On Denoting (B. Russell) - handout In On Denoting (Despre Denotare) Russell incearca : 1.

sa prezinte care sunt dificultatile cu privire la sintagmele/e presiile denotative !. sa arate motivele din care teoria lui "einong (!.1) si cea a lui #rege (!.!) cu privire la e presiile denotative sunt nesatisfacatoare $. sa prezinte propria sa teorie si sa arate faptul ca aceasta ofera o solutie cu mult mai satisfacatoare cu privire la pro%lema denotarii (1) Dificultatile cu privire la sintagmele/expresiile denotative

sintagmele denotative pot fi recunoscute prin forma lor fiind fie (1) e presii in care primul cuvant e articulat fie (!) e presii in care apar articole ne&otarate de tipul : vreun' oricare' fiecare' etc. $ tipuri de sintagme denotative care pun pro%leme : (1) o sintagm( poate s( fie denotativ( )i totu)i s( nu denote nimic* de pild(' sintagma +regele actual al #ran,ei* (!) o sintagm( poate s( denote un anume o%iect* de e emplu' +regele actual al -ngliei denot( un anume %(r%at$. ($) O sintagm( poate s( denote am%iguu* de e emplu' +un om nu denot( mai mul,i oameni' ci un om neprecizat

Russell acorda importanta acestor e presii (care par oarecari' fara vreo miza filosofica) deoarece el considera ca acestea stau la %aza unor confuzii (si tentatii) filosofice clasice. (2) o!itia lui "einong si cea a lui #rege Russell considera ca unele confuzii filosofice importante (si diverse alte tentatii de a rezolva dificultati filosofice) provin din utilizarea/acceptare unei teorii gresite (ie. naive' pro%lematice' simpliste' etc.) cu privire la functionarea e presiilor denotative. (2.1) O prima esemenea teorie apartine lui "einong care sustine ca : orice e presie/termen are un denotat (oricarui termen/e presie ii corespunde ceva) O asemenea teorie sustine ca fiecarei e presii lingvistice ii corespunde ceva' un o%iect (in lume). #ilosofii care au aceasta pozitie (cu privire la lim%a.) sunt constransi sa e tinda domeniul lumii reale (sau mai precis : tipul si numarul entitatilor considerate reale) in diverse moduri' pentru a putea sa e plice cum anumite e presii au un denotat. Doua asemenea e presii : /atratul rotund este o figura geometrica. : 0ui "os 1raciun ii plac %ursucii mici si aurii

1onform acestei pozitii atat e presia patratul rotund cat si "os 1raciun tre%uie sa ai%a denotat (sa indice spre un o%iect). 2nii filosofi cum ar fi "einong au apucat taurul de coarne (sau cum se spune in engleza : to %ite t&e %ullet) si au e tins domeniul lucrurilor e istente la infinit. 3pre e emplu "einong sustine ca patratul rotund (sau "os 1raciun) este o entitate reala care e ista.1 Russell considera ca o asemenea intelegere este pur si simplu intolera%ila deoarece duce la incalcarea unor principii ale logicii. 3pre e emplu e presiei cerc patrat i4ar corespunde un un o%iect care are in acelasi timp proprietatea de a fi cerc si de a nu fi cerc ceea ce incalca principiul non4contradictiei. (2.2) o!itia lui #rege este aceea ca $ orice e presie/termen denotativa are un inteles si un denotat 1onform pozitiei lui #rege e presia cerc patrat nu are un denotat si astfel propozitia /atratul rotund este o figura geometrica pur si simplu este un non4sens. 1u toate ca prin aceasta #rege evita unele consecinte neplacute ale pozitiei lui "einong (e : incalcarea principiului contradictiei) pozitia lui are alte dificultati mai putin sesiza%ile la prima vedere. Russell indica cateva : (1) situatia in care lipseste denotatul : /entru #rege lipsa denotatului implica non4sensul e presiei denotative. 3pre e emplu in propozitia -ctualul rege al #rantei este c&el contine sintagma denotativa actualul rege al #rantei care nu are un denotat (#ranta fiind repu%lica inca din sec 15). 1onform pozitiei lui #rege e presia este lipsita de sens (si implicit si propozitia care o contine). Insa acest lucru este contraintuitiv. 3implul fapt ca o premisa asumata de catre cel ce rosteste propozitia (aceea ca e ista un actual rege al #rantei) este falsa nu inseamna ca enuntul este fara sens. 1i doar ca enuntul este fals. /ro%lema teoriei lui #rege esta ca nu permite tratarea propozitiei ca falsa ci doar ca non4sens. (!) pro%lema su%stitutiei : Russell isi imagineaza o situatie in care regele -ngliei ar dori sa il cunoasca pe autorul romanului 6averle7 care fusese pu%licat anonim' Regele %anuieste ca acest roman a fost scris de unul din supusii sai si se intrea%a daca nu cumva romanul a fost scris de 3ir 3cott. -stfel regele se intrea%a asupra faptului daca 3cott este autorul lui 6averle78. Datorita faptului ca e presia denotativa autorul lui 6averle7 are acelasi denotat ca si numele propriu 3cott (pentru ca in realitate 3cott era autorul lui 6averle7 9 insa il pu%licase anonim din ratiuni politice) regele pare (daca acceptam pozitia lui #rege) a isi pune intre%ari cu privire la principiul identitatii : 3cott este 3cott8 Insa regele nu se intrea%a cu privire la principiul identitatii. (%) &eoria lui Russell Russell propune un proces prin intermediul caruia tre%uie sa analizam o propozitie care contine o sintagma denotativa. /rocesul propus de Russell are la %aza doua elemente fundamentale : (1) folosirea varia%ilelor in propozitii si tratarea valorii de adevar a propozitiei in functie de articolele ne&otarate continute (ceea ce noi am numi varia%ile cuantificate prin cuantori) (!) tratarea diferita a ocurentelelor primare si secundare ale sintagmelor denotative

