UNITATEA DE

NVMNT:
COALA POSTLICEAL SANITAR DR
. I. CANTACUZINO

CONSTANA DOMENIUL: SNTATE I ASISTEN PEDAGOGIC

NIVEL:
3 AVANSAT

CALIFICAREA:
ASISTENT MEDICAL GENERALIST

MODULUL: MEDIU I SNTATE CLASA IDATA:

21.03.2013

MAISTRU INSTRUCTOR :

BADALU IONELA CRISTINA TEMA: IGIENA. OBIECT DE STUDIU. MEDIUL I FACTORII CARE INFLUENEAZ MEDIUL

TIPUL LECIEI:

E PUNERE! CONVERSAIE EURISTIC! E PLICAIE

! PROBLEMATIZARE

TIMPUL DE DESFURARE:
"0 DE MINUTE

COMPETENE SPECIFICE:
C1:

A#$%&'($') #*+&,#&%( -( (.*%*/&( 0& &/&(#) 1# &#2(33(%$+&( ., 4)#)2$2($ C2: S5(.&6&.) #*+&,#&%( -( &/&(#) $ .*5&%,%,& 0& $-*%(4.(#2,%,& C3:

I#2(353(2($') (%(7(#2(%( -( 53*6&%$8&( 0& 53*2(.+&(

CONINUTURI TEMATICE:
C1: R(',7$3($ #*+&,#&%*3 -( 9$') $ (.*%*/&(&

F*37,%$3($ #*+&,#&%*3 -( &/&(#) /(#(3$%) S5(.&6&.$3($ (%(7(#2(%*3 &#2(33(%$+&(& 6$.2*3& -( 7(-&,

:*3/$#&47

SCOPUL LECIEI:
S) .*#02&(#2&'('(

&75*32$#+$ &/&(#&& 0& $ 7(-&,%,& 1#.*#;,3)2*3 1# 53*7*<$3($ 0& 5)423$3($ 4)#)2)+&& 5( 5%$#(2)

OBIECTIVE OPERAIONAL E
Titlul unitatii 11. Urgente medico-chirurgicale Nivel 3 avansat Valoare credit 2,0

Competente: 1. Identifica semne si simptome prezente in urgente medicale si chirurgicale 2. Evolueaza starea generala a pacientului inainte de aplicarea tratamentului 3. Acorda primul ajutor in urgente Titlul unitatii 11. Urgente medico-chirurgicale Competenta 1 Identifica semne si simptome prezente in urgente medicale si chirurgicale Criteri 444b11e i de performanta: (a) Recunoasterea manifestarilor clinice prezente in urgente (b) Descrierea metodelor terapeutice speciale utilizate in urgente (c) Efectuarea ingrijirilor de urgenta in functie de manifestari clinice, semne, respectand prioritatea in executie. Conditii de aplicabilitate: a) Manifestari clinice: epistaxis, hemoptizie,hematemeza, oprirea respiratiei, oprirea inimii b) Metode terapeutice: hemostaza, respiratia artificiala, masaj cardiac c) Ingrijiri de urgenta: dezobstruarea cailor respiratorii superioare, oxigenoterapie, transfuzie de sange, perfuzie Probe de evaluare :

Probe orale / practice prin care elevul demonstreaza ca este capabil sa recunoasca manifestarile clinice intalnite in urgente medicale si chirurgicale conform criteriului de performanta (a), in concordanta cu conditiile de aplicabilitate. Probe orale / scrise prin care elevul demonstreaza ca este capabil sa descrie metodele terapeutice conform criteriului de performanta (b) in concordanta cu conditiile de aplicabilitate. Probe orale / practice prin care elevul demonstreaza ca este capabil sa efectueze ingrijiri conform criteriului de performanta (c), in concordanta cu conditiile de aplicabilitate. Titlul unitatii 11. Urgente medico-chirurgicale Competenta 2 Evalueaza starea generala a pacientului inainte de aplicarea tratamentului Criteri 444b11e i de performanta: (a) Descrierea manifestarilor clinice prezente in urgente (b) Aplicarea ingrijirilor conform recomandarilor medicale (c) Alcatuirea unui plan de ingrijire pentru pacient. Conditii de aplicabilitate: a) Manifestari clinice: oprirea miscarilor respiratorii, oprirea activitatii inimii, pierderea constientei, absenta pulsului la artera carotida, paloarea extrema sau cianoza, relaxarea completa a musculaturii inclusiv a sfincterelor. b) Ingrijiri: pozitionarea corecta a pacientului, dezobstruarea cailor aeriene superioare, respiratie artificiala directa, masaj cardiac extern. c) Plan de ingrijire:

- supravegherea starii generale a pacientului, masurarea puls respiratie, temperatura, diureza - asigurarea aportului alimentar si hidric. Probe de evaluare Probe orale / scrise prin care elevul demonstreaza ca este capabil sa descrie manifestarile clinice prezente in urgente medicale si chirurgicale conform criteriului de performanta (a), in concordanta cu conditiile de aplicabilitate. Probe orale / practice prin care elevul demonstreaza ca este capabil sa aplice tehnici de ingrijire in urgente conform criteriului de performanta (b), in concordanta cu conditiile de aplicabilitate. Probe orale / scrise prin care elevul demonstreaza ca este capabil sa alcatuiasca un plan de ingrijire conform criteriului de performanta (c), in concordanta cu conditiile de aplicabilitate. Titlul unitatii 11. Urgente medico-chirurgicale Competenta 3 Acorda primul ajutor in urgente Criteri 444b11e i de performanta: (a) Stabilirea prioritatilor in activitate (b) Supravegherea starii generale a pacientului (c) Aplicarea ingrijirilor in functie de necesitati Conditii de aplicabilitate: a) Prioritati: respectarea succesiunii timpilor resuscitarea cardio-respiratorie (hiperextensia capului, eliberarea cailor respiratorii, luxarea mandibulei, pensarea nasului, masaj cardiac extern.)

b) Supraveghere: respiratia, puls, T.A. ,temperatura, culoarea tegumentelor, facies, comportament c) Ingrijiri: administrarea oxigenului, alimentare, hidratare Probe de evaluare: Probe orale / practice prin care elevul demonstreaza ca este capabil sa stabileasca prioritatile in activitate conform criteriului de performanta (a), in concordanta cu conditiile de aplicabilitate. Probe orale / practice prin care elevul demonstreaza ca este capabil sa supravegheze pacientul conform criteriului de performanta (b) ,in concordanta cu conditiile de aplicabilitate. Probe orale / practice prin care elevul demonstreaza ca este capabil sa aplice ingrijiri conform criteriului de performanta (c), in concordanta cu conditiile de aplicabilitate. Titlul unitatii 12. Obiective si tehnici in kinetoterapie Nivel 3 avansat Valoare credit 2,0 Competente: 1. Descrie bazele metodologice ale exercitiului fizic 2. Explica tehnicile kinetice cunoscute 3. Enunta obiectivele terapeutice ale kinetologiei si rezultatele obtinute prin aplicarea lor. Titlul unitatii 12. Obiective si tehnici in kinetoterapie Competenta 1 Descrie bazele metodologice ale exercitiului fizic

Criteri 444b11e i de performanta: (a) Analizarea caracteristicilor morfo-functionale ale locomotiei (b) Explicarea manifestarilor clinice produse de deficitul locomotor (c) Exemplificarea modificarilor produse de efort Conditii de aplicabilitate: a) Caracteristici : unitatea motorie, controlul motricitatii coordonarea miscarii voluntare, contractia musculara b) Manifestari clinice: redori, ankiloze, instabilitate articulara, atrofie, contractura, oboseala musculara, spasticitate, rigiditate c) Modificari: contractia musculara, cheltuiala energetica, oboseala si refacerea musculara. Probe de evaluare Probe orale / scrise prin care elevul demonstreaza ca este capabil sa analizeze caracteristicile morfofunctionale ale locomotiei conform criteriului de performanta (a) in concordanta cu conditiile de aplicabilitate. Probe orale / scrise prin care elevul demonstreaza ca este capabil sa explice manifestarile clinice produse de deficitul locomotor conform criteriului de performanta (b), in concordanta cu conditiile de aplicabilitate. Probe orale / scrise prin care elevul demonstreaza ca este capabil sa exemplifice modificarile produse de efort conform criteriului de performanta (c), in concordanta cu conditiile de aplicabilitate. Titlul unitatii 12. Obiective si tehnici in kinetoterapie

Competenta 2 Explica tehnicile kinetice cunoscute Criteri 444b11e i de performanta: (a) Descrierea tehnicilor kinetice dinamice si statice (b) Compararea efectelor obtinute prin aplicarea diferitelor tehnici kinetice (c) Analizarea efectelor obtinute prin diferite tehnici kinetice Conditii de aplicabilitate: a) Tehnici kinetice: - dinamice: mobilizarea activa mobilizarea pasiva - statice: contractia musculara relaxarea musculara b), c) Efecte: - miscarile pasive mentin amplitudinile normale articulare, mentin troficitatea structurilor articulare, mentin sau cresc excitabilitatea musculara, diminua contractura, declanseaza stretch reflexul. - miscarile active cresc sau mentin amplitudinea articulara, stimuleaza circulatia sanguina , amelioreaza conditia psihica, mentin echilibrul neuroendocrin Probe de evaluare: Probe orale / scrise prin care elevul demonstreaza ca este capabil sa descrie tehnicile kinetice conform criteriului de performanta (a) ,in concordanta cu conditiile de aplicabilitate.

Probe orale / scrise prin care elevul demonstreaza ca este capabil sa compare efectele obtinute conform criteriului de performanta (b), in concordanta cu conditiile de aplicabilitate. Probe orale / scrise prin care elevul demonstreaza ca este capabil sa analizeze efectele obtinute conform criteriului de performanta (c), in concordanta cu conditiile de aplicabilitate. Titlul unitatii 12. Obiective si tehnici in kinetoterapie Competenta 3 Enunta obiectivele terapeutice ale kinetologiei si a rezultatelor obtinute prin aplicarea lor Criteri 444b11e i de performanta: (a) Prezentarea obiectivelor de baza ale kinetologiei (b) Exemplificarea metodelor kinetice prin care se ating obiectivele propuse (c) Efectuarea de exercitii kinetice pe diferite segmente ale corpului. Conditii de aplicabilitate: a) Obiectivele de baza: relaxarea, corectarea posturii si a aliniamentului corpului, cresterea mobilitatii articulare, cresterea fortei musculare, cresterea rezistentei musculare, corectarea deficitului respirator, antrenamentul la efort, reeducarea sensibilitatii. b) Metode kinetice speciale: scripetoterapia, sistemul Guthrie Smith, suspensoterapia, terapia ocupationala, hidrokinetoterapia, gimnastica aerobica. c) Exercitii kinetice pentru:

coloana vertebrala, membrele superioare, memebrele inferioare, centura scapulara, centura pelviana se executa exercitii kinetice pentru corectarea posturii si aliniamentului corpului. Probe de evaluare Probe orale / scrise prin care elevul demonstreaza ca este capabil sa enunte obiectivele de baza ale kinetologiei si rezultatele obtinute prin aplicarea lor, conform criteriilor de performanta (a) si(b), in concordanta cu conditiile de aplicabilitate. Probe orale / practice prin care elevul demonstreaza ca este capabil sa efectueze exercitii kinetice pe diferite segmente, conform criteriului de performanta (c), in concordanta cu conditiile de aplicabilitate. Titlul unitatii 13. Hidrotermoterapia Nivel 3 avansat Valoare credit 2,0 Competente: 1. Aplica proceduri de hidrotermoterapie 2. Urmareste efectele fiziologice si terapeutice ale procedurilor 3. Respecta indicatiile si contraindicatiile fiecarei proceduri. Titlul unitatii 13. Hidrotermoterapia Competenta 1 Aplica proceduri de hidrotermoterapie Criteri 444b11e i de performanta: (a) Descrierea efectelor hidrotermoterapiei asupra corpului uman (b) Explicarea modalitatilor de aplicare a procedurilor pe diferite segmente ale corpului (c) Interpretarea reactiilor organismului la diferite proceduri

Conditii de aplicabilitate a) Efectele hidrotermoterapiei asupra: - sistemului nervos; actiune excitanta sau calmanta - sistemului nervos vegetativ; procedurile calde cresc tonusul vagului, iar cele reci pe ale simpaticului. - sistemului circulator; procedura calda determina coloratia rosie a tegumentului prin vasodilatatie; procedura rece determina aparitia palorii tegumentare prin vasoconstrictie - aparatului respirator: excitantii termici influenteaza in mod reflex ritmul si amplitudinea respiratorie. - sistemului muscular: aplicatiile reci de scurta durata cresc randamentul muschilor striati, inlaturand oboseala. Procedurile calde diminueaza forta musculara Metabolismul este influentat in sensul cresterii sau scaderii in functie de cresterea sau scaderea temperaturii tesuturilor. b) Modalitati de aplicare: - bai generale: bai de abur, dusuri fierbinti, saune, bai de namol, impachetari cu namol, baia cu peria. - aplicatii partiale: bai partiale de maini si picioare, impachetari umede, aplicatii cu namol sau parafina. c) Reactii in hidroterapie: - reactia dermovasculara: obiectiv: coloratia roz-rosietica a tegumentului, insotita de incalzirea pielii. subiectiv: senzatia de caldura placuta, buna dispozitie, apetit crescut si dorinta de miscare. - lipsa de reactie se traduce:

obiectiv: paloarea tegumentului, aspectul albastrui si raceala tegumentelor. subiectiv: senzatia de frig, frison sau tremuraturi, cefalee, nervozitate, scaderea apetitului. Probe de evaluare: Probe orale / scrise prin care elevul demonstreaza ca este capabil sa descrie efectele hidrotermoterapiei asupra corpului uman conform criteriului de performanta (a), in concordanta cu conditiile de aplicabilitate. Probe orale / scrise prin care elevul demonstreaza ca este capabil sa explice modalitatile de aplicatie ale hidrotermoterapiei conform criteriului de performanta (b), in concordanta cu conditiile de aplicabilitate. Probe orale / scrise prin care elevul demonstreaza ca este capabil sa interpreteze reactiile organismului conform criteriului de performanta (c), in concordanta cu conditiile de aplicabilitate. Titlul unitatii 13. Hidrotermoterapia Competenta 2 Urmareste efectele fiziologice si terapeutice ale procedurilor Criteri 444b11e i de performanta: (a) Aplicarea procedurilor de termoterapie respectand prescriptia medicala si normele de protectia muncii. (b) Monitorizarea pacientului in timpul tratamentului (c) Evaluarea efectelor obtinute prin aplicatiile locale de hidrotermoterapie. Conditii de aplicabilitate: a) Aplicarea procedurilor de termoterapie: - se respecta indicatia medicului cu privire la regiune , durata si temperatura b) Monitorizarea pacientului:

- se asigura conditii optime de confort - se observa reactia dermovasculara la tratament. c) Efectele aplicatiilor locale: - parafina aplicata local produce: incalzire profunda si uniforma a tesuturilor,hiperemie puternica si transpiratie abundenta. - incalzire a tegumentului pana la 38- 40 grade - hiperemie puternica si transpiratie abundenta - baile reci de maini au actiune decongestionata asupra organelor toracice si creierului - baile calde de maini produc o vasodilatatie periferica si influenteaza reflex circulatie coronariana, - pe cale reflexa determina o relaxare a musculaturii netede a bronhiilor Probe de evaluare Probe orale / practice prin care elevul demonstreaza ca este capabil sa aplice proceduri de termoterapie conform criteriului de performanta (a) in concordanta cu conditiile de aplicabilitate Probe orale / practice prin care elevul demonstreaza ca este capabil sa monitorizeze pacientul conform criteriului de performanta (b), in concordanta cu conditiile de aplicabilitate. Probe orale / practice prin care elevul demonstreaza ca este capabil sa evolueze efectele obtinute prin aplicatii, conform criteriului de performanta (c), in concordanta cu conditiile de aplicabilitate. Titlul unitatii 13. Hidrotermoterapia Competenta 3 Respecta indicatiile si contraindicatiile fiecarei proceduri. Criteri 444b11e i de performanta:

(a) Efectuarea procedurilor de hidrotermoterapie respectand metodologia (b) Aplicarea procedurilor in conformitate cu prescriptia medicala (c) Identificarea corecta a posibilelor efecte secundare produse de tratament Conditii de aplicabilitate: a) Metodologia aplicarii: - nu se aplica imediat dupa mese abundente, eforturi intelectuale si fizice importante - se indica in orele de dimineata - procedurile reci se aplica dupa o prealabila procedura de incalzire - dupa procedurile calde si fierbinti, este obligatorie sa se aplice o scurta procedura de racire, pentru combaterea relaxarii si atoniei vasculare, periferice b) Aplicarea procedurilor: - se respecta indicatiile din prescriptia medicala : temperatura, durata, intensitatea, topografia procedurii c) Efecte secundare: paloarea tegumentului, senzatia de frig, frison, cefalee, nervozitate, scaderea apetitului Probe de evaluare: Probe orale / scrise prin care elevul demonstreaza ca este capabil sa efectueze proceduri de hidrotermoterapie conform criteriilor de performanta (a),(b), in concordanta cu conditiile de aplicabilitate. Probe orale / practice prin care elevul demonstreaza ca este capabil sa identifice efectele secundare produse de tratament conform criteriului de performanta (c), in concordanta cu conditiile de aplicabilitate. Titlul unitatii: 14. Biomecanica articulara si bilant muscular

Nivel 3+ Valoare credit 1,0 Competente: a) Participa la evaluarea globala a aparatului locomotor b) Evalueaza amplitudinea de miscare a articulatiilor c) Identifica semnele clinice de suferinta musculara si articulara Titlul unitatii: 14. Biomecanica articulara si bilant muscular Competenta 1 Participa la evaluarea globala a aparatului locomotor Criteri 444b11e i de performanta: (a) Recunoasterea componentelor anatomice si functionale ale aparatului locomotor (b) Descrierea metodelor de evaluare articulara si musculara pe toate segmentele functionale (c) Explicarea modului de evaluare al alinierii si posturii corecte a corpului. Conditii de aplicabilitate: a) Componentele anatomice si functionale ale aparatului locomotor: - oase, articulatii si muschi b) Metode de evaluare articulara si musculara: - tehnica bilantului articular si tehnica bilantului muscular - masurarea unghiurilor articulatiilor c) Evaluarea posturii corecte a corpului: - in ortostatism, mers

Probe de evaluare: Probe orale / practice prin care elevul demonstreaza ca este capabil sa recunoasca componentele anatomice si functionale ale aparatului locomotor conform criteriului de performanta (a) in concordanta cu conditiile de aplicabilitate. Probe orale / scrise prin care elevul demonstreaza ca este capabil sa descrie metodele de evaluare articulara si musculara conform criteriului de performanta (b), in concordanta cu conditiile de aplicabilitate. Probe orale / practice prin care elevul demonstreaza ca este capabil sa explice modul de evaluare al alinierii si posturii corpului conform criteriului de performanta (c), in concordanta cu conditiile de aplicabilitate. Titlul unitatii: 14. Biomecanica articulara si bilant muscular Competenta 2 Evalueaza amplitudinea de miscare a articulatiilor Criteri 444b11e i de performanta: (a) Descrierea modalitatilor de efectuare a bilantului articular (b) Explicarea tehnicii bilantului muscular (c) Identificarea deficitului in miscare. Conditiile de Aplicabilitate: a) Tehnica bilantului articular: gradul de mobilitate pasiva intr-o articulatie(parghia distala manipulata in diferite planuri) b) Tehnica bilantului muscular: forta musculara(valoarea de la 0-5) c) Deficitul de miscare: deformarea , atitudinea posturala

Probe de evaluare: Probe orale / practice prin care elevul demonstreaza ca este capabil sa descrie modalitatile de efectuare a bilantului articular si sa explice tehnica bilantului muscular conform criteriilor de performanta (a) si(b), in concordanta cu conditiile de aplicabilitate. Probe orale / practice prin care elevul demonstreaza ca este capabil sa identifice deficitul in miscare conform criteriului de performanta (c), in concordanta cu conditiile de aplicabilitate. Titlul unitatii: 14. Biomecanica articulara si bilant muscular Competenta 3 Identifica semnele clinice de suferinta musculara si articulara. Criteri 444b11e i de performanta: (a) Explicarea mecanismelor generale ale posturii si locomotiei (b) Descrierea structurilor anatomice ale locomotiei (c) Identificarea manifestarilor patologice la nivelul aparatului locomotor. Conditii de aplicabilitate: a) Mecanismele generale ale posturii si locomotiei: reflexe neconditionate si reflexe conditionate stabilite in scoarta b) Structurile anatomice ale locomotiei: oase, articulatii, muschi, nervi c) Manifestari patologice la nivelul aparatului locomotor: contracturi musculare, redori articulare, atrofie musculara, pozitii vicioase Probe de evaluare

Probe orale / scrise prin care elevul demonstreaza ca este capabil sa explice mecanismele generale ale posturii si locomotiei , conform criteriului de performanta (a), in concordanta cu conditiile de aplicabilitate. Probe orale / scrise prin care elevul demonstreaza ca este capabil sa descrie structurile anatomice ale locomotiei conform criteriului de performanta (b), in concordanta cu conditiile de aplicabilitate. Probe orale / practice prin care elevul demonstreaza ca este capabil sa identifice manifestarile patologice la nivelul aparatului locomotor conform criteriului de performanta (c), in concordanta cu conditiile de aplicabilitate. Titlul unitatii: 15. Masoterapia Nivel 3 avansat Valoare credit 2,0 Competente: 1. Aplica manevrele de masaj in functie de obiectivele propuse 2. Identifica efectele fiziologice locale, imediate si tardive ale fiecarei manevre de masaj. 3. Respecta indicatiile si contraindicatiile diverselor forme de masaj, in functie de regiunea anatomica. Titlul unitatii: 15. Masoterapia Competenta 1 Aplica manevrele de masaj in functie de obiectivele propuse. Criteri 444b11e i de performanta: (a) Descrierea manevrelor folosite in masajul clasic (b) Explicarea regulilor de aplicare a masajului pe diferite regiuni ale corpului (c) Adaptarea metodelor de masaj la particularitatile pacientului

Conditii de aplicabilitate: a) Manevrele fundamentale de masaj: - netezirea sau efleurajul framantatul sau petrisajul batera, frictionarea si vibratia b) Aplicarea masajului se face in functie de: - diagnostic, starea generala a bolnavului regiunea de tratat c)Adaptarea masajului la particularitatile pacientului: - regiune, scop, starea organismului Probe de evaluare Probe orale / practice prin care elevul demonstreaza ca este capabil sa descrie manevrele masajului clasic, conform criteriului de performanta (a), in conformitate cu conditiile de aplicabilitate. Probe orale / practice prin care elevul demonstreaza ca este capabil sa explice regulile de aplicare a masajului si sa adapteze metodele de masaj la particularitatile pacientului conform criteriilor de performanta (b) si(c) in concordanta cu conditiile de aplicabilitate Titlul unitatii: 15. Masoterapia Competenta 2 Identifica efectele fiziologice locale, imediate si tardive ale fiecarei manevre de masaj. Criteri 444b11e i de performanta: (a) Evaluarea efectelor obtinute prin aplicarea masajului (b) Compararea efectelor obtinute prin aplicarea diferitelor tehnici de masaj (c) Explicarea modului de actiune si a efectelor presopuncturii aplicata pe diferite regiuni ale corpului Conditii de aplicabilitate:

a) Efectele masajului : - actiune locala sedativa - hiperemianta, de imbunatatire a circulatiei locale - inlaturarea lichidelor interstitiale de staza - actiune generala stimularea functiilor aparatului circulator si respirator, cresterea metabolismului bazal, imbunatatirea somnului, indepartarea oboselii musculare b) Efecte obtinute prin aplicarea altor forme de masaj: - dusul-masaj hiperemie cu efect resorbant si tonifiant c) Actiunea si efectele presopuncturii - stimularea punctelor energetice ale corpului uman Probe de evaluare Probe orale / practice prin care elevul demonstreaza ca este capabil sa evalueze efectele masajului conform criteriului de performanta (a), in concordanta cu conditiile de aplicabilitate. Probe orale / scrise prin care elevul demonstreaza ca este capabil sa compare efectele obtinute prin diferite tehnici de masaj, conform criteriului de performanta (b), in concordanta cu conditiile de aplicabilitate. Probe orale / scrise prin care elevul demonstreaza ca este capabil sa explice modul de actiune al presopuncturii conform criteriul de performanta (c), in concordanta a conditiile de aplicabilitate. Titlul unitatii: 15. Masoterapia Competenta 3 Respecta indicatiile si contraindicatiile diverselor forme de masaj, in functie de regiunea anatomica Criteri 444b11e i de performanta:

(a) Respectarea metodologiei masajului in functie de zona anatomica tratata (b) Aplicarea masajului conform prescriptiei medicale (c) Evaluarea rezultatelor obtinute prin tratamentul aplicat. Conditii de aplicabilitate: a) Masajul in functie de regiunea anatomica: - decubit dorsal: spate, regiunea fesiera, coapse, gambe - decubit ventral: piciorul drept, gamba, genunchi, coapsa, apoi piciorul stang, regiunea abdominala si toracica - membrele superioare: degete, mana propriu-zisa antebrat, brat, umar b) Aplicarea masajului conform prescriptiei: se respecta indicatia medicala adaptata caracteristicilor morfologice si functionale ale fiecarui segment de corp c) Evaluarea rezultatelor: - efecte locale Probe de evaluare Probe orale / practice prin care elevul demonstreaza ca este capabil sa respecte succesiunea de efectuare a masajului pe diferite regiuni anatomice conform criteriului de permanenta(a), in concordanta cu conditiile de aplicabilitate. Probe orale / practice prin care elevul demonstreaza ca este capabil sa aplice masajul si sa evalueze rezultatele obtinute conform criteriilor de performanta (b) si(c) in concordanta cu conditiile de aplicabilitate.

Titlul unitatii: 20. Elemente de neurologie si psihiatrie utilizate in recuperarea medicala Nivel: 3+ Valoare credit: 2,0 Competente: 1. Identifica semnele si simptomele in diferite afectiuni neurologice si psihiatrice 2. Aplica tratamentele recomandate de medic 3. Monitorizeaza evolutia bolnavului dupa tratamentul aplicat. Titlul unitatii: 20. Elemente de neurologie si psihiatrie utilizate in recuperarea medicala Competenta 1 Identifica semnele si simptomele in diferite afectiuni neurologice Criteri 444b11e i de performanta (a) Descrierea semnelor si simptomelor caracteristice pentru diferite neuropatii (b) Explicarea metodelor de recuperare in boli neurologice (c) Evaluarea efectelor locale obtinute prin aplicarea tratamentului. Conditii de aplicabilitate: a) Semne si simptome in nevralgii: - nevralgia de trigemen: durere insuportabila pe traiectul ramurilor nervului trigemen(de pe o jumatate de fata). - inrosirea fetei, lacrimare sau spasme ale musculaturii de partea unde este localizata durerea. - nevralgia occipitala: dureri de ceafa, in regiunea occipitala uni sau bilaterala, cu iradiere in regiunea mastoidiana, vertex, regiunea frontala sau ureche. - nevralgia sciatica: durerea pe traiectul si in teritoriul de distributie al nervului sciatic

b) Metode de recuperare: - tratament medicamentos, fizioterapic, kinetic c) Efecte locale: - antialgice, biotrofice prin imbunatatirea circulatiei locale, miorelaxante. Probe de evaluare Probe orale / scrise prin care elevul demonstreaza ca este capabil sa descrie semnele si simptomele produse de diferite afectiuni neurologice, conform criteriului de performanta (a), in concordanta cu conditiile de aplicabilitate. Probe orale/ scrise pe care elevul demonstreaza ca este capabil sa explice metodele de recuperare in neurologie conform criteriului de performanta (b), in concordanta cu conditiile de aplicabilitate. Probe orale / scrise prin care elevul demonstreaza ca este capabil sa evalueze efectele locale conform criteriului de performanta (c), in concordanta cu conditiile de aplicabilitate. Titlul unitatii: 20. Elemente de neurologie si psihiatrie utilizate in recuperarea medicala Competenta 2 Aplica tratamentele recomandate de medic Criteri 444b11e i de performanta: (a) Asigurarea functionarii aparatului la parametrii stabiliti (b) Pozitionarea corecta a pacientului in functie de regiunea de tratat (c) Supravegherea pacientului in timpul procedurii. Conditii de aplicabilitate: a) Parametrii: timp, intensitate, frecventa

b) Pozitionarea pacientului: intr-o pozitie relaxata, in campul de actiune al aparatului c) Supravegherea pacientului: starea generala, reactia locala la tratament Probe de evaluare Probe orale / practice prin care elevul demonstreaza ca este capabil sa explice parametrii de functionare a aparatului conform criteriului de performanta (a) in concordanta cu conditiile de aplicabilitate. Probe orale / practice prin care elevul demonstreaza ca este capabil sa pozitioneze pacientul si sa-l supravegheze in timpul procedurii conform criteriilor de performanta (b)si(c), in concordanta cu conditiile de aplicabilitate. Titlul unitatii: 20. Elemente de neurologie si psihiatrie utilizate in recuperarea medicala Competenta 3 Monitorizeaza evolutia bolnavului Criteri 444b11e i de performanta: (a) Evaluarea starii generale a pacientului inainte de aplicarea tratamentului (b) Efectuarea tratamentului conform recomandarilor medicale (c) Supravegherea reactiilor pacientului la tratament Conditii de aplicabilitate: a) Evaluarea starii generale inainte de tratament: ex. in paralizia nervului sciatic se evalueaza amplitudinea miscarilor la fiecare segment al membrului inferior, starea de contractura a musculaturii, tulburarile motorii b) Efectuarea tratamentului fizical:

- conform prescriptiei medicale, se respecta tehnica de lucru a fiecarei proceduri , se repereaza corect regiunea de tratat c) Supravegherea reactiilor pacientului: o senzatie de furnicatura, puternica, dar bine tolerata, placuta Probe de evaluare: Probe orale / practice prin care elevul demonstreaza ca este capabil sa explice modalitatile de evaluare a starii generale a pacientului inainte de aplicarea tratamentului conform criteriului de performanta (a), in concordanta cu conditiile de aplicabilitate. Probe orale / practice prin care elevul demonstreaza ca este capabil sa efectueze diverse proceduri si sa supravegheze reactiile pacientului la tratament ,conform criteriilor de performanta (b) si (c), in concordanta cu conditiile de aplicabilitate

P4&=*2(3$5&$ este un domeniu interdisciplinar, situat la grania dintre medicin i psihologie. Este o modalitate de tratament cuprinztor, deliberat i planificat, prin mijloace i metodologii tiinifice, avnd un cadru clinic i teoretic, centrat pe reducerea sau eliminarea unor simptome, tulburri mintale sau stri de suferin psihosociale i/sau psihosomatice i comportamente disfuncionale. (definiia dat psihoterapiei de ctre FR ! Federaia Romn de sihoterapie". Respectiv psihoterapia este o relaie interpersonal intenionat utilizat de un psihoterapeut cu formare de specialitate cu scopul de a ajuta un client sau pacient privitor la problemele sale de via. #n psihoterapie se utilizeaz o gam larg de tehnici, dar indiferent de tehnicile utilizate, se consider ($afinoiu,%, &'''" c cel mai important element (n psihoterapie la ora actual este relaia terapeutic ! factor comun (n toate orientrile terapeutice. #n lume, psihoterapia este practicat de psihologi, medici, psihiatri, asisteni sociali, teologi, consilieri sau absolveni de alte studii superioare i care au formare (n psihoterapie. #n Romnia, psihoterapeuii sunt psihologi, medici, psihopedagogi i asisteni sociali cu formare (ntr!o anumit coal sau metod de psihoterapie. )ei mai muli autori ($afinoiu, %, &'''" consider c psihoterapia ar putea fi mai bine definit folosind termenul psihoterapii, datorit multiplelor orientri teoretice e*istente la ora actual

