Lucrare de seminar-icoana lui rubliov P19. Icoana se bucura de o mare consta.

Exista cromici care vorbesc de aparitia ei, este asezata in canoane. Studiul ei a devenit o stiinta in sine fiind-ui dedicare un mare numar de studii. Reproducerea unei icoane este influenteata de numerosi factori litur ici si teolo ici. Icoane intereseaza deoarece este ori inala rezultatul unei evolutii de 1 mileniu. !"u# este "umnezeu $In %, &%'. (stfel "umnezeu este imposibil de surprins si reprezentat !nu exista ima ini materiale) Problema reprezentarii* "umnezeu are un c#ip tainic nefacut de altcineva. +u exista !ima ini) materiale ale lui "umnezeu nevazute, imateriale si incorporale. Prin urmare, interdictia vec#i-testamentara ramane in vi oare ca porunca obli ator, si pentru -iserica. &. Si totusi "umnezeul unei Revelatii care este in c#ip statornic (utorevelare nu este un simplu !principiu)abstract, impersonal. /el care a spus despre Sine Insusi* !Eu sunt /el ce sunt)$iesire .,1%' e mai de raba o 0iinta Personala in sensul cel mai inalt, absolute. &. 1ai de raba, "umnezeu poarta tainic in El Isusi propriul Sau !c#ip, drept pentru care Parintii au putut ec#ivala intre ele expresiile !c#ip) si !fata). (ceasta *icoana* sau *c#ip* viu !al lui "umnezeu)$& /or %,%' este !0iul /el 2nul +ascut), !/are este in sanurile 3atalui $In 1, 14'. (stfel 3atal, !Pe /are nimeni nu L-a vazut vreidata)$In 1,14', are in 0iul Sau un fel de !fata* in /are Se intoarce spre lume, Se reveleaza. El face aceasta inca de la inceputurile creatiei, dar prin Intruparea /elui 2nul-+ascut aceasta !fata)s-a facut !vazuta pantru noi. "e aceea, /el Intrupat spune despre Sine* !/ine 1-a vazut pe 1ine a vazut pe 3atal). In 1,1% 0iul !stralucirea slavei si c#ipul fiintei) 3ata5ui $Evrei 1,1.' si sin urul Sau adevarat !exe et) In 1,14, este asadar, ca Persoana, sin ura adevarata 6coana)sau !/#ip al "umnezeului /elui nevazut) $/ol 1,17', acea !0ata)a lui "umnezeu a /arei !vedere)adduce inului mantuirea Ps 89,%. p &% Posibilitatea* /um este posibil omul sa vada pe "umnezeu9 Posibilitatea este un dat intrucat ::el insusi este o !icoana)create !spre nestricaciune))a fiintei lui "umnezeu)$Sol &,&.'

;mul a fost creat !dupa c#ipul lui "umnezeu)0c 1,&8., asadar intrucatva ca un !c#ip)viu al !/#ipului)sau o <coana)vie a !Icoanei). P&% (stfel intre om si "umnezeu este o relatie vie, fata catre fata si intima insa nu identica cu cea "umnezeu 3atal- =ristos. (semanarea devine astfel o conditie de mantuire la care a>un em prin #ar si liber arbitru !facere 1, &?-&8. 1omentul de cotitura Parintii sunt unanimmi asupra faptuli ca abia epifania /uvantului lui "2mnezeu Intrupatm aratarea sa vazuta in lumea formelor si a fi urilor, e cea care a creat premise pentru aparitia <coanei ca !c#ipul al lui "umnezeu, punand in acelasi timp si limitele a ceea ce poate fi reprezentat. P.&4 Icoana este !c#ip)al /elui ce sin ur este cu adevarat si ni S-a aratat cu adevarat intrup. 0iindca !dumnezeu vazut va venii@ Ps. %9,&. Idolii insa nu erau nicic altceva decat lucruri facute ale deserataciunii omenesti, zeii pa nailor insisi nefiind altceva decat !nimicuri)zAdarnice lipsite de orice fiinta adevarata, "u#ul Sfant. (ceasi !"u# al "omnului), /are i-a insuflat pe profeti si a facut efficient in ei !cuvantul "omnului)S-a aratat apoi in +oul Le amant pe Sine Insusi, sin u numai ca o !putere)a lui "umnezeu, ci ca Persoana "u#ului Sfant. El este aceB *alt Paraclet), /are !va ramane vesnic $la ucenici'6n 1%,1? in locul !paracletului (vocatului nostrum la 3atal, Iisus =ristos 1 In. &,1. El este /el care, in locul lui =ristos, <i va invatat totul si le va adduce aminte tot ceea ce a spus ElC $In 1%,&?'. 0iindca misiunea Sa este aceea !de a da marturie desre El)In.17,&? "e aici nu mai este decat un pas pana la a descoperii !preinc#ipuirile)t,poi 1 /ol ?,11' Dec#iul 3%estament in fi urile profetice ale luu Ilie, Isaia, "anielE misterul Sfintei 3reimi Insesi. P..& Insa teolo ul si imno raful bizantin 1itrofan al Smirnei are ri>a sa distin fa intre 6nc#ipuirea)profetica a Dec#iului 3estament si <mplinirea)ei nou-testamentarea. !facandu-Se vazut /uvantul celr de demult prin inpuiri $t,piBos' vestea mai-inainte Intruparea cea din tine, 0ecioara iar mai pe urma, aratandu-Se oamenilor dupa adevar, ; sin ura stapanire in 3rei Ipostase a aratat. ;ctoi#,1

