^.ax . ^r . 4 32.10' mm, / l = i 2,l 0N 1mm2 ' \6 4 9 1 0 , m m ,
Decipanade acoperig verificd.
b) Trasareadiaqramei tensiunilor normalg o, @ maximsolicitatiM, = +5.79kN.m 'to. in secliunea 2'. Poziliaaxei neutreeste datd de:
= 5;?1? = rsp ts(r -+F=31"0s'. -' sf 0,6028857

2.592 normale din compomenetele momentuluiincovoietor Diagramele tensiunilor dupd totale suntreprezentate in figura1.49, tensiunilor normale axegidiagrama
fil)
v7
3,47
,* Figura1.49
Valorile normale sunt: tensiunilor f^', - sJgil0'_gg{5' = 8,63 N/mm2 ; lo*'o+a.1oJ 'sin15" = 5,79'106 = 3 , 4 7 N/ mm2 loy. : ^ 432.',10' l. = 8,63 + 337 = 12J0N/mm2 . o,o = lo,,nl cf Siiiqeata totali la iumitatea deschideriioanei grinziifictive. Se aplici metoda 4r, Se calculeazd fictiv total (in planulfo(elor) ln secliunea C, de la momentul panei. r,.mitatea desch iderii . Diagramele in figura1.50,a; simple suntreprezentate de moment . Grinda fictivi, ob{inutdprin inlocuireareazemelor reale cu cele fictive ?nfigura 1.50,b; mespunzdtoare, estereprezentati
-h-
11
66
Rezistenfa materlalelorll Pr= 1 k N Pe = 2kN
Figura 1.50 . Dinincdrcarea grinzii fictive cu diagrama (figura M1 se obline 1.51,a): R" = 3. 6.7s, 3 = 1 3 . 5 k N. mu '3
= V^ .3-R. .9.g = 13.s.1! = 25.31kN.m3, M{,1 88 . Din incircarea grinziifictivecu digramaMz rezultd(figura1.51,b): Rr=.}.3.6=9kN.m2 Ittt^ IM, =0+6.V8 -2.R2 =0+Va = =0.:>6'Vo -4.R, =0 *Vo = = 3kN.m2
*.*,
n, =6kN.m2
R. =1.1,5.3=2,25kN.m2
.m3. = -6,75kN Ml'/= -% .3 + R. .1= -3 .3 +2,25.1
ReztubnF rnabrhhbr
tl
67
@
1.5
r,sI
R.
3rn
rR"
d)
;k
1,0
a
R,'
fl\i*
1m l , 2m
I
vo
t5
3m
Figura 1.51 grinzii ' Dinincdrcarea fictive cu diagrama Msse obtine (figura 1.51,e):
F1 lo =2.2.6=6kN.m2
/, \1
=d Rr =2kN.m2
v^ :
:4 kN .m2 3 .R n
= 1 ,5 k N .m 2
Ru 1 = ;.1 .3
= _v, .3 + R, .1= _2.3 + 1,5.1= MIIJ _4,5kN.ms. 'Din incircareagrinziifictive cu urtima digramd, Ma,rezurtd (figura1.51,d): R1 = 0,84kN.m2 6 =:'1,125.1,5 IMo =0=6.Vu -3.R2 -1.R6 =0 = Va:1,406kN.m2 IMu =0=6.vo -5.Ru -3.R2 =0 =+ Ve =1,965kN^m,
Ru= I. o,7s. 3 = 1,125kN. m, z

MI?= 3. VB. B -1.Ra = 3. 1,405 _ 1,125 :3,09kN.m3.
. Momentulfictivtotalin sectiuneaC rezultd:
= M,,"
2o.
..
E tl t
= 25,31 .m 3. = 17,1SkN - 6,75- 4,S + 3,0g
$e determindcomponentele momentuluifictiv in cele doud plane principale: (xoy): M,,=M," .cosc =17,15.cos(-tS!=16,57kN.m3; .m3. - 4,441rN Se determindcomponentasdgeliidupScele doud axe principale: (xoz): Mo : M,,..sincr= 17,15.sin(15f
3".
(ov), q" =g- = -=rolo=l!'1.=,= -17,13mm E.l. 10*x2,592.10n = = r=1û,?'=1^!".=, (oz): w" =28,41mm . " 5 .104 E'1, 10*x 5.832
@bsentatie: Sdgeata are direclie perpendiculard pe vectorul de moment tncovoietor, 4". Sdgeata totaldeste (figura1,52):
f" = il/.' * w.' = J1Tjg\z&4f
= 33,17mm
q :31o05"
Direcliadupd care se producesdgeatatotaldeste definitdprin:
tq'= vc =17,1! 0'6029 +

wc 2s,4i=
adicdq = B. Rezultd decicd s6geata pe axaneutrd estenormald (figura 1.S2).
'iffi: ;
I
Figura 1,52
Exemplul1.12= panade acoperig Pentru reprezentati in figura1.s3,se cere: a) sd se dimensioneze dinprofil laminat l, cu R = 210N/mm2 ; b) sd se traseze diagrama tensiunilor normale totaleof;t"r in reazemul ,,B".
t r
*
$ e
ffi
materialelorll Rezistenta
kdvare orinzii { Dimensionarea (figura 1.54). forlelor T* 9i Moin planul de eforturi diagramele S'"- Se traseazd extrem:M"l.* = 71,4kN'm ' momentulincovoietor Se extrage Yde formi alse{iunii k = 7 9i rezult5: 3"- Se alegecoeficientul lM"!--,. (cosc + k'sin cr) wr,* =
:r!4jg'Nt@=
ffi-
= 1,021cmt. = 1.021' 106mm3

F=40kN
Mo= 70 kt'tm
i=t
lvn=roztl
4.0m 4em
I
l.l.o;,
lva=ttau
2I 2I
* 1 ,0 +
-t
f.1.0r -
;1 .o t
71' 4
Pigura1'54 se alege profilul 4["- Din tabelele cu sortimentede profile laminate I standardizate, lffi , avAndcaracteristicile:
= 19'otocmo {1, Ll.= 818cmo
I*,:,t.oeocme
[w, =114cm3
ltll Rezistenlamateraalelor
5o.
Cu acestevalori,tensiuneamaximdefectivdva fi:
lo*l'u'u'=r;,^-r!ffi)Revenind la tabele, se Prin urmare, profilul ales (136),nu este corespunzdtor. alege profilulmai mare, imediaturmitor, 140avdnd: ft, =29.210cmo [1.=1.16ocmo Cu acestevalori,avem: cos 17o =71'4' to' lo*l-u*,", I13u-o6p+, , ( sin 17' )
= 1'49ocm3 J*, lw, =149cm'
**.*raJ=
= 186,87N/mm' < R : zloN/mm2 ; din profil| 40, decipanase va confecfiona

hl Trasarea diaoramei tansirrnilor normale tobrin reazemul B
1". 2".
esteM* = -70kN.m. momentului incovoietor in reazemul B valoarea Pozilia axeineutre estedati de = tgp '' +#xtg17' 1.160 = 7,6980148 -+ 0 =82o3G'.
in figura1.55. totale estereprezentatd normale Diagrama tensiunilor
My
Figura 1.55
=Z1*,#: =45,85N/mm,; i"Y, J 70 . 106. sin17' = 137,36N/mmz;
l"v.
149.103
6ra"
= lo,u,nl= = 183,21N/mm2 45,85+137,36
t@l Exemplu! panade acoperig 1.13:Pentru dinfigura1.56, se cere: a) stabilirea valorii sarcinii q."o; capabile b) trasarea diagrameitensiunilor normale olot"r in secliunea maxim solicitatd, = pentru g Qcap.
P= 2 kN
P^ .
"cap
Tfu,, ""1 i
Ltwl
Y z
.s
230
-.
t t-"
Figura 1.56 kzolvare sarciniicapabile ry Stabilirea f" Se traseazd diagramele de moment incovoietor Mi din fiecare forld elementard, nu*rdin vedere principiului aplicarea suprapunerii efectelor (figura 1.57). f . Se identificd sec{iunile in carear puteasi apard- prinsuprapunerea efectelor o valoare extremd a momentului incovoietor. Se oblinastfel urmdtoarele sec{iuniin care od pulino diagramisimpli areun extrem: (1)- pe reazernul (stdnga) simplu (2)- Tn dreptul fo(ei concentrate (p) (3)- lajumdtatea deschiderii (4)- pe reazemul (dreapta) articulat
J)fl-
P= 2 kN
din fo4ele uniformdistribuite de pe c.onsola din slanga
1,125
; ;
din fo4ele uniformdistribuite de pe consolsdin dreapta din fo4ele uniformdistribuite din deschidere
din fo(a concentrati
Figura 1.57 Se calculeazA valorile momentelor corespunzetoare acestor sectiuni,prin insumarea valorilor dincelepatru diagrame. ln cazul diagramelor pe consolegi a celei din forla din forle distribuite concentratd, vomfolositeorema fundamental5 a asemdnirii;in cazuldiagramei dinfo(a pe deschidere, distribuitd vomobline valoarea momentululdintr-o sec[iune curentidupd gi scrierii calcdlarea reactiunilor expresiei acestui (figura efortin secliunea respectivd
1.58):
Figura 1.58
( / = 6m;x:2m ), avem: in exemplul considerat q'6.2 M(x)= '''\' '/ - - \h.z 1 -/\ . 2 = + a .
2 2
Prin suprapunere de efecte (insumare) oblinem: . secliunea(1): = M(1) -11 25 . O 'secliunea (2): 'sec{iunea(3): . secliunea (4): 3o. tvt(Z)= 2,875.q+2,67 Itt(S)= 3,375'q+2
[kN. m] [kN'm] [kN'm]
fU(+)= [kN.m] -1,125.q geometrice ale sectiunii: Se calculeazdcaracteristicile
l =30'332'67cm" f, _ zs.t+'_2 0 .3 o
l'v 12 lr-=t!,'u'12 ['z fyy' l --Y
O 30'203 =r4.473.r7cma lz
3o'33?'6zcm' =r.J!4,z7cm1
17cm
t+'+z:.'t zcmo = 1.258,54cm3 l*, 1l,5em t identificate mai Se scriecondilia de rezistenld - la limitd- in celepatrusecfiuni sus,subforma: (.-\
= = . ff,J * lM(k).ltr lol,l.".

!--r=
:e unde rezulti: . in sec{iunile (1) Ei (a):
q lof'|,* =1'125
cos19o sin19o \ 'to' ( . 103 mm3J 1.784,27'10'mm3 1.258,54
= 210N/mm'z
-) 9r = Qo= 236,7kNlm . in secliunea (2): .f = h.ar c.o+2.67).10u l lm l ax | o"!.,)

= 210N /m m 2 + 9z : 9 1 ' 7 0 k N /m \1 .T 8 4 ,2 7 .1 0omm"
"ot19" .
=*
1.258,54.10" mm" /
"'nt9o= - ) =
. in sectiunea (3): 19" sin cos 19o \ .q+z).to' =il,ezo ' 't 'I 1.784.27.103mm' lol',1** 1.258,54, 103mm' J
= 210N/mm2 -) Qs 7831kN/m -
f
74 Rezistenfamaterialelorll
5". AdevArata valoarea incircdrii capabileesle valoareasimultanminimdgi pozitivi, deci " Qep= 78,31kN/m' b) Trasarea diaqramei de tensiunilor normalg of;t'rlrcggltunea maxim solicitati Pentru a obline valoarea maximi reald a momentuluiincovoietor,se vor trasa diagramelede eforturiin planul fo(elor T" gi Mo considerdndg=g".o =79,31kN/m (figura 1.59).
P= 2 kN q = 78,31 kN/m
I vA = 353,73kN 2
tV n = 353,06kN
1q
991
2@,30
Figura1.b9 RezultdM** = 266,30kN.m. Pentrureprezentarea diagrameiox este necesari stabilirea pozilieiaxei neutre:
= " = :9l*':lig; ,ts(1e1 e\ / =0,7216371r Itgpl F=3so4e, -'' !.tsa f. 14.47g,17cmo

Se va line cont de cadranul prin care trec fo(ele P gi q, de faptul cd vectorul moment trebuie sd fie normal pe,aceste foqe gi ci, fiind pozitiv, trebuie sd producl lntinderiincadranul y giz pozitive) I (la coordonatele Diagramatensiunilornormaleeste reprezentatd in figura 1.60.
; * s
8.
&
tr
;
Rezlstenfa materialelorll
-as!$$1"]i1$=e,,an
oH-,-'n
141,'t2
*\*,
__H
flffffi-'o',',
orr*= 210,01
Figura 1.60
INCOVOTERE 1.3.2 OBLTCA CU FORTE NECOPLANARE

Dupd cum s-a aritat in paragraful introductiv, in acest caz, fortpleexterioare nu plan,acliondnd toateintr-unacelagi zuntcuprinse fie in planeleprincipale fie in alte phne.Ca urmare, (1.30) gi estenecesar in acestcaz,relaliile lSipierdvalabilitatea si se cu celedoui componente ujcreze alemomentului incovoietor dinsecliunea curentd: principal M, (produsd de componeptele din planul forlelor - componenta xoz) gi (produsd principal M, de componentele forfelor din planul xOy). - componenta Pentru studiul incovoieriioblice cu fo(e necoplanare, trebuie mai intdi rcscompuse toate forlele exterioare dupd cele doui plane principale, xOz 9i xOy, corespunzdtoare ras6ndapoidiagramele de moment Mr, respectivMz.Aplic6nd apoi suprapunerii efectelor, tensiunile normale Tnsecliunea curentise vorscrie: mincipiul
M" Mox-i'*i''
( 1.3e)
,.>5
76
Rezistontamaterialelorll
Ecua{iaaxei neutre(n-n), ce trece giin acest caz prin origine,va fi:
* , .=* !!n . u =o
l, l, Poziliaaxei neutrepe secliunese stabilegte cu retalia(1.34) I tgp= |.tgcr
l-
(1.40)
unde
= !L too -My
Observafie: ln cazulincovoieriioblice cu fo(e necoplanare nu se mai poate vorbi de un plan al fo(elor,valoarea unghiului o fiindvariabild de la o secfiune la alta. Pentru sec{iunilece pot fi inscriselntr-un dreptunghi(secliunicurent TntAlnite in aplica{ii), valorilemaximd 9i minimi ale tensiunilor normaleapar in colluri opuse ale dreptunghiului. Qondiliile de re-zistenfd la incovoier.e ob!ici cu forle necoplanare: pentru a) un material avand cu rezistenle diferite la intindere gi compresiune, R, * R", gi pentrucares-auobfinut:
fo."*=
Loru*.0
condiliile de rezistenld se_scriu:
s R' Jo'"* llo'''l<R"

b) pentruun material avAndrezistente egalela intindere gi compresiune R, = R", conditia de rezistenf5 este
lo',*l<R
unde lo,,,l reprezinti valoarea extremd a tensiunii normale gi se determini ca fiind cea mai mare dintre o,* gi lo.r,nl. in general. componentele momentuluiTncovoietor au extremele in sectiuni diferite ' (figura 1.61).ln consecin{i,este necesarsd se verificedoud secliuni:
(1) undeavemvaloarea - secliunea absolutd maximd a lui Mr(]Mrl**Jgi M!), valoarea aferentia componentei M,;
- secliunea(2) unde avem valoareaabsolutdmaximda lui M. (ttt.l*._)gi Mt), valoareaaferentda componentei M,;
,.
77
Figura 1.61 de eforturi: se va facecu perechile Deciverificarea
[lrr,t.,l ltr,tl]'l (t)lir,i*-,, =1ry'1 9r
-,fi.*::{Mi"l
Modul .de form.ularesi rezolvare a celor trei probleme ale Rezistenfei (verificare. oblici cu fo(e si efort capabil)la incovoiere dimensionare nrateriatelor cu fo(e coplanare. oblice ca giin cazulincovoierii recoplanare suntaceleqi pentru o secliunedublu simetrici 9i un in continuare Acesteavor fi detaliate gi compresiune R" = Rr = R egalela intindere rmterial cu rezistenle l. Verificare 1". (xOy)gi respectiv date in planeleprincipale forleleexterioare Se descompun incovoietor de moment Setraseazidiagramele (xoz) fortele dinplanul ) Oin Jtttt, fortele dinplanul(xOy) l.(M,)din
{sz).
T.
: se va faceprin de momente diagramelor trasarea @bservafie:Daci esteposibil, in caz contrar,se traseazdmai intdi unor diagrameelementare; suprapunerea corespunzitoare (f, gi \) apoidiagramele de momente de forli tdietoare diagramele (Mrgi respectiv M, ). 3". (2), (1),undese produce periculoase secliunile Se identificd lMrl,* Si respectiv
de eforturi: apoiperechile d lM,l,* , formdndu-se
= t"i"t "'ti',i:i-,
Il5 -
[lttt..l =lul]'l
; F
1
Rezistenlamatoraalelor ll
40
geometrice se calculeazi caracteristicile alesecliuniitransversale a grinzii
lz^ --> i" IYn

5".
I'' --) iw,

lt, lw.
Se verifici condiliade rezistenli in cele doui sectiuni:
h",,,r j l "*l * * 4- * = - '* ' | ,",, lMf)l lM!''l

*;* *L t* ll"t'l',"=
DacA ambele inegalitSli sunt verificate,vom spune ci bara verifici sau rezist6; daci cel pu{in una dintrecondiliinu este indepliniti, vom spune ci bara nu verificdsau nu rezisti. ll. D!mensionare 1". 2". 3o. Se descompun (date)in planelepr.incipale fo(ele exterioare (xOz)gi (xOy). Se traseazi diagramele de momentincovoietor My gi M. . Se identifici secliunilepericuloase:
lyllll* lYlll =
(1)- cu lMrl.", (2)- cu lM.l.""

gi se formeazdperechile de eforturi:
4".
Dinscrierea condi[iilor de rezistenld (1)gi (2) la limitd, in secliunile considerAnd o
vatoare a coeficientului de formdal sectiunii k = I!

dintrecare se va alege Wn""= max(Wjt}",Wj'*")
w' , se obtindoudvatorii*'l]']"" lwJ'"L"
Coeficientul k se alegein funcliede formasecliunii: dreptunghiulard: k = I = f,S...Z ' secliune b . profile = laminate: k 5+g 5o. Se alegdirnensiunile sectiunii . secliune dreptung hiulari:
r din I
lw..- =:!ee--Yr"@
6
.h;""
=!,* lr, bnu.

I
Rezistentamaterlalelorll
. profilelaminate: din tabele, incAtsd avBt Wy,et 2 Wy,n"". Se stabilegtegi valoarea W.* gi se verifici condiliilede rezistenli in secliunile gi W.."r. y (2) cu valorile Wu."r Dacd cele doui inegalitdli sunt ?ndeplinite, alegerea de la punctul 5" este pulin nzdtoare; daci cel una nu este indeplinitS,se revine la 5", se aleg apoi pasul6", pdni la validarea dimensiunilor mai marigi se parcurge alese,
nncircare capabili principale (xoz)9i (xOy). forlele datein planele Se extrag exterioare (dinfiecare diagrame elementare incircare). Se traseazidiagramele J!*tl ", l(M.)'
maximi a momentului incovoietorM, sau M. . in acestesecliunik, se formeazd il"aroarea | , 61n1pg p'enechile care le vom pSstradoar pe cele in care intervine,cel de eforturi .]1'''v
flnr(k)l
llN49'l
incdrcareacapabili necunoscuti. in una dintre componente, mufin .1". Se calculeazi caracteristicile geometrice ale sectiunii. (folosindtoate combinaliib posibile la de rezistenli limiti Din scrierea condi{iei 5'" de la punctul3o,se oblin mai multe din Mugi M,) in secliunile ae semnelortermenilor *aloripentruincircarea necunoscuti. Adevirata incdrcarecapabili este valoareapozitivdgi minimi. 5'. Trasarea diaqramei tensiunilor normale totalg Trasareadiagrameide tensiuni normale (o|')se face in mod similar cazului cu urm5toarele menliuni: rrncovoierii oblice cu fortp coplanare, 'r'. momentuluiincovoietortotal Mugi M, (consideratecu Se cunosc componentele semnul9i valoarealor din secliuneaindicatd). fdcut de axa neutri (n-n)cu axa Oy 2". Unghiul,,B" . se va mdsura in acelagicadran gi in acelagisens cu unghiul o,, ce ar incovoietor total de pe secliune corespundemomentului
M:v/N l ;+r \4
gi care are sensulinspre acesta; . va avea valoareadati de
r,nnr=f ffi
:h1
Rezistnlamatcriallorll
81
@
| {z) I VO = 162,14 11t1
I
56,42
56.53
Figura1;64 Din componentelefo(elor din planul xOy se traseazi diagrama M,, se poate ildiffza suprapunereade efecte:
P., sin tr = 6,34 kN
(2) (1)
Figura1.65
--rd
80
Rezistenfa materialelor ll
/ EXEMPLE DE CALC]UI
Q Exemplul1.l4: Pentrugrindadin o{el OL37 din figura 1.62,gtiindcd rezisten{a de calcula materialului este R = 210 N/mm2, se cere : a) verificare; b) sd se reprezintediagrama tensiunilornormale in sectiunea C"' (la st6nga forfei P2).
=15kN
Figura1.62
Rezolvare: qrinzii a) Verificarea 1o. Se descompun forleleexterioare in celedoui planeprincipale. Cu exceplia fortpi Pr,toate fo(ele se gesesc in planelexOy gi xOz;in consecin{d se proiecteaze forta pe direcliile inclinatd y 9i z (figura axelor 1.63).
q = 20 kNlm
P, cos u ='13.59 kN
P' sinu = 6,34kN

I r 10.kN I i 3m
I
Figura 1.63
2o" Din componentele fo(elor cuprinse in planulxOz se traseazd diagrama M, (figura 1.64)
r
82 Rezistentamaterialelorll
3".
secliunilepericuloase; Se identificd (1) - unde avem ltttrl*(2) - unde avem lM=1,u. ---t A; la 3,107m in dreaptareazemului la jumitatea deschiderii'
aferentein acestesecliuni: Se stabilescvalorilemomentelor 9:l!1.(-12,68)+ 2'?93.(-15)= -21.03kNm (1): in secliunea ' 263 Mg)=
(2): in secliunea
Ml'' = 102,14'3 - (20 ul'i = 56.42kNm
periculoase: Se alcdtuiescperechilede eforturidinsectiunile
(1)
e\
40
b6,53kNm flu,,l = ltvtlll=
=t*i't =21'o3kNm irt'i""".,

l,
: lvtl,',1= b6,42kNm llv"l .._-. vrarent ,
:21..34kNm =ryr'l llM,l*_
geometrice ale secliunii: Se calculeazi caracteristicile
= ?ot'2 50'13 lt, z'T.T:2.670,83cma =V#g= 2.383,25cm3 Jw,

lw- = t1 0
50
It,=,l+f
+e 2o) ru']* +=04523,33cm0
2'679'83 = 267,ogcm3
in secliunilepericuloase Se verifici condiliade rezistenld
(1) - secliunea
, ,.r lr r ! ' / l
l- x lr ox
lMf'l IMY'I ' = +'

Wy W,
56.53.1061.1.m 21.03.106N.m ' '103mm' 2.389,75.103mms267,09
= 102,40N/mm2 < R = 210N/mm'?; (2) - sectiunea
,,a r,
l-\.rr
t-x tma W,
=l _ _ _ j _ _ _ _ L I : _ _ _ _ _ _ _ _ _ . 1 -
.m '106N l Mf'l l rrl t!''l s6.42,106N.m21.03

L
W,
267.08.103mm' 2.389,75.1Oomm'
= 103,51Nfmm' < R = 210N/mm2. Deoarecein ambele sec{iuniavem ]<r*l<R, spunem ci bara verifici condilia de rezistentd.
t*
tf Reprezentafea varialiei4e tensiunilor,normale totale(orto) in C't 1'se reprezintd intdipe secfiune momentele dinsecliunea indicati(cst)
= m JM, +50,+2rr'1.
LM'=-21'34kN'm T - linand contdeformula lui Navier, se traseazidiagramele (oI' ) gi ("y=), stabilind gnnele acestora. ili"Valorile extreme aletensiunilor se calculeazA cu relafiile:
* =23.61N/mm2 ryl=, !9'q1?'.T Wy 2.389'75 ' 10'mm3 - --'- " '/ " "
g respectiv
Ir r cq l
l u9"'l -21,34.100N. = r ' vv' 26T,08.ro'r# 79'9oN/mm2
sensul in caretrebuie - Se stabilegte misuratunghiul cr(format de citre vectorul mnprnent total de pE secliune gi axa oy) si unghiul p, formatde axa neutri (n_n) cu
axi. Mdrimeaacestuiadin urmi este 1.. lM_l 64.523,33cma 21,34kN.m I t g 9 l = *.-: _
' -''
:',' l' r ' ' i' = 9,1375941 I, iMrl 2.670,83cm4 S6,4zkN.m

-+ F = 83o45'
Omin :103,5i tl/mm2
gmax =
l{/mmZ - 103,51
Figura 1.66
^;fl
Rezietenta materialelor'!l
5o. Se reprezinti unghiulp (in acelagicadran9i in acelagisens cu unghiulfictiv a, poziliaaxeineutre(n-n)pe sec(iunea oblinAndu-se consideratd. 6". Se duc paralelela axa neutrd(n-n) prin collurilecele maiindepdrtateale secliunii cu 9i, fald de o linie de referinli normaldla (n-n),se reprezinti diagramaliniari (o*tot), valoarenuli in (n-n). 7". PrinTnsumarea valorilor din diagramele tensiunilor simple, se oblin: = 103'51N/mm' Jo'u* ' lo',n = -103,51Nfmm'?
f,E Exemplul 1.15: Si se dimensioneze consoladin figura 1.67,solicitatdla incovoiere oblici cu for{e necoplanare, ?nvariantele: a) ca secliune dreptunghlutard Olnlemnavdndrezistenla de calcul [f = r[ = 1,S1,
\ D)
R=13N/mm2;. b) profillaminatl, din OL 37 (R = 21ONlmm'z). Sd se traseze diagramade varialie a tensiunilornormale ("1") in secliuneade incastrare,pentruambelevariante.
Pr = 10kI
P 2= l o k N
.-.> x
q = 3 k N /m
r li2m l
lll
'l ffit-->v
+ r^l \r
v
z
fffi
Figura'1.67
85
Rezolvare: a) Dimengionarea consolei 1". se descompunforlele exterioarein cele doud plane principale; deci, se proiecteazi forleleinclinate P1gi p2pe direcliile y gi z (figura 1.6g).
sin P = 1,291* x
2o. se traseazi prin suprapunerede efecte diagrameleM, - din fo(ele din planul (xOz)(figura1.69)9i M, - din fo(ete din ptanut xOy (figura1.70).
P.,sin a = 8,19kN
Pt cos fi
4,83 kN
foqe in o planul (xOz)
'-'-.>
Vz
I
| 8 ,19
/G\ (M,i i
\_1,/
+
/-;\
\ \__!/ Mu'/
I r.'-'
/1h
Yv-/
Figura 1.69
-i
86
R6tlstenla materialelorll
P, sin fl = 1,29kl forte fn planul(xoy) " - '- '>

Q=3kN /m F 1 co scr = 5 ,7 4kN 2m
w
/P \
I s,zq
I
@
+
/-t\ tM-'l
\i,/
@
Figura1.70 3o. Se identificdsecliunile periculoase.Se observi cd cele doud secliuni coincid, producindu-se ambeleln lncastrare.Eforturile lM.,l si lM-l sunt: | .rma x . I v l ma x.
flrvr | l''' Y
I
1."* -
= 22,6BkN.m
.m = 1 5 ,3zkN lll"' nz r-t l6 u ,

4" " Se scrie condiliade rezistenli sub forma.
=# lo*l*""
(t,l*r< lH,''l):n
. in varianta W-''n* : I =,|,U a (sectiune dreptunghiulari, din lemn) k= astfel ci : ' w' *b
w,,n*=e+y,l=
= 3.1 : 3 . 1 5 8 , 1 0 c m3 103mm' 58,10' . in varianta profil b (secliune laminat l, din OL37), alegem k = 8, $i rezulti:
87
Wy,n* =
= 693,52. = 693,52cm3 103mm3 Se aleg dimensiunile secliunii:
'hfu = b"t"
. variantaa:
!* Sl*L =3.1s3,1ocm3 6
--t
i . =il=-rr.= 6 J5 8Jo =21,09cm lo"*

= 1,5. bn* = 31,64cm Lhn""
fb=zzcm s e aleg care seobline , pentru {i = a-",

E1 . :3'574'67cmg ^ lW,'': I i2.22' = 2'581'33cm3 lW'., = to . varianla profile | 32, avdnd: laminate l, se alegeprofilul b; din tabelulcu :693,52cm3 = t IWr,* 782cm3 Wu.n""
lr lt ata^*3 = o+ ,/r r ilr lvvz,ef ,
[ , ^,
22- 322
valorile ale lnlocuind in condilia de rezistenld efective 5'. Se verificd sectiunile alese, : nodulilor de rezistenldWy,"r , W,."r . variantaa
2 2 ,6 8 .1 0 0 N .m m 1 5 ,3 7' 106N .mm ll r " x r m ax ,e9 f .T 5 4 ,6 7 .1 0 3 mm3 ' 2 .5 8 1 33.103mm3
= 12,00N/mm' < R = 13N/mmz =::"* ---+secliunea avand{? estecorespunzitoare. aleasd, lh = 32cm

. variantab 10uN'mm 22,68.106N'mm . 15,37' 84,70 - 1o3rnm = = 210.47 = Nlmmz R 210N/mm2
lo*1,""," 782.47,103mm3
, *a/
@bservatie: in general,in RezistentaMaterialelor (ca 9i in proiectareacurentd) se admite depSgirearezistenlelor Tnlimita a 3o/o; de exemplu,dacd avem lorl*u" > ft = < 1,03,R= 216,3N/mm2. 210 N/mm2 trebuieca fo'*1,,. b) Reprezentareatensiunilor normate totale (o*rot) in sectiunea de incastrare . variantaa (secfiunedreptunghiulari)
,,,.=?#=
= g#:28.3e4,67cma 60.074,67cma i t.,ur
= = =143378e5 Foot #gif# gH[tH f ifri

*0=55"06'. Diagrama tensiunilor normale estereprezentati ?nfigura1.71.
\c x ',/ v 6.04
smin
12,O4
tnt "f Figura 1.71 . varianta6 - din tabelelecu profilelaminateI se obtine:

I J
ft r2.519664 rv,ef = r/ = 555cma a?.510cm4 15,37kNm
'
l'''"t
gi rezulti
-ss#m?ltgFl=
_,
=11,2zs4g
-B =86"1 5 ' Diagrama tensiunilor normale totale estereprezentatd in figura1.72-
89
181.46
@
29,00
Mz=15'32
lr--Ll
omax
210,46
'i l ( n )
/G\
\6x
,/
Figura 1.72
EI Ex e r np lu ll.l 6:Pentrugrindametalicddinf ig u ra l. T 3 (R= 2 1 O N/ mm' ), s e c e re : a) stabilirea incirciriicapabile P,,oo, din condilia de rezistenli; b) cu valoareainc&rcdrii capabiledeterminate la punctulprecedent, si se reprezinte (oft) in secliunea varialia tensiunilor normale maxim solicitatd.
Pe=3 i <N
q r=5 H
f>
600 x io-l
Figura1.73
.-...t
Sezielgnfa malorialglor ll
Rezolvare: a) Stabilireaincdrcirii capabilep,,*o : 1o. Se traseazd diagramele prinsuprapun$b'foefecte de momente 'Mv,i (i =14 , din fiecaredin cele patrufo(e elementare din planurxoz (figura 1.74\; din ceredoudforfeerementare ' Mzi (i=1p, din fiecare din flanurxoy (figura 1.75).
Pz = 3 kttt fo4e ln planul (xOz)
@,=ff*
@.=@*
@,=@
2.5ro ,
+.
2,5n )(
@,=@
@'=@/*
(0) (1I(
figurAt.ZS
Rezistenta materlalelor ll
2".
Se identificfr secliunileunde ar putea sA apare momenteincovoietoare extreme: . lMylr"* poate sA apari in sectiunile: (1) - in dreptul f04ei P1' (2) - la jumitatea deschiderii (3) - pe reazemuldin dreapta poatesd apari in secliunile' lMTlmax (0) * pe reazemuldin stAnga (1) - in dreptul fo(ei P1 Valoriledin fiecarediagrami, corespunzfitoare acestorsectiuni,s-au stabilitdupd cum urmeazi: ' ^ {[(tr,t"),;(M").;(M")o; - in ''-' Drinasemdndri [(M.),;(M.),; - in (Mr)z , pornindde la schemastaficede grinddsimplu rezematdincircati cu fo(a uniform distribuiti q {determindnd rea{iunile +L 9i, apoi, valoarea momentului in sectiuneacurentd(in cazul nostru,x = 2): q' I .Z-(o.x}. 4 5 .t 2 -!tt.e\. M{x)= 2'i.; -, i2,5kiim " ,, 2 2=i.2_\4
(Ml
=12 kNm [,1(x) f
*". 'r.u
Figura 1.76 Astfel,au fost oblinute precizate valorile mai sus in celepatrudiagrame (Mr)gi (M.) ; cu aceste celedouddiagrame perechile: valori se formeazi (0)
Jln,ri''l=okNm llu f,l=1 okNm ;

=lt,ozr, +12 - 0,8 - 1,zl= ml"l 10) kNm t1,02P1+ ll +al kNm; lltl,i= l- o,o+n, =(o,BSp, ui"l=10,65q +12,s +10) kNm -1'1,s1 {l
(1)
(?)
(3)
+sl kNm; ll*f,l=l*o,srq SkNm Jlrtrf'l= =lokNm ; I n,ti',I
Se vor pestra doar perechile (1) gi (2), intrucAt in celelalte doud nu intervine necunoscuta (P1). 3". Se calculeazi caracteristicile geometrice ale secliuniitransversale a grinzii:
) n i'=''lu*\ou'z/ = r . t l l ' o 6 9 , " =e .o o 5 cm a l ,l .' 12 12

tut=-uuo =4.167,bocm" l*" = |"v 32 g'oos =600.33cm3 lw- =
{'15 4".
f,
r .g= o' = .i33.360cmo ^ l to -z' ,n n^) .31r .l*
Se scriecondiliade rezistenld la limitd(lo*lrr*= R) in secliunile (1) gi (2), linfind cont de defini{ia modulului; agadar,in cazul termenilor cu semn incert,vom considera succesivsemnelet pentrutermenulrespectiv, . secliunea (1) (t,oz.p, + to).tou tt.mm (- 0,64.q + o) . tou tt.mm N * = - z',n -'" mmt .103mm3 . 103mm3 4.167,50 600,38 (0,2447 5 . P,+ 2,3995 1. P,+ 9,9945 ) + (-,|,066 ) = 2t O
Oblinem:
p,(')=-A+0,sgt<trt
rr i) r ' P frr):166,00k N -0 ' M l1 \
. secliunea (2)
(o,es.q + to) tou Nt.ffiffi.(-o,se.p, * 5) . 106 N.mm .,n OOO^g3.10tr"f--=z1u @ . .R + 8,3288) (0,20396P,+ 2,3995)*(-0,S82825 = 210 N r
Oblinem:
5o. ValoarearealSa forleicapabile P',""0 va fi cea pozitivdsi minimddintre cele patru
valorioblinutela 4" . Rezulti R,*o = 166kN. b) Reprezentarea diaqramei tensiunilor normale (o*tf in secfiunea Egxim Eolicitati 1". se traseazi mai intai diagramelemomentelorincovoietoare(My) gi (M,) pentru : (figui-a P, P',"uo 1.779i i.78)
\-o
Rezlstenlamaterlalelorll P,
forle in planul (xoz)
93
P 2 =3 k N
cos32"
,!
n = 4-KNrm
=".0 140,78 kN
I
I
I I I
z
Vn = 93,47tkltl
lz\
uf)=jtr,ur r* ! I "B-l
!r I
,
93,4
2i
178,94
Figura1.77
** | uXL.o,t*
forfein p!anu!
/vf"h;\
\.!Y,/
I * Y
rNtI 8= as'ls
* V
n=ckN r -m
Figura 1.78
.d
r
I
Secliunea cea mai solicitatd este cea in care actioneaze P1; momentele lM, = +128,94kNm ; Tncovoietoare in aceastdsectiunesunt: i ' ' =99'56kNm tM' 3". Pentru a putea reprezentadiagrama (o*tot) Tn aceastd secliune, se determind unghiulI de inclinarea axei neutre: 1.. lM.l 133.360cma 99.56 kNm I l+anl
l -v rr
-;! -r -
2o.
PT
6rl
inc
l,
l Mrl
9 .0 0 5 cma
178,94kNm
= 8.2398504
4o. Diagramatensiunilornormaletotale, precum gi componentele acesteia pe axele principaleale secliuniisunt reprezeniate in figura 1.79.
P =83" 0 4 ' '
/[r \ I'''z yx ./
\,-/
185,84 i/:f
{ t il ,
*---
.--_-!
ivlr,
1
I tct
t'.
r0
\ Mz= - 99'56 Sm
- - _- - - - .- .L
1tVmm21 ---.-.-> y
My= 178,9+ kl'lm
\ \
_\___
('min
- 208,78
'il (n)
f-l \y
dmax
208,78
't i")
Figura1.79
95
PROBLEME PROPUSE
c Problema 1.1: Un stdlp metalicavand secliunea gi incircdriledin figura 1.80 este "castratintr-o fundaliede beton. 1. ConsiderAnd incdrcirile: P = 700kN H= 50kN Q= 1OkN/m, se cere: a) diagramatensiunilor normalein secliuneaunde aclioneazd forla H; b) diagramatensiunilor normalein secliuneade incastrarea stilpului in fundalie. 2. Pentruipotezade incdrcarecu: P = 700kN H= 50kN I = OkN/m, se cere: diagramatensiunilor normalesub fundafie. Se neglijeazdgreutatea proprie a stAlpului,iar pentru betonul din fundalie se ::nsiderd greutateaspecificdTo= 25kN/m3.
E
o
<*
-.+
.i
t,
profilU30 Ar = 58,8cm" = 8030cmo 1", l,r = 495cmn
Figura 1.80
96
Rdspunsuri: 1. a) o,"" =20,39N/mm2; Y" = 1'445,8mm; b) o."" =96,42N/mm2; ; Y" = 90'33mm 2. loi*"*= 0,374N/mmz; t ,-\* a* Problema 1.2:
G'in = -1 19,27N/ mm'z;
zn=-113,42mm. o'in = -195,30N/mm2; Zn=99,24mm. a=1,728m.
Pentrubara din figura 1.81,se cere :
a) trasarea diagramelor tensiunilor normale din fiecare efortgi totale,precizAnd pozilia axeineutre; b) sd se determine valoarea tensiunilor normale totale in punctele 0; 1; Z;3; 4; 5; gi = = 6; 7; 8; A, de coordonate y -Scm9i z +10cm.
Figura 1.81 Rdspunsuri:

a) b) or"" = 12,5N/mm2; Y" = 6'67cm; or = -7,5N/mm2; o+ = +5N/mm2; oz = -22,5N/mm2; on = -15,42N/mm2 ' o'in =-22,5N lmm2; Zn= -7,5cm' oz = +2,5N / mm2; o's= -2,5N/mm2; os = -15N/mrn2; os = +12,5N/mm2; oo = *12,5N/mm2; oo = -5N/mm2;
i.. .'
I'
r|FProblema1.3: Un stAlpdin beton incastratlabazd este solicitatca in figura 1.82. de calculale betonului sunt R" =12N/mm2giR,=2p7ntm2,se $tiind cd rezistenlele cere: a) sd se determinesarcinacapabildQ."o; b) cu Qoo determinat, sd se reprezintediagramatensiunilornormale totale in secliuneamaximsolicitatd; c) care trebuie sd fie valoareafortpi Q astfelincit in sec{iunea maxim solicitatd sd nu apardintinderi?
i t
Rezistenfamaterlalelorll
'-'> y
j'
It ,f,
Ir Zt
I I f I I t I
la= 25 kN/m3
,
a a
Figura 1.82 Rdspunsuri: = 10,27kN a) Q""o ;

b) 6 ra" = 2 N/m m 2;
o.in = -1 0,33N/ mmz ; zn =272,1mm '
c)
Yn= -202,7mm; Q = 6,94kN.
lProblema 1.4: Stdlpul gi fundatia lui (figura 1.83) sunt confectionatedin beton gi Rr = 0,6N/mm2). sinplu Bc10iyo = 22kN/m3,R" = 6,5N/mmz Se cere: a) sd se verifice stdlpul gi si se traseze diagrama de variatie a tensiunilor normalela baza sa; ,, b) sd se verificefundalia, gtiind cd Pr=0,2N/mm2gi sd se traseze diagrama tensiunilornormalepe talpa ei; c) si se stabileascdpozilia stdlpuluipe fundafieastfel incAt toatd talpa ei si fie activd.
f' t I
98
q =4
0.6m
z <-.-
(i) stdlpuldispuscentricpe tundage
(il)sHlpuldispusexcntric
Figura 1.83
Rdspunsuri:
a) 6* = 0 ,1 2 N /mm2 ; o.tn = -0,54N/mm2;
z" = 189,8mm.
b) c)
lol*:0,199N/mm'z; x:56mm .
a = 858mm.
(OL37, f Problema 1.5:Un st6lpmetalic R = 210Nlmm2) de sec{iune dreptunghiulard esteincastratlabaze, figura1.84. ca Tn Se cere: a) considerind raportul laturilor |:
D
Z, si se dimensioneze stdlpul;
b) sd se reprezinte diagramatensiunilor normalein secliuneade la baza st6lpului.

