berlin, 1842L SBalag on Dunitx unb GEORG WILHELM FRIEDRICH HEGEL

PRELEGERI DE ESTETICA Traducere de D. D. ROCA MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMNIA VOL. EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMNIA

Prezenta traducere a Prelegerilor de estetic (Vorlesungen ilber die Aesthetik) ale lui ttegel s-a fcut dup textul ediiei elevilor lui Hegel, publicat In 1 !" #i 1 ! $voi% &t 'n ediia a Ii-a din 1 ()*% +a corespunde textului volu,elor &-i &a $partea I #i partea a Ii-a* ale a,intitei ediii% INTRODUCERE .onfruntarea textului a fost tcut de P/0+1 2/P3S231 INTRODUCERE Domni or! /ceste prelegeri s'nt dedicate esteticii 4 obiectul ei este 'ntinsa ',prie a fru, o 's u 1 u i 4 ,ai exact5 do,eniul ei este arta, #i ainu,e artele fru,oase% Bine'neles, nu,ele de e 's t e t i c lla drept vorbind nu se potrive#te 'ntoc,ai acestui obiect% 6eoarece %7ese--cffi 'nsea,n ,ai precis #tiina si,urilor, a p e r c e p e r i i 5 cu acest 'neles a luat na#tere ea ca stana noua 8 sau, ,ai our'nd, ca ceva ce un,a albia s $devin o disciplin filozofic 8 l'n #coala lui 9dlf, pe ti,pul ic'nid 'p :er,ania obiectele de art erau privite in'n-du-se sea,a;de;senti,entele pe care ele trebuiaui'sa Ie trezeasc, ca, de exe,plu% isentl,enturagreab2IuI,, al ad,iraiei, aii <ricii, al ,ilei etc% 6at fiind nepotrivirea sau, ,ai propriu, caracterul superficial al acestui nu,e, unii au 'ncercat is fureasc alte nu,e, de exe,plu nu,ele de c a 1 i s t i c % .u toate acestea, #i ter,enul acesta se dovede#te a fi nesatisfctor, cci #tiina care se 'nelege prin el nu trateaz despre fru,os 'n generad, ci nu,ai despre -ru,asul; arti#ti c% 6in acest ,otiv, noi voi, s rrn' ne, la nu,eleide =estetic>?, deoarece ca si,plu nu,e ne este indiferent, #i-n, afar de aceasta el a ptruns 'ntre ti,p at@t de ,ult 'n li,ba-ul curent, 'nc't ca oiu,e el poate fi pstrat% 2otu#i, adevrata expresie care poate servi de nu,e #tiinei noastre este 5 filozofia arte i> '#i, ,ai exact, =f i 1 o z o f ii a a r t e iA o r f%-ui,o as e>% I> Prin ace#iti ter,eni 'ns, noi rexoludft, de prlt An #tiina fru,osului

artistic, fru,osul din na"# IB2C36D.+C+ tur% 3 astfel de li,itare a obiectului nostru poate aprea, peE deE o parte, ca fiind o deter,inare arbitrar, dup cu,, pe de alt parte, orice i#tiin iare dreptul s-#i deli,iteze dup voie cuprinsul su% 1i,itareaesteticii la f ru,osuF 8arttstrr8nu trebuie 'ns luat 'n 'nelesul acesta% <r 'ndoial, 'n viaa de toate zilele s'nte, obi#nuii s vorbi, de culoare fru,oas, de un cer fni,o s, de un fluviu f r u , os, desigur despre flori fru,oase, ani,ale fru,oase #i, ,ai ,ult 'ns, despre oa,eni fru,o#i, totu#i 8 de#i nu vre, s ne anga-, 'n dezbaterea privitoare la 'ntrebarea 'n ce ,sur este voie s fie atribuit cu bun dreptate calitatea de fru,usee unor astfel de obiecte #i, 'n general 'n felul acesta fru,osul din natur s fie a#ezat alturea de fru,osul are-;-8 ',iatnva;;acestuilaAtt;se poate de-a afir,a c*[~tp ~- ! [ " S de natural 6 f p [ ~- ! [ 6eoarece fru,useea artistic e fru,useea n a?s?c u t a si re nscut din spirit #i cu c't spiritul #i produciile lui s'nt superioare naturii #i feno,enelor ei, tot ,pp at't ,o#ul artei superior dirurr,#eii naturii% 6aG for,a ii considerat, un iprost capriciu 8 dintre acelea care, desigur, 'i trec prin cap o,ului 8 e superior unui produs oarecare al naturii, cci 'ntr-un astfel de capriciu spiritualitatea #i libertatea s'nt totdeauna prezente% +vident, dup coninut, soarele, de exe,plu, se 'nfi#eaz ca un ,o,ent absolut necesar, 'n ti,p ce o toan stranie disipare ea fiind 'nt',pl-t o a r e #i trectoare% 6ar, considerat pentru sine, o existen ;a-iaturii% cu, este soarele% esteEE,diferentr nu e# %liber ', sine %si con#tient de sine, iar consiideri'nd-o 'n legtnria sa l .D altceva n-r privi, fipntrii >si,p, ,i rlpri n-n (iid f ra D altceva n (-i,ind fru,oas% 6ar, spun@nd c spiritul 'n general #i fru,osul lui artistic s'nt superioare fru,osului din natur, fr 'ndoial n-a, $&,% H* stabilit 'nc ni,ic, deoarece superior este un ter,en cu totul neprecis, icare situeaz 'nc fru,osul din natur #i fru,osul artei unul ling altul 'n do,eniul reprezentrii, indic'nd nu,ai o diferen cantitativ #i, prin aceasta, exterioar% Superioritatea spiritului #i a fru,osului su artistic fa de natur nu e 'ns ,u,ai relativ, ci nu,ai spiritul este ceea ce e veritabil, ceea ce cuprinde totul 'n ,sine, 'nc't orice fru,os nu este cu adevrat fru,os dec't 'ntruc@t particip la acest ce superior #i e generat prin acesta% 'n sensul acesta, fru,osul din natur apare nu,ai ca un reflex al

fru,osului aparintor spiIB2C36D.+C+ ritului, ca un ,od i,perfect, ineco,plet, un ,od de-a fi care, dup substana sa, este coninut 'n 'nsu#i spiritul% 8 'n afar de aceasta, li,itarea la artele fru,oase ne va aprea foarte natural, deoarece, oric't s-ar vorbi de fru,useile naturii 8 la antici s-a vorbit ,ai puin dec't la noi 8, 'nc ni,nui nu i-a venit totu#i ideea de a dega-a criteriul fru,useii lucrurilor naturale #i de a elabora o #tiin, o expunere siste,atic ia acestor fru,usei% / fost reinut, fr 'ndoial, criteriul utilitii, #i a fost elaborat o #tiin a lucrurilor naturale utilizabile contra bolilor, o $ateria $edica% o descriere a ,ineralelor, a produselor cIi,ice, a plantelor #i ani,alelor folositoare pentru vindecarea bolilor, dar, din punctul de vedere al fru,useii, tr',ul naturii n-a fost 'nc exa,inat #i apreciat% .'nd e vorba despre fru,useea naturii, prea ne si,i, poposind 'n nedefinit #i lipsii de criteriu #i, din aceast cauz, o astfel de cercetare ar prezenta prea puin intexes% 1ceste observaii preli,inare privitoare la fru,osul 'n na-turipff 'n ant, referitoare la relaia dintre ele #i excluderea celui dint'i din do,eniul propriu al obiectului nostru, trebuie s 'nlture reprezentarea c li,itarea #tiinei noastre ar ine nu,ai de arbitrar #i de bunul placi /ceast relaie 'nc nu trebuie dovedit aici, deoarece exa'nrnarea ei aparine cuprinsului 'nsu#i al #tiinei noastre #i de aceea ur,eaz s fie dezbtut ,ai de aproape #i de,onstrat abia ,ai t'rziu% 6ac 'ns ne ,rgini, deoca,dat la fru,osul artei, ne lovi, de 'ndat, de-a la acest pri, pas, de noi dificulti% .&/nu,e, pri,ul lucru ce ne poate veni 'n ,inte este reflexia critic privitoare la faptull dac frtele fru,oase se do vedesc #i ele a fi de an ine de tratare #tiinific% <iindc, tar 'ndoial, fru,osul artei, ase,enea unui geniu prietenos, strbate toate preocuprile vieii #i-i ',podobe#te senin toate ',pre-urrile, a,biana, 'ndulcind seriozitatea relaiilor #i co,plicaiile realitii, u,pl@ndu-ne 'n ,od distractiv rgazurile, #i acolo IIIJ2JPFAG p-pns-b-i s KP rpalizpizp ni,ic In-i ocup'nd .el puin lra2uFlui, ,ai bine dec't rul% 6e#i arta intervine pretutin->deni cufor,ele ei agreabile, de la podoaba pri,itiv a salba-, ticului p'n la fastul te,plului bogat ',podobit, aceste -or,e 'nse#i par s in totu#i de o sfer ce se afl 'n?afara an r@2S+fegco-uri;iuiale ale vien, #i cu> toate c foulliaiiile artei ,r?t'evir2pagubitoare pentru aceste scopuri serioase, ba uneori 1L IB2C36D.+C+ par cIiar a lle pro,ova, cel puin %prin faptul c ele 'nltur rul, totu#i arta aparine%,ai ,ult relaxrii, destin-d e r ii spiritului, in ti,p ce interesele ,ateriale ale vieii, di,potriv, au nevoie de 'ncordarea lui- 6e aceea poate prea ? nepotrivit #i pedant s vrei s tratezi ou seriozitate #tiinific ceea ce @n sine 'nsu#i nu are caracter iseriosM in orice caz, oon-'or, unii astfel de ,od de a vedea, arta se 'nfi#eaz ca ceva de prisos, cIiar dacre-- x a r e a spiritului pe care

$&,% "* o poate produce ocupaia uE liru,osul nu devine toc,ai pgubitoare, degener@nd 'n , o 1 e i# i r e% i'n privina aceasta, s-a prut adesea c e necesar ca artele fru,oase 8 despre care se ad,ite c-ar fi un lux 8 s fie aprate, dat fiind legtura lor cu necesitatea practic $'n $generali '#i 'n particular cu ,oralitatea #i pietatea 4 iar cu, caracterul lor inofensiv nu e de dovedit, s-a $'ncercat cel puin ,s se arate c acest;Fux;@1spiri-tului ofer eventuali o su, ,ai ,are de avanta-e dec't deN>E!EeEz a v a n t a - e% 'n aceast privin i -au atribuit artei scopuri foarte serioase #i ea a fost adesea reco,andat drept ,i-locitoare $'ntre raiune;;#-#enOibilitate, 'ntre $'nclinare #i obligaie, prezentat fiind ca ',pciuitoare a acestor ele,ente ce se ciocnesc 'ntre ele 'n repuDisie #i lupt foarte aspr% 6ar pute, fi #i de prerea c, 'n pofida acestor scopuri, desigur foarte serioase, ale artei, raiunea #i datoria ,oral totu#i nu c'#tig ni,ic printr-o astfel de 'ncercare de ,i-locire, toc,ai fiindc ele, confor, naturii lor, tnepuitl'nd fi a,estecate, nu se preteaz la o atare tranzacie #i pretind aceea#i puritate pe care o posed 'n ele 'nsele% Pi apoi nici 'n felul acesta arta n-ar deveni ,ai de,n de a fi tratat #ti-n-ficFntruc't e>a>Ear servi, totu#2"E(n dou drfecu"E#iNe l'nga #eQpur-* ,ai $'nalte, ar pro,ova de ase,enea #i itr'ndvia #i frivolitatea, ba 'ndeplinind astfel de servicii, 'n loc de a fi scop pentru sine $'ns#i, 'n general ea nu is-ar 'nfi#a deo't ca ,i-loc% 8 'n sfl'n#it, 'n ce prive#te for,a acestui ,i-loc, pare a ra,line ,ereu o latur dezavanta-oas pentru art faptul c, de#i ea se subordoneaz 'n realitae-anor scopuri ,ai serioase, produc'nd efecte ,ai serioase, R,nloculM i de care ea 'ns#i face uz 'n acest scop este i 1 n z i a-fl.ari frn-$ ,osu2 'i#i are izvoiruti vieii>sale i'n aparent% 6ar se va recunoa#te cu u#urina 8 se spune 8 ca un scop nnal 'n sine 'nsu#i adevrat nu trebuie s fie 'nfptuit cu a-utorul iluziei, nici cIiar dac aceasta poate contribui unde #i unde la reali$&,% * zarea lui, aceasta nu poate avea loc deo't 'n cazuri li,itate, dar $ IFS2C36D.+Cg 11 nici atunci iluzia nu va putea fi considerat ca ,i-loc -ust% .ci ,i-locul trebuie s corespund $de,nitii scopului 4 nu aparena #i iluzia, ci nu,ai veridicul poate da na#tere veridicului% 6up cunr#i #tiina trebuie s considere adevratele interese ale spiritului potrivit adevratului ,od de a fi al realitii #i potrivit ,odului adevrat al reprezentrii acesteia% 'n aceast privin, ar putea s par4 f ai-ip fni,nasp ar f- ,erlp,np Hc tratare iiinitirp fiiiriHr n-ar fi deo't D21% -oc agreabil>'#i,> cIiar dac ur,resc scopuri ,ai serioase, %ele ar contrazice natur acestora%4 c ele ar sta 'n general 'n serviciul ?acestui -oc la fdl ca #i al acestor scopuri serioase #i n-ar putea utiliza ca fie,enr al existenei lor s' ca ,i-loc al efectelor d' ili i p >produse de ele deo't iluzia '#i aparena% 6'&>> a 8d o i 1 e-a8t-i1n-df 'ns, 'n

,sur #i ,ai ,are s-ar putea1 produce aparena c, %e#itarta 'n general se preteaz, de bun sea,, la reflexii filolTf-ceU- totu#iea ifear Nfi T;; potrivit Epl-nnIE'<n5eE?-frfeffl?iu-zis #tiinific% .ci fru,osul tistic se 'nfi#eaz> s i , u r i 1 of4 senzaiei, intuiiei, i,aginaiei, el are allt do,eniu d?ecit acela al gi'ndului, iar prinderea activitii artei #i a produselor ei are alt organ dec't acela al -gi'n?!2r'i #tnniiticeUi-i aoi% toc,ai 1 i b e ritatea produciei #i a creaiilor este srceea pe care noi o gust, la fru,osul artistic% Producerea #i conte,plarea for,elor artistice ne libereaz, pare-se, de orice ctu#e ale regulii #i de orice constr@ngere a ceea ce e supus regulilor% <a de rigoarea legitii #i fa de interioritatea su,br a g'nduliui, cut, lini#tire #i 'nviorare 'n creaiile artei 4 fa de ',pria fanto,atic a ideii, cut, realitatea senin, plin ide vigoare% 'n sf'r#it, izvorul operelor de art este activitatea liber a i,aginaiei, care 'n 'nse#i produciile ei e ,ai ?1iber dec't natura, tartei 'i stau la dispoziiei nu nu,ai 'ntreaga bogie a for,aiilofattrriirrtr toat strin lucirea ei ,ultipl #i variat, ci i,aginaia creatoare poate sa se extind, dincolo de toate acestea, 'n cIip inepuizabil 'n sfera propriii o r sale producii6at fiind aceast ne,surabil bogie a i,aiginaiei #i a produselor ei libere, g'ndul pare c-ar Itrebui s-i#i piard cura-ul de a putea s #i le 'nfi#eze co,plet, s lle -udece #i s le cuprind 'n for,ulele sale generale% Se ad,ite c #tiina, din contra, dup for,a sa, are de-a face cu fg'ndirea care face abstracie de ,asa a,nuntelor, 1) IB2C36D.+C+ ,otiv pentru care #tiina, ipe de o parte ar exclude din cuprinsul su i,aginaia, cu accidentalul #i arbitrarul ei, deci organul activitii artistice #i al conte,plaiei artei 4 pe de alt parte, dac arta 'nvioreaz toc,ai ariditatea su,br #i aspr a conceptului, l'nsenin'ind-o, l',ipo'nd abstraciile '#i ruptura acestuia ou realitatea '#i co,pleti'nd conceptul cu realitate, considerarea nu,ai reflexiv a acesteia ar supri,a din nou 'nsu#i acest ,i-loc de 'ntregire, il-ar ni,ici #i ar reduce iar#i conceptul la si,plitatea lui lipsit de realitate #i la abstracia lui acoperit de u,br% Se ,ai susine apoi c, dup con i nu tul ei, #tiina se ocup cu oeea ce este 'n sine 'nsu#i necesar% /cu,, dac estetica las la o parte fru,osul din natur, 'n aparen nu nu,ai c n-a, c'#tigat ini,ic 'n aceast privin, ci ,ai cur'nd ne-a, 'ndeprtat #i ,ai ,ult de ceea ce e necesar% <iindc ter,enul natur ne sugereaz de-a reprezentarea necesitii #i a ceea ce e confor, ?legitii, deci a unei co,portri ce pare a fi ,ai proprie pentru o tratare #tiinific, 'ngduind sperana c ea s-ar putea preta la o astfel de tratare% 6ar, 'n co,paraie cu natura, 'n spirit 'n general, #i cu deosebire 'n i,aginaie, ceea ce e arbitrar #i fr lege pare a se gsi la sine acas% Iar acesta se sustrage de la sine oricrei 'nte,eieri #tiinifice% I Prin ur,are, sub tnate artiste asperte% ar;a% at't Fn ce pri-$&,% io, veste originea c'it #i efectele si cuprinsul ei% 'n; V Td

f s g deasc a ti oc p ;-U pentru a fi supus cercetrii #turl'f'c%e, pare2 di,potriv, EEresipinW-e 'nE cIipspontar -rrdinea, g'nd2r-- #i a fi inapt pentru o tratare cu;advarartilnific%0 /ceste #i alte scrupule ase,ntoare contra 'ndele,icirii cu adevrat #tiinifice cu artele fru,oase provin din reprezentri, puncte de vedere #i consideraii co,une, a cror expunere ,ai a,nunit o pute, citi p'n la suprasaturaie 'n scrieri ,ai vecIi despre fru,os #i art@le fru,oase, #i-ndeosebi 'n cele franuze#ti% /ici si,t cuprinse, 'n parte, fapte, -uste 'n felul lor, 'n parte sl'nt scoase din aceste reflexii concluzii care apar #i ele plauzibile la pri,a vedere% /stfel, de exe,plu faptul c for,ele fru,osului si,t tot at't de variate pe c't de generali rsp'ndit e feno,enul fru,osului, fapt din care se trage apoi, dac vrei, concluzia existenei unui instinct general al fru,os u-l u i 'n natura o,eneasc, #i din care poate fi derivat ,ai departe concluzia c reprezentrile despre fru,os, fiind at't de infinit de diverse #i deci ,ai de grab ceva particular, ra IB2C36D.+C+ i nu pot exista legi universale ale fru,osului #i ale gustului% & >>'nainte de a ne putea 'ntoarce de la astfel de consideraii spre propriul nostru obiect, proxi,a noastr sarcin trebuie s constea 'ntr-o scurt #i introductoare discutare a scrupulelor #i 'ndoielilor sus-citate% 'n pri,ul r'nd, 'n ce prive#te faiptul dac arta ,erit s fie studiat #tiinific, este, fr 'ndoial, cu putin ca arta s fie 'ntrebuinat ca un -oc frivol care serve#te de divertis,ent #i distracie, spre a ',podobi ,ediul 'n care tri,, spre a face plcut exteriorul condiiilor de via #i spre a scoate 'n eviden, prin decor, alte obiecte% 'n felul acesta, de fapt, arta nu e independent, nu e liber, ci este art aservit% F*ar ce%ea vrei, noi s ipUarnin, Bste an-ta 1 i iI er a%ti'r 'n .f, prive#te, l fi i scopul c' #i% ,i-loacele, ei%1 <aptul c arta 'n general poate fi #i 'n serviciul altor scopuri> #i c ea, atunci, are rol de si,plu secundant indic i, raport pe care, de altfel, ea 'l are co,un cu g'ndirea, care, pe de o parte, ca #tiin slu-itoare, sie las 'ntrebuinat pentru scopuri ,rginite #i ,i-loace 'nt@,pltoare #i ca intelect aservit '#i obine atunci destinaia nu din ea 'ns#i, ci prin alte obiecte #i raporturi 4 pe de alt parte 'ns, ea se #i libereaz pe sine de acest serviciu spre a se ridica, liber #i de sine stttoare,p'n la adeU-fc'n care, neat'rnat, ea '#i atinge plenitudinea, re'@z'nd nu,ai propriile sale scopuri, f

X/bia 'n aceast libertate g sg1%arta es2H8atfevtirat art 4 ea '#i rezolv nu,ai atunc-Elarc,@Ee2> cea ,ai 'nalt c'nd s-a situat-pe sine 'n sfera, rare-i este co,un cu relig-a -frv *" m11 p 'rlp r ! "# .rr$%l &p ' lf .f()*' +v#'## !p'. ,P ' -.pr m'/ & v m # ] &p '0 -.pr m' fplp m' ;P&ounide; l/ mmml ++ ,ai cupritiztnare di p ale sipiritu-lui%- 'n opere de art #i-au dWpozitat popoardle reprezentrile #i intuiiile lor interioare cele ,ai bogate 'n coninut valoros, iar cIeia pentru 'nelegerea 'nelepciunii #i a religiei o %dau adesea antele fru,oase, #i la unele popoare exclusiv ele% /ceast ,enire arta o are co,un cu religia #i filozofia, dar ,tr-u, ,od ce-i este propriu, anu,e ea reprezint 'n cIip sensibil #i ceea ce este ,ai l'nalt, apropiindu-l astfel de felul 'n care apare natura, de si,uri #i de percepie%* :'ndirea ptrunde 'n profunzi,ea unei lu,i suprasensibile #i o opune ,ai 'nt'i ca pe un dincolo con#tiinei ne,i-locite #i senzaiei prezente 4 este libertatea cunoa#terii prin g'ndire %& IB2C36D.+C+ care se elibereaz pe sine de acest dincoace nu,it reali-x,% 1)* taite #i ,od finit ?de a fi% 6ar aceast ruptur 'n care se anga-eaz spiritul el #tie 'n acela#i ti,p so #i vindece 4 spiritul creeaz din sine 'nsu#i operele artelor fru,oase ca pri,i inter,ediarii conciliatori 'ntre ceea loe este pur exterior, sensibil, trector #i cugetarea pur, 'ntre natur, realitate ,rginit, #i infinita libertate a g@ndirii iconiceptuaV='cn ce prive#te 'ns caracterul neHe,n al ele,entului ide art 'n general, adic a aparenei si a a,gir -lor ei% aceast obiecie ar fi% desigur, -ust dac ar fi voie ca aparena s fie considerat drWpt ceea ce nu trebuie s f2 'i i ' Ii il d aparena ',ssi tine 'n cIip esenial de esen 4 adevrul n-ar fii dair el n-ar pftrpa #i aprpa, dac el n-ar fi pentru cineva, pentru sine 'nsu#i, la'tl#i pentru spirit 'n general- Iat de ce nu poate deveni obiect de repro# aparena 'n general, ci nu,ai felul #i ,odul particular aii aparenei 'n care arta confer realitate a ceea ce 'n sine 'nsu#i e adevrat% 6ac, 'n aceast privin, aparena, 'n care arta '#i 'ntrupeaz 'n existena concret concepiile isale, ar trebui considerat ca iluzie sau a , -g i r e, #i dac acest fapt trebuie privit ca un repro#, acest repro# are sens ,ai l'int@i 'n co,paraie cu lu,ea exterioar #i cu ne,i-locita ei ,aterialitate, precu, #i 'n raport cu propria noastr lu,e afectiv, adic cu lu,ea sensibil intern, dou lu,i crora 'n viaa e,piric, 'n viaa noastr feno,enal, s'nte, obi#nuii s le atribui, valoare #i nu,e de realitate #i de adevr, 'n opoziie cu arta, creia 'i lipsesc o ase,enea realitate si adevr&6ar

toc,ai toat aceast sfer a lu,ii e,pirice interioare #i exterioare nu este lu,ea adevratei realiti, ci, di,potriv, trebuie nu,it 'ntr-un sens ,ai propriu deo't arta o si,pl aparen #i o dur a,gire% Bu,ai dincolo de ,odul-; ne,i-locit al senzaiei ?si al obiectelor exterioare se igseste realli- tt tti $Fi d G t i it tatea autentic% $Fri $ adevrat rea1G pstp nii,nai reea re $&,, i!* - , sine #i pentru sine, ceea ce e substanial 'n natur #i 'n spirit, I ceea ce ne'ndoielnic '#i confer sie#i prezen #i existen con- cret, dar rro'ne 'n cuprinsul acestei existene ceea ce e 'n sine #i pentru sine, #i nu,ai 'n cIipul acesta este cu adevrat real% .eea ce arta scoate 'n eviden #i face s apar este toc,ai aciunea deter,inat a acestor puteri universale% Pi 'n lu,ea I interioar #i exterioar obi#nuit apare, desigur, eseniallitatea, Sar 'n for,a unui Iaos de aocidentaliti, scIilodit de ctre ,odul-ne,i-locit al sensibilului #i de ctre ceea ce au arbitrar IB2C36D.+C+ 1H strile, 'nt@,plrile, caracterele etc% i/%rta 'nltur aparenta si 'n#elciunea aceste* lu,i rele si trectoare din coninutul valoros #i veridic al feno,enelor, d'ndu-le acestora o realitate superioara, nscut din spirit% Prin ur,are, cu totul departe de a fi si,ple aparene, trebuie s atribui, feno,enelor artei o realitate superioar #i o existen ,ai adevrat dec't realitii obi#nuitei 2ofafc't de puin trebuie considerate pls,uirile artei ca aparen $'n#eltoare, co,pan'ndu-le cu expunerile ,ai veridice ale istoriografiei% 6eoarece nici istoriografia nu are ca ele,ent al descrierilor sale existena ne,i-locit ci rsfr'ngerea spiritual a acesteia, dar coninutul ei r,'ne ',povrat cu 'ntreaga acci-dentalitate a realitii ob#inuite #i ou ale ei ntmplri, co,plicaii #i individualiti, 'n ti,p ce opera de art ne pune 'n fa puterile ve#nice care acioneaz 'n cIip deter,inant 'n istorie, fc'nd abstracie de tot acest accesoriu al ne,i-locitului prezent sensibil #i de aparenele lui lipsite de consisten% 6ac 'ns ,odul de apariie a for,elor artistice este nu,it a,gire 'n co,paraie cu g@ndirea filozofic, cu principiile religioase #i ,orale, fr 'ndoial c for,a de apariie pe care un coninut oarecare o pri,e#te 'n do,eniul g'ndirii este realitatea cea ,ai veritabil 4 totu#i, co,parat cu airiararia, nUnr--lrrifpi existene sensibile #i cu aceea a istoriografiei, aparenta artei are 7 pW an@in p--, ea 'ns#i .eva spiritualIgi-ife av@nt sine $la acest ce spiiriitualA i di a rin s aAunff ?p G i-9 A, A reprezentat% 'n ti,p ce, di,potriv, feno,enulG 'nfi#eaz pe sine 'nsu#i ca iluzoriu %r ""''" l i dt tte l mi

se ca ceea ce e real #i adevracu toate cr %la;gAr; ceea ce> e!e;Uara2Ee#fe2tat>??de?>?SSsipl2iU1>p>UIi?ilfciif5 #- as,ns dp arpsta Scoara tare a naturii #i a lu,ii obi#nuite face ca spiritul sa ptrund cu ,ai ,are greutate p@n la idee dec't fac acest lucr operele artei% If /cu, 'ns, dac, pe de o parte, noi acord, artei aceast 'nalt poziie, s'nte, nevoii, pe de alt parte, s not, totodat >E artanu;etou#i nici dup coninut, nici dup fon, ,odul cel ,ai 'nalt #i absolut de a aduce la con#tiina spirituiiii aHev-raiele lin interese% .ci 2oc,aiEdin cauza for,ei sale este li,itat #i arta la un coninut detp,inat% Bu,ai o anii,it sfer #i ' ( ii ) treapt a arlevariilu2>poate fi 'n pip,pnIii trebui e-;s;n de deter,inaia proprie a acestuiadeUr liFd #i de a-#i f 1Q IB2C36D.+C+ IB2C36D.+C+ 17 putea fi sie#i adecvat 'n acestea spre a fi ,ninnf p e cazul, de exe,plu, la zeii elini% 6i,potriv, exist art, cu, ;;;;;;;;;;;;;;;;; ;;;;;; ;;;;;; Eapoi o 2or, de cuprindere ,ai ad'nc a adevrului, 'n care 15) acesta nu ,ai e at't de 'nrudit #i prietenos cu sensibilul pentru ;@ puteaEEfrEpri,it #i expri,at in ,od adecvat de acest ,aterial, 'n aceast categorie intr concepia cre#tin a adevruluiJ> #i 'nainte de toate spiritul lu,ii noastre de aza, sau ,ai preosEal religiei noastre #i al culturii noastre raionale, care apare situat dincolo de treapta pe care arta constituie cel ,JESilirirtodEde a f- nrHp-ff "ffE al producViElfiptist'ce #i al operelor ei nu ne ,ai satisface nevoll<cg2rilnire22o2 a, dep#it starea>deE> ,ai pute2>v>e>neraE"racXora operele de arta2 ;ca pe ni#te diviniti i,presia pe care ele o fac este ,ai te,pe-E rata Y!e reflexie #i ceea ce ele trezesc 'n noi are nevoie de o piatr de 'ncercare superioar #i de o altfel de evaluare% .ugetarea #i reflexia au dep#it artele fru,oase% .ine se co,place 'n t@nguieli #i pl'ngeri, ar putea considera acest feno,en drept corupie #i s-l atribuie pasiunilor '#i intereselor egoiste care ar alunga dintre nai seriozitatea artei, precu, #i senintatea ei 4 sau apoi, pot fi 'nvinuite nevoile prezentului, strile co,plicate ale vieii civile #i politice, care nu 'ngduie sufletului prins 'n reeaua ,icilor interese s se elibereze pe sea,a scopurilor superioare ale artei,

'ntruc't inteligena 'ns#i este aservit acestor nevoi #i intereselor lor 'n #tiinele care nu prezint utilitate dec't pentru astfel de fiPpnri, ir9'nrfii-fifir in,fi-ite s- fascinate de o atare uscr%iuafe-----E 3ricu, ar putea sta 'n aceast privin lucrurile, fapt este c arta-iu ,ai ofp%r arpa satisfacie a nevoilor spirituale pe care ti,puri anterioare #i popoare an canta-o 'n ea% #i-au aflat-o nu,ai 'n ea;4 anu,e satisfacie care, cel puin c't prive#te religia, este legata 'n cIipul cel ,ai str@ns cu arta% Zilele fru,oase ale artei eline, ca #i epoca de aur a evului ,ediu de ,ai t'rziu, au trecut% .ultura intelectului reflexiv din viaa noastr de azi a trezit 'n noi nevoia, at't 'n ce prive#te voina, c't #i -udecata, de a stabili punote de vedere generale #i de a regla particularul 'n confor,itate cu acestea, 'nc't for,e generale, legi, obligaii, drepturi, reguli trec ca te,eiuri de deter,inare #i s'nt ceea ce ne conduce cu preponderen viaa% Iar pentru satisfacerea interesului fa de art, produciei artistice 'i cere,, 'n general, ,ai cur@nd for,e vii, 'n care universalul s nu fie prezent ca lege #i regul, ci s acioneze identifio'ndu-se cu sufletul #i senti,entul, dup cu, #i 'n i,aginaie universalul #i,raionalul s'nt coninute contopite cu un feno,en sensibil, concret% 6in acest ,otiv, prezentul, datorit strii Hui generale, nu este priinc ! artei% .Iiar #i artistul practicant nu e sedus #i conta,inat 8 poate ded't prin reflexiile ce le aude 'n prea-,-i, prin obiceiul rsp@ndit de a expri,a preri '#i -udeci asupra artei 8 de a introduce 'n 'nse#i lucrrile sale ,ai i,ullite idei, ci 'ntreaga cultur spiritual este de a#a natur, incit el 'nsu#i, afl'ndu-se 'nuntrul unei lu,i a intelectului creflexiv #i al raporturilor sale, nu ar putea, eventual, face abstracie de el prin voin #i Iotr@re sau printr-o educaie speciall 4 ori, prin 'ndeprtare de ',pre-urrile 'n care trie#te, si creeze o singurtate particular care s co,penseze ceea ce s-a pierdut% Sub toate aceste raporturi arta este #i r,@ne pentru noi, 'n privina celei ,ai inaltE ri esti,a tn a% sa, rva rp aparine tre >?cutullui% .u aceasta, ea si-a pierdut pentru noi #i adevrul auteIEtic '#i vitalitatea #i e transpusa ,ai ,ult in reprezentarea noastr dec't s-ar afir,a, in cuprinsul realitii, necesitatea ei de odinioar, ocupi,du-#i Iacu-iEs>uiperior% ?.eea ce trezesc , noi azi operele de arta este, an alt ar% 4rp inft,i-ilnr(o ipiliere, si -ude p "p, cata noastr, i?ntrucfit supune, considerrii 'nfptuite de g@ndirea noastr coninutul #i ,i-loacele de realizare a operei de art, precu, #i potrivirea sau nepotrivirea dintre ele% 6eoarece #tiina despre arta este 'n ti,pul nostru si ,ai necesar dec@t ft 'd t t i f dt dli # p a fost pe vre,ea c'nd arta pentru sine oferea de-a ca art satisfacie% /rta ()p>Fg%>s tir rn*"'*""*"" HP pP # $ r d depl in

 Fg%p p dirii, si>anu,e nu ciH[-,r,l Ae a n faioe s re'nvie, ci cu scopul s 'nelege, Stiintifir ce pstp airta% -------/c2rnr\'ns, >!aca vre, s rspunde, la aceast invitaie, '#i face apariia de-a ,enionata reflexie critic dup care arta ar oferi, 'n general, un obiect potrivit poate pentru consideraii #i reflexii filozofice, dar, propriu-zis, nu pentru consideraii #tiinifice, siste,atice% Sai 'nt'i, 'n aceast reflexie este inclus falsa reprezentare c o tratare filozofic ar putea fi #i ne#tiinific% Privitor Ila acest punot, trebuie s spun doar, pe scurt, c, oricare ar fi reprezentrile pe care cineva le-ar putea avea despre filozofie #i filozofare, eu cred c filozofarea este absolut inseparabil de ceea ce e #tiinific% .ci filozofia trebuie s considere un obiect confor, necesitii, #i anu,e nu nu,ai confor, necesitii subieotive sau ordinii exterioare, clasificrii etc%, ci ea trebuie s dezvolte #i s de,onstreze obiectul confor, necesitii propriei lui naturi interioare% Bu,ai aceast explicaie constituie 2%&' 12( )*,' 1+) 1 18) IB2C36D.+C+ 'n general ceea ce are #tiinific o tratare oarecare% 'ntruc@t 'ns% necesitatea obiectiv a unui obieot rezid esenial 'n natura lui logic-i,etafizic, 'n considerarea izolat a artei 8 considerare care are at@t de ,ulte presupoziii, parte referitoare la coninutul 'nsu#i, parte cu privire la ,aterialul #i ele,entul artei, de,ent prin care arta atinge totdeauna #i acoidentalitatea 8, se poate ceda, de altfel cIiar trebuie s se cedeze, din rigoarea #tiinific #i s se a,inteasc de for,aiile necesitii nu,ai o't prive#te procesul intern esenial al coninutului ei #i? aii ,i-loacelor ei de expri,are% N] 'n ce prive#te ans obiecia c operele artelor fru,oase s-ar sustrage tratrii #tiinifice prin g@ndire fiindc ele #i-ar avea originea 'n i,aginaia lipsit de reguli #i 'n ele,entul afectiv #i fiindc ele, 'n nu,r #i diversitate de necuprins cu vederea, #i-ar ,anifesta efectele nu,ai asupra senzaiei si i,aginaiei, aceast, obiecie #i 'ncurctura produs de ea par a ,ai avea #i acu, greutate%6eoarece, fru,osul artei se 'nfi#eaz de fapt% 'ntr-o for, oe se opune explicit g@ndirii, for, pe care aceasta, pentru a# opera iiin ,odul ce-i este prop-riuuse vede, nevoit s-o distrug-f >/ceastreprezentare are legtur 4cu prerea c realitatea 'n general, viaa naturii #i a spiritului, ar fi desfigurat #i o,or@t, c ea, 'n loc s ne fie apropiat de ctre g'ndirea conceptual, este cIiar 'ndeprtat, 'nc't o,ul, voind s cuprind prin g@ndire, ca , i - Io c, ceea ce e viu, ,ai our'nd face ca 'nsu#i acest scop s i,oar% Bu e cazul s vorbi, aci despre acest lucru 'ntr-un cIip care s epuizeze cIestiunea, ci nu,ai s indic, punctul de vedere din care ar ur,a s fie 'nfptuit 'nlturarea acestei dificulti

sau i,posibiliti '#i st@ngcii% /t@ta se va recunoa#te doar c $spiritul e capabil s se considere pe sine 'nsu#i, s posede despre sine 'nsu#i #i despre tot ice ia na#tere din el o con#tiin, '#i anu,e o con#tiin g @ n d i t o a ir e cci toc,ai g ' n d i r e a constituie natura esenial #i cea ,ai inti, a spiri-tului2'in aceast con#tiin cugettoare asupra ei 'ns#i #i asupra produselor sale 8 oric@t libertate #i arbitrar ar cuprinde de altfel ;;acestea 8 ispiritul, c@nd este adevrait-'n ea, se co,port confor, 1 naturii sale esenialePY6ar arta #i operele ei, ca unele ce au luat na#tere din spirit fiin0create de el, s'nt ele 'nsele de natur spiritual, de#i pls,uirea lor ',brac aparena sensibilitii #i infiltreaz @n sensibil spiritulU Sub acest raport, anta st ,ai aproape de spirit #i de ig'ndirea lui dec@t st natura pur exterioar #i lipsit de spirit 4 in produsele artei spiritul are de-a face nu,ai IB2C36D.+C+ 1^ cu ceea ce este al su% Pi cu toate c operele de art nu s@nt cugetri #i concepte, ci s@nt dezvoltare a conceptului din sine 'nsu#i, s@nt 'nstrinarea lui 'n direcia sensibilului, Fp-rte-a#p-ir-1-tului cugettor rezid @n faptul ide a n u se cuprinde o a r e-l cu, nu,ai ip e sine 'nsu#i in tor,a ce-i este proprie, ?anu,e ca g@ndire, ci, ide ase,enea, s se recunoasc pe sine in ?'nstrinarea sa ca senzaie #i sensibilitate, is se 'neleag pe sine 4in ai sau aVceva, transior,'nd 'n cugetri ceea oe a iost >'nstrinat #i re'ntora'ndu-se astfel ila isine0lar 'n cuirsiii airp%stp%i 'ndeletniciri cu al sau altceva spiritul cugettor nu-#i devine necredincios sie#i @,o't aici s uite de sine #i s $renune Fa sine, #i nici ,u este ait't de neputincios 'nc@t s ,u poat cuprinde ceea ce este deosebit de el, ci se cuprinde pe sine #i contrarul su% <iindc conceptul e universalul care se ,enine pe sine 'n particularizrile sale, '-#i extinde puterea peste sine #i peste al su altceva, astfel el este #i puterea '#i activitatea care supri, iar#i 'nstrinarea spre care a purces'n felul acesta, '#i opera de art, @n care g@ndul se 'nstrineaz pe sune insusi% aparine st erei ginidini conceptuale% iar spiritul, suipun'nd-o cercetrii #tiinifice, nu-#i satisface dec't nevoia naiIurii sailp nelpi ,ai poprii% FFci, g@ndirea fiind esena # l & ! ! l) ! pp #i conceptul spiritului% 'n ceile din ur,a aresta estp ,ulu,it nu,ai c'nd a ptruns toate produseiAP activitii sale fint , direa pe care in cIipul acesta, abia aIinri -p fare ,s if'e ale ] Fb?oarte departe de a -fi rea ,aiiFtii-F0[nrn a opiritnini arta 'ns ] .D, 03, #r-,a' prprV #Hi%n prpn'rea aute,tic%> 2ot astfel arta nu se refuz considerrii ei filozofice din cauza unui arbitrar lipsit de reguli Xce i-ar fi propriuA% .ci, a#a cu, a, indicat de-a, sarcina ei veritabil este aceea de a 'nf-,% i#a con#tiinei cele ,ai 'nalte interese ale

spiritului% 6e aici reiese ne,i-locit cu privire la coninut c artele fru,oase >u lP_t divaga, ced'nd unei i,aginaii slbatice #i lipsiite;d-e-fi'n, 1 Cidsitab-legc;;penru coninutul lor +Dncte d;rgper deter,inate, oric't de variate #i de inepuizabile ar fi fon,ele '#i ipls,uirile artei% /cela#i lucru e valabil #i pentru %F for,ele 'nse#i% Bici acestea nu s@nt lsate pe sea,a si,plei > 'nt@,plri% Bu orice pls,uire este capabil s fie expresie #i 'nfi#are a ,enionatelor interese, s le incorporeze 'n sine #i s le redea, ci un coninut deter,inat '#i deter,in #i for,a care i se potrive#te% *+ IB2C36D.+C+ x )L* iPi i'n privina aceasta s@nte, deci 'n stare s ne orient, raional 'n ,asa 'n aparen de necuprins a operelor #i for,elor artistice% -Ppio;;U-Si@I%e? 'N1 felul acesta a, indicat acu,, 'n pri,ul r'nd, coninutul #tiinei noastre, coninut la care vre, s ne li,it, 4 #i a, vzut c artele fru-noai#e; nici nu s'nt nede,ne de a iish+dia,-i$ikit./ar'i filoao+cali-u+flS?te incapl@bil =s cugioa-#c-e#n-a;;artelor fru,oase% Ufp 6ac ine 'ntreBa, acu, care este , o d u li t r a t r i i 1 or #tiinifice, 'nt'41n-, %#i aiciiar#- doua feluri opuse de -1-'roceda, procedee dintre care fieaare pare a-l exclude pe celFalt #i a nu 'ngdui s a-unge, la vreun rezultat a d e vara t% Pe de o parte, vede, #tiina artei ocuipt%ndii-isp%r narern, # p nu,ai din exterior, cu operele veritabile ale ariei, 'n#iruindu-le una l@ng alta 'n vederea istoriei artelor fc-nd confiidacatii des--gre operele de art existente, consideraii ce ur,eaz s furnizeze punctele de vedere gerlerale pentru aprecierea lor critic, precu, #i pentru creaia artistic% --f n0 aV parte% vede, -- i ii f p% ve ----glfl p--f - pentru sine, rigf%tirii asupra fru,osului #i -troduc'nd nu,ai generaliti care nu ating opera de arta in ceea ce are ea pro-1-priu, adic o filozofie abstract a fru,osului% 2B' ,ne% prive#te pri,ul ,od ide a proceda, care are ca $punct de plecare e,piric uii, acest ,od este dru,ul necesar pentru P cel ce g'nde#te # devin erudit 'n ale artei% Pi azi fiecare, cIiar dac nu se dedic fizicii, dore#te totu#i s fie 'nar,at cu cele ,ai eseniale cuno#tine fizicale, tot astfel a devenit ,ai ,ult sau ,ai puin o cerin pentru o,ul cult sa posede unele cuno#tine 'n ,aterie de art, #i e aproape general pretenia de a te arta fie diletant, fie cunosctor 'n ale artei% aA;6ar, pentru ca afaiSfc cuno#tine

s poat fi recunoscute 'ntr-adevr drept erudiie, pip ftrpIiiie% sa8fie variate #i de un eupnins vast% l;4ciE>pri,a cerin este s cuno#ti precis do,eniul i,ens al operelor de art individuale antice #i ,oderne, opere de art care 'n parte au pierit de-a, 'n parte aparin unor ri )i* sau continente 'ndeprtate #i pe care vitregia sorii le-a rpit vederii directe% Pi apoi, fiecare oper de art aparine ti,pului su, poporului su, ,ediului su, #i depinde de reprezentri #i scopuri istorice particulare sau de alte reprezentri #i scopuri, din care cauz erudiia 'n ,aterie de art cere IB2C36D.+C+ 21 de ase,enea #i o ,are bogie de cuno#tine istorice, #i anu,e totodat cuno#tine foarte s p e c i a le #i, 'ntruc@t toc,ai natura individual a operei de art se refer la ceea ce este individual, eer'nd, pentru a fi 'neleas '#i explicat, s se in sea,a de ceea ce are ea specific% 8 'n sf'r#it, aceast erudiie pretinde nu nu,ai ,e,orie pentru cuno#tine, ca oricare alt erudiie, ci #i o i,aginaie precis, spre a reine i,aginile pls,uirilor artistice cu toate trsturile lor diverse, #i cu deosebire spre a le avea prezente 'n ,inte pentru a le co,para cu alte opere de art% b* In cuprinsul acestei considerri 'n pri,ul r'nd istorice se dega-eaz de-a diferite puncte de vedere, care, pentru a deriva din ele -udecile apreciative, nu trebuie s fie pierdute din vedere la considerarea operei de art% 'ntruc't s'nt ca atare scoase la lu,in #i reunite FaolaFt, aceste puncte de vedere 'ns, constituie, la fel ca la alte #tiine care au un 'nceput e,piric, criterii #i propoziii generale, iar 'n generalizare for,al #i ,ai l@ng, teoriile antelor% Bu este locul aici de a da toat literatura de acest fel #i de aceea este suficient s a,inti, 'n for,a cea ,ai general nu,ai c@teva scrieri% /stfel, de exe,plu, Poetica lui /ristotel, a crui teorie despre tragedie prezint #facu, interes 4 iar '#i i,ai precis dintre scrierile celor ,ai vecIi Ars poetica a lu1Horaiu #i scrierea lui 1ongin despre subli, neEpot da o idee general despre felul cu, era ,@nuit o astfel de teoretizare% 6eterniinaiile generale oe erau abstrase trebuiau s aib 'ndeosebi valoare de prescripii #i regulii 'n confor,itate cu care, ,ai ales 'n epoci de decaden a poeziei #i artei, tre- ,% buiau produse operele de art% 2otu#i ace#ti ,edici ai artei pre-scriau pentru vindecarea acesteia reete #i ,ai puin sigure deo't prescriau ceilali i,edici pentru restabilirea sntii% Ceferitor la teoriile de acest fel, vreau doar s notez c, de#i 'n ce prive#te a,nuntele ele conin ,ulte lucruri instructive, observaiile lor au fost, totu#i, abstrase dintr-un cerc foarte li,itat de obiecte de art, oonsiderate toc,ai ca fiind cele autentic fru,oase, care 'ns nu cuprindeau dec't o sfer ,gusit a do,eniului antei% Privite pe alt latur, astfel de deter,inri s'nt 'n parte reflexii foarte banale, care, dat fiind generalitatea lor, nu ,erg pi'n la scoaterea 'n eviden a particularului, lucru care are 'ns o i,portan deosebit% /stfel, suso,enionata scriere a lui Horaiu este plin de atare reflexii, fiind desigur toc,ai din acest ,otiv o carte

** IB2C36D.+C+ pentru toi, dar care, cIiar pentru aceasta, conine ,ulte lucruri ce nu apun ni,ic 4 o,ne tulit punctui, etc, ase,ntoare at'tor 'nvturi parenetice 8 =r,i'i la ar #i Irne#te-te cu, trebuie> 8, 'nvturi care, datorit caracterului lor general, s'nt fr 'ndoial -uste, dar crora le lipsesc deten,inaiile concrete necesare 'n aciune% 8 Dn alt obiectiv al acestor scrieri nu consta 'n scopul explicit de a aciona direct asupra producerii unor opere de art autentice, ci de ,anifestau intenia ca, prin astfel de teorii, s for,eze -udecata 'n aprecierea operelor de art #i 'n general g u 's t u li 4 'n aceast privin 0le-$ents o( criticis$ a lui Ho,e, scrierile lui Batteur #i 1ntroducerea n 2tiin3ele (ru$oase a lui Ca,iler au fost pe ti,pul lor opere ,ult citite% 1uat 'n acest sens,poiunea de gust prive#te ordonarea #i tratarea, abilitatea '#i perfeciunea ', executare a ceea oe ine de for,a de prezentare exterioar a unei opere de artU1a principiile gustului au fost apoi asociate #i opinii de ale psiIologiei de odinioar, desprinse din observarea e,piric a facultilor #i activitilor suflete#ti, a pasiunilor #i a cre#terii )!* lor probabile, a ur,rilor lor etc% Ciri'ne 'ns pentru totdeauna valabil faptul c fiecare o, apreciaz operele de art sau caracterele, aciunile sau eveni,entele pe ,sura vederilor sale #i a ?Structuri salle suflete#ti '#i, cu, a,intita cultivare a gustului nu se referea de.'t la ceea ce este exterior #i neco,plet, #i 'n afar de aceasta nici prescripiile sale nu #i le scotea dec't dintr-un cerc 'ngust de opere artistice #i dintr-o cultur li,itat a intelectului #i sufletului, sfera ei era insuficient #i incapabil s prind ceea ce este interior #i adevrat #i s agereasc ocIiul pentru cuprinderea acestui interior 4#i a acestui adevr% Fn Ilinii;Xgeneraie, astf d de teorii procedeaz 'n felul celor-la-lteE#ti,e filozofice% .oninutul pp nare PAP 'l supun cercetrii este luat dun reprezentarea noastr ca ceva ce exist 'n prealabili 5 se cerceteaz apoi raiitatea acestei reprezentri, deter,inaii care s'nt aflate tot 'n reprezentarea noastr #i s'nt cuprinse 'n definiii plec'nd de la ea% 6ar prin aceasta ne gsi, fre >'ndat pe un teren nesigur, supus controversei% <iindc ,ai 'nt@i ar putea s par, fr 'ndoial, c fru,osul este o reprezentare cu totul si,pl% Ceiese 'ns 'n cur'nd c 'n aceast reprezentare pot fi descoperite laturi ,ultiple, '#i astfel unul scoate 'n lu,in o latur, altul alt latur sau, cu toate c se porne#te de la acelea#i puncte de vedere, se na#te o lupt 'n -urul 'ntrebrii 5 care latur trebuie considerat acu, oa esenial M IB2C36D.+C+ *, 'n aoeast privin, sint socotite drept se,n al integritii #tiinifice 'n#irarea #i critica diferitelor definiii ale fru,osului% Boi nu vre, is face, acest lucru nici ca expunere istoric c o i,pieta, spre a lua cuno#tin de toate fineille ,ultiple ale definirii, '#i nici nu-ll vo, face din cauza interesului istoric pe care el l-ar prezenta, ci vo, alege nu,ai ca exe,plu unele dintre fdairile ,ai noi #i-,ai

interesante de a privi lucrurile, fduri de a privi 'ndreptate ,ai precis spre ceea ce rezid de fapt 'n ideea fru,osului% 'n vederea acestui scop este de ,enionat ,ai ales deterroinaia dat fru,osului de ctre :oetIe, pe care SeUer a 'ncorporat-to 'n a sa 1storie a artelor plastice n 4recia% cu care ocazie, fr s-d a,inteasc pe H i r t, el relateaz #i ,odul de a vedea al acestuia% 'n studiul su asupra fru,osului artistic Sor ele, 1"^", entul "*, dup ce a vorbit despre fru,os in diversele arte, n-ir-l unul din cei-nai ,ari #i ,ai veritabili cunosctori de ar;;; a- ti,pului nostru, scIieaz drept rezultat concluO ca K>za aprecierii -uste a friii,rnsniiii %rtiiistiiir U- " 9i,irii ffiipt>l>i conceptul de car acter ,i t ii ir% -nasui este %iniaisarpa ippr%fpint bi l dii ii li ff /nu,e, el stabile#te c ffu- %rare n a,rp sau r poate avea se %i p p p Un obiect al vederii, aii auzului sau al i,aginaiei??% %Perfeciunea o idetine#te el apoi, 'n continuare, ca =ceea ce >este adecvat scopului pe care naitura iiiaii iSta i#i-d propune c'nd ipls,uie#te obiectul, in genul #i specia lui , din care oauzdeci, pentru a ne2or,a o -udecata de valoare asupra fru,asillui, rid2ar trebui> s ne 'ndrept, privirea o't ,ai ,ult pasibil spre caracterele individuale ce constituie o fiin oarecare, deoarece toc,ai aceste caractere 'nfi#eaz ceea ce aceasta are caracteristic 'n ea% Prin caracter ca lege a artei Hirt 'nelege deci =acele trsturi individuale deter,inate prin care se deosebesc for,e, ,i#care #i igesturi, figur #i expresie, culoare local, lu,in ,#i u,br, clar-obscur #i inut, #i anurne 'n cIipul pe care-l pretinde obiectul g'ndit 'n prealabil?0- 6e-a aceast deter,inare este ,ai se,,fina%-tiv (ed1-al/ >2tefinitii% 6ac ne 'ntreb, apoi ce anu,eteistd carartpristiirini%intr 'n aceast deter,inaie5 'in pri,u 1 0' n d un c o n t i nu t, -a, p xp,rll1 ;senzaii, situaii, eveni,ente, indivizi, aciuni anu,ite4 'n a 1 d o ii ea*t r'ind, 2dul #i ,odu2 'n;care este reprezenta2con inutul% F1a acest ,od al prezentrii ise referi legea artei zise a ]caracteristicului% 'ntruc't ea cere ca orice pp,prit par2cular 'n expri,are s serveasc la indicarea precis a coni*& IB2C36D.+C+ r x= )H* nutului acestuia #is fie un ,e,bru al expri,rii lui% 6eeri,i-ftM rIP-fost%rffiGrt5a -i fiilna-cteriisti:Dilui prive#te (f%ri;;fiina-i-a4fta;;'n care particulru2ior,ei artistice pune cu adevrat 'n lu,in conuiutulpe ca%;acest particular ur,eaz s-l 'nfi#eze% 6aca nrr2H,>E'sirEexplic, 'n crnpExu2Qu2npl*puIr aceasta idee, deli,itarea ce rezid 'n ea este ur,toarea 5 de exe,plu, 'n do,eniul dra,atic coninutul 'l constituie o aciune 4 dra,a trebuie s ne 'nfi#eze cu, se desf#oar aceast aciune% 'ns oa,enii fac

,ulte 5 ei intervin 'n conversaie, 'ntre ti,p ,n'nc, dor,, se ',brac, vorbesc una #i alta etc% 6ar ceea ce din toate acestea nu este acu, 'n raport direct cu aceast aciune deter,inat, adic cu coninutul propriu-zis, trebuie s fie exclus 'n a#a fel, 'nc@t s nu r,@n ni,ic din ceea ce este lipsit de se,nificaie pentru ooninut%2ot astfel 'ntr-un tablou care nu prinde dec't un ,o,ent al ,enionatei aciuni ar putea fi introduse, dat fiind ra,ificarea vast a lu,ii exterioare, o ,uli,e de circu,stane, persoane, situaii #i alte 'nt@,plri care, 'n acest ,o,ent, nu au nici o legtur cu aciunea deter,inat '#i nu se potrivesc au caracterul acestei aciuni ce trebuie scos in eviden% 7.onfor, deter,inaiei caracteristicului nu trebuie 'ns, s fie introdus 'n opera de art dec't ceea ce ine exclusiv de apariia, #i 'n esen de expresia acestui coninut 4 cci ni,ic nu trebuie s apar inutil, de prisos% `F . /ceasta este o foarte i,portant deter,inare, care 'ntr-o anu,it privin poate fi -ustificat% 2otu#i, SeUer, i'n opera ,iai sus a,intit, crede c acest fel de a vedea ar fi disprut fr ur, #i 8 '#i 'ncIipuie el 8 ispre cel ,ai ,are bine al artei, deoarece acea concepie ar fi dus, probabil, la caricatural% /ceast -udecat conine opinia fals c 'n legtur cu o astfel de deter,inare a fru,osului ar fi vorba de diri-are% <ilo-zofia artei nu se ocup cu prescripii pentru arti#ti, ci, fr s caute a for,ula astfel de reguli, trebuie s arate ce este 'n general fru,osul #i icu, is-a 'nfi#at el pe sine 'n ceea ce exist, adic 'n operele de art% 'n afar de aceasta, 'n ce prive#te sus,enionata critic, definiia lui Hirt cuprinde 'n sine, fr 'ndoial, #;i caricaturalul, fiindc '#i ceea ce e#le prezentat caricatural poate f'Eicaracteristic, nu,ai ca trebuie s obiect, 'ndat% c iin l3@Hc@tur caracteru1iifitoti,i?nat este $PotenlaF1prin;exage-r@2-St8 fiind astfel oarecu, un prisos;;al,carac1eri#icului% Superfluul @nisa nu o,ai esteEiceeaEt!erse pretinde propriu-zis de la caracteristic, ci este repetiie fastidioas, prin care 'nsu#i carac-.!. */0 IB2C36D.+C+ 25 teristicul poate fi denaturat% Pe ling aceasta, caricaturalul se dovede#te apoi a fi caracteristica ur'tului% careestc fr 'ndoE >> ial, desfigurare% Dr'tul% la r'ndul sau, se -r;apo?reaz; ,ai strans >liabontinut, 'nio't se poate sipune;c;o dat cu principiul caraclaisticuluJ este ad,is%ca deter,inaie lur2da,entala #i untul srFSifai#area ur'tului% 6espre ceea ce trebuie #i ceea ice nu tre>>B,e caracterizat 'n cuprinsul fru,osului artistic, adic privitor la coninutul fru,osului, definiia lui Hirt, fr ?'ndoial, nu d nici o l,urire ,ai precis, ci ofer @n aceast privin nu,ai o deter,inare pur for,al, icare, de#i 'n cIip abstract, conine 'n sine, totu#i, adevr% 6ar ce opune SeUer sus-,enionatului principiu al lui Hirt ce prefer el M Iat cealalt 'ntrebare G +l trateaz ,ai 'nt'i nu,ai despre principiul valabil i'n operele de art ale anticilor, principiu care trebuie s conin 'ns 'n general

deter,inaia fru,osului% .u aceast ocazie, SeUer a-unge s vorbeasc despre deter,inarea idealului fcut de Sengs '#i de 9incVel,ann, dedlar'nd c el nu vrea nici s resping, nici s accepte 'ntru totul %aceast lege a fru,osului, dar c, di,potriv nu ezit s se alture la prerea unui ilu,inat -udector al artei $:oetIe*, %fiindc aceste decisiv, #i pare a dezlega ,ai de aproap enig,a%Ff:oetIe spune 5 =Principiul supre, al anticilor a fost se,n iii cativu 1, iar rezultatul supre, al unei tratri fericite a fost fru,osul>% 6ac cercet, ,ai de aproape ceea ce se cuprinde 'n acest enun ave, aici, iar#i, dou lucruri 5 coninutul, obiectul, '#i felul 'n care e prezentat% :ini $&,% )" e vorba de o oper de art, 'ncepe, cu ceea ce ni se 'nfi#eaz 'n cIip ne,i-locit #i nu,ai dup aceea 'ntreb, ce se,nificaie sau ce coninut are% .eea ce este exterior nu are ne,i-locit valoare pentru noi, ciJad,ite, i'n dosul lui un ce interior, o se,nificaie, prin care se 'nsuflee#te feno,enul exterior% .eea L% este exterior tri,ite la acest suflet al su fiindc un feno,en, care se,nific ceva nu se reprezint pe sine 'nsu#i #i nu reprezint ceea ce estelel ca feno,en exterior, ci reprezint altceva ca, de exe,plu, si,bolul, '#i i'nc #i ,ai $li,pede fabula, a crei ,oral #il'nvtur iconstituie se,nificaia%? Ba, ,ai ,ult, de-a orice cuv,t tri,ite la o se,nificaie #i nu e valabil pentru el >NN insu#i%fl-t astfel ocIiul o,enesc, faa, carnea, pielea #i 'ntreaga figur las s se rsfr@ng prin ele spiritul, sufletul 4 #i aici se,nificaia este totdeauna #i altceva, ceva ,ai ,ult dec't ceea ce se vede ne,i-locit 'n feno,en% %'n ,odul acesta trebuie s fie )Q ,-T./0123.3 ,-T./0123.3 *1 liii4 se,nificativ opera de art, '#i nu nu,ai 'n ce prive#te liniile acestea, curburile, suprafeele, cavitile, adinei tur ii e pietrei 4 s nu fie dus la capt nu,ai ic't prive#te aceste culori, tonuri, $sunete verbale sau oricare ar fi ,aterialul 'ntrebuinat, ci s desf#oare din plin o via interioar, senti,ente, suflet, un coninut autentic #i spirit, adic toc,ai ceea ce nu,i, se,nificaie a operei de art% Prin ur,are, cu aceast cerin ca opera de art sa aib un caracter se,nificativ nu a, spus ,ult ,ai i,ult sau altceva dec't ceea ce for,uleaz principiul caracteristicului stabilit de .onfor, acestei concepii, ave, deci ca ele,ente ale f%ru-- ,o#ului un ce interior, un coninut, si un ce exterior, care indic g<rctfinizp?z laoCst coninut% Interiorul ise rsfr@nge Nun extg-nor, fad'ndu-Ke cunoscut prin airft#ta, 'n ti,p tce;;extenoru?l trf ie Hp la- isinf il i2itririor 6ar nu pute, s intr, ,ai ad'nc 'n a,nunte% c* Saniera ,ai vecIe a acestei teoretizri, precu, #i aceea a ,enionatelor reguli practice, a fost dat Iotr@t la o parte i% ) * de-a si 'n :er,ania 8

'ndeosebi prin apariia unei poezii cu adevrat vii 8, iar dreptul geniului, operele lui #i efectele acestora au fost recunoscute ca valabile contra preteniilor deplasate ale ,ai sus a,intitelor legiti si potopuri de teorii% 6in aceste te,elii ale unei arte autentice, spirituale, precu, #i din receptarea ci si,patetic '#i din ptrunderea ei, au luat na#tere capacitatea #i libertatea de a gusta #i recunoa#te ,arile opere de art existente de ,ult ale lu,ii ,oderne, ale evului ,ediu sau ale unor popoare cu totul istrVie ale anticIitii $de exe,plu, operele de art indiene*, opere care, din cauza vecIi,ii lor sau a naionalitii lor strine, posed, desigur, pentru ,oi o latur stranie, dar care, cu tot caracterul lor straniu, cuprind un coninut valoros, co,un tuturor oa,enilor, #i pe care nu,ai pre-udecile teoriei au fost 'n stare s pun pecetea de producii ale unui prost gust barbar% /ceast recunoa#tere general a unor opere de art ce ies din cercul #i for,ele puse cu precdere la baza abstraciilor teoriei a dus 'nainte de toate la recunoa#terea unui gen particular de art, la recunoa#terea artei ro,antice, #i a devenit necesar ca noiunea #i ,atura fru,osului s fie concepute 'ntr-un ,od ,ai profund dec't acela 'n care au fost (in ,sur is le conceap a,intitele teorii% 6e aceasta -a legat de $'ndat faptul c iconceptul pentru sine 'nsu#i, spiritul ig'nditor, s-a cunoscut acu, #i el, la r'ndul lui 'n cIip ,ai ad'nc pe sine, 'n filozofie, iar prin aceasta el a fost ne,i-locit deter,inat s considere #i esena artei 'ntr-un ,od ,ai te,einic% In felul acesta deci, paralel cu ,o,entele acestui proces ,ai generali, a devenit 'nvecIit ,enionatul ,od de a %reflecta asupra artei, acea teoretizare, ati't ca principii, c't #i ca elaborare #i aplicare% Bu,ai N r n H i i a 'n ,aterie de istorie a artelor #i-a pstrat valloarea-i per,anent, #i trebuie cu at't ,ai ,ult s #i-o pstreze cu cit, prin a,intitul progres al capacitii spirituale, orizontul ei s-a lrgit 'n toate direciile% Sarcina #i cIeO xx, )1 ,area ei constau 'n evaluarea estetic a operelor de art individuale #i in icunoa#terea circu,stanelor istorice care eonditio->>neaz din exterior opera de art% Bu,ai aceast evaluare, fcuta>> cu ptrundere #i cu spirit, #i spri-init pe cuno#tine istorice, ne las s ptrunde, individualitatea %'ntreag a unei opere de art 5 cu, a ptruns, de exe,plu, DoetIe, care a iscris ,ult das-pre art #i %opere de iart% 2eoretizarea propriu-zis nu e scopul aoestui ,od de tratare, ide#i acesta lucreaz, e adevrat, #i cu principii #i cu categorii abstracte, puind s alunece pe acest teren fr ansi da sea,a 4 totu#i, c'nd cercettorul nu se las reinut de acestea, ci are 'n vedere nu,ai a,intitele descrieri concrete, el furnizeaz l'n orice caz piesele intuitive #i constatrile -ustificative pentru filozofia artei, fapte l'n ale cror a,nunte istorice particulare aceasta nu poate intra% /costa, ar fi pri,ul* i,nd de ia istudiia arta, ,od care pleac de laiparticuilar isi de la dat% EE 2rebuie deosebit de aret i,i,rl fin cIip dseniaA procedeul opus, anu,e reflexia 'n 'ntregi,e teoretic care caut s .unoasc fru,osul ra atn,rp Hin ,iine i%n,oii,gi #i s-i apt-afuner

>ideea% e #tie c Platon-i 'nceput s for,uleze pentru cercetarea fic l'ntr-?un fel i,ai ad'nc exigena a% %ftbiftr1 `M n,lf- !scui3n;ceeEa ce ele au part ii c ui ar% ci-n ceea ceau tiiUerisaG Xsau generali , 'n genul lor, 'n fi 'n sine #i pentru sine, 'ntruc@t el ?susinea c adevrul nu-l constituie aciunilebune i nd i v iu2e"Epreiriile adevrteJ le, prerile adevrateJ oa,enii fnirrg-'-gau>operele>de art fru,oise2 ci adevrul>Aeste-b i %ti Epri-P" 8f,r 11 , rt2Ji 1 adpv@%rnl ' n 's u # i% /u,i dac -l # i vre, sa cunoa#te, de fapt fru,osul confor, esenei #i concep*2 IB2C36D.+C+ IB2C36D.+C+ -.! tului su, aceasta o-o pute, face dec't -prin con-rWpt%n%1 coacapi1 prin care natura logic-,etafizic a ideii 'n L* n e ir-i 1 -preiniii22i#i; a idei i; particulare a frii,n s u geui p particulare a frn,n s ii ii u i Wntr 'n con#tiinafditoare% 6ar aceast considerare a fru,osului pentru isine'n ideea lui poate deveni ea 'ns#i din nou o ,etafizic abstract #i, cu toate c Pilaton e Iiat aici ca te,ei #i conductor, totu#i abstracia platonician ,u e 'ngduit s ne ,ai ,ulu,easc, nici cIiar c@t prive#te %ideea logic a fru,o%sului% .Iiar #i pe aceasta noi trebuie s-o concepe, ,ai profund #i i,ai concret, deoarece Fipsa de coninut de care e afectaa-idgea platonicnu ,ai ,ulu,et il filti t l # ret, deoarece Fipsa de conin Eplatonic;;nu ,ai ,ulu,e#te nevoile iritli t di Pi -idgea ,ai bogate ale % patonic;;nu ,ai ,ulu,e#te nevoile filontiirf ,ai bogate ale spiritului nostru deazi% Prin ur,are, este, fr 'ndoial, cazul s trebuiasc s pleca, #i noi 'n filozofia artei de la ideea fru-,osu'u2, dar nu trebuie s fie cazul ica noi s $pstr, nu,ai ,odul aibistr@etEal ideilor platoniene, ,od $'n care nu,ai 'ncepe reflexia>ifilozoific asupra fru,osului% H" . fl f NHJlFoncepul lilozoiic al ini,osului, pentru a indica nu,ai 'n cIip provizoriu adevrata $lui natura, itrfiIuif s rnnip ,'--Iocite in sine, a,bele extre,e ,enionate, l'ntruc't eGl une#te universalitatea Xsau generalitateaA ,etaifiziicacu ,odul-dv%tcn,?tnat >al unei iparHr ti re

in sune idevrul isu% .entru c, pe de o parte, el este erilitat efleii iltl fd i i atunci, fa de sterilitatea reflexiei unilaterale, fecund prin sine 'nsu#i, cci, confor, propriului su concept, el trebuie s se dezvolte l'ntr-o totalitate de deter,inaii, #i el 'nsu#i, ca #i desf#urarea lui, conine necesitatea particularitilor sale, precu, #i pe aceea a progresului '#i trecerii lor una 'n alta 4 pe de alt parte, $particularitile la care se trece poart 'n ele generalitatea #i esenialitatea conceptului, ele 'nfi#'ndu-tse ca particulariti proprii ale acestuia% /,i'ndou aceste laturi lipsesc ,odurilor de a considera arta a,intite p'na acu,, ,otiv pentru care nu,ai c'cest concept piui duce t1a principii substaniale necesare #i totaleO8 III% 6up aceste precizri pre,ergtoare, s p#i, acu, ,ai aproape de obiectul nostru propriu-zis '#i, 'ntruc't 'ntreprinde, s-l trat, #tiinific, trebuie s 'ncepe, cu conceptul lui% Bu,ai dup ce vo, fi stabilit acest concept vo, putea expune ',prirea, #i prin aceasta planul ansa,blului #tiinei noastre 4 fiindc o ',prire, o'nd nu e fcut 'n ,od nu,ai exterior, cu, se l'nt',pl la tratarea nefilazofic, trebuie s-#i gseasc principiul 'n conceptul obiectului 'nsu#i% In legtur cu o astfel de cerin, ne 'nt@,pin de 'ndat 'ntrebarea 5 de unde lu, acest concept M 6ac 'ncepe, cu conceptul 'nsu#i al fru,osului artistic, el devine prin aceasta ne,i-locit o presupoziie #i si,pl supoziie% 6ar ,etoda filozofic nu 'ngduie si,ple supoziii, ci adevrul a ceea ce ea consider ca valabil trebuie dovedit, adic trebuie artat ca =i% -.u privire la aceast dificultate care ine de introducerea 'n oricare disciplin filozofic considerat independent, pentru sine, [re, s ne 'nelege, 'n puine cuvinte% 'n legtur cu obiectul fiecrei #tiine intr 'n consideraie ,,ai 'nt'i dou lucruri 5 'n pri,ul r'nd faptul c un astfel de obiect exist, #i-n al doilea r'nd ce este el% Ceferitor la pri,ul punct, 'n #tiinele obi#nuite se ivesc 'n ,od curent puine dificulti% Ba, ar putea s par cIiar ridicol dac s-iar for,ula exigena de a dovedi 'n astrono,ie #i 'n fizic, de exe,plu, c exist soare, constelaii, feno,ene ,agnetice etc% 'n aceste #tiine, care au de-a face cu datul sensibil, obiectele s'nt luate din experiena exterioar '#i, 'n loc s fie de,onstr a te, este considerat suficient ca ele s fie artat e%N2iotu#i, #i 'n cuprinsul disciplinelor nefilozofice se pot ridica 'ndoieli privitor la existena obiectelor lor, ca, de exe,plu, 'n psiIologie 8 #tiin despre spirit 8 'ndoial dac exist suflet, spirit, adic dac exist un ce subiectiv, deo- $&,, s sebit de ceea ce este ,aterial, #i ca atare de sine stttor 4 sau, 'n teologie, dac exist 6u,nezeu% .'nd, apoi, obiectele s'nt de natur subiectiv, adic s'nt date nu,ai 'n spirit, #i nu ca obiecte sensibile, exterioare, #ti, c 'n spirit exist nu,ai ceea ce el a produs prin activitatea lui% .u aceasta se ive#te 'ndat incertitudinea dac oa,enii au

produs 'n sine sau nu aceast reprezentare intern sau intuiie #i 8 c'nd de fapt ave, de-a face cu pri,ul caz dac nu ei au fcut s dispar iar#i o astfel de reprezentare ori cel puin n-au redus-o la si,pl reprezentare subiectiv, coninutului creia nu i se cuvine nici o existen 'n sine #i pentru sine 'ns#i% 6e exe,plu, fru,osul a fost adesea considerat nu ca 'n sine #i pentru sine necesar 'n reprezentare, ci ca o plcere pur subiectiv, ca un senti,ent nu,ai 'nt',pltor% .Iiar #i intuiiile noastre exterioare, observaiile '#i percepiile is'nt adesea 'n#eltoare #i false, dar 'n ,sur #i ,ai ,are s'nt astfel reprezentrile interioare, ,+ IB2C36D.+C+ IB2C36D.+C+ !1 de#i acestea ar trebui s aib 'n ele cea ,ai ,are vivacitate #i s ne ',ping irezistibil spre pasiune% 'ndoiala dac un obiect al reprezentrii #i intuiiei interne 'n generali exist sau nu, precu, #i incertitudinea dac con#tiina subiectiv 'l genereaz 'n ea, #i dac felul 'n care ea #i-l 'nfi#eaz corespunde cIiar obiectului, ,odului-ilui-de-a-ifi (n sine #i pentru sine, toc,ai aceast 'ndoial treze#te 'n o, nevoia #tiinific ,ai 'nalt care pretinde c, de#i ni s-ar prea c un obiect este sau ar exista, totu#i acest obiect trebuie artat sau de,onstrat confor, necesitii sale% Prin aceast de,onstrare, obiectul este dezvoltat 'n cIip cu adevrat #tiinific #i apoi se satisface 'n acela#i ti,p cealalt 'ntrebare, adic 5 c e este obiectul% 'n acest loc explicarea a,- nuntit a acestui lucru ne-ar duce totu#i prea departe, s not, deci, 'n aceast privin, nu,ai ur,toarele% 6ac ar trebui s fie dovedit necesitatea obiectului nostru, necesitatea fru,osului artistic, ar trebui s se de,onstreze c arta sau fru,osul e un rezultat a ceva precedent, care, considerat confor, adevratului su concept, duce cu necesitate #tiinific la conceptul artelor fru,oase% 6ar, 'ntruc't plec, de la art #i voi, s trat, despre conceptul ei #i despre realitatea lui, #i nu despre esena a ceea ce, confor, propriului ei concept, pre,erge artei, aceasta ca obiect #tiinific particular, are pentru noi o presupoziie ce se gse#te 'n afara considerrii noastre, #i care, ca alt coninut, aparine, sub ungIiul tratrii #tiinifice, unei alte discipline filozofice% 6e aceea nu ne r,@ne altceva de fcut ided'-t s pri,i, conceptul artei 'n cIip oarecu, 1 e ,-, a t i c, ceea ce e cazul 'n toate #tiinele filozofice par ti -culare, c@nd ele trebuie s fie considerate izolat%M .ci nu,ai filozofia 'n ansa,blul ei este cunoa#terea universului, ca o 'n >sine unic totalitate organic, care se dezvolt 'n propriul su concept '#i care l'n necesitatea-i ce se raporteaz la ea 'ns#i, re'ntor,o'nldu-se la sine ca la 'ntreg, se une#te pe sine cu sine ca o unic lu,e a adevrului%OO 'n coroana acestei necesiti #tiinifice, fiecare parte este, de ase,enea, pe de o parte un cerc care se re'ntoarce 'n sine, iar pe de alt parte, are legtur necesar cu alte do,enii, are un 'napoi din care ea deriv, cu, are #i un 'nainte spre care ea

'ns#i se ,'n ,ai departe 'bn sine, 'ntruc't iar#i din sine creeaz 'n cIip fecund altceva pentru cunoa#terea #tiinific-N Prin ur,are, scopul nostru prezent nu este s de,onstr, ideea fru,osului, de la care plec,, adic s s-o deriv, 'n cIip necesar din presupoziiile care pentru #tiin $& s'nt pre,ergtoare #i din s'nul crora ea na#te, ci aceast dedu-0 cere e sarcina unei dezvoltri enciclopedice a ansa,blului filozofiei #i a disciplinelor ei particulare% Pentru noi conceptul fru,osului #i al artei este o presupoziie dat de% siste,ul filozofiei% .u, 'ns, nu pute, discuta aici despre acest siste, #i despre legtura artei cu el, 'nc nu ave, 'n faa noastr # t i i n i f i c e # t e conceptul fru,osului, ci ceea ce ave, dat s'nt nu,ai ele,entele #i laturile acestuia, a#a cu, se gsesc ale de-a 'n con#tiina obi#nuit 'n diferitele reprezentri despre fru,os #i art, a#a cu, au fost ele oonoepute odinioar% Plec'nd de aici, vre, apoi s trece, la exa,inarea ,ai te,einic a acestor vederi, ca astfel s obine, avanta-ul de a oferi ,ai 'nt'i o idee general despre obiectul nostru, precu, #i de a face, printr-o scurt critic, o cuno#tin prealabil cu deter,inative ,ai i,portante cu care vo, avea de-a face 'n cuprinsul a ceea ce ur,eaz dup aceea% 'n cIipul acesta, Dlti,a noastr considerare introductiv va reprezenta oarecu, preludiul la expunerea obiectului nostru 'nsu#i, av@nd ca scop o concentrare #i ndreptare general asupra obiectului propriu-zis% ]N>> .eea ce ne poate fi cunoscut oa reprezentare curent despre 1 opera de airt prive#te ur,toarele trei deter,inaii 5 5 1* opera de art nu e un produs al naturii, ci este 'nfp- tuit prin activitatea o,eneasc 4 )* ea este ifcDt 'n ,3d esenial pentru o,, #i anu,e, e ,ai ,ult sau ,ai puin luat din ceea ce este sensibil pentru si,urile acestuia 4 v ea are un scop 'n sine% 8 In ce prive#te pri,ul punct, anu,e c opera de art produs al activitii o,ene#iti 5 tF1-6in acest fel de a vedea a provenit concepia c aceast activitate, ca producere con#tient a ceva exterior, poate li si tun os cut si ar t a t % poate fi 'nvat de altul #i cs,, ss executat% .ci ceea ce face unul ar prea c #i altui ar fi in stare sa ia. sau s refac dac cunoa#te 'n prealabil doar felul de a proceda 4 astfel @nti't, pe l@ng o cuno#tin general despre regulile produciei artistice, n-ar fi dec't o cIestiune de bun plac s execui #i s produci opere de art% 'n cIipul acesta au lUai;na#tere inai;sus discua-eVFe-o-d1;ce;dau reguGli; #i prein practic F*r reea ce poate f' este un? pfie222l'r,ate 'npractV nu poate ti decit ceva ,* F fJ p 'nfptuit pe baza unor astfel de indicaii

IB2C36D.+C+ for,al confor, regulilor, ceva i,ecanic<iindc nu,ai ceea ce este ,ecanic este de natur at't de exterioara, 'no't, pentru a-l prinde 'n reprezentare #i a-l 'nfptui, nu e nevoie dec't de o activitate #i 'nde,'nare cu totul goal, nevoit s produc ceea ce 'n sine 'nsu#i nu are ni,ic concret, concret ce nu poate fi prescris prin reguli generale% 1ucrul aoesta iese 'n ,odul cel ,ai viu la iveal c'nd astfel de prescripii nu se ,rginesc la ceea ce este pur G exterior #i ,ecanic, ci se extind la activitatea artistic spiriG tual plin de coninut% 'n acest do,eniu, regulile nu conin 11 6 dec't $generaliti lipsite de precizie% 6e exe,plu, te,a trebuie 4 s fie interesant 4 trebuie ca fiecare s fie lsat s vorbeasc ,'7 confor, condiiei sale sociale, v'nstei, sexului, situaiei 'n care li se afl% 6ac aici ar fi de a-uns regulile, atunci prescripiile ' lor ar trebui 'n acela#i ti,p s fie 'ntoc,ite cu o astfel de precizie, 'nc't, fr alt activitate spiritual proprie, ele s poat fi executate integral 'n felul 'n care s'nt for,ulate% 2otu#i, abstracte dup coninutul lor, astfel de reguli, 'n pretenia IoN de a fi 'n stare s u,ple con#tiina artistului, se dovedesc a fi absolut incapabile de a#a ceva, i'ntrua't producia artistic nu este activitate for,al desf#urat confor, unor prescripii pre%l cise, date, ci, ca activitate spiritual, ea trebuie s elaboreze din sine 'ns#i #i is 'nfi#eze 'naintea intuiiei spirituale cu totul alt coninut ,ai bogat, #i for,e individuale ,ai cuprinztoare% xt% !* 1a o adic, 'ntruc't conin de fapt ceva precis #i, din acest ,otiv, ceva utilizabil, a,intitele reguli pot totu#i oferi eventual nu,ai deter,inatiibune pentru ',pre-urri absolut exterioare, b* 6e altfel%-lirecia indicat acu, a #i fost abandonat, dar cei ce an an alunecat #i , rtpus ei%% <iindc opera dl t 11,ati gene ral pus e% p , Uft pU ca produsul unei activio, e n e s t i% ci ca oper a iurni spirit 'nzes l i i 0 d ti gene ral -o, e n e s t i% ci ca oper a iurni p trat ', cIiiip cu totul p a 4r t i c u ii a0% care n-are dec't s lase sa lucreze pur #i si,plu ceea ce el are particular 'n sine ca o specific for a naturii, #i care trebuie cu totul dispensat, cIiar pzit, de-a ine sea,a de legi general valabile, precu, #i de a,estecul reflexiei

con#tiente 'n creaia sa instinctiv, deoarece produciile lui n-ar putea, printr-un astfel de a,estec al con#tiinei, dec't s-#i piard puritatea #i s se corup% Sub acest aspect, opera de art a fost procla,at drept produs al t a 1 e n ident #L33 !......... ! 433 lauranatur c ine de talen-;i;deEgeniu- 'n parte, cu bun dreptateM .ci talentul e capacitatea specific, iar geniul SSte cea IB2C36D.+C+ ,, universal, pe care o,ul nu are puterea s #i-o dea n u , a i prin actfvitate proprie con#tient de sine4 lucru despre care va trebui s vorbi, ,ai t'rziu 'n ,od ,ai a,nunit% /ici nu ,enion, deo't latura fals a acestui fel de a vedea, adiai,faptul c orice con#tiin despre p pr,pria in producerea operei de art a fost considerat nu nu,ai ca fiind -l n #i ca pgubitoare% In acest ca rrpfiia a geniului apare nu,ai ca o stare , generali #i, ,ai precisi;oa >?o?-itare NFe in s p ? r a ii p Se spune c 'ntr-o astfel de stare geniul este transpus, 'n parte excitat fiind printr-un obiect, 'n parte el 'nsu#i se poate transpune 'n aceasta prin liberul su arbitru, cu care ocazie nu s'nt uitate nici bundle servicii ale sticlei de #a,panie% 'n :er,ania a aprut aceast prere pe ti,pul a#a-nu,itei p?eiioade a geniullui, care, produs de pri- "6 "* ne2eE>22.aii poetice ale iui 1roetIe, a iost apoi susinut de cele acIillleriene% Cepudiind toate regulile fabricate atunci, ace#ti poei au 'nceput de la capt cu pri,ele lor opere, #i au lucrat intenionat contrar acestor regulii 4 procedeu 'n privina cruia alii apoi i-au #i dep#it, cu ,ult% 2otu#i, nu vreau s insist ,ai de aproape asupra confuziilor ce au do,inat privitor la conceptul de inspira5ie #i de geniu, #i nici asupra confuziilor do,inante #i azi referitor la tot ce poate face de-a inspiraia ca atare% 2rebuie s reine, ca esenial doar faptul c, Hp#i talentul si geniul artistului conin 'n ele un ,o,ent natural, acesta are nevoie totu#i s f'e cultivat in esen prin cDgetane, pri, reflexie asupraEpro-dugtet sale, precuiit are1 nevoie #i de exerciiu #i de 'nae,'nare ,8producere% Peu1iu c, fal 'udoS@, o >latur principal;;a acestei prgtfBcn const 'n ,unc exterioar, 'ntruc't opera de arta>Eare o latura pur teInicroe se extinde p'n 'n stera ,este-#ugreasc ra2este-este ca%61l, col-naii ,ult ', arIitectur #i scu-lp-titf,E iBai puliii 'll pii.tDf si ,uzic, cel ,ai puin 'n poezie% /Y.Y% ,i nuri n irsp2rip r

=nu,ai reflexia, s-iiinta #iexeicitiul% /rtistul are 'ns nevoi e de oasHel de dexteritate spre a puteg stp'ini ,ateri%aliiil extprior Pi a nu fi ',piedicat de aspri,ea acestuia% :u o't se situeaz apoi artistul la un nivel ,ai 'nalt, cu at't ,ai te,einic trebuie s reprezinte el ad'nci,ile sufletului #i ale spiritului, ad'nci,i care nu s'nt cunoscute ne,i-locit, ci trebuie scrutate nu,ai prin 'ndreptarea propriului spirit asupra lu,ii interioare #4 exterioare% 2ot astfel, st n H i n%1 % 2'127 ,& IB2C36D.+C+ preios si pri> ,ult aeoix auoic ui ,uM,O% $&,% ! * inut% Suzica, de exe,plu, care nu are dea face dec't cu ,i#ca-rea cu totul nedeter,inat a interiorului psiIic, oarecu, cu tonul senti,entului lipsit de 8ndire, are nevoie de puin ,aterial sipiri-tual 'n con#tiin, sau n-are nevoie de loc% 6e aceea talentul nuzical se anun de cele ,ai ,ulte ori 'n traged tineee, cfnd capufeste inc gol #i sufletul prea puin 'n ,i#care 4 talentul ,uzical poate uneori s fi atins de-a o 'nli,e foarte ,are 'nc 'nainte ca spiritul #i viaa s fi devenit cu adevrat con#tiente de ele 'nsele 4 cu, de altfel destul de des vede, ,erg'nd ',preun o foarte ,are virtuozitate 'n co,poziia ,uzical ca #i 'n interpretare cu o considerabil srcie a spirit9l9i #i insuficien a caracterului% 8 6i,potrivr altfel stau liS-rurilp% 'n poezie% 'n ea este vorba de 'nfi#area 'ncrcat cu coninut #i ;r----i= - c( puterile g'ndire a o,ului, de interesele i, %%%%%%% 8%%%%%%;;;;;,;;; cartril ,'n 4 astfel, spiritul #i sufletul trebuie s fie bogat #i ad'nc for,ate de viaa 'ns#i, de pvppr'pnl@ si reflexie% 'nainte eHiul si ipoata %realiza ceva ,atur, plin de coninut #i desv@r#it 'n s-ne% Pri,ele producii ale lui :oetIe #i ale lui ScIiller s'nt at't de lipsite de ,aturitate, ba cIiar at't de neelaborate #i de barbare, 'nc@t s te sperii de ele% <aptul c 'n cele ,ai ,ulte dintre aceste 'ncercri ale lor se gse#te o ,as cople#itoare de ele,ente cu totul prozaice #i 'n parte reci #i banale vine s pledeze cu deosebire ',potriva opiniei curente, dup care inspiraia ar fi legat de focul tinereii #i de epoca tinereii% /bia v'rsta ,atur a brbiei acestor dou genii 8 care au #tiut cei dinii, pute, spune, s dea naiunii noastre opere poetice #i care s'nt poeii no#tri naionali 8 ne-a druit opere profunde, autentice, ie#ite din inspiraie veritabil #i desv'r#ite ca for,, 'ntoc,ai cu, nu,ai ,o#neagul Ho,er #i-a conceput #i creat ve#nic ne,uritoarele sale c'ntece% % c* Dn a-; treilea fel de a vedea ce se refer g Staturii% 'n aceast ipnviin, con#tiina obi#nuit susinea%prerea c producia artistic a o,ului esi i n t e r ? n fNr produselor r'i% .ari --pera dp;;art nu si,te, nu este vie 'n strfundu ei, ci2 considerat ca;obiect exterior, pa pstp ,oart% 3bi#-

iB2C36D.+C+ !H nuii, 'ns s preui, ,ai ,ult ceea ce e viu dec't ceea oe este ,ort% Cecunoa#te, faptul c opera de art nu este ,i#cat 'n ea 'ns#i de via, evident% .eea ce este viu 'n natur este o organizaie 'nfptuit cu finalitate, 'n interior #i 'n exterior, p'n 'n cele ,ai ,ici pri ale ei, 'n ti,p ce opera de art atinge aparena a ceea ce e viu nu,ai la suprafaa sa, 'n interiorul ei 'ns ea este piatr ordinar, sau le,n #i p'nz, sau, 'n poezie, reprezentare ce se exteriorizeaz 'n vorbire #i litere% 6ar nu acest aspect al unei existene exterioare este ceea ce face dintr-p oper produs al artelor fru,oase% +a este, oper de art nu,ai inruc't, ie#it din spirit, ea si aparine acu, do,eniului spiritului, a pri,it botezul acestuia si nu 'nfi#eaz dpc't ceea r%p este li d I , p s # d pls,uit dup cIipul spiritului% Interesul u,an, valoarea spiritual pe care o are un eveni,ent, un caracter individual, o aciune 'n desf#urarea #i deznod,@ntul ei, s'nt concepute 'n opera de art #i s'nt puse 'n eviden 'ntr-un cIip ,ai pur #i ,ai transparent deo't este ou putin aceasta 'n do,eniul realitii curente, neartistice% ;Prin aceasta opera, de art epte supe-rioar oricrui produs al naturii, produs care n-a 'nfptuit aireast trecere prin spirit% )P pxn,pIi% datorit senti,entului #i concepiei din care se desprinde #i se 'nfi#eaz 'ntr-un tablou peisa-ul, aceast oper a spiritului ocup un loc ,ai 'nalt dec't ocup peisa-ul pur natural% .ci tot ce e de natur spiritual este ,ai bun dec't oricare creaie a naturii% <r 'ndoial, nici o fiin a naturii nu 'nfi#eaz idealuri divine 4 arta o face% +le,entelor pe care 'n operele de art apiritul le ia din propriul su interior el #tie s le dea durat #i sub aspectul existenei exterioare% 6in contr, o vietate singular a naturii este pieritoare, efe,er #i iscIi,btoare 'n 'nfi#area ei, 'n ti,p ce opera de art se conserv, de#i nu si,pla durat, ci faptul de a fi relevat via spiritual este ceea ce constituie adevrata ei superioritate fa de realitatea natural% /icea#t poziie isuperioar a Wperei de art este 'ns contestat totu#i din nou de ctre o alt reprezentare a con#tiinei obi#-n,te% <iindc se sipune ca natura #i creaiile ei ar ti opere ale iui 6u,nezeu create de buntatea si 'nelepciunea lui, iar arta,; din contr, ar fi nu,ai oper o,eneasc, fcut de ,'ini o,ene#ti, dup concepie o,eneasc% In aceast opunere a pro-duciei naturii op rrpia-p HiUiin s- a activitii o,enesti,;ca una 1'rp #" este inclus opinia gxp,4itn dup nare 6u, ' i i i f p g p nezeu nu ar aciona 'n o, #i prin o,, ci #i-ar li,ita sfera IB2C36D.+C+

