MOROMETII

De Marin Preda ARGUMENTARE: Romanul prezinta destramarea simbolica pentru gospodaria taraneasca traditionala a unei familii de tarani dintr-un sat din campia Dunarii, Silistea-Gumesti. Titlul Morometii aseaza tema familiei in centrul romanului, insa e olutia si criza familiei sunt simbolice pentru transformarile din satul romanesc al remii. !stfel ca romanul unei familii este si un roman al deruralizarii satului, o fresca a ietii rurale dinaintea si de dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial. " alta tema este criza comunicarii, absenta unei comunicari reala intre #lie Moromete si familia sa. Tema timpului iclean, nerabdator $timpul nu mai a ea rabdare%, relatia dintre indi id si istorie nuanteaza tema sociala. &riticul 'ugen Simion considera drept tema centrala libertatea morala in lupta cu fatalitatile istoriei. (erspecti a naratorului obiecti se completeaza prin aceea a reflectorilor $#lie Moromete, in olumul # si )iculae, in olumul ##%, ca si prin aceea a informatorilor $persona*e martori ai e enimentelor, pe care le relateaza ulterior altora, de e+emplu, al lui (arizianul despre izita lui Moromete la baiesti, la ,ucuresti%. 'fectul este limitarea omniscientei. &ompozitia primului olum utilizeaza te-nica decupa*ului si accelerarea gradata a timpului naratiunii. .olumul este structurat in / parti, cu actiune concentrata, care se desfasoara pe parcursul erii, cu / ani inaintea izbucnirii celui de-al Doilea Razboi Mondial. (rima parte, de sambata seara pana duminica noaptea, contine scene care ilustreaza monografic iata rurala0 cina, taierea salcamului, intalnirea duminicala din poiana lui #ocan, -ora. (artea ## se deruleaza pe parcursul a 1 saptamani, incepand cu plecarea lui !c-im cu oile, la ,ucuresti. (artea ###, de la seceris pana la sfarsitul erii, se inc-eie cu fuga feciorilor. &ele / parti confera ec-ilibru compozitiei. 2iecare parte incepe cu o prezentare de ansamblu0 masa, prispa si secerisul. Simetria compozitionala este data de cele 1 referiri la tema timpului, in primul si in ultimul paragraf al olumului. 3a inceput, aparent ingaduitor, timpul era foarte rabdator cu oamenii4 iata se scurgea fara conflicte mari, pentru ca enuntul din finalul olumului, timpul nu mai a ea rabdare, sa modifice imaginea timpului, care de ine necrutator si intolerant. 5n triplu conflict a destrama familia lui Moromete. 'ste mai intai dezacordul dintre tata si cei / fii ai sai din prima casatorie0 (arasc-i , )ila si !c-im, iz orat dintr-o modalitate diferita de a intelege lumea si de a-i pretui alorile $pamantul banii%. &el de-al doilea conflict izbucneste intre Moromete si &atrina, sotia lui. Moromete anduse in timpul secetei un pogon din lotul sotiei, promitandu-i in sc-imb trecerea casei pe numele ei, dar amana indeplinirea promisiunii. )emultumita, ea isi gaseste initial refugiul in biserica, dar in al doilea olum, &atrina il paraseste pe #lie, dupa ce afla de propunerea facuta fiilor lui la ,ucuresti. !l treilea conflict se desfasoara intre Moromete si sora lui, Guica care si-ar fi dorit ca fratele adu sa nu se recasatoreasca. #n felul acesta, ea ar fi ramas in casa fratelui sa se ocupe de gospodarie si de cresterea copiilor, pentru a nu ramane singura la batranete. 2aptul ca Moromete se recasatorise ii aprinsese ura impotri a lui, pe care o transmite celor / fii mai mari.

