PLASMIDELE I.

Definiia Plasmidele reprezint molecule de ADN dublu-catenare Plasmidele sint elemente genetice spaial separate (elemente genetice extracromozomale) sau integrate n cromozomul bacterian. Plasmidele sunt uniti autonome de replicare care conin origine proprie de replicare i se replic independent de cromozomul bacterian dar depind de metaboliii celulari pentru realizarea replicrii. Plasmidele conin informaie genetic neesenial pentru creterea celulelor normale ale speciei-gazda astfel nct pot fi dobndite sau pierdute fr a afecta !iabilitatea acestora ("ederberg #$%& ' (o!ic) #$*+). ,ransmit informaia genetic pe !ertical (de la o generaie de indi!izi la alta) sau pe orizontal (de la un indi!id la altul n cadrul aceleeai generaii). ,ermenul -plasmid. a fost utilizat pentru prima dat de "ederberg n #$%& n literatura de specialitatea pentru a defini toi determinanii genetici extracromozomali. /n #$%&-#$%0 1 2. 3a4es i 5. "ederberg 6a!alli i 7. "ederberg raporteaz c capacitatea de -mperec8ere. adic de con9ugare la bacterii este controlat de un factor (:) care pare a nu fi asociat cu cromozomul. #$%; 1 Pierre :r<d<ric= si colegii au stabilit c colicine (plasmide) (proteine toxina mari (%> *>)D)) se comport ca factori genetici independeni a cromozomului. #$%? 1 :ran@ois 5acob i 7lie 2ollman propune termenul A epizom A pentru a descrie elemente genetice cum ar fi factorul : colicine i fagul lambda care pot exista atBt n asociere cu cromozomul bacterian i independent de acesta. II. Di!ersitatea plasmidelor. Plasmide celulelor bacteriene. Plasmidele au o rspBndire uni!ersal la bacterii fiind gsite intr-o anumita perioada a existenei lor la toate speciile. Pn in prezent au fost izolate peste # >>> de tipuri de plasmide diferite prezente in mod natural in special la bacteriile Cram-negati!e. (umai de la E. coli au fost izolate &+$ plasmide diferite (Dirge #$?#) Plasmidele celulelor eucariote. 7xistena plasmidelor n sistemele eucariote este contro!ersata. Etructuri de tip plasmidial capabile de replicare fizic autonoma au fost descrise in citoplasma sau in mitocondriile mai multor organisme. 7xista date pri!ind prezenta unor plasmide ade!rateA fr nici o analogic cu ADN-ul mitocondrial la unele plante superioare ca Zea mays, Beta vulgaris si Viciia faba, desi Femble si Dedroo) (#$?>) considera ca natura lor necesita confirmri suplimentare. Plasmide asociate cu mitocondriile dar independente de genomul acestora au fost descrise la Nenrospora crassa, si Claviceps purpurea (3ollenberg #$?&). 6el mai mult studiate sint plasmidele descrise la Eacc8arom4ces cere!isiae. Gstfel plasimide & m (lungimea conturilui) prezente la cele mai multe tulpini in nucleoplasma in %> H #>> de copiiIcelul au structura de molecule de GD( dublu catenare circulare nc8ise co!alent cu o lungime de J + 0>> pb. Eimilar palsmidelor bacteriene GD( &m are o singura origine a replicrii i gene structurale. Dou gene structurale codifica doua funcii K7PA care asigura stabilitatea numeric a GD( & m in celulele le!urilor.

