Universitatea Transilvania din Braov Facultatea de tiine Economice Specializarea ECTS

Globalizarea pietei

Petrescu Nicoleta 8292

CAPITOLUL 1 ACTIVITATEA COME CIALA IN OMANIA Forme si tipuri de comert

In ultimii 20 de ani, co!ertul "i# o!a#ia a cunoscut numeroase modificari, cum ar fi cresterea volumului si a calitatii dinamicii schimburilor economice, observandu-se totodata si o crestere mai rapida a schimburilor cu produse prelucrate, comparativ cu cele de baza. Aceste schimbari s-au datorat faptului ca tara noastra a trecut de la o economie centralizata, controlata de stat la o economie de piata. De fapt, comertul din Romania, ca si cel din celelalte tari, antreneaza in circuitul lor, alaturi de marfuri si servicii, lucrari de constructii, tehnologie, inchirieri, turism s.a. De pilda, prin intermediul co!ertului cu ser$icii, parte a activitatii de comert, se realizeaza tranzactii in domeniul asigurarilor, dreptului la licenta, finantelor, comunicatiilor si turismului.Daca vorbim despre serviciile cu scop comercial, trebuie sa mentionam si co!ertul i#$izibil, un tip de comert bazat pe importuri si exporturi de servicii deopotriva, aici intrand absolut toate tipurile de transport, veniturile din investitii, circulatia turistica, serviciile financiare si de asigurare, drepturile de autor etc. Dezvoltarea rapida a serviciilor profesionale le asigura veniturile salariatilor si, prin urmare, comertul din Romania si nu numai se poate dezvolta. Insa acesta este doar un exemplu. De asemenea, se poate vorbi de co!ert i#ter# si e%terior. omertul intern se realizeaza, desigur, prin schimbul de marfuri in interiorul tarii, pe cand cel exterior este practicat de agentii economici de stat sau privati, prin exporturi. Inca din inceputuri, schimburile dintre oameni s-au efectuat direct, un produs pentru un alt produs, cum ar fi un !ilogram de metale pretioase pentru " !ilograme de cacao. retanii, de pilda, faceau co!ert cu ri"icata, prin intermediul caruia aveau loc operatiuni de vanzare-cumparare a marfurilor cu scopul revanzarii ulterioare, insa desigur, totul era facut involuntar, fara vreun plan prestabilit. In zilele noastre, comertul cu ridicata este doar o parte a circulatiei marfurilor, o parte normala din economia tarii. Desi in lumea civilizata serviciile au devenit principalul sector al unei economii dezvoltate incepand cu a doua #umatate al secolului al $$-lea, in Romania, abia dupa perioada comunista, economia si, implicit, ramurile sale au fost starnite, adica aduse la stadiul de normalitate. % drept ca existau servicii si in anii comunismului, insa asupra lor guverna statul. Astfel, dupa anul &'(', serviciile s-au dezvoltat rapid, capatand o structura complexa) intreprinderile mari din mediul privat sau public au facut apel la

societatile private specializate de paza, intretinere si curatenie etc., formandu-se in acest mod reteaua de care economia si, mai ales, comertul din Romania aveau nevoie. *n alt tip de comert, pe langa cel cu ridicata, este co!ertul cu a!a#u#tul, prin care, datorita vanzarii unui produs, acesta intra in sfera consumului, parasind sfera circulatiei. Avanta#ul economiei de piata este ca acest tip de comert poate fi efectuat de toate societatile, fie ca au capital privat, fie public. +e mai poate discuta si despre comertul din Romania cu produse de baza ,produse agricole, materii prime neagricole, petrol etc-. Asadar, co!ertul cu pro"use "e baza cuprinde schimbul cu produse agricole ,graul, carnea de porc, de vita etc.-, materii prime neagricole ,minereuri feroase, neferoase, lemn etc.-. +e mai poate vorbi si despre co!ertul cu pro"use prelucrate, cumva ca a doua ramura, ce cuprinde schimburile cu produse siderurgice, chimice, masini, utila#e, mi#loace de transport si alte produse prelucrate. De mentionat este ca Romania exporta in prezent masini, utila#e petroliere, ciment, vagoane, ingrasaminte chimice, tractoare, grau etc. Din nefericire insa, multe fabrici ,de covoare s.a.- au fost inchise, deoarece au dat faliment. Acestea sustineau mare parte din exporturile Romaniei, deci din economia tarii. De pilda, cele mai mari ponderi, in structura comertului international, le au tarile precum +.*.A., .ermania, /aponia, 0ranta, hina, 1area 2ritanie s.a. 3 parte a comertului din Romania, avertizeaza specialistii, se afla in pericol, intrucat populatia este din ce in ce mai stramtorata din punct de vedere financiar, activitatile agricole au o productivitate redusa, serviciile ,de turism, i.e.- sunt proaste si scumpe etc. 4arile dezvoltate si-au adaptat agricultura la cerintele pietei si ale schimburilor comerciale. hiar si asa, este cunoscut faptul ca %uropa este principalul emitator de produse semifinite si finite, deci nu este o problema a continentului, ci una a Romaniei, mai ales ca tara noastra este considerata ca avand o economie de piata in curs de dezvoltare. ele mai importante piete sunt piata de retail farmaceutic, de bricola#, de comunicatii mobile, de confectii ,vanzarea cu amanuntul-. +pre exemplu, in 2005, in tara noastra existau 222 de hipermar!eturi, supermar!eturi si alte magazine ,minimar!eturi- de tip discount. In anul 200', numarul acestor magazine de tip discount s-a ridicat la "6.000. In zilele noastre, comertul din Romania, ca cel din intreaga lume, se face online, din fata 7 -ului. 8aloarea totala a acestei piete s-a ridicat in anul 200' la 22" milioane de euro, crescand cu peste &2 9 fata de anul precedent. De pilda, e1ag detine o cota de piata de aproximativ :0 9, iar aceasta poate scadea datorita aparitiei altor #ucatori pe piata de comert online. +e estimeaza ca aceasta piata va deveni in curand cea mai puternica, deoarece oamenii prefera sa-si cumpere produsele dorite online. hiar si serviciile pot fi vandute, respectiv cumparate astfel, unele fiind chiar si oferite online.