5n alt conflict, secundar, este acela dintre #lie Moromete si fiul cel mic, )iculae. &opilul isi doreste cu ardoare sa mearga la scoala, in timp ce tatal, care trebuie sa plateasca ta+ele il ironizeaza !lta treaba n-a em noi acuma6 )e apucam sa studiem6 sau sustine ca in atatura nu aduce niciun beneficiu. (entru a-si realiza dorinta de a studia, baiatul se desprinde treptat de familie. #n olumul ##, acest conflict trece pe primu plan, pentru ca tatal si fiul reprezinta 1 mentalitati diferite0 #n Morometii, interesanta e problema lui )iculae, caci conflictul dintre el si Moromete simbolizeaza conflictul dintre 1 conceptii despre taran. Tocmai din aceasta cauza, Moromete si )iculae de in reflectori0 moti atiile lor launtrice intereseaza nu numai ca e+presie a adaptarii sau a dezadaptarii spontane de o lume, ci si ca filozofie de e+istenta. !ctiunea primului olum este structurata pe mai multe planuri narati e. #n prim-plan se afla Morometii, o familie numeroasa, macinata de nemultumiri mocnite. Taran mi*locas, #lie Moromete incearca sa pastreze intreg, cu pretul unui trai modest, pamantul familiei sale, pentru a-l transmite apoi baietilor. 2iii cei mari ai lui #lie Moromete, (arasc-i , )ila si !c-im isi doresc independenta economica. 'i se simt nedreptatiti pentru ca, dupa moartea mamei lor, #lie Moromete s-a insurat cu alta femeie, &atrina si ca are inca / copii0 Tita, #linca si )iculae. #ndemnati de sora lui #lie, Maria Moromete, poreclita Guica, cei / baieti pun la cale un plan distructi . 'i intentioneaza sa plece la ,ucuresti, fara stirea familiei, pentru a-si face un rost. #n acest scop ei or sa ia oile cumparate printr-un imprumut la banca si al caror lapte constiuie principala -rana a familiei si caii, indispensabili pentru munca la camp. (rin anzarea oilor si a cailor, ar obtine un capital pentru a incepe iata la oras. Datoria la banca nefiind ac-itata, planul celor / baieti urmeaza sa dea o grea lo itura familiei. !c-im ii propune tatalui sau sa-l lase sa plece cu oile la ,ucuresti, sa le pasca in marginea orasului si sa and laptele si branza la un pret mai bun in capitala. Moromete se lasa con ins de utilitatea acestui plan, amana ac-itarea datoriei la banca si inde o parte din lotul familiei pentru a-si putea plati impozitul pe pamant $foncierea%. #nsa !c-im inde oile la ,ucuresti si asteapta enirea fratilor. Dupa amanarile generate de refuzul lui )ila de a-si lasa tatal singur in pre*ma secerisului, cei 1 fug cu caii si cu o parte din zestrea surorilor. Moromete este ne oit sa anda din nou o parte din pamant pentru a-si reface gospodaria, pentru a plati foncierea, rata la banca si ta+ele de scolarizare ale lui )iculae, fiul cel mic. (lanurile secundare completeaza actiunea romanului, conferindu-i caracterul de fresca sociala0 boala lui ,otog-ina, re olta taranului sarac Tugurlan, familia c-iaburului Tudor ,alosu, dragostea dintre (olina si ,irica, discutiile din poiana lui #ocan, rolul institutiilor si al autoritatilor in satul interbelic. De e+emplu, cuplul (olina-,irica reflecta tema iubirii si a casatoriei care nu tine cont de constrangerile sociale. &asatoria dintre fiica unui c-iabur si un taran sarac se construieste polemic la adresa cuplului #on-!na, din romanul lui 3i iu Rebreanu, dupa marturisirea lui Marin (reda intr-un inter iu realizat de 2lorin Mugur0 ... (olina, fata lui Tudor ,alosu, care se marita cu un baiat sarac si care are caracter oluntar, care ii impune barbatului sa se lupte cu parintii ei ca sa obtina drepturile ce i se cu in.... '+ista in primul olum al romanului Morometii cate a sec ente narati e de mare profunzime. Scena cinei este considerata de " id &ro-malniceanu prima sc-ita a psi-ologiei Morometilor. Descrierea cinei se realizeaza lent prin acumularea detaliilor. &eremonialul cinei pare a surprinde un moment din e+istenta familiei traditionale, condusa de un tata autoritar, dar semnele din te+t dez aluie