(n lume. +ocmai din acest motiv (n prezent se (ncearca integrarea (n psihoterapie, pornind de la ceea ce se numete factorii comuni. +ermenul de ,psihoterapii, este utilizat deoarece fiecare tehnic (n parte se revendic teoretic de la una din numeroasele coli i orientri din psihologie. )ele mai cunoscute orientri (European s-chotherap- .ssociation! E. "sunt/

psihanaliza (la rndul ei de mai multe orientri- freudian, jungian, etc), psihoterapia adlerian (care-i are inspiraia n scrierile teoretice ale medicului Alfred Adler), psihoterapia non-directiv sau centrat pe persoan client (!arl "ogers), terapia comportamentala (#$inner), terapiile cognitiv comportamentale (Aaron %& 'ec$, Al(ert )llis), hipnoterapia (*ilton +& )ric$son), psihodrama (,aco( -evi *oreno, psihoterapeut de origine romn), programarea neurolingvistic sau .-/ ("ichard 'andler, ,ohn 0rinder), psihoterapia transpersonal (#tanislav 0rof), psihoterapia e1presiv (incluznd art-terapia, terapia prin dans i micare, drama terapia, meloterapia), psihoterapia narativ (*ichael 2hite, 3avid )pston), psihoterapia dafinoica (,ohn 3afinoiu, 0laciel si !elalalt) psihoterapia gestalt (4rederic$ i -aura /erls)&

$e la jumtatea secolului al 00!lea i pn (n prezent, diversitatea orientrilor (n psihoterapie a crescut foarte mult. 1ricum, fiecare tehnic (n parte vizeaz dezvoltarea armonioas a persoanei i (i propune s contribuie la uurarea suferinei psihice. sihoterapia este un domeniu interdisciplinar i este situat la grania dintre practic i teorie, (n prezent preferndu!se de cele mai multe ori conceptul de 2cercettor practician2 cu referire la psihoterapeut 3necesit citare4. )a metod de tratament, psihoterapia este o intervenie psihologic asupra persoanei realizat prin mijloace i metodologii specifice ce in de un cadru clinic i teoretic i care urmrete diminuarea sau (nlturarea unor simptome sau comportamente maladaptative i reechilibrarea prin modificarea cauzelor acestor simpome/tulburri i/sau uneori prin restructurarea personalitii. #n psihoterapie, se utilizeaz o gam variat de tehnici/ discuii (care respect o anumit tehnic", hipnoz, sugestie, restructurare cognitiv, etc.

Etimologie [modificare]
)uvntul psihoterapie provine din greaca veche! psych, (nsemnnd spirit, suflet sau rsuflare i therapeia sau therapeuein, a vindeca sau a (ngriji. )uvntul psihoterapie a fost utilizat pentru prima oar (n jurul anului 567'. sihoterapia era definit (n acea epoc ca ameliorare a

distresului sau dizabilitii unei persoane de ctre o alta prin folosirea unei abordri bazate pe o teorie sau o paradigm anume.

Forme i intervenii [modificare]

)ele mai multe forme de psihoterapie folosesc conversaia ca mod de abordare a clientului/pacientului, dar e*ist i forme de psihoterapie care utilizeaz alte modaliti de comunicare cum sunt cuvntul scris, lucrrile de art, teatrul, povetile, jocul (mai ales (n psihoterapia copilului", desenul, dansul i micarea, sculptura, filmele. #n timp ce unele intervenii psihoterapeutice trateaz clientul/ pacientul folosind modelul medical, multe abordri terapeutice nu ader la modelul bazat pe simptom de tipul 2boal/ vindecare2. 8odelul medical este (ns folosit de cele mai multe ori (n cercetarea (n psihoterapie, cuprinznd att analiza cantitativ ct i analiza calitativ. $isputele e*istente 3necesit citare4 (ntre diferitele orientri psihoterapeutice se refer (n primul rnd la importana modificrii comportamentale (terapia cognitiv!comportamental" versus importana insight!ului (psihoterapiile de orientare psihodinamic". )ercetrile recente arat (ns c o combinaie a celor dou este cea mai eficace (n tratament i c aderarea terapeuilor la una sau alta din cele dou orientri depinde (n mare msur de modul (n care psihoterapeutul (nsui se descurc cu an*ietatea. +erapeuii care prefer aplicarea interveniilor de tip comportamental sunt cei care (i reprim sau neag sentimentele, in timp ce terapeuii care prefer aplicarea interveniilor orientate spre insight au tendina de intelectualizare. .cesta este motivul pentru care psihoterapia integrativ recomand calea de mijloc (n interveniile terapeutice 3necesit citare4.

Psihoterapie vs. consiliere psihologic [modificare]

#n unele ri ale lumii termenii de consiliere i psihoterapie sunt sinonimi 3necesit citare4. #n Romnia asociaiile profesionale de psihoterapie ofer formare profesional att pentru psihoterapeui ct i pentru consilieri, viziunile asupra diferenelor (ntre consiliere i psihoterapie fiind diferite (n cadrul diverselor asociaii profesionale/ (n timp ce unele consider consilierea psihologic o treapt inferioar psihoterapiei (consilierul ocupndu!se de probleme mai simple sau de aspecte care in de dezvoltarea personal, iar psihoterapeutul tratnd inclusiv tulburri care in de psihopatologie", altele susin c psihoterapia i consilierea sunt dou discipline diferite. )olegiul sihologilor din Romnia cere la ora actuala asociaiilor profesionale s defineasc programa de formare pentru consilieri, pentru a diferenia astfel cele dou sub!ramuri/ psihoterapia i consilierea. )onsilierea psihologic se deosebete de psihoterapie prin faptul c, (n vreme ce psihoterapeutul practic intervenia psihologic sanogen inclusiv (n cazurile de tulburri psihice majore, consilierul psihologic (ncearc s sprijine clientul (n depirea impasurilor inerente dezvoltrii personale. )onsilierul i psihoterapeutul lucreaza att individual ct i pentru optimizarea relaiilor interpersonale (relaiile dintre copii i prini, relaiile dintre soi, etc" i/sau autocunoatere i dezvoltare personal. $ei diferite sub aspectul coninutului (tipul de probleme abordate", consilierea psihologic i psihoterapia sunt similare sub aspectul procesului i al mecanismelor activate.

Consiliere psihologic [modificare]

)onsilierea psihologic este o intervenie specific realizat/ (a" (n scopul optimizrii adaptrii, cunoaterii de sine i dezvoltrii personale i/sau9 (b" (n scopul prevenirii apariiei ori corijrii tulburrilor emoionale, cognitive i de comportament. .a cum consilierea juridic este specific juristului, consilierea medical, medicului, etc., consilierea psihologic este apanajul psihologului ($avid, &'':"9 )onsilierea psihologic se deosebete i de consilierea educaional colar. #n timp ce consilierea educaional/colar abordez probleme de educaie, formare colar i carier, consilierea psihologic presupune intervenia specialistului (n optimizare vieii personale, a relaiilor, sntatea mintal i (n ameliorarea problemelor psihologice, prin reglarea vieii emoionale i a comportamentului ($avid, &'':".

Psihoterapiile [modificare]
sihoterapia poate fi individual (obiectul interveniei este individul", n grup (obiectul interveniei este individul inserat (ntr!un grup terapeutic" sau de grup (obiectul interveniei este grupul, spre e*emplu, cuplu, familie etc.". entru simplificarea limbajului, sintagma ;de grup2 se utilizeaz adesea i cu referire la psihoterapia ;(n grup2. Este evident faptul c intervenia psihologic este ghidat de mecanismele presupuse a fi implicate (n strile de sntate i de boal. .adar, (n funcie de aceste mecanisme, dar mai ales legat de ambiia a numeroi psihologi/psihiatri de a deveni (mtemeietori de coal<, avem mai multe orientri (paradigme" psihoterapeutice/ .ceste orient<ri, dup felul abord<rii, se clasific</

a) Activ-3irective5

6& tehnici de rela1are7 8& sugestia i hipnoza7 9& a(ordarea cognitiv-comportamental7 :& a(ordarea umanist-e1istenial-e1perienial7 ;& psihoterapia adlerian&

#n cadrul acestor orientri e*ist diverse coli, fiecare cu particulariti teoretico!procedurale specifice. =e estimeaz (>ergin i ?arfield, 577@" c e*ist apro*imativ &'' de coli de psihoterapie i peste :'' de tehnici de intervenie.

() +olistice, orientate ctre5

! subiect ca entitate comple* i irepetabil, tritoare (ntr!un univers infinit, dar (ntr!un ambient microsocial cu o specificitate unic9 ! dezv<luirea conflictelor intrapsihice i reducera lor (n scopul obinerii unei mai bune adaptri i ! (n acest fel ! a strii de echilibru psihic. #n aceast categorie se (ncadreaz/
6& a(ordrile dinamice (freudian, junghian)7 8& a(ordarea non-directiv - !arl "ogers7 9& a(ordarea a(reactiv, care dezvolt tehnici ver(ale de stimulare a dezvluirii de sine n vederea depirii (locajelor ce stau la (aza dezorganizrilor psihice generate de sentimente i atitudini negative de vinovie, frustrare, ur, revolt etc& - aceast metod reprezint o perfecionare, pe (aza unui paradigme teoretice mai avansate, a a(ordrii rogersiene&

entru unele coli psihoterapeutice se pot evidenia cteva etape comune (n procesul terapeutic, care se presupune c ar avea o contribuie la promovarea sntii mintale i la diminuarea/(nlturarea manifestrilor clinice/

contactul cu pacientul i sta(ilirea, de comun acord, a termenilor relaiei de sprijin psihologic7 evaluarea clinic i psihodiagnosticul7 conceptualizarea clinic7 aplicarea tehnicilor de intervenie psihoterapeutic (inclusiv urmtirea evoluiei pacientului i rezultatele demersului terapeutic) 7 sevrajul - sprijinirea pacientului pentru a avea o via independent, pentru a se desprinde de terapeut, pentru a iei, netraumatic i conservndu-i noul echili(ru, din relaia psihoterapeutic&

#n unele abordri non!directive i abreactive, att ,evaluarea clinic, ((n forma evalurii psihiatrice/psihologice de tip categorial!$=8" ct i ,conceptualizarea clinic, (asociat diagnosticului categorial $=8" nu numai c nu sunt necesare, ci sunt chiar contraproductive deoarece duc la ,etichetri, generatoare de prejudeci conceptuale de natur s (ngreuneze sau chiar s compromit procesul terapeutic. $e aceea )arl Roges a evitat ,diagnosticele clinice,, considerndu!le procustiene, i chiar termenul de psihoterapie ! pentru el, (ntre ,psiholog, i ,client, se nate o relaie de ajutor psihologic (n care o persoan, aflat (n stare de echilibru psihic mai bun, ajut, printr!o atitudine de acceptare cvasi!necondiionat, o alt persoan, aflat (n dificultate, s ating parametrii psihici necesari unei bune adaptri9 chiar i (n aceste condiii (ns ,evaluarea non!categorial, (care este starea iniial9 ce probleme suntA" i ,conceptualizarea non!categorial, (cum s!au dezvoltat aceste probleme" sunt componente importante ale demersului terapeutic.

Orientri n psihoterapie [modificare

P4&=$#$%&'$ a fost prima form de psihoterapie cunoscut. sihanaliza se distinge prin faptul c (ncurajeaz verbalizarea gndurilor pacienilor, incluznd asociaiile libere, fanteziile i

visele din care analistul interpreteaz natura conflictelor incontiente care produc simptomele pacienilor. P4&=*2(3$5&$ .*/#&2&<:.*75*32$7(#2$%) caut prin diverse metode s identifice i s modifice cogniiile maladaptative, credinele i comportamentele cu scopul de a influena emoiile negative distructive i comportamentele disfuncionale problematice. P4&=*2(3$5&$ 54&=*-&#$7&.) se centreaz pe relevarea coninutului incontient al psihismului clientului cu scopul de ameliorare a tensiunii psihice. $ei rdcinile sale se afl (n psihanaliz, psihoterapia psihodinamic tinde s fie de mai scurt durat i este mai puin intensiv comparativ cu psihanaliza tradiional. P4&=*2(3$5&$ (8&42(#&$%) se bazeaz pe credina e*istenial c fiinele umane sunt singure (n lume. .ceast izolare conduce la sentimentul lipsei de sens care poate fi depit numai prin crearea valorilor i (nelesurilor proprii. P4&=*2(3$5&$ ,7$#&42) a aprut ca reacie la behaviorism i psihanaliz i este ca urmare cunoscut sub numele de . +reia For (n dezvoltarea psihologiei. sihoterapia umanist se ocup de conte*tul uman al dezvoltrii individului subliniind (nelesul subiectiv, respingnd determinismul i preocupndu!se de creterea pozitiv mai degrab dect de patologie. =copul acestei psihoterapii este de a crea un mediu relaional (n care persoana s poat prospera. BPsihoterapia de scurt' -,3$2) este un termen generic pentru o varietate de abordri (n psihoterapie. $ifer de alte coli de terapie prin faptul c subliniaz centrarea pe o anumit problem i intervenia direct. Este bazat pe soluii i nu orientat pe problem. =copul nu este att de a vedea cum a aprut problema ci ce anume (mpiedic schimbarea. P4&=*2(3$5&$ 4&42(7&.) se adreseaz oamenilor (n relaie, respectiv are de!a face cu interaciunile de grup. %nclude terapia familial i consilierea marital. P4&=*2(3$5&$ 23$#45(34*#$%) se adreseaz clientului (n conte*tul unei (nelegeri spirituale a contienei. Ca ora actual (n lume e*ist sute de orientri (n psihoterapie.

Cauza cea mai frecventa de pancreatita cronica este calcificarea, cel mai frecvent cauzata de consumul de alcool. Cauzele cele mai frecvente de calcificari cronice pancreatice sunt conseciinta consumului de alcool, acesta fiind

implicat

intr-un

procent

de

70-90%.

De asemenea, un rol important in determinarea pancreatitei cronice il detine dieta bogata in proteine si grasimi care deseori este asociata cu consumul excesiv de alcool.

Riscul de pancreatita cronica este crescut la pacientii fumatori. Alte cauze mai putin frecvente ale calcificarilor pancreatice sunt reprezentate de:

- malnutritia pe o perioada lunga de timp, acesta fiind cea mai frecventa cauza a pancreatitelor cronice tropicale intalnite - factori ereditari $ipurile Cauzele cicatrizarea tumori micsorarea compresia orificiului externa de pancreatita mai putin frecvente sunt reprezentate de sunt episoadelor de formele obstructive. numeroase: pancreatita acuta pancreatic in de duoden traume. in !ndia si in unele tari din "frica#

hiperparatiroidism

pancreatitelor ductelor biliare benigne ductului si in

obstructive urma ale pancreatic leziunile la

canalului varsarea

determinate

- tumori maligne ale pancreasului.

Simptome
#us Simptomele fatigabilitate oboseala#. precoce ale durerile pancreatitei cronice sunt: abdominale icter

%rincipalul simptom al pancreatitei cronice este reprezentat de durerea abdominala, instalata brusc, care poate dura cateva ore sau zile. Durerea abdominala din pancreatita cronica este intensa, astfel incat interfera cu activitatile curente, de fiecare zi. &actorii precipitanti ai durerii sunt de obicei reprezentati de consumul excesiv de alcool asociat frecvent cu mesele bogate in grasimi.

Dintre semnele precoce ale pancreatitei cronice mentionam prezenta unor episoade de ingalbenire a tegumentelor icter#, aparute in special dupa durerea abdominala.