q=5H
Figura 1.84
Rispunsuri: a) bn* = 84mm; se alege b = B5mm, h = 170mm ; b) o.* =+188,43N/mm2i6în=*za2.}zh{lmm'; axa neutri este paralelScu oY; Y" = -1,5mm.
r Problema 1.6: Pentruzidul de sprijindin figura 1.85se cere: a) verificarea secfiunii de la baza zidului, gtiind cd rezistenlelede calcul ale betonuluisunt R":4,7N/mm2 gi Rr =0,5N/mm?, iar greutateaspecifici a yu= 22kN/m3; materialului b) verificarea blocului de fundalie, confeclionat din acelagi beton, gtiind ci presiunea admisibilipe tereneste p, = 0,3N/mm2; c) si se reprezinte varialia tensiunilor normale la baza zidului, 9i pe talpa fundaliei.
-!-
100
100 kNlm'z
Figura 1.85 Rdspunsuri: a) / mm'; or,n= -0,51N 0.", = +0,15N / mm2 :

D)
|
= 161,"* u,JUZr\/ mm- ;
a^^^..,
c)
a = 1,02m.
a* Probfema'1.7:Pana de acoperigdin figura 1.86 este confeclionatd din lemn gi are
. $tiind cd rezistenla secliunea dreptunghiulard, cu i = 1,5 de calcula lemnului este D

R = 10N/ mm' . se cere: panei; a) dimensionarea b) reprezentarea variatieitensiunilor normaletotaleTnsec{iunea maxirnsolicitate.
Figura1.86
101
Rdspunsuri: = 13,17cm a) bnu" ; se alegeb = 1Scm, h = 20cm ;

b) =+ 6m ax . m in8 ,2 1 N /m m 2 ; F = 3 5 o 4 1 ' 1 8 " .
ft Problema1.8: o bari de secliune130confeclionati din olel oL37 (R = 210N/mmr; E=a1.105N/mm2) este solicitatd ca Tnfigura1.87. Se cere; a) determinarea valorii maxime pe care o poate lua forla P astfel incdt bara sd satisfaci condilia de rezistenle(p",e); b) cu P""o determinat,sd se traseze diagrama tensiunilor normale totale in secliuneamaximsolicitatS; c) si se calculezesigeata in secliuneamaxirnsolicitati, aplicindmetoda grinzii fictive. Pentruprofilul130se dau : lu = 9800cma; l, = 451cmo; Wv = 653cmt; W.=72,2cmt '
-t1
-l
El
ol (f,
+
Figura1.87
I
I
Rdspunsuri: = 1436kN,P[? = 24,83kN a) PSJ * b) c)
P*o= 14,36kN.
secliunea maximsolicitatd este C; omax,min=t210N/mmt; tgp=4J,45i = 4 0'56'. F 88o =2?96mffit vc wc =9,24mmifc=2297mm.
Capitolul2
STAREA GENERALA DE SOLICITARE

2.1STAREA DE TENSTUNE PLANA(STP)
Stareade tensiunepland (STP)se realizeazic6nd vectoriitensiunesunt cu un plan dat (xOz).
. Varialia tensiunilor in jurul unuipunct(figura 2.1) Pe o secliune cu normalan carefaceunghiul cr,cu axaoz, tensiunile o" gitangenliale r" suntdatede relafiile: "" = 5i9* o* io' ."os2cr + ro. sin2o (2.1a1 (2.1b)
ro =
a79..cos 2d.-r*..sin2a
unde o*, o. gi x". sunt tensiunile in secliuninormalela axele de

(o, = 0, T*y = Tyz= 0 ).
Figura 2.1 reprezinti direc{iile o pentru caretensiunile normale o au 'Directiile principale (maximi,respectiv valoriextreme minimi)gitensiunile tangenliale t suntnule.Ele se stabilesc ca fiindsoluliile ecua{iei:
tg2o = 2'u
o* - G ,
(2.2)
gi suntintotdeauna ortogonale. . Tensiunile principale care apar pe direcliileprincipale, se noteazd cu

6. = 6r* respectiv 02 = omin9i au valOrile:
o',- 9l%*
o" *o. I 2)
\2
''p
. Din studiulvarialiei tensiunilor in jurul unui punctse pun in evidenla cei doi invarianli:
Itr=o-*6.=61
ff,
+02
= o* . 6r - a' o=0 r . 0 2
(2.4)
Aceste mdrimi nu-gimodificd valoarea in cazulrotirii axelor de coordonate. . Tensiunilehngentiale extremeapar pe direcliile bisectoare ale unghiurilor principale gi au valoarea formate de direcliile
Lmax/min *
(o * -or) 2
(2.5)
. Stareade tensiuneplani la bare se caracterizeazd prin 6, :0. . Traiectoria tensiunii principale este infigurdtoarea liniei poligonale care marcheazd direcliileprincipalerespective in punetesueeesive.
(STS) 2,2 STAREADE TENSIUNE SPATTALA

Starea de tensiune spa{iald (figura 2.2) este complet determinatdde tensorul tensiunilor
"-l t=l"* Gy' "I try o.l

LTo
[""
rry
(2,6)
(r"y =ry* ,rw=a"y gi t* =t*,) ln bazaprincipiuluidualitSliitensiunilortangenliale distinctegi este simetric. tensorul(2.6) are doar gase componente
ll
I
i -t
,i, to ,-'
r "Yx
.-+ y
. Directiile principale, pe care tensiunile tangenlialet sunt nule iar cele normale iau valorileextreme 6r ) Gz> o' se stabilesccu ajutorulcosinugilor directori:
104
RezistenfamatErialelorll
f r ) -_ (", - o)' .* - rw.\,y
['nJ --
( m ) _ ( o- - o ) ' r r . - r - ' ? , y
t;,r-;{G;t6:a
ll'.[!)'*1:f 1)' f \n/ \n/ \n/
(2.7)
(2.7) se ?nlocuiesc In expresiile succesivG=61r G=oz gi o=o, gi se obtin principale. cosinusurile directoare ale normalelor tensiunilor Directiileprincipalesunt ortogonale. . Tensiunile normale principale intr-un punct (o,>02>o.) sunt solu!iile ecuatiei seculare ot - l,o' + lra * l, = Q
{2.8)
gi l, suntinvarianfii. unde1,,1, in cazulspalial se definesc cu relaliile: ' Invarianfii,

fl, = o * +o v + oz = oj + o. 2 + og I z\ I z z '1 f, = o* 'cty + oy ' oz + oz ' o" - ( t , r ' + r n' + r . *') =o r '6 2 +e 2 'o , 3 +o 3 '0 1 r\ l, t 2 2 = ' Ty r ' + ou ' t o' + or ' r *r ' ) +2 t r u 'r n 'T - = o . r . o z . o s ||, o^ 'oy ' o. - { o* (2.9)
extreme se produc ?nplanele bisectoare ale planelor 'Tensiunile tangenliale principale gi au valorile
: *9?t lrr,sr = *9*t rp,2.r =* q;9. 12s,s2
(2 . 1 0 )
2.3STAREA DE DEFORMATTE SPATTALA

. Deplasirile unui punct al unui corp sunt precizatedupd axele de coordonate: u - dupi axa Ox; v - dupi axa Oy; w - dupi axa Az. . Starea de deformatie in jurul unui punct este precizatdcomplet de tensorul
uet( , r t l t a U | l u r
l-l---- 1! : t ^-
It
eT rl ^llv l z
_ l1 r " = l; Yr *
I '- ir',
Ey
\i1 I - l lr'^ zY" ' t

(7*, =y* , Tw =\.y, \o =yo). careestesimetric
1u | 2'o I
1z.tty
. Legitura intre deplasirigi deformalii estestabilitide relafiilelui Gauchy: dt eu Aw y t---. "ex 'Az aY. (2.12) eu av Av Ait a,v 0u V = -+-' =_+_' v --"{-1/
c,. -.
I xY
ay
ax'
I \z
az
6y'
I4
ox
Dz
primulinvariant ' Invarianliise definesc analogstdriide tensiune spaliald. al deformaliilor o= r* +ay+rz = s1 +2+6s (2.13) estedeformaliaspecifici de volum.
2.4LEGATURA INTNE CONSTANTELE ELASTICE

lntre constanteleelasticeE, G gi pr(moduliide elasticitatelongitudinal, respectiv
fran-<versal si nnpfiniantrrl lrri Fniccnn\r
v
awic{6 ralafia, .etsiiq.

v^rgrq
tr
r J=-
2-(1+p)
(2.14)
Legea lui Hooke generalizati Legea lui Hooke exprimd legdtura dintre tensiuni gi deformalii prin intermediul relaliilor: - ?ncazul stdriide tensiunespaliald 1'' 1r / \'t e*=, [o* -p(o, +o.Jl ; y, = 6
1f T." z rl -F(o, +o-)l ; yr,=ff "u: E [o, =*[o. -p(o-*oo) ; r- =3 ""
(2 . 1 5 )
- ln cazul stdriide tensiunepland (o. = Q;

4 c r = ; ( o. ,
tr
- lr . or )
1t rz = = (o z -tl tr
q3 --E\ul
\ .o rJ
(2.16)
F r* f , v2trf - r
Sbservatie: Deformafia specificide volum(2.13)rezulti, prin adunarea relaliilor (2.15)ca 1-2u fi[nd egald cu 8- . =- .;(2.171 "E
in fun{ie de aceasta,legea lui Hookegeneralizatise poate scrie sub forma: T,y=G-y"y o" =}'.e,+2.G'e*; or=1"-,+2.G.er; 6.:)u-eu+2'G,e.l rr==G.Tn r*:G.yo
(2.18)
G_ 9i
1-
,4+D
( 2.1e)
2'p'G
1 -2 .v
se numesc constantele lui Lam6.
:
)tfl
2.5TEORTT DEREZTSTENTA
Prin stare de solicita." litita (SSL) se inlelege un nivel de ,solicitare la atingerea ciruia se modificd proprietilile mecanice sau geometriceintr-un punct al corpului. Valoarearezistenleide curgere(o") la materialele ductile,respectivrezistenlala rupere (o, ) pentrucele casantereprezintd valoricaracteristice ale $SL. Valorile o" 9i o, se determindexperimental. Apreciereastdrii de solicitarein cazul unor stdri de tensiune complexe se face printr-unfactor caracteristic care descrie: stareade tensiuneintr-un punct ---+ tensiuniprincipale(o.,, or, o. ); * tensiunitangenfiale maxime(r,u* )l etc' stareade deformatie * deformatiiprincipale ( el , e. , e. ); --rdeformatia specificavolumicas.,; etc. stareaenergeticd ---+ energiapotenlialdde deformalieW"; -+energiapotentialS de modificare a volumuluiW,; -+energiapotenlialdde modificare a formei W,. 9bserva,tie: intre starea de tensiune gi cea de deformalie existd o legdturi prin legeageneralizati biunivocS, exprimatd (2.16)sau (2.18). a lui Hooke(2.15), in stdri de solicitarecomplexe (definiteprin tensiunileprincipale or ) o, > o, ), condilia de rezistenli se exprimdsub forma:
0".h ( R
{#
(2.20) (2.21)
in care oech este o funclie de tensiunilenormaleprincipale: o""n= f(or,o,o.) gi reprezintd tensiuneanormaldcare ar trebuiprodusd[a intindereaxial5pentrua obtine o stare de tensiunecu acelagigrad de periculozitate ca al stdrii generale de tensiune (figura2,3).
Figura 2.3
107
pe bazacerora Alegerea criteriilor se definegte oech con$tituie obiectul Teoriilor * rezistenfi sau Teoriilor stirilor de solicitare limitil, prezentate succintin ,cmntmuare. 1".Teoria tensiunilor normale maxime (teoria l) Se presupune ci stareade tensiune punctdin corpeste caracterizati dintr-un pnr tensiunile principale 6t)62>or. Ruperea rezultiatunci cdnd o,u*=o["", unde ,n1'*este valoarealimiti in solicitarea etalon(intindere sau compresiune axialS).
ffierrltd condilia o, < R, 9i deci
oech = ol
(2.22a) (2.22b)
Dacd o, < 0 , trebuieverificati gi condilialo.l< R", ceea ce conducela:

O.^r = 16.l
2'. Teoria deformafiilor specifice liniare maxime (teoriall) in aceastd teorie se alege drept criteriudeformalia e,"* , adici r, < eL"", unde ca gi o$"*. Rezultd ffi are aceeagisemnifica{ie
o , -F .(o , +or)< R , -o..) Ca gi in cazul teoriei l, daci rs < 0 , trebuie verificati 9i condilia l o u -p .(o ,,* or)< R , o " * , = o r -p .(o,
(2.23a)
o*r,,=los- p .(o,+ or) {2.23b) 3". Teoriatensiunilortangenliale maxime(teoria lll) Aceasti teorie considerica gi criteriude apreciere a nivelului de solicitare rs'lsiunea tangenliali maxime
" r* = 9 L _ 5 < to-.. - -max
2
rnrvaloarealirnitdla solicitarea etalonva fi

f-
'max
o9-ol
2
R
2
Rezultd condilia de rezistenli
o ,-o r(R
Om h = Ol - o3
(2.24) Aceastiteorieesteaplicatinumai materialelor gi cu rezistenle egalela intindere (R" = R, = P 1. oornpresiune 4". Teoriaenergieipotenfiale de modificare a formei(teoria V) Se aplici, ca gi precedenta, numaimaterialelor cu R" - R, = R . Parametrul de unparalie adoptateste energiapotenliald de deformalie care corespunde varialiei {armeiW
*,=#h,-orY +(o., -o.f *(o, -o.,f]
(2.25)
108
Pentru valoarea limitnWf se obline girezulti

o*n =
Wf =
1;lp
R' (2.261
- oal " * 1o,- orf + (o. - o,)'] {Z [or
ltv
5'. Teoriastiirilor limitdde tensiune a lui Mohr Aceastdteorie se bazeazd pe observalia ci atingerea stirii frtitd este foar6 pulininfluenlatd de tensiunea intermediard or. in esenld, ea esteobktffiere a teorid tensiunilor tangenliale maxime la materiale cu rezisten{e diferite la intinderegi (R" * R,). compresiune Tensiunea echivalentd rezultd
= 61 oech -fi:".
(2.27)
@bservafie: DacdSTPesteconsiderati ca un cazparticular al stdriide tensiune (o, > o. > ou), rezultd spaliald de fapt
",=9U*|J"++*
oz =0
""=;-!"e;n*
Expresiile tensiuniiechivalente o"* la baresuntdatemaijos:
. in teoria o."" . in teoria e*"* . in teoria r,,,"* . ?nteoria W' . in teoria Mohr
= | .| " W o e ch *""
=?o *1:1,1;, o""n *oa

= JJt *41 ou"n o*n= Jo'*3t'
o*n=[,-*E.[,.*)**tt
Alegerea teorieide rezistenfise bazeazd pe modulde rupere a materialului . materiale casante -+ prezintdrupereprin smulgere,produsd de tensiunile normale
teoriide rezistenli utilizateI . o,"*
. tr*
materiale: beton,fontd,o{eldur, sticli; . mateialele ductile -+ prezinti rupere pnn lunecare, produsi de tensiunile tangenliale . oro^ teoriide rezistenli utilizatei .W, materiale: olelde construclii, aluminiuetc.
't09
/ EXEMPLE DE CALCUL
trl Exemplul 2.1: Si se studieze stareade tensiune pland definitd prin tensorul tensiunilor
( ,'t r*,) (1so T- =l -" l=l 6,) t 50 \!a
uJo) [*/"']
(figura2.4,a).
Figura2.4 Sd se precizezetensiunileprincipale, direcliileprincipalegi tensiuniletangenfiale extreme.
Rezolvare . Tensiunileprincipale se calculeazi cu relalia(2_3)
girezulti:
o, = 158,61N1mm2 o,:-38,61N/mm2
. Direcliile principale seoblin din(2.2)

o, = 14"23'38" { lctz= 104"23'38" Tensiunilegi direcliileprincipalesunt reprezentate in fig 2.4,b. . Tensiunile tangenlialeextremese calculeazd cu relalia(2.5)
2ro = o,5bb + tg;.u ' = G*-6y = #L 150+30
t.z =-tz.!="+-
158'61-+ 38'61 = 98,61N/mm,
giaparpe direcliile bisectoare principale. aledirecliilor
110
printensorul de tensiune definitd El Exemplul2.2:Sedd starea (o. r^, r*) (120 80 o )
L = 1 " * G y r o l = l a o 1 0 o l.
[r^ x ,, o .) [0 O 40)
(p = 0,3). teoriide rezistenld o".n in diferitele Sd se determine
Rezolvare 1o, Se determindmai Tntditensiunileprincipale,care sunt soluliileecualiei seculare (2.8), Invarianlii,care reprezinti coeficienliiacestei ecualii, se calculeazdcu relaliile
(2.e):
l,r:o* +o'y+oz =120+ 10+40 =170: l, =o"o, +6yoz+ozox-ft-rt * +"u')=12a'rc+10-40+ 4a'fl}-802 =0; "n' *o..*rt)* 2r,rr."co=12a'10'40-(+o'eot)=-208.000. fu=.,"Gr6, -(o*ro' +cr'co" Ecuafiaseculari se scrie sub forma ao -170o' -208,000=0 . Se aduce ecualiala forma normaldprin substitu{ia t. 170 o:X*J="* 3. ecuatie de forma Rezultdo xu*Po'+q=0,
unde
p=t,-f : +:
-e.033,3333
.103 = -155,9259 q = -3t,' * ]t,t, - t" : -2.1703 +208.000 , ' " 27 ' 3' 27 Discriminantul ecualieieste 1, ^^^^^^^rs 1t . = 1 - 1 , =,,(-s.ose,m3)" --,^^-.^r,r = -3,31i.i010 <0 " -a(-57i,925'103f oo' " *r' ceea ce inseamnd cd existi trei rdddcinireale. Pentru rezolvareaecualiei de gradul 3 se apeleazd la formula lui Moivre. Se calculeazi maiintAi, unghiulajutitor <pdefinitprin
3Jdq sJ5(-tss,gzse.1o') cos&p=- -"-* =--" ' -+q=21"32'36"(<p= 21,54948062) : '=u,a28455 zJlpl'
.>_ .)
2Je'633,3333'
Rdddcinile ecualiei normale sunt:
_ L t.t /r^r .cos(zt,s+348062): _ I Js - wo ^^^ 9 ' .^ ea,eaee -3\,v'llPi 1o5,4157 Js.e ; ^1 3 ""
111
*, :
2-1-
;ii
2 -,
- 1201= {5 Jeffiffi5 .cos(sa,+sos1se8)= -16,6667 ; llnl.cos1* ;
*, =
i "5
jlpi.cos(e +120')= cos(r+ls+e+eooz): . -8s,74s1 6it "ln*t..rtt,

Gr= Xl * f .=tos,+t57 *!:162,0823N/mm'? ; 33
Revenindla substitulia principale: ficutd, rezultdtensiunile
o, = X, + ! = *16,66 67 *1J9= 4o N/mm2 : 33 170 = -32.0824N lmm, . o" = X" + !r = -BB.74gt* 33 Se verificdaceste solu{ii = 17A lr = 162,0823 + 40 - 32,0824
.40+ 4A.(* lZ,OeZt)+ .r Oe,oees (- aZ,OaZ+) tz= 162,0823 =o .40.(= ra 162,0823 32,0824)= -297999,56 = -208.000
20. Determinarea tensiunii.oon in diferitele teoriide rezistenfd: normalemaxime(<r,"*) - dupi teoriatensiunilor 6mh: ot :162,0B23N/mm'? specificeliniaremaxime(e,u*) - dupd teoriadeformaliilor = or -P(oe+or)= 162,0823-0,3(40-32,0824)= oech 159,7070N/mm'z ; maxime(t,"* ) - dupd teoriatensiunilortangenfiale = sl -G3 = 162,0823'(-lZ,AAz+)=194,1647N/mm'? oech
--r--r:-r- - - r :4 - - - -----l-: - uupu Lcuila errerglcr Putelluare ue llluqlruatc a ruillret ( vvf I J,,-g t---:lt- - - - - - : /ti , \
o*n =dr[o, -orI +(o, *o.f +(o. -o,)'l=
=170 40)'+(+o + zz,oeza)' - 162,0823)'] +(- :z,oez4 N/mm' f,fuur,ourtSe constatd cd cea mai restrictivdeste teoria lll, cea a tensiunilortangenliale maxime. @bservafie: Daci materialul studiat este ductil (o!el de construclii), avAnd valoarealimiti in solicitarea etalon la intindereaaxiald oL* -- o" = 250N/mm2 se poate defini coeficientul de siguranldal stdriide tensiuneca fiind
c=93"
oech
pentru Rezultd, celepatrucazuriconsiderate: =\5424 ; - ?nteoria| (o,". ) : c = ^g= 162.0823
112
- in teoriall (c-^.) ,
250 :1.5653 : ": 159,7070
=1,2875; - in teorialll (t,u* ) : c = #at 194,1647 - in teoria V (W,), " =* =\4705 . 170
(R = 210N/mmt, R, = 150N/mm21 F Exemplul 2.3: Pentrugrindametalice din figura 2.5 se cere: a) sd se traseze diagrameletensiunilorprincipale o, gi o, 9i si se stabileasci principale (1) qi (2) in punctele a, b, c, 0, c', b'gi (a') ale secliuniimaxim direcliile solicitate; extremd. b) sd se verificetensiuneaprincipald
z
![ d
250 250
Figura 2.5
Rezolvare a) Tensiuni si direclii principale in sectiunea maxim solicitati 1o. Se traseazddiagramele de eforturi(figura 2.6).
P = 2100kN Mo= 600kN 'm
Figura2,6
113
Secliunea maxim solicitati este?nincastrare: =2.100kN; lrl I rmax = 1.920kNm . tMl I tmax 9bservatie:Dacdeforturile extreme aparin secliuni diferite, se vorverifica dou6 mctunigianume unde apare
(i ) {]yh* $i (2){*,.*' la r e r e n t
I |l l r""
YSe calculeazdcaracteristicile geometriceale secliunii.Se observd ci secliunea pr-,ezinti doui axe de simetrie,care coincidcu axele principale; centrulde greutatese di la intersectia lor. Rezultd ,, = z({E+ (12 j+ 30 .2,5.b12s, ) ._1_003 1,6 = 527.3e5,83cma 12
52,5 ' Momentele punctelor statice corespunzitoare a-b-c-0-c'-b,-a' sunt: S"=S "'=$ .51,25 = 3.843,75cm3 Su- Sr,= 30.2,5 = 5.343,75cm3 S" = S"'= 3.843,75 +1,6.25.37,5 .25= 5.843,75cm3 So= 3.843,75 + 1,6'50 Se. Se traseazidiagramele tensiunilor normale precizdnd valorile in 9i tangenliale (figura cerute 2.7,a): mnmc{ele Tensiunile normale se calculeazd cu formula lui Navier: c =Y L,Z
o;
w, =4H&=1o.14s,ocm3
; o,, - -.6a= 191,13N/mm'? . 10' -191,13N/mm2 10.045.6
- 1.920.106 =
oo= - 1.920.106 Uprffi|6;.50 "" Uffia.25

oo = 0'
= -180,03N/mm'?I or,= -ou= 180,03N/mm2 = -91,01N/mm2 ; o",--6" =91,01N/mm?
- 1 .9 2 0 . 1 n 6
't, Tensiunile = tangenliale se calculeazi cu formula luiJurawsky, ' " fb . t ,

ta=ta,=0
2.100 . 103x3.843,75. 103

'b ,i n f -'b ',su p -
. 104 300x527.395,83
= 5,10N/mm2 (punctulse gisegte in talpd)
114
ub,suD -
!b'.inf -
2J0A .103x3.843,75' 103
. 10 16x527.395,83
= 95,66N/mm2
(punctul se gdsegte Tninimi)

c 2.1 00 . 103x5.343,75. 103=132,991r/mm2 c 16x527.395.83.104 . 103 2j00 .103x5.843,75 = 145,43N/mm'?
16x527.395,83 ' 10
40.
principale (o' > or) se face cu relatia(2.27) Determinarea tensiunilor
=;.),fe;+a o,,
principale iardirecliile rezulti din(2.2) tg2a=4
o
. in punctul (a) : o=-191,13N/mm2 ;r = 0. Rezulti
o',=aY"Py
(compresiune axiali) l; =1rnr,,,.N/mm,
ts2a=0 =
],::?:;"
or =0,14N1mm2 oz =-180,17N/mm'z
. ln punctul (b,n,- in talpd): o = -180,03N/mm2 ; r = 5,10N/mmz
o',=--$Qet]fr eonti+o,ro'* =j#* ts2a =-0,0s66 :+
) :: =:#Tr,r" ,*'= -1"37,17,

or=41'34N/mm2
g.2=-22137N1mm2
. in punctul(buuo = g5,66N/mm2 - in inimd): o = -180,03N/mm2;t
=19&r1fr80,0yn4-9s,66,* o,, ''A

2 2'
=i?ffi =-1,0627 tgzu = :: =:.:,.111?0,u. r,,=-2s.22,14, \

. in punctul (c): o = -91,01N/mmt ; r,= 132,99Nfmm2
o,, = 44
o',= 95'05N/mm2 +Jg1,u' .4.1g2,gg' =+

2'
62= -186,06N/mm2
=2'132'99 = -2,e22s lQ2a + -91,01
-35'33'1e" ) :,==n:l;:;llo-,o'=
. in punctul (0): o = 0: r = 145,43N/mm'z

otz = X145,43
Gr= 145,43N/mm2 (forfecarepuri) oz = -145,43N/mm2 = +135"
tg2cr=oc =
= +45o c{'1
a2
115
. in punctul( c' o = g1,01 N/mmz ; r = 13l,ggN/mm2 ): = 186,06N/mm2 o',=ryt *Js1,ar.A.1inrr' * or o, : -95,05N/mm2
=35o33'19" =' :??'?n =2,9225= 0r ts2a " ' ---g12 =

91'01 + 125o33' 19"
. in punctul (bi",- in inimd):o = 180,03N/mm, ; r = g5,66N/mm2
o', : E*EtlJTegO3, +as,66, =

2 2
ot=221,37N1mm2
tg2u=ffi =\a621 *
oa=_41,34N/mm2 at =23"22'14" s"2= 113"22',14"
. Tnpunctul(b""0-in talpd): o,,=180,03N/mm2; t = S,10N/mm2
=E*E*;*80p3,-.4ro, o,, = :: =iXr;lr^Y#' z

=?;?'1?:0.0566 ts2a = 180.03 e1 = 1"37',17" az: +178037',17" r=0 - ln puncful{a):o=1g1,03Nimm2; -191,03. 191.03 o. = 191.03N/mm2 or,r=-n-*t = (intindereuniaxial5) Z o,=0 tg2a:0 = 0'
Gz = *90o
Diagrameletensiunilorprincipalesunt reprezentatein figura 2.7,b iar directiile principale in figura 2,7,c. b) Verificarea tensiunii prlncipale extreme Tensiunea principald extremd apare in secliunea de legdturd talpd-inimd,in punctul situatin inimd: = ob,.rp = 221,37 ol,max Nlmm' > R = 21ON/mm'? 221p7Nf mm2> R = 210 N/mm'? lorl*,, = ioo',*l in concluzie,tensiunileprincipaledepdgescvaloarea rezistenleide calcul gi nu verifici condiliade rezisten!6. @bservafie:Totugi,in secfiuninormale : < R = 21oN/mm, lol,* 191,13N/mm' qi
= 145,43N/mmt . R, = 15oN/mm'z l"l,u"

decigrindaverificd^
-)
116
Reziaten{a materlalelor ll
\J/ INhm'l
(ompEslun
F {
QI o) (t)
(1)
Figura2.7 Problema eventualei ceddri ln secliuni inclinate (pe direcliile tensiunilor principale)se pune in general pentru grinzile la care apar in aceeagi sectiune atdt momenteincovoietoare cdt gifo(e tdietoaremari.
PROBLEME PROPUSE
cr Problema 2.1: se dd stareade tensiunedefiniti prin tensorul(figura2.g)
L=l', oy .*l=l o 80 zol[rui'm']

[".* xn o.) (o zo 50)
a) sd se determinetensiunileprincipale gi tensiunile tangentiale extreme. b) Sd se calculezeoon in diferitele teoriide rezistenld(p = 0,3),
lz
I
l o * r*y " *) fg o 0
o)
iio "=50N /mm'
cE = 20 N/mm: ('y = 80 N/mm' '- '- >y
ReEistenla materialelorll
hmsun;
flil =3.240; \=220, lz=1.530, 13 6.t= 6z= 9o N/mmzI os = 4o N/mmz; r'rz= 0, rr, = t25 Nfmm2, tr, = T25N/mm'z ' b$ ftt teoria oru* : in teoria e."* : 'tnteoria tn,"* : 'rnteoria W, : o".r,= ol = 90N/mm2 ; = 51N/mm2; o""r' o"* =50N/mm2; 6".n:50N/mm2
Capitolul 3
ENERGETICE METODE
3.1 INTRODUCERE
prin trei aspecb este caracterizatd intr-un corp deformabil Stareade solicitare
geometrici: careeste descrisdprin parametrii - slareade deformare, gideformatii;

fizici:tensiunigi - stareade tensiune,care este descrisdprin parametrii prin (lucru mdrimi energetice mecanic,energid|- stareaenergeticd,descrisd Analiza stdrii de solicitarea corpului deformabildin punct de vedere permiteabordareaunor problemecomplexe, intre care amintim: practice pentru caleulul deplasdrilor barelor metode unor - stabilirea complexe; sistemelorde bare supuse la solicitdri inate; - rezolvareastructurilor static nedeterm (metodaelementelor finib ealeul unor met-eide de aproximative formularea metodaechivalentei). notalii: Pe parcursulacestuicapitolse vor utilizaurmdtoarele . P - forld generalizatd (for!5 concentratd, distribuitd, cuplu concentrat distribuit); . u ' deplas are generalizafd ( translatiesau rotire ); . o - tensiunegeneralizafd (o*,ou,..-,r*r,...); . e - deformalie specificd generalizatd( e*,er,..., T,y,... ). pe urmdtoarele De a$emenea, studiul energetic se bazeazd fundamentale: este solicitatpAndla limitade elasticitate; - materialul - fortele exterioaresunt aplicate static (adicd cu o intensitatecrescAndde h zero la valoareafinald); gifrecdrilein reazeme; frec6rileinterioare - se neglijeazd procesul de solicitare este adiabafrc (nu se face schimb de cilduri qr qi izotermic(nu se modificdtemperaturile corpurilor). exteriorul)
3.1.1MARIMIENERGETICE
a) Corpul deformabil este actionat de srsfeme de fo4e oalecare si are p rop rietdti mecan ice oareca re. . Lucrul mecanic al fortelor exterioare- variabileindependente : deplasdrile (figura3.1,a):
l" = f e'ou
(3 . 1 )
119
' Lucrul meeanic exbrtor compJementar - variabile independente : forlele (figura 3.1,a):
L "= J u .d p
(3.2)
du
a) Figura 3.1 . Lucrulmecanical tensiunilor- variabile independente : deformaliile (figura 3.1,b) :
b)
L "= f o .d e
(3.3)
al tensiunilor- variabileindependente ' Lucrul mecanic complementar : (figura tensiunile 3.1,b) :
1 . = fe .d o
t Lucrul mecanic interior:
Li = -Lo
(3.4) (3.5) (3.6)
. Lucrul mecaniccomplementar interior: Li = -L-" b) Pentru sig-tenede fo4e conseruative sl corpuri elasticese definescin . Energia potenlialdde deformaliespecificd:
Ws = L o
(3.7) (3.8)
. Energia potenlialdcomplementard de deformaliespecificd: W t =L"
120
Rezisten{a materialelorll
c) Pentru sistemede fo4e conseryative si corpuri liniar elastice{eqea lui Hooke): suprapunerii efectelor - se aplici principiul gi in plus: caracterul de independenld al variabilelor - se menline L" =L" =*. t . u L"=L"=W" = W; = -.o.t
1
(3.e)
(3 . 1 0 )
a) Figura 3.2
b)
- pentru un corp in sfare de fenslune spafiald, energia potenliald deformalie specificd se exprimdin func{iede tensiunigi deformalii sub forma: w. =;.G*s" +oyry +..,*r*yT,y *...)=
(3 . 1 1)
+ 6 2.2+ o.r, ) )'{o,r, . energia potenliald de defonnafie se definegteprin: =
w =Jw..ov
- pentru starea de solicitare a barelor (ou = o= = x\, = 0 ) rezultd: . energia potenliald de deformalie specificd: w, = +. (o"*+r"yT"y + ruyu)=
(3.12)
_1 - Z ("?^,. i, , r i. )
(3 . 1 3 )
I r - " -EJ
Rezlstenta materialelor ll
't21
. energia patenliaiH de deformafie:
w=|\I*o-.{$0,.I#0..IS."]
(3.14)
N, M, T, Mt - sunt eforturile din bard ; A - aria secliuniibarei ; - momentulde inerlieaxial ; | 11 - momntulde inerliela torsiune(lt= lp - momentde ine(ie polar pentru
secliun i circulare/inelare) ; E,G- constantele elastice (modululde elasticitate longitudinal respectiv transversal); k - coeficientde coreclie ce apare la termenul din forla tdietoare gi introduce o ajustarefald de ipotezadistribuliei uniforme a lensiunilor pe secliune tangentiale .
@bservafie: in relaliade calcul a energieipotenlialede deformalieapar termeni de forma :
(Etort)' 'ds Z I Rigiditate ta efo't
iI
- pentru sisteme de bare, energia potentiali de deformalie se ob(ine prin insumareaenergiilorbarelorcomponente:
w = tw ,
3.1.2TEOREME ENERGETICE
Se va nota in continuare6 ca simbolal variatiei.
(3 . 1 5 )
a) Sisteme de forte oarecare, proprietiti mecanice oarecare. deformatii mici sau finite . Principiul lucrului mecanic virtual (al deplasirilorvirtuale) ,,Pentruun corp deformabilaflat in echilibrusub acliunea forlelor exterioaregi interioare, lucrul mecanicvirtual al fortplorexterioare(aL") este egal cu lucrul mecanic virtualal tensiunilor(sau eforturilor,6L") pentru orice deplasarevirtuald (5u) cinematic admisibili." 6L" : 61-" (3.16)
*J
Rezistenta materialelor ll
. Principiul lucrului mecanic complementar virtual (al forlelor virtuale) poziliade echilibru a unui corpdeformabil , lucrulmecaniccomplementar ,,Pentru al fo(elor exterioare (al'.) este egal cu lucrul mecanic complementar virtual al (Ot-*) pentruoricecdmpde fortpstaticadmisibil." tensiunilor 6L" = 6L" (3.17)
b) Forte conservative, proprietifi elaglice. deformafii m ici . Teorema de minim a energiei potenliale totale de solicitarereale (pozilieide echilibru)a corpuriloralcdtuitedin materiale ,,Stdrii fi corespundeo valoare stabil elastice , aclionate de sisteme de forle conservative, minimda energieipotenlialetotale." (3'18) de echilibru 6r = 0 ; n--+minimpentruconfiguralia . Teorema de minim a energiei potenliale complementare totale cele care conducla o valoare staticadmisibile, de tensiuni toatecdmpurile ,,Dintre totale corespundstirii de solicitarereale a minimi a energieipotenlialecomplementare corpului." de echilibru 6n' = 0 ; n + minimpentruconfigurafia @bserva!ie: - energia potenliald totald se definegteca n=W-U adicd fortplorexterioare, unde U se referdla potenfialul U = P'u (P "'ariabi!); - anafog, energia potenliald complementard totald este n' = W. -U' fo(elor exterioare. unde U' = P.u (P variabil)se referela potenlialul . Teoremele lui Castlgliano Prima teoremd a iui Casiigfiano: ,,Derivata energiei potenliale de deformaliein raport cu o fo(d generalizatl (ce aclioneazdin complementare in punct pe direclia punct pe o direclie r) este egald cu deplasareageneralizatd fortei."
ll,=-
(3.19)
(3.20)
G.21)
aru-
'a P
(3.22)
A doua teoremd a lui Castigliano'. ,,Derivata energiei potenliale de este egalS cu forla generalizatS deformaliein raportcu o deplasaregeneralizatS ce actioneazi pe directiadeplasirii."
P -g/v '
du'
(3.23)
I t
Rezistenlamatorialelorll
123
. Teoremalui Menabrea (pentru sisteme staticnedeterminate): de deformalieeste minimi in raport cu ,,Energiapotenliali complementald wloareanecunoscutelor staticnedeterminate."
.:
. Teorema lui Clapeyron:
aW =o ' aa
W =L"
(3,24)
(3.25)
- pentru mateiale liniar elastice:
w =1P .u
2 c) Fo4e cofrsewative. proprietifi liniar+lastice, deformafii mici . Formula lui Maxwell-Mohr (pentru deplasiri punctuale )
(3.26)
P M* ' - * f ! - I . t,.d s+ - r - !'mi'os u r =L l* 'ni'os*lE [9 .*,' o r l rGA ' -b G rr J

unde:
[" N
(3.27)
de eforturidin incdrcdrile date - N, M, T, M1 reprezinti diagramele generalizati unitard - l'ri,ln|, t1,ms sunt diagramelede eforturi din fortp introdusi ln punct pe directiadeplasirii. lntegralelese pot efectuacu regulaluiVeregciaghin" Aplicarea formulei lui Maxwell-Mohrgi a regulii lui Veregciaghinvor fi detaliatein paragratu| ale metodelorenergetice). 3.2 (Aplicafii
. Taaramala da rae.inraa.ilala
^ a lucrului mecanlc (Beffi): ,,Lucrulmecanic al unui sistem de forle P;, produs prin deplasirile provocate de un alt sistem P; , este egal cu lucrul mecanic al sistemuluide forfe P1, produs prin deplasirile datorate primului sistemPr."
= Pi.u;r ft'u.,
-
(3.28)
a deplasdrtbr (Maxwell) .' ,,Deplasareageneralizati A'', produsi pe
generalizatd unitateaplicati pe direclial, este egali cu direcfiai de o Tncdrcare deplasarea generalizati A;,, produsi pe direclia i dintr-o forld generalizati unitate aplicati pe prima direclie r'."
A,i = Aii
(3.2e)
=
*-lfl
124
Rezistentamatcrialelorll
ENERGETICE ALEMETODELOR s.2 APLICATII

la sistemele static Metodele energetice se aplice in scop 9i in mod diferit (SSND)' determinate(SSD)9i cele static nedeterminate
DIN PUNCTDE VEDERE STRUCTURILOR 3,2.1 CLASIFICAREA STATICA DE NEDETERMINARE AL GRADULUI

fi expusein acest capitol' in vedereaunei mai bune inlelegeria metodelorce vor noliunilede bazi, ce au stat labaza clasificdriistructurilor' se prezinti in continuare a) Grade de libertate (GL) de migcarea unui corp' distinctd Numimgrad de libeftate(gl) posibilitatea grade de libertate:2 translalii9i o - o bari, considerati ca element plan, are 3 rotire. din bare este: - Numdrultotalde grade de libertateai unei structurialcdtuite (3'30) GL : 3.(NB) unde s-a notatprin NB numdruldebaredin structuri' b) Legaiuri simPie iLSi cu alte corpuri ce suprimi un - Numim tegdturd simpld (ts) acea interac{iune perfectcu cea grad de libertatecorpuluistudiat.Noliunease suprapuneaproape dependul(bariscurtd,foarterigidd,articulatd|aambelecapete)' din bare sunt : utilizatein structurile - Reazemele
( RS) simPlu 1') Reazemul