CAPITOLUL 2

GLO&ALI'A EA PIETEI 2.1ASPECTE GENERALE ALE GLOBALIZRII u c;teva decade <n urm=, era <nc= posibil s= plec=m de acas= >i s= vizit=m locuri diferite unde totul, <ncep;nd cu arhitectura, peisa#ul, limba, modul de via?=, felul de a se <mbr=ca al oamenilor >i termin;nd cu valorile dup= care se ghideaz= popula?ia erau total altfel dec;t cele pe care le cuno>team noi. Aceia erau ani <n care puteam observa cu ochiul liber diversitatea cultural=. Dar o dat= cu globalizarea economic=, diversitatea dispare rapid. +copul principal al economiei globale este acela ca toate ?=rile s= se omogenizeze <ntr-un tot unitar. ;nd lan?urile hoteliere <>i fac reclam= prin faptul ca toate camerele lor sunt identice in fiecare ora> din lume, ele nu men?ioneaz= ca acele ?=ri devin identice >i din alte puncte de vedere ) ma>ini, zgomot, smog, violent fast-food-uri, 1cDonald@s, Ai!e, Bevis, p=pu>ile 2arbie, televiziunea si filmul american. .lobalizarea este un termen foarte uzitat c=ruia <i putem atribui numeroase semnifica?ii. 7rin acest termen putem <n?elege dezvoltarea pie?elor financiare globale, cre>terea corpora?iilor transna?ionale >i domina?ia lor cresc;nd= asupra economiilor na?ionale. 1a#oritatea problemelor pe care oamenii le asociaz= globaliz=rii, incluz;nd p=trunderea valorilor de pia?= <n acele domenii de care ele nu apar?in <n mod tradi?ional, pot fi atribuite acestor fenomene.

+-ar putea discuta totodat= despre globalizarea informa?iei >i a culturii, despre r=sp;ndirea televiziunii, a Internetului >i a celorlalte forme de comunicare >i despre mobilitatea crescut= a comercializ=rii ideilor.& .lobalizarea mai poate fi definit= ca un set de structuri >i procese economice, sociale, tehnologice, politice >i culturale care reies din caracterul schimb=tor al produc?iei, consumului si comer?ului de bunuri. +-au petrecut multe schimb=ri m economia mondiala, de altfel putem considera globalizarea ca un rezultat a cre=rii pie?ei mondiale. Dar globalizarea nu poate fi sinonim= cu interna?ionalismul >i cu transna?ionalismul. ele doua procese <>i au ,,r=d=cinileD <n modul mercantilist de a regiza comer?ul, <n special dup= 7rimul R=zboi 1ondial, <ntr-un model multina?ional de dezvoltare. %xist= patru caracteristici principale care pot explica originile globaliz=rii sunt) integrarea <n pie?ele mondiale ale economiilor na?ionale, tranzi?ia de la economia ,,high volumeD la cea Ehigh valueD care rezulta din cunoa>terea tot mai buna a produselor >i serviciilor folosite pe pia?a, sf;r>itul bipolarit=?ii <ntre capitalism >i socialism <n privin?a costurilor de produc?ie, >i, nu <n ultimul r;nd configurarea noilor blocuri economice. A>a cum am definit-o , globalizarea este un fenomen relativ recent care deosebe>te prezentul de ceea ce se petrecea acum "0 sau chiar 2" de ani. Ba sf;r>itul celui De-al Doilea R=zboi 1ondial, tranzac?iile Interna?ionale de capital erau strict controlate de ma#oritatea statelor. Institu?iile rezultate la 2retton Foods, 0ondul 1onetar Interna?ional ,01I- si 2anca 1ondial=, au fost concepute tocmai pentru a facilita comer?ul interna?ional >i investi?iile <ntr-un mediu caracterizat prin restric?ionarea fluxurilor de capital privat. ontroalele asupra mi>c=rilor de capital au fost treptat <nl=turate, iar pie?ele financiare off- shore, stimulate >i de criza petrolului din anul &':6, s-au dezvoltat rapid. 1i>c=rile interna?ionale de capital s-au accelerat la <nceputul anilor G(0, <n timpul lui Ronald Reagan >i 1argaret 4hacher, pie?ele financiare devenind cu adev=rat globale la <nceputul anilor @'0, dup= colapsul imperiului sovietic.2 .lobalizarea este de dorit din mai multe puncte de vedere. Hntreprinderea privata este apt= s= produc= bog=?ie dec;t statul. 1ai mult, statele au tendin?a de a abuza de propria putere. .lobalizarea ofer= un grad de libertate individual pe care nici un stat nu-& poate asigura. oncuren?a liber= la scar= global= a eliberat talentele antreprenoriale >i creative >i a accelerat inova?iile tehnologice.
& 2

.eorge +oros, espre !"o#$"i%$re& %d. 7olirom, Ia>i, 2002, p. 26

.eorge +oros, op. cit, p. 26

"

Hns= globalizarea are >i latura ei negativ=. Hn ?=rile mai pu?in dezvoltate, mul?i au suferit din cauza globaliz=rii f=r= a primi un spri#in <n ceea ce prive>te sistemul de securitate social=. .lobalizarea a produs o alocare defectuoas= a resurselor <ntre bunuri private >i cele publice. 7ie?ele sunt capabile s= r=spund= >i altor necesita?i sociale. 7ie?ele financiare globale pot na>te crize. %ste posibil ca locuitorii din ?=rile dezvoltate s= nu fie pe deplin con>tien?i de urm=rile devastatoare ale crizelor financiare deoarece acestea au tendin?a de a lovi mai crunt <n ?=rile <n curs de dezvoltare. 2(2)or!ele *lobaliz+rii a( Co!er,ul i#ter#a,io#al - o parte din ce <n ce mai mare a bunurilor >i serviciilor consumate provin din importuri. Hn domeniul rela?iilor financiare externe, procesul de globalizare se oglinde>te a>adar <n cre>terea mai rapid= a comer?ului interna?ional fa?= de produc?ia mondial=. Hn perioada &'"0 I &''C, comer?ul interna?ional a crescut de &C ori, <n timp ce produc?ia mondial= a sporit de "," ori. Dinamica rapid= a comer?ului interna?ional constituie o consecin?= a ad;ncirii diviziunii interna?ionale a muncii, a liberaliz=rii accesului pe pie?ele externe de bunuri >i servicii >i a progresului tehnici <n domeniul transporturilor >i telecomunica?iilor. b( I#$esti,iile str+i#e "irecte - factorii determinan?i ai cre>terii rapide a investi?iilor str=ine directe sunt) liberalizarea politicilor <n domeniuJ implementarea programelor de privatizare, cu participarea investitorilor str=iniJ achizi?iile >i fuzion=rile de <ntreprinderi, ca urmare a sporirii concuren?eiJ noile tehnologii, care faciliteaz= transporturile >i telecomunica?iile, precum >i organizarea managementului firmelor implantate la mari distan?e. c( Pie,ele -i#a#ciare I globalizarea activit=?ilor financiare a fost facilitat= de progresele <n domeniul comunica?iilor >i informaticii. 3dat= cu pie?ele financiare globale au ap=rut >i crizele financiare globale care au relansat discu?iile cu privire la avanta#ele >i dezavanta#ele procesului de globalizare. /ohn K. Dunning, care s-a preocupat <ndeaproape de fenomenul globaliz=rii >i corpora?iile multina?ionale, subliniaz= c= avem de-a face cu dou= forme ale globaliz=rii) una superficial= >i alta profund=. 7rima, dac= nu este vorba de o interpretare gre>it= a termenului are <n vedere anga#area unei ?=ri, ca entitate economic= de sine st=t=toare, <n schimburi comerciale, cu un singur produs, cu o alt= ?ar=, privit= >i ea ca entitate distinct=. ea de-a doua form= a globaliz=rii, care o distinge u>or de alte forme ale interna?ionaliz=rii, vizeaz= tranzac?iile pe care un stat le efectueaz= cu un mare num=r de state, din toat= lumea. Astfel, o firm= global= posed= sau controleaz= un num=r mare de filiale amplasate <n diferite puncte ale 4errei >i este anga#at= <n alian?e sau re?ele de afaceri pe aproape toate continentele. %a <>i procur= factorii de produc?ie de care are nevoie de oriunde este mai avanta#os, v;nz;ndu->i, <n acela>i timp, produsele >i serviciile pe fiecare pia?= mai important= a lumii. Hn mod similar, o ?ar= care este deschis= for?elor globaliz=rii are rela?ii comerciale, financiare >i investi?ionale foarte diversificate din punct de vedere geografic, iar valoarea asociat= acestor rela?ii reprezint= o parte