23 aciunii sale nu,ai la natur% /ceast fals prere trebuie cu >totul 'nlturata dac vre, s ptrunde, p'n la conceptul ade-vrat al artei, ba fa de aceast opinie trebuie s-o reine, pe cea opus ei, anu,e c 6u,nezeu are ,ai ,ult preuire pentru ceea ce 'nfptuie#te spiritul dec't pentru creaiile #i for,ele naturii% .ci o,ul nu nu,ai c are ceva divin 'p 1, ri rFRF,n,i acioneaz i, el 'ntr-o for, care e adecvata esenei lui f9 zeu 'ntr-un ,od cu totul superior celui 'n care divinul acio-;neaza , natur% 6u,nezeu e spirit, #i nu,ai 'n o, posed ,ediul prin care ptrunde divinul for,a spiritului con#tient #i care se produce pe sine prin activitatea sa 4 'n natur 'ns acest ,ediu este incon#tientul, sensibilul, exterioritatea, care, ca valoare, s'nt ,ult inferioare con#tiinei% 'n producia artistic 6u,nezeu e deci bot at't de activ ca #i @n feno,enele ,aturii, dar divinul, a#a cu, se face cunosout 'n opera de art, #i-a c@#tigat, pentru existena sa, ca unul ce este nscut din spirit, un punct de ptrundere corespunztor, 'n ti,p ce existena concretO 'n ixt% (6 sensibilitatea incon#tient a naturii nu este un ,od de apariie adecvat divinului% d* 3pera de art, ca produs al spiritului, fiind fcut de o,, se pune, 'n sf'r#it, 'ntrebarea, pentru a scoate din cele precedente un rezultat ,ai profund, de ce are nevoie o,ul s --roduc opere de art M Pe de o parte producerea acestora poate fi considerat ca un si,plu -oc al 'nt',plrii #i al capriciului, -oc ce ar putea fi tot at't de bine 'nfptuit, ca #i ne'nfptuit 4 cci exist #i alte ,i-loace, #i cIiar ,ai bune, de a executa ceea %4 ce un,re#te arta, iar o,ul are interese #i ,ai 'nalte #i ,ai i,portante deo't cele pe care le-ar putea satisface arta%fPe de alt parte 'ns, arta pare a ie#i dintr-un i,puls sau instinct ,ai 'nalt #i a satisface trebuine superioare, ba, 'n unele epooi, a le satisface pe cele ,ai 'nalte, pe cele absolute, 'ntruc@t ea este legat de cele ,ai generale concepii despre lu,e #i de interesele religioase ale unor epoci #i popoare 'ntregi% 8 Proble,a aceasta a necesitii absolute #i nu 'nt@,pltoare a artei n-o pute, 'nc rezolva co,plet, 'ntruo't ea este ,ai concret dec't ar fi rspunsul ce s-ar putea da aici% 6e aceea trebuie s ne ,ulu,i, pentru ,o,ent s stabili, nu,ai ur,toarele% Bevoia general #i absolut din capeNizvor#te arta $pe latura ei for,alaA '#i are sursa 'n faptul cb,ul este con#tiin g'n-d;-;1o;are, adic in faptul c e-liaice din sine 'nsu#i pentru% s i n e ceea ce este el% ceea re a'4e el 'n general% 1ucrurile naturii IB2C36D.+C+ 24 exist nu,ai ne,i-locit #i o dat, o,ul 'ns, fiind spirit, se d e d u%b 1 e a z , 'ntrud't ,ai 'nt@i el exista ca lucrurile naturii, dar apoi el exist de ase,enea pentru sine, se intuie#te pe sine, se reprezint, g@nde#te, #i nu,ai 'n ur,a acestei active existene pentru sine este el spirit% 1a con#tiina aceasta despre sine o,ul a-unge pe dou ci% 'n pri,ul r ' n d, teoretic5 ',?truc't 'n interiorul su el trebuie s devin con#tient de sine 'nsu#i, con#tient de ceea ce se petrece 'n ini,a

u,an, de ce se agit #i se fr,@nt 'n ea4 #i 'n general el trebuie s se conte,pleze pe sine, s-#i reprezinte ceea ce g'ndirea gse#te c trebuie s-#i fixeze ca fiind esenial #i s nu se recunoasc dec't pe sine 'nsu#i 'n ceea ce este produs din sine 'nsu#i, precu, #i 'n ceea ce este pri,it din afar% 8 'n al doilea r ' n d, o,ul devine pentru sine prin activitatea sa practic, 'ntruc@t el posed instinctul s se produc pe sine 'nsu#i 'n ceea ce 'i este dat ne,i-locit, 'n ceea oe pentru el exist 'n ,od exterior #i, de ase,enea, s se recunoasc 'n acestea pe sine 'nsu#i% /cest scop el 'il realizeaz transfor,@nd lucrurile exterioare, pe care pune pecetea interiorului su, regsind 'n ele acu, propriile sale deter,inri% 3,ul face acest lucru pentru a 'nltura, ca subiect liber, #i 'nfi#area stranie #i aspr a lu,ii exterioare, #i pentru a nu gusta 'n figura lucrurilor dec't o realitate exterioar care este a lui proprie% 6e-a pri,ul i,puls al copilului poart 'n el aceast transfor,are practic a lucrurilor exterioare4 copilul arunc pietre 'n r'u #i ad,ir cercurile oe se for,eaz 'n ap ca pe o lucrare 'n care el parvine la intuiia a ceea ce este al lui% /ceast nevoie trece prin cele ,ai ,ultifor,e 'nfi#ri p'n la ,odul 'n care el se produce pe sine 'nsu#i 'n lucrurile exterioare, a#a cu, 'l ave, 'n opera de art% Pi nu nu,ai cu lucrurile exterioare procedeaz o,ul 'n felul acesta, ci tot a#a #i cu sine 'nsu#i, cu propria sa for, natural, pe care n-o las a#a cu, o gse#te, ci o scIi,b intenionat% /ceasta este cauza oricrei gteli #i podoabe, fie ele c't de barbare, lipsite de gust, cu totul defor,ante sau cIiar striccioase, cu, s'nt, de exe,plu, picioarele fe,eilor cIineze sau tieturile 'n urecIi #i 'n buze% .ci nu,ai la cei cultivai provine ,odificarea figurii, a co,portrii #i a oricrui fel de exteriorizare din cultur spiritual% Prin ur,are, trebuina general de art este reva raionali% prin bP21 ] rni2l trrInif nn 2airn din lu,, intnrirrnrn --r?Ni' 5 67 P rioar obiect, aA ' '#i recunoa#te p,piFJil;ii; On np0rit%i,lf, # r#rf5rvrm!r liberti spirituale ,2 IB2C36D.+C+ (!* o,ul o satisface 'ntrur'%t, pf HP n parte, l,ntrir pi fgrp din;ceea ce >es2eEs>iIepentru sine, dar totodat aceast existena pentru sipeEEeF2>H rcalizoaza in cIip exterior, > E sa onnlil faicc sa fie intuit #i cunoscut 8 de el 'nsu#i #i de iubi are allii 8 ceea ce exista in el% In aceasta const raHn,ali-tatea - Ea o,ului, in care isi are izvorul neoesiar si te,eiul si arta, 'ntr,r ,ai ra, orice aciune '#i orVe cunoa#itere% 2otu#i, natura specific a trebuinei de

arta, natur deosebit de aceea a aciunii politice #i ,onade, a reprezentrii religioase #i a cunoa#terii #tiinifice, o vo, exa,ina ,ai t@rziu% $*6ac p'n acu, a, considerat opera de art sub aspectul 'n oare ea este fcut de o,, trebuie s trece, de acu, la a doua dffte,ninnie a ei, deter,inaie dup care opera de art l d -.!! &&0 este produs pentru si,urile o,ului i #i, din acest ,otiv, ea este #i sicoas% ,ai ,ult sau ,ai puin, din ceea ce est4 a* /ceast reflexie a dat na#tere concepiei dup care artele fru,oase> ar li destinate S >trezeasc >isentii,ente, #i anu,e senti,ente uart4 Ile .onvin% seni>>>p>tN iplftitNN n aps>H prnnna s-au tcut din cercetrile asupra artelor fru,oase cercetri privitoare la senti,ente '#i is-a cutat care ar fi oare senti,entele ce trebuie s fie trezite prin art 4 de exe,plu frica #i ,ila, dar acestea ca fiind plcute 4 s-a cercetat cu, ar putea procura satisfacie, de exe,plu, conte,plarea unei nenorociriG/ceast direcie a reflexiei dateaz ,ai cu sea, de pe ti,pullui Soses Sen-delssoIn 4 'n scrierile lui pot fi gsite nu,eroase consideraii de acest gen% 2otu#i, astfel de cercetri nu duc departe, cci-gni-rnentul este>regiunea nedeter,,a%ta, obscur a spiritului% .eea ce este si,it r,'ne 'nvelit 'n for,a abstractei subiectiviti individuale, ,otiv pentru care #i diferenele senti,entului s'nt cu totul abstracte, nu s'nt diferene ale lucrului 'nsu#i% 6e exe,plu frica, anxietatea, gri-a, spai,a s'nt, evident, ,odificri diverse ale aceluia#i fel de senti,ent, dar ele s'nt 'n parte potenri cantitative, 'n parte s'nt for,e care nu privesc 'nsu#i coninutul lui, ci 'i s'nt indiferente acestuia% 1a fric, de exe,plu, ave, dat o existen pentru care subiectul arat interes, dar 'n acela#i ti,p vede apiropiindu-se negativul, care a,enin s distrug aceast existen, #i acu, si,te> 'n isine alturea acest interes #i acest negativ ca afeciuni contradictorii ale subiectivitii sale% /ceast fric nu condiioneaz 'ns ca atare nici un coninut, ci ea poate pri,i 'n sine tot ce e ,ai diferit #i ,ai %contrar% r IB2C36D.+C+ !^% Senti,entul ca% atare este o for, aIsolnt g-nal a afprinnii subiective%% 6esigur, aceast for, poate fi, 'n parte, divers in sine ,sa#i, ca 5 speran, durere, bucurie, ,ulu,ire 4 'n parte, 'n aceast varietate a sa, ea poate cuprinde un coninut divers, a#a cu, exist, de exe,plu senti,ent de dreptate, senti,ent ,oral, religios, subli, etc% 6ar, prin faptul c ave, un astfel de coninut 'n for,e difereniate ale senti,entului, natura esenial #i deter,inat a acestuia 'nc nu iese la lu,in, ci r,'ne o afeciune pur subiectiv a ,ea, 'n care lucrul concret, co,pri,at 'n li,itele celui ,ai abstract cerc, dispare% 6e aceea;s-u; diereasenti,entelor trezite, sau care trebuie s fie trezite de art, se opre#te la ceva cu 2otul rierfeteli,inat #i este un fel de cercetare care face abstracie

toc,ai de coninutul propriu-zis #i de >esen con?.gtg;FMi;T?e conceptul acestuia, iiindca reflexia asupra senti,entelor se ,ulu,e#te cuobservaia afeciunii subiective tt particularitii ei, in loc sa seE>d'nceasc 'n obiectJ in opera e>E art, #i s lase la o parte si,pla subiectivitate #i strile eiE >EE1linid e voi>b@ p ,n rr,tra nu nu,ai r piste pstrat l iii d : ;<tf, p fo.rn2 aceastasubiectivitate, ci ea este lucrul principali 5 de E!rsea>E s'nt at't de bucuro#i oa,enii sa aib senti,ente% 6ar tot ctt aceea astfel de considerri s'nt plictisitoare #i din cauza lipsei lor de precizie #i a goliciunii lor, iar din cauza ateniei pe care ele o acord ,icilor particulariti subiective ele s'nt enervante% b* 6ar%cu, opera de art nu poate s trezeasc nu,ai sen- tx,% ( ;tirneni;'n generai,8 tundea acest scap ea l-ar avea atunci, fr deosebire specific, co,un cu oratoria, istoriografia, reculegerea religioas etc% 8,;ci ?'ntruc@t ea este fru,oas, reflexia s-a gindit s-#i caute acu, pentru fru,os un senti,ent part icu ->faira 1 fru,osului #i sa gseasc un anu,it si, p e>nNE fr>U a ,c e sta In legtur cu aceasta s-a dovedit 'n cur'nd ca un astfel de si, nu e un instinct orb #i bine deter,inat al naturii, care 'n sine #i pentru sine ar distinge de-a fru,osul, #i astfel s-ia cerut apoi cultivare pentru acest si,, iar si,ul cultivat al fru,u#ei a fost nu,it gust, care de#i este concepere #i descoperire a fru,osului for,ate prin cultur, ar fi s r,'n totu#i un ,od-,enii -ilocit-de-a-ifi al senti,entului% /, a,intit de-a 'n trecere cu, teorii abstracte au 'ntreprins for,area unui astfel de si,, zfl2gus, ?0u, acesta ca atare a r,as -extenior si unilateral% Pe de o parte, el era defectuos 'n principiilelui generale, pe de alt parte #i critica particular a diferitelor opere individuale ale artei era, pe &+ IB2C36D.+C+ ti,pul c'nd do,inau a,intitele puncte de vedere, ,ai puin 'ndreptat spre 'nte,eierea unei aprecieri ,ai precise 8 cci pentru aceasta nu exista 'nc instru,entul 8, c't ,ai cur'nd s a-ute la for,area gustului 'n general% 6in acest ,otiv, aceast for,are s-a oprit, de ase,enea, la ceea ce e ,ai puin deter,inat, #i s-a strduit doar s doteze cu a-utorul reflexiei senti,entul nu,it si, al fru,osului, 'n a#a fel c fru,osul trebuia de acu, s poat fi gsit ne,i-locit oriunde #i oricu, s-ar fi aflat el% 2otu#i, profunzi,ea lucrului a r,as inaccesibil pentru gust, fiindc o> atare ad@nci,e tace apel nu nu,ai la sunaturi si la 2eriexii abstracte, ci la raiune in plenitudinea ei #i ia soliditatea spiritului, 'n ti,p ce gustul era redus nu,ai la supraP> fata exterioar pe care-#i aest@#d@%r@ -ocul lor senzaiile #i unde pot fi valorificate principii unilaterale1%

Iat de re se bonn5 V3d-nu,itul bun-gust de orice efect ,ai profund, a,uind acolo unde (Q* are cuv'ntul ceea ce este esenial 'n obiect #i unde dispare ceea ce este exterior #i secundar% .ci acolo unde vorbesc pasiunile ,ari #i fr,'ntrile unui suflet adine nu ,ai este vorba de distinciile subtile ale gustului #i de negoul lui de ,runi#uri 4 gustul si,te c geniul trece pe deasupra unui astfel de teren #i, retrg'ndu-se din faa puterii acestuia, nu ,ai este sigur de sine #i nu ,ai i#tie 'ncotro s-o apuce% ,xiN . ?08f c* r- f->fl f-n i ?->2Sintirif ca la considerarea operelor de -ant s se aib 'n vedere nu,ai for,area gustulu* si s se caute a se da dovad nu,ai de gust 4 locul o,ului de gust, sau al iudele art spviAinif pe Ui22-a% luat cunosctorul% pA p 7 'n ,sura 'n oare prive#te cunoa#terea te,einic a 'ntregii sfere a ele,entelor individuale 'ntr-o oper de art, latura pozitiv a erudiiei 'n ,aterie de art a, declarat-o de-a necesar pentru studierea artei, fiindc, din cauza naturii sale 'n acela#i ti,p ,aterial #i individual opera de art se na#te 'n cIip esenial din condiiile particulare cele ,ai diverse, de care in cu deosebire ti,pul #5 locul na#terii ei, apoi individualitatea deter,inat a artistului #i ,ai ales dezvoltarea teInic la care a a-uns arta% Pentru intuirea #i cunoa#terea precis, ba cIiar pentru gustarea unui produs artistic, este indispensabil s se in sea,a de toate aceste laturi, de care se ocup cunosctorii cu deosebire, iar aceast contribuie a lor trebuie pri,it cu ,ulu,iri% 'ntruc't aceast erudiie este, desigur, 'ndreptit s fie socotit esen- ti al % totu#i nu e vo-e ca acu, ea s fie considerat drepfr un ',i s-;supre,ul lucru i,portant 'n raportul pe care #i-l d spiritul IB2C36D.+C+ (1 fa de o oper de art #i fa de art 'n general% .ci erudiia -se poate opri la cunoa#terea unor laturi pur exterioare, la aspectul teInic, istoric etc, al operei de art 8 aceasta fiind apoi latura, ei defectuoas 8, #i eventual s nu bnuiasc prea ,ult ori cIiar s nu #tie ni,ic privitor la adevrata natur a operei de art% Sai ,ult 5 ea poate deprecia valoarea unor consideraii ,ai profunde, 'n co,paraie ou cuno#tinele pur pozitive, teInice #i istorice, dar totu#i #i atunci erudiia, c'nd este autentic, inte#te spre cuno#tine #i te,eiuri precise, precu, #i spre for,ularea unor aprecieri rezonabile, fapt de care se leag #i distingerea ,ai exaot a diverselor laturi 8 de#i 'n parte exterioare 8 ale unei opere de art, precu, #i evaluarea acesteia, d* 6up aceste observaii privitoare la ,odurile 'n care este considerat arta, ,oduri de tratare cauzate de acea latur a operei de art prin rare aceasta apare, ea 'ns#i ca bi li il l fii p p # sibil care are o relaie eseniail cu o,uil ca fiin sensibil, vre, s Srnrn-ri, acu, aceast latur 'n raportul ei esenial cu anta i#i-i#i anu,e 5 a) ?'n pante cu

privire la opera de art ca obiect4 - cu privire la isubiPcrvvi%ra2pa an'Vniln', 1 geniul% II P67+p p latentul sau etc, totu#i lr@ sa intr, 'n ceea ce, sub acest raport, nu poate rezulta dec't din cunoa#terea artei l'n conceptul ei %generail% .ci aici anc nu ist, cu adevrat pe baz #i pe teren #tiinific, ci ne gsi, doar abia 'n do,eniul unor reflexii exterioare% a* Prin ur,are, ; opera de art, fr 'ndoial, se prezint percepiei noastre sensibile% Ba este 'nfi#at perceperii exterioare sau interioare, intuiiei sensibile #i reprezentrii, 'ntoc,ai c>2EnaEIi2aEex?t.2na 9t ne Yncon-ura sau ca propria noastr natur -SJipa #i[nisfrIiila%,- .ci #i o vorbire, de exe,plu, poate ti atare-pentru reprezentarea sensibil #i pentru senzaie% .u toate acestea Fns opera de#art este atare nu nu,ai pentru percepia sen -s2b W-1ci1Tbiect sensibil, ci starea ei este de asa tel, incif, fiind ceva sensibl2"Eea este totodat in ,od esenial #i pentru spirit, spiritul trebuie s fie atectat de ea #i sa gseasc in >>>/ceasta deter,inare a =operei de art ne l,ure#te 'ndat c 'n nici un oIip ea nu ?tilb---gEs8fe produs al naturii #i s $&,% aib, pe latura ei natur, viaa natural, indiferent dac produsul>>> naturii esfe.3lKiderat ca inferior sau ca superior unei Siffl?* FrEe opgreEEaeE>art 4 =si,ple>, expresie folosit, desigur, 'n sens de depreciere% &* IB2C36D.+C+ 4=) .ici ele,entul sensibil al operei de art trebuie s aib existen nu,ai 'ntruc't el exist pentru spiritul o,ului, #i nu 'ntruc't exist, ca sensibil, pentru sine 'nsu#i% 6ac exa,in, ,ai de aproape 'n ce fel exist sensibilul pentru o,, afl, c ceea ce e sensibil poate s se raporteze la spirit 'n ,oduri diferite% % % aa* %Sodul cel ,ai ru, cel ,ai puin adecvat spiritului este prinderea sau perceperea pur senzorial% +a const 'n pri,ul r?ind 'n si,plul fapt de a privi la ceva, de# W, asionlta reva, de Natinge ?ceva etc, a#a cu, 'n ore de destindere sufleteasc, iar pentru unu in general ipoate fi o distracie s Ioinreasc fr g'nduri, s asculte aici, s priveasc dincolo etc% Spiritul nu %%sg%% opre#tela si,pla r,nroppre a lucrurilor exterioare prin vaz #i auz, e2 o face pentru interiorul su, rare la r'ndul su este ,inat ei>E'nsu#2 s se realizeze pe sine in lucruri 'n for,a sensibilitii,> raportindu-se la acestea ca dorin% 'n aceast raportare > plina de dorine 8 la lu,ea exterioar, ca individ sensibil o,ul st 'n faa lucrurilor, #i ele, de ase,enea, indivizi sensibili 4 el nu se 'ntoarce la ele ca unul care g'nde#te 'n deter,inaii generale, ci se co,port confor, unor i,pulsuri #i interese singulare fa de obiecte, ele 'nsele singulare, #i se pstreaz pe sine 'n ele, 'ntrebuin'indu-de, consu,'ndule #i gsindu-#i propria

satisfacie 'n sacrificarea lor% Sub acest raport negativ dorina preiinr1 peni, sinNO nu nu,ai ;a-parena superficial;a;Fucrurilor exterioare, ci le solicit pe ele '?nseli22nHSsiiita lor sensibil #l2concret% .u si,ple tablouri ale le,nului pe care ar vrea sa-l foloseasc, ale ani,alelor pe oare ar vrea s le consu,e, dorina n-ar fi satisfcut% 2ot at't de puin este 'n stare dorina s lase obiectul s subziste 'n libertatea lui, cci ii,pnVul ei o ',pinge toc,ai s supri,e aceast independent, #i libertate a lucrurilor si "" arate r airp%st,ea ,i exist deo't spre aEf2 distruse ll p #i oonsiii,atp% 29 'n acela#i ti,p nici subiectul, prins 'n reeaua diverselor lui interese #i dorine ,anginite #i vane, nuesteHb;er 'n el 'nsu#i, fiindc dl nu se deter,in condus de gierr+filitatea iM raionalitatea esenial a voinei sale, '#i nu e liber Fi-n 'n rar-ontul lui cu lu,ea extern, deoare-oe dorina rS,pp 'n frl esenial deter,inat de lucruri #i raportat Ia ele% ^>>?l n11 st 'ns fa de opera de art 'n;cgs2 raport deler-,-nat d;dor, F1Fa# opera de art s existe liber pentru sineca obiect, #i se raporteaz la ea Iiipsit rle rlonnaca 1a un obie>ct care nu exist aer't pentru latura teoretic a spiritului% IB2C36D.+C+ &,. 6eaceea opera de art, de#i posed o existen sensibil, nu are totu#i iiriEEEceast privina nevoie de o existent concret sensir bil #i de via ase,ntoare celei a naturiUba nic1nu are voie sa se opreasc 'n li,itele acestui teren, 'ntruc't ea trebuie s st'i2aca nu,ai interese spirituale #i s exclud din sfera ei orice dorina% Sotiv pentru care dorina practica preuie#te, evident diferitele lucruri organice #i anorganice ale naturii ,ai ,ult dec't operele de art, care se dovedesc a fi inutilizabile pentru nevoile acestei dorine, #i care pot fi gustate nu,ai de ctre alte for,e ale spiritului% tffi*Dn alt ,od 'n care poate exista pentru spirit datul 'n cIip exterior este, 'n opoziie cu diferitele intuiii se,iIiltO #i d orine, raportul pur teoretic fat de 2nt e 1 i g e n t % .onsi->derarea teoretic ;a; Iurniri9 n-are int,-p# s ? se sati,sf,air, prin ele pe sine sft 7e: consu,e ca Fsenzorial #i - l ' sa se conserve, ci are interes s a-ung s le cunoasc 'n uni-versalitat ea lor, sa descopere esena lor interioar, legea lor, #iEM le 'neleag conlor, conceptului lor% -,e aceea interesul teoretic las lucrurile s fie cu, s'nt% se retrage din faa acestora ca 2ucruri individuale sensibile, cci aceast individualitate sensibil nu este ceea ce caut ,odul de a considera lucrurile propriu inteligenei% -r0,ar4ce inteligena raional nu aparine g

subiectului individual ca atare, cu, aparine acestuia dorina, ci aparine individului ca unul care este in sine 'n acela#i ti,p p gg Intriiclt o,ul se co,port lat de lucruri contor, acestei generaliti sau universaliti, raiunea lui universal este aceea care tinde s se descopere pe sine 'ns#i 'n natur #i, F--rin acealst, S restabileasc esena inti, a lucrurilor, esen pe &@MeEexistena sensibil n-o po>>feE 'nfi#a ne,i-locit, cu toate c fondul ei 'l constituie aceast esen intr,ara/rta '22pr 6' p ?f@#e#te, 'n aceast ton, #tiinific, tot at't de puin acest interes teoretic, a crui satisfacere constituie sarcina #tiinei, pe c't de piiin tace ea cauz co,una cu 'nnpulsurile dorinei pur prac-YF% .ci fr 'ndoial, #tiina poate pleca de la sensibil a#a cu, este el 'n for,a lui individual, #i s posede o reprezentare despre felul 'n care exist ne,i-locit acest ce singular 'n ceea ce prive#te culoarea, for,a, ,ri,ea lui etc, dar acest ce sensibil individual, ca atare, nu are atunci nici o ulterioar relaie cu spiritul, 'ntruc't inteligena ,erge direat la general, la legea, la ideea #i conceptul obiectului #i, din acest ,otiv, ea nu nu,ai c nu-l las s r,'n 'n for,a singularitii lui ne,i-locite, ci81 && IB2C36D.+C+ >1) transfor, luntric, face din ceva concret #i sensibil un ce abstract, un ce g@ndit, #i deci un ce care este esenial altceva dec@t era acela#i obiect ca feno,en sensibil% Spre deosebire de #tiin, interesul propriu antei nu procedeaz astfel% 'ntoc,ai cu, se 'nfi#eaz opera de art ca obiect exterior, 'n for,a unui ne,i-locit #i deter,inat ,od-de-a-fi '#i 'n aceea unei individualiti sensibile @n ce prive#te culoarea, confi89ra5ia, sunetul, sau ca intuiie singular etc, tot asia se prezint ea #i pentru conte,plarea artistic, fr oa aceasta s dep#easc ne,i-locita obiectivitate ce i se ofer, is-o dep#easc at't de ,ult 'nc't s doreasc s cuprind conceptul acestei obiectiviti ca pe un concept universal, cu, face #tiina% Interesul artistic se deosebe#te deinteresul practic aii dorin, ti,p ce dorina 'l 'ntrebuineaz 'n flosul ei, distrugi'ndu-2N4 ae considerarea teoretica a unteligenei #tiiniliire ; rli,ipotnv%% contei,pGlarea;;;fi??tiitir se% denseiIipUtfN, 'n sens invens, 'nruc't ea n-J;,tifrp>i ppnitnu nI?>rt rvia *;r exist p oa obiect individual #i nu caut s-l transfor,e 'n ideea, lui general sau fa pon%cgp-1; RR* ;6eouirge 'ns de aici c sensibilul trebuie, evident, sa fie prezefV in opena de arta, dar nu-i este 'ngduit sa apar 'trN ea oecit ca supratata #i aparenta a sef;;;;;;;; spiritul nu oaut 'n sensibilul operei de art nici ansa,blul ,aterial, adic plenitudinea concret intern #i extinderea extern a organis,ului pe care le cere

dorina, '#i nici ideea general ideal, ci spiritul vrea prezenta sensibil care trebuie, fr 'ndoial, 5s %r,@n sensibil, dar care 'n acela#i iti,p trebuie elibe-ratacle? scIelria si,plei ei ,aterialiti leareea, 'n rru,pa-raie cu ne,iilocrta existena concret a lucruruo<?nafeurii, senEsibilul oflfcfei deart 22nt?e4 idl operS2 d -l iidical 'E ;;;; art se afl la ,i-iA rO r -i,ple sensibilitatQE%ne,i-locit #i cugetarea ideal% +a 'nc nu e cugetare pur, dar, 'n ciuda caracterului ei sensibil, ea nu ,ai este nici si,pl existen concret, ,aterial, cu, s'nt pietrele, plantele, viaa organic, ci 'n opera de art sensibilul este el 'nsu#i ceva ideal, dar, nefiind acela#i cu idealul 'n sine al g'ndului, este 'n acela#i ti,p prezent 'nc 'n cIip exterior, ca lucru% /cu,, aceast aparen a sensibilului se 'nfi#eaz pentru spirit 8 >c'nd acesta las lucrurile s fie libere, fr s coboare, totu#i, 'n esena lor luntric $prin care lucrurile ar 'nceta ou totul s existe pentru el 'n exterior ca lucruri individuale* 8 'n IB2C36D.+C+ (H exterior ca faro,, astpect, sunet al lucrurilor% 6in acest Nrno<iv, sensibilul artei ise refer nu,ai la cele dou si,uri (5 e o 2e ti1ce% la vz #i la a u z, in ti,p ce ,irosul, gustul #i pipituli r,'n exdluse din procesul de percepere 2 gustare a artei2 < l d f t p ,irosul, gustul #i tactul au de-a face cu ceea ce e ,aterial ca atare #i ou?EoHI'talle ne,iiilocit sensibtle le acestuia 4 ,ifosurE?cu>v?Qlati?lizarea i,aterial lin aer, gusitul cu dizoilvairea ,ateriall a obiectelor, iar tactul ou cllduna, frigul, faa neted a acestora etc% 6in aceast cauz, si,unile acestea 0ifti po vea de-a face cu obiectdle antei, care trebuie s-i#i ,enin independena lor real, #i nu per,it raporturi pur senzoriale cu ele% .eea ce pentru aceste si,uri este pilcut nu e fru,#ii fl'> art;Iat de ce% pelatura senisiiIilul,, arta produce intenionat nu,ai o lu,e fa,o,atic de figuri, de tonuri #i de intuiii #i 'n nici ui' .z nu poate fi vorba c, d'nid existenaunor opere de art, ;o,ul n-ar? fi 'n stare, cli, cauza neputinei si a ,rginirii lui, s f d' I .i duc dec't un sensibil de suprafa, deo't scIe,e% .ci aceste for,e sensibile #i topuri nu apar 'n art nu,ai pentru ele 'nsele #i de> dragul 'nfi#rii lor ne,i-locite, ci cu scopul de a oferi, 'n aceast 'nfi#are a lor, satisfacie unor inter,e spirituali e superioare, fiindc de au puterea de a trezi 8 din strfundurile con#tiinei 8 un acord #i un ecou 'n spiritul nostru% 'n felul acesta,

sensibilul este s p 1 r 11 u a ii rzat 'n art, pentru c 'n ea s p ii r i t u a 1 u 1 se 'nfi#eaz sensibilizat% Q* 2oc,ai de aceea produsul artistic nu exist 'ns dec't 'n ,sura in care acesta i#i-a ales puinotul de trecere prin isi a luat natei?e diiRtr-o activitate productiv /ceasita ne duce la cealalt iiilre6are la care trebuie s rspunde,, 5#i anu,e 5 cu, acioneaz 'n artist, ca subiectivitate productoare, latura sensibil necesar artei M 8 .a activitate subiectiv, acest ,od #i fel de producie conine absolut acelea#i deter,inaii pe oare le-ia, gsit obiectiv 'n opera de art% /ceast activitate trebuie s fie de natur spiritual, de#i posed 'n sine ,o,entul sensibilitii #i al ,odului-ne,i-locit% .u toate acestea, ea nu este, pe de o parte, nici nu,ai ,unc ,ecanic, si,pl #i incon#tient dexteritate ,anual sensibil, isau activitate for,al efectuat dup reguli 'nvate, #i nici nu este, pe de alt parte, producie #tiinific care ar trece de la ele,entele sensibile la reprezentri #i cugetri abstracte sau s-ar desf#ura cu totul 'n de,ente de-alle igi'ndirii pure, ci l--NOt-4ip apirDnaini-AA #i ale fn-naiiIilniiiii Kiiiif B ; ?r->0522n <%' in fNE ii'2ri 'n produce&o ,-T./0123.? rea artistic% /stfel, de exe,plu, cineva ar putea voi s procedeze 'n producia poetic concep'nd ,ai dinainte, sub for, de cuge- ri 'n proz, coninutul ce ur,eaz s fie prezentat #i s a#eze apoi aceste cugetri 'n ri,e #i i,agini etc%, 'nc't ele,entul ,etaforic ar fi 'n acest caz agat de reflexiile abstracte doar ca decor% Dn astfel de procedeu n-ar putea realiza totu#i dec't o proast poezie, cci aici s-ar desf#ura sub for,a unei activiti separate ceea ce 'n creaia artistic nu se produce dec't 'ntr-o nedesprit unitate% /ceast producere autentic constituie activitatea i,aginaiei artistice+a este de,entul raional, care e spirit i 't't td ati ' tii 1 f g nu,ai 'ntruc't ptrunde ?activ 'n con#tiin% 1ar 'nfi#eaz% ce poir<a in %sine %nu,ai in for, sensibil% + aici ceva ase,ana-tor cu felul de a fi al unui brbat care are de-a experiena vieii, brbat plin de spirit, care, de#i #tie perfect ce are i,portan 'n via #i care este substana ce-i ine pe oa,eni laolalt, 'i ,@n #i e putere 'n ei, totu#i nici n-a rezu,at acest coninut pentru sine 'nsu#i 'n reguli generale, nici ,u-l #tie explica altora 'n reflexii cu caracter general, ci '#i l,ure#te isie#i #i altora ceea oe-i u,ple con#tiina, toldeau,a 'n cazuri particulare, reale sau inventate, cu exe,ple adecvate etc% <iindc pentru reprezentarea unui atare $&,, Q(* brbat totul #i orice ia for,a unor i,agini deter,inate 'n ti,p #i doc, de unde nu e voie s lipseasc nu,e #i tot felul de alte ',pre-urri exterioare% 6ar un astfel de gen de i,aginaie se bazeaz ,ai ,ult pe a,intirea unor situaii trite, a unor experiene personale,?'nc't aceast i,aginaie, ca atare, nu e creatoare% /,intirea pstreaz #i re'nnoie#te a,nuntul #i ,odul exterior de desf#urare a unor astfel de 'nt@,plri .D toate

circu,stanele, dar, din contra, a nu las s ias 'n eviden generalul pentru isine% 6ar F2ia%gr-pat-a artistic productiv aparine unui ,are spirit si --uflet, ea este concepere #i creare de reprezentri #i for,e, #i anu,e de reprezentri #i for,e referitoare la cele ,ai adinei #i ,ai generale interese o,ene#ti, prezentate 'n i,agini co,plet deter,inate, sensibile% 6e aici decurge 'ns 'ndat c i,aginaia se; bazeaz pe de o parte, fr 'ndoi al pe diar ,aturai, pe talent in general, cci producia pi are nevoie de sensibilitate% 0onbi,, desigur, #i de talente ?Ptiinifice, d@0 #tiinele presupun nu,ai capacitatea general de a g'ndi, care 'n loc s ise co,porte 'n ,od natural cu, se co,port i,aginaia, di,potriv, face abstracie de orice activitate natural #i astfel se poate spune c nu exist talent #tiinific specific 'n sensul unui si,plu dar natural% I,aginaia, di,potriv, posed totodat #i un i,od-de-a-fi ase,ntor IB2C36D.+C+ &1 produciei instinctive, 'ntruc't plasticitatea esenial #i sensibilitatea operei de art trebuie s existe subiectiv 'n artist ca dispoziie natural #i ca i,puls natural, iar ca aciune incon#tient, trebuie s aparin #i laturii natur a o,ului% 6esigur, capacitatea natural nu constituie 'ntregul talent #i geniu, deoarece producia artistic are #i caracter spirit9al, con#tient de sine, ci spiritualitatea trebuie 'n general s aib 'n ea nu,ai un ,o,ent al creaiei #i pls,uirii naturale% 6e aceea, p'n ila nn anu,it grad, desigur aproape oricine poate face ceva 'ntr-o iart oarecare, totu#i pentru a dep#i acest punct, punct unde propnu-zis arta abia 'ncepe, e nevoie de talent artistic 'nnscut, superior% ? $Fa aptitudine natural, un astfel de talent se #i ,anifest de- a 'n fraged tineree si se exteriorizeaz 'ntr-o nelini#tita, dorin de a tace, de a pls,ui de 'ndat vioi #i agil 'ntr-un ,aterial sensibil deter,inat #i de a-#i 'nsu#i acest fel de exteriorizare #i de co,unicare drept unicul fel, sau drept cel ,ai 'nse,nat #i ,ai potrivit% Pi astfel, p'n la un anu,it grad, #i facilitatea si $&,, H II11 dl F1SF1l I0II% Ui u%Fliv-l, xx# 'nde,'narea teInic s'nt un se,n al talentului 'nnscut% Pentru sculptor totul se transfor,a 'n figuri #i de-a de ti,puriu el pune ,ina pe argil pentru a-i da for,, #i 'n general orice au 'n ,inte astfel de talente, orice le excit #i le ,i#c luntric devine 'ndat figur, desen, ,elodie sau poezie% v* 'n sf?'r#it, -p al trpilea r'nd #i coninutul este luat 'nart 'ntr-o anu,it privin din sfera sensibilului, din natur sau, i?rn orice %caz, de#i continutuil este de natur spiritualr>1 f_p totu#i luat nu,ai 'n asia fel 'r[-'t 'nfi#eaz spirt%naliii 8 cu, s'nt, de exe,plu, relaiile o,ene#ti 8 'n for,a nnnr feno,ene ie% reale% -S (~~Ax = are% reale% S ( $S2F Se pune acu, 'ntrebarea 5 care e interesul, care e scopul pe care #i-l propune o,ul la producerea unui astfel de coninut 'n for,a operelor artistice M

/cesta a fost al treilea punct de vedere stabilit de noi referitor la opera de art, punct de vedere a crui discuie mai precis n% va eonduce% 'n sf'r#it, la conceptul adevrat al artei 'ns#i /dd /runc'nd sub acest raport o privire asupra con#tiinei obi#nuite, ceea ce ni se 'nfi#eaz este una dintre cele ,ai curente reprezentri, anu,e 4 a* Principiul i,it a i e i naturi i% .onfor, acestui fel ;de a vedea, i,itarea, ca dexteritate de a reproduce 'ntoc,ai fox,c-ale naturii a#a cu, exist ele, trebuie s constituie scopul esenial al artei,=-ar reu#ita acestei reproduceri adecvate a oh 48 IB2C36D.+C+ naturii rebni-e s %satafa,r'p r1pp1in a* 'n aceast deter- l @d d' p pn a* 'n aceast deter $&,% HQ* ,inare nu rezid, 'n pri,ul r@nd, deo't un scap cu totul for,al, anu,e ca ceea ce de altfel exist de-a 'n lu,ea exterioar #i a#a cu, exist aici s fie fcut #i de oi, a doua oar at't de bine c't poate el cu ,i-loacele de care dispune, aa* 6ar aceast repetare poate fi considerat de 'ndat ca o oboseal s u p e r f ,1 u , fiindc ceea ce 'nfi#eaz tablourile, reprezentrile teatrale etc% prin i,itaie, adic, de exe,plu, ani,ale, peisa-e, 'nt@,plri o,ene#ti, le ave, de-a 'n faa noastr 'n grdinile noastre sau 'n casa noastr, or5 'n cercul ,ai restr@ns sau ,ai larg al cuno#tinelor noastre, pp* Sai precis, acest efort superfluu poate fi privit cIiar ca un -oc insolent care r,'ne 'n ur,a naturii% <iindc arta este li,itat @n privina ,i-loacelor ei de reprezentare #i nu poate produce deo't iluzionri unilaterale, de exe,plu, ea produce pentru un unic si, aparena realitii 4 #i, de fapt, dac se opre#te la copul for,al al s i i, p li e i i,itri, iart ofer, 'n loc de via real 'n general, nu,ai si,ulacrul vieii% 2urcii, ca ,aIo,edani, nu tolereaz, se #tie, tablouri, reproduceri ide oa,eni etc, iar Fa,es Bruce, 'n cltoria sa 'n /bisinia, art'nd unui turc pe#ti pictai ,ai 'nt'i l-a ui,it, desigur, pe acesta, ?totu#i nu peste ,ult pri,i rspunsul 5 =6ac 'n ziua -udecii din ur, acest pe#te ise va ridica ',potriva ta #i-i va spune 5 ,i-ai fcut, e adevrat, un corp, dar nu #i suflet viu, cu, te vei apra atunci contra acestei acuzaii M>% Se spune 'n Sunna c de-a Profetul le-ia spus celor dou fe,ei 3,,i-Habiba #i 3,,i-Sel,a, care i-au povestit despre icoanele din bisericile etiopiene 5 =/ceste icoane 'i vor acuza pe autorii lor 'n ziua -udecii>% 8 <r 'ndoial, exist, de ase,enea, exe,ple de i,itaie abso-luat a,gitoare% Strugurii pictai de Zeuxis au fost dai 'nce-p'nd din vecIi,e drept triu,f al artei #i totodat ca un triu,f al principiului i,itrii naturii, fiindc i-ar fi ciugulit ni#te $&,% H"* poru,bei% 1a acest vecIi exe,plu s-ar putea aduga exe,plul ,ai nou al ,ai,uei lui Buttner, care a ros un g'ndac de ,ai din Di=ertis$entele insectelor al lui Cosei #i a obinut iertare de la stp'nul ei 8 cruia 'n cIipul

acesta 'i stricase totu#i fru,osul exe,plar al preioasei opere 8 din cauza acestei dovezi a caracterului excelent all reproducerilor% 6ar 'n legtura cu astfel de exe,ple, #i cu altele, cel puin trebuie s ne vin 'n ,inte 'ndat c, 'n loc de a luda opere ide art pentru ,otivul c ele au a,git cIiar #i poru,bei #i ,ai,ue, trebuie s IB2C36D.+C+ (^ dezaprob, toc,ai pe cei ce cred c 'nal opera de art c'nd consider un efect at't de u,il drept ulti,ul #i cel ,ai 'nalt efect pe care ea l-ar putea produce% -.onsiderate lucrurile 'n ansa,blul lor, trebuie s spune, c4?vatunci c'nd este si,pl i,itaie, arta suco,b 'n concurenta ei cu natura, dind i,presia F-&t'i1vier,e >re 'nrparir sa sp Drasc dup un elefant, RR* 6ate fiind aceste relative insuccese ale i,itrii 'n iaa ,odelelor oferite de natur, nu ,ai r,'ne alt scop dec't ,ulu,irea pe oare o d turul de for de a fi produs ceva si,ilar cu natura% 'n orice caz, o,ul poate fi bucuros 8 ceea ce se #i 'nt@,pl 8 ca produce pun propria sa inunc, 'nde,'nare #i s'rguin, dar #i t FIci, i d,b@tie cu c't se asea,n ,ai ,ult copia p pp , # g FIuci,e #i ad,b@tie% cu c't se asea,n ,ai ,ult copia cu i,odelul natural, cu/at't ,ai cur@nd devine pentru sine rece si igilacial sau se corUverte#te 'n dezgust #i sil% +xist portrete despre care s-a spuscu sipirit c se asea,n greos cu ,odelul, iar Kant aduce, cu privire ila aceast plcere cauzat de i,itaie, un alt exe,plu% /nu,e, ne satur, repede de un o, care #tie s i,ite perfect trilurile privigIetorii 8 #i exist de ace#tia 8 dar, de 'ndat ce descoperi, c autorul trilurilor a fost un o,, s'nte, dezgustai de un astfel de c@ntec% Bu recunoa#te, atunci 'n aceasta dec't un tur de for #i nu libera producie a naturii, nici oper de art% .ci de la libera putere de producie a o,ului a#tepta, cu totul altceva dec't o astfel de ,uzic cu, NO] H O e c'ntecul privigIetorii care ne intereseaz nu,ai c'nd '#ne#te neintenionat dintr-o deosebit putere de via #i este ase,ntoare tonalitii senti,entului u,an% 'n general, aceast plcere, cauzat de dexteritate 'n i,itare, nu poate fi niciodat dec't ,rginit, #i-i sta ,ai bine o,ului s gseasc bucurie 'n ceea ce produce el din sine 'nsu#i% Pe planul acesta, invenia oricrui ne'nse,nat ,ecanis, teInic are ,ai ,are valoare, iar o,ul poate fi ,ai ,',dru de a fi descoperit ciocanul, cuiul etc% dec't de a produce perfor,ane de i,itaie% .ci aceast e,ulare care i,it abstract trebuie preuit ca egal 'n valoare cu turul de for al aceluia care a 'nvat s tarunce, fr s gre#easc, boabe de linte printr-o ,ic descIiztur% Stp'n pe o astfel de dexteritate, acesta s-a prezentat 'n faa lui /lexandru cel Sare, dar drept reco,pens pentru aceast art fr folos #i coninut /lexandru i-a druit o ,sur cu linte% () 'intriun't apoi princiipiul i,itrii este cu totul for,al, c'nd ? farc sr,p din H diipnrf 'nciif? 2>>1>>GG obiectiv% ( - .% 1)

HL IB2C36D.+C+ 6eorp%ce arunci nu ,ai e vorba cu, este fcut, ce calitate are ceea ce trebuie reprodus, ci are i,portan nu,ai s iie i,itat p r e -E2i ti% 3biceiul #i tH,iiiutul fru,osului esle considerat 3D totul indiferent% 6ar dac atunci c'nd e vorba de ani,ale, oa,eni, regiuni, aciuni, caractere vorbi, despre deosebirea ce exist 'ntre fru,os #i ur't, aceast deosebire r,'ne totu#i, privit din perspectiva acestui principiu al i,itrii, o deosebire care nu aparine 'n ,od particular artei, pe sea,a creia n-a fost lsat dec't i,itarea abstract, fiindc 'n privina alegerii obiectelor pe baza deosebirii care exist 'ntre fru,useea #i ur'enia lor, #i 'n lipsa ,enionat a uniO criteriu %ppntrii infi%nifp%lp fnr,p ale -naturii%uli, instan nu ipoate fi Hftc't gustul subiec-t i v, icare nu 'ngduie s fie stabilit nici o regul pentru el #i $&,% H^* nici sa iie supus discuiei% Pi, de tapt, dac in alegerea obiectelor ce trebuie reprezentate ?se pleac de la ceea ce oa,enii consider fru,os sau ur't #i ca atare de,n s fie i,itat de art, adic dac se pleac de la gustul dor, toate categoriile de obiecte ale naturii, printre care nu u#or se va afla unul care s nu#i regseasc a,atorul, ne stau la dispoziie% 6eoarece, c'nd e vorba de exe,plu de oa,eni, dac nu orice brbat cstorit gse#te c fe,eia sa este fru,oas, totu#i cel puin fiecare ,ire '#i consider ,ireasa fru,oas, #i poate cIiar exclusiv fru,oas, iar faptul c gustul subiectiv pentru atare fru,usee nu are reguli fixe poate fi privit ca un noroc pentru a,bele pri% 6ac privi, cu totul departe, dincolo de diferii indivizi #i de gustul lor ntmpltor, la gustul n a i u n i 41 o ir, constat, c #i acesta prezint cea ,ai ,are diversitate #i opoziie% .'t de desG auzi, spun'nuSe c o fru,usee european ar displcea unui cIinez, sau cIiar unui Iotentot, 'ntruc@t cIinezul are cu totul alt ?.oncept de fru,usee dec't are negrul, iar acesta iar#i altul dec't acela al europeanului etc% Sai m9lt, dac privi, operele de art ale acestor popoare extraeuropene, cIipurile zeilor lor de exe,plu, cIipuri ce-au ie#it din i,aginaia lor ca unele ce s'nt de,ne de adoraie #i subli,e, acestea ne pot aprea drept idolii cei ,ai oribil de ur@i, iar ,uzica lor ca cea ,ai abo,inabil pentru urecIile noastre, 'n ti,p ce, la r'ndul lor,, uce#te popoare vor considera sculpturile, picturile noastre, ,uzica noastr lipsite de se,nificaie, sau cIiar ur'te% / ."tf r?ar r fac-e, abstracie de stabilirea unui prin iti ' d b @EE 'S ' / ."tf face, abstracie de stabilirea unu cipiu obiectiv 'n art, dac;lru,osul trebuie 5s@EE rrn'nS fneiat pe gustul subiectiv ;#i particular, descoperi, totu#i i'W cuIB2C36D.+C+ 'r >>2i r" i,i H1 naturii 8 care prea

r'nd, fo spln'<ra2euraa \a aene5 ral #i abstract, nu poate fi luat, -n, considerare% .ap, daca arunc, o privirep2iantelo2afte, v,-recunoa#te 'ndat - -i -] --]-%------ -5 - %- % = Ipturp ne 'nftise>\ obiecte ce $&,% QL* ca d$ --gi ,ciiioutti[iv obiectelor naturale sau al 'n esena din natur, di,potriv, opere ale tip este luat ;;;;;;;;; arIite care aparine #i ea artelor tru,oa s e, 'ntoc,ai ca;;; ale p o e ziei, 'ntruc't ele nu se ,rginesc la si,ple descrieri, >r1-6ot fi nu,te i,itaii ale naturii% 6ac privitor la aceasta din ur, cineva ar [ea s ,ai pstreze ca valabil acest punct de vedere, s-ar vedea silit s fac ocoluri ,ari, fiind nevoit s condiioneze 'n fel #i cIip acest principiu, '#i cel puin s reduc a#a-zisul adevr al lui la probabilitate% S-ar ivi 'ns iar#i o ,are dificultate 'n deter,inarea a ceea ce este probabil #i a ceea ce nu este probabil, #i 'n afar de aceasta n-a, putea totu#i s exclude, din do,eniul poeziei pls,uirile cu totul arbitrare #i co,plet fantastice% Iat de ce scopul artei trebuie s rezide #i 'n altceva dec't 'n ? si,pla i,itare for,al a ceea ce exist, i,itaie care 'n orice caz nu poate da na#tere dec't la p e r f o r ,ante teInice, dar nu la opere de art% Se 'nelege, un ,o,ent esenial al operei de art este ca ea s aib la baz for,ele naturii, fiindc arta pl -,uie#te 'n for,a feno,enului exterior, #i deci totodat natural% Pentru pictur, de exe,plu, este i,portant studierea culorilor 'n raportul lor reciproc, a efectelor de lu,in, a reflexelor lu,inii etc, este i,portant de ase,enea ca pictorul s cunoasc #i s reproduc exact for,ele #i figurile obiectelor p'n 'n cele ,ai ,ici nuane% 'n aceast privin a #i fost subliniat din nou% cu deosebire 'n ti,pul din ur,, principiul i,itrii naturii #i al naturalului 'n general, pentru a conduce 'napoi la vigoarea #i precizia naturii arta reczut 'n debilitate #i 'n nebuilos, sau, pe de alt parte, pentru a pretinde artei consecvena ne,i-locit #i solid pentru sine a naturii, consecven ce se ,anifest confor, legilor acesteia 4 s-a cerut artei acest lucru ',potriva arbitrarului #i convenionalului, propriu-zis at't a neartisticului c't #i a nenaturalului, direcie 'n care rtcise arta% 6ar, cu toate c aceast tendin cuprinde 'n ea, sub un anu,it aspect, ceva -ust, totu#i naturaleea cerut nu constituie ca atare ceea ce este substanial #i pri,, st'nd la te,eiul artei% Prin ur,are, de#i naturaleea 'nfH)

-.!! 8*0 IB2C36D.+C+ Fi#rii exterioare constituie o deter,inaie esenial, totu#i lT;P-iil airrd ,i ,rs'r%;,ci si,p1aEl,itare a ter%f,Onlnr Pv% exterioare, nici naturaleea existenta StG nl a b* 6e aceea se pune ,ai departe 'ntrebarea 5 care este oare coninutul artei #i de ce $trebuie reprezentat acest coninutM In aceast privin, 'nt'lni, 'n con#tiina noastr opinia rvtrent c sarcina #i scopul artei ar fi s 'nfi#eze si,urilor, si,irii si s realizeze 'n noi cunoscutul =%%;;;% %,%%8% %#"###">%-% $%c un3rnun puto# 8 6rept ur,are, scopul artei ar fi cuprins 'n ur,toarele 5 s de#tepte #i sa 'nvioreze senti,entele so,nolente, 'nclinaii #i pasiuni de tot felul, s u,ple in ian a, s fac pe o, s treac 'n ,od dezvoltat sau nedezvdltat, prin toate senti,entele pe care le poate avea, tri #i produce sufletul u,an 'n interiorul lui ceti ,ai adine #i ,ai ascuns 4 s-il fac s si,t tot ceea ce e 'n stare s agite #i s ,i#te ini,a o,ului 'n ad'ncurile ei, 'n diferitele ei laturi #i posibiliti 4 s 'nfi#eze senti,entului #i intuiiei, spre a fi gustate estetic, tot ceea ce spiritul posed esenial #i ,are 'n g@ndirea #i 'n ideea sa, grandoarea a ceea ce este nobil, etern #i adevrat 4 de ase,enea, s fac s fie 'nelese nenorocirea #i ,izeria, rul #i cri,a 4 s ne 'nvee s cunoa#te, 'n ce %au ele ,ai inti, oribilul #i 'ngrozitorul, precu, #i plcerea #i fericirea 4 #i, 'n sf'r#it, s fac i,aginaia s zburde 'n voie 'n -ocurile ei gratu4te #i s se ',bete de far,ecul seductor al unor intuiii #i senzaii 'nc@nttoare% Se susine c arta trebuie s recurg la o astfel de ,ultilateral bogie de coninut, pe de o parte pentru a 'ntregi experiena natural a existenei noastre exterioare, pe de alt parte ea trebuie s trezeasc 'n general sus-a,intitele pasiuni pentru ca experiena vieii s nu ne lase neafectai #i ca s fi, 'n stare s recept, de acu, toate feno,enele de acest fel% +xcitarea aceasta nu se face 'n acest do,eniu prin 'ns#i experiena real, ci nu,ai prin aparena acesteia, 'ntruo't a,gind, arta 'nlocuie#te realitatea cu produciile sale% Posibilitatea acestei iluzionri produse de aparena artei se bazeaz pe faptul c, la o,, orice realitate trebuie s strbat ,ediul intuiiei #i reprezentrii, ptrunz@nd 'n suflet #i 'n voin nu,ai dup ce a strbtut acest ,ediu% /ici este deci indiferent dac acest i,ediu e strbtut direct de ne,i-locita realitate exterioar, sau dac e strbtut de altceva, anu,e de i,agini, se,ne #i reprezentri care au drept coninut realitatea, #i o 'nfIB2C3BD.+C+ H! i#az% 3,ul '#i poate reprezenta lucruri care nu s'nt reale ca #i d'nd ar%fi realePrin ur,are, faptul c realitatea >exterioar, ori% nu,ai aparena ei, este aceea prin care se introduce 'n noi o situaie, un raport, #i 'n general un anu,it

coninut al vieii, r,'ne indiferent pentru constituia noastr sufleteasc 4 fr s face, vreo deosebire 'n aceast privin, ne ls, tulburai ori 'nveselii,, ,i#cai sau 'ngrozii de esena unui astfel de coninut 4 ne ls, strbtui de senti,entele #i pasiunile ,'niei, urii, ,ilei, anxietii, fricii, dragostei, siti,ei #i ad,iraieiO onoarei #i gloriei% /ceast trezire a tuturor senti,entelor 'n noi, trecerea prin x,% ea sufletul nostru a tuturor coninuturilor vieii, producerea tuturor acestor ,i#cri interioare printr-o prezen exterioar nu,ai iluzorie este ,ai ales ceea ce e considerat 'n aceast privin drept extraordinara putere specific a artei% 6ar, ',truc't, 'n felul acesta, cIe,area artei ar trebui s fie aceea de a 'nscrie in suflet #i 'n reprezentare ceea ce e bun #i ceea ce e ru, s-l fortifice pentru ceea ce este supre,a noblee, precu, #i s-l ,ole#easc produc'nd 'n el .ele ,ai senzuale #i egoiste senti,ente ale plcerii, o a#itifp* HP sarrin ar fi ' totl fal deoarecf neav'nrl n u # g p 'nc cu totul for,al deoarecf, neav'nrl nn f fer, si He sine 'nc cu totul for,al deoarecf, p fr stttor, arta n-ar face atunci deo't s ofere for, goal pentru orice lei de coninut posibil% cc 6e fapt, arta poseda #i aceast latur for,al, anu,e ea poate 'nfi#a 'naintea intuiiei #i senti,entului toate ,ateriile pasibile, #i le poate iniru,usea 4 'ntoc,ai cu, cugetarea disE cursiva e in stare sa prelucreze toate obiectele #i ,odurile de aciune posibile, 'nzestr'ndu-le cu te,eiuri #i -ustificri% 6ar, dat fiind o astfel de diversitate a coninutului, 'ndat apare observaia %c diferitele senti,ente #i reprezentri pe care arta trebuie s le trezeasc sau s le 'ntreasc se 'ncruci#eaz, se contrazic #i se supri, reciproc% Sub acest aspect, cu cit arta ne 'nsuflee#te pentru ceea ce esite toc,ai opus, pe at't este ea nu,ai a,plificare a contradiciei senti,entelor #i pasiunilor, fd'ndu-ne s cde, 'n beie bacantic, sau alunec, ase,enea intelectului discursiv, 'n sofisticrie #i 'n scepticis,% 6e aceea 'ns#i aceast diversitate a ,aterialului ne sile#te s nu ne opri, la o deter,inare at't de for,al, 'ntruc't raionalitatea, care ptrunde 'n aceast variat diversitate, pretinde ca din ele,ente at't de contradictorii s vad, totu#i, ie#ind #i reali- un scop ,ai 'nalt #i 'n sine ,ai general% /stfel, #i 'n H( ]B2C36D.+C+ ce prive#te convieuirea oa,enilor #i statul, este indicat ca scop final c toate facultile o,ene#ti #i toate forele individuale trebuie s se dezvolte #i s se exteriorizeze pe% toate laturile #i 'n toate direciile% 6ar 'n faa unui fel de a vedea at't de for,al se ridic 'ndat 'ntrebarea 5 'n ce unitate trebuie ',binate aceste for,aii diverse, ce int unic trebuie ele $x,, oi* s aib drept concept funda,ental #i drept scop ulti, al lor M

'ntoc,i %ra la rnnrPptn1 otatniiii .P i[-ctO #- Aa conceptul artei nevoia% 'i partN-, a unui cnr%p r r% rr% n n ifprDffinr %ta%Il%r-, 'n parte <oarte la 'nde,'n 'i este reflexiei ideea c un astfel de ;#cop ar fi acela c arta are cIe,area si puterea s do,oleasc violena slbatic a dorinelor% a* .u privire la aceast pri, concepie, trebuie doar s art, 'n care latur proprie artei rezid posibilitatea de a supri,a ceea ce este grosolan, de a 'nfr'na 'nclinaii #i pasiuni, precu, #i de a le for,a% :rosolnia '#i are, 'n general, te,eiul 'ntr-un egois, franc al instinctelor, care se 'ndreapt direct #i exclusiv nu,ai spre satisfacerea dorinelor lor% 6ar dorina este cu at't ,ai brutal #i ,ai i,perioas, cu c't, fiind unic #i li,itat, pune stp'nire pe o,ul ' n t r e g, astfel 'nc't acesta nu ,ai are puterea s se desfac, ca unul care este general, de acest ,od-deter,inat #i s devin pentru sine general% 'ntr-un astfel de caz, o,ul '#i spune, poate c pati,a e ,ai puternic dec't s'nt e u% 6esigur, 'n cIipul %acesta, eul abstract este pentru con#tiin separat de pasiunea particular, dar nu,ai for,al, 'ntruc't, fc'ndu-se aceast separare, se enun doar faptul c, ',potriva puterii pasiunii, eul, ca ceva general, nu conteaz absolut de loc% 0iolena pati,ii const deci 'n unitatea eului ca ceva general cu coninutul ,rginit al dorinei sale, 'nc't o,ul nu ,ai are alt voin 'n afara acestei pasiuni singulare% /rta, e adevrat, ',bl'nze#te aceast brutalitate #i ne'nfr'nat for a pasiunilor, fiindc ea face reprezentabil o,ului ceea ce acesta si,te #i 'nfptuie#te 'ntr-o astfel de stare% Pi cIiar dac arta s-ar ,rgini nu,ai s 'nfi#eze intuiiei tablouri de-ale pasiunilor, ba cIiar dac le-ar flata pe acestea, #i aici rezid $&-% QH* de-a o putere de do,olire, 'ntruc't prin aceasta ea face cel puin oa o,ul s devin con#tient de ceea ce el e s t e nu,ai ne,i-locit% <iindc acu, o,ul '#i analizeaz instinctele #i 'nclinaiile #i, vz'nd acu, 'n afara sa pornirile care, fiind IB2C36D.+C+ HH tiecugetate 'l t'rau dup ele, 'ncWpe de-a s se libereze de sub puterea lor, av'ndu-le acu, 'n faa sa ca pe ceva obiectiv% Iat pentru ce artistului i se poate 'nt@,pla adesea ca, cuprins de durere, el s do,oleasc #i s slbeasc pentru sine 'nsu#i intensitatea propriului su senti,ent, 'nfi#'ndu-l artistic% Ba cIiar #i lacri,ile aduc o consolare 4 cufundat #i concentrat ,ai 'nt'i cu totul 'n durerea sa% o,ul, poate atunci cel puin s exteriorizeze 'n cIip ne,i-locit durerea oare este pur interioar% +fect #i ,ai u#urtor are 'ns expri,area interiorului 'n cuvinte, i,agini, tonuri #i figuri% 6e aceea era bun vecIiul obicei ca 'n cazuri de ,oarte #i la 'n,or,l'ntri s fie anga-ate bocitoare, pentru ca, exteriorizind durerea, ea s fie 'nfi#at 'n cIip intuitiv% .oninutul nenorocirii sale 'i este pus 'n fa o,ului #i prin condoleane 5 vorbindu-ise ,ult despre nenorocirea sa, o,ul se vede silit s reflecteze asupra ei #i, prin aceasta, se u#ureaz% / te u#ura pl'ngi'nd, a co,unica altuia ceea ce te doare, iat ,i-loace considerate de ?totdeauna ca bune pentru a te libera de povara apstoare a durerii, sau cel puin pentru a-i u#ura ini,a% Prin

ur,are, rD,rtlir%pa tira%ni%p- pasiunilor '#i gse#te te,eiul general 'n faintul c o,ul, desfcut din ne,i-locita princuprinsul ?-terei;;#easaoaiie;i;-it5 suu utuO%O "~x"~i""# se poale auzi adesea dictonul iubit c@ o,ul treBu2e s r,@n 'n ne,i-locit uniune cu natura% 6ar ?toc,ai o atare uniune abstract nu e dec't grosolnie #i slbticie, iar arta, dizolv'nd pentru o, aceast unitate, 'l ridic cu ,'ini delicate deasupra xt% acestui ,od-de-a-fi 'nrobit naturii% Preocuparea pentru obiectele ei r,'ne pur teoretic #i, datorit acestui fapt, ea dezvolt atenia, care, de#i iniial e 'ndreptat nu,ai spre figuri 'n gene-2al, totu#i, ulterior, preocuparea pentru art adapteaz, aco,odeaz la se,nificaia acestora facultatea de a co,para un coninut dat cu alt coninut #i descIide spiritul pentru 'nelegerea universalitii tratrii #i a punctelor de vedere% P* 'n cIip cu totul consecvent se leag de cele precedente a doua destinaie atribuit artei ca scop esenial al ei, anu,e 5 l ituirea si perfecionarea ,ods tribuit artei ca scop esenial , p u r i f i ?] a r " " p?irP?lor% instruirea si perfecionarea , 2 al % Senirea confor, creia arta trebuie sa% 'nix'neze bruta ''d ttl f i general 2 al % Senirea confor, creia arta trebuie sa% 'nx litatei2 #i pati,ile, f,'n'nid cu totul for,a #i general, a pus @in nou proble,a unui ,od deter,inat #i a unui QQ IB2C36D.+C+ scop esenial al acestei aciuni, aa* Ideea purificrii pasiunilor sufer 'nc, desigur, de acela#i defeot%de care sufer concepia precedent despre do,olirea dorinelor, totu#i ea scoate 'n eviden cel puin faptul c reprezentrile artei au nevoie de un criteriu cu care s fie apreciate ,eritul sau lipsa lor de ,erit% /cest criteriu e toc,ai gradul de eficacitate pe care 'l au ele 'n separarea a ceea ce e pur de ceea ce este i,pur 'n pasiuni% 6e aceea arta are nevoie de un coninut 'n stare s exteriorizeze aceast for purificatoare #i, 'ntruc@t producerea unui astfel de efect trebuie s constituie scopul esenial al artei, coninutul purificator ur,eaz s fie adus 'n lu,ina con#tiinei confor, universalitii #i esenia'itii lui% F!-* Susintorii precedentului punct de vgiF&-ai1-naF=P+aa%-&@---scopul artei ar fi #i acela de a in s2-uI1- Prin ur,are, parti--rnl4r'2!2en nfpfE2rn%ngt pp (a o pairtte'n faptul c ea pune in ,i#care senti,entele, precu, #i 'n satisfacia ctre rezid 'n aceast ,i#care, cIiar #i 'n fric, 'n ,il, 'n e,oie #i 'n zguduirea dureroas, deci 'n participarea plin de interes la senti,ente #i pasiuni, participare raire aduce ,ulu,ire, prin ur,are $&,% Q"* 'u satisfacia, plcerea, 'nc'ntarea pe care ne-o procur obiectele de art, reprezentarea lor, efectele lor 5;pe de alt pantp p , p p aoea;scoip nu #i-ar atinge ,sura lui superioar dec@t 'n ios%tr9%'irerh~?abula docet# si >deci 'n tiosul pe care ar ii in stare s-I aduc arta subiectului% 'n aceast privin, sentina lui Horaiu

+t prodesse volunt et delectare poetae conine concentrat 'n puine cuvinte ceea ce i,ai t'rziu a fost dezvoltat la infinit #i diluat, devenind cea ,ai plat concepie despre art, 'n for,a ei cea ,ai exagerat% 8 Privitor la o atare instruire, se pune 'ndat 'ntrebarea dac opera de art trebuie s-o conin 'n ea direct ori indirect, explicit sau i,plicit% 8 6ac este vorba 'n genere de un scop general #i nu 'n-t',pltor, dat fiind spiritualitatea esenial a artei, acest scop final nu poate fi dec't el 'nsu#i spiritual, #i anu,e, iar#i, nu un scop accidental, ci unul existent 'n sine #i pentru sine% :'t prive#te instruirea, acest ger, n-ar putea fi dec't acela de -t;a-duce 'n-,rur-ia> con#tiinei, cu a-utoru-;or-erei deaii% coninuturi sp;i- >rrtiiaif F,ft,la2 'n i#e #i pentru -#iiie% Su22licest raport, trebuie ' i i t@t i l F # p -# p, s afir,, ca arta, cu o't se situeaz ,ai sus, cu at@t ,ai ,ult are s cuprind 'n ea astfel de coninuturi, #i nu,ai 'n esena unui atare iconinut gse#te ea criteriul dac ceea ce este expiri1B2CL6D.+C+ H" ,at e sau nu e valoros% /rta a devenit, de fapt, pri,a 'nv o a r e a popoarelor% i Tnd;-ns instruirea este tratat 'ntr-un fel at't de exclusivist (scn -xirit natiifa>gpnpra2a a coninutului reprezentat apare ca o propoziie abstract, reflexie prozaicN 'nvtura general, direct pentru sine, fiind explicat ca atare #i nu coninut nu,ai indirect #i i,plicit 'n pls,uirea artistic concret, atunci prin aceast separare for,a sensibil, figurat, toc,ai care face din opera de art oper de art, nu este dec't un adaos secundar, un i'nvdli# explicit afir,at ca si,plu 'nveli#, o aparen explicit afir,at ca si,pl aparen% 6ar prin aceasta 'ns#i natura operei de art este alte-rat 5 fiindc opera de art nu trebuie s 'nfi#eze intuiiei coninutul 'n for,a lui general ca atare, ci generalitatea acestuia trebuie s-o prezinte absolut individualizat, singularizat 'n for, sensibil% .'nd opera de art nu ia na#tere pe baza acestui principiu, ci scoate 'n eviden generalul 'n for,a #i cu intenia unei 'nvturi generale, ele,entul figurat #i sensibil devine nu,ai decor exterior #i superfluu, iar opera de art devine ceva ce sufer de o ruptur interioar #i la care for, #i coninut nu ,ai apar concrescute% Individualul sensibil #i generalul spiritual au devenit 'n acest caz exterioare unul fa de cellalt% 8 .'nd apoi, scopul artei este redus la;; utilul rare p 'nvtura% l,F a lui adic aceea a plcerii, dfcrrip- #i 'nain i ,gfig-l,1Fg # trii este considerat pentrusine n e e s e n t i a 1 #i ca ceva >ce #i-ar avea substana nu,2 'n uti%i?itafrp%a 'nvturii a c--g g-; 'nsoitoare este% 6ar prin aceasta se afir, 'n acela#i ti,p ca arta nu #i-ar avea destinaia #i scopul final 'n sine 'ns#i #i c tl pi ar rpgirla 'n altirpU-iSi

altreva r%rnia %airta i;-,airE caz% artaEar fi r' v 8p enfcru scopul instruirii % 8 .il aceasta 'ns a, a-uns p'n la i,ita la care arta trebuie s 'nceteze de a-#i ,ai fi sie#i scop, 'ntruc't ea este redus fie la un si,plu -oc distractiv, fie la un si,plu ,i-loc al instruirii, UU* 'n ,odul cel ,ai pregnant aceast frontier iese 'n relief dac, la r@ndul nostru, ne 'ntreb, care este inta sau scopul supre, 'n vederea r,ia trebuie s fie, purificate pasiuiffle;s-;inariiii oai,enii M 22I ti,puPc2iS2> >iir, s-a spus> a-deseaEca acest scop supre, ar fi 'ndreptia%rea rno-ral% iar scopul artei ar fi acela de% a pre-gti 'nclinaiile #i i,prile 'n vederea;;pe2tecionarii ,oiale1-Sx de a le con- $x H IB2C36D.+C+ duce ctre;aceast int final% 'n aceast reprezentare rfnt ,-tinate instruirea #i purificarea, 'ntrucflt prin recunoa#tereaEEdevargJlii- IinfO trOrral F #i H[i pr2n irtafrifrf> aila-IarvnHp,nrl la ?=purificare, i nu,ai 'n felul acesta ar fi 'nfptuitaEan'eto2area o,ului ca folos #i scap supre, al ei% /cu,, 'n ce prive#te relaia artei cu 'ndreptarea ,oral, se poate spune ,ai 'nt'i acela#i lucru ca #i referitor la scopul instruirii% +ste u#or de ad,is c nu este 'ngduit ca arta 'n principiul ei s aib ca intenie i,oralitatea #i pro,ovarea ei% 6ar una este s faci din ,oralitate soop explicit al reprezentrii artistice, '#i altceva este nu ifaci din ,oralitate un astfel de scop% Pin% orice oper de art autentic se poate scoate o ,oral, totu#i, fr 'ndoial, aici este vorba de o explicaie #i, de aceea,? de cel ce scoate ,orala% /stfel pute, auzi c is'nt aprate cele ,ai i,orale descrieri spun'ndu-ni-,se c, pentru a aciona ,oral, trebuie s 'nvei s cuno#ti rul #i pcatul% Pi, invers 5 s-a sipus c 'nfi#area artistic a Sriei Sagdalena, a fru,oasei pctoase care apoi s-a pocit, ar fi sedus de-a pe ,uli spre pcat, fiindc arta 'nfi#eaz prea fru,os pocirea, posibil nu,ai dac ai pctuit ,ai 'nainte% 6ar doctrina a,eliorrii ,orale% ;dus cu consecven p'n la capt, ,erge in general #i ,ai departe% +a nu se va ,ulu,i cu faptul c dintr-o oper de art se pnaitp a,ate %si n ,orail% ci ea va voii, di,potriv% -2 'nvtura ,nra,l s apar li,pede ra ar,p esenial i%l- operei de art, ,ai $+t% -n NrIiip dffi bi l pa Ii ni1 Va per,ite nn fir 'nfi i-i ''l p p p #ate decffit subiecte ,orale, caradtere,, arinn-;-#i 'nit'i,plri ,o--ilf--;f7M fva,rpr,f arta a--e fariiltaftpa de a-%#i alegp, suIiN?4 ap>\N deosebire de ?istorioffrafie #i de #tiine, a cror ,aterie este dat% Pentru a putea aprecia

te,einic, sub acest raport, concep-ia privitoare la scopul ,oral al artei, se pune 'nainte de toate 'ntrebarea5 care este punctul de vedere precis al ,oralitii pe care-l pretinde aceast concepie M Privind ,ai de aproape OL* punctul de vedere aA ,pnailpF ,orala a#a cu, trebuie s-o 'nelege, azi 'n sensul cel ,ai bun al cuv'ntului, i,ediat reiese ca conceptul ei nu coincide ne,i-locit cu ceva ce nu,i, IJI general virtute, ?,oralitate social, onestitate etc% 6e aceea un;;o, >virtuos ca ,oravuri nu e totodat #i ,oral% .ci de ?,oral ine <e f 1 e x i a #i con#tiina exact a ceea ce este confor, datoriei, precu, #i aciunea ie#it din aceast con#tiin% F*ato-'ia ,oral 'ns#- :"tr lOge a voinei, dar lege pe care o,ul o Fesfe liber 'n sinea lui 4 iar acu, el trebuie s se decid IB2C36D.+C+ H^ pentru aceast datorie a datoriei #i pentru ',plinirea ei, 'ntru-c't nu face binele dec't pornind de la convingerea c'#tigat c este binele% /ceast lege 'ns, adic datoria de dragul datoriei aleas ca fir conductor, din liber convingere #i con#tiin interioar, datorie ',plinit, este ca atare generalul abstract al voinei, al crui opus direct 'l constituie natura, i,pulsurile sensibile, interesele egoiste, pasiunile #i tot ceea ce se nu,e#te pe scurt afectivitate #i ini,% 'n aceast opoziie una dintre laturi este considerat ca supri,@nd pe cealalt, #i ou, a,bele s'nt prezente 'n subiect ca opuse, acesta, ca unul ce decide prin sine, are libertatea de a asculta fie de una, fie de cealalt% Privite din acest punct de vedere, o astfel de decidere #i aciunea 'nfptuit 'n confor,itate cu ea devin 'ns pe de o parte ,orale nu,ai prin convingere liber despre datorie, iar pe de alt parte prin 'nvingerea nu nu,ai a voinei particulare, a pornirilor naturale, 'nclinaiilor, pasiunilor etc, ci #i a senti,entelor iiobile #i a instinctelor superioare% .ci xoncepia ?,orail,-no deraia pleac de la opoziia fer, dintre unive-J#-aHaFa;;spiri-tuala a voinei #i particularitatea ei naFurPa#en#ibila-ar ,o->rla nu const, dup aceast concepie, 'n concilierea co,plet -a-a.es2o< doua laturi opuse, ci 'n lupta pe care ele T;FHlFina 5 >>>contra celeilalte, lupt ce i,pune cnonflictul lor >cu;daoria instinctele s cedeze 'n faa acesteia% E fdceast opoziie nu apare 'ns 'n faa con#tiinei nu,ai 'n do,eniul li,itat al aciunii ,orale, ci se 'nfi#eaz ca funda,ental scindare #i opoziie 'ntre ceea ce exist 'n sine #i pentru sine pe de o parte #i ceea ce e realitate exterioar #i existena concret, pe de alt parte% .onceput cu totul abstract, ave, aici opoziia universalului, care ca atare este fixat 'n acela#i fel fa de particular, 'n care, la r'ndul lui acesta e fixat fa de universal3poziia aceasta apare concret 'n natur, ca# opoziie a legii abstracte fa de ,uli,ea feno,enelor individuale ce s'nt pentru sine #i particulare 4 'n spirit ea se 'nfi#eaz ca ceea ce e senzorial #i ceea ce e spiritual 'n o,, ca lupt a spiritului ',potriva crnii, a datoriei pentru datorie, lupt a poruncii reci cu interiorul particular, cu lu,ea cald a senti,entului, cu 'nclinaiile #i pornirile senzuale, lupt cu individualul 'n general 4 ea se prezint ca opoziie dur 'ntre libertatea interioar #i necesitatea extern a naturii 4 #i apoi ca contradicie a conceptului ,ori, gol 'n sine 'n raport

cu viaa concret, plin, a >& IB2C36D.+C+ teoriei, a contradiciei g'ndirii subiective fa de concreta existen obiectiv #i fa de experien% 2oate acestea s'nt opoziii pe care nu le-a inventat eventualul capriciu al reflexiei #i nici perspectiva #colreasc a filozofiei, ci s'nt opoziii care au preocupat #i nelini#tit -con#tiina o,eneasc de totdeauna #i 'n variate for,e, de#i ele au fost scoase la iveal 'n cIipul cel ,ai ascuit abia de ctre cultura ,odern, care le-a ',pins pe poziiile extre,e ale celei ,ai aspre contradicii% .ultura spiritual #i intelectul ,odern fac s apar 'n o, ,enionatele opo)iii, opoziii care fac din el o a,fibie, nevoit fiind s triasc 'n dou lu,i ce se contrazic, incit 'n aceast contradicie se zbate #i con#tiina, care, aruncat de la o extre, a opoziiei la cealalt extre,, nu e 'n stare s se ',pace ou sine $&,% ")* 'ns#i 'n cuprinsul nici uneia dintre aceste extre,e% 6eoarece, pe de o parte, vede, o,ul, sclav al realitii de toate zilele #i ai clipei lu,e#ti, apsat de trebuine '#i necazuri, constr@ns de natur, prins 'n ,re-ele ,ateriei #i ale plcerii senzuale, stp'nit #i rpit de instinctele naturale #i de pasiuni 4 pe de alt parte, o,ul se ridic p'n la lu,ea ideilor eterne, p'n la ',pria g@ndului #i a libertii, face din legi #i deter,inaii generale voin a sa, dezbrac lu,ea de Iaina realitii ei ani,ate #i 'nfloritoare #i o dizolv 'n abstracii, 'ntruc@t spiritul '#i afir, drepturile-#i-de,nitatea nu,ai afir,'nd lipsa de drepturi a naturii #i ,altrat@nd natura, creia 'i 'ntoarce 'napoi ,izeria #i violena pe care el le-a suferit din partea ei% 6ar o dat cu aceast ruptur 'ntre via #i con#tiin este dat pentru cultura ,odern #i intelectul ei , ,cerina ca o astfel de contradicie s fie rezolvat% 'ns intelectul nu este totu#i 'n stare s renune la rigiditatea a,intitelor opoziii% 6in acest ,otiv, soluia r,@ne pentru con#tiin un si,plu trebuie s fie, iar prezentul #i realitatea nu se ,i#c dec't 'ntre li,itele nelini#tei lui =dincoace> #i =dincolo>, cut@nd o rezolvare pe care n-o gse#te% Se ridic deci 'ntrebarea 5 6ac o ?opoziie at@t de ,ultilateral #i de cuprinztoare, opoziie pe care si,plul =trebuie s fie> #i postulatul rezolvrii nu reu#e#te s o dep#easc, poate fi 'n general ceea ce e adevr 'n sine #i pentru sine #i cel ,ai 'nalt scop final% :'nd cultura universal a czut 'ntr-o astfel de contradicie, sarcina filozofiei este aceea de a supri,a opoziiile, adic de a arta c nici una, nici cealalt din cele dou daturi, luat abstract #i unilateral, nu conine 'n ea adevr, c, luate astfel, ele se autodizolv 4 s arate c adevrul rezid nu,ai 'n ,i-locirea #i concilierea a,'ndorura, IB2C36D.+C+ c aceast conciliere nu e si,pl pretenie, ci este ceea ce e 'nfptuit 'n sine #i pentru sine #i oeea ce se 'nfptuie#te ,ereu% /ceast concepie concord ne,i-locit cu voina #i credina lipsit de prevenie, credin care are totdeauna i'n faa ocIilor aceast opoziie rezolvat, rezolvare pe care #i-o pune ca int a aciunilor sale #i pe care o 'nfptuie#te% <ilozofia ofer doar cunoa#terea

spri-init pe g'ndire a esenei Wpoziiei, 'ntruc@t ea arat c adevrul nu const dec't 'n rezolvarea opoziiei, #i anu,e nu 'n a#a fel c, eventual, opoziia #i ter,enii ei n-ar exista de loc, ci c acestea exist 'n conciliere% /cu,, 'ntruc@t ulti,ul scop final, a,eliorarea ,oral, ne-a tri,is la un punct de vedere superior, vo, fi nevoii s revendic, #i pentru art acest punct de vedere superior% Prin aceasta se nruie 'ndat de-a se,nalata fails poziie, dup care arta ar trebui s serveasc drept ,i-doc pentru scopuri ,orale #i 'n general s se pun 'n serviciul supre,ului scop ,oral al lu,ii, instruind #i a,elior'nd, deci poziia fals dup care arta nu #i-ar avea 'n ea 'ns#i scopul su substanial, ci 'n altceva% 6e aceea c'nd continu, s ,ai vorbi, acu, despre un scop final trebuie 'n pri,ul r'nd s 'nltur, falsa reprezentare care 'ng'lo-beaz 'n proble,a scopului proble,a de i,portan secundar a utilitii% :re#eala rezid aici 'n faptul c atunci opera de art trebuie s se raporteze la altceva, propus con#tiinei ca ceea ce este esenial, ca ceea ce trebuie s fie, astfel 'nc't acu, opera de art n-ar avea valoare dec't ca instru,ent util pentru realiza-rea acestui scop valabili pentru sine 'n cIip independent, 'n afara do,eniului artei% Y,potriva acestui fel de a vedea trebuie s afir,, c arta este cIe,at s descopere adevrul 'n fnn,a rls,uirii artii?2 P2SSIKII a 'nfi#eze coridilidl expoix-# "! zitia sus ,enionata si c% prin ur,are, arta '#i are scopul final 'n ea 'ns#i, 'n 'ns#i aceast reprezentare #i dezvelire% .ci alte scopuri, cu, s'nt 5 instruirea, pu,licarea, a,eliorarea, c@#tigul bnesc, fuga dup fai, >#2Eic2niste% nu privesc opera de artEca Ditare #i nu-i deter,ina conceptul% 8%----Be1 pt aceasta poziie, 'n care se dizolv consideraiile fcute pe baza reflexiei, va trebui acu, s cuprinde, 8 confor, necesitii lui interioare 8 conceptul artei, cu,, de altfel tot de pe aceast poziie a luat istorice#te na#tere adevrata considerare a artei #i adevrata ei cunoa#tere% <iindc FxiiSlia% de care a, a,intit s-a ,anifestai nu nu,ai 'nuntrul culturii generale spri-inite pe reflexie, ci de ase,enea #i 'n filozofie ca atare, #i nu,ai .. 1 IB2C36D.+C+ dup ce filozofia a 'nvat s 'nving te,einic aceast opoziie #i a 'neles propriul su concept, #i toc,ai prin aceasta #i conceptul naturii si al arteiNF >/tfl t * >/ltfel arest piirr de vedere, ca re'nviere a filozofiei 'n general, este totodat #i re'nvierea #tiinei despre art 4 da G riJI,ai acestei re'nvieri ii datoreaz, de fapt, estetica adevrata e2na#tere ca #tiin, iar ai la preuirea sa luai 'nall%------------1 6e aceea vreau s scIiez pe scurt istoricul tranziiei la care , refer, 'n parte de dragul istoricului, 'n parte fiindc astfel s'nt ,ai precis indicate punctele de vedere care intereseaz #i pe baza crora vre, s construi, ,ai

departe% .onfor, deter,i-$ naiei ei celei ,ai generale, aceast baz const 'n faptul c, $fru,osul artistic a iost recunoscut ca unul dintre ter,enii ,edii care rezolv #i readuc la unitate opoziia #i contradicia spiritului 'n sine abstract #i a naturii 8 at@t a naturii exterioare, c't #i a celei interioare, adic a senti,entului subiectiv #i a constituiei noastre afective <ilozofia Vantian a fost aceea care nu nu,ai c si,ise nevoia acestui punct de unificare, ci l-a #;i cunoscut de-a 'n d i d'dF ' iiI GK ,o e nevoia acestui punct de unificare, ci l-a #;i cunoscut de-a 'n d precis% aduc'ndu-F 'n aa raprezentrii4;In; generaiG% Kant a nsi?denat dire%pt Kar a inteligentei, precu, #la voinei, ratio- are, se raporteaz la sine 'ns#i, libertatea, con#tiina d i t 'i fiit xonsideat p "H* %nalitatea care, se raporte d i d de sine care se descoper #i se cunoa#te pe ea 'ns#i ca infinit 8rrrEsine% Iar aceast recunoa#tere a caracterului% absolut al voinei in sine 'ns#i, recunoa#tere care a produs punctul de plecare al E unei noi direcii 'n filozofia ti,purilor ,oderne, acest punct de plecare absolut trebuie recunoscut ca ,erit al filozofiei Vantiene, ,erit ce nu poate fi contestat, cIiar daca aceast filozofie este declarat ca insuficient% 6ar, 'ntruc@t Kant a reczut pe planul opoziiei-trigide dintre g'ndirea subiectiva #i lucrurile obiective, dintre untvtiisalitalea abstract a voinei #i 'iidividualitatesen-siBil a ei, e2EEa devenii c-1craExare-?a?SooGSE'n eviden ,a'Eles ca pe ceva supre, adineauri %,enionata opoziie a ,oralitii, fiindc, 'n afara de aceasta, el a ridicat latura practica a spiri- lid Vi Pr@d iidi ;;a ceV;Fgoretice Pstr@nd aceast rigiditate a opo-I1z1tiei recunoscuta de ctre g!i2eaEEr@ftnas2r?pe planulA intelectului, nu i-a ,ai r,as lui Kant deo't s susin unitatea nu,ai 'n for,a unor idei subiective ale raiunii, idei a cror realitate corespunztoare nu poate ti dovedit%idei-postulate, care trebuie, fr 'ndoial, deduse din raiunea practic, dar al cror ='n sine> nu este cognoscibil pentru Kant #i a cror realizare pracFB2C36D.+C+ tic a r,as un si,plu =trebuie s fie> a,'nat la infinit% In felul acesta, fr 'ndoial, Kant a pus 'n faa reprezentrii contradicia conciliat, cu toate acestea el n-a putut 'ns nici s dezvolte #tiinific adevrata esen a acestei contradicii, nici s-o de,onstreze ca adevrat real, singur real%Kant a 'naintat apoi, se 'nelege, #i ,ai;departe, 'ntruc@t a regsit unitatea cerut 'n ceea ce el a nu,it i n t e 1 e c t in t uii v, dar #i aici >Crit se opre#te, iar#i, la opoziia dintre subiectiv #i ob>Ye"2-iU2EEgfc Indic, desigursoluia abstracta a opoziiei conceptului si reali-l'ir@ lii illi i ibili #i particularitii, a intelectului #i sensibilitii indic deci ideea, dar tace din 'ns#i aceasta rezolvare #i conciliere din nou nu,ai ceva subiectiv, neconsiderfaid-o drept conci?li ere adevrat '#i reailaEi'n sine #i pentru sineG In

/ceast privin, 9ritica puterii de udecat% oper 'n care Kant trateaz despre -udecata estetic #i teleologic, este instructiv #i $&i re,arcabil% 3biectele fru,oase ale naturii #i artei, produsele naturii, care ,anifest finalitate intern 8 obiecte 'n legtur cu cane Kant exa,ineaz ,ai de aproape conceptul organicului #i al vieii 8, el le consider nu,ai de pe poziiile reflexiei care nu vede 'n ele dec't ceva subiectiv% Pi anu,e, Cant define#te puterea de -udecat 'n general ca =facultatea de a g'ndi particularul coninut in general>, #' nu,e#te puterea de -udecat r-J-t-exiva, %%cind ii este dat nu,ai parni,GaniI% la care ea trebuie s gseasc generalul>% Pentru aceasta, puterea de -ude-E ;are nevoie de o lege, de un principiu, pe care trebuie sa #i-l Ira% ea 'ns#i 4 Kant consider f i n a 1 i t a te a drept o astfel de lese% .onfor, conceptului Be libertate al raiunii practice, realifrea scopului se poticne#te 'ntr-un si,plu =trebuie s fie> -$dar 'n -udecarea teleologic despre ceea ce este viu Kant a-unge s considere organis,ul viu 'n a#a fel, c aici conceptul, generalul, conine 'n el #i particularul, iar ca scop conceptul deter,in particularul #i exteriorul, constituia ,e,brelor, nu din afair, ci dinuntru 'n afar, 'nc@t particularul corespunde de la sine scopului% Fotu#i, printr-o astfel de -udecat, iar#i, n-a, cunoa#te natura obiectiv a, obiertiiluic-i, susine Kant, a, for->nvnJg ,i,ai un ,od subiectiv de a re22ecta% In ,od ase,ntor t concepte Kant -udecata estetic 5 aceasta n-ar lua na#tere nici din infilrrt ra atare, din intelect ra farultate a conceptelor% #i nici din intuiia sensibil i din diversitatea variat a acesteia ca atare, ci s-ar desprinde d4n -nc,l DKer 1 intelrtiilni i l ',ag,atiei% In acest acord al facultilor de cunoa#tere obiectul 8& IB2C36D.+C+ t&,% " * raportat la subiect #i la senti,entul de plcere al acestuia% trEB4rENceast plcere trebuie% 'n pri,ul r'nd, s fie cu totul dezinteresata, adn g b;;nu aib legtur cu facultatea noastr H e a Hnri 6e exe,plu, c'nd ne ,ina curio-zitatea, sau ave, un interes senzorial 'n vederea dorinelor noastre senzoriale, ori ave, o dorin de a poseda, de a face uz de ceva, obiectele s'nt i,portante pentru noi nu pentru ele 'nsele, ci din cauza nevoilor noastre% /tunci ceea ce exist are valoare nu,ai din punctul de vedere al unor astfel de nevoi, iar raportul e aci de a#a natur, 'nc't de o parte se afl obiectul #i de cealalt parte o deteraninaie deosebit de el, la care 'l raport, 'ns% 6e exe,plu, dac consu, obiectul pentru a , Irni cu el, interesul acesta nu rezid deo't 'n ,ine #i r,'ne strin de obiectul 'nsu#i% 'ns raportul fa de fru,os nu e de genul acesta, susine Kant, -udecata estetic las ceea ce e dat - snIM4tf DIp,r ppnt%rn tine si ia na#tere dintr-o plcere ibildi li 'i '' '

IB2C36D.+C+ p pe care o pro,iteobiorfoildin di bili lPi itEEl lui 'nsu#i, 'nfrur't er 'ngduie obiectului slP#i ait*aEElnsine 'nsu#i scopul% .u, a, vzut de-a ,ai sus, acesta este un fel de a vedea i,portant% )% ' n al doilea r ' n d% fru,osul trebuie s fie, spune Kant, ceea ce e reprezentat fr concept, adic fr categoria intelectului, ca obiect al unei plceri universal Pentru a aprecia fru,osul, e nevoie de spirit cultivat 4 o,ul si,plu nu posed -udecat despre fru,os, 'ntruc@t aceast -udecat cere s fie general valabil% :eneralul ca atare este, desigur, ,ai 'nt@i un ce abstract 4 dar ceea ce e 'n sine #i pentru sine adevrat poart 'n sine deten,inaia $#i cerina s fie #i general valabil% In sensul acesta, #i fru,osul trebuie s fie general recunoscut, de#i conceptele intelectului nu posed nVi o -udecat referitoare la el% 6e exe,plu, ceea ce e bine, ceea ce e -ust 'n diferitele aciuni particulare este subsu,at 'n concepte generale, iar aciunea trece drept bun, c@nd e 'n stare s corespund acestor concepte% 6i,potriv, fru,osul trebuie, fr o raportare de acest fel% s trezeasc o plcere general% /ceasta nu 'nsea,n dec't c Fn; cong,ip-airea fru,osului noi nudeUeni, con#tieni rlp concept #i de#ubsu,are 'n2el #i nu ls, sa se 'nfptuiasc 'n faa noastr ep-r--a8Tbiecfcu2u' rnrFJv-dul rip ,nniiro-pnera-l, separare e altfel prezenta in ,dcal% 88------------8 ,F1 'n al trei-ear'nd, fru,osul trebuie s aib for,a f i n a -li&F-;Fatnia3-n?aitoteaEeste perceput -n;obiectEfa" reprezentarea unui scop2ln fond, cu aceasta se l5epetacloarEcgeace QH toc,ai a fost discutat%&Dn produs oarecare al naturii, de exe,plu o plant, un ani,al, este organizat cu finalitate, fiind ne,i-locit prezent pentru noi cu aceast finalitate a lui, prezent 'n a#a fel c noi nu ave, nici o reprezentare a scopului pentru sine separat #i distinct de realitatea prezent% 2ot 'n cIipul acesta trebuie s ne apar ca finalitate #i fru,osul% 'n finalitatea finit, scop #i ,i-loc r,'n exterioare unul fa de cellalt, 'ntruc't scopul nu st 'n relaie intern esenial cu ,aterialul 'n care el este 'nfptuit% 'n acest caz, reprezentarea scopului ca atare se deosebe#te de obiectul 'n care scopul apare realizat% <ru,osul, di,potriv, exist, posed'nd finalitate 'n sine 'nsu#i, fr ca ,i-loc #i scop s se 'nfi#eze separate drept laturi deosebite% 6e exe,piu-fscopul ,e,brelor organis,ului este viaa, care exist real 'n 'nse#i ,e,brele 4 rupte de 'ntreg, ele 'nceteaz de a ,ai fi ,e,bre% .ci 'n ceea ce este viu scopul #i ansa,blul su ,aterial s'nt at't de ne,i-locit unite, 'nc't for,a respectiv de existen nu exist dec't 'ntruc't scopul ei 'i este i,anent% Privit sub acest aspect, fru,osul nu trebuie s poarteN 'n el --naiitatea ca pe o for, exterioar2 ci natura i,anenta a obiectului fru,os trebuie s constea 'n faptul ca interiorul #i >exteriorul i#i corespund corrfol?, i,ei finaliti% ~%

(% in slir#it, #i in a% l; p a t r n I :# a r n A cercetarea Vantian stabile#te c fru,osul este ceea ce e recunoscut, fr ,n-cept, ca obiect al unei plceri n e c e s a r@e@ Becesitatea e >categorie abstract #i indica un raport interior esenial 'ntre dou laturi 5 c'nd exist una dintre acestea, #i pentru c exist, exist #i cealalt% Dna din laturi conine 'n deter,inaia ei totodat #i pe cealalt 4 de exe,plu, =cauz> nu are sens fr ,%efect>% 3 astfel de necesitate a plcerii posed 'n el fru,osul fr nici o raportare li a concepte, adic la categorii ale intelectului% /stfel ne place, de exe,plu, ceea ce este confor, regulii, ceea ce este fcut confor, unui concept al intelectului, de#i Kant pretinde ,ai ,ult pentru aceast plcere dec't unitatea #i egalitatea unui atare concept al intelectului% 8 /cu,, ceea ce gsi, --n--cate %aceste te,e Vantiene este% neseparat a ceea > 'n ronsI,ta noastr >e presupus ca separat% /ceast separaie este supri,at 'n fru,os, 'ntru-Ici aici generafui #i particularul, scopul #i ,i-loacele, conceptul s'> nIirfvt?iil e,N in,trppat,r,n,H total ---% - ?f fr,,,ciii a"tifl>&SHKant vede un acord in eareE2nisui#i particularul este adecvat conceptului% Particularul ca atare este ,ai 'nt'i 'nt',pltor, #i H - e% 1)! QQ IB2C36D.+C+ IB2C36D.+C+ 34 aceasta at't fat de alt particular, c't #i fat Ac general, #i toc-N,ai aces2 ele,ent 'nt'rnffiliTr% dat senzoriali, senti,ent, constitu->ie afectiv, 'nclinaie este 'n fru,osul artistic nu nu,ai subsu,at unor categorii generale ale intelectului #i do,inat de conceptul ide $libertate 'n generalitatea lui abstract, ci acest ele,ent accidental ,gste ',binat 'n a#a fel cu %generalul sau universalul, 'nc't se arat, >2auntr,H #i 'n s,esi pentru sine adecvat universaiiln1ln felulacesta este 'ncorporat g'ndul in fru,osul? artistic, #i ,ateria nue deter,inat de g@nd 'n -cIip exterior, ci #i ea exist liber, 'ntruc't naturalul, sensibilul, afectivul etc% posed 'n ele 'nsele ,sur #i scop, acord cu g'ndul 4 iar intuiia #i senti,entul s'nt #i ele ridicate pe planul generalitii spirituale, dup cu, g'ndul nu nu,ai c renun la du#,nia sa ',potriva naturii, ci, 'nveselindu-se, -ustific #i sfine#te senti,entul #i plcerea, astfel 'nc't natura #i libertatea, sensibilitatea ' rn,r%aotul 'si gsesc dreptul _-;-Nif'frvr?a ',preun% 'n >'2n-i-l 111211L11 <l ";'l@A,9i 9B, 2 conceptul '#i gsesc dreptul #i-gt-ftfaH p ;;;;; ;;; #E- a c el aiobip/1arsi aceast conciliere aparent co,plet Kant2 totu#i su2ectivFn cele din ur,a, referuic2use> i l producerea fru,osului #--iu e 'nsu#i adevrul esle, dup Kant, totu#i subiectiva , I.I: u#$# ,N%8 ;;;;;; , L* la aprecierea #i la producerea fru,osului, s-;nu e 'nsu#i adevrul 'n sine

#i pentru sine, nu fsie 'ns#i realitatea% /cestea ar fi rezultatele principale ale rotirii ranti%pr 'n ,sura 'n care ea ne poate interesa aici% +a constituie punctul de -#lecare pentru 'nelegerea adevrat a fru,osului artistic, 'nelegere nu s-a putut realiza dtc't prin inluni a necesitii p SDIDI, a% sensibilului #i raionalului% /ici trebuie s ,rturisi, c ',potriva ,enionatei infiniti abstracte a g'ndului, contra acelei datorii pentru datorie #i a intelectului litpsiit de ifon, 8 intelect care concepe natura #i realitatea, si,urile #i senti,entul nu,ai ca pe o barier, ca 5pe ceva absolut potrivnic, consider'ndu-se pe sine opus acestora 8, si,ul artistic al unui spirit ad'nc #i 'n acela#i ti,p filozofic a cerut #i a exipri,at cel dint'i totalitatea #i concilierea, #i aceasta 'nainte ca ele s fi fost recunoscute #i i,puse de ctre filozofie de pe propria sa poziie% 2rebuie s-i recunoa#te, lui PVFFF- r G2riarfNlp rneril;de% a fi sfr@,at subiectivitatea,%, #i riatura abstract a g,dirii Vantiene #'EXde;;a;ti cutez@t2Jedea-supra lor tacaEE,2e2.area ctg a-+idg prin g'ndire unitatea si-cc,riiierfia ,ra r-e ceea ce constitui dux-ridn-zeze artistic aceasconceptie% .ci ;ScIiller nu a avut 'n vedere nu,ai arta #i interesele ei, nein'nd sea,a de raportul ei cu filozofia propriu-zis, ci el =a co,parat interesul su pentru fru,osul artistic cu principiile trlozotiice2lrr 2 f p'9+fp CT f" ; , a ptruns el 'n natura ,ai ad'nc si 'n conceptul fru,osului% 6e ase,enea se si,te in operele unei anu,ite perioade a creaiei sale c ScIiller s-a ocupat cu g'ndirea 5 cIiar ,ai ,ult dec't ar fi fost avanta-os pentru fru,useea naiv a operei de art% Intenionalitatea unor reflexii abstracte #i cIiar interesul pentru conceptul filozofic s'nt vizibile 'n unele dintre poeziile sale% I s-a #i repro#at acest fapt, ,ai ales pentru a-l acuza #i cobor' 'n faa naivitii totdeauna aceea#i #i netulburate de concept #i a obiectivittii goetIeene% 6ar, sub acest raport, ca poet ScIiller na fcut dec't s plteasc tribut ti,pului su, tribut ',povrtor, care nu i-a fcut dec't onoare acestui suflet subli, #i acestei naturi ad'nci, iar #tiinei #i cunoa#terii nu i-a adus deo't folos% 8 In aceea#i epoc, aceea#i sti,ulare #tiinific l-a sustras #i pe :oetIe de la arta poeziei, do,eniul su propriu-zis% 6ar, dup cu, ScIiller se ad'ncise 'n considerarea profunzi,ilor interioare ale spiritului, tot a#@ constituia sufleteasc proprie lui :oetIe l-a condus pe acesta spre latura n a t u or a 1 a artei, la natura exterioar, la organis,ele plantelor #i ani,alelor, la cristale, la for,area norilor #i la culori% 'n aceast investigaie #tiinific, :oetIe aducea cu sine ,area sa si,ire #i -udecat, oare, 'n aceste do,enii, a rsturnat felul de a privi lucrurile al intelectului #i erorile rezultate de aici, 'ntoc,ai cu,, de cealalt parte, Sdniiller a 4Utiut s arate valoarea ideii Iliberei totaliti a fru,u-felului 'n care considera intelectul voina #i g'ndirea%

