TEMA: TRATAREA NMOLURILOR DIN STATIILE DE EPURARE

CUPRINS: CAP I Aspecte generale CAP II - For area !" caracter"st"c"le n# ol$r"lor CAP III Pr"nc"palele caracter"st"c" ale na ol$r"lor 3.1. 3.2. Caracteristicile fizico-chimice ale nmolurilor Caracteristici biologice i bacteriologice

CAP I%& Proce'ee 'e prel$crare a n# ol$l$" 4.1. 4.2. Ingroarea nmolului Fermentarea nmolului 4.2.1. Instalatii pentru fermetarea namolurilor 4.3. 4.4. 4.". 4.$. 4.%. 4.(. Condi ionarea nmolului !eshidratarea nmolului #scarea namolului Incinerarea nmolului &alorificarea si e'acuarea finala a namolurilor )spect legislati'e pri'ind 'alorificarea namolurilor in agricultura

CAP %- Manage ent$l n# ol$r"lor generate "n sta("a 'e ep$rare Cl$)- ca* part"c$lar ".1. ".2. ".3. *curt istoric !escrierea procesului tehnologic in statia de epurare &alorificarea namolurilor rezultate din statia de epurare

AR+UMENT Calitatea apelor este cel mai mult afectat de de'ersarea de ctre om de ape uzate. +rin urmare, principala msur practic de protec ie a calit ii apelor de suprafa este s epurm apele uzate. In urma procesului de epurare rezulta namoluri ce trebuiesca tratate pentru a putea fi integrate in natura fara a afecta mediul incon-urator. .odul de tratare a acestor namoluri face obiectul prezentului atestat. +rimul pas spre epurare este colectarea apelor uzate, care se face prin sisteme de canalizare. ele sunt mai simple la poluan i industriali, dar foarte 'aste i complicate /n cazul canalizrii localit ilor, deoarece trebuie s preia ape uzate fecaloid-mena-ere de la un foarte mare numr de surse - toate chiu'etele, 0C-urile, cadele de du sau baie etc. *e mai adaug canalele ce preiau apele plu'iale. )pele acestea trebuie apoi conduse la sta ia de epurare, de unde apoi de regul sunt restituite /n emisar, de obicei un r1u. 2ucrarea este structurata pe " capitole. Capitolul I prezinta un scurt istoric al aparitiei statiilor de epurare. Capitolul II prezinta aspect generale 'is-3-'is de procesul de epurarea apelor uzate si o clasificare a procedeelor de tratare a namolurilor in statiile de epurare. Capitolul III este rezer'at caracteristicilor namolurilor. 4'acuarea /n receptorii naturali sau a recirculrii, conduce la re inerea si formarea unor cantitati importante de nmoluri ce /nglobeaz at1t impuritatile con inute /n apele brute, c1t si cele formate /n procesele de epurare. 5amolurile au diferite caracteristici atat fizico-chimice cat si biologico-bactereologice. In acest capitol se urmareste caracterizarea celor mai importante proprietati ale namolurilor. Capitolul I& 6 procedee de tratare a namolurilor 6 dezbate procesele de prelucrare a nmolurilor /n functie de pro'enien a i caracteristicile lor, dar i /n func ie de modul final de e'acuare. !e asemenea prezinta o clasificare a proceselor de prelucrare dup diferite criterii. In acest capitol se trateaza principalele procedee prin care trece namolul pana la integrarea in natura7 ingrosarea, fermentarea, conditionarea, deshidratarea, uscarea, incinerarea, 'alorificarea si e'acuarea. !e asemenea in finalul capitolului sunt prezentate di'erse aspecte legislati'e pri'ind 'alorificarea namolului in agricultura. Capitolul & prezinta un studiu de caz a statiei de epurare din Clu-, in care sunt descrise procesele tehnologice in statia de epurare si 'alorificarea namolurilor rezultate.

CAP I& Istor"c !" e,ol$("e +rimele sta ii de epurare au aprut /n )nglia /n secolul 8I8. Ini ial s-au realizat canalizri, care au rezol'at problema epidemiilor hidrice, dar au fcut din 9amisa un r1u mort ce dega-a miros pestilen ial, /nc1t /n geamurile parlamentului au trebuit at1rnate c1rpe /mbibate cu clorur de calciu. )bia atunci s-a trecut la realizarea de sta ii de epurare. 9ot /n )nglia s-au pus bazele monitoringului. +arametrul :consum biochimic de o;igen: C<=" a fost introdus /n 1(>( i a fost conceput /n concordan cu realit ile englezeti - temperatur de 2? ?C, timp de reziden /n r1u " zile, tip de poluare predominant fiind cea fecaloid-mena-er... @n *#), /n 1>(4 e;istau 1"43( de sta ii de epurare care deser'eau o popula ie de 1%22?"??? locuitori, adic %3,1A . +rocentul de epurare a apelor din punct de 'edere al /ncrcrii organice msurate prin C<=" a fost de (4A iar din punct de 'edere al suspensiilor de ($,3A. +entru anul 2??" se pre'ede atingerea unui ni'el de 1$>(? de sta ii de epurare care s deser'easc 243%23??? locuitori, adic ($,$A. +rocentul de epurare a apelor din punct de 'edere al /ncrcrii organice msurate prin C<=" e planificat s ating (>,>A iar din punct de 'edere al suspensiilor de ((,>A. @n *#) tot mai pu ine ape uzate dup epurare se descarc din nou /n emisar. *e infiltreaz /n sol sau se utilizeaz pentru iriga ii, /n industrie, pentru recreere BlacuriC, pentru piscicultur, i chiar ca surs de ap potabil, dup descrcare /n lacuri sau in-ectare /n sol sau chiar direct, dar cu supunere la preparare a'ansat. !e e;emplu /n *#) se utilizeaz ape uzate la prepararea de ap potabil /n orae ca +alo )lto, !en'er, 4l +aso i chiar 0ashington !C )ceasta e destul de scump, dar totui mai ieftin dec1t desalinizarea apei marine de e;emplu, de aceea tehnologia se rsp1ndete /n ri arabe i africane.

CAP II& Aspecte generale +rocesul de epurarea apelor uzate, conduce la retinerea si formarea unor cantitti importante de nmoluri ce inglobeaz substante poluante si substante inerte. +rocedeele de tratare a nmolurilor sunt foarte di'erse si ca urmare nu se pot stabili retete si tehnologii uni'ersal 'alabile, ci pentru fiecare statie de epurare trebuie studiate caracteristicilor nmolurilor supuse prelucrrii. 2a baza tuturor procedeelor de tratare a nmolurilor stau dou procese tehnologice distincte si anume stabilizarea nmolurilor prin fermentare si deshidratarea nmolurilor. Intre aceste dou procedee principale pot s apar di'erse 'ariante sau combinatii de procedee a cror aplicare se face diferentiat in functie de conditiile locale, cantitatea si calitatea nmolurilor, e;istenta unor terenuri pentru amplasarea instalatiilor si platformelor de uscare si depozitare, sau destinatia nmolurilor etc. Clasificarea procedeelor de tratarea nmolurilor se poate face dup mai multe criterii si anume7 criteriul reducerii umidittiiD criteriul diminurii componentei organiceD criteriul costurilor de prelucrare. In tabelul 1 se prezint o clasificare dup primul criteriu, cel al reducerii umidittii care permite imbinarea diferitelor procedee in schemele tehnologice ale statiilor de epurare.

+rocedeele mentionate in prima grupa se consider ca fiind de fapt o etap de pretratare a nmolurilor in 'ederea reducerii intr-o limita mai redus a umidittii, dar pot aprea modificri a structurii nmolului. In a doua grup sunt cuprinse procedee de deshidratare natural7 mecanic, cu o reducere semnificati' umidittii nmolurilor. +rocedeele din aceast grup, de regul se combin cu cele din prima grupa de procedee. In a treia grup de procedee sunt incluse procedeele care conduc la reducerea a'ansat a umidit9ii nmolului Bpan la o umiditate de 2"AC unele dintre ele constituind chiar solutii finale de prelucrare. !in ultima grup fac parte procedeele de prelucrare final care trebuie sa asigure fie reintegrarea nmolului in mediul incon-urtor fr al polua, fie 'alorificarea potentialului de fertilitate in agricultur. In urma analizei tabelului de mai sus putem concluziona c procedeele de prelucrare conduc la obtinerea urmtoarelor tipuri de nmoluri sau reziduuri7
"

nmol stabilizat Baerob sau anaerobCD nmol deshidratat Bnatural sau artificialCD nmol igienizat Bprin pasteurizare, tratare fizico-chimic sau compostareCD nmol fi;at, rezultat prin solidificare in scopul imobilizrii compusilor to;iciD cenus, rezultat din incinerarea nmolurilor.

In mod normal in prezent, nmolurile proaspete din statiile de epurare urbane, sunt prelucrate in prealabil prin fermentare anaerob Bobtinandu-se biogazC, dup care urmeaz procesele de deshidratare natural sau artificial si in final 'alorificarea lui in agricultur, ca fertilizator, dar numai dac corespunde din punct de 'edere bacteriologic. +rin fermentare anaerob are loc si o mineralizare a substantelor organice, care de'in inofensi'e far de mediu si se obtine biogaz de fermentatie. In cazul statiilor de epurare de mici dimensiuni, pentru reducerea costurilor in'estitionale, se recomand utilizarea fermentrii aerobe.

CAP III& For area !" caracter"st"c"le n# ol$r"lor 4purarea apelor uzate, /n 'ederea e'acurii /n receptorii naturali sau a recirculrii, conduce la re inerea si formarea unor cantitati importante de nmoluri ce /nglobeaz at1t impuritatile con inute /n apele brute, c1t si cele formate /n procesele de epurare. *chemele tehnologice aplicate pentru epurarea apelor uzate industriale si oraseneti, din care rezult nmoluri se pot grupa /n dou mari categorii7 cele pri'ind epurarea mecano-chimic si cele pri'ind epurarea mecano- biologic. @n fig. 1 si 2 se prezint principalele surse de nmol /n cadrul schemelor de epurare men ionate.

F"g& - S$rse 'e n# ol '"n sta("a 'e ep$rare ecano-."olog"c# !in punct de 'edere fizic, nmolurile pro'enite din epurarea apelor uzate se consider sisteme coloidale comple;e, cu compozitii eterogene, con in1nd particule coloidale B d E 1 n C, particule dispersate BdFG 1 - 1?? p C, agregate, material /n suspensie etc., a'and un aspect gelatinos i con in1nd foarte mult ap. !in punct de 'edere tehnologic, nmolurile se consider ca faz final a epurrii apelor, /n care sunt /nglobate produse ale acti'itatii metabolice, materii prime, produi intermediari i produse finite ale acti'itatii industrial.