=
X
3.3 Figura
ffi;
1 gradde libertate - suprimd cu o legiturdsimpli (1 ls sauun pendul) - esteechivalent -introduceoforlS detegd t u ri(re a c liu n e )d e v a lo a re n e c u n o s c u t d c e (direclia normali la suprafatade aclioneazdpe o direc{ie cunoscutS
rezemare). l 2')Arrieulalia(A)
4 a,(necunoscut)
7ih7
H (necunoscut)
---+t
tI
'
V (necunoscut)
Figura3.4
125
2 grade de libertate; - suprima (2 ls sau2 penduli - esteechivalent cu 2 legdturisimple necoliniari); - introduce: - o fo(i de legdturi (reacfiune) de valoare gi direclie necunoscuti, sau
- 2 forle de legdturi necunoscute de direcliicunoscute (aleseTnmod convenabil). 3')incastrarea(i)
M (necunoscrd)
n lnecunoscut; /Y 0, (necunoscut)
u..
/-
M (ne$noscut)
H (necunoscrit) t I V (neilnosut)
Figura 3.5 3 grade de libertate; - suprimd (3 ls sau3 penduli cu 3 legiturisimple necoplanari); - esteechivalentd (reac{iune) - o forli de legiturd de valoare gi - introduce: gi un moment directie necunoscuti necunoscut, sau - 2 fo(e de legiturd necunoscute de direclii (alese gi un moment in modconvenabil) cunoscute necunoscut. poatefi stabilit Ca urmare, numirultotalde legdturi simple ale uneistructuri cu LS =1.RS +2. A + 3 . i (3 . 3 1 ) c) Gradulde nedeterminare statici (n) - Numim gmd de nedeterminaresfaficd al structurii (nJ diferenladintre numirul de legdturi simple (LS) 9i cel al gradelor de libertate (cL) corespu nzitoarestructurii : n=LS -GL (3.32a) g . Nle = (r.RS + n 2.A +3.i)(3.32b) Prinutilizarea acestei ultime noliunistructurile se clasificd dupi cumurmeazi: . mecanisme avAndn < 0 gi carenu fac obiectul - structurile de studiu al Materialelof'; ,,Rezistenfei . StructurlStat c Determinate (SSD)- structurile avdnd n = 0 , gi pentru potfi detenninate carereacliunile necunoscute din ecualiile de echilibru; . StrueturiSfafic NeDetemrinate * structurile (SSIVDJ av6nd n > 0 ; in cazul acestor structuri,ecualiile de echilibru nu sunt suficientepentru determinarea reacliunilor, fiindnecesari formularea (de unorecualii suplimentare exemplu ecualii de compatibilitate a deplasirilor).
126
Rezlstenlamaterialelorll
3.2.2 APLICAREA METODELOR ENERGETICELA SISTEIIE STAT|CDETERMTNATE (SSD)

Metodele energetice sunt aplicate la SSD Tn scopuldeterminirii deplasdrila potfi in cazul Reamintim faptulci deplasdrile general: a fi pozitive in sensul axehr - translalii(notatecu u, v, w 9i considerate corespunzitoare Ox,Oy,Oz); cu q gi considerate a fi pozitive in sensorar). - rotiri(notate
Exemplu: Pentrugrindadin figura3.6, sdgelilew gi rotirile<pau urmdtoarele semne: - in secliunea(C): - wc < 0 ; - 9c >0 l - in secliunea(D): - wo > 0 ; - eo >0.
q">-x
m?nmv7
Figura 3.6
Calcululpractical deplasirilorsistemelor de bare se bazeazi pe: 1) TeoremaI a lui Castigliano; 2) Formulalui Maxwell-Mohr. 3.2.2.1. Galculul deplasirilor sistemelor static determinqlle(SSD) aplicind teoremaI a luiCastiqliano PrimateoremSa luiCastigliano, prin relafia(3.22'y: exprimati matematic
2 ir
a
ir
u'=0{-
aPi
permitecalcululdeplasirilorin raportcu o forli generalizatd ce aclioneazi pe direc{ia i. in cazul sistemelor din bare alcituite din materiale cu comportare liniar-elastic5. energiapotenliali de deforma{ie(W = W') se exprimi cu relalia(3.14)respectiv(3.15). lnlocuindacesteexpresiiin relalia(3.22)rezultd:
, =>[(+f+]'. (333) i*+f*'ln,. f,9[+]0,. r+,-f+]..] b GA (a q ) hE.l[aqjoG.r oo( aBJj *? L n E A \a q )

primeiteoreme pentrubare liniar-elastice. care reprezinti exprimarea a lui Castigliano
Rezlstenlematerialelorll
127
@bservafiiprivindnecesitatea luirii in'considerare a termenilor corespunzitori celorpatrueforturi N, T, M gi M1: 1'. Termenul din efortaxial(N),trebuieluatin considerare la structuri alcdtuite (detipulgrinzilor din barearticulate cu zdbrele), undede fapt estegi singurul efortce aclioneazd; Tncazulgrinzilor Tncovoiate el poatefi neglijat. 2". Termenul dinforldtdietoare (T),trebuie luatin considerare la grinzile scurte$i < 4); in cazurile inalte(curaportul lungime/Tnillime curente, se neglilieazi. 3o.Termenul din moment de torsiune (M), trebuieluatTnconsiderare la grinzile Tncovoiate ce sunt gi puternic (Tnspecialla grinzide fronton); torsionate in cazurile curente, se negl'ljeazd. Ca urmarea considerentelor ficute maisus,se ajungela expresia aproximativd simplificatd a teoremei I a iui Castigliano:
,=dI#(#) ,,]
(3.34)
Etapede calcul pentru determi4?rea deplasirilor intr-un punct curent A al unei qrinzi static determinate: 1". in secliunea A se introduce o forti generalizati fictivdastfel: . o forldconcentratd (Lto, Pu, pe direclia translaliei cdutate va sau wo ), sau . un moment concentrat fictiv Mo.o qo rotirii , corespunzdtor @bservafie:ln cazul in care in secliuneaclioneazd deja o fo(i pe direclia deplasirii cdutate forfefictive, utilizdndu-se incdrcarea , nu se vor maiintroduce reald. 2". Se scriu expresiile analitice ale momentului incovoietor M(x), pe fiecaredin intervalele de varialiea acestuia sau a rigiditdtii la incovoiere. La scriereaacestor expresii generalizate se va line contde forlele fictive introduse la punctul 1". 3o. Corespunzdtor vor fiecdrui interval, se evaluaderivatele momentului incovoietor in raport cu for[ageneralizati ?ntrodusi in sec,tiunea A la punctul 1": M ,( x) -:+' . a ' in cazulin carese urmare$te oblinerea valorii uneitranslalii (uo,vo
dPo sau wA ) - --'l'' -' . oM,(x) in cazul in care se urmiregte oblinereavaloriirotirii 9o. dMo^ 4". Se aplici relalia (3.34,), descompundnd fiecare din integralepe cdte un interval de varialie a funcliei momentincovoietor.La efectuareaproduselor corespunzdtoare, se va line cont de faptul ci fo(ele fictive Po gi Mo,o sunt nule. @bservafii: a) in cazul barelor cu rigiditatela incovoierevariabildpe lungime,integralelese vor descompunepe intervalecu rigiditaieconstantS;
Rzistenlamaterialelorll
: ,;
il
b) pentruevaluarea corecta a celordoudtipuride rezultate oblinute(translafie gi respectivrotire), menliondm faptulci uniteille de misurd ale numardtorilor (cantitd{ile ce urmeazia fi divizate prinrigiditatea la incovoiere a barei- E.l) sunt; [kN.m3] - in cazuliransla{iilor, respectiv - in cazulrotirii. [kN.m2] pF CALCUL / EXEMPLE
& Exemplul 3.1; Pentrugrindasimplurezematd din figura3.7 se cere calcularea sdgelilor in punctele gi a rotirii C 9i D (w. gi wo) precum in punctul C (q" ).
S e dd E l, = 1. 1 0 1 3 N ' mmt.
\v
L , .,.,.'!z"E.ry rri
2m 3m
t,,
6
3m
Figura3.7 Re*olvare a) Galcululsiqetii in eapitul liber C ( w" ) 1". Se introduce o forti fictivd P aclionAnd in acest punct pe direclia verticali (direclia axeiOz). 2". Se stabilesc expresiile analitice ale momentului. Se determindreacliunile 'P.8 (too.g).4 .^-Vo =- -: +j!*=1,333.P+533,33 ^6b
(to o.a ).2 p .z r, =266,667- 0,333' P vu=ffa
faptulcd apardoui intervale atAtpentrufuncfia moment Se observd de varialie rigiditate; expresiile momentului sunt: cdt 9i pentru interval l, pentru x = [o;z] interval ll, pentru x e [O;o]
Mr =- p.*- loo- ' x' 2 yrr= (266,662 .t). * - to? " - 0,333
Frin derivare in ranort cu forta P. se obtin : intervall: Mr(x)= -P-x - 50 . x2
av'(x)
-=-x AP intervalll:
= (eoo,eor Mrr(x) - 0J33.P).x - 50.x'z
AP momentului incovoietorgi a derivatelorsale Tn rela{ia Se ?nlocuiesc expresiile 4!" 3"3t Si se oblin:
9gP =-0,333'x
w""= ^ 1 ,
*+
2-E-lY d'
i ( - p , x - s 0 ." ,) .( - x) .cx+
E.l, d.. linind acum cont de faptul ci, de fapt,fo(a P este fictivi (P = 0), rezultd:
Ir.6 .x l , + 1 6 , 6 6x 7',). d x = w- = - _ . - . iso.*, .6ya -1- . l(- aa,a s " z- E.l v i E .l, d'
.x' ].(- o,:il.x).ox .'[f(zaa,aat.p).r - so 0,333
{i' - ryry:.{|' = =:+ +s.+oo) * ry*+l' =-1- poo - 6400 E.l, 41" E .l, 3 i" E .l, a lo E ' 1 ,
0 .1 0 t2 N .m m 3 = = -9cm =- eoo ku , mJ' l = 9 - 0.10" .mm' -90mm
E'lu'
Semnul negativoblinut denotd faptul cd sdgeatareald din punctulC se produce in sens inverssensuluiales pentrufo(a fictivdP; prin urmare,punctulG urcd cu 9 cm. b) (wo)
forla analog,introduc6nd Pentrucalcululsdgeliiin punctulD (wo),se procedeazd t'. jumitatea deschiderii.RezultS: fictivdin sectiuneade la Va =533,333+0,5'P Ve= 266,667 + 0'5'P '
uj
130
Rezistenfa materialelorIl
AX
7t ze'rv1\@
Yrt
E.ry
@A
,^ t* .," '1.
Figura3.9 gi ale derivatelor lor ln raportcu forta fictivd P sunt: 2'-3". Expresiile momentelor (l) x e [o;z] Mr(x)=-50' x2 dM'(x) - O AP
1 ? f^^1 .,il/ \ /^.^^\ ^^ ( li) x [ u; J l M (x , = tr,o o--,o o+ / u J " r.r" x - )u' x- = u,J' r' x + l oo,oor' x - )v' x'
D M,,(x) = o .s.x
AP (ltl) x e [3;6] M"'(*) = (266,667 + 0,s. P). x * 50- x' - P. (* - l) aMrrr(x) =_o.b.x+3 AP 4". Se inlocuiesc aceste expresii in relalia (3.34) ce exprimi teorema la Gastigliano, lintnd cont de faptulci fo(a P este nuli. Rezultd;
lui
*" =#
| 6.t
. ro. x').o,s' x-: + + x- 50' dx *' ).o dx +''S(ruu,uur' t iF

^\ i '13 'rr\
266, 6 6 7 . x 0- 0 - 2 s + l l* * '-) .\( x= + +- , . jl\ + ' , 5 . x + : ).d /5 o l" ) E . l, 1 1 3 3 ,3 3l3 lo3 E.t, '- - '- l.
.-r 16 \ - - , t6 lu -+ I:l l= . . t ] . { l + r 5 0 + z s s o o . { l . sr : * t . [- r: s 21, 3 l,J 4l', 31, E . l, t , ' l' j lo
I r- -^ ^ =+. (i.z u o - 5 06 ,2 5 -9 .6 0 0 +i .2 0 0 +8.i00 -5o6,zs+ i4.400- 3.d00- i0.800+ i.- r so) =
= - r'237's[r.N *, I J D3,75mm I
E.I
t
c) Galcululrotiriiln capitul liber momentulfictiv Msin acestpunctgi rotiriiinC (q"), se introduce 1". Pentru calculul avem:
=533,333-0,167.M0 V.c .Mo. Va = 266,667 + 0,167

q = 100 kNlm
Figura 3.10 gi derivatele Expresiile momentelor lorsunt: (l) x. [o;z] M ( x) = M o- 50'x2

dM'(x)_ n oMo (ll) x e [o;6] . Mo). * - 50 . x2 M"(") = (200,002 + 0,167 oM,,(x) = 0.167.x oMo Din relalia(3.34)rezulti:
,. =#
t iL
.x.dx = * x')ox .+ ilruu,uut - 50x').0,167

L )"
==l (-so) {l' - B.u.3 .4] = . =l- .1, oo.ooo {l' 2.E.tv 3lo E lr 3lo 4
E.l, = 4,3333.10-2rad(: Z"ZS') ' E.l, 1.1013N.mm2
El Exemplul 3.2: Si se determinecomponentele dupd axe a deplasirii capitului liber al bareidin figura 3.11,a. Secliuneabareieste profil130(A=69, 1cm2; lv=g.B00cm4). Se dd R = 210N/mm' $i E = 2,1'105N/mm2.
132
Rezistenfa matrlalelorll
'I',
V
i
I'r H-l H*;$::^

3".
H I H I Hl- Hlb)
Figura 3.11
Rezolvare Componentele deplasdrii capdtului liberA sunt: . uA- translaliadupd axa Ox (orizontald in punctulA) . wA- translaliadupi axa Oz (verticali)gi de tangentala axa deformati in sectiunea ' QA- rotirea(unghiulformat A cu axa bareiOx). a) Determinareacomponqntei verticale w4 (figura3.11,a) 1". ln capdtul liber A existd deja o fo(d concentratdcare aclioneaz| pe direclia deplasdriicdutate; in acest caz, derivatelese vor exprima in funclie de for{a reald P=50kN. 2. Se scriu expresiile gi se calculeazd analiticeale eforturilor derivatele acestora. Se considerdcd sunt doud intervalede varialie (A-8, porliuneaorizontalda barei gi B-C, partea verticald).Se mai observi cd pe intervalul B-C apar atdt eforturidin incovoiere cAt gi din compresiune.Astfel, in expresia (3.33) vom re{ine atdt termenul datorat momentului incovoietor M cdt gi cel corespunzdtor efortuluiaxial N. Expresiilemomentuluiincovoietorgi efortuluiaxial, precum gi derivatelelor in
doil nes b )!
10. SE z
pre
raport cu fo(a P suntsintetizate maijos: Derivata in raportcu P Intervalul Expresia efortului

L
ra)
ta p j
,0
-X
;^:
ut l<
x. p,zl
B-C x e [0,+]
A-B
N M N M
0 -P .x
-P -2'P-o.-:'2
Y2
-1
-2
133
Se exprimdteoremalui Castigliano:
4.( \ *^ =*|-io.oo"* I *x-xlx+ i{-r),.-rp*l* jf . t t - o-z =, [iFp c 'nl6 r ) ( r F* j. d J c'trfo Dupi inlocuire gi integrare rezultd: r [ *'l' P l' * i l lo t lu l =E wn *x ox '?1, . 4'* ? 1 ,.4 ' P ' l, l. Lr l=
50'103x4.103 2j"1Asx69,1.102 9i in final = 55,855mm. wn = 0,138 + 55,717 Primultermen reprezint5ciepiasarea verticalS datoratdefortuluiaxial, iar cel de-al doilea deplasareaprodusi de incovoiere.Se observd cd efortul axial are o contribu{ie nesemnificativi in sdgeatatotald(sub 0,25o/o), fiind deci negtijabil. b) Determinareacomponentei orizontale u4 (figura3.11,b) 1". Deoarece?n punctulA nu ac{ioneazi nici o fo(d dupd direcliadeplasirii cdutate, se introduceforla fictivi H. 2". Din Tncdicdriie reale gi fictive (P, q, Hi, eforturile(din incovoieregi efort axiai), precumgi derivatelelor in raportcu forta H sunt date in tabelulde maijos: Derivatain raport cu H
i.f+4
50 4.10 fJ
Intervalul
Expresia efortului
l.aHJ
A.B x * [qe]
N M H 1
l ol
- P .x
-P
0
0
B-C x * [0,+]
3".
N M
-e.f;-n." -2.P
-x
Se inlocuiesc eforturile gi derivatele lor ?n expresia teoremei-Ti Casiigliano, cont de faptul cd: fndnd
- fo(a H estefictiv5,deciH=0 - daci efortul sau derivataacestuiasunt nule pe un interval,atunci valoarea integralei in careacestea intervin va fi de asemenea nuld,
(-*) zP-'t') r,.]=+[n "^=+f[ +t,',,-; t'i,]=

1012
(* x 9.800-10a 2,1.105
.qt *1a .+o\ B)
l2f,
134
Rezastenfa materialelorll
uo = 54,42mm' Se observdcd deplasareaorizontalS se datoreazdexclusivincovoierii. c) Determin3rea rotirii q1(figura 3.11,c) 1". Pentrucalcululrotiriise introduce in secliuneaA un momentconcentrat fictiv Mo. 2'. Expresiile gi ale derivatelor eforturilor lor tn raportcu M0sunt sintetizate mai jos: Derivata?n raport cu Me
Intervalul
Expresia efortului
f a) latutJ
0
-1 0 -1
x * p,z]
B-C x u [0,+]
A-B
N M N M
0
-P'x -Mo -P
-2.P_0 t'_r,
4!.p- q . L )
gi derivatelelor Tnexpresiateoremeilui Castigliano 3". Se inlocuiesceforturile (Mo=O)'
*)' (-1 )'dx.Jl-t z),r - r.) . o x l= * ^ = r r ,L J(-P l {l"l= = , [r { l' * zp.*lr.g r .l,L 2l o 2 sl,l
lo
1oe z' 10 4') = -^ + 2'50 o ;,t*ffioo *. luo7 i'T )
en = 0,0295radiani -+ en = 5o18'22". Toate cele trei componenteale deplasdriiin A au rezultatcu semn pozitiv,ceea ce semnifici faptul ci deplasirile se produc in sensul forfelor (reale sau fictive) de pe direcliile corespunzitoare. Pozilia punctului A dupd consumarea deplasdrilor este reprezentatiin figura 3,12.
a
1 f 2"
1
I
Figura 3.i2
135
pentru punctuluiA sistemul deplasirii componentele El Exemplul3.3: Sd se determine dinfigura3.13. de barearticulate

Se dau : Ar = 5cm2 ; o,, = 3oo i A, = o;5Ar ; crz:45o; E=2,1'105N/mm2; l=3m.
I
= 30"
=4
H P= 100k N
'y
3,13 Figura
Rezolvare Se introduce sistemul de axe xOy cu originea in punctul A. Gomponentele Oy). deplasirii sunt ur (dupd axa verticaleOx) giva (dupd axa orizontalS : i' a) Componenta verticali ua 1o. in punctulA existi forfa P care aclioneazdpe directieverticald. apar numai eforturiaxiale constante,care 2o. in bareledublu articulateale sistemului se determinddin ecua{iilede echilibru:
1 .cosu..= P; fl x=o -+ N ,'co su+Nr = N z' sinctz . 'si n cr, lI" = o -+ N ., demaisusrezult6: sistemului Prinrezolvarea
gi, Tnlocuind valorilefuncliilortrigonometrice, obtinem:
3".
|.Nz Derivatele eforturilor in funcfie de fo(a p sunt:

{
= o'7gz'P; {N''=0'518'P '
l*=a,ft2;
l-t#=0,518
4". Din relalia (3.33) relinem numai primultermen,corespunzdtor efortuluiaxial (restul eforturilor suntnule). Teorema lui castigliano se exprimd sub'forma:
ua=;4
,l
4 . '1. l o,tl z .p.a , r c z . d x E .+ 4 Jo,sra.p.0,518.dx
tr-
Lungimile barelor sunt:

{
=3,464m; lr,=J-=-+coscri cos3Oo I

l rr=-J-:-j - cos45' = 4,248m. ' coscr2 t
DeplasarearezultS:
.p.(., ,^ =F+ .@,tszf ++ E.Ar

L co sd , -&
E .A ,
.R. (o,sr 8), r,
P.( _ , n, (o,sra)'l -E 4 , f(o,zaz)'

f(o,zee)', . ^ (o,sre)'l - 100.103.3.103 t l . t n a . s . t o " ' l "o r sg -'' " *4 5 "l =
"or % l=
un 3,396mm.
b) Componenta orizgntali v6 1o. Se introducein punctulA fo(a fictivi H pe direclieorizontald. 2". Ecualiile de echilibru ale noduluiAsunt: +Nr.cosa,r:p; -+ N.,.coscr1 IIX:0 .sina, :Ne'sinaz +H. llv = o -+ N, Din rezolvareasistemuluide ecuatiirezulti:
,N '
3o.
=o '7 3 2 '(e +u );
[N. =0,518'P -0,896'H '
Derivatele eforturilor in raport cu forlafictivdH sunt:
137
4". inlocuind expresiile eforturilor in teorema lui Castigliano (H=0), 9i ale derivatelor rezulti:
P.t l(o,ttzf , n, 0,518.(-o,ago)l ,, _ '^ - E r\'L c os q -& c o s o , l= 100.103x3.103 [(o,zsz)' I -'., 0,464 x 5'102 l"otSO, cos45"l 2,1.105
vn : -l,983mm.
Deplasarea vAse produce in senscontrar forteifictiveH considerate. Deplasarea totali
=3,932mm f =fii+4 =F396'*1,98y

estereprezentati in figura3.14.
Figura 3.14
3.2.2.2. Calcululdeplasirilor sistemelorstatic determinate {SSD)aplicind formulaMaxwell-Mohr Formula Maxwell-Mohr, in cazulcel maigeneral, c6ndse iauin considerare toate celepatrueforturi seclionale, se oblinedin teorema prinintroducerea I a lui Castigliano notaliilor:
AN _=n.
aP
-= t.
AT
aq
J=lTl.,
aR aM.
AM -=m.
aP
b-d
1 38
in consecinli,formulaMaxwell-Mohr pentruun sistemde bare se scrie sub

forma:
'rt f t, 'rtrl.m '.M,.m,, I o'* ds +Jti o'*J=; o' "'=*LJ=+ J ot' -. I 'rN'n,
(3.35)
in aplicaliile formuleilui Maxwell-Mohr, semnificalia termenilor este urmitoarea: . N, T, M, Mt sunt diagramele de eforturidin incircdri exterioare; ' ili, ti, [li, lrlti - diagrame de eforturi din fortd generalizatdunitari introdusd in punctpe direcliai a deplasdrii cdutate; barei la solicitarea simpld (efortaxial, " (EA), (GA), (El), (Glt)- rigiditatea fo(d tdietoare, incovoiere, respectiv torsiune).
'
@bservalii: 1" Deplasareaciutatd a punctuluipoate fi o transla{iesau o rotire. Dacd este o translalie(u, v, w), atuncifo(a generalizatd introdusi in punct este o forti concentrati P=1.in cazul rotirii,se va considera un momentconcentrat M0=1. 2" lnterpretarea semnului deplasdrii: daci deplasarea calculati are valoare pozitivd, inseamnd cd ea se producefn sensul forlei generalizate unitare introduse. precedentasupranecesitdlii fdcutein paragraful ludrii Jindnd cont de observafiile in considerarea termenilorcorespunzdtori eforturilorsecfionale, ajungem la concluzia cd, pentru grinzile incovoiate curente, ?n formula Maxwell-Mohr este suficienti considerarea unui singur termen, deci:
,') ' =t[J+]

EE
(3.36)
@bservafie: Formula lui Maxwell-Mohr se aplici chiar dacd rigiditateala ?ncovoiere a barei (E'[) nu este constantd;in acest caz, integralape lungimea(/) poatefi descompusd pe intervaleunde rigiditatea este constanti.
ruru
Figura 3.15 Astfel,pentrugrindadin figura3.15,rezult5:
,,=lT?0.=+Jn, m, ds.+ftm, ds..#,it m, ds
Rezlstentamatedalelorll
139
vor fi - de fapt - de Agadar,integralele ce intervin in formulaMaxwell-Mohr forma:

d Calculul acestor integrale se face ?n mod practic prin aplicarea regulii lui Veregciaghin,care se poate exprimasub forma:
[u.m,.os
Jt'r
unde: rr
.ds= frr,,r .rns
(3.37)
t
i
flr'a= aria din diagrama(M) cuprinsi intre secliunilede abscisi 0 9i I centruluide greutate G al *n = coordonatadin diagrama(m), corespunzdtoare ariei Qrr,r.
3.16 Figura @bservalii pe intervale unde diagramele M, se aplicdsuccesiv 1o. Regulalui Veregciaghin gi legea constante. de varialie m au monotonia respectiv se va line cont pentru Maxrrvell-Mohr, din formula integralei evaluarea 2". Ca urmare,
de: este constanti (E.lr = const.) gi a) intervalelepe care rigiditateala Tncovoiere vecine; distincti de cea a intervalelor M gi m pe care iegea de vai'ialieeste distincti de din diagi'ameie b) intei-vaieie vecine. cea a intervalelor in tabelul 3.1 sunt prezentatevalorile ariei (On,l) 9i ale coordonateicentrului de greutate(xn)pentru c6tevadiagramede momentincovoietor(M), intdlnitein mod curent intr-unadintre coloane de calcul ale deplasirilor. Fentruo buni identificare, la aplicafiile este menlionatgi gradulfuncliei. Atragem de la inceput atenlia asupra faptului cd valoarea coordonateicentrului de greutate(xn)este raportati fali de capdtuldinstdngaal intervalului.
140
Nr. crt.
(M) Diagrama
Grad
Tabelul3.l Coordonata centrului greutate (xn) de (Ortr) Aria
1.
xo (grad0)
1.rrrr^ .u
1"
-' {. 2
l^
2.
x' (grad l)
\.v^ .t
2"
1o
3.
x2 (gradll)
L .w^ .t
3"
-'{ 4
1o
4.
X"
(gradlll)
1.rt,t^ .z
4
1 -" {. 5
-iL
5.
L, -
'rtiltiiifiiillnr'
-------L---4
X,
* (gradll)
., 3.*"
? .w^ .n
3"
I -, I
6.
(gradll)
3o I
Trebuie subtiniat faptul cd - in cazul poziliilor (3), (4) gi (6) - este absolut obligatoriu ca in secliunile marcate cu (*), prirna derivati a funcliei M (deci, panta tangenteila grafic)si fie nuld;in caz contrar,formuleleprezentatenu sunt valabile.
I
I I
Etape in calculul deplaslrilor {wo - siqeati si rpo- rotirq) lntr-un punct curent A al unei qrinzi static determinate cu piutorulformulei Maxwqll-Moh{: 1o, Se traseazi diagramelede moment incovoietor(M)i din fiecare fortj elementard dati (i = 1... n, n fiind numdrul fo(elor elementaredate). Diagramelede moment elementaresunt date TnAnexa 5. 2". Se traseazi diagrama m, dupd cum urmeazS: din fo(d concentratd ' pentru calcululsigelii wA se traseazddiagrama mun^ unitari Po: 1, introdusi in punctulA pe direcliadeplasirii; ' pentru calcululrotirii qa de traseazi diagramam*^din momentulconcentrat unitarMo= 1, aclionfind ?nPunctul A. 3o. Aplicdndformula Maxwell-Mohr se evalueazd: 9i regulalui Veregciaghin - wA - prin integrarea succesivi a diagramelor (M)1 cu (m*o ) (M);cu (rn,no succesivea diagramelor - qo - prin integrarea ). / EXEMPLEDE CALGUL
CQExemplul 3.4: Pentru grinda simplu rezematdanalizatdanteriorcu teorema I a lui Castigliano, (w",wo gi qc ) folosind se cere calcululdeplasdrilor formulaMaxwell-Mohr (gt, : t.1o13N.mmt).
= 10OkN,h
( p1''*^1lu'^''iif.
Figura 3.17
Rezolvare 1o. Se traseazi diagramelede moment Tncovoietor din cele doud forle elementare q pe consol5 -+ (M1), date: q pe deschidere -* (M2). 2". Se traseazddiagramelede momentincovoietor din: forld ---+(rq ) conceniratd unitard aclionAnd in C - forli concentrati unitard action6ndln D -.-+( m, ) in C --+ (mr) - moment concentratunitaraclionAnd 3". Se determinddeplasdrile cerute: a) Se calculeaze gi apoi Mzeu m1,aBlieand sigeata in capitiil iiber w", intei'gdnd ir41 gi regulalui Veregciaghin; formulaMaxwell-Mohr ariilegi pozililecentrelorde greutate ale diagramelor se oblin din tabelul3.1 lindndcont de intervalele de variatie ale funcliilor (m gi M) 9i cele cu rigiditate la incovoiereconstantd; avem:
z1 01[?.r-rrl, ==j: [(-zoo) w. [q r-2il*1 [(-zoo) ""c-2q.r,L 3 jLat'l'EtL 2 J'Ls'r't1*
o ",
xg
.*,[3 450 6][* c,r]=-ffk* *'l:-equeJt*#;=

: -90mm : -9cm b) in mod similar,se obline sigeata la jumitatea desehiderii wo, in locul diagrame: (m., ) se va folosi(mr). @bserva$ie: ln cazul diagramelor de momentcare nu se gdsescin tabelul 3.1 se procedeazdla descompunerea acestorain diagramecu forme geometricesimple gi arie cunoscuti (dreptung hiuri,triunghiurisau parabole). Astfel,diagramele Mr gi mr pe intervalulA - D au formi trapezoidali. Trapezulse descompune in dreptunghigitriunghi, care se integreazd apoi independent.
,r,t.ierpt] *":+ {tt-roo) sJ ,,r.[F'T) ,,r]-' (+ '] (3 [;

= 123,75mm = 12,38cm
.,[+ [i.* .)[;,il=, q*#ril#S= El,:'k*,,]:

L '-s I L \3 )) L\3 ) \z ))
c) Pentru rotirea qc, avem:
qc=
1 t(-zoo\.z o [3 ,,)l*_L ,l(? oro 11.=1_ [(_zqo) s) [1 r).]= 2t E .r, z E.ry
tr
=1!*:#q$# [**.''.]
=4,3s33 (=zzs,) 10-zrad
t L*
143
prinutilizarea rezultatele cu celeoblinute anterior, Agadar, suntidentice teoremei formulei Maxwell-Mohr I a lui Castigliano. Se observiinsi faptulci utilizarea estecu preferatiin aplicaliile ea estein general multmai expeditivigi, de aceea, curente de calcul al deplasdrilor.
deplasirii capdtului componentele liberal bareidin Q Exemplul 3.5: Si se determine lui Castigliano). in exemplul 3.2cu teorema figura 3.18(analizati IA = 69.1cm2 1., t Sedau:
'
1',=9'Soocma
N/mm2 E=2,1.105
P= 50kN
x+
iz
H - iz @
YA
Figura 3.18
Rezolvare a) Galculul deplasirii verticale wa 1o. Se traseazi diagramelede eforturi din fo(ele date (figura 3.19,a - diagrama q). momentului incovoietor din fo(a P, respectiv efortuluiaxial gi 3.19,b,c* diagramele 0
h
a)
144
ln punctul A se introduce o forfi concentratdunitari pe direclie verticali (a deplasdriicautate wo) gi se traseazi diagramelen1 gi m1 corespunzitoareacesteia 2o. (figura b). 3.20,a,
1., +
rP=1
P=1
H; W
b)
Figura 3.20
3o. gi efectulefortuluiaxial: ludndin considerare Se aplici formulalui Maxwell-Mohr,
*^=;[#i*,.n, *.*Jit,+M,) ',.o*]=
:d*lu'n, dx.+[i"'m, dx*i*, *,rr]

gi rezulti: lntegralele se efectueazi cu regulaluiVeregciaghin 106 *o =Ei-[(-50)xax(-1)l+ fi, , 2, , / --\ .l _\ 1. = (-z)+g(-ao)xax(-21 .,10r, t L;(-100)x2xi(-z)*t-too)x4x
= 55,855mm.
#H#*. #ffiffi
= 0"1 38 + 7 55'71
b) Galculul deplasirii orizontale ua 1". Diagramele (figura de eforturi dinincSrcdrile datesuntaceleagi 3.19). punctul pe 2". in (H=t) A se introduce o forli concentrati unitari direclie orizontald gi se traseazidiagramele de eforturi n2gi m2, (figura corespunzitoare acesteia 3.21).
H= 1
Figura 3.2'l
145
Se aplicdformulaMaxwell-Mohr: 1 (', I ',. wA=F - lN,.n,.dx+_ |lM,.m,.dx+ E l,[d tr.Ad integralele devin: Cu regulalui Veregciaghin,
a n ' tzf 4 4
of it,''..,
e I
= *o= ,iE.[(-roo).+*2 F+)* g(-ao)*4;(-4).J

.1A'2 1.120 2J 1o'x9.8oo104 =54.42mm. = c) Rotirea qn '1". Diagramele (figura 3.19). aceleagi de eforturisunt in capitul liber A se introduce momentul coneentrat Mo=1 gi se traseazd 2". gim3 (figura3.22). diagramelecorespunzitoarens=O
Figura3.22 3o. gi regulaluiVeregciaghin rezultd: Cu formula Manruell-Mohr

1 . ) =g.4 o-. ' en =.,, Jt,.ms.oxJ= J*,.n. [lt,.mu.dx* t (r ,
.. 1, --\ . /.rl lgsf r (-''l : o. 4" (-t)+ 2x(-t)*F100)x 5(-ao)" =t LZF,00)x
606,67 1oe ,E =2rffiggg.10T=0,0295radiani ^ ^4Ê-^*^-: -+ Qr=5"18'22".
suntidentice cu celeoblinute aledeplasdrii cAceletreicomponente Se observd Castigliano. aplicarea teoremeilui in exemplul 3.2prin
GI Exemplul 3.6: Si se calculezesdgeata la jumitatea deschideriipentru pana din solicitatica in figura3.23.Se dd: E = 10aN/mm'z. dreptunghiulard, lemn,de secliune
Rezietenfa materialelorlt
-> x
t
Figura 3.23
Rezolvare Sigeata totald se obline prin suprapunerede efecte. Pana de acoperig esn, supusd la incovoiereoblicd. Deoarecefortple actioneazdin plane diferite,se vor trasa diagramelede momentin cele doui plane principalegi se vor determinacomponentsg sdgelii produsede acestea. a) Calculul componentei verticale wc 1"' Se traseazi diagrama componentei Mu a momentului Tncovoietor, dmr componentele fo(elor paralelecu axa principaldOz (fortpleuniformdistribuite q). 2". Se introduce fo(a generalizati P=1 pe direclie verticalS in punctul C ih jurnitatea deschiderii) gi se traseazddiagramade momentm1 (in ptanulprincipalxOz). 3o. Se aplicd formula lui Maxwell-Mohr, efectudnd integralele cu regula lu, Veregciaghin (figura3.24,a).. t ; '- '1?!-t
' .r, .o*= lu,- | 2*t=.1,12sr1,5 wc= ;f [M" * 3.0,7s I E .l rd , E.tyL 3 B- ' - J
Momentele de ine(ie ale secfiuniisunt;
- 1o]<J53 =z.B12,5cmoi ['"= +S 1 2 12 )'

l, I f.: h.b. ,tr 15x103 a =1.250cm4.
Cu aceastarezultd
*"" = ---1'o51Jot1- = 3,7smm.

10*x2.812.5.104 b) Calculul componentei orizontale v" 1". se traseazd diagrama componentei M, a momentului lncovoietor, din componentele fo(elor situate?nplanulprincipalxOy (figura3.24,b).
147
Figura3.24 2"' Se introduceforla generalizati P=1 pe direclie orizontaldin secliunea C gi se faseazd diagramade momentm2. 3". Cu formulalui Maxwefl-Mohr rezulti: 'r-1o12f I 1 =E1 .m,, Vc d*= ;"rl z, ; . ( _ lS ) x 1 52 " io , z I s l , ..' rd J M, e .trl z 3
|
-11'12! u =. -gmm. -10t,',== ' 104.1.250.104 " Sdgeata totalA in secliunea C este
t" = Jwai 4 =!875t;rt =e,75mm

Direc{ia eieste dati de unghiulofald de axa Oy = -2,4-+ 6,= -o1o22,4a*. tg' = Jo = * wc J,/5
3.2.3 APLIGAREA METODELOR ENERGETIGELA SISTEME STATICNEDETERMTNATE (SSNDI

Metodele energetice sunt aplicate la SSND in scopul ridicdrii nedeterminirii statice,adici pentru determinareafo(elor de legdturd necunoscutece exced numdrul ecualiilorde echilibrustatic^ Un sistem de n ori static nedeterminat se poate transformaintr-un sistem static determinat.numit sistem de bazd (SB), solicitatde for{etedate gi n fo(e de leg6turi necunoscute. Trebuie subliniatci sistemulde bazd nu este in general unic, pentru o aceeagi structurd putAnd exista mai multe sisteme de bazd. De exernplu,pentru sistemul din figura 3'25 avdnd gradul de nedeterminaren=3 se poate alege ca SB oricare din variantele a, b, c, d sau e.
148
x^
--+
S.S.D,
\' * /k xl
3 fo(e necunoscute(X,,)L, X.)
l c xctl ,
Yx,
i--
:ry*
^1 ,#o
le .d,
T-F
,rr-
le I
i,
Figura3.25 Dintre numeroasele sisteme de bazi corespunzdtoareunei structuri static nedeterminate, unele sunt avantajoase,iar altele (total) dezavantajoase din punctul de vedere al analizei viitoare. De aceea, una dintre problemelede extremi importanldTn studiul SSND este alegerea judicioasd a sistemuluide bazd (SB). Ca idee de bazd, mentiondmfaptul ci se va avea in vedere oblinereaunui sistem static pe care trasarea diagramelorde mornentenecesaresd se facd cu ugurinldgi sd permiti un calcul facil gi expeditivpe intervalele ce apar, indiferent de metodade rezolvarealeasi. La baze aplicirii metodelor energetice la SSND sti observalia de importanld majord cd: deplasdrile reale ale punctelor SSND in care s-au supimat legdturi, pe direc,tia forlelor de legdturd necunoscute introduse in locul legdturilor suprimate, sunt nule. De exemplu,referindu-ne la SSND din figura3.25 gi la SBr, se observdcu ugurinld pe orizontaldgiverticaldin punctulB gi rotireaacestuia sunt nule. faptul cd transla{iile Pentrucalculu!forlelorde legdturi necunoscute se apeleazdla doud nnetode: Aplicareateoremeilui Menabrea; Jt". 12". Metoda fortelor (metoda eforturilor).
149
prin aplicarea 3.2.3.1. AnalizaSSND teorqmei lui Menabrea Teoremalui Menabrea reprezinti o particularizare a teoremeiI Castigliano pentrucazufSSND.Aceastas-arputeaenunlaastfel:,,lnoricaredin punctele SSNDin care- pentru oblinereaSB - s-au suprimatlegdturi,introducilndu-se foftp de legdturd, deplasdilerealepe direclia acestor forle necunoscute suntnule". Pi din cazulteoremei I a lui JinAndcont de faptulcd rolulfo(ei generalizate (de la SSD)estepreluat Castigliano de forlade legituri necunoscutd Xq, teorema lui Menabrea se poate exprima matematic, in cazulcel maigeneral, subforma@.2$:
a , = d W*=o ' oX'
(3.38)
(3.1a) sau,linAnd potenliale contde expresiile ale energiei complementare de 9i (3.15) deformalie:
(3.3e) fdcuteasupranecesitiliiludriiln considerare a finAnd cont de observaliile termenilor corespunzdtori eforturilor secfionale, se ajungela concluzia ci, Tncazurile curenteale grinzilorincovoiate, teoremaMenabrea se poate exprimasub forma apoximativd restrdnsi:
. l# t#).' . i#[#J." . i# [#).'l=' ^=n[l* i#)0.