semnificativ= a produsului ei brut. +-a format un adev=rat trend universal <n cadrul c=ruia firmele >i ?=rile sunt mai integrate economic, drept urmare structura economiei mondiale actuale fiind foarte diferit= de cea pe care au cunoscut-o genera?iile anterioare. 7ornind de la aceste constat=ri, /ohn K. Dunning men?ioneaz= alte trei tr=s=turi ale procesului de globalizare economic=. Hn primul r;nd, el atrage aten?ia asupra semnifica?iei acestui gen de tranzac?ii aflate <n plin= ascensiune. Hn al doilea r;nd, se distinge cre>terea valorii firmelor ob?inut= peste hotare, produc?ie finan?at= prin intermediul investi?iilor directe de capital >i avanta#at= de diverse alian?e strategice, considerate ca fiind o form= de interna?ionalizare superioar= comer?ului propriu-zis cu m=rfuri. Hn sf;r>it, <n al treilea r;nd, <n economia mondial= au ap=rut semne clare c= agen?ii economici ma#ori >i-au schimbat modul lor de a g;ndi >i opera, adopt;nd un comportament adecvat noilor exigen?e ale pie?ei. Aceste tr=s=turi nu sunt uniforme pentru toate firmele, sectoarele >i ?=rile. *nele pie?e, cum este cea financiar=, beneficiaz= de un grad de globalizare mai <nalt, altele, cum ar fi cea tehnologic=, r=m;n la nivel na?ional sau regional. De aceea /ohn K. Dunning consider= c= tr=s=turile amintite sunt pe deplin aplicabile membrilor ce alc=tuiesc 4riada economic= >i mai pu?in altor zone geografice caracterizate prin subdezvoltare. 2(.Caracteristici ale *lobalizarii pietei In sens economic, globalizarea reprezinta cresterea schimburilor peste tot in lume, in special prin activitatea marilor companii care produc si schimba bunuri in diverse tari. .lobalizarea este un process complex , care isi pune amprenta asupra tuturor sectoarelor de activitate umana. Astfel, sub aspect economic , globalizarea presupune) 1ondializarea cererii si a oferteiJ Aparitia si intensificarea concurentei globaleJ %xtinderea capitalismului si a economiei de piata la scara globalaJ Dominatia sistemului financiar global, a pietelor de capital, in fata productiei si comertuluiJ 1obilitatea capitalului si extinderea fluxurilor internationale de capital in afara triadei +*A-*niunea %uropeana-/aponia,incepand cu anii L'0J Dereglementarea prin care s-a facilitate libera circulatie a factorilor de productieJ +pecializarea productiei de bunuri si servicii la scara globala, dupa criteriul avanta#ului comparativ , mai ales in ceea ce priveste forta de munca si resurseleJ Incidenta crescuta a delocalizarilor si externalizarilorJ ompetitia globala pentru investitii straineJ Integrarea economica regionala a tarilor, in diverse structuriJ Dominatia economica a Aordului asupra +udului si concentrarea schimburilor economice pe directiile Aord-Aord, Aord-+ud, ponderea schimburilor +ud-+ud fiind foarte scazutaJ

Adancirea diferentelor economice dintre tari si cresterea inegalitatii distributiei veniturilor si a consumului intre indiviziJ 4endinta concentrarilor de capital, sub forma corporatiilor , a achizitiilor si a fuziunilorJ Ascensiunea comertului intra-corporatie, in fata celui interfirme.

2(/ Cauzele *lobaliz+rii eco#o!ice 0i -or!ele "e !a#i-estare auzele accentu=rii procesului de globalizare rezid= <ntr-un complex de tendin?e convergente <n cadrul c=rora se contureaz= cu o pregnan?= deosebit= evolu?iile rapide din domeniul tehnologiilor, informa?iilor >i telecomunica?iilorJ interna?ionalizarea pie?elor financiare >i extinderea cooper=rii la nivel de corpora?iiJ expansiunea turismului interna?ionalJ dereglementarea >i liberalizarea <n numeroase domenii cum ar fi comer?ul cu bunuri materiale, transporturi >i telecomunica?ii. %volu?iile spectaculoase <n planul dezvolt=rii tehnologice, <n sfera informa?iilor >i telecomunica?iilor au contribuit printr-o adev=rat= Erevoluie a informaieiM, la globalizarea vie?ii economice contemporane. 7rin <ns=>i natura lor, noile tehnici din sfera larg= a comer?ului au o dimensiune global=, ele nu respect= grani?ele na?ionale. 0enomenul globaliz=rii se manifest= la toate nivelurile societ=?ii contemporane. a( Globalizarea 0i pro"uc,ia Deosebit de importante sunt transform=rile produse de globalizare <n materie de produc?ie. orpora?ia clasic= na?ional= s-a transformat azi <n re?ea, <ncorpor;nd <ntr-un produs final o suit= de elemente culese din cele mai <ndep=rtate surse. 1arca de fabrica?ie r=m;ne neschimbat= din motive de prestigiu al calit=?ii, dar Emade inM dispare, pentru c= piesele se produc <nainte de asamblare <n zeci de locuri apar?in;nd re?elei globale. 7ie?ele tind s= se globalizeze datorit= faptului c= pie?ele interne nu mai pot sus?ine costurile cresc;nde ale cercet=rii-dezvolt=rii >i nici ciclurile tot mai scurte ale produselor sub aspect tehnologic. Hntr-o m=sur= tot mai accentuat=, marile corpora?ii <>i extind sfera de ac?iune <n afara grani?elor na?ionale, recurg;nd la managementul transna?ional <n domeniile inova?iei, produc?iei >i desfacerii. 3 adev=rat= re?ea de Ealiane strategiceM, cum ar fi fuzion=ri de firme, crearea de societ=?i mixte, acorduri de cesionare reciproc= de licen?e, dezvoltarea <n comun de noi produse, desfacerea <n comun a produselor permit corpora?iilor s= <mpart= riscul inerent dezvolt=rii produselor destinate pie?elor interna?ionale >i s= <mpart= beneficiile de pe urma expansiunii investi?iilor de portofoliu realizate pe seama acestor produse. 3 dat= cu globalizarea pie?elor, produsele devin tot mai globalizate. *n produs finit reprezint= tot mai mult rezultatul combin=rii unor Einput-uriM materiale >i servicii ale c=ror surse de provenien?= sunt tot mai diversificate, fiind localizate <n cele mai diferite col?uri ale lumii. Hnc= de la mi#locul anilor (0, rezultatele unor cercet=ri efectuate cu privire la dimensiunea globaliz=rii produc?iei