F"g& / S$rse 'e n# ol '"n sta("a 'e ep$rare ecano - c0" "c# +rincipalele tipuri de nmol ce se formeaz /n procesele de epurare a apelor uzate sunt7 nmol primar, rezultat din treapta de epurare mecanicD
%

 nmol secundar, rezultat din treapta de epurare biologicD -nmol rni;t, rezultat din amestecul de nmol primar i dup decantarea secundar, ob inut prin introducerea nmolului acti' /n e;ces /n treapta mecanic de epurareD -nmol de precipitare, rezultat din epurarea fizico-chimic a apei prin adaos de agen i de neutralizare, precipitare, coagulare - floculare. !up stadiul lor de prelucrare /n cadrul gospodriei de nmol, se pot clasifica7 nmol stabilizat Baerob sau anaerobCD nmol deshidratat Bnatural sau artificialCD nmol igienizat Bprin pasteurizare, tratare chimic sau compostareCD nmol fi;at, rezultat prin solidificare /n scopul imobilizrii compuilor to;iciD cenua. rezultat din incinerarea nmoluluiD Clasificarea nmolurilor dup compozi ia conduce la luarea /n considerare a dou mari categorii7 nmoluri cu compozi ie predominant organica ce con in peste "?A substan e 'olatile /n substan a uscat i care, de regul, pro'in din epurarea mecanobiologicD nmoluri cu compozitie predominant anorganicH ce con in peste "?A din substan a uscat i care de regul, pro'in din epurarea fizico-chimic. 1&-& Caracter"st"c"le 2"*"ce ale n# ol$r"lor +rincipalele caracteristici fizice care prezint interes in procesele de prelucrare a nmolurilor sunt urmtoarele7 -& C$loarea s" "ros$l care furnizeaz primele informatii asupra strii nmolului. 5molurile proaspete din decantoarele primare sunt de culoare cenusie deschis si au un miros aproape imperceptibil. 4le contin resturi mena-ere si intr usor in fermentatie si produc gaze cu mirosuri neplcute Bhidrogen sulfuratC. 5molurile biologice din decantoarele secundare retinute dup procesul de trecere a apei uzate prin filtrele biologice au o culoare maronie, iar la cele de dup bazinul de tratare biologic cu aerare Bnmolul acti'atC, culoarea acestora 'ariaz de la galben - brun, brun - cenusiu pan la brun inchis, in functie de speciile bacteriene predominante. .irosul nmolului acti'at proaspt, bine aerat, este un miros slab, de humusD nmolul acti'at incepe s miroasa a substant organic in descompunere numai in cazul in care concentratia de o;igen din ap este insuficient pentru a mentine conditii aerobe de procesare, sau forma bazinelor permite acumularea nmolului acti'at in locuri lipsite de o bun o;igenare Bde e;. in colturile bazinului de aerare, marginea decantorul secundar etcC. 5molurile care au fermentat complet au o culoare neagr Bdatorit sulfurii de fierC si miros de gudron. /& U "'"tatea sa$ cont"n$t$l 'e ap# 'ariaz in limite foarte largi, in, functie de natura nmolului Bmineral sau organicC, de treapta de epurare din care pro'ine Bprimar, secundar, de precipitare etcC. #miditatea nmolului se e;prim in procente si se determin in laborator prin uscare in etu' la temperatura de 1?"? C, sau cu a-utorul analizorului de umiditate B#.I!=94*9C. #miditatea nmolurilor pro'ine din urmtoarele feluri de ap7 liber Be;istent intre particulele solideC, legat coloidal prin tensiuni superficiale de particulele coloidale din nmol, legat capilar si higroscopic. Ieducerea 'olumului de nmol pe seama eliminrii apei si a schimbrii structurii nmolului, constituie elementul de baz in tratarea nmolurilor. &ariatia de 'olum, ca urmare a schimbrii umidittii, se poate determin cu relatia7

In care #1, #2 sunt umidittile nmolului inainte si dup uscare, in A. 1& +re$tatea spec"2"c# a nmolului depinde in mare msur de greutatea specific a materiilor solide pe care le contine, de umiditatea lor si de pro'enienta nmolului din cadrul statiei de epurare, in sensul c nmolul primar brut are o greutate specific de 1,??4- 1,?1? tJm 3,
(

nmolul acti'at in e;ces are 'alori mai mici, in -ur de 1,?? tJm 3 si dup ingrosare, 1,??3 tJm3. +entru calcule mai putin precise dac umiditatea medie a nmolurilor depseste >?A se poate considera greutatea specific a nmolurilor egal cu cea a apei. 3& F"ltra."l"tatea este o proprietate important a unui nmol si reprezint proprietatea acestuia de a ceda apa prin filtrare si se e;prim, cantitati', prin rezistenta specific la filtrare Br, in cmJgC si coeficientul de compresibilitate BsC. +entru determinarea rezistentei specifice la filtrare se utilizeaz ecuatiile lui +oiseuille si !arcK pentru curgerea fluidelor prin medii poroase capilare, dar cu modificrile propuse de LozenK si Caraman pentru nmoluri. 4& P$terea calor"c# a n# ol$l$" 'ariaz in functie de continutul in substant organic Bsubstante 'olatileC. *e poate determina e;perimental sau apro;imati' cu a-utorul relatiei empirice7 PCn G Sv M 44.4 in care7 PCn - puterea caloric netD *' - continutul in substante 'olatile. 4;perimental, puterea caloric se determin cu a-utorul bombei calorimetrice. 5molurile primare caracterizate de o concentratie ridicat in substante organice au o putere caloric mai mare fat de nmolurile fermentate, asa cum rezult si din tabelul urmator. P$terea calor"2"c# a '",erselor n# ol$r"

1&/ Caracter"st"c" c0" "ce ale na ol$r"lor -& %aloarea p5-$l$" 'ariaz pe parcursul desfsurarea procesului de fermentare metanic a nmolului, dar trebuie s fie cuprins intre % - %," D adic un proces slab alcalin. /& S$.stante sol"'e totale. 5molurile contin, in medie, peste >?A ap, restul fiind substante solide care, din punct de 'edere chimic, pot fi substante minerale si substante organice B'olatileC. !eterminarea compusilor de natur organic B'olatilC din reziduului fi;, obtinut dup uscarea unei probe de nmol la 1?"? C, se face prin calcinarea acesteia la temperatura de ""?? C. #n nmol primar contine >" - >%A ap si 3- "A substant solid, din care circa %?A reprezint partea 'olatil B&C. !ac acest nmol este apoi fermentat, partea organic se reduce cu 4? - "?A, iar partea mineral B.C creste cu $? - $"A. Indicatorul mineral si 'olatil in substant uscata constituie un criteriu de clasificare a nmolurilor, astfel7 nmolul organic prezint .J& E 1D iar cel anorganic prezint .J& N 1. )cest criteriu constituie baza de selectie a procedeelor de prelucrare, intrucat un nmol organic este putrescibil si se are in 'edere mai intai stabilizarea sa, mai ales pe cale biologic Bfermentare aeroba sau anaerobC, pe cand un nmol anorganic se prelucreaz prin procedee fizico-chimice Bsolidificare, e;tractie de componente utile etcC.
>

1& Fer enta."l"tatea )ceast proprietate a nmolurilor se determin prin analiza fermentrii unui nmol proaspt in amestec cu nmol bine fermentat, respecti', dou prti nmol proaspt si o parte nmol fermentat. )cest amestec de nmol este urmrit timp de circa 3? zile. +e parcursul e;perimentului, se determin cantitatea si compozitia gazului produs, cantitatea de acizi 'olatili si pO-ul. *ubstantele organice din nmolurile proaspete se apreciaz ca fiind cuprinse intre $? (?A din cantitatea total de substant uscat, fapt ce conduce la aparitia unor dificultti in ceea ce pri'este uscarea nmolurilor. !in punct de 'edere chimic in nmoluri predomin hidrocarbonatii, grsimile si proteinele. *tudiile e;perimentale pri'ind fermentabilitatea nmolurilor, au pus in e'ident urmtoarele cantitti de gaze care se produc functie de compusii chimici7 hidrati - ?,%>? 5m3JPg cu o compozitie "?A CO4 si "?A C=2D grsimi - 1,2"? 5m3JPg cu o compozitie $(A CO4 si 32A C=2D proteine - ?,%?? 5m3JPg cu o compozitie %1A CO4 si 2>A C=2. +roductia de gaz se refer la Pg substant organic, fiind ma;im la materiile organice cu o compozitie ridicat de grsimi de natur organic. In cazul nmolului proaspt pro'enit din apele uzate urbane, cantitatea de gaz ce se poate produce este cuprins intre ?,(" - 1,? 5m 3 JPg materii solide organice degradate. !ac se consider materia organic din nmolul proaspt, atunci productia poate fi estimat la ?,4 -?,% 5m3gazJPg materie organic introdus in bazin spre fermentare. Cantittile de acizi organici 'olatili trebuie s fie de circa "?? mgJdm 3. !ac se depseste 'aloarea 2.??? mgJdm3, apare riscul ca fermentarea metanic s se opreasc, astfel c fermentarea acid 'a fi dominant si deci 'or aprea gaze ru mirositoare si un nmol e;trem de periculos pentru calitatea mediului. 3& Metale grele s" n$tr"ent". Continutul de nutrienti B5, +, LC prezint o important deosebit atunci cand se are in 'edere 'alorificarea nmolului ca ingrsmant agricol sau ca agent de conditionare a solului. !e asemenea, utilizarea in agricultur a nmolului este conditionat de prezenta si de cantitatea de metalele grele Bcupru, cianuri, arsen, plumb etcC, care au un grad ridicat de to;icitate si se acumuleaz in sol. !ac nmolul urban contine cantitti reduse de metale grele, in general sub limitele admisibile, nmolul rezultat din epurarea in comun a apelor mena-ere cu cele industriale, in functie de profilul industriei, poate duce la cresterea concentratiei de metale grele in nmol si ca urmare se impune analiza chimic periodic a nmolurilor. 1&1& Caracter"st"c" ."olog"ce !" .acter"olog"ce 5molurile proaspete Bprimare si secundareC prezint caracteristici biologice si bacteriologice asemntoare cu cele ale apei supuse epurrii, cu men iunea c diminuarea lor /n faz apoas se traduce cu o concentrare /n faza solidl !iferitele procedee de prelucrare a nmolului, conduc si la diminuarea poten ialului microbiologic al nmolului si /n mod deosebit al poten ialului patogen. @n cadrul unor procedee de prelucrare se creeaz condi ii de dez'oltare a microorganismelor capabile s transforme unele substan e prezente din nmol /n substan e utile sau neutre /n raport cu mediul /ncon-urtor. )stfel, /n bazinul de fermentare anaerob se dez'olt microorganisme capabile de mineralizarea materiilor organice care realizeaz si o reducere relati' a potentialului patogen. @n procesul de compostare, prin procese biochimice complete se produce o humificare a materiei organice, iar datorit temperaturii se produce si o dezinfectie a nmolului. 5molurile rezultate din epurarea unor ape uzate industriale cu poten ial patogen ridicat Bferme de animale, tbcrii, abatoare etcC trebuie prelucrate /n mod corespunztor. #nele categorii de ape uzate ce nu prezint un mediu prielnic de 'iata pentru microorganisme BpO acid, prezen a unor metale to;ice etcC conduc la formarea de nmoluri fr poten ial patogen.

1?

CAP I%& Proce'ee 'e prel$crare a n# ol$l$" +rocesele de prelucrare a nmolurilor sunt multiple i 'ariate, /n functie de pro'enien a i caracteristicile lor, dar i /n func ie de modul final de e'acuare. Clasificarea proceselor de prelucrare se poate face dup diferite criterii, cum ar fi reducerea umiditatii, mineralizarea componentei organice etc. 3&-& Ingro!area n# ol$l$" )ceast metod constituie cea mai simpl si larg rspandit metod de concentrare a nmolului, a'and drept rezultat reducerea 'olumului si ameliorarea rezisten9ei specifice la filtrare. Qradul de ingrosare depinde de mai multe 'ariabile, dintre care mai importante sunt7 tipul de nmol Bprimar, acti'at, fermentat etcC, concentratia initial a solidelor, temperatura utilizarea agentilor chimici, durata de ingrosare etc. +rin ingrosare, 'olumul nmolului, pe seama apei eliminate, se reduce de circa 2? ori fat de 'olumul initial, in schimb ingrosarea este eficient pan la o concentratie de solide de ( -1?A. Ingrosarea se poate realiza prin decantoare 6 ingrostoare gra'ita9ionale, flotare sau centrifugare etc. Ingrosarea gra,"tat"onal# se realizeaz in decantoare 'erticale Bpentru statii miciC sau decantoare radiale. Qradul de ingrosare depinde de durata procesului si de inltimea coloanei de ap Badancimea bazinuluiC din decantor. +entru a e'ita aparitia unor procese de fermentatie a nmolului proaspt a cror gaze afecteaz calitatea procesului de ingrosare, adancimea apei la perete nu trebuie s depseasc 2,?. +anta radierului este mai mare fat de cea a decantoarelor obisnuite, iar podul raclor este echipat cu o serie de bare metalice care se deplaseaz lent, cu o 'itez de 1,? rotJh, diri-and nmolul spre conul de colectare central, de unde apoi se e;trage. In figura % este prezentat un ingrostor de nmol. In 'ederea dimensionrii ingrostoarelor de nmol se are in 'edere dou aspecte, fie dimensionarea se bazeaz pe e;perienta de-a acumulat, fie se fac teste e;perimentale de laborator asupra nmolurilor care urmeaz a se ingrosa.