ade aratele relatii dintre membrii familiei. #lie Moromete pare a domina o familie formata din copii pro eniti din 1 casatorii, in ra*biti din cauza a erii. !sezarea in *urul mesei sugereaza e olutia ulterioara a conflictului, iminenta destramare a familiei0 &ei / frati itregi, (arasc-i , )ila si !c-im stateau pe partea din afara tindei ca si cand ar fi fost gata in orice clipa sa se scoale de la masa si sa plece afara. De cealalta parte a mesei, langa atra, 7...8 statea intotdeauna &atrina Moromete, mama itrega a celor / frati, iar langa ea ii a ea pe ai ei, pe )iculae, pe #linca si pe Tita, copii facuti cu Moromete 7...8 Moromete statea parca deasupra tuturor. 3ocul lui era pragul celei de a doua odai, de pe care el stapanea cu pri irea pe fiecare. Toti ceilalti stateau umar langa umar, ing-esuiti, masa fiind prea mica. Moromete n-o mai sc-imbase de pe remea primei lui casatorii, desi numarul copiilor crescuse. " alta sec enta epica cu aloare simbolica este aceea a taierii salcamului. #lie Moromete taie salcamul pentru a ac-ita o parte din datoriile familiei, fara a inde pamant sau oi0 Se pare ca nimeni nu intelegea ca -otarandu-se in sfarsit plecarea lui !c-im la ,ucuresti insemna ca trebuie sa li se faca celor / pe plac pana la capat, sa nu se mai atinga nimeni de oi si cum altce a n-a eau ce inde, salcamul trebuia taiat. Mai ciudat era ca nici cei / in cauza nu intelegeau4 incat raspunsul lui Moromete ca a taiat salcamul ca sa se mire prostii nu era o bat*ocura intamplatoare la adresa fiilor. Taierea salcamului, duminica in zori, in timp ce in cimitir femeile isi plang mortii, prefigureaza destramarea familiei, prabusirea satului traditional, risipirea iluziilor lui Moromete0 Gradina, caii, Moromete insusi aratau bicisnici. "data distrus arborele sacru, a+is mundi, lumea Morometilor isi pierde sacralitatea, -aosul se instaleaza treptat. Scenele in care sunt prezentate aspecte din iata colecti itatii se constituie intr-o ade arata monografie a satului traditional0 -ora, calusul, intalnirile duminicale din poiana lui #ocan, serbarea scolara, secerisul, treierisul. 5nul dintre cele mai ilustrati e episoade pentru iata rurala este secerisul. 'ste infatisata intr-o maniera originala $prin inregistrarea si acumularea de detalii ale e+istentei familiale taranesti% o realitate ar-etipala4 miscarile, gesturile, pregatirea si plecare la camp se incadreaza intr-un ritual stra ec-i. Secerisul e trait in acelasi fel de intregul sat, intr-un ceremonial mitic specific colecti itatii traditionale. #n olumul ##, structurat in 9 parti, se prezinta iata rurala intr-o perioda de un sfert de eac, de la inceputul anului :;/<, pana spre sfarsitul anului :;=1. (rin te-nica rezumati a, e enimentele sunt selectionate, unele fapte si perioade de timp sunt eliminate $elipsa%, timpul naratiunii cunoaste re eniri $alternanta%. !ctiunea romanului se concentreaza asupra 1 momente istorice semnificati e0 reforma agrara din :;>9, cu prefacerile pe care ea le aduce si transformarea ?socialista a agriculturii dupa :;>;, perceputa ca un fenomen abuzi . " istorie noua, tulbure si iolenta, transforma radical structurile de iata si de gandire ale taranilor. Satul traditional intra intr-un ire ersibil proces de disolutie. &onflictul dintre tata si fiii cei mari trece in planul ##. &onflictul principal opune mentalitatea traditionala si mentalitatea impusa, colecti ista. (ersona*e-reflector pentru cele 1 mentalitati sunt #lie Moromete $cel din urma taran% si fiul sau, )iculae. .ec-ea imagine a lui #lie Moromete este distrusa, fiind inlocuita de o alta, lipsita de glorie. !utoritatea lui in sat se diminueaza, iar unitatea distrusa a familiei nu se reface. .olumul debuteaza cu o intrebare retorica0 #n bine sau in rau se sc-imbase Moromete. &eilalti tarani isi sc-imba atitudinea fata de #lie Moromete. 2ostii prieteni