industriei prelucr=toare indicau un stadiu avansat de globalizare <n industria automobilelor, a bunurilor electronice de larg consum, <n industria textil= >i a confec?iilor. b( Globalizarea pie,ei -i#a#ciare .lobalizarea pie?ei financiare constituie un alt indiciu clar c= economiile diferitelor ?=ri avanseaz= spre un sistem global tot mai puternic integrat, Aran#amentele monetare postbelice de la 2retton Foods, constituirea 0ondului 1onetar Interna?ional >i a 2=ncii 1ondiale au constituit un sistem financiar interna?ional mai stabil >i mai integrat, pornind de la ideea de baz= c= mi>c=rile de capital instabile <mpiedic= dezvoltarea comer?ului interna?ional >i poate conduce la crize ample. Aceast= idee central= si-a pierdut din opera?ionalitate, dar nu >i din importan?=, pe m=sur= ce ?=rile dezvoltate au recurs la liberalizarea capitalurilor, pe fondul liberaliz=rii pie?ei din anii L(0, a cre>terii economice din ultimele decenii, a progresului tehnologic, care, la r;ndul lor au stimulat inova?iile financiare conduc;nd la apari?ia instrumentelor financiare derivate. re>terea competi?iei pe pie?ele financiare interna?ionale for?eaz= marile institu?ii financiare s= se lanseze <n opera?iuni de mare anvergur= <n #urul lumii, sfid;nd grani?ele na?ionale >i fusurile orare >i <nglob;nd <n ofertele lor o varietate tot mai mare de servicii financiare. c( Globalizarea 0i co!er,ul i#ter#a,io#al Anii de av;nt din &'"0-&':" au condus la cre>terea volumului comer?ului mondial cu "009, <n timp ce produsul global s-a m=rit cu 229. 1arele impuls a venit din partea unei organiza?ii guvernamentale, din familia Aa?iunilor *nite, care a purtat numele .A44 p;n= la transformarea sa <n 31 . %ficien?a ei discret= >i tenace m=re>te <ncrederea <n posibilitatea unei institu?ii valabile de guvernare global=. Hn bilan?ul de "0 de ani ai .A44 apare >i urm=toarea realizare) tarifele medii sunt o zecime din ceea ce au fost la crearea sa. De la produse industriale s-a trecut la servicii >i protec?ia propriet=?ii intelectuale, care nu se aflau <nainte pe agend=. Acum preocup=rile se extind la sectorul telecomunica?iilor, finan?elor >i tehnologiei informa?ionale. omer?ul cu servicii cre>te mai repede dec;t cel cu bunuri. Agricultura >i comer?ul sunt teme noi, devenite centrul dezbaterilor interna?ionale. Aoua organiza?ie mondial= de comer? s-a afirmat de la <nceput printr-o mai mare capacitate de a arbitra disputele de comer?.Hn timp ce se contureaz= o larg= convergen?= de opinii <n r;ndul anali>tilor scenei rela?iilor economice interna?ionale contemporane, atunci c;nd calific= muta?iile intervenite <n structura comer?ului interna?ional drept consecin?e ale ad;ncirii procesului de globalizare a economiei contemporane, p=rerile se diferen?iaz= sensibil atunci c;nd sunt apreciate tendin?ele de amplificare a abord=rilor regionale >i bilaterale din spa?iul rela?iilor economice interna?ionale. +chimb=rile care au alterat semnificativ natura >i rolul comer?ului interna?ional, <n special, >i rela?iile economice globale, <n general, au fost alimentate de dou= tendin?e gemene, aparent divergente, dar av;ndu->i originea <n acela>i proces de interna?ionalizare a produc?iei) ad;ncirea integr=rii regionale a sistemelor de produc?ie, concomitent cu accentuarea procesului de globalizare.

'

CAPITOLUL . IMPACTUL GLO&ALI'A II A1UP A ACTIVITATII COME CIALE 2IN OMANIA In ultimul deceniu, comertul exterior a fost in mod constant, unul din motoarele economiei romanesti, rol care s-a intensificat in perioada mai recenta. resterea lui a depasit performatele inregistrate de 7I2 si de productia industriala, reflectand astfel deschiderea economiei romanesti si integrarea ei crescanda in economia mondiala globalizata. .lobalizarea a afectat puternic economia si relatile comerciale ale Romaniei cu celalalte state ale lumii, atat in mod pozitiv, reprezentand o deschidere a granitelor tarii noastre spre oportunitatile oferite de comertul pe plan global, insa si in mod negativ, economia Romaniei nefiind inde#uns de pregatita sa faca fata fenomenului. .(1Co!er,ul 3# o!4#ia 3# perioa"a 19956277/ Hn perioada &'': I 200C, Rom;nia a avut o crestere constanta <n comertul exterior. %xporturile din 200C au reprezentat &(,'6 miliarde %uro, ceea ce reprezinta o crestere substantiala de 2&,69 fata de 2006 ,&",5& miliarde %uro- si o medie lunara de aproape &,5 miliarde %uro. 4otusi, aceasta crestere a exporturilor nu a fost suficienta pentru a acoperi totalul importurilor si deficitul comercial a crescut de la an la an. Hn perioada &'':-200C mai multe sectoare au <nregistrat schimbari <n ceea ce priveste ponderea diferitelor grupe de produse din totalul exporturilor, dupa cum urmeaza) N 1asini, aparatura si echipamente electrice, aparate video ,reprezent;nd &:,59 din totalul exporturilor <n 200C, <n comparatie cu (,(9 <n &'':-J N 1ateriale plastice, cauciuc si alte asemenea produse ,reprezent;nd 6,:9 din totalul exporturilor <n 200C, <n comparatie cu 2,29 <n &'':-J N 1i#loace de transport ,reprezent;nd ",'9 din totalul exporturilor <n 200C, <n comparatie cu ",69 <n &'':-J N IncOltOminte, pOlOrii, umbrele si alte accesorii ,reprezent;nd 5,"9 din totalul exporturilor <n 200C, <n comparatie cu acelasi procenta# de 5,"9 <n &'':-J N 4extile si articole textile ,reprezent;nd 20,59 din totalul exporturilor <n 200C, <n comparatie cu 26,09 <n &'':-J

&0

N 7roduse minerale ,reprezent;nd :,29 din totalul exporturilor <n 200C, <n comparatie cu :,59 <n &'':-J N 7roduse chimice ,reprezent;nd C,69 din totalul exporturilor <n 200C, <n comparatie cu 5,:9 <n &'':-J N 1etale de baza si alte asemenea ,reprezent;nd &",C9 din totalul exporturilor <n 200C, <n comparatie cu &(,"9 <n &'':-.