+arametrul de baz al dimensionrii pe baz de e;perient este incrcarea cu substante solide. +relungirea procesului de ingrosare este neeconomic si ca urmare se limiteaz procesul de
11

ingrosare in instalatie. In tabelul % sunt date e;perimentale pri'ind incrcarea cu substante solide si limita de ingrosare recomandat pentru diferite tipuri de nmoluri.

!imensionarea in acest caz implic simpla alegere corespunztoare a ni'elului de incrcare a nmolului ce urmeaz a fi ingrosat utilizand urmtoarea relatie de calcul a suprafetei orizontalei ingrostorului7 in care7 Rs - cantitatea de materii solide uscate din nmolul supus procesului de ingrosate, in Pg.9*JhD Is - incrcarea de suprafat cu solide a ingrostorului, in Pg.9*Jm2h . In cazul de dimensionrii pe baz de e;perimente de laborator, se construieste graficul curbei desedimentare a nmolului din amestecul ap 6 nmol, care permite determinarea suprafetei unitare aingrostorului. In timpul functionrii unui astfel de decantor 6 ingrostor de nmol se pot delimita trei zone distincte7 zona de suprafat ingrostorului format din lichid, decantat care contine o concentratie sczut de nmol si care se elimin D zona de alimentare format din nmol cu o concentratieD constant aproape uniform in 'olumD in aceast zon concentratia nu este identic cu cea a nmolului de alimentareD zona de compactare BtasareC format din nmol a crui concentratie creste pe msura inaintrii spre radierul decantorului unde atinge concentratia de e'acuare Bde nmol ingrosatC. In functie de natura nmolului, timpul mediu de retinere al materiilor solide in ingrostor, este de ?,"- 2,? zile, iar 'olumul nmolului se poate reduce la 2?A din 'olumul initial. Ingrosarea pr"n 2lotare se aplic pentru suspensii care au tendinta de flotare si sunt rezistente la compactare prin actiunea gra'itational. *e aplic procedeul de flotare cu aer insuflat sub presiune, care prin destindere la presiunea apropiat de cea atmosferic, elimin bule fine de aer care se ataseaz flocoanele. Ingrosarea pr"n centr"2$gare se recomand pentru nmolul acti'at in e;ces, atunci cand nu se dispune de spatiu pentru e;ecutarea de decantoare - ingrostoare. +rincipiul de functionare, precum si repartitia fortelor intr-o astfel de instalatii de ingrosare prin centrifugare este prezentat in figura

12

In practic se foloseste o centrifug cu transportor elicoidal sau care retine circa >?A din materiile solide, nmolul acti'at in e;ces fiind in prealabil tratat cu floculanti. *ub influenta floculantilor nmolul este ridicat la suprafata lichidului si impins spre a;a de rotatie de unde este e'acuat. )pa in schimb rmane pe peretii tamburului si este e'acuat in partea opusa nmolului. 9inand seama de 'iteza mare de rotatie a echipamentului Bde $.??? rotJminC, consumul de floculanti este mai mare datorit fragilittii si ruperii flocoanelor, deci costurile de e;ploatare sunt mai mari decat in cazul altor procedee. In consecint nu se recomand acest tip de instalatie decat in cazurile deosebite, respecti' de spatiu. = astfel de instalatie de ingrosare prin centrifugare a nmolului este prezentat in figura.

)limentarea cu nmol se face a;ial prin partea dreapt, e'acuarea nmolului se face prin partea stang BdesecatC, iar e'acuarea apei prin partea dreapt. = alt metod de ingrosare a nmolului este cea ce utilizeaz filtrul pres cu band. In figura urmatoare este prezentat schematic modul de functionare a unei astfel de instalatii.

= constructie mai simpl este cea a filtrului pres ce utilizeaz panz filtrant. 4lementele de baz sunt camerele filtrante suprapunse prin care trece panza de filtru. Filtru dispune de canale de drena- a apei. In figura urmatoare este prezentata o astfel de instalatie.

13

= instalatie mult mai modern este cea ce utilizeaz 'acuum pentru dezhidratarea nmolului 6 urmatoarea figura

@n tabelul urmator se prezint date comparati'e asupra diferitelor procedee de /ngroare a nmolului. Date co parat",e 6ntre '"2er"te proce'ee 'e 6ngro!are a n# ol$l$" Te0nolog"a Con("n$t 'e Cons$ 'e Caracter"st"c" s$.stan(# energ"e: $scat# ;<0= 1 o.("n$t# 789 n# ol @ngroare 4-$ ?,1 - ?,3 *impl7 costuri sczute de e;ploatareD gra'ita ional necesit spa iu mare, costuri de construc ii ridicateD nu este afectat de solidele prezente /n nmol @ngroare " ?,% - 2," Con'enabil pentru nmoluri biologice Bfr prin substan e abrazi'eCD spa iu redus i cost de
14

centrifugare @ngroare flotare prin 4 - $ ?,3 - ?,$

construc ie sczut *pa iu redusD costuri de construc ie miciD tehnologie sofisticatD costuri de e;ploatare ridicate

3&/& Fer entarea n# ol$l$" Fermentarea nmolului, /n 'ederea unei prelucrri ulterioare sau a depozitrii se poate realiza prin procedee anaerobe sau aerobe - primele fiind cel mai des folosite. @n procesul de fermentare, materialul organic este mineralizat, iar structura coloidal a nmolului se modific. 5molul fermentat poate fi mai uor deshidratat, cu cheltuieli mai mici dec1t /n cazul nmolului brut. Fermentarea anaerob a nmolului +rin fermentare anaerob se intelege procesul de degradare biologic a substantelor organice din nmoluri, prin acti'itatea unor populatii bacteriene, care in anumite conditii de mediu BpO, temperatur, etcC descompun materiilor organice din nmol prin procese de o;ido 6 reducere biochimic in molecule simple de CO4, C=, C=2 si O2, care formeaz asa numitul gaz de fermentatie sau biogaz si care are o putere caloric medie de circa ".??? PcalJ5m3. +rocesele biochimice si microbiochimice ce stau la baza degradrii materiilor organice sunt e;trem de comple;e si inc insuficient cunoscute, aceast situatie datorandu-se necunoasterii complete a modului de degradare BmineralizareC a compusilor organici complecsi si insolubili. )cest proces este numit de unii, process de conditionare a nmolului, a'and in 'edere si modificarile structurale. In acelasi timp, prin fermentare sunt distruse partial si unele bacterii patogene, restul bacteriilor nu se pot distruge decat prin pasteurizare. Cinetica fermentrii anaerobe se desfsoar sub influenta a dou grupe principale de bacterii care triesc in simbioz in acelasi mediu fizic si chimic respecti' bacterii anaerobe si aerobe, care transform, prin hidroliz, substantele organice comple;e Bhidratii de carbon, proteine, grsimiC in substante organice mai simple Bacizi organici inferiori, alcooli etc.C cu a-utorul enzimelor e;tracelulare. In continuare aceste substante sunt sursa de hran pentru moleculele mai simple, care cu a-utorul enzimelor intracelulare sunt transformate in compusi simpli si inofensi'i mediului7 metan, dio;id de carbon etc. Iezult c fermentarea anaerob este un proces comple; care se desfsoar in dou faze7 faza de lichefiereD faza de gazeificare. In prima parte a stadiului nemetanogen BhidrolizaC, ceculele mai mari ale biopolimerilor, ce formeaz substanta organic din nmol, sunt transformate BlichefiateC in unitti mai mici, permeabile membranelor celulelor microorganismelor. In a doua parte a acestui stadiu de fermentare BacidogenezC, moleculele mici solubile obtinute in faza de hidroliza sunt transformate prin mecanisme 'ariate dependente de structura compusului si de microorganismul implicat, in acizi grasi 'olatili - )Q& Bacetic, lactic, propionic etcC, compusi neutri BetanolC, gaze BC=2 si O2*, amoniacC si ap. .icroorganismele care concur la faza acidogenez au un timp de generare foarte scurt in comparatie cu cele specifice fazei metanogene. In subfaza de acetogenez are loc, sub actiunea bacteriilor acetogene, transformarea )Q& in acid acetic, hidrogen molecular si dio;id de carbon. Oidrogenul ce apare in procesul de metanogenez nu este detectabil decat foarte rar, deoarece el este rapid si preferential o;idat de bacteriile metanogene cu reducere a gazului C= 2 la CO4 si ap. !ac O2 nu este o;idat pe aceast cale, atunci se 'a acumula un amestec de produsi intermediari care pot inhiba descompunerea si utilizarea substratului prin modificarea pO-ului.
1"

In cazul fermentrii aerobe, microorganismele care catabolizeaz aceste transformri, 'or consuma in intregime energia continut in substanta organic si o 'or transforma in cldur, precum si in energia necesar inmultirii microorganismelor. 4nergia termic nu poate fi utilizat tehnic decat in cazuri cu totul particulare si aceasta duce la cresterea entropiei lichidului prelucrat. !e asemenea, biomasa in e;ces 'a trebui prelucrat si reintrodus in circuitul natural. 2a inceput procesului, 'iteza de fermentare si de producere a biogazului este mic dar apoi creste, pentru ca la sfarsitul procesului s descreasc din nou, atunci cand productia de gaz se apropie de 'aloarea limit. !urata minim care trebuie a'ut in 'edere este de 12 zile. Forma acestei curbe este asemntoare cu cea a dez'oltrii bacteriilor care particip la proces. In cazul e;perimentrilor efectuate in conditii dinamice Bcu alimentare continuC se poate e'ita timpul de pornire Bde amorsare a procesuluiC prin folosirea de nmol inoculat cu bacterii metanogene sau prin amestecul nmolului proaspt cu cel fermentat, adic prin recircularea nmolului din instalatia de producere a biogazului.