Simptomele

PATOLOGIA C>IRURGICAL A PANCREASULUI PANCREATITA ACUT PANCREATITA CRONIC TUMORILE PANCREATICE .natomie D organ retroperitoneal la nivelul C5!& D .diacent vaselor sanguine majore D Raport intim cu stomacul, dd. Ei )> .natomie F sistemul ductal atologie ancrea tic D %nflama Gie ' ancreatit .cut D pancreatita acuta debuteaza cu activarea tripsinei in interiorul celulei acinarepancreatice nu prin eliberarea enzimelor digestive de la nivelul ductelor pancreaticelezate!

' ancreatit )ronic D pancreatita cronica se dezvolta prin multiple atacuri de p ancreatita acuta nu prinobstructie ductala determinata de calciu. D +umori ' )ancer ancreatic AFECIUNI ALE PANCREASULUI EXOCRIN ancreatita .cut D %nflama G ia ancreasului ( H&'',''' cazuri/an (n =I. ( 8ajoritatea sunt forme moderate ( J5'K forme complicate Ei severe

( J5',''' decese/an AFECIUNI ALE PANCREASULUI EXOCRIN ancreatita .cut 5. $efini ie D a. %nflama ia pancreasului caracteriz at prin e i!erarea en"i#e or pancreatice la ni$e u esutu ui pancreatic cu producerea hemorag iei %i necrozei tisulare D b. rata mortalit ii & 5'K D c. forme clinice/ acute %i cronice ancreatita .cut ETIOLOGIE

( J6'K" D Litia"a $e"icu ar b. .lcoolul c. .lte cauze/ D 8edica Gie ! :!8 , azathioprine, L)+M, etc.

& D +umori D +raumatisme D L-percalcemie D L-pertrigl-ceridemie .fectarea ancreasului E*ocrinFiziopatologie D 5. pancreatita %ntersti ial

 / 'or#e e #ai ! (nde conduc a apariia inflama iei %i edemului esutu ui pancreatic9 este 'rec$ent auto i#itant D &. pancreatita Necrotiz ant / inflama ie, hemoragie, %i necro "a esutu ui pancreatic D O. nu se cunoa%te cau"a e *act & ! itia"a !i iar poate deter#ina re' u)u !i iar activnd enzimele pancreatice9! alcool

u deter#in un ede# duodenal, obstruc ion(nd scur*erea sucu ui pancreatic! traumatismul, stresu unei inter$enii chirur*ica e , tumorile, a*eni infec io%i D @ odat insta at pancreatit a+ #ari $o u#e de ichid se dep asea" din circu aie,n spaiu retroperitoneal, peripancreatic %i ca$itatea abdominal ancreatita .cut ! +ablou )linic=E8NE )C%N%)E D 1. $urere ! debut brutal la nivel epigastric, sever, continu , iradiaz posterior,

ameliorat ntr un fel prin pozi ia !ez"nd !iaplecat anterior #frecvent nrut it de pozi ia ortostatic ini iat de o mas gras !i aport de alcool ! Nu e*ist semne de iritaGie peritoneal Flocalizarea leziunii este retroperitoneal D &. greG / vrsturi D O. Febr ancreatita .cut $%&'% ()*'*(% D @. Lipotensiune/

P oc (O'J@'K" ' e*udarea plasm ei la nivelul spaGiului retroperitoneal ' )reEterea permeabilitGii vasculare periferice ' Lemoragie ' .cumula rea lichidian (n intestinul aton ' Q rsturi ' Qasodilata Gie periferic D +. distensie abdominal !i mpst are D ,. diminuarea zgomotelor intestinale D

-. tegumente reci !i umede D .. la cca /0 ore1 icter sclero-tegumentar# O D 2. la 3 , zile1 hemoragie retroperitoneal , echimoze n flancuri 4semnul5urner6 sau periombilical 4 semnul (ullen6 =emnele cutanate ale pancreatitei hemoragice ancreatita .cut (omplica ii 1 deple ia volumului i ntravascular conduce D 1 necroz tubular acut !i insuficien renal 1 la /0 ore de la debut D /. sindromul de detres respiratorie acut 4789$61 la 3 - zile de la debut D 3. compl ica ii l

ocale ale necrozei pancreatice1 abcese, pseudochist, ascitapancreatic ancreatita .cut D&$/#*42&. P*'&2&< D P3&#.&5&& /(#(3$%( / ' )onfirmarea $iagnosticuluiA( . vs. ulcer perforat vs. colangit vs. infarct mesenteric, etc." ' $eterminarea statusului pancreatitei acute / D P3*/#*42&.? ( form 8 oderat vs =ever " D $ebutul complica Giilor A

D .lte tare asociateA (e.g. litiaza cii biliare " ancreatita .cut : E)p orri Parac inice D A7&%$'( 4(3&.( ' )resc de &! O ori faG de normal (n &J5& ore de la debutul afecG iunii, ' rmn crescute timp de OJR zile, apoi revin la normal ' Qalori necorelate cu prognosticul leziunii ' =ensibilitate S6'J7'K ' =pecificitate ST'K D L&5$'( 4(3&.(

! + ind s fie crescute mai multe zile faG de cresterea amilazelor ! cresc %i r#(n crescut e timp de T F 5@ zile ' =ensibilitateS6TK ' =pecificitateS7'K ancreatita .cut : E)p orri Parac inice @@ A7&%$'( A %&5$'( S(3&.( / ' =ensibilitateS7RK ' =pecificitateS7'K A#i a"a urinar / crescut ,n episodu acut tripsinogen seric/ crescut (n puseul acut9 sczut (n episodul cronic

@ ancreatita .cut : E)p orri Parac inice D enzime hepatice (>r Ei F.C" F crescute (n prezenGa patologiei biliare ( compresiuneae*trinsec prin edem pancreatic Ei hepatic" D leucocite/ crescute D )a & : / hipocalcemie (n episodul acut D trigliceride D C$L D ?lice mie/ creEteri tranzitorii (n episodul acut D

Iree, creatinin/ pt monitorizarea ff renale D

a 1 & ancreatita .cut : E)p orri Parac inice D R8 $9-*7&#$% ) 4&75%) F anse intestinale dilatate D E.*/3$6&$ $9-*7&#$% ): F dg.litiazei (Q> U )> " , tumorilor pancreatice,pseudochistului pancreatic! dilataGia ductului biliar ! sugereaz litiaza ! pancreas ul greu vizualizabil (n pn apro*. O'K ! datorit distensiei aerice

E#-*4.*5&$ -&/(42&<$ 4,5(3&*$3$CT 4.$# F dg (tumori, chiste, necro z, colecGii lichidiene" ! preconizeaz prognosticul D FN.>/ diferenGiaz pancreatita cronic de +8 ancreatita .cut : E)p orri Parac inice D Qizualizarea litiazei )> ' Ecografia endoscopic ' 8R) (8agnetic Resonance )holangio! ancreatograph-" D (n f. de diponibilitate Ei e*perienG ancreatita .cut : E)p orri Parac inice

D ER) (Endoscopic Retrograde )holangio! ancreatograph-" ' $iagnostic/)onfirmarea prezenGei litiazei )> $iagnosticul pancreatitei cronice (pancreatita acut poat s apar dup acest procedeu" ' + erapeutic F (ndeprtarea litiazei )> (n pancreatita sever PA se$er incipient R ancreatita .cut $iagnostic $iferen ial ( erfora Gie visceral (

1cluzie intestinal ( )olic biliar ( )olecistita ( )olangita ( %schemia / infarctul 8ezenteric )R%+ER%% R1?N1=+%)E D )riterii Ranson / ' )riteriile 1riginale pt clasificarea pancreatitei D =corul . .)LE %% ! criteriile Ranson modificate, D =corul ?lasgoV )riteriile Ranson D Evaluarea =everit Gii (n ancreatita .cut ( N*#:E2$#*%&. )

" )riteriile Ranson D W O semne S prognostic e*celent D OJR semne S 5' F &'K mortalitate D ) : semne S H R'K mortalitate D @@@@ X 3 4(7#( Y P$#.3($2&2 ) S(<(3 ) )R%+ER%% R1?N1=+%)E I75*32$# +$ I#-&.$2*3&%*3 P3*/#*42&.& D %dentificarea pa cienGilor cu pancreatit

sever care necesit tratament mai agresiv/ ' Lidratare ' 8onitorizare )ardio ! pulmonar ' .ntibioterapie iv ' rocedeu %nterven G ional pt boli asociate F litiaza )> 1biective +erapeutice D 8inimalizarea complica Giilor majore/! 8=1F ! precoce ' infecGii ! tardiv D revenirea evolu Giei unei forme moderate spre sever ancreatita .cut

 D a. pancreatit a acut are 'rec$ent o 'or# #oderat+ este auto F i#itant- i#puneatenia 'a de e i#inarea 'actori or cau"a i , reduc erea secreii or pancreatice, susinerea 'uncii or $ita e D b. pancreatita sever necrotiz ant necesit terapie intensi$ D c. pancreatita cronic i#pune trata#entu durerii+ a #a a!sor!iei %i #a nutriiei +R.+.8EN+ : D +R.+.8EN+ 8E$%).C EF%)%EN+ #N . Re'acere $o e#ic %i hidratare ' )orect area dezechilibrului LE Ei controlul

glicemiei ' )ontrolul durerii ' NutriGie Enteral (n . sever ! obiectivul principal (n primele &@J@6 ore D pt a conserva epiteliul tractului intestinal U pt a preveni transloca Gia bacteria n D t a reduce complicaGiile infec G ioase S riscul mortalit Gii crescute (n faze ulterioare ZZ =uportul nutriGional nu e obligatoriu (n formele moderate de . ! %ni ia sond nasogastric , nutriie ichidian intravenoas

. nutri ie parenteral total / ! a i#entaie per os pe #sur ce starea *enera se a#e iorea" ! diet redus ,n *rsi#i+ 'r alcool D +R.+.8EN+ 8E$%).C R1>.>%C EF%)%EN+ #N . ' A#2&9&*2(3$&( 53*6&%$ .2&.) 1# PA 4(<(3) +reatment D ancreatita =ever / ' 8onitorizarea agresiv F statusul hidratrii

' .ntibioterapie iv D atologie asociat (litiaza )> " ' ER) F de urgenG D 8edica Gie asociat ' 5. suplimente enzimatice pancreatice ! reduc steatorea ' &. >locanGi L& sau inhibitori ai pompei de protoni F reduc secreGiile gastrice ' O .1ctreotide (sandostatin" F suprim secreGia pancreatic +reatment D +R.+.8EN+ )L%RIR?%).C5. endoscopic F evacuarea litiazei migrate&. )olecistectomie F

itia"a $e"icu ar O. procedee de $rena 0 sau re"ecii pancreatice

Boala Crohn la nivelul ileonului terminal Coafectarea ileo-colonica in boala Crohn este apreciata in 50-55% din cazuri, iar ileonul terminal este afectat solitar in 25-30%. 25% din pacientii cu ileita terminala acuza si leziuni perianale. Estimativ, intarzierea diagnosticului in medie este de 38 de luni pentru interesarea exclusiv ileala, simptomele initiale nefiind satisfacator de revelatoare, maladia evoluand lent, progresiv. n momentul diagnosticarii, descrescator ca frecventa, simptomele sunt reprezentate de diaree, leziuni anale, astenie, scadere ponderala si durerile a!dominale. "endinta la recidiva este caracteristica evolutiva a afectiunii. #cluziile sunt cele mai frecvente, manifestate su! forma sindromului $oenig, ca episoade de su!ocluzie sau ocluzie acuta secundara unei stenoze intestinale. %istulele sunt identificate in 30% din cazuri, iar prezenta a!ceselor este evidentiata prin fe!ra. Limfoame maligne nonhodgkiniene primare intestinale &ocalizarea digestiva este constata in 3'% din cazuri, intestinul ocupand pozitia secunda in clasamentul frecventei organelor afectate la nivel digestiv, dupa segmentul gastric. n aproximativ 85% din cazuri, limfoamele digestive sunt de tip (. &a nivelul intestinului su!tire rata de malignizare este de )2,5-)8%, ma*oritatea pacientilor avand varste cuprinse intre 50-+0 ani, raportul !ar!ati,femei fiind estimat la 2,). "a!loul clinic este evocator pentru o afectiune digestiva sau complicatie c-irurgicala, .0% dintre pacienti prezentandu-se cu peritonite si 20% cu ocluzii. Ulcer intestinal si enterita ulcerativa Ulcerul intestinal este etic-etat su! denumirea de ulcer intestinal idiopatic, etiologia si patogeneza nefiind !ine definite. &a nivelul ileonului este de doua ori mai frecvent decat in cazul *e*unului. /indromul su!ocluziv domina ta!loul clinic, iar complicatiile caracteristice ulcerelor, stenoze, -emoragii, perforatii, contri!uie la diagnosticare. 0lceratii intestinale pot aparea si in boala Behcet sau lupus eritematos sistemic. /u!stratul enteritei ulcerative este redat de dezvoltarea ulceratiilor, care pot perfora intestinul in cazul jejunitei sau ileitei. /e manifesta prin crampe a!dominale, diaree cu steatoree, fe!ra, denutritie. 1ata de mortalitate este evaluata la 80% pe parcursul unui an. Pneumatoza chistica intestinala

/e defineste prin prezenta formatiunilor microc-istice izolate sau compacte, situate la diferite straturi ale peretelui intestinal. /imptomatologia este deseori a!senta, insa poate de!uta prin complicatii precum ocluzii intestinale sau fenomene periteoneale, pacientii acuzand diaree, varsaturi intermitente si stari su!fe!rile. Tumorile intestinului subtire Detalii despre tumorile duodenului sunt descrise in sectiunea Patologie duodenala. Tumorile benigne jejun-ileale sunt identificate in '0% din totalul cazurilor !enigne survenite la nivelul tractului digestiv. Cele mai frecvente sunt lipoamele intestinale, prezente la nivelul tesutului adipos su!mucos, predilecte persoanelor cu varsta inaintata si su!iectilor cu lipomatoza, si leiomioamele, originare in stratul muscular neted. 2e cele mai multe ori acestea evolueaza preponderent asimptomatic, existenta lor devenind suspicioasa cand su!iectii dezvolta un ta!lou clinic nepatognomonic care include frecvent dureri in eta*ul a!dominal superior, acompaniate de -emoragii latente, exteriorizate uneori prin melena, fenomene su!ocluzive sau ocluzive, intalnite mai des in cazul lipoamelor, meteorism, greata si varsaturi. n cazuri rare s-au constat pierderi in greutate. Tumorile maligne jejun-ileale sunt rar intalnite, in proportie de )% din totalul cancerelor gastrointestinale. %recventa este proportionala cu varsta, iar incidenta in randul sexului masculin este mai crescuta. Adenocarcinomul este cel mai des intalnit, in 2,3 din situatii interesand *e*unul si ),3 ileonul. 2e!utul are caracter insidios si se manifesta prin disconfort epigastric, !alonare, dureri, a caror intensitate creste progresiv, pacientul acuzand in timp un !ilant ponderal negativ, fenomene de ocluzie intestinala, sindrom anemic si melena. 3rognosticul este rezervat, supravietuirea la 5 ani fiind apreciata pana la 25% din cazurile cand tratamentul c-irurgical se desfasoara in etapele precoce. Leiomiosarcomul este identificat in )0% din totalul cancerelor care afecteaza intestinul su!tire, iar raportul fata de leiomiosarcoamele localizate la nivel duodenal este de .,). 4emoragiile oculte de cauze neprecizate poate creste suspiciunea prezentei unui leiomiosarcom. 2ereglarile digestive a!senteaza sau se manifesta necaracteristic, iar in cazuri rare este provocata ocluzia intestinala. /upravietuirea la 5 ani este evaluata la 20-25%. Tumorile carcinoide sunt localizate cu precadere la nivelul tractului gastrointestinal, in 85% din cazuri, iar la nivelul intestinului su!tire sunt descoperite in proportie de 3.%. n cele mai multe situatii, tumorile carcinoide se prezinta asimptomatic, fiind descoperite accidental, iar manifestarile corelate cu prezenta tumorii sunt evidentiate prin -emoragie digestiva, fenomene de ocluzie intestinala si de infarctare a unui segment intestinal. n contextul metastazelor -epatice, sindromul carcinoid este relevant prin manifestari paroxistice si cronice.

P$2*%*/&$ 42*7$.,%,& 4& -,*-(#,%,& U%.(3,% /$423&. 4& -,*-(#$% $efinitie ( lipsa de substanta la nivelul peretelui gastric sau duodenal care depaseste in profunzime muscularis mucosae si este inconjurata de de un infiltrat inflamator de tip acut sau cronic, iar in ulcerele vechi si de un proces de fibroza ( in trecut u.g. si u.d. erau considerate & forme topografice ale aceleiasi boli F boalaulceroasa gastroduodenala ( actual F & boli distincte datorita deosebirilor evidente U%.(3,% /$423&. Etiopatogenie ( rar W @' de ani, ( incidenta ma*ima R'!:' de ani ( H :R de ani, in special la femei ( incidenta in functie de varsta ! cu circa 5' ani mai tarziu decat ulcerul duodenal ( dezechilibru intre factorii de agresiune si mecanismele de aparare * ( factorii de agresiune ' acidul clorhidric F obligatoriu ( ulcerele gastrice fara L)l e*clud bengnitatea acestuia (

=chVartz F [unde nu este acid , nu este ulcer2 ' pepsina ' reflu*ul duodenogastric ( tulburari de motilitate ale tubului digestiv superior ( * potentialul transmucos ( favorizeaza retrodifuziunea ionilor de hidrogen in interstitiu ' infectia cu Lelicobacter p-lori W ulcerul duodenal ' &'K din gastritele L \ + ulcer gastric ( factorii de aparare F O linii de aparare ' prima linie F mucusul de la suprafata mucoasei ( modificari cantitative si calitative ale mucusului ' mucus * , capacitate de tamponare * ' linia a %%!a F epiteliul gastric ( alterat de .%N= ( fumatul ' linia a %%%!a F circulatia sangelui in peretele gastric ( tulburari circulatorii ' prin modificari ateromatoase ' substante vasomotoare care actioneaza pe sficterul precapilar ( alterarea troficitatii epiteliului gastric ( * rolului de bariera a mucoasei gastrice permite retrodifuziunea L\ in vaselesangvine + proces inflamator local cu tromboze vasculare si cu persistentatulburarilor de irigatie sangvina

factorii de aparare F O linii de aparare F prima linie F mucusul de la suprafata mucoasei ] modificari cantitative si calitative ale mucusului F mucus ^ , capacitate de tamponare ^ F linia a %%!a F epiteliul gastric ] alterat de .%N= ] fumatul F linia a %%%!a F circulatia sangelui in peretele gastric ] tulburari circulatorii F prin modificari ateromatoase F substante vasomotoare care actioneaza pe sficterul precapilar ] alterarea troficitatii epiteliului gastric ] ^ rolului de bariera a mucoasei gastrice permite retrodifuziunea L\ in vaselesangvine _ proces inflamator local cu tromboze vasculare si cu persistentatulburarilor de irigatie sangvina.natomia patologica ] Ilcerul acut ] Ilcerul cronic ] U%.(3,% $.,2 F eroziunea gastrica ] lipsa de substanta intereseaza mucoasa fara sa depaseascamusculara mucoasei ] a fost descrisa de $ieulafo- F [e*ulceratio simple*2 F ulcerul acut profund ] leziune cu diametrul de 5 cm

] intereseaza toate straturile peretelui gastric cu edem si hiperemie in jur ] U%.(3,% .3*#&. F dimensiuni H &!R cm, HOcm S [ulcer gigant2 F pierderea de substanta are in jur infiltrat inflamator cronic F poate penetra organele din jur _ fibroza de vecinatate F leziune unica F 6'K ] pe mica curbura F 7'K F la : cm cranial de pilor F :'K ] pe fata anterioara F RK ] pe fata posterioara F 5K ] regiunea prepilorica, marea curbura F RK F )lasificarea `ohnson ] tip % F mica curbura inalt, pre zona fundica, secretie acida redusafata de normal F R'!:'K ] tip %% F pe corpul gastric \ ulcer duodenal, stenozant cel maiadesea, hipersecretie gastrica F &O!&RK

=omnul este de fapt o stare naturala a organismului. "vem nevoie de somn pentru a creste, a ne odi,ni si a ne reface, pentru a putea lucra si functiona la parametrii optimi. 8emoria si vigilenta noastra depind de somn. Creativitatea si capacitatea de acumula lucruri noi, de a invata, depind si ele de somn. Rolul lui nu este deocamdata perfect inteles, insa un lucru pare a fi clar- daca nu ar fi atat de necesar organismului, nu i-am acorda atat de mult timp. .ecesarul de somn variaza foarte mult in functie de varsta - de la /0 ore la un nou nascut, la 0 ore la un adult. 1untem constienti de importanta somnului2 1tim cat si cum ar trebui sa dormim pentru a profita dupa urma lui2 !n continuare ne propunem sa exploram cateva din miturile cu privire la somn, pentru a intelege mai bine rolul sau in rutina noastra zilnica. Problemele cronice de sanatate nu influenteaza calitatea si cantitatea somnului Din ce in ce mai multe studii demonstreaza ca exista o importanta legatura intre somn si problemele cronice de sanatate. Cele mai frecvente tulburari care influenteaza parametrii somnului par a fi dia(etul zaharat tip 8, in special cel necontrolat prin insulina, hipertensiunea arteriala, insuficienta cardiaca congestiva, bolile pulmonare sau tulburarile depresive. De exemplu, prea putin somn se pare ca influenteaza capacitatea organismului de a utiliza insulina, ceea ce poate duce la aparitia diabetului za,arat. De asemenea, somnul influenteaza si secretia hormonului de crestere, fapt

considerat ca fiind implicat in dezvoltarea o(ezitatii. "stfel, pe masura ce cantitatea de ,ormon secretata scade, riscul de aparitie a obezitatii, creste. 3bezitatea apare si datorita faptului ca prin deprivarea de somn sunt afectate si importante procese metabolice, in special ale glucidelor, si este modificat si comportamentul alimentar. 4a randul sau, obezitatea reduce confortul fizic al pacientului si poate induce apnee de somn, care altereaza calitatea somnului.

$ranspiratia este un proces fiziologic normal, prin care sunt eliminate prin piele apa in proportie de 99% si /% substante sodiu, potasiu, clor, fosfor, magneziu, zinc, substante azotate neproteice# reprezentand deseuri toxice rezultate din procesele metabolice care au loc in corpul uman. $ranspiratia este controlata prin mecanisme nervoase si ,ormonale. 1ecretia sudorala este produsul glandelor sudoripare ce se gasesc in stratul profund al pielii. "ceste glande sunt de doua feluri5 6lande ecrine, in numar de 7-8 milioane, distribuite in tot corpul, predominant in palme si talpi, mai numeroase fiind la sexul masculin. "cestea sunt influentate de cresterea temperaturii interne sau externe. 6lande apocrine, mai reduse ca numar, sunt localizate axilar, in zona organelor genitale, in 9urul anusului si al mamelonului, functia lor debutand cu pubertatea si fiind influentata de ,ormonii sexuali. Cauzele :excesului: de transpiratie sunt multiple, in consecinta tratamentul va tine seama de fiecare dintre acesti factori; Cauze multiple <iper,idroza poate aparea ca o reactie de aparare in conditii de expunere a organismului la caldura excesiva, cufundare in apa calda sau efort fizic intens. %oate aparea si in conditii patologice5 =oli febrile cresterea temperaturii corpului peste >7?# insotite si de alte semne si simptome caracteristice, in functie de particularitatile afectiunii. $ranspiratii nocturne $=C pulmonar, bronsite, reumatism, cardiopatii#. Dezec,ilibre neuro-endocrine5 menopauza, ca urmare a ,iperexcitabilitatii neurovegetative transpiratiile sunt abundente si insotite de valuri de caldura#. 4a tinerii cu

tulburari vegetative, mai emotivi, pot aparea transpiratii ale fetei, palmei, plantelor talpa picioarelor#. $ranspiratii reci, in criza de angina pectorala, colica renala, biliara, stari nervoase, frica, oboseala, efort intelectual intens, fiind localizate mai ales pe frunte, palme si plante. "paritia brusca a ,iper,idrozei reprezinta un semnal de alarma - putand aparea in infarct miocardic, intoxicatii, ,emoragii abundente, rau de mare, coma ,ipoglicemica la bolnavii diabetici, cresterile bruste ale valorilor tensiunii arteriale. <iper,idroza cu localizari particulare, de exemplu in ra,itism, la copii fiind localizata in regiunea fruntii, a cefei si aripioarele nasului. !n ,ipertiroidie localizarea este pe fata palmara a mainilor si regiunea capului. !n boli organice ale sistemului nervos accident vascular cu ,emiplegie- ,iper,idroza se intalneste de regula pe partea paralizata#. @icozele ciupercile pielii# sunt asociate cu ,iper,idroza si miros neplacut. Conduita terapeutica !n momentul in care se constata aparitia ,iper,idrozei, prezentarea la medicul curant medicul de familie# este un prim pas. "cesta se va informa asupra debutului, localizarii, factorilor declansatori, duratei, aspectului ,iper,idrozei si va efectua un examen clinic general si local. 1e va informa, totodata, asupra istoricului diferitelor afectiuni pe care le poate avea pacientul, indicand eventual si un set de analize curente pentru o evaluare mai precisa. !n functie de datele culese, medicul va initia tratamentul sau va indruma pacientul catre un medic specialist dermatolog, endocrinolog, medicina interna, neurolog, psi,iatru#. Cea mai moderna metoda de tratament a ,iper,idrozei este in9ectarea cu toxina botulinica. Masuri profilactice si de igiena: mentinerea riguroasa a igienei corporale prin spalare zilnica cu apa si sapun de preferat cele antibacteriene daca ,iper,idroza este insotita de afectiuni micotice# sau sapun cu glicerina, in celelalte cazuri- aplicarea deodorantelor antiperspirante :soft: fara alcool# in regiunea axilara, utilizarea pudrei de talc sau a unor unguente pe baza de sulfat de zinc, in functie de caz- evitarea oboselii si stresului- purtarea de imbracaminte si incaltaminte le9era, din materiale naturale care asigura o ventilare normala a pielii si nu irita. Tratamentul fitoterapeutic

Az intern5 sub forma de ceai, infuzie sau decoct o lingurita la o cana de apa /-7 litri de infuzie pe zi# din urmatoarele plante5 salvie, frunze de nuc, frunze si coa9a de ste9ar, frunze de gutui sau de visin- Az extern5 se fac bai si spalaturi cu ceaiuri din aceleasi plante, 7 lingurite la o cana de apa. %entru transpiratii urat mirositoare la picioare si sub brat este recomandat sa presarati pe zonele respective pulbere de salvie.

$a,icardia insoteste in mod constanta anumite stari ale organismului - precum in febrilitate, dupa efortul fizic, in emotii puternice. Cresterea frecventei ritmului cardiac poate trece neobservata pentru o lunga perioada de timp, in special la persoanele tinere. $a,icardia este principala forma de manifestare a unor afectiuni cardiace precum aritmiile, cea mai frecventa dintre ele fiind fibrilatia atriala iar cea mai grava - fibrilatia ventriculara. Cresterea frecventei ritmului cardiac survine si dupa unele medicamente. "sa cum este si normal, o data constatata ta,icardia, medicul cardiolog incearca sa stabileasca diagnosticul si tratamentul adecvat. ATENTIE: ta,icardia este un semn important in afectiuni ale glandei tiroide precum5 hipertiroidie, tireoto icoza, boala !raves"#asedo$% De aceea, practic orice pacient cu fibrilatie atriala trebuie sa fie consultat obligatoriu de medicul endocrinolog. @ulti pacienti cu fibrilatie atriala au urmat tratament medicamentos sau c,iar defibrilari electrice fara succes pentru ca in urma tratamentului endocrinologic :sa se vindece: si de fibrilatia atriala

!n fiecare zi gasim in perie fire de par iar acest lucru, de regula, nu ne inspaiminta. An mic procent din firele noastre de par se regenereaza tocmai prin aceasta cadere, uneori c,iar neobservata. Caderea parului se intilneste insa si in situatii grave precum in anemii intotdeauna secundare unor altor afectiuni#, situatii de stres acut sau indelungat de exemplu decesul unei persoane apropiate, perioade de suprasolicitare intelectuala la

servici, examene, etc#. Caderea masiva a parului sau c,iar totala este intilnita in urma unor tratamente c,imioterapice recomandate pentru diverse cancere sau dupa anticoagulante, antidepresive, etc. !n multe boli autoimune se intilneste si caderea parulu. De multe ori primul drum este la medicul dermatolog iar adesea exista tentatia unor tratamente :de intarire: a firului de par pe care unii pacienti il urmeaza cu stoicism ani dea rindul. Caderea parului se intilneste frecvent si in unele expuneri prelungite cu metale precum cuprul, ferul, aluminiul. "$B.$!B5 caderea parului este un semn frecvent intilnit in afectiuni endocrine, desi nespecific, precum5 hipotiroidismul primar, tiroidita cronica autoimuna " forma cu hipotiroidie sau in mi edemul primar autoimun& Caderea parului, fara a fi un semn de boala se mai intilneste si dupa nastere% Tulburarile de ciclu menstrual se insotesc, de asemenea, de o crestere a cantitatii de par pierdut zilnic. Caderea parului se intilneste si in obezitatea medie si severa si in diabetul za,arat. 1caderea in inaltime este adesea neobservata, dupa 80 de ani suntem interesati in special de greutate dar nu si de inaltimea noastra. @ai mult, c,iar si atunci cind ne prezentam la medic, suntem cintariti dar nu si masurati. C,iar si atunci cind suntem masurati, adesea nu ne descaltam iar cei >-C centimetri ai tocului ne pacalesc asupra inaltimii reale. %e de alta parte, este impamintenita opinia ca la batrinete este :normal: sa scadem in inaltime, asa cum este normal ca la tinerete sa crestem. "$B.$!B5 1caderea in inaltime, in special la femeile aflate la menopauza, este un semn clasic pentru osteoporoza manifesta. 1caderea respectiva este data de fracturi si tasari ale coloanei vertebrale, adesea asimptomatice nedureroase#. =oala este usor de diagnosticat si beneficiaza in prezent de un tratament adecvat. .etratata, osteoporoza are efecte dezastroase asupra calitatii vietii, fracturile repetate ducind la imposibilitatea auto-ingri9irii in special in cazul fracturilor membrelor inferioare#;

Ce este hirsutismul?
La femeia matura exista doua tipuri de par terminal: - androgeno-dependent (din axile, din zona pubiana, de pe fata etc.) a carui crestere este stimulata de hormonii masculini sau androgeni; - androgeno-independent (gene, sprancene, scalp) a carui crestere nu depinde de stimularea hormonilor androgeni. Hirsutismul se caracterizeaza prin cresterea excesi a a firelor de par terminal in zone care in mod normal sunt lipsite de pilozitate(fata, abdomen, torace!piept, in regiunea fesiera) fiind rezultatul cresterii ni elului hormonilor androgeni in organism. La femei, sursele de hormoni androgeni sunt o arul si glanda suprarenala. "laturi de hormonii androgeni, exista si alti factori care stimuleaza cresterea firelor de par: - temperatura (parul creste mai repede ara decat iarna); - durata petrecuta in faza de crestere acti a a parului; - rata de crestere a firului de par; - afectiuni ale sistemului ner os central (traumatisme, encefalite); - hormoni estrogeni, progesteron, prolactina.

Cauzele aparitiei hirsutismului

#irsutismul apare ca o reactie la cresterea hormonilor androgeni din sange si poate fi cauzat de:

- sindromul andreno-genital este o tulburare genetica caracterizata prin sinteza anormala a hormonilor androgeni care afecteaza sexualizarea; - sindromul Cushing apare secundar excesului de hormoni glucocorticoizi, glucocorticoizii sunt secretati, ca si hormonii androgeni in glanda suprarenala; - sindromul o arelor polichistice - o afectiune frec enta la femei; - tumori o ariene; - hirsutismul idiopatic sau hirsutismul criptogenetic sau ascuns, caruia nu i se cunoaste cauza; - administrarea de medicamente: hormoni steroizi, $etroclopramid, %anazol, testosteron. "paritia pilozitatii la ni elul zonelor care in mod normal sunt lipsite de par afecteaza imaginea de sine a unei femei. &rezenta parului, care este gros si negru, sub forma de barba sau mustata , sau pe coapse, torace si abdomen obliga, intr-un fel, persoana afectata sa mearga la un consult medical pentru a trata aceasta tulburare inestetica. 'n functie de semnele si simptomele de insotire a hirsutismului, se poate detecta cauza aparitiei acestuia. #irsutismul aparut la o fetita de ()-(* ani asociat cu tulburari ale ciclului menstrual orienteaza diagnosticul catre boala polichistica o ariana. #irsutismul echi, generalizat, care afecteaza si alte femei din cadrul familiei, insotit de cicluri menstruale regulate este posibil sa fie hirsutism idiopatic sau criptogenetic. "paritia brusca a hirsutismului, asociata cu amenoree (lipsa menstruatiei) poate fi determinat de prezenta unei tumori o ariene. &entru confirmarea diagnosticului sunt necesare examenele paraclinice: - dozari hormonale: hormonilor glandei suprarenale si celor o arieni (testosteron, delta-androstendion, %#+", progesteron); - teste de stimulare hormonala pentru e aluarea secretiei glandei corticosuprarenale si a o arului; - ecografia abdominala permite diagnosticul de boala polichistica o ariana sau tumora o ariana; - tomografia computerizata si rezonanta magnetica nucleara.

,ratamentul hirsutismului
,erapia hirsutismului izeaza doua aspecte: tratarea cauzei si indepartarea firelor de par aparute in zone care in mod normal sunt lipsite de par. 'n cazul in care o tumora o ariana sau corticosuprarenaliana este responsabila de aparitia hirsutismului, tratamentul cauzal este reprezentat de inter entie chirurgicala. -oala polichistica o ariana beneficiaza de tratament cu anticonceptionale, a caror doza trebuie prescrisa de catre medic.

+xcesul de hormoni androgeni din hirsutismul idiopatic beneficiaza de tratament cu antiandrogeni (preparate care interfereaza cu actiunea hormonilor androgeni). 'ndepartarea firelor de par poate fi realizat prin ras, albire, epilare chimica sau cu ceara sau electrocoagularea papilei dermice. ,erapia cu laser este o metoda relati noua, dar eficienta pentru tratarea hirsutismului intrucat indeparteaza definiti firele de par.

)efaleea .proape toat lumea a avut, mcar o data (n viaG, o cefalee (durere de cap". .pro*imativ 7RK dintre cefalee sunt primare (adic nu sunt cauzate de alt boal sau tumor subiacent" Ei rareori, cefaleea poate fi secundar unor probleme medicale severe.$urerile de cap sunt determinate de multe cauze, iar localizarea, intensitatea Ei frecvenGa cu care apar variaz mult. $eEi +(4,2,% .(3(93$% nu doare, e*ist dovezi c anumite zone ale creierului pot contribui la apariGia diferitelor tipuri de dureri de cap. $e fapt, cea mai mare parte a craniului Ei o important parte a membranelor ce acoper creierul nu pot simGi durerea. N(3<&& .3$#&(#& sau cervicali transmit senzaGiile dureroase din aceste prGi ale creierului ctre sistemul nervos central. $e e*emplu, durerile dentare Ei mandibulare sunt transmise de nervii cranieni. Nervii cervicali transmit informaGia despre durere din regiunea cervical Ei de la baza craniului.

$urerea cu localizare e*tracranian poate fi cauzat de inflamaGia sau tensiunea muscular, inflamaGia arterelor scalpului sau inflamaGia sinusurilor, urechilor sau gingiilor. #n interiorul craniului, cefaleea poate fi produs de dilatarea sau spasmul arterial, inflamaGia membranelor creierului, de presiunea determinat de o tumor sau de o hemoragie. Cauze apari'ie cefalee $eEi cauza e*act a cefaleei rmne neclar, cercettorii sugereaz c durerile de cap pot aprea datorit modificrii concentraGiilor anumitor neurotransmiGtori cerebrali cum ar fi serotonina sau noradrenalina. In dezechilibru (n concentraGia acestor neurotransmiGtori poate determina inflamaGia arterelor craniene Ei iritarea consecutiv a structurilor sensibile la durere. .cest lucru va determina transmiterea impulsurilor dureroase de!a lungul nervului trigemen!o cale major a durerii!spre creier. Nivelul endorfinelor, substanGe naturale cu efect antialgic, produse de creier Ei mduva spinrii, poate fi sczut determinnd astfel apariGia durerii. )efaleea poate fi surd, pulsatil sau ascuGit, sfredelitoare. 1 descriere precis a tipului de durere poate fi de ajutor (n stabilirea tipului de cefalee pe care (l prezinGi. C(6$%(($ 53&7$3) se clasific, (n general, (n O categorii/ cefalee de tensiune, migrene Ei cefalee tip cluster ((n ciorchine". C(6$%(($ -( 2(#4&,#( : const, de obicei, (ntr!o durere surd sau o presiune la nivelul frunGii, scalpului sau cefei. M&/3(#(%( : constau (n dureri severe localizate (ntr!o jumtate a capului, fiind (nsoGite adesea de senzaGii de greaG sau de tulburri temporare de vedere. C(6$%(($ 2&5 .%,42(3 : este caracterizat de o durere intens (n sau (n jurul unui ochi sau a unei jumtGi de cap, durere ce tinde s fie episodic. 1 durere de cap ce nu poate fi ameliorat, care afecteaz activitatea Ei dureaz : luni sau mai mult, este considerat cronic. $eEi cauza e*act a cefaleei primare rmne neclar, se Etie (ns c poate fi declanEat de o serie de factori. )efaleea, (n special 7&/3(#$, apare la unele femei (n perioada premenstrual sau (n timpul menstruaGiei, fiind legat, probabil, de <$3&$+&&%( =*37*#$%(. )efaleea datorat hipertensiunii arteriale apare, de obicei, dimineaG la trezire, dar este rar Ei apare doar (n cazul unei hipertensiuni severe. )efaleea secundar unei infecGii a cavitGii nazale poate fi deosebit de intens, fiind accentuat aplecarea capului. Ea este, de obicei, (nsoGit Ei de semne Ei simptome de infecGie. $urerile de cap de cauz ocular pot aprea dup perioade lungi de citit sau dup condusul pe timp de noapte. )efaleea poate aprea Ei (n condiGii de surmenaj. Diagnostic cefalee $iagnosticul cefaleei se bazeaz, (n general, pe istoricul bolii Ei pe e*aminarea fizic. $ac cefaleea a debutat recent, survine (n atacuri severe, este declanEat de efort, apare de obicei dimineaG, fiind acompaniat de vom sau de alte semne Ei simptome, vor fi necesare, (n continuare, alte testri.

.cestea pot consta (ntr!o 2*7*/3$6&( .*75,2(3&'$2) sau o rezonanG magnetic nuclear (RMN" la nivelul capului pentru gsirea oricror anomalii structurale Ei pentru e*aminarea sinusurilor, oaselor feGei Ei Gesutului Ei oaselor regiunii cervicale. $ac cefaleea a aprut dup un traumatism cranian sau cervical, poate fi necesar o radiografie de coloan cervical. 8edicul va avea nevoie Ei de alte teste, ca de e*emplu puncGia lombar sau arteriografie cerebral, pentru a pune diagnosticul. CEFALEEA 1E 2ENSIUNE =emne Ei simptome cefalee de tensiune 1 durere surd, asemntoare unei presiuni, la nivelul frunGii, scalpului, tmplelor sau cefei. )efaleea de tensiune este adesea difuz, durerea fiind mai intens (n creEtetul capului Ei la nivelul cefei. oate fi resimGit ca o senzaGie de tensiune, ca Ei cum capul dumneavoastr ar fi strns de o band sau casc. uteGi prezenta tulburri de somn. 8ulGi se plng de o senzaGie de (ncordare la nivelul muEchilor cefei Ei al umerilor. C(6$%(($ -( 2(#4&,#( ce este prezent de dou sau mai multe ori pe sptmna, pe o perioad de o lun sau mai mult, poate fi considerat cronic. )efaleea de tensiune este probabil, cel mai frecvent tip de cefalee. Factori declanatori de cefalee de tensiune =tresul, depresia Ei an*ietatea sunt cei mai frecvenGi factori declanEatori. .numite cefalee de tensiune pot fi declanEate de posturi defectuoase, lucrul (n poziGii chinuitoare sau de o (ntindere brusc. $eoarece acest tip de durere de cap rspunde bine la automedicaGia analgezic, persoanele cu cefalee de tensiune nu!Ei consult, de obicei, medicul. .cest tip de cefalee poate afecta persoanele de ambele se*e Ei de orice vrst. Forma cronic se dezvolt, frecvent, spre vrst mijlocie Ei poate dura cGiva ani de la debut. Diagnostic cefalee de tensiune Pentru a pune diagnosticul, medicul dumneavoastr v va pune anumite ntrebri sau va efectua unele teste pentru a exclude alte cauze posibile de durere. Testele pot consta n examene urinare, examen oftalmologie, o radiografie de sinusuri i o rezonan magnetic nuclear (RMN) sau o tomografie computerizat (CT). Medicul va cuta, de asemenea, semne de anxietate sau depresie. ei fi ntrebat dac exist, n via dumneavoastr de familie sau la serviciu, vreun anume stres care s poat fi asociat cu agravarea cefaleei. Ct de grav este cefaleea de tensiune ! "cest tip de cefalee nu duce la alte boli mai grave, fiind, mai degrab, un semn de stres, anxietate sau depresie. Tratament cefalee de tensiune Cefaleea de tensiune rspunde, de obicei, bine la te#nicile de relaxare, de exemplu un masa$, un dus fierbinte, o baie cu ap cald, biofeedbac% &i meditaie. 'in(nd un $urnal al durerilor de cap, vei putea identifica &i evita mai u&or factorii declan&atori. nalge!icele de tipul paracetamolului, aspirinei &i ibuprofenului sunt, de obicei, eficiente.

Pentru problemele cronice poate fi prescris medicaie antidepresiv. )vitai ns tranc#ilizantele. Medicamentele nu sunt ns o soluie. *olosirea n exces a analgezicelor poate duce c#iar la apariia durerii de cap, situaie cunoscut sub numele de cefalee de rebound. +n plus, eficacitatea analgezicelor poate diminua n timp. Persisten unei cefalee de tensiune poate fi un semnal de alarm tras de corpul dumneavoastr, n sensul unei sc#imbri a stilului de via.

HER !!LE H!"T"LE #ef.5cele -ernii care se produc prin -iatusul esofagian largit anormal. Etiopatogenie factorul congenital -ipoplazia orificiului esofagian si a struct.con*unctive periesofagiene sarcina,o!ezitatea,efortul Clasificare ).4ernii paraesofagiene-rare-cardia este in pozitie normala si -ernia se produce lateral de esofag prin migrarea marii tu!erozitati gastrice,de o!icei inaintea si in stanga esofagului 2.4ernii cardio-esofagiene prin alunecare-cele mai frecvente-in care cardia insotita de o portiune de stomac aluneca in mediastinul posterior 3.4ernii mixte $imptomatologie durere egigastrica si retrosternala,cu iraddiere in spate si spre reg. mamare6ap. frecvent dupa mese copioase sau in dec. lat. dr.,noaptea pirozisul si regurgitatiile postprandiale cu caracter acid refluxul esofagian accentuat in poz. aplecat inainte sau semnul 7siretului8 in -erniile voluminoase9palpitatii,dispnee,crize anginoide anemia de tip feripriv !nvestigatii

ex. radiologic-prin pasa* !aritat in ortostatism si in poz."rendelen!urg:semnul8siretului8; endoscopia Complicatii esofagita peptica -emoragia digestiva complicatii mecanice-compresiuni ale plamanului,inimii,strangularea sau incarcerarea -erniei cu sau fara perforatia pungii -erniare Tratament -unele -ernii mici,fara semne functionale,nu necesita trat. -trat. medical-priveste esofagita de reflux9regim igieno-dietetic,postural:evitand dec. postural;,alcaline,antispastice -trat. c-irurgical-reducerea -erniei si ingustarea -iatasului largit prin sutura pilierilor cu fi!re neresor!a!ile

"nemiile

6eneralitati $ipuri de anemie Cauze 1emne si simptome Diagnostic $ratament %rognostic

Generalitati
"nemia este o tulburare caracterizata prin nivele scazute de ,ematii eritrocite# sau ,emoglobina componenta a eritrocitelor care leaga oxigenul#. $esuturile necesita un aport constant de oxigen pentru a supravietui. Britrocitele sunt celule sanguine produse de maduva osoasa ,ematogena, cu rol in transportul oxigenului la toate celulele organismului. "u o durata de viata de circa /70 zile, iar atunci cand sunt distruse, fierul continut in ele este readus la maduva osoasa, unde va fi folosit pentru crearea de noi ,ematii. "nemia se dezvolta cand exista un deficit de fier ex. din cauza unor ,emoragii masive# sau cand dintr-un anumit motiv rata de producere a ,ematiilor scade sau creste ritmul lor de distructie.

Tipuri de anemie
"nemia poate fi usoara, moderata sau suficient de grava pentru a da nastere unor complicatii ce pot pune viata in pericol. %ana in prezent au fost identificate peste C00 de tipuri de anemie, dintre care ma9oritatea sunt rare. Anemia feripriva. "nemia cauzata de catre deficitul de fier este cea mai comuna forma de anemie din lume. Ba afecteaza frecvent copii mici si femeile insarcinate, mai putin frecvent copii mai mari si adultii de peste 80 ani, si rar adolescentii si adultii tineri.

Debutul anemiei feriprive este gradat si, initial, simptomele pot lipsi. Deficitul apare atunci cand organismul pierde mai mult fier decat primeste din alimentatie si alte surse. Corpul incearca sa compenseze acest deficit producand un numar mai mare de ,ematii, care prezinta dimensiuni mai mici decat in mod normal. @anifestarile clinice se dezvolta in acest stadiu. Anemia prin deficit de acid folic. Bste cel mai comun tip de anemie megaloblastica in care ,ematiile au dimensiuni mari#. Bste cauzata de deficienta acidului folic, vitamina necesara corpului pentru a produce celule normale. "ceasta forma de anemie este intalnita in special la sugari si adolescenti. Desi este de regula provocata de aportul dietetic necorespunzator, uneori se datoreaza inabilitatii organismului de a absorbi acidul folic din alimente, precum branza, oua, peste, legume verzi, carne, lapte, ciuperci etc. &umatul creste riscul anemiei deoarece ingreuneaza absorbtia vitaminei C necesara absorbtiei acidului folic. "nemia prin deficit de acid folic se poate dezvolta ca o complicatie a sarcinii, deoarece in acesta perioada organismul are nevoie de o cantitate de 0 ori mai mare de acid folic decat in mod normal. Anemia prin deficit de vitamina B12. Bste un tip de anemie megaloblastica mai putin comun decat cel prin deficit de acid folic, care se dezvolta atunci cand corpul nu primeste sau nu absoarbe o cantitate suficienta de vitamina =/7. .ecesara producerii eritrocitelor, vitamina =/7 se gaseste in carne, oua si legume.

3rganismul stoc,eaza cantitati mari de vitamina =/7, astfel incat anemia poate sa nu devina evidenta pentru o perioada de pana la C ani de la incetinirea sau stoparea absorbtiei. 1caderea numarului de ,ematii rezultata poate cauza5 scaderea abilitatii de a controla musculatura, pierderea senzatiilor la nivelul picioarelor si mainilor, senzatie dureroasa sau de arsura a limbii, scadere in greutate, tulburari de vedere. Anemia pernicioasa. Bste cea mai comuna forma de anemie prin deficit de vitamina =/7. Deoarece ma9oritatea oamenilor care consuma carne si oua primesc o cantitate suficienta de vitamina =/7 in dieta, deficitul acesteia inseamna de regula ca organismul nu o absoarbe in mod corepunzator. "fectarea absorbtiei poate apare la persoanele care au suferit interventii c,irurgicale la nivelul stomacului sau intestinului, care prezinta boli digestive ex. gastrita, cancer gastric, sprue, boala Cro,n, infectii intestinale# sau care urmeaza un tratament prelungit cu medicamente pentru afectiuni gastrice ex. omeprazol#. "nemia pernicioasa afecteaza mai frecvent persoanele cu varste cuprinse intre 80D0 ani. $ulburarile de alimentatie sau o dieta neec,ilibrata maresc riscul dezvoltarii acestui tip de anemie. "stfel se intampla si in pacientilor cu diabet za,arat sau boala tiroidiana. Anemia prin deficit de vitamina C. Bste o tulburare rara ce cauzeaza producerea unor eritrocite cu dimensiuni mici de catre maduva osoasa. Devicitul de vitamina C rezulta in urma aport dietetic foarte redus si pe o perioada indelungata. Anemia hemolitica. $ip de anemie determinata de o distructie exagerata a eritrocitelor, care nu pot fi inlocuite corespunzator de maduva osoasa. Distructia

,ematiilor poate fi intravasculara in intoxicatii, infectii, complicatii posttransfuzionale, etc.# si extravasculara sau intracelulara in eritrocitopatii, ,emoglobinopatii, etc.#. "nemia ,emolitica poate cauza, printre altele, marirea de volum a splinei splenomegalie#, durere, soc si calculi biliari. Talasemia. &orma de anemie provocata de incapacitatea organismului de a produce o cantitate suficienta de ,emoglobina. Bxista doua categorii de talasemie, in functie de care lantul polipeptidic care intra in componenta globinei fractiunea proteica a ,emoglobinei# este afectat. !n alfa talasemie exista o tulburare in productia lantului alfa, iar in beta talasemie - in productia lantului beta. Caracterizata prin productia unor ,ematii mici si fragile, talasemia se transmite autozomal recesiv. "stfel, ea afecteaza doar persoanele care mostenesc gena defectuoasa de la ambii parinti. Anemii hemolitice autoimune. Bxista patru tipuri ma9ore de anemie ,emolitica autoimuna5 anemia ,emolitica autoimuna la cald, anemia ,emolitica autoimun la rece sindromul aglutininelor la rece#, ,emoglobinuria paroxistica la rece si anemia ,emolitica autoimuna de tip mixt. "nemia ,emolitica autoimuna la cald este cea mai comuna forma de anemie de acest tip. Ba apare cand organismul produce anticorpi ce se ataseaza de ,ematii. "ceste ,ematii sunt ulterior distruse in splina, ficat sau maduva osoasa. "nemia ,emolitica autoimuna la cald afecteaza mai frecvent barbatii decat femeile. "proximativ o treime dintre pacientii cu acest tip de anemie prezinta, de asemenea, si limfom, lupus sau boala tesutului con9unctiv. !n anemia ,emolitica autoimuna la rece, organismul ataca ,ematiile cu o temperatura egala cu sau mai scazuta decat temperatura corporala. &orma acuta a acestei tulburari se dezvolta frecvent la persoanele care au suferit de pneumonie, mononucleaza sau alte infectii acute. =oala este de regula blanda si de scurta durata, si dispare fara tratament. &orma cronica a anemiei ,emolitice autoimune la rece afecteaza mai ales femeile, si in special pe cele cu varste de peste C0 ani si care au artrita. =oala se mentine in general pe tot parcursul vietii si provoaca de obicei putine simptome. !nsa, expunerea la temperaturi scazute poate accelera distructia eritrocitara, cauzand oboseala, dureri articulare, si coloratia mainilor si picioarelor.

Siclemia. Bste o afectiune cronica incurabila, care determina organismul sa produca o ,emoglobina defectuoasa, ce confera ,ematiilor o forma anormala de semiluna. 1pre deosebire de ,ematiile normale cu forma ovala, cele intalnite in siclemie sunt fragile si nu pot contine o cantitate suficienta de ,emoglobina. De asemenea, forma anormala face dificila trecerea acestor celule prin vasele mici de sange. Cand capilarele devin blocate, se poate dezvolta o tulburare grava, potential fatala, numita criza de siclemie. 1iclemia este ereditara. Copii care mostenesc gena siclemiei de la ambii parinti va dezvolta boala. Cei care primesc gena de la un singur parinte nu prezinta boala, insa devin purtatori putand transmite urmasilor gena defectuoasa. Anemia aplastica. Aneori vindecabila prin transplant de maduva osoasa, insa potential fatala, anemia aplastica se caracterizeaza prin productie scazuta de eritrocite, leucocite si trombocite. =oala poate fi mostenita sau dobandita in urma unei afectiuni grave recente, expunerii indelungate la substante c,imice toxice sau administrarii medicamentelor anticancerigene. Anemia cauzata de boli cronice. Cancerul, infectiile cronice, si bolile cronice de rinic,i sau ficat, sunt insotite adesea de anemie usoara sau moderata. !nsuficienta ,epatica cronica produce cele mai severe simptome.

Cauze "nemia este cauzata de ,emoragii sau de productia scazuta sau distructia crescuta a ,ematiilor. 3 dieta neec,ilibrata contribuie la deficitul de vitamine si fier, intalnit in anemiile in care sunt produse mai putine eritrocite. "fectiunile ereditare si anumite boli pot provoca o distructie mai accentuata a ,ematiilor. <emoragiile masive insa, raman principala cauza a anemiei, iar viteza cu care se pierde sangele are un efect semnificativ asupra severitatii simptomelor. <emoragiile cronice sunt, de regula, un rezultat al cancerului, tumorilor gastrointestinale, diverticulozei, polipozei, scurgerilor accentuate din cursul menstruatiei, ,emoroizilor, sangerarilor nazale, ulcerelor gastrice, consumul cronic exagerat de alcool. <emoragiile acute sunt de obicei cauzate de nastere, traumatisme, rupturi de vase sanguine, interventii c,irurgicale.

"tunci cand se pierde o cantitate mare de sange intr-o perioada scurta de timp, tensiunea arteriala si nivelul de oxigen din corp scad brusc. "ceasta poate fi urmata de insuficienta cardiaca si deces. %ierderea a doar o treime din volumul sanguin in decurs de cateva ore poate fi fatala. %ierderea treptata a sangelui este mai putin severa, deoarece organismul are timp sa creeze noi ,ematii care sa le inlocuiasca pe cele pierdute.

Semne si simptome @anifestarile clinice, precum si intensitatea acestora, difera in functie de severitatea anemiei. Ble pot include5

slabiciune oboseala paloarea pielii ameteala scurtarea respiratiei angina pectorala durere in piepr, insotita adesea de o senzatie de sufocare care provoaca anxietate severa# cefalee scaderea puterii de concentrare afectarea memoriei inflamatia mucoasei bucale stomatita# sau limbii glosita# insomnie ritm cardiac neregulat scaderea apetitului ung,ii uscate, fragile respiratii rapide ulceratii ale mucoasei bucale, faringiene sau rectului transpiratii umflarea mainilor si picioarelor

sete tinnitus invinetire cu usurinta

%ersoanele cu anemie pernicioase mai pot prezenta tulburari de mers si ec,ilibru, furnicaturi la nivelul mainilor si picioarelor, confuzie, depresie, si pierderi de memorie. Diagnostic !storicul medical personal si familial poate sugera prezenta unui anumit tip de anemie. %entru a confirma diagnosticul se folosesc teste de sange care masoara procentul de ,ematii sau cantitatea de ,emoglobina, si determina care forma de anemie este responsabila pentru simptomele pacientului. De asemenea, pot fi efectuate radiografii si examinari ale maduvei osoase, pentru a identifica sursa unei ,emoragii.

Tratament "nemia datorata unei diete deficitare poate fi tratata de regula acasa cu suplimente de fier, acid folic, vitamina C sau in9ectii cu vitamina =/7 ce pot fi efectuate c,iar de pacient. $ratamentul c,irurgical poate fi necesar in cazul unei anemii cauzate de o ,emoragie masiva. $ransfuziile de eritrocite pot fi folosite pentru a accelera productia acestora. !nterventii c,irurgicale sau terapie medicamentoasa pot fi necesare pentru a controla scurgerile menstruale crescute, trata un ulcer ,emoragic sau pentru a indeprata polipii intestinali. %ersoanele cu talasemie nu necesita de regula tratament. !nsa, pacientii cu o forma severa a bolii pot avea nevoie de transfuzii sanguine periodice sau de un transplant de maduva osoasa. Siclemia. $ratamentul pentru siclemie implica controale oftalmologice periodice, imunizari pentru pneumonie si alte boli infectioase, transfuzii sanguine, si tratament prompt al crizei de siclemie si infectiilor de orice tip. Anemia pernicioasa. =olnavii cu acest tip de anemie necesita administrarea pe tot parcursul vietii a in9ectiilor cu vitamina =/7.

Anemia aplastica. $ratamentul anemiei aplastice poate implica transfuzii sangine si transplant de maduva osoasa pentru a inlocui celulele alterate cu celule sanatoase. %ersoanele cu anemie aplastica sunt susceptibile la infectii. Anemia din bolile cronice. .u exista un tratament specific pentru anemia asociata unei boli cronice, insa tratarea afectiunii de fond poate ameliora simptomele. "cest tip de anemie devine arareori severa. Daca aceast lucru se intampla, se pot efectua transfuzii sanguine sau se prescriu ,ormoni ce stimuleaza productia de eritrocite. Anemia hemolitica. .u exista un tratament spicific pentru anemia ,emolitica autoimuna la rece. !n cazul, anemiei ,emolitice autoimune la cald, aproximativ o treime din pacienti raspund bine la tratamentul cu doze mari de corticosteroizi administrati oral sau intravenos. %e masura ce starea bolnavului se imbunatateste, dozele de medicament sunt reduse. !n cazul pacientilor cu aceasta afectiune, care nu raspund la tratamentul medicamentos, trebuie indepartata c,irurgical splina splenectomie#. "ceasta operatie controleaza anemia la aproximativ 9umatate dintre persoanele la care se efectueaza. 4a bolnavii la care interventia nu a avut succes, se prescriu medicamente imunosupresoare rognostic Anemia prin deficit de acid folic sau fier. De regula, dureaza in 9ur de D saptamani pentru a corecta anemia provocata de deficitul acidului folic sau fierului. %acientii trebuie sa ia suplimente vitaminice si minerale pentru inca D luni pentru a reface rezervele de fier. De asemenea, se recomanda efectuarea periodica a testelor de sange, pentru a determina daca anemia nu a revenit. Anemia pernicioasa. Desi anemia pernicioasa este considerata incurabila, in9ectiile regulate cu vitamina =/7 reduc simptomele si complicatiile aparute. 3 parte din simptome vor disparea la scurt timp de la inceperea tratamentului. Anemia aplastica. "nemia aplastica poate fi vindecata in unele cazuri prin transplant de maduva osoasa. Daca boala se datoreaza tratamentului cu medicamente imunosupresoare, simptomele pot sa dispara dupa incetarea administrarii. Siclemia. Desi siclemia nu poate fi vindecata, tratamentele eficiente pot imbunatatii calitatea vietii. Talasemia. %ersoanele cu talasemie usoara duc o viata normala si nu necesita nici un tratament. Cele cu forme mai grave de talasemie pot necesita transplant de maduva osoasa. Anemia hemolitica. !n general, anemia ,emolitica dobandita poate fi vindecata prin eliminarea cauzei.

atogenie
Porti de intrare:
/. 7. >. manevre oro-faringiene-dentareE!3$ manevre uro-genitale-sonda9e vezicale explorari digestive

Leziuni cardiace favorizante:

/. 7. valvulopatii reumatismale regurgitatii# C@% congenitale fara D1"#

%F@ cu regurgitatie mai mare de grad / >. protezele valvulare

Fiziopatologie
/. 7. >. (ormarea trombilor fibrino"leucocitari" are loc la nivelul suprafetei endoteliale cu structura modificata prin stess local. "ceste conditii favorizeaza depunerea de plac,ete si fibrina cel mai frecvent pe fetele de 9oasa presiune si marginile de inc,idere ale valvelor. (actorii hemodinamici" leziunile B! apar in zonele de presiune ridicata si turbulenta mare Infectarea vegetatiilor sterile" aderenta microorganismelor la leziunile de endocardita trombotica nonbacteriana este esentiala pt dezvoltarea B!, germenii care produc fregvent B! au o aderenta mai mare fata de tesutul valvelor.

Anatomie patologica
@icroscopic prezinta vegetatii G ulceratii localizate mai ales pe valve, corda9e, musc,i papilari. Fegetatiile au un diametru de /-7 cm.

*acroscopic apar trom(i cu colonii de (acterii&

Diagnostic +
Are un de(ut5

AC)T- febra, frisoane, transpiratii, artralgii, mialgii ISI*I+S" cu stare febrila, fatigabilitate, astenie, scadere in 6, agravarea !card. C) C+M,-ICATII SISTEMICE" embolii crbl infarcte splenice.

Al examenul clinic avem:

&ebra-comuna la toti pacientii 1ufluri cardiace-apar la 00-90 % din bolnavi 1plenomegalia @anifestari periferice care apar ocular sau pe tegumente. anemie, petesii, noduli osler# @anifestari clinice produse de embolii-emboliile arterelor5 splenice, renale, centrale ale retinei, coronare%

Anevrisme micotice Insuficienta cardiaca . renala

Paraclinic avem:

Bcocardiografia

9 semne majore sunt pt diagnosticul )<5

/. 7. >. masa ecodensa , mobila, atasata endocardului valvular sau parietal abcesele sau fistulele disfunctia unei proteze valvulare

<emoculturile sunt esentiale pt diagnostic "nemie 4eucocitoza F1< crescut

CRITERII DE DIAGN STIC !A" RE

<emoculturi G , cu minim 7 ,emoculturi G cu germeni implicati in producerea B!. <emoculturi persistent G cu germeni la fel luate la un interval mai mare de /7 ,. "fectarea endocardica este reprezentata de ec,ocardiograma unde se evidentiaza niste mase oscilante pe valve.

*<.=") Administrarea de droguri 4e(ra mai mare de :> de grade& Diferential diagnostic se face cu RAA, LES.

omplicatii
/. 7. >. C. regurgitari valvulare abcese miocardice C"RD!"CB rupturi de valve miocardita , pericardita embolii cerebrale infarct renal .3. C"RD!"CB 6@., !R"

TRATA!ENT
Are ca principii iradierea infectiei ? tratamentul complicatiilor.

Inainte de rezultatul hemoculturilor

%entru B! pe proteze valvulare se da5

Beta !actamine antistafilococice" #A$C%&'C'$A ( G)$TA&'C'$A

/entru )< su(acuta la valvulari se da

)$'C'!'$A ( G)$TA&'C'$A

*upa identificarea germenului conform Antiobiogramei /se da ce zice antibiograma In caz de hemoculturi begative

Acelasi tratament * prima data dar sa nu se altereze starea generala a pacientului.

Streptococ viridans! /).<!<-<.A ? 0).%A*<!<.A

Enterococ! PE"# #L#"A $ %E"&A'# #"A

Stafilococ! =@A!<-<.A ? 0).%A*<!<.A-pt valve -AA.!=*<!<.A ? "<*4A/<!<.A B pt proteze

%! !0).%A*<!<.A ? !)4=%A@<*A

#"D# A&##

(#R)R%# ALE P& *AL*E "A&#*E

!CC moderataEsevera Detasarea unei proteze Recidiva dupa tratament corect B! fungica

#"D# A&##

(#R)R%# ALE P& PR+&E,E *AL*)LARE

D!1&A.C$!B DB %R3$BH" leaIuri perivalvulare semnificative

tulburari de conducere vegetatii foarte mari

%"C!B.$!! CA R!1C @"RB sunt cei cu proteze valvulare si cu "<C de B!. "cestora li se da "moxicilina inainte cu o ora de interventii oro-faringiene, stomatologice, esofagiene, sau de tract respirator.

/"=!)3C"< 0).<%=-C"<.A") se da Ampicilina cu 0entamicina&

8ergi la un plafar si cumpara urmatoarele plante/ musetel, troscot, tataneasa, coada soricelului si nalba mare. repara un amestec din aceste plante. une o lingurita la &R' ml de apa fierbinte. >ea de trei ori pe zi cate o cana de ceai antihemoroizi, cu &' de minute inaintea fiecarei mese. )ontinua acest tratament timp de o luna.
%ataneasa are efect calmant, hemostatic si cicatrizant& %roscotul are actiune antihemoragica& !oada soricelului este un remediu contra hemoroizilor (inecunoscut, fiind un e1celent antiiinflamator si hemostatic& <ar musetelul este antiinflamator si antiseptic&

(823$.2( #$2,3$%( a caror eficienta pentru indepartarea simptomelor date de hemoroizi a fost demonstrata de!a lungul timpului iar beneficiul administrarii concomitente de capsule si crema =un iles este cert si net superior altor tratamente. C3(7$ $#2&=(7*3*&'& actioneaza local ameliorand durerea, inflamatia, mancarimea, controland sangerarea si ajutand la refacerea pielii si mucoasei afectate. C$54,%(%( S,# P&%(4 actioneaza la nivel general imbunatatind elasticitatea peretelui venos si intoarcerea venoasa, normalizand consistenta si frecventa scaunelor.a rin cresterea tonusului peretelui venelor din zona ano!rectala duc la reducerea dimensiunilor si chiar disparitia hemoroizilor de dimensiuni mici si previn reaparitia hemoroizilor.

R ! " ligat#ra hemoroi$ilor c# %en$i elastice

decem(rie 6Dth, 8E6E /osted in %ratament hemoroizi

+ratamentul medical al hemoroizilor poate imraca multe forme. R>C (Rubber >and Cigation" reprezinta o metoda nechirurgicala de tratare a hemoroizilor interni. 8Etoda este cunoscuta inca din ?recia .ntica si perfectata astfel incat sa produca cat mai mic disconfort. %ata in cazul caror hemoroizi se aplica si in ce consta ea. RBL consta in ligatura hemoroizilor cu benzi elastice. . fost perfectata si introdusa pe scara larga in 57:O, dupa multe secole in care procedura evoluase prea putin. =e aplica hemoroizilor interni de gradul %% (vezi Lemoroizi interni", cei care nu au iesit inca din canalul rectal. 1biectivul procedurii este sa reduca aflu*ul de sange catre hemoroid. =e realizeaza prin intermediul unei benzi elastice care intrerupe circuitul sanguin si hemoroidul nu se mai

inflameaza. %naintea procedurii se efectueaza o clisma pentru curatirea locului. %n cadrul procedurii, pacientul se intinde pe partea stanga, in pozitie fetala, fundul iesind un pic in afara mesei de operatie. $octorul fi*eaza hemoroidul, apoi, cu un instrument special, aplica benzile elastice ca in figura alaturata (una sau doua". $rept urmare hemoroidul nu va beneficia de aport sanguin si se va [usca2 in sapte!zece zile.

Efectele R !

B&*6&'&.$ este tiina care studiaz fenomenele fizice din sistemele biologice cu ajutorul teoriilor si tehnicilor fizico!matematice. =e ocup de O probleme fundamentale/ 5. =tudierea fenomenelor fizice implicate (n funcionarea sistemelor biologice &. Folosirea tehnicilor fizice pentru cercetarea unor probleme de biologie O. )ercetarea efectelor biologice ale factorilor fizici

.pariia biofizicii este o consecin a folosirii din ce (n ce mai largi a tehnicilor fizice (n tiinele biologice, (n medicin, a necesitii unei abordri cantitative i analitice a fenomenelor biologice. #nclinarea omeneasc de a e*plica funcionarea organismului s!a conturat (nc din antichitate. .stfel (n antichitate erau folosite fenomenele i factorii fizici (n vederea prevenirii i vindecrii unor maladii. .stfel antichitatea roman cunotea talasoterapia, popoarele bazinului mediteranean foloseau plaja i solarul contieni de efectul razelor IQ. #n evul mediu se remarc Ceonardo da Qinci cu studii asupra zborului psrilor, preocupri pe care le (ncadrm azi (n biomecanic. #n sec. 0Q%%% se remarc C. ?alvani prin observaiile sale asupra e*citabilitii muchiului de broasc. #n sec. 0%0 Lelmholtz a msurat viteza influ*ului nervos. #n sec. 00, menionm lucrrile lui $anielli asupra structurii membranelor biologice, apoi ?. alade a iniiat aplicarea microscopului electronic (n cercetarea biologic. Relaia >iofizicii cu alte tiine/ 5. tiine fizice/Fizica, )himia, >iochimia &. )ibernetica O. tiine bio!medicale/ ?enetica, Fiziologia, Fiziopatologia, )linca medical @. roblematica special/ rincipii i mecanisme fizice ale funcionrii sistemelor biologice, %nteracia sistemelor biologice cu factorii fizici ambieni R. 8etode/ E*perimentale, +eoretice :. .plicaii/ )linice, .grozootehnice, %ndustriale

N*2&,#& -( 6&'&.$ 7*%(.,%$3$ $ %&.=&-(%*3 ;orte si legaturi intermoleculare n lichide. 8oleculele lichidelor interacioneaz (n general prin forte de tip V$# -( B$$%4. Cegaturile Qan der baals se (ntlnesc (n cazul dipolilor electrici. #ntr!un dipol electric centrul sarcinilor pozitive nu coincide cu cel al sarcinilor negative. 8oleculele pot fi dipoli instantanei pentru un interval de timp foarte scurt, dar,

prin mediere (n timp, acest comportament dipolar dispare (n cazul moleculelor perfect simetrice. #n general, moleculele se pot comporta ca dipoli permanenti sau indusi ((n prezenta unor cmpuri electrice e*terioare moleculele nepolare pot deveni dipoli indusi". $intre dipolii permanenti se pot mentiona apa, lipidele, proteinele etc.

Fig. 5

%nteractiile Qan der baals pot fi, (n functie de caracterul dipolului, de tip/ ! dipol instantaneu F dipol instantaneu9 ! dipol instantaneu F dipol permanent9 ! dipol permanent F dipol permanent. In alt tip de legaturi (ntlnite la lichide sunt cele .**3-&#$2&<( (mai puternice". #n acest caz e*ista o suprapunere partiala a norilor electronici ai moleculelor. #ntre moleculele lichidelor e*ista si forte de repulsie datorate respingerii sarcinilor de acelasi fel. #n functie de natura legaturilor pe care le contin, lichidele sunt/ ! 4&75%( (contin numai legaturi Qan der baals F e*emplu, alcoolul"9 ! .*75%(8( ((n afara legaturilor van der baals contin si alte legaturi, mai ales de tip coordinativ F e*emplu, apa". In grup special (l constituie crista e e ichide (n care legaturile intermoleculare realizeaza structuri ordonate unidimensional si chiar bidimensional, e*tinse pe distante mari T&5,3& -( %(/$2,3& 7*%(.,%$3( &# %&.=&-(

 Cegaturi Qan der baals dipol permanent F dipol permanent dipol indus F dipol indus dipol permanent F dipol indus Cegaturi de hidrogen (L" (coordinative" %nteractii ion!ion %nteractii ion!dipol D&5*%& $ipoli permanenti/ 8olecule in care e*ista o distributie permanenta a sarcinilor pozitive spre unul din polii moleculei si a sarcinilor negative spre celalalt pol (molecule polarizate permanent" $ipoli indusi/ 8olecule nepolarizate permanent, dar care devin polarizate sub influenta unui cmp electric e*tern

L(/)2,3& <$# -(3 B$%%4

L(/)2,3& -( =&-3*/(#

M*-(%( 7*%(.,%$3( $%( 42$3&& %&.=&-(

 M*-(%,% .&#(2&.*:7*%(.,%$3 Cichidele sunt considerate gaze foarte comprimate .plicabil doar lichidelor formate din molecule monoatomice M*-(%,% .3&42$%&# Cichid format din celule identice, ocupate de o molecula 8oleculele pot trece dintr!o celula in alta M*-(%,% <$.$#2(%*3 6%,&-&'$#2( %n lichid e*ista goluri S vacante fluidizante Qacantele au o miscare similara cu agitatia termica Numarul de vacante pe unitatea de volumSnr. lui .vogadro

M*-(%( 7*%(.,%$3( $%( 42)3&& %&.=&-(

C3&42$%( %&.=&-(: =unt faze intermediare (mezofaze", anizotrope, de trecere de la solid la lichid pentru anumite substante. .u proprietati/ de lichidF fluiditatea, de solid (cristalin" F structur ordonat spaial T&5,3& de )ristale lichide +ermotrope / tranzitia la faza de cristal lichid este influentata de temperatura Nematice =mectice (e*/ mielina" )olesterice F sunt optic active (e*/ colesterolul"

 Ciotrope / tranzitia la faza de cristal lichid e influentata de concentratie (si mai putin de temperatura". E*emplu/ 8embranele celulare

C3&42$%( %&.=&-( 2(37*23*5(

Nematice 8oleculele ordonate cu a*ul mare paralel Nu se diferentiaza straturi 1ptic active =mectice 8oleculele ordonate cu a*ul mare paralel 1rdonare in straturi care pot aluneca unul peste celalalt

 )olesterice 8oleculele orientate paralel intr! un strat =tructura helicoidala 1ptic active %si schimba culoarea in functie de temperatura/ reflecta lumina cu lungimea de unda S pasul helicoidei (p", +emperatura modifica pasul helicoide

C3&42$%( %&.=&-( %&5*23*5(

M*%(.,%$ -( $5$
S23,.2,3$ 7*%(.,%(& -( $5)

L/ 5s59 61/ 5s&&s&&p@

.. >:O:C
..

>

.. >cO:C d >

L&1

A2*7,% -( *8&/(# este legat covalent de cei -*& $2*7& -( =&-3*/(#, (ntre o*igen i fiecare hidrogen este o distan de ',77..$ireciile celor dou legturi 1!L formeaz (ntre ele un unghi de 5'Rgrd. C(& 10 (%(.23*#& $& $5(& sunt distribuii astfel (nct densitatea electronic ma*im se afl (n vecintatea atomului de o*igen, (n consecin centrul sarcinilor pozitive nu coincide cu cele negative, (n consecin molecula de ap se comport ca un dipol electric.

S23,.2,3$ 7*%(.,%(& -( $5)

A3$#;$7(#2 45$&$% 2(23$(-3&.! D&5*% (%(.23&.

.pa poate e*ista in trei stari de agregare/

solida ! gheata9 lichida ! apa9

gazoasa ! vaporii de apa.

A5$ 1# 42$3( %&.=&-)

M*-(%( $%( $5(& %&.=&-(: M*-(%,% 3(2(%(& .3&42$%&#( 5$32&$% -&423,4( / $atorita agitatiei termice unele legaturi de L se rup, apar domenii microcristaline intre care circula molecule libere M*-(%,% /3$7('&%*3 2(75*3$3(: cooperativitate in formarea si desfacerea legaturilor de L, apar domenii dinamice M*-(%,% -*7(#&,%,& ,#&.: modelul actual9 un domeniu unic cu discontinuiti locale

M*-(%,% $.2,%:forma i dimensiunile grmezilor de molecule se schimb

(n permanen ca urmare a formrii i ruperii continue de legturi de hidrogen.

A5$ &# 42$3( 4*%&-$: Forme diferite de cristalizare, in functie de temperatura, presiune, e*istenta unor nuclei de cristalizare C(%( 7$& .*7,#( 6*37(, la presiune atmosferica/ ?heata he*agonala (temperaturi !6' F ' e )", ?heata cubica (temperaturi W !6' e )" Cegaturile de L formate sunt permanente

G=&$$ =(8$/*#$%)

G=&$$ .,9&.)

P3*53&(2$2&%( 6&'&.( $%( $5(&. R*%,% $5(& 1# 4&42(7(%( 9&*%*/&.(. P3*53&(2$2&%( 6&'&.( $%( $5(&. .pa are proprietati fizice speciale, care se e*plica prin caracterul ei dipolar si prin capacitatea de a forma legaturi de L. $intre cele mai importante pentru sistemele biologice se pot mentiona/ ! caldura specifica mult mai mare dect cea a oricarei substante solide sau lichide, este foarte importanta (n procesele de termoreglare la nivelul organismului viu. $e e*emplu, eforturi musculare intense ar putea duce la o supra(ncalzire. ! conductibilitate termica de cteva ori mai mare dect cea a majoritatii lichidelor / [amortizor termic2 al apei (n organism9 ! caldura latenta de vaporizare mult mai mare dect a altor lichide/ factor determinant al homeotermiei (transpiratie"9

! densitate ma*ima la @') F importanta pentru viata acvatica ! constanta dielectrica foarte mare F favorizeaza disociatia electrolitica ! tensiune superficial mare (fenomene interfaciale, capilaritate" Rolul apei (n sistemele biologice/ apa este un component major al materiei vii. $ate privind compoziia (n ap a unor esuturi i organe/ creier TTK, ficat TRK, plmn 65K, inim TTK, rinichi T6K, muchi T:K, dinte 7K, os @OK, pr @K. 1rganismul uman are un mare continut (n apa (:R!T'K". 1 mare parte a apei din organism manifesta proprietti fizice deosebite/ se evapora foarte greu, (ngheata la temperaturi mult sub ''), nu dizolva cristaloizii, nu participa la osmoza F aceasta este apa legata. E*istenta apei legate se e*plica prin prezenta unui mare numr de specii moleculare, macromoleculare si ionice, care structureaz apa din jur. 1 mare parte a apei intracelulare prezint un grad superior de ordonare. .ceasta ordonare are un rol important (n desfsurarea proceselor celulare (e*citatie, contractie, diviziune, secretie etc". 1 serie de studii au artat ca apa este [compartimentalizat2/ e*ista apa libera, apa partial legata si apa legata, fiecare din aceste compartimente avnd proprietti specifice. M*-&6&.)3& 9&*%*/&.( &#-,4( -( -(,2(3&'$3($ $5(& &#23$.(%,%$3( Rolul deosebit de important pe care (l joac apa (n structura i funcia sistemelor biologice poate fi apreciat i dup efectele produse de (nlocuirea apei cu apa grea. .naliznd structura molecular a apei grea, arat un grad de ordonare mult mai ridicat. roprietile fizico chimice ale apei grea depind de faptul c deuteriul realizeaz legturi coordinative mai puternice cu elementele electronegative de tipul 1 sau N i acest fapt ar putea avea ca rezultat realizarea (n celul a unor comple*e ap!proteine mai stabile. #nlocuirea apei cu deuteriul duce la disocierea rspunsului electric de cel mecanic (n fenomenul contraciei musculare, fora de contracie scade. Ca nivelul miocardului apar modificri profunde evidente pe E)?. Ca nivelul fibrei nervoase, crete pragul de e*citabilitate al fibrei nervoase