Gra-icul #r( 1 E%porturile 8)O&9: I!porturile 8CI)9 si sol"ul operatiu#ilor "e co!ert e%terior 8)O&;CI)9 19986277.

+ursa) IA++%, Anuarul statistic al Romanieie 2004 Dupa cum reiese din graficul numarul & evolutia exporturilor si importurilor in perioada &''(-2006 a fost pozitiva, exporturile luand valori de la :C00 milioane euro in &''( si a#ungand la &"5&C milioane euro in 2006, iar importurile I0 au evoluat de la valoarea de &0"2( milioane euro in &''( pana la valoarea de 2&20& milioane euro in 2006, cu o usoara scadere in &'''. Distributia geografica a exporturilor rom;nesti arata o concentrare ma#ora pe pietele *% 2". Hn acelasi timp se poate remarca o scadere a exporturilor catre regiunea Americilor. Hn 2006 primele &0 piete ale exporturilor rom;nesti au cumulat :C,09 din totalul exporturilor, iar cele zece tari partenere pentru importuri au reprezentat 55,29 din &&

totalul importurilor rom;nesti. 7rincipalii parteneri comerciali ai Rom;niei sunt) Italia, .ermania si 0ranta.

Gra-icul #r( 2 Parte#erii co!erciali ai o!a#iei: pe pri#cipalele *rupe "e tari i# 277. E%porturi )O& I!porturi CI)

+ursa) IA++%, Anuarul statistic al Romanieie 2004 Analiz;nd cifrele putem vedea ca schimburile comerciale ale Rom;niei sunt concentrate <n interiorul %uropei la doua niveluri) unul la nivelul %uropei ca <ntreg si unul la un nivel sub-regional, reprezent;nd relatiile comerciale cu tari din *%. Din acest punct de vedere s-ar putea spune ca Rom;nia are nevoie de o mai buna diversificare a comertului sau exterior. Referitor la exporturile de servicii unde avem la dispozitie mai putine date statistice, exporturile principale sunt reprezentate de serviciile de turism, I4P si transport. Ba sf;rsitul lui 200C, structura exporturilor rom;nesti era urmatoarea) produse ale industriei constructoare de masini, inclusiv echipamente electrice ,2C,C9-, textile si articole textile ,22,69-, metale de baza si alte asemenea ,&",C9-, produse chimice si plastice ,:,(9-, produse minerale ,:,29-, incaltaminte si articole din piele ,5,"9-, mobila ,",(9-, lemn, celuloza si h;rtie ,",29-, alimente ,6,&9-, diverse produse ,2,69-.

&2

Gra-icul #r(.
Structura e xporturilor Romanie i la sfarsitul lui 2004

5.8 6.5

5.2

3.1

2.3

24.4

7.2 7.8 15.4 22.3

Produse indus triala s i echipam ente electrice Metale de ba a Produse m inerale Mobila $lim ente

Textile Produs e chim ice s i plas tice !ncaltam inte s i articole din piele "em n# celulo a# hartie %i&ers e produs e

+ursa) +trategia Aationala de %xport 200"-200' .(2Co!er,ul 3# o!4#ia 3# perioa"a 277<-2775 8olumul valoric al comertului international a crescut an de an <n perioada 200"200:, <n principal ca urmare a liberalizOrii comertului prin eliminarea barierelor tarifare si netarifare. resterea exporturilor a avut o influentO semnificativO asupra productiei industriale, reflect;nd totodatO si <mbunOtOtirea performantelor economice. Hn anul 200:, cele mai cOutate mOrfuri la export au fost) masini si dispozitive mecaniceJ metale comune si articole din acesteaJ materiale textile si articole din acesteaJ mi#loace si materiale de transportJ produse minerale.

&6

Tabelul #r(1

+ursa) IA++%, Romania in cifre 2008 7rincipalele modificOri structurale intervenite <n evolutia exporturilor de bunuri, <n perioada 200"-200:, constau <n principal <n) - ma#orarea ponderii <n total exporturi, a mi#loacelor si materialelor de transport, a masinilor, aparatelor si echipamentelor electrice, a metalelor comune si a articolelor din acesteaJ - diminuarea contributiei <n total exporturi a materialelor textile si articolelor din acestea. Hn perioada analizatO se observO cresterea mai rapidO a importurilor fatO de cea <nregistratO la exporturi, datoratO necesitOtii sustinerii dezvoltOrii economice generale,

&C

asigur;ndu-se necesarul de materii prime si resurse energetice, c;t si realizarea investitiilor, inclusiv prin transferul de tehnologie. %volutia structurii mOrfurilor importate <n perioada 200"-200: este marcatO de cresterea ponderii <n total importuri a mi#loacelor si materialelor de transport, a metalelor comune si a articolelor din acestea, concomitent cu reducerea ponderii <n total importuri a materiilor textile si articolelor din acestea, precum si a produselor minerale.

Tabelul #r(2

+ursa) IA++%, Romania in cifre 2008

Gra-icul #r( /

&"

.raficul numarul 2 releva evolutia ascendenta a comertului romanesc in perioada 2006-200:, exporturile 032 evoluand de la valoarea de &"5&C milioane euro in decursul anului 2006, pana la valoarea de 2'C02 milioane euro in 200:, inregistrand aproximativ o dublare a valorii initialeJ iar importurile I0 au crescut de la 2&20& milioane euro in 2006 la "0''6 milioane euro in 200:. 8olumul comertului exterior cu marfuri, in anul 200: s-a cifrat la (0252,' milioane euro inregistrand o crestere cu 20,"9, fata de aceeasi perioada a anului 2005.%xportul a fost in valoare de 2'6(0,6 milioane euro , in crestere cu &6,:9, iar importul a insumat "0((2,5 milioane euro, in crestere cu 2C,'9. In ceea ce priveste exporturile Romaniei pe plan global in perioada 2005-200:, acestea se deruleaza in principal in interiorul %uropei, valoarea atinsa de acesta in 200: situandu-se la nivelul de 2"'0& milioane euro din totalul global de 2'C02 milioane euro.

Tabelul #r( .

&5

+ursa) IA++%, Romania in cifre 2008 Dupa cum reiese din tabel, Romania mai desfasoara relatii comerciale si cu Asia, America, Africa si chiar 3ceania, valori mai ridicate ale exporturilor tarii noastre pentru anul 200: inregistrandu-se in principal in *% ,2&&6' milioane euro-, 3rientul 1i#lociu si Apropiat ,&&2C milioane euro-, si America de Aord , '60 milioane euro-. 7rincipalii parteneri comerciali intre-europeni ai Romaniei sunt) Italia, .ermania, 0ranta, *craina, si 4urcia, dupa cum reiese si din graficul numarul ".

Gra-icul #r( <

&:

+ursa) IA++%, Romania in cifre 2008 Importurile realizate de Romania in perioada 2005-200: au avut ca principale tari de origine, state din interiorul %uropei, dar si din Asia si America.