Factorii care influen eaz procesul de fermentare se pot grupa /n dou categorii7 caracteristicile fizico-chimice ale nmolului supus fermentrii7 concentra ia substantelor solide, raportul mineral J 'olatil, raportul dintre componenta organic i elemente nutriti'e, prezen a unor substan e to;ice sau inhibitoare etcD concep ia i condi iile de e;ploatare ale instalatiilor de fermentare7 temperatura, sistemul de alimentare i e'acuare, sistemulF de /nclzire, de recirculare, de omogenizare, timpul de fermentare, /ncrcarea organic etc. @n afara acestor factori legati de calitatea materialului i parametrii instala iilor, mai sunt o serie de factoriF la ni'elul celulei, lega i de echipamentul enzimatic, mult mai dificil de sesizat i diri-at, necesit1nd metode de in'estigare deosebit de comple;e. *e 'or analiza cati'a dintre factorii de influenta asupra procesului, ce pot fi diri-a i /n sensul dorit. Concentraia substanelor solide din nmol trebuie s fie astfel aleas /nc1t s asigure apa fiziologic necesar bacteriilor. *e recomand concentra ii de "-1?A materii solide. Concentra ii mai ridicate ale materialului, peste 12A creeaz dificultati la pompare i omogenizare. Componenta organic a fazei solide prezint, de asemenea, important /n procesul de mineralizare i /n produc ia gazului. *e apreciaz c o reducere minim de "?A a componentei organice asigur o stabilitate relati' a nmolului. Compozi ia gazului nu este influentat de gradul de descompunere al materiei organice, ci de componentele organice.F +rincipalele grupe de substan e organice prezente /n componenta 'olatil, cu implica ie asupra cantitatii i compozi iei gazului de fermentare sunt7 hidratii de carbon, proteinele i grsimile. @n
1$

tabelul urmator. se prezint produc ia specifiFc i compozi ia gazului la cele trei grupe de substan e organice. Pro'$c("a !" co po*"("a ga*$l$" pe pr"nc"palele gr$pe 'e s$.stan(e organ"ce '"n n# ol +r$pa Oidra i carbon Qrsimi +roteine Pro'$c("a 'e ga*: cnr&g s$.stanta de %>? 12"? %?4 Co po*"("a ga*$l$" 8 "? CO4S"? C?2 $( CO4S32 C?2 %1 CO4S2> C?2

Cercetri efectuate arat c fermentarea anaerob se poate aplica pentru ma-oritatea substan elor organice, e;cep ie fc1nd lignina i uleiurile minerale. Componenta minerala , /n special srurile de azot i fosfor prezint important /n fermentarea anaerob. *unt stabilite anumite rapoarte optime /ntre carbon organic, azot i fosfor, o produc ie bun de gaz obtin1ndu-se la raportul C org J 5org G 13 - 14. = sene de cationi B Ca 2S, .g2S, 5aS,F LS, 5r9C produc inhibarea fermentani anaerobe la concentra ii peste 1? gJ1. *rurile de sodiu sunt relati' to;ice fata de bacteriile metanice, astfel c /n cazul de neutralizare a nmolului supus fermentrii este indicat s se e'ite hidro;idul de sodiu. Influena substanelor toxice ca7 nichel, crom Btri- i he;a'alentC, zinc, cupru, plumb etc.au efect de inhibare i dereglare a procesului de fermentare anaerob. 2imitele de inhibare i dereglare a procesului sunt uneori contro'ersate, influen a to;ic a metalelor fiind str1ns corelat cu prezen a sulfurilor care produc, cu ionii metalici, comple;e neto;ice pentru bacterii. @n tabelul urmator se indic limitele de concentra ii pentru unele substan e cu efecte to;ice /n procesul de fermentare. L" "tele 'e concentra("e pentr$ $nele s$.stan(e c$ "n2l$enta as$pra proces$l$" 'e 2er entare S$.stan(a Concentra("a g=- S$.stan(a Concentra("a g=*ulfuri 2?? Calciu 2???- $??? .etale grele 1 .agneziu 12??-3"?? solubile *odiu "???-(??? )moniu 1%??-4??? +otasiu 4???-1???? )moniu liber 1"? = alt categorie de substan e cu caracter inhibitor sau to;ic sunt i unele substan e organice, /n concentra ie mare, cum ar fi alcool metilic, etilic, propilic, izoamilic, benzen, toluen, peste 1 gJ1D alcooli superiori peste ?,1 - ?,2 gJ1D substan e tensioacti'e peste 2? mgJ1 ,nmol. !e asemenea pesticidele, /n special cele organo-clorurate, produc dereglri /n procesul de fermentare. Influena pH-ului . Fermentarea anaerob se desfasoar /n condi ii optime la pO G $,( - %,$, inter'al /n care produc ia i compozi ia gazului sunt normale. .odificarea pOului apare la modificarea calitatii nmolului de alimentare sau la e;ploatarea incorect a instala iei. Influena temperaturii. @n general, fermentarea anaerob se poate realiza /ntr-un inter'al larg de temperatur, /ntre 4 i $?TC, cu aclimatizarea microorganismelor /n anumite zone de temperatur. &iteza de mineralizare este influen at de temperatur, /n sensul creterii duratei de mineralizare cu scderea temperaturii. !in punct de 'edere termic, procesele de fermentare anaerob se pot clasifica /n trei
1%

categorii7 - fermentare criofil Bfr /ncalzireC la temperatura mediului ambiantD - fermentare mezofil B32-3"TCCD - fermentare termofil BU""TCC. @n practic este larg aplicat fermentarea mezofil. Fermentarea termofil, dei prezint unele a'anta-e, ca reducerea duratei de fermentare i deci a 'olumului instalatiilor, este totui rar utilizat, /ntruc1t implic consumuri suplimentare de energie caloric Bmai ales /n perioada de iarnC i formeaz cruste i spume /n bazine. .icroorganismele care particip la procesul de fermentare i, /ndeosebi, cele metanice, sunt foarte sensibile la 'aria ii de temperatur chiar de 2-3 TC, inter'alul de temperatur i men inerea ei /ntr-un regim constant reprezent1nd factori importan i ai procesului. @nclzirea rezer'oarelor de fermentare la temperaturile proiectate se face, /n principal, cu schimbtoare de cldur e;terioare, care asigur i o omogenizare a nmolului, precum i o pre/nclzire a nmolului brut. mestecul - recircularea - inoculare are ca scop principal amestecul nmolului fermentat de la baza rezer'orului de fermentare cu eel de la suprafata, prin aceasta ob in1ndu-se o mai rapid degradare a substan ei organice, respecti' o mai rapid terminare a fermentani. Cercetri recente asupra mecanismelor de degradare i con'ersie a materiei organice din nmol au pus /n e'identa ci de stimulare a procesului de fermentare prin factori e;ogeni. )stfel, adaosuri de medii nutriti'e pentru bacterii, adaosuri de 'itamine i al i factori de cretere au condus la sporirea produc iei de gaz de fermentare cu 1?-1"A. 3&/&-& Instalat"" pentr$ 2er entarea n# ol$r"lor Constructiile pentru fermentarea anaerobe a nmolului foarte diferite, dar se pot clasifica dup anumite criterii. )stfel, dup pozitia spatiului de fermentare fat de apa uzat, deosebim7 comune cu apa uzat7 fose septice, decantor cu eta- : iazuri de nmolD separate de apa uzat7 rezer'oare si bazine de fermentare. Fosele sept"ce sunt constructii in care, intr-un singur 'olum, se produce simultan atat decantarea apei, cat si fermentarea nmolului rezultat din sedimentare. 4le sunt folosite pentru obiecti'e izolate care deser'es ma;imum "? -1?? locuitori, adic pentru un debit de pan la 1" m3Jzi. 9impul de decantare, respecti' de epurare este de minimum 2 zile si ma;im 1? zile. 2a un debit specific de 1"? dm3Jloc zi rezult un 'olum de 3?? c m3Jloc, pan la 1."?? dm3Jloc. &olumul din urm permite epurarea biologic deoarece aici nu fermenteaz numai nmolul, ci si apa uzat. Fluidul epurat poate fi e'acuat in bazine de infiltratie e;istente in apropiere, sau se poate 'idan-a cu a-utorul unor utila-e speciale si se transport la cea mai apropiat statie de epurare. 5molul se e'acueaz odat sau de dou ori pe an. !up fiecare e'acuare se las in bazin o cantitate de nmol 'echi, adic un nmol ce contine bacterii metanice necesare pentru fermentarea nmolului proaspt ce urmeaz a fi mineralizat. +entru colecti'itti mici, de sub "? locuitori, se poate adopta o fos septic cu forma din figura 2, unde circulatia apei este perimetral, fiind asigurat de e;istenta unui perete interior cu mai multe ramificatii care delimiteaz zonele de depunere ale nmolului. +entru calculul zonei de nmol a fosei septice se consider o norm de depunere de ?,( dm3Jloc-zi la o umiditate de >"A. In perioada de 1(? zile dintre dou e'acuri a nmolului
1(

fermentat, se poate estima c umiditatea nmolului, datorit compactrii scade la >?A, iar 'olumul nmolului, ca urmare a fermentrii substantelor organice, se reduce, in medie, cu 3?A. Decantoare c$ eta) BImhoffC indeplinesc rolul de decantare a apei Beta-ul superiorC si de fermentare a nmolurilor Beta-ul inferiorC, ambele functiuni fiind desfsurate intr-un bazin din beton armat cu forma in plan circular sau dreptunghiular. +roblema cea mai dificil la aceste decantoare consta in distrugerea crustei care se formeaz la suprafata bazinului, crust format din materiale usoare Bgrsimi, pr, materiale fibroase etc.C care se ridic, impreun cu nmolul plutitor, de ctre gazele rezultate din procesul de fermentare Ia*$r" 'e n# ol: numite si lagune se amplaseaz in depresiuni naturale Bfoste cariere de nisip sau de crmid etc.C unde adancimea este mai mare de 2,? m, astfel incat s se creeze cat mai mult spatiu pentru nmol. In aceste iazuri se introduce nmolul pentru fermentare, deshidratare sau depozitare final pe termen nedefinit. )ceast solutie, din moti'e igienice si de proiectia mediului este mai putin recomandat pentru fermentarea nmolurilor, dar este mult utilizat pentru deshidratarea natural a nmolurilor. 2a proiectarea acestor iazuri se recomand o incrcare de 2? Pg materii solide din nmolul proaspt la 1,? m3de lagun. Re*er,oare 'e 2er entare 7 etan-tanc$r"9 reprezint solutia frec'ent aplicat pentru localittile ce depsesc 2?.??? locuitori, ele putand fi de mic sau de mare incrcare. *e cunosc urmtoarele scheme tehnologice7 *chema standard, pentru o instalatie de mic incrcare cu substante organice Bfigura3.C const intr-o singur treapt in care introducerea nmolului proaspt si e'acuarea celui fermentat se face prin intermitent B2-3 ori J ziC. 2ipsa agitrii fa'orizeaz aparitia in asa numitul digestor a urmtoarelor zone7 zona de spum Bla partea superioarC, o zon de ap cu nmol, o zon ocupat de nmol in curs de fermentare Bzona acti'C si zona inferioar in care sedimenteaz nmolul fermentat si inert BmineralC. Instalatiile de acest gen ne-fiind inclzite, au o durat de fermentare de peste 3? zile, specific fermentatiei criofile. +eriodic se e'acueaz apa de nmol si spuma pentru a mri zona acti' de fermentare. Instalatiile de fermentare de mare incrcare dispun in plus de un sistem de amestecare a nmolului si de o instalatie de inclzire a nmolului, fapt ce asigur o crestere a producti'ittii si o scurtare a perioadei de fermentare. 9emperatura interioar este de 3? 6 3"? C Bfermentare mezofilC, iar durata de fermentare este de peste 1" zile.!atorit deza'anta-elor acestor tipuri de instalatii s-a trecut la modernizarea acestora si astfel s-a a-uns la instalatii in dou trepte, care rezol' o parte din deza'anta-e. = astfel de instalatie care este prezentat in figura 4. *-a continuat modernizarea instalatiilor si a aprut o nou generatie de instalatii de fermentare de contact Bfigura "C si care este asemntoare cu cea precedent, cu deosebire c aici nmolul fermentat din treapta a doua este recirculat in prima treapt pentru insmantarea nmolului proaspt.
1>