^=;[i*(#)0,]=o
(3.40)
Se remarcdfaptulcd se pot scrien ecualiide forma (3.38),(3.39)sau (3.40),c6te una pentrufiecareforld de legdturi necunoscutd. Etape de calcul oentru ridicarea nedeterminirii statice a unui $SND. utilizAnd teoremaluiMenabrea: 1o. Se stabilegtegradul de nedeterminare statici a structurii,cu ajutorul formulel
(3 '32 ' b ) : 2". n =(r.n s +2 .A +e .i )- e.Ne Dupi o atenti analizd a avantajelor ce le-arputea oferiin calcul, se alege un
sistemde bazd (SB), prin eliminarea a n legituri simplegi introducerea in locul acestora a n fortp de legdturi necunoscute (Xt,X2,..., &). 3o. Se scriu expresiile momentuluiincovoietorM;(x) pe fiecare din intervalelede varialiea legiiacestuiasau a rigiditi{iila incovoiere. 4". Corespunzdtor fiecdruiinterval, se vor evaluacele n derivatede forma; aMl(x), undei= 1 ... n . 6xi 5". Se scriu apoi cele n ecualii de forma (3.40) ce vor conduce la obtinereaunui sistemcu n necunoscute. Prin rezolvarea acestuia,se ob{invalorilefo(elor de legdturd necunoscute, astfe!cd nedeterminarea staticdeste ridicati.
dinfigura 3.26,se ceretrasarea nedeterminat static sistemul [[l Exemplul3.7: Pentru

de eforturi. diagramelor
a)
kN i n ' {q :5 0
o t_i-*-11_* \e.rG.i7
Y.
t I
tsm
l'*tL +---lL---+
/q:50 r:.tllllj {ur v/,
kNlm
rTTTN
a ,t.t., f \
.|:**--
'
-+t* 't
,f
(q
atlll!j
= 50kN/m
lP=
200kN
i:-rrn
4
' .+
v./t ze.ty
rr
3m
zza,sz -f | I
n +
x .- >
E'ly
| ,43*X* 7 I '',
Figura 3.26 Rezolvare 1o. gradul statici: de nedeterminare Se stabilegte +2. Q+ 3 ' 1 )-3 . 1= 1 n = (t.1 unei fiind necesari suprimarea Sistemuleste deci o dati static nedeterminat
151
prinsuprimarea gradului obfinut de 3.26,b de bazi din figura Se alegesistemul T. grindi rezematd o simplu astfel Se ob{ine din incastrare. rotirii bertate corespunzdtor corespunzdtoare legiturii concentrat) Xr (moment incdrcatd cu forlpledategi reacliunea suprimate. simple static: de echilibru debazdse obtindin ecualiile sistemului Reacliunile =0 =o; 7vB -x1-200.3+5 0 . 2 . 1 fMo = 0; 7V o +X , -2oo'4-50 ' 2 ' B = 0 IM, Rezulti: *) =228'57 V^ ''
t
V^= 71.43+& 7 gi se scriuceletrei (figura 3.26,c), a momentului de varialie 3". Se alegtrei intervale aleacestuia: analitice expresii
(l )x e[ 0; 2]
r r ( l) r ,.r i v i \^ r - - cu ' X-
2
--Lr or-2 -
(11)xe[2;5] = -(50.2).(x-1)+( 228,57-*l.t*-tl' trilr1x)

I
(lll)xe [0;4] _*). * ; = _xr +(71,4g M(ilr)(x) 7' X1: Se calculeazdexpresiaderivateifiecirui momentin raportcu necunoscuta
4o-
aMr(x) _o 6X,,
aMIl(x) _ _*-2 7 dX, aMrrr(x) = I_1 7 6X,
x e [0;2] xe[2 ; 5 ] x e [0;4]
se exprimd cu relalia B si fie nuli; <Pe in reazemul condilia ca rotirea Se impune
*,=fri(-
+ zs'x')'o]ox
t
+ 100+ 228,57.x.+i[-'oo* +
"
- 2 ]o ** .[* + ? *.) - 457,14 ' , )\

7 7 )
*!' l -x.l l,i-'.)o* .-f [. (t''ou 7) ,l t7 )
152
=#T.i[- (,'ru,t' .p, (2 - +) .(1 ru',,'*)] - x)dx+ ",-
2#'*ssr,,o)].0"* = . ]) * *.(rur,ro ++i[-' [-,'tt,ut .+'!(+ x1-714,"8) .-.*i["'. . *) . + +- zr,+s) * x" ['o,ro - [-
.+i[,. -*,] +) [;-')o-= [',,0..
t . . r,
=#t[[- +) *1, - * ^,)+1. . (i ",-,.oru) ",*,s7. . [0,+,ze -';ltr

1[ ' o'2 0+fr)
7.E.ly
" t +l' .(-r-!-r,,or'l 3 1.'( 7 "r z t o .l:l: ) +l'.*,

7.E.ty 7.E.ly
+ z,tsx,) -rc,s+'x., - ya+,iz = -ay!! . l2g JL* z'(-gss,az

16,34 Astfel,s-a ridicatnedeterminarea static6. Diagramelede eforturise traseazdacum prin metodelecunoscutede la sistemele staticdeterminate(figura3.26,d).
Dincondilia ss-0 *
=u121^?' =194,87kN'm Xr '
3.2.3.2.Analiza SSND utilizinci metoda fo4elgr (sau metoda eforturilorl La baza acestei metode std observafiacd deplasdrilereale in puncteleSSND in care au fost suprimatelegituri gi unde au fost introduseforfe de legdtur5,pe directia acestorfo(e, sunt nule. in cazul acestei metode,cele n ecualii (corespunzdtoare celor n forle de legdturi necunoscute: Xr, Xz, ..., Xn ) se scriusub forma: Ai =6,,'X., +0,r.Xz +'...+6,.,'X, +... +6,n.Xn+A,o =Q (3.41) = unde i 1...n. Semnificalia termenilordin (3.37)este urmitoarea: = Ai deplasarea totald a punctului ssND, pe direclia forlei de legiturd generalizate Xi ; = Ei; deplasareapunctuluipe direcfiaforlei I din acliuneafor[ei X1= 1, calculati Pe SB; = A;s deplasarea punctului pe direclia forfei Xi din actiunea forfelor exterioare date, calculatdpe SB. Calcululdeplasdrilorpe sistemulde bazi (staticdeterminat)se face de obicei cu formula Maxwell-Mohr.
materialelor ll Rezistenla
153
st*Lce a unui SSND. utilizdnd Etape de cgrlculpentru ridicarea,nedeterminirii
@@!er:
1".
gradulde nedeterminare statici al structurii: Se stabilegte
i )-s r r r a . n :(r.ns +2'A +s

ce le-ar putea oferi ?ncalcul,se alege un SB Dupd o atentd analizda avantajelor 2". in loculacestoraa fortplorde legdturd (prinefiminareaa n legdturisimplegi introducerea Xe, ..., Xr, necunoscute & ). de momentincovoietor: 3o. Se traseazi, pe SB ales, diagramele dati (prin suprapunerede efecte); fiecare forld elementard Mo* din k = 1...m, unde m = nt. de fortp elementare. mi - din fo(a de legiturdXi = 1; i= 1...n ' regula de 4". Se calculeazd coeficienliift gi A;s,folosind formula Ma><well-Mohr, 3.1. tabelul integrare a lui Veregciaghin 9i Rezult6: | = ',1 16,, l-m,'m,'dx u jEt '| , I
t n1. - . m , . dx = l; ( M o, .m , +M o r 'f f i i *. . . +M o , .m,)dx
dE, t dEl gi de n ecuafii avind ca necunoscutereacliunile sistemul 5". Se formeazd se rezolvd Xr,definitde ecualiile: staticnedeterminate A,:0,cu i=1...n
a1
1" | ',1 lA , o = l= M o -
6,,'X. an 'x.
: 'Xr 6nr
5.,'X ,
++
:
ai
5,rlx,
I
!I
6,;.Xt : 6,,'X, :
6 .,i .X i
+ aro * 4,,
0 0 (3.42) =0
'X 6nz
+ ... +
+ 4",
Prin rezolvareasistemuluide ecualii (3.42),se oblin valorilecelor n necunoscute staticd este ridicatS. Xr, Xz, ..., Xn giastfelnedeterminarea "/ EXEMPLEDE CALCUL
statice a sistemuluidin figura 3.27 !A Exemplul 3.8: Se cere ridicareanedetermindrii prin utiliz6ndmetodafortplorlui Menabrea), (analizat aplicareateoremei anterior
154
vr
/l
,., I 2.E1y z
f***
q = 50 kN/m
v
,2m,-3m,-4m
r**^
Figura 3.27
Rezolvare gradulde nedeterminare Se stabilegte staticd: n : (1.1 + 2.0 + 3.1)- 3.1 = 1 2". Se alege sistemulde bazi (figurag.2l,b) 3". Pe SB se traseazi diagramele de momentTncovoietor din forfeledate {fig. 3.28 a, b) gidin fortageneralizatd (fig. Xr 3.28c).
q = 50 kN/m
1".
,'' y Z'E)y y./ I
E-lv
f**--
rzl
a) b)
X t =1
Figura 3.28
155
gi As: Se calculeazd coficienlii6n

f.4
= [=f m1.m1dx 4,., EIv

d
(-1 u"=+[; ?] [3u,,]= i

= o'o t (1 =, 2.400r,J lz f g) ]. ==,, (-100) rl (-1)J*+ o'. ") tt L. L; L; [-r,,1 ( t o ' ,+Mo r)'m,d x Jr,, r tr I 1 11
,, 1
)J - . ( ! .2 ' 4 o o4 ) [1 r - 1 ) l= 4 5 4 .7 6 ' l ( , - 9* "J -( ! 2 . 2 . 470 0 o)\7) E ty\2 7 Ely( )1 3 \ 7 iJ

(3.42) doarecualia: in acestcaz,sistemul confine
A , = 6 rr.X , + A .o = Q;
=o --+ Xr = 194,90 kN.m ! .*, - 4s4,To 3 prinaplicarea oblinut metodeifo(elor esteidentic cu cel Se observicd rezultatul metodi este mult mai lui Menabrea, dar cd aceastd oblinutprin aplicarea teoremei expeditivd.
pentru grinda diagramele E Exemplul 3.9: Sd se traseze de eforturi dinfigura 3.29.
Figura 3.29
Rezolvare Se stabilegte gradul de nedeterminarestatici. Aplicdnd formula (3.32.b) n=(t'RS+2'A+3.i)-S.ru4 se obline n = 3. Observdndcd toate fo(ele ce rezulti ci reacliunile orizontale ac,tioneazi sunt verticale, sunt nule gi, implicit,gradulde nedeterminare statici scade la n = 2 - De fapt, gradulde nedeterminare staticdreflectd pot ce excede numdrulde ecualiide echilibrustaticce fi scrise;in numirul reacliunilor cazulplan, acest numdrfiind 3, rezultdcu ugurinli ci numdrulde reacliunisuplimentare este 2. 1o.
156
2". Alegem sistemulde bazi din figura 3.30.a,oblinut prin suprimarearotirilordin incastriri. 3". Se traseazi diagramele de momente - din fo(ele date Mor- din fo(a concentratd P (fig.3.30,b) Moz q (fig.3.30,c) - din forla uniformdistribuitd Xi=1 - din fortplegeneralizate mr - din Xr=1 (fig'3.30,d) mz- din Xz=1(fig.3.30'e) 4". Se calculeazi coeficienlii (m1)cu cu el ?nsugi), 5rr (integrdnd &z = 6er- integrdnd (m1)cu (mz),6zz- integrind (m2)cu el insugi gi Als respectivA2s- integrdndambele diagrameMs cu (m1)gi respectiv cu (m2).
Figura 3.30
Rezlstenlamaterlalelorll
-4;.. - ' 1=--L[] ,-,l ,1 lL.(-1)l= ',J 6.E .ly E .ty

L2 J L3
't rt = 1:t n I . ,i t ( o.,=+ .-1 , l) l 6 E rv L3 LZ't - t l I r't 2'! I , t-? r-.'''l= 6,=rt. l, t - rl n . ,l 6.E ty L3
-\'o=E.lu lZ n
1 (t pab
( -')] - +t3f ') l+ T;r'("*3b)+ozol-+#= +=

. (a+3.a.b = -^ J . f r y , + , o,t*1911 4 6 .E.l vL ( .'
) (t P . a . b \ [ z I a )l t lt f b\ / a)l r,'=E [z n "J Ld[-zJJ. [ \z n 'J Lr [-zJ.[-z)j*rr, t (t p.a.b .\
_o) f 3 r _q) ] . .r_q ]ln1 . ( ! t : 3] [1 f_ el r "l \7J J -E . r , \ , /13\t)) i L3\t)
* i .( ! . o'u'. nl i r l - r',_] i:E . l y [3 B ) L2 '
E .l, 6.r
i . a + . [ u .iu *s.a ) + a .2 .a 1i- .q ' t' E . l, 2 4
= -= j , f = f 6-E.1, I t'
5".
. (b ' * 3 .a .b+ z.a \ +!!3 4
de ecuataal sistemul Se formeazd .X', [6.,., + 6,r.x, + A.,o = o 'X, + 6r,.X, + Ln = o 16r,
I
l- .. lz.t.x., +
t.x"
P 'a'b ;--(a2+3 ' a . b + 2 . b 2 )

l.'
b'z) n.x, + 2.r.x" - l-g-q .(2az+3-a.b+ I i'l'

Prinrezolvarea sistemului de ecualii oblinem:
q.t4 a.13 = 4
x,,=LFt,.#
_e. * r.' 12 ' particularizdri: Vomfaceacumurmitoarele (1) dacd P = 0, atunci
= A2 = -q ' tt X.1-Y n
*p.a2 , ''=
.b
l,
tajumitateadeschideriiva fi: iar momentul

M'" - = 9'lt 24 ,
t158 Rezistenta materialelor ll
(2) dacd 9=0 gi o:b=f,atunci 2' X.=X^=P'1 4 jumitatea va fi: iar momentulla deschiderii M^:0.
Xr
l
.2 q .l
lz
T I
I ,t
o.t'
l8
2\
Figura3.31 Diagramade momentefinald se obline prin suprapunerea diagramelor(1) si (2) din figura 3.31, sau particularizdnd valorile a, b, ( 9i P, q 9i tras$nd diagramelede eforturipe sistemulde bazd. Considerindq= 30kN/m,P=100kN, a=2m, b = 4m gi /=6m, oblinem: x. =1!.4+ '6212 30'62 = 178.89 kNm
^,=19#!.1f
=134,44 kNm
159
X, = 178, 89 kN'm
x,= 134,44
kN.m
V" = 115,93
@ tr.rut
115,93
134,44
@ ttx*t
13S,58
Figura3.32
= 0 V s= 1 1 5 , 9 3 k N - 0 ; o V.-134,44+178,89-30.6.3 -1 0 0 , 2 -+ +134,44-178,89-30.0'3-1 0 0 . 4 = -+ 0 V n= 1 G 4 , O z k N IM " =0 ; o Vo Iu^ T(x): 164,07-30 -2-3Ox: 0 -+ * --Y: 30 0,135m
1'195' : 138,58kNm. M,.*= 164,07.1,135-178,89-100'0,135-30. 2 Diagramele de eforturi suntreprezentate in figura3.32.
CJ Exemplul3.10: Sd- se determinefo(a capabild pentru grinda din figura 3.33 = 7.s90 cmo [1.. alcdtuiti din profill28{.v . Se dd R=210N/mm2. _-" = cm" 542 lW"
Figura3.33
160
Rozi$tenfa materialelorll
Rezolvare Se riciicd maiintii necjeterminarea siaticda grinzii. Grindaeste o datd staticnedeterminatd. Se alege sistemulde bazd din figura 3.34.a,prin suprimarea reazemului simplu
1". 2". din A. 3o. Pe sB se traseazi diagramelede momentedin forlele date (Ms1gi Moz- figura 3.34,bgic) gidiagramam1din Xl=1 (figura3.34;d). 4". Se calculeazi coeficientii:
u,,=*j*.*, ,,.=+[* uu36.1 . r;.]:i.f

= + Li esse-J -*t 33 -I'r . 3 ']= se u3u
=*('' .2so-s2,sp) Et..'
I
.ffi, = .ox = * iu* .', c".l ^,, {[jror
5o.
Sistemulconline o singurS eeuaiie: 6.,rX.+A,o=0. Dupd simplificarea rigidit5lii (Etr), rezultd: 132X1=$1,5P-1'250
a)
b)
c)
d)
Figura3.34
161
giastfel reacliunea ciutatdeste: X, =0,3977'P-9,4697. Pentru stabilirea fortpicapabile se parcurg in continuare aceleagi etapede calcul grinzilor ca 9i la incovoierea simpld a static determinate. 6o. Dincondilia de rezistenld se determind momentulcapabilalsecfiuniibarei: = = = 113,82kNm M."p w, 'R 542'103'210'10-6 . periculoase 7". Se evalueazimomentul prinsuprapunerea in secliunile efectelor din fo(eledategiforlade legdturd X1: E (lajumdtatea distanlei BC): - in secliunea .P - 3X1 .P - 9,4697) = 125 - 1,5 Me= 125 - 1,5. P - 3(0,3977 M, = (153,4091-2,6931.P) kNm; - in secliunea B: .P -9,4697') . Ms= -3 'P + 6X' = -3 'P + 6(0,3977 .P- 56,8182) M" = (-0,6138 kNm.
X, = 27,46 kN
Figura 3.35 8". Se pune condilia ca momentul in sectiunile periculoasesd nu depdgeascd valoareamomentului capabilal sec{iunii:
M*o lMl<
Rezultd: E - in secliunea .pl< 113,82 2,6e31 11s3,4091-
162
<113,82 153,4091-2,6931.P -+ P*n> 14,70 kN * 153,4091 p*o +2,6931.P s 113,82 -) < 99,22kN - in secliuneaB
j- o,ot aa.p- 56,8182i<trc,az

* 0,61 38 . P - 50,81 82 < 113,82-) pop > -ZT8,0 kN (nu convine) 0,6138. P + 50,8182 <11982-+ pap < 92,86kN Dintre toate soluliile oblinute se selecteazd valoarea minimd gi pozitivd, rezultAnd: P"uo=92,86 kN p=Pcan Diagramele de eforturipentru sunt trasatein figura3.35. -
o
til
PROBLEME PROPI.JSE
ex Problema grinda 3"1: Pentru din figura3.36se cere si se determinesigeata 9i rotireala jumitatea deschiderii N.mm2. Se 9i in capdtulliber.Se di (Elr=1,2'rOt31 recomandd aplicarea formulei lui Maxwell-Mohr.
Figura 3.36 Rdspunsuri: wc = 15mm,gc = 0,0025 radianii wo = *27,5mm, go= -0,0108 radiani.
0x Problema 3.2: Pentru grinda simplu rezematd din figura 3.37 sd se determine sdgelilein secliunileC,D 9i F.
2qa
J +-r
+
Figura 3.37
la
,163
Rdspunsuri: 9a ; wD= 6,3394;uF = 26 qa3. w^ = 37.33 El u tr t, Ety
ox Problema 3.3: Si se determinesegeatatotald la jumdtatea-deschiderii gi in capdtul liberpentrupana de acoperig din lemndin figura3.38. Se dau:b=12cm, h=20cm, E=104 N/mm2.
) ','L ',u )
) '," ) ''o
Figura 3.38
a=20'
Rdspunsuri: lc = 21,92mmi fo = -12,80mm.
s Problema 3.4: Se se traseze diagramelede eforturi pentru grinda static nedeterminatd dinfigura3.39.
P= 1 2 0 kN
q = 30 kN/m
@ /\
J"
J." I '* J Figura 3.39
Rdspunsuri: Mr = -202,5kNm; M" = +146,25kNm . i Mg= *135kNm
164
s Problema3.5:Sd se geseasce vabareaforfeicapabile careactioneazi grinda dublu incastraticu secfiune "T"dinfigura3.40.Se dd: R=210 N/mm2
20Ox14 mm
/n ZN
',
il
8m
l.
Figura3"40
Rdspuns.' = 21'55kN/m Q",o '
0* Problema 3.6: Sd se dimensioneze din profil | (R=210 N/mmz) grinda nedeterminatd din figura3.41.
T
Figura3.41
I'
Rispuns.' lMl.* = 135kNm-+ profil 130.
\
Rezistenfamaterlalelorll 165
Gapitolul4
BARE SOLICITATE PESTELIMITADE ELASTIGITATE

gl 4,1 pROpRtETATtLE MECAN|GEALE MATERTALELOR IPOTEZE DE CALGUL
realizatd Analiza stirii de solicitare a barelor in capitolele anterioare a admis,ca comportarea liniarelasticia materialului. Astfel,legeaconstitutivd se i:otezi de calcul, prinrelalia exprimd o=E'e (4 . 1 )
refaliecunoscutdca legea lui Hoake (figura4.1,a) S-a considerat ca stadiu limi6 elastic starea de solicitare in care tensiunea extremdintr-un puncteste egald cu valoarearezistenlei de calcula materialului. Comportarea materialelor pAnd la rupere este descrisi de diagrama o-s schematizatri (curba caracteristice).in figura 5,1 sunt reprezentate aceste curbe schematizate corespunzitoare unui material elastic ductil (figura 4.1a,b) respectiv casant(figura 4.1,c)
(5
or
a) maierialideal elasto-plastic
ideal b) matefial elastie cu consolidare
c) material idealelastic
Figura4.1 Se poate observa ci in cazul materialelor ductile cu stare de deformare neomogeni pe secfiune,atingereastlrii de curgereintr-un punct nu implicS,in general, stadiul de rupere (cedare).Aceeagi observalieeste valabild gi pentru sistemele static nedeterminate.Se pune astfel Tnevidenld o rezewd de rezistenfd in raport cu stadiul la care se face dimensionarea. Pentru analiza comportirii barelor peste limita de elasticitate se admit urmitoarele ipoteze: (a) Relaliatensiuni- deformaliieste exprimatdprin modelulideal elasto - plastic (curba lui Prandtl, figura 4.1,a); se adopti deei eomportarealiniar elasficd pdni la curgere urmatd apoi de comportareperfect plasticd (E=0) p6ni la cedare:
166
(b) Deformaliile (liniaritatea geometricd suntmicipdndla cedare a problemei); (c) lpoteza (a secfiunilor plane), lui Bernoulli pentrubarefird slibiri de sectiune. in consecinli,distribulia pe secliune cieformaliilor postspecifice ln stadiile elastice esteasemenea celeidinstadiul elastic. Analizastdrii de solicitare intr-o secliunegi evolu{ia pdnd la cedare, acesteia refevdexistenla maimultor stadii de solicitare: ' stadlul elaslrb ln care toatd sectiunealucreazd in domeniul elastic de stadiul curgerii defihrd definitprin ' limitastadiuluielasticeste reprezentatd faptulai, in punctul cel maisolicitat al sectiunii, aparecurgerea(e,"* =ec gi o,"* =o"). Restul secliunii lucreaziin domeniulde comportare elasticd. 9bservafie: mirimile geometrice gi fizice corespunzitoare acestuistadiu se noteazicu indicele "c". apare atunci cAnd o parte a sectiuniilucreazi in ' stadiul elasto-plasfrc domeniulde (e<e, 9io<o"), iaraltain comportare elastic celplastic (r tu", o:o") . @bservalii: (1) Dupi atingerea valoriide curgere, tensiunile se plafoneazd (o = o") pAni la rupere(cedare). Pentruasigurarea echilibrului, au loc redistribuiri de pe tenslunl sectiune; la sistemele static nederminate au loc redistribuiride eforturi intre secliuni. (2) Depigireastadiului de curgere implici aparilia deformaliilorptastice (remanente). La descdrcareacompleti a barelor solicitate peste limita de efasticitate rdmdn deformaliiremanente gi, implicit, tensiuni remanenteTn sectiunile care au curs. Acestea din urmi formeazd un sisfem de forte autoech iti bratpe secliu ne. plastic stadiului elasto estesfadiul plastic,atinsatunci cdndcurgtoate 'limita punctefe (u>""gi o:o"). Acestamai este numitgi stadiude cedare sau secliunii stadiu limitd. Din punctde vederemecanic, atingerea acestuistadiucorespunde cu pierderea uneilegdturi simple. @bserva{ii: (1) Mirimile geometrice gi fizice corespunzdtoare acestui stadiu se noteazd cu indicele "pl". (2) Pierderea unei legdturi simpleeste echivalentd cu dobindireaunui grad de libeftate suplimentar.in acest stadiu,sistemele staticdeterminate se gi cedeazd. transformd in mecanisme Sistemele static nederminate se transformd In mecanisme numaiatuncicind plastic stadiul a fost atinsintr-unnumdr de secfiuni egalcu gradullor de nedeterminare plusunu. Vom consideraln continuare ca stadiu de cedare (limitd sau ultim) al und sttucturi stadiulin care igi pierde proprietatea de indeformabilitate geometricd gi se transformd in mecanism, Acesta va fi numit mecanismde cedare iar fo(ele care il producvor fi numiteincdrcdri limitii gi notatecu indicele "lim".
(r i1
f,
Rezietenfa materialelorll
167
4.2 ANALIZA POST- ELASTICA A STARIIDE SOLTCITARE PE SECTIUNE ,

4.2.1SOLICITAREA AXNLAiT.I OOUEruIUL POST-ELASTIC
Stareade deformafie intr-o secfiunesolicitati axialin stadiulelasticeste uniformd (figura4.2,a).in stadiulcurgeriide fibr6, distribulia deformaliilor specificeeste, conform ipotezei(c) asemeneacelei din stadiulelastic (figura4.2,b), ceea ce implicdfaptul ci fenomenuldecurgereapare simultan in toate punctelesec{iunii.
a)
b)
@@
@@
Figura 4.2
Se observi cd atingerea stadiului de curgere de fibri coincide cu atingera plastic.Efortulplasticeste stadiului
= N " :A ' o " Npr
NI
(4.2)
Secliunilesolicitateaxial nu au rezervdde rezisten[d,raportul ] tiinO unitar. N" Atingereaefortului plastic Nprintr-o secliune a unei bare static determinatesolicitati axial presupune transfornnarea acesteiaTnmecanism; bara se deformeazifiri a prelua p6ni (atingerea efort suplimentar la cedare deformaliei specifice ultime eu ).
4.2.2INCOVOIEREA POST.ELASTICA
ln secliunile barelor incovoiate in domeniul elastic, distribulia deformaliilor specificeliniare este liniard (figura 4.3,a). Curgereaapare mai intAi in fibra extremd, restul secliunii lucrAnd in continuare in domeniul elastic (figura 4.3,b). Efortul corespunzdtor stadiului de curgerede fibrd este (4.3) M" = W,'o"
168
@@
NT;
'ftH
M"=w r.6"
M o<M .p<M pr
66< 8" 6.;n(
o"
Figura 4.3 pa4ialelasticai pa(ial plastic PentrueforturiM t M", sec,tiunea se comporte (figura procesul 4.3,c).Se poateremarca de plastifiere, carese propage dinspre fibra maxim solicitati. Pentruasigurarea echilibrului, au loc redistribuiri de tensiunipe secliune faldde stadiul anterior al curgerii de fibrd. 9i axaneutriigi modificipozilia plastic Stadiul estereprezentat in figura 4.3,d. lntreaga secliune se considerd, in modidealizat, Dincondiliile a fi in curgere. de echilibru N= f,o".dA =0+A, = A " 9i
.z .dA - ) M= 6" " [ k d A . Mo '= f,o .
.o]
rezulti cd (a) axa neutrA(np- np)in stadiul plasticimparte sec{iunea in doui p5(i de arie egald; (b) momentulplasticpoatefi exprimatsub forma,similari stadiuluielastic
Mol = \1 'o"
(4.4)
undeWpr modul de rezistenldplasticAise calculeazd se numegte ca sumi a momentelor statice corespunzitoare ariiloregaleAi gi A" separate de axa (no-no): neutrd Wpr= Si +S" (4.5) plastic Atingerea stadiului intr-osecliune a uneibareincovoiate esteechivalentd din punctde vederemecanic cu formarea unei articulalii plastice,deoarece rotirease poateproduceliber 9i sec{iunea funclioneazi plastici se ca o articula[ie. Articulalia prinurmitoarele: deosebegte de articulalia structurali . rotirea se facesubmoment constant M=Mo' structurale avem fin articulatiile M=0); . rotirea plasticis-aformat(nu se produce numaiinsensulincarearticula{ia estereversibilS). Rezeruade rezistenfd a secliunii unui elementincovoiat se exprimi prin valoarearaportului dintreeforturile corespunzitoare stadiuluiplasticAi limitastadiului (curgerea elastic de fibrd): o=M t -= wo ' M . W, (4.6)
Rezlstenfamaterialelorll
numit gi caeftcient de adaptare plasficd a secfiunii. Valorile acestuia pentru secliuni uzuale sunt: . secliunedreptunghiulard : a=1,5 . secliunecirculari : a =1,7 . sec{iunesimetrici | a=1,17. : I EXEMPLEDE CALqUL
pentru secliunea dinfigura4.4. de rezistenld rezerva 4.1: Si se determine [E Exemplul
Rezolvare a) 1o.
Se determindpozi{iaaxei neutre(n -n) 20x1,4x 0,7+ 50 x 0,8x 26 a ,
t"=ffi=15,82cm
, 'v-
2o.
(W, ): modulul de rezistenle Se calculeazi 0'8x-503 20x 1'43 : 19.21 6,56cma + 0,8x 50x 10,582 x 15.122 * - + 20x 1.4 12 12 =no.219,5q: 540cm3.
*'
-ar,uu
b) Caracteristici qeometrice in domeniul nlastic (figura4.5)

7,5
n-
21,25 cm
500xBmm
4,' 4 2,5 c m
Figura 4.5
170
10
Se determini poziliaaxei neutre(np-np) din conditiaca
A r=A z=1 2
= 68cm2 A :20x 1,4+50x0,8
Az = xn.0,8 =
AFI
J Xn = 42,5cm.
2".
Se calculeazd modululde rezistenfd plastic = S.,+Sz S/01 7q Sr : 20 x 1,4x8,2+ 7,5 x 0,8 x !! = 252,1cm3
x 0,A*4 Sz: 42,5 '2
=722,5cm3
= 974,6cm"' = 252,1 +722,5 Wor c) este
"=Wl=W=180
@bservalie: pentru sectiunile nesimetrice,valoarea coeficientuluia este mai mare decAtla cele simetricecu aceeagiarie.
UM|TA ITCANCANIUON 4.3 DETERMINAREA

in domeniulplasticare ca obiectiveprincipale: Calcululstructurilor . stabilirea mecanismelorde cedare gi a incdrcdrilor care le produc numite sarcini limitd; . stabilireastdrii de eforturi in diferite stadii de lucru (curgere de fibri, elasteplasticsau cedare); . evaluarearezervelorde rezistenldale structurii. Este necesar s6 evidentiem faptul ci structurile static determinate cedeazd la formarea primei articulaliiplastice (Tncazul solicitdriila incovoiere)sau la intrarea in curgere a primei bare (pentru sisteme alcdtuite din bare solicitate ta efort axiat). Structurilestatic nederminatecedeazi dupd formarea unui numdr de (n+1) articula{ii staticd al plasticesau intrareain curgerea (n+1)bare, n fiind gradul de nedeterminare structurii. ipoteze: in domeniulpost - elasticse bazeazdpe urmdtoarele Analiza structurilor . in oricarestadiu de lucru al structurii codiliilede echiibrustatic, sunt satisfdcute pe structurii; a exprimate forma nedeformati :
I
\
171
'condilia de elasticitate(exprimatdprin 6<cr") se inlocuiegtecu condilia de plasticitate, care exprimi faptul ci eforturiledin articula{iile plastice(Mpr) sau din barelesolicitateaxial aflatetn curgere(Npr) rimAn constantedupd formarea acestora; . cedarea survinein momentulcdnd mecanismul de cedareeste format. peste limitade elasticitate Studiulcomportirii structut'ilor se poate face cu ajutorul pricipale: a doui metode . metoda biograficd (statied), care analizeazd evolulia stdrii de solicitare pAndla cedare; considerdndvalori crescitoare ale tncdrcdrilor . metoda cinematicd care permitedeterminarea expeditivda sarcinilorlimitd.
4.3.1METODACINEMATICA
practici,rapide Metoda gi eficientd cinematicd esteo alternativd pentru stabilirea incdrcArilor limitd. Dezavantajul metodei constd in faptul cd nu permite analiza comportirii in stadiile anterioare ceddrii. presupune Aplicarea metodei cinematice urmdtoarele etapeprineipale de calcul: presupune (1)Se format mecanismul de cedare; (2) in fazaimediatpremergitoare ceddrii, se exprimi echilibrul prin structurii aplicarea Principiului Lucrului MecanicVirtual(PLMV- paragraful 3,1.2); din ecualiile de lucrumecanic virtual rezultd valorile incircirilor limiti. in continuare se vordetalia celedoudetapeprincipale de calcul: (1) Precizarea mecanismului de cedare (1a)- se stabilegte gradul (n) gi se introduce de nedeterminare al structurii * plastice. un numdr de (n+7) articulafii Pozilia#ulafiilor plastice estearbritard, totugise line contde faptulcd acestea in secliunile se formeazd cu eforturi extreme. Astfel,cele mai probabile poziliiale articulaliilor piastice sunt: . in secliunile de incastrare; . in nodurile structurilor de tip cadru; undesuntaplicate forleconcentrate; 'in secliunile . la jumitateadeschiderilor pe careacfioneazd forledistribuite. @bservafie: De multeori esteposibild formarea maimultor mecanisme de cedare.ln acest caz se vor forma gi studia toate mecanismele de cedare posibile. (1b) - se calculeazd caracteristicele geometrice ale sec{iunii in plastic domeniui piastifieate corespunzAtoare seeliunilor (Npr sau M4). Aieforturile -
172
(2 ) Aplicarea Principiului Lucrului Mecanic Virtual {2a) - se dfi sistemului o deplasare viftuald cinematicd admisibild (in generai unitard),astfei incdt tronsoaneiecie bar6 cuprinsei'ntre doua articulatii (plastice sau structurale)si se deplasezeca gi corpuri rigide (in care nu apar eforturi); (2b) - se scrie ecua{ialucruluimecanicvirtual
6L" * glo
(4.7)
Pentruscriereaacesteiecualiise vor lua Tnconsiderare urrndtoarele: efectueaz6lucru mecanic numai ' pe tronsoanelede bari dintre doui articula{ii, plasticein care apar rotirisau din barelesolicitateaxial aflateln eforturiledin articulaliile (eforturi)nu apar, deci curgere.Alte forfe interioare gLo= -51_. . = (4,8) IMo,,i -0, +!Noi,r Ar unde: j : 1J1+ plastice 1 reprezintdnumdrularticulaliei 0, este rotireaarticulalieiplasticeidin deplasareavirtualSimpusd k : 1,m+ 1 reprezintdnumdrulbarei solicitateaxial aflatdin curgere Ao este deplasareacorespunzdtoare barei k din deplasareavirtualdimpusd. @bservafie: lucrul mecanic interior este intotdeauna o mdrime negativd; in consecinfi lucrulmecanical tensiunilor va fi intotdeaunapozitiv. produs lucrul mecanic exterioreste de toate incircirile date (fo(e concentrate ' sau distribuite, respectiv momente concentrate) prin deplasdrile corespunzitoare (translaliisau rotiri):
=IR *,.T[io, *, o")*!M*.or aL"

unde: P1 wi Qt
(4.e)
- este fo(d concentratd - deplasareaw; pe direc{iafo(ei Pi datoratedeplasdriivirtualeimpuse - for{i uniformdistribuitd
w,(s) - deplasareatronsonului de bard pe care aclioneazdq, Mor 0k - momentconcentrat de bard pe care acfioneazdMo*. - rotireatronsonului
@bservafie: integralele se pot efectugcu regulaluiVeregciaghin (2c)- prin rezolvarea ecuatieide lucru mecanicvirtual(4.7) rezultdvalorile sarcinilorlimitdcorespunzdtoare mecanismului de cedareconsiderat. @bservafie: Daci sunt posibilemai multe mecanismede cedare, se vor obtine sarcini fimitd corespunzitoarefiecdrui mecanismstudiat. Mecanismul de cedare real esfe celpentru care s-a obfinut sarcina limitd minimd.
4!*
173
4.3.2 SISTEMEDE BARE SOLICITATE A)(|AL 4,3.2.1 . Sisteme staticdeterminate / DE CALGUL EXEMPLE
Q Exemplul 4.2: Pentru sistemul articulat de baredinfigura 4.6se di:

cx,=30o, 9=45o Ar = 5crn2, Az = 0,BAr o" = 250Nimm2 ' Se cere sd se stabileascd valoareasarciniilimiti R.
Figura 4.6 Rezolvalre poate Sistemui estestatic determinat, decicedarea apareprinintrarea in curgere a barei 1 sau2. Dinconditiile de echilibru static rezultd eforturile in barele sistemului =0 = N,sinp sincr lIx fN,, fN,= 1,366.p 1-1 =0,966.P -( |. Nz [N,cosa+Nrco s B = P ILZ=0 plastice iareforturile sunt: = A r'o"= 5'102x250x10 = Np1,r -3 125kN = Az'o" = 0,8 = 100kN. x 250 x 10-3 Np1,2 '5' '102 prinintrarea produce Cedarea sistemului se poate in curgere a barei1: = 125+ fl(')= 91,5kN Nr= Nor,r -+ 1,366ff(1) sauprinintrarea in curgere a barei 2: = 103,5kN. N, = Npr,z + 0,966ft(2)= 100=+E(2) Mecanismul de cedarereal corespunde valoriiminimea forfeilimitdcalculate. deci q = min(q(1);R('?))= 91,5kN,
174
producandu-se cedarea in urmacurgerii barei1.
4,3.2.2.Sisteme static nedeterminate
pE CALCUL EXEMP.LE
!B Exemplul4.3: Seconsideri sistemulde barearticulate dinfigura 4.7. gtiind ci toatebarele suntconfeclionate din acelagi material (o"= ZSOlUm.') gi au aceeagi pr. arie(A),se ceresd se stabileascd valoarea for{ei limitd
,{
Figura 4.7 Rezolvare Sistemul este o datdstaticnedeterminat. Mecanlsmele de cedare se obfinprin intrarea in curgere a doudbare. prinintrarea Mecanismul 1 - format in curgere a barelor (1)gi (2)(figura 4.7b). Echilibrul limitd al noduluiO se exprimiprintr-o ecuafie pe verticald: de proiec[ie B -o"'A -o" ' A . s in c r= 0
unde:
sin*=*=o , u . Rezultd:
i(o=1,6'o " ' A ' Mecanismul 2 - formatprinintrarea in curgere a barelor (1)si (3)(figura 4.7c). Echilibrul structurii printr-o se exprimd ecualie de momente in raport cu nodulB, astfelinc6tefortulnecunoscut din bara(2)si nu intervini:
IM. =o ; E (' ) ' 4- o".A.4- o".A' 3=o