Tabelul #r( /

&(

+ursa) IA++%, Romania in cifre 2008 7rincipalele tari partenere din care Romania a importat cele mai mari cantitati de marfuri in 200: au fost de asemenea Italia, .ermania, 0ranta, *craina si 0ederatia Rusa. Gra-icul #r( =

+ursa) IA++%, Romania in cifre 2008 Hnscrierea Rom;niei <n procesul de $der$re "$ '(iu(e$ Europe$() si aderarea

&'

efectiva la & ianuarie 200: a favorizat orientarea preponderenta a exporturilor catre statele membre care reprezinta in anul 200: circa :29 din totalul exporturilor. Hn acelasi timp, circa :&9 din totalul importurilor Rom;niei au provenit din statele membre ale *niunii %uropene.

Gra-icul #r( 5

+ursa) IA++%, Romania in cifre 2008

.(.A"erarea la U(E si i!plicatiile *lobalizarii i# acti$itatea co!erciala "i# o!a#ia 20

.lobalizarea poate avea dou= tipuri de consecin?e pentru Rom;nia. 7rimele dintre ele sunt cele poziti$e( Rom;nia are nevoie de capital str=in investi?ional pentru dezvoltare, fiind incapabil= s=->i produc= acest capital doar din surse interne. 0iind o ?ar= cu oportunit=?i economice multiple I de la turism >i agricultur= la industria petrolier= >i metalurgic= I Rom;nia poate deveni atractiv= pentru capitalul str=in , dac= <i asigur= acestuia condi?ii interne ,legislative, fiscale- propice. 1i>carea rapid= de capital presupus= de globalizare I <n care companiile <>i pierd clasica identitate Ena?ional=M I poate deveni avanta#oas= pentru 2ucure>ti <n condi?iile unei for?e de munc= <nalt calificate, dar comparativ ieftine. 7e de alt= parte, treptat, unele for?e economice rom;ne>ti I companii I pot <ncepe s= #oace <n viitor un rol regional sau interna?ional. 1icu?a 0inland= nu s-a temut s= intre <n concuren?= cu gigan?ii clasici prin propriul produs Ao!ia. Dezbr=cate de complexul de stat Efost socialistM, dep=>ind stadiul de Etranzi?ie la economia de pia?=M, ?=rile est- >i central-europene care s-au desprins din fostul lag=r comunist vor a#unge s= #oace un rol tot mai important <n economia european=, pe m=sur= ce interesele lor se vor <mpleti tot mai str;ns cu cele ale *niunii. 4otul depinde de rapiditatea cu care vor fi dep=>ite actualele dificult=?i economice, dezvolt;ndu-se capacitatea unor parteneriate reale. Hn acela>i timp, co#seci#,ele #e*ati$e I sau mai corect spus, riscurile I presupuse de globalizare nu sunt deloc de negli#at. Hn primul r;nd trebuie luate <n seam= riscurile economice. 0enomenul de globaliz=rii este <nso?it mai mult dec;t oricare altul de o Efilozofie a <nving=torilorM >i6 p=>im <ntr-o lume <n care exist= prea pu?in= mil= pentru <nvin>i. Hn cazul <n care nu dep=>im marasmul economic actual >i va r=m;ne departe de structurile economice >i de securitate , AA43 >i *%-, 2ucure>tiul poate r=m;ne suspendat nu <ntr-o Ezon= griM, ci <ntr-o Emargine a ImperiuluiMC sinonim= cu subdezvoltarea <n accep?iunea clasic= a termenului, cu un rol economic, politic >i militar derizoriu <n plan continental >i interna?ional, ba chiar >i regional. +pre fericirea noastr= putem spune = suntem la #um=tatea drumului, pentru c= integrarea <n structurile AA43 s-a produs, cu sacrificii ce-i drept.
6 C

%ugen 3vidiu hirovici, op. cit. , p. &2& idem

2&

Deschiderea economic= nu implic= doar avanta#e, ci >i considerabile riscuri. 3 economie deschis= este o economie care va absorbi mai rapid >i mai dramatic >ocurile externe. De la caderea comunismului in decembrie &'(' ma#oritatea romanilor resping cuvintele) DcomunismD, DsocialismD sau orice alta asociere cu acestea inclusiv termenul de Ddemocratie socialaD. 7entru a intelege economia Romaniei este important sa intelegi impactul pe care eausescu l-a avut asupra mentalitatii oamenilor. +pre deosebire de Rusia care a avansat in privinta increderii, romanii nu au incredere in companii ca pot sa ofere produse si servicii de calitate. Intr-un studiu al 01I Romania este mentionata ca fiind mult in urma .reciei, tara de referinta. In studiu se mai spunea ca Romania este in urma la reducerea tarifelor si a barierelor non-tarifare la comert si ca riscul unei investitii este de la moderat la mare. Dat fiind actualul mediu economic, companiile ce au folosit globalizarea la maxim, care au exploatat muncitorii cu venituri mici, au oferit produse si servicii de proasta calitate si care au comunicat uniform cu pietele din toate lumea, risca acum sa piarda fidelitatea fata de brand. 3ferta de produse de marca de o calitate foarte proasta pentru piata romaneasca urmarind numai obtinerea rapida a unui profit maxim afecteaza succesul pe termen lung al marcii si viitoarele venituri. Fhirlpool este una din cele mai faimoase marci din lume, dar si pe piata romaneasca.. Fhirlpool a avut acela mai mari cheltuieli de publicitate dintre toate companiile de profil pe piata romaneasca. a si brand global, succesul Fhirlpool poate fi atribuit unei bune intelegeri a pietei si a oamenilor oca- ola domina piata romaneasca a bauturilor carbogazoase. %i si-au modificat publicitatea, produsul si ambala#ul pentru a raspunde nevoile pietei. a in multe tari din %uropa, cuvantul DdietaD nu este folosit, asadar oca- ola Bight a fost introdusa pe piata romaneasca odata cu oca- ola obisnuita. Ambalarea produsului a fost modificata pentru a include limba romana si pentru ca ma#oritatea oamenilor cumpara sticle de &l sau de 2l. 1cDonald@s este un loc obisnuit in Romania si desi simbolul sau este foarte cunoscut, el a fost totusi adaptat la piata romaneasca. De exemplu, in clipurile publicitare sloganul lor nu este o traducere ci unul cu care romanii se pot identifica. Dat fiind ca venitul per capita pe luna este de &00Q portiile foarte mari de pe piata +tatelor *nite nu sunt incluse in meniu. afeaua este adaptata la gusturile si marimea acceptata de populatie. Romanii prefera cafeaua tare si comanda o cafea mica sau una mare. 1ai mult, pe meniul 1acDonalds se gaseste berea la fel ca in .ermania, dar nu ca si in +*A. 7roducatorii marcii Dove, Bevers 0aberge, sunt in competitie foarte stransa cu marca germana Aivea. Dove a devenit puternic in Romania, deci si-a extins linia produselor mai mult decat pe piata americana. 7rodusul este calitativ asemanator, dar ambalat in cantitati mai mici, special facute pentru buzunarul romanilor. 1ai mult decat atat, in comparatie cu produsele din .ermania si *+A, care au ambala#e colorate in bleo, cele din Romania au partea de sus colorata in albastru inchis pentru ca au o semnificatie pozitiva pentru aceasta piata.

