1

TESTAMENT T. Arghezi Poezia apare in fruntea vol. Cuvinte potrivite (1927) si este considerata arta poetica argheziana. Testa ent este o etafora (a cartii)! geneza cartii si geneza lu ii sunt si ultane" la originea a andurora stand cuvantul. #fortul creator este ilustrat in carte" care este in anata de la o generatie la alta$ %u&ti voi lasa drept 'unuri" dupa oarte( )ecat un nu e adunat pe&o carte. *sadar testa entul liric al poetului nu face referire la avutia ateriala a acestuia" ci la operele create de&a lungul anilor. Pri a strofa sugereaza ideea evolutiei" reflectata in li 'a+ul caracteristic arghezian. ,o entul originar" o entul genezei este ilustrat de seara razvratita" dar acesta nu este un process incheiat" ci unul continuu$ -n seara razvratita care vine( )e la stra'unii ei pana la tine. .e sugereaza ca evolutia este grea" aspra ( Prin rapi si gropi adanci)" treptele ti pului fiind urcate adesea pe 'ranci. Treapta este o etafora" ea inse nand acu ulari ateriale initial si ult ai tarziu" capatand atri'ute spirituale. /iul este inde nat sa&si aseze cartea la capatai" pentru a&l calauzi" ase enea 0i'liei pe credincios$ *seaz&o cu credinta la capatai( #a e hrisovul vostru cel dintai. )ease enea insea na transfor are a ateriei in spirit$ ca sa schi 'a " acu intaia oara"( .apa&n condei si 'razda&n cali ara"( 0atranii&au adunat" printre plavani"( .udoarea uncii sutelor de ani. Transfor area uneltelor ateriale in unelte spirituale reflecta viziunea de reconvertire a cuvintelor pentru a capata functia lor originara. -n li 'a+ul taranilor" T. *rghezi intuieste intelesuri ne'anuite" iar cuvintele potrivite se nasc toc ai din cele firesti ale taranilor. .apa este transfor ata in condei" 'razda in cali ara. -n ur a efortului indelungat" cuvintele au capatat sensuri noi" au devenit potrivite" adica s&au transfor at in unelte ale spiritului. Transfor arile sunt ne'anuite$ uratul devine fru os" veninul devine iere" raul se transfor a in 'ine. 1e& a prefacut in versuri si&n icoane( /acui din zdrente uguri si coroane( 2eninul strans l&a preschi 'at in iere"( 1asand intreaga dulcea lui putere.( * luat ocara si torcand usure"( * pus&o cand sa& 'ie" cand sa&n+ure. Poetul opune creatiei divine propria sa creatie! cunoasterea directa a lui )u nezeu nu este posi'ila" el este )u nezeu de piatra! * luat cenusa ortilor din vatra( .i&a facut&o )u nezeu de piatra"( 3otar inalt" cu doua lu i pe poale"( Pazind in piscul datoriei tale. Cenusa ortilor face tri itere la trecut" prezentul tre'uie sa conserve trecutul! iar hotarul inalt poate inse na li ita dintre present si trecut" dar si punctul in care se situeaza )ivinitatea (deu a'sconditus). *dept al esteticii uratului" T. *rghezi cultiva ideea ca uratul poate fi sursa de fru os artistic! )in 'u'e" ucegaiuri si noroi( -scat&a fru useti si preturi noi. 4riginea esteticii uratului se afla in /lorile raului (0audelaire). T. *rghezi considera ca forta pri ordiala a cuvantului poate sa a elioreze lu ea. Cuvintele capata continuturi se antice noi. #le au si rolul de a pedepsi ceea ce nu a fost cunoscut pana acu $ #&ndreptatirea ra urei o'scure( -esita la lu ina din padure( .i dand in varf" ca un ciorchin de negi"( 5odul durerii de vecii intregi. -n final poetul sugereaza ca poezia este rezultanta co una a nuntirii dintre slova de foc (inspiratie) si slova faurita ( unca). #l" poetul" este ro'ul propriei sale