3 serie de producii scIilleriene aparin acestei ptrunderi ad'nci 'n; natura artei, #i 'ndeosebi lucrarea Acrisori despre educa3ia estetic# ScIiliigr ploar aici de la punctul principal r fiprarp individ u,an poart 'n el aptitudinea de a ii?uno, ideal% /cest orn ]Ueriit-a%biilar fi reprezentat prin stat, oare e ior,a obiectiva, general, oarecu, canonic, 'n care diversitatea diieniilof subieci 6 r:p;p unita<e%>Be pute, 'ns reprezenta1 dou ,oduri 'n oare o,ul vre,elnic coincide cu o,ul ideal 5 anu,e, pe de o parte, ,odul 'n care statul2 ca gen al speciilor 5 ,oiralitate,,legalitate, inteligen, ar supri,a ,divirlaiitata 4 pe de alt parte, ,odul 'n care individul s-ar d i l li di 'nla la vaila de gen, iar o,ul vre,elnic ar deveni o,ul nobil al ideii, o,ul ideal% Kaiunea pretinde unitatea ca atare% 9: 3< IB2C36D.+C+ pretinde ceea ce e 'n confor,itate cu genul, ia1 natura ceiFe d:B Pre 5F5%%5F% =i5t,t=% o,ul este solintar 'n egala ,sura de ctuil acestor laturi ctre a,bele ?legislaturi% In .u,ui%O S%%=% %;;;; ;r;; %educaia estetic trebuuP s realizeze ,i-locirea #i concilierea cerut, cci, dup ScIiller, ea ur,re#te s for,eze 'nclinaiile, sensibilitatea, instinctele #i sufletul astfel, 'ne't acestea s devin raionale 'n ele 'nsele #i, prin aceasta, raiunea, libertatea #i spiritualitatea s-#i prseasc #i ele for,a abstract #i, unite cu latura natur 'n sine raional, s se 'ntrupeze aici 'n carne #i ? 3ase% <,rrrUsil p#p r+rC%r rnnJvpirpa ratirvna%1ii%1iii HA sensibilul iar ;aceast contopire este considerat drept ceea ce e cu adevaratE EEreal% In liniile ei generale, aceast concepie scIillerian poate li -recunoscut de-a 'n 4ra3ie 2i noble3e% precu, #i 'n poeziile lui ScIiller 4 recunoscut 'n faptul c poetul face cu predilecie din lauda fe,eilor obiect al creaiilor sale, iar 'n caracterul acestora el a recunoscut #i a subliniat toc,ai prezena ',binrii spontane a spiritualului cu naturalul% /reast unitate a generalului si particularului, a liberiti iiua rT-#. %-r% t-v2-4nrirOiii iii psent a artei, #i pe . i ;M ii III . 96 . . < % o are rpipi-f* Sr2-n%Der utiiinifiir ,ra prinripin '#i fgfn a arte # p

fr 'ncetare s-a strduit s-o 'nfptuiasc 'n viaa real cu a-utorul artei #i al educaiei estetice, a devenit dup aceea, c a i iM% -pri,ri%p'n al cunoa#terii si al exis#i unica realitate, rrin nrSn, -u %- %% 2;;;=;;;;;;; ;pe poziia ei absolut, #i c'nd arta a 'nceput s-#i afir,e de-a natura #i de,nitatea sa particular 'n raport cu supre,ele interese ale o,ului au fost descoperite #i conceptul #i locul #tiinific al artei, iar arta, cu toate c interpretat, sub un anu,e aspect, 'nc 'n cIip fals $ceea ce nu e locul s dezbate, aici*, xi- !* a fost%, totu#i 'neleas cnnfnn, 'naltei si adevratei sale deter,inaii% <r 'ndoial, -flai%% %%'nainte rip?n 9iti%rV,a-in, ,inaii, t ara 'naoiaia, -arr tnii> ---;;;``%% - - - % 'nsufleit de conte,plarea idealurilor celor vecIi, a #<D-DD9E<-unei noi 'nelegeri 'n studiul artei, liber'ndu-l de punctelede dere oferite rle scopurile ordinare, precu, #i de acela al si,1 - G8>i > 4nc5l%stpn$-H ,are rerr4f ti orA ; sa caute ,eca anei % %%X%%%%,%% 1I0 %%%%%% ,;;;;;;;;;;;; F%or% :act 9incVel,anai trebuie considerat drept unul dintre oa,enii care au #tiut sa descopere pe sea,a spiritului un nou organ #i pro-e>edee #i ,oduri ] % ;;5 N----'%urtp, i 5%n tnnteE totul no2 IB2C36D.+C+ $H^ -irgg%ea, concepia lui a pUprritat relativ puin influen asupra teoriei #i asupra cunoa#terii #tiinifice a artei% > /propiai 'n ti,p de re'nvierea ideii filozofice, dornici de noutate #i 'n cutare de ceea ce surprinde #i face s fii re,arcat, /ug% 9 i 1 I% #i <riedr% v% ScIlegel $pentru a atinge pe scurt ,ersul dezvoltrii ulterioare* #i-au 'nsu#it din ideea filozofic at'ta c't au fost 'n stare s pri,easc naturile lor nefilozofice, ci 'n ,od esenial critice% .ci nici unul dintre ei nu poate pretinde s aib reputaie de g'nditor speculativ% +i au fost 'ns aceia care, cu talentul lor critic, s-au a#ezat 'n apropierea punctului de vedere al ideii #i s-au ridicat cu ,are francIee #i 'ndrzneal novatoare 8 de#i cu redus coninut filozofic 8 'n pole,ica plin de spirit, ',potriva concepiilor de p'n aici, introduc'nd, fr 'ndoial, 'n felul acesta 'n diferite ra,uri ale artei un nou criteriu de apreciere, spri-init pe puncte de vedere superioare celor co,btute% 6ar, cu, critica lor n-a fost 'nsoit de o cunoa#tere filozofic te,einic a criteriului de apreciere la care au recurs, acesta a pstrat 'n el ceva nedeter,inat #i nesigur, 'ne't cei doi critici au 'nfptuit c'nd prea ,ult, c'nd prea puin% 6e aceea%8de#i trebuie, s li se recunoasc ,arHr ,prit de a fi scos din nou 'n lu,in #- rle a fi pnpt,it ou dragoste creaii de art vecIi si puin api-fUiatp de ronite,ipora,i lor; cu, e pictura italian ,ai vecIe #i cea fla,and, c'ntecul BYBeluif->g2lor etc, de a ti cutat cu zel sa icunoascaE#i s 'nvee apoi #i pe alii lucrur2>puin cunoscute, ca poezia #i filozofia indian, totu#i fraii Srliilpg-fi an atriI,t fftstnr epoci o

valoare prea di totu#i fraii gf p ,are 4 'n cur'nd au czut ei 'n#i#i 'n gre#eala de a ad,ira lucruri ,ediocre, ca de exe,plu, co,ediile lui Holberg, #i de a % ari--uiEb valoare univelsal ,ior creaii de valoare nu,ai re'a-;iU-rrEon #-au artat entuzias,ai pentruEc2'recii 2@2se #i puncte rie szgriere rle nrrlin i iH', liHarp ?-pt m poziii -up-e-a;; 6inaceast scoal, #i ,ai ales din opiniile #i doctrinele lui <riedricI/Uon ScIlegel, s-a dezvoltat ar-oi% 'n for,e variate, asa-niA,-fa i r n n i e Pe una dintre latufGre?Ee2rE'ronia si-a gsit ir,fiiul ei ,ai, ad'nc 'n filozofia lui <i eI te, 'ntruc't princi-piile acesei;filozgfii au fost aplicate la art, <nedricI >0on HcIlege22Nca #i ScIelling, au plecat de la punctul de vedere al lui ?<icIte4 bcIelling spre a-l dep#i 'n cIip absolut, <nedricI von NScI'egel?Nspre a-l dezvolta 'ntr-un fel curios #i spre a se dezbra de el% 'n ceea ce prive#te legtura ,ai str@ns a te,elor ficIteene 1+ IB2C36D.+C+ ou una dintre ra,urile ironiei, nu e nevoie s scoate,, sub acest raport, 'n eviden acu, dec't punctul ur,tor 5 <irIp staIi- prinripin a Huni ut ni oricrei voine, al oricrei raiuni l i l bl b - pp si cunoa#teri, eul, #i anu,e euil absolut abstract, care ra,ine f1In al doi?lea rinid, acest eu este, datorit acestui fapt, il ' i H pa s'nt egat ' l , , p, >absolut si,plu 'n sinp%4 .2, pp HP rO pa%rr%p %s'nt, negate 'n el orice l ddidi p p p iparticulariitate, orice i,ad-dfto,inat,8odice;;io-atiaut 8 cci 'n aceastE2ibeftate #i unitate abstract piere orice lucru 8, pe de alt parte orice coninut estM vailabil pntu-n PH ,i,ai 'n-rnrir fi di m m' p este afir,at#i recunosout de;cittre eu% .eea ce exist, exist nu,a2prln eu, iar ceea ce exist prin ,ir2p p>l AP ap,pn-a 'l poate E#2 ni i, 1L1 rin 6ardac ne opri, ila aceste for,e cu toull goale, for,e re-i#i aii-rUr?i-Uinpa in ,odul-de-a-fi absolut al eului abstract, ni,ic H* nu ,ai e considerat ca existind un sine #i pentru sine #i av'nd valoare 'n sine 'nsu#i, ci e privit ca fiind produs nu,%ai de subiectivitate% 'n acest caz ans, eul '#i poate r,@ne do,n #i stp'n peste toate, #i nu exist, 'n sfera ,oralitii, a dreptului, a o,enescului #i

divinului, a laicului #i a sacrului ni,ic ce n-ar trebui s fie afir,at ,ai 'nt'i de ctre eu, ceea ce toc,ai din aceast cauz n-ar putea fi fcut s piar de ctre eu% 6atorit acestui fapt, ifl-;ce; este existentE'n sines- pentru siinp nu p rl,-'t aparent, nueEadevrat #i real -2iri r@nza sa 'nsu#i si prin sine 'nsu#i, ci e si,pl r-s-f ,r ,' p P- P r p prin pn ri,',,rl la; FiIera d-isipoziip% a puteriii s2 bunului plac al acestuia% /d,iterea #i si,rii,%air%ea s'nt exclusiv la Hisrrpia [ilni? 'n cinp>E'nsusi de-a supri,area rand 'ns, eul este individ activ, viaa lui constind 'n crearea pentru si,ne1 na si pentru air%ii, a individuali-tatnEEsle% exterioria'ndu-se pe sine si ,anifest'ndu-iseca >JeIo-,en;4 cci fiecare o,% n't trifi#te4 llEJ reallzezeE#JEse ; # realizeaz pe sine% Caportate 'ns la fru,os #i la arta, toate ace i realizeaz pe sine% Caportate 'ns la fru,os #i la arta, toate ace stea 'nsea,n strlpati na airtii# #- s-i ,odeilezi artistic viaa%n 6ar, confor, acestui principiu, trifisc ca artist, c'nd toate aciunile #i ,anifestrile ,dle 'n ,o-enerai1 8 'nruc't ele se refera la ur2coninut 8 r,'n pentru ,ine nu,ai aipa r e n t aciu@nd for,e care saD-.u;otul 'n puterea ,ean acest caz, ,2or2ua >cl2?adevaif?a?t 'n s e r ' oEi nici acest coninut #i nici exteriorizarea srrpalizarpa iui 'n general% <iindc seriozitatea adevrat ptrunde 'n viaa noastr nu,ai datorit unui interes substanial, IB2C36D.+C+ unui lucru valoros 'n el 'nsu#i, datorit adevrului, ,oralitii etc, nu,ai datorit unui coninut care de-a oa atare trece 'n ocIii ,ei drept, coninut esenial, 'nc't devine esenial pentru ,ine 'nsu,i nu,ai 'ntruc@t ,-a, contopit cu un astfei de coninut valoros '#i a, devenit pe ,sura lui 'n tot ceea ce #tiu #i fac% Pe poziia pe care eul, care afir, din sine totul #i dizolv totul, -2ste artistul, cruia nici un coninut aii con#tiinei nu-i apare ca $&l% se absodut #i ca existent 'n sine #i pentru %s,in%p%r ri i se% prez,ta ca aparen crea He Pil 'nsu#i #i riip,tint HP a fi ni%,iirit AP el, Ipe aceast poziie FFD poate avea loc o astfel de seriozitate, cci aci nu,ai for,alis,ului eului / se atribuie valabilitate% 8 6esigur, 2pentfD alii, eii ca ifetl3,en, 5ielul in care ile aipar, poate fi ceva serios, 'nruc't ei , consider ca unul care i'nsu,i iau lucrurile 'n serios, dar icrez'ud astfel ei se l'n#al, inefiind deo't biei subieci ,nginii, fr organ #i aptitudine de a 'nelege '#i de a a-unge la 'nli,ea punctului ,eu ?de vedere% Pirin aceasta ,i se de,onstreaz c nu oricine e at't de liber $adic liber for,al* 'nc't s vad, 'n tot ce ,ai are pentru o, valoare, de,nitate #i sfinenie, nu,ai un produs al propriei sale puteri discreionare, putere cu care toate acestea el le poate considera valabile sau nevalabile, poate s se lase sau s nu se lase deter,inat de ele, s le practice sau s nu le pnacticePi iat acu, c acraist virtuozitaf a% nr[i U-fi ironic artistice

se concepe pe sine ca eF e n i a% 1 i t a t e divin pentru care totul #i fiecare nu e ded' creatur lipsit de esenia-litate, de care creatorulG liber, #tiindu-ise deta#at de toate, nu se H l t # # g, l?iill?ucil 4pe aceasta creatura o poate isi ni,ici #i crea% i s'a pe aceast poziie a genialitii divine prive#te de sus cu superioritate peste toi ceilali oa,eni, declarai ,rginii #i banali, fiindc ei ,ai consider dreptul, ,oralitatea etc% :a fer, stabilite, obligatorii #i eseniale%/stfel, individul, care trie#te 'n felul acesta ca artist, '#i creeaz, iar 'ndoial, relaii cu alii, trie#te 'n societatea prieteniilor, are iubite etc, dar ca geniu el consider aceste raporturi ou realitatea sa deter,inat, cu aciunile sale particulare, precu, #i cu ceea ce este 'n sine #i pentru sine universal, tot ca total lipsit de valoare, co,port'ndu-tse ironic fa de ele%& / este se,nificaia general a ironiei geniale si divine2 acestei concentrri a pnlni 'n cipp%r fiD pentru care ?tii i i d' ' f si ra p pnaie ri dec't 'n ferucirea SDinrfl, r,p n d pl%rpr%pa AP a ' / f #i gusta pe sine l < YSIll p p # p 'nsu#i% /ceast ironie a fost descoperit de do,nul <5r, v% YScIlegel, 1* IB2C36D.+C+ #i ,uli alii au trncnit dup el despre ea sau trncnesc din nou, i,it'ndu-l% Pri,a for, a acestei negativiti a ironiei este, pe de o parte, aceea care afir, de#ertciunea a tot ce e substanial, a tot ce e ,oral #i 'n sine plin de coninut valoros, nulitatea a tot ce este obiectiv #i valabil 'n sine #i pentru sine% :prinduse pe aceast poziie a ironiei, totul 'i va aprea eului lipsit de valoare #i van, exoept'nd propria-i subiectivitate, care, prin aceasta, devine ea 'ns#i gunoas #i goal, devine ea 'ns#i o de#ertciune% Pe de alt parte, invers, eul, 'n aceast delectare poate s nu gseasc ,ulu,ire, s-#i devin sie#i insuficient, 'ne't s si,t de acu, setea dup ceea ce e fer, #i substanial, s si,t nevoia unor interese deter,inate #i eseniale% .u aceasta '#i fac apoi apariia nefericirea #i contradicia 5 pe de o parte, subiectul voie#te, fr 'ndoial, s a-ung la adevr, p9rtnd 'n sine aspiraia dup obiectivitate, dar pe de alt parte nu e 'n stare s se dezbare de aceast singurtate #i refugiere 'n s(ne, s se rup din aceast abstract #i nesatisfcut inti,itate, #i e cople#it acu, de nostalgia pe oare a, vzut-a provenind tot din filozofia lui <icIte% Starea de ne,ulu,ire cauzat de aceast lini#te #i neputin de a aciona '#i de a atinge ceva, pentiu a nu renuna la ar,onia sa interioar #i dorind realitatea #i absolutul, r,'ne totu#i ireal #i goal, de#i pur, ea d na#tere ,aladivelor suflete fru,oase #i zbuciu,ului nostalgic% .ci un suflet cu adevrat fru,os acioneaz #i e real% /,intita stare

de dorin nu este 'ns dec't senti,entul ni,icniciei subiectului gol #i van, cruia 'i lipse#te fora de a putea scpa din aceast deCertci9ne #i de a se putea 'ncrca cu coninut substanial% 'ntruc't 'ns din ironie s-a fcut acu, for, artistic, ea nu s-a oprit nu,ai n reprezentarea artistic a vieii proprii #i a individualitii particulare a subiectului ironic, ci 'n afar de opera de art 'nfi$&, * #'nd propriile aciuni etc% ale artistului, s-a cerut ca acesta s creeze #i opere de art cu subiecte luate din exterior, ca produse ale i,aginaiei% Principiul acestor producii care nu pot fi pls,uite cu precdere dect 'n poezie este iar#i reprezentarea divinului ca ceea ce e ironic% 6ar ironicul, ca individualitate genial, rezid 'n autoni,icirea a ceea ce e subli,, ,re, excelent #i creaiile artistice obiective vor avea s ilustreze nu,ai principiul absolutei subiectiviti 4 ca atare, ele 'nfi#eaz ceea ce arc valoare #i preuire 'n ocIii Dno9l9i, ca lipsit de valoare #i auto-ni,icindu-se% Ceiese de aici nu nu,ai c nu se ia 'n serios ,oraYB2C36D.+C+ 1, litatea, drept9l, adevrul, dar c tot ce e ,ai de pre #i? ,ai bun nu valoreaz ni,ic, 'ntruc't, apr'nd 'n indivizi, 'n caractere, 'n aciuni, acesta se autoinfir, #i se autoni,iceste, devenind 'n cIipul acesta propria sa ironie% 1uat abstract, aceast for, atinge de aproape principiul co,icului, 'ns, cu toat aceast 'nrudire, co,icul trebuie deosebit 'n ,od esenial de ironie% .ci co,icul trebuie s se ,rgineasc la faptul c tot ceea ce se autodistruge este ceva 'n sine lipsit de valoare, este un feno,en fals #i contradictoriu, cu, ar fi, de exe,plu, o trsnaie, o 'nc-p'nareN un capriciu bizar fa de o pasiune puternic, sau #i un principiu Si,ai p (r#tinG solidtpori o ,axi, presupus fer,% +ste ,sp%ini totul at[a s,fieA'nfi#at 8 'ntr-un individ #i prin 1`U- Xdrept $p(if de or ,oral #i adevrat, ceea ce sine substanial% 'n acest ca5 de a fi dispreuit 'n ce prive# lipsa de caracter #i sl ironic #i coiic este ceea ce este reale, 'ncapi i,portant, atare ironie caracter 'i rilor, pe istrus% loare ceea ce 'n realitate este ,ieral reprezint un coninut 'n aseroengarindivid e nul #i de,n Iraofceful liEi, iar arta 'nfi#eaz deosebirea aceasta dintre esenial ap% coninutul a acest coninut 'l for,eaz persona-e ?nu pot persisiNe'ng3ipul lor fer, #i ant la el, ls'nd-ivl&s e distrug 'n sine% 3 ,sei de caracter iu-peate ironia% .ci adevratului pe de o pNt,eipG coninut esenial al seopu- parte pstrarea fer, a unui astfel de scop i,portrii5, 'ne't s-ar distruge 'ntreaga existen a individualitii dac s-ar vedea silit k cpdeze #i s renune la el% /ceast fer,itate #i substanii?alftatec-nstituie tonul funda,ental al caracterului% .aton nuUpoare;fai dec't ca ro,an #i republican% :'nd 'ns ironia este ,at ca ton funda,ental al reprezentrii artistice, din ceea ce este ,ai puin artistic dec't orice se face principiu adevrat a' operei de art% 6eoarece, pe de o parte, apar 'n opera de art figuri banale, lipsite de coninut #i de inut, 'ntruc't ceea ce e substanial se dovede#te a fi 'n ele lipsit de valoare, pe de alt parte se ,ai

adaug la toate acestea #i a,intitele frmntri nostalgice #i contradicii nerezolvate ale sufletului% /stfel de pls,uiri nu pot trezi interes adevrat% 6e aici per,anentele pl'ngeri venite din partea #colii ironiei ',potriva lipsei de 'nelegere profund, de sensibilitate pentru art% de geniu la publicul care n-ar pricepe aceast 'nli,e a ironiei 4 adic pl'ngeri c publicului nu-i plac aceste lucruri 'n-ositoare #i nu-i place ceea ce 'n parte e pueril, iar 'n parte lipsit de 1& IB2C36D.+C+ caracterPi e bine c nu% plac aceste naturi srace 'n coninut interior #i 'ncrcate de dorine, e o consolare c aceast lips de onestitate '#i ipocrizia nu s'nt pe gustul publicului #i c, di,potriv, o,ul cere ca arta s 'nfi#eze ,arile #i veritabilele lui interese, precu, #i caractere care r,@n credincioase fa de coninutul ce le deter,in valoarea%N? 5 :a observaie cu caracter istoric ar ,ai fi de adugat c 'ndeosebi S ol g e r #i 1 u id [ i g 2 ii e c V au fost aceia care au accentuat ironia ca principiu supre, al artei% Bu este locul aici s vorbi, a,nunit despre S r 1 g e# r a#a cu, ar ,erita el, #i trebuie s , ,ulu,esc cu c'teva indicaii% Salger nu s-a ,ulu,it, ca ceilali, cu o cultur filozofic superficial, ci nevoile lui suflete#ti cele ,ai inti,e #i autentic speculative l-au ',pins s coboare 'n ad'ncul ideii filozofice% /ici a descoperit el ,o,entul diallectic al ideii, punctul nu,it de ,ine =infinit negaivitate absolut>, a descoperit adic activiIatea i1i1 neaifr pp isvnp %ra irfin,if #i '2nrvpirsal SprfN a deveni 5*,'=/) finitate #i particularitate, #i care supri, din nou #i aceast negaie pentru ca :. s r,plgNa5IDpaiora npiversailul si infinitul 'n fii i ' finit #i 'n ceea ce e partiouliar% Sdlger a inut ,ult la aceasta nagativi?tate 4 #i, tara i'ndoiail, ea este un ,o,ent 'n ideea speculativ% 6ar, conceput ca aceast si,pl nelini#te dialectic #i dizolvare a infinitului 'n finit, ea este, totu#i, n u , a i u n ,o,ent #i nu 'ntreaga i d e e, cu, vrea Soiger% 0iaa lui Sdlger s-a fr@nt, durere, prea de vre,e ca el s fi putut a-unge la expunerea concret a ideii filozofice% /stfel el s-a oprit la acest asspect al negativitii, negativitate care are 'nrudire cD dizolvarea ironic a ceea ce e deter,inait, precu, #i a ceea ce este substaniali, 'n care el vzuse #i principiul activitii artistice% 6ar 'n viaa sa real, date fiind fer,itatea, seriozitatea #i distincia caracterului su, Sdlger n-ia fost nici el 'nsu#i un artist ironic 'n felul descris ,ai sus #i nici si,ul lui ad'nc pentru apere de art Aeritabil 8 si, dezvoltat 'n ,sur considerabil prin studiul per,anent al artei 8 n-a fost, 'n aceast privin, de natur ironic% /t't G pentru -ustificarea lui Sdlger, care 8 in'nd sea,a de viaa, filozofia #i arta lui 8 ,erit s fie deosebit de apostolii ironiei ,enionai p'n aici% 'n ce-l prive#te pe 1ud[ig 2 i e c V, for,aia lui provine tot din perioada al crei centru a fost un ti,p oarecare Fena% 2iecV #i alii printre ace#ti distin#i oa,eni opereaz cu

IB2C36D.+C+ "H totul fa,iliar cu ter,eni a cror se,nificaie nicidecu, nu ne-o ',prt#esc% /stfel, 2iecVcere, desigur, ,ereu ironie 4 c'nd 'ns face aprecierea unor ,ari opere de iart, recunoa#terea #i descrierea grandorii acestor opere, se 'nelege, este excelent, dar el se 'n#al crez'nd c aici s-ar gsi cea ,ai bun ocazie de a arta ce este ironia 'n opere cu, ar fi, de exe,plu, Ho$eo 2i ,ulieta% 'n care nu poate fi vorba de nici o ironie% DI=I>IUNE NG ^i* 6up precedentele consideraii prealabile, este acu, ti,pul s trece, la tratarea obiectului nostru 'nsu#i% 6ar introducerea, 'n al crei cuprins ne ,ai afl, 'nc, nu poate oferi, sub acelt raport, reprezentrii altceva dec't o privire de ansa,blu asupra 'ntregii desf#urri a consideraiilor noastre #tiinifice care vor ur,a% 6ar, cu, noi a, vorbit, despre art ca despre ceva ce ia na#tere din 'ns#i ideea absolut, ba a, indicat drept ;#cop al ei reprezentarea sensibuda a absolutului, la aceast privire de ansa,blu va trebui s proced, de-E'I a#a fel 'nc't s se vad, cel puin 'n linii generale, cu, diferitele pri iau na#tere din conceptul fru,osului artistic 'n general, %fru,os artistic na 'nfi#are a absolutului, lat de ce va trebui sa cut, s suscit, o reprezentare cu totul general #i despre acest concept% /, spus de-a c coninutul artp-;este ideea% iar for,a ei pls,uirea sensibil, figurat% /rta trebuie s ',bine aceste dou --uri 'n libera #i conciliat totalitate% P ,r 1 , a deter,inaie inclus aici este cerina 2a >autsl coninut care ur,eaz sEfie epir,il%atra2tfef'cEs% se arate 'n al 'nsu#i napabil de a f- rcprr-8zentat >artistic% 6pnarppp ailitlfl nu obine, dec't o ',binare proast, 'ntruc@t un coninut 'n sine inapt pentru a fi 'nfi#at figurat #i ca feno,en exterior se vede nevoit s ia o astfel de for, 4 o ,aterie pentru sine 'ns#i prozaic trebuie s-#i gseasc, 'n tx, ,^)* for,a opus naturii sale, toc,ai ,odul de prezentare ce-i este adecvat% / doua cerin, care deriv din precedenta, prive#te con-inutuil artei% e cere ca acesta s nu fie-ceva 'n sine 'nsu#2Db-straot, #i anu,e nu 'n sensul c acest coninut trebuie s fie 6I0IZIDB+ 11 au,aidec't sensibil #i concret 'n opoziie cu ceea ce e spiritual si ginditacesta din ur, lu2cu se,nificaia a Si,plu #i ab-stiact- 6eoarece tot ce este veritabil #i adevrat 'n spirit ca #i in natur este concret 'n sine #i posed 'n sine, cu tot caracterul su general, subiectivitate #i particularitate% Spun'nd, de exe,plu, despre 6u,nezeu c este Dnul, Si,plu, <iin supre, ca atare, nu a, fcut dec't s expri,, prin aceasta o abstracie ,oart a intelectului neraional% Befiind conceput 'n adevrul su concret, un astfel de 6u,nezeu nu va oferi nici un coninut nici pentru art, #i cu deosebire nu pentru arta plastic% /cesta e

,otivul pentru care evreii #i turcii nu au putut, cu, au fcut cre#tinii, s-#i 'nfi#eze 'n cIip pozitiv pe 6u,nezeul lor 8 care nici ,car nu e si,pl abstracie a intelectului 8 'n art% 'n cre#tinis,, 6u,nezeu e 'nfi#at 'n adevrul lui #i, 'n consecin, ca absolut concret 'n sine, reprezentat ca persoan, ca subiect #i, 'n ,od ,ai precis deter,inat, ca spirit% .eea ce este el ca spirit se prezint explicit pentru concepia religioas ca trinitate a persoanelor, care 'n sine e, 'n acela#i ti,p, una% /ve, aici esenialitate, universalitate #i particularizare, precu, #i unitatea lor conciliat, #i nu,ai aceast unitate este ceea ce e concret% 6ar 'ntoc,ai cu,%, %pentru a fi aIsrOVr;;!devrat -n;ooninut b H astfel de rana%rtp,r $nrr o a#a pretinde #i 2nir-%iiare, fiindc generalul nu,ai abstract arta nu ;? @ posed a'n sine 'nsu#i deter,inarea de a 'nainta spre particularPN ;zirie2Ed?e a deveni leno,en #l de a 'nfptui 'n acestea, unitatea cu sine 'nsu#i;; 3i al treilea r'nd, dac unui coninut veritabil, #i 'n b l fl eorSee,a concret, trebuie s-i rn%rpipirnfl n frtr, b i F f , ,uire sensibil, aceasta, ia r'nidnil ei 6).A/ pls% ie s, , , desv'r#iire concret #i individuali, ceva singular% <aptul c con- $&,% creul revine a,belor laturi ale artei 8 adic at't coninutului, c't #i for,ei 'n care acesta e $'nfi#at 8 este toc,ai punctul 'n care a,bele coincid #i '#i corespund reciproc, a#a cu,, de exe,plu, figura natural a corpului o,enesc este un concret sensibil 'n stare s 'nfi#eze spiritul 'n sine concret #i s se arate adecvat acestuia6e aceea #i trebuie 'nlturat reprezentarea c s-ar datora si,plei 'nt',plri faptul c pentru o astfel de figur adevrat este ales un feno,en reali al l9mii exterioare% .ci arta nu recurge la aceast for, nici pentru c o gse#ite dat a#a 'n iprea-labil, nici fiindc nu exist alta, oi 'n coninutul concret 'nsu#i rezid ,o,entul feno,enului sau apariiei #i exterioare #i reale, ba 4< 6I0IZIDB+ =4) cIiar #i sensibile% 6ar, din acest ,otiv,acest concret sensibil 'n care un coninut spiritual se 'ncorporeaz dup esena lui exist 'n5 ,od esenial #i pentru ceea ce este interior 4 exteriorul figurii prin care coninutul devine intuib%il #i reprezentabil nu are ca scop deo't de a exista pentru sufletul #i spiritul nostru% Bu,ai din acest ,otiv coninutul #i for,a artei s'nt 'ntrucIipate, contopite

laolalt% .eea ce e nuana i concret #i sensibil, natura exterioar ca atare, nu-#i are unica ei origine 'n scopul acu, a,intii Penele bogate 'n cuilori variate ale psrilor strlucesc #i c'nti nu s'nt vzute, c@ntecul lor sun #i neauzit 4 soaietele l9minos, care 'nflore#te nu,ai o noapte, se veste-e#te fr s fie ad,irat 'n poenile slbatice ale pdurilor sudice, iar aceste pduri, la r'ndul lor, desi#uri ',pletite din cele ,ai fru,oase #i ,ai luxuriante vegetaii, rsp@ndind cele ,ai aro,atice #i ,ai bine ,irositoare parfurnuri, putrezesc #i pier tot atit de puin gustate% 3pera de art 'ns nu e at't de ingenu pentru sine, ci ea este 'n cIip esenial o 'ntrebare, un cuv@nt adresat ini,ii care-i rspunde, un apel ctre suflete #i spirite% 8 6e#i sensibilizarea pe care o 'nfptuie#te arta 'n aceast privin nu este accidental, totu#i, invers, ea nu e nici ,odul supre, de a prinde concretul spiritual% <a de -reprezentarea concretului $spiritual prin concretul sensibil, g'ndirea este o for, superioar de 'nfi#are, ea este, desigur, relativ abstract, dar, pentru a fi ade- vrat #i raional, ea nu trebuie s fie unilateral, ci g'ndiare concret' 'n ce ,sur for,a adecvat de 'nfi#are a unui coninut deter,inat este cea artistic sau, dat fiind natura lui, 'n ce ,sur pretinde el o for, de reprezentare superioar, ,ai spiritual, vede, 'ndat, co,par@nd zeii eleni, de exe,plu, cu 6u,nezeu, a#a cu, 'l concepe reprezentarea religioas% Zeul elen nu e abstract, oi individual, #i este foarte apropiat de for,a natural 4 6u,nezeul cre#tin este, fr 'ndoial, tot o personalitate concret, dar ca spiritualitate p u r , trebuind s fie cunoscut ca s p i r i t #i 'n spirit% Prin aceasta, ele,entul existenei lui este 'n cIip esenial cunoa#terea interioar #i nu for,a natural extern, prin care el n-tar putea fi 'nfi#at deo't 'n ,od i,perfect, adic nu 'n 'ntreaga profunzi,e a conceptului su% r4%9c 6ar, cu, arta are sarcina s 'nfi#eze ideea peiitru intuiia - N> for, sensibil #i nu 'n for,a g@ndiri5 #i a spiriF , A I F i li U%a x 1 Ui 1 R litiii pure 'n general, #i cu, aceast 'nfi#are '#i?, are viailna- c- ,prit,l 'n rrOr flSipnniH fOn a oi unitatea a,belor laturi4 adic 'n corespondenia #i unitatea ideii cu for,a ei, 'nalta valoare #i 6I0IZIDB+ excelena unei opere de at, realizat confor, conceptului ei, ?va depinde de gradul de unitate interioar 'n rare apar conto- ' p pite una 'n alta ideea #i for,a% <unda,entul diviziunii pentru #tiina airtei rezid 'n acest 'i p punct al adevrului superior, spiritualitate pe care #i-a c'#tigat-o pls,uirea artistic adecvat conceptului spiritului% 6eoarece, 'nainte de a a-unge la adevratul concept al esenei sale absolute, spiritul trebuie sa treac printr-o suocesiune de trepte, 'nte,eiat 'n 'nsu#i acest concept, iar acestei desf#urri a

coninutului pe care spiritul #i-o d 'i corespunde, legat ne,i-locit de ea, o suocesiune a for,elor artei, for,e prin care spiritul, ca spirit artistic, devine con#tient de sine 'nsu#i% /cest proces 'nuntrul spiritului artistic are el ns9Ci, la rundul lui #i confor, naturii sale, dou laturi% /nu,e, 'n pri,ul r ' n d, 'ns#i aceast dezvoltare este s p i r i t u a 1 #i genera 1 , 'ntruc't succesiunea treptelor concept iilor despre 1 u , e, ca expresii ale con#tiinei deter,inate, dar cuprinztoare a naturalului, o,enescului #i divinului, ia for, artistic 4 'n al doilea r ' n d, aceast dezvoltare interioar a artei trebuie s%Ca dea existen ne,i-locit #i sensibil, iar ,odurile deter,inate ale existenei artistice sensibile sl'nt ele 'nsele o totalitate de deosebiri necesare ale antei, s'nt d i f e r i -t e 1 e a r t e% :a creaii spirituale, pls,uirea artistic #i diferenele pe care ea le arat s'nt, fr 'ndoial, de natur ,ai general, nefiind legate de un ,aterial anu,it, iar existena sensibil prezint #i ea diferene variate, dar, 'ntruc@t sufletul ei interior, ca #i acela al spiritului, este conceptul, un ,aterial sensibil deter,inat a-unge s posede un raport ,ai str@ns #i o anu,it coresponden inti, cu diferenele spirituale '#i cu for,ele creaiei artistice% .onsiderat 'ns 'n ansa,blul ei, #tiina noastr se ',parte 'n trei pri principale 5 > ~~,@ 'n pri,ul r ' n d, ave, o parte genera 1 % /ceast are ca obiect #i coninut al ei, pe de o fru,osului artistic ca irlf a n nirfitura p 'l!( 8 r'prm!# m# 'pr0rl dll p p raportul idealului cu producia artistic subiectiv% 'n al doilea r ' n d% din conceptul fru,osului artistic dezvolt p par ti i a r % 'ntruc't deosebirile esen-.!. ; olt p p p iale coninue;'a;--cest concept se dFesfi#oar 'ntr-o suacesiune de fripte @Ifo22rne2or?Ep?articuliare de pls,uire artiistic%E 2+ 6I0IZIDB+ 'n al treilea r ' n d, ave, o ulti, parte, 'n care trebuie s exa,in, individualizarea fru,osului artistic% 'ntruc't arta trece g;---area sensibil a creaiilor sale% 'ncIeg'ndu-se

]i% O* ;;'nfr-unEstste, a<ltrte<or particulare #i al genurilor #i speciilor lor% /cu,>, o'n ceea ce prive#ite pri,a '#i a doua parte, pentru a face> inteligibil ceea ce ur,eaz, trebuie s rea,inti, 'ndat c ideea% ca fru,os artistic, nu este ideea ca atare, ideea a#a cu, trebuie s-o conceap ca absolut 1ogica ,etafizic, ci este ideea 'ntrir't a pri,it for,a realitiA %#i a intrat cu aceasta realitate 'ntr-o unitate ne,i-locit adecvat .ci i de e a c a atare este, fr 'ndoial% 'nsuisi adevrul ?'n sine si pentru sune, dar e# adevrul nu,ai confor, generalitii lui 'nc neobiectivate, 'n ti,p ce f( i- n , n c . r i ii ii ,- ,* ,ai precis de W fi 'p cIip inAirAi337i p p p #i o pls,uire individual a realitii , rutinai a de a 1,sn s a apar 'n siine 'n cIip esenial ideea% Prin aceasta este de-a for- ,ulata cerina ca ideea #i pls,ui rea ei i'n for, de realitate concret trebuie sa fie co,plet adecvate una alteia% /stfel conceput, ideea% ca reaIitiaf%p piz,uit ranfan, ,nceptului su, este idealul% Sarcina unei astfel de corespondene ar putea ti ;,sa 'neleasa ,ai 'nt'i 'n isensul cu totul for,al c ar fi 'ngduit ca ideea s fie e D it a r e ori cuta r e idee, cu condiia ca for,a 'n care ea este realizat 8 indiferent oare 8 s reprezinte 'ntoc,ai respectiva idee% 6ar atunci adevrul pe care-il cere, idealului este confundat cu si,pla - u s t e e, care const 'n faptul c o se,nificaie oarecare este expri,at 'n cIip adecvat, 'nelesul ei puind fi, din aceast cauz, descoperit 'n ,od ne,i-locit 'n respectiva for, de expresie% Idealul nu trebuie luat cu acest 'neles% 6eoarece un coninut oarecare poate fi reprezentat, confon, oriteniului esenei sale, 'n cIip cu totul adecvat, fr s-i fie 'ngduit s pretind c posed fru,useea artistic a idealului 'n co,paraie cu fru,useea ideal, reprezentarea lui va aprea cIiar defectuoas% 'n aceast privin, trebuie notat, 'n prealabil, ceea ce nu,ai ,ai t'rziiu va putea fi dovedit, anu,e x,% ^"* c insuficiena operei de art nu trebuie totdeauna privit ca dovac2a de st'ngcie subiectiv, ci d e f e c t u o z i t a t e a for,ei provii,e si din ,ediocritatea li n s u fi c i e n @J r n p i ti ii t n 1 ii ' 6e exe,plu, cIinezii, inzii, egiptenii au pls-l fli Hi Ii l d dli liite de f e exe,plu, cIinezii, inzii, egp ps ff cIipuri -lezei #ii de idoli lipsite de for,, sau av'nd o for, proast, >for, neadevrat, #i n-au 2os;!l f f>d o, ,# ;! stare s pun stp,ire pe adevrata fru,usee, fn>ndc reprezen0,G1611-3 81 %rile lor ,itologice, coninutul #i cugetul operelor lor artistice erau 'n >s'ne

,ea nedeteraniniate, sau aveau un prost ,od deter--r'in@t, #i nu erau coninut 'n sine'nsusi absolut In acest sens, cu cit--perele de arta devin ,2xcelente>"EcuEat't?E,ai adine e-teadevrul cuprins 'nEcor''nutul #i glndul lor% Pi in legtur cu aces<fapt, nu trebuie s ne gindi, nu,ai la eventuala dexteritate, ,ai ,are sau ,ai ,ic, dexteritate cu care s'nt prinse #i reproduse for,ele naturii a#a cu, s'nt ele date 'n realitatea exterioar% <iindcfpe anu,ite trepte ale con#tiinei #i pls,uirii artistice abandonarea #i defigurarea for,elor naturii nu este neintenionat lips de pnactic teInic #i de dexteritate, ci e transfor,are intenionat, care provine din coninutul ce se gse#te 'n con#tiin #i este pretins de aceasta /stfel,; exist sub acest aspect art i,perfect, art care diirfp22nrtEdpE teInic #i din alte puncte de vedere poate fi ni totul N sfera ei deter,inat, dar oare, fat HP rnn%rppt%n%1, artei #i fa de ideal, apare totu#i insuficient% Bu,ai 'n cea ,ai 'l id i i ii # p # 'nalt art ideea si reprezentarea ei artistic '#i corespund i?ntr-adevar, 'n ser-ul r for,a ideii este in ea 'ns#i adevrata for, 'n sine #i pentru sine, aceasta lundca coninutul ideii, coninut pe care ea 'l expri,M> este el 'nsu#i coninut adevrat% Pentru ateas2@ e nevoie, cu, a, indicat de-a, ca ideea sa fie deter,inat 'n sine #i prin sine 'ns#i ca totalitate concret #i s aib, astfel, 'n ea 'ns#i principiul #i ,sura particularizrii sale #i a ,odului-deter,inat al feno,enului% J,agin-atia cre#tin, de g # exe,plu, va putea reprezenta pe 6u,nezeu nu,ai 'n for, > o,eneasc #i in expresia s p i r - t u a 1 a acesteia, fiindc 6u,- $xlP os Iezeu 'nsu#i e cunoscut aici ca fiind artsniiit s p i rit 'n sine% Sodiiil-deter,inat este oarecui, puntea spre feno,en% /colo unde acest ,od-de-a-ti-deten,inat nu este totalitate care decurge din ideea 'ns#i, unde ideea nu este reprezentat ca una ce se deter,in #i se particularizeaz ipe sine 'ns#i, ea r,ine ab-; ccctEi'Enu posed in ea 'ns#i ,odul deter,inat, si deci prin--xiuiuil ,odului prbicular de apariie, siingurul adecvat ei, ci are isfEprin.ipill in afara sa% lata de ce ideea inca abstracta are nu e nc% afir,at de B7 potriv, ideea concret 'n sine '#i are 'n ea 'ns#i principiul ,odului sau de apariie #i, Hat-orit are,tiii fapt, e propria sa cMeaie artistica Xiber%E/?stfel% nu,ai ideea cu adevrat concreta, produce adevrata ei figur 5 iar nrenst corespondent a ideii #l a for,ei este idealul% N 2* % ^O* 6I0IZIDB+ .u, i'ns ideeaeste 'n felul acesta unitate concret, aceast n,t4't<-r;pof Pde i'n ?.on#tiina artistic dee't pxinr-o >la,pl etalare #i o nou prezentare a

particularitilor adeiii, iar i2t dltare I ? ?>I> EI-->_ p # iprun2aceasta dezvoltare de lr22istic obine o t o tal utiat e ! a ir t i c u 1 a ir e% Prin ur,are, dup f o r ?, e i# 1 t ir t %;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;; ce a, considerat %fru,osul artistic 'n sine #i pentru sine, trebuie s vede, if-elul 'n care fru,osul ca 'ntreg se desco,pune 'n deteraninaiile sale particulare%/ceasta constituie d o c t r i n a de spire i or ,ele a ir tei> ca parte a d ou a a% expunerii -poastre% /ceste for,e '#i au originea 'n ,odul diferit 2H>e'4 concepe ideea icJ?coninut, care condiioneaz diferena de foftn artigb'caE,Ecare apare ideea% Pe aceea, for,ele artei nu s'nt deo't %raporturi diferite 'ntre icoriinut #i for,, iraiportu, ce pro-8,=%= o,i .t-r% icPTcf iraii" aHevraitulA tunvnn din ideea 'ns#i #i care dau din aceast cauz adevratulG fun da,ent de diviziune 'n aceasta sfer 4 fiindc diviziunea trebuie sa lie totdeauna ?Ynte,eiat 'n conceptul a crui particularizare ?#i ',prire este ea% S /ve, de considerat aici t re i irapoirturi ale ideii fa ele for,a ei de expresie artistic/nu,e, 'n pri,ul r'nd, 'nceputul 'l face ideea c'nd, fiind 'nc 'n ,stare de ?nedeter,inare #i indistincie, ori 'n stare de proast #i neadevrat deter,inare, ea 'ns#i devine coninut al pls,uirilor artistice, fod nipdptri,in%at, ea ft,r% nu posed acea;ind-UiduialiIa%te pe ,are o pretinde idealul 4 carac-terul;;ei -abstract;;#i unilateralitatea ei ifac ca for,a sa $fie din? punct ic2e vedere exter-oU de<ectuoas si 'nt@,pltoare% 6e aceea - 1- ---5 8--iii # -l,ip 1 cut are a f igu-veritabil%% Ideea 'nc n-a %%%%%%c rriii deo't caspa(i pg igasit l'n sine @nsi#i for,a, #i rra'ne astfel nu,ai lupta%-#i aspi' < i' li t aceasta > iogxxk ,ai sita $ NNID i $, ?/i%O DK10 lllv[U -% --------, --M;<aia spre ea% Pute, nu,i i'n generali lor,a aceast ;;; % sionboil i a, antei% In aceasta for, de art, ideea abstract G'#i are for,a artistic 'n atara ei, 'n i,ater%ia sensibiil naturala, ?de la nare ipDfiair lairu, plas,uuea artistica #i de care apare legat% 3biectele intuiiei naturii s'nt, pe de o parte, lsiate ,ai intn a#a cu, is'nFt ele, totu#i 'n acela#i ti,p e introdus 'n ele ideea substanial ca se,niifiioaie a lor, l'nc't acestor obiecte le revine acu, sarcina s-o expri,e, ele trebuind s fie interpretate ca #i o'nd ideea 'ns#i ar fi prezent i'n ele% 1ucru posibil datorit faptului ic obieotele irealitii au 'n ele o latur care le face apte de a 'nfi#a o

se,nificaie generall% .u, 'ns nu este posibil o coireaponden co,plet, aceast raportare nu se poate 6I0IZIDB+ 2, referi dec't la o deter,inaiN a b s t r acta, cu, ar fi, de exe,plu, cazul c'nd prin $reprezentarea leului se 'nelege fora% 6in icauza acestui %caracter abstract al raportrii, 'n con#tiin ptrunde, pe de alt parte, #i caracterul strin al ideii ifa de feno,enele naturii, cu toate c ideea, ineav'nd alt realitate pentru a se exipri,a, se rsp'nde#te 'n toate aceste for,e cut'ndu-ise pe isine nelini#tit '#i lipsit de ,sur 4 neg-sindu-le 'ns adecvate ei, ideea a,plific atunci for,ele naturii #i feno,enele realitii p'n 'n nedeter,inat #i 'n ne,surat, alearg 'n cuprinsul lor 'ncoace #i 'noolo, se zbate #i se fr,'nt 'n ele, le violenteaz, le desfigureaz 'n cIip nenatural #i 'ncearc prin irisip, lips de i,sur #i fastul for,aiilor s ridice feno,enele p'n da propria sa 'nli,e% .ci a-c-;idaisF;ic ceea ce e i,ai i,i-l1isiP?1 irnaii ipuin rp%A%p%t($$r8 ci nesusiceptibir l ii ' ' bl dtf' -.!. p p de a pni,i lor,a4 obiectele naturii 'ns s'nt absolut deter,f' nate i-fF' *at fiind; ir,p?Et?ni-???-p %Inr ir%ptr#3pr%nrB i raportull t ideii fa i f iid de obiectivitate este, prin ur,are, un iraport n e g a t i v% ifiindc ideea% ca .eva %'oerior, este ea iins#i nernullu,it de EoEEastfel s'2Istiari 'inii0ISfiln i ,irpntpin 'nnntinua?% afir,ii2Pi n r n i p8c u b 1 i ,8ip,te tninitn abundena de ton,e icare nu-i ?.orespund% 'n cuprinsul acestei afir,ri subli,e, feno,enul natural u,anJE'fbr,a '#i i ;, eviiident, luate #i lsag;aa-cui, si,t ?e2e" acestea nu s'nt totu#i cun)Hr2rrp--pC,rnsuraEEse,nifVaie%i se,nificaie icare este iHeiaisupra oricrui coninint i >/ceste daturi constituie, 'n generali, loaracterul pri,ului panteis, artistic al 3rientului, care, pe de o parte, atribuie #i celor ,ai proaste obiecte se,nificaie absolut, pe de alt parte constr@nge prin for feno,enele ca acestea s-i expri,e concepia despre lu,e 4 acest panteis, artistic devine 'n felul acesta bizar, grotesc #i lipsit de gust sau, idispreuind libertatea infinit #i abstract a substanei, se 'ntoarce ',potriva feno,enelor, ca unele ce s'nt lipsite de valoare #i pieritoare% 6in aceast cauz se,nificaia nu poate fi 'ncorporat oo,plet 'n expresie #i, cu -oate eforturile #i iince2canile, nepotrivirea dintre idee #i for,a> 2n%cax%?pa ffitiP p &ipp2nara ra,'ne ne'nvins% 8 /ceasta ar ti pri,a for, a artei, for,a si,bolic, %cu a ei cutare #i fir,'n-tre, cu caracteruil ei enig,atic #i subli,% In a do u afor, artistic 'ns, for, pe care vre, s-o nu,i, clas Y2a"

este 'nFlturt dublul nea-uns al artei si,<= 6I0IZIDB+ 6I0IZIDB+ H i_bolice% <or,a si,bolic este i,perfect fiindc, pe de o parte, 'eai-eea?ptrunde2r2con#?tiint nu,ai 'n starp -Ap d elef 0n'naie abstract sau 'n ,od nedeter,inat #i, din aceast cauza, ioi* ?corespondena dintre se,nificaie #i for, trebuie s r,'n +ol-deauna defectuoasa #i abstracta ea 'nsa#*% for,a ela-c a% artei 2ezolv aceasta dubl insuficien prin faptul c ea este 'ncor-> porarea libera, decviat, a ideii in tor,a ce aparine ideii 'ns#i, potrivit propriului ei concept #i cu care, din acest ,otiv, 2!eeg-%se ] puateEE>cErda 'n cIip perfect #i liber% Prin ur,are, nu,ai for,a clasicEofer producerea #i intuirea idealului des-v'r#it #i-l 'nfi#eaz ca rpal?F2iat -8 2otu#i, potrivirea dintre concept #i realitate 'n arta clasic trebuie luat, tot at't de puin ca #i 'n cazul idealului, 'n sensul pur for,al al corespondenei unui coninut cu for,a lui artistic exterioar% /ltfel, orice reproducere a naturii, orice % portret, regiune, floare, scen etc, constituind scopul #i coninutul reprezentrii artistice, ar fi clasice de-a 'n ur,a unei astfel de congruene a coninutului #i for,ei% Particularitatea coninutului '%n arta clasic const, din contra, 'n;fa-!ul c el 'nsu#i este <dee concret, #i ca atare e %spinltualiii ,ncret cci nu,ai ceea ce e spiritual este, ceea ce este cu adevrat interior% Printre cele ce s'nt naturale, un astfel de coninut este acela care pentru ei 'nsu#i i se cuvine spiritului 'n sine #i pentru sine% .onceptul originar 'nsu#i trebuie s fie acela care a gsi t for,a pentru spiritualitatea concret, 'ne't acu, conceptul subiectiv 8 aici spiritul artei 8 a regsit-o nu,ai #i a fcut-o s fie adecvat liberei spiritualiti individuale ca existen pls,uit, natural% .-nd;;rebuie s se 'ntrucIipeze 'n feno,en frr-a r;Fe;;care ide#a o are ?in ea ca torrna -ne ca spiritualitate dH-prrn--ia, individual Eeste figura o,eneasc, f Perso,ficarea #i antropo,orfi -zarea au fost, fr 'ndoial, @aesea calo,niate ca o degradare a spiritualului, dar arta, 'ntruc't ea ?trebuie s 'nfi#eze spiritualul 'n cIip sensibil, este silit s recurg la aceast antropo,orfizare, fiindc spiritul nu apare 'n ,od suficient de sensibil dec'fc 'n corpul su- 'n aceast privin, ,ete,psiIoz este o reprezentare abstract a acestui fapt% <iziologia ar trebui s considere drept unul dintre principiile sale adevrul c, 'n dezvoltarea ei, viaa se vede silit s 'nainteze 'n cIip necesar p'n la for,a u,an, ca unic feno,en sensibil adecvat spiritului% -l% X6ar corpul o,enesc cu for,ele lui nu ,ai trece 'n arta clasic ca si,pl existen sensibil, ci nu,ai ca existen #i for, natural a spiritului, #i de

aceea el trebuie sustras oricrei insuficiene ce ine de ceea ce este nu,ai sensibil #i de natura finit, accidental a feno,enalitii% .'nd este purificat for,a astfel, 'nc'if ea s expri,e 'n sine coninutul ce-i este adecvat, e nevoie, pe de alta parte 8 dac vre, s fie deplin corespondena dintre se,nificaie #i for, 8, ca spiritualitatea care constituie coninutul s fie #i ea d e a#a fe3, 'ne't s fie susceptibil-O de a se expri,a pe sine co,plet 'n for,a natural o,eneasc, f-a dep#i excesiv aceast expresie 'n sensibil #i ca spirit part%icnr i i ' expresie itul e aici deter,inat 'n acele i CC Oi a1.la%il 0lHip si,plu absolut> p p, (r% p pn8 Oi si,plu absolu ve#nic, 'ntruc't acesta din ur, nu este %capabil s se ,ani feste #i s se expri,e Hec't ca spiritiialtafpa ipWaU-------E /cestEdin ur, punct devine, la r'ndul lui, deficiena prin care for,a clasic a artei se dizolv #i cere trecerea ia o a tfe2a tor,a, tor,a superioar, anu,e la cea ro,antic% < ilHIB)a *? o , a n t i c a artei supi di?>> l i HIB)a *? o , a n t i c a artei supri,a dig%?>nou> uiilunea ! l++ ) > TT!l '!() f , f r #f''' 1T Vl r rllpni 8 ca 'ptr-nn rI-%p giupfir%i,- 8 la deosebirea #i opoziia celor dou laturi care 'n arta si,bolic au r,as diferen #i opoziie ne'nvinse% <or,a clasica a artei %a atins, desigur, tot ce poate realiza ,ai?'nalt sensibilizarea 'n art, #i dacg@te% ceva deficient 'n; ea aceasta este nurna- arfa '%nf#- 2i %rara%rf%pt-nl li,i-tat al sferei artei ca atare% /cestcaracter li,itat const 'n E> din i ca arta in general lace 5 universalul concret, confor , conceptului su, universal infinit, 8 din spirit, obiect al su in fouil >s ti I* s ib i 1 ,>concret, ?iar 'n for,a ei clasic aria inf-F-i#eaza ',binarea deplin a existenei spirituale si sensibile ca i d e co r e s p o @2 aceasta conto 'ire spiritul nu a-unge, deEfapt, s tie inlai#at confor, adevratului su concept%

.ci spiritul e isubiectivitatea 'nti,it ? a ideii, care, ca iinterioritate absolut, nu-#i poate lua liber pentru sine for, exterioara atunci c'nd este nevoit s r,'n turnat 'n corporal ca existen ce i-ar fi adecvat% Pilec'nd d la acest principiu, for,a ro,antic a artei supri,a din nou neseparata unitate ar artei ?.liasioe, fiindc ea> a obinut un .3I1 inut care dep#e#te for,a clasic a artei si ,odul de expri,are al acesteia% /rest rnni,-t pentru a ne referi la reprezentri cunoscute, coincide cu ceea ce cre#tinis,ul enun despre 6u,8> 6I0IZIDB+ 6I0IZIDB+ 21 nezeu ca spirit, spre deosebire de credina 'n zei a elenilor, ore--fifiaEEcre constituie Jpentru?%arta clasic coninutul esenial #i cel luai adecvat% 'n arta clasic, coninutul concret 'i' s ine este unitatea ,aturai u,ane #i divine, natur care, toc,ai fiindc e nu,ai ne,i-locit #i 'n sine, a-unge s se ,anifeste adecvat tot ipe cale ne,i-locit '#i sensibil% Zeul elen exist pentru intuiia naiv #i pentru reprezentarea sensibil #i, de aceea, for,a lui e cea corporal a o,ului, 'ntinderea puterii #i fiinei sale este individualparticular, iar fa ide subiect el e o substan #i o for cu care interiorul subiectiv este 'n unitate nu,ai ' 2I 's i n e, dar el $'nsu#i nu posed aceast unitate ca pe o #tiin subiectiv, interioar% 6ar treapta superioar este # t i i n a acestei uniti existente 'n sine, unitate pe care for,a clasic a antei o are drept coninut 4ail su pe deplin reprezen-tabil 'n ceea ce e corporal% Ins aceast ridicare a lui ='n sine> la nivelul #tiinei con#tiente de sine produce o diferen enor,% /ceast deosebire este diferena infinit care separ 'n general 1L( pe o, de ani,ali% 3,ul este ani,al, totu#i nici cIiar ceea ce prive#te funciunile sale ani,alice o,ul nu se opre#te la ='n sine>, cu, se opre#te ani,alul, oi devine con#tient de ele, le cunoa#te #i le ridic la nivelul i#tiinei con#tiente de sine, cu, se 'nt',ipl, de exe,plu, cu procesul ,istuirii% 'n cIipul acesta oi,ul supri, $,rginirea ,odului su de a fi ne,i-locit 'n sine, incit toc,ai fiindc #tie c este ani,al el 'nceteaz de a f- ani,al #i se cunoa#te pe sine ca spirit% 8 /cest =i'n sine> al treptei precedente, adic unitatea naturii o,ene#ti '#i divine 8 ridicat de la unitate n e $ i - ii o c i t la unitate con#tient 8, ele,entul a deva ir a t pentru irealitatea acestui coninut, nu ,ai este ne,i-locita existen sensibil a spiritualului, for,a o,eneasc corporal, ci interi o r i t a it ea ton-# t i e n t de B i n e% Iat de ce cre#tinis,ul, rWprezent'nd pe 6u,nezeu 'n duI #i adevr, ca s p i ir i t 8 ou ca pe un anu,it spirit individual, ci ca pe spiritul absolut 8, se retrage din cuprinsul sensibil al reprezentrii i'n interioriatea spiritului, fo',d din aceasta, #i nu din corporal, ,aterial 4#i existen concret a coninutului su% 2ot astfel, unitatea naturii u,ane #i divine este io unitate #tiut, unitate de realizat nu,ai prin #tiina s p i r i ?t u a $1 #i 'n spirit% 6in acest ,otiv, noul coninut c'#tigiat pe aceast cale nu e legat de reprezentarea sensibil ca de una ce1 i-ar

corespunde, oi e liberat de aceast existen ne,i-locit, care, afir,at negativ, trebuie 'nvins #i reflectat 'n unitatea spiritual% 'n felul acesta, arta iro,antie este dep#irea artei de ctre ea 'ns#i, dar dep#ire 'n cuprinsul propriului su do,eniu #i 'n for,a artei 'ns#i% 6e2aceea ne ipute, opri pe scurt ' constatarea c, ;-pe aceasta a treia treapt, obiectul artei este 1 i b e r a s iP i r ' a aD! t. u a % i i# .a .# P r n n !r r IP i64 ' artei e trebuie s apar oa s p ir i - iitl 6t fiid> 8 ;-l%a 1 i N a ? e ?Pentru i En t e ir norul s p i r i t u a 1% 6at fiind acest obiect, arta poate deci, ipp rie n pairfp, s ,u lucreze pentru intuiia sensibila, ci pentru interioriatea 8 care st ', llegitur x-cu obiectul sau, 'n ,od si,plu, precu, cu sine 'ns#i 8, pentru inti,itatea subiectiv, pentru suflet, pentru senti,ent, care, 2iinid -de ,atur spiritual, tinde ?', sine 'nsu#i spre tlibertate,E ;cu--ndurE#i arlundu-#i 'i,ipoarea cu sine nu,ai in ',tenoruP , iE in # 6% 6 i A r 'io,antice, '#i de aceea ea trebuie 'nfi#at ca aceast lu,e interioara #i cu iaparena acestei inti,iti% Interioriatea '#i srbtore#te triu,ful asupra exteriorului #i face s apar aceast victorie 'n 'ns#i sfera exteriorului, victorie prin care ceea ce este feno,en sensibil descinde 'n c',pul celor ce s'nt lipsite de valoare% 6ar, pe de alt parte, #i aceast for, a artei are nevoie, pentru> a?se expri,a, de exterioritate, ca orice art, insa cu, spiritualiitatea s-a retras l'n sine 'ns#i din exterior #i din ne,i-locita ei unitate cu acesta, exterioritatea sensibil a pls,uirii artistice este toc,ai pentru acest i,otiv receptat #i reprezentat, ca 'n arta si,bolic, ca neesenial, trectoare, #i tot a#a #i spiritul finit #i voina s'nit l',ipinse p'n la particularitatea 2i arbitrarul individualitii, al caracterului, al aciunii, al 'nt',-plrii #i al co,plicaiei sg 1atura existenei exiterioare este predat ftnt',plrii '#i dat praid iave,turiilor i,agiinaiei, al crei liber arbitru poate oglindi ceea ce e dat a#a cu, el este dat, dup cu, poate #i arunca una peste alta #i desfigura for,ele lu,ii exterioare% 8% .ci acest exterior ,u-#i ,ai are conceptul #i se,nificaia 'n sine #i la isine, cu, #i le avea 'n arta clasic, ci 'n suflet, care-i#i gse#te existe,a-i feno,enal 'n sine 'nsu#i #i ,u 'n exterior #i%fio for,a acestuia, 'n realitate 4 #i care e 'n stare s-#i pstreze sau s#i red'#tige aceast ',pcare cu sine 'n orice ',pre-urare, i'n orice Sit',plare neprevzut, 'n orice nenorocire #i durere, ba cIiar #i 'n cri,% F E1" M ? 'n felul acesta #i fiac din nou apariia indiferenta ideii fat de for,, nepotrivirea #i separaia lor 8 ca 'n arta si,bolica x,% 88

6I0IZIDB+ $&,, 1L"* dec't 'n si,e 'ns,i% /cesta ar li 'n linii generale caracterul formei si,bolice a artei, al for,ei clasice a ei #i al celei ro,antice 4 acesta ar fi, adic, caracterul celor trei raporturi ale ideii cu for,a sa 'n do,eniul artei% /ceste trei raport9ri si,t deter,inate de aspiraia spre ideal, de a-ungerea lui #i de dep#irea idealului ca idee adevrat a fru,useii% n 'n ce prive#te a treia parte a #tiinei noastre, aceasta, considerat 'n iraport cu pri,ele dou, presupune conceptul idealului #i for,ele generale ale artei, 'ntruc't ea nu se refer dec't Aa realizarea lor 'n ,aterial sensibil deter,inat% 6e aceea acti, nu ,ai ave, de-a face cu dezvoltarea interioar a fru,osului artistic, dezvoltare confor, deter,inaiilor funda,entale #i generale alt acestuia, ci trebuie s art, cu, se 'ncorporeaz 'n existena concret aceste deter,inaii, cu, se difereniaz ele 'n exterior, realiz@nd fiecare ,o,ent al conceptului fru,useii artistice independent, pentru sine, ca oper de art, #i nu nu,ai ca for, genera 1 % 6ar cu, propriile diferene i,anente ale ideii fru,osului s'nt acelea pe care le traduce arta 'n existena exterioar, 'n aceast a treia parte for,ele generale ale artei trebuie s se 'nfi#eze #i ca deter,inaii funda,entale pentru clasificarea #i fixarea- diferitelor arte speciale4 sau genurile artei posed 'n ele acelea#i deosebiri eseniale pe care a, 'nvat s le cunoa#te, ca fiind for,ele generale ale artei% 3biectivitatea exterioar 'n care se 'ntrupeaz aceste for,e prin ,i-locirea unui ,aterial sensibil #i, din acest ,otiv, par ticul ar face ca aceste for,e s se desfac , de sine stttoare, 'n ,oduri deter,inate ale realizrii lor, 'n arte particulare, l'ntruc't caracterul deter,inat al fiecrei for,e '#i gse#te realizarea adecvat #i 'ntr-un ,aterial exterior deter,inat, #i 'n ,odul de a fi 'nfi#at al acestuia% Pe de alt parte 'ns %aceste for,e ale artei, ca for,e generale 'n ,odul-lor-deter,inat, trec #i dincolo de realizarea p a r t i c u-l a r a lor, printr-un gen deter,inat de art, #i-#i afir,a existena #i prin ,i-locirea celorlalte arte, de#i acest lucru nu-l 6I0IZIDB+ 8= realizeaz dec't 'n cIip subordonat% Iat de ce artele particulare aparin, pe de o parte, 'n ,od specific uneia dintre for,ele 2GfeneraleEEEi2G atei, .onstituind realitatea artistic exterioar Ff!;e c v a t a acestora, iar pe de alt parte ele rpprpzint% 'ri8 fplnl lrrEgp-lGft,ii5%rp exterioar totalitatea for,dor artei% in ur,are, 'n a treia parte principal a #tiinei noastre ave,, 'n general% Hp-a f%a,r- , f\-G\\,OA >tvsftir %aMa cu, se dezEvolt el 'n arte #i 'n operele dor, devenind o; 1 u , e a fru,useii realiUtf =.oninutul arestiriia este firu,osuil% cu, a, vzut, este spiritualitatea pls,uit 'n for,e #i, ,ai precis, e spiritul absolut%, este adevrul 'nsu#i% Pls,uit artistic pentru intuiie

a divin, libera, I 'ntregii >2urna a artei i-a 'nsu#it pe deplin exterioi independent, care ,o#ul se dezvolt aici ca realitate o b i e c > Sa 'ns#i, 0-F1DH i,a iiu,vouu 1!S= v-%[v 8EEE ,;;;;;;; 11 v #i se difereniaz deci #i ca particularitate de sine stttoare a diferitelor laturi #i ,o,ente, acest centru '#i opune sie#i extre,ele realizate ca realitate deosebit% Dna dintre aceste extre,e for,eaz prin aceasta obiectivitatea lipsit 'nc de spirit, si,plul ,ediu natural al divinitii% /ici este pls,uit artistic exteriorul ca atare, exterior care nu-#i are 'n sine 'nsu#i scopul #i coninutul spiritual, ci #i ile are 'n altceva% .ealalt extre, este, din contra, divinul, ca ceea ce este interior, #tiut, ca ceea ce este existen ,ultilateral particularizat, subiectiv, a divinitii% /ceast extre, este adevrul a#a cu, este el viu #i activ 'n si,irea, sufletul #i spiritul diferiilor subieci, adevrul care nu r,'ne dispersat 'n for,a sa exterioar, ci se re'ntoarce 'n interiorul individual, subiectiv% Prin aceasta, deosebindu-se de ,anifestarea sa pur, divinul ca atare este totodat #i divinitate, este el 'nsu#i 'nvestit cu particularitatea ce ine de,, orice cunoa#tere individual subiectiv, de orice senti,ent, intuiie #i senzaie% 'n do,eniul analog al religiei, cu care arta, pe treapta ei cea ,ai 'nalt, are ne,i-locit legtur, prinde, aceeai#i deosebire 'n felul acesta5 pe de o parte, viaa natural, p,@nteasc, se prezint cu caracterul ei ,rginit 4 'n al doilea r'nd 'ns con#tiina '#i face din 6u,nezeu obiect 'n care deosebirea dintre obiectivitate #i subiectivitate dispare 4 'n sf@r#it, 'n al treilea r'nd, trece, de la 6u,nezeu ca atare la adorarea co,unitii, ca 6u,nezeu, a#a cu, este el viu #i prezent 'n con#tiina subiectiv% /ceste $&,, I. ^L 6I0IZIDB+ 'C trei deosebiri prinoipale apar '#i 'n Vunea artei, dezvolt,du-se independent% ,J na-), Nrf8?HM8N[[ =ht"d--~K)tl P r i i, a dintre artele particulare cu care, confor, acestei deter,inaii funda,entale, trebuie s% 'ncepe, e#ite arIitec-t u 2 a fru,oas% Sarcina ei este aoeea de a prelucra natura exterioara anorganic 'n a#a iei, iinoit aceasta devine 'nrudit l ca taine extern elaborat confon, cerinelor artei, d Saterialul ei esite ceea ce e de natur ,aterial 'n exterioritatea e,i-locit a lui ca i,as ,ecanic, igrea, iar for,ele ei r,'n for,ele naturii anorganice, aran-ate dup $raporturile %abstracte ale irateleotului, raporturi si,etrice% .u, 'n acest ,ateriali #i 'n aceste for,e idealul nu se las realizat ca spiritualitate concret, iar realitatea reprezentat r,'ne deci, ca ceva exterior, neptruns ide

idee sau r,l',e nu,ai 'n relaie abstract cu ea, ifdl aii antei construciei este f,r,a si,boiHc f T WF0 )p+ ) 2artei%-.ci arIitectura nu face ded't is pregteasc callea rea22-tan?adecvate a divinitii #i lupt 'n serviciuil acesteia ou natura obiectiv pentru a-i da for,, eliber'nd-L din Ii#ul existenei ,rginite #i de difor,itatea 'nt@,plrii% iPrin aceasta, arIitectura -2g-iPzei#p lo,A pp,tru divinitate% 'i ,odeleaz ,ediul i'ncon-u-%%% rator #i-i clde#te te,plul, loc ipentru reculegerea interioara #i pentru 'ndreptarea ispitii ti n2ni g-pUfr-nK-flo "Lp aiIaniite% +a ridV'@ 1 d p p un aicDpast penltru ladnrua%rea irtH-or ce se 'ntrunesc 'i,ipreun% adpost care serve#te de aprare ',potriva a,eninrilor furtunii, ? contra ploii '#i a vre,ii grele, contra ani,alelor slbatice, si reveleaz voina de reculegere, o reveleaz, desigur, 'n cIip exterior, dar artistic% /ceast se,niliica-e arIitectura o poate plfe-,ui i'n ,ateriallul su si 'n t?oti,e2eN%lui ,ai ,ult sau ,ai puin, dup cu, ,odul-deter,inat aii coninutului pentru care ea intreprinde lucrarea >sa ese;,ai 'ncrcat sau ,ai lipsit de se,nificaie, ,ai concret isau ,ai alIatra,t ,ai ad'ncit i',% el 'nsu#i sau ,ai tulbure #i i,ai superficiali% Ba, 'nNa%?Least privin, ea poate ;voi s ?,earg cIiar at't de departe, tnc't s procure, ffin tor,eile -,ateraaiDl ei, o existen artistic adecvat acestui coninut% 6ir 'n airsif caz ea #i-a dep#it de-a propriu-i do,eniu,-a-ane- c'nd dincoloJl'a> treapta 4sa i,ai i'nalt, FE#culiptur 5 cci 22,ita gFdi n faptul c eaE,enine>irpiriitua'ul ca interior #ale ?exterioare #i tri,ite deci la cele sutlete#-ti m f')'. nu,ai ca la altceva, u,ai ca la altceva, inis@ 'n cIipul atesta lu,ea exterioar anorganic este purificata de arIitectur, ordonat si,etric, fcut s se 'nrudeasc 6I0IZIDB+ ^1 cu spiritul, iar te,plul divinitii, casa co,unitii acesteia st 'naintea noastr ter,inat% 'n al doilea r ' n d, 'n acest te,plu intr apoi divinitatea 'ns#i, trsnetul individualitii lovind 'n ,asa inert #i ptrunzl'nd-o, iar for,a infinit a spiritului 'nsu#i, for, oare nu ,ai este si,etric, concentr'nd #i ,ode-l'nd corporalul% /ceasta este sarcina sculpturii% 'ntruc't aici interiorul spiritual se 'ncorporeaz 'n for, sensibil #i 'n ,aterialul iei exterior #i a,bele aceste laturi se ',bin astfel 'nc@t nici una dintre iele nu e precu,pnitoare, sculptura are drept tipal ei funda,ental for i, a clasic a a r t e iF6e aceea nu-i ,ai

r,'ne sensibilului pentru sine nici o expresie care n-ar fi aceea a spiritului 'nsu#i4 cu, '#i invers 5 pentru sculptur nu e pe deplin irWprezentabil nioi un coninut sufletesc care nu se las absolut adecvat 'nfi#at intuiiei, 'n for, corporal% <iindc sculptura trebuie s 'nfi#eze spiritul 'n for,a lui corporal, 'n unitate ne,i-locit cu aceasta, cal, #i fericit, iar for,ei -ea trebuie s-i dea via prin coninutul unei individualiti spirituale% /stfel, i,aterialul isensibil exterior nu ,ai e prelucrat nici ini'nd sea,a nu,ai de calitatea lui ,ecanic de ,as grea, nici 'n for,e de ale anorganicului, nici ca i,aterial indiferent fa de coloraie etc, ci este elaborat 'n for,e ideale ale figurii o,ene#ti, #i anu,e utiliz@nd totalitatea di,ensiunilor spaiale% Sub acest din ur, raport, trebuie s ireine, 'n pri,ul r@nd 'n ceea ce prive#te sculptura c 'n;ea is'nt 'nfi#ate iintenionnii si spiritualul 'n eterna lini lini#te #i 'n independenta %lui esenial% /cestei lini#ti #i uniti ou sine 'nsu#i le corespunde nu,ai acel exte-rior care ,i persevereaz el linsu#ri'nJ aceast unitate #'> lini#te% /ceasta este tor,a potrivit s ip >t i a Ditaii ei al2s2<c t e% - Spiritul pe care-l 'nfi#eaz sculptura este spiritul fer, sl#luit N(ff sine iY6SDi#i, #i nu spiritul dispersat 'n cIip divers 'n -ocul a ceea ce e 'nt@,pltor #i al pasiunilor 4 de aceea sculptura nici nu las ca exteriorul s se ',pr#tie 'n aceast diversitate feno,enal, ci prinde din aceast >diversitate nu,ai o singur latur, anu,e spaialitatea abstract 'n totalitatea di,ensiunilor ei :'nd arIitectura a ridicat te,plul, iar ,@na sculpturii a instalat 'n el statuia divinitii, 'n faa acestei diviniti prezente 'n for, sensibil st, 'n 'ncperile spaioase ale casei sale, 'n al treilea r'nd, co,unitate a% /ceasta este reflectarea 'n sine, reflectarea ?spirituala, a a,intitei prezene sensibile, este subiectivitatea care d suflet #i anterioritatea cu care, din aceast cauz, particularizarea, individualizarea #i subiectivitatea acestora devin ? G =2 6I0IZIDB+ principiul deter,inant pentru coninutul artei, precu, #i pentru ,aterialul ce trebuie 'nfi#at 'n cIip exterior% Dnitatea fixat 'n sine a divinitii 'n sculptur se disociaz 'n ,ultiplicitatea interioritii individualizate, a crei unitate nu este de natur sensibil, ci e absolut ideal% Bu,ai 'n felul acesta este divinitatea 'ntr-adevr spirit, spiritul 'n co,unitatea sa, adic ea este atare nu,ai 'ntruc't e acest =dincoace> #i =dincolo>, aceast alternare a unitii sale 'n sine #i a realizrii sale 'n cunoa#terea subiectiv #i 'n particularizarea acesteia, precu, #i 'n universalitatea #i 'n unirea celor ,uli% 'n co,unitate, divinitatea este at't identitate cu sine nel,urit de abstracie, e't #i divinitate sustras ne,i-locitei scufundri 'n corporalitate, cu, este ea 'nfi#at 'n sculptur, ridicat fiind 'n sfera spiritualitii #i a cunoa#terii, ridicat 'n aceast o8lindire care apare 'n ,od esenial ca subiectivitate% Prin aceasta, coninutul superior este acu, cel spiritual, #i anu,e ca #i coninut absolut, dar 'n ur,a a,intitei fr@,iri acesta apare 'n acela#i ti,p ca spirit9alitate particular, ca suflet particular, #i cu,

lucrul principal se dovede#te a fi nu lini#tea si,pl 'n sine a divinitii, ci aparena 'n general, adic existena pentru altceva sau ,anifestarea, obiect al reprezentrii artistice devine acu, pentru sine #i subiectivitatea cea ,ai variat 'n ,i#carea #i activitatea ei, ca pasiune u,an, aciune #i 'nt',plare u,an 4 #i, 'n general, do,eniul 'ntins al senti,entelor, al voinei #i al o,isiunii o,ene#ti de a face ceva% 8 .onfor, acestui coninut #i ele,entul sensibil al artei s-a particularizat acu, 'n sine 'nsu#i, pentru a se arta adecvat interioritii subiective% Dn astfel de ,aterial 'l ofer culoarea, tonul #i, 'n sf'r#it, tonul ca si,pl indicaie pentru intuiii interne #i reprezentri, iar ca ,oduri de realizare a acestui coninut prin acest ,aterial ave, pictura, ,uzica #i $&,% na* poezia% .u, aici ,ateria sensibil apare pretutindeni 'n sine 'ns#i particularizat #i afir,at 'n cIip ideal, ea corespunde cel ,ai ,ult coninutului 'n general spiritual al artei, iar legtura dintre se,nificaia spiritual #i ,aterialul sensibil reu#e#te s devin ,ai inti, dec't a fost cu putin aceasta 'n arIitectur #i sculptur% 2otu#i aceasta este o unitate ,ai inti,, care se altur cu totul prii subiective, iar 'ntruc't for,a #i coninutul trebuie s se particularizeze '#i s se afir,e 'n cIip ideal, aceast unitate ,i se realizeaz dec't pe socoteala generalitii obiective a coninutului #i a# contopirii ou sensibilul ne,i-locit% 6I0IZIDB+ =7 6ar, cu, for,a #i coninutul se ridic pe planul idealitii, prasir2d arIitectura si,bolic si idealul clasic al sculpturii, aceste arte '#i ',pru,ut tipul de la for,a ro,antic a %>ar>teu;al crei ,od de pls,uire ele au abilitatea s-l toarne 'n for,a cea ,ai adecvat% +le for,eaz o totalitate de arte, fiindc 'nsu#i ro,anticul este 'n sine for,a cea ,ai concret a artei% Structura interioar fl arest-pi 4i t r p i a sfere a artelor particulare trebuie stabilit 'n felul ur,tor 5 pri,a art, >stind toarte aproape de sculptura, este pictu r a% Da ,aterial pentru coninutul ei #i pls,uirea acestuia ea utilizeaz vizibilitatea ca atare, 'ntruc't aceasta se particularizeaz totodat 'n ea 'ns#i, adic continu s se deter,ine pe sine devenind culoax#/ Saterialul arIitecturii #i al sculpturii este, desigur, #i el vizibii 4, #i colorat, dar el nu este, ca 'n pictur, o creare de vizibilitate ca atare, nu e 'n sine si,pla ?lu,in care, specific'ndu-se 'n opoziia sa cu obscurul #i 'n uniune cu acesta, devine culoare% /ceast vizibilitate 'n sine subiectivat #i ideal afir,at nu are nevoie nici de diferena de ,ase abstract #i ,ecanic a ,aterialitii grele a arIitecturii, nici de totalitatea spaialitii sensibile pe care 4#i-o pstreaz sculptura, de#i concentrat #i 'n for,e ,ecanice, ci vizibilitatea picturii #i crearea ei de vizibilitate posed diferene ,ai ideale ca particularitate a culorilor, liber'nd arta de natura sensibil #i spaial co,plet a ceea ce este x,% 115 >,aterial, ?'ntruc't ea se li,iteaz acu, a r*i,pnaii[le planului sau suprafeei% E 8-----2e de alt partf #i ,nDnntui c'#ti cea ,ai a,pl particularizare, l?ot cepoate ocupa un loc 'n sufletul o,enesc ca senti-,ent% reprezentare, scop, tot

ce e 'n stare s-l deter,ine spre> >2pta2tot acest >coninut divens poate ronstitui coninutul variat al picturii% 6e la coninutul cel ,ai 'nalt al spiritului p'n -os, 8fE obiectul cel ,ai singularizat al naturii% 'ntreaga ',prie a particularului i--#i are tocuA sau in ipintnra .ari #i natura ,rginit cu scenele #i teno,enetle ei particulare poate aprea aici, c'nd o c't de ,ic aluzie ila un ele,ent oarecare al spiritului o 'nfre#te ,ai de aproape cu cugetul #i cu senti,entul% / doua art prin care se realizeaz ro,a>tirnl p?te al-tui2dl2piictur, ,uzica% 6e#i 'nc sensibil, ,aterial ui ei purcede la-gi ,ai ad'nca subiectivi?idle Ui paiilVulai?i?zre /fir,area >de ctre ,uzic a sensibilului ca ceva de natura 'cfect trebuie explicat adic prin faptul c ea supri, #i indiferenta exterioritate reciproc a spaiului 8 a crui aparen total pictura o 94 DIVIZIUNE DIVIZIUNE 95 las s ,ai subziste 'nc isi,ul'nd-o intenionat 8 #i o idealizeaz 'n unitatea individual a punotuilui% 6ar ca atare negai-vitate punctul este 'n sine concret #i suipri,are activ 'nuntrul ,aterialitii, ca ,i#care #i vibrare a corpului ,aterial 'n sine 'nsu#i 'n raportul su cu sine 'nsu#i% /ceast 'nceptoare idealitate a ,ateriei, care nu ,ai apare ca idealitate spaial, ci te,-porail, este tonul, sensibilul afir,at negativ, a crui vizibilitate abstract s-a transfor,at 'n percWptibilitate auditiv, 'ntruc't tonul elibereaz oarecu, ceea ce este de natur ideal din prin-soarea lui de natur ,aterial- 8 /cest pri, caracter de inti,itate #i de 'nsufleire a ,ateriei furnizeaz ,aterialul pentru iu* inti,itatea, ea 'ns#i 'nc nedeter,inat, a sufletului #i a spiritului #i face s sune #i s rsune 'n ti,brele ei sufletul, cu 'ntreaga scal a senti,entelor #i pasiunilor sale% 'n felul acesta, dup cu, sculptura e situat la centru, 'ntre arIitectur #i artele subiectivitii ro,antice, ,uzica for,eaz, la r@ndul ei, centrul artelor ro,antice '#i face trecerea 'ntre abstracta sensibilitate spaial a picturii #i sensibilitatea abstract a poeziei% 'n sine 'ns#i, ,uzica are, ca opoziie a senzaiei #i a interioritii, ase,enea arIitecturii, un iraport al cantitii susceptibil de a fi prins de ctre intelect, precu, #i baza unei legiti fer,e a tonurilor #i a co,poziiei #i succesiunii lor% , 'n sif'r#it, a treia #i cea ,ai spiritual 'nfi#are a for,ei ro,antice a artei trebuie s-o cuta, $in p o e z i e%i %Particularitatea ei caracteristic rezid i'n puterea cu care ea-subordo-neaz spiritului #i reprezentrilor lui ele,entul sensibil, ele,ent de care de-a ,uzica #i pictura 'ncepuser s elibereze arta% <iindc tonul, ulti,ul ,aterial exterior al poeziei, nu ,ai este 'ns#i senzaia tonului, ci este un se,n, lipsit de se,nificaie pentru sine, #i anu,e se,n al reprezentrii, devenit concret 'n sine, nu nu,ai se,n %al senti,entului nedeter,inat s%i al nuanelor #i gradaiilor lui fPrin aceasta, t o , u 1 devine cuv@nt, sunet 'n sine articulat, al crui irost este sa indirp t

;#i ginciDii, GOtflDoit punctul in sine negativ ctre care 'naintase ,uzica se 'nfi#eaz acu, ca punct cu desv@r#ire concret, ca punct al spiritului, ca individ ?con#tient r sine r#re# pornind Hin sine 'nsu#i, leag spaiul infinit al reprezentrii cu ti,pul ta bar, acest ele,ent sensibil, care 'n ,uzica er 'nc ne,i-locit una cu interioritatea, aici este desfcut de coninutul con#tiinei, 'n ti,p ce spiritul '#i deter,in ca reprezentare pentru sine #i-n sine acest coninut, pentru expri,area cruia el se folose#te, desigur, de ton, dar nu,ai ca de un se,n 'n sine, lipsit de valoare #i de coninut% 2onul poate fi deci tot at't de bine #i si,pl liter, fiindc ceea ce e perceptibil cu auzul a cofoo-r't, ca #i ceea ce e vizibil, devenind si,pl indicaie a spiritului, 'n felul acesta, ele,entul %propriu al plt,iiirii poece este repreze ntarea poetic #i concretizarea spiritual 'ns#i 4 >acest, ele,ent este ra,a,> strbate pe -toa-p #i i i D ezia ii%niHfOpfipdentdeEele%-dl?t li di lib ' i poeziei este arta universal a spiritului devenit liber 'n sine, spirit care, 'n realizarea operei de art, nu e legat de ,aterialul sensibil exterior #i oare nu se ,i#c dea't 'n spaiul interior #i 'n ti,pul interior al reprezentrilor #i senti,entelor% 6ar toc,ai pe aceast cea ,ai 'nalt treapt a ei arta se #i dep#e#te pe sine, prsind ele,entul senziibilizrii conciliate a spiritului #i trec'nd din poezia reprezentrii 'n proza g'ndiriirQM NN? v \(isIF /ceasta ar fi structura totailitii artelor particulare 5;aria8 exterioar a arIitecturii, cea obiectiv a sculpturii #i arta subiec-tiva picturii, ,uzicii si poeziei% <r 'ndoial, au fost 'ncercate #i %,ulte alte ',priri, cci opera de art ofer o astfel de bogie de aspecte, 'nc@t se poate lua ca funda,ent al diviziunii c@nd o latur, o'nd cealalt 4 ceea ce adesea s-a #i 'ntl'i,ipilat, lui'ndu-se, de exe,plu, ca funda,ent i,aterialul sensibil% 'n acest caz, arIi-%ri,ataiH"iarat 0ar %arniptn,W, figuraia organic a ,ateiei;'n totalitatea ei spaial #i sensibil 5 pictura, aste suprafaa Ecolorata #i linia, 'n ti,p ce 'n ,uzic, sipaiuil% I'n general, trece EinE punctulG 'n sine ',plinit p-l ?ti,pului, p'nH %rpl iMn pnfOMnf ,ate-> exterior este, in isti'rs@it% degradat ou totul, ca fiind fr ;valoare% Sau deosebirile dintre arte au ifost concetpitile #i sea,a de latura lor cu totul abstract, de spaialitate #i de te,-poralitate% 6ar o atare particularitate abstract a operei de art cu, e ,aterialul poate fi, desigur, ur,rit consecvent 'n ceea ce are ea propriu, dar nu poate fi pstrat ca ulti, te,ei de diviziune, cci o astfel de particularitate '#i deriv ea 'ns#i originea dintr-un principiu superior, cruia, din acest ,otiv, trebuie s i se subordoneze% /, vzut c aceast poziie superioar este constituit din for,ale artei, for,

si,bolic, clasic #i ?ro,antic, care s'nt ,o,entele generale ale 'ns#i ideii fru,osului% <or,a concret a raportului fru,osului cu diferitele arte este de a#a fel, 'no't acestea constituie existena real a for,elor artei 5 fiindc arta si,bolic '#i atinge cea ,ai adecvat L 6I0IZIDB+ realitate a ei #i cei ,ai ,are aplicare 'n arIitectur, unde ea stap,e#te contor, conceptului co,plet al ei #i nu e 'nc cobo-r't la nivelul naturii oarecu, anorganice al unei alte arte4 %pentru for,a ci a s c a arte%,-, di,potriv, sculp-t ii r i este, realitatea necondiionat, 'n ti,p ce ea accept arIi-tectura nu,ai ca ,ediu 'ncon-urtor #i nu e 'nc 'n stare aceast for, clasic a artei s elaboreze pentru coninutul su ,uzic #i pictur ca for,e absolute 4 'n sf'n#it, for,a ro,antic a arte- '#i 'nsu#e#te, indeprnirlent V >ernnrliionat- expresa, pu-tura--S; ,uzical, precu, si% 'n ,sur egal, pls,uirea poetic% 6ar po%ezia;;este adecvat tuturor for,elor ini,osului #' se extinde asupra tuturor, fiindc ele,entul ei propriu este i,aginaia artistic, iar i,aginaia e necesara pentru orice producie a fru,osului, indiferent crei for,e i-ar aparine aceasta% Prin ur,are, ceea ce realizeaz arte2eEparticulare 'n diferite op;ere de art nu sint, confor, conceptului lor, dec't for,ele p crei reaillzare eUrp2iaar este vastul #i 'naltul Panteon al artei% Panteon aii crui constructor #i cap de atelier este spiritul fru,osului oare se sesizeaz pe sine 'nsu#i, dar pe care istoria universal 'l va desv'r#i nu,ai 'n cursul dezvoltrii sale ,ilenare% ESTETICA P/C2+/ I IDEEA ?RUMOSULUI ARTISTIC SAU IDEALUL 2rec'nd de la introducere la considerarea #tiinific a obiectului nostru, 'nainte de toate trebuie s indic, pe scurt poziia general a fru,osului artistic 'n cuprinsul realitii, precu, i pe aceea a esteticii ?in raportul ei cu celelalte discipline filozofice , aceasta pentru a preciza punctul de ?la care trebuie s pilece adevrata #tiin a fru,osului% N/ici ar putea s par potrivit s povesti, despre diversele;; -ncercri de a cuprinde fru,osul iprin g'ndiret s clasific, aceste 'ncercri #i s le aprecie, critic% 6ar 'n parte acesit luoru a fost de-a fcut 'n introducere, 'n parte adevrata #tiin nu se poate li,ita n u an a i ila exa,inarea a ceea ce au fcut alii, bine sau FNu, ori s se ,ulu,easc nu,ai s 'nvee de la ei% Sai cun'nid, invers, s-ar putea spune 'nc o dat, 'n prealabil, un cuv'nt despre faptul c ,uli si'nt de prere c fru,osul nu seliais ',p peneral prins 'n concepte, toc,ai fiindc el este fru-rf'oiul #i c ar r,@nea, din aceast cauz, obiect neinteligibil pentru g@ndire% 1a o astfel de afir,aie trebuie s se rspund 'n

locul acesta pe scurt c, de#i 'n ziua ide azi orice adevr e considerat ca inco,preIensibil, fiind privite ca inteligibile nu,ai caracterul finit al feno,enelor '#i accidentalitatea te,poral, toc,ai F-'devruT este ceea ce e absolut i n t e %1 i g i b i 1 #i singur inteligibil, deoarece el are la baza sa concep?tul absollut #i, ,ai precis, ideea% <ru,useea 'ns nu e deo't un;;anii2nit ,od al % exteriorizrii si reprezen2@rii adevruliui, #'din acest ,otiv, este ocEesibiila 'ndirii care opereaz cu conceptul, e descIis absolut pe toate ?laturile ei, c'nd este 'ntr-adevr 'nar,at cu puterea I"# rnr-fpiptiiiiii2fip i'nelege c 'n ti,pul dirr ur, nu '-a ,ers nici % unui concept ,ai ru precu, iia ,ers conceptului 'nsu#i, c o ne ep t?Dil ui 'n sine #i pentru sine4 deoarece prin concept se obi#nuie#te s se 'neleag un ,od-deter,inat abstract #i un fel-de-afi unilateral al reprezentrii sau al g'ndirii intelectului, -.!. % -.!. 1LL P/C2+/ I% I6++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. P/C2+/ I% I6++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. 1L1 prin ceea ce, natural, nu poate fi adus pe calea g'ndirii 'n lu,ina con#tiinei nici totalitatea adevrului #i nici fru,useea, concret 'n sine% .ci fru,useea, cu, a, spus de-a #i cu, voi arta ,ai t'rziu, nu e o astfel de abstracie a intelectului, ci s-8 conceptul 'n sine 'nsu#i absolut concret #i, ,ai precis spus, ea este ideeaabsolut 'n aipariia ei isie#i adecvat% EEE2!ac vre, s indica, pe scurt ce este ide e a absolut 'n realitatea ei veritabil, trebuie s spune,N ca ea este s p 1 r i>2, si anu,e nu spiritul finit cu preocuprile lui ,rginite, ci spiritul universal, infinit #i a b s o 1 u t, care deter,in din sine 'nsu#i ce e 'ntr-adevr adevrul% /dres'ndu-ne con#tiinei noastre >obi#nuite, ni se ',bie despre spirit reprezentarea c el s-ar opune naturii, creia 'n acest caz 'i atribui, aceea#i valoare% 6ar, 'n aceast -uxtapunere #i raportare reciproc a naturii #i a spiritului ca do,enii egail de eseniale, spiritul este considerat nu,a% ca finit #i li,itat, 2i nu sub aspectul ne,rginirii #i aii adevrului su% .ci spiritului absolut natura nu i ise opune ca ceva ce ar avea aceea#i valoare cu el% si nici ca li,it, ci ea este afir-% rnaa;de el% devenind astlel un produil cruia i s-aF-uarG puterea-de aEEfi li,it #i barier% Spiritul absolut trebuie totoda;conce-put ;a- ca activitate absoluta '#i, iprin aceasta, ca autodifereniere 'n sine->1>-N111M1 - 6ar acest ailtceva, pe care spiritul #i-d deosebe#te P ,p p # de sine 'nsu#i, este toc,ai natura, iar spiritul e buntatea de a ix, i)6 da acestui altceva al su 'ntreaga Ep2e,tud,e a propriei sJe b t ' H esene% 6e aceeaEntillraErebuie c2FiiiBuu?t--ea-2!na .e poart 'n sine ideea

absolut, dar >ea este ideea 'n for,> ur,at oare5 , e afir,at de c@t<e spiritul absolut ca fiind un ageva al spiri-tu2u'" Spune, deci despre ea c e ceva creat% /devrul ei este, din aceast cauz, 'nsu#i cel ce o SIirn@% adic e spiritul ca ideaintruolt ace#ti>> separtioularizeaz@, fr> 'ndoiail, 'n sine #i se neag, dar el supri,a> #i aceast particula-rita?te #i negaie ca pe urieieEceEEsN' nta;'2, a rg;;dEeE&E2iN 'n loc s aib 'n ele I,U;>b1'er&E23ntopiriGdu-seK universalitate cu al su altceva pl /ceast idealitate #i aceast infinit neg@tivitate constituie pro->0 fundul concept al subiectivitii%% spiritului% 6ar -ea subiectivitate ispir-tuii e irnai fanii nu,ai 'n sine adevrul naturii 'ntruc@t el nu #i-a elaborat 'nc pentru sine 'nsu#i adev@raiu2sau concepi FBatura ,u-i sta deci lin iat ca un altceva afir-nva2 de e?1, altceva 'n care el se re'ntoarce la sine 'nsu#i, ci-i st 'n fa ca ,od-de-a-fiait-ceva ne'nvins, ,rgirtitor, ,od-dg a-fi-alt-ceva la care rmne raportat spiritul ca la un obiect dat 'n prealabil, spiritul ca ceea ce e subiectiv 'n existena sa de cunoa#tere #i voin, nefiind 'n stare s for,eze dec't cealailt latur fa de natur% /cestei sfere 'i aparine caracterul finit al spiritului teoretic, precu, #i al celui practic, 'ngusti,ea cunoa#terii #i si,plul =trebuie s fie> 'n realizarea binelui% Pi aici, ca 'n natur, feno,enul este neegal cu adevrata sa esen #i ,ai ave, #i spectacolul tulburtor al abilitilor, pasiunilor, scopurilor, felurilor de a vedea #i talentelor, care se caut #i se ocolesc unele pe altele, lucreaz una pentru alta #i una ',potriva alteia, 'ncruci#'ndu-se, 'n ti,p ce 'n voina #i nzuinele lor, 'n opiniile #i g'ndirea lor intervin cele ,ai variate for,e ale Iazardului, a-ut'ndu-le sau ',ipiedicindu-lle% /ceasta e poziia spiritului;nu,ai finit, te,poral, contradictoriu #i, prin aceasta, re-T-, ne,u2u,it #i nefericit%; 6eoarece satistaclile pe care le $9ifa>aceast >isfera, in for,a dor finit, s'nt ele 'nsele totdeauna 'nc ,rginite #i pipernicite, relative #i izolate% 6e aceea iprivi-rea, con#tiina, voina #i g'ndirea se ridic deasupra lor, cut'nd #2 gsindu-#i HG niveirpiIa-e;aloradevrat, unitatea si ,ultu-,irea 'n alt parte 5 'nintinit #i 'n adevr% /ceast unitate #i ,ulu,ire la nivcilul creia raionalitatea activ a spiritului 'nal ,ateria naturii sale finite este adevrata relevare -i ceea ce lu,ea feno,enelor e confor, conceptului ei% Spiritul prinde finitul? 'nsu#i ca pe negativul ;s@u #i-#i dob'nde#te prin aceasta infinitatea- /cest adevr al spiritului Xfinit este spiritul absolut%>8 6iar 'n aceast for, spiritul devine real nu,ai ca neg@tivitate absolut 5 el F-d afir, 'n sine;'nsu#i natura finit a-sa;#i o , Prin aceasta el face dins,e)-n do,?en?iil "2"Mia4 F;# -;# n ,% Prin aceasta el face din;s,e)- do,?en?i-iiil s"2"Mi,a4 pentru sine 'nsu#i ot-iect >r#tiinei #i voinei sale% 'nsu#i abso-lutul devine obie c t g%piritni?ii'?'r-?f'-nM-;;piriti*l p#ite treapta c or2# t iin e i, diteren i i n d u - s e 'n sine ca unul

c a r e c u n o- # L u %% Mn faa acesfu2a2ca obiect absolut al 6in punctul de vedere de ,ai 'nainte, din >cBla li fii l n'rJofen p al caracterului finit al spiritului, spiritul 8 care #tie despre absolut ca despre un obiect infinit ce-i st 'n fa 8 este deter,inat astfel drept f;i n i it u 1 ce se deosebe#te de acest obiect infinit 6ar, pe poziia unei considerri speculative ,ai 'nalte, spiritul absolut 'nsu#i este acel a oare, spre a fi pentru s,e #tnnta despre sine, se ditereniaz n si n e i nsu s ir afir,@nd prin aceastanatura tinit a spirit,lui, Ynuntrul creia el 'si Hpvin obiectEabsolut al #tiinei despre sine 1L) $6= 1)(* P/C2+/ I% I6++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. 'nsu#i% /stfel este el spirit absolut 'n co,unitatea sa, e absolutul rea;ra spirit #i aufocunoastere% E /cesta este punctul de la care trebuie s plec, 'n fidozafia artei% .ci -ru,asul artistic nu e nici ideea logic, ouge- tul absolut a#a $$ se %dezvolt aresta 'n ele,entiul pur al g,l dirii, #i, invers nu este nici ideea natural, ci fru,osul @re2aipartine do,eniului spirit u lui, fr ca, totu#i, s se ? opreasc la cuno#tinele #i faptele spiritului finit ',pria ?artelor ?fru,oase este i,periul spiritului absolut% /ici nu pute, dec't s indic, c acesta e cazul 4 dovada #tiinific cade 'n sarcina disciplinelor filozofiei pre,ergtoare 4 'n sarcina 1ogicii, al crei coninut este ideea absolut ca atare, a filozofiei naturii ca filozofie a sferelor finite ale spiritului 4 fiindc 'n aceste #tiine trebuie s se arate cu,, confor, propriului ei concept, ideea logic are s se converteasc #i 'n existen a naturii, #i apoi cu, trebuie ea s se elibereze din aceast exterioritate spre a deveni spirit #i cu,, ie#ind din finitatea acestuiaN s se elibereze anc odat ipentru a deveni spiritul 'n ve#nicia #i adevrul lui% ? 6in acest punct de vedere, care se potrive#te artei celei ,ai 'nalte #i cu adevrat de,ne, reiese de 'ndat li,pede c ea apar- ine aceluia#i do,eniu cruia 'i aparin si religia si filozofia% 'n toate% is?t.2flleEs>pirituilui absolut, spirit ui se elibereaz de li,itele 'nguste ale existentei sate% 'ntruc@t din condiiile 'nti,pltoare a2eEv2eii sale lu,e#ti #i din sfera scopurilor #i interesalor sale ; iH%rgrniipH;4p Hps-Iide pentru considerarea si 'nfptuirea exi-sten2e2s@Je'n sine #i pentru sine% , entru a 'nelege ,ai precis aceast poziie a artei 'n 'ntregul cuprins al vieii naturale #i spirituale, o pute, concepe ,ai concret 'n cIipul ur,tor 5 /runc'nd o privire de ansa,blu asupra 'ntregului coninut al existenei noastre, descoperi, de-a 'n con#tiina noastr obi#nuit cea ,ai ,are diversitate de interese #i de satisfacere a lor% 'n pri,ul r'nd, vastul siste, al nevoilor fizice, pentru satisfacerea crora lucreaz ,arele nu,r al ,e#te#ugarilor cu 'nting sele lor stabili,ente #i legturi, apoi comer59l, navigaia #i artele teInice 4 ,ai sus apoi lu,ea dreptului, a legilor, viaa 'n fa,ilie, breslele diferite, #i 'ntregul

do,eniu ab't de cuprinztor al statului 4 apoi nevoia de religie, i,anent oricrui suflet, care-#i gse#te satisfacerea 'n viaa bisericeasc 4 'n sf@r#it activitatea ,ultiplu specializat #i absorbant 'n do,eniul #tiinei #i ans@,P/C2+/ I% I6++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. 1L! Sul cuno#tinelor #i al cunoa#terii, care cuprinde 'n sine totul, 'n cuprinsul acestor cercuri se desf#oar #i activitatea 'n c@,pul artei, se ,anifest interesul pentru fru,os #i ,ulu,irea sufleteasc pe care o produc for,ele fru,osului% /ici se pune acu, 'ntrebarea privitoare la necesitatea interioar a unei astfel de nevoi 'n co,plexul celorlalte do,enii ale vieii #i lu,ii% Sai intii, aceste stere le gsi,, in general, nu,ai ca date 'n prealabil% 6ar, confor, exigenelor #tiinifice, este vorba de a exa,ina legtura lor interioar #i esenial #i necesitatea lor reciproc% .ci ele nu stau nu,ai 'n raport de si,pl utilitate una cu alta, ci se ?co,pleteaz una pe alta, 'ntruc@t 'ntr-o sfer s'nt c9prinse ,oduri de activitate superioar celor ce in de alt sfer, din care cauz sfera subordonat tri,ite dincolo de ea 'ns#i, #i astfel, prin satisfacerea ,ai ad@nc a unor interese de ,ai ,are i,portan, este co,pletat ceea ce nu-#i poate gsi rezolvare 'ntr-un do,eniu anterior%,,, Bu,ai acest fapt arat necesitatea unei conexiuni interioare% 11 S ne rea,inti, ceea ce a, stabilit de-a referitor la conceptul fru,osului #i al artei 5 a, aflat 'n el, ,ai 'nt'i, un coninut, un scop, o se,nificaie 4 fin al doilea r'nd, eEpresia, prezentarea #i realizarea acestui coninut 5 #i 'n al treilea r'nd, a,bele laturi astfel 'ntreptrunse, 'nc't exteriorul, particularul apare exclusiv ca reprezentare a interiorului% 'n opera de art nu se gse#te ni,ic dec't ceea ce e 'n raport esenial cu coninutul #i-l expri,% i.eea ce nu,ea, coninut, se,nificaie, spre deosebire de executare, este ceea ce 'n sine si,plu este 'nsu#i lucrul redus la deter,inaiile lui cele ,ai si,ple, de#i cele ,ai cuprinztoare% /stfel, de exe,plu, coninutul unei cri poate fi indicat 'n c'teva ?.uvinte sau propoziii #i nu e 'ngduit s se afle 'n carte altceva 'n afar de ceea ce este de-a artat 'n ter,eni generali 'n coninut% /ceG ce? si,plu, aceast te, care constituie oarec9m baza pentru ceea> ce e 'nfptuit, este ceea ce e abstract, realizarea este, di,potriv, ceea ce este concret% (( Bici una din cele dou laturi ale acesteii opoziii nu au 'ns destina5ia s r,@n indiferente #i exterioare una fa de cealalt 8 cu,, de exe,plu, unei figuri ,ate,atice, unui triungIi, unei elipse, drept coninuturi 'n sine si,ple, le s'nt indiferente, ca feno,ene exterioare, ,ri,ea, culoarea, etc% 8, se,nificaia abstract are 'n ea 'ns#i ca si,plu coninut, deter,i-naia de a a-unge s fie executat #i de a se converti prin aceasta 'n se,nificaie concret% .u aceasta '#i face 'n cIip esenial 1L( P/C2+/ I% 16++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. apariia un =trebuie s fie>% 3rio't ar fi de preios pentru sine 'nsu#i un coninut

oarecare, nu s'nte, totu#i ,ulu,ii c, aceast valoare abstract a lui #i pretinde, ,ai ,ult% /ceast exigen este ,ai 'nt'i nu,ai o nevoie nesatisfcut, prezent 'n subiect ca ceva insuficient, ceva ce tinde s se supri,e pe sine #i s a-ung s fie satisfcut% 'n sensul acesta, pute, spune c coninutul este ,ai 'nt'i subiectiv, nu e dec't ceva nu,ai interior, 'n faa cruia st ceea ce este obiectiv, 'nc't -cerina e de acu, de a obiectiva acest ceva subieci viu 3 astfel de opoziie a subiectivului #i a obiectivittii ce-i st 'n ra, precu, #i trebuina de a o supri,a, este o deter,inaie absolut general, oare e pretutindeni prezent% 6e-a viata noastr fizic #i 'n ,sur #i ,ai ,are lu,ea scopurilor #i intereselor noastre spirituale se bazeaz pe exigena de a realiza obiectiv ceea ce e ,ai 'nt@i nu,ai subiectiv #i interior #i de a nu te si,i ,ulu,it dec't 'n aceast existen deplin% 'ntruc@t ns coninutul intereselor #i scopurilor este dat, 'n pri,ul r@nd, nu,ai 'n for,a unilateral a subiectivului, iar unilateralitatea e o barier, aceast lips se releveaz totodat ca o nelini#te, ca o durere, ca ceva negativ ce trebuie s se supri,e pe sine ca negativ #i caut 1)Q* din acest ,otiv s gseasc un re,ediu ',potriva lipsei si,ite #i s dep#easc bariera #tiut, g'ndit 4 #i anu,e, nu 'n sensul c subiectivului 'n general i-ar lipsi doar cealalt parte, adic obiectivul, ci 'n 'nelesul ,ai precis c aceast lips se afl 'n subiectiv 'nsu#i #i ea este pentru aceasta o lips #i o negaie 'n el 'nsu#i, negaie pe care el caut iar#i s-o nege% 'n sine 'nsu#i, adic confor, conceptului su, subiectul este 2otalul #i nu nu,ai interior, el esite totodat #i realizarea acestui interior 'n ?cuprinsul exteriorului% .'nd subiectul exist unilateral n u , a i 'ntr-a,a din aceste for,e, el cade toc,ai prin aceasta 'n contradicia de a fi, 8 dup conceptul su 8, 'ntregul, iar confor, existenei sale nu,ai una din laturi% Bu,ai s9primnd 'n sine 'ns#i o astfel de negaie, '#i devine sie#i viata afir,ativ% / trece prin tot acest proces al opoziiei, contradiciei #i rezolvrii contradiciei este privilegiul ,ai 'nalt al naturilor vii, ceea ce din na#tere este nu,ai afir,ativ #i r,'ne nu,ai afir,ativ este #i r,'ne fr via% 0iaa trece la negaie #i la durerea cauzat de ea #i nu e pentru sine 'ns#i afir,ativ dec't prin #tergerea opoziiei #i a contradiciei% +vident, c'nd viaa se opre#te la si,pla contradicie fr s-o rezolve ea piere din cauza acestei contradicii% P/C2+/ 1% 16++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. 1LH /cestea ar fi, considerate abstract, deter,inaiile de care ave, nevoie 'n acest loc% .oninutul cel ,ai 'nalt pe care subiectivul 'l poate cuprinde in sine 'l pute, nu,i pe scurt 1 i b e r t a t e% R1ibertatea este deter,inaia supre, a spiritului%>!Sai 'nt'i, subN aspectul ei cu totul for,al, libertatea const 'n faptul c subiectul nu are li,it #i barier, nu are ni,ic strin 'n ceea ce-i st 'n fa, ci se regse#te aici pe sine 'nsu#i% .Iiar 2i confor, acestei deter,inaii for,ale a disprut orice nevoie #i orice nefericire, subiectul s-a conciliat cu lu,ea, e satisfcut 'n ,i-locul ei f#i a rezolvat orice opoziie #i contradicie% Sai precis