22

B@oreal este o marca puternic prezenta pe piata romaneasca. Ba produsele destinate ingri#irii personale, B@oreal a studiat parerea oamenilor cu referire la demachiante. Astfel ei au modificat gelurile de spalare a fetei in lotiuni demachiante, deoarece oamenii le asociaza cu sapunurile care nu sunt indicate pentru fata. %i au ambalat produsele in cantitati mai mici pentru a fi accesibile pietei. 0ord P .eneral 1otors sunt prezente pe piata romaneasca cu marcile 0ord 0ocus si 0ord 1ondeo, si cu linia germana 3pel. Romanii considera marcile germane ca avand un nivel calitativ superior celor #aponeze si atunci cand acestea sunt accesibile, sunt preferate atunci cand ne referim la masini. 1arcile frantuzesti ca 7eugeot sunt de asemenea populare in Romania. Dacia, detinuta de Renault, este singura marca produsa in Romania, deci singura care nu are taxe foarte mari. 7entru ca are un pret accesibil, Dacia detine cel mai mare procent din piata. 4otusi, desi sunt multe companii care incearca sa inteleaga diversitatea culturala si luptele politice din Romania, mai sunt si altele care doar exploateaza o piata deschisa si care ameninta brand-urile foarte cunoscute. Aceste companii percep globalizarea ca Do singura marime pentru toata lumeaD - o strategie care pare sa nu functioneze in Romania. and *.%. si-a intarit fortele in &''2, unul din marile avanta#e a fost apropierea torilor. Din cauza acestei apropieri, firmele trebuie sa depuna eforturi consistente pentru sustinerea marcilor in toata regiunea evitand astfel pietele cenusii si eroziunea echitatii marcilor. Analistii considera ca apropierea de %uropa de 8est este unul din avanta#ele mar!eting-ului in %uropa entrala si cea de %st. Dar aceasta apropiere nu inseamna ca si consumatorii vorbesc fluent limba engleza. Desi ':9 din romani stiu sa citeasca, ei nu sunt destul de familiarizati cu limba engleza pentru a intelege reclamele in aceasta limba. De exemplu, hesterfield foloseste reclamele outdoor in engleza o data cu promotia pentru cresterea vanzarilor marcii lor. Reclama este in engleza, dar promotia facuta in cluburi de catre fete, este facuta in romana. *n alt exemplu este 7hilips care foloseste 48-ul reclama scrisa si outdoor pentru a-si face public mesa#ulJ mesa#ele outdoor sunt scrise vizibil in engleza, iar traducerea este redata dedesupt cu litere mici. 3range, furnizor de servicii de telefonie mobila concureaza cu onnex, amandoua detinand o mare parte din piata. 3range isi face reclama serioasa si outdoor in limba romana, dar nu si-a schimbat sloganul) D4he future is bright, the future is 3range.D. In toate aceste cazuri exista o mare cantitate de reclame, insa consumatorii nu stiu deseori la ce se refera acestea. 1ulte produse sunt facute in Romania pentru piata locala si pentru exportJ un exemplu bine cunoscut) tigarile si numeroase produse textile. Romanii sunt fumatori inraiti si companiile producatoare s-au folosit de economiile de scara pentru a castiga piata. 4otusi si in acest domeniu se remarca o lipsa a calitatii. Din cauza diferentei dintre tigarile produse in Romania si cele din alte tari, cum ar fi .ermania, consumatorii isi 26

dezvolta ideea ca firmele nu ofera calitatea necesara. Dar, romanii constientizeaza marcile, dar si mai mult constientizeaza ca nu primesc calitate pe masura banilor pe care ii dau. Romanii nu sunt familirizati cu practicile din companiile occidentale, iar exploatarea economiilor de scara a redus, daca nu a si distrus impactul pozitiv. Acest lucru va afecta viitoarul marcii. Desi brand-urile occidentale au fost multi ani idolatrizate, brand-urile nationale sunt redescoperite si castiga valoare. Aceasta este o tendita care poate ameninta succesul oricarei marci externe. 7rocesul globaliz=rii stimuleaz= dezvoltarea rapid=, circuitele economice >i financiare, propag= valorile universale >i apropie societ=?ile <ntre ele, oferind oportunit=?i multiplicate pentru beneficii economice >i sociale pentru toate ?=rile lumii. 7e de alta parte, in absenta unor politici adecvate, procesul globaliz=rii poate conduce si la unele efecte negative, adev=rate provoc=ri la adresa statelor lumii noi, precum <nc=lzirea global=, poluarea, afectarea biodiversit=?ii >i de>ertificarea, inechitatea distribu?iei beneficiilor globaliz=rii <ntre ?=rile bogate >i cele s=race >i ad;ncirea decala#elor, stergerea specificitatilor culturale, proliferarea armelor de distrugere <n mas=, criminalitatea transfrontalier= sau terorismul. Accept;nd existen?a acestor aspecte, comunitatea interna?ional= a recunoscut ca una din problemele ma#ore ale perioadei actuale g=sirea c=ilor prin care efectele pozitive ale globaliz=rii s= fie maximizate >i s= se r=sfr;ng= asupra tuturor ?=rilor >i popoarelor, <n timp ce efectele negative poten?iale s= fie eliminate sau reduse la minim. Aumai <n atari condi?ii, idealul general acceptat al dezvolt=rii durabile poate fi atins, astfel <nc;t tuturor locuitorilor planetei s= le fie asigurat <n mod echitabil dreptul la bun=stare, libertate >i pace. Recunoa>terea oficiala a acestor preocup=ri, precum >i a voin?ei tuturor ?=rilor de a <>i concerta eforturile <n acest sens reprezint= substan?a Declara?iei 1ileniului, adoptat= cu ocazia +ummit-ul 1ileniului, care a avut loc <n septembrie 2000, la sediul 3A* din AeR Sor!. 7rin acest document, statele membre >i-au reafirmat anga#amentul de a ac?iona pentru asigurarea dezvolt=rii durabile >i eradic=rii s=r=ciei la nivel global, a p=cii, securit=?ii >i dezarm=rii, a protec?iei mediului, a bunei guvernari, democra?iei >i respect=rii drepturilor omului,a <mbun=t=?irii >i eficientiz=rii mecanismelor interna?ionale prin <nt=rirea 3A*. Hn cadrul politicii externe a Rom;niei, problemelor globale actuale le este acordat= o importan?= deosebit=. Rom;nia se implic= activ <n eforturile comunit=?ii interna?ionale de a le g=si solu?ii >i <>i asum= cu responsabilitate implementarea m=surilor interne la care s-a anga#at. Rela?iile Rom;niei cu % ,actualmente *%- dateaz= din &'(0 c;nd a fost semnat primul acord comercial al omunit=?ii %uropene cu o ?ar= din %uropa de %st.*n nou acord de come? >i cooperare a intrat <n vigoare <n &''&, iar <n &''2 au <ncepu negocierile pentru <ncheierea Acordului de Asociere la *niunea %uropean=, acor semnat la sf;r>itul aceluia>i an, Rom;nia devenind una dintre cele 5 ?=ri asociate la *niunea %uropean=