Rezultd:
7 " ' =I'o " 'A = 1,75' o"' A.
1
Rezlstenfamaterialelorll 175
(2)Si(3) (figura Mecanismul 3 - formatprinintrarea in curgere a barelor 4.7d). preluatd verticale in acest caz, cregterea sarcinii P este de bara ('l) pAni la intrarea in curgerea acesteia.
Nr = o"'A ' Scriind echilibrul la limitd a nodului O printr-oecualie de proieclie pe verticald rezulti: E(t)= o" ' A + o" 'A . sing gi 'o" 'A . i(t) = 1,6 plastificdriicelor trei bare este Se observd cd sarcina limitd corespunzdtoare inclusi Tncazurileanalizateanterior. ln concluzie,sarcinalimiti este 1,6' o"' A n = min(q(,),P{z))= br mecanismulde cedare real este mecanismul1, format prin intrarea Tn curgere a (1) gi (2). barelor
infinii5esie soiiciiaii rje o iorli conceniraii F Gi Exempiui4.4; O bard cie rigiciiiaie la jumdtatea deschiderii ei gi suspendatiin capitul din stdngacu care aclioneazd =3.A gitensiunea de curgere o". Capdtul din dreapta al ajutorul unuitirant avAndA, de prindere: doui variante bareise realizeazdin (figura 4.8,a) a) articulat prin a treitiranlide ariiegaleA, - Ag= A+= A, dispugi b) suspendat intermediul tensiune de curgere o" cd gi tirantul AD; cr= 30". simetric, av6ndaceeagi Si se determine forla limitdgi mecanismul de cedarepentru celedoudcazuride rezemare.
Figura 4,8
176
Rezlstenlamaterialelorll
Rezolvare
a) Cazulbareisuspendati-articulati Sistemul un singurmecanism de cedareprin este staticdeterminat, fiind posibil (1); intrarea a tirantului in curgere
: c" .(3.A)= g .o" .A Nr = Nor limitdalsistemuluisepoateexprimaprin ecualiade momente: Echilibrul IM"=o, de unde rezultdsarcinalimitd: E =6'o"'A' b) Cazul barei sustinuti prin 4 tiranti Sistemul este o datd static nedeterminat mecanismulde cadre se formeazd, teoretic, prin intrarea in curgere a doi tiran{i. Din configuraliasistemuluirezultd insi cdteva particularitd{i: - datoritdfaptului cd trei tiran{iconcurdintr-un punct (C), intrareain curgere a tirantuluiAD conducela formareaunui mecanismde cedare; din simetria dispunerii tiranlilor 2,3 gi 4 rezultd egalitatea eforturilor Nz = No,ceeace inseamndcd cei doi tiranlivor intrain curgeresimultan; 3'o"'Ax2'a-P,xa:o
intrarea in curgere a tiranlilorinclinali 2 gi 4 nu conduce la formarea unui mecanismde cedaredeoareceeforturilepot fi preluatede tirantiiverticali(1 gi 3) pdni la intrareain curgerea unuiadintreacegtia. Din considera{iile de maisus rezultdcd sunt posibiledoui mecanismede cedare:
plillrul pnil llitlalea
--!--..t .- - !:- - 1- - - - - +- -
In culgere a urafirurur l.\u 9r rer qe-al oollea pnn Inlrarea ln Gurgere a

- ,- - - ,- - - a!* - - - a,,r ,- a aR
celor trei tiranli concurenli. . MecanismulI (figura4.9,a) Echilibrullimitfrse poateexprimaprintr-oecualiede momentnulTnpunctulC: Iw"=O : 3.o".A.2a-ff.a=0 -+ B(')=6.o".A
sau aplicAndprincipiullucruluimecanicvirtual(metodacinematicd). in acest ultim caz se di mecanismuluio deplasare virtuali 6 = 1, cinematic admisibilSgi se exprimd egalitatea 6L"=51: f;'1=3'o"'A'1 '2 -+ ff(t)=6'o.'A
de cedareeste identiccu cel de la punctulprecedent. @bservafie: mecanismul . Mecanismul2 (figura4.9,b) Echilibrullimitdse poateexprimafie printr-oecualiede moment,fie prin aplicarea principiului virtual. lucruluimecanic
1
Meffinismul I
177
-" + +---------r
lrrecanismul2
Figura 4.9
IMo =0 : 2'(o"'A.cosa-2a)+o'"-A.2a-P,'a=0 + 6L" =51-,, n ne)= (2+ 4.cos30o).o".A= 5,40.6".A
*=2'(o.'A'cosct^1)+o"'A'1
= (2+4.cosu).o".A = 5,46.o".A -+ P,(t) Din analizacelor doui mecanismede cedarese ob{inecd sarcinalimiti este : mecanismul de cedare real fiind format prin intrarea in curgere a celor trei tiranti concurenli(mecanismul 2) @bservafie: dacd se meregtearia tiran{ilorconcurenli, se poate ajunge la situalia in care mecanismelede cedare se formeazi pentru aceeagi sarcind limiti. Pentru aceasta este necesar ca : p(t)=p(2) adicd 2.o..A., =(2+4.cosa),o".A" gi rezultdaria tiranlilorconcuren{i: Az=---3-'.A' " 2+4 'cuscr, :0,366'A.i (.q,=s'R)
178
Dacd A, < 0,366.A,, cedarea prinmecanismul se produce 2 (intrarea in curgere a celortrei tiranliconcurenli se produceprin ) gi daci A2> 0,366.4, atuncicedarea curgerea tirantului izolat AD (mecanismul 1).
4.3.3CALCULULPLASTICAL BARELORDREPTE INCOVOIATE

4.3.3.1.Sisteme static determinate
EXEMPLEDE CALCUL
Q Exemplul4.5; Pentrugrindadin figura4.10 , se cere : a) Sd se determinesarcinalimitd (Pr)aplicflndmetodacinematicd. Se di : o" = 250N/mmz b) Sd se stabileascdrezervade rezistentd a grinzii.
300x 20 mm
M o= 1 0 0 kN 'm
Figura 4.10
Rezolvare a) Stabilirea sarcinii limitii P1 al) Determinarea ca.racbrtsticilorqeometrice ale.seqiunii in domeniul plastic (figura 4.11,a)
300x 20 mm
23,14
22.14 ->y
,86
39,85
I 7
v b)
Figura 4.11
_*-
179
1". Se stabilegtepozilia axei neutre in stadiul plasticdin condiliaca cele doui arii formate sd fie egale
A .=A .=4 2 Ariatotali a sectiuniieste A - 30.2+60.1 +10'2=1 4 0 c m2 la carese situeaziaxaneutrd Notim cu q distanla in raport cu fibrainferioari a : tilpii superioare. Rezufte A r = 30.Z+11.1=1!^-A + I = 1gcm 2 plastic Se calculeazd modulul de rezistenli
= 51+52 Wpr unde S1 9i 52 sunt momentelestaticeale ariilorA1 gi A2 in raportcu axa neutri plasticd (np-np) ; = 710cm3 Sr = 30.2.11+10.1.5 S: = 10.2' 51+ 50' 1.25 = 2270cm3 Rezulti = 710+2270 = 2980cm3 Wo1 plasticd: 3'. Se determini momentulpiastic, pentrucare se formeazi articulalia = 2980.103.250:10-o = Wpr.o" = 745kN.m. Mos pentru determin a2) Anlicarea metpeleLsinematice timitd 1". Se formeazdmecanismele de cedare.Deoarecegrinda este static determinati, plastice. este suficienti introducerea unei singurearticulalii plasticdnu se formeazd in mod cert in reazemularticulat @bservalie: articulalia (A), de capit unde momentele incovoietoare sunt nule. ln reazemulintermediar B, valoareamomentuluiincovoietor este cunoscutd: Me= -100 -20.3.1,5= -190kN.m 9i = 745kN'm , lMrl. Mo, deci rezultd cd in reazemul B nu se formeazd articulalieplastici. Consola BD este legati rigidde tronsonul de grindi BC gi se va migcasolidarcu acesta. Observafie: dacd momentulin reazemulintermediar depdgegte valoareaMpr, trebuie considerat9i analizatun mecanismde cedare suplimentar format prin apari{ia plasticein acest reazem. unei articulalii
2",
1 80
Rezistenla materialelorll
Analiza ?ncdrcdrilor de pe grindd conduce la urmdtoareleipotezede formare a articulaliei plastice: in secliuneaC, unde aclioneazi fo(a concentratd ; in secliunea E situatd la jumitatea deschiderii AB pe care aclioneazi fo(a distribuiti. Mecanismele de cedarerezultate sunt reprezentatein figura4.12.
Mecanismul I
(l) (ll)
q = 20 kN/m
a=f,
Mo= 100 kN .m
a)
Mecanismul ll
= 100kN.m
b)
s'= 4 c
u,=$
Figura 4.12 2". Se dd sistemului o deplasare virtuald 6 = 1 (cinematic gi se exprimd admisibili) prinecualia echilibrul de lucru mecanic (4.7) virtual 6L"= 6L" Se considerd cd tronsoanele de grindi dintre doud articulalii (plasticesau structurale) se migci ca gi corpuririgide.Din aceastdipotezdrezulti cd singurele eforturi suntmomentele dinarticulaliile plastice iar lucrul mecanic interior esteprodus de prin rotirile acestea tronsoanelor pe de bard careacfioneazi: EL"= 1M0,,,.0,
i
Lucrul mecanic exterior esteprodus de : prin concentrate (P) deplasiribsecliunilor 'fortple undeacestea ac{ioneazi ( w i ):R .w, ;
q
Rezistenfa maierialelor ll
. forfele punctelor (q) printranslaliile de pe intervalul undeacestea distribuite (w): ac[ioneazi

S
Jo(s)'*'os
Pentru fo(e Integralase poate efectua cu regula lui Veregciaghin. rezulti : uniform distribuite
s
q ' jw 'Os= Q ' o * virtuale pe intervalul[0,s] de unde cl* reprezintdaria deplasdrilor al forfelor; distribulie . momentele (Mon de bardpe care concentrate ) prinrotirile0* ale tronsoanelor : actioneazi
Mo* 'o* Termenii de lucru mecanic sunt pozitivi daci forla generalizati gl au acelagisens. deplasareageneralizatd deplasiri, rezulti i'espectiv Obse:^.ratie: fiind valabildipotezamicilordefoi"malii, cd rotirilebarelorsunt mici qi se pot aproximaprin tangentelelor: 0Etgo vor fi analizatecele doud mecanisme: in continuare Mecanismull
. 1 . t . 0 * e o .l' o-,2 0 ' 1 .1 61 = . p. 1 + 2 0 9 s- r o o4 24 2 2

51. =f +S2,5
= =310,416 = Mpr.(0, nr,,.[1*+'l +e,)= 6Lo 4) *'745 12

\6 6L" = 61" * Mecanismu[2 P,+52,5= 310,416 -+ qo = 257,91kN
= 0 ,4 .ff f 5. ! + z o ' ] . r . r o + G2 - z o2 ' +5.]' s- r o o .1 61 " -' -e = 5 2

.l *+* l= i.t+s : zsa .(q+er)=Mo, = Mpr 6L, f5 s) 5 6L" = 51- =) 0,8'R + 62 = 298 -+ = 440kN R(rr)
f r a\ .
Fo(a limitd este valoarea minimd obtinutd Tn urma analizei tuturor mecanismelor de cedareposibile:
q = minh(r),p(l,r)= ZS7,91kN .
1 cedarerealestemecanismul Mecanismulde
@bservalie: dace fortple uniformdistribuitesunt q=7OkN/m, din analiza celor doui mecanismede cedare rezultd:
Mecanismul |: Mecanismulll :
= 310,416 -+ ff(r) = 64,166kN P,+246,25 0,8.ff +267 = 2gg -) = 38,75kN Eor)
Decimecanismul de cedare realestemecanismul ll gi ff = 3B,75kN Se remarcifaptulcd nu se poatestabili ,,apriori" mecanismul de cedare real,acesta valoarea depinzdnd incdrcdrilor. de Trebuie de aEemenea menlionat faptulci ecuatia de lucrumecanic virtual turnizeazd valoripentruo singurdnecunoscutd. Dacdbaraeste aclionatd de mai multefode generalizate cu valorinedeterminate, intreacestea trebuie stabilitd o legdturS. b) Rezervade rezistentii plasticd Aceasta estedatdde coeficientulde adaptare a secfiunii M., W^, P'
Ct=---!:=
M"Wy
geometrice Caracteristicile alesecliuniiin domeniul elastic sunt(figura 4.11,b): .2 .63 . 1 ' 3 2 30 + 60 +'t0.2.1 = 40,85cm zc= 140
! Y= " 30'23 1 ' 6 03 + 1.6o.8862 + 10' 23 + 1o.?.39B sz + .a o -2 -2 r-1 4 2 * 1)
= as.Jzg,gtcmo
r^, = 83.923,81 = 2.053,94cm3 w.. , ------:-:--:--:40.86 Rezervade rezistenlda secfiuniieste: 2.980 =1,45. a=: 2.053,e4
EE Exemplul4,6: O bari deformabili AB, articulati la un capit gi suspendatd la celSlaltprintr-untirant vertical BC, este solicitatdde o for!5 uniform distribuitd.Bara gi tirantul sunt confeclionatedin olel OL37, av&nd o" =250N1mm2. Secliunea barei AB este datd ln figura 4.13,b. Tirantul BC este confeclionat din doud profile cornier L100x100x10 av6ndaria A1=156m2, solidarizate cu sudurdde col!(figura4.13,c). Se cere: a) sd se determinesarcinalimiti a sistemului(q1) gisi se precizezemecanismul
Rezistonfamaterialelorll
de cedare: in secliuneabarei incovoiate tensiunilorremanente b) sd se determinedistribulia pAnd la atingerea momentuluiplastic AB, in ipoteza cd ineircarea s-a fdcut (M$ urmatdde o descdrcarecompletS; c) si se dimensionezesectiuneatirantutuiBC asfel inc6t cedareasistemuluisd survini printr-unmecanismdiferitde cel stabilitla punctula).
secl.1-1 seat. ?-2
+'z'ryI-+
, 110 mm
Rl n bt'-'Fl-'i =lu
+w +ru
I t4--i--J4
a,
Eln i n
I a
lffiLo^^
t'
a)
,l
Figura 4.13
A, = 15 cm2
c)
Rezolyelq a) Stabilirea sarcinii limiti (prin metodacinematici) AB gi un tirant (bari intinsd) BC. Sistemulse compunedintr-obard incovoiatd in ansamblu, sistemul este static determinat.Cedarea poate surveni in doud moduri: l) sau - prin intrareain curgerea tirantului(mecanismul plastice prin AB (mecanismul ll). in bara incovoiati formarea unei articulalii 1". Se calculeazdeforturileplastice: Bara incovoiati (AB) are secliuneasimetricdin raport cu axa Oy; axa neutrd ln stadiulelasticAi cel plasticcoincidin acest caz (fiindchiar axa de simetrie). RezultS: = 2'So = 2'810 = 1620cm3 Wo, / cn\ +z'l20.1 .+ | = Bl ocm' So= 20 .1.20,5 2) \ 9i = 405kN.m = 1620.103' 250'10-6 M' : Wpr.qc Tirantu!(Be) luereazdla intindere;efortulplastic?ntirant este = 750kN. = A-o. = 2.Ar .6" =2'15.102.250.10-3 Np1
,t--/
184
Se formeazdmecanismele de cedare: prin mecanismul I intrarea in curgerea tirantuluiBC (figura4.14,a)gi - mecanismulll prin apariliaunei articulaliiplasticein bara incovoiatdAB; Deoarecebara este aclionatdde o forfd uniformdistribuitri, plastici se articula{ia presupunecd apare la jumitatea deschiderii (figura4.14,b). 3'. Se d5 sistemuluio deplasarevirtuald 6 = 1 cinematicadmisibilfigi se exprimi echilibrulin stadiulpremergdtor cedirii prin ecua{iade lucru mecanicvirtual : mecanismul | : .5 = 750.1= 750 6Lo= No, 6L" =q.;.1.8=4.q '2 '
1
2',
6L":51" +
ll : - mecanismul
: 7?o= 167,skN/m qf" ; "4
.(0, =Mor 6Lo +0,)= ++ll =zoz,s ' 4os.(

t4 4) 5L"=q.l-:.1.41.2=4.q
\z )
(t
=6L" = 6Lo
qlt'='T'u =50,625kN/m.
Sarcina limitiminimiestegr=50,625kN/m iarmecanismul de cedare realestell , prin ob{inut plastice formarea articulaliei lajumdtatea deschiderii barei incovoiate AB.
mecanismulI
u'
]
Figura 4.14
b) Tensiuniremanente in sectiunea bqreilncovoiate Diagrama(idealizati)a tensiunilor normalein secliuneacomplet plastifiati (solicitatd de momentul Ms ) estereprezentati ?nfigura 4.15,a.
-1
Rezlslenlamaterialelorll 185
La descircare, secliunea se comportiliniar elastic, distributia tensiunilor normale liinddati de formula lui Navier
= U3.2 . o(-)
ly
in care M(-) reprezintd momentul ?ncovoietor aplicat.La descdrcarea completdM(-)=-Md. geometrice Caracteristicile ale secliunii barei incovoiate (figura 4.13,b) in domeniul efastic sunt: | -20'423 '1212 18 '403 =274[0cma
9i
'21 Rezultdvalorileextremeale tensiunilor la descdrcarea completi 405'106 = r-r = tffiE +309,5N/mm'z olnir',n
w" =27:?o= 1308,s7cm3 .
Diag rama acestor tensiuni este reprezentati in figu ra4.15, b insumAnd celedoud diagrame rezultd distribulia tensiunilor normale remanente
reprezentatd Tn figura 4.15,c.
/l}t
).'zoorrrrn+
R-l
59,5
Figura 4.15 Se poate observa cu ugurinte antisimetriadiagramei tensiunilor remanente; datoritd acesteia momentul rezultant este nul iar tensiunile fonneazd un sistem autoechilibrat. c) Dimensionarea tirantullri BQ astfel incdt cedarea sistemuluisd survind printr-un mecanism diferitde cel oblinutde cel ob{inutla punctula). La punctula), cedareasistemului se produceprin formareaarticulafiei plasticein bara incovoiatd . Se observd ci in ecualia de lucru mecanicvirtual corespunzdtoare acestuimecanismde cedare(ll) , nu intervine efortuldin tirant,deci aceastava rdmdne neschimbatd indiferentde dimensiu nile secliu nii acestuia, Pentruca cedareasd se producSprin mecanismul (l) (prin intrareain curgerea tirantului) este necesarca sarcinalimiti corespunzitoare q/r)se fie mai mici decdt cea aferentimecanismului ll (qlrr), adicd qfr)sq["]= S0,625kN/m (*)
{ fl {
186
Ecuafia de lucrumecanic pentru virtual mecanismul I se exprimd subforma(vezi punctula): 4'q = No'1 ; gi introducdnd fn aceasta condi(ia (*) rezultd cd efortul dintirant trebuie sd fie , la limiti = 4.50,62b = 202,5kN N6= 4.QI") . Se gtie ci efortuldin tiranteste N* = A.o. de unde rezulti ci aria sec{iunii tirantuluitrebuie sd fie 20al:103.10-2 =8,1cm2 n =M .
oc 250
= Y = 4,05cm2 Pentruun cornierrezulti A, gi se alegedin tabelulcu profile ,2 laminate un cornier cu arieegali sauinferioari acestei valori . Se poate alege, de exemplu L40x40x5 cu A1=J,/96m2. Pentru acesta rezulta .102.25A.10-3 = :189,5kN N"i 2.3,79 gidin ecualia de lucru mecanic virtual a mecanismului I oblinem 4.q =189,5-+ = 47,375kN1m gf')
Mecanismul ll giecualia acestuia nu se modifici. Tn finalrezultd = 47,375kN / rn Qr min(47,375;50,625)= gi mecanismulde cedare realeste(l). 4.3.3.2. Sisteme staticdeterm inate / EXEMPLE DE CALCUL
EI Exemplul4.7: Sd se determine forla lirniti 9i sd se precizeze mecanismul de pentru cedare grinda dinfigura 4.16.Se cunoagte oc=250N/rnm2.
A 300x20mm
Figura 4.16
t-
187
Rezolvare Grindaeste de doudori staticnedeterminati. Se va aplicametodacinematici. sunt in reazeme reacliunile orizontale incdrcdrilor, acfiune al de insi modului Datoritd cu unu. reduce gradul se practic, de nedeterminare nulegi,din punctde vedere a doud de cedareeste necesari introducerea Pentruformareamecanismelor prezumtive sunt: ale acestora plastice. Poziliile articulalii B; de incastrare - in secliunea (4P); fo(a concentrati C undeaclioneazi - Tnsecliunea (2P); concentrati fo(a aclioneazd D unde - in sec{iunea A. articulat - in reazemul la care de cedare 6 mecanisme h= prinformarea articulalii uneisingure de cedareparlialobfinut se adaugi un mecanism plastice A, articulat in reazemul articulatA nu se formeazi cd in reazemul Pentruinceput se va considera in numir de trei, posibild ipotezS, ?n aceastd cedare plasticd, de Mecanismele articulalie 4.17. in tigura suntreprezeniate prin metoda se dd fieciruiao deplasare cinematici: se analizeazi Mecanismele virtual6L*= 51*. = mecanic de lucru gi ecualia 6 1 se exprimi admisibilS cinematic o Mecanismul I 61.= 4P.1+2P ?_p.r = *p " 33 pentru un numdrm = Ci = Suntposibile
= =Mo,(or tr[]. + 2Q,)= 61. 3) 3*, -frnrr,=0,192 M' -6L,-r1alt=frrll" +R(r) 6Lu
o@LlI
6 1=4P " .t+zv.!-e l=1 ,

=Mpr(or +20, 61" )=nlt, ?J=ito, [*. =**0,:0,214 M' =51o alu -.rr=i*r,-)pr0r)
o Mecanismullll 6L"=4P'1-P'1=3P
=Mo (0 , 0 ,)=tr[; .t)=]*, +2 6Lo

6L"- 6Lo-+ 3P=
?
itr
= 0,5Mo,. B("')
189
Rezlsfenfa metefialelor lI
Mecanigmul I
it"
io,=tse,=f
:i 2m i2 m i 4 m
o'=f
02
er;tgg,:= f,
2 mi Z m
0.= tg6,=.f,
4m
Mecanismul lll
iw iMo'0z=itg0: 4 , i iz m : 4m
=+
Figura4.17 Celelalte mecanismede cedare se pot forma doar dacl in reazemul A apare articulalieplasticd.(figura4.18) r MecanismullV (mecanismde cedarepar-tiali) 6L" : P'1
6L"=M''e'=i U o,
1 6'L, =5Lo -+P =rMr
*B ('u )= 0 , 5Mo ,
-=
189
Figura 4,18 plasticise formeazipentru Se constatd ci articulafia o sarcini limiti superioari gi celorcare conducla mecanismele I ll. in consecin{i, toatemecanismele de cedare plasticd careconlinarticulalie in reazemul A nu se pot produce in mod real gi nu mai estenecesardanaliza acestora. pentru Din analiza rezultatelor oblinute mecanismele l, ll gi lll rezulti cd sarcina limitd este
0,192Met ff = min(P,('),P(|r),P(ttr))= 9i cedarease produceprin mecanismull. Pentruprecizarea valoriiacesteisarcinise vor calculacaracteristicile geometrice ale secliuniiindomeniulplastic( figura4.16): r pozilia axei neutrenp-np, din condilia: A -a "1 -A 2 = A 30'2+60'1.2:132 cmz
= r y - + T:t 5 5c m. A r=t l. r , ,
o modululde plastic, rezistenfi cu relalia: =S ,+S , Wo, s. : sb .1,2.q= 1815cmg 2 = 37b cm 3 s. = b .1.2.?+30.2.6 2 = 1815 Wol +375= 2190cm3. plastic Momentul al secliunii bareieste = Mo= Wpr k Nm '250' 1 0 4= 5 4 7 , 5 'oc 2190'103 iarsarcina limiti rezultd
'Moi= 0,192'547,5 = 105,12kN . i = 0,192
1 90
Rezistenlamatorialelorll
@ Exemplul4.S: O grindA continu6 (/=6,0 m) esteincircatdca in cu treideschideri gi aresee{iunea figura 4.19,a profile ale5iuiti din-2 u30- ol3z, ca in figura 4.19,b. P=#; Mo={5; profitutU3O, oc =250 N/mmz, iarpentru 5"30 momentul static aljumdtalii de sec{iune esteSu= 316 cm3, se ceresarcina qr. limitd cd: $tiind
2U30
i 1l ]t ll-l-Jl
--t-
l t iw
'' z
b)
t tf rfua
$v= 316 cm3 >y
a)
Figura 4.19
Rezolvare Mecanismelede cedare ale grinzilorcontinuese formeazdnumai in deschiderile acestora. Se va analiza fiecare deschidereln parte considerfind,in mod obligatoriu, articulaliiplasticein reazemeleintermediare B gi C. Pe deschiderea AB sunt posibile mecanisme de cedare avAnd trei articulafii plastice. in mod obligatoriutrebuie consideratearticulafii plastice in incastrare gi in reazemulintermediarB. Poziliaceleide-a treia articulaliiplasticese poate alege: - in secliuneaunde aclioneazdforta concentratd P sau - la jumdtateadeschiderii, corespunzdtor actiuniiforfelordistr,ibuite uniformq. Rezultfrastfeldoud mecanismede cedareposibib (figura4.20) o Mecanismull
: P .r* q .1 .1 .6 = L e .r +3 q =4,2q 61" 2 5. =*,,1+*+l = 1,5 6L"= Mop(Zg, +Zar) Mel

\+ z)
-+ qf')= 0,357Mor 6L" = 61-"-+ 4,2.9 = 1,5.M0, r Mecanismulll
= p ? " o . 1 t u =+ . 3 * s q = 4 ,5 .q 6Lu
JZSJ
6 L "= Mo1(20 ,+Zor)=Mrl : *: l:13 3 M" P, ' "t3 3) ' 6L"= $l-o = 0,296 -+ 4,5'q:1,33,M0, * ql") Mor.
:4r!*
19'l
de cedareformat un singurmecanism BC esteposibil centrale Pe deschiderea jumitatea gi deschiderii. plastice B 9i C la in celedoui reazeme prinaparilia articulaliilor (figura 4.20)
I Mecanismul
- _l_
lV Mecanismul
ll Mecanismul
V Mecanismul
r.(
i'1
e'=E i
2m:
= -1a2m
- 3i :
t,
lil Mecanismul
iMt
:_s!L+-aD+
Figura 4.20
r Mecanismullll
1
. q' 6L"= 1,4
r.
"q 1'6 = 4,2

3)
=Mo1(20, Mpr +20,)=*,f3.3i={33 61" ' P'

"[ 3
= 0,316 g = 1,33.M' -+ ql"') Mo,. 6L"= d-" -+ 4,2.
192
de cedareapar prinformareaarticulaliilor CD, mecanismele Pe ultimadeschidere gi plasticeTnreazemulintermediar C in una din poziliile: Mosau - sub momentulconcentrat jumitatea deschiderii. - la Trebuie notat cd in reazemul de capdt D nu se formeazi articulalie plasticS, nul. momentulfiind (figura4.20)furnizeazd urmdtoarele valoriale fo(ei limiti: Analizarnecanismelor o MecanismullV Momentul concentratMs aclioneazdchiar in articulaliaplastic5;astfel, el va fi in final cazul cel mai consideratsuccesivpe cele doui tronsoanede bar5, alegAndu-se defavorabil. pe tronsonul din stdnga: Meacfioneazd
- q . 1 r ' 6 +M n '0'=39 * o = 9 '' 1 = 3 ,0 ' q 61" ' 302

Mpr +e l 2 )= M"l :*; | = 1,25 6 L o= Me r(2 o ' \2 4) -+ q = 0,347Mor' 6L" = EL"-+ 3,6'q = 1,25'Md
petronsonul dindreapta: Meac{ioneazi 6L" = q.;'t'U +M0.0,= 3 q -} f 6L" - 1,25 Mpl 6 L u = 6 L o -+ 2 ,7 ' 9 = 1 ,2 5 ' Mor -+ q = 0,463 M'
1 a.62 I
(?
1\
q --2 , 7 . q
Mer; 0,463 Mr)=0,347 Mp'. Q['u)=min(0,347 o MecanismulV
61 q1 ' ' u + M n .o ,= 3 q + q g 1 = a ,o .o c " ='2

30 3
()
+or)=M"i l+= | - M'l 6Lo =Mpr(20, F 3) "\3 6L" = $l-o -+ 3,4 'Q = Mpr-t qfu) = 0,294 M' Sarcinalimiti pentrugrindacontinui considerativa fi: qr = min(0,357M 16 M, :0,347 Mo, Mo, Mor ;0,3 ;0,294 ;) ;0,296 er q;=0'294 MPr' V. mecanismul de cedarerealfiind mecanismul PentrusecliuneaconsideratiTnfigura4.19,b,simetrici in raportcu ambeleaxe, se obtine: Wo = 45, = 4'316 = 1264 cm3 =316 kNm =Wo,.cc=1264.103.250'10-6 Mo,
i \
i I i
I
t
I I t t
t
I
=- +'4 -
!,
Rezastenta materialolorll
193
Sistemulde for{e limitdva fi: Q= 0,294'316 = 92,9 kN / m,
g*aq = r = 111,48 kN, g$q t, = = 111,48 kNm.
!8 Exemplul4.g: O grindi metalicd din olel 140 (Sr=$$7 cms) este rezematd gi incdrcatd ca in figura 4.21. Tiranlii sunt confeclionalidin leavd rotunde cu diametrul pereteluit'3mm,avand aria sectiunii4=5,37 exteriorD=60 mm gi grosimea cm2.gtiind cd rezisten(ade curgere a oleluluidin grindi gi tiranfi ste o"= 250 N/mmz.Se cere sd se determine sarcinalimiti qrgisd se precizeze mecanismulde cedare,
t40 S.,= 857 cm"
ro'n
ro'n
lz'l
A = 5,37 cm2
Figura4.21
Rezolvare Se aplicd metoda cinematice.Mecanismele de cedare se pot forma prin aparitia plastice articulaliilor in bara incovoiatdsau intrareaTncurgerea tiran[ilor. Momentulplasticdin articulalie este
tt l vl p l : ti, vvd' ( ) C 4c\ = z.r ) y' OC a oEa = 4' Oir t a n3 ' lU r n* 6 or n 'ar J r J 'l r J ,4o E r - f,r =+aO ,U l \l \| l l l
iar efortulplasticdin tiranli este: Nd = A'o" = 5,37'103 '250'10-3- 134,25kN. Mecanismele de cedare se pot forma numai pe deschiderile grinzii. Pe deschidereaAB este posibil un singur mecanismde cedare (figura 4.22) format prin introducereaarticulaliilorplastice Tn lncastrarea A, in reazemul intermediar B gi la jumitatea deschiderii.
194
RezistenF materialelorll
Mecsnlsmul ll
0l
=io. - 1' -5
i M"
5m
Mecanlsmullll
MecanismullV
Figura 4.22
Rezislenfamaterialelorll
195
r Mecanismul I
5 L " =q l .r.ro=s .q
z 6L, =M'(201 +26")=!.428,5= 342,8
6L" - 6Lo -+ 5'q =ZA|,S--; q['' = 68,56 kNlm TronsonulBC poate ceda in urmdtoarele variante: - prin formareaa doud articulaliiplastice,una in reazemulintermediar gi alta la jumitatea deschiderii (mecanismul ll); tiran,tii lucreazd in stadiu elastic; plasticeTnreazemulintermediar - prin formareaunei articulafii B gi intrarea in curgerea tiranlilor (mecanismul lll); - prin formareaunei articulaliiplasticela jumitatea deschideriigi intrareain curgerea tiranlilor(mecanismul lV). Anafiza acestor mecanisme reprezentate grafic in figura 4.22, conduce la urmdtoarele valori ale sarciniilimitd: r Mecanismul ll
= q .!-t-to-q 1 .?.2= +,6.q EL " 2 25

8L o- M e,(20,+or)=!'+za,s= 257 , 1 6L" = fll-o+ 4,6.q =iet J-+ ql")= bs,BgkN/m o Mecanismul lll 6 1 . = q 1 1.12=6.9 2 = EL " M er 'o + Npr '6'+No, 'coscr'6'=
. + tt+,zs = 428,5 .# + fi4 ,zs.cos : 244 30 ,4r $ #

r
-u4: Q. ; , 1 . 7 = 3 , s .Q
l\Ianoniemr
6L* = 6L" -+ 6.q = 244,47 rl l\/
ql"')= 4A,74kN /m
2 6Lo = Mer'o + Npr'6'+No, 'cos cr'6'=
= 4 28 ,5 '!+i f,a ,2 5 .(1 = z+o,ts 0+ ,8 0 6) .3

t(
6L" =6Lo +3,5.q:240,15
-+ql'u) =68,61 kN/m
Pentruformareaunui mecanismparlialde cedare,este necesardaparilia unei articulalii in punctulC. Aceastaeste posibil5dacd momentulfortelor distribuitede pe consolaCD este egal cu momentulplastic: lM"l = M' , sau explicit -+214,25kN/m. l*2ql= 428,5
Aceastdvaloareeste mult mai mare dec6t fo(ele limiteoblinutedin analiza de cedarece includarticulatie l-lV, ceea ce inseamnicd mecanismele mecanismelor in modreal. plastice C nu se potproduce in punctul limitd a sistemuluieste Sarcina q, : min(08,56; 40,74; 40,74kN/m 68,61)= 55,89; ||L mecanismului corespunzdtoare
PROPUSE PROBLEME
in cr Problema 4.1: Se considerdsistemulformatdin doud bare articulatereprezentat a iimiti Pr determine sarcina cere sd se se figura 4.23. $tiind cd oc= 250Nimm2, sistemului.
2180x8 0 x 8
Ar = 12,3crn2
2 L 8 0 x80x10
Figura 4.23
Rdspans.' kN. Pr=355,08 .r Problema 4.2: O bard rigidfi ABC este suspendatdprin intermediula trei tiranli 9i solicitati de o forld P (figura4.24). $tiind ci: Ar= 5 cm2,Az= 1,5 A1 9i o6=250 N/mmz, se cere si se stabileasci fo(a limitSPra sistemului.
Figura4.24
197
Rdspuns; Pr= 162,5 kN.
ax Problema 4.3: Sd se determinesarcina limiti gi si se precizezemecanismulde cedarepentrugrindadin figura4.25. Se d5: o"= 250 N/mm2.
200 x 24 mm
Mo = 200 kN'm
600x 10mm
Figura 4.25 Rdspuns; Pr=56,10 kN.
Jx Problema 4.4: A bard deformabild este incastrati la un capdt9i suspendatd printr-un tirant verticalla celilalt. Secliuneabarei este un profil l3eiar a tirantului2L 30x30x4.Se di: 130: Sr=131sme L30x30x4; At=2,27 cmz oc=258 N/mm2. Se cere se se stabileasci sarcina limiti a sistemului gi si se precizeze mecanismul de cedare.
2L30x30x4
ffi
4m
2m
Figura 4.26
19 8
Rdspuns.' kN. Pr=190,5
asProblema 4.5: Sd se calculeze grinda sarcina limiti pentru continuidin figura 4.27, gtiind ci oc=250 N/mmz.
t------+
, 200mm ,
,l sÎ sÎz*lZ^lz^la^ +z^+

Figura 4.27 Rdspuns.' kN/m. 9r=87,67
oxProblema 4.6: Si se determinesarcinalimitdpentrugrindadubluincastrati solicitatd ca in figura4.28. Se dd o"= 250 Nlmm?.