Instalatia functioneaz in analog cu treapta biologica a bazine de aerare, dar in prezent nu cunoaste o rspandire prea mare. Forma constructi' a digestoarelor este de obicei circular, dar au aprut forme noi de rezer'oare care au rezultat din studiul suprafetelor de rotatie. 9ipizarea intregului ansamblu, constituie singura alternati'e economic. !eoarece forma constructi' imprim un aspect arhitectonic important al statiei de epurare, se impune a a'ea in 'edere alegerea 'ariantei care s satisfac si aceast cerint. *e recomand utilizarea de rezer'oarele de mare capacitate, respecti' capacitti de (.??? m3, diametre de 12 m si inltimi de 34 m care sunt mai economice din punct de 'edere al bilantului termic, fat de solutia folosirii mai multor rezer'oare mici insumand aceeasi capacitate. !e obicei se utilizeaz dou rezer'oare de aceeasi capacitate, intre care se pre'ede o constructie special numit camer de mane'r. )ici sunt montate pompele de recirculare a nmolului, schimbtoarele de cldur, numeroase 'ane de mane'r, echipamentul de control al fermentrii, echipamentul electric de control, recuperatoarele de cldur, etc. )ceast camera trebuie s fie bine 'entilat si pre'zut cu sisteme automate de alarm la aparitia pericolului de e;plozie datorit amestecului gaz metan cu aer. +e conducta de transport a gazul de fermentatie BbiogazC spre gazometre si centrala termic, trebuie s se pre'ad7 o instalatie de introdus mercaptan in biogaz, numit odorizatorD o instalatie de eliminare a hidrogenului sulfurat Bpurificator de O2*CD o instalatie de retinere a condensului si a e'entualelor particule in suspensie si un debitmetru de gaz. Fermentarea nmolului in dou trepte se recomandat pentru statiile de epurare ce deser'esc localitti cu peste 3??.???, si are in 'edere recuperarea unei cantitti suplimentare gaz, precum si realizarea unui nmol ingrosat cu calitti superioare pentru procesarea ulterioar. Iezer'oarele de fermentare a nmolurilor sunt echipate cu aparate de msur si control. )stfel, pentru controlul temperaturii nmolului proaspt, fermentat si in curs de fermentare sunt folosite termometre plasate pe peretele rezer'orului, la diferite ni'eluri, in interior. +entru e'identierea ni'elului apei de nmol, a crustei etc, se monteaz indicatoare de ni'el care ptrund in bazin la diferite adancimi, pentru ca tubul piezometric s fie umplut cu diferite tipuri de lichid functie de pozitia tubului in rezer'or. !e asemenea, se pre'd indicatoare de pO, precum si dispoziti'e de luarea probelor de nmol, de gaz Bpentru a stabili concentratia gazelorC si dispoziti'e pentru prepararea si dozarea laptelui de 'ar care intr functiune in momentul in care procesul are tendinta de a asi modifica pO-ul spre unul acid. *unt pre'zute si aparate de msurare a debitului de gaz a debitului de nmol proaspt si fermentat. !imensionarea tehnologic a rezer'oarelor de fermentare const in determinarea 'olumului de fermentare, a dozei de incrcare zilnic, a 'olumului. de gaze e'acuate, a duratei de fermentare, a cantittii de cldur necesar, precum si dimensiunile instalatiilor de amestecare, de transport a nmolului, a pompelor de recirculare, inclusi' stabilirea aparatelor de msur si control.
2?

!eoarece, pentru stabilirea 'olumului de fermentare, nu s-a reusit o e;primare matematic a procesului, calculele se efectueaz prin diferite metode e;perimentale bazate pe cercetrile efectuate de ctre +opel, Ioediger, 5oacP si altii. !up numrul de locuitori, 'olumul de fermentare se calculeaz pe baza 'olumului specific de fermentare a crui 'aloare, se recomand a fi luate din literatura de specialitate BImhoff, 1>>?, 9riebel- 1>%(C. In tara noastr, gazul de fermentatie este utilizat la prepararea agentului termic necesar procesului de fermentare Bap cald, abur etcC, precum si la inclzirea spatiilor administrati'e din cadrul statiei de epurare. In pri'inta gazometrelor trebuie mentionat faptul c e;ist in prezent tendinta, din moti'e economice si de e;ploatare, s se realizeze noi tipuri de rezer'oare de inmagazinare bazate o membran elastic din cauciuc special. In *tatele #nite ale )mericii, biogazul produs este amestecat cu gazele naturale si este distribuit prin retele de conducte spre a fi utilizat in domeniul casnic, iar in Vaponia biogazul purificat este lichefiat, imbuteliat si comercializat. Fermentarea aerob a nmolului )cest proces const, ca i fermentarea anaerob, dintr-un proces de degradare biochimic a compuilor organici uor degradabili. Fermentarea aerob se realizeaz /n practic prin aerarea separat a nmolului Bprimar, secundar sau amestecC /n bazine deschise. 4chipamentul de aerare este acelai ca i pentru bazinele de nmol acti'. Fermentarea aerob a nmolului se recomand mai ales pentru prelucrarea nmolului acti' /n e;ces, c1nd nu e;ist treapt de decantare primar, sau c1nd nmolul primar nu se preteaz la fermentare anaerob. )'anta-ele procedeului sunt7 - e;ploatare simplD - lipsa mirosurilor neplcuteD - igienizarea nmolului Breducerea numrului de germeni patogeniC i reducerea cantitatii de grsimi. !intre deza'anta-e se semnaleaz, ca mai importante, consumul de energie pentru utila-ele de aerare proprii, comparati' cu fermentarea anaerob care produce i gaz de fermentare. #n nmol se consider fermentat aerob c1nd componen a organic s-a redus cu 2?-2"A, cantitatea de grsimi a a-uns la ma;imum $," A Bfata de substan a uscatC, acti'itatea enzimatic este practic nul, iar testul de fermentabilitate este negati'. Instala iile de fermentare aerob se dimensioneaz, de regul, pentru durata de reten ie de (-1" zile, /n func ie de caracteristicile nmolului, /n care se include i o perioad de aclimatizare la condi iile aerobe Bnmol primarC. Compar1nd cele dou sisteme de stabilizare biologic a nmolului organic, apare net a'anta-os procedeul de stabilizare anaerob, mai ales sub aspectul energetic. @n tabelul urmator se dau date comparati'e ale celor dou procedee. Date co parat",e pr","n' 2er entarea anaero.# !" aero.# Meto'a Per"oa'a 'e Cons$ 'e energ"e Caracter"st"c" retent",e *"le ><0= 1 n# ol Fermentare aerob Fermentare anaerob ( - 1" 1" - 2? " - 1? ?,2 - ?,$ *implD cost sczut de in'esti ieD consum mare de energie Cost de e;ploatare ridicatD cost de in'esti ie ridicatD consum mic de energieD produc ie de gaz Bsurs de energieC

3&1&Con'"("onarea n# ol$l$"
21

)ducerea nmolurilor primare, secundare sau stabilizate /n categoria nmolurilor uor filtrabile se realizeaz, /n principal, prin condi ionare chimic sau termic. *e pot obtine, teoretic, rezultate satisfctoare i prin adaos de material inert Bzgur, cenui, rumegu etc.C, dar acest procedeu prezint deza'anta-ul de a crete considerabil 'olumul de nmol ce trebuie prelucrat /n continuare. Condiionarea c!imic Conditionarea nmolului cu reacti'i chimici este o metod de modificare a structurii sale,Fcu consecinta asupra caracteristicilor de filtrare. )gen ii de condi ionare chimic a nmolului se pot grupa /n trei categorii7 - minerali7 sulfat de aluminiu, clorhidrat de aluminiu, clorur feric, sulfat feros , o;id de calciu, e;tracte acide din deeuriD - organici7 polimeri sintetici Banioni, cationi sau neioniciC, produi de policondensare sau polimeri naturaliD - micti7 amestec de polimeri sintetici cu sruri minerale sau amestec de coagulan i minerali. Ieacti'ii anorganici cei mai des utiliza i pentru condi ionarea nmolului sunt clorura feric i 'arul, fiecare a'1nd un c1mp de ac iune propriu. *ulfatul feros este mai economic, dar are o ac iune corosi'. *rurile de aluminiu, /n special clorhidratul de aluminiu, sunt eficiente, mai pu in corosi'e, dar costul este mai ridicat. !intre polimerii organici, cei cationici se pot utiliza singuri, iar cei anionici i neionici, /n asociere cu al i coagulan i minerali. @n general, dozele de polimeri organici sunt mult mai reduse dec1t la cei minerali, dar costul este /nc ridicat. )legerea coagulantului i doza optim se fac pe baza /ncercrilor e;perimentale de laborator, /ntruc1t alegerea depinde de pro'enien a nmolului, compozi ia sa chimic, gradul de dispersie, tehnologia de deshidratare ce urmeaz a se aplica etc. +entru fiecare tip de nmol i pentru fiecare coagulant, floculant sau amestec, se stabilete doza optim pe cale e;perimental. Condiionarea termic )cest mod de condi ionare se realizeaz la temperaturi de 1??-2??TC, presiuni de 1-2," atm i durate de /nclzire p1n la $? min, depinz1nd de tipul i caracteristicile nmolului i de procesul utilizat. +r ile principale ale unei instala ii de condi ionare termic sunt7 reactorul, /n care se realizeaz tratarea nmolului la temperaturi mentionate mai susD schimbtorul de cldur, /n care nmolul proaspt este pre/nclzit ? de nmolul tratatD boilerul pentru prepararea aburului necesar ridicrii temperaturii /n reactor i decantorul de nmol tratat. )'anta-ele principale ale condi ionrii termice sunt7 lipsa mirosurilor neplcute /n timpul condi ionrii, condi ionare fr adaos de substan e chimice i sterilizarea nmolului.

22

lte procedee de condiionare Condi ionarea prin /nghe are produce un efect similar cu condi ionarea termic. 2a temperaturi sczute, structura nmolului se modifies, iar la dezghe are cedeaz cu uurintaapa. Conditionarea cu material inert trebuie analizat pentru anumite tipuri de nmol i surse de materiale inerte locale, fie pentru creterea puterii calorice a nmolului B/n cazul incinerriiC, fie pentru 'alorificarea nmolului Bagricol, ameliorarea solului, redare /n circuitul agricolC. 3&3& Des0"'ratarea n# ol$l$" @n scopul prelucrrii a'ansate sau eliminrii finale, apare necesitatea reducerii continutului de ap din nmol pentru diminuarea costurilor i 'olumelor de manipulat.F @n cazul sta iilor mici de epurare Bdebite mici de nmolC, deshidratarea se poate realiza prin procedee naturale Bplatforme pentru uscarea nmolurilor sau iazurilor de nmolC /n cazul /n care se dispune de spa iu i sunt asigurate condi iile de protec ie ale mediului /ncon-urtor Bprotec ia apelor subterane, aezrilor umane, aerului etcC. .etodele mecanice de deshidratare sunt larg aplicate pentru diferite tipuri de nmol Bnmol brut, fermentat, de precipitare etcC. +entru a ob ine o separare eficient a fazelor se impune condi ionarea prealabil a nmolului. "es!idratarea natural pe platforme de uscare a nmolului este larg utilizat, a'1nd /n 'edere simplitatea construc iei i costul redus de e;ploatare. +latformele de uscare sunt suprafete de teren /ndiguite /n care se depoziteaz nmolul. !imensiunile platformelor de uscare sunt alese /n func ie de metoda adoptat pentru e'acuarea nmolului deshidratat. C1nd e'acuarea nmolului se face manual, latimea patului nu trebuie s depaseasc 4 mD e'acuarea cu mi-loace mecanizate permite o latime de p1n la 2? m. 2ungimea platformelor de uscare este determinate, /n principal, de panta terenului i nu trebuie s depaseasc "? m. +latformele pot fi aezate pe un strat de baz permeabil sau impermeabil. *tratul de drena- permeabil se e;ecut din zgur, pietri sau piatr spart cu o grosime de ?,2-?,3 m Bstratul de sus inereC, peste care se aeaz un strat de nisip sau pietri mai fin, cu o grosime de ?,2 - ?,$ m. @n stratul de sus inere se /ngroap tuburile de drena- pentru colectarea apei drenate.
23