creatii" pe care o daruieste oa enilor" dar si lui )u nezeu$ 5o'ul a scris&o" )u nezeu o citeste"( /ar&a cunoaste ca&n adancul ei( 6ace ana 'unicilor ei. -deile in poezie sunt reflectate in enunturi construite prin +u7tapunere. - aginea este sensi'ilizata prin folosirea enu eratiei (rapi si gropi adanci)" a etaforelor (seara razvratita)" concentrarea ideilor$ cuvintele nu sunt de prisos" nu pot fi su'stituite. .e nificatiile cuvantului carte Cuvantul carte apare in aceasta poezie de patru ori" intr&o distri'utie apro7i ativ si etrica" in sensul ca pri ele doua aparitii sunt la inceputul poeziei" iar ulti ele doua spre sfarsitul ei. Poezia incepe cu doua versuri antologice" prin care poetul sugereaza ca ter enul testa ent are o valoare ataforica" si 'olica" in sensul ca nu este vor'a de o ostenire ateriala" cu se stipuleaza intr&un testa ent o'isnuit" ci de o ostenire spirituala$ %u&ti voi lasa drept 'unuri dupa oarte"( )ecat un nu e adunat pe&o carte. *ici" su'stantivul carte este" in plan estetic" o etafora ce sugereaza intreaga creatie a poetului. )e fapt" a putea vor'i de o sinecdota" adica su'stituirea intregului cu partea.

2
-ntregul" inse nand opera poetica a lui T. *rghezi" este redus" cu odestie" la proportiile unei singure carti. .enti entul de odestie este su'li at si prin articularea su'stantivului cu articolul nehotarat (o carte)" care sugereaza intotdeauna ca e vor'a de un o'iect oarecare si nu de ceva deose'it. #nuntul un nu e adunat pe&o carte este si el un se n al aceleiasi odestii" cel putin aparente" prin care poetul se prezinta in calitatea de creator al unei opere. Cu sens apropiat reapare ter enul si in for ularea Cartea ea&i" fiule" o treapta. -n acest conte7t" cuvantul pare sa co unice esa+ul ca opera poetului insea na un pas ascendent in evolutia spirituala a nea ului de tarani din care se trage si T. *rghezi. ,etafora carte poate avea aici si alte conotatii" cu ar fi aceea ai generala de valoare spirituala" de si 'ol al culturii. -n viziunea poetului" cartea insea na un adevarat act de inno'ilare (cu tri itere la ro'ii din care descinde si poetul)$ *seaz&o cu credinta la capatai.( #a e hrisovul vostru cel dintai"( *l ro'ilor cu saricile pline( )e ose inte varsate&n ine. Cartea insea na pt T. *rghezi si 'olul trecerii de la efortul 'ratelor la truda intii$ Ca sa schi 'a acu " intaia oara"( .apa&n condei si 'razda&n cali ara"( 0atranii&au adunat" printre plavani"( .udoarea uncii sutelor de ani. *celasi cuvant" purtand de asta data o alta incarcatura etaforica" apare si in versurile$ -ntinsa lenesa pe canapea( )o nita sufera in cartea ea. *ici ter enul carte pare a avea un sens ai apropiat de cel funda ental" putand fi vor'a de un anu it volu " de&o carte cu un anu it titlu din opera poetului. %u poate fi negli+ata conotatia potrivit careia cartea poate sa trans ita" sa trezeasca o anu ita stare sufleteasca chiar si do nitei" care nu ar avea te eiuri reale de suferinta" sugerandu&se astfel ideea ca respectiva carte are o are forta de influentare a cititorilor. 