240x 14 mm
100x 14mm
-r
3m
3m
3m
Figura4.28 Rdspuns; qr=367,75 kN/m.
:l l L
199
Capitolul5
FLAMBAJUL BAREIDREPTE
5.1 INTRODUCERE
Flambajuleste fenomenul de pierderea stabilitilii formei de echilibru la barete drepte comprimate.Se remarcd agadar faptul ci flambajul este specific solicitdriide compresiune, nefiindcompatibilcu solicitarea de intindere.
't AV I
I
I
4
irtirudeF ent ici * fl8mbal lmpGjbil
I I
rl rl rl rl
fuv il
',1
Pl
tl
@Erp6iuns @ntrici + flamlcaiul esta posibil
Figura5.1 Pericolulpierderiistabilitdtiiformei de echilibru apare in cazul barelor zvelte in care se dezvolti tensiuninormalece pot provenidintr-unefort axial de compresiune, din incovoiere sau din combinaliaincovoiere cu efort axial (compresiuneexcentrici). De asemenea,fenomenulde flambaj poate apare in cazul barelordrepte cu secliunedublu simetrici deschisd,supuse la torsiune?mpiedicati(flambajprin incovoiere- torsiune).
5.2 FLAMBAJUL SIMPLU

Pentru barele comprimate axlal, fenomenulde pierderea stabilit5liiformei de echilibrueste denumit flambaj simplu. Sub o anumiti valoare a fo(ei de compresiune axiale, barele pot flamba, gi deci iegi din exploatare,inainte ca tensiunilenormale sd atingdvaloarearezistenlei de calcul. pentru Valoareaforfei care bara pdrdsegtepozilia iniliald rectiliniede echilibrugi trece Tntr-opozilie curbilinie de eehilibrueste numiti fogd ertfied_ de f.lambaj gi se noteazd cu P* . Fo(a criticd se determind eu formula lui Euler
o - 4_ ltr n t.E l
(5.1)
in care : E I tt
longitudinal, - modululde elasticitate alsecliunii, - momentuldeinerfie - lungimeade flambaj .
dreapti,fiindin echilibru Pentru stabil. CAttimpforlaaxialdP . P",, barardmAne gi dacd PtPo., para flambeazd indiferent P=P",, bara este Tn echilibru 9i nu mai limitei de curgere in final,baracedeaziprinatingerea satisface conditiile de exploatare; rupere. saua rezistenleide deformalii. ipoteza micilor nu maifunclioneazi @bservafie:in cazulflambajului in consecinld: pe forma nedeformatia barei (se va . echilibrul nu mai poatefi exprimat pe formader.ormatd a elementului); exprima principiul efectelor. suprapunerii - nu maiestevalabil din lucrua unui element scoaterii Condilia de stabilitate,care exprimi evitarea prinflambaj, forma scrie sub se o=$=o." - A --., . P-. criticd de flambaj. tensiunea undeo", =;r reRrezinti pentrua pune in eviden!5 Pentrucalcululpractic,relalia(5.2) se transformd coeficientuluide flamhaiI , definitca rezistenla de calculR prin introducerea
too ,R
t I I
(b . 2 )
(5.3)
devine de stabilitate conditia notatie, Cu aceastd (5.4) o'A practic axial. drepte comprimate la flambaj al barelor calculul formdutilizatipentru g, Dinrelalia de flambaj coeficientului semnificaliei Stabilirea @bservafie:
6- =%-=to.R se poate scrie succesiv: n' .El n' .E.i2 nz -E =q'K 6,= l?A=--4-= ^z (*)
N -< R
in care:
^, i -razade giralie( inerlie) a sec{iunii, 7" - coeficientulde zveltele urmitor. Analiza acestormdrimise va face in paragraful
=., ''
4=x
*= ?
x'.E 1
= e ( f)
LA FLAMBAJ 5.3 CALCULULPRACTIC

a flambajului, condiliade rezistenli specifici in cazul ludrii in considerare (studiatd in partea Tntdi a Rezistenfei drepte de compresiune centricia barelor solicitirii : esteinlocuiticu condilia de stabilitate materialelor)
"::*
t;
Compresiune centrice firi luarea in considerare a flambajului (ReMat l) * Condiliade rezistenld: IPI
Gompresiune centrici cu luarea in considerare a flambajului (ReMat lll . Condiliade stabilitate:
Fl-""=;-rA
<R
=>
:-{L-=* tot__
I lmex g. Aereaiv
Din analizacelor doui relalii de mai sus, se observdfaptul ci diferentaconste Tn aparifia,in condifia de stabilitate,a coeficientului<p.in cele ce urmeazd, vom face o prezentare succinte, din aproape ln aproape, a coeficienfilorgi mdrimilor legate de fenomenulde flambaj. {1) q - coeficientul de flamhal - ia valori cuprinse?ntre0 9i 1; @bservafie: - pentru E - 0 , avem lol* -+ oo; - pentru q=1, condilia de stabilitate se transformd in (dispareflambajul); condi{iede rezistentd g (Anexa 8.4) in funcfie de valorile coeficientuluide valorile tabelate sunt zveltete l,. @bservafie: Tabelele- cdte unul pentrufiecarecalitatede material(OL37, OL44 OL52) - sunt structuratepe cAte trei coloane,conlin6ndvalorile coeficienlilor(t,gi 9i tp) pentrufiecaredintre cele trei curbe de flambaj(A, B 9i C).
"lecti"
rea pe se realizeaziTn func{iede tipul tabeluluidin 8.3. conform Anexa (2) i - eoefieientulde zveltefeal barei cu relalia - se calculeazd tr=?
I
t)
(5.5)
existAnd cdte o valoarecorespunzdtoare fiecireiadintreaxeleprincipale ale sectiunii (y qiz) : transversale
x, =;L
t,
!.
]"r=?
lz
{3) /, - Iundimea de flamhai a harei, reprezinti distanladintre doui puncte succesive de inflexiunesau de extremale axeideformatea barei. Observalie: Lungimilede flambaj pe cele doui axe (Oy Si Oz) pot fi diferite.De exemplu,pentru verificareala flambaj a tilpiisuperioare (talpa comprimati) a grinzii de acoperig a haleidin figurade maijos se obline: /,, = AB : BC = CD = DE = t :'.,I*ih or.r -,{ ;,.^f-. "-\ !t= AC=CE=2.|. iF
,,,'*, pa1i l :\l ;::' -:.;;;5-;"'
$ ilg,--re$i9,11 ii,. Y"-p:lt _jj tt'..^'i

\;.*-_;:
202
{
I
Figura5.2 (a) lungimea efectivi a barei(l ); (b) modulde rezemare al bareila capete; (c) modul de incircare al barei; (d) varia{iasecliuniitransversale in lungulbarei. - pentruaplicaliilecurente,lungimilede flambajale barelorcu secliuneconstantd pe lungime,incircate cu forld concentratd la capetesunt reprezentate in figura 5.3. Se poate generalizasub forma : - I, depindede:
[.t = It. {
unde coeficientulp ia valoriledin figura 5.3.
:I
i\tir
l r X
1,0
l'\
0,7 Figura5.3 0,5
Tnexemplelede calcul din aceasid carte se va consideracd barele au rezemiri identicepe cele doui direc$i9i l, = 4a = l r .
(4) i - raza princioaldde ine4ie(de aintier a secliuniitransversale - este o caracteristicigeometricd a barei, cu valori pentru (Oygi Oz): distincte celedoudaxeprincipale
i,=lF
''
.l L =\iA
(5.7) unde:- iy gi I, sunt momentele de inerlie in raport cu axeleprincipale centrale alesecliunii; a barei. - A esteariasecliuniitransversale Din punctul de vedereal modului de calculla flambaj, se disting doui tipuride sectiuni: , sectiunicu ambele axe(OygiOz)materiale; . secliunicu gi unaimateriald. o axdmateriali
5.3.1 SECT|UN| CUAMBELE AXEMATERTALE

Pentru "taie" aceste secliuni ambele axeprincipale centrale (figura materialul 5.4).
rZ
Figura 5.4
L Verificare .8@: bareil; - lungimea - secliuneatransversali(formdgi dimensiuni); - incdrcareaP; - rezisten{a de calculR. . Se cer: - verificarea condilieidestabilitate
p
'
gr in . A
<R
'@.: 1o. Se stabilegte lungimeade flamhraj tt = Ir. { , pe baza rezemdrilor reale ale barei gi a valorilorcorespunzitoare ale coeficientului p (Figura5.3). 2o. geometrice Se calculeazi caracteristicile ale sectiunii transversale : A - aria; lr,l, - momentele de ine(ie axiale fali de axeleprincipale ale secliunii.
@bservafie: in cazulsecliunilor alcituitedin doui profile (figura laminate S.4, d gif ), se dau(sause scotdintabele) caracteristicile geometrice aleunuiprofil :
j ,,,
ll"
Pentru secliune rezulti: A = 2.A r
l ' = 2 ' l Yt I z^rzl
lA,'
F
l.l :l
t.=2'1t.,+A, ' (f':l 2 ll I

L
undec estedistanla intrecentrele de greutate alecelordoudprofile (misuratd in raport cu axaOz ). principale 3o. Se calculeazd razele de ine(ie(degiralie) alesectiunii:
ii=t/i '' .
4".
/i_
0
Se stabilesccoeficientii de zveltele
,t..= +
"={R
'i,
(, ^ = -:/,_
t-
5o. Din curbele de flambaj(Anexa8.4), prin interpolare, se oblin coeficienlii de flambaj:
6o.
sus : 7".
r, +Q, L,.) 9. Coeficientul de flambaj al secfiunii estevaloarea minimidintreceleob{inute mai

g = g m ;n= m i n(gr;g.) Se verifici condilia de stabilitate:
=P.R io*1.", rp'A Dacd inegalitatea este indepliniti,vom spunecd "st6lpulnu igi pierdestabilitatea' sau "stdlpulnu flambeazi". ll. incircare capabili (Efort capabil) . Date: - lungimeabarei 4: - secliuneatransversalf,; de calcul R; - rezistenta . Se cere: - incircarea (sarcina) capabili P*o
a
205
. Rezolv.are: Pagii 1" + 6" sunt identicicu cei descrigila problemade verificare;diferd doar ultimul pas. 7". Din conditiade stabilitate se stabilegte (5.8) P*o=g.A.R @bservafie: Varia{ia mirimilor care intervin in calculul la flambaj al barelor drepte: . Se pornegte de la presupunereacd momentul de ine(ie (l) al unel secliuniscade. . Atunci :
n ' -E , i \lF* t'.R . Rezultd cd coeficientul de flambaj (pmin apare pe direcliacu ine(ie
l ,t
3l=
ll
(,+
=O=-*
'
minimS1.,n. . Astfel,verificarea sau determinarea sarciniicapabilese pot efectuadirect pe ciirec[ia (Oy sau Oz ) unciemomeniuirie ineriieaxiaiesie minim. lll. Dimensionare
..re,:
- lungimea barei X,;

- incdrcareaP; - rezistenlade calcul R. sec{iunii barei - forma gi dimensiunile
. Se cere: . Rezolvare: Dimensionareasecliunii nu poate fi efectuatd direct din conditia de stabilitate, (q SiA ) . dependente deoareceapar doud necunoscute Dimensionareala flambaj a barelor comprimatecentric se face printr-o metodd aproximativa,numitd metada coeficientului de profil. Coeficientul de profil se definegteprin :
.A2
J( = I I
(5.e)
iar valorilelui sunt aproximativconstantepentrudiferitetipuri de secliuni.In Anexa 8.2, de profil k. sunt date valorileuzuale ale coeficientului 1". Se stabilegtelungimeade flambaj,lindnd cont de lungimea reald (!. ), modul de p (figura5.3 ) rezemaregi vaioriiecoeficienliior !.,=yt.!, 2". coeflcienlii Din Anexa 8.2 se aleg (Tn de profil: funcliede forma sec$unii), ,A'= J Kv
ly
,A 2
l( - = -
'1
Rezbtontamaterialelorll
3o.
Se calculeaz5coeficientii : P
lk. R 1.=Ir.1l'vP 4o. ( Anexa8.4)se oblin: Dincurbele de flambaj

, +9, 1, + <?,
gise considerd
=min(gr;q,) e=emrn
nu esteobligatorie, deoarece metoda lnterpolarea de dimensionare @bservafie: esteoricum unaaproximative. 5o. aria necesarda sectiunii ft-^- = Se calculeaze
P
<p.R
iar in cazul sectiunilor
alcituite se obtine pentru un profil A'n"" = 6o. profilullaminat)astfelincAt A"r ) An". sau, in Se aleg dimensiunile secliunii(sau"k
. cazul sectiunilor alcituite din doud profile A,.*,) A,.n"" 7". in mod obtigatoriu se face verificarea secliunii alese, urmand pagii 2' + 7" de la problemade verificare.Metoda coeficientului de profilfiind o metodd aproximativi nu garanteazd rezultatulfinal. Astfel, secliunea aleasi poate sd nu verifice condifia de (<R), in ambele (o,,, stabilitate(o* >R) sau, dimpotrivi, sd fie supradimensionati situalii se revine la punctul 6" gi se alege o altd secliune;evident aceasta trebuie, la rAndulei,verificatd!
t ., E vE f,IT II t-r\Ltttr E LL NE utAAI \rr.lLt AT IT LrL
m Exemplul 5.1: Sd se verifice stabilitateastdlpului din figura 5.5, gtiind cd R = 210N/mm'. Sd se determlne apoiincdrcarea capabild aferenti acestuia .
Itv
P= 3 0 0 0 kN
i, o 10 20 40
60
0.998 0_983
o.s27
o atc 80 0.694 100 0.552 120 o.432
Figura5.5
-a
Rezittenla materialelorll
Rezolvare a) Verificarea stilpului 1o. Se stabilegte lungimeade flambaj : 1.,: 1t.(. jos; unde, datoriti prinderilor (incastrare simpli rezemare- sus), rezulti $:0,7 . =0] 4m = 2,8m= 280cm= 2.B00mm. [t 2". geometrice Se calculeazdcaracteristicile ale secliunii: R = 2. (30'2)+ 60 .1= 1B0cm2;
q3+(so z).st' =133.360cma t"=2.1 *(t.oo).0' l+''9=o' ' 1 2 \ --l

112 J
=e.''scma ,,=r.l'' rt!r' +(zo,so)'o'.l.s1. +(oo.r),0?

L_
3o.
principale Se calculeazdrazele de inerlie ale sec{iunii: igiratie)
=27,22cm; i, ' =,F=,m+ V A U 180cm'

=z,o7cm. ,,=,l+= ./n;?o=!:T' \l A V 180cm'
4". Se stabilesccoeficienfii de zveltele :
27,22cm 28ocm :39.60. ?"_:!r _ ' i. 7,A7cm @bservalie:Coeficienlii de zveltele l" 9i coeficienlii de flambaj a sunt adimensionali. 5". Din tabetul r = r(q) prezentat Tn figura 5.5, prin interpolare, se calculeazd pe direcfiile coeficienlii de flambaj Oy giOz : .L r =1 0 ,29 l"= 0 g=1 , 0 0 0 -+ = 0.983 X=24 -) <o '
x ,=!=i 999m =1o,z 9i

i,
+20 []
+ 10,29 10'29'{:0'017) =*0,009 -+x20
.I, = 39,60 =2O ?,. l"=40 -+ -)
(-o,otz)[e]
x -) e, =1,000+(-o,oos)=9,991
e = 0,983 q=A,927
+2o[r]
+ 19,60
(- o,oso)[,p]
x
208
= o'ssi; Rezultdie' lq. = 0,928.

6" , 7" ,
-*=1gq#ps)=-0,055
= 0,gze + (- o,oss) 9. = 0,983
Coeficientul de flambajal secliunii este: tp= min(9r;9,)=0,928. Se verificdconditiade stabilitate :

lo^l r r rmax lo^l rtrol I P
<R
e.A
-103 3.000 = ---------------t = 179,60N/mm' < R = 210N/mm2. . 0,928' (1 B0 1O'?mnn: 7 Rezultdcd stAlpulnu igi pierdestabititatea (nu flambeazd). b) incircarea capabili a stiilpului Pagii 1o+ 6o au fost parcurgila verificare. 7". Se determind,din condiliade stabilitate, valoareaincdrcArii capabile: . = : P*p e. A. R 0,928. 180.1O'z210=3.507.840N=3.go7,g4kN.
@ Exemplul 5.2: Sd se dimensioneze din profitlaminatI stAlpul din figura 5.6. $e dd = R 210N/mm2.
Figura 5.6
Rezolvare 1o. Lungimea de flambajeste : t t =0,5 4 = 2m= 200cm= 2000rnm 2". Din tabele (Anexa8.2), pentrusecliuneprofil l, se aleg coeficien{ii de profil ky=0,48 k.=11. i
i
I
i
I
I
I
209
3o.
Se calculeazd coeficientii:
=162A8 4". (+, gi e. ): Prininterpolare se oblincoeficienlii de flambaj 'v=3 3 ,94 6 20,2 41,5 A 0,983 0,927
(+20,70)... (-0,056) (+13,74)... x 13'74'(-0'056) = 0.983 = 0.946 + -+ .o.. ' 20.7
'4.= 16 2,48
134,6 182,6
(p 0,552 0,432
50
(+48,00) ... (-0,120) (+27,83) ... x 27'83;!-=oJZO) = o,ssz = 0,482 -) (P, + ' 40,0 = O,+gZ. Rezulti 9 = min(0,946;0,482) Arianecesari a secliuniieste: 9.R 4,482.210N/mm' profilul laminate Dintabelele | , se alege cu profile 122, cu
A"1= 39,6) An""= 34,58cm2 . Momentelede ine(ie (efective) ale secliuniisunt: lv = 3.060cmo . ; l, = 162crna
=+= An""
=35,58cm2 -'-,3?9999. u=3457,81mm2
6"
7".
@bservafie: Urmeazdetapade verificare a secliunii alese. principale Razele de inerlie:
. ll' lg.ooo = 9,41cm; i,,= .l-i =.i::

' vA ll34,58
=.\134,58 \J A ^lX=2,16cm' '.=,1+

8". Goeficienlii de zveltele:
=L= 39tt =z1zs; x.,

' iu 9,41cm
210
= 39!! =e2,5e. )'. ' != i. 2,16cm

oo
de
Se stabilesc(prin interpolare de flambaj ) valorileefectiveale coeficienlilor =21'25 l, <p ' Lv 2A 40 0,993 4,927
g ir do
sg de p6
SE tn
(+20) ... (-0,056) (.+1,25) X

__+ qy
_ n oR?_ 1,25.(-.0,056) _ 0,980 '24 l" 80 100

(p
' L' = 92,59
0,694 0,552
(+20) ... (-0,142) (+12,59). . . x ->

Se alege
= 0,605 +12',59'\-0',142) 9. = 0,694 20

P
Q er' Aer
q = min(0880;0,60s)= 9,695
=R
= 10". Se verificdconditia de stabilitate:lo,l , | ,plmax
t (profil 122) Agadar, alegerea fdcutd estecorespunzitoare.
= **ry# <R=210N/nnm2. := =146,09N/mm2 lo*1."* 0,605"3.690mm' f qq+

fie tnr
5.3.2 SECTIUNT GUO AXA MATERTALA $t UNA TMATERTALA

t
Acesttip de secliune estespecific stAlpilor alcitui{idin elemente multdepirtate pldcule pozilionate solidarizate intre ele cu in lungulaxei barei,la anumite distante (figura 5.7).
Seclilnea A - A
pEcule la distanla sudate l, rnontant i*-t,3
_ 1filruu^^n,'u, , _o_'
s ,'
i
ii"n d/)
lz(a*iit"t"ti"tg)
Figura 5.7
., -, ' ','. a' tlll
-\
211
O secfiune la flambaj, estecu atatmaieficientA cu cat materialul estedispusmai departede axele centrale(deoarece cregtemomentul de inerfiegi, implicit, raza de giratie, scizAndcoeficientul Marea,majoritate de zveltele). a secliunilor alcdtuite avf,nd pe unadin direc(iile doui axe materiale principale, au moment redus de inerfie fiinddeci poatefi Tnldturat sensibile la flambaj in planparalel cu aceastiaxd.Acestneajuns prin profilelor principald gi depdrtarea implicit de aceastiaxd cregterea momentului de ine(ie p6ndla o valoareapropiatide cea corespunzdtoare celeilalte direc{iiprincipale. Alte secliuni alcituitedin elemente multdepirtatesolidarizate cu pldcule sunt reprezentate figura 5.8. ?n
rZ: . <---E+
, rZ <------a-*
Figura5.8 care alcdtuiescsecliunea se numesc Cele doui profile (elementelongitudinale) man'.anti. Axa centrald care inteisecteazi montanlii se numegte axd maieriaid iar ceafaltd, care nu taie montanliieste axa imateriald. StAlpiisolidarizali cu plicute pot prezentadoud forme de pierderea stabilitilii: flambaJul local * se produce atunci cdnd montantul se incovoaie Tntredoud pldcufe- Evitarea flambajului local se realizeazd prin mdsuri constructive, de limitarea distanleidintredoud plicule consecutive. - flambatul general - se produce prin incovoiereaTntregiibare, iar siguranta se verifici prin calcul. @bservatie: ln aplica{iile prezentate vom considera cE axa imateriald este in fiecare caz axa Oz; in cazul in care axa imaterialdar fi axa Oy (gi nu Oz), ar trebui inversaterela{iilecorespunzitoaremdrimiloraferentecelor doud axe . in acest paragraf se utilizeazA urmitoarele nota[ii pentru caracteristicile geometrice (figura5.9): ale montantului 41 aria montantului; lur,lzr - momentelede iner{iein raportcu axele principaleale montantului(Gry,
e
i'Y - t-
l'v' - i . = i''1 - razelede ' ' -' ' ' - (oiratie) - inertie \e " --r' - ' ale montantrrhri. I A , , ' ' ' 1A .
r:r
9i G,z, ); principale proprii axelor alemontantului; centrale - excentricitatea
Figura 5.9
212
Rezistenta materlalelorll
c lt (. se
intrecentrele - distanta de greutate ale celordoi montanfi; lntreaxelea doudplecute - distanla consecutive; stAlpului(barei). - lungimea consideri cd pldculeleau rol constructiv, de solidarizare a barei gi nu
contribuiela preluareaefortuluiaxial. Asigurarea barei impotriva flamhaJului local se realizeazi prin condi{ia constructivd !.1< 40.i,1 {5,8) Aceasti condilielimiteazddistanladintredoui pldculeconsecutive.lngeneraldistan{a l, se alegemultiplu pe lungimea de 10 mm giconstantd stAlpului. verificarea flambajului general se face cu conditia de stabilitate: =-\<R oq, unde pr,n= min(rp'rps). coeficientul de flambaj ey se determini pentru axa materiald oy analog secliunilor cu dou6 axe materiale (paragrafulS.3.1).
l,-+i,=f/t* ^ , = t ' % * ,
I{
ll
curba de flambai
Pe direclia axei imateriale Oz se determind un coeficient de flambaj transformaf tp,.,dupd schemaurmdtoare: l.-+i. =.1* +L- . =aI
n-
/.1
i. l
|
vA
= --- 1 -l ? -)/,t 1 .,) V A, in schema de mai sus intervin urmdtoarele mdrimi: 1 ,r=
^
ll-r
L4
)' l-)'o ='[d*t"''
drba ds flambaj
. coeficientul de zveltete al montantului

o, =;
A !1
(5.e)
. coeficientul de zveltele transformat

(5.10) Rezultdci verificarea stf,lpiloravdnd secliunealcdtuiti din elementedepdrtatese face dupd regulile de la secliunile pline, inlocuind insd pe ),. cu X.o. in cele ce urmeazdse va detaliamodul de rezolvare al celortrei problemeale Rezistenleimaterialelor pentrusecliunilecu o axd materialdgi una imateriald. l. Verificare . Date: - lungimeabarei t; - alcdtuirea secliunii transversale (tipul montantului gi distanta intre centrelede greutateale montan{ilor c);
i
I
? \= . J E+ 1 1
t t
\
Rezistenfamaterialelorll 213
. Wgg,: . Rezolvare: 1o.
- distanlaintre Pl6cu[e/'; - incdrcareaP; R. - rezistentade calcula materialului flambajuluilocalgigeneral. - verificarea
Se stabilegtelungimeade flambaj 1,, abarei, in funclie de rezemare(coeficientul !., =1s..(.
P- figura5'3) 2o. geometriceale secliuniitransversale: Se calculeazi caracteristicile geometriceale montantului: - se cunosc (din tabelelecu profile)caracteristicile A1, lyr, 1,,, e (pentruprofileleasimetrice) - se determini razelede giralie (ine(ie) ale montantului
,r:l*
, _ - ll" ,,, \lA,
(figura 5.10) secliune pentru intreaga geometrice caracteristicile - se calculeazd
A = 2.Ar
l, =2'lyt
+tr.=z[t.,
i,=1p=iu,
(c
\2 )'
e
.A.,II
J
i.=ff*i,,'
t
iii c,i lc, i -'l -'-oir :l ir i
Ni'c- -l i -i;
+-* rl
Y
l}
]A:
z1
z1
5.10 Figura in acestcaz, a a secliunii. se di dimensiunea @bservafie:in uneleprobleme se poatestabilicu ugurinld: ale montanlilor de greutate dintrecentrele distanfa c=a-2' e
214
3".
Verificarea flambajuluilocal se face cu relafia(b.B) (,1 < 40 .i.l
Din acest punct, calcululse sepai-i pe cele doui axe prineipaie; t Calculul pe axa materiald Oy: 4". Se determindcoeficientul de zveltete
l , =1
lz
5"'
Din curba de flambaj,prin interpolare liniari se obline coeficientul de flambaj: lv+9' o Calculul pe axa materiald Az: Se determindcoeficientiidezveltete , -(, , 'u,-l l
6o,
L.,=?
lz't
gi se calculeazi coeficientul de zveltetetransformat 7". Din curba de flambaj,prin intei'polare liniaie,rezuiti
\u- J)"1*E,
8".
fr, + Qu. Pentruverificarea flambajuluigenerafse mai determind: Coeficientul de flambajal sec{iunii este
= min (gr,<po) e = gmin
D
9'.
Se verifici conditia de stabilitatelo I , I elmax
' <p.A-<R
Dacd inegalitatea este satisfacute, Eespune ci stdlpulnu flambeazi. @bservatie: Secliunilealcdtuitedin elementedepdrtatese incadreazi pe curba de flambaj B pe ambeledirectii. ll. incircare capabild . Date: - lungimeabarei !; - distanlal,lntre plicu{e; de calcula materialului - rezistenla R; - alcdtuireasecfiuniitransversale - tipul montantului; - distanlac intre centrelede greutateale montantilor. - determinarea fortei capabilep",o
. Se cere: . Rezolvare:
Etapelede calculsunt identice cu cele ale problemeide verificare (1"+B'),cu excepliaultimului pas, care devine:poo = q. A .R
lll. Dimensionare . Date: bareil; - lungimea incdrcarea P; R; de calculamaterialului - rezistenla . gg-Ig.: - alcituirea secliunii transversale - tipulmontantului; - distanlac intre centrele de greutate ale montan[ilor. pldcule. I, intre distanla '@lIe,: esteo problemd complexicare implici determinarea la flarnbaj 1". Dimensionarea geometriceale montantului: (caracteristicile unui numdr mare de necunoscute dintre acestea dependente. intremontanli c Aipldcule /, ), multe distanla 41, ly' 1..,; problemei se facein treietape: de dimensionare Abordarea pe direclia prinaplicarea (a)- dimensionarea metodei coeficientului de profil montantului (Oy): axeimateriale e; 41,lr1,1,,gi,daci estenecesar, Se stabilesc: (b) - stabilirea distanlei/, intre axele pliculelorse face din condiliade evitarea flambajului local:
!.1< 40.i.1 pe cdt posibll, gi astfelincAt, panoului (/,) se ategemultiplu de 1Omm Lungimea barasd se dividi in panouriegale. (c) - determinarea distanlei intre montanli se face din condi,tia de echistabilitate a secliunii (5'11) l, = xn Condilia(5.11)exprimdfaptul ci secliuneaare momentede inerlieegale pe axa materiald 9i cea imateriali. Pagii pe care ii presupune acest calcul sunt practic invergi celor parcurgi la verificaregi sunf schematizalimai ios. Verificare
i /^ \ ' I ^
Dimensionare
^zl _f x . = r Ei : = y nt * ot A tr=A y
)
t , = 2. 11" * l i l . A l , (a)
L\z/j
/;2 .
(d) (c) (b) (a)
' ,:do
00 )". = .--_; lut =:lzt lz
,tr
(b) (c)
^ Lr:-7
(,
= l= l .=i -
(.,
L,
n',={t+t.=1a.4
=Jt **, L,,
(d )
.n,l= r. ' -2.1r.,*l,9)' L'' \2) .l "
216
4
ln continuare sunt detaliate relatiile de calcul utilizate in calculul practic de dimensionare al barelor ccmprimate centric, cu secliune alcituitd din elemente depirtate. 1o. 2o. lungimea de flambaj:1,,=1t.'!. Se stabilegte de profil k, din Se alege forma secliuniigi ?n funclie de aceasta, ooeficientul
Anexa8.2. Se calculeazicoeficientul: Eu= n,,/qI 'll P de flambaj pe direc{ia 4o. Din curba de flambajcorespunzitoarerezulti coeficientul ilrbadel!91!!L (aProximativ)' )cP, axeimaterialeOy: l, 3o. 5o. a sec-tiunii Se determindaria necesar6
p
An* =r Qr'R 6o. Din tabelul cu profile laminatese alege montantulgi se extrag caracteristicile geometrice A1, lr1,l.r. ale acestuia: pe direcliaaxei materiale(Oy) a secliuniialese. ln continuare se face verificarea geometrice ale secliuniipe direcliaaxei materiale: caracteristicile 7". Se calculeazd A=2A. l' =21't =,f*1. i, = ir,, tAr gi, in funclie de acesta,se calcuieazi - prin zveltele de 8". Se determindcoeficientul exacti): de flambajreal (valoarea interpolare - coeficientul
^
d
o c
^t 9o.
=il
l.
srba d flambai
) QY'
pedireclia axeimateriale: secliunii stabilitatea Se verificd P o* = aR gr'A

I
de stabilitate, se revinela punctul @bservafie: Daci nu estesatisficuti condilia pagii7'+9";procedeulse dupdcarese parcurg 6" gise alegeun profilcuariemaimare, pdni de verificatS condilia stabilitate. este repeti cdnd panoului) /, din condifiile: intreplicule(lungimea 10'. Se stabilegte distanla . < 40'i..; . multiplu de 1Omm; . si rezulte intregde panouri , un numdr
t
F
=,F Notd: i,,,
T
pe inSlfimea 11". Se calculeazd coeficientul de zveltete al montantului unuipanou:

^ = : - l, &r tr,
(5.11)se determine 12". Din condifiade echistabilitate valoareacoeficientului de (Oz): z\reltete de directia axeimateriale
x,:J*,1
13". Se calculeazdraza de ine(ie pe direcfiaimaterialS
i .=i r
' l\Z
valoareamomentuluideinerfiepe direcliaimateriald(Oz): 14." Se stabilegte (*) t. =i|.A 15". EgalAndvaloareamomentuluideine(ie exprimatdprin relalia
frtzl
Al t-. = 2 . 1 t , , + [ . 9 ] L-' \2) j

sl valoarea (*), oblinutA in pasul 14', se obline o ecuatie de gradul l, din care se rjetermind ciisianlac ciintrecenireieciegreuiateaie monianliior.
a (lilimea secfiunii), (a)De obiceiin schilelede execuliese trece dimensiunea in sus la multiplu de 10 mm. de c Airotunjitd detenninatd ?nfunc{ie procedeul (b)Nu este necesard de determinare verificarea, deoarece al distantei implici de fapt intre montantieste unul exact, Condifiade echistabilitate in celedoui plane: la flambaj tensiunilor convenlionale egalitatea
0*
9r'A
9u'A
ale celor trei probleme(verificare, @bservafie:Pot si apard gi combinafii poate pe direclia stdlpului forli capabili); se cereverificarea dimensionare, de exemplu gi apoistabilirea distanlei dintremontanlii din condilia de echistabilitate a axeimateriale secliunii.
/ EXEMPLE DE CALCUL
la bazi gi liberla vdrf,solidarizat cu metalic lncastrat 5.3: Pentrustalpul ES.Exemplul
plicule din figura 5.11 se cere: a) verificare la flambaj b) stabilireafortpi capabile. Pentruprofil130se dau: Ar = 69,1cm2 lvr= 9.800cma; l,r = 451cmo; R=210N1mmz.
218
Rezlstenp materlalelorll
r$
r-:,I 11= 6o crn c=1somml
Figura 5.11
Rezolvare a) Verifi carea stf,lpului 1o- Lungimea de flambajeste: /r : tr.l :2.3m = 6m = 600cm= 6.000mm geometrice alesecfiunii: 2". Caracteristicile A = 2'A, =2.69,1=138,2cm2 lv = 2'lvr= 2' 9.800= 19.600cm4
n l " ,^ ." n " (i brl ' l _.o,c_tE ,-tE A i " )' l : (, ' u '\-* , '4 'rJ \ ' rI ' r, nr'[t.J lizr ];'' Lrr'1-' " " ' I 2 J I Razele de giralie: , iz&.z' [,
= @=1 1 91cm ir=# 1/138,2 ,tr :792cm t =!;
6et a55cm
30
451 =
Se verificdflambajullocal: 4, = 60cm; 4O.i..,=40 . 2,55= 102cm Rezultd ! 1< 40. i., gi nu se produceflambajullocal al montantului. Se determindcoeficientul de zveltelepe direcliaaxeimaterialeOy 6oocm = 50.3g x = Liu 11,91cm '
4"
="#.:
.\
Rezbtente materlalelorll
50
2{ 9
Coeficientulde flambaj pe directia axei materiale rezulti: Lv = 50,38
-) av:o,ez7.!g*@=0,87G (+2o) (+10,3s) (-o,ose) x
60.
Se determindcoeficientul de zveltelepe directiaaxei imateriale Oz: l, 600cm ^ l,-:r=-::-:J=75,76 ' i, 7,92cm 6ocm =23.b3 x,=1, i.r 2,55cm
=7e,33 + l.r =JE;n =Jrs;/63 +'zs,$,
7".
prininterpolare Dincurbade flambaj, liniard rezultd

It, = 79,33
=0,829.19:q#A=0,G99 -+ tp,,
(+20)
(-o,r ss)
x
(+1ep3)
Bo. 9o. = 0,699 = min(0,876 Se alege <p ; 0,699) Se veriflcdcondiliade stabilitate
2.000'103N =207,04N/mmz<R=210N/mm2 0,699.(139,2.102)mm. Deci, st5lpulnu-gipierdestabilitatea (nu flambeazd). rr lc^l r-er,* b) incircarea capabili a stlilpului Pagii 1"+8" sunt identici cu cei parcurgi la verificare. lncircarea capabil5 a st5lpuluise calculeazi din condiliade stabilitate gi rezulti . 210N/mm2 = 2.028.637,gN 10'. P*p= 9. A. R =0,699.(138,2.10t)mm' = = 2.028,64kN.
P g,A
Q Exemplul5.4: Si se dimensioneze stAlpul cu pldcule din figura5.12,din doud profileU dispuse fafdin fa!i. Se va utiliza dinexemplul curbade flambaj 5.2. = Se dd rezistenta de calcul a ofelului R 210N/mmz. Rezolvare (profil laminatU) Etapa(a) - Stabilirea montantului 1o. Lungimea de flambaj = 3,i5m:3 iS c m = 3 1 5 0 mm Ir =4,7.4,5
220
Rezletenla materialelortl
.-f^r"'^
io = 4 ,5 m
Figura5.12
2oDin Anexa 8.2 se alege coeficientul de profil pe direc{iaaxei material: k, = 1,26 (pefitrusectiunealcdtuiti din doud profileU, dispusefald ?nfa!a). 3". Se calculeazdcoeficientul 7
4".
Prin interpolareliniarddin curba de flambaj,oblinem rp"(coeficientul aproximativ
de flambaj)
(+3o,t)
(+ 18,62) 5".
(- o,res)
x
-+ ev:o,B2s.gg#g
:0,145
Se determind arianecesard a unuimontant:

P 350.103 = 1118,57mm2 = 11,19cm2 2.<p'R 2'0,745.210N/mmz Din tabelelecu profilelaminateU se alege profilulU10, cu: gcmt gi lyr=205cma, lrr =2g,3cm* A'a =13,5 cm2)A'no =11,1
Al,nr" =
6".
7".
in continuarese face verificarea sectiuniialese: . Se calculeazdcaracteristicile geometrice ale secliuniipe direcliaaxei materiale A, =2'Ar."r = 2'13,5=27Cm2 =2 'lr, : 410cma lr.a1
: : /1 "={l+ lo 9cm t=3' rr:rrt=!A
80.
221
pedireclia coficientulde zveltele axei materiale Secalculeazi =!+= 31:JT= 80,76 ?u.,
' i, 3,9cm de flambajreal gu: se oblinecoeficientul Prin interpolare, Lv = 80,76
-) 9".
gy,* = 0,694+
0,76.(-0,142) = 0,688 20
pe direcliaaxei materiale Oy: Se verifici condiliade stabilitate

vl lo'î=---i ' <R 9 y,e r ' Ae t
.D
= P-1 Uffiffi
=1 <R=21oN/mmz 88'42Ni mm2
Rezultdcd alegereaa doui profileU10 este corespunzdtoare. Etapa (b) - Stabilirea distanfei dintreplicute (/.')
= =\47cm = 10".carcutim '" Jk* J#

Din condilia de a nu se produce flambaj local, rezulti distanla maximi intre pldeule = 5B'$crn | 1,. = 4O'i., = 4A' 1,47 stdlpului!. = 4,5m sd se imparti Se alege l, 3ln,^, = 58,Bcm , astfelca lunginnea de panouri;numdrulminimnecesareste: intr-un numir ?ntreg 450cm I n"*=lrn* =uu,,Bot=''o" de lungime t, = ! =1{T* Se vor consideran=g intervale, Etana {c} - Stabilirea distantei intre montanti este: de zvelteteal montantului 11". Coeficientul Socm =34.01 - /, 1"" ' i,'r 1,47cm de zveltelepe direcliaaxei imaterialeOz clin cond$a 12". Se determindcoeficientul Rezulti: a sectiunii. de echistabilitate = 500mm.
=732i . ?,.= ,l*, - rl = Js0,z62 -34,012
Rezietenfa materialelorll
13".
Raza de inerliepe direcliaimateriali este
=+= +::n =4,3ocm i, . ' t alc

14". Momentulde inerliepe direclia^". imaterialieste egal cu l, = i,..,A= 4,302. 27 = 4gg,23cma . 15'. Se exprimd momentul de ine(ie in funclie de caracteristicile geometrice
ale
montantutui Rezulti:
t.=21t.,-i:l' A,l= 4ss,z3 . L\z )J z.lzg,gn(9-)' =4ss,z3 ,u,ul L\4/l
gi,dupdefectuarea calculelor, obfinem c = B,08cm. Cu aceasta, distanla intre profile va fi t=c*2e; e= 1 , 5 5 c m; . 2 = 11,18cm. 3 = 8,08 + 1,55 gise rotunjegta in sus la multiplu de 10mm.in final,rezulti a=120 mm.
E, ll
s( pi c(
e1
pl
5.4 FLAMBAJUL BARELOR SOLICITATELA INCOVOIERE CU COMPRESIUNE

Barelesolicitate la compresiune centriciau sdgelile w nule p6ni la atingerea incdrcdrilor criticePo, c6ndeste posibilio configuralie de echilibru instabil cu w:e0. Pierderea produsi in acestfel se numegte de stabilitate flamhajprin hifurcare (figura 5 . 13) .
""-Jlr""
w*0t.
Figura 5.13
223
gi compresiune (figura5.14) este Comportarea la incovoiere barelorsolicitate calitativ diferit5.
l"
Figura 5.14 produceincovoiereabarei gi apar astfel sdgeliile wo ;e0 . Tncircareatransversald rurrerr, sagcurc sagEli.La ursirrerea a aGesIUr ioiieie axiaie i, pioquc o sijpiimeniaie se miresc, bara deformdndu-secontinuu. in acest caz nu se mai pune problema pierderii stabilitdlii formei iniliale de echilibru, ci a apariliei deforma{iilormari. ln trebuieexprimatpe forma deformati, ln teoriade ordinulll. echilibrul consecin{d Pentru valori reduse ale fo(ei de compresiuneP, aceastapoate fi echilibratdde eforturilecare se produc in bari. Peste o anumiti valoare a forfei, echilibrul nu mai poate fi menlinut gi bara realizeazdun salt ajungind intr-o noui pozilie de echilibru. timitarea echilibrului (figura5.15). se realizeazAprin Valoarea f,* a fortpi de stabilitate
E^ * ^ l^ - . . : - l^ n - - - 1. . ^ ^ ^ '. r l i ! 4 - q 4 +- - ----r-- x- .- r : I
Figura5.15 incovoietor in teoriade ordinulll se poate face cu Calcululsdgeliigi a momentului formulele lui P6rry (5.12)
Rezistenlamaterialelorll $i
=JbM,,
'-%
( s.13)
ln ecualiile(5.12)gi (5.13)semnificalia termeniloreste urmitoarea: wr, Mr in teoriade ordinul| (liniard) - sigeatd gi momentincovoietor W,,, M,, r'El P.: T i, - sigeati gi momentTncovoietor in teoriade ordinulll (neliniard); - forld critici euleriani pentrubara comprimatd centric_
Formulele lui P6rrysunt riguros valabile numaipentrucondifiile gi de rezemare incircare in care au fost deduse.Pentruincircdri diferitese introduce un coeficient de corec-tie c (Anexa9). Tnmodobignuit se noteazd cu
p R = 1 -l = 1 PE
o
6E
(5.14)
unde o este tensiuneadati de fo(a axiali P gi o. este tensiuneacriticd. P A R ot=A=f

o- -
n'E
(5 . 1 5 )
pentrumomentulde ordinulll se scrie atuncisub forma Relaliageneralizatd = 9'M, M,, ,'n ,/ (5.16)
Condilia de stabilitafe pentru barele solicitate la incovoiere cu compresiune se exprimdprin relaliaempiricd:

{517)
ln aceastirelalie se consideri:
deoareceflambajul se poate producedupd oricaredintreaxele ' e=emin=min(<pu,q,J, principale; tensiunea criticd o- (cu care se determind coeficientii n si c) se determini ' corespunzdtor axei pe care se suprapunevectorulmomentincovoietor. 9bservafie: Dacd N < 0,15'q .A .R , se neglijeazi influenlaefortuluiaxial asupra gise va considera incovoierii
I l: C= 1.
,t
in continuare se vor detaliacele trei problemeale Rezistentei materialelor. l. Verificarc 'Date: - lungimea bareigimodulde rezemare incdrcirile - sec$unea{formagi dimensiuni) de calcul - rezistenfa
--d!4l-
-\
225
. Se cere: - verificarea stabilitafli bareiinteoria de ordinul ll.

