Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Page 1 of 9
Fig.20 Structura enzimelor
alosterice, alcatuite din monomeri ce isi
pot modifica afinitatea pentru substrat
functie de forma pe care o adopta la un
moment dat: forma T cu afinitate
crescuta, forma R cu afinitate scazuta
pentru substrat. Modificarea de forma
este dictata de prezenta/absenta
modulatorilor.
Modelul secvenial
Acest model abandoneaz principiul simetriei n sensul c legarea efectorului la forma T
induce tranziia T-R, dar efectul se limiteaz doar la monomerul vecin. Numai monomerul vecin
va fixa cu mai mult uurin substratul i modificndu-i conformaia, prin legarea substratului,
Page 2 of 9
va induce tranziia T-R monomerului urmtor, fenomenul propagndu-se din aproape n aproape
la toi monomerii.
Fig.22 Model secvential, in care monomerii pot adopta configuratii in intregime T sau
R sau configuratii hibride TR. Modulatorii pozitivi induc tranzitia TR doar monomerului vecin
ducand la aparitia formei mixte TR. Aceasta leaga la unitarea R, ce are afinitate crescuta,
substratul, ceea ce induce tranzitia T R urmatorului monomer. Modificarea se transmite
progresiv tuturor monomerilor.
Page 3 of 9
2) o form relaxata cu afinitate mare pentru oxigen, determinat de o structur afnat,
cauzat de ruperea unor legturilor de hidrogen fapt ce permite micarea liber a monomerilor;
La nivel pulmonar, presiunea crescut a oxigenului forteaza legarea unei prime
molecule de oxigen. In urma legarii, Fe2+ din hem se poziioneaza n centrul nucleului tetrapirolic
ceea ce antreneaz deplasarea histidinei proximale si a intregii portiuni de lant careia ii apartine
(fig. 23).
(a)
(b)
Page 4 of 9
Fig.23 Atomul de Fe este situat in afara planului porfirinic in molecula de hem (a).
Fixarea unei molecule de oxigen trage Fe in planul porfirinic, miscare ce antreneaza deplasarea
histidinei F8 proximale si a intregului fragment F din care aceasta face parte (b). Acest fapt are ca
urmare ruperea unor legaturi de hidrogen intre monomeri si modificarea conformatiei spatiale a
proteinei.
Apar asadar modificri conformaionale ale acestei subuniti care duc la ruperea unor
legturi ionice slabe, prezente n forma T. In urma acestor modificari forma T trece n forma R
care are afinitatea crescut pentru oxigen. Aceste modificri sunt transmise subunitilor
urmtoare astfel c monomerii 2, 3 i 4 vor trece consecutiv n forma R. Altfel spus prima
molecul de oxigen se va lega greu, urmtoarele din ce n ce mai uor. Subunitile se
influeneaz asadar reciproc, cooperand n fixarea substratului (fig. 24). De aici noiunea de
cooperativitate n activitatea acestor enzime.
La nivel tisular, datorit gradientului de presiune, oxigenul este descrcat. Pierderea
primei molecule de oxigen va favoriza conversia formei R n forma T, conversie ce se va
transmite progresiv tuturor subunitilor. Astfel detaarea primei molecule de oxigen va
determina desprinderea din ce n ce mai rapid a urmtoarelor.
Fig.24- Tranzitia de la forma T la forma R. Legaturile slabe dintre monomeri prezente in forma
T ( puntile albastre) se rup progresiv pe masura ce oxigenul este legat. Fixarea fiecarei molecule
Page 5 of 9
de oxigen antreneaza tranzitia T R a monomerului invecinat. Progresiv tranzitia T R este
indusa apoi pas cu pas tuturor monomerilor.
Page 6 of 9
limitant de vitez. Aceasta nsemn c transformarea compusului B n C se realizeaz cel mai
ncet, ceea ce duce la acumularea lui. Creterea concentratiei compusului B, n mediu de reacie
face posibil fixarea lui la enzima E5, care catalizeaz transformarea F G. Compusul B este un
activator al enzimei, prin urmare fixarea lui la situsul alosteric al enzimei va determina o
crestere a activitatii enzimei E5, ceea ce va asigura o fluidizare a procesului prin prelucrarea mai
rapid a produsului F (prezent n cantitate din ce n ce mai mare ca urmare a iniierii cii
metabolice).
Altfel spus un intermediar situat in amonte intr-o cale metabolica atentioneaza o enzima situata
in aval, sa se pregateasca pentru a face fata unui aflux sporit de substrat.
b) Reglarea feed - back
Acest tip de reglare a activitatii enzimatice se numete inhibiie prin produs final, feed-back sau
retroinhibiie. Produsul final acioneaz ca un efector alosteric negativ asupra enzimei reglatoare.
Acumularea de produs H, ca urmare a neutilizrii lui n acelai ritm cu sinteza, duce la inhibiia
enzimei ce iniiaz procesul, E2, i care de regul catalizeaz etap limitant de vitez a acestuia.
Se evit astfel att epuizarea substratelor ct i producerea n exces a compuilor.
Page 7 of 9
Rspunsul la fosforilare/defosforilare este diferit funcie de enzim: astfel n urma
fosforilrii unele enzime se activeaz, altele se dezactiveaz. Un exemplu de reglare a unui
proces metabolic n care este utilizata reglarea covalenta l constituie degradarea/sinteza
glicogenului.
3. Transformarea pre-enzimelor n enzime active
Unele enzime sunt secretate n organism n form inactiv de pre-enzim sau zimogen.
De regul zimogenii sunt sintetizai ntr-un anumit compartiment n form inactiv i sunt
activai la locul aciunii sub influena unor factori locali sau autocatalitic. Aceste transformri au
caracter ireversibil i implic hidroliza unor legturi peptidice (covalente) de la captul N
terminal (n cele mai multe cazuri) urmat de ndeprtarea unor oligopeptide i expunerea
centrului activ al enzimei.
Un exemplu de zimogeni l constituie enzimele pancreatice (tripsina, chimotripsina
secretate de pancreas i activate n intestin) .
Fig.21 Tripsinogenul este secretat in forma inactiva in pancreas. In intestin are loc
activarea la tripsina sub actiunea enterokinazei. Activarea se realizeaza prin indepartarea unui
Page 8 of 9
fragment oligopeptidic care mascheaza centrul activ. Fragmentul oligopeptidic este situat, de
regula, la capatul N terminal si indepartare lui duce la expunerea centrului activ al enzimei .
Page 9 of 9