;ctoi#. /anoanele 3reimii, e las 7, cantarea4, oda 1.

0iindca iconarii zu ravesc "umnezeirea cea nevazuta nu dupa fiinta Ei, ci o picteaza si o infatiseaza dupa vedeniile prorocilorE& Dizita celor trei barbate la (vraam nu ese o aratare a Preasfintei 3reimi Insesi, ci o vedere profetica a misterului (ccesteia, mister care se va dezvalui pes cu pas andirii credincioase a -isericii abia in decursul secolelor. /reatia lui (ndrei rubliov sta la zenitul acestei indelun ate cai. E rodul matur al unei evolutii teolo ice si icono rafice in interiorul 3raditiei -isericii rasariteme, evolutie ale carei obarsii se afla inca in perioada timpurie a crestinismului. Iniante de toate deci se impune sa sc#itam in liniile ei mare aceasta cale. . Interpretarea teolo ica. In ordinea probabila a apritiei lor, pot fi distinse trei abordari* an #elolo ica, #ristolo ica, triadolo ica% 1ai intai care este natura relatiei dintre teolo ie si icono rafie9 3eolo ia este oare cea care premer e, icono roafia #ranindu-se din surse proprii, respecti din credinta enerala a -isericii care pastraza traditionale si seziseaza intuitive ceea ce teolo ia incearca sa praturnda spiritual uneori mult mai tarziu si in modurei extreme de diferite9 7 Sa ne fandim la discutia teolo ia asupa consubstantialitatii "u#ui Sfant in secolul ID si la trimiteerea pe care o face Sfantul Dasile cel mare in tratatul sau despre Sfantul "u# la !traditia)-isericii ca ina care isi tra obarsiile inca din epoca apostolica fara sa fi fost vreodata fixate in scrisF 3eolo ica si icono rafia pot fi asadar puste in paralele numai cu reserve. ; alta dificultate rezulta din insusi caracterulr marturiilot icono rafice. Srareori ele au numai o sin ura semnicGfacatie5 Pot fi distinse cel putin trei nivele de semnificatii? Exista semnificatia pur factuale* reprezentarea in ima ine a textului din cartea 0scerii 14,1.ste aici interpretarea istorica, interpretare care corespune sensului literar al exe ezei patristice a Dec#iului testament. &.Interpretarea sensului literar se face insa din perspective -isericii in acest caz5 avant inteles ca t,pHos $preinc#ipuire, prefi urare, sc#ita' a implinirii nou testamentare, adica in cazul noistru intr-un sens #ristolo ic sau triadolo ic.

&

Raspunsul Soborilui din 177.-177% catre diac. Ivan DisBovati, citat dupa* P. =auptmannI J. StricBer, "ie ;rt#odoxe Kirc#e in Rusland, Jottin en, 1994, .p&4&. . .% % 79 7 79-?L ? ?L

.. Perspectiva comparabila cu sensul moral al Scripturii, e su erat in fine de contextual in care apare o reprezentare a capitolului 14 al cartii facerii, si anume ca parte a uni pro ram icono rafic mai mare al bisericii sis au intr-un anumite loc din interiorul edificiului ecclesial. (l treilea nivel ar putea fi desemnat ca ezpresie a semnificatiei spirituale sau mistice a ima inii, in sensul unei concretizari interioare a adevaratului mantuitor care straluceste pebtru intais oara in t,pos.8 Evident, semnificatia tipolo ica sic ea spirituala nu se exclude intre ele, ci mai de raba se intre esc reciproc. 4 ;ricum ar sta lucrurile, vizitatorii lui (vraam sunt intelesi ca fiind niste <n eri)de catre iudeul 3rifon, a carui opinie e citata si de Sfantul Iustin 1artirul si 0ilosoful. 3rifon facea aceasta in scopul polemic de a indeparta de "umnezeu orice antropomorfism, c#iar daca astfel violenta textul Scripturii insusi. (ceasta interpretare Mn #elolo ica)a capitolului 14 al cartii 0ascerii o asim ulterior si la /lement (lexandrinul si la alti Parinti ai -iserricii5 mentinandu-se destrul de mult timp. NNNtrimitere la stromatele. NNPe fresca din catacomba din Dia Latina avem scena celor trei vizitatori ai lui (vraam. (cestia au c#ipurile identice, #ainele identice, sunt imberbi sin u au aripi* fiind o reprezentare tipica a acelei perioade. Este insa ea oare an #elolo ica si in continutul ei, cu alte cuvinte cele tri fi ure reprezinta in eri si numai in eri9 0oarte plauzibil ca nu. Impotriva acestui apt pledeaza identitatea apraope desavarsita a fi urtii lor neatestata in niciun fel de textul Scripturii. 3ripla repetitie a unui anumit s,mbol, litere etc. este intr-adevar din vec#ime un mi>loc st,listic preferat pentru reprezentarea Sfintei teimi, in Sine cu desavarsire nevizualizabile. 9 "ca insa cei trei vizitatori ai lui (vraam au fost intelesi drept ca un t,pos al 3reimii, atunci era foarte la indemana faptul ca, plecand de la textul Scripturii, care borbeste mai intai de !trei barbate, sa fie reprezentati trei tineri barbate avand fi ure identice. 1L In secolele D-ID cei trei poarta deBa aureole, iar din secolul OI si aripi si toie e. +iciuna din aceste interpretari nu trebuie inteleasa an elolo , in privinta continutului. +icaieri n poate fi aratat mail impede aceasta decat in exemplul mozaivului din 1onreale. 0ormal, acesta trebuie desemnat drept o reprezentare an #elolo ic-#ristolo ica, intrucat toti cei trei vizitatori ai lui (vraam sunt reprezentati ca fiind !in eri), prin sullul pe care il tine in maini cel din mo>loc
8 4

?L-?1 ?1 9 ?., apud 1L ?.

fiind in plus caracterizat drept Lo osul. "easupra scenei ospetiei citim* !(vraam slu>este in erilor), o aluzie la Evrei 1.,&. "easupra scenei salutarii insesi se spune !(vraam primeste ca oaspeti pe in eri. Si, desi vede trei, adora unul sin ur). /u o aluzie la faimosul cuvant al lui (u ustin, respective (mbrozie. In ce priveste continutul, mozaicul de la 1onreale trebuie astfel inteles fara ec#ivoc intr-un sens trinitar.) NNNInterpretare !=ristolo ica)a capitolului 14 al cartii 0acerii isi are obarsiile in insesi inceputurile teolo iei patristice are abea se trezea. Ea are de altfel o baza solida in textul scripturistic insusi- asa cum a invatat sa-l citeasca -iserica primara, adica in lumina lui =ristos, despre care da marturie in sens ascuns si in care se implineste intrea a Scriptura. Pentru ca in 0acerea 14,1 $LOO' se spune ca !"umnezeu)S-a aratal lui (vraam la ste>arul din 1amvri. In versetul urmator este vorba de !trei barbate)carora (vraam li se adreseaza cu formulas !"omnul meu). La inc#eierea vizitei !"omnul)se indeparteaza de (vraam 14,.. in vreme ce !cei doi in eri)coboara sin uri spre Sodoma $19,1'. Este asadar limpede faptul ca (vraa, a fst parta>ul unei !teofanii), al unei aratari a lui "umnezeu. El a fost vizitat de !"omnul)$K,rios' insotit de doi !1esa eri $an eloi' care indeplinesc vointa Lui. In intele erea crestinismului timpuriu insa !c#ipul "unezeului /elui +evazut)$al 3atalui' este !=ristos)$/ol 1,17'. El este !";mnul)0a. &,.?'. 3eofaniile Dec#iului Pestament sunt, prin urmare, in realitate #ristoffanii- aratari ale lui =ristos si anuntari prealabile ascunse ale Intruparii 0iului. 11 I+;D(3IE (mdreo Rubliov a deposit in mod constient traditia icono rafica, facand sa corespunda tuturor celor 3rei Persoane dumnezeiesti cate un in er, atunci punctele de spri>in pentru aceasta asertiune trebuie aratate in insasi reprezentarea lor. Intai Rubliov a facut a facut o selectie intre simbolurile si elementele traditionale. Intrucat vec#ile sarbatori ale -isericii erau toate zile de pomenire a anumtor evenimente din istoria mantuirii, vreme de secole nici Rasaritul, nici ;ccidentul n-au cunoscut o sarbatoare a Sfintei 3reimi. La roma ea a fost introdupa pentru intaia data, dupa vi uroase rezistente, de catre papa Ioan OOII abia in anul 1..%5 Rasaritul nu cunoaste pana astazi o sarbatoare care sa fi fost consacrata explicit acestu cel mai profound dintre toate misterele credintei In Rusia insa, /incizecimea a dobandit cu timpul caracterul unui praznic al Sfintei 3reimi. S-a admis,
11

?7

si probabil de buna dreptate, ca aceasta s-a petrecut sub influenta muncii 3reimii a Sfantului Ser #ie din Radone>1&, Prin aceasta le atura intre /incizecime si misterul 3reimii, icoana 3roitei lui Rubliov dobandeste ram ul unei icoane de praznic. Po orarea "u#ului Sfant, care-si are icoana ei proprie, este praznuita in -iserica ;rtodoxa Rusa in zilele urmatoare, de altfel cu texte preluate aproape inte ral din cantarile /incizecimii. ; lecutra atenta a acestor texte litur ice evidentiaza faptul ca acest praznic al Sfintei 3reimi nu este nicidecum o creatie noua, ci mai curand o aprofundare a misterului teolo ic al praznicului /incizecimii. 1ai de raba s-ar putea vorbi de o deplasare a accentului de pe istoria mantuirii H<conomieQ, pe !teolo ie). /aci faca /incizecimea comemoreaza intai de toate evenimentul tinand de istoria mantuirii, al revarastii "u#ului Sfant /el fa aduit de =ristos, tocmai textile litur ice ne arata ca aceasta plinatate si implinire a misterului pascal inseamna in acelasi timp si plinatatea (utorevarii lui "umnezeu. 1. Locul teolo ic al icoaneiNN +u este insa in meditatia privata, ci celebrarea dunezeiestii Litur ii. "espre Sfantul Ser #ie care a fost maestrul lui Rubliov se spune* 6ntr-o zi pa cand preacinstitul Ser #ie savarsea dumnezeiasca Litur #ie inpreuna cu nepotul sau, 0eodor, sfintit prin el ca preot, si cu fratele sau dupa trup, Stefam, statea in biserica Isaac cel tacut, barbat cu mari virtuti, caruia I s-au descoperit urmatoarele* al a vazut in altar un al patrulea barbat minunat la infatisare si care celebra impreuna cu ceilalti. (rata minunat si ne rait de stralucitor invesmantat in vesmintele sale litur ice. La vo#odul mic, minunatul barbat in eresc a pasit pe lan a sfantul, fata sa stralucea ca si soarele sin u te puteai uita la ea. =ainele lui erau neobisnuite, straluceau minunat si in ele se o lindea auriu un du# slavit1% La intrebarea tanarului* cine anume sa fi fost acel minunat concelebrat, Sfantul Ser #ie a raspuns dupa Litur #ie nu fara stan>eneala* Iubite copile, cum as putea tainui ceea ce "umnezeu insusi a descoperit de>a9 /el pe care l-ati vazut e in erul "omnului. Sin u numai astazi, ci intodeauna cand savarsesc Litur #ia el ma cerceteaza pe minem nevrednicul. "ar, ro u-te, sa treci sub tacerea aceasta cata vreme sunt inca in viata17.
1& 1.

0lorensB,, Perspective p 1L%, p ?7 119 1% =acBle apud 1&. 17 Ibid.1.&

0oarte fumos exprima aceasta idRe a concelebrarii ceresti-pamantesti, idRe care determina intrea a structura a edificiului eclezial ortodoc si confi uratia lui icono rafica, imnul !=eruvic)pe care il canta poporul la aducerea darurilor de pe masa proscpmidiarului pe Sfanta 1asa a altarului.