2C

,2ulgaria, Republica eh=, *ngaria, 7olonia, Rom;nia >i Republica +lovac=-. +emnarea >i aplicarea acestui acord ,intrat <n vigoare la & februarie &''"- constituie <nceputul unei noi etape <n rela?iile Rom;niei cu *%, prev=z;nd crearea treptat= a cadrului legislativ >i institu?ional pentru integrarea noastr= ca membru cu drepturi depline <n *niunea %uropean=. 7rincipalele prevederi ale Acordului de Asociere ,cunoscut >i sub denumirea de Acordul %uropean- permit crearea >i dezvoltarea) a- dialogului politic <ntre 7arlamentul %uropean >i 7arlamentul Rom;nieiJ b- unei zone de liber= circula?ie a m=rfurilor, capitalurilor >i persoanelorJ c- cadrului de tranzi?ie c;t mai rapid= a Rom;niei c=tre economia de pia?=.

CONCLU'II> .lobalizarea este un subiect controversat. Bipsit= de orice controvers= este <n schimb importan?a acestui subiect, >i nu doar <n ceea ce prive>te educa?ia politic.

2"

Democra?ia, legitimarea sau raporturile cu economia sunt teme care sunt atinse decisiv de dezbaterea cu privire la globalizare. Hntrebarea din ce <n ce mai important= pentru educa?ia ,politic=- cu privire la rolul de?inut de comunica?ia public= poate fi folosit= cu succes <n scopul ilustr=rii acestui subiect. .lobalizarea, un termen nou, dar <ntre timp omniprezent, este instrumentalizat pentru a r=spunde unor interese variate. Recunoa>terea acestor procese aduce beneficii care dep=>esc grani?ele discu?iei cu privire la globalizare.Atunci c;nd ne ocup=m cu subiectul DglobalizareD trebuie s= avem <n vedere >i dezbaterea actual= cu privire la problemele centrale >i de viitor care vizeaz= at;t politica c;t >i educa?ia. %xemple <n ceea ce prive>te dimensiunile globaliz=rii pot fi extrase f=r= probleme din presa de zi cu zi, dimensiunea economic= afl;ndu-se de cele mai multe ori pe primul loc ,cre>terea enorm= a comer?ului >i a investi?iilor directe, globalizarea pie?elor financiare, produc?ie integrat= la nivel trans-na?ional, corpora?ii trans-na?ionale, competi?ie la nivel local <ntre state >i regiuni, sf;r>itul economiilor na?ionale-. Bumea a devenit un Eglobal villageT, re?elele inovatoare de comunicare la mare distan?= ,chat, e-mail- ad=ug;ndu-se comunit=?ilor tradi?ionale precum familia sau vecin=tatea. 4otu>i ele nu pot <nlocui aceste sfere tradi?ionale de comunicare, pentru a numi doar un exemplu din cadrul dimensiunii sociale. 7roduc?iile hollURoodiene pot fi vizionate peste tot <n lume, iar EamericanizareaT culturii mondiale este un fapt incontestabil. ulturile regionale >i locale nu dispar <ns= din aceast= cauz=. Din contr=) informarea cu privire la aceste culturi este unul din fenomenele secundare ale globaliz=rii, de aceea am >i adus <n aceast= discu?ie termenul de EglobalizareD. 7olitica se confrunt= cu probleme ma#ore. .lobalizarea >i concuren?a la nivel local limiteaz= spa?iul de ac?iune al politicilor na?ionale, multe probleme neput;nd fi rezolvate corespunz=tor dec;t la nivel interna?ional, respectiv global. 7rin urmare trebuie g=site noi forme >i arene politice. Hn acest sens, integrarea european= este v=zut= ca un r=spuns de succes la provoc=rile globaliz=rii.7olitica la nivel regional >i na?ional a avut >i are <n continuare de suferit de pe urma economiei delimitate >i dematerializate practicate din ce <n ce mai mult la nivel interna?ional, respectiv global. apitalismul, factor integrant al statului social, este >i elamenin?at de acest dezechilibru fundamental.4otu>i, nu toate lucrurile care se pun pe seama globaliz=rii sunt >i adev=rate. De multe ori, politicienii se folosesc de globalizare ca de un ?ap isp=>itor >i ca de o arma argumentativ= cu multiple <ntrebuin?=ri. Acest lucru este evident mai ales dac= ne g;ndim la unele exemple din domeniul politic care nu se intersecteaz= <n nici un punct cu globalizarea. ontextul interna?ional al comer?ului s-a schimbat dramatic <n ultimii c;?iva ani >i este probabil s= continue s= o fac=. Biberalizarea >i globalizarea au indus o mobilitate mai mare a factorilor de produc?ie, delocalizare rapid=, fragmentare >i specializare mai ridicat= a activit=?ilor pe lan?urile valorice ale produselor >i serviciilor. +-a extins totodat= aria comer?ului cu servicii. Re?inerea de valoare la nivel na?ional devine din ce <n ce mai dificil de realizat datorit= prolifer=rii lan?urilor valorice globale <n incercarea de a minimiza costurile >i maximiza profiturile. ompetitivitatea interna?ional= este prin urmare dinamic= >i avanta#ele competitive sunt mai volatile >i mai pu?in durabile.

25

hiar >i a>a, competitivitatea este fundamental= pentru dezvoltarea durabil=, iar economiile de succes creeaz= >i recreeaz= <n mod continuu avanta#e competitive. Deoarece competitivitatea interna?ional= este influen?atO de numero>i factori interdependen?i, o abordare holistic= este esen?ial=. onsidera?iunile strategice macro, mezo >i micro economice nu pot fi separate una de cealalt= la fel cum nu pot fi desp=r?ite diferitele entit=?i institu?ionale interesate, publice sau private, care, prin activitatea lor genereaz= impact asupra comer?ului exterior. 3 abordare coerent= >i unificat= pentru dezvoltarea comer?ului este deci crucial=. %ste crucial s= se <n?eleag= faptul c= avanta#ele competitive nu vin din protec?ionism, cote sau acces preferen?ial pe pia?=. Din contr=, acestea duc la stagnare, niveluri sc=zute de abilit=?i antreprenoriale >i motivare sc=zut= a sectorului privat c=tre eficien?=, calitate, inovare >i dezvoltare de produse. Au exist= nici un dubiu c= performan?ele viitoare la export ale Rom;niei trebuie s= fie bazate pe avanta#e competitive, pe dezvoltarea capacit=?ii >i competen?ei sectorului de export >i pe crearea unei economii care s= poat= s= se dezvolte <n condi?ii de liber schimb <ntr-o pia?= din ce <n ce mai globalizat=. Aumai <n acest fel Rom;nia poate spera s= fie integrat= cu succes <n pia?a intern= a *% <ncep;nd cu 200:.

2: