http://www.csid.

ro/dieta/super-sanatate-cu-alimente-alcaline-2779953/

Motivele pentru care unele dintre alimentele din zilele noastre au devenit daunatoare sanatatii sunt la fel de multe ca si varietatea alimentelor periculoase insasi. Un adevar transpare la prima vedere - toate alimentele rele! au natura pronuntat acida" iar acest lucru duce la un dezechili#ru al celulelor" meta#olismului" afectand sanatatea si frumusetea corpului uman. $i desi nu suna parca destul de infricosator" efectele nocive ale alimentatiei acide ne ataca deopotriva atat pe moment" cat si pe termen lun%. $olutia se impune de ur%enta prin adoptarea unei diete preponderent alcaline. Acid, ironic si periculos Misteriosul p& al san%elui nu este altceva decat primul indice in masurarea alcalinitatii fluidului vital al vietii. $an%ele perfect sanatos este usor alcalin 'cu indicele intre 7.35 -7.(5). Un p& de 7.* este pur si simplu neutru" un p& peste 7.* este alcalin" pe cand p&-ul aflat su# indicele 7.* este acid" adica primul pas spre pro#leme si afectiuni. +&-ul acid apare in primul rand din cauza unei diete predominant acidifianta" fiind urmat apoi de stres emotional" acumulare de to,ine sau orice alta afectiune care priveaza celulele de o,i%en sau de alti nutrienti. -r%anismul va incerca sa se apere de acidifierea propriului p& folosind rezervele de minerale alcaline. .aca dieta zilnica nu contine alimente alcaline" acumularea de acizi o,idanti in celule poate incepe in doar cateva minute. Motivul pentru care acidozele alimentare s-au dezvoltat atat de mult in zilele noastre este datorat in mare masura asaltului /un0 food. +e lan%a mesele /un0" o#isnuim sa ne luam zilnic portia periculoasa din alimente procesate" faina al#a" zahar" #auturi acidulate peste care troneaza campionul o,idantilor" temutul aspartam. Alianta alcalina Ma/oritatea le%umelor si fructelor contin elemente alcaline intr-o proportie covarsitor mai mare decat restul alimentelor. 1u mici e,ceptii in care unele dintre ele ne aprovizioneaza chiar cu acizi #uni!" cum ar fi porum#ul" soia" orzul si multe le%ume. 2n cazul lor s-a o#servat cel mai #ine duelul acid #un! - acid rau!. 3stfel culturile traditional or%anice sau crescute #iodinamic din amintitele alimente contin mai putini acizi o,idanti rai!. 3lte surprize sunt oferite de fructele si le%umele pe care din o#isnuinta le asociem cu aciditatea sau cu %ustul acid. 2n urma di%estiei" chiar fructe acre cum sunt citricele sau le%ume in %enul ru#ar#ei se descompun in produsi alcalini. 1el mai faimos reprezentant este chiar lamaia. - data a/uns in stomac sucul de lamaie isi schim#a p&-ul datorita di%estiei si devine alcalin. Tipuri de alimente 4e%ume alcaline: #roccoli" telina" castravete" vinete" conopida" ceapa" spanac" rosii5 6ructe alcaline: mere" caise" avocado" #anane" stru%uri" citrice" piersici" pere5 6ructe acidifiante: coacaze" prune" fructe %lasate5 1ereale acidifiante: orz" paine" faina al#a" paste fainoase" orez5 4e%uminoase si fructe acidifiante: fasole" naut" soia" linte. Lactate acidifiante: unt" #ranzeturi procesate" in%hetata5 +roteine animale cu efect pronuntat acidifiant: slanina" mezeluri" afumaturi" toate tipurile de carne5 7rasimi si uleiuri acidifiante: untura animala" ulei de avocado" ulei de porum#" ulei de susan" ulei de floarea-soarelui" ulei de masline5 3lcooluri cu efect acidifiant: #ere" lichior" #auturi spirtoase" vinuri. +entru a mentine starea optima de sanatate" dieta zilnica ar tre#ui sa contina 8*9 alimente preponderent alcaline si (*9 alimente acide. 2nsa" pentru a ne recupera sanatatea" proportia se modifica nota#il. 3pro,imativ :*9 din alimente tre#uie sa ai#a ori%ine alcalina" iar restul acida;

Alimente care-si modifica PH-ul in functie de modul de preparare <,ista insa si cate%oria alimentelor a caror natura nu a putut fi pana in prezent clarificata. Unele dintre ele sunt parte inte%ranta a dietei zilnice a tuturor" dar in functie de modul in care sunt preparate sau consumate isi pot schim#a usor p&-ul. 3ici %asim: nucile #raziliene" varza de =ru,elles" ouale" ceaiul verde" mierea" laptele nepasteurizat" cartofii" semintele de dovleac si de floarea-soarelui" iaurtul" varza murata.

2. TABEL DE UTILIZARE A CONDIMENTELOR Mirodeniile nu numai ca dau gust mancarii dar im!unatatesc mult calitatile alimentelor si le con"era c#iar $ro$rietati tera$eutice.
Denumire ANGELI A ANA!"N A#DEI I$TE %$!$I" A#DAM"N HIMEN IM%#I!"# IM%#$ "#IAND#$ $I!"A#E DA&IN IENI%AHA# &ENI $L GHIM%I# H#EAN IEN$PA# LE$!TEAN MAGHI#AN MA#A# MENTA M$!TA# 'seminte( N$ !"A#A "#EGAN" 'so)arf( PIPE# #"*MA#IN ! "#TI!"A#A TA#H"N TELINA $!T$#"I Mancarea asezonata dulciuri" salate supe" mancaruri usoare" dulciuri #ranzeturi" le%ume Actiuni si indicatii terapeutice purificator" di%esiv" antistres tonic" stimuleaza di%estia" favorizeaza respiratia" actiune vermifu%a stimulator si tonic %eneral5 in raceli 'impreuna cu cim#risor si coa/a de lamaie) le%ume" salate" sosuri" supe" surmena/ intelectual" antidepresiv" stimuleaza cior#e circulatia cere#rala" #ronsic dulciuri" #auturi" lapte teniaza" sinuzita" reumatism" anemie supe" #ranzeturi" patiserie stimuleaza di%estia" carminativ" e,pectorant" antispastic vascular salate de le%ume si fructe di%estie" sistem imunitar supe" sosuri" %hiveci di%estiv" reduce to,icitatea alimentelor" colita dulciuri" mancaruri %atite 'orez" indi%estie" #alonari" colici a#dominale" cartofi) antidepresiv dulciuri" lapte antiseptic puternic le%ume" fasole" soia" dulciuri" astm #ronsic" pinteni ososi" memorie sla#a lapte dulciuri" lapte antito,ic" colita" hipertensiune" colici dulciuri" lapte salate" lapte" orez" le%ume le%ume" salate le%ume 'varza)" soia" dulciuri le%ume" fasole" supe" salate le%ume" supe" sosuri" soia. salate" le%ume" oua" #ranza salate" cartofi" dulciuri" lapte soia" %hiveci de le%ume" orez dulciuri" le%ume" oua" supe le%ume" sosuri" supe" pizza" soia le%ume" supe" salate salate" le%ume" fasole dulciuri" lapte sosuri" supe le%ume" fasole" supe" salate le%ume" #ranzeturi anti#iotic" la,ativ" e,pectorant" diuretic di%estiv" circulator" %ripa" %uta" rau de miscare antiseptic" imunostimulant dia#et" acnee" %uta" diuretic antireumatic" tonic nervos" antito,ic tonic cardiac" nevroza" menopauza stimuleaza activitatea endocrina" di%estia diaree" #alonari" infectii di%estive e,pectorant" la,ativ" stimulator diaree cronica" infectii intestinale" insomnie" #alonari" litiaza #iliara stimuleaza di%estia" carminativ" #ronhodilatator astenie" o#ezitate" insuficienta circulatorie periferica5 nu se ia in nervozitate si ulcer tonic nervos" purificator stimuleaza circulatia san%elui" di%estiva" vermifu%a tratamentul di%estiei lente" al colitei mareste imunitatea" tonica" vermifu%a antiseptic" imunostimulant" #oli cardio-vasculare

HIPERACIDITATEA
Tabel cu pH-ul alimentelor
Foarte Alcaline Mult Alcaline Mijlociu Alcaline

SI PREVENIREA EI PRIN ALIMENTATIE

Slab Alimente Alcaline piersici, nuca de cocos struguri, banane, Fructe capsuni citrice, pepene rosu ananas Slab Aci e Mijlociu Aci e Mult Aci e Foarte Aci e

smochine caise pepene verde

stafide, masline mango

mere curmale alune pere papaya

prune

coacaze merisor banane verzi

Gemuri dulceturi

broccoli ceapa verde, telina soia boabe

sfecla varza cartofi varza de rosii rosie gulii, castraveti, Bruxelles Le!ume spanac spanac, salata morcovi gatit usturoi mezeluri fasole Le!uminoa"e din soia alba, linte grau incoltit ovaz Cereale orez brun

bulion de rosii branza de soia lapte de soia paine, patiserie

grau, orez malai, orz

samburi dovleac

alune

praf de copt sare marina apa minerala

condimente piper

ulei presat ulei ulei de la rece de rafinat de #lea!inoa"e arahide peste ulei floarea floarea nuci Seminte prajite de primula soarelui soarelui, masline masline unt, iaurt lapte de branzeturi branza lapte de Lactate orez cu vaca nefiert cazeina, topita mama lapte smantana lapte fiert inghetata oua de oua de oua de #ua prepelita rata gaina carne de carne de carne de Carne peste miel porc vita, stridii puding Plante jeleuri plante vanilie muscat Con imente otet de mere sulfit Con"er$ante %auturi Dulciuri As aganda !pirulina Me icamente !hatavari miere sare rafinata otet drojdie, alcool cafea bere zahar, zaharina cacao ciocolata antisedative antibiotice inflamatoare tranchili- aspirina antizante benzoat aspartam

ceaiuri melasa

ceai verde

Coada soricelului Cretusca

Lemn dulce

histaminic FR&CTE ALCALINE FR&CTE ACIDE mere si cidru grape-fruit caise, mango piersici toate conservele, gemuri, dulceturi pepeni avocado fructe zaharisite, glazurate nectarine struguri fructe uscate, conservate cu sulfura masline banane coapte fructe proaspete cu zahar papaya capsuni banane verzi pere cirese merisor ananas stafide masline verzi murate prune curmale lamai smochine LE'&ME ALCALINE LE'&ME ACIDE supe vegetale ciuperci asparagus copt leguminoase "in afara de broccoli, conopida alune si linte# varza rosie si alba patrunjel, pastarnac morcovi, rosii, cartofi ardei fasole alba anghinare dovleac, asparagus varza de Brussel castraveti ridichi linte marar soia boabe rubarbar vinete, andive extract de soia usturoi, praz, ceapa bostan salata verde, spanac nap, sfecla LACTATE ALCALINE LACTATE ACIDE lapte smantanit, $efir, zer unt, smantana, branzeturi lapte proaspat "vaca, capra# inghetata iaurt cu acidophilus lapte fiert, lapte praf PR#D&SE DIN CARNE ALCALINE PR#D&SE DIN CARNE ACIDE toate tipurile de carne de mamifere, pasari, peste, nu sunt gelatina, grasime, icre, oua de gaina albe CEREALE ALCALINE CEREALE ACIDE produse de patiserie paste fainoase cereale proaspete, paine, toate tipurile galusti grau incoltit, prajituri, biscuiti faina de ovaz, orez, orz, orz verde amidon, aluaturi secara, fulgi de cereale DIVERSE - ALCALINE DIVERSE - ACIDE toate bauturile alcoolice sifon ceaiuri de plante, neindulcite dulciuri, sosuri aditivi alimentari produse din lucerna cacao, ciocolata sintetici & arome, coloranti ghimbir coca-cola, cafea conservanti ca& benzoat, drojdie de bere "calup# % racoritoare sintetice, otet, saramura, fum sare de mare sare rafinata, curry, condimente cu glutamat #LEA'IN#ASE ALCALINE #LEA'IN#ASE ACIDE migdale toate celelalte fructe oleaginoase si semintele coapte castane, nuca de cocos sau prajite #%ICEI&RI ALCALINE #%ICEI&RI ACIDE fumatul, aromatizanti si parfumuri sintetice somnul, relaxarea, somn insuficient sauna, exercitiul fizic suprasolicitarea, medicamentele buna dispozitie, bucuria, fericirea, calmul supararea, mania, revolta

http://www.scritube.com/medicina/alimentatie-nutritie/Alimente-alcaline-si-acideHip32192514.php

E(i"t) *n corp mai multe "i"teme lic+i iene interconectate ,i -iecare are pH-ul ")u.

'(

p)-ul digestiv

*n func+ie de alimentele consumate ,i de secre+iile digestive, p)-ul poate varia aici de la - "acidul clorhidric din stomac#, p.na la / "sucul pancreatic#( 0intre toate sistemele de p) amintite sistemul digestiv se dezechilibreaz1 cel mai u,or ,i de aceea el reprezint1 o cheie 2n men+inerea s1n1t1+ii( *ntr-un mod similar Ayurveda consider1 focul digestiv Agni drept cheia s1n1t1+ii ,i a bolii( 0e aceea vom acorda un spa+iu mai larg alimenta+iei( -( p)-ul s.ngelui ,i limfei

3rin cele aproximativ 4 l de s.nge ,i - l de limf1, aceste lichide dreneaz1 ,i hr1nesc restul de aproximativ 56-76 de $g de +esuturi ale unui adult( 0e aceea au rol de tampon pentru p1strarea unei acidit1+i normale 2n +esuturi( 8( p)-ul +esuturilor

La cei s1n1to,i +esuturile au un p) apropiat de cel al s.ngelui, dar la cei bolnavi, care semnaleaz1 dureri reumatice, migrene, la cei obezi, cu diabet, boli cardiovasculare sau cancer, p)-ul +esuturilor este cu siguran+1 acid( !pre deosebire de s.nge care trebuie s1-,i p1streze un p) constant, +esuturile pot fi convertite 2n adev1rate rezervoare ale rezidurilor acide "gr1sime 2n exces, calculi, excerscen+e osoase sau tumori#( 9nele +esuturi cum ar fi oasele ,i mu,chii pot fi spoliate de rezerva de minerale alcaline, acest fapt conduc.nd la osteoporoz1, dureri ale coloanei vertebrale ,i spasmofilie( Acest sistem al +esuturilor corporale necesit1 un timp mai 2ndelungat pentru a se echilibra, de aceea primele s1pt1m.ni de tratament sunt destinate transform1rilor ce au loc 2n +esuturi, f1r1 s1 apar1 neap1rat rezultate vizibile cum ar fi sc1derea 2n greutate sau dizolvarea calculilor( :( p)-ul urinei ,i al transpira+iei

Are rol de supap1 de control asupra p)-ului sanguin ,i de aceea poate varia 2ntre valorile de :(4 ,i ;( <ajoritatea oamenilor 2n condi+iile alimenta+iei actuale au un p) cuprins 2ntre 4-5( Cei vegetarieni au un p) urinar u,or mai alcalin, cuprins 2ntre 4(;-7( Cu c.t urina e mai acid1, s.ngele ,i +esuturile sunt mai acide( *n anumite faze ale bolilor p)-ul urinar poate fi alcalin dar +esuturile s1 fie acide, acest fapt dator.ndu-se unor blocaje 2n sistemul excretor, fie datorit1 faptului c1 reziduurile acide sunt profund legate 2n +esuturi ,i nu pot fi dizolvate u,or, ci doar prin tratament adecvat( "vezi tratamentele de olea+ie Abhyanga din medicina Ayurveda#( http://www.medicinanaturala.20m.com/photo6.html

Cau/ele +iperaci it)0ii.

'( -( 8(

0ieta acid1 "explicat1 pe larg 2n tabelul anterior#( =mo+ii negative Alimente incompatibile( Chiar ,i cele mai alcaline alimente pot genera aciditate dac1 sunt consumate 2mpreun1 cu alimente incompatibile( 0e exemplu alimentele care con+in glucide au nevoie de sucuri digestive alcaline 2n timp ce proteinele se diger1 la un p) acid(

>eguli pentru a asigura compatibilitatea alimentar1 ,i a evita aciditatea& ?ructele se m1n.nc1 2nainte de mas1 cu cel pu+in 86 de minute sau constituie o mas1 separat1 0ulciurile nu se man.nc1 dup1 m.ncare Laptele este un aliment complex ,i greu de digerat( @rebuie b1ut cald ,i eventual condimentat( =ste bine s1 nu fie combinat cu nici un alt aliment Au se bea ap1 rece la mas1 sau dup1 mas1, ci doar ap1 fierbinte

Bezi ,i capitolul CCompatibilit1+i alimentareD din cartea CGhid de alimenta+ie s1n1toas1D 0r( Evidiu Chi, Alimenta0ia ,i "tilul e $ia0)

=chilibrul 2ntre rezervele de acizi ,i de baze din corp depinde de modul nostru de via+1( !tresul, lipsa de mi,care, o alimenta+ie gre,it1, fumatul, consumul de alcool ,i de cafea, cresc aciditatea din organism( Consecin+ele caracteristice ale unei hiperacidit1+i de durat1 sunt tulbur1ri digestive, sl1birea sistemului imunitar, afect1ri ale coloanei vertebrale, gut1, reumatism sau scleroz1ri ale arterelor( Cu hiperaciditatea sunt puse 2n leg1tur1 ,i perturb1rile vegetative, cum ar fi migrenele sau aritmiile func+ionale( 3entru a nu se ajunge la pragul de la care hiperaciditatea devine un factor extrem de nociv pentru organism, pot fi luate o serie de m1suri preventive( !e 2n+elege c1 rolul esen+ial 2n asigurarea echilibrului revine unei alimenta+ii s1n1toase( 3entru fiecare aliment luat 2n parte exist1 o propor+ie diferit1 de componente cu efect acid ,i cu efect bazic( !unt cunoscute 2ns1 grupele de alimente care ac+ioneaz1 2ntr-un sens sau altul&

Aproape toate legumele 2n special cele proaspete sunt alcaline ,i echilibreaz1 aciditatea excesiv1( Alimentele care con+in multe minerale bazice sunt salatele, fructele ,i legumele, mai cu seam1 ceapa, cartofii, morcovii(

=fect bazic slab au iaurtul, fructele uscate, ciupercile ,i leguminoasele 2n p1staie(

=fect acid slab au br.nza de vaci, sm.nt.na, p.inea integral1 ,i familia nucilor(

)iperaciditate provoac1 mai cu seam1 carnea, inclusiv mezelurile ,i dulciurile, alcoolul ,i cafeaua( 0ar ,i ou1le, br.nza ,i produsele f1inoase(

@rebuie re+inut faptul c1 2n copil1rie organismul reu,e,te mai u,or s1 se echilibreze dup1 consumul de dulciuri ,i carne, de,i copii cresc mai s1n1to,i f1r1 s1 le m1n.nce, dar odat1 cu 2naintarea 2n v.rst1, consumul lor trebuie tot mai mult redus( Benefic1 pentru eliminarea surplusului de aciditate este transpira+ia, de exemplu 2n sauna( !unt de asemeni recomandate 2notul ,i mersul pe biciclet1( <ineralele naturale extrase din cochilii, coaj1 de ou, alge ,i s1ruri marine, 2n special calciu, vitamina 0, zinc, cupru ,i magneziu sunt recomandate 2n curele pentru alcalinizarea corpului(

Alimentele bogate 2n sulfuri, cloruri, azota+i ,i fosfa+i au un efect acidifiant( 3roteinele animale sunt bogate 2n astfel de substan+e( <ineralele alcaline ca sodiu, potasiu, calciu, magneziu neutralizeaz1 aciditatea( Aceste elemente se g1sesc din abunden+1 2n alimentele vegetale( Corpul stocheaz1 aceste minerale 2n oase ,i le elibereaz1 atunci c.nd trebuie s1 echilibreze p)-ul sanguin( C.nd datorit1 consumului repetat de alimente acide sau poluate chimic dar ,i a 2mb1tr.nirii +esuturilor, corpul 2,i epuizeaz1 rezervele vitale de minerale ,i apare starea de aci o/)1 Aci o/a este cauza majorit1+ii bolilor la omul modern( Atunci c.nd se instaleaz1 2n +esuturile corporale, acest fenomen are loc 2n ordinea de hr1nire a +esuturilor, a,a cum este dat1 ea 2n medicina Ayurveda& ' 8 : 4 5 7 ; >asa dhatu "limfa# >a$ta dhatu "s.ngele# <amsa dhatu "mu,chii# <eda dhatu "gr1simea# Asthi dhatu "oasele# <ajja dhatu "+esutul nervos ,i m1duva# !hu$ra dhatu "fluidele reproduc1toare# Ejas "vigoarea ,i radia+ia energetic1# ulcer gastro-duodenal, gastrit1, diabet zaharat, colit1 )ipertensiune arterial1, ateroscleroz1, cardiopatie ischemic1, hemoroizi, boli de piele pietre la rinichi ,i vezica biliar1, afec+iuni ale ochilor obezitate, celulit1, afec+iuni ale p1rului, unghiilor ,i din+ilor, degenerescen+1 gras1 a organelor osteoporoza, reumatism, artroze, artrita, gut1, cariile dentare, oboseal1 generalizat1 oboseal1, migrene, stres, nevroze, leucemie infertilitate, impoten+1, noduli mamari, chisturi ovariene, infec+ii ,i inflama+ii ale organelor genitale, r1ni ale colului uterin oboseal1 cronic1, sc1derea imunit1+ii care poate permite instalarea unor infec+ii cronice ca hepatita, @BC sau a unor boli grave cum este cancerul