In condiii normale plasmida & m se replica cu aceeai !itez ca si restul genomului. 6ind numrul copiilor scade proteinele K7P pot s ignoreA cocncordana normala a replicrii plasmidelor cu ciclul celular iniiind cicluri de replicri multiple ale GD( & m pina cind numrul copiilor acestuia este readus la 0>L%> per celula (2atson si colab. #$?0). III. ,rsturi distincti!e ale palsmidelor Diferene dintre plasmide i cromozomul bacterian Plasmidele snt elemente genetice analoage structural si funcional cromozomului bacterian caracterizate prin urmtoarele proprieti distincte 1 #) dimensiunea mai mica (J #L&M din mrimea cromozomului) (conin de la 0>>> la #>>.>>> perec8i de baze)' &) coninutul in baze (C N 6) diferit de cel cromozomal datorita prezentei unei informaii genetice diferite' 0) prezenta unor trsturi morfologice particulare ca de exemplu forma super8elicala forma concatemer etc.' ;) conin informaie genetica accesorie (adic neesenial pentru multiplicarea bacteriilor in mediul lor natural si de aceea pot fi pierdute fr a pre9udicia !iabilitatea bacteriilor respecti!e)' %) funcioneaz ca un replicon capabil de replicare autonomaA fizic independenta dar in general corelata cu ritmul de replicare al cromozomului. Diferene dintre plasmide i bacteriofagi 7xistena unor deosebiri nete intre plasmide si bacteriofagii temperati a dus la excluderea acestora din urma din categoria plasmidelor bazata pe urmtoarele proprieti (3elins)i #$*$)1 #) Plasmidele sunt limitate la o existena intracelulara in timp ce fagii tipici pot exista si extracelular sub forma unor particule !irale infecioase. &) Plasmidele se replica autonom fr sa afecteze !iabilitatea celulelor gazd in timp ce replicarea fagului temperat este nsoit de sinteza a numeroaso proteine structurale si enzimatice si de moartea celulei-gazda' 0) /n cazurile in care informaa genetica fagic persista in celula ea nu este autonoma ci integrata in cromozomul bacterian ca profag. 7xista si excepii ca de exemplu fagul P , la care profagul se replica liber fata de cromozomul bacterian (I)eda #$+?) comportndu-se ca o plasmida tipica cu toate ca produsul replicrii sale !egetati!e sunt particule fagic mature. In mod asemntor se comporta formele replicati!c ale fagilor fl, f! si "#$ ai E. coli, care sint motenite intr-o stare extracromozomal stabila caracterizata prin producerea continua de particulc fagice infecioase (3ofman-Derling #$+;).

MORFOLO IA PLASMIDELOR I. Dimensiunile plasmidelor Plasmidele !ariaz ca dimensiune1 ele pot fi apreciate ca mici dac snt formate din cca ?;+ pb i o singur gen mari care conin cca %>> de gene i -gigante. cu #+*; gene. II. :orma palsmidelor Eimilar cromozomilor plasmidele snt circular nc8ise 666 sau liniale. 7xist bacterii cum ar fi Borrelia burg!orferi care coni att plasmide circulare (&) ct i liniare ($). Plasmide circulare. Plasmidele circulare sunt alcatuite din GD( d.c. 666 (Covalently Close! Circular) care prezinta in plus #-& torsiuni ce dau moleculei aspectul de supra8elice. :oarte rar si temporar se intalneste forma 6O (%circular open&) in care una din cele doua catene nu este continua a!and o legatura fosfodiesterica lipsa.

,ot in vivo se mai intalnesc si concatemeri (oligoImultimeri). Plasmidele concatemere sau oligomere concatenate sunt complexe supramoleculare formate din cate!a plasmide si sunt rezultatul unor erori de replicare a monomerilor circulari sau a proceselor de recombinare interplasmidiala. Daca ambele catene sunt inc8ise componentele indi!iduale ale complexului sunt supra8elicale iar daca una dintre catene este desc8isa forma este circulara. 6onfiguratia circulara este o conditie a existentei lor in celula cea care le confera rezistenta la actiunea nucleazelor celulare.

:ig. #. 6onfiguratii diferite ale GD( plasmidial. a. Plasmida circulara cu o catena incizata. b c. Plasmide co!alent inc8ise super8elicale. d. Plasmide concatenate.