. Rezolvare: 1o. Se traseazd diagramelede eforturi N gi M in teoria de ordinul I gi se stabilesc periculoase secliunile r rl
(1ll /"'* '' LMu'**' ei
e{*':-,
2".
alesec{iunii: caracteristicile,geometrice Sedetermind (aria) A

ly, l.
(momentele de iner{ie)
I tz
ir=
r {i''.= -A
(razelede inerlie) (modululde rezisten!5 in raportcu axa fati de care se
wy sau W.
produceincovoierea); 5.2). Se face maiint6i calcululla flambaj (conformparagrafului 3". Se calculeazdlungimeade flambaja barei l, = 1t.!. Se determini coeficienliide zvete{e gi coeficienliide flambaj prin interpolare 4". liniard
^
A, =
lc
Jt..
-------J
Qy
^ L' : gise alege
[,
' t-
----)
Qz
g = g ,i n = mi n (q r,q.).
5'. Se verificd daci este necesard considerarea influenlei efortului axial asupra incovoierii: -+ nu estenecesargi c=n=1 gisetrecela pasulS'; dac{N<0,15.g,in'A'R .A.R -+ este neeesargi se trece la pasul 6"N > 0,15.qr,n 6'. Se determindtensiuneanormali din mnpresiune o:P gitensiunea critici dupd Euler n2-E or=T_ unde 1"se ia cu acelagi indice ca gi M (dupn axa pe care se produce incovoierea). 7'. Se calculeazi coeficientuldecorecfien n=1-9
oE
de incircarea barei. cfun$e de schema gi se seoate 9) coeficientul din tabel(Anexa
8".
Se verificdconditiade stabilitate: N cM o'"* =rp."a+;'* <x
c (
Dacd aceastaeste satisfdcuti, se spune ci bara nu igi pierdestabilitatea. @bservafie: Sdgeataln teoriade ordinulll se determindcu formulalui p6rry: n Sdgeata in teoria liniard wr se determind cu metodele prezentatein capitolele anterioare(de exemplucu formula lui Maxwell- Mohr). ll. Dimensionare Nu se poate realiza direct datoritd numdrului prea mare de necunoscute dependentecare intervinin relafiade stabilitate; in general,dimensionarea se face prin incerciri. lll. incircare capabilS . Date: bareigimodulde rezemare; - lungimea (formdgidimensuni); - secliunea - rezistenlade ealpu!; ' pozi{iaincircdribr; dacd existi mai multeincircdri, se dd gi o relalieintre acestea astfel incit eforturile si fie exprimate in funclie de o singuri (P, q, etc.). variabild gere: determinarea valoriimaximea incdrcirii necunoscute(p""0, Q*0, etc.). 'se . Rezolvare: primulpas se modificd Pagii 2" +7' sunt practicidenticicuceiaiverificdrii. in felul urmdtor: 1'. $e traseazi diagramele de eforturi N gi M in teoria de ordinul l, prin suprapunerede efecte (din fiecare incircare). Se vor consideraca secfiunipericuloase toate secliunile ln care o diagramd simpld (fie de efort axial N,, fie de moment lncovoietor M,;;inregistreazd un extrem.Considerdnd ci avem n ?ncdrcdri simple,intr-o secfiune periculoasd,fie aceasta C, diagramelede eforturi se obfin, prin insumare de efecte,ca funcfiide incdrcareanecunoscutd (fie aceastap). Rezulti
w'':!l-'
=iru, ru"(n) =tM, ru"(p)

in continuare pagii 2"+7" cagifn prouf"ra de verificare. se parcurg ln ultimul passe scriecondilja de stabilitate la limiti,in toatesecfiunile periculoase. 8'. Rezultd deciecualii de forma
o,u*=ffi.;ry=*
-\
din rezolvarea valoarea fo(ei capabile Pf;Jcorespunzetoare cerora rezult5 eforturilor din secliunea C. periculoase Dupd rezolvarea ecuafiilor de stabilitate din toate secliunile se selecteazd valoarea fo(ei capabile; aceasta estevaloarea minimigi pozitividintre toate rezultatele oblinute. / EXEMPLE DE CALCUL
gisi se determine El Exemplul stilpuldin figura 5.16 5.5:Sd se verifice sigeatala vArf in teoria de ordinul ll. Secliunea estealcdtuiti dinprofil130gise dau:
Ar = 69,1cm2; = 9.800cmo; lo,, ir, = 11,9cm; Wr' = 653cm3; R = 210N/mm2; E=2,1.10s N/mmz P=100kN
sectiunea 1-1
I
lrr= 451cm*; i..,= 2,56cm; Wrr=73,2cma;
1I
c\l I
o = 3k N
..-.>
el
'l I
+
Figura 5.16
Rezolvare a) Verificarea stilpului in teoria de ordinul ll 1". de eforturiin teoriade ordinulI (figura5.17).Se constati Se traseazi diagramele produce cd forla P numaiefort axial,iar Q numaiincovoiere in planulprincipalxOz: lM,l,"*= Q' / = 3' 2 = 6kNm.
228
Rezistenla materialelorll P= 1 0 0 k N
Q= 3 kN
I V
@ -A
o
L,
TI II
n
l
t-.. .....".-.-...1
Z/
100kN
6 kNm
Figura 5.17 Dinanaliza diagramelor de eforturi rezufte o singurisecliune periculoase, situatd in incastrare: [!ir,ti = 6kNm { I .,md = [lNl'* lookN geornetrice Caracteristicile ale secliunii sunt cunoscute, deci se poatetrece la calculu I flambajul ui (pentru solicitarea centriciP). 2". Lungimea de flambaj a barei pe ambele esteaceeagi direclii: tt =V .1.=2. 2 = 4 m. 3". Se determini coeficienlii de zveltelegi cei de flambaj.Deoarece direcliade inerlie minimiestereprezentati de axaOz a secfiunii
irin =ir = 2,56cm,
estesuficienti considerarea flambajuluiin acestplan.Rezulti t, 41099, n n'=j=2,s6arn = 156.2b secliunile I flambeazd in planparalel cu tilpiledupi curba B. DinAnexa8.4obtinem:
10..."..............(o,oez)
6,25............,.. x . x {- 0.032) - 6.25
l.
150
160
-fu=-:z: -0,02
0,303 0,271
gi, prin interpolare =(p, =0,303-0,02=O,283. liniar6, rezultd: emin 4". Se verificd dacd este necesari considerareainfluenlei efortului axial asupra incovoierii;se calculeazi 0,15-q* -A.R = 0,15x0,283x69,1.102 = 61,6kN x210 = 61599,19N qi N=100kN>61,6kN, deci determinarea coeficien$lor c ai n in teoriade ordinulll este necesari.
-l
Rezlstenfamaterialelorll 229
c Ain se calculeazi Pentru stabilirea coeficien{ilor maiintiitensiunea normali 1o'103= 14.47N/mm, o =I A 69,1. 1 0 . gi tensiunea critici dupdEuler(dupdaxaOz,pe careesteposibil flambajul);
5".
=# ="i\?\!^?' =B4,BeN/mm2. o= ' L., (156,25)

6'. Coeficientuldecorectien este: n = 1-9
o.
' tlL7 =1-EAb: o'B3o'
coeficientul baraTncastratd Dintabel(Anexa 9) se scoate c pentru la un capit 9i (pozifia liberd incircati cu forfeconcentrate, axialgi transversal 9): la cel5lalt c = 1+0,2349 = t* o,n4ff=
oE 84,89
1,040.
Tn secliuneapericuloasd, 7". Se verifici condiliade stabilitate linAnd cont ci produce se incovoierea dupdaxaOz: 1oo'103 , 1 0 1 0 . 6 ' 1 0 6 .' *9.!.-
'-
72'2 103 = Jil;l,,lu}.,,l#l;;ff;i1-,,0f#

= 155,265N/mm2,
ll. in teoria de ordinul decistdlpulverifici I (c = n :1) sunt normale ln teoria de ordinul Tensiunile @bservafie: = 134,239N/mm2. = 51,137 +83,102 olJ"" Se poate observacd in teoria de ordinul ll, cregterea tensiunilor normale efectuluifor[ei axiale asupra Tncovoierii, estede 15,66%. datorate considerdrii b) DetermiEarea siqefii la virf ?nteoriade ordinul ll formula lui P6rry, subforma: Se aplicd wu=S n (6") n s-adeterminat la punctula) undecoeficientul n = t-* :0,830.
lui Maxwell-Mohr sdgeliiin teoriade ordinul I se poatetucecu formula 1". Calculul (sauoricareaiii meiocii energeiicd). Deoarece eforiuiaxiainu prociuce sdgeatd,se va (figura 5.18). incovoierii considera numai efectul (incovoierea luiVeregciaghin lntegralele cu regula apare se efectueazi 9i rezultd in planulxOz):
:!
230
I p = t0 0 kN
a=3kN+
-l
@ A
il
t1
L-1 II tl
6 kNm
*l
I
-,L
t
2'.
I I
fJ
E
kNm
Figura E.1B Sdgeata in teoriade ordinul ll este: w'| 8'45 wrr=lt -'to.18mm. o.g3o @bservatie:Sdgeata in teoriade ordinulll are o cregtere de 20,43o/o fafi de cea obfinuti in teoria liniard.Se constati ci sdgeataare o cregteremai pronuntatidecfit tensiunea normald in teorianeliniari.
E Exemplul5.6: Baradin figura5.19,a estecomprimati centric de forfa P = 300kNgi solicitatd transversal de forfa uniform q. secliuneabareieste alcdtuitd distribuitd din doui profileU20 (figura 5-19,b). Se cunosc: . caracteristicile geometrice ale profilului U20 (figura 5.19,c) A.r=32,2cm2; e=2,01cm; b=75mm
,l o4 Anm4. | ty1 lvvlll -rv r l^t - { o{ ^- 3. vYyl- lwlvlll , - r d^^. i l y l - r-r'7 ,Vtl l l ,
lrr = 148cma i
W.t:27cms;
itr =2,14em;
. rezisten{a de ealculgi modululde elasticitate longitudinal R = 210N/mm2 E:2,1.105N|mmr.
i4 profl U.
i
c)
.
I
Figura 5.19
I i
RezFtenF materialelorll
ln teoriade ordinulll a fortpimaximecare poateaclionabara a) detenninarea

(q*o); b) sigeata in teoria de ordinul ll in sec{iunea maxim solicitati (pentru qoo determinatla punctulprecedent).
Rezolvare fortei q."p@ a) Determinarea (figura 5.20). de eforturi 1". Trasarea diagramelor
P.300 kN
@ @
il, \_@
tO.
l;
300[kNl
' g, 1z sq
Figura5.20 Secliuneamaxim solicitati este la jumitatea deschiderii
J N=-300kN =3,125q [kN'm] ]u=rrlt,

2". geometricealese{iunii: Caracteristicile A = 2A.,= 2. 32,2=64,4cm2; l, = 2lrr -+ i, = i9 =7,70cm; Distanla dintre centrele de greutate ale profileloreste
1o,98cm - z,ol)= c = (b- e)= 2'(z,s

f rxz -l l'
-r
=2.23l,o2cma t.=211.,. L +(qgq] .ez,2l |,:l' .R,|=-zlr+a \ 2 ) ) L,\ 2 / ' . 1
= -+i. E,=W=5,8ecm'
3'. Lungimeade flambaj Ir=V.{,=1,0'5m=5m
pe de zveltele Oz.Coeficientul estedupdaxaprincipald cu inege minimd Direclia 4'. rezutti aceasti direc$e Soocm ., _t, _ =g4.g9. = n'=T -vr' ve'
s ,8 9 " *
2?2
Rezistenfa rnaterialelorll
Din curba de flambaj B se obline

1
'{
80 90
gi, prin interpolareliniardrezultd
0,694 o,622
10......^...........(_ o,ozz)
4,89................ X :
(:o,ozz) = _{,o.b * _ a,ggx 10

(Pmrn = gz = 0,694-0,035 = 0,659 5'. Severificfr influenlaefortuiuiaxialasupraincovoierii .A'R = 0,15x0,659x rp^,n 0,15. = l33,6gkN. 04,4.102 x210x10-3 N = 300kN>133,68kN, decieste necesare considerarea acestei influen{e. 6". Se determind:
= o=f i9: =46,58N/mm2 A l?! e4.4.1A2

x2'1'1o5 =l-=ffi=4e1'61N/mm'z -3'142 o- =n?i
'
7".
r,? 0 " , coeficien{ii pentru decoreclie calculul Tn teoria neliniard sunt:

n=1-g=0,90 5
oE
-lt -500cm-or, =6 4 ,9 4' trv:t=
gidin tabel (Anexa9) rezulti c = 1,0. 8'. Condilia de stabilitate,la limitd, scrisd in secfiunea de la jumitatea deschiderii devine:
6 --ax -m
N e r in .A
+-' ' n
cM.
W,
t =R "
gi, explicitdnd termenii, se obline 300.103 * 1 .3,125.q.106_rrr., - 4 'v' ' 0,659x 64,4.102 0,905 2.191.103 : Dupi efectuareacalculelorse obline ecuafia = 210 70,689+9,039.e de unde rezulti q*" = 15,41kN/m.
a
Rezistenlamaterialelorll 233
(sectiunea b) Siqeata la iumitateadeschiderii maximsolicitati) = 15,41kN/m 1".Sdgeata Tnteoriade ordinul l, pentruQ= Q""p , se determinicu formula (figura luiMaxwell-Mohr 5.21)
15,4.|kN/m
Figura 5.21 w"^ = f i t ro * =L (r*? -r4 B .1Gx2.s*9*tzs) =

E trJ Ely\ 3 I )
fr##Hrc=
=1,5.cm' 1 5,63mm
numai incovoiei"ea Pentru calcululsigelii a fost consideratd din forlele q, deoarece axialS nu produce sigeatd. compresiunea 2'. in teoriade ordinul ll, sigeatarezulticuformula lui P6rry: n 0.905 10%maimaredecAt Sigeataestecu aproximativ in teoria de ordinul l.
=\723cm. w,,=5=r:u9:T "
PROBLEME PROPUSE
ox Problema 5.1: Si se verifice stabilitatea st6lpuluidin figura 5.22,gtiind ci = R 210N/mm2.
P= 2 5 0 0 k N I
1i{
-ll +L
.ll
Figura 5.22
234
Rdspuns.' o. =210N/mm'
0x Problema5,2: si se dimensioneze, stalpulcu secliune linand cont de flambaj, inelaridinfigura 5.23. Sedf,: t = 0,10D 9i R = 210N/mm2 .
f-.
Figura 5.23
Rdspuns; An"" = 39,68cm2 $ealege:D=120mm, t=12mm. s Problenna 5.3: Se considerd bara dubluincastratdcomprimaticentricdin figura 5.24. Secliuneabarei se realizeazd din doud profile U16, sudate continuu,agezatein doui variante: (1) spatein spate
geometrice Caracteristicile aleprofilului U16sunt: A, =24cm2: lr,,= 925cmoi l.r = 85,3cma; e = 1,B4cm; b = 65mm. de calcul a olelului este R = 210N/mmz $tiindcd rezistenla , se cere: a) si se siabileascifo(a capabiliin celedoui variante de execufie; b) si se calculeze raportul intreinerlia minimigiforfele capabile oblinute in cele doui variante de execufie.
Q)tup in fa!6.
235
l*
varianta(2)
T
Rdspunsuri:
ztvzl
* r*
.l
z1
z1
Figura 5.24
a)
= 467,7tt<t,t PS)o
= s36,6+trt't PiSJ
b)
l(z) p(z)
1f;y=a'6+; ffi=1,28 'z mp
tx Probfema 5.4: StAlpulincastrat la bazd gi liber la vdrf din figura 5.25 are sectiunea alcituitd din doui profile U30solidarizate cu plicule. $tiind c5; Ar = 58,8cm2; lr, = 8030cmo; ir,,:11,7cm; l.r = 495cmai e = 2,70cm; iut= 2,90cm;
gi rezistenlade calculeste R:210N/mm' , sd se verificestdlpul.
1r || "l I
I I
l.
-'t77277
. v
I p = 2 1 0 0 kN |
Pi T #" i N " U i J 1"" j ;" - l

I :oomm I
ll!@---lf,rr?l Itr tlt --r l*t".l f*l lsoomm
r-",-::/_
2U,o
lSm----troq1 1 IH H I+
ILtFF--Trr\fl t<t L-...-l
Figura 5.25
238
Rdspuns.'
o, = 203,62N/mm2.
.s Problema5.5: Pentru stAlpul din figura5.26,av6ndsecliunea alcdtuitd din profileI solidarizate pl5cule, cu se cere: a) dimensionarea montantutui (R= ZtoN/mmt); b) stabilirea distan[ei pldcule dintre 1,: c) determinarea distanlei c intrecentrele de greutate ale montantilor.
J"=:"*
I o: .- .- a- .- ,-
i
!
t
+y
fz
lfL----rrrrrzl
lturr---FfilT
l@h".dl
i
Rdspunsuri:
l.Ml
Finr rra 6 DA r lvurq v t&v
a) montant h2 b) t1=400mm (10p a n o u ri) c) c = 120mm
I
I
i
i
aY' Probfema 5'6: Pentrustdlpulmetallicdin figura 5.27, av?ndsectiuneasolidarizatd cu plScule,se cere: a) Stabilireaforlei capabile pe direcfia materialS,gtiind ci montantut U20 are urmdtoarelecaracteristicigeometrice: A, =32,2cm2i lr, = 191Ocma; i, =7,70cmi lr =14&cmai e = 2,01cm; irr =2,14cmi
b) determinarea distanlei a intre montanli, din condilia de echistabilitatea sec!iunii;
237
c) considerAnd a = 100mm, sA se stabileasci forfa capabil5corespunzdtoare. Se di R = 210N/mm2 ,
l*'
E E
@
i
oi --+-.
I
'c
o
c G (o
i
iz
Figura 5.27
Rdspunsuri:
= 907,46kN; o) P*p,v b) a = 120mm; = 792,5kN. c) Pop
rr Problema 5.7: Grinda static nederminate din figura 5.28 este solicitatdla incovoiere giefort axial. Se cere: grinzii?nteoriade ordinulll; a) verificarea b) sdgeatala jumdtateadeschiderii in teoriade ordinulll. =2,1.106 E N/mm' Se dd: R = 21ON/mmt . ,
200x12 mm
N=4O0kN
<--
N= 4 O0kN
ffi
Figura 5.28
Rdspunsuri:
8) o,", =224,25N1mm2: b) w[ = -2mm.
234
lndicafie: $istemul este o datd static nedeterrninat.Pentru trasarea diagramei de momentincovoietortrebuie ridicatdnederminarea, prin aplicareateoremeilui Menabrea
^^.. lcru ^ f--..1^: cr rrJtilrurrtt ir^.^.,^tl lvrd,(wtiil ir^Lrvtuilr /.,^-: (vtrz,t ^^-lt^r..r udlJil.ulul 4\ oj.
rF Problema 5.8: Pentru stAlpul din figura 5.29 se cere sd se calculeze lungimea maximd ,.* p care o poate lua consola, astfel incit si fie verificati conditia de stabilitate in teoria de ordinulll. Se dau: R = 210N/mm', E =2,1'1Oo N/mmz. profilului geometriceale Caracteristicile U30sunt: A, = 58,8cm2; lr.,= B030cmu; W' = 535cm3; ir,,- 11,7cmi lrr = 495cmo; W.l :67,8cm3; irr = 2,90cm; e=2,70cm; b=100mm-
a ts Fh rl ffi FlI ht:i'H-'

| | r*H)
7i i ??h? rz
+-+ I tp = 7 5 0 k N
Figura 5.29
Rdspuns;
ln funcliede rqodulde dispunerea secliunii,avem: e* = 5,83cm - in cazulin care P actioneazd Tnplanul(xoy); e,,* = 13,75cm- in cazul?ncare P acfioneazd in planul(xOz);
I E-
239
Capitolul 6
CALCULUL PRACTTC LA $OC

6.1 INTRODUCERE
prin goc se caracterizeazd Solicitarea prin aplicarea incdrcdriiasupra elementului de construc{ie intr-un timp foarte scurt, astfel incdt viteza de deformare9i acceleraliile imprimatesunt mari. in mod real, fenomenulgoculuieste urmat de vibralii libere ale elementului structural, inso{ltede apariliadeformaliilor plastice. Studiul experimental al caracteristicilor mecanice ale materialelor aratd cd aplicareadinamicda incdrcirii conduce la cregterealimiteide curgereodatd cu viteza de incircare, iar ruperea are, in consecinli, un caracter mai casant. Modulul de elasticitate E nu este practicinfluenlat de vitezade incircare. Analiza rdspunsuluielementelorsolicitatela goc relevi faptul ci deformaliilegi deplasdrilemaxime apar inainte ca forlele de amcrtizaresi atenuezeefectul acliunii dinamice. Rezultd astfel cd pentru evaluareasiguranfeiunui element de construclie prezinti interesdoarfaza premergitoareinceputului vibrafiilor. Studiul riguros al solicitdrilorprin goc este deosebit de complex, necesitAnd luarea in considerare a caracteruluipronunlat aleator al acliunilor 9i modificdrile caracteristicilor mecaniceale materialelor. Calculul practie simplificat, pe baza ciruia se oblin rezultate suficient de exactepentrusitualiilecurente,admiteurmitoarele ipoteze: (1)comportareaelementelorse considerdelastici, fdrd incursiuniin domeniul plastic; (2) deplasirile sistemuluisupus la goc sunt propo(ionalecu fo(ele aplicate (static sau dinamic); (3) deformarea sistemului se produceinstantaneu; (4) se neglijeazd masa(9i respectivine(ia) corpuluicare sr.lportd gocul; (5) corpul care producegocul este rigid gi, dupd impact,funclioneazdsolidar cu elementulstructural. Rdspunsu/ dinamic al elementelor (deplasare, de construclie tensiunesau efort) se determindcu relatia: Ro=V.R,r (6.1) unde: R", este rispunsul structurii la actiunea statici a incdrcdrilor; V este coefrcient dinamie, sau multiplicator de impact. Determinarea coeficieniului dinamicse bazeazi pe iegea conservirii energieiin procesulciocnirii.Relaliilede calcul ale acestuiadepind de direclia pe care se migcd corpulcare produceimpactul; se distingastf.eldoud situ4tii: corpurilor, fortp produsede ciocaneleutilajelor, - goc verticat(cdderea deplasdri brugteale ro$lorpodurilorrulantedatoritdneplaneitiliiciii de rulare,etc.); - goc oizontal(izbirea elementelor de construcliede cdtre vehiculesau mase rezultate in urma unor exploziietc.)
6.2 EVALUAREA COEFICIENTULUI DINAMIC 6.2.1 $OCVERTTCAL

Pentru $oc verticaltransversal (figura6.1,a) sau longitudinal (figura 6.1,b), coeficientul dinamic areexpresia:
(6.2) unde: v' - vitezacorpuluicarecade in momentulimpactului; g - acceleralia gravitalionald; h - indllimeade la carecade corpul. intre acestemirimiexisii relafia:
v, = nEQlh
(6.3)
Mdrimea5r, reprezintideplasarea care s-ar produce dacd forla P ar actiona static pe direcliade migcarea corpului care produceimpactul 9i are un caracter conventional.
P = m.S *
tu
* t. ln I {
| '4"
-,1:Ii
Figura 6.1
60"
@bsenrafie:Daci se cunoagtemasa corpuluicare produce impactulm, incdrcarea corespunzitoare estereprezentatd de greutatea acestuia P=m.g (6.4) u nd e g =9 ,81 m/s'?. (6.2)rezulti ci pentruh > 0, coeficientul Din rela$a dinamicV > 2. ln realitate, coeficientul pe dinamic oblinut caleexperimentali are valorimai reduse, deci calculul simplificat ete acoperitor. Abaterilesunt datoratein specialnerespectiriiipotezelor introduse in par4raful6.1,dintre carecelemaiimportante sunt: plastice deformalilor - apariga Tn zonade impact; sauimbindri: - cediri de reazeme neglijarea rmseicorpului lovit.
5*.
241
6.2.2 $OC ORTZONTAL produce atuncic6nd forfaimpulsiviP nu incarcd baradupd $oculorizontalse (figura lovire 6.2).
..m.v
(1 ) P=m'g
Figura 6.2
oe ^^
- - - - 4- a: uuill'lala -: lJa uuPa l.-.^!:------t
rtilPdul,
a- J -
dinamicrezultS:
lur+ar nu Pluuuueruutu 'lreuailru.

h J -. -r.
uueilcteillul
\!r=-L '
(6.5)
Jg '6 "
precedent. semnifica{ia termenilorfiind aceeagica gi in paragraful
gt RtctDtTATE DE REZTSTENTA 6.3 CALCULUL LA gOC

pringoclucreazd Elementle de construc$isolicitate in cond$ide siguranfidaci estesatisfdcutd condilia de rczistenp:
oc"rr* - V. arr""* < R in care: R este rezistenta de calcula materialului;
(6.6)
ry este coeficientuldinamic (vezi paragraful6.2) gi ost,md este tensiunea maxima calculatdin ipotezaacliunii statice a forlei impulsive P. Pentru exploatarea normal5, elementul de constructietrebuie sd satisfaci gi condilia de rtgiditate:
6din.rr, = ip.6r,.no* (fro,
tu., /
in care:
5,.,* este deplasareape direc{iade migcarea corpuluicare produce impactulTn ipotezaac{iuniistaticea forlei P 9i f"o, este deplasareamaxim admisdprin standardegi norme.
Mdrimeatensiuniio", gi a deplasdrii6", este propo(ionaldcu forfa P, considerati a fi aplicatdstatic. Multiplicatorul ry (coeficientul dinamic)depinde de viteza corpuluiin momentulimpactului 9i deplasarea6$, care apare la numitor- relaliile(6.2) 9i (6.5).
Legatde acestea se potface urmdtoarele @bservafii: (a) Cu cAt rigiditatea unui elementde construclie cregte,deplasarea6., gi scade coeficientul dinamic cregte. Tnconsecinld, cregferearigiditdlii amplificd efectul dinamic al forlei. (b) Reducerea coeficientului dinamicse poate obline prin inlroducerea unui straf de amortizareln zona impactului. Straturile de amortizare se realizeazd din materiale elasticecu modulde elastieitate E redus (cauciuc, lemn)carepermitdeplasdri marisubfortaP aplicatd static. @bservalie: Utilizareastratului amortizoreste mult mai ra[ionali in cazul (de exemplupiloli bdtuli in teren) decAt elementelor supuse la qoc longitudinal dimensionarea secliuniidin condilia de rezisten!5 infaza de batere. Solicitirib prin goc sunt deosebitde periculoase in cazul elementelor de construclie in care se producconcentriride tensiuni(variafiibrugteale se{iunii, goluri, pringocse poateproduce crestituri, etc.).Ruperea casant - chiargi la materiale ductile, plastice sub sarcini statice faptului ci deformatiile - datoritd nu se pot dezvolta completla viteze mari de aplicarea incdrcirii. Materialele casantevor fi testate in prealabil la gocAi,pe cdt posibil, evitate. Tn continuare sunt prezentate etapelede calculpentrucele trei probleme ale Rezistenfei Materialelor. l. Verificare . Date: staticd - schema a barei; gocul - forla P careproduce h sauvitezav,; - indllimea sectiunea barei; de calcu! - rezistenla a nnaterlalului R; elasticitate E. - modululde . Se cere: - verificarea gide rigiditate eonditiei de rezistenfi la goc. . Rezolvare: 1o. Pe schema statici a bareise considerd ac{iunea staticd a forleiP qi se determind pe direc$a deplasarea 5o. acesteia @bseruafie: Determinarea deplasirii 6", se poateface cu formulaMaxwell-Mohr (paragraful (deexemplu 3.2.2.2) grinzii sau aftemetodd cu metoda fictivepentrubarele incovoiate saudirectpentru barele comprimate axial). 2". Se determini coeficientul (6,2)sau(6.5), dinamic cu relafiile respectiv
y=1+
\l
a ,, Y V'
/-----=-
g'6"'
6o
pentru goc vertical pbnku goc orizontal.
{ 9' ba
3o. Se facecalcululstatic al barei(trasarea diagramelor de efoiluri) in urmacdruia se (Nn'. sau M* ) gi secliunile stabilegte efortul maxim periculoase.
T
Rezistentamaterlalelorll 243
periculoase, 4". Se determind tensiunile extreme in secliunile cu relaliilespecifice solicitdrii simple careapare:
pentrucompresiune centricd,
respectiv
pentruincovoiere,
sauprinsuprapunere in cazulsolicitirilor compuse. de efecte gi se comparicu rezistenla tensiunea dinamicd 5". Se calculeazi de calcul- relatia
(6.6):
6 0. ddin.oa" = V'o"t.tu* ( R'
Dacdestesatisficutd de maisus,se spuneci bararezistd condilia la goc. Verificarea la 9ocpresupune condi{iei de rigiditate stabilirea deplasirii dinamice
6 6 1 n= g ' 6 .1 ,
care se comparaapoi cu valoareaadmisibili dati f,0,. ll. Dimensionare
. re,:
. Se cere:
. Flaznlrraro'
staticea barei; - schema gocul - forfaP careproduce v,; inalfimea h sau viteza barei; - sectiunea R; de calculamaterialului - rezistenla E; elasticitate - modululde secliuniitransversale. dimensiunilor - stabilirea
fl 6-*iderdnd for{a P aplicatdstatic,se determini deplasareape direcliafortpi, ca geometrice ale secliunii (aria A pentru solicitarea axiale, funcfie de carac.teristicile respectivmomentulde ine(ie I pentruincovoiere)-+ 0",(R;l). 2o. 3o . 4". dinamic -+ ,y(n;t). $e precizeazi coeficientul Se determindtensiuneanormaldstaticS-+ c,,(n;W) cie rezisienti la goc, la limiti Se scrie conciilia oo',: y(A;t).o.,(AW)<R
Tn cazul Tn care caracteristicile numerice pot fi exprimate prin intermediul unei singure mirimi, ecua$a rezultati se poate rezolva numeric sau analitic. Este cazul secfiunilor simple - circulare(razaR);
(l = 1.'.2). - dreptunghiulare
D
Pentrucelelaltecaz:n (de exemplu,profilelaminate), se considereinecua{ia: \r(A;l)-o.,(A;W)<R, care se rezolvi prin incerciri, linAndseama de sodimentuldeprofiledisponihri! finale 9i se verificdsecliuneaaleasd. in cazul cAnd nu 5o. Se stabilescdimensiunile este satisfdcuti inegalitateade verificare,se alege o noud secliune.
Rezietenta materialelorll
lll. Sarcini capabilfr . Date: - schema statici a barei:

- dircnfiz fnrtoi P'
h-sauvitezav,; - indllimea de calcula materialului R; - rezistenfa elasticitate E. - modulul.de

' 9e cere: - forla maximi care poate solicitabara (sarcinacapabilela goc). . Rezolvare: 1o. Din forfa P aplicatdstaticse deterrnind deplasarea-+ a,,(p); 2". 3o. 4" Se precizeazl coeficientul dinamic -r V(P); Se calculeazdtensiuneastatici extreme -+ oo(R) Din condiliade rezistenli la goc, scrisi la lirnitd,se ob{ineo ecua{ieeieforma:
ry(e)1o"(r)= 3 prinrezolvarea cdreia seobline sarcina capabili P. / EXEMPLEDE CALCUL
E Exemplul6.1: Se consideri grinda metalicddin figura 6.3, incastratdin A gi simplu rezematd in B, avAnd secfiunea alcdtuitddin doud profile U20 . Pe capdtul tiber C al grinziicade o masi de 100 kg de la o indllime h=3cm . Se dau: geometrice - caracterisicile ale profilului U20 : lur= 1910cma; W,.,= 191cm3; - R=210N/mm2; E=2j.105N/mm2: - I = 9,81m/s2' Se cere : (a) si se determinesdgeatadinamici in capdtultiberC ; (b) verificarea grinziila goc ; (c) sd se stabileasci Tnillimea maximd h,,* de la care poate sd cadd masa m = 100k9, astfelinc6t grindasi nu cedeze la impact .
i I
4m
2m
I I t
Figura 6.3
Rezistenlamaterialolorll
Rezolvare gi este solicitati la goctransversal GrindaABC este o dati staticnedeterminatd de cdtrefo(a = 981daN = 9,B1kN. P = m.g = 100k9. 9,81m/s2 a) Siqeala dinamici in sectiunea C 1o. Se calculeazi sigeata static6 in secfiuneaC (w.,,"), consider6nd grinda solicitatd staticde fortaP (fig.6.a). . Baraesteo dati staticnedeterminatd mai?ntAi nedeterminarea, 9i se va ridica aplicindmetodaefortu rilor(paragrafu I 3.2.3.2):
P = 9.81kN
a)
P .9,81 kN
Figura 6.4 se construiegte sistemulde bazd ( S.B.) prin eliminarea unei legdturi (figura suplimentare 6.4.,b) diagramele Mo din forla P gi m, din necunoscuta se traseaza de momente staticnedeterminatd X, ='l coeflcienlii se calculeazi :
ti,,,=Jtllrd x=1 .0 .0 .4 =y= 21,83 3 3 0-
r'
= fMo.ml .dx =-j ts ,oz . + . 2 * a . 3 9 , 5 4 . 4 .+ A ,o l=- s o e , z +

Lvt
t lll
246
ecualia - se formeaze girezulti necunoscuta
6 ,1.X, * A ,o = g
=-A,o -966,24 =17.167skN. X. ' 6,, 21,33 valoare, diagrama de mornente finaldeste reprezentatd Cu aceastd in figura 6.4,c. . Se calculeaze (figura sageata in secliunea C, aplicdnd formula Maxwell-Mohr 6.5).
P = 9,81kN
Figura 6.5 Rezulti:

=r' wsr,c
1 t., tr lY
l(M,+Mr)'m'dx
6
q1 .o.3 .o- 1.os.oz .4.2 -1.os.oz .+.?. =-l- [1.s8.86 =

E lyLz 3 2 2 3 -i _ 65,4kN'm3 EI, Penbu sec$unea alcStuiti din doui profileU dispusefa!5 in faln (figura6.3) rezultd
= 3.820cm4 l, =2.|y =2'1.91O W, = 2'Wr, =2.191= 382cm3,
T
Rezistenfamaterialelorll 247
Cu aceasta, se obfine sigeatastaticiin capdtul liber 6?'4'1012 . =B.o4mm w-^ = . 21.14".3.820. 1 0 " pentru coeficientul dinamic 2o. Se calculeazd : $ocvertical
este: 3o. Sigeata dinamicd = 3,909.8,04 = 31,429mm Wdin.cV'Wut.c ^:3,14Cm b) Verificarea qrinzii la eoc precedent. Coeficientul dinamlca fost stabilitin paragraful Se determind tensiunile extreme in cazul solicitdrii statice. Din diagrama 1".
gi tensiunile (figura 6.4,c) rezulte momentelor incovoietoare normale lMl*- = 19,62kN.m -lMl* -19'62'1 q 6 = 5 1 3 6 N/ mm2 lol r rsr,ru
W 382. 10 "
2o. gi
vor fi Tensiunile dinamice : V' : 3'909'51'36 : 200'77N/mm2 6oe' lqo* <R=210N/mm2 , 6e" =200,77t1lmmz
decigrindarezisti la goc.
c) Determinarea inil$mii h,,-. (de la carepoatese cadi sarcinaP) Dincondilia scrisi la limiti de rezistenfi,
6dinr*, = V.a 'lol*,,'", = R
rezultd
=-E- =g*=4,088 . vo,a, lolr,,,"* 51'36 i dinamic Maideparte, din expresi" "o"fi"'"ntulu
v y =4, 0 8 8 ' :1+.h* t=l 8,04

obtinem I = h* 34,33mm.
C0 Exemplul6.2: Pe mijlocul unei grinzi metalicede secfiune dreptunghiulari cade greutateaP=1kN de la o ?nd[imeH=20cm. grindaconsiderAnd (a) Se se dimensioneze Ib = t, (b) Sd se calculezesdgeatadinamicd. qi E = 2,1'105N/mmz . Se dau: R = 21oN/mm2
248
Rczistenlamaterialelorll
=1kN
H=20cm
+Lr + '' Y hl
-f
1 ' -i- 't i

z
Figura 6.6
Rezolvare a) Dlmensionarea qrinzii 1o, Se calculeazdsdgeatastatici la jumdtateadeschiderii. Pentrugrindasimplu rezematdaceastra este: (Anexa 10)
w.t
i I i
P .f
48.Ely
i
I
I
I
Secliunea dreptunghiulari are momentulde ine(ie: , b'h'
'v-*Tr-
i I
gi,lindndcontde raportul impus (i = , ), rezulti al laturilor
I I
o.(z .u = ) 'z . b o _ --12 , tt =

3 er: aceasta, sigeata devine
! v _= -
I I
I
"
I I
I
I I
I
1000.(3000)3 3 48.2,1.10', 2.bo
4.417.857.143
b*
undetoatemirimilesuntexprimate in [trt] Si [mm]. pentru gocvertical 2". Coeficientul dinamic este

\-r=1+ =1+ .10-4. b4 ' ba = 1+ {1+ 0,9955 4.O17.857.143
2.20 0
I I
I
3". Tensiunea maximi aparein sectiunea de la jumdtatea deschiderii, undeavem rnomenful incovoietor
f v f d= 7- = -
P't 1'ooo'3'ooo =/ c U . u u u l \ . l T l l T l r =7so.oooN.mm, -.