'ns, libertatea are 'n general drept coninut ceea ce e raional 4 de exe,plu, ,oralitatea 'n aciune, tx= 1) adevrul 'n g'ndire% 6ar, 'ntruc@t libertatea este ,ai 'nt'i nu,ai subiectiv #i nu e 'nfptuit, 'n faa subiectului se afl, ca necesitate a naturii, nu,ai ceea ce e ndliber, ceea ce e nu,ai obiectiv, ivindu-st de 'ndat cerina de a concilia aceast opoziie% Pe de alt parte, exist 'n interior #i subiectiv 'nsu#i o opoziie ase,ntoare% 6e libertate ine, pe de o parte, ceea ce e 'n sine 'nsu#i general #i de sine stttor, legile generale ale dreptului, binelui, adevrului etc, de cealalt parte stau i,pulsurile o,ului, senti,entele, 'nclinaiile, pasiunile lui #i tot ce ini,a concret a o,ului cuprinde 'n ea ca ele,ent singular% Pi aceast opoziie devine lupt, contradicie, #i 'n acest conflict ia na#tere apoi orice dorin, durerea cea ,ai ad'nc, necazul #i ne,ulu,irea 'n general% /ni,alele triesc 'n pace cu ele 'n#ile #i cu lucrurile din -urul lor, dar natura spiritual a o,ului face s apar dualitatea #i ruptura, 'n contradicia crora el e Iruit 4 fiindc o,ul nu poate persevera 'n ceea ce este exterior ca aitare, 'n g'ndirea pur, 'n lu,ea legilor #i 'n universalitatea ei, ci el are nevoie #i de existena sensibil, de senti,ent, de ini,, de suflet etc% <ilozofia g@nde#te opoziia, ce se introduce aici din cauza acestui fapt, o g@nde#te ai#a cu, este ea, adic confor, generalitii ei care ptrunde totul, #i caut s-o #i 'nlture 'ntr-un cIip tot general 4 prins 'n sfera ne,i-locit a vieii, o,ul 'ns, tinde spre satisfacii ne,i-locite% 3 astfel de satisfacie obinut prin rezolvarea opoziiei a,intite o gsi, ,ai 'nt'i 'n siste,ul nevoilor sensibile% <oa,ea, setea, oboseala, ,@ncatul, butul, dor,itul etc% s'nt 'n aceast sfer exe,ple pentru o astfel de contradicie #i soluionarea ei% 6ar 'n acest do,eniu natural al existenei o,ene#ti coninutul satisfaciilor e de felul lui ,rginit #i finit, satisfacia nu este absolut #i de aceea trece fr $x 15 1LQ P/C2+/ I% I6++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. P/C2+/ I% I6++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. 1L" 'ncetare 'ntr-o nou stare de trebuine4 ,@ncatul, sturatul, io,-nul nu a-ut la ni,ic, foa,ea, oboseala 'ncepe ,@ine iar#i%USai departe apoi, 'n do,eniul spiritului, o,ul aspir la satisfacie #i libertate 'n #tiin #i voin, 'n cuno#tine #i aciuni% Ignorantul ;nn e ilrIer, cci $ faa lui se afl o lu,e strin,> un =idin-colo> #i un =afar> de care d depinde, fr s fi fcut din aceast lu,e strin o lu,e pentru dl 'nsu#i #i fr s se regseasc 'n ea astfel la sine 'nsu#i, ca 'n ceea ce este al su% 'ncep@nd cu treapta cea ,ai de -os p'n la gradul cel ,ai 'nalt de cunoa#tere filozofic, i,pulsul dorinei de a #ti, de a cunoa#te, nu provine dec@t din nzuina de a supri,a a,intitul raport de nelibertate #i de a-#i 'nsu#i lu,ea 'n reprezentare #i g@ndire% 'n cIip invers, libertatea @n aciune tinde s a-ung s se realizeze ca raiune a voinei% 0oina realizeaz aceast raiune 'n viaa statului% 'n statul organizat cu adevrat raional, toate legile #i instituiile nu s'nt dec@t realizarea libertii confor, deter,ina-tiilor eseniale ale acesteia% .@nd acesta este cazul, raiunea individual nu gse#te @n aceste instituii

dec't reallitatea propriei sale esene, iar c@nd ascult de aceste legi aceast raiune nu se pune de acord cu ceva ce i-ar fi strin, ci nu,ai cu ceea ce-i este propriu% 1iberul arbitru, este si el adesea nu,it libertate, dar liberul arbitruEe nu,ai libertate neraional, e alegere #i autodeter,inare ce nu se fac pe baza raiunii voinei, ci pornind din i,pulsuri 'nt@,pltoare #i din dependena acestora de ceea ce e sensibil #i exterior% Bevoile fizice, #tiina #i voina o,ului obin deci, de fapt, satisfacie 'n lu,e #i rezolv liber opoziia dintre subiectiv #i obiectiv, dintre libertatea interioar #i necesitatea dat 'n cIip exterior% 6ar coninutul acestei liberti #i satisfacii r,'ne $&,, 1)^* totu#i li,ita t, #i astfel #i libertatea #i ,ulu,irea de sine pstreaz o parte de , ,r gini r e, de finit% Dnde exista 'ns ,rginire, acolo ptrunde din nou opoziia #i contradicia, iar satisfacerea nu dep#e#te relativul% 6e exe,plu, 'n drept #i 'n realitatea lui s'nt recunoscute, fr 'ndoial, raionalitatea #i voina ,ea, precu, #i libertatea acesteia 4 s'nt considerat drept persoan #i respectat ca atare 4 a, proprietate care trebuie s r,@n a ,ea 4 c@nd e periclitat, tribunalul ',i face dreptate% 6ar aceast recunoa#tere #i libertate privesc iar#i nu,ai latori relative #i singulare, precu, #i obiectele lor singulare 5 aceasta cas, aceast su, de bani, acest drept deter,inat, aceast lege etc, aceast aciune #i realitate anu,it% .eea ce con#tiina are 6 aici 'n faa ei snt a,nunte, care se raporteaz, desigur, unele la altele #i co,pun un ansa,blu de relaii, aceasta 'ns nu,ai confor, unor categorii relative #i 'n ,ultiple condiii, prin do,inarea crora satisfacia se poate produce toit at@t de instantaneu pe o't este posibil ca ea s lipseasc% /cu,, fr 'ndoial, pe deasupra tuturor acestor lucruri, viaa statului ca 'ntreg constituie o totalitate ',plinit 'n sine 5 principe, guvern, -ustiie, ar,at, organizarea societii civile, sociabilitate etc, drepturile #i obligaiile, scopurile #i ',plinirea lor, ,odurile prescrise de a aciona, prestaiile prin care acest 'ntreg '#i realizeaz #i-#i ,enine constanta-i realitate, tot acest organis, este, 'ntr-un stat adevrat, rotun-it 'n -sine, co,plet #i efectiv% 6ar principiul 'nsu#i, a crui realitate o constituie viaa statului #i, 'n care o,ul '#i caut ,ulu,irea, este iar#i 'n sine 'nsu#i unilateral #i abstract, orio't de variat s-ar dezvolta el 'n ce prive#te structura lui interioar #i exterioar% Bu este dec@t libertatea raional a v o i n e i, care se expliciteaz aici pe sine, este nu,ai statul #i iar#i nu,ai acest stat anu,it, 'n care libertatea devine real #i, toc,ai prin aceasta, iar#i nu,ai o sfer particular a existenei '#i irealitatea ei izolat este aceea 'n oare libertatea devine real% 'n consecin, o,ul #i si,te c drepturile #i obligaiile 'n aceste do,enii #i ,odul lu,esc #i tot finit de existen nu s'nt 'ndestultoare, c 'n obiectivitatea lor, precu, #i 'n raportarea I32 la subiect, ele ,ai au nevoie de o confir,are #i o sancionare superioar%T .eea ce caut 'n aceast privin o,ul prins 'n reeaua lucrurilor finite este regiunea unui adevr ,ai 'nalt, ,ai substanial, regiune 'n care toate opoziiile #i contradiciile finitului '#i pot gsi dezlegarea ulti,, iar libertatea 8 deplina ei

satisfacere% /ceasta e regiunea adevrului 'n sine #i nu este regiunea adevrului relativ% /devrul supre,, adevrul ca atare, este rezolvarea opoziiei si a contradiciei supre,e% 'n adevrul supre, opoziia dintre libertate #i necesitate, spirit #i natur, cunoa#tere #i obiect al cunoa#terii, lege #i i,puls, opoziia #i contradicia 'n general, orice for, ar lua ele, nu ,ai au valabilitate #i putere c a opoziie #i contradicie% Prin el se 'nvedereaz c nici libertatea pentru sine, ca libertate subiectiv separat de necesitate, nu e ceva absolut adevrat #i de ase,enea nici necesitii, izolat pentru sine, nu e 'ngduit s i se atribuie caracter de adevr% .on#tiina obi#nuit, din contra, nu dep#e#te aceast opoziie #i fie c se ,enine cu desperare 'n contradicie, fie c Ar 1L P/C2+/ I% 16++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. o respinge, cut'nd s scape pe ailt cale% <ilozofia 'ns intra 'n ,iezul deter,inaiilor contradictorii, le cunoa#te confor, conceptului tlor, adic nu ca absolute 'n unilateralitatea lor, ci ca pe unele ce se rezolv, #i le a#az 'n ar,onia #i unitatea care e adevrul% / cuprinde acest concept al adevrului, iat sarcina filozofiei% <r 'ndoial, Xfilozofia recunoa#te conceptul 'n toate, #i nu,ai astfel ea este gindire conceptual aute,tica2A totu#i altSx% IS6 ceva este conceptul, adevrul 'n sine, #i altceva este existenta ce-i corespunde ori nu-i corespunde% 'n realitatea finit, deter-,inaiiile care aparin adevrului se 'nfi#eaz ca o exterioritate reciproc, ca o separare a ceea ce, confor, adevrului su, este inseparabil% /stfel, de exe,plu, ceea ce e viu este un ce indivizibil, un indi=iduu$% dar ca subiect acesta intr 'n opozite cu natura anorganica 'ncon-urtoare% /cu,, conceptul conine, desigur, aceste laturi, dar conciliate 4 existena finit 'ns le desface una de alta #i 'n ur,a acestui fapt ea este o realitate neadecvat conceptului #i adevrului% 'n felull acesta, concept9l, fr 'ndo-iall, e pretutindeni 4 totu#i ceea ce intereseaz const 'n faptul dac confor, adevrului su conceptul devine real 'n acea unitate 'n care diferitele laturi #i opoziii nu persist 'n independen #i rigiditate real una fa de alta, ci trec nu,ai oa ,o,ente ideale conciliate 'n liber acord% Bu,ai realitatea acestei unit4 supre,e este regiunea adevrului, libertii #i ,ulu,irii% 0iaa 'n aceast sfer, aceast delectare a adevrului, care ca senti,ent este fericire, ca 8ndire e cunoa#tere, o pute, nu,i 'n general via religioas% <iindc religia este sfera general 'n care unica totalitate concret i se 'nfi#eaz con#tiinei o,ului ca propria sa esen #i ca aceea a naturii, #i 'n oare nu,ai aceast unic realitate autentic i se dovede#te a fi puterea supre, peste ceea ce e particular #i finit, prin care tot ce este dezunit #i opus este readus la unitate superioar #i absolut% 3cup'nduse cu adevrul ca obiect absolut al con#tiinei, -2D1D% PY arta aparine sfnrp- absolute a spiritului sud,% at-pstnp--v, ea se aFl, 'n ceea ce prive#te coninutulG ei% pe Dnul ii acela#i teren cu religia 8 in sensul ,ai special al cuv'ntului 8, precu, gi cu filozofia% .ci nici filozofia, ca una ce este 'n slu-ba ade- varului, nu are alt $Vuect dec't pe 6u,nezeu, fiind astfel 'n

esen, teologie raional #i serviciu divin per,anent% /v'nd aceast egalitate de coninut, rele re- regnuri ale 2li bI lE f is)* gaitate de coninut, rele eg ale Spifr2ultli absoiIif se rlpnsErIe%gr nu,ai prin f n -r , e i 'n rare eFe 'nfi#eaz con#tiinei obiectul lor, adic absolutul% P/C2+/ ,' ,033I <CDS3SD1DI /C2IS2I. 1L^ 6eosebirile acestor for,e rezid 'n 'nsu#i conceptul spin-t uilui absolut% Spiritul ca spirit adevrat exist 'n sine #i pentru >sine, #i pentru aceasta el nu este o esen situat abstract dincolo de obiectivitate, ci e, 'nuntrul acesteia, reoglindirea 'n spiritul finit a esenei tuturor lucrurilor, este finitul prinz'ndu-se pe sine Fn -r-eea% rp a-e el eseniali, #i fiind deci el 'nsu#i esenial #i absolut;;;P%Fi-i-, a tor,a a acestei cuprinderi este o cunoa#tere ne,i - 1 o c i t si toc,ai de aoeea cunoa#tere s e n s i b i 1 ,EE o cunoa#tere , for,a '#i figura tsensibilului #i obiectivului inisu#i, cunoa#tere prin care absolutul este perceput de intuiie #i de senti,ent% / d oua for, e apoi con#tiina care-isi reprezint Xsp'ntull absolutA, si, 'n sfi'n#i, A treia este g'ndi-r e a I i b er a spiritului absolut sen#iIi artei, ;a;rta 'nfi#eaz pentru con#tiin adevrul -p for,a pls,uirii %sensibile, #i anu,e a unei pls,uiri sensibile care 'n%'niss1acea-st apariie a sa %poseda un 'neles ,ai l'nalt #i o se,nificaie? ,aPN ad@nc, fr s rffirre% totu#i, cu a-utorul ,ediului sensibil, s fac sesizabili conceptul oa atare, adic '%n universalitatea Iui 5 cci toc,ai unit a t e a acestuia ou fieno,enuil individual este esena fru,osul?ui si a producerii lui de ctre art% /ceast unitate se 'nfptuie#te 'ns, desigur% 'n art si 'n ele,entul r e ,p r e-zen-tarii #i nu nu,ai 'n exterioritatea sensibil, 'ndeosebi 'n ;poraie% lotu#i, #i in aceast ant spirituall ',binarea se,,'2clP i ei cu pils,uirea ei individual exist, de#i pentru con#tiina reprezentatoare fiecare coninut este sesizat 'n ,od ne,i-locit #i redat de reprezentare% 'n general, trebuie stabilit de 'ndat c, >av-'nd ca obiect aii pi pnrtpriu adeverii1* >piriituii, a%rta niA e 'n Stare s pronire intuii air[Ii'ip prin $&,% 1!O* itlr p p 6e exe,plu soarele, luna, p,F'ntul, constela idt it ibil d ilate existene , p p iile etc, s'nt, evident, existene siensibile, dar izolate, existene care% luate pentru sine, nu ne dau intuiia spiritualului%

/cond'nd artei aceast poziie absolut, 'nltur, explicit ,ai sus-,enionata concepie care socote#te arta utilizabil pen- tru ,uiltiple alte coninuturi #i interese ce-i s'nt strine% 'n scIi,b, religia recurge destul de frecvent la art pentru a? sensibilliza ,ai bine adevrul religios sau spre a-( plasticiza pentru i,aginaie, #i atunci arta st, desigur, 'n serviciul unui do,eniu diferit de ea% 6ar unde arta exist 'n for,a ei cea ,ai des-v'ri#it, acolo toc,ai e a 'n ,odul su figurat, conine felul de 11L P/C2+/ 1% I6++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. expunere cel ,ai esenial #i ,ai corespunztor cuprinsului adevrului% /stfel, de exe,plu, la greci arta a fost cea ,ai 'nalt for, 'n care poporul '#i reprezenta zeii #i 'n care el '#i procura con#tiina adevrului% 6e aceea, poeii #i arti#tii grecilor au devenit creatorii zeilor ilor, adic arti#tii i-au dat naiunii elene reprezentare precis despre activitatea #i viaa divinului, deci coninutul deter,inat al religiei sale% Pi anu,e acest lucru nu s-a 'nfptuit 'n felull c aceste reprezentri #i 'nvturi air fi existat de-a 'naintea poeziei 'n for,e abstracte ale con#tiinei, ca propoziii religioase generale #i ca deter,inaii ale 8ndirii pe care arti#tii le-ar fi ',brcat doar ulterior 'n i,agini #i le-ar fi ',podobit 'n cIip exterior cu decorul poeziei, ci ,odul de producie artistic era de a#a natur, 'nc't poeii greci nu erau 'n stare s elaboreze ceea ce fierbea 'n ei d e c ' t 'n aceast for, 1!(* a a-rtei #i a poeziei% Pe alte trepte alle con#tiinei religioase, unde coninutul religios se arat ,ai puin susceptibil de a ti reprezentat artistic, arta '#i pstreaz 'n aceast privin un rol ,ai restr'ns% /ceasta ar fi adevrata poziie originar a artei ca cea dintiiEa>utoisatisfacere ne,i-locit a spiritului absolut% 6ar, dup cu, arta, 'n natur #i 'n do,eniile finite ale vieii, are ceva ce o prece d , tot astfel exist #i ceva ce vine d u p ea, adic o sfer care, la rnd9l ei, dep#e#te ,odul de a concepe #i de a reprezenta absolutul pe care-d posed arta 5 deoarece arta are 'nc 'n sine 'ns#i o li,it, #i de aceea ea trece 'n for,e ,ai 'nalte alle con#tiinei% /ceast li,itare deter,in #i poziia pe care s'nte, obi#nuii s i-o atribui, artei 'n viaa noastr de azi% Pentru noi arta nu ,ai trece drept ,odul supre, 'n care '#i procur existen %adevrul% 'n generali, g'ndirea s-a ridicat de-a de ti,puriu ',potriva artei ca reprezentare ooncre-tizatoare a divinului 4 de exe,plu, la evrei #i la ,aIo,edani, ba cIiar $#i la greci, unde Platon s-a opus puternic zeilor lui Ho,er #i Hesiod% .u progresul culturii, la orice popor apare 'n general o epoc 'n care arta tri,ite dincolo de ea 'ns#i% /stfel, de exe,plu, ele,entele istorice ale cre#tinis,ului, apariia lui Hris-tos, viaa #i ,oartea lui, au oferit artei, #i 'ndeosebi picturii, diferite ocazii de a se dezvolta, #i biserica 'ns#i a a-utat sau a lsat ca arta s devin ,are% :'nd 'ns i,pulsul cunoa#terii #i aii cercetrii #i nevoia unei spiritualiti interioare au adus cu ele Cefor,a, s-a cerut ca reprezentarea religioas s renune la eleP/C2+/ I% I6++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. 111

,entul sensibil, fiind recondus la inti,itatea sufletului #i la interioritatea g@ndirii% 'n felul acesta, acel d u p art ,enionat ,ai sus const In faptul c spirit9l9i 'i este inerent nevoia s-#i gseasc ,ulu,irea nu,ai 'n propriul su interior, ca adevrat for, a adevrului% 'n 'nceputurile ei, arta ,ai las s subziste ,isteriosul, presi,irea plin de taine, dorina nedefinit, aceasta pentru c pls,uirile ei nu #i-au expus 'nc pe deplin tot ]coninutul lor pentru intuiia ce se spri"in pe i,aginii% 6ar o'nd coninutul co,plet a fost 'nfi#at 'n 'ntregi,e 'n for,e artistice, spiritul, care prive#te ,ai departe, se re'ntoarce de la aceast obiectivitate i'n interiorul su, resping@nd-o de la sine% Dn astfel de ti,p este cel 'n care tri, acu,% Pute, spera, fr 'ndoial, c arta se va dezvolta #i perfeciona tot ,ai ,ult, for,a ei a 'ncetat 'ns de a ,ai fi nevoia supre, a spiritului% 3ric't de excelente ni s-ar ,ai prea cIipurile zeilor eleni #i orio't de ,erituos #i desv'r#it ar fi 'nc reprezentai 6u,nezeu-tatl, Hristos sau Sria, 'n zadar, nu ne ,ai aplec, genuncIii 'n faa aoestor i,agini% 6eci, pri,ulG do,eniu care dep#e#te ',pria artei este religi-u C e 1 i g i a are reprezentarea ca for, a con#tiinei sale, intrucit absolutul e transterat din obiectivitatea artei 'n;interioritatea subiectului, tund dat acu, pentru reprezentare -'n ,od subiectiv, astfel 'no't ini,a #i sutiletul, #i in general> subiectivitatea interioar, devin ,o,ent principali% /ceast 'naintare de la art la religie pute, s-o design, spun'nd c arfca e prtfi, r,nstiiintia rfiligi?afi8n,r,i At,iirH /nu,e 5 dac opera dp airt ?rfipUaz@ 'n Iiip >?1 ffdpvrul cipif-flii1, > obiect #i recurge la aceast for, a absolutului ca la cea adevrat, religia adaug aici devoiunea interiorului rari >leaz la obieciul absulul% .ri2alilei ca atare nu-i aparine devo-Funea% /ceasta ia na#tere abia prin faptul c subiectul lais s ptrund 'n suflet toc,ai ceea ce arta reprezint ca obiectiv, identifid'ndu-ise cu acesta 'n a#a fel c aceast prezen interioar 'n reprezentare #i 'n inti,itatea senti,entului devine ele,entul esenial pentru existena absolutului% 6evoiunea este acest cult al co,unitii 'n for,a lui cea ,ai pur, oea ,ai inti,, cea ,ai subiectiv, un cult 'n care obiectivitatea este oarecu, consu,at #i digerat, iar coninutul ei a devenit, fr aceast obiectivitate, proprietate a ini,ii #i a sufletului% 11) P/C2+/ I% I6++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. 'n sf@r#it, a;tr;e;1a;;f o ir , a spiritului absolut este filozofi a% .cireligia 8 'n care 6u,nezeu e 'nainte de toate pentru con#tiin un obiect exterior, 'ntruc't trebuie ,ai 'nt'i 'nvat ce este 6u,nezeu #i cu, s-a revelat #i se reveleaz el 8 se converte#te apoi 'n ele,ent interior, ,i#c #i u,ple co,unitatea, dar interioritatea plin de pietate a sufletului #i a reprezentrii nu este for,a cea ,ai 'nalt a interioritii% .a cea ,ai pur for, a cunoa#terii trebuie s fie recunoscut s ' n d ir pa liber 'n care #tiina devine con#tient de acela#i coninut, devenind pnnEceasta cel Iiai spiritual cult, care>Eprin ./PI231D1 I5 .3B.+P2D1 <CDS3SD1DI

11! gindire siste,atic, '#i 'nsu#e#te #i 'nelege ceea ce altfel este nu,ai coninut al senti,entului subiectiv sau al reprezentrii% 'n crupul acesta, in iiilozolie s'nt unite cele dou laturi ale artei #i 2> n I i cr 11 v i at eia artei, care aici #i-a pierdut, desigur, sensibilitatea exterioar, dar seIi,b'nd-o contra celei ,ai 'nalte far,e a obiectivului, adic contra for,ei g ' n d i r i i, ,;s- snIfpr--ivi t 6 Nn npiiiigici care e purificat, devenind bii g p subiectivitate a g ' n d i r i i, fiindc pe de o parte e subiectivitatea cea ,ai inti, #i ,ai proprie, iar adevratul g'nd, ideea, este, pe de alt parte, universalitatea cea ,ai substanial #i ,ai obiectiv, universalitate care nu,ai 'n g'ndire se poate cuprinde pe sine 'n propria sa for,% /ici trebuie s ne ,ulu,i, cu aceast indicare a deosebirii ce exist 'ntre ant, religie #i filozofie% Sodul sensibil aii con#tiinei este pentru o, cel ,ai ti,puriu, #i astfel a fost deci #i treapta ,ai vecIe a religiei o religie a artei #i-a pls,uirilor ei sensib'le% Bu,ai 'n religia spiritului $&t, 1!"* este cunoscut 6u,nezeu ca spirit, #i deci 'ntr-un ,od superior, corespunztor gindirii 4 prin ceea ce se 'nvedereaz, tot odat, c ,anifestarea adevrului 'n for, sensibil nu e cu adevrat adecvat spiritului% 6up ce cunoa#te, acu, poziia pe care o ocup arta 'n do,eniul spiritului #i filozofia artei printre diferitele discipline filozofice, trebuie s consider, 'n aceast parte general 'n pri,ul r'nd idee a gene ff a 1 a fru,osului artistic% 6ar pentru a a-unge la ideea fru,osului artistic confor, totalitii ei trebuie s parcurge, 'n preailabil trei trepte% /nu,e 5 pe pri,a treapt ne ocup, cu conceptul fru,osului a r t i'st i c 'n general4 pe a doua cu fru, o ts u 1 'n nat u ir , ale crui lipsuri vor dovedi necesitatea idealului ca fru,os artistic4 a treia treapt are ca obiect de cercetare idealul realizat ca p 1 's , u i r e artistic a sa 'n opera de art% CAPITOLUL I CONCEPTUL FRUMOSULUI TN GENERAL 1% /, nu,it fru,osul idce a fru,osului% /cest l9cr9 trebuie 'neles 'n sensul ca fru,osul 'nsu#i trebuie conceput ca idee, #i anu,e ca idee 'ntr-o for, deter,inat, ca ideal% Ideea 'n generali nu e altceva acu,, ded't conceptul, realitatea conceptului #i unitatea a,i'ndurora% .ci conceptul ca atare nu este 'nc ideea 8 de#i ter,enii de concept #i idee s'nt 'ntrebuinai adesea ecIivalent 8, cifeste idee nu,ai conceptul prezent 'n realitatea sa #i afir,at pentru sine 'nsu#i 'n unitate c9 aceastaM* 6e aceea aceast unitate nu trebuie s ne-o reprezent, cu,va ca si,pl neutralizare a conceptului #i realitii 'ne't a,bele #i-ar pierde particularitatea #i calitatea, ase,enea potasiullui #i acidului 'n sare,

care '#i esto,peaz opoziia dintre ele, se neutralizeaz% 6in contr, 'n aceast unitate conceptul r,'ne do,inant% <iindc el este de-a 'n sine, confor, propriei lui naturi, aceast identitate #i de aceea creeaz din el 'nsu#i realitatea ca pe a sa #i 'n care, din acest ,otiv, el nu abandoneaz ni,ic din sine, 'ntruc't aceast realitate e autodezvoltarea lui, ci 'n ea se realizeaz nu,ai pe isine 'nsu#i, adic conceptul, ri,'n'nd, prin ur,are, 'n obiectivitatea sa 'n unitate cu sine 'nsu#i% /ceast unitate a conceptului '#i a realitii este definiia abstract a ideii% 3ric't de frecvent s-a fcut uz 'n teoriile despre art de cuv'ntul idee, totu#i, invers, foarte 'nse,nai cunosctori ai artei s-au artat deosebit de ostili fa de acest ter,en% .eea ce e ,ai nou #i ,ai interesant 'n acest gen este pole,ica do,nului von Cu,oIr 'n ale sale 9ercetri italiene# /ceast pole,ic pleac de la interesul practic pentru art #iv nu atinge 'n nici un fel ceea ce nu,i, noi idee% 6eoarece neav',d cuno#tin de ceea ce filozofia ,ai nou nu,e#te idee, do,nul von CurnoIr, confund 11( P/C2+/ I% I6++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. ./PI231D1 I% .3B.+P2D1 <CDS3SD1DI 11H ideea cu reprezentarea nedeter,inat #i cu idealul abstract lipsit de individualitate al unor teorii #i #coli artistice cunoscute, ideal apus for,elor naturii care, potrivit adevrului lor, s'nt turnate 'n cIip deter,inat '#i desv@r#it, ifor,e pe care el le pune ideii #i idealului abstract pe care artistul #i l-ar i,agina din sine 'nsu#i% / produce artistic, pornind de la astfel de abstracii, este, fr 'ndoial, gre#it #i e un lucru tot at't de ne'ndestultor pe c't de ne,ulu,itor este faptul o'nd un g@nditor cuget, oper@nd $&,% 'sO* $ reprezentri nedeter,inate, oprindu-ise 'n g@ndirea lui nu,ai la un coninut vag% 6ar ceea ce indic, noi prin ter,enul idee nu e susceptibili 'n nici o privin de un astfel de repro#, cci ideea este 'n sine absolut concret, e o totalitate de deter,inaii #i e fru,oas nu,ai 'ntruo't este ne,i-locit una cu obiectivitatea ce-i este adecvat% 6o,nul von Cu,oIr, dup ceea ce spune 'n ale sale 9ercetri italiene% =al# I, p% 1(H81(Q, a gsit c =fru,useea, 'n sensul cel ,ai general al cuv@ntului, #i, dac vre,, 'n 'nelestil ,odenn, cuprinde toate proprietile lucrurilor care excit 'n ,od plcut si,ulG vzului sau, pe calea lui, dispun sufletul #i 'nveselesc spiritul>% /ceste proprieti, la r'ndul lor, ar fi de trei ifeluri, =dintre care un %fel acioneaz asupra organului senzorial al vzului, al doilea fel acioneaz asupra si,ului pentru raporturi spaiale propriu o,ului, si, presupus 'nnscut, iar al treilea fel acioneaz ,ai 'nt'i asupra intelectului, #i nu,ai apoi, prin cunoa#tere, asupra senti,entului>% /ceast a treia #i cea ,ai i,portant deter,inaie $p% 1((* s-ar baza pe for,e =care, cu totul independent de plcerea sensibil #i de fiiu,useea ,surii, trezesc o plcere ,oralspiritual ce provine 'n parte din caracterul 'nc@nttor al reprezentrilor care toc,ai au fost trezite $desigur all reprezentrilor ,orale-spirituale M*, 'n parte #i

direct, din plcerea pe care negre#it o atrage dup sine de-a si,pla activitate a unei cunoa#teri clare>% /cestea s'nt principalele deter,inaii pe care le stabile#te 'n ce-l prive#te referitor la fru,os acest cunosctor te,einic% Pentru o anu,it treapt de cultur ele pot fi ,ulu,itoare, dar din punct de vedere filozofic ele nu pot fi 'n nici un cIip satisfctoare% <iindc, 'n esen, aceast considerare se reduce nui,ai la aseriunea c si,ul vzului sau spiritul precu, #i intelectul, ' n c ' n t , exalt senti,entul, se reduce la aseriunea c e trezit o plcere% 2otul se 'ntoarce 'n -urul unei astfel de excitri care 'nc'nt% 6ar acestei 'ncercri de a reduce efectul fru,osului 1a senti,ent, la ceea ce e agreabil, plcut, i-a pus capt de-a Kant, 'ntruc@t el dep#e#te senti,entul fru,osului% Cevenind de la aceast pole,ic la considerarea ideii, netulburate de aceasta, s spune, c 'n idee rezid, cu, a, vzut% unitatea concret a conceptului #i a obiectivittii% a* /cu,, c't prive#te natura concept9l i c a a t a r e, acesta nu este 'n sine 'nsu#i unit a i e a abstract 'n faa d if e ren eFior realitii, ci, 'ntruc@t e concept, el este de-a unitate de deter,inaii diferite, #i deci totalitate concret% /stfel, ,ai 'nt'i reprezentrile 5 o,, albastru etc% nu trebuie s fie nu,ite ooniogpte, ci reprezentri abstracte generale, reprezentri ce devin concepte nu,ai ic'nd, 4se dovede#ite c ele conin, unite laolalt, lat9ri diferite, deoarece ase,enea unitate deter,inat de sine 'ns#i constituie oonceptul% 6e exe,plu reprezentarea =albastru> are ca culoare drept concept all ei unitatea, #i anu,e o unitate specific de clar #i obscur, iar reprezentarea =o,> cuprinde 'n ea opoziiile sensibilitate #i raiune, corp #i spirit, dar o,ul nu e co,pus nu,ai din aceste pri ca buci co,ponente indiferente, ci, dup conceptul lui, o,ul le conine pe acestea 4'n unitate concret #i ,i-locit% $.onceptul 'ns este unitate absolut a deter,inaii'lor sale 'n a#a ,sur, c acestea nu subzist pentru ele 'nsele #i nu se pot 'nstrina una de alta, izo-l'ndu-se ca de sine stttoare, ie#ind astfel din unitatea lor2- 'n felul acesta, conceptul conine toate deter,inaiile sale 'n aceast for, a 9nit5ii #i generalitii lor idea 1 e, care spre deosebire de real #i obiectiv, constituie subiectivitatea lui% /stfel, de exe,plu, aurul are o greutate specific, o culoare anu,it, un raport particular fa de diferiii acizi% 2oate acestea s@nt deter,inaii diferite #i, totu#i, ele fac absolut una% .ci fiecare prticic infi, de aur le conine 'n inseparabil unitate% Pentru noi, ele is'nt deosebite una de alta, 'n sine 'ns, confor, conceptului lor, ele exist 'n nedesprit unitate% /ceea#i identitate ilipsit de independen o au #i diferendle pe care le posed 'n sine adevratul iconcept% Dn exe,plu ,ai apropiat ne ofer 'n acest sens propria noastr reprezentare '#i l', general eul con#tient %de sine% .ci iceea ce %nu,i, suflet #i, ,ai precis, eu ieste 'nsu#i conceptul 'n existena sa liber% +ul conine 'n sine o ,uli,e din cele ,ai deosebite reprezentri #i cugetri, el este o lu,e de reprezentri, dar acest infinit de coninut variat 11Q

P/C2+/ I% 16++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. r,'ne, 'ntrua't este 'n eu, cu totul necorporal #i ne,aterial #i oarecu, co,pri,at 'n aceast unitate ideal ca pur #i co,plet strvezie irisfiringere a euVii i'n sine 'nsu#i% /cesta este ,odul 'n care $conceptul deine 'n unitate ideal deter,inaiile sale deosebite% 6eter,inaiile conceptuale ,ai ipreciise, aparintoare con- coptului 'n baza ,aturii proprii a lui, s'nt u n i v e r s a 1 u 1 , Xsau generalulA, tp %a r t i c u ,1 ia r 9 1 #i i , d i v i d u a 1 u 1% 3ricare dintre aceste ?deter,inaii, ?luat pentru sine, adic izolat, ar fi o si,pl abstracie unilateral% 6ar ele nu s'nt prezente 'n concept 'n for,a %aceast unilateral, cci el ?constituie u n i - t a t e a For ideail% .onceptul este deci u n i v e r s a 1 u 1 oare, . pe de o parte, ise neag pe sine 'nsu#i, devenind ,od-deter,inat - #i partic9larii a r e, iar pe de alt parte el #i s ii p r i , F din nou %acest ,od-deter,inat ca negaie a universalului 4 cci ? universalul nu a-unge 'n cuprinsul particularului ila un ceva oare ar fi absolut altceva $particular care nu e constit9it dec't din laturile particulare ale universalului 'nsu#i*, resbabi-lindu-#i deci 'n cuprinsul particularului unitatea cu sine, oa universal% i'n aceast re'ntoarcere Ila sine, conceptul e negaie infinit, nu negaie ',potriva unui altceva, ci autodeter,inare 'n care el r,'ne, pentru sine, nu,ai unitate ?afir,ativ ce se raporteaz la sine% /stfel conceptul este veritabila i n d i v i - l dualitate, ca universalitate care, 'n particullaritile ei, nu H)* se une#te dea't cu isine 'ns#i% Pentru aceast natur a conceptului cel ,ai excelent exe,plu poate fi considerat ceea ce a fost spus pe iscurt ,ai sus despre esena spiritului, (i $6atorit acestei infiniti 'n isine, conceptul este 'n sine 'nsu#i de-a totalitate.ci el este unitatea cu sine 'n ,odul-de-a-fi-altceva, #i, prin aceasta, e ceea ce este liber, ceea ce posed orice negaie nu,ai ca autodeter,inare #i nu ca li,itare strin, venit de la altceva% 6ar, ca o $astfel de totalitate, conceptul conine de-a tot ceea ce face ca realitatea ca atare s devin feno,en #i conduct 'napoi ideea la unitate ,i-locit% .ei ee-#i 'ncIipuie c ideea este cu totul laltoeva, ceva aparte, fa de concept nu cunosc ,ici natura ideii, nici pe aceea a conceptului% In acela#i ti,p 'ns conceptul se deosebe#te ide idee prin faptul c el este particularizare nu,ai @n abstract, cci ,odul-deter,inat, ca ,od ce e 'n concept, este ,eninut 'n unitatea #i universalitatea ideal care $.onstituie ele,entul conceptului% ./PI231D1 I% .3B.+P2D1 <CDS3SD1DI D" 6ar conceptul 'nsu#i se opre#te apoi 'nc la unilateralitate #i, cu toate c 'n sine 'nsu#i el este totalitatea, este ',povrat ou cusurul de a 'ngdui dreptul la liber dezvoltare totu#i nu,ai laturii unitii #i universalitii% /ceast unilateralitate nefiind 'ns adecvat esenei proprii conceptului, conceptul o supri, confor, propriului su concept% +l Xse neag pe sine ca unitate ideal #i universalitate #i d dru,ul la ceea ce aceasta coninea 'n sine sub for, de subiectivitate ideal,

spre a deveni obiectivitate reail, de sine stttoare% Prin propria sa activitate, conceptul se afir, pe sine ca obiectivitate% b* 3biectivitatea considerat pentru sine nu e deci altceva deo't realitatea conceptului, dar a conceptului 'n for,a de particularizare de sine stttoare #i a diferenierii reale a tuturor i,o,entelor a cror unitate ideal era conceptul, ca concept subiectiv% .u, 'ns nu e dec't concep t u 1 care trebuie s-i#i dea 'n obiectivitate existen #i ?realitate, obiectivitatea 'n ea 'ns#i trebuie s realizeze conceptul% .onceptul 'ns este DFIH- $&,% H4 tatea ideal ,i-locit a ,o,entelor sale particulare% 6e aoeea 'nuntrul diferenei sale reale unitatea ideal conceptual a particularitilor trebuie de ase,enea s se restabileasc i'n ele pe sine% 'ntoc,ai ca particularitatea real, #i unitatea ,i-locit ca idealitate a particularitilor trebuie s existe 'n acestea% /ceasta e puterea conceptului, care nu-#i prse#te sau pierde universalitatea 'n obiectivitatea dispersat, ci-t#i reveileaz aceast unitate toc,ai prin inter,ediul realitii '#i 'n ea% .ci conceptul propriu al conceptului e acela de a#i pstra, 'n al su altceva, unitatea oii sine 'nsu#i% Bu,ai 'n felul acesta este el totalitatea real #i veritabil% c* /ceast totalitate este idee a% /nu,e, ea nu este nu,ai unitatea ideal #i subiectivitatea conceptului, ci 'n egal ,sur #i obiectivitatea acestuia, dar o obiectivitate ce nu st 'n faa conceptului ca ceva opus inu,iai, ci obiectivitate foi care conceptul se raporteaz la sine 'nsu#i% Pe latura conceptului subiectiv, ca ,#i pe aceea a conceptului oibiectiv, ideea este un 'ntreg, dar, 'n acela#i timp, ea este acordul care se 'nfptuie#te ve#nic #i este 'nfptuit 'ntre aceste totaliti, #i e unitatea ,i-locit a lor% Bu,ai astfel este ideea adevrul #i tot adevrul% )% 6e aceea tot ce exist posed adevr nu,ai 'ntruci este existen a, ideii% .ci ideea este singura realitate adevrat% 11 P/C2+/ I% I6++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. ./PI231D1 I% .3B.+P2D1 <CDS3SD1DI 11^ /dic feno,enul nu e de-a %adevrat iprin faptul c este existena concret interioar sau exterioar, '#i 'n general, e realitate, ci nu,ai prin faptul c aceast realitate corespunde conceptului% +xistena posed nu,ai atunci realitate efectiv #i adevr% Pi anu,e 5 adevr, ,u 'n sensul 's u b i e c t i v c o existen oarecare s-ar arta adecvat reprezentrilor ,ei e, ci 'n 'neles obiectiv c eul sau un obiect exterior, o aciune 'nt',pl- 1((* toane, o stare realizeaz 'nsu#i conceptul 'n realitatea sa efectiv% .'nd aceast identitate ,u are loc, existentul este nu,ai un feno,en 'n oare l'n lloc de conceptul total, se obiectiveaz nu,ai o oarecare latur abstract a ilui, care, 'ntruc't se face pe sine neaii'rntoare de itotaState #i ide unitate, poate degenera pi'n la opoziie ifa de adevratul concept% 6eci nu,ai realitatea adecvat oonceptului este irealitate adevrat #i anu,e e adevrat fiindc 'ns#i ideea 'n ea l'#i d sie#i existen%

!% Spun'nd c fru,useea este idee, a, spus totodat c fru,usee ?#i adevr si,t unul i# i acela#i lucru% /l''ca, fru,osul ttebuie s fie adevrat 'n sine 'nsu#i% 6ar, privite ,ai de %aproape, adevrul #i fru,osul se deosebesc unul de altul% /nu,e 5 ade vr alt este ideea ca idee 'n sine #i confor, principiului ei igeneral, si o'nd e g@ndit ca atare% /tunci obiectull g@ndirii nu este existena exterioar a ideii, ci, 'n aceasta, e nu,ai ideea general% 6ar ideea trebuie s se realizeze pe isine #i 'n cIip exterior #i s c'#tige existen deter,inat, prezent ca obiectivitate naturall #i spiritual% /devrul, care e adevr ca atare, exist #i el% Yntruc@t adevrul 'n aceast existen exterioar a lui exist ne,i-locit pentru con#tiin, iar conceptul r,i'ne ne,i-locit 'n unitate 'n feno,enul lui exterior, ideea nu e nu,ai adevrat, ci este f r u ,, o a s % /stfel if r u i, o s u 1 se deter,in pe sine ca r s f r S n g e r e sau reflectare sensibil a ideii% .ci sensibilul #i obiectivul 'n general nu-i#i pstreaz 'n sine independena 'n fru,usee, ci trebuie s prseasc ,odul-ine,i-ilocit-de-a-f i all existen- e i sale, fiindc aceast existen nu este dec't existen concret #i obiectivitate a conceptului 2l e afir,at ca o realitate care 'nfi#eaz conceptul 'n unitate cu existena sa obiectiv, '#i de aceea 'n aceast existen obiectiv 8 care nu trece deo't ca rsfr@ngere a conceptului 8 ea 'nfi#eaz 'ns#i ideea% a* 6in acest ,otiv, intelectului nici %nu-i este cu putin s cuprind fru,useea 4 cci subiectul, In loc s ptrund p'n t% 1(!* ??a ,ai sus a,intita unitate, ,enine totdeauna diferenele acesi teia separate #i de sine stttoare, 'ntruo't, dup el, realitatea ar fi cu totul altceva dec't idealitatea, sensibilul cu totul altceva dec't conceptul, obiectivul cu totul altceva deo't subiectivul, iar intelectul crede c astfel de opoziii nu e 'ngduit s fie unificate% In cIipul acesta, el se opre#te totdeauna ila finit, la unilateral '#i la neadevrat% 6an contr, fru,osul e 'n sine 'nsu#i infinit #i liber% .ci cu toate c el poate avea un coninut particular, #i prin aceasta ,rginit, acest coninut trebuie s apar i[i existena lui, itotu#i, ca totalitate 'n sine infinit #i ca l i b e r t a t e, 'ntruc@t fru,osul este totdeauna #i pretutindeni conceptul care nu se opune obiectivittii sale, situ'ndu-se fa de aceasta Sn opoziia unei unilaterale '#i abstracte finiti, ci el se contWpe#te cu obiectivitatea sa, fiind, datorit acestei uniti ii i,anente '#i acestei desv@r#iri, infinit 'n sine% 2ot astfel, 'ntru-c't 8 fiind 'nuntrul existenei %sale ireale 8 o ani, pe aceasta, conceptul este 'n aceast obiectivitate liber la sine 'nsu#i% 6eoarece conceptul nu 'ngduie existenei exterioare s asculte 'n fru,os, pentru ea 'ns#i, de propriile ei legi, ci-i#i deter,in din el l'nsu#i structura #i for,a 'n care apare 4 care, fiind acord al conceptului cu sine 'nsu#i 'n existena sa concret, constituie toc,ai esena fru,osului% 6ar legtura %#i puterea contWpirii e subiectivitatea, unitatea, sufletul, individualitatea% b* 6e aceea, considerat 'rn relaia iui cu spiritul s u b i e c -t i v, fru,osul nu este obiect nici pentru inteligena eliber ]care persist 'n natura ei finit, nici

pentru natura finit a voinei% .a inteligente finite, noi si,i, obiectele interioare #i exterioare, lle observa,, le percepe, cu si,urile, le ls, s parvin la intuiia #i reprezentarea noastr, ba cIiar #i la abstraciile intelectului nostru g'nditor, care ?le d for,a abstract a generalitii% /ici 'ns natura finit #i nelibertatea irezid 'n fap-tul c luci urile s'nt presuipuse ca fiind de sine stttoare% 6in aceast cauz, noi ne orient, dup lucruri, le lu, ca valabile #i ne obine, reprezentrile te%, stp'nii de credina 'n lucruri, 'ntruo't s'nte, convin#i c prinde, -ust obiectele nu,ai c'nd ine co,port, pasiv #i ne $li,it, 'ntreaga activitate la ceea ce au %for,al 'n ele atenia #i l'nlturarea negativ a 'ncIipuirilor noastre, a prerilor preconcepute #i a pre-udecilor% 3 dat cu aceast unilateral libertate a obiectelor, este ne,i-locit afir,at lipsa de libertate a sesizrii subiective% .ci pentru aceasta coninutul e d a t, iar tio-cul autodeteraninrii subiec1) P/C2+/ 1% 16++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. ./PI231D1 1% .3B.+P2D1 <CDS3SD1DI 1@1 tive 'l iau si,pla pri,ire #i acceptare a datului, a#a cu, e dat ca obiectivitate% /devrul n-ar putea fi atins dec't prin sub-ugarea obiectivittii% /cela#i lucru se petrece, de#i 'n cIip i ,n v e r s, #i la voina finit% /ici interesele, scopurile #i inteniile rezid 'n subiect, care vrea s le validiteze fa de existen #i fa de proprietile lucrurilor% 0oina nu poate s-#i 'nfptuiasc Iotr@rile deo't ni,icind obiectele, sau cel puin transfori,'n-du-le, prelucr'ndule, d'ndu-le for,, supri,'ndu-le calitile ori fc'nd ca obiectele s acioneze unele asupra celorlalte, de exe,plu apa asupra focului, focul asupra fierului, fierad asupra le,nuilui, etc% Prin ur,are, acu, lucrurile s@nt cele crora le este luat independena, 'ntruc't subiectul le pune 'n serviciuA su, consider'ndu-Ae #i trat'nidunle ca folositoare, deoi ca pe ni#te obiecte ce-#i au conceptul #i scopul nu 'n ele 'nsele, ci 'n subiect, ',o't ceea ce constituie esena proprie a lor este relaia lor lat de scopuri subiective, #i anu,e o relaie util% Subiectul #i obiectiil #i-au scIi,bat reciproc rolurile% 3biectele au devenit nelibere, iar subiectele libere% 6e fapt 'ns, 'n a,bele raporturi, a,@ndou laturile 1( "* raportului si,t finite #i unilaterale, iar libertatea lor este libertate nu,ai 'ncIipuit% 'n do,eniul teoretic, subiectul este finit #i neliber din cauza lucrurilor, a cror independen este presupus 4 'n do,eniul p r a c t i c, el este finit #i %neliber din cauza unilateralitii, a luptei #i a contradiciei interne a scopurilor #i a i,pulsurilor si pasiunilor a@ate din afar, precu, #i din cauza rezistenei niciodat 'nlturate a obiectelor% .ci separarea si opoziia celor dou laturi ale raportului dintre obiecte #i subiectivitate constituie presupoziia lui, aceasta fiind considerat ca adevratul lui concept% 8 6e ?acela#i caraoter finit #i ide lips de libertate sufer #i obiectul 'n a,@ndou raporturile% In do,eniul teoretic, de#i este presupus independena lui, e nu,ai o

libertate aparent, fiindc obiectivitatea ca atare nu,ai est e, fr ca conceptul ei s fie, ca unitate isulbieotiv '#i generalitate, an cuprinsul ei p e n t r u e a% .onceptul ei este 'n afara ei% 6e aceea orice obiect al crui concept e 'n afara lui exist ca si,pl particularitate care este 'ntoars cu diversitatea ei spre exterior #i apare abandonat, sub raporturi infinit de o,iltidiaterale, na#terii, scIi,brii, violenei #i pieirii prin altceva% 'n do,eniul p r a c t i c, aceast dependen este afir,at explicit ca atare, iar rezistena lucrurilor fa de voin r,@ne relativ, fr s aib 'n ea puterea independenei definitive% l7 (A- .* 6ar considerarea #i existena obiectelor ca fru,oase une#te cele dou puncte de vedere, 'ntruc't aceast considerare supri, unilateralitatea a,@ndurora cu privire Ia subiect, precu, #i la obiectul 1ui, supri,@nd prin aceasta #i caracterul finit #i lipsa de libertate a lor% 'n -ce prive#te relaia teoretic obiectul nu este considerat nu,ai ca obiect singular existent, care, din aceast cauz, i#i-ar avea conceptul su subiectiv Sn afara obiectivittii sale #i 'n realitatea sa particular s-ar ',pr#tia #i pierde 'n ,od variat #i 'n cele ,ai disparate direcii, 'n raporturi exte- ,x,% u rioare, ci obiectul fru,os las s apar 'n existena lui, ca realizat, propriul su concept, 'nfi#@nd 'n el 'nsu#i unitatea subiectiv #i viaa% Prin aceasta, obiectul a 'ntors spre sine direcia sa spre exterior #i a anulat dependena de altceva, #i c't prive#te ,odul lui de a fi considerat, nelibera-i natur finit #-a scIi,bat 'n liber infinitate, ff Iar eul, 'n raportarea lui iV obiect, 'nceteaz de ase,enea de a fi nu,ai abstracie nu,it atenie, intuiie sensibil, observare #i dizolvare a diverse intuiii #i observaii 'n cugetri abstracte% In acest obiect, el devine concret @n sine 'nsu#i, 'ntruc't 'nfptuie#te pentru sine unitatea conceptului #i a realitii, unificare 'n for, concret a laturilor p'n aici separate 'n eu #i obiect, laturi din acest ,otiv abstracte% 'n ce prive#te raportul pir ac tic, a, vzut de-a ,ai pe larg ,ai sus c dorina de ase,enea se retrage 'n sine la con-te,ipllarea fru,osului 4 subiectul '#i supri, scopurile referitoare la obiect #i-l consider pe acesta ca 'n isine independent, ca scop pentru sine 'nsu#i% 6atorit acestui fapt, se dizolv relaia nu,ai finit a obiectului, relaie confor, creia acesta servea ca ,i-loc de 'nfptuire bun pentru scoipuri exterioare, fie ap-r'ndu-se neliber contra 'nfptuirii acestora, fie vzi'ndu-se nevoit s-#i 'nsu#easc scopul ce-i era strin, tn acela#i ti,p, a disprut #i raportul %neliber al subiectului practic, deoarece acesta nu se ,ai difereniaz 'n intenii subiective ?etc% #i 'n ,aterialul #i ,i-loacele lor, oprinduse $la relaia finit a si,plului =trebuie s fie> @n executarea relaiilor subiective, ci are 'n vedere conceptul 2i scopul co,plet realizat% h 1)) P/C2+/ I% I6++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. Iat de ce conte,plarea fru,osului are caracter liberal, 8 ea 'nsea,n a lsa obiectele s subziste ca obiecte 'n sine libere x,% n^* #i infinite, a nu voi s $le

pasezi '#i sa le 'ntrebuinezi ca pe unele ce s'nt folositoare pentru nevoi #i scopuri finite% /stfel 'na't #i obiectul, 'ntrua't e fru,os, nu apare nici Iruit #i constri'ns de noi #i ,ici co,btut #i 'nvins de celelalte obiecte exterioare% 6eoarece, confor, esenei fru,osului, 'n obiectul f r u -i, o s at@t conceptul, scopul #i sufletul l9i, o't #i ,odul lui deter,inat, diversitatea #i reailitatea lui 'n general trebuie sa apar produse din obiectul 'nsu#i #i nu 'nfptuite de ailite obiecte 4 aceasta fiindc, cu, a, vzut, el nu posed adevr dec't ca unitate i,anent #i acord ale existenei lui deter,inate #i ale veritabilei lui esene #i concept% .u, apoi conceptul 'nsu#i este ceea ce e concret '#i realitatea lui apare absolut ca io for,aie co,plet,, ale crei pri diferite se 'nfi#eaz #i ele 'n vivacitate #i unitate ideall% .ci acordul @ntre concept #i feno,en este 'ntreptrundere desv@r#it% 6e aceea for,a #i fisura exterioar nu r,'n separate de ,ateria exterioar #i nici nu-i s'nt aplicate ,ecanic acesteia un vederea altor scopuri, ci ele apar ca for, i,anent realitii, potrivit conceptului acesteia, for, ce se dezvolt pe sine din aceast ,aterie% 'n sf@r#it 'ns, orio't s-ar acorda 'ntre ele diferitele laturi, pri #i ,e,bre ale obiectului fru,os 'ntr-o unitate ideal #i ar lsa s apar aceast unitate, totu#i acordul trebuie is fie vizibil la ele nu,ai 'n a#a fel, 'no't ele is-i#i pstreze una fa de ?alta aparena libertii #i a independenei, adic ele nu trebuie s posede nu,ai o unitate ideal, cu, o au 'n c o n c e p it c a a t a r e, ci s arate 'n exterior #i latura unei realiti de sine istttoare% /,@ndou aceste 'nsu#iri trebuie s fie prezente 'n obiectul fru,os, adic necesitatea , conexiunii diferitelor laturi, necesitate afir,at de concept, #i ] aparena libertii lor ca pri produse pentru ele 'nsele #i nu nu,ai pentru u n i t a t e%Becesitatea ca atare este relaia unor laturi astfel 'nlnuite laolalt confor, esenei lor, $&t% iHO* 'no't, una din ele fiind afir,at, este ne,i-locit afir,at #i cea-lalt3 astfel de necesitate nu este, desigur, 'ngduit s lipseasc din obiectele fru,oase, dar ea nu e voie s se 'nfi#eze 'n for,a 'ns#i a necesitii, ci trebuie s se ascund 'n dosul aparenei i unei accidentaIti neintenionatei6eoarece altfel diferitele pri reale '#i pierd poziia de a fi prezente #i de dragul caracterului ./PI231D1 II% <CDS3SD1 IB B/2DC/ 1)! lor %real, #i apar nu,ai 'n serviciul unitii lor ideale, creia 'i r,'n subordonate abstract% 6atorit acestei liberti #i infiniti pe care o includ 'n ele conceptul fru,osului precu, #i obiectivitatea fru,oas #i conte,plarea ei subiectiv, do,eniul fru,osului este sustras relativitii raporturilor finite #i 'nlat ', ',pria absolut a ideii #i a adevrulu4 acesteia% 8 A CAPITOLUL AL II-LEA FRUMOSUL HN NATURI <ru,osul esite ideea ca unitate ne,i-locit a conceptului #i a realitii acestuia, dar ideea antracit aceast unitate a ei exist ne,i-locit 'n refilexia sensibil #i

real% Pri,a existen concret a ideii este 'ns natura, pri,a fru,usee este fru,useea naturii% iar A. ?RUMOSUL AN NATURB CA ATARE 1% 'n lu,ea natural trebuie s face, i,ediat deosebire cu privire la ,odul 'n care conceptul o'#tig 'n realitatea sa existen pentru a fi ca idee% a* 'n p r i i, u 1 r ' n d, conceptul se scufund ne,i-locit at't de ,ult 'n obiectivitate, 'nd't nu se ,ai 'nfi#eaz el 'nsu#i ca unitate ideal, subiectiv, ci, lipsit de suflet, a trecut cu itotul 'n ,aterialitatea sensibil% /cesitui gen Si aparin diferitele corpuri izolate care s'nt nu,ai ,ecanice #i fiziicale% 6e exe,plu, dx% 1H1* un ,etal este, desigur, 'n el l'nsiu#i o diversitate de caliti ,ecanice #i fizicale, dar fiecare prticic a lui le cuprinde pe acestea 'n ,od egal% Dnui astfel de corp 'i lipse#te at't o structur total organizat 'n a#a fel 'nc't fiecare deosebire s obin pentru sine o existen i,aterial paritcular, -cit #i unitatea ideal negativ a acestor deosebiri, unitate care s-ar ,anifesta ca ani,are a acestui corp% /ici, diferena eu e deo't o ,ultiplicitate abstract, iar unitatea este egalitatea indiferent a acelora#i caliti% /cesta e pri,ul ,od de existen a conceptului% 6iferenele lui nu obin existen de sine stttoare, iar unitatea lui ideall 1)( P/C2+/ I% I6++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. nu se 'nfi#eaz ca ideal 4 de aceea, astfel de corpuri izolate s'nt 'n ele 'nsele existene defectuoase #i abstracte% b* 'n al doilea r ' n d, din contra, naturile superioare las diferenele conceptuale libere, 'nc't ifiecare diferen exist pentru sine 'n afara celeilalte% Bu,ai aici se arat adevrata natur a obiectivittii% 3biectivitatea, adic, este toc,ai aceast disociere a diferenelor conceptului% Pe aceast ?treapt, conceptul se i,pune @n felul c, 'ntruc@t este totalitate a deten,iniaiilor sale 8 totalitate ce '#i d sie#i realitate, 8 corpurile particulare, de#i fiecare din ele posed independena existenei concrete, se unesc 'n unul #i acela#i s i s t e ,% /cestui gen 'i aparine de exe,plu siste,ul solar% Soarele, co,etele, ilunile #i planetele apar, pe de o parte, ca independente corpuri cere#ti deosebite unul de altul, pe de alt parte 'ns ele s'nt ceea ce s'nt nu,ai datorit poziiei lor deter,inate 'nuntrul unui siste, total de corpuri% <elul lor specific de ,i#care, precu, #i proprietile lor fizice, pot fi derivate nu,ai din raportul lor 'n acest siste,% /ceast conexiune constituie unitatea lor interioar, unitate care raporteaz existenele partic9lare una la alta #i le ,enine laolalt% 1H)* .onceptul nu se opre#te totu#i nu,ai ila aceast unitate existent nu,ai 'n sine, unitate a diferitelor corpuri ce exist independent% .ci, ase,enea diferenelor sale, #i unitatea lui care se raporteaz ipe sine la isine trebuie s devin real% Dnitatea 'ns se deosebe#te ide exterioritatea reciproc a corpurilor particulare, obiective, obin'nd din acest ,otiv, pe aceast treapt, ea

'ns#i o existen real, corporal independent fa de exterioritatea reciproc% 'n siste,ul solar de exe,plu, soarele exist ca aceasta unitate a siste,ului fa de diferenierile reale ale acestuia% 8 6ar o astfel de existen a unitii ideale este ea 'ns#i 'nc deficitar, 'ntruc't, pe de o parte, ea devine real, nu,ai ca relaie #i raport al diverselor corpuri de sine stttoare, pe de ialt parte ea devine real nu,ai ca unul dintre corpurile siste,ului care reprezint unitatea ca atare 'n faa diferenelor reale% 6ac vre, s-il consider, ca suflet aii 'ntregului siste,, soarele are el 'nsu#i #i o subzisten ireal 'n afara ,e,brilor siste,ului care s'nt explicaia acestui suflet% +l 'nsu#i este nu,ai u n ,o,ent aii conceptului, ,o,entul unitii, spre deosebire de particularizarea real prin care unitatea e nu,ai 'n sine, r,'n'nd, din acest ,otiv, abstract% 6up cu, #i prin calitatea sa fizic soarele este ceea oe este pur si si,plu ./PI231D1 II% <CDS3SD1 YB B/2DC/ 1)H identic, e lu,intorul, corpul lu,inos ca atare, tot astfel este el #i aceast identitate abstract ca atare% .ci lu,ina este si,pl rsfr'nigere 'n sine, lipsit de diferen% 8 /stfel, 'n siste,ul solar gsi,, fr 'ndoial, 'nsu#i conceptul devenit real #i totalitatea diferenelor lui exiplicitat, 'ntruc't fiecare corp las s apar unul dintre ,o,entele particulare, dar #i aici conceptul r,'ne 'nc scufundat 'n realitatea sa, neapr'nd ca idealitate #i ca fiin a ei interioar pentru sine% <or,a eficient a existenei lui concrete r,'ne exterioritatea reciproc, independent, a ,o,entelor lui% /devratei existene a conceptului 'i aparine 'ns faptul c diver#ii reali, adic 'ns#i realitatea $diferenelor independente #i a tot at't de independetei uniti obiective ca atare s fie recondus@ la unitate 4 deci ca un astfel de 'ntreg de diferene naturale, pe de o parte, s expliciteze conceptul ca exterioritate reciproc real a deter,inaiilor lui, pe de alt parte 8 la fiecare ce particular 8 s-i afir,e ca supri,at #i independena 'ncIis 'n sine, iar identitatea 'n care diferenele s-au re'ntors la unitatea lor subiectiv, s-o fac s apar 'n ele ca ani,are sau Ynsufleire general% /tunci diferenele nu ,ai s'nt si,ple pri legate laolalt #i raportl'ndu-se una la alta, ci s'nt ra e,bre, adic ele nu ,ai exist separat pentru isine, ci exist cu adevrat nu,ai 'n unitatea lor ideal% Bu,ai 'ntr-o astfel de structur organic sl#luie#te 'n ,e,bre unitatea conceptual ideal, care este purttoarea #i sufletul i,anent al acestora% .onceiptuil nu ,ai r,'ne scufundat 'n realitate, ci iese 'n eviden ca identitatea interioar #i generalitatea 'ns#i ce constituie esena acesteia% c* Bu,ai acest al treilea ,od-de-a-fi al feno,enelor naturii este existen concret a ideii, iar ideea ca idee natural este viaa% Batura anorganic ,oart nu este adecvat ideii, nu,ai natura vie, organic e realitate a ideii% .ci 'n natura vie este, ,ai ' n t ' i, prezent realitatea diferenelor conceptului ca real 4 'n al d o i li e a r'nd ave, negaia acestora ca distincte doar 'n cIip real, 'ntruc't subiectivitatea ideal a concWptului '#i supune aceast realitate4 'n al treilea r'nd ave, sufletescul ca apariie pozitiv a conceptului 'n corporalitatea lui, ca for,

infinit, care posed puterea s se pstreze pe sine ca for, 'n coninutul su% 8 a* /dres'ndu-ne con#tiinei noastre obi#nuite cu privire la ceea ce e viu, gsi, 'n ea, pe de o parte, reprezentarea corpului, $&t% 1)Q P/C2+/ I% I6++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. pe de alt parte pe aceea a sufletului% /,'ndurora le atribui, caliti proprii distincte' /ceast d i s t i n c i e 'ntre suflet #i $&v IS* corp are i,portan ,are #i pentru cercetarea filozofic, #i ?trebuie s o accept, #i aici% Ins un interes tot at@t de 'nse,nat al cunoa#terii este 'ndreptat spre unitatea sufletului #i corpului, unitate care de totdeauna a ridicat cele ,ai ,ari dificulti 'n faa investigaiei 'ntreprinse de g@ndire% 2oc,ai datorit acestei uniti, este viaa o ipri, apariie natural a ideii% 6e aceea nu trebuie s concepe, identitatea sufletului #i a corpului ca si,pl conexiune, ci 'ntr-un fel ,ai profund% /nu,e 5 trebuie s consider, corpul #i structura lui drept existena structurii siste,atice a conceptului 'nsu#i, care d 'n ,e,brele organis,ului viu deter,inaiilor saile o existen concret exterioar, natural, a#a cu, pe o treapt subordonat fusese de-a cazul ila siste,ul solar% 'nuntrul acestei existene reale, conceptul se ridic #i el la unitatea ideal a ?tuturor acestor ,oduri-deteraninate, iar aceast unitate ideall este sufletul% +l este unitatea substanial #i generalitatea atotptrunztoare care este totodat #i si,pl raportare da sine #i existen pentru sine subiectiv% 'n acest sens ,ai 'nalt trebuie luat unitatea dintre suflet #i corp% /dic a,bele s'nt nu deter,inaii diferite ce se ',bin, ci is'nt una #i aceea#i totalitate a acelora#i deter,inaii, #i cu, ideea 'n general nu poate fi 'neleas dec't ca concept existent pentru sine 'n realitatea sa ca ooncept 8 de ceea ce ine diferena #i unitatea acestora, adic a conceptului #i a realitii lui 8, tot astfel #i viaa trebuie 'neleas nu,ai ca unitate a sufletului #i a corpului lui% Dnitatea at't subiectiv, c't $#i substanial a sufletului 'n cuprinsul corpului 'nsu#i se ,anifest de exe,plu ca si,ire% Si,irea pe oare-o are un organis, viu nu aparine independent nu,ai unei anu,ite pri a $lui, ci ea este aceast si,pl unitate ideal a 'ntregului organis, 4 ea strbate toate organele, e pretutindeni, 'n sute #i sute de locuri, #i totu#i 'n acela#i organis, nu s'nt ,ulte ,ii de subieci si,itori, ci $&,% 1QQ* nu,ai unul, nu,ai un singur subiect% .aracterul viu al naturii organice, conin'nd aceast diferen a existenei reale a ,e,brelor #i a sufletului existent pentru sine si,plu 'n ele, dar conin'nd, de ase,enea, aceast diferen ca pe o unitate ,i-locit, face ca natura organic s fie superioar naturii anorganice% .ci nu,ai ceea ce e viu este idee, #i nu,ai ideea este adevrul% 6esigur, acest adevr poate fi tulburat #i 'n lu,ea organicului, 'ntruc't corpul nu-#i 'ndepline#te co,plet idealitatea ./PI231D1 II% <CDS3SD1 IB B/2DCd 1)"

#i 'nsufleirea, cu, e cazul 'n boal, de exe,plu% Pi apoi conceptul nu do,ne#te ca putere unic, ci o ',parte pe aceasta cu alte puteri% 6ar o astfel de existen ieste atunci o via rea #i pipernicit, care doar c ,ai dinuie#te 4 aceasta fiindc nepotrivirea dintre concept #i realitate nu este absolut total, ci nu,ai relativ% -6eoarece clac n-ar ,ai exista absolut nici un acord 'ntre concept #i realitate, dac corpului i-ar lipsi cu totul organizarea veritabil #i adevrata ei idealitate, viaa s-ar converti de 'ndat 'n ,oarte, care las s se disocieze '#i s devin de sine stttor ceea ce 'nsuflleirea ine laolalt 'n unitate nedesprit% p* Spun'nd 'ns c sufletul este totalitatea conceptului ca unitate ideal 'n sine subiectiv, c corpul organic structurat, din contr, e aceea#i totalitate, dar ca expunere #i exterioritate reciproc sensibil a $tuturor laturilor particulare #i c a,bele s'nt afir,ate 'n ceea ce e viu 'n u n i t a t e, a, for,ulat, fr 'ndoial, o contradicie% .ci unitatea ideal nu nu,ai c n u este exterioritatea reciproc sensibil 'n care fiecare particularitate are o subzistare independent #i un fel-dea-lfi izolat, ci ea este toc,ai contrariul unei astfel de realiti exterioare% 6ar a susine c contrarul trebuie s fie identicul este cIiar contradicia 'ns#i% 6ar, cine pretinde s nu existe ini,ic care s poarte 'n sine contradicia ca identitate a opu#ilor, acela pretinde, 'n acela#i ti,p, s nu existe ni,ic viu% .ci puterea vieii, #i ,ai ,ult ix,, puterea spiritului, const toc,ai 'n a afir,a 'n isine contradicia, de a o suporta #i de a o 'nvinge% /ceast afir,are Xsau instituireA #i rezolvare a contradiciei dintre unitatea ideal #i exterioritatea reciproc real a ,e,brelor constituie procesul continuu al vieii, iar viaa nu este dec't proces% Procesul vieii cuprinde 'n el dubll activitate 5 pe de o parte, aduce la existen sensibil diferenele reale ale tuturor ,e,brelor #i deter,inaiilor organis,ului, iar pe de alt parte, c'nd acestea 'nepenesc 'n particularizare de sine stttoare #i vor s se izoleze una de alVa prin deosebiri rigide, le i,pune idealitatea sa general, care 'nsea,n ani,area lor% /cesta este idealis,ul vieii, cci nu nu,ai filozofia este idealist, ci de-a #i natura 'nfptuie#te practic acela#i lucru pe care 'l face filozofia idealist 'n c',pul su spiritual% 8 Bu,ai aceste dou activiti ',preun, continua realizare a deter,inaiilor organis,ului, precu, #i afir,area ideal a unitii subiective a deter,inaiilor existente 'n cIip real, constituie procesul desv'r#it al vieii, proces ale crui for,e ,ai precise nu P/C2+/ I% I6K<%/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. le pute, exa,ina aici% Prin unitatea acestei duIV activiti s'nt pstrate per,anent toate ,e,brele organis,ului #i ,ereu reluate 'n idealitatea ani,rii lor% Se,brele ,anifest cIiar aceast idealitate de 'ndat 'n aceea c unitatea lor ani,at nu le este indiferent, ci, di,potriv, ea singur e substana 'n care #i prin care ele pot pstra individualitatea lor particular% 2oc,ai acest fapt constituie deosebirea esenial dintre partea unui 'ntreg #i ,e,brul unui organis,% 6e exe,plu, diferitele pri ale unei case, diversele ipietre, ferestre etc% r,'n acelea#i, indiferent dac ele co,pun o cas sau nu o co,pun 4 co,unitatea cu altele le este indiferent, iar conceptul r,'ne pentru ele nu,ai o for, exterioar care nu trie#te 'n prile

reale, pentru a le ridica la nivelul idealitii unei uniti subiective% 6in contra, x,, 1H"* ,e,brele unui organis, au, fr 'ndoial, #i de realitate exterioar, dar conceptul de este l'n a#a ,sur esen i,anent, 'nc't le este i,pri,at nu nu,ai ca for, ce ile une#te 'n cIip exterior, ci constituie unica lor subzisten% 6atorit acestui fapt, ,e,brele nu posed o realitate ca aceea pe care o au pietrele unei cldiri N sau planetele, ilunille '#i co,etele 'n siste,ul planetar, ci au 'nuntrul origanis,ului, indiferent de orice realitate, o existen ideal afir,at% 6e exe,plu, ,ina, tiat de la organis,, '#i pierde subzistena de sine %stttoare, ea nu ,ai r,'ne ce a fost 'n organis, 4 excitabilitatea ei, ,i#carea, for,a, culoarea ei etc% se scIi,b, ba ,'na trece 'n proces de putrefacie #i 'ntreaga ei existen se dizolv% +a are subzisten nu,ai ca ,e,bru al organis,ului, iar realitate nu,ai reluat ,ereu 'n unitatea ideal% In aceasta const ,odul superior al realitii 'nuntrul organis,ului viu 4 realul, pozitivul este totdeauna afir,at negativ #i ideal, 'n ti,p ce toc,ai aceast idealitate este totodat ,eninerea #i ele,entul subzistenei diferenelor ireale% ?U* 6in aceast cauz irealitatea pe care o dob'nde#te ideea ca via natural este realitate care apare% /nu,e, apariie Xsau feno,enA nu 'nsea,n altceva dec@t c realitatea exist, dar c ea nu-#i are ne,i-locit existena 'n ea 'ns#i, ci 'n existena ei concret ea este afir,at, 'n acela#i ti,p, ca negativ% 6ar negarea ,e,brelor ne,i-locit #i concret existente 'n cIip exterior nu are nu,ai relaia negativ pe care o are activitatea idealizrii, ci 'n aceast negaie, totodat afir,ativ, ea este fiin-pentru-sine% Plin acu, a, considerat realul particular, 'n particularitatea lui izolat ca afir,ativ% 6ar aceast independen este negat 'n ceea ce este viu #i singur unitatea ideal '#i pstreaz ./PI231D1 II% <CDS3SD1 IB B/2DC/ 1)^ 'nuntrul organis,ului corporal puterea raportrii afir,ative la sine 'ns#i% Sufletul trebuie conceput ca aceast idealitate care 'n negarea ei este #i afir,ativ% 6e aceea, dac sufletul este aceia care apare 'n corp, apariia aceasta e totodat #i afir,ativ% Sufletul se ,anifest, fr 'ndoial, ca putere 'ndreptat contra xO% [i particularizrii separatoare a ,e,brelor, dar el este cel ce d for,, 'ntruc't el conine ca interior #i ideal ceea ce se i,pri, ]exterior @n for,ele 2i ,e,brele origanis,ului% /stfel 'nsu#i acest interior pozitiv e acela care apare 'n exterior, exterior care dac ar r,'ne nu,ai exterior n-ar fi deo't o abstracie #i unilateralitate, 'n organis,ul viu 'ns ave, un exterior 'n care apare interiorul, 'ntruo't exteriorul se 'nfi#eaz 'n el 'nsu#i ca acest interior, interior care este conceptul Iui% /cestui concept, la r@ndul lui, 'i aparine realitatea 'n care el apare ca concept% .u, 'ns 'n obiectivitate conceptul ca concept este subiectivitatea care se raporteaz pe sine ia sine #i exist pentru sine 'n realitatea sa, viaa exist nu,ai ca ceva viu, nu,ai ca subiect individual% Bu,ai viaa a gsit acest punct negativ de unitate 4 el este negativ fiindc nu,ai prin afir,area ideal a diferenelor reale se poate ,anifesta subiectiva fiin-pentru-sine ca nu,a i re al , fapt de care se leag 'n acela#i ti,p unitatea subiectiv afir,ativ

a fiinei-pentru-sine% 8 /ccentuarea acestei laturi a subiectivitii are ,are i,portan% 0iaa e real nu,ai ca subiectivitate vie individual% 6ac ne 'ntreb, apoi prin ce se face cunoscut ideea vieii 'nuntrul indivizilor reali #i vii, rspunsul este ur,torul 5 viaa trebuie 'n pri,ul r ' n d s fie real ca totalitate a unui organis, viu, dar ca organis, care, ' n al doilea r ' n d, nu apare ca un ce constant, ci ca proces continuu al idealizrii 'n care toc,ai se reveleaz sufletul viu% 'n al treilea r ' n d, aceast totalitate nu este deter,inat nu,ai din afar #i nu e variabil din afar, ci ea se pls,uie#te pe sine '#i se desf#oar ca proces din sine 'nsu#i, raport'ndu-se l'n acest proces totdeauna la sine ca unitate subiectiv #i ca corp al ei 'ns#i% /ceast independen 'n sine liber a naturii vii subiective se ,anifest 'ndeosebi 'n auto,i#care% .orpurile lipsite de via ale naturii anorganice '#i au spaialitatea lor stabil, ele s'nt una xlP 'sO* cu locul ce ocup #i s'nt legate de el, sau s'nt ,i#cate din exterior% <iindc ,i#carea lor nu porne#te de la ele 'nsele #i, o'nd ea apare la ele, se 'nfi#eaz din aceast cauz, ca o influen ce - .% 1)! 1!L P/C2+/ I% I6++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. le este strin 4 aciune pe care ele caut s-o supri,e reacion@nd% Pi cu toate c ,i#carea planetelor etc% nu apare ca provenind dintr-un i,puls exterior #i nioi ca strin acestor corpuri, ea este totu#i legat de o lege ifix #i de aIstracta necesitate a acesteia, 'n libera sa auto,i#care, ani,alul viu neag din sine 'nsu#i existena Ilegait de un lloc deter,inat, '#i el este liberare continu de ,odul sensibil de a fi una cu un astfel de ,od-deter,inat% 6e ase,enea 'n ,i#carea sa ani,alul este supri,are, de#i nu,ai realtiv, a abstraciei ce exist 'n genurile deter,inate ale ,i#crii 'n calea lor de ,i#care, 'n viteza lor etc% Sai precis 'ns, 'nc din sine 'nsu#i, ani,alul are 'n organis,ul su spaialitate sensibil, iar viaa este auto,i#care 'nuntrul acestei realiti 'ns#i, ca circulaie a s@ngelui, ,i#care a ,e,brelor etc% 6ar ,i#carea nu este unica exteriorizare a vieii% Sunetul liber al glasului ani,alic 8 sunet care lipse#te corpurilor anorganice, 'ntruo't ele nu sun #i nu fac zgo,ot dec't prin i,puls exterior 8 este de-a o expresie superioar a subiectivitii 'nsufleite% 6ar activitatea idealizatoare se arat 'n cIipul cel ,ai cuprinztor 'n faptul c individul viu, pe de o parte, se izoleaz, desigur, 'n sine contra celeilalte realiti, #i pe de alt parte 'ns el '#i 'nsu#e#te lu,ea exiteriar Xo face pentru s i,eA, 'n parte teoretic prin vedere etc, 'n parte practic, 'ntru-c't '#i supune lucrurile exterioare, le 'ntrebuineaz #i le asi,ileaz 'n procesul de nutriie #i, 'n felul acesta, se reproduce ca individ pe isine 'nsu#i 'n al su altceva 4 #i anu,e 'n organis,ele ,ai 'ntrite, la intervale deter,inate separate ale nevoii, ale consu,rii #i satisfaciei, ale saturrii% ied 2oate acestea s@nt activiti 'n care '#i face apariie conceptul vieii la indivizii 'nsufleii% /ceast idealitate nu este nu,ai reflexia n o a s t

r , ci ea se gse#te dat ' n c I i p o b i e c -t i v 'n 'nsu#i subiectul viu, a crui existen concret ne este din aceast cauz 'ngduit s o nu,i, idealis, obiectiv% Sufletul, ca acest ce ideal, se rsfr@nge pe sine, 'ntruc@t el reduce ,ereu realitatea exterioar a corpului la rsfr@ngere #i, prin aceasta, apare el 'nsu#i obiectiv 'n corporalitate% 8 )% .a idee, obiectiv 'n cIip sensibil, viaa 'n natur este fru,oas, 'ntruc't adevrul, ideea, este aici 'n cea ,ai apropiat for, natural a ei ca via ne,i-locit dat 'n for,a unei realiti individuale, adecvate% 6in cauza acestui caracter ne,i-locit ,ureai sensibil, fru,osul viu al naturii nu este totu#i nici fru,os pentru sine 'nsu#i, nici nu e produs din 2IJ,T/L1L ,,' K.1L/(1L ,- -IT1.M 1!1 el 'nsu#i ca fru,os #i pentru a fi feno,en fru,os% <ru,useea naturii este fru,oas nu,ai pentru altul, adic pentru noi, pentru con#tiina care prinde fru,useea% 6e aceea se pune 'ntrebarea 'n ce fel #i prin ce ne apare natura vie fru,oas 'n existena ei concret #i ne,i-locit M a* .onsider@nd ceea ce e viu ,ai 'nt@i cu privire la felul cu, se produce pe sine practic #i se pstreaz, ceea ce sare 'n ocIi 'n pri,ul r'nd este ,i#carea arbitrar% /ceasta, privit ca ,i#care 'n general, nu este ni,ic altceva deo't ou totul abstracta libertate a scIi,brii te,porale de loc, 'n care ani,alul se arat a fi 'n cIip absolut arbitrar, iar ,i#carea lui se dovede#te a fi 'nt',pltoare% Suzica, dansul, di,potriv, au, fr 'ndoial, #i ,i#care 'n ele, aceasta 'ns nu e nu,ai 'nt',pltoare #i arbitrar, ci se desf#oar confor, unor legi, este deter,inat, concret #i plin de ,sur, cIiar dac face, abstracie cu totul de se,nificaia a crei expresie fru,oas este aceast ,i#care% 6ac consider, apoi ,i#carea ani,alului ca realizare a unui scop interior, #i acesta, fiind i,puls excitat, este el 'nsu#i 'nt@,pltor #i cu totul li,itat% 22rfec'ncl in#al,ai departe #i apreciind ,i#carea ca o aciune fcufo0cios, unui scop #i cooperare a tuturor prilor, acest ,ddUdpa privi lucrurile nu provine dec't din activitatea intelc-uiSi nostru% 8 /cela#i caz se prezint dac reflect, la fenrl/go, '#i satisface ani,alul trebuinele, cu, se nutre#te, cu,/Ia--pc ,'ncarea, cu, o consu, #i o ,istuie #i, 'n geneKal1cut, face tot ce este necesar autoconservrii sale% 6eoarecp#i aici ave, sau nu,ai aspectul exterior al unor dorine diferite #i al satisfacerii lor arbitrare #i accidentale 8 c'nd, 'n plus, activitatea intern a organis,ului nici ,car nu se prezint intuiiei 8, sau toaite aceste activiti #i ,odul lor de exteriorizare devin obiect al intelectului, care caut s 'neleag finalitatea ce exist 'n ele, adic acordul scopurilor interioare ani,ale cu organele care ie realiKeaK# Bici intuiia sensibil a diferitelor dorine 'nt@,pltoare, a ,i#crilor #i satisfacerilor arbitrare, nici finalitatea organis,ului considerat de intelect nu fac ca viaa ani,al s constituie pentru noi fru,usee a naturii, ci fru,useea prive#te rsfr@ngerea for,ei individuale 'n repausul, ca #i 'n ,i#carea ei, fc@nd abstracie de finalitatea ei 'n ce prive#te satisfacerea trebuinelor, precu, #i de

acoidentalitatea cu totul izolat a auto-,i#crii% 6ar fru,useea ,u poate aparine ded't for,ei, fiindc nu,ai aceasta este feno,enul exterior 'n care ideailis1!) P/C2+/ I% I6++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. ,ul obiectiv al vieii devine pentru ,oi idealis, ce poate fi intuit #i conte,plat 'n cIip sensibil% :'ndirea prinde acest idealis, 'n coflceptul ei #i #i-l 'nsu#e#te confor, generalitii lui, iar conte,plarea fru,useii #i-l 'nsu#e#te confor, aparentei lui realiti% Iar aceast realitate este for,a exterioar a $3rganis,ului str9ct9rat, -organis, care pentru noi e #i ceva ice exist concret, '#i ceva a p a r e n t, 'ntruc't ,ultiplicitatea nu,ai real a diferitelor ,e,bre trebuie afir,at ca aparen 'n totalitatea insufle i t a for,ei% x,% 1Q)* b* 6up aceast l,urire a conceptului vieii, ave, acu, ur,toarele puncte ca fel ,ai precis al acestei aparene 5 for,a este extindere spaial, deli,itare, figurare, difereniat 'n for,e, colorit, ,i#care etc, #i este diversitate de astfel de deosebiri% 6ar ca organis,ul s se ,anifeste ca unul ce este 'nsufleit, tre- buie s se vad c existena lui adevrat nu rezid 'n aceast diversitate% /ceasta se $'nfptuie#te astfel c diferitele pri #i ,oduri ale feno,enului care pentru noi s'nt date sensibile se ',bin totodat 'ntr-un 'ntreg, apri'nd prin aceasta ca un individ care este o unitate ce posed aceste particulariti, deosebite #i, cu toate acestea, una 'n acord cu alta% a* 6ar 'n pri,ul r ' n d aceast unitate trebuie s se 'nfi#eze ca identitate neintenionat #i -din aceast cauz s ,u se afir,e pe sine ca finalitate abstract% Prile nu trebuie s fie intuite nici nu,ai ca ,i-loc al unui scop deter,inat, ,i-loace puse 'n serviciul lui, #i nici nu este 'ngduit ca ele s-#i prseasc diferenierea una fa de alta 'n construcia #i for,a 'ntregului% !* In al doilea r ' n d, din contr, ,e,brele pstreaz pentru intuiie aparena a c c i d e in t a 1 i t i i, adic o dat cu un ,od-deter,inat aii unuia dintre ,e,bre nu este afir,at #i ,odul deter,inat-de-a-fi al altui ,e,bru% Bici unul dintre ele nu obine cutare ori cutare for, fiindc ar avea-o altul dintre ele, cu, e, de exe,plu, cazul la regularitate ca atare% 'n cazul acesteia un oarecare ,oddeter,inat abstract deter,ina for,a, ,ri,ea etc tuturor prilor% 6e exe,plu, ferestrele unei cldiri s'nt toate -egali de ,ari, sau egal de ,ari s',t ceil puin cele a#ezate pe acela#i r'nd 4 tot astfel soldaii unui regi,ent al trupelor regulate s'nt unifor, ',brcai% /ici diferitele pri ale l',brc,iniii, for,a, culoarea ei etc% nu apar ca ?'nt@,pltoare una fa de cealalt, ci cutare parte '#i are for,a deter,inat din cauza celeilalte% Bici deosebirea for,elor, nici 'ndepen./PI231D1 li% <CDS3SD1 IB B/2DC/ 1!! dena lor particular nu a-ung s-#i afir,e aici drepturile% .u lotul altfel stau lucrurile la individul organic% /ici fiecare parte $xx% 1Q! este deosebit de cealalt, nasul de frunte, 89ra de obra-i, pieptul de g't, braele de picioare etc% .u, 'ns pentru intuiie nici un ,e,bru nu are for,a celuilalt, ci #i-o are pe a

sa proprie, nedeter,inat 'n cIip absolut de ctre un alt ,e,bru, ,e,brele apar ca independente 'n sine #i, prin aceasta, ca libere unul fa de cellalt #i 'nt@,pltoare% .ci conexiunea ,aterial nu atinge for,a lor ca atare% U* I n al treilea r', d 'ns, trebuie totu#i s devin vizibil pentru intuiie o legtur interioar $'n aceast indepen--den, de#i nu este voie ca unitatea s fie abstract #i exterioar, ca la regularitate, ci, 'n loc s dizolve diferitele particulariti, ea trebuie, din contr, s le pro,oveze #i -s le pstreze% /ceast identitate nu e sensibil #i ne,i-locit prezent pentru intuiie, cu, este deosebirea ,e,brelor, ir,@n'nd din aceast cauz acord #i necesitatea ascuns, i , t e r i o a r % .a necesitate nu,ai interioar #i nu vizibil #i 'n exterior, ea ar fi 'ns prins nu,ai de ctre g'ndire, sustrg'ndu-se co,plet intuiiei% /tunci i-ar lipsi totu#i aspectul fru,osului, iar intuiia n-ar vedea apr@nd 'naintea ei ideea 'n ceea ce e viu% 6e aceea unitatea trebuie s ias 'n eviden #i 'n exterior, cu toate c, fiind ceea ce 'nsuflee#te 'n ,od ideal, ei nu-i este 'ngduit s fie nu,ai sensibil #i spaial% Dnitatea apare la individ ca idealitate general a ,e,brelor lui, idealitate care constituie baza ce susine #i poart subiectul subiectului viu% /ceast unitate subiectiv 'n viaa organic, se ,anifest ca si,ire% In si,ire #i 'n expresia ei se 'nfi#eaz sufletul ca s uf 1 et, cci pentru el si,pla subzistare alturat a ,e,brelor nu are adevr% Iar ,ultiplicitatea for,elor spaiale nu exist pentru idealitatea lui subiectiv% Sufletul presupune, desigur, diversitatea, for,aia particular #i structura $&,% iei* organic a prilor, totu#i, 'ntruc't 'n ele apare sufletul care si,te #i expresia lui, unitatea interioar o,niprezent se 'nfi#eaz toc,ai ca supri,are a independentelor pur reale, care acu, nu se ,ai reprezint exclusiv pe ele 'nsele, ci 'nsufleirea lor care si,te% c* 6ar ,ai 'nt'i expri,area si,irii sufletului nu ofer nici aspectul unei apartenene necesare a diferitelor ,e,bre 'ntre ele, ,ei intuiia identitii necesare a structurii reale #i a unitii subiective a si,irii ca atare% % a* 6ar dac for,a trebue s laseN totu#i, ca for,, s apar 1!( P/C2+/ I% I6++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. acest acord interior #i necesitatea lui, legtura poate fi pentru ,oi ob ii#tiu i n a -uxtapunerii unor astfel de ,e,bre, -uxtapunere care produce un anu,it tip #i i,aginile repetate ale acestui tip% 3bi#nuina 'ns este ea 'ns#i iar#i nu,ai o necesitate pur subiectiv% .onfor, acestui criteriu, ,pute,, de exe,plu, gsi c unele ani,ale s'nt ur@te fiindc au un organis, care se abate de la intuiiile noastre obi#nuite sau le contrazice% 6e aceea, spune, ic unele organis,e de ani,ale s'nt bizare 'ntruc't ,odul de igrupare a organelor llor se gse#te 'n afara felurilor vzute adesea de noi #i cu care s'nte, din aceast cauz obi#nuii% 6e exe,plu, pe#ti al cror corp disproporionat de i,are sf@r#e#te 'ntr-o coad scurt #i ai cror ocIi s'nt a#ezai unul l@ng altul pe aceea#i parte 4 la plante s@nte, de-a din vre,e obi#nuii cu variate deviaii, cu toate c, de exe,plu, cactu#ii cu spinii lor '#i 'n for,a ,ai %,ult drepfcliniar a ra,urilor lor ungIiulare pot sa ne par stranii% .el ce are cultur #i cuno#tine ,ultilaterale 'n

#tiinele naturale, va i#ti 'n aceast privin s rein 'n ,e,orie foarte precis at't diferitele pri, c't #i nu,-X&,% 1QH* ruF enor, de ,are de tipuri dup apartenena lor, astfel 'nc@t 'i cad sub ocIi puine lucruri neobi#nuite% !* 3 ptrundere ,ai ad'rac Dn acest acord poate duce apoi, 'n all doilea r'nd, la o cunoa#tere #i o abilitate 'n stare s indice 'ndat, pe baza unui ,e,bru izolat, 'ntreaga for, creia acest ,e,bru trebuie s-i aparin% .elebru a fost de exe,plu .uvier 'n aceast privin, 'ntruc't el, prin intuirea unui singur os 8 fie fosili, fie nu 8, #tia s stabileasc 'n ce specie de ani,al era de 'ncadrat ani,alul, specie creia el 'i aparinea% +xpresia e x u n g u e 1 e o n e , are aici valoare 'n sensul propriu al cuv-'ntului 4 pe baza gIearelor, a osului ga,bei se trag concluzii cu privire la felul de a fi al dinilor, pe baza acestora, invers, se concIide privitor la for,a osului #oldului, la for,a vertebrei dorsale% 6ar, c'nd este vorba de o astfel de cercetare, cunoa#terea tipului nu r,@ne totu#i si,pl cIestiune de obi#nuin, ci intervin aici, ca ele,ent conductor, #i refle-xiuni, #i diferite deter,inaii de g@ndire% 6e exe,plu, .uvier, c'nd face sus-,enionatele constatri, are 'n vedere un ,od-deter-,iinat bogat 'n coninut #i o proprietate principal, care se i,pun ca unitate 'n toate prile particulare deosebite una de alta #i care, din aceast cauz, trebuie s fie recunoscute 'n acestea% Dn astfel de ,od-deter,inat este calitatea de a consu,a carne, calitate care constituie apoi legea organizrii tuturor prilor orga./PI231D1 II% <CDS3SD1 IB B/2DC/ 1!H nis,ului% 6e exe,plu, un ani,al care ,n'nc carne are nevoie de al5i ?dini #i de alt os ,axilar 4 o'nld trebuie s se arunce asupra przii #i s-o apuce, el nu se poate ,ulu,i cu copite, ci are nevoie de gIeare% /ici deci acest ,odndeter,inat este Iotr@tor pentru for,a necesar #i pentru apartenena tuturor ,e,brelor% P'n la astfel de deter,inaii generale ,erge, desigur, #i reprezentarea obi#nuit, ca atunci c'nd este vorba de tria leului, a vulturului etc% Dn asfefel de ,od de a considera lucrurile 'l pute, nu,i, desigur, fru,os #i ingenios ca ,od de c o n s i d e r a r e, 'ntruo't el ne 'nva s cunoa#te, unitatea dintre for,aie #i for,, fr ca aceast unitate s se repete $x%iaa unifon,, ci ls'nd ,e,brelor l'n acela#i ti,p deplintatea deosebirilor lor% 2otu#i, l'n acest fel de cercetare, nu intuiia este acea oare precu,pne#te, ci exist un g'nd general conductor% 6e aceea, pe latura aceasta, nu vo, zice c ne raport, la obiect ca la obiect fru,os, ci vo, nu,i ,odul de considerare ca subiectiv fru,os% Privite ,ai 'ndeaproape, aceste reflexii pleac de la un singur aspect li,itat ca de la un princiipiu conductor, anu,e de la felul nutriiei ani,alului, de la deter,ina-ia de carnivor, ierbivoir etc% 6ar prin ,i-locirea unui astfel de ,od-deter,inat-de-a-fi nu apare @n faa intuiiei a,intita legtur a 'ntregului, a conceptului, a sufletului 'nsu#i% U* Prin ur,are, dac ar trebui ca 'n aceast sfer s 'nfi#, con#tiinei interioara unitate total a vieii, aceasta a, putea-o face nu,ai cu a-utorul g@ndirii #i al conceptului 4 deoarece 'n ceea ce ine de natur sufletul c a atare nu

se poate face 'nc cognoscibil, fiindc unitatea subiectiv 'n idealitatea ei n-a devenit 'nc pentru sine 'ns#i% 6ac 'ns prinde, sufletul cu a-utorul g@ndirii confor, conceptului lui, ave, dou lucruri 5 ,5 intuiia for,ei #i conceptul g'ndit all sufletului ca suflet% 6ar nu a#a trebuie s se 'nt'rnple lucrul 'n intuiia fru,osului 4 obiectul nu este 'ngduit s ne stea 'n faa ocIilor nici ca g'ndire, nici ca interes al g'ndirii de a for,a o deosebire #i o opoziie fa de intuiie% 6e aceea nu r,@ne altceva dec@t ca obiectul s fie dat pentru si,uri 'n general, iar ca ,od de considerare autentic al fru,osului 'n natur obine, deci o intuiie plin de se,nificaie, de sens a for,elor naturii% /nu,e, =sens> este acel cuv'nt ,inunat care se 'ntrebuineaz ou dou 'nelesuri opuse% 3 dat el designeaz organele prinderii ne,i-locite a realului, iar alt dat nu,i, sens se,nificaia, cugetul, gene- $&t% i" ralul lucrului% Pi astfel cuv'ntul =sens> se refer, pe de o parte, 1!Q P/C2+/ 1% 16++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. la exteriorul ne,i-locit al existenei, pe de alt parte la esena interioar a acesteia% 3 privire profund nu separ 'ns aceste dou laturi, ci ea conine 'ntrun singur sens #i pe cel opus acestuia #i prinde 'n intuiia ne,i-locit, sensibil, 'n acela#i ti,p esena #i conceptul% 6ar, cu, ea poart 'n sine aceste deter,inaii toc,ai 'n unitate 'nc neseparat, ea nu 'nfi#eaz conceptul ca atare con#tiinei, ci se opre#te la presi,irea lui% .@nd se stabilesc, de exe,plu, trei regnuri ale naturii, regnul ,ineral, vegetal #i ani,al, noi presi,i, 'n aceast succesiune de trepte necesitatea interioar a unei structuri adecvate conceptului, fr a ne opri la si,pla reprezentare a unei finaliti exterioare% Pi 'n diversitatea for,aiilor dinuntrul acestor %regnuri observaia -udicioas are presenti,entul unui progres raional In diferitele for,aii de ,uni, oa #i la seriile speciilor de plante #i de ani,ale% 6e ase,enea #i organis,ul ani,al individual, de exe,plu, aceast insect, icu ',prirea ei 'n 5 cap, piept, abdo,en, extre,iti, este privit ca o structur 'n sine raional, iar 'n cele cinci si,uri, de#i iniial ele pot aprea ca ,ultiplicitate 'nt@,pltoare, poate fi %descoperit, de ase,enea, o adecvare ila concept% 6e acest fel este conte,plarea #i expunerea goetIean a caracterului raional interior al naturii #i al feno,enelor ei% .u si, ,are #i conte,pl'ndu-le sensibil s-a apropiat el 'n cIip naiv de obiecte #i a avut 'n acela#i ti,p deplina presi,ire a legturii lor potrivit conceptului% Istoria poate ifi #i ea conceput '#i povestit l'n a#a ifel, 'nc@t 'n 'nt@,plrile singulare #i 'n indivizi s se oglindeasc se,nificaia ei esenial #i conexiunile ei necesare% !% Prin ur,are, natura ar trebui 'n general nu,it fru-is,, ies* ,oa# ca reprezentare sensibil a conceptului concret #i a ideii, 'ntruc't, adic, 'n intuiia for,elor naturii adecvate conceptului ave, presi,irea unei astfel de corespondene, iar 'n conte,plarea senzorial i se reveleaz si,irii 'n acela#i ti,p necesitatea intern #i acordul structurii totale% Sai departe dec@t p'na la acest presenti,ent al conceptului nu ptrunde intuirea naturii ca natur

fru,oas% 6ar atunci r,'ne nu,ai nedeter,inat #i abstract acea 'nelegere pentru care prile8 de#i apar ca produse liber pentru ele 'nsele 8 '#i fac vizibil acordul 'n for,, contururi, ,i#care etic% Dnitatea intern r,'ne interioar, ea ,u-#i face apariia pentru intuiie 'n for, ideal concret, iar conte,plarea se ,ulu,e#te cu generalitateM unui acord necesar #i ani,ator 'n general% ./PI231D1 II% <CDS3SD1 YB B/2DCd 1!" a* /cu, deci ave, 'naintea noastr i,ai 'nt'i nu,ai conexiunea 'n sine 'nsufleit 'n obiectivitatea adecvat conceptului a for,aiilor naturii ca fru,usee a %naturii% .u aceast conexiune ,ateria e ne,i-locit identic, for,a este ne,i-locit inerent ,ateriei, ca esena ei veritabil #i putere pls,uitoare% /ceasta ne d deter,inaia general a fru,useii pe aceast treapt% /stfel ne ui,e#te, de exe,plu, cristalul natural prin for,a lui regulat, care nu e produs prinr-o aciune nu,ai ,ecanic #i exterioar, ci prin deter,inare interioar proprie #i prin for liber 'n cIip liber de ctre obiectul 'nsu#i% .ci fr 'ndoial, o activitate exterioar acestuia ar putea s fie ca atare de ase,enea liber, dar la cristale activitatea pls,uitoare nu e strin obiectului, ci e o for, activ, aparintoare respectivului ,ineral i'n baza naturii proprii a lui 4 este fora liber a ,ateriei 'ns#i care se for,eaz pe sine prin activitate i,anent #i nu-#i pri,e#te din afar i,odui-su-deter,inat% Pi 'n felul acesta ,ateria r,'ne la isine 'ns#i liber, for,a sa realizat fiind propria sa for,% 'ntr-un cIip #i ,ai 'nalt, precu, #i ,ai concret, se 'nfi#eaz activitatea si,ilar a for,ei i,anente 'n organis,ul viu, 'n contururile lui, 'n for,a ,e,brelor $&-lQ #i 'nainte de toate 'n ,i#carea #i 'n expri,area senti,entelor% <iindc aci e 'ns#i excitabilitatea interioar care palpit viu% b* 2otu#i, cu tot acest caracter nedeter,inat al fru,useii 'n natur, ca ani,are interioar, face, distincii eseniale 5 a* 6up felul de reprezentare a vieii, precu, #i dup presenti,entul adevratului ei concept #i dup tipurile obi#nuite ale apariiei ei adecvate, dup toate aceste deosebiri eseniale, consider, ani,alele ca fru,oase sau ur@te 4 astfel, de exe,plu, lene#ul este un patruped care ne displace fiindc se t'r#te cu greutate #i 'ntregul lui fel de a fi face s se vad neputina lui de a se ,i#ca #i a aciona repede 4 aceast lene so,nolent displace, cci toc,ai aciunea, ,obilitatea anun o idealitate ,ai 'nalt a vieii% 2ot astfel pot s nu ni se par fru,oase a,fi-biiile, unele specii de pe#ti, crocodilii, broa#tele, foarte ,ulte specii de insecte etc, cu deosebire 'ns ne vor surprinde, dar nu ne vor aprea fru,oase, fiinele Iibride, care reprezint trecerea de la o anu,it for, la alta #i care a,estec figura celor dou for,e 8 cu, este, de exe,plu, ornitoringul, care e un a,estec de pasre #i patruped% 2oate acestea ar putea s ni se par c se datoresc si,plei obi#nuine, 'ntruc't ave, 'n reprezentarea 1! P/C2+/ I% I6++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. noastr un tip fix al genurilor zoologice% 6ar l'n aceast obi#nuit nu este neactiv

'n acela#i ti,p nici 7presenti,entul c, de exe,plu, for,area unei psri e un proces ?.oerent, care 'n esena lui nu poate lua for,e proprii altor genuri fr s ,u produc creaturi Iibride% 6in aceast cauz, astfel de a,estecuri se dovedesc a fi stranii '#i ?contradictorii% Bici ,rginirea unilateral a organizaiei care apare insuficient #i lipsit de se,nificaie, fiind nu,ai se,nul unei ,rginite lipse exterioare, nici astfel de a,estecuri #i treceri, care, de#i 'n sine nu s'nt at't de unilaterale, totu#i nu s'nt 'n stare s pstreze ou fer,itate ,odurile deter-% 1"L* ,inate ale diferenelor, nu aparin do,eniului fru,useii vii a naturii% !* 'ntr-un alt sens, vorbi, apoi despre fru,useea naturii c'nd nu ave, 'n vedere for,aii organice vii 4 ca de exe,plu, la intuirea unui peisa-% /ici nu ave, nioi o structur organic a prilor deter,inat de concept si 'nsufleit de unitatea ideal a acestuia, ci ave, 5 pe de o parte, ,u,ai o bogat diversitate de obiecte #i o legtur exterioar a diferite for,aii organice sau neorganice, contururi de ,uni, icotituri de n'uri, grupe de arbori, colibe, case, ora#e, palate, dru,uri, corbii, cer 2i ,are, vi '#i prpstii 5 pe de alt parte, 'n cuprinsul acestei diversiti iese 'n eviden un acord exterior care pllace sau i,pune #i care ne intereseaz% U* ?'n sf'r#it, fru,osul i'n natur ia un aspect particular prin trezirea u,or dispoziii ,a*le sufletului '#i prin acordul acestui fru,os cu acestea% /parine unor astfel de corelaii, de exe,plu, lini#tea unei nopi cu dun, a unei vi $'n care #erpuie#te un p'ri'u, aspectul isulbli, al ne,rginitei ,ri furtunoase, ,reia cal, a cerului instdlat% Se,nificaia nu ,ai aparine aici obiectului ca atare, ci ea trebuie cutat Sn dispoziia sufleteasc care a fost trezit% 2ot astfel zice, c si'nt fru,oase ani,alele care arat expresie sufleteasc ce are legtur cu 'nsu#iri o,ene#ti, cu, s'nt cura-ul, puterea, viclenia, buntatea etc% +ste aceasta o expresie care, pe de o parte, este, desigur, proprie obiectelor #i rWprezint o latur a vieii ani,alelor, pe de alt parte 'ns ea rezid 'n reprezentarea noastr #i @n propriul nostru suflet% c* 6ar, orio't ar expri,a de-a ceva 'nsufleit viaa ani,al, 'ntruc't ea este cul,e a fru,useii 'n ,atur, totu#i orice via de ani,al este cu totul ,rginit '#i legat de caliti cu totul ./PI231D1 II% <CDS3SD1 IB B/2DCd 1!^ deter,inate% .ercul existenei ei concrete este stri,t, iar intere- NO]in sele ei s'nt? li,itate de trebuinele naturale ale nutriiei, ale instinctului sexual etc% 0iaa sufleteasc a ani,alului, ca interior ce este expri,at 'n figur, e srac, abstract #i lipsit de coninut% 8 Pi apoi acest interior ,u se 'nfi#eaz 'n feno,en ca interior4 ceea ce e viu 'n natur ,u-#i reveleaz 'n el 'nsu#i sufletul, deoarece naturalul const toc,ai 'n faptul c sufletul 'i ir,'ne nu,ai interior, adic nu se exteriorizeaz el 'nsu#i ca ideal% /nu,e, dup cu, a, ,enionat de-a, sufletul ani,alului nu e pentru sine 'n s u # i aceast unitate ideal 4 dac el ar fi pentru sine, el s - a r ,anifest a pentru alii #i i'n aceast fiin-pentru-isine% Bu,ai euil con#tient este ceea ce e si,plu de natur ideal, care, ca unul ce este pentru el

'nsu#i de natur ideal, se cunoa#te pe sine ca aceast unitate si,pl, d',du-i#i din aceast cauz o realitate care nu e nu,ai sensibil 'n cIip exterior #i corporal, ci este ea 'ns#i de natur ideal% /bia aici posed irealitatea for,a conceptului 'nsu#i, conceptul se 'nfi#eaz sie#i, se are pe sine ca obiectivitate a sa #i exist 'n aceasta pentru sine% 6in contr, viaa ani,alului e nu,ai 'n sine aceast unitate, ', care %realitatea ca #i corporalitate are alt for, dec't unitatea ideal a sufletului% +ul con#tient e 'ns pentru sine 'nsu#i aceast unitate, ale crei laturi au aceea#i idealitate fa de ele,entul lor% +ul se ,anifest #i pentru alii ca aceast 'ncIegare sau concretizare% /ni,alul 'ns, prin figura sa, las ca intuiia nu,ai s presi,t existena unui suflet, fiindc 'nsu#i ani,alul are nu,ai aparena tulbure a unui suflet, ca suflu, exIalaie, care se extinde asupra 'ntregului organis,, aduce ,e,brele ila unitate #i face s apar 'n 'ntregul fel de a fi al ani,alului pri,ul 'nceput al unui caracter particular% /ceasta este cea ,ai evident deficien a fru,osului 'n natur, cIiar #i ', for,a lui cea ,ai 'nalt, o deficien care ne va duce la recunoa#terea necesitii idealului ca fru,os artistic% 6ar 'nainte de a a-unge la ideal '#i fac apariia dou deter,inaii care s'nt pri,ele consecine ale a,intitei deficiene a oricrei fru,usei a ,aturii% Spune, c sufletul apare 'n for,a ani,al nu,ai tulbure, $xlf H ca legtur a organis,ului, ca punct ce for,eaz unitatea 'nsufleirii, creia 'i lipse#te ',plinirea bogat ', coninut substanial% Bu iese la lu,in dec't o via sufleteasc li,itat% 2rebuie s exa,in, pe scurt pentru sine acest feno,en abstract% 1(L P/C2+/ 2% 16++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. CD0. 2426 B. ?RUMUSEEEA EDTERIOARB A ?ORMEI ABSTRACTE CA REFULARITATE0 SIMETRIE0 LEFITATE0 ARMONIEG 9l ?RUMUSEEEA CA UNITATE ABSTRACTB A MATERIALULUI SENSIBIL /ve, dat o realitate exterioar, care, ca realitate exterioar, e deter,inat, desi89r, dar al crei interior 8 'n iloc s devin interioritate concret oa unitate a sufletului 8, nu este 'n stare s a-ung dec't p'n $la un ,od nedeter,inat #i abstract% 6in aceast cauz, aceast interioritate ,u-#i dob'nde#te existena sa concret #i adecvat oa una ce ar fi pentru sine interioar 'n for, ideal #i ar fi coninut ideal% Dnitatea concret a interiorului ar consta 'n faptul c, pe de o parte, s9fletesc9l ar fi 'n sine #i pentru sine plin de coninut, iar pe de alt parte, acest sufletesc ar ptrunde cu acest interior all lui realitatea exterioar #i ar face din for,a real $,anifestare evident a interiorului% 6ar pe aceast treapt fru,useea n-a a-uns la o ase,enea unitate concret, ci o are 'nc 'n faa sa ca ideal% 6e aceea unitatea concret 'nc nu poate ptrunde acu, 'n for,, ci poate fi nu,ai analizat, adic desprins #i considerat izolat, dup laturile distincte pe care le conine unitatea% 'n felul acesta f o r, a pls,uitoare #i realitatea sen-s i b i 1 exterioar se prezint ,ai 'nt'i ca

distinote una 'n afara celeilalte, iar noi ave, dou laturi diferite pe care trebuie s le consider, aici% 6ar, pe de o parte 'n aceast separare, pe de alt parte dat fiind caracterul ei abstract, unitatea interioar este, pentru realitatea exterioar, ea 'ns#i o unitate exterioar #i nu apare din aceast cauz 'n exterior ca for,a absolut i,anent a conceptului interior total, ci ca idealitate do,inant 'n cIip exterior #i ca ,od-deter,inat exterior% /cestea s@nt punctele de vedere de a cror tratare precis ne vo, ocupa acu,% Pri,a cIestiune pe care trebuie, 'n aceast privin, s-o atinge, este 5 1. FRUMUSEJEA FORMEI AKSTRACTE .a for, abstract, for,a fru,osului 'n natur este, pe de o parte, for, deter,inat #i astfel ,rginit, pe de alt parte ./PI231D1 II% <CDS3SD1 IB B/2DCd 1(1 ea conine o unitate #i o raportare abstract la sine% Sai precis 'ns, ea r@nduie#te ,ultiplul exterior confon, acestui ,od-deter,inat all ei #i confor, unitii ei, unitate care ,u devine 'ns interioritate i,anent #i figur ani,atoare, ci r,'ne ,od-deter,inat exterior #i unitate @n cele exterioare% 8 <elul acesta al for,ei este ceea ce nu,i, regularitate, si,etrie 4 apoi legitatea #i 'nsf'n#it, ar,onia% '6 REFULARITATEA Cegularitatea a* ca atare este, 'n general, egalitate sub aspect exterior #i, ,ai precis, repetarea aceleia#i figuri deter,inate care d unitatea deter,inant a for,ei obiectelor% 6in cauza pri,ei ei abstracii, o astfel de unitate este cea ,ai 'ndeprtat de totalitatea raional a conceptului concret, prin ceea ce fru,useea ei devine o fru,usee adecvat intelectului abstract, deoarece intelectul are ca principiu al isu egalitatea 2i identitatea abstract, nedeter,inate 'n ele 'nsele% /stfel, printre linii, de exe,plu, linia dreapt este cea ,ai regulat, fiindc ea are nu,ai o unic direcie, care r,'ne 'n ,od abstract ,ereu aceea#i% 2ot astfel icubul este un corp absolut regulat 5 pe toate laturile are suprafee egal de ,ari, linii #i ungIiuri egale, ungIiuri care, fiind drepte, nu s'nt susceptibile s-#i scIi,be ,ri,ea, cu, s@nt 'n stare s-o scIi,be ungIiurile obtuze sau cele ascuite% .u regularitatea are legtur -!* si,etria% /nu,e, dat xf , fiind natura extre, de abstract a egalitii, for,a nu se opre#te la ,odiil-deter,inat% 1a egalitate se asociaz inegalul, iar 'n identitatea goal ise introduce diferena, produc@nd 'ntreruperi, 'n felul acesta apare si,etria% +a const 'n faptul c nu este repetat nu,ai o for, abstract egal, ci aceasta este adus l'n legtur cu o allt for, de acela#i fel, for, care, privit pentru isine, este '#i ea deter,inat, egal cu ea 'ns#i, dar, co,parat ou cealalt, nu este egal cu ea% Prin aceast conexare trebuie s se produc acu, o nou egalitate #i unitate, de-a ,ai deter,inat '#i 'n sine ,ai variat% :'nd, de exe,plu, pe o parte a unei caise s'nt trei ferestre de aceea#i ,ri,e #i la egal deprtare una de alta, apoi ur,eaz alte trei sau patru ferestre ,ai 'nalte dec't pri,ele trei, situate la distane ,ai ,ari ori ,ai mici, '#i 'n sf@r#it, ur,eaz iar#i trei ferestre egale

1() P/C2+/ I% 16++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. ca ,ri,e #i distan )intre ele cu pri,ele trei, ave, asipeotul unei ordonri si,etrice% Si,pla unifor,itate #i repetarea unuia #i aceluia#i ,od-deter,inat 'nc nu constituie deci o si,etrie 4 de aceasta in #i diferenele de 5 ,ariane, poziie, for,, culoare, tonuri #i alte deter,inaii, care trebuie %apoi iar#i aran-ate 'ntre ele proporionat% Bu,ai -onciunea proporional a unor astfel de ,oduri-deteri,inate neegale 'ntre ele d si,etrie% /cu,, a,@ndou for,ele, regularitatea #i si,etria, ca unitate #i ordine pur exterioar, aparin 'ndeosebi ,odului-deter,inat al ,ri,ii% <iindc ,oduldeter,inat pus ca exterior #i nu absolut i,anent este, 'n general, cel cantitativ, 'n ti,p ce calitatea face dintr-un lucru deter,inat ceea ce este el, 'nc@t acesta, cu scIi,barea ,odului su deter,inat calitativ, devine un lucru cu totul altul% Sri,ea 'ns, '#i scIi,barea ei ca si,pl ,ri,e, este un i,od-deteiiininat-dea-fi-indiferent fa de ceea ce este calitativ, atunci ic'nd ea nu se valideaz ca ,sur% /nu,e, ,sura este cantitatea 'ntruc@t aceasta devine 's,, 1"H* ea 'ns#i din nou deter,inant calitativ, 'nc't o calitate deter,inat ine de un anu,it ,od-de-a-fi cantitativ deter,inat% Cegularitatea #i si,etria se ,rginesc ,ai cu sea, la ,oduri deter,inate de ale ,ri,ii #i la unifor,itatea #i ordinea lor 'n ceea ce este neegall% 6ac cercet, apoi unde l'#i pstreaz poziia sa 'ndreptit aceast ordonare a ,ri,ilor, gsi, for,aii regulate #i si,etrice 'n privina i,ri,ii #i for,ei lor at't 'n natura organic, c't #i 'n cea anorganic% Propriul nostru organis,, de exe,plu, este, 'n parte cel puin, regulat #i $si,etric% /ve, doi ocIi, dou brae, dou picioare, #olduri egale, o,oplai egali etc% 4 iar#i despre alte pri ale organis,ului nostru cu, s@nt 5 ini,a, pl,l'nii, ficatul, intestinele, etc%, #ti, c s'nt neregulate% /ici, 'ntrebarea este 5 'n ce rezid aceast diferen M 1atura pe care se reveleaz regularitatea ,ri,ii, figurii, poziiei etc% este 'n acela#i ti,p latura exterioritii ca atare 'n organis,% Sodul-deter,inat regulat #i si,etric ise reveleaz, confor, conceptului lucrului, acolo adic unde ceea ce este obiectiv e, potrivit deter-,inaiei sale, ceea ce-#i este exterior lui 'nsu#i #i nu arat nici o 'nsufleire subiectiv% Cealitatea care se opre#te la aceast exterioritate este Irzit ,enionatei uniti exterioare abstracte% 6in contr, 'n viaa 'nsufleit, #i, ,ai sus, 'n spiritualitatea liber si,pla regularitate d 'napoi 'n faa unitii vii, subiective% /cu,, fr 'ndoial, natura 'n general este, fa de ./PI231D1 II% <CDS3SD1 IB B/2DCd 1(! spirit, existena concret exterioar ei 'ns#i, totu#i nici 'n ea nu do,ne#te regularitatea dec@t acolo unde exterioritatea ca atare r,',e predo,inant% a* Sai precis, dac parcurge,, pe scurt, principalele trepte, constat, c, de exe,plu, ,ineralele, %cristalele, ca for,aii ne'nsufleite, au ca for, funda,ental regularitatea #i si,etria% <igura dor, cu, %a, notat de-a, le este, desigur, i,anenta #i nu xi- 1"Q este deter,inat nu,ai prin aciune exterioar4

for,a ce Ie revine 'n baza naturii lor elaboreaz printr-o activitate ascuns structura intern #i extern a lor% 6ar aceast activitate 'nc nu este activitate total a conceptului concret, idealizator, care afir, subzistarea prilor independente ca pe ceva negativ, #i prin aceasta o 'nsuflee#te, ase,enea vieii ani,ale, ci unitatea #i i,odul-deter,inat-de-a-fi al for,ei ir,'n cu unilateralitatea abstract proprie intelectului '#i, din aceast cauz, ca unitate 'n ceea ce-#i este sie#i exterior, nu a-unge, deo't p@n la regularitate #i si,etrie, p'n la for,e 'n care nu,ai abstraciile s'nt active ca deter,inante% -!* iP lan a, apoi, st de-a ,ai sus deo't cristalul% +a se dezvolt de-a p'n la 'nceputurile unei structuri #i consu, ceea ce e ,aterial 'ntr-un continuu '#i activ proces de nutriie% 6ar nici planta nu are 'nc prapriu-zis via 'nsufleit cci, de#i structurat organic, activitatea plantei este totu#i ,ereu atras spre exterior% +a este 'nrdcinat fix, fr ,i#care independent #i scIi,bare de loc 4 cre#te 'ncontinuu, iar asi,ilarea #i nutriia ei ne'ntrerupt nu este pstrarea lini#tit a unui organis, ',plinit 'n sine, ci este o ,ereu nou producere a sa 'n afar% /ni,alul cre#te #i el, dar se opre#te la un punct deter,inat al ,ri,ii #i se reproduce ca autoconservare a unuia #i aceluia#i individ% Planta 'ns cre#te fr 'ncetare 4 nu,ai prin ,oartea ei se opre#te 'n,ulirea ra,urilor, frunzelor etc% Pi ceea ce produce ea 'n acest proces de %cre#tere este totdeauna un nou exe,plar al aceluia#i organis,% <iindc fiecare ra,ur este o nou plant #i nu nu,ai eventual un ,e,bru izolat, cu, se 'nt@,pl la organis,ul ani,al% 6at fiind aceast 'n,ulire a ei continu 'n ,uli indivizi vegetali, plantei 'i lipse#te subiectivitatea 'nsufleit #i unitatea ideal de si,ire a acesteia% 'n general, confor, 'ntregii ei existene #i confor, procesului ei vital, oric@t ar digera planta u,, 1"" 'n interiorul ei #i oric@t ar asi,ila activ Irana #i s-ar deter,ina pe sine din sine, prin conceptul su care devine liber #i activ'n ,ateria ei, totu#i ea este totdeauna anga-at 'n exterioritate, fr 1== P/C2+/ I% I6++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. independen subiectiv #i fr unitate, iar autoconservarea ei se 'nstrineaz ne'ncetat% 2oc,ai acest caracter al continuei goniri ,a sa dincolo de sine, 'n exterior, face din regularitate #i si,etrie, ca unitate 'n ceea ce-#i este sie#i exterior, un ,o,ent principal pentru for,aia vegetal% 6esigur, aici regularitatea nu ,ai do,ne#te at't de sever ca 'n regi,ul ,ineral #i nu-#i ,ai d fon, cu linii '#i ungIiuri at't de abstracte, 'ns ea r,@ne totu#i preponderent% 2ulpina urc 'n isus 'n cea ,ai ,are parte drept iliniar, inelele plantelor superioare au for, de cerc, frunzele se apropie de for,ele cristalinice, iar florile poart 'n nu,rul petalelor, 'n poziie, figur, confor, tipului funda,ental, pecetea ,odului-deter,inat-de-a-fi regulat #i si,etrie% 8) 1a organis,ul viu ani,al, 'n sf@r#it, intervine deosebirea esenial a unui dublu ,od de for,are a ,e,brelor, deoarece la iconpul ani,alului, 'ndeosebi pe dreptele superioare, organis,ul este odat organis, 'ncIis 'n sine #i interior, organis, ce se raporteaz pe sine la sine #i oare, ase,enea unei sfere, se

re'ntoarce 'n sine, pe de alt parte este ?organis, extern, proces exterior #i proces contra exterioritii% 0iscerele ,ai nobile s'nt cele interne 8 ficat, ini,, pl,@ni etc% 8, de care e legat viaa ca atare% +le nu s'nt deter,inate dup si,plele tipuri ale regularitii% 6i,potriv, la ,e,bre, care se gsesc 'n proces de ne'ncetat raportare la lu,ea exterioar, do,ne#te #i 'n organis, o or@nduire si,etric% /ici aparin ,e,brele #i organele at't ale $procesului teoretic, e't #i cele ale celui practic 'ndreptat spre exterior% Procesul teoretic pur 'l 'ndeplinesc organele senzoriale $&,% 1"!* ale vzului #i auzului 5 ceea ice vede,, ceea ce auzi, 'l ls, a#a cu, este% 6in contra, organele ,irosului #i gustului aparin de-a %'nceputului raportului practic, cci ?nu,ai >ceea ce e de-a 'n proces de autoconsu,aie trebuie ,irosit, iar de gustat nu pute, ded't 'n ,sura 'n care distruge,% <r 'ndoial, ave, nu,ai un singur nas, dar el este divizat 'n dou #i e for,at 'n cIip absolut regulat 'n ce prive#te -u,tile lui 4 tot astfel 'n ce prive#te buzele, dinii etc% 6ar absolut regulate s'nt, dup poziia, for,a lor etc, ocIii, urecIile '#i ,e,brele destinate loco-,oiei '#i 'nsu#irii #i transfor,rii obiectelor exterioare, adic picioarele #i braele% Prin ur,are, regularitatea 'l#i are '#i 'n lu,ea organic dreptul ei adecvat conceptului, dar nu,ai 'n ce prive#te ,e,brele, care constituie instru,entele de raportare ne,i-locit Ia lu,ea ./PI231D1 II% <CDS3SD1 IB B/2DCd 1(H extern #i care nu 'nfptuiesc raportarea organis,ului la sine 'nsu#i ca subiectivitate a vieii ce revine 'n sine% /cestea ar fi deter,inaiile principale ale for,elor regulate #i si,etrice #i ale do,niei lor pls,uitoare 'n lu,ea feno,enelor naturii% 6ar de aceast for, ,ai abstract trebuie deosebit 5 H6 LEFITATEA /ceasta fiindc legitatea se gse#te de-a pe o treaipt superioar #i constituie trecerea la libertatea a ceea ce e viu at't ca natur, o't #i ca spirit% 2otu#i, $considerat pentru sine, legitatea nu este l'nc, desigur, unitatea subiectiv total '#i 'ns#i libertatea, dar ea este de-a o totalitate de deosebiri eseniale care nu se pun pe ele 'nsele 'n vedere doar ca difere n e #i opoziii, ci arat, 'n totalitatea lor, unitate '#i legtur% 3 astfel de unitate confor, legii #i do,inaia acesteia, de#i ea se ,ai i,pune 'nc i'n do,eniul cantitativ, nu ,ai trebuie redus la diferenele 'n ele 'nsele exterioare 5i nu,rabile alle si,plei ,ri,i, ci aceast unitate las de-a s intervin o co,portare calitativ a laturilor distinse% Prin aceasta, 'n raportul ei $N,% nO4 nu-i#i face apariia nici repetarea abstract a unuia #i aceluia#i ,od-deten,inat, nici alterarea unifor, a egalului cu neegailul, ci apar ',preun laturi eseniale diferite% :'nd vede, aceste diferene ',preun 'n ansa,blul lor, s'nte, ,ulu,ii% /ceast m9l59mire prezint caracter iraional prin faptul c sensul se las satisfcut nu,ai de ctre totalitate, #i anu,e de totalitatea deosebirilor cerute confor, esenei lucrurilor% 6ar legtura r-,'ne totu#i nu,ai ca o legtur ascuns, care pentru intuiie este 'n

parte cIestiune de obi#nuin, I'n parte lucru al unei presi,iri ,ai ad'nci% 'n ce prive#te ,odul ,ai precis 'n care se face trecerea de la regularitate la legitate, faptul poate fi u#or l,urit prin dteva exe,ple 5 liniile paralele care au ,ri,e egal s'nt regu-date 'n cIip abstract% 6in contr, un pas ,ai departe reprezint de-a si,pla egalitate a raporturilor la ,ri,i neegale4 de -exe,plu, $la triungIiurile ase,ntoare% 'nclinaia ungIiurilor, raportul liniilor s'nt acelea#i, dar cantitile s'nt diferite% 8 6e ase,enea cercul nu are regularitatea liniei drepte, -dar ,ai tine 'nc #i el de deten,inaia egalitii abstracte, cci toate 1L - c% 1)! 14> P/C2+/ I% I6++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. razele au aceea#i l9n8ime' 6in aceast cauz, cercul este 'nc o dinie curb puin interesant% 6in contra, elipsa #i parafa o 1 a arat ,ai puin regularitate #i nu pot fi cunoscute dec't din iegea lor% /stfel, de exe,plu, radii =ectores ai elipsei s'nt neegali, dar eonfoir, legii lor 4 tot astfel axa cea ,are '#i axa cea ,ic s'nt esenial diferite, #i focarele nu cad 'n centru, ea la cerc% 6eci aici ni se 'nfi#eaz de-a diferene calitative 'nte,eiate 'n legea acestei linii, diferene a cror legtur o constituie legea% 6ar dac @,pri-, elipsa confor, axei ,ari #i axei ,ici, obine, totu#i patru buci egale 4 prin ur,are, i'n ansa,blu, do,ne#te ,#i aici 'nc egalitatea% 8 Pe x,, iso* i'ng o legitate interioar, linia oval arat ,ai ,ult libertate% +a are legitate #i, cu toate acestea legea ei n-a putut fi descoperit #i ,ate,atic% +a nu este elips, fiind altfel curbat sus dec't -os% Tot9Ci, #i aceast linie ,ai liber a naturii ,ai d 'nc dou -u,ti egale d'nd o l',pri, confor, axei celei ,ai ,ari a ei% Dlti,a supri,are a ceea ce 'n legitate este nu,ai iregulat se gse#te la linii care s'nt oarecu, linii ovale, dar care, tiate pe axa lor cea ,are, dau -u,ti neegale, 'ntruc@t una dintre pri n-o acoper pe cealalt, ci se 'nfi#eaz altfel% 6e felul acesta este a#a-nu,ita linie ondulat pe care HogartI a indicat-o ca linie a fru,useii% /stfel, de exe,plu, liniile braului s'nt altfel aduse pe o parte a braului dec't pe cealalt% /ici ave, legitate fr regularitate si,pl% 3 legitate de acest fel deter,in 'n cIip foarte variat for,ele organis,elor vii superioare% /#adar, legitatea este substanialul care stabile#te deosebirile #i unitatea lor, dar, pe de o parte, ea 'ns#i do,in ai u -, a i abstract, s-i individualitatea ea n-o las nici 'ntr-un fel s se ,i#te liber, iar pe de alt parte legitii 'ns#i 'i lipse#te 'nc libertatea ,ai 'nalt a subiectivitii #i din aceast cauz, ea nu e 'n stare s fac s apar 'nsufleirea #i idealitatea acesteia% 6e aceea ,ai sus dec't si,pla legitate st pe aceast scar 5 16 ARMONIA /nu,e, ar,onia se na#te din raporturile unor deosebiri calitative, ,ai precis ale unei totaliti de astfel de deosebiri, totalitate ce-#i gse#te te,eiul 'n 'ns#i esena lucrului% /ceste ./PI231D1 II% <CDS3SD1 IB B/2DCd

147 raporturi ies din legitate, 'ntruc't ea are 'n sinea ei ele,entul regularitii #i trece pe deasupra egalitii #i repetrii% 'n acela#i ti,p 'ns, diver#ii calitativ se i,pun ca valabili nu nu,ai $&l1 1 ca diferene #i ca opoziie #i contradicie a acestor diferene, ci #i ca unitate ar,onioas care, ce-i drept, #i-a desf#urat toate ,o,entele ce-i aparin, dar care, cu toate acestea, le conine 'n ea ca pe un 'ntreg unit 'n sine% /cest acord al ,enionatelor ,o,ente este ar,onia% $+a const, pe de o parte, 'n totalitatea unor latina eseniale, iar pe de alt parte 'n pura opoziie rezol-vit a acestora, prin cea ce ele reveleaz apartenena lor reciproc #i legtura lor interioar ca unitate a lor% In acest sens vorbi, despre ar,onia for,ei, culorilor, tonurilor etc% /stfel, de exe,plu, albastrul, galbenul, verdele #i ro#ul s'nt diferenele de culoare necesare ce rezid 'n 'ns#i esena culorii% 'n ele nu ave, nu,ai neegali, ca la si,etrie, neegali care se aran-eaz regulat 'n unitate exterioar, ci ave, opoziii directe, ca galben #i albastru, precu, #i neutralizarea #i identitatea lor concret% <ru,useea ar,oniei lor rezid, a#adar, 'n evitarea diferenei lor stridente #i a opoziiei lor ascuite, care ca atare trebuie stins, 'nc@t 'n 'nse#i aceste ele,ente diferite se arat acordul lor 4 fiindc acestea '#i aparin unul altuia, culoarea nefiind unilateral, ci totalitate esenial% +xigena urnei astfel de totaliti poate ,erge at't de departe, i'roc't, cu, spune :oetIe, ocIiul, cIiar dac nu are dec't o singur culoare ea obiect 'naintea sa, subiectiv le vede totu#i #i pe celelalte% 6intre tonuri, nota tonic, ,edianta #i do,inanta s'nt, de exe,plu, astfel de diferene de ton eseniale, care, ',binate 'ntr-un 'ntreg, se acord 'n diferena dor% /cela#i lucru se 'nt@,pl #i cu ar,onia for,ei, a poziiei, a repausului '#i a ,i#crii ei etc% Bu-i este 'ngduit nici unei diferene s se i,pun aici unilateral pentru sine, fiindc prin aceasta acordul este tulburat% 6ar nici ar,onia ca atare nu este 'nc subiectivitatea ideal, liber, nu este 'nc suflet% ', aceasta unitatea nu este si,pl apartenen #i acord, ci este instituire negativ a diferenelor 4 nu,ai astfel se 'nfptuie#te unitatea ideal a acestora% /r,onia x,% ISY nu a-unge la o astfel de idealitate% 6e exe,plu orice ,elodie, de#i conine 'n ea ca baz a ei ar,onia, posed 'n sine o subiectivitate ,ai 'nalt, ,ai liber, #i o expri,% Si,pla ar,onie nu tas, 'n general, s apar nici 'nsufleirea subiectiv ca atare, nici spiritualitatea, cu toate c 'n c',pul for,ei abstracte ea este for,a cea ,ai 'nalt #i 'nainteaz spre libera subiectivitate% 1( cu, P/C2+/ I% I6++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. /ceasta ar fi ipri,a deter,inaie a unitii abstracte, dup acestea ar fi felurile for,ei abstracte% *. FRUMUSEJEA CA UNITATE AKSTRACTA A MATERIEI SENSIKILE / doua latur a unitii abstracte nu se ,ai refer la for, #i figur, ci la ceea ce e ,aterial, sensibil, ca atare% /ici unitatea se 'nfi#eaz ca acord 'n sine 8 cu

totul lipsit de diferene 8 al ,ateriei sensibile deter,inate% /ceasta este unica unitate de care este susceptibil ceea ce este pentru sine de natur ,aterial, luat ca ,aterie sensibil% 'n aceast privin, puritatea abstract a ,ateriei ca for,, culoare, ton, etc% devine pe aceast treapt eseniallul% 1inii trase ipur, ce fug unifor, 4#i nu deviaz aici sau acolo, suprafee netede etc% satisfac prin precizia lor fer, si prin unifor,a lor unitate cu sine% Puritatea cerului, li,pezi,ea aerului, un lac lucitor ca oglirSa, luciul ,rii ne produc plcere% /cela#i e #i cazul cu $puritatea tonurilor% Sunetul pur al vocii are de-a ca si,plu ton pur ceva ne,rginit de plcut #i de atrgtor, 'n ti,p ce o voce i,pur este 'nsoit de sunetul organului #i nu red sunetul 'n raportarea lui ,1a sine 'nsu#i, iar un ton i,pur se abate de la ,odul-lui-deter,inat-de-a-fi% 2ot astfel posed #i li,ba tonuri pure, ca vocalele a% e% i% o% u #i tonuri a,estecate ca % ii% o# 'ndeosebi dialectele populare au sunete i,pure, tonuri inter,ediare ca oa# $&%% i !i 6e puritatea tonurilor ine apoi ca vocalele s fie 'nsoite de consonante care nu 'nbu# puritatea tonurilor vocalelor, a#a cu, adesea li,bile nordice, prin consonantele lor, tulbur tonul vocalelor, 'n ti,p oe li,ba italiana pstreaz aceast puritate, fiind din aceast cauz at't de cantabil% 8 /cela#i efect 'l au culorile pure, 'n sine si,ple, nea,estecate, un ro#u pur, de exe,plu, sau un albastru pur, culoare rar, fiindc 'n ,od obi#nuit albastrul -oac 'n nuana ro#iatic ori glbuie, sau 'n verde% 0ioletul poate, desigur, fi #i dl pur, dar inu,ai 'n cIip exterior, adic neptat, deoarece el nu este @n el 'nsu#i si,plu #i nu aparine deosebirilor de culoare deter,inate de esena culorii% /ceste culori cardinaile si'nt cele pe care ocIiul le recunoa#te cu u#urin 'n puritatea lor, de#i, co,puse, ele s'nt ,ai greu de ar,onizat, fiindc deosebirea dintre ele bate ,ai strident la ooIi% .ulorile stinse, ,ultiplu a,estecate, si,t ,ai puin plcute, de#i ele se acord ,ai u#or, lipsindu-le energia opoziiei% 0erdele e, ./PI231D1 II% <CDS3SD1 IB B/2DCd 1(^ desigur, #i el o culoare a,estecat din galben #i albastru, dar el este o si,pl neutralizare a acestor opuse, #i 'n puritatea lui autentic ca stingere a opoziiei el este ,ai agreabil #i ,ai puin agresiv dec't s'nt albastrul #i galbenul, cu diferena lor rigid% .ele spuse ,ai sus ar prezenta ceea ce este ,ai i,portant at't 'n privina unitii abstracte a for,ei, c't #i privitor la si,plitatea ,ateriei sensibile% 6ar, din cauza caracterului lor abstract, a,bele categorii s'nt lipsite de via #i n-au unitate ou adevrat real% .ci pentru aceasta este nevoie de subiectivitate ideal, care-i lipse#te fru,osului $din natur i'n general, 'n baza caracterului lui co,plet feno,enal% /ceast lips esenial ne duce 'ns la necesitatea idealului, care nu este de gsit 'n ,atur #i 'n co,paraie cu care fru,useea naturii apare ca una oe e subordonat% C6 IMPER?ECEIUNEA ?RUMOSULUI AN NATUR 7. fAU M I JU LUL iU, NRJLi 3biectul nostru propriu-zis este ini,osul artistic ca unica realitate adecvat ideii fru,osului% P'n acu, fru,osul 'n natur a trecui ca pri, for,a de existen a

fru,osului #i de aceea se pune acu, 'ntrebarea 5 prin ce se deosebe#te oare fru,osul natural de fru,osul artistic M Pute, spune abstract c idealul este fru,osul perfect 'n sine, iar natura, din contr, este %fru,osul nedesv'r#it% 6ar cu astfel de predicate goale n-a, fcut ni,ic, deoarece este vorba de a arta precis ce anu,e constituie aceast perfeciune a fru,osului artistic #i 'n ce const i,perfeciunea fru,osului natural M 6e aceea trebuie s ne for,ul, 'ntrebarea astfel 5 de ce natura este cu ,ecesitate i,perfect 'n fru,useea ei #i 'n ce se ,anifest aceast i,perfeciune M /bia atunci vor reie#i pentru noi ,ai precis necesitatea #i esena idealului% 'ntruc@t p'n acu, a, urcat p'n la natura vie ani,al #i a, vzut cu, poate s se 'nfi#eze aici fru,useea, proxi,a sarcin ce st 'n faa noastr este s exa,in, i,ai precis acest ,o,ent al subiectivitii si individualitii% /, vorbit despre fru,os ca idee 'n acela#i sens 'n care se vorbe#te despre bine #i adevr ca idee, anu,e 'n sensul c ideea 1HL P/C2+/ I% I6++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. este ceea ce este absolut substanial #i universali, este ,ateria absolut 8 dar nu cea sensibil 8, este subzistena lu,ii% Prins ,ai precis 'ns, ideea este, cu, a, vzut, nu nu,ai substan #i universalitate, ci ea este toc,ai unitatea c o n r c e p t u 1 u i '#i a realitii lui, este conceptul 'nfptuit drept concept 'n cuprinsul obiectivittii saile% .u, a, a,intit de-a 'n introducere, Plafon a fost acela care a scos 'n lu,in c ideea este unicul adevr '#i unicul universal, #i anu,e universalul coocret 'n sine% 2otu#i, ideea platonician nu este 'nc ea 'ns#i acea ce e cu adevrat concret, cci, conceput 'n c o n - 1 H* cep tul #i 'n universalitatea ei, ea trece de-a drept ceea ce constituie adevrul% 1uat 'ns 'n aceast for, universal, ea nu este 'nc realizat #i nu este ceea ce 'n realitatea ei este adevrul pentru sine $'nsu#i% +a se opre#te la si,plul i' n sine% 6ar, dup cu, conceptul nu este cu adevrat concept fr obiectivitatea sa, tot astfel nici ideea nu este cu adevrat idee fr realitatea sa #i 'n afara acesteia% 6e aceea ideea trebuie s 'nainteze la realitate #i o obine pe aceasta nu,ai pri, subiectivitatea real, adecvat 'n sine 'ns#i conceptului, #i prin existena pentru sine ideal a subiectivitii% /sftel, de exe,plu, genul este real nu,ai ca liber individ concret 4 viaa exist nu,ai ca vietate individual, binele este realizat ide oa,eni individuali #i orice adevr exist nu,ai ca '#i con#tiin #tiutoare, ca spirit existent pentru sine% .ci nu,ai individualitatea concret este real #i adevrat, generalitatea abstract #i particularitatea nu s'nt reale '#i adevrate% 6in aceast cauz, aceast fiin-pentru-sine, aceast subiectivitate, este punctul pe care trebuie s-%l reine, 'n cIip eseniali% 6ar subiectivitatea rezid 'n unitatea negativ datorit creia diferenele 'n isubzistena lor real se dovedesc a fi afir,ate 'n acela#i ti,p ca ideale% 6e aceea unitatea ideii #i a realitii ei este unitatea negativ a ideii ca atare #i a realitii ei, ca afir,are #i supri,are a diferenei a,belor laturi% Bu,ai 'n aceast activitate a ei este ideea infinit

unitate #i subiectivitate afir,ativ existent pentru sine #i raport'nduse la sine% Boi trebuie deci s concepe, #i ideea fru,osului #i existena ei real ca fiind 'n cIip esenial subiectivitate concret, s-o concepe, deci ca indi./PI231D1 II% <CDS3SD1 YB B/2DCd 1H1 vidualitate, 'ntrud't ea nu este idee dec't ca real, iar realitatea #i-o are 'n individualitatea concret% /ici 'ns trebuie s distinge, 'ndat o d u b 1 for, a individualitii, for,a ne,i-locit, natural, #i cea spiritual% Ideea '#i confer sie#i realitate concret 'n a,bele for,e #i 'n felul acesta 'n a,bdle for,e coninutul substanial $xt% ' este ideea 4 acela#i lucru este 'n do,eniul nostru ideea ca fru,usee, 'n aceast privin, se poate afir,a c fru,osul naturii are acela#i coninut ca #i idealul% Pe latura opus 'ns, a,intitul dublu caracter al for,ei 'n care ideea devine real 8 deosebirea dintre individualitatea natural #i spiritual 8 introduce 'n coninutul 'nsu#i, care apare i'ntr-una sau 'n cealalt for,, o diferen esenial% .ci se pune 'ntrebarea5 care for, este cea 'ntr-adevr corespunztoare ideii, fiindc nu,ai 'n for,a ei adecvat '#i explic Xface explicitA ideea totalitatea veritabil #i 'ntreag a coninutului su% /cesta este punctul precis pe care trebuie s-l explic, acu,, ntruc't de aceast deosebire de iforan a individualitii ine #i deosebirea dintre fru,osuil natural #i ideal% 'n ce prive#te ,ai 'nt'i individualitatea ne,i-locit, ea aparine #i naturalului ca atare, precu, #i spiritului, fiindc spiritul ffi#i are 'n pri,ull r'nd existena sa exterioar 'n corp, #i 'n al doilea r'nd #i sub raport spiritual el c@#tig existen ,ai 'nt'i nu,ai 'n realitatea ne,i-locit% 6e aceea pute, considera individualitatea ne,i-locit aici din trei puncte de vedere% 1% a* /, vzut de-a c organis,ul ani,al '#i pstreaz existena sa pentru sine nu,ai printr-un ne'ntrerupt proces 'n sine 'nsu#i #i ',potriva unei naturi care ,u-i aparine, pe care el o consu,, o diger #i o asi,ileaz, transfon,'nd ceea ce este exterior 'n ceea ce e interior #i a-ungi'nd astfel, nu,ai astfel, s fac din fiina-sa-'n-sine o realitate% 'n acela#i ti,p, a, constatat c acest proces continuu al vieii este un siste, de activiti ce se realizeaz 'ntr-un siste, de organe 'n care se desf#oar aceste activiti% /cest siste, 'ncIis 'n sine are ca unic scop al su autoconservarea a ceea ce e viu prin acest proces, iar viaa ani,alului este, din aceast cauz, nu,ai o via de dorine, a x,% i cror desf#urare #i satisfacere se realizeaz 'n ,enionatul siste, al organelor% 'n cIipul acesta, viaa este organizat confor, finalitii5 toate ,e,brele servesc nu,ai ca ,i-loace penE)$ C L CM 1H) P/C2+/ I% I6++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. tru unicul scop al autoconservrii% 0iaa le este i,anent 4 ele s'nt legate de via

'#i viaa este legat de de% Iar rezultatul acestui proces este ani,alul, ca unul ce se si,te pe sine 'nsu#i, e 'nsufleit, devenind prin aceasta capabil de a se bucura de sine ca individ% .o,par@nd sub acest aspect ani,alul cu planta, a, a,intit de-a c plantei 'i lipse#te toc,ai senti,entul de sine #i viaa sufleteasc, ntr9ct ea nu produce 'n ea 'ns#i deo't ,ereu noi indivizi, fr a-i concentra pe ace#tia 'n punctul negativ care constituie eul individual% 6ar ceea ce ave, 'n faa noastr la organis,ul ani,ali ca organis, viu nu este acest punct de unitate al vieii, ci nu,ai diversitatea organelor 4 organis,ul viu nu posed 'nc libertatea de a se i,pune pe sine c a subiect concentrat 'ntr-un unic punct ',potriva lipsei de ,sur 'n realitatea exterioar a organelor sale% Sediul propriu-zis al activitilor vieii organice ne r,'ne ascuns, noi nu vede, deo't conturul exterior aii for,ei, iar aceasta, la r@ndul ei, este acoperit cu pene, solzi, pr, blan, epi, carapace% /stfel de 'nveli#uri aparin, evident, naturii ani,ale, dar, de#i s'nt producii ani,ale, ele au for, vegetal% /ceasta constituie o insuficien principal a fru,useii vieii ani,ale% .eea ce devine pentru noi vizibil la organis,ul ani,al nu este sufletul, ceea ce este 'ntors spre exterior #i apare pretutindeni nu este viaa interioar, ci s'nt for,aii ce in de o treapt inferioar celei creia 'i aparine viaa propriu-zis% /ni,alul este nu,ai 'n sine viu, adic fiina-lui'n-sine nu devine real 'n 'ns#i for,a inte-rioxitii #i, din aceast cauz, caracterul viu nu poate fi constatat pretutindeni% Interiorul ir,'n'nd nu,ai un ce interior, exteriorul apare #i el nu,ai ca un ce exterior $&x% 1 * #i ca ceva ce este co,plet strbtut, 'n fiecare parte a lui, de suflet% b* 6in contr, corpul o,enesc se afl 'n aceast privin pe o treapt superioar, 'ntruc't la el se evideniaz 'n general faptul c o,ul este unitate 'nsufleit #i sensibil% Pielea o,ului nu este acoperit cu 'nveli#uri lipsite de via #i proprii plantei% Pulsarea s'ngelui se reflect pe toat suprafaa corpului, ini,a vieii care bate este oarecu, o,niprezent #i se ,anifest 4#i 'n 'nfi#area exterioar ca vioiciune particular, ca turgor =itae% ca clocotire a vieii% 6e ase,enea pielea se dovede#te a fi foarte sensibil, prezent@nd $orbideKKa% culoarea carnal #i nervoas a tenului, aceast piatr de 'ncercare pentru pictori% 6ar oric't ar lsa corpul u,an, spre deosebire r ./PI231D1 II% <CDS3SD1 IB B/2DCd 1H! de cel ani,al, s-i apar caracterul viu 'n exteriorul su, totu#i -pe suprafaa acestui corp s'nt expri,ate #i srcia naturii #i nere-gularitile pielii, 'n afundturile ei, 'n -creurile #i porii ei, 'n peri#ori, vini#oare etc% 'ns#i pielea, care las s se strvad prin ea viaa interioar, este un 'nveli# ce serve#te autoconservrii fa de -exterior, este nu,ai un ,i-loc corespunztor scopului, este 'n serviciul unor nevoi naturale% 6ar enor,a superioritate care distinge feno,enul corpului o,enesc const 'n sensibilitatea lui, care, dac nu este totdeauna #i pretutindeni si,ire real, se dovede#te a fi, cel puin 'n general, posibilitate de si,ire% In acela#i ti,p 'ns, reapare #i aici insuficiena ce const

'n ifaptul c aceast si,ire nu se 'nfptuie#te i,pun'ndu-#i prezena 'n toate ,e,brele ca o si,ire interioar, concentrat 'n sine, ci 'n corp 'nsu#i o parte o organelor #i for,a lor s'nt destinate nu,ai unor funciuni ani,ale, 'n ti,p ce o alt parte a lor '#i asu, ,ai 'ndeaproape expri,area vieii suflete#ti, a senti,entelor #i a pasiunilor% 'n aceast privin, sufletul, cu viaa lui interioar, nu se rsfr@nge 'n 'ntreaga realitate a fon,ei corporale% c* /ceea#i lips se dezvluie de ase,enea #i ,ai sus, 'n Iu- di% 'sO ,ea spiritual #i 'n organis,ele ei, c'nd le consider, viaa lor ne,i-locit% .u c't si,t ,ai ,ari #i ,ai bogate for,aiile acestei lu,i spirituale, cu at@t ,ai ,ult unicul scop care ani, acest 'ntreg, constituindu-i sufletul interior, are nevoie de ,i-loace de colaborare% In realitatea ne,i-locit acestea se dovedesc a fi, fr 'ndoial, ongane corespunztoare scopului, #i ceea ce se 'nt@,pl #i se 'nfptuie#te nu are loc deo't prin ,i-locirea voinei 4 fiecare punct 'ntr-un astfel de organis, 8 cu, ar fi un stat, o fa,ilie etc, 8 adic fiecare individ singular, voie#te #i e, desigur, 'n legtur cu ceilali ,e,bri ai aceluia#i organis,, dar unicul suflet interior al acestei conexiuni, libertatea #i raiunea unicului scop, nu se 'nfi#eaz 'n realitate ca aceast unic 'nsufleire interioar, total #i liber, #i nu se reveleaz 'n fiecare parte a organis,ului% /cela#i lucru are loc atunci lo'nd este vorba de aciuni '#i eveni,ente particulare, care 'n sine is'nt de ase,enea un 'ntreg organic% Interiorul -din care ele provin nu iese pretutindeni la suprafa #i la for,a exterioar a realizrii lor ne,i-locite% .eea ce apare este doar o totalitate real, a crei ani,are concentrat laolalt 'n cIipul cel ,ai inti, r,'ne 'ns i n t e -rioar@% O 1H( P/C2+/ I% I6++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. 'n sf@r#it, individul duat aparte ne ofer 'n aceast privin acela#i aspect% Individul spiritual este o totalitate 'n sine ,eninut laolalt printr-un centru spiritual% 'n realitatea sa ne,i-locit, individul spiritual apare 'n via, 'n aciunile, 'n ',tre-lsrile, 'n dorinele #i nzuinele sale nu,ai frag,entar, #i totu#i caracterul lui nu poate fi cunoscut dec't din 'ntregul #ir al aciunilor #i reaciilor sale% 'n acest #ir, care constituie realitatea lui, punctul de unitate concentrat nu este sesizabil 'n cIip vdit ca centru de coeziune% )% Proxi,ul punct i,portant care reiese de aici este ur,-xt% iOo* torul 5 cu ,odul-ne,i-locit al individului, ideea devine existen concret real% 6ar prin acest ,od-ne,i-locit-de-a-fi ea este ',pletit ', co,plicaiile lu,ii exterioare, anga-at 'n i,odul-condiionat al ',pre-urrilor exterioare, 'n lu,ea scopurilor #i ,i-loacelor relative #i, 'n general, 'n c',pul finit al feno,enelor% <iindc individualitatea ne,i-locit este, 'nainte de toate, un ce unic rotun-it 'n sine, care apoi, din acela#i ,otiv, este 'ncIis 'n sine negativ fa de altceva #i din cauza acestei izolri ne,i-locite a ilui 8 izoilare 'n care n-are dec't o existen condiional 8 este constr@ns de puterea totalitii, nu 'n el 'nsu#i real, s ise raporteze la altceva #i s devin 'n ifel '#i cIip dependent ide altceva% 'n acest

,od-ne,i-locit ideea #i-a realizat ' n cIip izolat toate laturile saile #i din acest ,otiv nu ,ai r,@ne dec't puterea interioar care raporteaz unele la altele diferitele existene singulare, pe cele naturale ca #i pe cele spirituale% /ceast raportare le este exterioar ca atare #i ea apare #i la ele ca o necesitase exterioar a celor ,ai variate dependene reciproce #i a i,odului-de-a-fi-deter,i-nat prin altceva% Sodul-ne,i-locit al existenei concrete este sub acest aspect un siste, de raporturi necesare 'ntre indivizi 'n aparen independeni precu, '#i $putere 'n aparen de sine stttoare, siste, 'n care fiecare ce individual este 'ntrebuinat ca ,i-loc 'n serviciul unor scopuri strine de el, sau are el 'nsu#i nevoie, spre a-l folosi ca ,i-loc, de ceea ce-i este exterior% Pi cu, aici ideea se realizeaz pe sine 'n general nu,ai 'n do,eniul exterioritii, '#i dau curs Iliber 'n acela#i ti,p #i -ocul lipsit de fir, al arbitrarului #i al 'nt@,plrii, precu, #i toate ,izeriile indigenei% Sfera nelibertii este aceea 'n care trie#te ceea ce este ne,i-locit individual% a* /ni,alul, de exe,plu, se gse#te de 'ndat legat de un ele,ent deter,inat al naturii, de aer, ap, c',p, fapt prin ./PI231D1 II% <CDS3SD1 IB B/2DCd 1HH care este $deter,inat 'ntregul lui ,od de via, felul de nutriie, #i prin aceasta 'ntregul lui ,od-de-a-fi% <aptul acesta creeaz ,arile deosebiri ale vieii ani,ale% /par, desigur, #i alte for,e Hi% O inter,ediare, psri 'nottoare #i ,a,ifere care triesc 'n ap, a,fibii #i trepte de trecere 4 acestea nu s'nt 'ns dec't a,estecuri #i nu ,i-lociri superioare, cuprinztoare% 'n afar de aceasta, ani,alul, 'n autoconservarea lui, r,'ne per,anent subordonat ,aturii exterioare, frigului, secetei, lipsei de Iran 4 astfel, do,inat de vitregia ,ediului, el l'#i poate pierde plenitudinea for,ei '#i floarea fru,useii sale, poate slbi, oferind nu,ai spectacolul acestei ,izerii cu,plite% Pstrarea sau pierderea fru,useii ce i-a fost Irzit este usbordonat condiiilor exterioare% % b* :'t prive#te existena lui corporal, organis,ul o,enesc este dependent, de#i nu 'n aceea#i ,sur, totu#i 'n cIip ase,ntor de puterile exterioare ale ,aturii #i este expus aceluia#i caracter accidental al nevoilor naturale nesatisfoute, al bolilor distrugtoare, precu, #i tuturor felurilor de lipsuri #i ,izerii% c* Sai sus abia, 'n realitatea ne,i-locit a intereselor spiritual e, apare dependena 'n relativitatea ei cea ,ai co,plet% /ici se reveleaz 'n 'ntreaga ei extensiune proza inerent existenei o,ene#ti% 6e aceasta ine de-a contrastul dintre scopurile pur $fizice ale vieii #i scopurile spirituale ale spiritului, 'ntruc@t ele pot s se ',piedice, s se tulbure #i s se anuleze reciproc% /poi, spre a%Ci pstra individualitatea, o,ul se vede adesea nevoit s fac din sine ,i-loc pentru alii, s serveasc scopurile ,rginite ale acestora, iar pentru a-#i satisface interesele proprii dl coboar de ase,enea pe alii la rol de si,ple ,i-loace% Individul, a#a cu, apare el 'n aceast lu,e a cotidianului #i a prozei, nu acioneaz, prin ur,are, pornind din pro-pria-i totalitate #i nu este

co,preIensibil din el 'nsu#i, ci din altceva% 6eoarece insul u,an este dependent de aciuni exterioare ce se exercit asupra lui, de legi, or@nduiri statale, rapor- NO] 1^)* turi civile, pe acestea el le gse#te 'n prealabil date, trebuind s li se supun, fie c le posed, fie c nu le posed ca pe ceva ce-i este interior, propriu% 'n ,sur 'Ci ,ai ,are 'nc, subiectul individual nu este pentru alii o astfel de totalitate 'n sine, ci el se 'nfi#eaz pentru ace#tia nu,ai confor, celor ,ai directe interese individuale pe care ei le au 'n ceea ce prive#te aciunile, dorinele #i prerile lui% .eea ce-i intereseaz 'nainte de 1HQ P/C2+/ I% I6++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. toate pe oa,eni nu este dec't relaia fa de propriile lor intenii #i scopuri% 8 P'n #i ,arile aciuni '#i eveni,ente 'n vederea crora se asociaz o ,as de oa,eni se 'nfi#eaz 'n acest c'i,p al feno,enelor relative nu,ai ca o ,ultiplicitate de nzuine individuale% .utare sau cutare ?'#i aduce aici partea sa de contribuie cu scopul cutare ori cutare, care nu-i reu#e#te sau pe care-' 'nfptuie#te, iar 'n caz norocos realizeaz la sf'rsit ceva ce, 'n raport cu 'ntregul, este de natur cu totul secundar% .o,parat cu di,ensiunea 'ntregului eveni,ent #i a scopului total la care '#i dau contribuia, ceea ce 'nfptuiesc cei anai ,uli indivizi este, 'n aceast privin, nu,ai un lucru frag,entar, ba cIiar '#i aceia care stau 'n frunte #i si,t 'ntreaga aciune ca #i c'nd ar fi a lor proprie apar prin#i 'n reeaua ,ultilateralelor ',pre-urri #i condiii particulare, a piedicilor #i a raporturilor relative% In toate aceste privine, individul nu ofer 'n aceast sfer i,aginea vieii totale #i independente, i,aginea libertii care st la baza conceptului de fru,usee% <r 'ndoial, irici realitii o,ene#ti ne,i-locite #i a eveni,entelor #i organizaiilor ei nu-i lipsesc siste,ul #i totalitatea activitilor, dar 'n ansa,blul ei ea nu apare dec't ca o cantitate de a,nunte 4 ocupaiile #i activitile s'nt separate #i fr@,iate 'n infinit de ,ulte pri, 'no't indivizilor nu le poate reveni deo't o prticic a 'ntregului #i, oric@t ar fi ei de prezeni aici cu propriile ?lor scopuri #i ar x= 1 !* 'nfptui ceea ce constituie interesul lor particular, independena #i libertatea voinei lor r,'n, totu#i, ornai ,ult sau ,ai puin for,ale, deter,inate de ',pre-urri '#i 'nt',plri exterioare #i ',piedicate de opreli#tile pe care le ridic 'n cale natura% /ceasta este proza lu,ii, a#a cu, se 'nfi#eaz ea at't con#tiinei proprii, c't #i con#tiinei celorlali, lu,e a finitului #i a variabilitii, a ',pletirii 'n relaii '#i a presiunii necesitii, creia insul nu este 'n stare s i se -sustrag% 6eoarece orice via individualizat se ',pot,ole#te 'n contradicia de a fi pentru sine 'ns#i unitate 'ncIis 'n sine #i de a depinde totu#i #i de altceva, iar lupta pentru rezolvarea acestei contradicii nu dep#e#te si,pla 'ncercare de a pune capt unui rzboi ne'ncetat% 8 !% 'n al treilea r'nd 'ns, insul ne,i-locit nu se gse#te nu,ai 'n general 'n dependen de lu,ea naturii #i a spiritului, ci independena absolut 'i lipse#te fiindc el este ,rginit #i, ,ai precis, fiindc el este particularizat 'n sine 'nsu#i%

./PI231D1 II% <CDS3SD1 IB B/2DCd 1H" a* 3rice ani,al aparine unei specii deter,inate, #i deci li,itate si fixe, specie a crei li,it nu o poate dep#i% 6esigur, 'naintea ocIilor spiritului planeaz o i,agine general a vieii #i a organizaiei ei, dar 'n natura ireal acest organis, general se fr@,ieaz 'ntr-o lu,e de particulariti, fiecare dintre acestea aiv'nd o for, de tip bine conturat #i gradul ei particular de dezvoltare% 'nuntrul acestei ,angini ce nu poate fi dep#it se ,anifest apoi, 'n cIip el 'nsu#i 'nt',pltor #i particular, acel caracter accidental al condiiilor '#i exterioritilor #i dependena de ele 'n orice individ, defor,@nd '#i din aceast direcie i,aginea independenei #i a libertii ce se cer fru,useii autentice% b* /cu,, fr 'ndoial, spiritul gse#te realizat co,plet, $&l-l^(* 'n propriul su organis, corporal, conceptul plin al vieii naturale, 'nc't, co,parate cu acest organis,, speciile ani,ale pot aprea i,perfecte, ,ai i,ult5 pe treptele inferioare ele pot lua 'nfi#area unor vieti ,izerabile -4 totu#i #i organis,ul o,enesc se divizeaz, cu toatfe--a-nsr-,-ii%%ne'nse,nat, 'n deosebiri rasiale 2i 'n ierarIia de for,aii fru,oase ale acestora, 'n afara deacesce deosebiri ,a generale iar#i iese apoi ia iveal caracterui-@,',pltor al u,or 'nsu#iri fa,iliare devenite fixe, pracu,i a,estecul acestora ca fel-de-a-fi anu,it, ca expresiespcoi,portare, iar la aceast particularitate 8 care introduce aici trstura unei particulariti 'n sine neliber 8 se ,ai asociaz apoi particularitile felului de ocupaie 'n Qfere restr@nse ale vieii, i'n ,eserie '#i profesiune, crora li se altur 'n sf'r#it #i totalitatea singularitilor caracterului specific, ale te,pera,entului, cu cortegiul lor de eventuale defor,aii #i tulburri% Srcia, gri-ile, ,ania, rceala #i indiferena, furia pasiunilor, ,eninerea unor scopuri unilaterale, variabili-tatea #i dispersiunea sufleteasc, dependena de natura exterioar '#i 'n general, 'ntregul caracter finit al existenei o,ene#ti se particularizeaz, lu'nd for,a accidental a unor fiziono,ii cu totul specifice #i a expresiei lor per,anente% /stfel, exist fiziono,ii roase de ti,p, 'n care toate pasiunile #i-au lsat vestigiile furtunilor lor pustiitoare, altele nu ofer dec't i,aginea goliciunii #i platitudinii interioare, #i iar#i altele s'nt at't de particulare, 'nc't tipul generali al for,elor a disprut aproape cu totul% .aracterul acesta accidental al figurilor nu are sf'r#it% 1uai 'n general, copiii s'nt cei ,ai fru,o#i fiindc 'a ei particularitile dor,iteaz toate ca 'ntr-un ger,ene 1H P/C2+/ I% I6++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. ./PI231D1 III% I6+/1D1 ./ /2/C+ 1H^ lini#tit, 'ncIis 'n sine, nu le fr,@nt unc pieptul nici o pasiune $&,, 1^H* definit #i nici unul dintre ,ultiplele interese o,ene#ti nu #i-a i,pri,at cu trie 'n trsturile ilor pecetea nevoii sale% 6ar acestei nevinovii, de#i viaa copilului

apare ca o posibilitate a orice, 'i lipsesc, pe de alt parte, trsturile ,ai ad'nci ale spiritului, grbit s acioneze 'n sine #i s se ,anifeste 'n linii de ,i#care #i scopuri eseniale% 8 /ceste insuficiene ale existenei concrete, at't fizice, c't #i spirituale, trebuie ?considerate @n cIip esenial ca f i n i t a t e #i, ,ai precis, ca o ifinitate care nu corespunde conceptului ei, relev@nd caracterul ei finit toc,ai prin aceast lips de coresponden% .ci conceptul, #i ,ai concret 'nc ideea, este ceea ce e 'n sine infinit #i liber% 0iaa ani,al, de#i ca via ea este idee, nu 'nfi#eaz infinitatea #i libertatea 'ns#i, libertate ce devine vizibil nu,ai o'nd conceptul strbate prin realitatea care 'i este adecvat at't de co,plet, 'nc@t #e posed 'n ea nu,ai pe sine 'nsu#i #i nu las s apar 'n aceasta altceva dec@t pe sine 'nsu#i% Bu,ai atunci este conceptul individualitatea infinit cu adevrat liber% 0iaa natural nu dep#e#te 'ns si,irea, care r,@ne i'n sine fr s ptrund co,plet 'ntreaga realitate '#i care, 'n afar de aceasta, se gse#te pe sine ne,i-locit condiionat, ,rginit #i dependent, fiindc ea nu este deter,inat Iliber prin sine, ci este deter,inat prin altceva% /ceea#i soart o are realitatea finit ne,i-locit a spiritului 'n ce prive#te #tiina #i voina sa, 'nt',-plrile, aciunile #i destinde lui% .u toate c '#i aici se for,eaz centre ,ai eseniale, acestea nu s'nt, totu#i, dec@t centre care 'n sine #i pentru sine posed tot at't de puin adevr ca #i a,nuntele particulare, deoarece le @nfi#eaz pe acestea prin 'ntreg nu,ai 'n raportarea una Ia alta% /cest 'ntreg, luat ca atare, corespunde, desigur, conceptului su, ifr s se ,anifeste totu#i 'n totalitatea sa, 'nc't 'n felul acesta el r,@ne nu,ai un ce interior #i, din aceast cauz, nu exist dec't pentru interiorul cunoa#terii g'nditoare, $&,, 1^Q* 'n loc s apar vizibil 'n realitatea exterioar ca 'ns#i deplina corespundere, #i s recIe,e din dispersiunea lor ,iile de a,nunte, concentr'ndu-le @ntr-o unic expresie #i 'ntr-o unic for,% /ceasta este cauza pentru care spiritul nu este 'n stare s-#i regseasc conte,plarea ne,i-locit #i gustarea adevratei lui liberti nici 'n caracterul finit al existenei concrete, 'n li,itarea acesteia #i 'n necesitatea ei exterioar, vzindu-se silit, din acest ,otiv, s satisfac nevoia acestei liberti 'n cuprinsul unui alt do,eniu, superior% /cesN do,eniu este arta, iar realitatea ei este idealul% Prin un,are, necesitatea fru,osului artistic deriv din lipsurile realitii ne,i-locite, iar sarcina lui trebuie stabilit 'n sensul c fru,osul artistic are cIe,area is 'nfi#eze feno,enul vieii #i 'ndeosebi pe acela al celei spirituale, 'n libertatea lui #i 'n ,od exterior, #i s fac din exterior un ce adecvat conceptului acestuia% Bu,ai atunci a fost scos adevrul din ,ediul su te,poral, din dispersiunea sa 'n noianul finitilor exterioare, conferindu-i-se 'n acela#i ti,p o apariie exterioar, din care nu ,ai strvede srcia naturii '#i a prozei, ci o existen de,n de adevr, care subzist acu, ca atare 'n liber neat'r-nare, 'ntruc't '#i are destinaia 'n ea 'ns#i #i nu #i-o gse#te sdit 'n ea de ctre altceva%

CAPITOLUL AL III-LEA FRUMOSUL ARTISTIC SAU IDEALUL Ceferitor Ia fru,osul artistic, ave, de exa,inat trei laturi princ2pale 5 > In pri,ul r ' o d idealul ca atare% (na 1 doilea r'nd ,odul Iui deter,inat ca oper $x,% de arta"EE 2nEE al treilea r'nd, subiectivitatea creatoare a artistului% A. IDEALUL CA ATARE 1% 1ucrul cel ,ai general ce se poate spune 'ntr-un cIip cu totul for,al despre idealul antei dup consideraiile noastre de p'n acu,, este, desigur, faptul c, pe de o parte, adevrul e adevrat #i exist concret nu,ai 'n desf#urarea sa ca realitate exterioar, pe de alt parte 'ns, idealul e 'n stare s cuprind 'ntr-o unitate exterioritatea reciproc a acesteia i'n a#a ,sur 'nc't fiecare parte a desf#urrii face s apar 'n 1QL P/C2+/ I% I6++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. ./PI231D1 III% I6K/1D1 ./ /2/C+ 1Q1 el acest suflet, acest 'ntreg% 6ac lu, pentru o pri, l,urire for,a o,eneasc, ea este, cu, a, vzut de-a nai 'nainte, o totalitate de organe 'n care s-a dispersat conceptul, revel@nd 'n fiecare ,e,bru nu,ai o activitate particular #i o ,i#care parial% 6ac 'ns ne 'ntreb, 'n care organ particular apare sufletul 'ntreg ca suflet, indic, 'ndat ocIiul 4 cci 'n ocIi se concentreaz sufletul, #i el nu nu,ai c prive#te prin ocIi, ci este #i vzut 'n ei% .u, 'ns ila suprafaa -corpului o,enesc e vizibil pretutindeni ini,a care bate $contrar corpului ani,al*, 'n acela#i sens trebuie s afir,, despre art c ea transfor, fiecare for,, 'n toate punctele suprafeei vizibile, 'n ocIi, care s'nt sediul sufletului #i fac s apar spiritul 8 sau, cu, excla, Platon ctre stea 'n cunoscutul distiI 5 .',d prive#ti la stele, steaua ,ea, oI G de-a# fi cerul S privesc atunci 'n -os, la tine, cu ,ii de ocIiG /stfel arta face, invers, din fiecare pls,uire a sa un /rgus cu ,ii de ocIi, ca sufletul interior #i spiritualitatea s fie vzute 'n toate punctele aceleia% Pi nu nu,ai for,a corporal, figura 1^ * feei, gestul #i inuta de-a transfor,at arta pretutindeni 'n ocIi 'n care se face pe sine cunoscut sufletul liber 'n ne,rginirea lui interioar, ci a fcut ocIi de ase,enea #i din aciuni #i 'nt',plri, din vorbiri '#i tonuri #i din seria desf#urrii lor 'n toate condiiile apariiei lor% a* ',preun ou aceast cerin a ani,rii generale se ive#te 'ndat 'ntrebarea ,ai precis 5 care este sufletul ai crui ocIi trebuie s devin toate punctele feno,enului #i, ,ai precis 'nc, se pune 'ntrebarea ce fel de suflet este acela care, dup ,atura sa, se dovede#te a tfi 'n stare s a-ung a fi autentic ,anifestat prin art M <iindc 'n sens obi#nuit se vorbe#te #i despre un suflet specific al ,etalelor, al pietrei, aii stelelor, al ani,alelor, al caracterelor o,ene#ti ,ultiplu particularizate #i despre exteriorizrile lor% 6ar pentru lucrurile naturale, cu,

s'nt pietrele, plantele, etc, ter,enul de suflet 'n 'nelesul de ,ai sus nu poate fi 'ntrebuinat deo't 'n sens i,propriu% Sufletul lucrurilor pur naturale este pentru sine 'nsu#i finit, trector, #i trebuie nu,it ,ai ,dlt natur specific deo't suflet% 6e aceea individualitatea deter,inat a unor astfel de existene se reveleaz co,plet de-a 'n existena lor finit% /ceast individualitate nu poate reprezenta deo't o ,rginire oarecare, iar nu,ai 'nlarea ei pe planul independenei #i al libertii nu devine altceva dec't o aparen ce poate fi atribuit, desigur, #i acestei sfere, dar, dac totu#i aceast 'nlare este 'n cIip real 'nfptuit, ea este realizat de art totdeauna nu,ai din afar fr ca aceast infinitate s fie $'nte,eiat 'n lucrurile 'nse#i% 'n cIip ase,ntor, ca via natural, desigur, #i sufletul sensibil este o individualitate subiectiv, dar nu,ai interioar, dat 'n realitate nu,ai 'n sine, fr s se #tie drept re'ntoarcere la sine pe sine 'ns#i #i s fie astfel infinit 'n sine% .oninutul ei r,'ne deci el 'nsu#i ,rginit #i ,anifestarea ei nu atinge 'n parte deo't o via for,al, nelini#te, ,obilitate, dorine, anxietate #i tea, de aceasta via dependent, iar 'n parte nu a-unge deo't p'n la exteriorizarea unei interioriti finite 'n ea i'nssi% Bu,ai 'nsufleirea #- viaa s p i rFF;F-F;i; ,uitiIiif infinitatea liber care este pentru sine i FF;F-F p e insasi ceva interior n existena real, fiindc% 'n exteriorizarea ei, ea se 'ntoarce la sine Yns#i #i r,'ne la sine% 6e aceea nu,ai spiritului Iii este dat s i,pri,e exterioritii lui #ta,pila infinitii sale #i a liberei re'ntoarceri la sine, cu toate c exterioritatea aceasta 'l anga-eaz 'n ,odul ,rginit% 6ar 8 'ntruc@t este liber #i infinit nu,ai sesiz'ndu-#i 'n cIip real universalitatea #i ridio'nd la nivelul ei scopurile pe care #i le propune 8 #i spiritul este capabil, confor, propriului su concept, dac nu a pus stp'nire pe libertatea aceasta, s existe drept coninut li,itat, drept caracter degenerat, drept suflet ofilit #i plat% .u un astfel de coninut 'n sine nul, ,anifestarea infinit a spiri-Ftului r,'ne Fa r'ndul ei nu,ai for,al, cci atunci nu obine, Edeo't for,a abstracta a spiritualitii con#tiente de siner al crei coninut contrazice infinitatea spiritului liber% Bu,ai printrun% coninut autentic s' in sine substanial, ,rginit #i soIi,btoa-rea existen concret are independen #i substantialitate2t'2c'r atunci anod-?deten,inat #i fer,itate, coninut 'ncIeiat 'n li,itele ale #i substanial s'nt reale 'ntr-unui #i acela#i ins, iar existena c'#tig pria aceasta posibilitatea de a fi ,anifestat 'n natura ,rginit a propriului ei coninut ca universalitate #i totodat ca suflet care este la sine% 8 .u un cu=n!% tN 3a# are cIe,area dea concepe #i 'nfi#a existena ca adevrat 'n apariia s-Uueno,enele e'rNl!2ca? >de a o concepe #i reprezenta 'n potrivi-%r-F1-g1cu coninutul su adecvat #- existent 'n sine #i pentru sine% .rF+--Hin,are adevrului artei nu-i este 'ngduit s fie si,pl e@-Sita'e 8 l# care se ,rgine#te a#a-nu,ita I,itaie EE naturii 8-, ci exteriorul trebuie s se acorde cu un interior care 1l%& 128

1Q) P/C2+/ I%% I6++/% <CDS3SD1DI /C2IS2I. ./PI231D1 III% I6+/1D1 ./ /2/C+ 1Q! A.!. *++0 e la aceasta ar,onie cu adevratul ei readuce la aceasta a existena irnre,t este ptat% de accidentaDr d ti r%n%rpipt reea ce Sin existen p ite#iexiterioritate, ea @nltur tot ce nu corespunde acestuia i i t cuxti /cest lucru poate li prezentat drept lingu#ire la car arta, a#a cu,, de exe,plu, li se repro#eaz pictorilor de portrete c lingu#esc% 6ar cIiar #i pictorul de portrete care are ,ai puin de-a face cu idealul artei este nevoit i'n sensul acesta s flateze, adic el trebuie s lase la o parte tot ce are caracter exterior 'n figur #i expresie, 'n for,, culoare '#i 'n trsturi, tot ce este nu,ai natural ', existena plin de lipsuri, peri#orii, porii, ,icile cicatrici, pete ide-ale pielei, '#i s redea subiectul confor, caracterului lui igenerai, concep'ndu-il dup caracteristicile lui per,anente% Bu e nicidecu, acela#i lucru ca el s i,ite 'n general fiziono,ia a#a cu, se gse#te ea 'naintea lui, cal, la suprafa #i 'n 'nfi#area ei exterioar sau ica pictorul %s #tie s reprezinte adevratele trsturi ce dau expresie la ceea ce are ,ai propriu sufletul subiectului% 6eoarece ioe 'n cIip absolut de ideal ca for,a exterioar ca atare s corespund sufletului4 /stfel, de exe,plu, ai#a-nu,itele tablouri vii, la i,od 'n ulti,ul ti,p4 i,it bine #i reu#it ?capodoperele de art vestite 4 ele reproduc -ust ceea ce e secundar, draperiile, dar pentru a reda expresia spiritual a figurilor vede, destul de des c se recurge la fiziono,ia co,une, de toate zilele, ceea ce produce efecte contrare scopului ur,rit% 6i,potriv, ,adonele lui Cafael ne prezint for,e ale feei, obra-ilor, ocIilor, nasului, gurii care de-a ca for,e s@nt 'n general adecvate dragostei de ,a, fericit, senin, pioas, '#i u,ill totodat% /, putea susine, desigur, c toate ,a,ele s'nt capabile de astfel de senti,ente, dar nu orice for, de fiziono,ie este potrivit pentru a expri,a 'n toat plenitudinea ei o ad'nci,e sufleteasc% ,% )oi* c* Batura idealului artistic trebuie cutat 'n aceast reducere a existenei exterioare la spiritual, astfel 'ne't, ca unul ce este adecvat ?spiritului, feno,enul exterior devine revelare a acestuia% 2otu#i, aceasta este o reducere la ceea ce este interior, care nu ,erge 'n acela#i ti,p p'n la generalul expri,at abstract, p'n la extre,a g'ndirii, ci ea se opre#te la punctul din ,i-loc 'n care coincid ceea ce e nu,ai exterior #i ceea% ce e nu,ai interior% Idealul este, prin ur,are, realitatea retras din ,uli,ea a,nuntelor #i a contingenelor, 'ntruc@t 'n 'ns#i 8easta exterioritate interiorul apare eri-at 'n faa Xgeneralitii >>>caii2d i v i d u a 1 i t a le v i e "E<iindc subiectivitatea 'ndivi-E'dual" care poart 'n sine un coninut

substanial #i 'l face pe acesta 'n acela#i ti,p s apar la ea 'ns#i 'n cIip exterior, se afl la ,i-locul 'n care ?substanialul coninutului nu se poate 'nfi#a 'n cIip abstract pentru sine confor, generalitii sale, ci r,'ne 'nc 'ncIis 'n individualitate, apr'nd, din cauza aceasta, ',pletit laolalt eu o existen concret anu,it, existen care, dega-at acu, #i din parte-i de si,pla finitate #i de condiio-nalitate, fuzioneaz 'n acord liber cu interiorul sufletului% 'n poezia sa 1dealul% 3i )riata 'n opoziie cu realitatea #i cu durerile #i conflictele ei, %S%riillpr vorbe#te despre %%fru,useea lini#titei ri a u,brelor>% 3 astfel-de ',prie a n,Irei9 este idcF>, >Es,f !Ep 1 r 11 e 1 e -g;Bi-au tcut apariia 'n el ,oarte pentru existena concretaEine,i- locit, desprite de srcia existenei naturale, eliberate din cIingile at'rnrii de influene exterioare #i de toate intervertirile #i desfigurrile ce in de caracterul finit al feno,enelor% 6ar idealul se introduce #i 'n sensibilitate #i 'n for,ele ei naiturale, trg'indu-le 'ns, totodat, ca pe un do,eniu al exterioritii 'napoi la sine, 'ntruc't arta #tie s readuc aparatul de care are nevoie feno,enul exterior pentru autoconservarea sa la li,itele 'n cuprinsul crora exteriorul poate fi xO a ,anifestare a libertii spirituale% Bu,ai datorit acestui fapt =-deallul se prezint 'n exterior unit cu %sine 'nsu#i si spri-init >liber pe sine 'nsu#i, fericit 'n sine 'n for, sensibila, bucur',-duge de sire si ffiistfindu-se pe sine% Sunetul acestei dencin >rsun ,ai departe, strbt@nd 'ntreaga apariie a idealului, cci, oric't s-ar extinde for,a exterioar, sufletul idealului nu se pierde 'n ea niciodat pe sine 'nsu#i% Pi toc,ai prin aceasta este idealul cu adevrat fru,os, 'ntruc't fru,osul nu exist dec't ca unitate total, dar subiectiv, cauz pentru care #i subiectul trebuie s reapar 'n sine 'nsu#i adunat 8 din dispersarea lui 'n diverse individualiti #i 'n scopurile #i nzuinele acestora 8 'ntr-o totalitate #i independen superioar% a* .al,ul senin #i fericirea, acest ,od-de-a-#i a-unge sie#i , ' l si f in pKpr++ p L flrPfl1f( rrM1M)l rm+rP r. p rr. ')$ # T;+# aceast privin, 'n loc sprint?ea trstur funda,ental a idea-Fului% <or,a artistic ideal At 'naintea noastr ca un zeu feri-/ i f eal At 'naintea noastr ca un zeu feri Je, pentru zeii fericii nevoia,N ,@nia #i interesele #i sco-pur'le finite nu s'nt ceva absolut serios, iar aceast retragere 1Q( P/C2+/ ,' I6++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. pozitiv 'n sine 'nsu#i 'n faa negativitii a tot ce este particular le confer zeilor trstura senintii #i a lini#tii% /cest 'neles 'l are c9Ant9l lui ScIiller 5 =Serioas e viaa, senin este arta>% +ste adevrat, s-au fcut 'n ,od pedant destul de des glu,e pe sea,a acestei aseriuni a lui ScIiller, fiindc arta 'n %general, #i 'ndeosebi propria poezie a lui ScIiller, este tot ce poate fi unai serios 8 cu, de altfel artei ideale de fapt nu-i ?lipse#te seriozitatea 8, dar

caracterul ei esenial r,'ne, 'n cuprinsul seriozitii 'ns#i, senintatea% /ceast for a individualitii, acest triu,f al libertii concrete concentrate 'n sine, este ceea ce descoperi, ,ai ales la operele de art antice in cal,ul senin al figurilor lor% Pi acesta e cazul nu nu,ai c'nd este vorba de stri de ,ulu,ire lipsite de conflict, ci cIiar o'nd o ruptur ad@nc a sf@#iat subiectul 'n el 'nsu#i ca #i 'n 'ntreaga $&,% )L!* lui existen% 6eoarece, de#i eroii tragici, de exe,plu, s'nt reprezentai 'nvin#i de soart, itotu#i sufletul lor se retrage la si,pla lui interioritate, pronun'nd 5 a#a este G /stfel, subiectul continu s-#i r,@n sie#i fidel 4 el renun la ceea ce i se rpe#te, totu#i scopurile pe care le ur,rea nu nu,ai c nu i se iau, ci el le abandoneaz, #i astfel nu se pierde pe sine 'nsu#i% 3,ul, sub-ugat de soart, poate s-#i piard viaa dar nu libertatea% /ceast spri-inire pe sine 'nsu#i este aceea care, cIiar #i 'n durere, este 'n stare s ,ai pstreze cal, senintatea #i s-o lase s apar% P* 'n arta ro,antic, este adevrat, ruptura #i disonana interiorului s'nt ,ai ,ari, dup cu,, 'n general, 'n aceast art opoziiile reprezentate se ad@ncesc, iar ruptura lor poate fi fer, reinut% /stfel, pictura se opre#te uneori c'nd reprezint pati,ile lui Isus ila expir,area urii ,'n trsturile soldailor care 'l cIinuiesc, rein'nd gri,asele oribile ai r@n-etul figurilor, dar o dat cu reinerea rupturii, 'ndeosebi la reprezentarea viciului, a pcatului #i a rului, se pierde senintatea idealului, fiindc, de#i ruptura nu r,'ne 'n aceast for, rigid, totu#i locul ei 'l ia, dac nu totdeauna ur'enia, cel puin adesea lipsa de fru,usee, 'ntr-o aV categorie a picturii olandeze ,ai vecIi 'n ecIitatea #i fidelitatea fa de sine 'nsu#i, precu, #i 'n certitudinea neclintit a credinei, se ,anifest, fr 'ndoial, o ',pcare a sufletului 'n sine, dar aceast fer,itate nu atinge senintatea #i alinarea pe care le realizeaz idealuil% .u8 toate c 'n; arta ro,antic suferina #i durerea afecteaz ,ai ad@nc dec't la antici, inti,itatea spiritual, buna dispoziie 'n rese,nare, l?eri2IJ1T/L1L $,' ,03IL1L 2I ITI.3 1QH cirea 'n durere, extazul suferinei ba cIiar #i voluptatea torturii --o-li reprezentate '#i 'n aceast art% P'n si 'n serioasa ,uzic? tx,% 2e2igioas italian ptrunde papresia t'nguirii, aceast plcere #i transfigurare a durerii% In arta ro,antic, aceast expresie ese'n general sur'snl printre larri,i 1acri,ile aparin durerii, sur@sul senintii, #i astfel sur'sul 'n ,i-locul pl'nsului se,nific aceast stare de ',pcare 'n sine 'n ,i-locul cIinului #i al suferinei% <r 'ndoial, sur'sul nu este voie s fie si,pl 'nduio#are senti,ental, s fie o vanitate a subiectului #i o poz fru,oas 'n faa ,icilor ,escIinrii #i a ,icilor senti,ente subiective, ci el trebuie s apar ca 'nelegere '#i libertate a fru,osului 'n ciuda oricrei dureri, a#a cu, se spune 'n c'nteceile lui .id despre &i,ena 5 =rit era ea de fru,oas 'n lacri,i G> 1ipsa de stp'nire de sine a o,ului este, din contr, fie ur't, fie respingtoare, fie de r's% .opiii, de exe,plu, izbucnesc 'n pl'ns pentru cel ,ai ne'nse,nat ,otiv, fc',du-ne prin aceasta s

r@de,, 'n ti,p ce lacri,ile 'n ocIii unui brbat serios #i stp@nit 'n senti,entele sale profunde lac cu totul alt i,presie despre ,i#carea lui luntric% C'sul #i pl'nsul pot fi 'ns desprite 'n cIip abstract #i au #i fost 'n ,od fals 'ntrebuinate 'n for,a aceasta abstract ca ,otiv artistic, ca, de exe,plu, 'n corul din =<reiscIiitz> de 9eber% 'n general, r'sul este izbucnire, care 'ns nu este per,is s fie nestp'nit dac nu vre, s piar idealul% /cela#i caracter abstract 'l are de ase,enea r'sul 'ntr-un duet din =3beron> de 9eber, unde te poate cuprinde tea,a #i ,ila pentru pieptul c@ntreei% .u totul altfel te e,oioneaz, din contr, r'sul de neuitat al zeilor Io,erici, care izbucne#te din cal,ul fericit al zeilor #i este nu,ai senintate, '#i nu abstract veselie lipsit de ,sur% Pe de alt parte, tot at't de puin 'i este 'ngduit pl'nsului s se introduc 'n opera de art ideal ca t'nguire ne'n-fr'nat, a#a cu, pute, auzi iar#i, de exe,plu, 'n !reischiitK de 9eber o astfel de abstract lips de consolare% 'n ,uzic, 'n xi-general, c@ntecul trebuie s te fac s si,i plcerea #i bucuria cioc'rliei care o'nt liber 'n vzduI 4 acla,area durerii #i a bucuriei 'nc nu creeaz ,uzic, ci cIiar #i 'n suferin tonul dulce al t'nguirii trebuie s fie acela care strbate durerea #i o transfigureaz, 'ne't s i se par c face s suferi 'n felul acesta spre a auzi o astfel de t'nguire% /ceasta este dulcea ,elodie, c'nteoul, 'n orice art% @N36 1QQ P/C.+/ i% I6++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. U* 'n acest principiu '#i are 'ntr-o anu,it privin -ustificarea #i principiul ironiei ,oderne% Bu,ai c ironia este, pe de o parte, adesea lipsit de orice seriozitate adevrat, pe de alt parte ea sf@r#e#te 'n pura stare plin de dorine a sufletului, 'n loc de a ancora 'n aciune #i 'n existen 4 cu, a fost, de exe,plu, Bovalis unul dintre sufletele cele ,ai nobile care s-au aflat pe aceast poziie #i care, ,inat spre vidul ce-l las 'n spirit absena unor interese deter,inate, spre groaza de realitate, a fost ',pins 'n acea cvasituberouloz a spiritului% /ceasta este un dor de absolut care nu vrea s coboare 'n sine acion'nd real #i produc'nd real, fiindu-i tea, s nu se pteze ating'nd ceea ce e finit, cu toate c are 'n sine senti,entul insuficienei acestei abstracii% /stfel, 'n ironie rezid, fr 'ndoial, acea negativi-tate absolut 'n care subiectul, ni,icind ceea ce este deter,inat #i unilateral, se raporteaz la sine 'nsu#i% Intruc't 'ns, a#a cu, a, indicat de-a ,ai sus, la tratarea acestui principiu, distrugerea nu se extinde nu,ai asupra a ceea ce este lipsit de valoare, 'n sine 8, cu, e cazul 'n co,ic, unde acesta se ,anifesta 'n nulitatea sa 8, ci se extinde deopotriv %#i asupra a tot ceea ce este excelent #i valoros, irpn-a%, ca o ase,enea art ,ultilateral a;---srugerii si ca atare iplin de dorine, pstreaz 'n ea, 'n Wpo-zDieEcu> adevratul ideal totodat #i ele,entul ne'nfrr'nriii ulterioare, de,ent neartistV% 6eoarece idealul are nevoie de un coninut 'n sine ?substanial, care prin faptul c este reprezentat 1#' 'nrofffla plastic a exteriorului, devine evident, particularitate siU- prrrrEaceasta, .eva li,itat, dar >conine in sine?E>@?ceast l',ra2e>_t'2Ea#aJ;fel?Eca in

aceasta este 'nlturat #i ni,icii> tot c---2 ce este nu,ai exterior% Bu,ai prin aceast negaie a purei exterioritrfor,a #i lig?ura idete,iinal% a idealului este incorporare, vizibil a a,intitului iooninut substanial fin teno,enul care se potrive#te ipentru conte,plarea ,si reprezentarea artistic% )% 6ar latura plastic si exterioar, tot afit de necesara idealului rarci %ronintnl va,2nrns 'n #ine, #i ,oduil in;care ele ; ,# ; seEIntreptrur'cr ne duc la raportul dintre rpprpzentarel2ideala> proprie artei #i natura% .ci acest ele,ent exterior #i pls,uirea lu'Einfeigtura cu ceea ce 'n general nu,i, natur% 'n aceast privin, 'nc nu este ter,inat vecIea #i ,ereu re'nnoita disput dac arta trebuie s 'nfi#eze feno,enele naturii 'n cIip natural, a#a cu, s'nt ele date 'n exterior, isau dac trebuie s ic 'nfru,useeze, tranisfor,',du-lle% 6reptu?l naturii #i dreptul fru,useii, ideal #i adevr al naturii, cu astfel de cuvinte 'nainte ./PI231D1 III% I6+/1D1 ./ /2/C+ 1QN" de toate nedeter,inate se poate duce o disput fr sf'r#it% 6eoarece opera de art trebuie, fr l'ndoial, s fie natural, exist>G 'ns #i o natur vulgar, ur't, iar aceasta nu trebuie reprodus din nou,?dar pe de alt pairte 8 '#i a#a ,ai departe, fr sf@r#it #i xezulltat bine definit% 'n ?ti,pul din ur,, ?'ndeosebi 9incVel,ann a atras iar#i atenia asupra opoziiei dintre Vleal si natur, opoziie devenit i,portant5 lD*p cu, a, a,intit de-a ,ai l'nainte, 'nsuftle-tirea lui 9incVel,ann s-a aprins $'n contact cu operele anticilor #i cu for,ele lor ideale '#i dl nu s-a lini#tit ip'ri n-a i'neles calitatea excelent a acelor opere #i n-a introdus din nou 'n lu,e recunoa#terea #i studierea acestor capodopere ale artei% 6ar din> aceasta recunoa#tere a ie#it apoi o ,anie a reprezentrii ideale 'n care se credea c rezid fru,useea, dar s czut 'n insipi-ditate #i 'n superficialitate lipsit de caracter #i de via% Dn astfel de vid al idealului, 'n pictur ,ai ales, l-a avut 'n vedere do,nul von Cu,oIr 'n ,ai sus a,intita sa pdle,V contra ideii #i a idealului% 8 Cezolvarea acestei opoziii este 'ns treaba teoriei5 din con-tr,vcit prive#te interesul %prartir 1 r.(in I)Lp%if, Fsa P aici, iar#i, ou totul la o parte cci ,ediocrSii #i talentelor -Pi -POtD s3.)GPui orice %principii vrei%> ea t-ir? r gtd'd fV fo fV fV confor, unei?ifaVe teorii, fie dup cea i li di i lb /f d g,p ii, fie dup cea ,ai;buna, tot nu,ai lucruri ,ediocre #i slabe% /far de aceasta, arta 'n ?genera-gi icu deosebire ip-fctura a ir enunat de-a% 'n ur,a altor i,pulsuri, la aceast ,arfie a asa-ziselor idealuri, fc@nd cel puin 'ncercarea de a realiza lucruri ,ai pline de coninut Pi de via 'n for, #i cuprins, prin ',prosptarea

interesului pentru pictura italian #iger,an i,ai vecIe, ca '#i pentru pictura olandez de ,ai t',u% r, pe de alt ipArt(% ln,p%a ,i-a sturat #i de i > t S1 i iPTpul ara natu1D% p # Pp art S t$ i ff0> ? W- \S1)- f a,intirplp -r-pr-aiIc-xa-tp 2, de exe,pbi, fiecare dintre noi este plictisit de banalele casnice #de reprezentarea lor dup natur% Becazurile - cu fiii '#i fiicele, t'nguielile lor ',potriva sala lil d istorii nice tailor cu soi-g p riilor #i a cIeltuielilor, contra dependenei de ,ini#tri #i a intri-guor valeilor #i secretarilor #i, tot astfel, necazurile gospodinei -u servitoarele la buctrie #i cu cIiria#ii sensibili 'ndrgostii de etele%lor 8 toate aceste igri-i #i 4,dzerii le gse#te fiecare ,ai #i ,ai fidele naturii 'n propria-i cas% 5 1>8 P/C2+/ I% 16++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. In legtur cu aceast opoziie dintre ideal si natur s-a avutE'n vedere deci o art,ai ,iilt dervt rraiait dar ,ai ales pictura, ii a crei, sfrra pstf i p, parfinilaritatea perceptibila ,tuitiv-l*e ceea proble,a referitoare la aceast opoziie ave, s-o pune,, ,ai generali, 'n felul un,tor 5 trebuie oare arta s fie poezie ori proz M .ci poeticul autentic 'n art este itoo,ai $&,, )L * ceea ce a, nu,it ideal% 6ac nu e vorba dec't de si,plul nu,e de =ideal>, se poate renuna u#or la dl% 6ar atunci se na#te 'ntrebarea 5 ce este poezia #i ce este proz 'n art M .u toate c #i afir,area a ceea ce este poetic 'n sine 'nsu#i 'n diferitele arte poate duce la rtciri, #i a #i dus cIiar, 'ntruc@t ceea ce aparine 'n cIip explicit poeziei, sau ,ai precis celei lirice, a fost 'nfi#at #i 'n pictur, fiindc un astfel de coninut este, desigur, de natur poetic% /ctuala expoziie de art $1 ) *, de exe,plu, cuprinde ,ai ,ulte tablouri, toate din aceea#i #coal $din a#a-nu,ita #coal de la 6iisseldonf*, care toate #i-au Fuat subiectele din poezie, #i anu,e nu,ai din acea latur a poeziei care nu poate fi reprezentat dec@t ca senti,ent% .'nd privi, aceste tablouri ,ai des #i ,ai precis ele ni se 'nfi#eaz nu peste ,ult ca dulcege #i fade% 'n ,ai sus a,intitainpnU--f s,'nt rnprinsp ur,toarele deter-,inatii%5 u[K >-------8 a* Idealitatea cu totul for,al a operei de art% 'ntruc't poezia n general este, a#a cu, arata #i nu,ele ei, ceva fcut, ceva produs de ctre o,% ceva ce acesta a pri,it 'n reprezentarea sa, a prelucrat, fc',du-l, prin propria sa activitate, s se desprind din reprezentare 'n exterior%

a* .oninutul poate fi aici cu totul indiferent sau, 'n afara reprezeptaJ2i artisti, poate iti din viata cotidian, i t2 sa -ie intereseze nu,ai -'nt@,pltor, ?vre,elnic% I pictura olandez, de exe,plu, a #tiut s scoat ,ii #i ,ii de efecte din lu,inile fugitive ale naturii, ca unele ce au fost din nou create de ctre o,% 'n aceste tablouri ni se aduc 'n faa ocIi-llor luciu ,etallic, catifele, lu,in, cai, servitori, fe,ei btr@ne, rani sufil?'nd fu,ul din pipe, sc@nteierea vinului 'n paIare transparente, cIeflii 'n Iaine ,urdare -uc@nd cu cri ponosite '#i sute '= )LO* de feluri de ailte obiecte, crora abia dac le d, vreo i,portan 'n viaa de toate zilele, cIiar dac -uc, #i noi cri, be, #i vorbi, despre una #i alta #i ne preocup cu totul alte intere s e% 6a-;ce-ace;-iecaptive az 'dr@lf1i f d 'nfi#at de arta este ?toc,ai aceasta aparena '#i apariie a obiec./PI231D1 III% I6+/1D1 ./ /2/C+ 1>= telor ca produse de ctre spirit, care transfor, caracterul exterior #i -sensiS;;al;inFxegului ansa,blu nv-iitfri2il N> tnt re an2 1ce-sa;-na---n,ii;6eoarece, @n loc de lin '#i ,tase real, 'n loc de pr, paIar, carne #i ,etale reale, nu vede, dec't si,ple culori 4 'n loc de di,ensiuni totale, de care are nevoie pentru apariia sa ceea ce e natural, ave, o si,pl suprafa, #i totu#i ave, acela#i aspect pe care-l d realitatea% 6e aceea, fat dr prozaica realitate dat creast -aparent produs de spirit este ,iracolul idealitii, este, dac vrei o btaie de -oc #i o ironie la adresa existenei concrete, naturale, exterioare% <iindc la ce preparative trebuie s recurg natura #i o,ul 'n viaa curent, de ce nenu,rate ,i-loace, #i din cele ,ai diverse, trebuie ele s fac uz pentru a produce ceea ce ofer arta 4 ce rezisten opune ,aterialul, de exe,plu, ,etalul, c'nd trebuie s fie prelucrat G 6in contr, reprezentarea din care ia arta este un ele,ent ,oale care-#i scoate din interiorul su, cu u#urin #i suplee, tot ceea ce natura #i o,ul 'n existena sa natural trebuie s realizeze cu efort #i oboseal% 6e ase,enea obiectele reprezentate #i o,ul cotidianului nu posed o bogie inepuizabil, ci s'nt ,rginite 5 pietrele preioase, aurul, plantele, ani,alele etc% nu s'nt, ca atare, deo't existene li,itate% .a coninut, o,ul, ca unul ce creeaz artistic, e ins o lu,e 'ntreag, coninut pe care el l-a rpit naturii, adu-n'ndu-l gr,ad ca pe o co,oar 'n inutul cuprinztor al reprezentrii #i intuiiei, #i pe care el 'l scoate acu, liber din sine 'ntr-un cIip si,plu, fr condiiile #i dispozitivele co,plicate ale realitii% .u aceast idealitate a ei, arta se gse#te la ,i-loc, 'ntre ix, exisfen2a concret n1prtlva si nevoia#a, '#i reprezentarea pu< interioara%, /rtg ne%ofer 'nse#i obiectele%, dar ni le ofer din interior% +a nu;;n-ne d spre a fi 'ntrebuinate 'n ,od obi#nuit, ci li,iteaz interesul la abstrai a%parpnp- irlpaFe pentru conpur trorrtirn

vi /?stifpi, arta, prin arpast idealitate% 'nalt 'n acela#i ti,p obiectele care, altfel, s@nt lipsite de vailoare, obiecte pe care ea, 'n ciudaconinutului lor nese,nificativ, le reine pentru sine, fc@nd din ele S.3P #i @ndreptindu-ne interesul spre lucruri pe l@ng care altfel a, fi trecut fr s ine, sea, de ele% /cela#i lucru 'l face arta #i 'n ce prive#te ti,pul 4 ea este ideal #i sub acest raport% .eea ce este trector in natur arta 'l fixeaz spre 1"L P/C2+/ I% I6++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. a dura% Dn sun's care dispare repede, o trstur ,aliioas subit aprut 'n -urul gurii, o privire, o fugitiv pat de lu,in, apoi trsturi spirituale 'n viaa oa,enilor, 'nt@,plri, eveni,ente ?care vin #i trec, s@nt aici #i s'nt iar#i uitate, totul #i pe toate arta le salveaz de existena lor de o clip, 'nving'nd #i 'n aceast privin natura% 5% 6ar 'n aceast idealitate for,al a artei nu coninutul 'nsu#i este ceea ce ne captiveaz 'ndeosebi, ci satisfacia pe care o d creaia spiritual% Ceprezentarea trebuie s se 'nfi#eze ca natural, 'ns nu ceea ce este natural 'n ea ca atare, ci toc,ai acea activitate de extirpare a ,aterialitii sensibile #i a condiiilor exterioare este ceea ce este poetic #i ideal 'n sens for,al% Be bucur, de o ,anifestare care trebuie s apar ca #i c'nd ar fi produso natura, 'n ti,p ce, fr ,i-loacele acesteia, ea este, din contra, un produs al spiritului 4 obiectele reprezentate de art nu ne 'nc@nt fiindc ar fi at't de naturale, ci fiindc s'nt fcute s par at't de naturale% b* 6ar un interes ,ai ad'nc se leag de faptul c nu nu,ai 'n for,ele i'n care el ni se ofer 'n existena lui ne,i-locit s )i6 fie reprezentat coninutul, ci, ca unul ce este conceput de spirit, s fie 'nfi#at #i 'nuntrul acestor for,e lrgit #i altfel pls,uit% .eea ce exist 'n ,od natural este ceva absolut individual, #i anu,e este individualizat 'n toate punctele #i pe toate laturile lui% 6in contr, reprezentarea posed 'n ea deter,inaia universalitii, #i ceea ce ea produce pri,e#te 8 de-a datorit acestui fapt 8 caracterul universalitii, deosebindu-se de singularizarea natural% 'n aceast privin, reprezentarea n(@<): M-Rn2NH>1 A < :i ar>PT nn niprins ,ai larg si% prin ur,are% este 'n stare s cuprind -ntpr,,i i I ,ai vi"?ilH?1; /cu,, dega-eze sis-l expli- ra de art nu este, tara 'ndoial, si,pl reprezentare general, ci este 'ntruparei2ideter-,inat a acesteia% 6ar, nscut din spirit si din ele,entele de reprezentare ale lui, ea, cu toat natura sa vie, trebuie s lase a atr9 prAn prpg rara,rtpr al generalitii% /cest fapt con- idealitatea ,ai 'nalt a poeriniini fa de idealitatea for,al a si,plei elaborri% /ici 'ns sarcina operei de arta este de a prinde obiectul 'n universalitatea lui si 1e a 'nltura din apariia lui exterioar ceea ce pentru expri,area coninutului ar ra,ine nu,ai ca reva pU-r fi r-Hif2>>N nin t artistul nu introdince 'n for,ele si ,odurile de expri,are artistic tot ce gse#te

dat 'n lu,ea exterioar '#i pentru c 'l gse#te ./PI231D1 III% I6+/1D1 ./ /2/C+ 1"1 dat, ci el prinde nu,ai trsturile -uste si confor,e cu con-reptui %1n%rriiilnir riac@?vrea s creeze poezie autentic% 6ac-#i ia ca ,odal natura #i iproduciile ei, #i 'n general ceea> ce e dat, aceasta">se 'nt',tpl nu -indc natura le-a realizat 'n cutare tel, ci tiindc ile-a realizat iu s-t% /cest =-ust> este 'ns superior fa de ceea ce este dat ca atare% -------ernd este vorba de exe,plu, despre figura o,eneasc, artistul nu procedeaz ca la restaurarea tablourilor vecIi, unde se i,it #i 'n locurile pictate din nou crpturile care, srind ule- tx,% )1) iul #i culorile, au 'nvelit ca cu o reea toate celelalte pri ,ai vecIi ale tabloului 4 dar cIiar #i portretistica las la o parte reeaua de creuri a pielii #i 'nc #i ,ai ,ult pistruii, b#icuele, diferitele se,ne de vrsat, petele de ficat etc, iar fai,osul 6en-ner nu trebuie luat ca ,aestru 'n privina a#a-nu,itului su caracter de naturalee% 2ot astfel, s'nt indicai, desigur, #i ,u#cIii cu arterele, dar fr s fie sco#i l'n eviden cu precizia #i a,nuntele cu care se 'nfi#eaz ei 'n natur% .ci 'n toate acestea rezid puin ele,ent spiritual sau de loc, iar expri,area spiritualului este esenialul da figura o,eneasc% 6in care cauz eu nici nu gsesc c este cIiar at't de pgubitor faptul c la noi, de exe,plu, se fac ,ai puine statui goale deo't la antici% 'n scIi,b, croiala actual a Iainelor noastre este neartistic #i prozaic 'n co,paraie cu ',brc,intea i,ai ideal a celor vecIi% Scopul a,belor ',brc,ini este acela#i, adic de a acoperi corpul% 6ar ',brc,intea reprezentat de arta antic este o suprafa 'n sine 'ns#i ,ai ,ult sau ,ai puin lipsit de for, #i este deter,inat oarecu, nu,ai prin faptul c ea are nevoie s fie fixata de corp, la u,eri de exe,plu% 'n rest, Iaina r,'ne far,abil, at'rn'nd 'n -os si,plu #i liber @n baza propriei ei greuti i,anente, sau este deter,inat prin poziia corpului,-prin inuta #i ,i#carea ,e,brelor% 6eten,inabilitatea 'n care se $ 1 ,anifest faptul c exteriorul serve#te absolut nu,ai expresia scIi,btoare a spirit9l9i ce apare 'n corp, l'nd't for,a particular a Iainei, ,odul de a#ezare a cutelor, at',area lor 'n -os #i felul de a fi ridicate se for,eaz pornind cu totul din interior #i se dovedesc a fi potrivite nu,ai pentru ,o,ent toc,ai cu aceast poziie sau ,i#care 8 toate acestea constituie ceea ce are ideal o ',brc,inte% 1a costu,ele noastre ,oderne, din contr, 'ntregul ,aterial este tiat gata #i cusut dup for,ele ,e,brelor, 'nc't nu ,ai exist libertate ide cdere proprie a stofei sau exist nu,ai 'ntr-o ,sur infi,% .ci #i felul cute- x,% )1O 1") P/C2+/ I% 16++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. lor este deter,inat de custur #i 'n general tietura #i cderea s'nt produse teInic #i ,e#te#ugre#te de ctre croitor% /cu,, desigur, structura ,e,brelor regle,enteaz 'n general for,a Iainelor, dar pe aceast for, corporal acestea nu s'nt deo't toc,ai o proast copie ,ai,ureasc sau, dup ,oda

convenional #i capriciul 'nt@,pltor al ti,pului, ele s'nt o desfigurare a ,e,brelor o,ene#ti, iar tietura odat fcut r,@ne totdeauna aceea#i, fr s se 'nfi#eze ca deter,inat de poziia #i ,i#carea corpului% S'necile Iainei #i pantalonii, de exe,plu, '#i pstreaz aceea#i for, oric't ne-a, ,i#ca braele #i picioarele 'ntr-un fel sau ailtul% .el ,ult cutele se for,eaz 'n cIipuri diferite, 'ns totdeauna dup custurile fixe, ca, de exe,plu, pantalonii la statuia lui ScIarnIorst% Prin ur,areN felul nostru de ',brc,inte nu este destuii de desprit ca exterior de interior, ca apoi, invers, s se 'nfi#eze ca pri,in-du-#i for,a din interior, ci, Vnit'nd fals $for,a naturii, ',brc,intea aceasta a noastr este de ase,enea pentru sine gata #i nescIi,btoare 'n tietura ei odat adoptat% .eea ce a, constatat acu, privitor la for,a u,an #i la ',brc,intea ei este valabil #i referitor la o ,uli,e de alte exterioriti #i trebuine 'n viaa o,eneasc, ca atare necesare #i co,une tuturor oa,enilor, fr ca totu#i ele s se raporteze la deter,inaiile #i interesele eseniale care constituie ceea ce este propriu existenei o,ene#ti #i universal dup coninutul su oric't ar fi toate aceste condiii fizice 8 ca de exe,plu, ,'n-carea, butura, dormit9l, ',brcatul etc% 8 de ',pletire 'n cIip exterior laolalt cu activitile care pornesc de la spirit% /se,enea ele,ente pot fi, desigur, 'ncorporate 'n reprezentarea artistic a poeziei, #i 'n aceast privin lui Ho,er, de exe,plu, i se recunoa#te cea ,ai ,are naturalee% 2otu#i #i el, $&-% ut) cu toat IvapUsia lui, #i 'n ciuda li,pezi,ii intuiiei sale, trebuie s se?,rgineasc s ,enioneze astfel de stri nu,ai 'n for,a general, #i nu-i va trece ni,nui pr, ,inte pretenia c, sub acest raport, ar trebui 'n#irate #i descrise toate a,nuntele a#a cu, le prezint existena dat% 6up cu, #i la descrierea corpului lui /Iile se pot, desigur, ,eniona fruntea 'nalt, Fiasul proe,inent, picioarele %lungi #i puternice, fr s fie 'nfi#ate 'ns a,nuntele, punct cu punct, ale existenei reale a acestor ,e,bre sau poziia #i relaia fiecrei pri fa de cealalt, ori culoarea etc% 4 nu,ai aceasta ar fi adevrata ,%-%- %5-5 naturalee% 'n afar de aceasta, 'n arta poeziei genul expresiei ./PI231D1 III% I6+/1D1 ./ /2/C+ 1"! este totdeauna reprezentarea general, spre deosebire de a,nuntul individual naturali 4 'n loc de lucru, poetul ne d totdeauna nu,ai nu,ele, c9Ant9l, 'n care individualul devine %generalitate, 'ntruc't cuv@ntul este produs de reprezentare, pur-t'nd de-a prin aceasta 'n el caracterul generalului sau al universalului% /cu, s-ar putea, e adevrat, spune c este lucru natural s se fac uz 'n reprezentare #i vorbire de nu,e, de cuv'nt, ca prescurtare infinit a ceea ce exist 'n cIip natural, dar aceasta ar fi atunci o naturalee too,ai opus celei dint'i, #i ar supri,a-o pe aceasta% Se pune deci 'ntrebarea despre ce fel de naturalee este vorba 'n acea opoziie fa de poetic, cci ten,enul general de

=natur> este un cuv'nt nedeter,inat #i gol% Poeziei 'i este Yngduit is scoat totdeauna 'n eviden nu,ai c?eea $Ft5 este energic, esenial, se,nificativ, #i toc,ai acest esenial expresiv este ceea ce e ideal #i nu si,plu dat, ale crui a,-riute, 'nfi#ate Yntr-o 'nti,plare oarecare, 'ntr-o scen etc, ar trebui s devin fade, lipsite de spirit, obositoare #i insuportabile% 6ar, 'n privina acestui fel de generalitate, o art se dovede#te a fi ,ai ideal, iar alta 'ndreptat ,ai ,ult ctre abundena intuiiei exterioare% 6e exe,plu, sculptura este @n pls,uirile ei %,ai abstract deo't pictura, 'n ti,p ce 'n arta poeziei poezia epic va fi, 'n privina vioiciunii exterioare, pe de o parte dep#it de reprezentarea real a unei opere dra,atice, pe de alt parte 'ns poezia epic dep#e#te #i ea arta dra,atic xx% )ie ca deplintate intuitiv, i'ntrud't c'ntreul epic ne 'nfi#eaz i,agini concrete luate din intuiia celor 'nt@,plate, iar poetul dra,atic, din contra, trebuie s se ,ulu,easc cu ,otivele interioare ale aciunii, cu acionarea asupra voinei #i cu reac-iunea interiorului% c* /poi, 'ntruc't spiritul este acela care-#i realizeaz 'n for,a feno,enului exterior lu,ea interioar a coninutului i% interesant 'n sine '#i pentru sine, se pune #i sub acest raport 'ntrebarea 5 ,, ',p,ripfnN?n >?%%%%%%pnnfiri rli,I-p idpgii #i naturalee M 'n aceast sfer ter,enul =natural> nu poate fi -folosit 'n sensul propriu al cuv'ntuilui, deoarece naturalul ca for, exterioar a spiritului are valoare nu nu,ai prin faptul c exist doar ne,i-locit, ca viaa ani,al, peisa- natural etc, ci el aipare aici, confor, destinaiei lui, nu,ai ca ex,prpOip a 4spiiritualului si H dl '' iil l , ,p p ?Heci ca de-a idealizat% 'ntruc't spiritul este acela care se ,trupeaz 'n el% 6eoarece aceasta 'ncorporare 'n spirit, aceasta pls,uire #i for,are din spirit este ceea ce se nu,e#te a idea1"( P/C2+/ I% I6++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. FDza% Se spune despre ,ori c faa lor '#i reia fiziono,ia [rstei copilriei 4 expresia corporal fixat a pasiunilor, obi#nuinelor #i nzuinelor, ceea ce este caracteristic i'n orice voin #i aciune, dispar atunci #i se re'ntoarce ,odulnedeteri,inat al trsturilor copilre#ti% 'n cursul vieii 'ns, trsturile #i 'ntreaga figur '#i pri,esc din interior caracterul expresiei lor 4 dup cu, #i diferitele popoare, clase etc% reveleaz 'n figura lor exterioar deosebirea liniilor lor spirituale #i a activitii lor% Fn toate relaiile de acest fel exteriorul apare ptruns de spirit #i produs> de )1Q* idealizat de-a ca atare fat de natur% /ici este sediul propr 'uzis, se,nificativ al proble,ei relaiei dintre ideal #i natura22 %<iindc, pe de o parte, se enun afir,aia c for,ele naturale ale spiritualului ar fi de-a date ca

atare at't de perfecte, de fru,oase #i de excelente 'n feno,enele necreate din nou prin art, 'nc@t n-air ,ai putea exista un alt fru,os care s-ar dovedi a fi superior #i ideal, deosebit de acest fru,os dat, deoarece arta n-ar fi 'n stare nici ,car s ating fru,osul ce se gse#te de-a dat 'n prealabil 'n natur% Pe de alt parte, se pretinde artei s descopere , 'n opoziie cu realul, 'n ,od independent, #i alte fon,e, ,ai ideale% In aceast privin, deosebit de i,portant este sus,enionata pole,ic a do,nului von Cu,oIr 5 'n ti,p ce alii, cu idealul pe buze, vorbesc de sus, dispreuitor de natura vulgar, do,nul von Cu,oIr din parte-i cuv'nt cu aceea#i distincie #i dispre despre idee #i ideal% 'n lu,ea sip-rN>>?> pvVtS l'ns, 3P fapt, o ,atur ordi i , 3 apt, o ,atur ordi nar, din punct de vedere exterior si interior, natur care este ordinara 'n exterior fiindc interiorul este ordinar, ,anifest@nd 'n aciunile sale #i 'n tot exteriorul su nu,ai scopuri izvor@te din invidie, gelozie #i lco,ie ,escIin 'n cele sensibile% /rta poate s-#i ia #i aceast natur rdinaira \ >-t,ai al su, #i;; i l 6 # # et n di t,a -#i luat-o% 6ar atunci, cu, a, spus de-a ,ai 'nainte, rgprezentarea ca atare, arta iprr%Hn%rprn sing-urnl interes %esenial% PF, in acest caz s-ar presupune 'n Kadar c un o, cultivat ar r,@ne captat de opera de art 'n totalitatea ei, adic #i de oon-inutul ei, sau, pri, felul %su dr- a rnnr-pptp articol trpFvuip fac dintr-un astfel de ,aterial ceva ,ai a,plu si ,ai profund bu deosebire a#a-nu,ita pictur de gen este aceea care nu a dispreuit astfel de subiecte #i care a fost dus pe cul,ea perfeciunii ei de olandezi% .e i-a condus pe olandezi la aceast pictur de gen, ce coninut este expri,at 'n aceste ,ici tablouri care dovedesc a avea o at't ide ,are putere de atracie M Bu este ./PI231D1 III% I6+/1D1 ./ /2/C+ 1"H 'ngduit ca, sub cuv'ntul de =natur ordinar>, ele s fie even- xi- )A tual date si,plu la o parte #i repudiate, cci coninutul propriu-zis al acestor tablouri, exa,inat ,ai de aproape, nu este at't de ordinar cu, se crede de obicei% 3landezii #i-au ales coninutul pls,uirilor lor din ei 'n#i#i, din prezentul propriei lor viei, iar faptul de a fi realizat 'nc o dat acest prezent prin art nu trebuie s fie invocat ',potriva lor ca repro#% .eea ce pune, sub ocIii conte,poranilor #i 'nfi#, spiritului lor trebuie s le #i aparin, dac vre, s le capteze tot interesul% Pentru a #ti 'n ce const interesul de atunci al olandezilor, trebuie s ne adres, istoriei Far% 3landezii #i-au creat 'n cea ,ai ,are parte ei 'n#i#i p,@ntul pe care locuiesc #i triesc #i s'nt nevoii s-l apere fr 'ncetare #i s-l ,enin ',potriva asalturilor ,rii% 6atorit cura-ului, perseverenei #i vite-iei lor, or#enii #i ranii olandezi au scuturat -ugul do,inaiei spaniole a lui <ilip al II-lea, fiul lui .arol al 0-lea, acest puternic rege al lu,ii, cucerindu-#i o dat cu libertatea politic #i pe cea religioasa 8 'n religia libertii% /ceast via ceteneasc burgIez #i acest gust 'ntreprinztor

'n ,ic #i 'n ,are, 'n propria lor ara ca #i departe peste ,ri, aceast bunstare gri-ulie #i totodat 'ngri-it, bucuria #i ,ulu,irea pe care le dau senti,entul de,nitii c toate acestea ei le datoresc propriei lor activiti 8 iat ceea ce constituie coninutul general al tablourilor olandeze G /cesta nu este 'ns un ,aterial #i un coninut ordinar, coninut de care, se 'nelege, nu trebuie sa te apropii cu pretinsa -distinoie> a unui nas fin de curtezan #i cu galanteriile lu,ii =bune>% 'n spiritul acesta al unei naiuni destoinice #i-a pictat Ce,brandt celebra sa PaK de noapte 'n /,sterda,, 0an 6UV at't de ,ulte dintre portretele saile, 9ou-ver,an scenele sale de clrei 4 acestuia 'i aparin cIiar #i cunoscutele ospee rne#ti, cIer,ese vesele #i petreceri la largul lor% Pentru a ,eniona un exe,plu opus, ave, 'n expoziia $x= )1 noastr de art din anul acesta de ase,enea bune picturi =de gen> 4 totu#i ca elaborare artistic ele nu se asea,n cu tablourile si,ilare ale olandezilor 4 nici 'n privina coninutului ele nu se pot ridica la nivelul libertii #i veseliei proprii picturilor olandeze% Bi se 'nfi#eaz, de exe,plu, o fe,ee care se duce la circiu, pentru a-#i certa brbatul% /ceasta nu ofer altceva dec't o scen cu oa,eni 'fno#ivenino#i% 1a olandezi, din contr, 1"Q P/C2+/ I% I6++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. 'n c'rciu,ile lor, fia nuni '#i la dansuri, la bancIete #i la cIefuri, lucrurile se petrec nu,ai cu voie bun #i cu bun dispoziie, cIiar dac se a-unge Fa ceart '#i Ila btaie 4 fe,eile #i fetele s'nt #i ele de fa, #i totul #i toi s'nt ptrun#i de senti,entul libertii #i de-o veselie exuberant% 'n aceast senintate spiritual provenit dintr-o plcere -ustificat, senintate care ptrunde p'n #i figurile de ani,ale, 'nfi#-'ndu-ile stule #i zurdalnice, 'n aceast proaspt #i treaz libertate spiritual #i vioiciune 'n concepie #i 'n reprezentare rezid sufletul 'nalt al unor astfel de tablouri% 'ntr-un sens ase,ntor, exceleni s'nt #i tinerii cer#etori ai lui Suxillo $'n galeria central din SiincIen*% .onsiderat 'n cIip exterior, subiectul este $luat aici din natura ordinar 4 ,a,a despdudIeaz pe unul dintre copilandri, 'n ti,p ce el '#i ,n'nc lini#tit bucata de $p'ine 4 ali doi, 'ntr-un tablou si,ilar, zdrenro#i #i sraci, ,n@nc pepeni #i struguri% 6ar toc,ai 'n aceast srcie #i goliciune ise rsfr@nge, 'n interior #i 'n exterior, 'ntreaga nepsare, totala lips de gri- 8 pe care nici un dervi# n-o poate avea ,ai ,are 8, cu senti,entul deplin al sntii ei #i cu 'ntreaga ei plcere de via% /ceast nepsare de exterior #i libertatea interioar fa de exterior este aceea pe care o pretinde conceptul idealului% +xist la Paris un portret al unui biat de Cafael 4 capul %se odiIne#te reze,at pe bra #i prive#te 'n deprtare cu fericirea pe care o d ,ulu,irea lipsit de gri-i, 'nc't nu-i poi lua privirea de la acest cIip al sntii spirituale senine% /ceea#i ,ulu,ire ne-o ofer #i sus-,enionaii )i^* biei ai lui Surillo% 0ezi c ou au alte interese #i scopuri, aceasta 'ns nu din stupiditate, ci, ,ulu,ii #i fericii aproape ca zeii oli,pici, se gIe,uiesc pe $p,@nt 4 ei nu fac ni,ic #i nu vorbesc ni,ic, dar s'nt oa,eni dintr-o s i n g u r bucat, n-au

contrarieti #i rupturi interioare '#i, dat fiind acest fond pentru orice capacitate, ai senti,entul c astfel de tineri ar putea deveni orice% /cestea s'nt cu totul alte ,oduri de a concepe ded't cele pe care le constat, la fe,eia certrea #i plin de fiere, sau la rani care-i#i leag biciul ori la surugiul care doar,e pe paie% 6ar astfel de picturi =de gen> trebuie s fie ,ici #i s se prezinte 'n toat 'nfi#area lor sensibil ca ceva ne'nse,nat, 'nc't ca obiect ,aterial '#i coninut exterior s ne fie inferioare% /r deveni insuportabil s vezi astfel de creaii 'nfptuite 'n ,ri,e natural #i prin aceasta av'nd pretenia s ne poat satisface 'n cIip real #i total% ./PI231D1 III% I6+/1D1 ./ /2/C+ 1"" 'n felul ,ai sus artat trebuie conceput ceea ce 'n ,od obi#nuit se nu,e#te natur ordinar, pentru a i se 'ngdui s intre 'n cuprinsul artei% +xist 'ns, fr 'ndoial, subiecte ,ai 'nalte, ,ai ideale pentru art dec't este reprezentarea veseliei 2i a vredniciei ,ic-burgIeze, reprezentare realizat 'n for,a unor particulariti care, oricu,, s'nt 'n sine fr 'nse,ntate% 3,ul are interese #i scopuri ,ai serioase care provin din lrgirea #i ad'ncirea spiritului 'n sine, #i 'n cuprinsul crora el trebuie s r,@n 'n ar,onie cu sine 'nsu#i% /rta superioar va fi aceea care-tsi va lua ca sarcin reprezentarea acestui coninut superior% Bu,ai sub acest ?raport se pune $'ntrebarea 5 de unde ?trebuie s fie luate for,ele pentru acest coninut nscut din spirit M Dnii s'nt de prerea c, dup cu, artistul poart ,ai 'nt'i 'n sine 'nsu#i acele Idei 'nalte pe care 4#i $le creeaz, tot astfel trebuie s pls,uiasc din ele 'nsu#i #i for,ele 'nalte ale acestor idei, ca, de exe,plu, figurile zeilor eleni, figura lui Hristos, ale apostolilor, ale sfin-iior etc% /ceast afir,aie este 'nainte de toate co,btut de do,nul von Cu,oIr, 'ntruc@t el a recunoscut drept aberaie a artei acea direcie a acesteia 4'n care artiCtii '#i inventau arbitrar for,ele, nein'nd sea,a de natur, #i a opus acestei direcii, ca ,odele, operele de art ale italienilor #i olandezilor% Sub acest s-aport, dl% von Cu,oIr $'n 9ercetri italiene% I, p% 1LH* dezaprob faptul c =doctrina despre art a ulti,ilor #aizeci de ani s-a strduit s arate c scopul, sau cIiar scopul principal al artei, ar consta 'n a,eliorarea diverselor for,e ale creaiei, 'n producerea unor for,e pure care ar 'nfru,usea creatura #i ar putea despgubi oarecu, nea,ul ,uritorilor pentru faptul c natura nu s-a priceput s-l pls,uiasc ,ai fru,os>% 6e aceea d-il von Cu,oIr sftuie#te $ip% Q!* pe artist =s renune la planul titanic de a face for,a natural ,ai ,rea, de a o transfi-gura, sau oricare ar fi cuv@ntul prin care 'n scrierile despre art este indicat un astfel de orgoliu al spiritului o,enesc>% 8 <iindc d-l von Cu,oIr are convingerea c 'n ceea ce exist s'nt date de-a for,ele exterioare adecvate #i pentru cele ,ai 'nalte obiecte spirituale #i susine, 'n consecin $p% Q/)% c =reprezentarea artistic 8 #i atunci c'nd obiectul e cel ,ai spiritual ce se poate i,agina 8 nu trebuie niciodat s se spri-ine pe se,ne stabilite 'n cIip arbitrar, ci nu,ai pe ceea ce au se,nificativ for,ele organice, se,nificaie care este dat $ natur>% /ici d-l von Cu,oIr are ,ai cu sea, 'n

vedere for,ele ideale ale anticilor, 1) - c% 1)! 1" P/C2+/ I% I6++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. ./PI231D1 III% I6+/1D1 ./ /2/C+ 1"^ indicate de 9incVel,ann% 6ega-area #i reunirea acestor for,e este 'ns ,eritul uria# al lui 9incVel,ann, de#i 'n ce prive#te anu,ite criterii is-au putut strecura gre#eli% 6e exe,plu, d-l von Cu,oIr pare a crede $p% 11H, not* c lungirea prii inferioare a corpului, indicat de 9incVel,ann (1storia artei la cei =echi% cartea a 0-a, cap% (, a )* drept criteriu al idealurilor for,ale $&,% ))6 antice, este luat de la statuile ro,ane% In pole,ica sa contra ideailului d-l von Cu,oIr pretinde, di,potriv, ca artistul s se arunce cu totul 'n braele studiului for,elor naturii, cci nu,ai aici iese cu adevrat la iveal fru,osul autentic% .ci, scrie el i$ip% 1((*, =cea ,ai i,portant fru,usee se bazeaz pe si,bolica for,elor dat @n natur #i 'nte,eiat pe ea #i nu pe liberul arbitru o,enesc, si,bolic prin care aceste for,e se dezvolt 'n condiii deter,inate ca se,ne #i caractere la privirea crora noi ne rea,inti, 'n cIip necesar 'n parte de anu,ite reprezentri #i concepte, 'n parte deveni, con#tieni #i de anu,ite senti,ente care dor,iteaz l'n noi>% Pi 'n felul acesta $p% 1LH* =un ele,ent ascuns al spiritului, poate ceea ce nu,i, idee, lleag pe artist cu feno,ene naturale 'nrudite, iar el a-unge 'ncetul cu 'ncetul ,s recunoasc 'n acestea tot ,ai li,pede propria sa voin '#i devine capabil s-o expri,e prin ,i-locirea lor>% 'n arta ideal, fr 'ndoial, nu poate fi vorba de criteriile stabilite arbitrar, iar dac s-a 'nt@,plat ca prin negli-area for,elor autentice ale ,aturii fo,nele ideale ale anticilor s fie cpiate ca ni#te abstracii false '#i goale, face foarte bine d-l von Cu,oIr c se opune cu cea ,ai ,are energie acestui procedeu% . Ceferitor la aceast opoziie dintre idealul artistic #i natur, esenialul ce itrebuie stabilit este ?cuprins ,?'n ur,toarele L <or,ele naturale existente ale coninutului spiritual trebuie s fie luate, de faipt% ca si,bolice, 'n sensul general c ele nuN sint ne,i-locit valabile pentru ele?i,isele, ci sfint apariie a irite--> norului si %spiritualului, pe care e-U iii exipi-,i1faptul atesta gonstituie de-a idealitatea lor iin afara artei,E'n Sx2Srtenn8lor refla spre deosebire ide natura ca atare, care r,8'nfi#eaz ifi,ic sp'fil%iiail% %/'2, i'n arta, pe treapta ei superioara, trebuie-#an#i pri,easc for,a sa pvtprinarS rrtnVnur%nl interior valoros al spiritului% /cest coninut rezid l'n spiritul o,enesc real, #i astfel ix,% )))* 'ntoc,ai ca interiorul u,an 'n general, el '#i are for,a sa exterioar dat, for, 'n care el se expri, pe sine% 6ar, oric't ar fi de acceptat acest punct, sub raport #tiinific r,'ne totu#i specioas 'ntrebarea dac exist 'n realitatea dat for,e #i fiziono,ii at't de fru,oase #i de expresive pe care arta s le poat folosi 'n cIip ne,i-locit ca portrete, de exe,plu, la reprezentarea unui Iupiter, a ,a-estii, a

cal,ului #i forei lui, a unei lunona, 0enus, a unui Petru, a lui Hristos, Ioan, a Sriei etc% Se poate opina, desigur, pentru #i contra acestui fapt, dar cIestiunea r,'ne cu totul e,piric, #i ca e,piric cIiar i,posibil de rezolvat, deoarece singura cale de soluie ar fi s se arate c exist 'n realitatea dat Xastfel de for,e #i fiziono,iiA, ceea ce, pentru zeii eleni, de exe,plu, ar putea s fie 'ndeplinit cu greu, dar #i 'n ce prive#te prezentul cutare a vzut poate fru,usei perfecte, iar alVul, inteligen de o ,ie de ori ,ai -udicioas, n-a vzut% In afara de aceasta 'ns, fru,useea for,ei 'n general nu ne d 'nc ceea ce a, nu,it ideal, deoarece de ideal ine 'n acela#i ti,p #i individualitatea coninutului #i, prin aceasta, #i aceea a for,ei% 6e exe,plu, o figur absolut regulat #i fru,oas dup for,a ei poate fi totu#i rece #i lipsit de expresie% Idealurile zeilor eleni s'nt 'ns indivizi crora nu le lipse#te nici un ,od-deter,inat, caracteristic 'nuntrul universalitii lor% 6ar caracterul viu al idealului #f baraa Rr#r-$x7 -[O fapii"i r" aceast se,nificaie spiritual funda,ental #- deter,inat care trebuie s fie reprezentat este elaborat f l plet 'n toate pil til l f ie s fie reprezentat este elaborat pfp la rapt plet 'n toate prile particulare ale feno,enului exte inut, ipoziie% ,i#care, trasaturile fe-, 'n (nr$t ii fiigur brelor pfir%, ,nit pn r,'ne ni,ic goli #i nese,nificativ, ci totul se dovririeistp a fi strbtut de arpa sp,niifiirflie% 6e exe,plu, ceea ce ni se pune 'naintea ocIilor 'n ulti,ul ti,p din sculptura elen ca provenind de fapt de la <idias ne i,presioneaz cu deosebire prin caracterul su cu totul viu% Idealul ,ai este 'nc inut fer, 'n for,a lui sever #i nu a alunecat 'nc fc@nd trecerea la graios, la a,abil, la plin #i suav, ci %pstreaz 'nc fie- $xF$ ))S care for, 'n relaie fer, cu se,nificaia general care trebuie >2'e 'ncorporat, 'i distinge pp% ,arii arti#ti caracter extre, de viu al operelor loi stinge pe% ,arii arti#ti% 6astfel de se,nificaie ifnndai,pnta%l trebuie nu,it abstract fa de particularitatea lu,ii reale a feno,enelor, #i> anu,e $'ndeosebi 'n sculptur si 'n pictur, care nu rein derft> un ,o,ent, fr s treac ,ai departe la dezvoVri ,ultilaterale, prin care Ho,er, de exe,plu, a avut posibilitatea s descrie caracterul lui /bile ca fiind tot at't de dur #i de crud pe c't era de bl@nd #i de prietenos #i s-l 'nfi#eze #i cu ,ulte alte trsturi suflete#ti% /cu,, #i 'n realitatea dat poate, desigur, 1 L P/C2+/ I% I6++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. s-#i gseasc expresie o astfel de se,nificaie 8 cu,, de exe,plu, nu exist aproape nici o figur care s nu poat prezenta aspectul pieti5, al reculegerii, al senintii etc, dar astfel de fiziono,ii ,ai exiprii, pe l'ng acestea #i alte ,ii de senti,ente, care fie c nu ee potrivesc de loc cu se,nificaia funda,ental ce trebuie expri,at, fie c nu au o legtur ,ai apropiat cu ea% 6in aceast cauz, un portret tse va #i revela 'ndat, prin particularitatea lui, ca portret% 6e exe,plu, pe tablouri vecIi ger,ane #i olandeze se afl adesea reprezentat donatorul cu

fa,ilia sa, cu soia, fiii #i fiicele sale% /ce#tia trebuie s apar cufundai 'n ,editaie pioas 8 #i pietatea se #i reflecteaz de fapt pe toate trsturile lor 8, dar, 'n afar de aceasta, recunoa#te, poate 'n brbai rzboinici vite-i, oa,eni puternic agitai, 'ncercai de via #i cu pasiunea aciunii, iar 'n fe,ei descoperi, soii de o vrednicie #i de o vitalitate ase,ntoare% 6ac co,par, cIiar 'n aceste tablouri, vestite pentru naturaleea%#i adevrul fiziono,iilor lor, cu aceste persona-e pe Sria sau sfinii #i apostolii care se gsesc alturi de ea, constat, c pe feele acestora nu se poate citi dec't o unic expresie, #i toate for,ele, structura oaselor, ,u#cIii, trsturile 'n repaus #i 'n ,i#care, s'nt concentrate asupra acestei unice expresii% Bu,ai ))L potrivirea 'ntregii for,aii produce deosebirea dintre ceea ce este, propriu-zis, ideal 2i ce este portret% Be-a, putea 'ncIipui 'ns c artistul trebuie s-#i aleag de aici #i de acolo cele ,ai bune for,e din ceea ce este dat #i s le co,bine, sau apoi, cu, se 'nt',pl, s-#i caute fiziono,ii, poziii etc% din colecii de gravuri 'n ara, #i pe le,n, spre a gsi for,ele -uste pentru coninutul ce vrea s-l expri,e% 6ar cu aceast culegere #i alegere lucrul nu s-a ter,inat, oi artistul trebuie s se co,porte fai ,od creator si pias,ii-nrl i2>G si di ' i p dintr-o unica i#nitura 'n ipropria-i i,aginaie se,nificaia ce-F2 ani,, recunosc'nd for,ele corespunztoare, cu si,ire #i senti,ent ad'nc% E> ? EE---------B. MODUL-DETERMINAT AL IDEALULUI Idealul ca atare, considerat de noi p'n acu, confor, conceptului su general, era relativ u#or de sesizat% 'ntruc't 'ns fru,osul artistic fiind ideea, el nu se poate opri la conceptul su pur general, ci cIiar confor, acestui concept posed 'n sine ./PI231D1 III% S36D1 6+2+CSIB/2 /1 I6+/1D1DI 1 1 ,od-deter,inat-#i-particular, din care cauz ei #i trebuie s ias din sine #i s treac 'n ,odul deter,inat real, se ridic din aceast direcie 'ntrebarea 5 .u, este 'n stare idealul s ,se ,enin 'n ciuda introducerii lui 'n exterioritate #i finitate, #i deci 'n ceea ce este neidea?l 4 precu, #i invers 5 'n ce fel este 'n stare existena finit s recepteze 'n ea ideailitatea fru,osului artistic M 'n aceast privin, trebuie s discut, punctele ur,toare 5 I n pri,ul r ' n d, , o dul-de ter,inat al idealului ca atarei NN> ----<----In al d o i 1 e a r ' n d, ,odul-deter,inat, 'ntruc't prin particularitatea lui se dezvolt ,ai departe p'n la ivirea diferenei 'n el #i la rezolvarea acesteia 4 ceea ce 'n general pute, x= ) nu,i a r i 14 n e 5 'n al treilea r ' n d, \ndnl-dptpr,inat exterior al idealului% 9) MODUL-DETERMINAT IDEAL0 CA ATARE 1% /, vzut de-a c arifl fifpInif 'naintp rlp (aatp g ifarS

centrul reprezentrilor sale din ceea ce e divin% 6ar divinul pentru sine, reinut ca unitate #i univer s a 1 i t a t e, >px2<a E'n ,od esenial nu,ai pentru pi'ndire #i, ca unul ce este 'n sine >>'nsu#i lipsit de figur, el este sustras aciunii pls,uitoare a i,aginaiei 4 evreilor #i ,aIo,edanilor le #i este interzis, de exe,-Eplu, sa> deseneze i,agini ale divinitii care s serveasc ,ai 'ndeaproape intuiiei, obi#nuit cu ceea ce este sensibil% 6e;ac@; pentru flrta piasHrM 8 care are absolut nevoie de for,a cea ,ai concret vie 8 aici nu e loc, ci nu,ai lirica este 'fi stare% 'n 'nlarea ei spre 6u,nezeu, #a intoneze prea,rirea puterii #i ,aiestii liU )% 6ar, pe de alt parte, oric@t de ,ult i-ar reveni unitatea #i universalitatea, divinul este #i deter,inat 'n cIip esenial 'n sine 'nsu#i 4 iar 'ntruc't se dezbra astfel de abstracie, el se face pe sine #i susceptibil de a fi 'ntrucIipat plastic #i de a putea fi intuit% 6ar psfe conceput si reprezentat plastic de i,aginaie ' f dlidi 4[ p g 'n for,a ,odiiliii-detprrninat > 4nf\if[P pr aceasta 'ndat diversitate 'n deter,inare, #i abia aici 'ncepe do,eniul propriu al at idl al artei ideale% FciE 'n pri,u id nd unic p n unic s desfac ir',i,du-se 'ntr-o ,ultitudine de zei independeni 1 ) P/C2+/ I% I6++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. ca 'n concepia ipoliteiist a artei grece#ti 5 dar #i pentru p Nggntarga cre#tin 6ii,np"Pii app, n, rvpr,Kp cu unitatea lui pur spiritual 'n sine, ca o, reali, anga-at direct 'n ceea ce este p,@ntesc ci lu,esc% I n al doilea r'nd% divinulEe%ste% ca apariie deter,inat #i realitate an general, prezent #i activ 'n x ))Q* si,irea #i sufletul, 'n voina #i fWiptrlf n,iiliii, 4i (i$ (l # p , 4i ( 77 oa,eni iptrurasi de spirit divin ca ,artirii, %sfinii si 'n general cei piosi devin, 'n aceast sfer, de ase,enea obiect potrivit #i ?pentru arta ideal% 6ar% ! n al t ir e i I e a r ' nd% cu acest principiu al particularitii divinului #i al existenei lui deter,inate #i deci #i lu,e#ti iese 'n lu,in particularitatea realitii o,ene#ti% 'ntreaga viat sufleteasc a o,ului, cu tot ce o ,i#c 'n strfundurile ei #i constituie o putere in ea, fiecare senti,ent #i pasiune, orice interes i,ai adine al ini,ii, aceast via concret, for,eaz ,aterialul viu all artei, iar idealul este reprezentarea #i expri,area acestuia% 6i,potriv, divinul, ca spirit pur 'n sine, este nu,ai obiect al cunoa#terii g@nditoare% 6ar spiritul 'ntrupat 'n activitate, intrucit el are totdeauna rsunet in ,i,a o,eneasca,;;aparine artei% /ici 'ns se disting apoi 'ndat interese #i aciuni particulare> caractere deter,inate #i stri #i situaii ,o,entane ale

acestora, #i 'n $general co,plicaii cu ceea ce este exterior #i de aceea trebuie artat ,ai 'nt@i, cu privire da aceste ,oduri-deter-,inate, unde rezid f'n general idealul% !% Potrivit celor dezvoltate de-a ,ai 'nainte, supre,a puritate a ideallului =a# consta isi aici %nu,ai @n faptul c zeii, Hristos, apostoli1-gfinii% cei pocii ,si cei piosi s'n 'nfi#at4 'n tare;a de ,ulu,ire ai lini#te fericit 'n care nu-i atinge ceea ce este p,'ntesc, cu necazurile '#i agitaia co,plicaiilor iul, cu luptele #i opoziiile lui% Sub acest aspect, sculptura '#i pictura au gsit ,ai cu sea, figuri #i for,e ideale pentru diferiii zei #i tot astfel pentru Hristos ca ,@ntuitor a*l lu,ii, pentru diferiii sfini #i apostoli% .eea ce este 'n sine 'nsu#i adevrat 'n existen este 'nfi#at aici nu,ai 'n existenta S a, raportat la sine 'nsu#i #i (D= ))"* nu t'r't, scos din sine, 'n raporturi finite% Bu-i lipse#te, acestui ,od-de-a-fi 'ncIis 'n sine, desigur, particularitatea, dar particularitatea care se disperseaz 'n ceea ce este de natur exterioar #i finit este purificat, devenind si,plu ,oddeter,inat, incit ur,ele unei influene #i ale unui raport exterior apar cu totul #terse% /cest cal, extern #i neactiv, sau acest popas 8 ca, de exe,plu da Hercule 8 constituie ceea ce este ideal ca atare ?#i ./PI231D1 III% S36D1-6+2+CSIB/2 /1 I6+/1D1DI 'n for,a ,odullui-deter,inat% 6e aceea, cIiar dac zeii s'nt anga-ai 'n situaii co,plicate, ei ?trebuie totu#i s-#i pstreze ,reia lor nepieritoare #i intangibil% <iindc Iupiter, Iunona, /pdlo, Sarte etc% s'nt, desigur, puteri #i fore deter,inate, dar fer,e, care-#i pstreaz 'n ele libertatea '#i independena cIiar #i atunci c'nd activitatea lor este 'ndreptat spre exterior #i 'n felul acesta este 'ngduit s fie 'nfi#at nu nu,ai o singur particularitate l'n cuprinsul ,odului-deter,inat al ideallului, ci libertatea spiritual trebuie s se arate 'n isine 'ns#i ca totalitate, #i 'n aceast independen a ei oa posibilitate a orice% Sai departe, -os, 'n do,eniul lu,escului #i o,enescului, idealul se dovede#te a fi efic2ent astlel incit unui coninut substanial uartolal?e, ce u,ple suiletul unui o,% i ise atribuie puterea de a do,ina iparflcuIantaiDe subiectivitii%% /nu,e, prin aceasta caracterul particular al si,irii #i aciunii este sustras accidentalitii #i particularitatea concreta este 'nfi#at ca innd 'n tria- ,airp acord cu ipropriud ei adevr interior% 6e altfel, ceea ce nu,i, 'n general nobil, excelent, perfect in sufletul o,enesc nu este altceva ided't faptul c adevrata substan ia spiritualului, a ,oralitii, a divinului se reveleaz ca ceea ce este puternic 'n subiect, ,otiv pentru care o,ul '#i concentreaz via sa activitate, puterea sa de voin, interesele #i pasiunile sale etc% nu,ai 'n acest ce substanial, pentru a-#i satisface aici adevratele sale nevoi interioare% 8 6ar oric't ar aprea de si,plu rezu,ate 'n sine 'n ideal $x,% ,odul-deter,inat al spiritului #i acela al exterioritii l9i, totu#i de particularitatea etalat '#i de existena exterioar s'nt 'n acela#i ti,p ne,i-locit legate principiul dezvoltrii #i, o dat cu el, 'n raportul cu exteriorul, diferena '#i lupta contrarelor% /ceasta ne duce la considerarea ,ai a,nunit a,odu- al idealului, ,od deter,inat ce se difereniaz

l 'l ii 'n sine ca proces, pe care, 'n general, 'l pute, privi ca aciune% II ACEIUNEA Sodului-deter,inat ca atare 'i revine ca ,od-deter,inat ideal nevinovia plin de graie a fericirii cere#ti egal cu aceea a 'ngerilor, ,reia puterii de sine stttoare ce se spri-in pe sine- precu, #i, 'n general, soliditatea #i fer,itatea, a P/C2+/ I% I6++ / <CDS3SD1DI /C2IS2I. ceea ce este substanal 'n sine 'nsu#i% 6ar ceea ce este interior #i spirituali exist de ase,enea nu,ai ca ,i#care activ #i ca desf#urare% Iar desf#urarea nu exist fr unilateralitate #i ruptur% Pp-ritul plin, total, de#f#ur'ndu-se 'n particularitile sale #i ie#ind> din cal,ul su fa de sine, se anga-eaz 'n viitoarea Wpoziiilor ilui,i anarIice #i nu ,ai e 'n stare, 'n aceast ruptur, s se sustrag nici nenorocirii #i dezastrelor finitului% Bici zeii ve#nici ai politeis,tflui nu triesc 'n pace etern% +i se anga-eaz 'n disensiune #i lupte, ,inai de pasiuni #i scopuri contrare, #i se vd nevoii s se supun sorii% 'nsu#i 6u,nezeul cre#tin nu este scutit de u,ilirea durerii, ba nici cIiar de ru#inea ,orii #i nu este scutit de durerea sufleteasc, 'n care trebuie s excla,e 5 =6u,nezeul ,eu, 6u,nezeul ,eu, pentru ce ,-ai prsit M> Sa,a sa 'ndur acela#i cIin a,ar 4 viaa o,eneasc 'n general este o via a disensiunii, a luptei #iO a durerii% .ci grandoarea #i fora sa se ,soar cu adevrat nu,ai raportate la ,ri,ea #i fora opoziiei din care ispiri-i= )) si tul se reculege iar#i spre a fi 'n unitate cu sine 4 intensitatea #i ad@nci,ea subiectivitii iese cu at't ,ai ,ult la iveal, cu c't ,ai ,are #i ,ai 'ngrozitoare este ruptura ce o fr-'nge #i cu c@t ,ai sf@#ietoare s'nt contradiciile 'n ,i-locul crora ea trebuie totu#i s se ,enin fer, 'n sine 'ns#i% Bu,ai 'n aceast desf#urare '#i arat valoarea puterea ideii #i puterea a ceea ce este de natur ideal, cci puterea nu const deo't 'n a te ,enine 'n negativul tu% 'ntruo't 'ns, printr-o astfel de dezvoltare, particularitatea idealului intr 'n raport cu exteriorul, anga-a'ndu-se prin aceasta 'ntr-o lu,e care, 'n loc de a 'nfi#a 'n sine 'ns#i acordul ideal #i liber al conceptului cu realitatea sa, arat, din contr, o existen care absolut de loc nu este cu, =trebuie s fie>, #i astfel *a considerarea acestui raport trebuie s prinde, 'n ce ,sur ,oduriledeten,inate 'n care se anga-eaz idealul conin ne,i-locit pentru ele 'nsele idealitatea, sau 'n ce ,sur pot ele deveni capabile s-o cuprind ,ai ,ult sau ,ai puin% 'n aceast privin, trei s'nt punctele principale ce ne rein ,ai 'ndeaproape atenia 5 'n pri,ul r'nd, starea general a lu,ii, care este presupoziie pentru aciunea individual #i caracterul ei% ./PI231D1 111% S36D1 6+2+CSIB/2 /1 I6+/1D1DI i 1 H ?F 'n al doilea r'nd, particularitatea strii al crei ,od-deten,inat produce 'n a,intita unitate substanial diferena #i tensiunea care devin i,puls pentru

aciune, adic situaia #i conflictele ei% 'n al t r e i 1 ea r'nd, prinderea situaiei de ctre subiectivitate #i reacia prin care iese la iveal lupta #i rezolvarea diferendului, adic a c i u n ea propriu-zis% %. STAREA GENERALA A LUMII Subiectivitatea ideal poart 'n sine, ca subiect viu, deter- x )!L* ,inarea spre aciune, spre ,i#care 'n general, spre activitate, 'ntruo't trebuit s execute #i s desv@r#easc ceea ce este 'n ea% Pentru aceasta, ea are nevoie de lu,ea extern 'ncon-urtoare ca teren general pentru realizrile ei% 3'nid vorbi, 'n aceast privin despre stare, 'nelege, felul #i ,odul general 'n care este prezent substanialul, care 8 ca ceea ce este propriu-?zis esenial 'n cuprinsul realitii spirituale 8 ine unite laolalt toate feno,enele acesteia% 'n sensul acesta, pute, vorbi, de exe,plu, de starea culturii, a #tiinelor, a si,ului religios, sau #i de aceea a finanelor, a ad,inistrrii -ustiiei, a vieii de fa,ilie #i a altor for,e de via% 2oate aceste laturi s'nt 'ns, de fapt, nu,ai for,e ale unuia #i aceluia#i spirit #i coninut, spirit si coninut care se realizeaz #i se expliciteaz 'n ele% 8 6ar, 'ntruc't aici este vorba ,ai precis de starea universal a realitii spirituale, pe aceasta trebuie s-o consider, din punctul de vedere al voinei de care este ani,at, fiindc voina este aceea prin ,i-locirea creia spiritul ',brac existen concret, iar ne,i-locitele legturi substaniale ale realitii se ,anifest 'n ,odul deter,inat 'n care deter,inrile voinei 8, conceptele a ceea ce e ,oral, e legal, parvin 'n general la 'nfptuirea a ceea ce pute, 'n general nu,i dreptate% Se pune acu, 'ntrebarea 5 cu, trebuie s fie constituit o astfel de stare general pentru ca ea s se dovedeasc a fi adecvat individualitii idealului M a* Pe baza celor de ,ai sus, pot fi stabilite 'ndat punctele ur,toare 5 a* Idealul este unitate 'n sine, nu nu,ai unitate for,al exterioar, ci unitate i,anent a coninutului 'n el 'nsu#i% /ceast 1 Q )!i* P/C2+/ I% I6++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. -.!! *2*0 substanial 'nte,eiere pe sine a, nu,it-o de-a ,ai sus ,ulu,ire ide sine, call, #i fericire a idealului% Pe treapta pe care ne gsi, acu,, vre, s scoate, 'n ralief aceast deter,inaie ca independen '#i is pretinde, strii universale s se 'nfi#eze 'n for,a independenei pentru a putea pri,i 'n ea figura idealului% 6ar ter,enul de =independen> este ecIivoc% otoi* <iindc, de obicei, nu,i, independent, absolut independent, ceea ce este de-a 'n sine 'nsu#i substanial datorit acestei substanialiti '#i cauzalitii sale 4 acest ceva absolut independent obi#nui, s-l nu,i, divin l'n sine, absolut 'n sine% 6ar, ,eninut 'n aceast universalitate #i drept substan ca atare, acesta nu este 'n sine 'nsu#i subiectiv, #i din aceast cauz '#i igse#te 'ndat opoziie rigid l'n ceea ce are particular individualitatea concret% 6ar i'n aceast opoziie, ca 'n opoziie 'n

general, se pierde adevrata independen% N !!* Invers, s'inte, obi#nuii s atribui, independen individualitii, cu toate c ea se spri-in nu,ai for,ai pe sine 'ns#i 'n rigiditatea caracterului ei subiectiv% 6ar orice subiect cruia 'i lipse#te veritabilul coninut al vieii 'n a#a ,sur 'nc't aceste fore #i substane se gsesc pentru ele 'nsele 'n afara lui, r,'n'nd coninut strin fa de existena lui interioar #i exterioar, ine de ase,enea de opoziia ',potriva a ceea ce este cu adevrat substanial #i '#i pierde prin aceasta poziia de independen #i libertate pline de coninut% /devrata independen const exclusiv 'n unitatea '#i 'ntreptrunderea individualitii #i universalitii, $'ntruc@t universaluil c@#tig realitate concret niu,ai prin ,i-locirea individualului, dup cu, subiectul individual #i particular '#i gse#te nu,ai 'n universal baza de neclintit #i coninutul autentic al realitii sale% RR* 6e aceea, 'n privina strii generale, for,a independenei e 'ngduit s-o consider, aici nu,ai 'n a#a fel, 'nc't, 'n aceast stare general, universalitatea substanial, spre a fi independent, trebuie s posede 'n ea 'ns#i for,a subiectivitii% .el ,ai apropiat ,od de apariie a acestei indentiti este acela al g'ndirii% 6eoarece g@ndirea e pe de o parte subiectiv, pede alt parte ea are, ca produs al adevratei ei activiti, universalul, iar a,bele acestea si,t universalitate #i subiectivitate 'n liber uniune% 6ar universalul g'ndirii nu aparine artei 'n fru,useea ei, #i 'n afar de aceasta 'n g'ndire individualitatea particular, 'n for,a ei natural #i 'n activitatea #i ./PI231D1 III% S36D1-6+2+CSIB/2 /1 I6+/1D1DI 1 " 'nfptuirile ei practice, nu este 'n legtur necesar cu universalitatea g@ndurilor% 6i,potriv, se ive#te o diferen 'ntre subiect a#a cu, este el 'n realitatea lui concret #i subiect ca g@nditor, sau poate, totu#i, s se iveasc% /ceea#i separare se produce #i 'n ce prive#te coninutul universalului 'nsu#i% /nu,e, c'nd ceea ce este autentic #i adevrat 'ncepe de-a s se diferenieze 'n subiectele g'nditoare de restul realitii lor, acesta s-a separat de-a #i 'n apariia lui obiectiv ca universali pentru sine de restul existenei, c'#tlgi'nd fa de aceasta fer,itatea #i puterea subzistenei, l'n ideal 'ns, individualitatea particular trebuie, toc,ai, s r,@n 'n acord inseparabil cu ceea ce este substanial, #i @n ,sura 'n care idealului 'i revine libertatea #i independena subiectivitii, 'n aceea#i ,sur nu este 'ngduit ca lu,ea strilor #i a relaiilor 'ncon-urtoare s posede obiectivitate esenial pentru sine, independent de ceea ce este subiectiv '#i individual% Individul ideal trebuie s fie 'ncIeiat 'n sine, ceea ce este obiectiv trebuie s fie 'nc al su #i 4s nu se ,i#te #i s se 'nfptuiasc pentru sine, desfcut de individualitatea subiecilor, deoarece altfel subiectul se 'nfi#eaz ca ceea ce este pur '#i si,plu subordonat fa de lu,ea pentru sine de-a ',plinit% Prin ur,are, 'n aceast privin, ca ceva ce-i este propriu, ca ceea ce este tot ce-i este ,ai propriu, universalul trebuie s fie real 'n individ, dar nu ea ceva ce-i este propriu subiectului 'ntruc@t acesta are -cugetri, ci ca ceea ce este propriu

$.aracterului #i sufletului lui% .u alte cuvinte, 'n opoziie cu ,i-locirea #i distincia proprii g'ndiri, pretinde, deci pentru unitatea universalului #i individualului, for,a , o d u 1 u i - n e , i - 1 o c i t, iar inde-pedena pe care o cere, pri,e#te 'nfi#area independenei ne,i-locit e% .u aceasta 'ns este conexat 'ndat acei-d en t al i t at e a% <iindc, dac ceea ce este general #i esenial 'n viaa o,eneasc este prezent 'n indivizii independeni ne,i-locit nu,ai ca senti,ent subiectiv, ca dispoziie sufleteasc, ca trstur de caracter a lor, #i nu c'#tig ailt for, de existen, acest esenial este de-a toc,ai prin aceasta lsat 'n gri-a a ceea ce voina lor de 'nfptuire are accidental 'n ea% C,@ne 'n acest caz nu,ai particularul #i felul de a si,i toc,ai al acestor indivizi, iar acesta ca 'nsu#ire particular a lor nu are ca atare putere s se realizeze 'n cIip necesar, ci, 'n loc s se realizeze ,ereu prin sine 'nsu#i cu fer,itate, el apare ca si,pl Iotr@re de a 'nfptui 8 #i tot a#a de a 'ntrelsa arbi1 P/C2+/ I% 16++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. ./PI231D1 III% S36D1 6+2+CSIB/2 /1 I6+/1D1DI 1 ^ trar 8 a subiectului spri-init nu,ai pe sine, pe senti,entul, dispoziia #i fora sa, pe vrednicia, viclenia #i 'nde,'narea sa% Prin ur,are, acest fel de accidentalitate constituie aici caracteristica strii pe care a, pretins-o ca teren al idealului #i ca ,od total al apariiei lui% -'* Pentru a face s se 'nfi#eze ,ai idlar figura deter,inat a unei astfel de realiti, vre, s arunc, o privire asupra ,odului opus al existenei% aot* /cest ,od este prezent acolo unde conceptul ,oral, dreptatea #i libertatea ei raional s-au 'nfptuit de-a pe sine #i s-au verificat 'n for,a unei ordini bazate pe legi, astfel 'nc@t acest ,od de existen este acu, eficient #i 'n cele exterioare ca o necesitate 'n sine i,uabil, fr s depind de individualitatea particular #i de subiectivitatea dispoziiei suflete#ti #i a caracterului% /cesta este cazul 'n viaa statului, acolo unde ea apare adecvat conceptului statului, cci nu orice asociere de indivizi 'ntr-o conexiune social, nu orice coeziune di% ) (* social patriarIal poate fi nu,it stat% 'n statul adevrat, legile, obiceiurile, drepturile au valoare 'ntruc't ele constituie deter,inaiile generale, raionale ale libertii, 'n aceast for, general #i abstract a lor ne,aifiind condiionate de caracterul 'nt',pltor al bunului plac #i de particularitiile specifice% 6up cu, con#tiina #i-a 'nfi#at prescripiile #i legile 'n for,a lor general, tot a#a s'nt ele reale #i 'n exterior ca acest general ce se desf#oar pentru sine confor, unei ordini #i are putere #i eficien public asupra indivizilor c@nd ace#tia 'ntreprind s-#i opun legii liberul lor arbitru 'ntr-un cIip care o lezeaz pe aceasta% A!-!* 3 astfel de stare presupune ca existent separaia generalitilor intelectului legiuitor de viaa ne,i-locit, daca 'nelege, aici prin via acea unitate 'n care tot ce are ,oralitatea #i dreptatea substanial #i esenial 'n ele a o'#tigat realitate nu,ai 'n indivizi, ca senti,ent #i fel de a si,i al lor, #i este exercitat exclusiv

de ei% In starea dezvoltat a statului dreptul #i -ustiia, ca #i religia 2i #tiina 8 sau cel puin gri-a educaiei religiozitii i#i a aptitudinilor pentru cercetarea #tiinific 8, aparin puterii publice #i s@nt diri-ate #i 'nfptuite de aceasta% "U* Indivizii singulari obin astfel 'n stat o poziie potrivit creia ei ader la aceast ordine #i $la stabilitatea ei existent, trebuind s se supun ei, antracit ei, cu caracterul '#i dispoziia lor sufleteasc, nu ,ai s'nt singura for, de existen a puterilor ,orale, ci, din contr, a#a cu, este cazul 'n adevratul stat, ei trebuie s lase ca 'ntreaga particularitate a felului lor de a si,i, a opiniilor lor subiective #i a senti,entelor lor, s fie regle,entat de aceast legitate #i s fie adus 'n acord cu ea% /ceast adeziune la raionalitatea obiectiv a statului neat'r-ntor de liberul arbitru subiectiv poate fi sau si,pl supunere, $xt% ) HO fiindc drepturile, ?legile '#i instituiile au for de constn'ngere ca unele ce s'nt puternice #i valabile, sau aceast adeziune poate proveni din recunoa#terea liber a raionalitii a ceea ce exist, 'nc't subiectul se regse#te pe sine 'nsu#i 'n ceea ce este obiectiv% 6ar '#i atunci diferiii indivizi s'nt #i r,'n nu,ai ceea ce este secundar, #i 'n afara realitii statului n-au 'n ei 'n#i#i substanialitate% .ci substanialitatea, toc,ai, nu ,ai este nu,ai proprietatea particular a cutrui sau cutrui individ, ci este elaborat 'n cIip general #i necesar pentru ea 'ns#i pe toate laturile ei, p'n la cel ,ai ,ic a,nunt% 6e aceea orice aciuni -uste, ,orale, legale ar sv'r#i indivizii 'n interesul #i 'n desf#urarea 'ntregului, voina #i 'nfptuirea lor r,'n totu#i, 'ntoc,ai ca ei 'n#i#i, co,parate cu 'ntregul, ne'nse,nate #i si,ple exe,ple% <iindc aciunile lor s'nt totdeauna nu,ai realizri cu totul pariale ale unor cazuri individuale #i nu realizri ale acestora ica generalitate 'n sensul c aceast aciune, acest caz, ar fi transfor,at prin aceasta 'n lege sau ar fi fcut s iapar ca lege% 2ot astfel, invers, nu depinde absolut de loc de indivizi ca indivizi dac vor sau nu vor ca dreptul #i dreptatea s fie respectate 4 ele au valoare 'n sine #i %, pentru sine, '#i ar fi valabile cIiar dac indivizii n-ar voi acest lucru% 6esigur, universalul #i ceea ce este public au interesul ca toi indivizii s se dovedeasc a fi adecvai lor, dar diferiii indivizi nu intereseaz prin faptul c toc,ai prin acordul cutruia cu cutare is-ar 'nfptui ceea ce este drept #i ,orali 4 acestea, adic universalul #i ceea ce este public, nu au nevoie de acest asenti,ent individual 4 pedeapsa le #i face s fie valabile c'nd s'nt lezate% Poziia subordonat a subiectului individual 'n statul evoluat se ,anifest, 'n sf@r#it, 'n faptul c fiecare individ pri,e#te $&1, )! * nu,ai o cu totul deter,inat #i totdeauna li,itat participare la 'ntreg% /nu,e, 'n statul adevrat ,unca 'n interesul generalului este divizat 'n ,odul cel ,ai variat 8 'ntoc,ai ca 'n 1^L P/C2+/ I% F6++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. ./PI231D1 III% S36D1-6+2+CSIB/2 /1 I6+/1D1DI

1^1 societatea civil activitatea co,ercial #i ,e#te#ugreasc etc% 8% 'no't totalitatea statului nu apare ca aciune concret a unui unic individ 4 sau, 'n general, nu poate fi 'ncredinat liberului arbitru, forei, cura-ului #i vite-iei, puterii #i discern,'n-tului acestuia, ci nenu,ratele ocupaii #i activiti ale vieii 'n stat trebuie atribuite unei ,uli,i tot at@t de nenu,rate de persoane active% Pedepsirea unei cri,e, de exe,plu, nu ,ai este cIestiune de vite-ie individual sau de ?virtute a unuia #i aceluia#i subiect, ci ea este scindat 'n diferitele ei ,o,ente, adic 'n cercetarea '#i aprecierea strii de fapt, 'n -udecat #i 'n executarea sentinei -udectore#ti, ba fiecare dintre aceste ,o,ente principale are la r'ndul lui el 'nsu#i ,o,ente ,ai speciale, iar indivizilor li se distribuie spre exa,inare nu,ai o singur latur a acestora% S'nuirea legilor nu este deci 'ncredinat unui singur individ, ci ea este rezultatul unei colaborri ,ultilaterale, desf#urat 'ntr-o ondine bine stabilit% In afar de aceasta, fiecrui individ 'i s@nt prescrise punctele de vedere generale ca linie conductoare a activitii sale, iar ceea ce sv@r#e#te el confor, acestor regulii este apoi supus aprecierii #i controlului autoritilor superioare% R* 'n toate aceste privine, autoritile publice 'ntr-un stat organizat pe baz de legi nu au 'n ele 'nsele for, individual, ci generalul ca atare do,ne#te 'n generalitatea sa, generalitate, 'n care natura vie a ceea ce este individual apare ca supri,at sau ca ceva secundar '#i indiferent% Prin ur,are, 'ntr-o astfel de stare, nu poate fi gsit independena pretins de noi% 6e aceea a, cerut stri opuse pentru for,area liber '#i pls,uirea x= )!"* individualitii, stri 'n care validitarea ,oralitii se spri-in nu,ai pe indivizi care, datorit voinei #i ,ri,ii active a caracterului lor, se situeaz l'n fruntea realitii 'n cuprinsul creia triesc% 6reptatea r,'ne atunci proprie Iotr're a lor, iar c'nd prin aciunea lor ei leKeaK ceea# ce este ,oral 'n sine #i pentru sine nu exist putere public care s aib fora s-i trag la rspundere #i s-i pedepseasc, ci exist nu,ai dreptul unei necesiti interioare, care se individualizeaz 'n cIip viu 'n caractere particulare, 'n 'nt@,plri #i ',pre-urri exterioare #i acioneaz nu,ai 'n aceast for,% 2oc,ai prin aceasta se deo-f sebe#te pedeapsa de rzbunare% Pedeapsa legal face s -se validiteze dreptul general stabilit contra cri,ei #i se exercit confor, unor nor,e generale prin organele sale, organe ale puterii publice, prin instana -udectoreasc #i -udectorie, care, ca persoane, s'nt ceva accidental% Czbunarea poate fi #i ea 'n sine 'ns#i dreapt, dar ea se bazeaz pe subiectivitatea celor ce iau asupra lor fapta 'nt@,plat #i rzbun asupra vinovatului nedreptatea ipileo'nd de la dreptul propriei lor ini,i #i felului de a si,i% Czbunarea lui Treste a fost -ust, dar el a sv'r#it-o nu,ai confor,i legii virtuii sale particulare #i nu pe baz de -udecat ?#i de drept% 8 Prin ur,are, 'n starea pe care o pretinde, pe sea,a reprezentrii artistice, ,oralitatea #i dreptatea trebuie s-i#i pstreze for,a individual 'n sensul c ele depind exclusiv de indivizi #i ,i a-ung s se realizeze #i s capete via deo't 'n ei #i prin ei% /stfel, pentru a ,ai ,eniona #i acest lucru, 'n statele

ordonate, existena exterioar a o,ului este asigurat, proprietatea lui este aprat, iar el nu-#i are propriu-zis pentru sine '#i prin sine dec't felul lui subiectiv de a si,i #i de a vedea% 6ar 'n a,intita stare 'n care nu exist stat sigurana vieii #i a proprietii se bazeaz #i ele nu,ai pe fora #i vite-ia particular a individului, care trebuie s se 'ngri-easc #i de propria-i existen #i de pstrarea a ceea ce 'i aparine #i-ii revine% 3 astfel de stare este aceea pe care s'nte, obi#nuii s-o atribui, ti,purilor eroice% /cu, nu este locul aici s l,uri, care dintre aceste stri ar fi ,ai bun, aceea a unei viei dezvoltate 'n cadrul statului sau aceea a unei epoci eroice% Boi n-ave, de-a face aici decfit cu idealul artei, iar pentru art scindarea generalitii #i a individualitii nu trebuie 'nc s se produc 'n felul ,ai sus artat, aricit ar fi de necesar aceast deosebire pentru restul realitii existenei spirituale% 6eoarece arta '#i idealul ei este toc,ai generalul, 'ntruc't este pls,uit pentru intuiie '#i e, din aceast cauz, 'nc 'n unitate ne,i-locit cu particularitatea '#i cu natura vie a acesteia% aa* /cest lucru are loc 'n a#a-nu,ita epoc eroic ce apare ca un ti,p l'n care virtutea @perF* 'n sensul atribuit ei de greci, constituie te,eiul aciunilor% 'n aceast privin trebuie s face, bine distincie 'ntre @ps2RA #i =irtus 'n se,nificaia ei ro,an% Co,anii au ?avut de 'ndat ora#ul lor, #i instituiile lor legale, iar personalitatea trebuia s renune la sine 'n faa statului ca scop general 4 a fi 'n oIip abstract nu,ai un ro,an, a-#i% reprezenta 'n propria-i subiectivitate energic nu,ai statul ro,an, nu,ai patria '#i ,reia #i puterea ei, 'n aceasta consta seriozitatea #i de,nitatea virtuii ro,ane% 6i,potriv, eroii s'nt indivizi care, spri-inii pe independena caracterului #i a libe1^) P/C2+/ I% I6++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. 2IJ,T/L1L S36D186+2+CSIB/2 /1 I6+/1D1DI 1^! ,% )!^* rului lor arbitru, iau asupra lor totalitatea unei aciuni #i o duc la 'ndeplinire, iar faptul de a 'nfptui ceea ce e drept #i ,oral apare deci ca dispoziie sufleteasc individual a lor% 6ar aceast ne,i-locit unitate a substanialului #i individualitii 'nclinaiei, i,pulsurilor, voinei rezid 'n virtutea elen, 'nc't individualitatea '#i este ei 'ns#i lege, fr a fi supus unei legi subzistente pentru sine ori unei -udeci sau ,sentine% /stfel apar, $-e exe,plu, eroii dleni @ntr-o epoc prelegic sau devin ei 'n#i#i 'nte,eietori de state, 'nc't drept #i ordine, legi #i ,oravuri pleac de la ei #i se realizeaz ca opera lor individual ce r,'ne legat de nu,ele lor% In cIipul acesta a fost apreciat de-a Hercuile de ctre cei vecIi, 'nfi#i'ndu-se pentru ei ca ideal de virtute eroic originar% 0oina lui liber, independent, cu care, plec'nd de la particularitatea voinei sale, el rppri, nedreptatea #i lupt contra unor ,on#tri u,ani #i ,on#tri ai naturii, nu este starea general a ti,pului su, ci 'i aparine lui 'n ,od exclusiv

#i propriu% Pi, pe l'ng toate acestea, el nu este un erou toc,ai ,oral, cu, ne arat istoria lui cu cele cincizeci de fete ale lui 2estios care au conceput cu el 'ntr-o noapte '#i el nici nu este nobil dac ne g'ndi, la gra-dul lui /ugias, ci apare 'n general ca o i,agine a acelei fore #i trii co,plet independente a ceea ce este drept #i ecIitabil, pentru realizarea creia el s-a supus unor ,unci #i oboseli fr nu,r prin liber alegere #i liber arbitru% <r 'ndoial, el sv@r#e#te o parte a faptelor sale i, serviciul '#i la porunca lui +risteu, dar aceast at'rnare nu este dec't o legtur cu totul abstract, nu este o legtur co,plet legal #i 'ntrit, 'no't prin ea s i se fi luat lui Hercule fora individualitii care acioneaz independent, pentru sine% 8 /celeia#i categorii 'i aparin #i eroii Io,erici% 6esigur, au #i ei o cpetenie supre, co,un, totu#i nici legtura lor ,u este raport legal stabilit de-a ,ai dinainte, raport care i-ar obliga la supunere, ci ei 'l ur,eaz din liber voin pe /ga,e,non, care nu este ,onarI 'n sensul de azi al cuv'ntu'ui% ?<iecare dintre eroi vine astfel cu sfatul su, /Iille, ,'nios, se desparte de ei acion'nd independent #i 'n general fiecare vine, ,erge #i lupt #i se odiIne#te c'nd #i cu, 'i face plcere% .u o independen ase,ntoare, nelegai de nici o ordine stabilit odat pentru totdeauna ca si,ple prticele ale $&,% )NL* ei se 'nfi#eaz eroii din poezia arab ,ai vecIe, iar epopeea AahTa$eh a lui <irdusi ,e ofer #i ea figuri si,ilare% 'n 3ccidentul cre#tin, relaiile feudale #i cavaleris,ul s'nt terenul erois,ului liber #i al individualitii lui independente% /cestuia 'i aparin eroii ,esei rotunde, precu, #i cercul eroilor al crui centru este .arol cel ?,are% /se,enea lui /ga,e,non, .arol este 'ncon-urat de figuri eroice libere #i, din aceast cauz, de o a,bian lipsit de coeziune, 'ntruo't el se vede silit s-#i consulte totdeauna vasalii #i s priveasc cu, ace#tia ascult tot at't de ,ult #i de propriile lor pasiuni 4 #i, 'nfurie-se el izbucnind zgo,ot-oM ca Iupiter pe 3li,p, ei totu#i 'l prsesc, ls'ndu-l singur cu 'ntreprinderile lui #i pornind, independeni, spre aventurile lor% Sodelul perfect al acestor relaii 'l gsi, 'n .id% Pi .id este ,e,brul unei aliane, este dependent de un rege #i este obligat s satisfac 'ndatoririle sale de vasal, dar acestei legturi 'i st 'n fa legea onoarei, ca voce suveran a propriei sale personaliti, pentru a crei strlucire, noblee #i glorie lupt castelanul% Pi astfel nici aici regele nu poate aciona, lua Iot-r'ri, purta rzboi, dec't cu sfatul #i 'nvoirea vasalilor si% .'nd ace#tia nu vor is@ lupte, nici nu lupt #i nici nu se supun eventual votului unei ,a-oriti, ci fiecare este de sine stttor, sco-'ndu-#i voina #i fora de aciune din sine 'nsu#i% 3 i,agine tot at't de strlucit de independen ,e ofer eroii sarazini, care ni se 'nfi#eaz ca figuri #i ,ai aspre% 8 .Iiar #i CeinecVe <ucIs ne 'nnoie#te priveli#tea unei stri ase,ntoare 5 leul este, fr 'ndoial, do,n #i rege, dar lupul #i unsul stau de ase,enea la sfat 4 CeinecVe #i ceilali fac ce vor, iar d'nd a-ung lucrurile la ceart vicleana iese din 'ncurctur cu ,inciuna sau gse#te interese particulare de-ale regelui #i reginei de care profit, iar pe suveraini #tie, istea, s-i 'n#ele prin lingu#eli, lucru la care se pricepe% F KL-l S>M>E

ip>* .u, 'ns in starea 0r_iprie epocii eroice subiectul r,'ne 'n ne,i-locit legtur cu 'ntreaga lui voin, aciune #i 'nfptuire, el si rspunde fr rezerve de eventualele ur,ri ale aciunilor sale% :'nd, din contr, acion, n o i sau aprecie, aciuni pentru a putea i,puta unui individ o aciune, pretinde, ca acesta s fi #tiut #i cunoscut felul aciunii salle #i ',pre-urrile 'n care ea a fost sv@r#it%% .'nd coninutul ',pre-urrilor estt de alt natur #i obiectivitatea acestora 'ncIide deci 'n ea alte deter,inaii dec't cele ce s-au 'nfi#at con#tiinei celui ce a acionat, o,ul de azi nu ,ai ia asupra sa cuprinsul total al faptei salle, ci respinge din fapta sa partea care, din ne#tiin sau necunoa#tere a ',pre-urrilor 'nse#i, s-a realizat altfe dec't era 'n intenie, socotindu-#i i,putabil nu,ai ceea ia - o% 1^( P/C2+/ I% I6++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. ce a #tiut #i a sv@r#it 'n funcie de aceast #tiin 'n ,od intenionat #i pre,editat% .aracterul eroic 'ns nu face aceast distincie ci rspunde cu toat individualitatea sa pentru 'ntregul cuprins al faptei salle% 6e exe,plu, +dip, cltorind spre oracol, 'nt@lne#te un brbat ipe care 'n ceart, 'l ucide% Pe ti,pul c'nd a avut loc acest conflict, fapta n-ar fi fost considerat drept cri,% Brbatul a 'ntrebuinat violen ',potriva lui% 6ar acel o, era tatl su% +dip se cstore#te cu o regin 4 soia e ,a,a sa 4 'n ne#tiin, el a contractat o cstorie incestuoas% .u toate acestea, el ia asupra sa ?totalitatea acestui sacrificiu #i se pedepse#te ipe sine ca uciga# al tatlui su #i ca incestuos, de#i n-a ucis pe tatl su #i n-a urcat 'n patul con-ugal al ,a,ei sale cu #tiin, nici cu intenie pre,editat% <er,a independen #i integritatea caracterului eroic nu vor ,s l',part vina #i nu #tiu ni,ic de opoziia ce exist 'ntre inteniile subiective #i fapta obiectiv ?#i ur,rile ei, 'n ti,p ce, date fiind co,plicaiile #i ra,ificaiile aciunilor de azi, fiecare se refer la toi ceilali, ',ping@nd vina c@t ,ai departe posibil de ia sine% 'n aceast privin, felul nostru de a vedea este ,ai ,oral, 'ntruc@t, 'n do,eniul ,oral, latura subiectiv a cunoa#terii circu,stanelor ,#i a binelui, precu, #i intenia interioar, constituie un ,o,ent principal al aciunii% I, epoca eroilor 'ns, c'nd individul este 'n cIip eseniali unul, iar ceea ce este obiectiv este #i r,@ne al su, ca ceva ce provine de la el, subiectul #i vrea ca ceea ce a sv'n#it s-l fi sv@r#it @n 'ntregi,e #i singur, iar cele 'nt@,plate s #i le atribuie exclusiv voinei proprii% 2ot at't de puin se separ individul eroic de totalitatea ,oral creia 'i aparine 4 el are con#tiin despre sine nu,ai ca unui care se gse#te 'n unitate substanial cu aceast totalitate% 6in contr, noi, dup concepia noastr de azi, ne separ,, ca persoane cu scWpuri #i raporturi personale, de scopurile unei astfel de totaliti 4 individul face ceea ce face plec@nd de la personalitatea sa pentru sine, ca persoan, #i din aceast cauz nu rspunde dec@t pentru propria sa aciune, nu #i pentru activitatea 'ntregului substanial cruia el 'i aparine% 6e aceea face, noi distincie de exe,plu 'ntre persoan #i fa,ilie%

+poca ?F eroilor nu cunoa#te o astfel de separaie% .ri,a str,o#ului se 1 trans,ite aici asupra nepotului '#i o 'ntreag generaie sufer i din cauza pri,ului cri,inal 4 cri,a #i vina se trans,it ,ai I departe prin ,o#tenire% Bou aceast conda,nare ne-ar aprea nedreapt ca o lovitur absurd a unei tsori oarbe% .u, la noi ./PI231D1 III% S36D1-6+2+CSIB/2 /1 I6+/1D1DI 1^H I faptele str,o#ilor nu 'nnobileaz pe fii #i pe nepoi, tot astfel nici cri,ele co,ise #i pedepsele suferite de ace#tia nu-i dezonoreaz pe ur,a#i, #i ,ai puin s@nt ele 'n stare s pteze caracterul subiectiv al acestora, ba, confon, felului nostru de a vedea, de azi, cIiar #i confiscarea averii fa,iliare este o pedeaps care lezeaz principiul libertii subiective ,ai profunde% 6ar, 'n x,% us) cuprinsul vecIii #i plasticei totaliti, individul nu este izolat 'n sine, ci este ,e,bru al fa,iliei #i al nea,ului su% 6in aceast cauz #i caracterul, aciunile #i soarta fa,iliei r,'n cIestiune personal a fiecrui ,e,bru #i, departe de a renega faptele #i destinul prinilor si, fiecare individ rspunde, din contr, de ele cu plin voin ca de ale sale proprii, ele triesc 'n el #i 'n cIipul acesta el este ceea ce i-au fost str,o#ii, ceea ce ace#tia au suferit sau ceea ce ei au co,is% In ocIii no#tri aceasta trece drept aspri,e, dar rspunderea nu,ai pentru sine #i independena subiectiv c@#tigat prin aceasta este considerat, pe alt latur a ei, nu,ai independea abstract a persoanei, 'n ti,p ce, din contr, individualitatea eroic este ,ai ideal, fiindc ea nu-#i a-unge sie#i 'n cuprinsul libertii for,ale #i 'n infinitatea din sine, ci r,'ne 'nlnuit 'n ne,i-locit '#i per,anent identitate cu tot ce au substanial raporturille spirituale crora ea le confer realitate vie% Substanialul este 'n ea individual 'n cIip ne,i-locit, iar iprin aceasta individul este 'n sine 'nsu#i substanial% 9* /ici poate fi 'ndat gsit te,eiul faptului c figurile ideale ale artei s'nt transplantate 'nuntrul epocii ,itice, #i 'n general 'n ti,purile ,ai vecIi ale trecutului, ea 'n cel ,ai bun teren al realitii lor% /nu,e, c'nd subiectele s'nt luate din prezent, ale crui for,e, a#a cu, le ave, 'n realitate, au devenit rigide 'n reprezentare pe toate laturile lor, ,odificrile, de care poetul nu se poate dispensa, obin 'nfi#area a ceva ce este si,plu fcut #i intenionat 4 trecutul, di,potriv aparine nu,ai a,intirii, iar ,e,oria 'nvele#te de-a 'n cIip spontan caracterele, 'nt@,plrile #i aciunile 'n Iaina generalitii, prin care nu strbat diferitele particulariti exterioare #i 'nt@,pltoare% 6e existena real a unei aciuni sau a unui caracter in ,ulte $x= )N(* ne'nse,nate ',pre-urri ,i-locitoare #i condiii ,ultiple, 'nt@,plri #i aciuni de a,nunt, 'n ti,p ce 'n tabloul a,intirii toate aceste ele,ente aocidentale s'nt #terse% :'nd faptele, istoriile #i caracterele aparin unor ti,puri vecIi, artistul obine prin aceast liberare de accidentalitatea exteriorului, ,@n ,ai 1^Q P/C2+/ I% I6++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I.

liber pentru ,odul u de a pls,ui artistic 'n ce prive#te particularul #i individuali ui% +l are, fr 'ndoial, #i a,intiri istorice din care trebuie s elaboreze coninutul sub 'nfi#area generalului, dar i,aginea trecutului ipoised de-a, cu, a, spus, avanta-ul unei generaliti ,ai ,ari, 'n ti,p ce ,ultiplele fire ale ,i-locirii condiiilor #i ',pre-urrilor, cu 'ntreaga lor a,bian de a,nunte, pun 'n acela#i ti,p la 'nde,@na artist9l9i ,i-loace #i puncte de reper pentru a nu splci individualitatea de care are nevoie opera de art% Sai precis, o epoc eroic ofer apoi, fa de o stare ,ai t'rzie #i ,ai evoluat, avanta-ul c individul 'n general, caracterul individual, ?'nc nu 'nt'lne#te 'n acele ti,puri substanialul, ,oralitatea, dreptul l'n faa sa ca pe o necesitate legal, #i deci poetul are 'naintea ocIilor si, 'n cIip ne,i-locit, ceea ce pretinde idealul% SIaVespeare, de exe,plu, a scos ,ulte subiecte pentru tragediile sale din cronici #i nuvele vecIi, care povestesc de-* stare ce nu se transfor,ase 'nc 'ntr-o ordine co,plet stabilit, ci 'n care natura vie a individului r,'ne 'nc predo,inant 'n Iot-r'rile #i 'nfptuirile lui% 6in contr, dra,ele propriu-zis istorice ale lui SIaVespeare posed @n ele un ele,ent istoric pur exterior ca ,ateriali principal #i din aceast cauz se situeaz ,ai departe de ,odul ideal de pls,uire artistic, cu toate c #i aici situaiile #i aciunile s'nt purtate #i potenate de aspra independen #i de natura voluntar a caracterelor% Se 'nelege, acestea, 'n neat@rnarea lor, 'ntrucIipeaz ,ai ,ult o spri-inire for,al $i= )(H* pe sine, 'n ti,p ce la independena caracterelor eroice trebuie s se fac caz 'n cIip esenial #i de coninu t, din a crui realizare ele #i-au fcut scop% Prin acest din ur, punct se infir, #i prerea dup care idilicul ar fi cu deosebire potrivit ca teren general al idealului, @ntruo't 'n starea idilic n-ar fi prezent 'n nici un fel diviziunea ?'ntre ceea ce e pentru sine legal #i necesar #i individualitatea vie, 6ar oric@t ar putea fi de si,ple #i de originare situaiile idilice #i oric@t ar fi ele inute departe de proza evoluat a existentei spirituale, toc,ai aceast si,plitate prezint 'ns, pe de alt parte, prea puin interes 'n ce prive#te coninutul propriu-zis aii ei pentru a putea fi considerat ca terenul cel ,ai potrivit al idealului% /cest teren nu cuprinde 'n el cele ,ai i,portante ,otive ale caracterului eroic 8 patrie, ,oralitate, fa,ilie etc% 8 #i dezvoltarea acestor ,otive 4 din contr, tot ,iezul coninutului se reduce, eventual, la faptul c ./PI231D1 III% S36D186+2+CSIB/2 /1 I6</1D1DI 1^" s-a pierdut o oaie sau c s-a 'ndrgostit o fat% /stfel, idilicul #i serve#te adesea de refugiu #i 'nseninare a sufletului, la care se adaug adesea si o anu,it dulcegrie #i ,oliciune so,nolent, ca, de exe,plu, la :essner% Strile idilice ale zilelor noastre de azi, iar#i, au defectul c aceast si,plitate, nota fa,iliar #i rustic 'n afeciunea iubirii sau senti,entul de ,ulu,ire pe care m%ll d o cafea bun luat 'n liber etc, prezint de ase,enea interes de ,ic i,portan, 'n

ti,p ce se face abstracie 'n aceast via de preot de la ar de orice legtur ,ai cuprinztoare cu i,plicaiile pe care ile co,port scopuri #i raporturi ,ai pline de coninut valoros% 6e aceea #i 'n aceast privin trebuie s ad,ir, geniul lui :oetIe, care 'n Eer$ann 2i Dorotea se concentreaz, fr 'ndoial, asupra unui astfel de do,eniu, aleg'nd din viaa prezentului o particularitate extre, de ,rginit, dar care, 'n acela#i ti,p ca ifundai #i at,osfer 'n care se ,i#c acest cerc ?restr@ns, trateaz despre ,arile interese ale revoluiei #i ale propriei sale patrii, fc@nd legtur 'ntre subiectul ca atare ,rginit #i cele ,ai vaste #i considerabile eveni,ente ale lu,ii% 'n general 'ns, rul, rzboiul, luptele, rzbunarea nu s@nt excluse din cuprinsul idealului, ci ele devin ; adesea coninut #i teren al ,iticei epoci eroice, coninut care se 'nfi#eaz 'n fon, cu at't ,ai dur #i ,ai slbatic cu c't acele ti,puri se gsesc la o distan ,ai ,are de stri dezvoltate din punct de vedere -uridic #i ,oral% 'n aventurile cavalere#ti, de exe,plu, 'ntreprinse ide cavalerii cltori cu scopul de a re,edia rul #i nedreptatea, eroii @n#i#i a-ung destul de adesea s se co,porte cu slbticie #i lips de fr@n 4 tot astfel #i eroisi,ul religios al ,artirilor presupune o stare de barbarie #i de cruzi,e% 'n linie general 'ns, idealul cre#tin, care-i are sediul 'n inti,itatea #i ad@nci,ile interiorului, este ,ai indiferent fa de ',pre-urrile exterioare% .u, starea universal i,ai ideal corespunde 'ndeosebi anu,itor epoci, arta '#i alege cu precdere, pentru figurile pe care vrea s le 'nfi#eze 'n respectiva stare, o clas sau o stare anu,it 5 pe aceea a principilor% +a face aceast alegere nu din aristocraie #i din dragoste pentru ceea ce e distins, ci din cauza co,pletei liberti a voinei si a 'nfptuirii care se gse#te reallizat i'n noiunea de =princiar>% /stfel, de exe,plu, vede, c 'n tragedia antic corul este terenul general, lipsit de indi1^ P/C2+/ I% I6++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. vidualitate, al felului ide a g@ndi, al reprezentrilor #i al ,odului de a si,i, teren pe care trebuie s se desf#oare aciunea deter,inat% Pe acest fond se ridic apoi caracterele individuale ale persoanelor care acioneaz #i care aparin guvernanilor poporului, fa,iliilor regale% .'nd 'ntreprind is acioneze 'n cuprinsul relaiilor lor ,riginite, pe figurile celor ce aparin pturilor $&1 )("* sociale de -os, observ, din contra, pretutindeni a,rciunea, cci 'n strile evoluate ace#tia s'nt de fapt dependeni 'n toate privinele, s'nt opri,ai, iar pasiunile '#i interesele lor 'i fac s a-ung totdeauna la str@,toare #i necaz, cauzate de necesitatea care le este exterioar, fiindc 'n dosul lor se ridic puterea de ne'nvins a ordinii civile, contra creia ei nu pot face ni,ic% Sai ,ult, ei r,'n exipu#i cIiar #i liberului arbitru al celor de? sus, c'nd acest arbitru este -ustificat prin lege% /ceast li,itare, cauzat de raporturi stabile, face s dispar orice neat@rnare% 6s aceea strile #i caracterele luate din aceste cercuri s'nt naai potrivite pentru co,edie '#i pentru co,ic 'n general% <iindc 'n do,eniul co,icului indivizii au tot dreptul s fac pe grozavii4 cu, vor #i cu, pot 4 'n

ceea ce vor #i 'n ceea ce cred #i 'n ideea pe care #i-o fac despre ei 'n#i#i le este 'ngduit s-#i atribuie o independen care le este ne,i-locit ni,icit prin ei 'n#i#i #i de ctre dependena lor interioar #i exterioar% 6ar o astfel de spri-inire pe sine $'nsu#i de ',pru,ut piere ni,icit de ',pre-urrile exterioare #i de falsa poziie a indivizilor fa de acestea% Puterea acestor ',pre-urri #i relaii este pentru pturile sociale inferioare eficient 'ntr-un cu totul alt grad dec't este ea pentru do,nitori #i principi% 6on .ezar, din contr, poate cu bun dreptate excla,a i'n .ireasa din .essina a lui ScIiller 5 =Bu exist -udector deasupra ,ea G>, iar dac vrea s fie pedepsit, el trebuie s-#i pronune el 'nsu#i sentina s%i s o execute% <iindc 6on .ezar nu e supus nici unei necesiti exterioare a dreptului si a legii, iar 'n ce prive#te pedeapsa el este dpendent nu,ai de sine 'nsu#i% <igurile lui SIaVespeare nu aparin, desigur, toate (trii princiare '#i in 'n parte de do,eniul istoriei #i nu de cel al unitului, ele s'nt 'ns situate 'n epoci de rzboaie civile, d'nd legturile ordinii #i ale legilor se relaxeaz sau se rup, redob@ndind 'n ur,a acestui fapt neat'rnare #i independen% x,% ( * b* 6ac exa,in,, sub toate aspectele indicate p'n acu,% prezentul strii generale a lu,ii noastre de azi #i dezvoltatele ei relaii -uridice, i,orale #i politice, constat, c 'n actuala rea./PI231D1 III S36D1-6+2+CSIB/2 /1 I6+/1D1DI 1^^ litate este foarte restr@ns sfera pls,uirii figurilor ideale% .ci sectoarele 'n care i,ai r,'ne loc liber pentru Iotr@ri particulare independente s@nt 'n nu,r '#i 'n cuprins ne'nse,nat% Io aceast privin, principalul ,aterial 'l constituie calitile proprii unui bun tat de fa,ilie #i loialitatea, idealuri ale brbailor one#ti #i ale fe,eilor cu,secade, 'ntruc@t voina #i aciunile lor se li,iteaz la sfere 'n care o,ul, ca subiect individual, acioneaz 'nc liber, adic este ceea ce este #i face ceea ce face dup liberul su arbitru% 6ar 2i acestor idealuri le lipse#te un coninut ,ai ad'nc, r,'n'nd astfel ceea ce propriu-zis e cel ,ai i,portant nu,ai latura subiectiv a led9l9i de a si,i% .oninutul ,ai obiectiv este dat de ctre relaiile stabile de-a existente, #i astfel interesul esenial trebuie s r,@n ,odul 'n care acest coninut se 'nfi#eaz 'n indivizi #i 'n subiectivitatea lor interioar, 'n ,oralitatea lor etc% 6i,potriv, ar fi nepotrivit '#i pentru ti,pul nostru s ,ai vre, s eri-, idealuri de -udectori sau de ,onarIi% .@nd un funcionar al -ustiiei se co,port '#i activeaz a#a cu, 'i cere funcia #i datoria, prin aceasta el nu face deo't% s-#i 'ndeplineasc obligaiile sale deter,inate, corespunztoare ordinii #i prescrise prin i drept #i lege 4 ceea ce astfel de funcionari de stat ,ai adaug aici din individualitatea lor ca bl@ndee a co,portrii, sagacitate etc% nu este ceea ce constituie lucrul principal #i coninutul substanial, ci este ceea ce este ,ai indiferent #i secundar% 2ot astfel ,onarIii ti,pului nostru nu ,ai s'nt ase,enea eroilor epocii ,itice, v'rif 'n sine concret al 'ntregului, ci s'nt centru ,ai 'nalt is@u ,ai puin abstract 'nuntrul unor instituii ca atare de-a for,ate co,plet #i ,eninute fer, prin lege #i constituie% SonarIii epocii noastre au abandonat cele ,ai i,portante $xt%

aciuni de guvern,@nt% +i nu anai for,uleaz ci 'n#i#i dreptul 4 finanele, ordinea civil '#i securitatea public nu ,ai in de co,petena lor special 4 ?rzboiul #i pacea s@nt deter,inate de relaiile politice externe generale, care nu %,ai aparin conducerii particulare a ,onarIilor #i nu depind de puterea lor particular 4 '#i cIiai dac, privitor la toate aceste relaii, ulti,a #i supre,a >?Iotr@re revine ,onarIilor, coninutul propriu-zis al deciziilor ine, 'n general, ,ai puin de individualitatea voinei lor, c@t de fptui c el este de-a fixat pentru sine 'nsu#i, 'nc@t aotul cul,inant pe care-l reprezint dorina subiectiv a ,onarIului cu prG ire la treburile publice #i generale este nu,ai de natur for,ul% 'n cIip ase,ntor, un general sau un co,an)LL P/C2+/ I% 16++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. ./PI231D1 III% S36D1-6+2+CSIB/2 /1 I6+/1D1DI )L1 dant de o#ti posed, desigur, 'n zilele noastre o ,are putere% Scopurile #i interesele eseniale s@nt 'ncredinate lui, iar prudena #i cura-ul lui, caracterul lui Iotr@t #i spiritul lui trebuie s decid asupra a ceea ce este ,ai i,portant% .u toate acestea, 'ns ceea ce 'n aceste Iotr'ri ar putea fi atribuit caracterului su subiectiv ca unei 'nsu#iri personale a lui este de puin 'nse,ntate% 6eoarece, pe de o parte, %scopurile 'i s'nt date #i '#i au originea nu 'n individualitatea lui, ci 'n relaii ce se afl 'n afara sferei puterii sale 5 pe de alt parte, el nu-#i creeaz prin el 'nsu#i nici ,i-loacele 'nfptuirii acestor scopuri, din contr, ele 'i s@nt procurate, fiindc nu depind de el #i nu s'nt sub ascultarea personalitii lui, ci se gsesc fa de individualitatea lui ,ilitar 'ntr-o cu totul alt poziie% Prin ,i,are, 'n starea general de astzi a lu,ii, subiectul poate, fr 'ndoial, aciona 'n general prin sine 'nsu#i 'n cutare sau cutare direcie, dar ?totu#i fiecare individ-aparine, oricili, s-ar suci #i $'nv@rti, unei ordini subzistente a societii N#i el nu se 'nfi#eaz ca for, independent, total #i 'n acela#i ti,p individual Ui vie a acestei societi 'ns#i, ci apare nu,ai ca un ,e,bru li,itat al ei% +l #i acioneaz deci nu,ai ca unuF care e 'ncorporat @n-ea, iar interesul ce prezint o astfel de figur, ca #i coninutul scopurilor #i activitii lui, s'nt infinit de particulare, cci, 'n definitiv, interesul acesta se reduce la faptul de a vedea ce devine acest individ, dac-#i atinge norocos scopul, ce piedici #i contrarieti i se ridic 'n cale, ce fel de co,plicaii 'nt',pltoare sau necesare ',piedic sau produc izb@nda etc% Pi, cu toate c personalitatea ,odern ca suflet #i caracter '#i eiste sie#i infinit #i ea '#i apare astfel 'n aciunile #i suferinele sale, 'n drept, lege #i ,oralitate etc%, totu#i existena dreptului @n individ e ?tot at@t de li,itat pe c@t este de li,itat individul 'nsu#i, nu cu, este existena dreptului, ,oralei #i a legalitii 'n general 'n starea proprie epocii eroilor% Individul nu ,ai este acu, purttorul #i exclusiva realitate a acestor puteri, cu, era el 'n epoca eroilor% c* 6ar interesul #i necesitatea pe care le prezint o astfel de totalitate individual real #i o astfel de independen vie nu vor disprea #i nu pot s dispar
SI

niciodat, oric't a, considera de avanta-oas, de raional #i de esenial dezvoltarea strilor ce s'nt proprii vieii civile #i politice evoluate% 'n 'nelesul acesta, pute, ad,ira spiritul poetic tineresc al lui ScIiller #i :oetIe 'n 'ncercarea de a rec@#tiga 'nuntrul relaiilor date ale vre,urilor ,oderne pierduta independen a figurilor pls,uite de ei% .u, duce la 'ndeplinire ScIiller aceast 'ncercare 'n pri,ele sale opere M Bu,ai prin revolta ',potriva 'ntregii societii civile% Karl Soor, lezat de ordinea social existent #i de oa,enii care abuzeaz de puterea acesteia, prse#te sfera legalitii #i, av'nd cura-ul s 'nlture piedicile care 'l 'ngrdesc #i s-#i creeze pe sea,a sa 'n felul acesta o nou stare eroic, face din sine restaurator al dreptii #i rzbuntor liber al nedreptii, al insultei #i al opri,rii% 2otu#i, pe de o parte, dat fiind insuficiena ,i-loacelor necesare, c't de ,ic #i de izolat trebuie s apar aceast rzbunare particular, iar pe de alt parte ea nu poate duce dec't da cri,, cci nedreptatea pe care vrea o supri,e ?ea o conine 'n ea 'ns#i% 'n ce 'l prive#te pe Karl Soor, aceasta este o nenorocire, o gre#eal, #i lucrurile s'nt tragice, totu#i nu,ai bieii tineri pot s se lase corupi de un astfel de ideal de Ioi% 2ot astfel se cIinuiesc 'n 1ntrig vi iubire indivizii @n ',pre-urri apstoare, odioase, cu ,icile particulariti #i pasiuni, #i abia In !iesco 2i 'n Don 9arlos figurile principale s'nt 'nfi#ate la un nivel ,ai 'nalt, 'ntruc@t ele fac idintr-un coninut ,ai substanial 8 ca eliberarea patriei sau libertatea convingerii religioase 8 coninut propriu, devenind eroi datorit acestor scopuri% 'ntr-un ,od #i ,ai 'nalt se eri-eaz 9allenstein 'n ifruntea ar,atei sale ca regulator al relaiilor politice% +l cunoa#te precis puterea acestor relaii de care depinde cIiar #i propriul su ,i-loc 5 ar,ata, #i oscileaz astfel el 'nsu#i ti,p 'ndelungat 'ntre? voin #i datorie% /bia s-a decis, c ,i-loacele, de care se crede -sigur, @i alunec din ,@ini #i '#i vede unealta rup'ndu-ise 'n buci% .ci, ceea ce leag 'n ulti,a instan pe colonel #i pe generali nu este recuno#tina pentru ceea ce el fcuse de,n de recuno#tin, anga-'ndu-i #i avan-s'ndu-i, nici fai,a lui de cpetenie de o#ti, ci datoria lor fa de puterea #i guvernul general recunoscut, fa de -ur,@ntul lor, pe care ei l-au fcut capului statului, adic ',pratului ,onarIiei austriece% /stfel, p@n la ur, 9allenstein r,@ne singur #i nu este co,btut #i 'nvins at't de o putere exterioar opus, c't ,ai cur@nd este despuiat de toate acele ,i-loace care ar fi fost necesare pentru atingerea %scopului su 4 prsit de o#tire, 9allenstein este ans pierdut% Dn punct de plecare ase,ntor, dar contrar, '#i alege :oetIe 'n 4otK# 2i,pul lui :otz #i al lui <ranz von SicVingen este interesanta epoc 'n care i*, @N@ P/C2+/ I% I6+ +/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. cavaleris,ul, cu nobila independen a ,e,brilor lui, '#i gse#te pieirea din cauza na#terii unei noi ordini #i legiti obiective% <aptul de a-#i fi ales ca pri, te, aceast atingere #i coliziune a Wpoicii ,edievale eroice '#i a vieii ,oderne

organizate pe baz de legi este dovada ,arii co,preIensiuni a lui :oetIe% .ci :otz, SicVingen, si,t 'nc eroi oare, 'n cIip independent #i spri--inindu-se pe personalitatea, ipe cura-ul #i pe 'nelegerea lor dreapt, vor is regle,enteze strile existente 'n cercul lor de via ,ai apropiat sau ,ai larg 4 dar noua ordine a lucrurilor 'l ',pinge pe :otz 'nsu#i 'n nedreptate #i-l ni,ice#te% .ci nu,ai cavaleris,ul #i relaiile feudale ofer 'n evul ,ediu pro-priu-zis teren unei astfel de independene% 8 :'nd 'ns, ordinea legal, ou for,a ei prozaic, a evoluat ,ai co,plet, devenind foarte puternic, aventuroasa neat@rnare a indivizilor ani,ai de stpirit cavaleresc alunec 'n afara ordinii existente, iar c'nd vrea s se afir,e 'nc pe sine ca ceea ce este exclusiv vallabil #i s pedepseasc nedreptatea, s a-ute pe cei opri,ai dup nor,ele cavaleris,ului, ea duce la ridicolul 'n care ni-il 'nfi#eaz .ervantes pe al su 6on Tui-ote% 0orbind despre o astfel de opoziie 'ntre concepii deosebite despre lu,e #i despre aciune 'nuntrul acestei ciocniri a, atins 'ns ceea ce ,aii sus 'n general nu,ise, ,od-de-a-fi-,ai-precis-deter,inat #i difereniat al strii generale a lu,ii, ceea ce ai, nu,it situaie general% *. SITUAJIA Starea ideal a lu,ii pe care, spre deosebire de realitatea prozaic, arta este cIe,at s o reprezinte constituie 8 confor, consideraiilor de p'n acu, 8 nu,ai existena spiritual 'n general, #i deci nu,ai posibilitatea pls,uirii indivi- )H!* duale, nu 'ns#i aceast pls,uire% Prin ur,are, ceea ce avea, adineori 'n faa noastr era nu,ai terenul general pe care '#i pot face apariia indivizii vii ai artei% /cest teren este, fr 'ndoial, fecundat cu individualitate #i %se spri-in pe independena ei, dar, T stare universal a lu,ii, el nu arat 'nc ,i#carea activ a indivizilor 'n eficacitatea ei vie 8 'ntoc,ai cu, te,plul construit de art nu este 'nc reprezentarea individual a 'ns#i divinitii, ci conine nu,ai geranenele 'n vederea acesteia% 6in aceast cauz, trebuie s consider, 2IJ,T/L1L ,,,' L/01L%03T3.L,-IT /1 I6+/1D1DI @N2 ,ai 'nt'i ,enionata stare universal ca pe ceva ce este 'nc ne,i#cat, ca pe o ar,onie a forelor do,inante 'n ea, #i deci ca pe o subzistare substanial unifor, valabil, care 'ns nu este voie s fie conceput drept o a#a-zis stare a nevinoviei% <iindc ea este starea 'n plenitudinea #i puterea ,oralitii 'n care ,onstruozitatea rupturii doar nu,ai dor,ita, cci spre conte,plarea noastr aceast stare '#i 'ntoarse ,ai 'nt'i latura unitii sale substaniale #i de aceea #i individualitatea era dat nu,ai 'n felul general 'n care ea, 'n loc s-#i valorifice ,odill-eindeter,inat, se pierde iar#i fr ur, 2i fr perturbare esenial% 6ar un ,od-deten,inat ine 'n cIip esenial de individuallitate, iar dac idealul trebuie s ni se 'nfi#eze ca figur deter,inat, este necesar s nu r,'e nu,ai 'n generalitatea lui, ci s exteriorizeze generalul 'n for, particular, d'ndu-i acestuia abia astfel existen concret #i ,od de apariie% Sub acest aspect, arta nu trebuie nu,ai s descrie starea %general a lu,ii, ci, plec'nd de la aceast

reprezentare nedeter,inat, ea i trebuie s treac la 'nfi#area caracterelor #i aciunilor d e t er ,inate% 6e aceea, 'n ce prive#te indivizii, starea general a lu,ii este, fr 'ndoial, teren dat pentru ei, dar care se condenseaz 'n specialitatea situaiilor #i prin aceast particularitate se desface l'n coliziuni #i co,plicaii ce devin pentru indivizi ,otive de a exterioriza ceea ce s'nt ei #i de a se 'nfi#a drept figuri deter,inate% 6in contr, 'n ce prive#te starea general a lu,ii, aceast autd'nfi#are a indivizilor, apare, desigur, ca transfor,are a -generallitii ei 'ntr-o particularizare #i individualizare vie 'ntr-un ,ad-deten,inat, dar tnoddeter,inat 'n care se pstreaz 'n acela#i ti,p puterile generale ca fore do,inante4 fiindc, considerat 'n ceea ce are el esenial, idealul deter,inat are drept coninut substanial aii su ve#nicele puteri suverane alle lu,ii% 6ar ,odul de existen ce poate fi atins 'n for,a si,plei confon,ri la aceast stare general nu este de,n de un astfel%de coninut% /nu,e, ceea ce este confor, unei stri are, 'n parte, ca for, a sa obi#nuina 8 obi#nuina nu corespunde 'ns naturii spirituale con%#ti ent de sine a intereselor celor ,ai profunde ,ai sus a,intite 8, 'n parte, are c ar ac t e r u ii accidental #i liberul a r b i t r u al individualitii prin independena creia trebuie s vede, c iau via aceste interese 5 dar aocidentalitatea lipsit de esen #i liberul arbitru s'nt iar#i tot at't de puin adecvate -.! @N= P/C2+/ I% I6++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. universalitii substaniale care constituie conceptul a ceea ce este 'n sine adevrat% 6in aceast cauz, trebuie s cut,, pe de o parte, un feno,en artistic ,ai %precis, pe de alt parte unul ,ai de,n pentru coninutul concret all idealului% /ceast ou pls,uire nu o pot pri,i puterile universale 'n existena lor concret dec't prin faptul c de apar 'n deosebirea lor esenial #i 'n ,i#carea lor esenial 'n gene-l ral, #i ,ai iprecis prin aceea c ele se 'nfi#eaz 'n opoziie una fa de cealalt% /cu,, 'n particularitatea 'n care trece 'n cIipul acesta universalul trebuie s not, dou ,o,ente 5 'n pri,ul r'nd, substana ca sfer a puterilor generale prin a cror particularizare ea este desfcut 'n prile ei independente 4 'n al doilea r'nd, indivizii care se 'nfi#eaz ca 'ndeplinire activ a acestor puteri #i care furnizeaz fon, individual pentru acestea% ?]?G 6ar deosebirea #i opoziia 'n care a-unge prin aceasta istarea general a lu,ii 8 iniial fiind 'n sine 'n ar,onie cu indivizii di% )HH* ei 8 snt considerate, 'n raport cu aceast stare general, ca dega-are a coninutului esen5ial pe care ea 'l poart 'n sine, 'n ti,p ce, invers, generalul substanial care rezid 'n ea devine particularitate #i individualitate 'n a#a fel 'n-c't?-acest generali '#i confer s i e # i existen concret, d'ndu-#i aparena aocidentalitii, adic sciziune #i 'nvr-bire, dar aceast aparen o #terge apoi iar#i toc,ai prin faptul c el se

las pe isine s apar 'n ea%8 'ns separarea acestor puteri #i autorealizarea lor 'n indivizi nu poate apoi avea loc dec't 'n condiii #i situaii deter,inate, 'n care 'ntregul feno,en ',brac existen concret, sau care constituie ele,entul sti,ulent al acestei realizri% 1uate pentru ele 'nsele, astfel de ',pre-urri nu prezint interes #i ele c'#tig se,nificaie nu,ai 'n raport cu o,ul prin a crui con#tiin de sine trebuie s fie fcut coninutul acestor puteri spirituale s apar% ',pre-urrile exterioare trebuie s fie 'n cIip esenial concepute 'n acest raport, fiindc ele o'#tig i,portan nu,ai prin ceea ce s'nt ele pentru spirit, adic c'#tig i,portan prin ,odul 'n care ele s'nt folosite de indivizi, ocaziori'nd iprin aceasta realizarea nevoilor spirituale inferioare, a scopurilor, a felurilor de a si,i '#i 'n general a esenei deter,inate a feno,enelor individuale% 'ntruc't constituie aceast ocazionare ,ai apropiat, ',pre-urrile #i strile deter,inate for,eaz situaia, oare este presupoziia ./PI231D1 III% S36D186+2+CSIB/2 /1 I6+/1D1DI )LH ,ai special pentru autoexteriorizarea propriu-zis #i ,anifestarea a tot ce 'n starea general a lu,ii rezid 'nc ,ai 'nt'i ascuns #i nedezvoltat, cauz pentru care considerrii aciunii proipriu-zise trebuie s face, s-i pre,earg stabilirea conceptului de =situaie>% Situaia 'n general este, pe de o parte, starea general particularizat 'n ,od - d eten,inat, iar, pe de alt parte ca acest ,od-deter,inat, ea este totodat ceea ce sti,uleaz ,anifestarea deter,inat a coninutului care prin (x-# )HQ ,i-llocirea reprezentrii artistice trebuie s se re'ntoarc 'n existen% 'ndeosebi din acest ulti, punct de vedere situaia ofer un c',p 'ntins pentru considerare, 'ntrud't a fost de totdeauna latura cea i,ai i,portant a artei de a gsi situaii interesante, adic de acelea care fac s apar interesele profunde #i i,portante #i adevratul coninut al spiritului% Pentru diversele arte, cerinele s'nt 'n aceast privin diferite% Sculptura, de exe,plu, se dovede#te a fi, 'n ce prive#te varietatea interioar a situaiilor, li,itat 4 pictura #i ,uzica s'nt de-a ,ai cuprinztoare #i ,ai libere 4 cea ,ai inepuzabil este 'ns poezia% .u, 'ns aici nu ne afl, 'nc 'n do,eniul artelor particulare, i'n locul acesta nu trebuie s scoate, i'n eviden dec't cele ,ai generale puncte de vedere, pe care le pute, grada 'n cIipul ur,tor 5 'n pri,ul r'nd, situaia, 'nainte de a se fi dezvoltat ca atare spre a deveni ,oddeter,inat, obine 'nc for,a generalitii #i, prin aceasta, pe aceea a ,odului-n e d e t e r , i n a t, 'nc@t 'n felul acesta ave, ,ai 'nt'i 'n faa noastr oarecu, nu,ai situaia lipsei de situaie4 deoarece for,a ,odului-nedeter,inat este ea 'ns#i nu,ai o for, fa de o alt for,, fa de aceea a ,odului-deter,i-nat, dovedindu-se deci a fi ea 'ns#i o unilateralitate #i un ,od-deter,inat% 6ar, 'n al doilea r'nd, din aceast generalitate iese situaia spre particularizare #i devine ,od-deter,inat pro-priu-zis, dar ,od-deter,inat s i , p 1 u, care nu d 'nc ,otiv la nici o opoziie #i la soluia necesar ei%

'n sf@r#it, 'n al treilea r'nd, diviziunea #i niodul-ei-deten,inat constituie esena situaiei, oare prin aceasta devine conflict ce duce la reacii, #i 'n aceast privin for@N2 P/C2+/ I% I6++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. $x= )H"* % )H * ,eaz at't punctul de plecare, c't #i trecerea la aciunea pro-priu-zis% <iindc situaia 'n general este treapta ,i-locie 'ntre starea general a lu,ii 'n sine ne,i#cat #i aciunea concret 'n sine descIis aciunii #i reaciunii, cauz pentru oare ea #i trebuie s reprezinte 'n sine at't caracterul uneia, c't #i aii celeilalte extre,e #i s ne conduc de la una la cealalt% '6 LIPSA DE SITUAEIE <or,a pentru starea general a lu,ii, a#a cu, trebuie s-o fac s apar, idealul artei, este tot at't de individual ca #i 'n sine eseniala independen% 6ar independena luat ca atare #i stabilit pentru sine nu ofer ,ai 'nt'i ni,ic deo't o spri-inire cert pe sine 'ns#i, l'n lini#te 'ncre,enit% 6eci figura deter ,inat ,u iese 'nc din sine spre a se raporta la altceva, ci r,i'ne 'n sfera interioar #i exterioar 'ncIis a unitii cu sine% 6e acest fapt ine lipsa de situaie pe care o arat, de exe,plu, vecIi tablouri religioase de la 'nceputurile artei, tablouri al cror caracter, de profund #i lini#tit seriozitate, de noblee nease,nat de cal,, cIiar rigid, 'ns grandioas, a fost reprodus #i ,ai t'rziu, pst,ndu-se acela#i tip% Sculptura egiptean #i cea ,ai vecIe sculptur greac, de exe,plu, ne dau intuiia unei astfel de lipse de situaie% In arta plastic cre#tin apoi, bustul lui 6u,nezeu-tatl, sau acela al lui Hris-tos s'It reprezentate cu aceea#i 'nfi#are nobil% .u, de altfel 'n general fer,a substanialitate a divinului conceput ca divinitate deter,inat, particular, sau ca personalitate 'n sine absolut se potrive#te cu un astfel de ,od de reprezentare, cu toate c #i unele portrete ,edievale poart $'n ele aceea#i lips de situaie deter,inata 'n care s-ar fi putut expri,a caracterul individului #i nu vor s expri,e dec't natura fer, a totalitii caracterului deter,inat% H6 SITUAEIA DETERMINATB IN SIMPLITATEA El 6ar, cu, situaia rezid 'n general 'n ,odul-ei-deter,inat, a doua treapt o constituie ie#irea din aceast lini#te #i i,obilitate fericit sau din -exclusiva rigoare #i putere ./PI231D1 111%- S36D1-6+2+CSIB/2 /1 I6+/1D1DI @N4 a independenei 'n sine% <or,ele lipsite de situaie 8 #i prin aceasta i,obile 'nuntru #i 'n aifar 8 trebuie s se pun 'n ,i#care #i s renune la pura lor si,plitate% Iar proxi,a 'naintare spre ,anifestare ,ai speoial 'ntr-o exteriorizare ,ai particular este, desigur, situaia deter,inat '#i totu#i 'nc nedifereniat 'n sine esenial #i 'nc ne'ncrcat de conflicte%

/ceast pri, exteriorizare individualizat r,'ne deci una care nu ,ai are ur,are, 'ntruc't ea nu se a#az 'n nici o opoziie fa de altceva, #i astfel nu poate provoca reaciune, ci 'n si,plitatea ei este prin sine 'ns#i de-a ter,inat #i ',plinit% 6e felul acesta s'nt situaiile care 'n ansa,blul lor trebuie considerate ca -oc, 'ntruc't 'n ele se 'nt@,pl ceva sau se face ceva ce nu este, propriu-izis, luat 'n serios% <iindc seriozitatea aciunii se produce, 'n general, nu,ai pe calea opoziiilor #i a contradiciilor care ',ping la supri,area sau 'nvingerea uneia dintre pri% Pentru aceea, nici aceste situaii nu s'nt aciuni ca atare #i nici nu s'nt prile-uri sti,ulatoare de aciuni, ci ele s'nt 'n parte stri deter,inate, dar cu totul si,ple 'n sine, 'n parte ele s'nt acionare lipsit 'n sine 'ns#i de scop esenial #i serios, scop care s-ar na#te din conflicte, sau care%ar putea duce la conflicte% a* .eea ce constituie treapta cea ,ai apropiat 'n aceast privin este trecerea de la repausul lipsei de situaie la ,i#care #i exteriorizare, fie ,i#care pur ,ecanic, fie ipri,a ,i#care #i satisfacere a unei oarecare nevoi interioare% 6e exe,plu, 'n ti,p ce egiptenii reprezint 'n for,ele lor sculpturale pe zei cu picioarele lipite, cu capul ne,i#cat #i cu braele fer, ix,% )HO* lipite de corp, grecii, din contra, 'ndeprteaz braele #i picioarele de corp #i dau corpului poziie de ,ers #i, 'n general, o poziie 'n sine ,obil #i variat% Cepaus, #edere, cal, privire 'nainte, iat unde stri si,ple 'n care '#i concep grecii pe zeii lor, stri care a#az, fr 'ndoial, independenta figur de zeu 'ntr-un ,oddeter,iniat, dair 'ntr-un ,od-deter,inat care nu se anga-eaz 'n diverse alte relaii #i opoziii, ci r,'ne 'ncIis 'n sine, av'ndu-#i valoarea 'n sine 'nsu#i% Situaii de felul, acesta, cel ,ai si,plu fel, aparin 'ndeosebi sculpturii, iar cei vecIi au fost 'nainte de toate inepuizabili 'n inventarea unor astfel de stri si,ple% Pi 'n acest fapt '#i reveleaz ei ,area lor 'nelegere% <iindc toc,ai ne'nse,ntatea situaiei deter,inate scoate 'n relief cu at't ,ai ,ult 'nli,ea #i independena idealurilor lor #i, prin si,plitatea #i? ne'nse,ntatea felului de a aciona &8 P/C2+/ I% I6++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. #i de a nu aciona, devin ,ai accesibile intuiiei lini#tea ad'nc #i inalterabilitatea zeilor eterni% Situaia tri,ite atunci nu,ai 'n general la caracterul particular al unui zeu sau erou, fr a-il pune 'n raport cu ali zei, sau dIiar 'n contact du#,nos #i 'n conflict% !* Situaia devine de-a ,od #i ,ai deter,inat c@nd indic un oarecare scop particular 'nfptuit 'n sine co,plet, o aciune ce se gse#te 'n raport cu exteriorul #i expri, coninutul 'r sine independent 'n cuprinsul unui astfel de ,oddeten,inat% Pi acestea s'nt exteriorizri prin care nu s'nt tulburate ca?l,i #i senina fericire a figurilor, ci care apar ele 'nsele nu,ai ca ur,are '#i ,oddetre,inat ale acestei seninti% Pi 'n astfel de ] invenii grecii erau foarte ingenio#i #i bogai% /ici, de si,plitatea sau de ingenuitatea situaiilor ine faptul ca de s nu conin o aciune care s apar nu,ai ca 'nceputul unei fapte, 'nc't ar

trebui s se nasc aici #i alte co,plicaii #i opoziii, ci )QL* 'ntregul ,oddeter,inat al situaiei s se 'nfi#eze ca 'ncIefet 'n aceast aciune% /stfel, de exe,plu, situaia lui /polo de Belvedere este conceput 'n cIipul c /polo, sigur de victorie, dup ce a ucis cu sgeata pitonul, p#e#te, 'n ,reia lui, ,'nios 'nainte% /ceast situaie nu ,ai posed de-a grandioasa si,plitate a sculpturii elene ,ai vecIi, care foea cunoscut lini#tea #i natura copilroas a zeilor prin exteriorizri ,ai ne'nse,nate% 6e exe,plu, 0enus ie#ind din baie, con#tient de puterea sa, privind cal, 'naintea sa 4 fauni #i satiri 'n situaii -ucu#e, care ca situaii nu trebuie s ur,reasc #i nu ur,resc ni,ic altceva 4 de exe,plu, satirul care ine 'n brae pe ,icul BacIus #i prive#te la copil sur'z'nd cu ne,rginit bl'ndee #i graie 4 /,or, 'n cele ,ai ?%variate activiti nevinovate si,ilare 4 toate acestea s'nt exe,ple pentru acest fel de situaie% 6ac, di,potriv, aciunea devine ,ai concret, o astfel de situaie ,ai co,plicat cel puin pentru reprezentarea 'n sculptur a zeilor ' leni ca puteri de sine stttoare, este ,ai nepotrivit scopului, fiindc 'n acest caz generalitatea pur a zeului individual nu poate strbate at't de bine prin particularitile 'ngr,dite 'n aciunea sa deter,inat% 6e exe,plu, .ercur al lui Pigalle, 8 darul lui 1udovic al &0-lea 8 a#ezat la Sans-Souci, toc,ai '#i fixeaz la c@lc'ie aripioarele 4 aceasta este o operaie deosebit de si,pl% 6in contr, .ercur al lui 2Ior[aldsen are pentru o sculptur o situaie aproape prea co,plicat, #i anu,e, 'n ti,p ce-#i pune fluierul deoparte, Sercur 'l p@nde#te pe Sar./PI231D1 III% S36D186+2+CSIB/2 /1 I6+/1D1DI )L^ sias, privindu-l cu viclenie #i a#tept'nd s-l poat ucide, 'n ti,p ce cu perfidie pune ,'na pe pu,nalul ascuns% Invers, pentru a ,eniona 'nc o oper de art, ,ai nou, -egtoarea de sandale al lui Cudolf ScIado[ e ocupat, fr 'ndoial, cu o operaie la fel de si,pl ca aceea a lui Sercur 4 aici 'ns si,plitatea nu ,ai pstreaz interesul legat de ea atunci c'nd un zeu se 'nfi#eaz 'ntr-o astfel de poziie ingenu% 'n faptul c o fat '#i leag sau '#i ',plete#te sandalele nu se 'nfi#eaz dec't doar toc,ai aceast aciune de legare sau ',pletire, aciune N%% ,i lipsit de se,nificaie #i de i,portan 'n sine% U* 'n al treilea n'nd, se 'nt@,pl ca situaia deter,inat s poat fi din acest ,otiv tratat ca un prile- pur exterior, ,ai deter,inat sau ,ai nedeter,inat, care nu face deo't s dea ocazie pentru alte exteriorizri ce s'nt 'n legtur ,ai stri',s ori ,ai puin str@ns cu el% Bu,eroase poezii lirice, de exe,plu, conin o astfel de situaie ocazional% 3 dispoziie sufleteasc particular, un senti,ent, este o situaie care poate fi cunoscut #i sesizat poetic, #i care, #i 'n legtur cu ',pre-urri exterioare, serbri, victorii etc, incit la cutare sau cutare expri,are plastic, ,ai cuprinztoare sau ,ai li,itat, a unor senti,ente #i reprezentri% In sensul cel ,ai 'nalt al cuv'ntului, astfel de poezii ocazionale s'nt, de exe,plu, odele lui Pindar% Pi :oetIe a luat ca subiect nu,eroase situaii lirice de acest fel, 'ntr-un sens ,ai larg cIiar #i Verther ar putea fi nu,it poezie de ocazie, deoarece 'n Verther :oetIe #i-a transfigurat 'n oper de art propria sa sf'#iere

interioar #i propri9l cIin al ini,ii, fr,'ntrile propriului su suflet, a#a cu, 'n general poetul liric '#i d dru,ul ini,ii, exipri,'nd ceea ce-d afecteaz pe el 'nsu#i ca subiect% Prin aceasta, ceea ce iniial ine fer, nu,ai de interior se libereaz, devenind obiect exterior, de care o,ul s-a desfcut, 'ntoc,ai cu, u#ureaz lacri,ile 'n care durerea se epuizeaz pl'ng'nd% .u, spune el 'nsu#i, :oetIe, pls,uind pe Verther% s-a liberat pe sine de suprarea #i anxietatea pe care le descrie% 6ar situaia tratat aici nu aparine 'nc acestei trepte, dat fiind faptul c aceast treapt cuprinde On ea cele ,ai ad'nci opoziii, fc'ndu-de s se dezvolte% 'ntr-o astfel de situaie liric 'ns se poate revela, fr 'ndoial, pe de o parte o stare obiectiv oarecare, o activitate 'e la lu,ea exterioar, iar pe de alt parte, de ase-r )1L P/C2+/ I% I6++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. )Q)* ,enea, sufletul ca atare se poate retrage 'n sine, 'n dispoziia sa interioar, lu'nd ca punct de plecare inti,itatea strilor #i a senti,entelor sale% 16 CON?LICTUL .u, a, ,enionat de-a 'n trecere, toate situaiile exa,inate p'n acu, nu s'nt nici 'nse#i aciuni, nici nu servesc 'n general ,otive pentru aciuni propriu-zise% Sodul-l or-deter,inat r,'ne, ,ai ,ult sau ,ai puin, stare pur ocazional sau o aciune pentru sine ne'nse,nat, 'n care se expri, un coninut substaniali, 'n a#a fel c ,odul-ei-deter,inat se 'nfi#eaz nu,ai ca un -ac nevinovat ce nu paate fi luat cu adevrat 'n serios% Seriozitatea #i i,portana situaiei particularizate poate 'ncepe nu,ai acolo unde ,odul-deteraninat se 'nfi#eaz ca diferen esenial #i unde, 'n opoziie fa de altceva, el funda,enteaz un conflict% In aceast privin, conflictul '#i are te,eiul 'ntr-o ofens care nu poate r,'ne ofens, ci trebuie 'nlturat 4 ea este o ,odificare a strii care fr ea ar fi ar,onioas, stare ce trebuie s fie scIi,bat din nou% 2otu#i, nici coliziunea nu este 'nc aciune, ci conine doar 'nceputurile #i presupoziiile unei aciuni, pstr'ndu-#i astfel, ca si,pil ocazionare, caracterul de situaie 4 cu toate c #i opoziia la oare duce coliziunea poate fi rezultatul unei aciuni precedente, 'n sensul 'n -care, de exe,plu, trilogiile celor vecIi s'nt continuri 'ntruo't din sf@r#itul uneia dintre operele dra,atice se na#te coliziunea pentru o a doua oper dra,atic, care, iar#i, '#i cere dezlegarea 'ntr-o a treia oper% 8 'ntruc't 'ns ciocnirea are nevoie 'n generali de o dezlegare care ur,eaz luptei contrariilor, situaia plin de conflicte constituie 'ndeosebi obiectul artei dra,atice, creia 'i este Irzit s reprezinte fru,osul 'n for,a lui cea ,ai co,plet #i ,ai ad'nc, 'n ti,p ce sculptura, de exe,plu, nu este 'n stare s dea for, co,plet unei aciuni prin care s fie puse 'n lu,in ,arile puteri spirituale, cu conflictele #i concilierile lor 4 nici cIiar pictura, cu tot c',pul ei de ,i#care ,ai larg, nu poate 'nfi#a niciodat deo't un ,o,ent al aciunii% 6ar aceste situaii serioase atrag dup ele o deosebit dificultate, inclus de-a 'n

conceptul lor% +le se bazeaz pe ofense #i genereaz raporturi care nu pot continua s dureze, ci necesit ./PI231D1 III% S36D1 6+2+CSIB/2 /1 I6+/1D1DI )11 6 $I,% )Q!* un re,ediu care s le transfor,e% 'ns fru,useea idealului rezid toc,ai 'n netulburatul lui acord, 'n cal,ul #i 'n perfeciunea existente 'n el 'nsu#i% .onflictul distruge aceast ar,onie #i aduce 'n ideal, unit 'n sine, disonan #i opoziie% Prin reprezentarea unei astfel de ofense deci 'nsu#i idealul este lezat, iar sarcina artei nu poate consta aici dec't ca, pe de o parte, ea totu#i s nu lase s piar 'n acest diferend libera fru,usee, iar pe de alt parte, arta s 'nfi#eze diviziunea #i lupta legat de ea nu,ai cu scopul de a scoate din ele ca rezultat ar,onia prin rezolvarea conflictelor, #i nu,ai 'n felul acesta s-i#i pun 'n lu,in co,pleta ei esenialitate% 6ar p'n unde poate fi ',pins disonanaM 'n privina aceasta nu pot fi stabilite deter,inri generale, fiindc fiecare art particular ascult, sub acest raport, de propriul su caracter% Ceprezentarea intern, de exe,plu, poate suporta, 'n do,eniul sf@#ierii interioare, cu ,ult ,ai ,ult dec't intuiia ne,i-locit% 6in aceast cauz, poezia are dreptul s 'nainteze 'n interior aproape p'n la cIinul extre, aii desperrii, iar 'n exterior p'n la ur'enie ca atare% 'n artele plastice 'ns, 'n pictur, #i 'n ,sur #i ,ai ,are 'n sculptur, figura exterioar este fixat #i r,'ne a#a fr s ,ai fie supri,at, cu, s'nt tonurile ,uzicii, fugitive #i dispn'nd 'ndat% /ici, 'n artele plastice, ar fi gre#it s fie reinut uratul pentru sine o'nd nu afl rezolvare% 6e aceea artelor plastice nu le este 'ngduit tot ce i se poate per,ite foarte bine poeziei dra,atice, cci aceasta face s apar ceva nu,ai pentru o clip ils'ndu( apoi s dispar% 'n ce prive#te felurile ,ai precise de conflicte, la acest loc nu trebuie, iar#i, indicate deo't cele ,ai generale puncte de vedere% Sub acest raport, trebuie s lu, 'n considerare trei laturi principale% 'n p r i i, u 1 r IY n d, conflicte care provin din stri n a t u -rale pur fizice, 'ntruio't aceste stri s'nt ele 'nsele ceva negativ, ru #i prin aceasta perturbator% ' , al doilea r ' n d, conflictele spirituale, care %depind de baze naturale4 acestea, de#i pozitive 'n ele i-insele, totu#i i noi ud 'n ele pentru spirit posibilitatea de diferende ? Pi opoziii% 'n al treilea r ' n d, conflicte cen#i au te,eiul 'n li Ne l M n l$N e spirituale #i s'nt 'ndreptite, singurele, s IC se 'nfi#eze ca adevratele opoziii interesante, 'ntruc't ele se O/ nasc din propria fapt a o,uilui% )1) P/C2+/ I% I6++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. a* 'n ce prive#te conflictele pri,ului fel sus-,enionat, acestea nu pot fi considerate dec't ca si,ple prile-uri, 'ntruo't aVi nu,ai natura exterioar cu

bolile #i alte rele #i slbiciuni i ale ei produce ',pre-urri care tulbur ar,onia vieii #i atrag dup sine diferende% 'n sine #i pentru sine, astfel de conflicte nu prezint nici un interes #i s'nt tratate 'n art nu,ai din cazua discordiilor ce se pot dezvolta c a ur,are a unei nenorociri naturaile% /stfel, de exe,plu, 'n Alcesta al lui +uripide, care a dat isubiectul #i pentru Alcesta al lui :lucV presupoziia este boala lui /d,et% Boala ca atare nar fi subiect pentru arta autentic #i ea devine #i la +uripide nu,ai prin indivizii pentru care din aceast nenorocire decurge un alt conflict% 3racolul ves$&= )QH* teste c /d,et va trebui s ,oar dac nu se -ertfe#te altul pentru el infernului% /lcesta se supune acestei -ertfe #i se Iotr#te s ,oar pentru a abate ,oartea de la rege, soul ei #i tatl copiilor ei% Pi 'n !iloctet al lui iSafoole conflict9l este cauzat de o nenorocire fizic% 'n dru,ul lor spre 2roia grecii 'l abandoneaz pe insula 1e,nos pe <iloctet suferind de o ran la picior, cauzat de ,u#ctura unui #arpe la .IrUsa% /ici, nenorocirea fizic este de ase,enea nu,ai punct de plecare foarte exterior #i prile- al unui conflict ulterior% .ci, confor, prezicerii oraeo-? lului, 2roia trebuie s cad nu,ai dac sgeile lui Hercule se gsesc 'n ,anile asediatorilor% <iloctet refuz s le dea, fiindc ti,p de nou ani el s-a vzut constr'ns s suporte 'n cIinuri nedreptatea abandonrii% /cu,, acest refuz, ca #i nedreptatea prsirii care l-a provocat, ar fi putut fi produs #i 'n ,ultiple alte feluri, iar interesul propriu-zis nu rezid 'n boal #i 'n ,izeria ei fizic, oi 'n opoziia ce se na#te din Iotr'rea lui <iloctet de a nu ceda sgeile% 8 'n cIip ase,ntor stau lucrurile #i 'n ce prive#te ciu,a din tabra grecilor, ,oli, care, ur,are a unor ofense anterioare, este prezentat, 'n afar de aceasta, ca pedeaps, pentru sine de-a, cu, de altfel 'n general poeziei epice i se potrive#te ,ai bine deo't celei dra,atice s-#i produc tulburrile #i piedicile printr-o nenorocire natural, furtun, naufragiu, secet etc% In general 'ns, arta nu reprezint o astfel de nenorocire ca si,pl 'nt',plare, ci ca o piedic #i un dezastru a crui necesitate ',brac anu,e aceast for,, 'n loc de alta% P* 6ar 'ntruo't puterea exterioar a naturii nu este ca atare ceea ce este esenial 'n interesele #i opoziiile spiritualului, ea se 'nfi#eaz nu,ai unde e legat de relaii spirituale ca teren pe di% ) O* care conflictul propriu-zis a-unge la ruptur #i discordie% /ici ./PI231D1 III% S36D186+2+CSIB/2 /1 I6+/1D1DI )1! aparin toate conflictele a cror baz o constituie na#terea natural% 'n genere, pute, distinge ,ai precis aici trei cazuri% aa* 'n pri,ul r ' n d, un drept care ine de natur, ca, de exe,plu, 'nrudirea, dreptul de ,o#tenire efcc, toc,ai fiindc st 'n legtur cu ceea ce e natural, ad,ite 'ndat o ,uli,e de deter,inaii naturale, 'n ti,p ce dreptul, lucrul, este nu,ai unul% .el ,ai se,nificativ exe,plu 'n aceast privin este dreptul succesiunii la tron% .a ,otiv de conflicte care aparin aici, acest drept nu trebuie s fie 'nc regle,entat #i stabilit pentru sine, fiindc altfel conflictul devine 'ndat de alt natur% /nu,e,

o'nd succesiunea nu este 'nc fixat prin legi pozitive #i prin prescripiile lor valabile, nu poate fi considerat ca o nedreptate 'n sine #i pentru sine faptul c fratele ,ai fc'nr ar trebui s do,neasc tot at't de bine ca #i cel ,ai btr@n sau vreo alt rud a casei regale% .u, 'ns do,nia este ceva calitativ #i nu poate fi divizat cantitativ, ca banii #i averea $dup natura lor divizibile co,plet -ust*, cu ocazia unei astfel de ,o#teniri se ivesc 'ndat disensiunea #i cearta% :'nid, de exe,plu, +dip las 'n ur,a lui tronul fr do,nitor, fiii, perecIea teban, '#i stau fa 'n ifa cu acelea#i drepturi '#i pretenii 4 fraii, e adevrat, cad de acord s do,neasc anual alternativ, dar +teocle rupe acordul, iar PolUnice porne#te contra 2ebei pentru a-#i apra dreptul% 6u#,nia dintre frai este 'n general un conflict care se extinde de-a lungul tuturor ti,purilor artei, #i care 'ncepe de-a cu .ain, uciga# al lui /bel% Pi 'n Pah-Ta$eh% pri,a carte persan cu eroi, punctul de plecare al variatelor lupte 'l constituie o cearc pentru succesiune la tron% <eridu ',pri p,@ntul 'ntre cei doi frai ai si 4 Sei, pri,i Cu, #i .Iaver 4 lui 2Iur 'i reveni 2uran #i 6sIin, iar IredsI un,a s do,neasc asupra p,@ntului Iranului, dar fiecare ridic pretenii asupra rii celuilalt, iar disensiunile #i rzboaiele ce nasc de aici nu ,ai au sf'r#it% Pi 'n evul ,ediu cre#tin istoriile discordiilor fa,iliare #i dinastice s'nt fr nu,r% ?6ar astfel de ne'nelegeri se 'nfi#eaz ele 'nsele ca accidentale, fiindc 'n sine #i pentru sine nu este necesar ca fraii s oad 'n du#,nie, oi trebuie s intervin #i ',pre-urri particulare #i cauze ,ai 'nalte 8 ca, de exe,plu, na#terea 'n sine du#,an a fiilor lui +dip, sau #i caz ca cel din .ireasa din .essina% unde se 'ncearc punerea discordiei frailor pe seai,ia unui destin ,ai 'nalt% 'n .acbeth al lui SIaVespeare gsi, la baz un conflict ase,ntor% 6unican este rege, SacbetI este cea ,ai apropiat #i ,ai 'n virat rud a sa, #i de aceea el )1( P/C2+/ I% I6++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. este ,o#tenitorul propriu-zis al tronului cIiar 'naintea fiilor lui 6uncan% Pi astfel #i pri,ul ,otiv al ori,ei lui SacbetI este nedreptatea pe care i-a fcut-o regele nu,ind pe propriul su fiu ca ,o#tenitor al tronului% /ceast -ustificare a lui SacbetI, care reiese din cronici, SIaVespeare a o,is-o cu totul, fiindc scopul lui era nu,ai s scoat 'n eviden ceea ce avea oribil 'n ea pasiunea lui SacbetI pentru a aduce un co,pli,ent regelui laicob, care trebuia s aib interesul s-l vad reprezentat pe SaebetI drept cri,inal% 6in aceast cauz, 'n tratarea lui SIaVespeare ri,'ne ne,otivat de ce SacbetI nu o,oar #i pe fiii lui 6uooan, ci 'i las s fug, #i c nici unul dintre cei ,ari nu se g'nide#te la ace#tia% 6ar 'ntregul conflict despre care este vorba 'n SaobefcI dep#e#te de-a treapta situaiei care trebuia s fie indicat aici% PP* ' n ia 1 doilea r ' n id, 'nuntrul acestui cerc cazul invers const 'n faptul c unor deosebiri de na#tere, care l'n ?sine conin o ?nedreptate, li se atribuie totu#i, prin obictd s a u 1 e ig e, puterea unei li,ite de ne'nvins, 'nc't aceste deosebiri se 'nfi#eaz oarecu, ca o nedreptate devenit natur, xlt )Q * servind astfel ,otive de conflicte% Sclavia, iobgia, distincii de cast, situaia evreilor 'n

nu,eroase state '#i 'ntr-un anu,e sens cIiar #i opoziia dintre origina nobil #i icea burgIez trebuie socotite aici% .onflictul rezid laici i'n faptul c, pe de o parte, o,ul posed drepturi, dorine, are scopuri #i pretenii ce-i snt proprii ca o, potrivit conceptului su de o,, contra crora 'ns se opune una dintre acui,i,enionatele deosebiri de na#tere oa o for a naturii, ?',piedic'nd sau aduc'nd cu ea pri,e-die% 6espre acest ifel ide conflict trebuie is spune, ur,toarele 5 6eosebirile de idlas, cele $dintre guvernani #i guvernai etc% s'nit, fr 'ndoial, eseniale '#i raionale, cci ele ffi#i au te,eiul i'n $structura necesar a ansa,blului vieii statului #i se ,anifest prin felul deter,inat al ocupaiei, orientarea #i felul de a si,i '#i l'n 'ntreaga cultur spiritual, pe toate laturile ei% 6ar altceva este c'nd aceste deosebiri ur,eaz is fie deter,inate cu privire la indivizi pe baza na#terii, incit o,ul este aruncat irevocabil de la 'nceput 'ntr-o iclas oarecare isau 'ntr-o cast, nu datorit sie#i, ci datorit Iazardului ,aturii% /poi, aceste deosebiri se dovedesc a fi nu,ai naturale #i ele s'nt totu#i investite cu supre,a putere deter,inant 4 felul cu, a luat na#tere aceast putere #i aceast rigiditate nu ,ai este luat ./PI231D1 III% S36D1-6+2+CSIB/2 /1 I6+/1D1DI )1H I 'n sea,% .ci naiunea poate a fost una originar, iar deosebirea natural dintre liberi '#i iobagi, de exe,plu, a putut s se for,eze abia ,ai t@rziu, sau distincia castelor, a strilor, a privilegiilor provine din deosebiri originare naionale #i rasiale, cu, s-a putut susine despre distinciile de cast ale inzilor' /cest lucru are valoare '#i pentru ,oi aici 4 punctul principal rezid nu,ai 'n faptul ic astfel de relaii de via care regle,enteaz 'ntreaga existen a o,ului trebuie s-#i trag originea din natur '#i din na#tere% .onfor, conceptului acestui lucru, deosebirea ide stare X?socialA trebuie, fr 'ndoial, considerat ca -ustificat, dar 'n acdla#i ti,p nu este 'ngduit s i se rpeasc iniei individului dreptul de a se 'ncadra prin proprie libertate 'n cutare sau cutare istare XsocialA% In aceast privin, singurele ,otive care trebuie is decid s'nit aptitudinea, talentul, destoinicia '#i cultura% .'nd $'ns dreptul alegerii este de-a ,ai dinainte anulat prin na#tere '#i o,ul este astfel fcut dependent de natur #i ide accildentalitatea ei, 'nuntrul acestei lipse de libertate se poate produce un conflict 'ntre poziia pe care i-o asigneaz subiectului na#terea #i cultura spiritual a acestuia #i preteniile -ustificate ale ei% /cesita este un conflict trist, nenorocit, 'ntruc@t dl se bazeaz i'n sine #i pentru isine pe o nedreptate pe care adevrata art liber cnu trdbuie s-l respecte% .onfor, relaiilor noastre isociale actuale, deosebirile de stare XsocialA, cu excepia unui cerc irestr'ns, nu is'nt legate de na#tere% 6inastia do,nitoare #i calitatea de pair is'nt singurele care aparin acestei excepii, din considerente superioare 'nte,eiate pe 'nsu#i conceptul statului% /ltfel, na#terea nu creeaz deosebiri eseniale cu privire la starea XsocialA 'n care ar putea sau ar vrea s intre un individ% 6in aceast cauz, ide exigena ?acestei liberti noi #i leg, cealalt exigen, anu,e 5 subiectul s se dovedeasc a fi 'n privina

?.ulturii, cuno#tinelor, dexteritilor #i felului de a vedea la 'nli,ea strii XisocialeA 'n care intr% 6ac, totu#i, na#terea ,se 'nfi#eaz ca o piedic de ne'nvins fa ide preteniile pe care, fr aceast 'ngrdire, o,ul le-ar putea satisface prin fora sa spiritual #i prin aotivitatea sa, acest ifaipt este considerat de noi nu nu,ai ica o nenorocire, ci 'n cIip esenial ca o nedreptate ce i se face 4 un zid %de desprire pur natural #i ca atare neecIitabil, deasupra cruia o,ul a fost 'nlat ide spiritul, talentul, sim5irea #i cultura sa interioar #i exterioar, 'll separ de ceea ce el ar fi capabil s ating, iar ceea ce e nu,ai natural transfor,at 'n stare de drept 'n cIip )1Q P/C2+/ I% I6++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. $&,% )"L* arbitrar '#i arog rolul de a ridica bariere de netrecut libertii 'n sine 'ndreptite a spiritului% +xa,in'nd acu, ,ai @n deaproape un astfel de conflict, distinge, ur,toarele laturi eseniale 5 'n pri,ul r@nd, individul trebuie s fi dep#it de-a cu 'nsu#irile sale spirituaile bariera natural a crei putere trebuie s cedeze dorinelor 4#i copurilor lui, cci aNltfel pretenia lui este iar#i pur nebunie% 6e exe,plu, o'nd un vailet, care nu posed dec't cultura '#i aptitudinile unui valet, se 'ndrgoste#te de o prines sau de o doa,n nobil, sau aceasta se 'ndrgoste#te de el, o astfel de dragoste nu este dec't absurd #i fr noi,, cIiar #i atunci c@nd reprezentarea acestei pasiuni este 'nsoit de cele ,ai ad'nci #i ,ai calde senti,ente ale ini,ii% 6eoarece aici nu deosebirea de na#tere este ceea ce constituie ele,entul care separ, ci 'ntreaga sfer a unor interese ,ai 'nalte, a unei culturi ,ai largi, a scopurilor vieii #i a ,odului de a si,i este aceea care desparte pe o fe,eie de rang 'nalt 'n ce prive#te ?starea social, averea #i cultura ei social, de un valet% :'nd dragostea constituie unicul punct de unire #i nu cuprinde 'n ea #i restul sferei a tot ceea ce trebuie s priveasc viaa unui o, l'n baza culturii lui spirituale #i a raporturilor strii -sale sociale, o astfel de dragoste r,'ne goail, abstract, #i nu ine dec't de latura senzualitii% Pentru a fi deplin #i Yntreag, ea ar trebui is aib legtur cu totalitatea con#tiinei, cu 'ntreaga noblee a felului de a si,i #i a intereselor spirituaile% /l doilea caz care aparine aici const 'n faptul c spiritualitatea liber 'n sine, cu scopurile ci 'ndreptite, este subordonat na#terii ca obstacol ce ise opune legal% Pi acest conflict are ceva neestetic 'n el, ceva ce contrazice conceptului idealului, orio't ar fi conflictul de agreat #i oria't de u#or i-ar putea veni cuiva 'n ,inte s se serveasc de el% :'nd deosebirile de na#tere au devenit o nedreptate stabilit fer, prin $legi pozitive #i prin $&,% )"6 efectul lor, ca, de exe,plu, na#terea ea paria isau ca evreu etc, este o concepie cu totul -ust ca o,ul care, liber 'n interiorul su se revoilt contra unei astfel de piedici, s o considere ca pe una ce poate fi 'nlturat, iar pe sine liberat de ea% 6e aceea co,baterea uroor astfel de legi se 'nfi#eaz ca absolut 'ndreptit, 'ntrud't '#ns astfel de obstacole devin de netrecut din cauza forei strilor existente #i c'nd ele se

consolideaz, deve./PI231D1 111% S36D1-6+2+CSIB/2 /1 I6+/1D1DI )1" nind necesitate de ne'nvins, de aici nu se poate na#te dec't o situaie a nenorocirii #i a ceea ce 'n sine 'nsu#i este fals% .ci o,ul raional trebuie s se supun necesitii, 'ntruc't el nu are ,i-loacele s-#i supun sie#i fora acestora 4 adic el nu trebuie s ilucreze ',potriva necesitii, ci s lase lini#tit inevitabilul s treac peste el 4 o,ul trebuie s renune I?a interesul #i trebuina care se ni,icesc izibindu-se de o astfel de piedic #i s suporte astfel inevitabilul cu cura-ul cli, al pasivitii #i al rbdrii% Dnde lupta na a-ut la ni,ic, cu,inenia const 'n a te feri din calea luptei, pentru a putea s te refugiezi cel puin 'n independena f o r , a 1 a libertii subiective% /tunci fora nedreptii nu ,ai are putere asupra ta 4 'n ti,p ce 'ndat ce te opui acestei puteri 'i si,i 'ntreaga ta at'rnare% 6ar nici aceast abstracie a unei neat'rnri pur for,ale #i nici acea lupt fr rezultat nu s'nt cu adevrat fru,oase% 'n cIip ase,ntor se 'ndeprteaz de idealul autentic un al treilea caz, care are ne,i-locit legtur cu cazul al doilea% /cest aii treilea caz const 'n faptul c indivizi crora na#terea le-a atribuit pe baz de prescripii religioase, de legi pozitive ale statului, de stri sociale un privilegiu, fr 'ndoial valabil, vor s-#i afir,e #i s-#i validiteze acest privilegiu% Pi anu,e, 'n acest caz, exist, desigur, neat@rnarea, confor, realitii exterioare pozitive, dar aceast %independen, ca subzis-tare a ceea ce este 'n sine 'nsu#i ne-ustificat #i iraional, este o independen fals #i pur for,al #i ea, iar conceptul idea-'ului a disprut% <r 'ndoial, is-ar putea crede c idealul este pstrat, 'ntruc't subiectivitatea mer8e doar ,i, 'n min cu ceea ce este general #i legal, r,'ni'nd 'n consistent unitate cu acesta% 6ar 'n acest caz, pe de o parte, generalul nu-#i are puterea sa 'n a c e s t individ, a#a cu, pretinde idealul eroicului, ci nu,ai 'n autoritatea public a legilor pozitive #i a ,'nuirii lor 4 pe de alt parte, individul afir, nu,ai o nedreptate, lipsin-du-i din aceast cauz acea substanialitate care, cu, a, vzut, rezid ,#i 'n conceptul idealului% .auza subiectului ideali trebuie s fie ln ea 'ns#i adevrat #i 'ndreptit% /cestui al treilea caz 'i apairin, de exe,plu, do,inaia legal asupra sclavilor% asupra iobagilor, dreptul de a rpi libertatea strinilor sau dreptul de a aduce sacrificii zeilor etc% 8 Dn astfel de drept poate, evident, fi dus la 'ndeplinire de ctre indivizi fr prevenie, 'n credina c-#i apr sf@nta lor dreptate, cu, uzeaz, de exe,plu, 'n India de privilegiile lor castele superioare, ori )1 P/C2+/ I% 16++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. ./PI231D1 III% S36D1-6+2+CSIB/2 /1 I6+/1D1DI )1^ cu, 2iIoas a ordonat s fie sacrificat 3reste, sau cu, dispun 'n Cusia $,o#ierii de iobagii lor 4 cei ce stau 'n v'rf doresc s transfor,e din interes astfel de

drepturi 'n drepturi for,ulate de legi% 6ar atunci dreptul lor nu este dec't un drept in-ust al barbariei, iar ei $'n#i#i ni se 'nfi#eaz, pentru ,oi cel puin, ca barbari icare Iotrsc #i 'nfptuiesc ceea ce ?este nedrept 'n sine #i pentru sine% 1egalitatea pe care se spri-in subiectul trebuie, desigur, respectat #i -ustificat in'nd sea,a de spiritul ti,pului '#i de nivalul pe care l-a atins cultura, dar aceast legalitate este pentru noi cu totul pozitiv #i ?lipsit de valabilitate #i de putere% :'nd individul privilegiat face 'ns uz de dreptul su cIiar nu,ai 'n scopurile sale personale, pornind dintr-o pasiune particular #i condus de intenii sugerate de a,orul propriu, ave, 'n faa noastr, pe li'ng barbarie, '#i un caracter ru% , )"!* Prin astfel de conflicte is-a intenionat adesea is fie trezit co,pti,irea t#i cIiar frica 4 aceasta, confor, legii lui /ristotel, care stabile#te da isoop al tragediei frica #i co,pti,irea, dar noi nu ave, ,ici fric ide puterea unor drepturi ie#iite din barbarie #i din nenorocirea ti,purilor, nici respect fa de ele, iar co,pti,irea pe care o pute, si,i se transfor, i,ediat 'n repulsie #i revolt% 6e aiceea singurul deznod,@nt adevrat al unui astfel de conflict nici nu poate consta dec't 'n ifaptul c astfel de false drepturi nu afinat duse la 'ndeplinire, cu,, de exe,plu, nici Ifi-genia, nici 3reste nu is'nt sacrificai 'n /ulis #i 2auris% [* 'n sf'r#it, un ulti, aspect al conflictelor ce-si au -te,e-iull 'n ceea ce ine de natur este pasiunea subiectiv, o'nd ea se spri-in pe bazele naturale ale te,pera,entului #i caracterului% /ici pute, cita ca exe,plu @nai,?te de toate gelozia lui 3tIello% 6orina de do,inare, ongoliul #i, 'ntr-o ,sur oarecare, #i dragostea aparin acestei clase% 6ar aceste pasiuni produc conflicte, $'n esen, nu,ai 'ntru-c't ele devin ,otiv oa indivizii, stp'nii '#i rpii de puterea exclusiv a unui astfel de senti,ent, s se 'ntoarc ',potriva a ceea ce este cu adevrat ,oral si 'n sine '#i pentru sine 'ndreptit 'n viaa o,eneasc, a-ung'nd astfel 'ntr-un conflict ,ai ad'nc% /ceasta ne conduce ila considerarea unui a ii treilea fel principal de conflicte, ce-si iau, propriu-zis, te,eiul 'n puteri spirituale '#i 'n diferendul lor, 'intruc't aceast opoziie este provocat prin fapta 'ns#i a o,ului% R* /, notat %,ai sus de-a cu privire la conflictele pur naturale c aioestea ,u for,eaz dec't punct de plecare pentru alte opoziii ulterioare% /cela#i este 'ns ,ai ,ult sau ,ai puin cazul #i la conflictele cIiar adineaori exa,inate ale celui de-al doilea fel% 2oate acestea nu se opresc, ', opere care prezint u, interes ,ai ad'nc, la conflictul indicat p'n acu,, ci 'nfi#eaz astfel de tulburri '#i opoziii nu,ai ,ca prile- prealabil din care xi- )" decurg disensiunea #i lupta una ',potriva iailteia a puterilor 'n sine si pentru sine spirituale ale vieii% 6ar ceea ce e spirituali nu poate ifi pus an ,i#care dec't prin spirit, #i astfel #i conflictele spirituale trebuie s devin reale nu,ai prin fapta o,ului, pentru a se putea 'nfi#a 'n for,a lor veritabil% Prin ur,are, ave, acu,, pe de o parte, o dificultate, o piedic, o ofens, produse printr-o fapt real a o,ului 4 pe de alt parte, o lezare a unor interese #i

puteri 'ndreptite 'n sine #i pentru sine% Bu,ai luate ',preun a,bele deter,inaii 'nte,eiaz ad'nci,ea acestui ulti, fel de conflicte% Principalele cazuri ce se pot 'nt'lni 'n aceast sfer pot fi deosebite 'n felul ur,tor 5 aoi* 'ntruct't abia acu, 'ncepe, s prsi, sectorul conflictelor care se bazeaz pe ceea ce ine de ,atur, pri,ul caz aii acestui p%ou fel de conflicte este 'nc 'n $legtur cu cazurile precedente% 6ar 'ntruc@t fapta o,eneasc este aceea pe care ur,eaz s se 'nte,eieze conflictul, naturalul 'nfptuit de o, 8 'nfptuit nu 'n $,sura $'n care acesta este spirit 8 poate consta nu,ai 'n faptul c o,ul a co,is din ne#tiin, neintenionat, ceva care ,ai t'rziu i se dovede#te a fi o lezare a unor puteri ,orale ce trebuie absolut respectate% .on#tiina pe care dl o c'#tig i,ai t'rziu despre fapta sa 'l ',pinge apoi, datorit acestei lezri de care ,ai 'nainte nu era con#tient, ', conflict #i contradicie, ', cazul ic'nd consider fapta ca provenind de la el% 3poziia 'ntre con#tiin #i intenia avut c ' , d s-a co,is fapta #i con#tiina ce i-a ur,at despre ceea ce era fapta 'n sine, constituie aici baza conflictului% Pute, socoti ca exe,ple pe +dip #i /-ax% <apta lui Bdip, 'n intenia #i dup #tiina lui, oonst $'n faptul c el ucide 'n lupt un brbat care 'i este strin, dar ceea ce el ,-a #tiut, fapta reail, este 'n sine $x= )1 #i pentru sine uciderea propriului su tat% Invers, /-ax o,oar 'n nebunia l9i tur,ele grecilor, consider',du-de drept cpeteniile grecilor% :'nd, apoi, trezit la con#tiin, vede cele 'nt',plate, @@N P/C2+/ I% I6++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. ru#inea de fapta sa este aceea care pune stp'nire pe el #i-l aduce 'n conflict% .eea ce 'n cIipul acesta a lezat o,ul neintenionat trebuie s fie 'ns ceva ice el consider, 'n ,od esenial #i confor, raiunii sale, ca sf@nt #i de,n de veneraie% 6in contra, o'nd aceast considerare #i venerare este o si,pl prere subiectiv #i o superstiie, un astfel de conflict nu ,ai poate avea, cel puin pentru noi, nici un interes ,ai profund% -!!* .u, 'ns 'n categoria despre care este vorba acu, conflictul trebuie s fie o ilezare spiritual a unor puteri spirituale printr-o fapt a o,ului, conflictul ,ai adecvat const, 'n al doilea r'nd, 'ntr-o lezare con#tient, provenit din aceast con#tiin #i din intenia ei% Punctul de plecare poate fi iar#i #i aici o pasiune, un act violent, o prostie etc% Czboiul troian, de exe,plu, are ca punct de plecare rpirea +lenei 4 'n continuare apoi, /ga,e,non sacrific pe Ifige-nia #i o rne#te %astfel pe ,a,a ei, ucigr@idu-i pe cel ,ai iubit dintre copii 4 .lite,nestra '#i o,oar din aceast cauz soul 4N 3reste, fiindc ea l-a o,or@t pe tatl su #i pe rege% se rzbun ucig'ndu-#i ,a,a% 2ot astfel 'n Ha,let4 tatl este ucis 'n cIip perfid, iar ,a,a lui Ha,let ultragiaz sufletul celui ucis printro grbit cstorie cu uciga#ul% Pi la aceste conflicte punctul principal r,'ne faptul c se duce lupt contra a ceva ce este 'n sine #i pentru sine ,oral, adevrat, sf'nt, ceva pe care o,ul prin aceast lupt 'l ridic ',potriva sa% 3nd nu acesta este cazul, un astfel de

conflict, 'ntruc@t ave, o con#tiin despre ceea ce este cu adevrat ,oral #i sf'nt, r,'ne pentru noi fr valoare #i esenialitate, ca, de exe,plu, 'n cunoscutul episod al .ahabaratei% cazul lui Balas )[ #i al prinesei 6a,aUanti% Cegele Balais a luat 'n cstorie pe lata de principe 6a,aUanti, care avea privilegiul s aleag liber pe unul dintre peitorii ei% .eilali pretendeni plutesc 'n aer @n for, de spirite% Balas singur st pe p@,'nt, iar 6a,aUanti a avut bunul gust s aleag o,ul% /tunci spiritele se supr #i-l p'ndesc pe regele Balas% 6ar ,uli ani de-a r@ndul nu pot igsi ni,ic contra lui, cci ?dl ,u se face vinovat de nici o gre#eal% i'n sf@r#it, ele totu#i c'#tig putere asupra lui, deoarece regele co,ite o ,are cri, urin'nd #i p#ind pe p,',tul u,ezit de urin% 6up 'ncIipuirea inzilor, acest fapt este o vin ,are, care nu poate r,@ne nepedepsit% 6e acu, spiritele 'l au 'n puterea lor 5 unul dintre ele 'i insufl dorina de -oc altul rscoal pe fratele lui Balas $',potriva lui, #i pierz'ndu-i#i ia ./PI231D1 III% S36D186+2+CSIB/2 /1 I6+/1D1DI ))1 sf@r#it tronul, Balas se vede nevoit s peregrinsze, srcit, ',preun cu 6a,aUanti% 1a ur, trebuie s suporte #i desprirea de ea, p'n o'rad, dup ,ultiple peripeii, este din nou ridicat la 'nli,ea fericirii de ,ai 'nainte% /devratul conflict, 'n -urul cruia se 'nv@rte#te totul, este nu,ai 'n ocIii vecIilor inzi o ofens esenial a ceea ce este sf'nt, dup concepia noastr 'ns el nu este deo't o absurditate% RU* 'n al treilea r'nd 'ns, nu este nevoie ca ofensa s fie direct, adic ,u e necesar oa fapta ca atare, luat de-a pentru sine, s fie o ifaipt generatoare de conflict, ci ea devine astfel nu,ai datorit raporturilor #i ',pre-urrilor 'n care ea este 'nfptuit #i care i se opun #i o contrazic% Fulieta #i Co,eo, de exe,plu, se iubesc 4 'n iubire, luat 'n sine #i pentru sine, nu rezid nici o lezare 4 dar ei #tiu c fa,iliile lor triesc 'n du#,nie #i se ursc, c prinii nu vor ad,ite niciodat cstoria, #i astfel, dat fiind 'n prealabil acest teren plin de 'nvr-bire, conflictul este inevitabili% 8 /-ung aceste consideraii cu totul generale referitoare la situaia deter,inat fa de situaia general a lu,ii% 6ac a, vrea s trat, aceast proble, pe toate laturile #i cu toate nuanele ei, acest singur capitol ar da ocazie la cele ,ai a,ple dezbateri% 6eoarece iscodirea diferitelor situaii cuprinde 'n sine o cantitate inepuizabil de posibiliti, ceea ce depinde iar#i, totdeauna de arta respectiAa, de genul #i specia ei% 6e exe,plu, pove#tii 'i 'ngdui, ,ulte ce nu le per,ite, unui alt gen de concepie #i reprezentri% 'n generail 'ns, gsirea situaiei este un punct i,portant, care de altfel d 'n ,od obi#nuit ,ult btaie de cap '#i arti#tilor% 'ndeosebi 'i auzi, astzi pe ace#tia plt'ng'ndu-se de dificultatea de a gsi subiectele -uste din care s scoat situaii #i circu,stane% 1a pri,a vedere, poate prea, fr 'ndoial, c este ,ai de,n pentru poet s fie original #i s-#i inventeze el 'nsu#i situaiile, dar acest fel de independen nu este latura esenial% <iindc situaia pentru sine nu constituie ceea ce e spiritual, nu constituie creaia artistic propriu-zis, ci se refer nu,ai la ,aterialul

exterior 'n care #i cu care trebuie s fie dezvoltat #i reprezentat un caracter, o constituie sufleteasc% Bu,ai o'nd este vorba de elaborarea acestui 'nceput exterior, ea aciuni #i caracter, se ,anifest activitatea autentic artistic% Pute, deci s nu-i art, nici un fel ie igratitudine poetului pentru faptul c a nscocit el 'nsu#i @@@ P/C2+/ I% I6++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. ./PI231D1 111% S36D1-6+2+CS1B/2 /1 I6+/1D1DI @@2 aceast latur 'n sine nepoetic, #i trebuie s-i d, voie s scoat, iar#i #i iar#i, subiecte din ceea ce ave, de-a 5 din istorie, legend, ,it, din cronici, ba cIiar #i din ,ateriale #i situaii de-a elaborate artistic 5 ca 'n pictur, unde latura exterioar a situaiei a fost luat din legendele sfinilor #i destul de adesea Di, )" * repetat 'n ,od ase,ntor% .reaia propriu-zis artistic la astfel de reprezentri rezid ,ult ,ai ad@nc dec't un gsirea unor situaii deter,inate% 8 2ot astfel stau lucrurile #i 'n ice prive#te bogia strilor #i a co,plicaiilor 'n#irate ,ai 'nainte% 'n aceast privin, destul de adesea a fast ludat arta ,ai nou pentru faptul c, 'n co,paraie cu cea antic, ea ar da dovad de o ,ai rodnic i,aginaie% Pi 'ntr-adevr gsi, cIiar 'n operele de art ale evului ,ediu #i ale epocii ,ode,e cea ,ai ,are variaie #i alternare de ?situaii #i eveni,ente, de 'nt@,plri #i destine% 6ar aceast bogie exterioar nu este totul% In ciuda ei, ave, puine dra,e #i poe,e pice excelente% .ci lucrul prin-t ciipal nu este ,ersul exterior #i varierea 'nt@,plrilor, ca #i cu, acestea, ca 'nt@,plri #i eveni,ente, ar epuiza coninutul operei de ant, ci este pls,uirea i,oral '#i spiritual, s'nt ,arile ,i#cri ale sufletului #i caracterului care se 'nfi#eaz #i se reveleaz prin ,i-locirea procesului acestei pls,uiri sau creaii% 6ac consider, acu, punctul 'ncep@nd de la care trebuie s purcede, ,ai departe, circu,stanele deter,inate exterioare #i interioare, strile #i relaiile fa de situaie devin, pe de o parte, ceea ce s@nt nu,ai datorit sufletului, pasiunii, care le cuprinde #i se pstreaz 'n ele 4 pe de alt parte, a, vzut c situaia, 'n ,odul-ei-deter,inat, se difereniaz 'n opoziii, obstacole, co,plicaii #i 1 e z r i, 'nc@t sufletul, afectat de circu,stane, se si,te 'nde,nat s acioneze 'n cIip necesar contra ia ceea ce tulbur #i ',piedic, opun'ndu-se scopurilor #i pasiunilor sale% Bu,ai 'n sensul acesta @ncepe adevrata aciune, c'nd adic s-a ,anifestat opoziia pe care o coninea 'n sine situaia% 6ar 'ntruc't aciunea productoare de conflict lezeaz o parte ce-i st 'n fa, @n acest diferend ea provoac contra ei puterea opus atacat, #i de astfel de aciune este ne,i-locit legat re ac i unea% /bia cu aceasta ti,% )"^* a intrat idealul 'n plin ,od-deter,inat #i 'n ,i#care% <iindc acu, stau fa 'n fa, c o,b t 'n d u - s e unul pe altul, dou interese s,ulse din ar,onia lor #i pretinz@nd cu necesitate, 'n contradicia lor reciproc, o dezlegare% ?%4%%Bu,ai c aceast ,i#care, luat ca 'ntreg, nu ,ai aparine capitolului situaiei #i

conflictelor ei, ci duce la considerarea a ceea ce a, nu,it ,ai sus aciune propriu-zis% ,. ACJIUNEA .onfor, gradaiei ur,ate de noi p'n acu,, aciunea onstituie al treilea ele,ent, alturi de starea gene-a 1 a lu,ii #i de situaia deter,inat% 8 'n raportarea ei exterioar la capitolul precedent a, vzut de-a c aciunea presupune circu,stane care duc la conflicte, la aciune #i reaciune% 6ar unde trebuie s 'nceap aciunea @n legtur cu aceste presupoziii nu se poate stabili precis% <iindc iteea ce, pe ide o parte, se 'nfi#eaz ca 'nceput poate, pe de alt pante, s se dovedeasc a fi, la r'nidul su, rezultat al unor co,plicaii anterioare, care ar constitui prin ur,are adevratul 'nceput% 6ar acestea s'nt iar#i ele 'nsele nu,ai rezultat al unor conflicte precedente etc% 'n fa,ilia lui /ga,e,non, de exe,plu, lfigenia 'n 2aurida isp#e#te vina #i nenorocirea fa,iliei ei% /ici, 'nceputul ar fi salvarea Ifigeniei de ctre 6iana, care o aduce la 2aurida 4 aceast circu,stan nu este 'ns dec't ur,area altor eveni,ente, anu,e a sacrificiului din /ulida, care la r@ndul lui este condiionat de lezarea lui Senelaos, cruia Paris i-o rpe#te pe +lena, #i a#a ,ai departe #i ,ai departe, p'n la fai,osul ou al 1edei% 2ot astfel, subiectul tratat 'n l(igenia n )aurida conine ca presupoziie uciderea lui /ga,e,non #i 'ntreaga serie de cri,e 'n fa,ilia lui 2antal% 'n ,od si,ilar se petrec lucrurile @n ciclul de legende teban% 6ac ar trebui s fie reprezentat aciunea ',preun cu 'ntreaga aceast serie a presupoziiilor ei, nu,ai arta poetic ar putea, eventual, face fa acestei sarcini% 6ar de-a, confor, prover bului, o astfel de realizare a devenit ceva plictisitor #i este considerat ca aparin@nd prozei, fa de extinderea creia a fost stabilit pentru poezie drept lege cerina de a introduce asculttorul 'ndat in $edia2 res# /cu,, faptul c nu este 'n interesul artei de a 'ncepe aciunea deter,inat cu ceea ce este 'n cIip exterior pri, 'nceput '#i are te,eiul ,ai ad'nc 'n faptul ca un astfel de 'nceput nu este 'nceput dec@t cu privire la desf#urarea exterioar a lucrurilor, iar legtura aciunii cu acest 'nceput nu prive#te dec't unitatea e,piric a feno,enului, dar @@= P/C2+/ I% I6++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. poate fi indiferent coninutului propriu-zis a*l aciunii 'ns#i% Dnitatea egal de exterioar r,'ne prezent #i atunci o'nd unul #i acela#i individ trebuie s dea firiil ce leag 'ntre ele diferitele 'ntl',plri% 2otalitatea circu,stanelor de via, fapte, destine constituie, fr 'ndoial, ele,ente ce dau fiziono,ie individului, dar adevrata lui natur, adevratul ,iez al caracterului #i capacitii lui se ,anifest de altfel 'ntr-o unic ,are situaie #i aciune, 'n a cror desf#urare el ne reveleaz ceea ce este el, 'n ti,p ce 'nainte de aceasta el nu era c9nosc9t deo't doar dup nu,e #i exterior% Prin ur,are, 'nceputul aciunii nu trebuie cutat 'n sus,enionatul 'nceput e,piric, ci aici trebuie cuprinse nu,ai circu,stanele care, utilizate de sufletul individului #i de nevoile lui, produc too,ai conflictul deter,inat, a crui lupt #i

dezlegare constituie aciunea particular% 6e exe,plu, 'n 1liada% Ho,er 'ncepe 'ndat cu cIestiunea despre care e vorba la t%el, cu ,'nia i9i /Iile, #i nu poveste#te ,ai 'nainte eveni,entele agiO precedente sau istoria vieii lui /Iile, ci ne prezint i,ediat conflictul specific, #i anu,e 'n a#a fel, 'no't fundalul descrierii pe care o face prezint un interes deosebit% Ceprezentarea aciunii ca o %,i#care 'n sine total de aciune, , reaciune '#i rezolvare 4a conflictului ei aparine cu deosebire poeziei, fiindc celorlalte arte nu le este dat sa rein deo't un ,o,ent 'n desf#urarea aciunii #i a realizrii ei% 6esigur, pe de o parte, ele par, datorit bogiei ,i-loacelor lor, c ar dep#i 'n aceast privin poezia, 'ntruc@t ele ou au la dispoziia %lor nu,ai 'ntreaga figur exterioar, ci #i expresia prin gesturi, precu, #i raportarea lor la figurile 'ncon-urtoare r#i oglindirea 'n alte obiecte grupate eventual $',pre-ur% 6ar toate acestea s',t ,i-loace de expri,are care nu egaleaz vorbirea 'n ce prive#te claritatea% /ciunea este cea ,ai li,pede revelare a individului, a senti,entelor, precu, #i a scopurilor lui% .eea ce este o,ul 'n strfundurile lui se realizeaz nu,ai prin aciunea lui, iar aciunea, din cauza originii ei spirituale, o'#?tig, #i 'n ce prive#te expresia spiritual, nu,ai 'n vorbire claritatea #i precizia cea ,ai ,are% .'nd vorbi, 'n general despre aciune, ave, reprezentarea c ea ar fi de o varietate incalculabil% 2otu#i, pentru art, cercul aciunilor potrivite pls,uirilor ei ri,'ne 'n general restr@ns, deoarece ea nu are de parcurs dec't sfera aciunii deter,inate 'n cIip necesar de ctre idee% ./PI231D1 III% S36D1-6+2+CSIB/2 /1 I6+/1D1DI ))H 'n aceast privin, trebuie s scoate, 'n Ilu,ina trei puncte principale ale aciunii, 'ntruc@t arta trebuie s 'ntreprind reprezentarea ei, puncte ce deriv din ur,toarele 5 situaia #i conflictul ei s'nt ceea ce, propriuzis, provoac ,i#carea ei 4 dar ,i#carea 'ns#i, diferendul idealului 'n activitatea lui, nu se ,anifest deo't prin reaciune% /cu,, aceast ,i#care conine 5 'n pri,ul r'nd, puterile generale, care for,eaz coninutul '#i scopul esenial ipe,tru care se acioneaz% 'n al doilea r'nd, activarea acestor puteri prin ,i-locirea indivizilor care acioneaz% 'n al t re Sea r'nd, aceste dou laturi trebuie s se uneasc 'n ceea ce vre, s nu,i, aici 'n general caracter% '6 PUTERILE FENERALE ALE ACEIUNII a* 3ric't ne-a, gsi, la considerarea aciunii, pe treapta ,oidului-deter,inat #i a diferendului idealului, totu#i 'n fru,osul veritabil, ifiecare latur a opoziiei ', care se dezvolt conflictele trebuie s ,ai poarte 'n ea '#i pecetea idealului, #i de acea nu este 'ngduit s-i lipseasc raionalitatea #i 'ndreptirea% Interese de natur ideal trebuie s fie acelea care se co,bat, 'no't puterea se ridic ',potriva puterii% /ceste interese s'nt nevoile eseniale ale sufletului o,enesc, scopurile 'n ele 'nsele necesare ale aciunii, scopuri i'n sine 'ndreptite #i

raionale, #i toc,ai prin aceasta puteri universale '#i ve#nice ale existenei spirituale 4 ele nu s'nt 'nsu#i divinul absolut, ci fiii unicei idei absolute, #i din acest ,otiv, is'nit do,inante #i valabile 4 s@nt copii ai unicului adevr universal, de#i s'nt nu,ai ,o,ente particulare deter,inate ale acestuia% Prin ,odul-lordeter,inat, ele pot a-unge, fr $'ndoial, 'n opoziie una cu atta, dar, cu tot diferendul lor, ele trebuie s posede 'n ele 'nsele esenialitate pentru a ise 'nfi#a ca ideal deter,inat% /cestea s'nt ,arile ,otive ale artei, eternele raporturi religioase #i ,orale 5 fa,ilie, patrie, stat, biseric, glorie, prietenie, stare social, de,nitate 4 'n lu,ea $ro,anticului, 'ndeosebi onoarea #i iubirea etc% 'n privina gradului lor de valabilitate, aceste puteri s'nt deosebite, toate s'nt 'ns 'n ele 'nsele raionale% 'n acela#i ti,p, ele s'nt puterile sufletului o,enesc, puteri pe care o,ul, fiindc e o,, trebuie s le recunoasc, s le lase is-l diri-eze #i acioneze% ))Q P/C2+/ I% I6++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. ' 284) 6ar ele ,u trebuie s se 'nfi#eze ca si,ple drepturi ale unei legiferri pozitive, deoarece for,a unei legiferri pozitive repugn de-a ', parte, cu, a, vzut, conceptului #i for,ei idealului, iar 'n parte, coninutul drepturilor pozitive poate constitui ceea ce 'n sine #i pentru sine e nedrept, orio't de ,ult ar fi ',brcat el for, de lege% Sus-a,intitete raporturi nu s@nt 'ns nu,ai ceea ce esite stabil 'n ,od exterior, ci s'nt puteri substaniale i'n sine #i pentru %sine, care, toc,ai pentru c conin 'n ele veritabilul coninut al divinului #i al o,enescului, r,'n ele,entul propulsor al aciunilor care 'n cele din ur, se realizeaz totdeauna% 6in aceast categorie fac, de exe,plu, parte interesele #i scopurile care se co,bat 'n Antigona lui Sofocle% .reon, regele, 'n calitate de cpetenie a ora#ului, a dat porunca sever ca fiului lui +dip, pornit ca du#,an al patriei contra 2ebei, s nu i se fac onorurile 'n,or,@ntrii% 'n acest ordin este cuprins o 'ndreptire esenial, anu,e gri-a pentru binele 'ntregului ora#% 6ar /ntigona este 'nsufleit ide o putere la fel de ,oral, de sif'nta iubire de frate, pe care nul poate lsa ne',,on,'ntat, prad psrilor% S nu-t#i 'ndeplineasc 'ndatorirea nmormntrii ar fi ',potriva pietii fa,iliare, ,otiv pentru care /ntigona calc porunca lui .reon% p* /cu,, fr 'ndoial, conflictele pot fi introduse 'n felurile cele ,ai diferite, dar necesitatea reaciunii nu trebuie s fie cauzat prin ceva bizar ori respingtor, ci prin ceva ce este 'n sine 'nsu#i raional #i 'ndreptit% /stfel, de exe,plu, 'n cunoscutul poe, ger,an al lui Hart,ann von der /ue Ar$anul Eein-rich% conflictul este respingtor% +roul este lovit de o boal incurabil #i, cut'nd a-utor, se adreseaz clugrilor din Sa- lenno% /ce#tia pretind c de bunvoie trebuie s se sacrifice pentru el un o,, deoarece nu i s-ar putea prepara leacul vindector dec't dintr-o ini, de o,% 3 biat fat carenl iube#te pe cavalier ise Iotr#te de bun voie s ,oar #i pleac cu el 'n Italia% /cest lucru e cu totul barbar, iar cal,a iubire #i devota,entul ,i#ctor al fetei nu pot, din

acest ,otiv, s produc efectul lor deplin% 'nt'lni,, desigur, #i la cei vecIi nedreptatea sacrificiului u,an ca conflict 4 astfel, 'n istoria Ifigeniei, de exe,plu, care iniial trebuie is fie -ertfit #i apoi trebuie s sacrifice ea 'ns#i pe fratele su% Pe de o parte 'ns acest conflict are aici legtur cu alte raporturi, 'n sine 'ndreptite, pe de alt parte, cu, nota, ,ai sus, raionalul rezid 'n faptul ./PI231D1 III% S36D1-6+2+CSIB/2 /1 I6+/1D1DI @@4 c at't Sigenia, o't #i 3reste, s'nt salvai, puterea acelui conflict nedrept fiind ',f,r'nt% +vident, acesta e cazul #i 'n sus-a,intitul poe, al Fui Hart,ann von der /ue, 'ntruc't Henric, nevoind el 'nsu#i s aocepte 'n cele din ur, -ertfa, este liberat de boala sa cu a-utor du,nezeiesc, astfel #i fata este rspltit pentru credincioasa ei iubire% Sus-a,intitelor puteri afir,ative iii se altur 'ndat altele apuse, adic puterile negativului, ale rului 'n general% 2otu#i, ceea ce este nu,ai negativul nu e 'ngduit s-#i gseasc locul 'n reprezentarea ideal a unei aciuni ca te,ei esenial al reaciunii necesare% Cealitatea negativului poate, fr 'ndoial, corespunde negativului #i esenei #i naturii lui, dar o'nd conceptul interior #i scopul s'nt de-a 'n ele 'nsele nule, ur'enia, de-a interioar, co,port #i ,ai puin fru,usee autentic 'n realizarea ei exterioar% Sofistica pasiunii poate, desigur, 'ncerca, prin abilitatea, tria #i energia ?caracterului, s introduc laturi pozitive 'n ceea ce este negativ, dar noi nu pstr, itotu#i dec't intuiia unui ,or,'nt spoit% <iindc ceea ce e nu,ai negativ este 'n general fad #i tern, ls'ndu-ne din aceast cauz sau vid 'n suflet, sau repulsie, fie c este ,otiv propulsor al unei $&,% ) H* aciuni, fie c este 'ntrebuinat nu,ai ca ,i-loc spre a provoca reaciune% 3ribilul, nenorocirea, brutalitatea violenei #i duritatea forei care dep#e#te ,ai pot fi suportate de reprezentare c'nd s'nt ridicate #i purtate de grandoarea plin de coninut a caracterului #i a scopului ur,rit, dar rul ca atare, invidia, la#itatea #i -osnicia s'nt #i r,'n nu,ai respingtoare% 6e aceea diavolul pentru sine este o figur proast, inutilizabil din punct de vedere estetic, cci el nu este ni,ic altceva dec't ,inciuna 'n sine 'ns#i, #i %din aceast cauz persoan extre, de prozaic% 2ot astfel s'nt puteri, desigur, #i furiile urii #i at't de ,ulte alegorii de ,ai t'rziu de aceea#i spe, dar puteri lipsite de independen afir,ativ #i de consisten, #i nepotrivite pentru reprezentarea ideal, cu toate c #i 'n aceast privin trebuie stabilit o ,are deosebire 'ntre ceea ce este per,is #i ceea ce este interzis pentru diferitele arte #i felul 'n care ele '#i 'nfi#eaz, ne,i-locit sau nu, obiectul 'naintea intuiiei% 6ar rul 'n sine este 'n generali srac #i lipsit de coninut, fiindc din el nu iese ni,ic altceva dec@t tot nu,ai negativ, distrugere #i nenorocire, 'n ti,p ce arta autentic trebuie s ne ofere priveli#tea unei ar,onii n sine% 6e dispreuit este 'ndeosebi -osnicia, cci ea provine din invidie #i ur contra a ceea ce este nobil #i @@< P/C2+/ I% I6++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I.