2) Plasmide lineare. Gsemenea plasmide sunt alcatuite din GD( d.c. linear ("). Gu fost descrise doua tipuri de plasmide lineare 1 #. Plasmi!e lineare cu telomere 'airpin (telomere in ac-de-par). Gcestea sunt intalnite cu precadere la plasmidele lineare de la Borrelia (fig #). ,oate speciile de Borrelia examinate au un cromosom linear de $%>-#>>> )b si mai multe plasmide lineare cu dimensiuni cuprinse intre % si &>> )b (unele au si plasmide 666). ,oate plasmidele lineare de la Borrelia descrise pana in prezent au telomere de tip 'airpin. ,elomerele 'airpin se caracterizeaza prin palindroame terminale bogate in GI, la capete existand o continuitate in legatura de tip co!alent intre cele & catene. Gsemenea structuri (GD( d.c. " cu telomere de tip 'airpin) mai exista si la GD( mt de la reprezentantii le!urilor din genul Pic'ia si la plasmidele lineare din mitocondriile de fungi.

PQn palindrom este un ir de caractere (de obicei cu!inte fraze sau numere) care citit de la stBnga la dreapta sau de la dreapta la stBnga rmBne nesc8imbat. ,ermenul ApalindromA a fost introdus de scriitorul englez Den 5onson (#%*&-#+0*) i pro!ine de la cu!intele greceti palin (RSTUV' AnapoiA) i !romos (WXYZ[\' Adrum direcieA). Gba aerisirea aga a8a alabala ama ana anina ici monom minim radar.

Structura telomerelor hairpin la Borrelia palin!roame terminale, bogate in A-*

&. Plasmi!e cu telomere invertroni Gsemenea telomere sunt intalnite la plasmidele lineare de la genul +treptomyces H plasmide cu dimensiune cuprinsa intre $ si +>> )bp. 6a si cele 'airpin telomerele invertroni prezinta si ele palindroame terminale bogate in GI,. Diferenta consta insa in faptul ca nu exista legatura co!alenta intre capetele celor & catene si ca urmare capetele %] si 0] sunt libere. "a capul %] al fiecarei catene este atasata co!alent o molecula proteica denumita proteina TP (%Telomeric Protein&) (:ig. &). ,elomerele invertroni sunt caracteristice repliconilor lineari de la eucariote in mod special la plasmidele lineare din mitocondriile de fungi si plante si din citoplasma de fungi.
in!ertroni la Streptomyces "#$ (dupa 3.3innebusc8 #$$&).

^ la capul , al fiecarei catene e-ista o proteina atasata covalent

S%R&'%&RA ENE%I'A A PLASMIDELOR :iind repliconi fizic independenti toate plasmidele poarta determinani genetici responsabili de replicare prezena crora le asigur autonomie fa de celula-gazd. Autonomia plasmi!elor. (o!i) (#$?>) considera ca plasmidele reprezint expresia unui ultim stadiu al simbiozei fiind dependente funciile !itale ale celulei-gazd ele snt indi!iduale sau autonome prin proprietatea sa de a se autoreplica i distribuia copiilor sale in celulele-fiice. Gstfel autonomia este relati! iar plasmidele menin o relaie constanta cu celula-gazd. 6ercetnd plasmida .pl /,0 de la stafilococ (o!i) (#$?