8lti a prezenta a cuvantului in discutie este conse nata in versul$ .lova de foc si slova faurita"( - parecheate&n carte se arita"( Ca fierul cald i 'ratisand un cleste. *ceste versuri constituie o e7presiva si persuasiva definitie etaforica a poeziei" a insusi actului creatiei poetice. *sadar cuvantul carte ar inse na aici poezie" ca rezultat al contopirii totale dintre inspiratie" har" revelatia poetica (slova de foc) si truda poetului de ela'orare a te7tului" de selectare a cuvantului celui ai e7presiv (slova faurita). Testa ent 9 caracterul de arta poetica *rtele poetice sunt cunoscute inca din antichitatea :reco&5o ana" fiind cele're cele ale lui *ristotel si 3oratiu" iar in epoca clasicis ului francez 9 arta poetica a lui 0oilleau. *'ia in epoca oderna" acestea nu vor ai fi un fel de tratate despre regulile creatiei" despre unca scriitorului" despre diferitele reguli" nici despre figuri de stil. *rtele poetice vor fi niste poezii despre poezie" despre crezul artistic al poetilor. *rtele poetice oderne au fost nu ite si poezii progra atice pentru ca poetii isi e7pri a progra ul estetic" adica propria lor conceptie despre creatia artistica" despre esa+ul ei" despre i+loacele de realizare artistica despre rolul poetului in viata cetatii. -n chip si 'olic" pri a arta poetica ro aneasca ar putea fi considerata catrenul testa entar al lui -enachita 2acarescu (8r asilor ei 2acaresti( 1as voua ostenire( Cresterea li 'ii ro anesti( .i&a patriei cinstire.). *devarate arte poetice vor realiza arii poeti incepand cu ,. # inescu (%u ai poetul" #pigonii" #u nu cred nici in -ehova" Criticilor ei" .crisoarea a --&a)" :. Cos'uc (Poetul)" 4. :oga (5ugaciune)" 1. 0laga (#u nu strivesc corolla de inuni a lu ii)" -. 0ar'u ( )in ceas dedus;) etc. Testa ent este una dintre cele ai cunoscute arte poetice ro anesti. T. *rghezi isi incunostiinteaza fiul" respectiv posteritatea ca ostenirea pe care o lasa este creatia sa poetica" denu ita cu odestie la odul etaforic ...un nu e adunat pe&o carte. *utorul defineste poezia de ai ulte ori" de fiecare data intr&un alt od" de regula co ple entar" tinzand spre o definire generala surprinzatoare. Pri a oara" poezia este definita intr&o aniera aparent si plista" a ivit cuvinte potrivite" ceea ce ar reduce poezia la gasirea cuvintelor in asura sa&l e7pri e pe poet" eventual sa respecte regulile poeziei traditionale privind ai ales ri a. )e fapt" aceasta sintag a (cuvinte potrivite) e7pri a conceptia poetului despre unitatea dintre continut si for a. *ceasta idee se reflecta si in lirica e inesciana" su' for a unei interogatii poetice$ 8nde voi gasi cuvantul ce e7pri a adevarul< )e ase enea T.*rghezi precizeaza ca poezia lui se naste din li 'a vie a poporului" a oa enilor si pli$ )in graiul lor cu&nde nuri pentru vite.

=
#l poetul este stapan adica este un slu+itor prin arta sa" al celor ce&l vor ur a. Conceptia estetica a lui T.*rghezi cuprinde si ideea ca realizarea poeziei presupune o ela'orare indelungata si trudnica" cuvintele fiind fra antate ii de sapta ani. 5evenind la definitia poeziei" re arca faptul ca poetul se refera la specificitatea poeziei legata de arta si de tehnica versificatiei" dar si de i aginile artistice (icoane) ca ele ent definitoriu pentru trans iterea esa+ului poetic (versuri si icoane). ,etafora icoane tri ite la definitia e inesciana a poeziei$ voluptos poe cu icoane( si cu glasuri tre urate. .pre final" creatia poetica isi gaseste o alta definire etaforica$ .lova de foc si slova faurita( - parecheate& n carte se arita. -n acest conte7t" poezia este considerate o si 'ioza intre truda indelungata a ela'orarii te7tului (slova faurita) si har" inspiratie" care apare ca o adevarata revelatie (slova de foc). -deea unirii totale dintre inspiratie si unca.