4
I I I I I
i I
I
I
gieste egali cu:
'W' Exprim6nd modululde rezistenli in func{ie deraportul impus al laturilor, rezultd q 'l ' b '4 'ba =2 ' bu wv .'=
6 6 3-
O-
='-
M.
9l 40
750.000.3 1.125.000 o., = __I16il =

b3
la9ocrezulte Dincondifia derbzisten[d
t't'ot;ooo =v.oo=t*l?*o,ssss.ro*.t* nr'to ooin )

.b3 .b4< 0,0001866 t + Jt + o,ggss.10-4
termenii sau,rearanjand .b" - 1+ 0,9955.104 0,0001866 numeric. Notdm: Ecuatia se rezolva = 6,6991866. 10* .b4 b3-./t + o,ssss' F(b)
giavem: rb=0 o b = 100 -) -+ f(O)=-t F(b): 86,82 >1
intervalul Se injumdtSlegte -) o b=50 . b=60 -) . b:55 -+
F(b)=-163s7 F(b)=#727 F(b): 0,8471 o b = 56 -+ F(o)=146a6 = h:2'55 = 110mm. . RezuJti b 55mm ca gi solulie Se alege (bxh = 55x110mm aleasd Se verificisectiunea ):
W"t =
6,667 48.2,1., 105. 6.100.41
1.ooo.(a.ooo)' =0,4391mm; =G.1oo.41o,o67mma;

= 31,20;
=91P ',
V=1+
6sl
4.11.091,667 55.11o'z = 11.091,667; = ---:: vv.. v6
1.000.3.000 = 6,7618N1mmz;
oR=210N/mm2=3120'6,7618=21096N/mm2 6drn Depdgirearezistenleide calcul este de aproximativ0,5% (valoare acceptabili), deci sec{iunea aleasi satisface conditia de rezistenli la goc. . b) Siqeata dinamici Sdgeatamaximdapare la jumitatea deschiderii = 13'7mm' = V' wst= 31'20' 0'4391 wain
250
[E Exemplul6.3: O greutateP = lOkNcadeaxial,de la 15cm inSlfime, pe varful unui

c.fAln mofalin da conlir ev v :r s . rna rv nifratiqts
F q( r s
a _
Arm |
-vt
| !
vq
Qx
FA
99
verifice stAlpul,gtiind ce
. 105N/mmt . R = 210 N/mmzgi E = 2,1
E o
lf,
H=1m
Figura 6.7
Rezolvare 1'
Stdlpului, solicitat la compresiune axiali,Tieste un goclongitudinal. aplicat Deplasarea la vArfdin acliunea staticia forleiP este P .H 10-10 3 x 1 ^ ^ ^ =0,02976mm '": EA ^
A=a2 =4x4=16cm2 Coeficientul dinamic V=1+
2".
t* !
4.,
. =. 1+
* :--:-:-:=-:- = 32,76 ^11 0,02976
l^ v
2x15
Tensiuneanormalgstaticdin stdlpeste A 16.10' Cond(ia de rezistenfd,se scrie :: : : = 204,78N/mmt ocin Y'o"t 32,76x 6,25 < R =210N/mm2. Deplasareadinamic6la v6rf este J* : Y .A"r:32,76x 002976= 0,975mm.
o", * =9=|!jg=6,25N/mm'
4".
L-
-T
Rez'Ftenfamatcfi alelor ll
E Exemplul6.4: Un stAlpmetatic, confeclionat din profil140, estelovitla vdrf de o greutate P, carese deplaseazd Euvitezade v = 1m/s.gtiindcd: lv = 29.210cm4;W, = 1.460cm3; l, = 1.160cma; W, = 149cm3; g = 9,81m/s2; R=210N/mm2; E =2,1 . 1 0 s N/ mm2 , se cere sd se determine masamaximi a curpului care lovegte, astfelTncit stilpul sd respecte condilia de rezisten!*fa 9oc.
v=1m/s
l I
-rts
El
tol
s,i I
'l
Figura 6.8
Rezolvare 1"' Se considere@ P ca filrd aplicati static transversal pe axa stilpului. ln aceasli ipotez6, sdgeata hvirf este (Anexa 10):
Pt3 *o =EEr
2".
Coeficientul dinambsecalculeazicu relalia(6.5)
,i
gi,lnlocuind expresia sege$,se ob{ine
Y=d;
u/- V {
,
JIEI
,, ,
'
ffi
Momentulstalic nraximeste in incastrare

M ro = P ' l
gi tensiunea maximd rezultil

otr,t"t =F
P.t
4".
Condiliade rezistenldla goc este

ooin= Y 'o " t (R
gi,scriind la limitS, rezulti v

- ..- :r - =|\
$E t
p.t
t ,'l g' ( .' Pw
De aici rezultdsarcinacapabili la goc P=91-.R:.W'? 3v2El Mirimile care intervinse inlocuiescin expresiade mai sus avind ca un1dfide mdsurd de bazi [N]9i[mm]: | Deoarece nu s-a precizataxa dupd care se produce gocul, vom evalua fo(a capabil5pe ambeleaxe: - pe axa Oy:
. w2 4 7 1 * 7 s w2 r=99'9i ?'-u90 . 2 1 0 2 - r"Io/ ' --3*tood

2J{ot'-=
= 125.28N P.= j,716751'169: . ' 29.210

- pe axa Oz: P- =171.675149' =32,85N L 160 Rezulti
P = min(P'P.)= 32,851.t iarmasamaximia corpului careproduce poate impactul fi
=!:3:S=3,3sks. ffi.",
g 9,81
PROBLEME PROPU$E
f Problema 6.{: O grindd metalici este incastratdla ambele capete gi are secliunea alcituitd din profil 124(y=4.250cmat Wy =3S4cm3).La jumitatea deschideriicade o sarcind P=SkN, de la o inillime h=Scm. $tiind cn (,=6m, R=210Nlmm2 gi E = 21.f 0sV*mt , se cere: a) verificareagrinzii la goc; b) Tneqineamaximd de la care poatd si cadi sarcina p.
F'
'I
= 5k N
253
@
Figura6.9
Rdspunsurt:
<R 8) qan=144,45N1mrn2 b) h,", =11,14cm.
c* Problema 6.2: Stdlpul metalicsimplu rezematdin figura 6.10 este lovit la jumdtatea Tnallimiide sarcina P=10kN, care se deplaseazeorizontal,cu viteza v:1m/s. i40, suciaieconiinuu.$iiincicd sarcina doufi pr-ofiie Seciiuneastf,ipuiuiesie aiciiuiti dii-r (Oy sau Oz), se cere: pe poate dintre axele sec{iunii deplasa oriclre P se a) verffieareastAlPuluila goc; b) sd se determine viteza maxime a sarcinii P; c) segeatadinamicS. Se dau: . N/mmz R: 210lVmht , E =2,1.705 , g =9,81m/s2 Profil 140: lr.,: 29-21Ocma; W' = 1.460cm3; lr = 1.160cma; b =155mm; W,, = 149cmt; A, =118cm2.
@-i15
P = 10k N
i
z1
h .GtI l,r vrtr r4O
Figura 6,10
-;)
254
Rozistentamaterialelorll
Rdspunsuri:
= 85,63N/mm2, ?) oo,n,y
= 176,60N/mmz < R. cdin,,
b) V.*,, =2,45m1s,
Vr*.. = 1,19m1s
: !1 gm/s. Vr"* = min(vrr",r,v*"*,,) = 3,06mm; wdin,, = 4,07mm. c) woin.v
cx Problema 6.3: Sd se dimensioneze grindasimplu rezematddin figura 6.11, realizatil din lemn gi avdnd secliune pdtrati, gtiind ci este solicitatdla goc vertical, de sarcina P = 2kN , care cade la jurndtateadeschiderii, de la tnilfim? h = 3cm. Se dau: R = 210N/mm29i E = 2,1.10s N/mmz.
= 2kN
*
h=3c m
+r+
Figura 6.11 Rdspuns;
bn""> 13,5cm; se alege b = 15cm.
ffi1
.i' Problema6.4: Pe capdtul liberal uneiconsole metalice, avdndsecfiunea din figura 6.12, cadeo sarcind P, de la iniltimeah = 1Scm. se -si determine: a) vatoarea maxirnia sarcinii grinda P, astfelinc6t sd reziste la goc; b) sdgeata dinamiciin capitulliber. Sedau:E :13N/mm2 N/mm2 . 9i E = 1.10a
Figura 6.12 Rdspunsuri:

?) P*u*= 2,36kN; b) wo* = 6,36mm.
r.db-
255
ANEXA 1 1.1 Mdrirnimecanicegi unitifi de misuri

Unitilida milsuri utilizatein aplicafii curente
Nr. crt.
Mirimea mecanici
Denumirea unit5[iide misuri in Sl
Simbol
Echivalenfa cu unitilile de m{surd Sl
Obs.
1.
2.
Fo(d, incircare concentrate For!5 distribuiti - liniar
newton
KN
1kN= 103N
newtonpe metru
N m N mN
KN m KN
1$=103I
- pe suprafald newtonpe metru pdtrat 3.

Tensiune mecanicd (efort unitar) newton pe milimetru pdtrat
F
daN -...-.; cm' kN-m daN-cm
1q= 10' + m.
t d"T =
cm'
mmt
-\ 1o-1
mm'
4.
Moment (incovoietor sau de torsiune)
nowfnn
nri mctn
N.m
lk}l-m = 106N.mm = 1OadaN.cm 1kN.m
1.2 Denumirile gi simbolurile prefixelor pentru formarea uzuali multiplilorEi submultiplilor

Denumirea prefxului Simbolul prefixului
submultipli
mili
multlpll centi deci deca hecto kilo

d
da
Factor de multiplicare 1 0 -3 10-' 1 0 '
10
1o'? 103
256
ANEXA2 2.1 Rezistenle de calculpentruconstruclii civire,industriale gi agricoledin ofel (STAS10{08/0 78} i nl N I

Lmm' l Marca o,telului
Specificafie
Simbol
Coeficient aplicat fafi de R
oL37 oL52
Produselaminate Rezistenla normatd Rezistenla de calcul - intindere,compresiune, incovoiere; - forfecare. B. Gordoane de suduri lmbindricap la capsolicitate la: - compresiune; - intindere; - forfecare. imbiniri de col!,solicitate la forfecare lmbindrinituitecu.nituri din - forfecare; pe per4iigiurii. - presiune D. imbiniri bulonatecu guruburi din grupa , , - forfecare; - presiune pe perelii giurii; - intindere in t'rjd. E. imbinid bulonate cu guruburi' brub - forfecare: - presiune pe peretiigiurii; - intindere in tiji.
RN
230 21A 120
350 300 180
R Rr
0,6
R:
1,0 0,8 0,6 o,7
210 170 130 150 oL34 170 42A (4.6)
300 240 180 21A oL44 220 600

(6.6) 240 600 240 180 480 240
Ri Ri
R;
Ri
R;
0,9 2,A
Ri
R;
0,8 2,O 0,8 0,6 1,6 O,B
17Q
Rl
Rl
420 174 130 340 170
R3 Ri
Rezistenlannaterialelor ll
257
ANEXA2
2.2
Rezistenfe caracteristice gi de calcul (valori de bazi) ale betoanelorobignuite ^ l -N In l -l l
Lmm'l
Tipul rezistenlei
Notatia
ttc
ttc
BC
3,5
compresiune caracteristice intindere Rk
5
4,5
7,5
6,4
t0
8,5
Bc t5
Glasa de beton Bc EC BC
Irc
2A
25
3{t
35
28
rtc 40
Bc 50
BC
60
45
R*
12,5 1 6 , 6 20,5 24,3
3 1 , 6 38,5
0,76 0,92 1 , 1 9 1,43 1,65 1,86 2.03
2,2
2,51 2,78
compresiune de calcul (valori de bazi)
R" R,
a,a
3,2 4,7
o ,5
9,5
12.5
15
18
20,5 22,5 26,5 3 1 , 5
intindcre
AE
0,6 0,8 0,95 1 . 1 1,25 't,35 1,45 1 , 6 5 1,85
258
Rezlstenfa materialelorll
ANEXA 2 2.3 Rezistenfe de rupere,limitede curgere, rezistenfe de calcul Vatori informative, in f#l
Materialul
OfelOL37in piesecu t<'l6mm 16 <t<40 mm OtelOL,{4in piesecu t<1&n m 16 <t<40 mm Olel OL52in piesecu t<1 an m 16 <t<40 mm Olel OLT35in levi t < 16rnm oFr oLT45 rn levi t<1 &nm OteltumatOT40 OtelturnatOT50 Fonti Fc 150 FonteFc 200
Aila|e AFMn SaUAt-Mq eCrurSaI Aliaje Al-Mg-Si cdlit-revenit Aliaje Al-Zn-Mg
Solicitarea
Rezistenfa de rupere o,
370 370 440 440 520 520 350 450 400
Limltade curgere
0c 240 230
Rezistenlade calcul
220 210 260 250
315 310 210 240 150 210 45 160
OU
r,c, In
i, C, In I, C, In I, C, In I, C, In I, C, ln I, C, In I, C, In
I, C, In
290 280
360 350
230
260
I, C, In
I
500
l bu
c
ll I, G, In
300
200 360
170-230 200-270
180
120-160
140-190
100-140
120-160 170-250
o5-1 'tu 60-175
t,c,h
I, C, In I
Potiesteri amati cu fibre de stide tip roving Zidarie de piatra bruta cu mortar de ciment' Ziddrie de piatr5 lucrate[n asize cu mortardeciment* Ziderieuscat6* Zideriede cdrAmidS* Betonsimplu8100-8300 Lemnmolidsau brad - in lungulfibrelor pe fibre - perpendicular LenngonmgS*il --tnfrdfrrebr -perpeldohpefrrc
30G.580 300-450 260-450
200-500
8,$.17 1,6-2,4 o,E-1,2

U
U,O-J
tl
b,c-1u,c 0,75-'t,35
a,o2-0,'t2
?_ 1 0 0,45-0,9
tl I
3345 52-77 60-100
13 15 11-13 2-2,5 't7-21 13-15
c
tl I
52 93 123
funcliede caliti$b 1*fei $ mortarului l-lntindere; C-comWesine;ln-incovoiere; ll -intinderedinincovoiere:F-Forfecare
\*
materialelor ll Rezistenfa 25S
ANEXA 2
2.4 Moduli de elasticitate 9i transversald

Modulde elasticitate E longitudlnal IN/mm2] (2,0 + 2,1).105
coeficienfi de
contraclie
Material
Moduld elasticitate transversalG IN/mm2]

( 8 , 0+ 8 , 1 ) . 1 0 4 ( 8 , 0+ 8 , 1 ) - 1 0 4 4,5.104 4,0.104 z+,:r' Iu 4,2-104 (2,6 + 2,9).104 3,7.1A1 2,2.101 0,70-104 2,2'101
Coeficient de contractie transversali p
hI
+ O,28 O,24 0,25+ 0,30 0,23+ 0,27 0,31+ 0,34 0,32* 0,35 0,32+ 0,36 o,27 4,42 0,25
O[eluricarbon Oleluri aliate albi Fonti cenugie Cuprulaminat Cuprutrefilat gronzfosforoslaminat laminat Aluminiu laminat Duraluminiu Zinclaminat Plumb Sticld Granit Calcar Marmurd Gresie Zidirb de piatri Ztdefiede cir5midd Betonmarca B 150-B 400 Lemn: Cauciuc in lungulfibrelor pe fibre transversal
(2 ,1 + 2 ,2 1 -1 0 5 (1 ,' 1 5 + 1 ,6 0 )-1 0s 1 ,1 .1 0 5
. ^ .^5 | ,J' lu
1,15.105 0,69.10s 0,71.105 0,84-105 o,17.105 0,56.105 0,49.105 0,42.105 0,56.105 0 ,1 8 .1 0 5 (0,06 + 0,1).105 .105 (0,027+0,030) (0,21 +0,33).105 .1 0 s (0 ,1 + 0 ,1 2 ) (0,00*0,01).105 08.10s 0,000 43.105 0,000 (0,000 143+ +0,000 275).105
(0,08+ 0,13).104
a,2g
0,055-104
Bachelitii Celuloid
o,47 0,36 + 0,38 0,33
260
Rezastenla materialelorll
ANEXA 3.1 Caracteristici pentru profilul cornier cu aripi egale

Conform: STAS424- 80 PROFITCORNIERCU ARIPI EGALE Dimensiuni, mase,mdrimistatice Lungimifixs 4 +12m Calile!i oL 37
pedesen: Exemptu oenotare g=5mm;l=10225 a=50mm; mm; Pentru L 50x50x5 ...10225
| = momentul de inertie raportat la axa de incovoiererespective
vYr
= modulul de rezistenti raportat la axa de incovoisr rcspedive
+-e+
*t z1 z
Ana
r";,l|
= raza de gkalie rapoilatA b axa de
Incovoiere respectivd
urmenstunue Secltunrl
Masa
ursranF
axelof e
Denumirea
L 20x20x3 a atJ 4
Imml
r 3,s
f1
seqiunli A tcrnl 1,,+,5

1,42
llnlarA
ManmrBslaoce oemru axe|g de ncovo|ere Y _Y :Z-Z

l vo l t
w v oW ' lcmtl
i v =1, lclnl
lkEml
o,88
1,14
tcml
0,60 u,ti4 o,72 0,76 0,E0
0,u4 O,EE
[cm'l
0,3s
u,4'l 0,80 1,01 t,20
1,4U 1.EO 2,16
20x20x4 25x25x3 25x25x4 25x25x5 30x30x3 30x30x4 30x30x5 35x35x3

35x35x4
25
5
J
3,5
30
4
c
2,5
1 ,8 5 z,2t) 1,74 2,27 2.7E zJn

2,67
1 ,4 5
I,Jti
0,28 0,36 0,/15 0.sE o,7'l

0,65
0,59 0,5E
u,/5
o.74 0,73 o,90 0,89
0,66
1 ,7 8
2,14
35
5
z.J
1,tiu 2.09
2,51 1,84 2,42
35x35x5 40x40x3 40x40x4 40x40x5

45x45x4 45x45x5 t15x45x6
40
5
3,28 2,35 3,08

?70
0,92 o,gtt 1,00 '|,o4 1,07

1b
2.29 2,95 3,50 3,45

4,47
0,85 1,04 0,90
r,1u
1,45
1,06 Lr)t 1,04

1,21
1,14
lq5
1,21
1,Z U
|,JO
3,49
45
6 4
qR
4,30
5,06 3,89
2,97 2 ,t4 3,38

4,OrJ
5,43
6,43 td+ 9,16
'l ,91
,23 1,28 ,32 ,36

+v ,45
4A
1,97 2,43
2,88 ?,46
1,:J4
50*5Ox4
50<5O"5 5(h5OR6
3,06
I,t I
AAA
6 {(
8,97
1 1,0 12,E
1,52
5t)
5
6
3 ,5
4,E0 6,56
5,62
3,05
3,61 4,16
1,51 1,50
1,4S
5&d0x7
6tb<6(}r5 @r6Ox6
4,57
,Bl
,77
60
6 I lo 6
aai
5,42
7,Q9 8,69 6,38
60x60xB
60x60x10 70x70x6 7Qx70x7
9,03
't,'tu 8,13
,85
YJ
14,6 19,4 22,8 29.2 34,9

36,9
4,45
5,ZC 6,89 4,41
,42 .82 ,80

t6
7,?7
or4 |
70x70xE
70x7Ox9
70
{s
9,40
7.38
U,3U 9,it4
97
z,tJ1 2,O5
42,4
47,5 52,6
2,13 2,12
2,11
1 0 ,6 0
11,90 13,10
9,52
10,6
11,1
2,14
2,09
70x70x'10
10
1 0 ,3
2.W
57,2
-1
241
Anexa 3.1 (continuare)
Denumirea L 80x80xG 80x80x8 80x80x10

90x90xB
urmensrunrle seqlunll lmml

a g,
Aria seqiunii A
f1
Masa
liniara
ursranla axelot
e
Manmrte sEtce pentruaxelede incovoiere
Y ' Y :z' z
lv=lt
r
10
tffil 9.35
lklml
lcm] 2,17
tcrn'l
1 2 ,3 0
1, 9 13,90
W" =W' tcml

9.57
lv= lr
80
E 1U
f,
2,26
2,54
E 90
10 11 11
90x90x9 90x90x1 0 90x90x1 1 100x 10 0 x 8 100x100x 10 100x 10 0 x 1 2 120x,l 20x10 120x120x12 130x 1 30 x
{?n,{2n-
15,50
( , tu
1 0,9 1 ?,2
13,4
2,50
2,54
55,8 72,2 87,5 104

116
12,6 16,1 18,0

z t.
lcml 2,44 2,43

2,41
2,74
2,14
18.70
12
o
14,7 12,2
15,U 17,A
100 120
10
an
19.2
ZZ7
2,5E 2,ttz 2,74 2.AZ 2,90

? al
125
138
2,74
21,6
19,9
2,72
3,06 3,04 3,03
3,61
J,b J
145 177 207

? ta
l?
232
1l ,a
12 12
r 6.2 2 ' t .6
8.6
24,6 29,',| 36,0

54,4
3,,10
3,81
36E
472
6(]5
:u.o
'1/t
3,97
5,!i4
130
16
4"7
58,2 30.9
25-5 8.4
130x 130 x o 140x140x 140x140x 140xluK}x 6 150x 1 5 0 x 1 2 150x 15 0 x 1 4

150x1 50x 16
sr"3
3a5 15 7,5
37.6
12
140 16 12 14
1A
122
34,E
cf 3 a3
J5:,
3,EO 3.S 3.S8 4.?n ..12

zj .;d
Aq R
3,92
4,31
w2
689 Tt2 r37
845 66,8
79,1 67,7
tE-2
4,30 4,28 4,60

4,5E 4,56
150
16
rto,/t
45.7
150x1 50x1 I
160x160x14 1 6 0 x 1 60 x16
160
18 12 14
l6 18
5 1 ,0 17
4I),1
15/
+.E
9ir9 iEo 913

'[ 0116 l El
Ea,7
ttt,3 746
4,9
rl,9i 1,92
8,s
160x 16 0 x 1 8
43,3 49,1 54,8
:x,o
34,5 /tit,u
a,4r
9.E
IUJ.U
r5
{,Et
114,0
4.E9 4,47
262
ANEXA 3.2
Garacteristici pentruprofilul I
h=220mm;l=1250 Penlru mm; | 22 ...125A H = tneltjmea prcfilului d = grosimea inimii R = razade rotuniire interioari a tiilpilor r = razade rotunjire a t5lpilorla varf | = momentul de Ineryeraportatla axa de incovoiere rcspectva W = modululde re-zislenli raportatla axa de Tncov,oiere respectiva i = J; = raza d giraliemportatdla axa de incovoiore respective rA Sy= momentul staticalsemiseqiunii b = lStimea tSlpilor t = grosimea mediea telpilor
ri
"j
'
14.1
\
RezistenlamaterlalelorIl 263
ANEXA3.3 Caracteristici pentruprofilulU
Conform: STAS 5&t - 80
PROFIL U Dimensiuni, mase,merimislatice
Lungimifixe 6+12m
Calitefl oL 37
Exemptu d notarepe desen: pentruh=120mm; l=1250mm; u 12 ... 1250
h = indgmeaprofilului d = grosimea inimil t = grosimea mediea Hlpilor | = momentul de ine4ieraportat la axa de Incovoiere rospectivi W = modulul de rezistenla raportatla axa de incovoiere respectivg r = ' { O = razade giralieraportat5 la axa de incovoiere respedive
Sy= momentul stalicalsemiseqiunii b = Elimeatelpilor ey= distanta axeiZ - Z de la marginea extedoarl a inimii
Simbol
Dimensiunib segiunii Inrn]

h b d 5 ,5 6
Aria secliunii t A Icm'l 9.03 1 1 ,4

a2 a
Masa liniare Ikdrnl 7,09

E,El 10,6 13.4
ly
Manmtte staticepentruaxeiede inCovoiera
z-z
wy iy tz Icmtl 14,1 19,4 tYz i"
sy tcmtl
gy
u
6.5
42 80
45
5Ll
tcml
57.5 106 205 364 605 925
Icnrl
17,7 26,5
41,2
Icml
1.42
7,5 8,0 I,t)

10.0 10,5
Icml
2,52 3,10
?o{
Icml s,07
o,Jo
Icml
1,25 1,33
't,47
1A
1(n
120 r40
160
ti
12
14
55
w
1 7 ,0 20,4
24,O
16
18
20 22 24
zo ou
180 204 220 244 260 300
70
7q
8,0 9,0
10
80 85 90 100
1 1 .0 11 ,5 12,5 1 3 .0 t4 .0
16,0
2t,0
'd2,2
37,4 42,3 48,3

56,E
1 6 ,0 18,8 22,0 25,3 29,4 33,2

3 /,9
60,7 86,4
tto
4,62 5,45 6,21

o.vo IQ
29,3 43,2 62,7 85,3

144 197 24E
8,49
11,1
1,59
1,t5
15,9 24,5 36,3

51,4 6E,E
1,45
,R R
1,60
144
14,8
1E.3
r350
1910 2690 3600 4820 8030
150 I
lvl
1,89 2,O2
2.14
1,83 1,92 2,Q1

z, t4
245
311
I 8,48
I
q@
s00 | 9,22
317
It95
10
33,6 39,6 47,7

67,6
2.30 2,42
2,s6
2,90
89,6 114 146 179 221

J to
2,23
2,36 2.70
46,2
ANEXA 4 geometrice Canacteristici ale sectiunitorsimpte
b.h3 , 1 . ,= - -
'12
h.b' , l- ='12 = l.t' b'h(6'

12'
w"=S -o
W- = '6 h'b'
*6ti/
Â=
n.D2
r I t., =l '164
n'D 4
I
I
' o- - 3t
Tr' D 4
= W - = ' tt' D t W .. v' 32
i I
i I
I
R= tUD'(t-or)
=r, =";?r, (,'-".)

to= t-!'t 6-o.;
=t.f'{.'-"') w,=w,
Rezlstentamateraalelor ll
ANEXA 5 Diagramede moment simple
Barasimplu rezemati,cu Tncdrcare

pe deschidere pe capitul consolei Gonsola
M,*=+l
l M.* l = P ' l
M* = t ,
'^12
v2 '.
u2
H{2
266
ANEXA6 gi pozifiilecentruluide greutate Rezultantele pentru diagramele de moment simple

B- - :4 :-
Forma diagramei
Rezultanta
ru4,tua
- - - a - _ _ r _ _ : rrrLrr LrE Getttt
J^
greutate
R=M.s
?= b=
R= 1M' s 2
1 a=*S 3
o=3'
1
I
R=l- M . "
3
fl =-S
o:-S 4
.3
2 R =:M.s
?
a = -S
O=-S
3 B
8
,5
267
ANEXA 7 Formule de integrarenumericd(regulalui Veregciaghin)

Diagrama m
tTll
Diagrama M
M.m's
1v .r.,
2
1
* t (r,
+ m, ). s
1v.r.,
2
-M.m.s .,
**(',
+ 2mr).s
1 u.* .,
2
1rr,,t.r. .
6
n,t(z,.n, +m,).s
M2
j {t, * M,).m.s { t ,* 2 M ,) .m .s |[tr, f
+mr).M,+(m,+zm,).Mr].s
1u.r..
3
frur.r "
1 ". - .s itrvr.rn
#t(rq
+ 3m,).s
- r vr .ilt- s a
rur(sm, +nr,).s
3u.r..
3
f nr.* u
a ru.r. .
12
rr,r(s*, +3mr).s
?u .* -,
3
rtlls*, +5m,).s
268
ANEXA 8
8.1 Coeficienfipentru stabilirealungimii de flambaj
l, = F'l
I'
I
$chema staticd
1,0
2,O
0,7
0,5
L-"-
269
ANEXA 8 8.2 Coeficienli de profil: Axay . A' K -'1, ,A , K= T Axay .A' J( =' l, 0,60
Sectiunea
Axay .A -' K, 1,
Secliunea
Axaz ,A, l ( ='l
5,10
1,32
ffi
ZP - .- .- > v 2t
h< 20
h > 2 0 0,50
h< 20
1,20
7,0 6,70
t=10
2,0
4,60
t=15
1,8
h> 20
1,0 1,20
7,60
/ r\ ( j>"
\i / i
2,90 t=10 4,0 4,0
fr:J.,
lH--il i
t=15
h <20
h>20 1,0
h< 20
1,75
1,90 1,80
JiL
3,6 3,6
h>20 1,20
1,20
h < 20 0,58 h <2 0 h>20 h < 20

0,48 1,16
9,65
-t1 I
nl
I
h >2 0
2,80 3,24
11
26L
h
26L
h
I I
I
h >2 0
0,90
-ryJ
t)
2sL
2s!D
I
I
270
ANEXA 8 8.3
Nf,
incadrareain curbele de flambaj

Gurbade flambaj
crt.
Tipul profilulul a. Tuburi laminatela cald, suduri
-{ -l l
A#-
1.
b. Profiledublu T, laminatesau sudate, din tabld oxieupatii, care flanrbeazd in plan paraletcu inima a. Chesoane sudate, profite solidarizate
Y *#
++
r L ---tr.
++
lr -Fl -
A- Rc
2.
b- Profiledublu T, laminatesau sudate, din tabli oxlcupat-, care flambeazd in plan paralelcu tilpile
+*t T
t
r
I
- t--
B-Rc
I
I
- lT l-
Profile deschisencu o axi de simetrie 3. a. Flambaj in plan cu axa de simetriey-y b. Flambaiin plan perpendlcular pe axa de simetrie* *@bsewaSi: prin incovoiere-risucire - Fbmbajulse produce dacd g pentru l, Tnraportcu axa de simetrie esE md mic dec6tq pentrul, in raportcu axa perpendiculari pe axa de simetrie; ?n acest caz verificaea prercterii stabiliti{iise face cu l,tr =1.1,r, c6nd coeficientul q luat din tabelele B esie rnaimicdecat g determinat cu 2!,luatdin tabelele C. modse facegi veriflcarea - ln acelagi barelor dinf+ singurd comierd. 4? -+--fl-f nlrc
/1kffi
,-8rF
G. Rc
\.
271
ANEXA 8
=zoo=$l 8.4 Coeficientiq, E pentruolel OL37[n. "

\
mm'J
A
I I
c
q
10,0
.)n a
e
10,0
,n ,l
A 10
.)n
10
.tn LV
0,997
n nao
vrv9v
10
on
0,996
n oo2 vrvu9
0,992
rr oa(r
10,0
ar l a
30 40 50 60
7A
o,974 0,952 0,921 0,879 0,826

4,762
34,4 40,9 52,1
9,0
77,4 91,6
30 40 50 60
70
0,960
30,6
41,5
o,927
0,893 0,829 o,7M
0,694
53,2
65,9
6 U ,1
80 90 100 110 124
0,690 0 ,61 6
0,546
t08,3
127,4
14B,9
172,O
4,482
80 90 100 110 120
0,662 0,552 0,488 4,432
96,0 114,1 134,6
30 40 50 60 70 80 90 100
110
0,931 0,881
Q,821
31,3 42,6 55,2

69,1 84,5 t01,
0,755
0,686 0,619
0,555
0,496
157,6 182,6
12A
0,443 0,396
120,8 142,2 165,3

190,7
272
ANEXA9 Gobficienli c pentrucorectarea momentelor de ordinul ll

Schema de incircare
M" lM'l>lMrl 7777?
Goeficientul c
J',{,.H)+0,4k
1,0 1-0,31*
oE
1- 0,49
oE
sI :. Q1p
' oE
f,l II
1- 0,49
oE
0r
1-0,6ioE
= -------:-A z
n2 .E
= 1,0
1+0,2344 L
oE
R.ezistenfa materialelorll
ANEXA 10 valori maxime ale sdgelilor pentru citeva tipuri de incirciri simple
Valoarea extremi a sigelii gi sectiunea in carese produce
Schemastaticd
w,a,:H,
'"
X = 4.
=S , ,"*=, w,*
w *= * W ," x = [,
Pr t
w*e*:4BEl 'la
x:V
w -' ma
Sola 384E 1
,A*=t
w* :
Mî2
rJGi
h x=+
J3
274
Bi bliosrafie selectivd
1. Beleg,A. A., Voinea,R. P., Rezistenla materialelor pentruinginericonstructori, vol. ll, Editura Tehnici,Bucuregti, 1953. 2. Bia,C., Rezistenla materialelor Il, lnstitutul Politehnic Cluj-Napoca, 1977. 3. Bia, C., ffle, V,, Soare, M. V,, Rezr'stenla gi teoria etasticitdffl materialelor Editura gi PedagogicA, Didacticd Bucuregti, 1983. 4. Caracostea, A., Rezrsfenla giteoria elasticitd,tii, materialelor sec!. lll in Manualpentru caleulul construcliilor, EdituraTehnicd, Bucuregti, 1977. 5. Citirig, A., Petrina,M., Sfafiba construc[iilorMetodede calcul gi apticalii, Editura Dacia, Ciuj-Napoca, 1991. 6. Deutsch,1.,Goia, 1.,Curtu, 1., Neamfu, T., Sperchez, F., probtemede rezistenta gi Pedagogicd, matertablor, EdituraDidactica Bucuregti, 1983. 7. Diaconu,M., Problemede rezistenla partea l, InstitutulPolitehniclagi, materialelor, 1979. politehnic 8. Diaconu, M., Gorbdnescu, D., Rezistenla mateialelor, vol. 3 9i4, Institutul lasi,1990. 9. Gere,J. M.,Timoshenko, S. P., Mechanics of Mateials,Chapman & Hall,Newyork, 1994. 10. Gioncu, v., lvan, M., Bazelecalculului struc'turilor la stabititate, Editura Facla, Timigoara, 1983. 11 Gorbenescu, D., Popa, A. G., Ancag, A. D., Rezrstenla materialelar,vol.l, Editura Fundatiei 2005. $tiinli 9i Tehnici,Bucuregti, 12. lfle.V.. Elia. C.. Rezisten{a materialelor,vsl. ll, Institutu! Politehnic Cluj-Napoca, 1927. 13. fffe,V., Elia.c.. 9.a.. Rezrsfen,ta materiatelor - culegerede problerne, Institutul Politehnic Cluj-Nry, 1987.
Rezistenfa matorialelorll
27s
14. fvan,M., Vulpe,A., Bdnuf, V., Sfafic4 stabilitatea gidinamicaeonstrucliitor, Editura gi Pedagogicd, Didacticd Bucuregti, 1982. 15. Juncan, N., Toader, 1.,Construclii metalice, vol. l, lnstitutul Politehnic Cluj-Napoca, 1984. 16. Ma(ian, 1.,Cucu,H. L., Probleme de sintezd din rezisten[a materialelar, EdituraU. T. Pres,Cluj-Napoca, 2004. 17. Ma(ian, f., loani,A. M., Rezrstenla materialelor, vol. ll, Institutul Politehnic ClujNapoca,1991. 18. Massonnet, C., Cescotto, S., M6canique desmatdriaux" Sciences et lettres,Lidge, 1979. 19. Mateescu, D., Caraba,1., Construclii metalice, EdituraDidacticS gi pedagogici, Bucuregti, 1981. 20. Mazilu, P., Rezistenla mateialelor; lnstitutul de Constructii Bucuregti, 1974. 21. MissirVlad, 1., lbinescu, M.,Sfrenghtof Mateials, Editura Cermi, lagi,1998. 22. One[, T., Tertea, 1.,Proiectarea betonuluistructural, Casa C6(ii de gtiinld, ClujNapoca, 1995. 23. Panfel, E., loani, A., Turda,D., Popa, A., Lessons af S'trenght of Materiats. Theory & Problems, Partll, Editura Napoca Star,Cluj-Napoa,20A4. 24. Popa,A. G., Rezisfen{a materialetor.'indrumdtor de lucrdi, Universitatea Tehnicd din Cluj-Napoca, 1998. probleme, 25. Posea,N., Anghel, Al., Manea, C., Hotea,Gh., Rezisfenla materiatetor. Editura Bucuregti, 1986. $tiinlifica 9i Enciclopedicd, 26. Soare,M. V., llle,V., Bia, C., Panlel, E., Petrina, P., lordache, D., Soare.C Reziste n!a mate i aleIor in apIi cali i, Editura Teh nic.i,Bucuregti, 1996.
4,:' s :{* & * ro
27.,
,. Fn@oplq"q3$6Xe6s11
27. fgdose 1.,Qonslan.tinesgg, Stpica;,M., &zrsfenfarqat*ialelor,Aplicalii, Q..,M,; . l, , Editura Tehnic6, Buolrggti, leeO. . ,, :{ , '.: N:, Rozlgfeofa natenaaorSt teoda 2S.Ungr4.egrur, eta$ata$i,fnqiutuf Foltehniclagi, 1979.
i'l' Y,
rwd 'r )1. '
./*.\
'g'
e Ej t'q \\-. t 6
'-tli"-
*\ --;

Cucu Popa Rezistenta Materialelor 2

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cucu Popa Rezistenta Materialelor 2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUCU Hortensiu-Liviu

TEORETTCE STNTEZE 9r APLTCATTI

-i'li;ii.ii, .':'' ( i.l ;: '

i.,X ij':-i, )il:

S.R.L. Design" S.C.,,LI L Structural raldesign. ro Iilstructu Website:www.

. -TRUCTURhL Corectura: Grafica: Coperta: Autorii Peter VIRAG Autorii

EDITURAMEDIAMIRA str. Horeanr.47-4911 400275Cluj-Napoca c.P. 117.O.P.1

dreapticu efortaxial 1.2.2.incovoiere

cu fortenecoplanare oblicd 1.3.2.lncovoiere de calcul Exemple

Oe SOLICITARE STAREAGENERALA pland ....... detensiune 2.1, Starea

102 103 104 '105 106 109 116

Probleme Propuse Gapitolul 6: CALCULUL PRAGTIC LA $OC

239 244 244 241 241 2M 252

256 257 258 259 260 262 263 264 265

8.4.Coeficienli otelOL37 e , f pentru

268 269 270 271

. ----? ,o ' .zo -l

I t._l - lT.l,*< n, | ^4lmax

lrrlI =L#TL<R lo*I,,u*

(secliuni circulare) M. r(r): ; . r tp

rJ ]NCOVOIERE CU EFORT AXIAL

M.. o"= f ' t Mo'*= 1-.y

contde acestea, (1.4)se poate ecualia tensiunilor scriegi subforma: JinAnd

o-(y,z)=*f,,-* =.fi r-|

o^(y,z)=* =.f r) [t. ?

t " f f i =N" A =rlM,i [ w r - lM,l) v lt.,J

)l =f'.4,1*"_ lr) llt'ltl:,| t:) Jlnltf

" Verfficare . la:e - grinda:

acestoragise formeazhtripletelede afcrturilorlN.l,*, lftlri,"" 9i IM.l,"-corespunz6toare

=ln-1,", ll*f'l Ir'r!,1

ilruf)l =lM,l** (r)llMf)l ol lluf)l

ei NU gidimensiunile ,,U"); (R) de calcula materialului - rezistenta

(1.13): pozitia polului cu relaliitp zo)in secliune A(yo; Se stabilegte

n_ ={F '' '

(Oy 9i Oz) pe axelede coordonate tdieturile (1.11)se stabilesc rela{iile Utiliz6nd Yn

||M.l=18,5kNm (1)'(2)qi (3)coincid' cazsecliunile in acest aie secliunii: geomeirice Se deierirtiiiicaiacierisliciie

14.473,'l7cmo = 1.258,54cm3 11,Scm

la pasul Se verifici indeplinireacondilieide rezistenli Tnsingurasecliunerelinuti cu numirul 2o:

=1o",,,n l=ry.H.ffit* i,., lo"

principale (degiralie) de inerfie Se calculeazi razele ale,pcfiunii:

= E =@ =1J:1 2 , e 1 c m = l2 e , r m m ; f, lg 2 c n t ' l ''-1n

600+ 3x3= 609

lW, =b.;h' =;_qjq = 8.ooocm3 ;

= h l ' = 4 o 'to' = 6.ooocm j l w . t6 6

Se calculeazd-cu relalia(1.1S)-tensiunile extreme:

= *-[H. -"ffi ##*#-[###.###)= H] *5,075 =

N, =-11,32s -\<R=12 " ll I o.-^.1 mmmm.

b) Trasarea diagramei tensiunilornormafe totalet",) @

- 18kNm 18kN m + 24kNm 24kNm

Trasareadiagramelor simple of, ,

tx ' este oY' esteredatdin figura1.14.

18 x ,| 0" .=, ?q 8000x '10" - '- -

poluluiA sunt: Coordonatele l'" '

= [='u'19'TTI=-3e,4omm ; [u^ N* -609.lo'N

ll b.h Jtz Jtz lh b, = {= :oo9 = 86,6omm . I' = 1f rz .h I b Jrz .112

6* ,ma* =-1 2 o o . t o t ' I tr**,

.,. .,=-5,075 ao. G*,-* [9-1d T#l= \/

gi,din condilia si fie nuld,oblinem: ca aceastitensiune

: [r. = -L --86,9q = +234,36mm -32 i'" Yo i: I t$.ql' _ _5s5,5smm

-;=-- -'z+ l="=

= 609.lo, too:iir*8,12'3'to' lffi*

) 19.15 a.oooJ mm.

tensiunea la secliune, se poatearStacd atuncicind axa neutri estetangenta

stalpul din figura 1.16 cu secliune Se se dimensioneze

lrrlI =L#TL<R loI,,u

o-(y,z)=f,,- =.fi r-|

= -[H. -"ffi ###-[###.###)= H] *5,075 =

.,. .,=-5,075 ao. G,- [9-1d T#l= \/

= 609.lo, too:iir8,12'3'to' lffi

"'=.? "= 'J ['.?

<o) ti"l,-"t=", (oacao^,in