>) a demonstrat ca n structura ei xista o zona mica (#I#>) interzisaA la ni!elul creia orice deleie distruge !iabilitateaA plasmidei deoarece ea diri9eaz replicarea ( replication dri!e unitA). Kolul acestei regiuni a fost demonstrat de (o!i) (#$?>) 1 plasmideleA reconstituite din fragmentele plasmidei originare ntroduse intr-o celula bacteriana se replica numai daca. an n structura lor aceasta regiune. 3rilegenetice ale plasmidelor care au fost de9a deduse au pus n e!iden urmtorii determiani genetici plasmidiali1 Cene eseniale pentru existena plasmidelor responsabile pentru replicarea lor. Cene de specificitate pentru incompatibilitate. Incompatibilitatea corespunde situatiei in care doua plasmide omologe nu pot fi mentinute stabil in aceiasi celula deoarece una o exclude pe cealalta. ,e8nica 8ibridarii GD(-GD( e!identiaza o omologie neta intre plasmidele din acelasi grup de incompatibilitate si o foarte mica asemanare intre plasmidele compatibile. suprafee de legare de mezosomi care asigura corelarea replicrii plasmidei cu replicarea cromozomului i di!iziunea celulei i repartizarea copiilor de plasmide n celulel fiice. Eec!ene de inserie. "a palsmidele de con9ugare operonii de transfer. Cenele structurale care snt neeseniale pentru existena plasmidelor dar care determin funcii noi ce se manifest in fenotipul celulei gazda. Gceste regiuni de regul confera caractere adaptati!e a!anta9oase gazdelor bacteriene. _ulte plasmide au regiuni a caror expresie fenotipic este nca necunoscut 6aracterele conferite de prezenta plasmidelor celulei bacteriene acoper o gama foarte larga de funcii `I proprieti noi intre care cele mai importante sint urmtoarele1 #) rezistena la diferii ageni bacterieni (antibiotice ca penicilina ampicilna cefalosponele streptomicina )anamicina neomicina gentamicina tetraciclinele cloramfenicolul etc. si sulfatamidele) a &) rezistena la metale ca 3gN 6d&N Di Pb si la ionii arseniat si arsenit 0) rezistenta la Qb' ;) producerea unor toxine iIsau factori de !irulena si patogenitate ca de exemplu enterotoxina (Ent ) 8emolizina (1ly ), factorul de !irulena (6coi V) la 2E. coli3 %) producerea de bacteriocine (plasmidele 6ol)' +) inducerea de tumori la plante (plasmida ,i la Agrobacterium tumefaciens)3 *) capacitatea de a utiliza substane neobinuite cum sint camforul octanul numeroase 8idrocarburi policiclice ' ?) capacitatea de a metaboliza anumite substraturi ca lactoza la Proteus mirabilis si P. morganii3 $) fermentaia lactic (4actobacillus sp.)' #>) formarea !acuolelor cu gaze la 1alobacterium3 ##) capacitatea de a asigura transferul de material genetic prin con9ugarc si formarea structurilor specifice corespunztoare (pilii de sex)'

#&) producerea de antibiotice. In general in structura plasmidelor regiunile eseniale si cele neeseniale nu sint amestecate. Gstfel genele rspunztoare de replicarea lor autonoma sint grupate intr-un segment relati! mic al moleculei care include regiunea corespunztoare originii (ori) replicrii (,immis #$*?). :ace excepie plasmida 56 / la care genele pentru replicare sint distribuite pe o poriune larg a GD( circular (Gle4er #$**). /n mod similar genele rspunztoare de proprietile de transfer si con9ugai sint grupate ntr-un operon unic (Gc8tman #$*&' E8arp #$*&). In cazul plasmidelor cu rol in con9ugare 8rile genetice construite pn-n prezent scot in e!identa o mare similaritate cel puin in ceea ce pri!ete regiunile ce conin genele implicate in transfer care prezint un grad mare de omologie reflectnd probabil o origine comuna (Deale si Fnodles #$*?).

PRIN'IPII DE 'LASIFI'ARE A PLASMIDELOR Plasmidele sint denumite si clasificate in mod curent dup efectul lor cel mai e!ident produs asupra celulelor-gazda (fertilitate colicinogeneza rezistena la antibiotice etc.). Qtilizat pentru ne!oile curente aceast clasificare este nesatisfctoare in primul rind pentru faptul ca multe plasmide au mai mult de un efect (sprc exemplu AplasmideleA 5D pot purta n acelai timp determinani genetici de con9ugare i de rezistena la antibiotice). In plus plasmidele pot pierde sau citiga prin recombinare diferite proprieti noi caracteristice. Pentru a e!ita acete nea9unsuri s-a propus clasificarea plasmidelor pe criteriul incompatibilitaiiA lor adica. al capacitiiA lor de a exclude alte plasmide de aceleai tip de la coexistena in aceeai bacterie (Datfca #$*0). Pe acest criteriu an fost descrise la bacteriile Cram-negati!e peste 0> de grupuri de incompatibilitale (3elins)i #$**) /n funcie de capacitatea lor de a media transferul de material genetic prin con9ugarea celulelor bacteriene plasmidele aparin la doua categorii diferite 1 plasmide con9ugati!e i noncon9ugati!e. #) Plasmi!ele con7ugative (transmisibile sau infec8ioase9, numite si factori !e se- controleaz proprietatea celula-gazda de donator de material genetic i apariia unor caractere fizice noi (apariia pililor de sex etc.) care permit transferul de material genetic de la celula purttoare de plasmida (donator) la. celulele fr plasmid (receptor). Plasmidele con9ugati!e sint cunoscule i sub denumirile de con7ugoni, factori !e fertilitate sau transferoni si au n structura lor genetica pe lnga genele de replicare autonom gene care stimuleaz formarea de cupluri de ncruciare ntre bacterii. In categoria plasmidelor con9ugati!e intra plasmidele de sex n diferitele lor !ariante ( :, 1fr i :]), plasmidele ,,Entl; si unele plasmide 66olA i KA. Plasmidele : (:ertilit4 sunt unitati genetice extracromosomale cu proprietati episomale si functie de con9ugon. Prototipul plasmidelor de fertilitate este cel descris la E. coli F#& prezenta intrun singur exemplarIcelula bacteriana datorita sincronizarii replicarii sale cu replicarea cromosomului (fig.###). _arimea sa este apreciata la $; % )bp distribuite in ; regiuni distincte1 regiunea genelor de incompatibilitate (inc) si a celor implicate in replicare (rep)' regiunea care cuprinde cele patru elemente genetice transpozabile (trei sec!ente de insertie (IE) si transpozonul ,n l>>>' regiunea elinistita. cuprinsa intre IE& si inc-rep' regiunea tra care cuprinde sec!entele ori * (de origine a transferului) si inca cel putin &? de gene structurale ale plasmidei.

Plasmidele : se replica fizic autonom dar sincron cu cromosomul bacterian datorita unei stranse asocieri fizice cu acesta. In functie de prezenta plasmidelor de sex : de raportul lor cu cromosomul bacterian si de mecanismul in care este mediat transferul de material genetic celulele bacteriene se pot grupa in patru categorii distincte1 l. 6elulele :- lipsite de factorul : ec8i!alente fiziologic unor celule efemele. care se comporta ca receptoare de material genetic. &. 6elulele :N poarta plasmide : autonome si sunt fiziologic ec8i!alente unor celule emascule. sau donoare de material genetic fiind capabile sa transfere o copie a plasmidei : in timpul con9ugarii. 0. 6elulele 3fr poseda plasmida : integrata in cromosom. :iziologic sunt considerate ca a!and un caracter de esupermascul. deoarece se comporta ca donoare de material genetic realizand procese de con9ugare si recombinare cu o frec!enta mare. ;. 6elulele :] sunt purtatoare ale unei plasmide : recombinata care a incorporat in structura sa si gene ale cromosomului bacterian in care a fost initial integrata si din care a trecut in stare autonoma printr-un proces de excizie eronata. Gceste celule au caracter emascul. si se comporta ca donoare de material genetic (transfera factorul :]).

&) Plafimulele necon7ugalive, ca de exemplu celelalte tipuri de factori 6ol si K nu sint autotransmisibile i in consecin nu sint infecioase deoarece nu confer starea de donator de material genetic. 7le sint lipsite de genele tra, care asigura transferul prin con9ugare al materialului genetic. ,ransferul lor se realizeaza prin intermediul unui fag transductor sau datorit prezenei concomitente in celula bacteriana a unei plasmide de sex (tabelul #). ,abelul # Plasmidele con(ugati!e )i necon(ugati!e "dup *elins+i, -.//, modificri$ 6lasa ,ipul de plasmid Kegiunile genetice coninute 6omune Epecifice Keplicarea autonom Cene pro!enite din transfer (etra.) cromozomul bacterian

Plasmide con9ugati!e : 6ol K 7nt (plasmide de sex)

Plasmide necon9ugati!e

6ol (unele) K

Producerea de colicine Kezistena la antibiotice Producerea de enterotoxine Keplicarea autonom Producere de colicine Kezistenala antibiotice

In funcie de capacitatea lor de integrare in cromozomul bacteriilori. plasmidele se mpart in doua categorii 1 #) Plasmi!ele cu func8ii episomale episomale (episom ^ corp adugat' 5acob #$%?) pot exista alternati! in stare autonoma (libere in citoplasma) sau integrate - incorporate in genomul celuleigazda. In aceasta categorie intra plasmida de sex : si plasmida Col 7# &) 6elelalte plasmide ca factorul Col, rspunztor de fenomenul de colicinogenez si factorul :< (deri!at al plasmidei : integrate care a incorporat un fragment de cromozom bacterian) sint incapabile de integrare n genomul cclulei-gazda i de aceea persista indefinit numai in stare autonom. 0n corespundere cu carecterele conferite celulei ga1d plasmidele formea1 urmtoarele categorii Plasmidele criptice formeaz categorie aparte fara efect aparent asupra fenotipului celuleigazda. E-ar putea ca ele sa poarte informaie numai pentru propria lor replicare sau sa codifice i o serie de funcii adiionale care !or fi detectate numai cind !or fi elaborate folosite teste adec!ate. Plasmidele de !irulen Ors)o! si colab. (#$*%) au descris existena unor tulpini de E. coli care produc mboln!iri se!ere de tip enteritic la copii aduli si animate domestice. Epre deosebire de tulpinile de E. coli izolate de la oameni sntoi tulpinile enteropatogene au o serie de proprietai adiionale1 capacitatea de a elabora doua tipuri de enterotoxina (termolabil ," i termostabil ,E) si capacitatea de a coloniza suprafaa epiteliului intestinal datorita unor antigene proteice similare pililor pe suprafaa celulelor bacteriene =antigenele !e coloni>are sau !e a!eren8?).#$*%. Determinanii genetici ai enterotoxicitii i ai antigenelor de suprafa sint transmisibili fiind purtai de plasmide specifice1 plasmi!a enteroto-inei (_ J %%L+# f #>+ dal) plasmi!a, antigenului !e coloni>are i plasmi!a !e virulent?. Plasmidele R Plasmidele K (de rezistenta transmisibila cu caracter infectios) descrise de 2atanabe (l$+>) sunt elemente genetice extracromosomale care confera celulei purtatoare rezistenta simultana la mai multe antibiotice la sulfamide la cationii metalelor grele. 7l a demonstrat rezistenta simultana a celulelor de +'igella (agentul dizenteriei bacterie Cram negati!a enterica) la mai multe antibiotice iar rezistenta s-a do!edit a fi transmisibila la celule sensibile. Plasmidele K contin informatia genetica ce confera rezistenta la mai multe antibiotice la sulfamide (produsi de sinteza c8imica deri!ati ai acidului paraaminobenzoic) si la diferiti agenti c8imici. Datorita inrudirii c8imice dintre diferite familii de antibiotice o plasmida confera rezistenta simltana la un numar mare de antibiotice. Gstfel celula bacteriana de!ine suprarezistenta atat calitati! cat si cantitati!. Datorita rezistentei plasmidiale bacteriile patogene produc infectii foarte greu de controlat prin mi9loacele terapeutice obisnuite. Plasmidele K au fost e!identiate la E. coli, Proteus, +almonella, Pseu!omonas, Er@inia, Aersinia +tap'ylococcus, +treptococcus, Clostri!ium etc.

Plasmidele K au o structura genetica complexa si sunt alcatuite din urmatoarele categorii de determinanti genetici1 genele care confera rezistenta la antibiotice (genele er .)' genele care confera plasmidei K functia de con9ugon (transferon). 7le sunt grupate intr-un transpozon formand factorul de transfer al rezistentei (:,K). Ee numesc gene tra si codifica sinteza proteinelor necesare transferului plasmidei prin con9ugare' - sec!ente de insertie' - sec!enta de initiere a procesului de replicare (eori.)' - genele ce asigura replicarea fizic autonoma a plasmidei. Cenele er . fac parte din structura unor transpozoni (fiind delimitate de sec!ente de insertie) si au o mobilitate foarte accentuata adica se deplaseaza dintr-un situs in altul in structura plasmidei sau intre plasmida si cromosom. (umarul genelor de rezistenta intr-o plasmida este !ariabil. Epre deosebire de plasmidele : plasmidele K nu se integreaza in cromosomul bacterian. 6ele doua categorii de determinanti genetici !e re>istenta si !e transfer, pot sa existe in stare recombinata sau se gasesc disociati in celula bacteriana ca unitati de sine statatoare (fig. ##&)1 factorul !e transfer al re>istentei (:,K) ce poarta gene reglatoare ale replicarii genele de transfer si uneori gena de rezistenta la tetraciclina (tet) cu gr. mol. de ll x l>+ D' celalalt component care contine genele !e re>istenta la antibiotice si are dimensiuni foarte diferite intre cate!a milioane - l>> milioane D. 6ele doua plasmide mici se replica autonom. -

:ig. ##&. 3arta genetica a unei plasmide K cu gene de rezistenta la diferite antibiotice si la diferiti agenti c8imici cu efect antibacterian. Qnele plasmide K contin factorul de transfer al rezistentei (:,K) cu determinantii genetici de rezistenta.

In celulele de E. coli cele doua plasmide se recombina si formeaza o plasmida mare care poarta atat genele de rezistenta cat si pe cele de transfer. In aceasta stare plasmida K se transmite prin con9ugare cu o frec!enta foarte mare1 l>>M din celulele sensibile ale unei populatii celulare ce formeaza cupluri de con9ugare primesc o copie a plasmidei K si de!in rezistente (asa numita rezistenta infectioasa sau transmisibila). :rec!enta transmiterii con9ugati!e scade treptat datorita sintezei unui represor care bloc8eaza acti!itatea genelor tra si astfel este in8ibata sinteza pilinei si implicit asamblarea pililor. Daca plasmida K nu contine determinantii genetici tra (:,K) transferul sau se face prin transductie mediata de un fag de dimensiuni mari sau prin con9ugare initiata de alte plasmide con9ugati!e.

Plasmidele 2'ol3 Plasmidele e6ol. sunt elemente genetice extracromosomale care codifica sinteza unor substante antibiotice de tip special denumite colicine. :enomenul de colicinogeneza a fost descoperit de Cratia (l$&%). Denumirea de ecolicine. a fost atribuita unor substante cu proprietati antibiotice produse de o tulpina !irulenta de E. coli care au efect letal asupra celulelor producatoare precum si a unor tulpini strans inrudite cu cea producatoare. Producerea de colicine nu este limitata la E. coli ci este un fenomen mult mai raspandit in lumea bacteriilor si din acest moti! 5acob (l$%0) a dat denumirile de bacteriocine bacteriocinogene>a si factori bacteriocionogeni pentru a desemna substantele fenomenul si respecti! plasmidele care controleaza producerea lor. Plasmidele (factorii e6ol.) au aceleasi particularitati comune altor plasmide1 sunt molecule de GD( circulare dublu catenare inc8ise supra8elicale. "a E. coli in mod obisnuit se gasesc %-&% de copiiIcelula. Qnele plasmide e6ol. (de exemplu Col E#) au functie de con9ugon deoarece poarta in structura lor genetica determinantii genetici de transfer. 7le se pot transfera la tulpinile col- prin con9ugare. Plasmidele 6ol tra- se transfera prin transformare genetica transductie fagica sau prin con9ugare initiata de alte plasmide cu functie de con9ugoni. Dacteriocinele sunt substante antibiotice cu actiune bactericida a caror sinteza este codificata de plasmidele Col. De cele mai multe ori bacteriocinele sunt proteine pure uneori sunt glicoproteine cu o gr. mol. de l?-$> )Da. Dacteriocinele produse de bacteriile Cram negati!e au cate!a proprietati generale1 - au un spectru de actiune foarte ingust limitat la tulpina producatoare si la altele strans inrudite' - actiunea lor este bactericida' - contin o componenta biologic-acti!a de natura proteica' - se leaga de celulele sensibile prin intermediul unor receptori celulari cu specificitate inalta ceea ce explica spectrul lor foarte restrans de actiune' - biosinteza bacteriocinelor are efect letal asupra celulei producatoare. Denumirile diferitelor bacteriocine pro!in de la numele genului sau al speciei bacteriei producatoare la care se adauga sufixul ecina.1 de exemplu lactocine (produse de 4actobacillus) vibriocine (produse de Vibrio) respecti! pesticine (produse de Aersinia pestis) megacine (produse de B. megat'erium) subtilicine (produse de B. subtilis) etc. Dacteriocinele produse de bacteriile Cram poziti!e au un spectru de actiune foarte larg. 7le sunt acti!e asupra celulelor producatoare dar si asupra unor specii mai indepartate si c8iar asupra bacteriilor Cram negati!e. Din punct de !edere c8imic sunt glicoproteine sau lipoproteine. O categorie speciala de bacteriocine o constituie cele sintetizate de Ps. aeruginosa (bacilul piocianic) denumite piocine. 7le se e!identiaza in lizatele culturilor dupa inductia sintezei cu Qb sub forma unor bastonase perec8i asemanatoare cozilor contractile ale fagilor din seria ,-par infectiosi pentru E. coli cu lungimea de $>-l&% nm si grosimea de &> nm. Qneori perec8ile de bastonase apar contractate mai scurte si groase iar intre cele doua structuri electrono-dense se e!identiaza zona centrala (ecore.) ec8i!alentul structural al cilindrului axial al cozii fagului. "ecanismele !e actiune a bacteriocinelor Dacteriocinele produse de celulele Cram negati!e actioneaza prin mecanisme specifice asupra unor etinte. situate in membrana sau in citoplasma. Epectrul foarte limitat de actiune a bacteriocinelor produse de celulele Cram negati!e sugereaza existenta unor receptori prin care acestea isi dobandesc accesul la structurile sensibile. De fapt moleculele care functioneaza ca

receptori nu sunt specializate in acest sens ci indeplinesc diferite acti!itati in special de transport celular al unor substante nutriti!e. _ecanismele de actiune s-au studiat pentru colicine (produse de E. coli). Dupa fixarea ire!ersibila la ni!elul receptorilor membranei externe colicinele isi exercita efectul bactericid prin unul din urmatoarele mecanisme1 - in8ibarea fosforilarii oxidati!e stopand astfel procesele energetice celulare. 6onsecuti! se produce alterarea permeabilitatii membranei plasmatice blocarea sintezei macromoleculare (GD( GK( proteine) ca si a transportului acti! al substantelor nutriti!e' - unele colicine se fi-ea>a specific pe molecula !e ADN si determina aparitia inci>iilor monocatenare ceea ce desc8ide calea actiunii nucleazelor celulare si a degradarii GD(' - altele inacti!eaza subunitatile ribosomale 0> E prin cli!area GK(r l+ E. In concluzie bacteriocinele au efect bacterici! asupra celulelor sensibile. 6eea ce le deosebeste fundamental de alte antibiotice este faptul ca au efect letal asupra celulelor in care s-au sintetizat si din aceasta cauza proprietatea de bacteriocinogeneza nu se poate perpetua intr-o celula decat in starea ei potentiala. Periodic sinteza bacteriocinelor este indusa si celula producatoare se lizeaza eliberand moleculele cu efect litic in mediu. 7fectul litic al bacteriocinelor se manifesta numai asupra celulelor aceleiasi specii care nu o pot codifica fiind lipsite de factorul Col. 6elulele care poarta factorul Col sunt rezistente la actiunea colicinei omologe elaborata de celule purtatoare ale aceluiasi factor ca si cum ar fi imune la actiunea lor.

Briginea plasmi!elor este un subiect al speculatiilor. Plasmidele par sa fi e!oluat din EC* a caror structura genetica s-a complicat progresi! prin !oban!irea unor gene noi. Plasmidele au specificitate de gazda. :iecare grup de bacterii pare sa aiba setul propriu de plasmide. In general plasmidele rezidente in bacteriile Cram poziti!e nu se stabilizeaza in celulele Cram negati!e si in!ers. :ac exceptie plasmidele enterobacteriilor care pot fi transferate la multe daca nu la toate genurile de bacterii.