*imilitudinea dintre drenarea apei pe platforme i filtrabilitatea nmolului a permis stabilirea unor rela ii pentru determinarea duratei de drenare a apei, rela ii ce s-au 'erificat cu datele e;perimentale

unde7 td h n I + 0i 0fl

- timpul de drena-, /n zile D - '1scozitatea dinamic a nmolului, /n gJcm sD - /nl imea stratului de nmol, /n cmD - densitatea nmolului, /n gJcm3D - r 1?1? , rezisten a specific con'en ional la filtrare a nmolului, /n cmJgD - diferen a de presiune, /n gJcm2D - umiditate ini ial, /n AD - umiditatea la sf1ritul drenrii, /n A. Qrosimea stratului de nmol ce se trimite pe paturi depinde de caracteristicile materialului i de climatul zonei respecti'e. @n general, o /nl ime de circa ?,2? m este recomandabil pentru o clim temperat. !eterminarea duratei de deshidratare a nmolului pe platformele de uscare presupune cunoaterea proprietatilor fizico-chimice ale nmolului i regimului climatic al zonei respecti'e. @n general, /n climat temperat, durata de deshidratare este cuprins /ntre 4? i 1?? zile, ceea ce /nseamn c, /n total, se poate conta pe o grosime de nmol ce se rsp1ndete pe platform de 1," - 2,? m pe an, respecti' o producti'itate de (? - 1?? Pg substanta uscatJm2an. "es!idratarea mecanic pe vacuum-filtre este procedeul tehnic eel mai larg utilizat /n prezent pentru drena-ul artificial al apei. Forma constructi'e a 'acuum-filtrelor poate fi diferit Bcu disc, taler sau tamburC, 'acuum-filtrele cu tambur fund cele mai utilizate pentru deshidratarea nmolurilor pro'enite din epurarea apelor uzate. +entru determinarea suprafe ei de filtrare necesar se utilizeaz relatia7

/n care 7 *t - suprafa a de filtrare necesar, /n m2D R - debitul de nmol, /n m3JziD n - densitatea nmolului, /n grJcm3D 0i - umiditatea ini ial a nmolului, /nAD 2t - producti'itatea B/ncrcareaC 'acuum-filtrului, /n PgJm2h. +roducti'itatea 'acuum-filtrului se poate stabili pe baza determinrilor de laborator rezisten a specific la filtrare i coeficientul de compresibilitate - sau pe baza /ncercrilor pe instala ii pilot.

/n care7 2 - producti'itatea, /n Pg substanta uscatJm2hD + - presiunea de lucru, /n mmOgDF IG r 1?1? - rezisten a specific con'en ional la filtrare a nmolului, /n cmJgD - '1scozitatea filtratului, /n c.p.D
24

m - frac iunea de imersare, /n AD . - durata de rota ie a tamburului, /n minD L - factor de corec ie B?,%"CD f - densitatea filtratului, /n gJcm3D 0i - umiditatea ini ial a nmolului, /n AD 0f - umiditatea final a nmolului, /n A. +roducti'itatea 'acuum-filtrelor la deshidratarea nmolurilor pro'enite din epurarea apelor 'ariaz /n limite largi7 " - 1? Pg Jm 2 h pentru nmol acti'e proaspt i fermentat, 2? 2" Pg J m2 h pentru nmol amestecat fermentat i circa 3? Pg J m2 h pentru nmolul primar fermentat. !eshidratarea nmolurilor pe 'acuum-filtre prezint a'anta-ul func ionrii continue Bspre deosebire de filtrele presC i a capacitatii mari d filtrare. !intre a'anta-e se pot semnala degradarea relati' rapid a p1nzelor filtrante, umiditatea destul de ridicat a turtei B%?-(?A i consum de energie mai mare dec1t al filtrelor pres. "es!idratarea mecanic pe flltre pres Caracteristica principals a acestor utila-e este concentrarea unei mari suprafe e de filtrare /ntr-un echipament de dimensiuni reduse. Filtrele pres pot fi adaptate pentru o gam larg de suspensii. 4;ist multe 'ariante constructi'e de filtre pres, deosebirile principale const1nd /n forma i modul de func ionare a elementelor filtrante. @n aceste instala ii, nmolul /ngroat sau condi ionat este pompat cu pompe speciale /n camerele filtrului pres. !up umplerea camerelor se face deshidratarea prin creterea presiunii, /n final rm1n1nd /n camer o turt cu umiditate redus, chiar sub 4?A. Consumul de energie electric este de circa 3 P0hJm3nmol. !urata de deshidratare a nmolurilor pe filtre de pres se calculeaz pe baza a dou componente esen iale i anume tipul de deshidratare propriu-zis sau timpul de presare i durata de /ncrcare i descrcare a filtrului sau timpul au;iliar. 9impul au;iliar poate fi egal cu timpul de presare /n cazul filtrelor pres cu /ncrcare i descrcare manual sau mai redus. 1?-1" min, la instalatiile moderne. 9impul de presare propriu-zis se poate determina pe bazaFcaracteristicilor nmolului i a parametrilor constructi'i ai instala iei.

unde7 tp - timpul de presare, /n hD - '1scozitatea filtratului, /n c.p.D I G r 1?1 T - rezisten a specific con'entional la filtrare a nmolului, /n cmJgD d - distan a dintre plci, /n cmDF + - presiunea de lucru, /n atD 0i - umiditatea ini ial a nmolului, /n AD 0f - umiditatea final a nmolului, /n AD n - densitatea nmolului, /n gJcm3. Westurile filtrante, la filtrele de pres, pot fi naturale sau artificiale, iar alegerea condi iile de e;ploatare ale instala iei de trebuie s se fac /n func ie de tipul de nmol, timpul de deshidratare propriu-zis pentru filtrare i condi iile impuse filtratului. 9impul de deshidratare pentru nmolurile rezultate din epurarea apelor uzate 'ariaz /ntre 1 i $ h, depinz1nd de caracteristicile nmolului, gradul de conditionare, presiunea de lucru, etc.
2"

@n tabelul urmator se prezint date asupra duratei de presare pentru diferite tipuri de nmol. +rincipalele a'anta-e ale filtrelor - pres sunt capacitatea mare de filtrare, consum redus de energie, umiditatea sczut a turtelor. !intre deza'anta-e se semnaleaz consum mare de material filtrant, consum ridicat de reacti'i pentru condi ionare, consum mare de manoper. T" p$l 'e presare a $nor n# ol$r" "n'$str"al T"p$l 'e n# ol U "'"tatea "n"("als: 8 Celuloz si h1rtie >%->( &1scoza >"->$ +repara ii de crbune $% "> Re*"sten(a spec"2"c# la 2"ltrare @ -A-A c =g 11-"" 2"-3" 2? %-> T" p$l 'e presare 7tp9: 0 1,( ?,$ 2,1 1,$ Pres"$nea 'e l$cr$: at %-( 3-" %%

"es!idratarea mecanic prin centrifugare #tilizarea centrifugelor pentru deshidratarea nmolului rezultat din epurarea apelor uzate i-a lrgit aplicabilitatea /n ultimii ani, prin realizarea de utila-e cu performan e ridicate i eficien a bun de deshidratare, mai ales datorit utilizrii polimerilor organici ca agen i de condi ionare. !eshidratarea prin centrifugare poate fi definite ca o decantare accelerate sub influen a unui c1mp centrifugal, mai mare de dou ori dec1t for a gra'itatiei. Factorii care influen eaz sedimentarea centrifugal sunt aceiai ca iF la sedimentarea con'en ional.!eshidratarea centrifugal este influen at i de o serie de parametri ai echipamentului, parametri constructi'i ce trebuie alei /n func ie de scopul urmrit. 9endin a actual se manifest ctre utilizarea centrifugelor cu rotor compact i func ionare continu. )ceste echipamente se pot grupa /n trei categorii, cu domenii specifice de aplicare7 - centrifuge cu rotor conic, care produc o bun deshidratare i centrat limpede, dar neadec'ate pentru solide fineD - centrifuge cu rotor cilindric, care produc, /n general, un centrat limpedeD - centrifuge cu rotor cilindro-conic, care produc i turte bine deshidratate i centrat limpede. +entru realizarea unui grad /nalt de recuperare a solidelor din nmol Bcentrat limpedeC se poate ac iona prin descreterea debitului de alimentare, creterea consisten ei nmolului, creterea temperaturii i creterea dozei de coagulant. Creterea gradului de deshidratare a nmolului se poate realiza prin scderea debitului de alimentare sau creterea temperaturii, chiar i fr adaos de coagulan i. @n general, turte bine uscate dau centrat mai pu in limpede dac nu se are /n 'edere o conditionare corespunztoare a nmolului. 4ficien a procesului se e;prim prin eficien a de /ndeprtare a substan elor din nmol i se caracterizeaz cu rela ia7

/n care7 4 - randamentul de recuperare, /n AD *t - con inutul de solide /n turt, /n AD *i - con inutul de solide la alimente, /n AD *c - con inutul de solide /n centrat, /n A. Iandamentul de recuperare atinge 'alori de peste >?A, iar umiditatea turtelor este 'ariabil /n functie de pro'enien a nmolului i gradul de condi ionare.
2$

@n tabelul urmator se indic performantele ob inute la deshidratarea unor nmoluri din industria te;til pe centrifug ciiindro-conic, cu nmol condi ionat cu polielectroli i organici. Per2or an(e la 'es0"'ratarea pr"n centr"2$gare 9ipul de nmol #miditatea ini ial, A 5mol de precipitare chimic >4,4 5mol biologic /n e;ces >%,> 5mol primar brut >3,2 !ebit de alimentare, m3Jh 3," 3,? 3," Qrad de recuperare, A >",? (>,1 >$,1 Concentra ia de solide /n turt, A 2",2 2$,(

"es!idratarea mecanic pe filtru preset cu band )cesta este un echipament construit i introdus recent pentru deshidratarea nmolului. @n general, se ob in performan e bune, cu nmoluri a'1nd o concentra ie ini ial /n solide de circa 4A. +arametrii de e;ploatare care influen eaz performan ele echipamentului sunt debitul de nmol, 'iteza bandei, presiunea i debitul apei de splare. @n tabelul urmator se prezint performan ele filtrului pres cu band pentru diferite tipuri de nmol. Per2or an(e la 'es0"'ratarea pe 2"ltr$ pres# c$ .an'# 9ipul de nmol Concentra ie /n solide la alimentare A 5mol primar brut 3 - 1? 5mol acti' proaspt ?," - 4 )mestec de nmol primarS acti' 3 - $ /n e;ces 5mol fermentat aerob 1-( 5mol fermentat anaerob 3-> 5mol condi ionat termic 4-$ *olide /n turt A 2" - 14 12 - 32 2? - 3" 12 - 3? 1( - 34 3( - "? !oz condi ionare PgJt ?,$ - 4," 1,? - $,? ?,$ - ",? ?,( - ",? 1," - 4," +entru aprecieri comparati'e asupra celor patru tipuri de utila-e de deshidratare, se indic /n figura urmatoare 'alorile medii ale concentra iei /n substan uscat /n turt pentru diferite tipuri de nmol. de