1(insa nu su%zista :) 4 este oarecum neclara distinctia dintre e istenta si su%zistenta la "einong 9 dar asta e :) )

/rima idee fundamentala propusa de Russell este ca orice propozitie contine varia%ile care initial sunt complet nedeterminate (nu le stim valoarea)' iar valoarea de adevar a propozitiei poate fi sta%ilita a%ia in momentul in care aceste varia%ile devin determinate (li se da o valoare anume). 3pre e emplu : este rosu devine adevarata numai cand am dat varia%ilei : valoarea steagul 1&inei. In functie sintagmele denotative de %aza (articolele ne&otarate) pe care le contine propozitia' valoarea ei de adevar poate depinde nu doar de o singura inlocuire a varia%ilei : ci de mai multe. -semenea sintagme denotative (care contin articole ne&otarate) sunt : fiecare' oricare' niciun' etc. Russell propune un mod de a traduce propozitiile care contine asemenea sintagme denotative in propozitii care contin varia%ile si astfel conditiile lor de adevar devenind mai clare : [S1] C(orice) = C(X) este intotdeauna adevarata Daca vom spune ca 1(:) ; : este muritor ;< 1(orice) se traduce prin : : este muritor este intotdeauna adevarata ;< 1(orice) este adevarata doar daca inlocuind pe : cu orice entitate 1(:) este adevarata. =vident acest lucru este imposi%il. Daca voi spune ca : ; Dumnezeu atunci 1(:) este adevarata nu mai tine (este falsa). Russell arata faptul ca celelalte propozitii care contin sintagme denotative pot fi o%tinute din >31?. -stfel : '(2) *(unii) + ropo!itia ,*(-) este intotdeauna adevarata. este falsa (adica $ uneori *(-) este falsa) '(%) *(vreun) /nseamn0 12ste fals despre 3*(x) este fals04 c0 este /ntotdeauna adev0rat0,. /rin acest proces Russell propune intai sa transformam orice propozitie cu sintagme denotative in propozitii de forma 1(:)' iar apoi sa aplicam articolele ne&otarate conform regulii de mai sus. Russell considera ca prin aplicarea acestui procedeu vom elimina anumite confuzii/tentatii filosofice importante (ie. - crea entitati noi' etc.) Russell ilustreaza procesul descris de el prin aplicarea sa la cazurile in cate avem dificultati in tratarea e presiilor denotative aratand ca teoria sa rezolva satisfacator cazurile dificile fara a avea pro%lemele pozitiei lui #rege (sau "einong). -stfel (1) situatia in care denotatul lipseste : -ctualul rege al #rantei este c&el : regele #rantei este o sintagma denotativa care tre%uie in primul rand transformata intr4o e presie care contine varia%ile astfel : :4ul unic si rege al #rantei astfel propozitia finala ar putea fi de forma : = ista ce putin un : unic caare (in acelasi timp) are proprietatea de a fi regele #rantei si proprietatea de a fi c&el* propozitia este evident falsa deoarece nu e ista nici macar un mod de a inlocui varia%ila : cu o entitate care ar satisface proprietatea de a fi rege al #rantei si de a fi c&el in plus solutia evita concluzia lui #rege ca propozitia nu are sens* propozitia are sens insa este falsa

(!) pro%lema su%stitutiei : @eorge vrea sa stie daca 3cott este autorul lui 6averle7 Russell sustine ca in aceasta situatie tre%uie sa facem o distinctie dintre sintagma denotativa ca si ocurenta primara sau ca si ocurenta secundara /entru a intelege distinctia lui Russell este mai usor daca facem urmatoarele notatii : 3 ; autorul lui 6averle7 (sintagma denotativa) A ; 3cott este 3 (o propozitie) / ; @eorge vrea sa stie daca A (o alta propozitie) intre /'A si 3 e ista o relatie de im%ricare* astfel / contine pe A si A pe 3 ;< /(A(3))

Russell sustine ca atunci cand sintagma denotativa apare ca si ocurenta secundara (cum este cazul in e emplul : @eorge vrea sa stie daca 3cott este autorul lui 6averle7) noi tre%uie sa evaluam sintagma denotativa 3 in cadrul propozitiei A si nu in cadrul propozitiei cadru /* astfel primul lucru pe care il facem este sa evaluam A prin intermediul e primarii prin varia%ile nedeterminate' e primand toate conditiile care ar fi necesare pentru ca A sa fie adevarata* al doilea pas ar fi sa luam aceste contintii si sa le su%stituim cu A in / astfel rezultand ceva de genul @eorge vroia sa stie daca 1(:) este adevarata unde 1(:) ; : unic astfel incat : are numele 3cott si : este autorul romanului 6averle7. =vident' urmand acest procedeu am%iguitatea cu privire la ce vroia sa stie @eorge (pro%lema su%stitutiei) dispare.