au murit sau l-au parasit, iar cei noi $Matei Dimir, )ae &ismaru, Giugudel, &ostac-e al @oac-ii% ii par mediocrii. .ec-ile dusmanii se sting. Tuodr ,alosu de ine c-iar bine oitor fata de ecinul sau. Guica murise, fara ca relatiile cu fratele sau sa sc-imbe, iar acesta nu se duce nici la inmormantarea ei Moromete se apuca de negot, treburile ii merg bine, castiga bani frumosi, dar il retrage pe )iculae de la scoala pe moti ca nu-i aduce niciun beneficiu. Toata energia tatalui se concentreaza in incercarea de a-i aduce acasa pe baietii fugari. De aceea cumpara la loc pamanturile andute odinioara si pleaca la ,ucuresti pentru a-i con inge sa re ina in sat. (arasc-i care lucra acum ca sudor la tram aie, )ila, ca portar la un bloc si !c-im care a ea un mic magazin de &onsum alimentar, resping incercarea de reconciliere a tatalui. Mai mult decat atat, afland de propunerea facuta fiilor, &atrina il paraseste si se duce sa locuiasca in ale, la !lboaica, fata ei din prima casatorie. Destramarea familiei continua cu moartea lui )ila in razboi. 2etele se casatoresc, dar sotul Titei, desi scapa din razboi, moare intr-un accident stupid in sat. (aralel cu procesul de disolutie al familiei Moromete, este prezentata destramarea satului traditional, care de ine o groapa fara fund, din care nu mai incetau sa iasa atati necunoscuti. 2iul cel mic, )iculae, un antimorometian ca filozofie a e+istentei, reprezinta in roman mentalitatea impusa, colecti ista. &autandu-si eul, de ine adeptul unei noi religii a binelui si a raului, cum crede ca este noua dogma, socialista. Discutiile dintre tata si fiu au semnificatia unei confruntari intre 1 conceptii de iata, intre 1 ci ilizatii. )iculae se indeparteaza din ce in ce mai mult de tatal sau. Se inscrie in partidul comunist, este trimis la o scoala pentru acti isti si se intoarce in sat cu o sarcina de la *udeteana, sa supra eg-eze buna functionare a primelor forme colecti e de munca0 strangerea cotelor si predarea lor catre stat. Dar se isca o agitatie agresi a in timpul careia un satean moare inecat in apele raului de la marginea satului. #dealist, se orienteaza cu dificultate in tesatura de intrigi pusa la cale de oportunistii de profesie. !sa ca acti istul )iculae Moromete este destituit, se retrage din iata politica, isi continua studiile si a*unge mai tarziu inginer -orticol. ' enimentele din Silistea-Gumesti au loc in ara anului :;9:, in paralel cu secerisul si treieratul graului si cu sedinta organizatiei de partid satesti, in care este numit presedinte al sfatului popular tanarul taran sarac, .asile al Moasei. (e de alta parte,#lie Moromete isi pierde prestigiul de altadata. Traieste o iubire tarzie cu 2ica, sora mai mica a fostei lui sotii, care a fost toata iata indragostita de el. !poi se implica in iata social-politica a satului, spri*inind candidatura lui Tugurlan in functia de presedinte al Sfatului (opular, pentru ca acesta sa tempereze actiunea de colecti izare. #lie Moromete este numit de criticul ). Manolescu cel din urma taran pentru faptul ca, pana in ultima clipa, nu accepta ideea ca rostul lui in lume a fost gresit si ca taranul trebuie sa dispara. 'ste ilustrati in acest sens, monologul adresat unui persona* imaginar, ,aznae, in timp ce, pe ploaie, Moromete sapa un sant in *urul sirei de paie din gradina pentru ca apa sa se scurga, iar in alta parte a satului se pun la cale sc-imbari -otaratoare pentru destinul taranimii0 (ana in clipa din urma omul e dator sa tina la rostul lui, c-it ca rostul asta cine stie ce s-o alege de el67...8 &a tu ii si-mi spui ca suntem ultimii tarani de pe lume si ca trebuie sa disparem.... Si de ce crezi ca n-ai fi tu ultimul prost de pe lume si ca mai degraba tu ar trebui sa dispari, nu euA .... 7...8 Macar, zise Moromete mai departe, eu tot am facut ce a, am crescut sase copii si i-am tinut pana in momentul de fata ca n-au rut sa-l munceasca, ce

sa le fac eu, toata iata le-am spus si i-am in atat dar pe tine sa te edem daca esti in stare cel putin de-atat6 " sa fii in stareA )u sa-i imbraci si sa le dai de mancare, ca asta e lesne, de mancare ii dai si unei ite in gra*d, dar ce le spui6A &e-i in eti, fiindca unui copil c-iar daca nu-i intra in cap cat e mic, cand se face mare si-aduce aminte.7...8 "r sa-si stearga picioarele pe tine, ca n-ai stiut sa faci din ei oameni.... Monologul e semnificati in ansamblul romanului. !titudinea persona*ului este critica fata de noua societate, care se intemeiaza utopic, pe anularea unei clase sociale, taranimea, adica pe distrugerea unei ci ilizatii si a unui cod stra ec-i de comportament si intelepciune. Moromete se stinge incet, traindu-si ultimii ani din iata in singuratate si tacere. Mai a ea slabiciunea de a umbla prin sat. 5ltima oara este adus acasa cu roaba. &azut la pat, el isi e+prima crezul de iata cand ii spune medicului0 Domnule... eu totdeauna am dus o iata independenta6 Romanul se inc-eie :B ani mai tarziu. )iculae a de enit inginer -orticol si este casatorit cu o fata din sat, Marioara, fiica lui !dam 2antana, care a*unge si ea asistenta medicala. 3a inmormantarea tatalui, )iculae afla de la #linca, sora lui, ca tatal se stinsese incet, fara afi suferit de reo boala. #n finalul romanului, tatal si fiul se impaca in isul baiatului. !mpla fresca a satului romanesc $din deceniile #.-.#% surprinde numeroase persona*e reprezentati e pentru diferite categorii sociale, tipuri umane sau teme infatisate si impune o tipologie noua. #n centrul romanului sta familia Morometilor, iar a+ul ei este #lie Moromete, persona* cu un destin simbolic pentru satul traditional. (ersona* e+ponential, prototip al taranului patriar-al, al carui destin e+prima moartea unei lumi, cel din urma taran reprezinta conceptia traditionala fata de pamant si familie. &riza satului ar-aic se reflecta in constiinta acestui persona* confruntat, tragic, cu legile implacabile ale istoriei, cu timpul nerabdator. Drama paternitatii se grefeaza pe conte+tul social-istoric, care aduce scimbarea ordinii cunoscute a lumii. ,anul este noua aloare care o inlocuieste pe cea traditionala, pamantul, si in acelasi timp impune un nou mod de iata. (ersona* comple+, are o serie de trasaturi $spirit contemplati , sociabil si comunicati , disimulat, inteligent si ironic, fin obser ator, cu -arul de a po esti, un autoiluzionat%, care-l indi idualizeaza intre persona*ele cartii si care-l fi+eaza ca tip uman aparte0 spiritul morometian. #n plan personal, confruntarea tragica a indi idului cu istoria se concretizeaza in destramarea familiei la care tatal asista neputincios. 5ra surorii sale, Guica se stinge doar in moarte, iar a sotiei &atrina se transforma in instrainare definiti a. #si pierde feciorii pe rand, cei mari atrasi de -imera orasului, iar cel mic, de isul de a studia, cu totii abdicand de la conditia de taran. (arasc-i , )ila si !c-im, fiii din prima casatorie, sunt refractati la modul de e+istenta oferit de tatal lor. 'i reprezinta categoria taranilor dezradacinati. #n acest sens, emblematica este scena intalnirii cu tatal lor de la ,ucuresti $in olumul ##%, cand comportamentul lor ofera o imagine grotesca a ietii isate de la oras. 2iul cel mic este stapanit in copilarie de dorinta de a in ata carte, iar incepand din adolescenta de ideea de a crea o noua religie a binelui si a raului, o noua dogma. #n olumul ##, discutiile dintre tata si fiu reprezinta 1 mentalitati diferite0 mentalitatea traditionala si mentalitatea impusa, colecti ista. !lte familii, din planurile secundare ale romanului, pun in e identa diferite aspecte al societatii rurale0 re olta taranului sarac Tugurlan, boala lui ,otog-ina,

caracterul oluntar al fetei de c-iabur, (olina, maritata din dragoste cu ,irica cel sarac, optiunile politice di erse $&ocosila, #ocan, !ristide%, lacomia lui Tudor ,alosu, inceputul miscarii legionare $.ictor ,alosu%. 3imba*ul prozei narati e se remarca prin limpezimea, naturaletea si precizia stilului, oralitatea, lipsa podoabelor, imbinarea stilului direct si indirect, stilul indirect liber, te+tul si subte+tul ironic. CONCLUZIE: Morometii este un roman al derularizarii satului. &riza ordinii sociale se reflecta in criza alorilor morale, in criza unei familii, in criza comunicarii. Din romanul unui destin, Morometii de ine romanul unei colecti itati $satul% si al unei ci ilizatii sanctionate de istorie.