2%

F"g& U "'"tat" !" sol"'e 6n n# ol

Compar1nd datele ce se pot ob ine la deshidratarea mecanic a nmolurilor pe cele patru tipuri de echipamente, se poate conclude7 - deshidratarea prin centrifugare sau 'acuum-filtru produce turte cu umiditate comparabilD - deshidratarea cu filtru pres cu band produce turte cu umiditate mai redusD - deshidratarea nmolului primar fermentat se realizeaz cu eficienta mai bun dec1t a celui fermentat pro'enit din amestecul nmolului primar i /n e;ces. 3&4& Uscarea Ieducerea a'ansat a umiditatii nmolului se poate realiza prin e'aporarea for at a apei, p1n la o umiditate de 1?-1"A, /n instala ii speciale i cu aport de energie e;terioar. +rincipalele tipuri de instala ii utilizate pentru uscarea termic a nmolului sunt7 usctoare cu 'etre eta-ate, usctoare rotati'e i usctoare prin atomizare. +entru calcului necesarului de cldur ce trebuie furnizat sistemului trebuie s se tin seama, /n principal, de necesarul pentru e'aporarea apei din nmol, pre/ncFalzirea materialului, dezodorizarea gazelor rezultate etc. @ntruc1t randamentul termic al instala iilor nu depasete, de regul, "?A, s-a calculat c pentru uscarea unui nmol cu umiditate d circa (?A, p1n la umiditate de circa 1?A, sunt necesare circa 4"?? PcalJPg substanta uscat. +entru reducerea necesarului de cldur se recomand deshidratarea prealabil a nmolului, pre/nclzirea aerului admis /n sistem i recuperarea cldurii reziduale. !ei procedeul este costisitor i pu in aplicat, are totui o serie de a'anta-e legate, mai ales, de 'alorificarea agricol a nmolului7 produce nmol steril, reduce considerabil 'olumul de materialului datorit /ndeprtrii apei, necesit suprafe e de depozitare mici, este practic neinfluen at de prezen a substan elor to;ice sau inhibatoare. Cercetri recente 'iz1nd utilizarea energiilor necon'en ionale /n deshidratarea nmolului au pus /n e'identa posibilitatea utilizrii energiei solare, mai ales pentru surse de nmol cu emisie intermitent Bde e;emplu din industrializarea sfeclei de zahrC i zone cu insola ie prelungit. Captatorii solari Brealiza i de IC+Q) /n colaborare cu Institutul +olitehnic Clu-C, de tip aer-aer, furnizeaz aer /nclzit la temperatura de %"...(" TC, ce se trimite pe un usctor tip
2(

band BacoperitC, pe care circul nmolul /n prealabil deshidratat Bfig.3.1$C. 4;perimentrile efectuate pentru nmol de la fabricile de zahr au condus la ob inerea unui materila uscat cu umiditate final de 1?-12A, alimenatrea bandei fc1ndu-se cu nmol cu umiditatea de circa $?A. .aterialul uscat poate fi omogenizat Bsau granulatC, /nscuit i transportat /n condi ii similare cu /ngrasamintele chimice minerale. +entru cantitati mici de nmoluri cu con inut de metale, pentru reintroducerea /n circuitul economic, primntreprinderile de prelucrarea minereurilor, s-a utilizat tehnologia de uscare cu energie solar cu instala ie de uscare cu platouri suprapuse. )erul cald ob inut de la captatorii solari poate fi utilizat pentru uscarea nmolului i pe platforme de uscarea nmolului /nchise i cu 'entila ie for at. 3&B& Inc"nerarea n# ol$l$" !ac nmolurile rezultate din epurarea unor ape uzate industrial con in compui organici iJsau anorganici to;ici ce nu permit 'alorificarea agricol, depozitarea pe sol sau aplicarea procedeelor de recuperare a substan elor utile, se face apel la incinerare ca singura alternati'e acceptabil. @n timpul incinerrii compuii organici sunt o;ida i total, iar compuii minerali sunt transforma i /n o;izi metalici ce se regsesc /n cenusa. +entru incinerare se recomand reducerea prealabil a umiditatii nmolului brut i e'itarea stabilizrii aerobe sau fermentrii anaerobe, care diminueaz puterea caloric a materialului supus incinerrii. +relucrarea nmolului /nainte de incinerare trebuie s conduc la autocombustie. Win1nd cont de un necesar de 2,$ .VJPg pentru e'aporare i pierderi de energie de minimum 1?A, se recomand o umiditate a nmolului la alimentare de circa "?A. !ac umiditatea este mai mare sau dac temperatura de combustie trebuie s fie mai mare de %"?TC, pentru a e'ita dega-area mirosurilor neplcute apare necesitatea combustibilului suplimentar. 9oate instala iile de incinerare trebuie echipate cu instala ii de splare sau filtrarea gazelor de ardere, p1n la ob inerea unui con inut de suspensii BcenuC la e'acuare de 1"?-2?? gJm3. Incinerarea nmolului semiplastic, cu putere caloric mic i con inut ridicat de ap impune echipament special, pentru a men ine un raport adec'at suprafataJ'olum /n timpul combustiei. @n acest scop, pentru incinerarea nmolului se utilizeaz cuptoare rotati'e cilindrice, cu 'etre multiple sau cu pat fluidizat. Cuptorul rotativ Const dintr-un cilindru cptuit cu material refractar, cu a;ul pu in /nclinat fata de orizontal. 5molul este in-ectat la captul amonte i, /n timp ce este ars, este transportat la cealalt e;tremitate prin micarea de rota ie a cilindrului. +entru a asigura o bun func ionare a cuptorului este necesar s se mrun easc materialul, /nainte de alimentare, pentru a ob ine o suprafata suficient de mare i a asigura o distribute uniform a acestuia. Cuptorul cu pat fluidizat Const dintr-un cilindru 'ertical, echipat cu dispoziti'e de in-ectare a aerului la partea inferioar i un suport pentru sus inerea stratului de nisip fin care este fluidizat cu a-utorul aerului insuflat. 5molul se introduce la partea superioar. Instala ia de incinerare cu strat fluidizat cuprinde urmtoarele faze7 pregtirea nmolului Bretinerea corpurilor grosiere, mrun irea sub 1? mm, deshidratarea mecanicC iF combustia propriu-zis a materialului la o temperatur de $??....(??TC. )pa din nmol se e'apor, /n timp ce substan a combustibil se gazeific i arde cu adaos, uneori, de combustibil con'entional. 4nrgia necesar unui astfel de proces este de circa 2$? P0hJt material solid.F Cuptorul cu vetre multiple
2>

*e compune, /n esenta, dintr-un cilindru 'ertical din o el cptuit cu crmid refractar i un a; central, care se rotete cu 1 rota iiJminut i pe care se monteaz bratele de agitare. +r ile a;ului i agitatorului din zona de combustie trebuie s fie Fconfec ionate din materiale rezistente la temperaturi ridicate. @n acest tip de instala ie se creaz trei zone de combustie7 zona de uscare, zona de combustie i zona de rcire. 5molul este in-ectat la partea superioar i este in-ectat la partea inferioar datorit bra elor de agitare, care aisgur i repartizare pe 'etre, pentru a se ob ine o suprafata de contact c1t mai mare. )erul necesar combustiei este introdus la partea inferioarD aerul rece este pre/nclzit /n pre/nclzitor, unde cenua cald e'acuat transfer cldur aerului. lte tipuri de instalaii +entru incinerarea nmolului sau altor reziduuri industraile apoase se mai utilizeaz instalatii de o;idare umed, instala ii de piroliz, incinerare prin automatizare etc. ? 4ste a'anta-os ca incinerarea nmolului s se realizeze /mpreun cu gunoaiele mena-ere i alte reziduuri industriale, aleg1ndu-se tipul de instala ie /n corela ie cu caracteristicile materialelor. 2a incinerarea /n comun cu gunoaiele mena-ere, nmolul trebuie deshidratat p1n la o umiditate apropiat de a gunoiului i adugat /n propor ie de 1?-1"A Bfata de gunoiCD cele mai multe instala ii de ardere sunt dotate cu echipamente pentru recuperarea cldurii. 3&C %alor"2"carea s" e,ac$area 2"nal# a n# ol$r"lor &alorificarea nmolurilor nu constituie un scop in sine in epurarea apelor uzate urbane, ea trebuie considerate numai ca fiind un mi-loc de indeprtare nmolurilor din zona statiilor de epurare, fr a a'ea un impact negati'e asupra mediului. 5molul din statiile de epurare urbane contin, in afar de gazele de fermentare, unele substante care pot fi 'alorificate. #nele dintre acestea, cum sunt substantele hrnitoare pentru sol si plante si-au gsit o larg utilizare. In schimb, recuperarea de metale si de alte substante utile se aplic in special, la nmolurile pro'enite din apele uzate industriale. &alorificarea nmolurilor ca fertilizatori ai solului depinde de procesul de tratare a acestuia. In plus, nmolul furnizeaz solului substante organice si elemente chimice, cum sunt7 Fe, .n, Xn, Cu, .o etc. dar, acelasi timp, el poate contine si o serie de elemente si substante nedorite, care, depsind a anumit concentratie pot de'eni duntoare atat pentru sol si plante, cat si pentru apele de suprafat si subterane. In aceast categorie intr metalele grele, microorganismele patogene si compusii organici persistenti. )zotul total continut in nmolul proaspt este de 4,"A in greutate uscat si de 1,13A in nmolul fermentat, el fiind esential pentru dez'oltarea frunzelor si tulpinelor plantelor, fosforul sub forma de acid fosforic, actioneaz asupra cresterii rdcinilor plantelor, fiind 2,2"A in nmolul proaspt si de ?,%"A in nmolul fermentat. +otasiul sub form de o;id de potasiu BL2=C a-ut la formarea clorofilei, iar continutul lui in nmol proaspt este de ?,"A si de ?,2"A in nmolul fermentat, e;primate in greutate uscat fat de cea a nmolului proaspt BIoediger - 1>(2C. *ubstantele organice din nmol particip la formarea humusului cu consecinte fa'orabile pri'ind capacitatea solului de a retine apa, de a rezista la eroziune si de a constitui un substrat pentru bacterii. )nalizand 'alorile substantelor fertilizante din nmolul proaspt si cel fermentat, rezult c nmolul fermentat contine cu 4?- "?A mai putine substante fertilizante decat nmolul proaspt. Folosirea nmolului in agricultur se face sub form de nmol lichid proaspt, nmolul lichid stabilizat aerob, nmol lichid pasteurizat, nmol deshidratat, nmol compostat, nmol uscat Bgranule sau pulbereC etc. In toate cazurile fiind obligatorie analiza compozitiei chimice a nmolului, precum si respectarea normelor si restrictiile ecologice recomandate de agentiile de protectia mediului +entru eliminarea pericolului de infectare a solului, a culturilor, apelor freatice etc, cu germeni patogeni, ou de paraziti etc, trebuie luate o serie de msuri de diminuare a potentialului infectios. In acest scop, specialistii consider necesar o tratare suplimentara a nmolului Blichid
3?

sau deshidratatC in 'ederea dezinfectiei lui recomandand pasteurizarea, iradierea, tratare cu agenti chimici, compostarea etc. Paste$r"*area const in inclzirea nmolului la (?- >?? C cate'a minute, inainte sau dup fermentare, utilizand 'apori de ap cald, arztoare sau instalatii cu microunde. #n alt procedeu de dezinfectie termic il reprezint si uscarea nmolului. De*"n2ect"a n# ol$l$" se poate face prin iradiere cu Co-$?. Co postarea constituie un procedeu de mineralizare a materiei organice continute in nmol cu a-utorul microorganismelor, realizandu-se in final un material inofensi', cu 'olum si greutate reduse, ce poate fi utilizat fr dificultti, din punct de 'edere igienic, ca ingrsmant agricol. 5molul se preteaz mult mai bine la compostare dac este amestecat cu gunoi mena-er. 3&D Aspecte leg"slat",e pr","n' ,alor"2"carea n# ol$l$" "n agr"c$lt$r# +rin 2egea +rotectiei .ediului s-a stabilit cadrul legislati' global in cadrul creia urmeaz s se emit ordine, directi'e si instructiuni specifice pe domeniu, intre care se 'a detalia si problema reciclrii nmolurilor pro'enite de la statiile de epurare urbane in general si a 'alorificrii in agricultur, in particular, in strans corelare cu parametrii fizico- chimici ai nmolului, intre care foarte important rmane, continutul in ap, concentratia in substante organice biodegradabile, concentratia in metale grele si agenti patogeni. )ceste instructiuni de'in absolut necesare in momentul de fat, deoarece pan la ni'elul anului 1>>? problema e'acurii nmolului din statiile de epurare din tara noastr nu era solutionat in nici un fel prin acordurile si a'izele de functionare. In prezent, in conditiile in care proprietatea pri'at asupra terenurilor in general, si agricole, in special, s-a stabilit prin lege, e'acuarea nmolului pe terenuri trebuie s se fac conform unor norme tehnice si conditii legislati'e con'enabile pentru statiile de epurare si cu atat mai mult pentru detintorii de terenuri. In acest conte;t, li'rarea nmolului ctre agricultori se 'a face in conditiile respectrii actelor normati'e ce se refer la calitatea si controlul acesteia. +entru a a'ea o 'edere de ansamblu asupra acestei probleme, se 'or prezenta unele aspecte legislati'e din trile cu mare e;perient in acest domeniu, care 'or ser'i ca elemente orientati'e la elaborarea normelor tehnice de depozitare si 'alorificare a nmolului rezultat din statiile de epurare din Iomania. In *tatele #nite ale )mericii depozitarea nmolurilor este reglementat de 2egea pri'ind Iecuperarea si Conser'area Iesurselor si de !ecretul pentru )p Curat BClear 0ater )ctC, aprobate de Congresul *.#.). si aplicat in toate statele. In conformitate cu aceste legi )gentia pentru +rotectia .ediului B4n'ironmental +rotection )gencK- 4+)C, a editat Ieglementrile finale pri'ind depozitarea nmolului, care din punctul de 'edere al snttii publice are in 'edere e;istenta a trei feluri de nmoluri7 nmoluri brute nestabilizate, care, potri'it reglementrilor, nu se folosesc pe terenuri agricole, ci sunt ingropate, incinerate sau uscate la caldD nmoluri prelucrate prin procese aerobice sau anaerobice, dezinfectare cu clor sau 'ar,compostare si tratament termic, toate procesele urmrind reducerea agentilor patogeni. !up imprstierea pe sol a nmolurilor respecti'e, psunatul este interzis timp de $ luni, iar terenurile arabile nu se folosesc timp de 3 ani pentru recolte care 'in in contact cu culturile ce sunt destinate consumului umanD nmoluri prelucrate pentru o nou reducere a agentilor patogeni si care nu au nici un fel de restricti'e pri'ind folosirea in agricultur. +rocedeele de tratare pentru aceast categorie de nmoluri, constau in iradiere la energii inalte sau procese termice de pasteurizare, tratare termic, digestie termofil B"?- ""TCC. !e regul in aceste nmoluri sunt adugate anumite doze de ingrsminte chimice. 5molul se aplic pe teren din aprilie pan in octombrie, prin incorporare in sol, dozele a-ungand pan la %? t *#Jha, pentru terenuri culti'ate cu porumb. Ca regul principal se urmreste s se e'ite contaminarea lanturilor alimentare, astfel incat cerealele
31

recoltate de pe terenurile pe care s-a administrat nmol s fie folosite numai la hrnirea animalelor. 2a ni'el european, 'alorificarea in agricultur a nmolului din statiile de epurare urbane a fcut obiectul unei reglementri comune BConsiliul 4uropean - 1>($C cunoscut sub denumirea !irecti'a C44 ($J2%( care are rolul de a reglementa utilizarea nmolului in agricultur in asa fel incat s se e'ite efectele noci'e asupra solului, 'egetatiei, animalelor si omului, incura-and, totodat, utilizarea lui de ctre agricultori tocmai pentru a coordona legislatia intern a trilor componente, astfel incat s nu apar disfunctionalitti in comercializarea produselor agricole. Conform acestei !irecti'e a C44, nmolurile furnizate pentru agricultur trebuie s fie insotite de un document in care s se precizeze7 originea nmolului cu identificarea responsabilului pentru producerea si li'rarea lui, inclusi' indicarea tehnologiei de tratareD caracteristica sar-ei li'rate, respecti' greutatea, starea fizic, continutul in substante uscate, in elemente fertilizante si concentratia in metale greleD prescriptii si recomandri de utilizare BdozeC, frec'enta de aplicare in functie de concentratia in metale greleC. !irecti'a ($J2%( C44, mai pre'ede, pentru protectie sanitar, ca nmolul s fie tratat pe cale biologic,chimic sau termic, prin stoca- pe termen lung sau prin orice procedeu care s conduc la reducerea semnificati' a puterii de fermentare, cat si a concentratiei in agenti patogeni. Cu pri'ire la modul de aplicare pe terenuri, se recomand s se pstreze o distant de 3" m fat de puturi, surse de ap, aductiuni si de 2?? m fata de cursurile de ap dac panta terenului este mai mare de %A. +entru psuni si culturi fura-ere s se pstreze 3? zile intre imprstiere si recoltare, iar pentru terenuri destinate legumelor si fructelor proaspete s se respecte un an, dau nu mai putin de 1? luni intre imprstiere si recoltare. *e interzice aeroaspersiunea, cu e;ceptia unor planuri speciale de aplicare a nmolului, iar in cazul nmolurilor solide sau sub form de past este obligatorie incorporarea in sol in ma;imum 24 ore, in afara cazurilor de fort ma-or.

CAP % - Manage ent$l n# ol$r"lor generate "n sta("a 'e ep$rare Cl$) 4&- Sc$rt "stor"c
32

*tatia de 4purare din Clu--*omeseni este destinata epurarii apelor uzate mena-ere si industriale pro'enite in principal din municipiul Clu- 5apoca dar si de la mai multe localitati rurale. 2inia 'eche, respecti' linia I cu o capacitate de 12?? lJs a fost pusa in functiune in anul 1>%%. 2inia 'eche a fost pre'azuta cu treapta de degrosisare cu desnisipator fara separator de grasimi, decantoare primare longitudinale, treapta biologica la capacitatea de >?? lJs cu aeratoare mecanice de suprafata, decantoare secundare longitudinale cu recircularea namolului in proportie de circa "? A. 2ucrarile de e;tindere a capacitatii statiei de epurare au fost incepute in anul 1>(> si au fost terminate odata cu lucrarile de modernizare din programul .#!+ II, in anul 2??2. 4&/& Descr"erea proces$l$" te0nolog"c '"n stat"a 'e ep$rare *tatia de tratare a apelor uzate din Clu- a fost proiectata pentru un debit mediu de 21%? lJs pe timp uscat debitul ma;im de preluare pe timp de ploaie fiind de m;imum "??? lJs. +rocesul tehnologic de epurare a apelor uzate din *tatia de epurare Clu- are in componenta mai multe faze7 - sitarea apelor uzate unde pe gratarele rare si dese sunt retinute corpurile mari si materialele te;tile care plutesc sau sunt in imersieD - indepartarea nisipului si a grasimilor se face in desnisipator, amandoua componentele fiind de nedorit mai departe in procesul de purificareD - decantarea namolului in suspensie se face in decantoarele primareD - epurarea biologica are loc in bazinele de nitrificare si denitrificareD - decantarea finala a apei epurate are loc in decantoarele secundare unde este retinut namolul biologic care este recirculat in treapta de aerareD tratarea namolului cuprinde mai multe etape7 colectarea si ingrosarea namolului primar, colectarea si ingrosarea namolului in e;ces, fermentarea anaeroba a namolului, ingrosarea namolului fermentat, deshidratarea namolului si depozitarea lui. valorificarea biogazului rezultat din fermentarea namolului organic prin producere combinata de energie electrica si termica.

33

*chi a flu;ului nmolului prin sta ia de epurare

Caracteristicile principale ale nmolurilor rezultate din procesul de epurare a apei Y 5mol primar din decantoarele primare umiditate >> 6 >% A substan e organice "? 6 $? A Y 5mol acti' /n e;ces rezultat din treapta biologica umiditate >>," 6 >>,2 A substan e organice "? 6 %? A Y !upa ingrosatorul de namol rezulta un namol primar concentrat7 umiditate >( 6 >" A substante organice7 "?-$? A =bs. 5amolul biologic acti' este stocat intr-un bazin din care se trimite impreuna cu namolul primar concentrat in fermentatoare BmetantancuriC Caracteristicile namolurilor dupa fermentarea anaeroba in metantancuri Fermentatia din metantancuri este de tip Zmezofil Z desfasurandu-se la temperaturi de 3? 6 3" TC Y 5mol fermentat umiditate >(," 6 >" A substan e organice 4? 6 "? A Y 5mol fermentat concentrat dupa ingrosatoarele de namol fermentat7 umiditate >(," 6 >2 A substan e organice 4? 6 "? A Y 5mol deshidratat dupa centrifuga7 umiditate $" 6 %2 A substan e organice 4? 6 "? A

%ar"a("a pro'$c("e" l$nare 'e n# ol 'es0"'ratat '$pa centr"2$ga

Obs: In luna aprilie centrifuga a fost oprita pentru reparatii astfel incat namolul din fermantatoare a fost trimis spre paturile de uscare

&aria ia consumului specific de polimer

4&1& %alor"2"carea na ol$r"lor re*$ltate '"n stat"a 'e ep$rare

Valorificarea prin producere de energie electrica si energie termica D In fermentatoare se produce biogaz cu un procent de $?-$"A metan si o putere calorica de cca 2?.???PVJmc la o productie de cca 4??? mcJzi. *e asigura o compensare a consumului energetic al statiei de 3?-3( A Bdiagrama urmatoareC .ineralizarea namolului "?-$?A Valorificarea in agricultura sau silvicultura 7 Cu toate ca namolul nu contine substante daunatoare peste limitele admise nu am primit solicitari in acest sens, nee;istand unitati interesate de refacerea solurilor degradate sau producerea de plante tehniceD Valorificarea prin ardere in incineratoare sau la fabricile de ciment 7 a e;istat o solicitare in acest sens din partea unei fabrici de ciment care a ramas la stadiul de intentie deoarece dupa rezultatul testelor, unitatea noastra n-a mai fost contactata.

!epozitarea namolului deshidratat !epozitare la depozitul de deseuri mena-ere a municipiului !epozitare in gropi din balastiere epuizate a namolului deshidratat dupa o stationare pentru stabilizare finala pe paturile de uscare.

+robleme in managementul namolului din statia de epurare .ineralizarea insuficienta a namolului in fermentatoareD Iandament redus de producere a biogazului cauzat de o stationare insuficienta a namolului si o recirculare insuficienta a namolului in metantancuriD Costurile de depozitare a namolului deshidratat sunt in crestere, depozitarea de'enind o problema serioasa, protectia mediului impunand conditii tot mai grele de depozitareD Cantitatile mari de nisip intrate in sistemul de canalizare si dificultatile de e;tragere a

tuturor fractiunilor de nisip care se regasesc in namol, conduc la uzuri anormale prin abraziune a pompelor cu surub si in special a centrifugiiD +osibililitati de 'alorificare in agricultura pentru namolul deshidratat nu se intre'ad iar 'alorificarea prin ardere cu producere combinata de energie electrica si termica implica costuri in'estitionale foarte ridicate.