nu se sfie#te s converteasc ceea ce este 'n sine 'ndreptit 'n ,i-loc al propriei pasiuni rele sau ru#inoase% 6in aceast cauz, ,arii poei #i arti#ti ai anticIitii, nu ine ofer spectacolul rutii #i al depravrii 4 din contr, SIaVespeare 'n Hegele -ear% de exe,plu, ne 'nfi#eaz rul 'n 'ntreaga Iui oroare% Btr@nul 1ear l'#i ',parte ara fiicelor sale #i, 'n nesocotina lui, se 'ncrede 'n vorbele lor farnice #i lingu#itoare, nepreuind pe tcuta '#i preioasa .ordelia% /cest $fapt este de-a ca atare lipsit de -udecat, iar neru#inata ticlo#ie '#i nerecuno#tina a fiicelor $&,% ) Q* ,a- ,ar- #- a brbailor lor 'l duc lla nebunie 'n sensul propriu al cuv'ntului% In aS fel, adesea, eroii tragediei franceze fac pe grozavii, arog,du#i cele ,ai ,ari #i i,ai nobile ,otive ale aciunilor lor '#i fac i,are caz de onoarea '#i de,nitatea lor, ei ni,icesc 'ns iar#i tot at't de adesea i,aginea acestor ,otive prin ceea ce ei s'nt #i 'nfptuiesc icu ?adevrat% 6ar cu deosebire 'n ulti,ul ti,p a devenit o ,od starea de sf@#iere #i de inconsisten interioar, care parcurge toate disonanele respingtoare, praduo'nd un u,or al oribilului '#i o for, grotesc a ironiei 'n care s-a co,plcut, de exe,plu, 2Ieodor Hdfif,ann% U* Prin ur,are, coninutul veritabil al aciunii ideale trebuie s-l dea nu,ai iputerile 'n ele 'nsele afir,ative #i substaniale% 6ar aceste puteri ani,atoare, d'nd a-ung s fie reprezentate, nu trebuie s se 'nfi#eze 'n generalitatea lor ca atare, cu toate c 'nuntrul realitii aciunii ele constituie ,o,entele eseniale ale ideii, ci trebuie s fie pls,uite ca indivizi independeni% 3'nd nu se 'nfptuie#te acest lucru ele r,'n idei %generalle sau reprezentri abstracte care nu aparin do,eniului artei% Pe %o't de puin este 'ngduit ca ele s-#i trag originea din si,plul capriciu al i,aginaiei, tot at't de ,ult e necesar ca ele s se concretizeze 'n for, deter,inat #i 'ncIeiat, prezent'ndu-se astfel ca individualitate 'n ele 'nsele% 2otu#i, nu este 'ngduit nici ca acest ,oddeter,inat -s se disperseze p'n la particularitatea existenei exterioare, nici s se contracteze 'n interioritate subiectiv, fiindc altfel individualitatea puterilor generale ar trebui anga-at in toate co,plicaiile existenei ,rginite% Prin ur,are, pe aceast latur, ,odul-deter-,inat-de-a-fi al individualitii lor nu trebuie s fie 'nfptuit 'n toat plenitudinea lui% .a cel ,ai autentic exe,plu pentru o astfel de apariie #i do,inaie a puterilor generale 'n for,a lor independent pot fi $&1 ) "* adu#i zeii greci% 3ricu, is-ar 'nfi#a ei, zeii eleni is'nt totdeauna ./PI231D1 III% S36D1-6+2+CSIB/2 /1 I6+/1D1DI ))^ senini '#i fericii% .a zei individuali, unii din ei a-ung, desigur, s fie i,plicai fin llupt, dar, icIiar '#i 'n conflict fiind, ei nu-l iau p'n la ur, at't de 'n serios l'nc't s se concentreze asupra unui scop deter,inat cu toat energia '#i consecvena caracterului #i a pasiunii 5#i s-#i afle pieirea 'n Ilupte pentru realizarea acestui scop% +i nu fac dec't doar s se a,estece ici '#i colo, 'n cazuri concrete, fac dintr-un interes deter,inat propriul lor %interes, abandoneaz 'ns

tot at't de u#or acest interes, re'ntorc'ndu-se ferici5i 'napoi pe 'naltul 3li,p% /stfel, 'i vede, pe zeii lui Ho,er 'n lupt, rzboi,du-se 'ntre ei 4 acest fapt rezid 'n ,adul-lor-deteraninat, ei r,'n 'ns totu#i fiine #i ,oduri-deter,inate universale% 6e exe,plu, btlia se dezlnuie cu furie 5 eroii apar unul dup altul, unul d'te unul 4 acu, indivizii se pierd l'n $'nvl,#eala #i lar,a igeneral, ei nu ,ai s'nt ,oduri special deter,inate care s-ar putea distinge unul de cellalt, o ',bulzeal general si un %spirit general s'nt 'n fierbere #i 'n lupt, iar acu, puterile universale, zeii 'n#i#i, s'nt aceia care intr 'n lupt% 6ar din astfel de co,plicaii #i conflicte zeii se retrag iar#i 'n llu,ea independenei #i a lini#tii lor% .di individualitatea for,ei lor i'i i,plic, desigur, n lucruri accidentale, totu#i, universalul divin fiind la ei preponderent, ceea ce este individual 'n fiina lor r,i'ne ,ai ,ult figur exterioar deo't s strbat p'n la nivelul veritabilei subiectiviti interioare% Sodul-deter,inat este o for, care doar se lipe#te, ,ai ,ult sau ,ai puin, de natura divin% 6ar toc,ai independena #i cal,ul lor lipsit de gri-i $le confer acea individualitate plastic oare nu-#i iface nici o gri- #i nici un %g@nd 'n privina deter,inrii% 6in acest ,otiv, nici 'n activitatea lor care se desf#oar 'n realitatea concret nu exist la zeii Io,erici consecven fen,, de#i ei totdeauna is'nt anga-ai 'n aciuni variate #i scIi,btoare, cci lor nu,ai ,ateria #i interesul unor 'nt',plri o,ene#ti te,porare le poate da ocazie s fac ceva% 6e ase,enea, la zeii eleni ,ai gsi, #i alte particulariti proprii, care nu pot fi totdeauna derivate din conceptul generai al oricrui zeu deter,inat 4 Sercur, de exe,plu, este o,oratorul lui /rgus, /polo, o,or'torul #arpelui Piton, Iupiter are nenu,rate a,oruri #i o aga pe Iunona de o nicoval etc% /ceste istorii #i at@tea altele nu s'nt dea't si,ple accesorii agate 'n ,od si,bolic #i alegoric de ceea ce ine de ele,entul natur 'n firea zeilor, accesorii a cror origine ,ai precis va trebui so art, ceva ,ai t'rziu% @2N P/C2+/ I% I6++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. ./PI231D1 III% S36D1-6+2+CSIB/2 /1 I6+/1D1DI )!1 6esigur, '#i l'n arta ,odern ise l'nt'lne#te concepia unor puteri deter,inate i#i totodat generale l'n sine% 6ar acestea s'nt 'n cea ,ai ,are parte nu,ai sterpe #i reci alegorii ale urii, de exe,plu, ale invidiei, %geloziei, 'n general ale virtuilor #i viciilor, alle credinei, speranei, dragostei, fidelitii etc% 'n toate acestea noi nu crede,, cci, 'n ce ne prive#te, singur subiectivitatea concret este aceea pentru care si,i, un interes ,ai profund 'n reprezentrile artei, 'nd't nu dori, s vede, 'nfi#ate 'naintea noastr pentru ele 'nsele a,intitele abstracii, ci nu,ai ca ,o,ente '#i laturi afle caracterelor o,ene#ti, ale ,odului lor particular de a fi #i ale totalitii Hor% In cIip ase,ntor, '#i 'ngerii nu au 'n sine generalitate #i independen, cu, au Sarte, 0enius, /polo etc, sau cu, au 3Veanos #i Helios, ci ei exist, desigur, pentru reprezentare, dar ca servitori particulari ai unicei #i substanialei fiine divine, care nu se fr@,ieaz 'n

individualiti at't de independente cu, s'nt celle pe care ni le prezint cercul zeilor greoi% 6e aceea noi nu ave, i,aginea intuitiv a ,ai ,ultor puteri obiective subzistente 'n sine, care ar putea fi reprezentate pentru %ele 'nsele ca indivizi divini, ci gsi, coninutul esenial aii acestor puteri fie 'n for, obiectiv 'n unicul 6u,nezeu, fie realizat 'n ,od particular #i subiectiv ca aciunii #i caractere o,ene#ti% 6ar toc,ai 'n ,ai sus-a,in-- ) O* tita autono,izare #i individualizare l'#i are originea reprezentarea ideal a zeilor% H6 INDIVIOII CARE ACEIONEAOB :'nid este vorba de idealurile de zei, considerate de noi toc,ai adineaori, nu-i este greu artei is-i#i pstreze idealitatea care i se cere% 6ar 'ndat ioe este vorba s se treac la aciunea concret, ,se ive#te o dificultate particular pentru reprezentare% <r $'ndoial, zeii #i puterile universale 'n general s'nt adic ceea ce pune 'n ,i#care aciunea, dar 'n realitate inu trebuie s li se atnibuie aciune individual propriu-zis, ci aciunea 'i revine o,ului% In felul acesta, obine, dou laturi separate 4 pe o latur se gsesc a,intitele puteri universale 'n substanialitatea lor ce se bazeaz pe ea 'ns#i #i care, din acest ,otiv, este o substanialitate ,ai abstract 4 de cealalt parte se afl indivizii u,ani, crora le aparine Iotr@rea #i ulti,a decizie i'n aciune, precu, '#i 'nfptuirea real% .onfor, adevrului, eternele puteri do,inante s'nt i,anente eului esenial al o,ului, ele constituie latura substanial a caracterului su, dar 'ntru:Yt s'nt concepute 'n 'ns#i divinitatea dor ca indivizi, #i prin aceasta ca unele care se exclud, ele intr de 'ndat 'ntr-un raport exterior fa de subiect% /cest fapt atrage idup isine aici o dificultate esenial 4 cci 'n acest raport dintre zei '#i oa,eni rezid ne,i-locit o contradicie% Pe de o parte, coninutul zeilor este proprietate, pasiune individual, Iotr@re si voin a o,ului, pe de alt parte 'ns zeii s@nt concepui #i sco#i 'n eviden ca puteri existente 'n sine '#i pentru sine, puterii nu nu,ai neat'rntoare de subiectul individual,, ci puteri care-l ,l'n i#i-l deter,in pe acesta, astfel 'nd't acelea#i deter,inaii s'nt reprezentate odat 'n for, de individualitate divin de sine stttoare, iar alt dat ca ceea ce-i este i,ai propriu ini,ii o,ene#tii% 6in aceast cauz, apare periclitat at't libera neat@rnare a zeilor, cit #i libertatea indivizilor care acioneaz% Sai ales c'nd li se confer zeilor putere care co,and, sufer independena u,an pe care noi a, stabilit-o 'ns ca fiind %cerina absolut esenial pentru idealul artei% /ve, aici acela#i raport a crui proble, se pune #i 'n reprezentrile religioase cre#tine% /stfel, de exe,plu, se spune c spiritul lui 6u,nezeu duce la 6u,nezeu% /tunci 'ns interiorul u,an poate aprea ca teren pur pasiv asupra cruia acioneaz spiritul lui 6u,nezeu, iar libertatea voinei o,ene#ti este ni,icit, 'ntruc't Iotr@rea divin a acestei %aciuni r,'ne pentru o, oarecu, un fel de fatalitate 'n care el nu este prezent cu propriul su eu esenial% a* 6ac acest raport este ?astfel conceput 'no't o,ul care acioneaz st 'n faa lui 6u,nezeu 'n cIip exterior, ca 'n faa a ceea ce este substanial, relaia dintre o, #i 6u,nezeu r,'ne cu totul prozaic, fiindc 6u,nezeu porunce#te, iar

o,ul nu are ded't s asculte% 6e exterioritatea reciproc a zeilor #i a oa,enilor n-au fost i'n stare s se in departe nici cIiar poeii ,ari% 6e exe,plu, la Sofoole, dup ce a fcut s nu reu#easc 'n#elciunea lui 3diseu, <iloctet persist 'n Iotr'rea sa de a nu ,erge cu %el 'n tabra grecilor, p'n c'nd, 'n isf'r#it, intervine Hercule, ca deus ex $achina% #i-i porunce#te %s cedeze dorinii lui Beoptole,% .oninutul acestei apariii este, desigur, ,otivat suficient #i ea este #i a#teptat, dar 'ntorstura r,l'ne totdeauna strin #i exterioar #i, 'n cele ,ai nobile tragedii ale sale, oofocle ou face uz de acest fel de reprezentare prin care, dac @2@ P/C2+/ I% X6++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. s!i) P /6 ./PI231D1 III% S36D1-6+2+CSIB/2 /1 I6+/1D1DI @22 se face un pas 'n plus, zeii devin si,ple ,a#ini, iar indivizii si,ple instru,ente ale unui liber arbitru care le este strin% 'n cIip ase,ntor 'intfflni,, ,ai ales 'n genul epic, intervenii de ale zeilor care apar exterioare libertii o,ene#ti% 6e exe,plu, Hen,es 'i conduce pe Pria, la /Iile, /polo 'l love#te pe Patrocle 'ntre u,eri #i-i pune capt zilelor% 2ot astfel, ade- sea esturi ,itologice is'nt astfel 'ntrebuinate, 'nc@t ele iau la indivizi 'nfi#area unei existene exterioare% 6e exe,plu /Iile este cufundat de ,a,a sa 'n StUx, devenind astfel p@n la clc'ie invulnerabil #i inviinicibil% 6ac ne reprezent, acest fapt 'n i,od raional, dispare toat vite-ia #i esena de erou a lui% /Iile devine, dintr-o trstur spiritual a caracterului, o calitate pur fizic% +picului 'ns i se poate 'ngdui un astfel de ,od de reprezentare ,ult ,ai cur@nd dec't genului dra,atic, deoarece 'n poezia epic latura interioritii inteniei trece pe al doilea plan c'nid este vorba de 'nfptuirea scopurilor, ls'nd 'n general exterioritii un spaiu de ,i#care ,ai larg% 6e a.eea acea reflexie a intelectului care confer poetului sarcina absurd ca eroii si s nu fie eroi trebuie s se prezinte cu cea ,ai ,are precauie, cci #i 'n astfel de trsturi se poa?te pstra, cu, vo, vedea i'ndat, raportul poetic 'ntre zei i#i oa,eni% 6i,potriv, prozaicul se ,anifest 'ndat ce puterile prezentate ca independente s'nt 'n sine lipsite de substan #i nu aparin dec@t arbitrarului fantastic 2i bizareriei unei false originaliti% () Caportul cu adevrat ideal const 'n identitatea zeilor #i oa,enilor, identitate care trebuie s fie perceptibil #i atunci c'nd puterile universale vin opuse, ca independente #i libere, persoanelor care acioneaz #i pasiunilor acestora% /nu,e, coninutul itrebuie s se dovedeasc de 'ndat a fi propriul interior ai indivizilor, 'nc@t, pe de o parte, puterile do,inante apar individualitate pentru sine, pe de alt parte 'ns acest ce exterior o,ului se 'nfi#eaz ca ceva ce-i este i,anent spiritului #i caracterului lui% 6e aceea r,'ne 'n sarcina artistului s serveasc de ,i-locitor 'ntre cele dou laturi deosebite #i s le uneasc cu o fin

legtur, fc'nid 'nceputurile vizibile 'n interiorul o,enesc, sco'nd 'ns 'n eviden #i universalul #i esenialul care acioneaz aVi #i prezent'ndu-i intuiiei individualizat pentru sine% Sufletul o,ului trebuie s ise reveleze pe sine ', zei, oare s'nt for,ele generale #i independente a ceea ce acioneaz #i stp@ne#te 'n interiorul su% Bu,ai atunci s'nt zei? totodat zei ai propriei sade ini,i% 6e exe,plu, c'nd auzi, pe cei vecIi spun@nd c 0enus sau /,or a depus stp'nire pe ini,, fr 'ndoial c 0enus #i /,or s'nt ,ai 'nt'i puteri exterioare o,ului, dar iubirea este tot at't de ,ult #i o 'nclinare #i o pasiune care aparine sufletului u,an ca atare, constituind propriul interior all acestuia% 'n acela#i sens se vorbe#te adesea despre +u,enide% Sai 'nt'i, ne reprezent, fecioarele rzbuntoare ca pe ni#te furii care ur,resc 'n cIip exterior pe cri,inal, dar aceast ur,rire este 'n acela#i ti,p furia interioar care strbate prin sufletul cri,inalului, iar Sofocle face uz de acest cuv'nt #i 'n sens de ceea ce este interior #i propriu o,ului, ca de exe,plu 'n 0dip la 9olona $v% 1(!(* unde +riniile 'nsea,n 'nsu#i +dip '#i bleste,ul tatlui, puterea sufletului su rnit asupra fiilor si% +ste, prin ur,are, #i -ust #i ne-ust s fie 'n general declarai zeii ca puteri fie nu,ai exterioare o,ului, fie ca puteri ce-i s'nt nu,ai i,anente, cci ei s'nt #i una #i alta% 6in aceast cauz, la Ho,er, aciunile zeilor #i ale oa,enilor se a,estec ,ereu unele cu altele 4 zeii par s 'nfptuiasc ceea ce e strin o,ului, #i 'ndeplinesc totu#i nu,ai ceea ce constituie propriu-zis substana senti,entelor #i a interiorului su% 'n lliada de exe,plu, c@nd /Iile, 'n ceart cu /ga,e,non, vrea s ridice sabia contra acestuia, apare /tena la spatele lui #i, vizibil nu,ai lui, 'l apuc ide prul lui galben ca aurul% Hera, egal de 'ngri-orat pentru /Iile #i /ga,e,non, vrea s ridice /tena, iar intervenia ei apare cu totul independent de dispoziia sufleteasc a lui /Iile% Pe de alt parte 'ns, ne pute, u#or 'ncIipui c /tena care apare subit, -udecata cu,inte care fr@neaz -,'na eroului, este de natur interioar #i c totul este un eveni,ent care se desf#oar 'n sufletul lui /Iile% Ho,er 'nsu#i ne indic acest fapt cu c'teva versuri ,ai 'nainte (lliada% I, v% 1^L*, c'nd ne descrie cu, delibereaz /Iile 'n sufletul su5 ,,"! QUe $pdcaUavov ou spuaaa-zsvo 2iaaa XF%"Apou, 2oi%M Xxsv @vaff2R-aet%+v, Q >/2p+tSUAv svap'i4oi, R*s o&ov 2tauaeisv, pUA2uasi% 2+ ]^--t%Qv>1 /ceast 'ntrerupere interioar a ,'niei, aceast 'nfr'nare, care e o putere strin fa de ,'nie 8 iniial /Iile se 'nfi1 =Sau de la coaps din teac s-#i s,ulg el spada tioas Pi s 'nlture 'ndat ,uli,ea, s-n-ungIie pe-/itride, 3ri suprarea s-#i cur,e #i capt s puie pornirii>% $2raducerea lud :% Surnu%* @2= P/C2+/ I% I6++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. #eaz plin cu totul nu,ai de ,@nie 8, poetul epic are pe deplin drapt s-o reprezinte ca pe o 'nt@,plare exterioar% 1a fel o vede, pe Sinerva 'n Gdisea ca 'nsoitoare a lui 2ele,ac% /ceast 'nsoire este de-a ,ai greu de conceput, ca

fiind 'n acela#i ti,p interioar, petrec'ndu-ise 'n isuffletul lui 2ele,ac, cu toate c nici aici nu lipse#te llegtura dintre exterior #i interior% .eea ce constituie 'n general senintatea zeilor Io,erici #i ironia cuprins 'n adorarea lor este faptul c independena #i seriozitatea lor dispar 'n ,sura in care ei se 'nfi#eaz ca puteri propriii 'nsu#i sufletului o,enesc #i las prin aceasta ca o,ul s fie 'n ei da sine 'nsu#i% 6ar nu aste nevoie s cut, at't de departe un exe,plu perfect al transfor,rii unei astfel de ,a#inrii zee#ti pur exterioare 'n ceva subiectiv, 'n libertate '#i fru,usee ,oral% 'n 1(igenia n )aurida :oetIe a dat creaia cea ,ai de,n de ad,irat '#i cea u,ai fru,oas cu putin 'n aceaist privin% 1a +uripide, 3reste cu Ifigenia fur cIipul 6ianei% /cesta nu e ali-ceva deo't un furt% /pare 2oas '#i d porunc is fie ur,rii #i s li se ia cIipul zeiei, p'n ce, la sf'r#it, se ive#te 'n ,od cu totul prozaic /tena, poruncindu-i lui 2oas s se opreasc, fiindc ea #i-a#a l-a reco,andat de-a pe 3reste lui Poseidon, xt% )^(* care, de dragul ei, ll-a dus departe 'n largul ,rii% 2oas ascult 'ndat, rspunz'nd la ad,onestarea zeiei $v% 1(() #i (!* 5 =Puternic /tena, cine, auzind cuvintele zeilor, nu se supune este un nesocotit%%% Bu se cuvine is lupt, contra puterii zeilor>% 'n acest raport nu vede, altceva dec't o porunc exterioar #i rigid a /tenei '#i o si,pl ascultare tot at't de lipsit de coninut a lui 2oas% 6in contra, la :oeSIe Ifigenia devine zeia 4#i crede 'n adevrul din ea 'ns#i, din sufletul o,enesc% 'n acest sens se 'ndreapt ea ctre 2oas, ziic'nd 5 =3are nu,ai brbatul are ?drept is sv'r#easc fapte ,ree G I,posibilul nu,ai el 'l str@nge oare la puternicu-i piept de erou M> .eea ce la +uripide realizeaz porunca /tenei, adic convertirea lui 2oas, Ifigenia lui :oetIe caut s obin, #i de fapt '#i obine, trezind 'n el senti,ente ad'nci 2i reprezentri profunde 5 ,,3 'ndrznea 'ncercare ',i fr,@nt pieptul% Bu voi scpa de o 'nvinuire ,are #i nici de un ,are ru dac nu izbutesc 4 inu,ai 'n gri-a ta o las G 6ac e#ti cu adevrat a#a cu, i-a ,ens vestea bun, dovede#te-o cu a-utorul tu #i prea,re#te prin ,ine adevrul G>% 8 Iar c'nd 2oas riposteaz 5 =.rezi tu ./PI231D1 III% S36D1-6+2+CSIB/2 /1 I6+/1D1DI )!H c scitul aspru #i barbar aude glasul adevrului #i al o,eniei pe care atreu-elenul nu l-a auzit M>, ea 'i rspunde, ptruns de cea ,ai vie #i curat credin 5 ='l aude, fiecare, nscut sub oricare cer #i prin a crui ini, curge li,pede #i nestingIerit izvorul vieii>% /tunci, -cu 'ncredere 'n 'nalta lui de,nitate, Ifigenia face apel la ,rini,ia #i la bl@ndeea lui, 'i ,i#c ini,a #i-l 'nvinge, stordtod9% i c9 ,i-loace u,ane #i fru,oase 'nvoirea s se re'ntoarc la ai si% .ci nu,ai de aceasta e nevoie% 6e cIipul zeiei Ifigenia nu are nevoie, #i poate pleca fr s recurg la vicle#ug #i 'n#eltorie, 'n ti,p ce :oetIe tl,ce#te ne,rginit de fru,os, u,an #i conciliator, cuv@ntul zeesc cu dublu 'neles 5 ,F*ac aduci 'n :recia sora-i care st fr voia sa 'n sanctuarul de pe ,alul 2auridei, bleste,ul

ise dezleag>, 'n sensul c pura #i sf@nta Ifigenia, sora, este icIipul zeesc #i ocrotitoarea casei% ,<ru,as #i ,re ni se 'nfi#eaz sfatul zeiei> zice 3reste ctre 2oas -i Sigenia% ntocmai ca pe-un cIip islf'nit ide care str'ns e legat prin tainic cuv@nt divin soarta de neclintit a cetii, te-a luat #i te-a dus, tu, ?ocrotitoare a icasei, pstr'ndu-te 'n loc lini#tit #i sf'nt spre binele fratelui tu #i al celor ai ti 4 o'nd orice ,@ntuire pe acest 'ntins p,'nt prea pierdut, tu ne redai totul>% P-rin puritatea '#i fru,useea ,oral a naturii inti,e a sufletului su, Ifigenia a artat #i ,ai 'nainte fa de 3reste acest fel de a fi, ',pciuitor #i aductor ide vindecare% <r 'ndoial, recunoa#terea ei Al 'nfurie pe dl, care nu ,ai nutre#te nici o credin 'n pacea sufletului su isf'#iat, dar dragostea curat a sorei sale 'l vindec de tot cIinul cauzat de ifuriile interioare 5 ='n braele tale ,a str@ns pentru ulti,a oar rul cu toate gIearele sale, #i Xgroaznic , zgudui p@n 'n ,duva oaselor 4 apoi dispru ca un #arpe 'n gaur% 6in nou gust eu acu,, ,ulu,it ie, vasta lu,in a zilei>% 'n privina aceasta, ca 'n toate celelalte privine, fru,useea ad'nc a acestui ipoe, nu poate fi 'ndea-uns ad,irat% .u subiectele cre#tine 'ns st, ,ai ru dec't cu cele antice, 'n legendele sfinte, #i 'n general 'n do,eniul reprezentrii cre#tine, ave,, fr 'ndoial, prezent 'n credina general apariia I, Hristas, a Sriei, a altor sfini etc, dar i,aginaia #i-a creat alturi, 'n sfere 'nrudite, tot felul de fiine fantastice, ca vr-itoare, strigoi, spirite '#i ,ulte altele si,ilare, 'n conceperea crora 8 c'nd ele se 'nfi#eaz ca puteri strine o,ului, iar @23 P/C2+/ I% I6++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. acesta se apleac fr rezisten interioar sub puterea far,ecelor, ,inciunilor #i 'n#dltoriilor 8 'ntreaga pls,uire poate fi dat prad tuturor aberaiilor #i oricrui arbitrar al 'nt',plri1 In privina aceasta, artistul trebuie s caute ,ai ales ca libertatea #i independena Iotr@rii o,ului s r,@n pstrate% SIaVespeare a dat sub acest raport cele ,ai excelente ,odele, 'n .ucbeth% de exe,plu, vr-itoarele apar ca puteri exterioare care Iotrsc 'n prealabil soarta lui SacbetI% 2otu#i, ceea ce anun ele, este cea ,ai secret #i ,ai proprie dorin a lui, care i se prezint #i i se reveleaz 'n cIipul acesta nu,ai aparent exterior% Pi ,ai fru,oas #i ,ai profund @inc este apariia spiritului 'n Ea$let% tratat nu,ai ca o for, obiectiv a bnuielii interioare a lui Ha,let% 'l vede, pe Ha,let apr'nd ,uncit de su,brul senti,ent c trebuie s se fi 'nt@,plat ceva 'ngrozitor 4 atunci 'i apare spiritul tatului su, dezvelindu-i 'ntreaga cri,% 6up aceast descoperire provocatoare, ne a#tept, ca Ha,let s pedepseasc de 'ndat #i cu aspri,e fapta #i-l consider, cu totul 'ndreptit s se rzbune% 6ar Ha,let #ovie #i iar x= )^"* #ovie% /ceast pasivitate i s-a repro#at lui SIaVespeare, spun'n-du-se c 'n parte piesa nu vrea s ,i#te din loc% 6ar Ha,let este o natur slab din punct de vedere ipraciic, e un suflet fru,os, retras 'n sine 'nsu#i, care nu se poate decide dec't cu greu s ias din aceast ar,onie interioar 4 e ,elancolic, subtil,, ipoIondru #i-ad'nc, #i din acest ,otiv

nu este 'nclinat s acioneze pro,pt% 6e altfel, #i :oetIe a r,as pe ling prerea c SIaVespeare ar fi voit s 'nfi#eze 'n Ea$letW o fapt ,are pentru un isufilet care nu era pe ,sura faptei% Pi :oetIe gse#te c piesa a fost pls,uit cu acest 'neles% =/ici a fost sdit un ste-ar 8 spune :oetIe 8 'ntr-un vas costisitor care n-ar fi trebuit s pri,easc 'n cuprinsul lui dec't flori delicate 4 rdcinile se 'ntind, iar vasul e ni,icit>% 6ar SIaVespeare ,ai aduce, 'n legtur cu apariia spiritului, 'nc o trstur ,ult ,ai ad,c5 Ha,let #ovie, fiindc dl nu crede oirbe#te spiritului% =Spiritul pe care l-a, vzut poate fi un diavol, iar diavolul are putere ,are s ia o for, plcut 4 'ntr-adevr, #i poate fa de slbiciunea #i ,elancolia ,ea $cci e foarte puternic cu spirite ca ,ine*% 'n#al, pentru a , putea conda,na ? 0oi avea te,eiuri ,ai sigure dec't acesta 5 piesa va fi cursa 'n care voi prinde con#tiina regelui>% /ici vede, c apariia ca atare nu dispune pur #i si,plu de Ha,let, ci acesta se 'ndoie#te, cut'nd s a-ung la certitu./PI231D1 III% S36D1-6+2+CSIB/2 /1 I6+/1D1DI @24 dine cu a-utorul unor dispoziii luate de el 'nsu#i 'nainte de a aciona% U* Puterile universale, 'n sf@r#it, puteri ce nu se 'nfi#eaz nu,ai pentru sine ca puteri de sine stttoare, ci s'nt vii de ase,enea #i 'n sufletul u,an, i,ii#?.'ndul 'n ceea ce are el ,ai inti,, le pute, nu,i, dup cei vecIi, cu cuv'ntull 5 "t@Qo4 /cest cuvt'nt se las cu greu tradus, cci cu =pasiune> se asociaz totdeauna noiunea secundar de ne'nse,nat, vulgar, 'n ti,p ce noi pretinde, c o,ul ,u trebuie s fie sub-ugat de pasiuni% 6in acest ,otiv, noi atribui, aici cuv'ntului patos un sens ,ai 'nalt #i ,ai general, lipsit de aceast nuan secundar de ceva reprobabil, particular etc% /stfel, de exe,plu, iubirea sf'nt de sor a /ntigonei este un patos, 'n ,enionatul 'neles grec al cuv'ntului% 1uat 'n acest sens, patosul este o putere 'n sine -ustificat a sufletului, un coninut esenial al raionalitii #i al liberei voine% 3reste, de exe,plu, nu-#i o,oar ,a,a pornind dintr-un i,puls interior al sufletului pe care l-a, nu,ii pasiune, ci patosul care-l ,'n la fapt este bine cu,pnit #i absolut precugetait% 'n privina aceasta, nici nu pute, spune %c zeii posed patos% +i nu s'nt dec't coninutul general a ceea ce 'n individualitatea o,eneasc l',pdnge la decizii #i aciuni% 6ar zeii ca atare '#i pstreaz cal,ull #i lipsa lor de pasiuni, iar dac se a-unge #i 'ntre ei la ceart #i discordie ei nu le iau 'n serios, sau cearta lor are ,ai cur@nd o se,nificaie general-si,bolic dec't ar fi ea un rzboi general al zeilor% 6eci patosul trebuie s-tl li,it, la aciunile o,ene#ti #i s 'nelege, prin el coninutul esenial #i raional prezent 'n eul substanial al o,ului #i care 'i u,ple '#i-i ptrunde 'ntreg sufletul% oca* Bu,ai c patosul constituie centrul ipropriu-zis, do,eniul autentic al artei% Ceprezentarea lui este ceea ce e 'n pri,ul %r'nd eficient at@t l'n opera de art, ti #i l'n cel ce o conte,pl, i <iindc patosul atinge o coard care rsun 'n sufletul oricrui I o, 4 oricine cunoa#te coninutul valoros #i raional care rezid 'ntr-un

patos adevrat, #i-l recunoa#te% Patosul ne ,i#c fiindc el este 'n sine #i pentru sine ceea ce e puternic 'n existena u,an% Sub acest aspect, exteriorul, ,ediul naturii 'ncon-urtoare #i punerea ei ?'n scen nu pot aprea dec@t ca accesorii subordonate spre a spri-ini efectul $patosului% 6e aceea natura trebuie 'n cIip esenial folosit si,bolic, ls'nd s se reflecte din ea pa- tosul care constituie adevratul obiect al reprezentrii artistice% Pictura peisagistic, de exe,plu, este, ca atare, de-a un gen ,ai N.M @2< P/C2+/ I% I6++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. puin i,portant dec@t pictura cu subiecte istorice 5 dar, #i acolo unde se 'nfi#eaz de sine stttoare, ea trebuie s trezeasc un senti,ent igeneral '#i s posede for,a unui patos% 8 S-a spus 'n privina aceasta c arta trebuie 'n %general s e,oioneze% 6ar, dac acest principiu are valoare, se pune 'n cIip esenial 'ntrebarea 5 prin ce ,i-loace e 'ngduit s fie produs e,oia 'n art M +,oia 'n general este senzaie de ,i#care ',preun cu ceva sau cineva, iar oa,enii, ,ai ales 'n ziua de azi, pot fi u#or ,i#cai% .ine vars lacri,ii, sea,n lacri,i, care cresc u#or% 6ar 'n art nu trebuie s produc e,oie, s ,i#te dec't patosul 'n el 'nsu#i veritabil% tP* 6e aceea nu e 'ngduit ca patosul s fie, nici 'n genul co,ic, nici 'n cel tragic, o si,pl prostie '#i o ,arot subiectiv% 2i,on, de exe,plu, la SIaVespeare, este un ,izantrop cu totul superficial 4 prietenii l-au sectuit 'n petreceri, i-au ni',cat averea, iar c@nd el 'nsu#i are nevoie de bani, 'l prsesc% /cu, devine el un du#,an pti,a# aii oa,enilor% 1ucru de 'neles #i natural, dar nu e patos 'n sine 'ndreptit% 'n .iKantropul% lucrare de tineree a lui ScIiller, o ur si,ilar este 'n #i ,ai ,are ,sur o toan ,odern% <iindc aici du#,anul oa,enilor este 'n plus un brbat foarte nobil, care g@nde#te, are o ,are putere de discern,@nt, e generos ou rani si, pe care i-a eliberat de iobgie, #i e plin de iubire fa de fiica sa, pe c@t de fru,oas, pe at@t de a,abil% 'n fel ase,ntor se cIinuie#te Tuinctius Hei,eran von <la,,ing din ro,anul lui /ugust 1afontaine cu ,ania sa privitoare la rasele o,ene#ti etc% Sai ales, icea ,ai nou poezie s-a cocoat 'ns 'ntr-o regiune a fantasticului #i a ,inciunii, ur,rind is produc efect prin bizareria ei, dar nefiind 'n stare s trezeasc ecou 'n nici o ini, LL* sntoas, fiindc 'n astfel de rafina,ent al reflexiei asupra a ceea ce este adevr 'n o, se volatilizeaz orice coninut autentic% 6ar #i invers tot ce se spri-in pe o doctrin, pe convingerea c aceasta conine adevrull, 'ntruc@t o astfel de cunoa#tere constituie te,a principal, nu ofer patos autentic pentru reprezentarea artistic% 6in categoria aceasta fac parte cuno#tinele #i adevrurile # t i n i f i ic e, deoarece de #tiin ine un ,od de for,aie specific, un efort ?,ultiplu #i o ,ultilateral fa,iliarizare cu o #tiin deter,inat, cunoa#terea valorii acesteia% 6ar interesul pentru acest fel de studii nu e o for universal% care ar ,i#ca sufletul o,enesc, ci este totdeauna li,itat la un anu,it nu,r de indivizi% :reuti si,ilare prezint tratarea

./PI231D1 III% SL6D1-6+2+CS1B/2 /1 I6+/1D1DI )!^ doctrinelor pur religioase, anu,e c@nd ele trebuie dezvoltate confor, coninutului lor cel ,ai ad@nc% .oninutul general al religiei, credina 'n 6u,nezeu etc, constituie fr 'ndoial un interes al oricrui suflet ,ai ad@nc, dar c@nd este vorba de aceast credin nu incu,b artei s explice dog,ele religioase #i s l,ureasc 'n cIip special adevrul lor, #i de aceea arta trebuie s se rein de a se anga-a 'n astfel de explicaii% Ini,a o,eneasc o crede, capabil de orice patos, de toate ,otivele puterilor i,orale care prezint interes pentru aciune% Celigia prive#te ,ai ,ult felul de a si,i, ,ai ,ult cerul ini,ii, 'n general consolarea #i 'nlarea individului 'n sine 'nsu#i, dec't aciunea propriu-zis% .ci ceea ce este divin 'n religie ea aciune e ,oralitatea #i puterile particulare ale ,oralitii% <a de cerul pur al religiei, aceste puteri 'ns se raporteaz la ceea ce e lu,esc #i pnopniu-zis o,enesc% 'n esen-ialitatea sa, acest o,enesc era la cei vecIi coninut al zeilor, care, din aceast cauz, #i 'n ce prive#te aciunea puteau fi co,plet 'ncorporai 'n reprezentarea acesteia% ) GX(~6e aceea, dac ne @ntreb, care e cuprinsul patosului ce $&At !oi aparine aici, nu,rul unor astfel de ,o,ente substaniale ale voinei este ne'nse,nat, iar cuprinsul lor e ,ic% 'ndeosebi opera vrea #i trebuie is se li,iteze la un cerc restn'ns al lor, iar noi ascult, ,ereu t@nguirile #i bucuriile, nefericirea #i fericirea iubirii, gloriei, onoarei, erois,ului, prieteniei, dragostei de ,a,, iubirii cWpiilor, a soilor etc% RR* 6ar un lastfel de patos cere @n cIip esenial s fie reprezentat #i descris% Pi anu,e trebuie s fie un suflet bogat 'n sine 'nsu#i, care introduce 'n patosul su bogia interiorului su #i nu r,'ne nu,ai concentrat #i intensiv, ci se exteriorizeaz 'n ,od extensiv, devenind figur co,plet dezvoltat% /ceast concentrare interioar #i exteriorizare deten,in ,ari deosebiri 4 diferitele individualiti etnice is@nt si 'n aceast privin esenial deosebite% Popoarele care au o reflexie cultivat s@nt ,ai elocvente 'n expri,area pasiunilor lor% .ei vecIi, de exe,plu, erau obi#nuii s analizeze 'n ad'nci,e patosul care ani, indivizii, fr a aluneca prin aceasta @n reflexii reci ori 'n vorbrie% 'n privina aceasta, #i francezii s'nt patetici, iar elocvena lor 'n expri,area pasiunilor nu e totdeauna nu,ai si,pl vorbrie, a#a cu, ne 'ncIipui, adesea noi ger,anii 'n sufletul nostru concentrat, 'ntruc@t expri,area ,ultilateral a senti,entului nou ne apare ca o nedreptate ce i se face acestuia% @=N P/C2+/ I% I6++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. 'n privina aceasta a existat 'n :er,ania un ti,p c@nd 'n poezie, ,ai ales spiritele tinere, stule de iapa retoris,ului francez, au cerut naturalee #i au ',pins lucrurile at@t de departe, 'nc't expresia se co,punea 'ndeosebi din inter-ecii% 6ar icu si,ple aI G #i oI G sau ou bleste,ele i,'niei, cu tunete #i trsnete nu poate fi rezolvat cIestiunea% <ora unor si,ple inter-ecii e o for

rea #i iconstituie ,odul de expri,are al unui suflet 'nc L)* pri,itiv% Spiritul individual 'n care se 'nfi#eaz patosul trebuie s fie un spirit plin de coninut, 'n stare s se desf#oare #i s se expri,e% 'n aceast privin, #i :oetIe #i ScIililer prezint un contrast ui,itor% :oetIe este i,ai puin patetic dec't ScIiller #i posed un ,od de ireprezentare lartiistic ,ai ,ult intensiv 4 ,ai ales 'n liric, :oetIe r,l'ne ,ai reinut l'n sine 4 c@ntecele lui las s se vad ceea ce ur,resc, a#a cu, 'i sade bine iubirii, fr s explice totul% 6i,potriv, lui ScIiller l'i place s-i#i desf#oare pe Ilar-g patosul, cu o ,are li,pezi,e #i av'nt al expNri-,nii% 'n Vandsbecker Yoten $voi% I, p% 1H!*, :laudius a pus 'n cIip si,ilar fa 'n fa pe 0oltaire icu SIaVespeare 5 unul este ceea ce cellalt pare ia ifi 5 , Fvla'tre /rouet spune5 pll'ng, #i SIaVespeare pl@nge>% 6ar 'n art ave, de-a face toc,ai cu ceea ce se spune #i cu ceea ce pare %#i nu cu existena reail, natural% 6ac SIaVespeare ar p 1 ' n g e nu,ai 'n ti,p ce 0oltaire ar p r e a c pli'nge, SIaVespeare ar fi un prost poet% Prin ur,are, pentru a fi n sine ooncr-et a#a cu, pretinde arta ideal, patosul trebuie is %fie pls,uit ca patos al unui spirit bogat #i integral% /ceasta ne duce la a treia latur a aciunii, la considerarea ,ai de aproape a caracterului% 16 CARACTERUL /, plecat de la puterile substaniale universale ale aciunii% Pentru a aciona #i a se realiza, ele au nevoie de i n d i v i-dualitatea o,eneasc, 'n care ele apar ca patos propulsor% 6ar generalul acestor puteri trebuie s se 'ncIege 'n indivizi particulari ca totalitate #i individualitate% /ceast totalitate este o,ul 'n spiritualitatea lui concret #i 'n subiectivitatea acesteia, este individualitatea u,an integral ca #i ./PI231D1 III% S36D1-6+2+CSIB/2 /1 I6+/1D1DI )(1 caracter% Zeii devin patos u,an, iar patosul 'n activitate con- xt% !o-* cret este caracterul o,enesc% /stfel caracterul constituie adevratul punct central al reprezentrii artistice ideale, 'ntruc@t laturile exa,inate p'n acu, ?dl le une#te ca ,o,ente ale propriei sale totaliti% <iindc ideea, pls,uit ca i d e a 1, aidic pls,uit pentru reprezentarea sensibil #i pentru intuiie, #i acion'nd #i reailiz'ndu-se 'n activitatea ei, este, 'n ,odul ei deter,inat, individualitate subiectiv care se raporteaz pe sine la sine% Individualitatea cu adevrat liber 'ns, a#a cu, o pretinde idealul, trebuie sa se 'nfi#eze nu nu,ai ca generalitate, ci 'n ega?l ,sur #i ca particularitate concret, #i ca ,i-locire creatoare de unitate deplin, #i ca 'ntreptrundere a acestor dou laturi, care exist pentru ele 'nsele ca unitate% /ceasta constituie totalitatea caracterului, al crui ideali const 'n robusteea generoas a subiectivitii care se concentreaz 'n sine% 'n aceast privin un,eaz s privi, caracterul pe trei dintre laturile lui 5 'n pri,ul 2 ' n d, ca individualitate total, ca bogie a caracterului% 'n al d o i ii e ia r ' n d, aceast totalitate trebuie s se 'nfi#eze ca

particularitate, iar caracterul $trebuie s apar din aceast cauz ca deter,inat% 'n al treilea r ' in d, ca unul ce e unic 'n sine, se contope#te cu acest i,oddeter,inat ca cu sine 'nsu#i 'n a sa fiinipentru-isine subiectiv si l'n felul acesta el trebuie s se realizeze #i drept caracter if e r i, l'n sine% 8 0re, s l,uri, aou, aceste abstracte deter,inaii de g'n-dire #i s le face, ,ai accesibile reprezentrii% a* 'ntruc't ise desf#oar l'n cuprinsul unei individualiti co,plete, patosul nu ,ai apare In acest i,od-deter,inat al lui ca unul ce ar constitui 'ntregul #i unicul interes al reprezentrii artistice, ci el devine 'nsu#i nu,ai o latur a caracterului care acioneaz, de#i o -latur principal% <iindc o,ul nu poart 'n sine doar nu,ai un unic zeu, ca patos al su, ci sufletul o,u- xi% !_N lui este ,are #i vast% Dnui o, veritabil 'i aparin ,uli zei #i el 'ncIide @n ani,a sa toate acele puteri care isl'nt dispersate 'n cercul zeilor 4 'ntregul 3li,p e adunat 'n pieptul su% 'n 'nelesul acesta a spus un antic 5 =6in pasiunile tale i-ai furit zeii, o o,ule G>, #i, de fapt, grecii, cu o't au devenit ,ai culi, cu @=@ P/C2+/ I% I6++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. at't ,ai ,uli zei au avut, iar zeii ?lor ,ai vecIi erau ,ai #ter#i, nu erau zei cu individualitate precis conturat% 6e aceea caracterul trebuie s se #i t,anifeste cu aceast bogie a ilui% Interesul pe care-l art, unui caracter provine toc,ai din faptul c se ,anifest o astfel de ttotailitate 'n cuprinsul lui, iar 'n aceast abunden el r,'ne totu#i el 'nsu#i, r,@ne un subiect 'ncIegat 'n isine% :'nd caracterul nu e pls,uit l'n for,a aceasta rotun-it '#i ioa subiectivitate 'ncIegat 'n sine, ci e dat prad 'n cIip abstract unei unice pasiuni, el se 'nfi#eaz ca fiind 'n afar de sine sau nebun, slab #i lipsit de vigoare% <iindc slbiciunea #i neputina indivizilor constau toc,ai 'n faptul c coninutul sus-a,intitelor puteri ve#nice nu se ,anifest in ci ca ceea ce e i,ai prWpriu eului lor, ca predicate inerente Ilor, ca subiecte ale acestor predicate% 1a Ho,er, fiecare erou reprezint un 'ntreg cupnins viu de 'nsu#iri #i trsturi de caracter% /Iile este eroul cel ,ai -uvenil, dar puterii sale tinere#ti nu-i lipsesc celelalte caliti autentic u,ane, iar Ho,er ne reveleaz aceast varietate 'n cele ,ai diferite situaii% /Iile o iube#te pe ,a,a sa, pe 2etis, pl@nge dup Briseis c'nd aceasta i-a fost rpit, iar onoarea sa lezat 'l ',pinge s se certe cu /ga,e,non, ceart care constituie punctul de plecare al tuturor celorlalte ntmplri din 1liada# /poi /Iile este cel ,ai credincios prieten al ,9i Patrocle #i al lui /ntiloI 4 -el e totodat cel ,ai 'nfocat t'nr, iute de picior, sosi viteaz, dar plin de respect fa de cei btr@ni% .redinciosul <enix, servitorul 'ncercat, zace la picioarele iui, iar la 'n,or,'ntarea lui Patrocle /Iile arat btr@nului Bestor cea ,ai 'nalt consideraie #i cinstire% 6ar /Iile se 'nfi#eaz #i ca un persona- iritabil, pornit, rzbuntor #i foarte crud fa de du#,an, c'nd, leg@nd de carul su pe Heotor ucis, t'r#te cadavrul fc@nd de trei ori ocolul zidurilor 2roiei% Pi totu#i /Iile se las 'nduplecat 4 c'nd btr@nul Pria, vine 'n cort la dl,

i'#i aduce a,inte de propriul su tat #i-i 'ntinde regelui care pl'nge ,@na care ia ucis fiul% 6espre /Iile se ipoate spune 5 iat un o, G Sultilateralitatea nobilei naturi o,ene#ti i'#i desf#oar 'ntreaga ei bogie 'n acest unic individ% Pi tot a#a stau lucrurile #i cu celelalte caractere Io,erice 4 3diseu, 6io,ede, /iax, /ga,e,non, Hec-tor, /ndro,aca, fiecare dintre aceste persona-e este un 'ntreg, o lu,e pentru sine, fiecare este un o, co,plet, viu #i nicidecu, nu,ai abstracia alegoric a unei oarecare trsturi de caracter izolate% 6i,potriv, ce individualiti #terse, incolore, de#i puter./P1231D1 III% S36D1-6+2+CSIB/2 /1 I6+/1D1DI @=2 nice, s'nt ososul Sigfried, Hagen din 2roU #i 'nsu#i 0olVer, o'n-treul% Bu,ai o astfel de ,ultilateralitate ',pru,ut interes viu caracterului% In acela#i ti,p, aceast abunden de trsturi trebuie s se 'nfi#eze 'ncIegat ',tr-un singur subiect, nu 'n for, dezl'nat, ca zpceal si ca iritabilitate ,ultifor,, ca, de exe,plu, copiii care pun ,'na pe itoate, gsindu-#i ocupaie de o clip, dar s@nt lipsii de caracter 4 caracterul, di,potriv, trebuie s ptrund 'n cele ,ai diferite ,i#cri ale sufletului o,enesc, s-#i pun pecetea pe ele, s se lase cople#it de ele #i 'n acela#i ti,p s nu se piard 'n ele, ci, din contra, s conserve, 'n aceast totalitate a intereselor, scopurilor, 'nsu#irilor, trsturilor de -caracter, subiectivitatea ,eninut concentrat 'n sine% Pentru reprezentarea unor astfel de caractere totale se x= !SS potrive#te 'nainte de toate poezia epic, ,ai puin cea dra,atic #i cea liric% p>* 6ar arta 'nc nu se poate opri la aceast totalitate ca atare% 6eoarece noi ave, de-a iface cu idealul 'n ,odul-su-deter,inat, ceea ce atrage dup sine cerina particularitii #i a individualitii caracterului% 'ndeosebi aciunea, 'n conflictul '#i reaciunea ei, pretinde li,itare #i un ,od-deter,inat al figurii% 6e aceea s@nt eroii dra,atici 'n cea ,ai ,are parte ,ai si,pli 'n sine ideo't cei epici% Sodul-deter,inat ,ai fer, se produce prin patosul particular, care devine trstur esenial #i proe,inent de caracter, duc@nd la decizii, scopuri #i aciuni deter,inate% 6ar c'nd li,itarea este ',pins -at't de departe 'nc@t un individ e golit p'n a deveni si,pl for, 'n sine abstract a unui anu,it patos, ca iubire, onoare etc, atunci se pierde orice via #i subiectivitate, iar reprezentarea artistic devine adesea, ca la francezi, -seac #i srac sub ,acest aspect% 6e aceea 'n ,odul-particular al caracterului ftrebuie s apar una dintre trsturile principale ca do,inant, dar 'nuntrul ,oduilui-lui-deter,inat-de-a-fi s r-,-'n pstrat viaa 'n plenitudinea ei '#i abundena particularitilor, 'nc't s i se lase individului spaiu spre a se ,i#ca 'n ,ulte direcii, a se anga-a 'n ,ultiple situaii #i a desf#ura, 'n variate for,e de exteriorizare, bogia unui interior cultivat 'n sine% .u itot patosul lor si,plu, ca atare, un astfel de caracter viu posed figurile tragice ale lui Sofocle% 'n ce prive#te pdasti@== P/C2+/ I% I6++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. citatea lor bine 'ncIeiat, ele pot fi ?.o,parate cu creaiile sculpturii,

cci, l'n ciuda caracterului ei deter,inat, #i sculptura poate expri,a ,ultilateralitatea caracterului% 'n opoziie cu pasiunea dezlnuit care se arunc cu toat fora ei nu,ai asupra unui singu2 ipunct, ea reprezint, desigur, 'n cal,ul $&,, !L"* #i ,uenia ei, neutralitatea puternic care include 'n ea lini#tit toate forele, dar aceast unitate netulburat nu se opre#te totu#i la un -,od-deten,inat 'n cIip abstract, ci Ilass e prasi,t 'n acela#i ti,p, 'n fru,useea ei, docul de na#itere a -toate, ca pe o ne,i-locit posibilitate de a ise anga-a 'n cdle ,ai diferite ra-por-turi% 'n figurile autentice ale sculpturii vede, o profunzi,e cal, a0'nd 'n ea putina de a realiza din isine toate forele, 'nc #i ,ai ,ult dec@t sculpturii trebuie s i ise %pretind pict9rii, ,uzicii #i poeziei s realizeze diversitatea interioar a caracterului, '#i iaceasta a #i fost 'nfptuit totdeauna de arti#tii autentici% Co,eo, de exe,plu, i'n piesa lui SIaVespeare, are ca patos al su principal iubirea% .u toate acestea, ?'l veda, 'n cele -,ai variate relaii fa de prinii isi, fa de prieteni, de pa-ii si, 'n certuri referitoare il-a onoare '#i 'n duel cu 2Ubailt, li vede, ,anifest@nd sti, '#i 'ncredere clugrului, Ci%d veda, p'n #i la ,arginea gropii, convers@nd cu far,acistulG de la care '#i cu,pr otrava -,ortal 4 'l vede, totdeauna de,n '#i nobili, st-p'ndt de senti,ente ad'nci% 2ot -astfel Fuil?ieta se gse#te 'ntr-o totalitate de raporturi% <a de tatl, de ,a,a sa, fa de doic, de contele Paris, fa ide -clugr '#i de itoi ace#tia, ea este tot at't de profund cufundat 'n sine -ca '#i 'n toate aceste situaii, iar 'ntregul ei caracter este ptruns #i ipurtat nu,ai de un unic senti,ent, de pasiunea -unei i9biri tot at't de ad'nci #i de vaste ca ne,rginita ,are, 'nc't Fulieta poate spune cu bun -dreptate 5 =.u -c't dau ,ai ,ult, cu at't a, -,ai i,ult 4 acestea dou s'nt infinite>% Prin ur,are, de#i ave, un si,gur patos reprezentat, el trebuie s se desf#oare bogat 'n sine 'nsu#i% /cesta este cazul '#i 'n poezia liric, unde 'ns patosul nu se poate dezvolta ca aciune 'n raporturi -concrete% /dic #i aici -el trebuie s se 'nfi#eze ca stare interioar a unui suflet plin Ci cultivat, capabil s se ,anifeste 'n orice fel de condiii '#i de isituaii% 3 's,% !L!* elocven vie, o i,aginaie cu aderen fa de toate #i care, re'nviind trecutul, 'il transfor, @n prezent, o i,aginaie 'n stare s utilizeze 'ntregul ,ediu extern ca expresie si,bolic a interiorului #i caic nu se te,e de idei profunde #i obiective, iar 'n expri,area acestora ,anifest un spirit larg, -cuprinztor, li,./PI231D1 III% SL6D1-6+2+CS1B/2 /1 I6+/1D1DI )(H pede, de,n #i nobil, 8 o astfel de bogie a caracterului, caracter care d expresie lu,ii -sale interioare, este la locul lui #i 'n liric% .onsiderat din perspectiva intelectului, o astfel de ,ultilateralitate 'nuntrul unui ,oddeter,inat do,inant poate aprea, se 'nelege, ca lipsit de consecven% 6e exe,plu, /IiiG-e, cu nobilul su caracter de erou, a crui $tinereasc for #i fru,usee constituie trstura sa principal, arat o ini, duioas fa de tat #i de prieteni% .u, e posibil, ne-a, 'ntreba ca el, din oribil rzbunare, s t'rasc pe Hector 'n -urul zidurilor 2roiei M 6e o inconsecven si,ilar s'nt igolanii lui

SIaVespeare, aproape totdeauna plini ide spirit -#i ,anifest@nd un u,or genial% Ceferitor ila ei, pute, 'ntreba 5 cu, a-ung indivizi at't de spirituali s se co,porte 'n cIip at't de grosolan M Intelectul vrea adic s scoat 'n -lu,in nu,ai o unic llatur a caracterului #i s fac din ea nor, exclusiv a o,ului 'ntreg% .eea ce se opune do,inrii unei astfel de unilateraliti 'i pare intelectului pur inconsecven% 6ar, pentru natura raional a oeea ce e 'n sine integral #i prin aceasta viu, inconsecvena aceasta este toc,ai ceea ce e consecvent #i -ust% <iindc ine de firea o,ului nu nu,ai s poarte 'n sine contradicia ,ultiplului, ci s-o #i suporte, r,@n@nd astfel egal cu sine #i credincios sie#i% U* 6ar pentru aceasta caracterul trebuie s-#i contopeasc particularitatea cu subiectivitatea% +l trebuie s fie o figur deter,inat #i 'n acest ,od-ideter,inat al su s aib fora #i fer,itatea unui unic patos ce-#i r,@ne sie#i credincios% .'nd o,ul nu e 'n -cIipul acesta una cu isine, diferitele laturi ale ,ultiplicitii lui se disociaz una de alta 'n -,od necugetat #i lipsit -de sens% / fi 'n uniune icu sine constituie 'n art toc,ai ceea ce individualitatea are infinit #i divin 'n sine% Sub acest aspect, fer,itatea Ci puterea ide Iotr@re constituie o deter,ina-ie i,portant pentru reprezentarea ideal a caracterului% .u, a, ,enionat ,ai sus 'n trecere, aceasta se produce prin faptul c puterile universale se 'ntreptrund cu particularitatea individului #i 'n aceast unire devin subiectivitate #i individualitate deplin unit 'n sine, raport'ndu-se pe sine ila sine% 'n legtur, cu aceast cerin trebuie s ne ridic, 'ns ',potriva i,ul tor feno,ene aprute -,ai ales 'n arta ,odern% 'n 9id de .orneille, de exe,plu, conflictul dintre iubire #i onoare constituie o parte strlucit% <r 'ndoial, un astfel de patos divizat 'n el 'nsu#i -poate duce la conflicte 4 o'nd 'ns el este -situat ca discordie interioar 'n u-nul #i a-cela# caracter, @=3 P/C2+/ I% I6++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. -.! faptul ofer, desigur, ocazie de strlucit retoric #i de rnono-loage pline ide efect, totu#i ruptura unuia #i aceluia#i suflet aruncat 'ncoace #i 'ncolo din abstracia onoarei 'n aceea a iubirii #i invers se ',potrive#te puterii de %fer, Iotr're #i unitii caracterului% 2ot astfel contrazice puterii de Iotr're individuale faptul c'nd un personaprincipal 'n %care ise agit #i acioneaz fora unui patos se las deter,inat '#i convins de o figur subordonat #i care 'n astfel de cazuri poate cIiar s arunce vina-u pe alii% /#a se las, de exe,iplu, da Cacine convins <edra de ctre 3enona% Dn caracter autentic acioneaz din proprie iniiativ #i nu 'ngduie unui strin is i se substituie #i s lia decizii 'n locul su% .'nd 'ns a acionat prin el 'nsu#i, eil '#i vrea s ia asupra lui vina faptei sale 2i s rspund pentru ea% 8

Dn alt ,od ide lips de inut a caracterului is-a $transfor,at, ,ai ales 'n produciile ger,ane ,oderne, 'n slbiciunea interioar a senti,entalitii, care a do,nit ti,p destul de 'ndelungat 'n :er,ania% .a cdl ,ai %apropiat exe,plu, fai,os 'n aceast anO privin, trebuie ?s-ll cit, pe Verther% caracter cu totul ,aladiv #i fr putere de a se ridica deasupra capriciullui dragostei sale% .eea ce-il face interesant este cldura t#i %fru,useea senti,entului, 'nfrirea cu natura ',preunat cu cultura #i bl'ndeea sufletului% /ceast slbiciune, ,ai t'raiu, produo'ndu-se o ad'n-cire tot ,ai potenat 'n subiectivitatea lipsit de coninut a propriei $personaliti, a %',brcat #i alte variate forare% 6e exe,plu, etalarea a#a-nu,itului suflet fru,os l'n Volde$ar al lui Facabi ine de acest igen% 'n acest ro,an se d 'n spectacol, 'ntrec'nd orice %,sur, splendoarea sufletului, iluzia auto'n#e-ltoare a propriei virtui #i perfeciuni% + aici o subli,itate #i divinitate a sufletului care %se gse#te sub toate aspectele 'n fals raport cu realitatea, precu, si o slbiciune, incapabil s suporte #i is prelucreze coninutul autentic al lu,ii existente, care, ascuns 'n faa ei 'nse#i de presupusa ei distincie, respinge de la sine totul ca nede,n% .ci un astfel de =suflet fru,os> nu e descIis %nici pentru interesele cu adevrat ,orale #i scopurile serioase %ale vieii, ci se izoleaz pe sine 'n p'nza esut de el 'nsu#i, ,i#c'ndu-ise #i trind nu,ai 'n cuprinsul iscodirilor sale religioase %#i ,orale cele ,ai subiective% 1a acest %entuzias, interior 'n faa propriei #i enor,ei desv'n#iri, de care el face caz ,are 'n ifaa lui 'nsu#i, se adaug apoi 'ndat o susceptibilitate fr ,argini cu privire la cealalt lu,e, care, bine'neles, e ./PI231D1 III% S36D1-6+2+CSIB/2 /1 I6+/1D1DI @=4 obligat, 'n orice ,o,ent s gIiceasc existena acestei fru,usei solitare, s-o 'neleag #i s-o cinsteasc G /ici au disprut dintr-o dat 'ntreaga u,anitate, orice prietenie #i orice iubire% Pedanteria #i necuviina de a nu putea suporta lucruri ,ici #i st'ngcii peste cane un caracter ,are #i fer, trece neofensat dep#esc orice 'ncIipuire, cci toc,ai ceea ce obiectiv e cu totul ne'nse,nat aduce pe un astfel de suflet la supre, disperare% /ici tristeea, gri-a, suprarea, proasta dispoziie, ,ortificarea, $ 11 ,elancolia '#i anxietatea nu ,ai au gfl'n#it, iar din toate acestea ia na#tere o cIinuire prin reflexie cu sine ,#i cu alii, o %stare de convulsie '#i cIiar o duritate #i cruzi,e a sufletului 'n care se reveleaz co,plet 'ntreaga ,izerie #i slbiciune a aoestei inti,iti a sufletului fru,os% 8 .u un astfel de straniu ,od-de-a-fi al sufletului nu poi avea suflet% <iindc ine de natura unui adevrat caracter ca el s vrea ceva ce e real #i s aib 'n sine cura-ul #i fora s-l 'nfptuiasc% Interesul pentru subiectiviti care r@,'n totdeauna nu,ai 'n ele 'nsele este un interes %sterp, oriic't de ,ult ar fi acestea de prerea c dle s'nt naturi superioare, ,ai pure, oare ar produce 4'n ele divinul #i l-ar lsa s fie vzut 'n =neglige> 'n ti,p ce divinul rezid, di,potriv, 'n cele %,ai inti,e #i ,ai secrete cute ale ini,ii% 8 /ceast lips de fer,itate interioar substanial a caracterului s-a concretizat 'n alt cIip #i 'n sensul c adineauri a,intitele stranii #i superioare splendori ale

$sufletului au fost iposta-ziate 'ntr-un ,od absurd, concepute ca puteri independente% /ici aparin ,agicul, ,agneticul, de,onicul, nobila vr-itorie a iclarviziunii, boala so,na,ibulis,ului etc% Individul viu este pus, 'n ce prive#te aceste 'ntunecate puteri, 'n relaie cu ceva ce este un =dincolo> straniu a?tl't 'n el 'nsu#i, d't #i fa de interiorul individului, =dincolo> de care acesta e deter,inat #i condus% 'n aceste puteri necunoscute s-ar ascunde un adevr indescifrabil al oribilului, adevr ce n-ar putea fi prins #i 'neles% 6ar din do,eniul artei puterile obscure trebuie expulzate, cci 'n art nu exist ni,ic obscur, ci totul este li,pede #i transparent, iar prin acele supraviziuni nu vorbe#te ded't boala spiritului, poezia fiind transfor,at 'n nebulozitate, vanitate #i vid% +xe,ple 'n privina aceasta ne furnizeaz Hofif,ann #i HeinricI von Kleist 'n al su Principe de Eo$burg# /devratul caracter ideal nu are 'n $NN] Sli el ni,ic transcendent #i ni,ic de strigoi, ci are interese reale drept coninut #i patos al su, interese 'n care el se gse#te la sine 'nsu#i% 'ndeosebi clarviziunea a devenit trivial #i co,un )( P/C2+/ I% I6++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. 'n poezia ,ai nou% In Vilhel$ )eii ial lui ScIiller, din contra, c'nd ibtn'nul /ttingIausen prezice 'n ,o,entul ,orii soanta patriei sale, o asitfel de profeie este la locul ei% / 'nlocui 'ns sntatea caracterului cu boala spiritului pentru a produce conflicte #i a trezi interese este totdeauna un procedeu nefericit 4 din acest ,otiv, #i nebunia trebuie folosit ,u,ai cu ,are precauie% 'n categoria acestor false poziii, contrare unitii #i fer,itii caracterului, pute, clasa #i principiul ironiei ,oderne% /ceast fals teorie a a,git pe poei s introduc 'n caractere o diversitate inco,patibil cu nici o unitate, incit orice caracter se ni,ice#te ca #i caracter% .Iiar o'nd un individ ise 'nfi#eaz ,ai 'nt'i 'ntr-un ,od-deteri,inat, acest ,od trebuie s se converteasc toc,ai 'n contrariul su, dar caracterul s nu reprezinte astfel dec't ni,icnicia a ceea ce e deter,inat #i pe a sa 'nse#i% /cestea au fost considerate de ctre ironie ca adevrata cul,e a artei, ?'ntruc@t, dup aderenii acestui curent, spectatocul nu trebuie s fie ,i#cat de un interes 'n sine afir,ativ, ci s ia la cuno#tin c ironia este ?,ai presus de orice% 8 'n sensul aoesta s-a cutat doar s fie interpretate #i caracterele lui SIaVespeare% 1adU SacbetI, de exe,plu, ar fi o soie iubitoare, un suflet delicat, cu toate c ea nu nu,ai c las loc 'n sufletul ei g'ndului o,orului, ci-l '#i 'nfptuie#te% 6ar SIaVespeare se distinge toc,ai prin ceea ce au Iotr't #i fer, 'n ele caracterele lui, cIiar #i 'n ce prive#te grandoarea pur fon,all #i fer,itatea 'n ru% <r 'ndoial, Ha,let este 'n sine neIotr@t, 'ns nu se 'ndoie#te de ceea ce trebuie s fac, ci cu, s-l fac% sui 2otu#i, acu, ei fac #i din caracterele lui SIaVespeare apariii fanto,atice, crez'nd c nulitatea #i -u,tile de ,sur oscilarea #i tranziia, c toc,ai acest taVne#-bali,e# trebuie s intereseze ca atare% 6ar idealul const 'n faptul c ideea este real, #i de aceast realitate ine o,ul ca subiect #i astfel ca individualitate fer, 'n sine%

<ie de a-uns 'n acest loc ceea ce a, spus i,ai sus ?referitor la individualitatea cu caracter fer, 'n art% 1ucrul principatG e un patos 'n sine deter,inat, esenial i'ntr-un suflet bogat #i plin, a crui ilu,e interioar, individual, patosul o ptrunde 'n a#a fel, 'nc@t este 'nfi#at artistic aceast ptrundere #i nu nu,ai patosul ca atare% 6e ase,enea patosul nu itrebuie 'ns s se distrug pe sine 'nsu#i 'n sufletul o,ului pentru a se revela astfel drept ceva 'n sine 'nsu#i neesenial #i nul% 8 ./PI231D1 III% S36D1-6+2+CSIB/2 /1 I6+/1D1DI MODUL-DETERMINAT EDTERIOR AL IDEALULUI Ceferitor la ,odul-deter,inat al idealului, a, exa,inat 'n pri,ul ri' nd 'n general de ce #i 'n ce fel idealul trebuie s ',brace for,a particularizrii, 'n a ii doilea r'nd, a, gsit c idealul trebuie s fie 'n sine plin de ,i#care #i c din aceast cauz el creeaz un diferend 'n sine 'nsu#i, diferend a crui totalitate s-a 'nfi#at ca aciune% 6ar prin ,i-locirea aciunii idealul se introduce 'n lu,ea exterioar, #i, de aceea, 'n al treilea r'nd, se pune 'ntrebarea cu, trebuie tratat artistic aceast din ur, latur a realitii concrete M <iindc idealul este ideea identificat cu realitatea sa% P'n acu, a, ur,rit aceast realitate nu,ai p'n la individualitatea o,eneasc #i caracterul ei% 3,ul posed 'ns #i o existen exterioar concret, din care pornind el se concentreaz, desigur, 'n sine ca subiect, dar 'n aceast uniune subiectiv cu sine r,'ne raportat #i la exterioritate% +xistenei reale a o,ului 'i aparine o llu,e 'ncon-urtoare, 'ntoc,ai ca statuii zeului te,plul% /cesta este te,eiul pentru care trebuie $&i!1(* s ,enion, acu, #i ,ultiplele fire care leag idealul de exterioritate #i o strbat% .u aceasta intr, 'ntr-un c@,p aproape ide necuprins cu vederea, ?c',p al relaiilor #i anga-rii 'n ceea ce este exterior #i relativ% 6eoarece, 'n pri,ul r'nd, nvle#te aci 'ndat natura exterioar 5 loc, ti,p, idli,, #i de-a 'n aceast privin se 'nfi#eaz la tot pasul un nou tablou totdeauna deter,inat% 3,ul apoi se folose#te de natura exterioar 'n vederea nevoilor #i scopurilor sale 4 #i se ia 'n considerare felul acestei utilizri 5 'nde,@narea 'n inventar #i confecionarea obiectelor casnice #i a,ena-area locuinei, confecionarea ar,elor, scaunelor, carelor, fdul pregtirii ,@ncrurilor, tot vastul do,eniu al confortului #i luxului, etc% 'n afar de aceasta, o,ul trie#te #i 'ntr-o realitate concret de raporturi spirituale, care de ase,enea '#i dau o existen exterioar, 'nc't aparin astfel lu,ii reale care 'ncon-oar existena o,eneasc #i diferitele ,oduri de co,anda,ent #i ascultare, felul de fa,ilie, de 'nrudire, de proprietate, de via ia ar, la ora#, de cult religios, de rzboi, felul de stri sociale #i politice, de co,unitate, 'n general toat diversitatea ,oravurilor #i obiceiurilor 'n toate situaiile #i aciunile% )HL P/C2+/ I% I6++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. Sub toate aceste raporturi, ceea ce e de natur ideal intervine ne,i-locit 'n cotidianul realitii '#i, prin aceasta, 'n proza obi#nuit a vieii% 6e aceea, dac

reine, nebuloasa reprezentare a ti,pului i,ai nou despre ceea ce este de natur ideal, ar putea s par c arta trebuie s-#i taie orice legtur cu aceast lu,e a relativului, 'ntruc@t latura exterioritii ar fi ceva co,plet indiferent, ceva ce fa de spirit #i interioritatea lui ar fi $&,% !io* ceea ce e trivial #i nede,n% 'n sensul acesta, arta este privit ca putere spiritual care ne-ar 'nla deasupra 'ntregii sfere a nevoilor, lipsurilor #i dependenei '#i ne-ar libera de inteligena #i de =ispiritul> pe care o,ul obi#nuie#te s le risipeasc 'n acest do,eniu% 6eoarece aici cele ,ai 'nalte lucruri s'nt 'n general pur convenionale, constituind oricu, prin dependena lor de ti,p, loc '#i obi#nuin, un c',-p al si,plei 'nt@,plri, pe care arta trebuie s refuze cu dispre a le 'ncorpora 'n ea% 6ar aceast aparen a idealitii nu este, 'n parte, deo't o distins abstracie a subiectivitii ,oderne, creia 'i lipse#te cura-ul s se anga-eze 'n exterioritate, 'n parte ea este un fel de violen pe care #i-o face subiectul pentru a se situa prin sine 'nsu#i deasupra #i 'n afara acestei sfere, c@nd nu a fost de-a 'n sine #i pentru sine 'nlat deasupra '#i 'n afara ei prin na#tere, stare social #i situaie% .a ,i-loc pentru aceast situare nici nu r,'ne atunci dea't retragerea 'n lu,ea interioar a senti,entelor din care individul nu iese, considen'ndu-se pe sine 'n aceast irealitate ca posesor al unei 'nalte #tiine, privind cu ocIi gale#i nu,ai spre cer #i crea'nd c pentru aceasta 'i este 'ngduit s dispreuiasc orice fiin p,i'nteasc% 6ar idealul autentic nu se opre#te la ceea ce este nedeten,inat #i e nu,ai interior, ci 'n integralitatea lui el trebuie is se exteriorizeze #i ca for, intuitiv deter,inat a exteriorului pe toate laturile acestuia% <iindc o,ul, acest centru desv'n#it al idealului, trie#te 4 'n cIip esenial, acu, '#i aici, el e prezent, e ne,rginire individual, iar opoziia unei naturi exterioare ine de via 'n generali #i deci e legtur cu ea '#i activitate 'n ea% 'ntruc@t 'ns aceast activitate nu trebuie conceput de ctre art nu,ai ca atare, ci 'n ?for,a deter,inat a apariiei ei, ea trebuie s se realizeze concret 'ntr-un astfel de ,ateriali% 6ar, cu, o,ul e l'n sine l'nsu#i o totalitate subiectiv #i prin x= sie4 aceasta el se separ, distingi'ndu-se de ceea ce-i este exterior, tot astfel #i lu,ea extern e un 'ntreg 'n sine consecvent coerent #i rotun-it% .u toat aceast desprire a lor, cele dou lu,i si'nt ./PI231D1 III% S36D1-6+2+CSIB/2 /1 I6+/1D1DI )H1 'n relaie esenial una cu alta #i abia prin aceast legtur a lor constituie ele realitatea concret, a crei reprezentare artistic ne d coninutul idealului% .u aceasta ia na#tere 'ntrebarea sus-,enionat 5 anu,e 'n ce for, poate arta reprezenta 'n cIip ideal exteriorul i'n ?cuprinsul unei astfel de totaliti M Pi 'n aceast privin trebuie s distinge, iar#i trei aspecte ale operei de art 5 'n pri,ul r ' n d adic, este exterioritatea cu totul abstract ca atare, spaialitatea, figura, ti,pul, culoarea, care pentru sine are nevoie de for, artistic% 'n al doilea r'nd, exteriorul se 'nfi#eaz 'n realitatea lui concret, a#a cu, a, artat toc,ai, #i pretinde s fie pus 'n opera de iart 'n acord cu subiectivitatea

interiorului u,an a#ezat 'ntr-o astfel de a,bian% 'n al treilea r ' n d, Wpera de art este pentru desftarea intuiiei unui public care pretinde ca 'n obiectul de art s se regseasc pe sine, cu adevrata sa credin, si,ire #i fel de a vedea #i s se poat pune de acord cu obiectele reprezentate% %. E.TERIORITATEA AKSTRACTI CA ATARE 'ntrud't este atras din pura lui esenialitate 'n existena exterioar, idealul obine 'ndat un dublu fel de realitate% Pe de o parte, Wpera de art confer coninutului idealului 'n general for,a concret a realitii, reprezent'ndu-l ca stare deter,inat, situaie particular, caracter, eveni,ent, aciune, #i anu,e 'n for,a existenei totodat exterioare4 pe de alt parte, arta transpune acest feno,en, 'n sine de-a total, 'ntr-un ,aterial sensibil deter,inat, lore'nd astfel o lu,e nou, o lu,e a artei, vizibil #i ocIiului #i perceptibil #i cu urecIea% /rta se 'ntoarce spre a,bele aceste pri, p'n ctre ,arginile ulti,e ale exterioritii, 'n care unitatea 'n sine total ardealului nu ,ai e capabil s se rsfn'ng confor, spiritualitii concrete a ei% 'n aceast privin, arta are #i o dubl fa exterioar care r,'ne o exterioritate ca atare, #i astfel, 'n ce prive#te pls,uirea ei, nu poate pri,i dec't o unitate exterioar% Ceapare aici acela#i raport pe care a, avut de-a ocazia s-il exa,in, c'nd a fost vorba de fru,osul 'n natur #i is'nt acelea#i deter,inaii $C !1 * )H) P/C2+/ I% I6++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. care se dovedesc 'nc o dat valabile, #i anu,e, i, acest loc, din partea artei% /nu,e ,odul de pls,uire a exteriorului este, pe de o parte, regularitatea, si,etria #i legitatea, pe de ailt parte unitatea ca si,plitate #i puritate a ,aterialului sensibil la care recurge arta ca la ele,entul exterior al existenei concrete a for,aiilor saile% a* Sai 'nt'i, cit prive#te regularitatea #i si,e-tiria, acestea, ca si,pl unitate lipsit de via a intelectului, nu pot epuiza nicidecu, natura operei de art nici cIiar pe latura exterioar a acesteia, ci ele '#i au locul nu,ai la ceea ce e neviu, 'n sine 'nsu#i, la ti,p, la figuraia spaiului etc% 'n acest ele,ent, ele se 'nfi#eaz apoi ca se,ne ale sobrietii #i st-p'nirii cIiar #i 'n ceea ce este ,ai exterior% 6in aceast cauz le vede, adesea afir,@ndu-se 'n operele de art% Si,etria, ,eninut cu caracterul ei abstract, distruge viaa% 6e aceea opera de art ideal trebuie s se ridice deasupra si,etricului si,plu cIiar #i 'n ceea ce este exterior% 2otu#i, 'n aceast eliberare, de exe,plu, 'n ,elodiile ,uzicii, regularitatea nu este complet 'nlturat% +a este nu,ai cobor't la nivelul unei si,ple baze% Invers, aceast te,perare '#i regle,etare a ceea ce e neregle,entat #i diipsit de ,sur este, la r'ndul ei, unica deter,inaie de baz pe care o co,port anu,ite arte, dat fiind ,aterialul cu care ele lucreaz% /tunci singur regularitatea constituie ceea ce e de natur ideal 'n art% +a '#i gse#te

principala ei aplicare sub acest aspeot i'n arIitectur, fiindc opera de ant arIitectonic are scWpud s dea for, artistic ,ediului 'n isine 'nsu#i neorganic al spiritului% 6in aceast cauz, 'n arIitectur do,in linia dreapt, ungIiul drept, for,a circular, egalitatea coloanelor, ferestrelor, arcurilor, pila#trilor, boltiturilor etc% .ci opera de art arIitectural nu e si,plu scop pentru sine 'ns#i, ci este exterioritate, pentru altceva, cruia ea 'i serve#te de decor, de local etc% Dn edificiu '#i a#teapt for,a sculptural a zeului sau 'ntrunirea oa,enilor care '#i stabilesc 'n el locuina% Dnei astfel de opere de art nu-i este deci 'ngduit s atrag asupra sa atenia ', cIip esenial pentru sine 'ns#i% Sub acest aspect, regulatul #i si,etricul este prin excelen potnivit ca lege Iot-r'toare a for,ei exterioare, 'ntruc@t intelectul sesizeaz u#or o for, absolut regulat #i nu e nevoit de loc s se ocupe ti,p 'ndelungat cu ea% Batural, aici nu este vorba de relaia si,bolic pe care for,ele arIitectonice 'n afar de aceasta le presupun raportate la coninutul spiritual ale crui ',pre-,uire sau ./PI231D1 III% S36D1-6+2+CSIB/2 /1 I6+/1D1DI )H! local exterior ele s'nt% /cela#i lucru are valoare #i pentru un anu,it fel de art a grdinritului, care poate fi considerat ca o aplicare ,odificatoare a unor for,e arIitectonice la natura real% In ce prive#te at@t grdinile, c't #i edificiile, o,ul este principalul% /cu,, exist, fr 'ndoial, #i o alt art a grdinritului care '#i face lege a sa din diversitate #i din neregula-ritatea ei 4 este 'ns de preferat regularitatea% <iindc de prea 'ntortocIeate poteci #i boscIete, cu variaia lor continu de curbe #erpuitoare, de puni peste ape stttoare #i 'ncropite, de surprize cu capele gotice, cu te,ple, case cIineze#ti, scIituri #i xi-!1^* urne, cu gr,ezi de le,ne, coline #i statui, te saturi nu paste ,ult, oric't ar fi ele de pretenioase 4 iar c'nd le prive#ti a doua oar, si,i @ndat desgust% /ltfel stau lucrurile cu regiunile adevrate i#- cu fru,useea lor, care n-au fost fcute spre a fi obiecte de plcere #i se pot 'nfi#a pentru ele 'nsele ca obiect de conte,plaie #i de desftare% Cegularitatea i'n grdini, din contra, nu trebuie s surprind, ci ea las o,ul s apar, a#a cu, se cuvine, ca persoan principal 'n i,ediull exterior al naturii% 8 Cegularitatea #i si,etria '#i %gsesc locul lor #i 'n pictur 'n or@nduirea 'ntregului, 'n gruparea figurilor, 'n poziie, ', ,i#care, 'n cderea faldurilor etc% 6ar 'ntruc@t 'n pictur viaa spiritual poate ptrunde feno,enul exterior 'ntr-un fel ,ult ,ai adineiG dec@t 'n arIitectur, 'n ea, adic 'n pictur, nu r,@ne pentru unitatea abstract a si,etricului dec@t o ne'nse,nat latitudine, iar noi nu gsi, egalitatea rigid dec@t cu deosebire la 'nceputurile acestei arte, 'n ti,p ce ,ai tVziu tipul funda,ental l dau liniile i,ai libere, care se apropie de for,a organicului% 8 6i,potriv, 'n ,uzic #i 'n poezie, regularitatea #i si,etria devin 'nc o dat deter,inaii i,portante% /rtele acestea posed 'n durata tonurilor o latur a purei exterioriti ca atare, inapt de vreun alt ,od de pls,uire ,ai concret% .eea oe este -uxtapus @n spaiu poate fi prins co,od cu privirea 4 'n ti,p 'ns un ,o,ent a disprut de-a c'nd e prezent cellalt, #i 'n aceast dispariie #i revenire se succed la nesf@r#it ,o,entele

ti,pului% /cestei nedeter,inri trebuie s-i dea for, regularitatea tactului, care produce un ,od de a fi deter,inat '#i repetiie proporionat, do,in'nd prin aceasta 'naintarea lipsit de ,sur% Cezid 'n tactul ,uzicii o putere "6 !)L ,agic de sub influena creia ne pute, at't de puin sustrage, 'ne't adesea, fr s ne d, sea,a, ascult@nd ,uzic bate, tactul% Cevenirea aceleia#i secvene de ti,p nu e ceva ce aparine )H( P/C2+/ I% I6++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. obiectiv tonurilor #i duratei lor% 2onului ca atare #- ti,pului le este indiferent faptul de a fi divizate #i repetate 'n ,oduil acesta regulat% 2actul apare deci ca ceva ce ieste fcut nu,ai de ctre subiect, 'nc@t ave, #i cu ocazia audiiei certitudinea ne,i-locit c 'n aceast regle,entare a ti,pului ave, nu,ai ceva subiectiv, #i anu,e baza egalitii pure cu sine pe care subiectul o are 'n el 'nsu#i ca egalitate #i unitate cu sine #i ca revenire a lor 'n orice diversitate #i 'n cea ,ai ',pestriat ,ultiplicitate% Pe calea aceasta rsun tactul p'n 'n strfundul sufletului, ,i#-c'ndu-ne 'n aceast subiectivitate proprie, 'n pri,ul r@nd abstract identic cu sine% .eea ce ne vorbe#te 'n tonuri pe aceast latur ,u este nici coninutul spirit9al, nici sufletul concret al senti,entului 4 tot at't de puin e tonul ca ton care ne ,i#c 'n ioe ave, ,ai luntric, ci aceast unitate abstract, introdus de subiect 'n ti,p, este aceea care se adreseaz unitii si,ilare a subiectului% /cela#i lucru e valabil #i ou privire la ,sura versului #i la ri,a 'n poezie% Pi aici regularitatea f#i si,etria constituie regula ordonatoare #i-i s'nt absolut necesare acestei, laturi exterioare a poeziei% Prin acestea, ele,entul sensibil este fcut s ias 'odat din sfera sa sensibil #i de-a 'n ele 'nsele acestea indic c aici este vorba de altceva dec't de expri,ri de-ale %con#tiinei obi#nuite, care trateaz durata tonurilor cu indiferen #i arbitrar% /ceea#i regularitate, de#i nu at't de fer, deter,inat, intervine 'ns #i i,ai departe #i ptrunde 'n coninutul cu adevrat S)i* v4D- cu toate c 'n cIip exterior% 6e exe,plu, 'ntr-o epopee sau 'ntr-o dra,, care '#i au prile lor deter,inate 5 c'nturi, respective acte etc, este i,portant s li se dea acestor pri o 'ntindere aproxi,ativ egal #i tot a#a diferitelor grupuri 'n tablouri% 'n aceste cazuri nu-i voie s ias 'n eviden nici prezena unei constr@ngeri a't prive#te coninutul esenial #i nici do,inaia vizibil a si,plei regulariti% Cegularitatea '#i si,etria, ca unitate abstract '#i inoddeter-,inat a ceea ce e 'n sine 'nsu#i exterior 'n spaiu #i ti,p, regle,enteaz cu deosebire nu,ai cantitativul, deten,inaia de ,ri,e% .eea ce% nu ,ai aparine acestei exterioriti ca propriului su ele,ent respinge din acest ,otiv do,inaia raporturilor pur cantitative #i e deter,inat prin raporturi ,ai ad'nci #i de unitatea acestora% Prin ur,are, cu c't arta se elibereaz 'n ,sur ,ai ,are de exterioritate ca atare, cu at't ,ai puin las ea ca ./PI231D1 III% S36D1-6+2+CSIB/2 /1 I6+/1D1DI )HH ,odul su de pls,uire s fie guvernat de regularitate, atribuind acesteia

nu,ai un do,eniu restriuns #i subordonat% /se,enea si,etriei, trebuie s ,enion, acu, 'n acest loc 'nc o dat ar,onia% +a nu se ,ai raporteaz doar la cantitativul pur, ci la deosebiri esenial calitative, care nu persist ca si,ple opuse una fa de alta, ci trebuie aduse 'n consonan% 'n ,uzic, de exe,plu, raportul tonicii fa de ,ediant '#i do,inant nu e pur cantitativ, ci s'nt tonuri esenial deosebite, care fuzioneaz 'n acela#i ti,p 'ntr-o unitate fr s lase s fie stricat caracterul lor deter,inat de contrast ascuit #i contradicie% 6isonanele, din contra, au nevoie de rezolvare% 2ot astfel istau lucrurile cu ar,onia culorilor, cu privire la care arta de ase,enea cere ca ele s nu se 'nfi#eze nici ca o a,estectur pestri #i arbitrar #i nici ca si,ple con- xi% s)) Iaste conciliate, ci s fie aran-ate ca ar,onie a unei i,presii totale #i desv@r#it unitare% Sai de aproape, apoi ar,onia este constituit dintr-o totalitate ide diferene, care, confor, naturii lucrului, aparin unei sfere deter,inate, ca, de exe,plu, culoarea, care are un cuprins deter,inat de culori a#a-zise culori cardinale, culori ce deriv din conceptul funda,ental al culorii 'n general #i nu s'nt a,estecuri accidentale% 3 astfel de totalitate 'n consonana ei constituie ar,onicul% 'ntr-un tablou, de exe,plu, trebuie s fie prezente at@t totalitatea culorilor funda,entale 5 galben, albastru, verde #i ro#u, c't #i ar,onia lor 4 vecIii pictori au #i fost ateni, fr s-#i dea sea,a, la aceast integralitate, ascult'nd de legea ei% 'ntruc't 'ns ar,onia 'ncepe s se libereze de si,pla exterioritate a ,odului-deter,inat, ea #i este prin aceasta apt s recepteze 'n ea #i s expri,e un coninut spiritual ,ai a,plu% /stfel, vecIii pictori colorau Iainele persona-elor principale cu culori funda,entale pure, iar figurile secundare cu c9lori a,estecate% Sria, de exe,plu, poart cele ,ai adesea o ,anta albastr, l'ntruo't cal,ul lini#titor al albas-trului corespunde lini#tii interioare '#i bl@ndeii 4 ,ai rar poart Sria Iain ro#ie, bttoare la ocIi% b* / doua latur a exterioritii prive#te, cu, a, vzut, ,aterialul sensibil ca atare, ,aterial de care arta se serve#te pentru pls,uirile ei% /ici unitatea const 'n si,plul ,od-deter,inat #i 'n egalitatea ,ateriallului 'n sine, cruia nu-i este 'ngduit s se abat de la aceasta, devenind diversitate nedeter,iinat #i si,plu a,estec, devenind 'n general i,pur% Pi aceast deter,inaie se refer nu,ai la spaial 5 la puritatea )HQ P/C2+/ I% I6++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. ./PI231D1 IIP% S36D1-6+2+CS1B/2 /1 I6+/1D1DI )H" contururilor, de exe,plu, la precizia liniilor drepte, a cercurilor etc, de ase,enea la deter,inaia precis al ti,pului, precu, #i la pstrarea exact a tactului, #i apoi la puritatea tonurilor deter,inate #i a culorilor% Bu e 'ngduit, de exe,plu, ca oc,, !)!* 'n pictur culorile s fie i,pure sau sure, ci ele trebuie s fie clare, precise #i si,ple 'n sine% Si,plitatea lor pur constituie, sub acest raport sensibil, fru,useea culorii, #i culorile cele ,ai si,ple s'nt 'n aceast privin

cele ,ai pline de efeot 4 de exe,plu, galben pur care nu trece 'n verde, ro#u care nu bate 'n albastru sau 'n igalben etic% <r 'ndoial, cu astfel de culori si,ple este greu s obii 'n acela#i ti,p ar,onia lor, dar aceste culori 'n sine si,ple constituie baza care nu e voie s fie esto,pat cu totul, #i, iou toate ic unele a,estecuri nu pot fi evitate, totu#i culorile nu trebuie s apar ca un Iaos tulbure, ci s se 'nfi#eze li,pezi #i si,ple, altfel din claritatea lu,inoas a culorii devine si,pl ,urdrie% /ceea#i exigen trebuie for,ulat #i 'n ce prive#te sunetul tonurilor% 6e exe,plu, la o coard de ,etal sau de intestin vibrarea acestui material e ceea ce produce sunetul, si anu,e vibrarea unei corzi cu tensiune #i lungi,e precise% T'nd cedeaz aceast tensiune sau nu este prins la lungi,ea -ust, tonul nu ,ai este acest si,plu ,od-deterani-nat-de-a-fi 'n sine, care sun fails 'ntruc@t trece spre alte tonuri% /cela#i lucru se 'nt'i,pl c@nd 'n loc de vibraia pur se ,ai aude pe li'ng ea #i un I'r'it ,ecanic, ca un zgo,ot ce se a,estec i'n sunetul tonului ca atare% 2ot astfel tonul vocii o,ene#ti trebuie s se produc pur si liber diin piept #i g't, fr ca organul s zu,zie alturea, sau, cu, e cazul la tonurile ,ai -oase, fr s se fac auzit vreo piedic ne'nvins% /ceast li,pezi,e #i puritate, liber de a,estecul oricrui adaos strin 'n precizia ei fer, #i lipsit de oscilare, constituie, sub raportul acesta pur sensibil, fru,useea tonului, fru,usee care 'l deosebe#te de orice zgo,ot, sc'r'it etc% /cela#i lucru se poate spune #i despre vorbire, #i ,ai ales despre vocale% 3 li,b i'n care a% e% i% o #i u x= !)(* s'nt precise #i pure este sonor #i ,uzical 4 astfel e li,ba italian% 6iftongii, di,potriv, au totdeauna un ton a,estecat% 'n scris, sunetele li,bii s'nt reduse la se,ne puine #i totdeauna egale, 'nfi#'ndu-se 'n ,odul-llordeter,inat si,plu 4 'n vorbire 'ns, acest ,od-deter,inat al lor se esto,peaz foarte adesea, 'nc't 'ndeosebi li,ba-ul popular, ca cel sud-gen,an, #vab, elveian, are sunete care, dat fiind caracterul lor a,estecat, nu pot fi nicidecu, scrise% /cest fapt 'ns nu trebuie considerat eventual ca un defect al li,bii scrise, ci el nu se diatore#te dec@t naturii greoaie a poporului% /t't pentru ,o,ent despre aceast latur exterioar a operei de art, latur care, fiind si,pl exterioritate, nici ,nu e capabil dec't de o unitate exterioar #i abstract% 6ar, confor, deter,inrii ce ur,eaz, individualitatea spiritual concret a idealului este aceea care se introduce 'n exterioritate spre a -se reprezenta 'n aceasta p e s i n e, $'no't exteriorul trebuie s fie ptruns de aceast interio-ritate #i totalitate pe oare el are %cIe,area s le expri,e, fapt pentru care se dovedesc a fi insuficiente si,pla reguliaritate, si,etrie #i ar,onie sau si,plul ,odideten,inat all ,aterialului sensibil% /ceasta ne duce la a doua ilatur a ,oidului-deter,inat exterior all idealului% *. ACORDUL IDEALULUI CONCRET CU REALITATEA SA E.TERIOARA 1egea general pe care o pute, considera vallabil 'n aceast privin const 'n

faptul c o,ul trebuie s se si,t acas 'n ,ediul pe oare-ll constituie lu,ea, c individualitatea trebuie s apar l'n natur '#i I'n itoate ',pre-urrile exterioare acli,atizat #i prin aceasta liber, 'nc@t a,bele laturi 5 totalitatea subiectiv, interioar, a caracterului #i a strillor #i aciunilor lui #i aceea, obiectiv, a existenei exterioare, nu se disociaz una de alta ca indiferente #i disparate, ci 'nfi#eaz un acord #i o apartenen reciproc% <iindc obiectivitatea exterioar, 'ntruc't e realitatea idea 1 u d u i, trebuie s renune la aspri,ea #i independena ei pur obiective, pentru a se 'nfi#a ca una ce e 'n identitate cu idealul a crui existen exterioar ea o constituie% ', aceast privin ur,eaz s stabili, pentru un astfel de acord trei puncte de vedere deosebite% 'n p ,r i,ul r ' o d, unitatea celor dou laturi poate ra,l'ne un ' n s i ne #i s apar nu,ai ca o secret legtur intern prin care o,ul e legat de ,ediul su exterior% ' o al doilea r H n d 'ns, spiritualiiO t e a concret #i individualitatea ei oferind punctul de plecare #i coninutul esenial al idealului, aoordull cu existena exterioar trebuie sa provin #i de la activitatea o ,eneasc #i s se reveleze ca fiind produs de ctre aceasta% !)H* - c, 1)! )H JI.T3I ,' 1033I <CDS3SD1DI /C2IS2I. 'n sf@r#it, 'n al trei 1 e a 2 ',d, aceast lu,e produs de sipiritu?l o,enesc este iar#i ea 'ns#i o totalitate care 'n existena ei pentru sine for,eaz o obiectivitate #i cu oare indivizii activi pe acest teren trebuie s fie 'n concordan esenial% a* .u privire la pri,ul punct, pute, pleca de la faptul c ,ediul 'ncon-urtor al idealului, 'ntruc@t inu se 'nfi#eaz 'nc instituit printr-o activitate o,eneasc, r,'ne 'nc ceea ce 'n general este exterior o,ului, r,@ne natura exterioar% 6e aceea 'n pri,uri r@nd trebuie s vorbi, despre reprezentarea acesteia 'n opera de art ideal% /ici pute,, de ase,enea, s pune, 'n lu,in trei laturi 5 a* Sai 'nt@i, 'ndat ce e 'nfi#at confor, configuraiei ei exterioare, natura exterioar este o realitate constituit 'n toate direciile 'ntr-un fel deter,inat :',d este vorba ca aceast realitate s fie tratat in',du-se sea,a de dreptul pe care ea 'l are ide fapt de a pretinde s fie reprezentat, ea% va fi reprodus absolut fidel% /, vzut ',is ,ai 'nainte care s'nt $&,% !YQ deosebirile dintre natura ne,i-locit #i art, deosebiri ce trebuie #i aici respectate% 'n general 'ns st toc,ai 'n caracterul ,arilor ,iestri de a fi fideli, adevrai #i cu totul preci#i #i 'n privina ,ediului naturali exterior% <iindc natura nu este nu,ai p,l'nt #i cer 'n general, iar o,ul nu plute#te 'n aer, ci si,te #i acioneaz 'ntr-un loc deter,inat de r'uri, fluvii, ,are, coline, ,uni, #esuri, pduri, prpstii etc% Hot,er, de exe,plu, cu toate c nu face descrieri ,ode,e ale naturii, este totu#i

ati'it de exact 'n date #i indicaii, di',d cu privire la x'urile Sca,andru #i Si,ois, la coaste, la golfuri o i,agine intuitiv afc't de -ust, 'rad't descrierea lui a fost #i azi gsit corespunztoare din punct de vedere geografic cu acel inut% 6i,potriv, bocetele si'nt #i 'n aceast privin 8 la fel ca 'n aceea a caracterelor 8 srace, lipsite de coninut #i cu totul nebuloase% Bici ,iestri dintrei, c'nd pun 'n versuri vecIi istorii biblice, aceastea av'nld, de exe,plu, Ierusali,ul ca loc unde ele se petrec, nu indic detd't doar nu,ele acestui ora#% 'n 9urtea eroilor% lucrurile se 'nt@,pl 'n cIip ase,ntor 5 3tndt clre#te 'n brdet, lupt cu balaurul, Ifr s ni se indice vreun ,ediu u,an, o localitate deter,inat etc, 'nio't 'n aceast privin intuiiei nu i se ofer ni,ic% Bici; cIiar 'n epopeea Bibelungilor nu stau lucrurile altfel 5 se a,inte#te, desigur, de 9oranis, de Cin, de 6unre, dar #i aici poe,ul se opre#te la nedeter,inat, la vag% 'ns toc,ai Hiod?Dl-co,plet-deter,inat este ceea ce constituie individualita./PI231D1 III% S36D1-6+2+CSIB/2 /1 I6+/1D1DI )H^ tea #i realitatea, care altfel r,i'ne nu,ai ceva abstract, ceea ce contrazice conceptul ei de realitate exterioar% p* 6e precizia i de fidelitatea ce se cer aici este ne,i-locit legat o anu,it extindere asupra a,nuntelor, extindere cu a-utorul creia obine, o icoan intuitiv #i pe latura aceasta exterioar% Se 'nelege, sub acest raport, diferitele arte se deosebesc esenial unele de altele, dup de,entul prin care ele se expri,% Sculpturii, cu cal,ul #i generalitatea for,elor ei, a,- x1i !)"* nuntul #i particularitatea exteriorului 'i s'nt ,ai strine #i ea posed exteriorul nu ca ,ediu #i local, ci nu,ai ca ',brc,inte, pieptntur, ar,e, scaun etc, 'ns, ,ulte figuri ale vecIii sculpturi $pot fi deosebite ,ai precis nu,ai prin ceea ce au convenional 'n ele Iainele, pieptntura prului #i alte ase,enea se,ne% /cest ele,ent convenional nu aparine 'ns aici, deoareoe, 'nltur@nd toc,ai latura accidentalului 'n astfel de lucruri #i constituind ,odalitatea prin care ele devin ,ai generale #ti ,ai per,anente, el nu trebuie socotit ca unul ce ine de natur ca atare% 8 'n sens contrar, lirica 'nfi#eaz cu preponderen nu,ai stri interioare, #i din acest ,otiv ea nu e nevoit, ti'nd recurge la ele,ente exterioare, s le 'nfi#eze cu a,nunte at't de precise #i de intuitive% +popeea, din contra, poveste#te c e anu,e este, unde #i cu, se petrec faptele #i, din aceast cauz, dintre toate genurile de poezie ea are nevoie de cea ,ai ,ane extindere #i de deter,inarea locului exterior% 2ot astfel, 'n privina aceasta, pictura, confor, naturii ei, insist asupra particularului ,ai ,ult dec@t oricare alt art% Bu e voie Ins ca aceast precizie is degenereze 'n nici o ant, devenind proz proprie realitii naturale #i reproducere direct a acesteia 4 #i nici nu e 'ngduit ca aceast precizie, d'ndu-i-ise precdere, s 'ntreac 'n i,portan extinderea oe se atribuie reprezentrii artistice a laturii spirituale a indivizilor #i eveni,entelor% 'n general, aceast insisten asupra particularului nu e voie s devin de sine stttoare, fiindc aici exteriorul trebuie s fie

'nfi#at nu,ai 'n legtur cu interiorul% R* /cesta este punctul care intereseaz% /nu,e, ca un individ s se 'nfi#eze ca real e nevoie de dou lucruri 5 de el 'nsu#i cu subiectivitatea Ilui #i de ,ediul $lui exterior% :a exterioritatea s apar ca exterioritate a lui e necesar s existe 'ntre ea #-i individ o legtur esenial, legtur care poate fi ,ai ,ult ori ,ai puin inti, #i 'n care intr, desigur #i ,ulte ele,ente &-% KO* )QL P/C2+/ I% I6++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. accidentale, fr s fie totu#i 'ngduit s dispar baza identic% 6e exe,plu, 'n 'ntreaga inut spiritual a eroilor epici, 'n felul lor de via, 'n felull lor de a vedea, 'n si,irea #i aciunile lor trebuie s se fiac si,it o ar,onie secret, un ton al acordului 'ntre exterior #i interior, acord care le contope#te 'ntr-un 'ntreg% 6e exe,plu, arabul este una cu natura ce-l 'ncon-ur '#i nu poate fi l'neles dec@t ',preun cu cerul, stelele #i deserturile lui fierbini, cu corturile #i cu oaii lui% <iindc el nu e la el acas dec't 'ntr-o astfel de cli,, de zon #i de loc% 2ot astfel eroii lui :ssian, dup re,anierea ,odern sau descoperirea lui SaWplierson s@nt, ifar 'ndoial, foarte subiectivi '#i interiorizai, dar cu caracterul lor su,bru #i ,elancolic, ei apar cu totul legai de p,@nturile lor sterpe, acoperite de ciulini #i btute de v',t 4 de norii, negurile, colinele #i pe#terile lor 'ntunecate% /bia 'ntreaga fiziono,ie a acestui loc ne face co,plet inteligibil interiorul figurilor care se ,i#c pe un astfel de p,'nt cu ,elaniooilia #i tristeea lor, cu durerile, luptele #i 'ntuneci,ile lor suflete#ti, fiindc aceste figuri s'nt acas cu totul 'n acest ,ediu %#i nu,ai 'n el% 6in acest punct de vedere pute, face acu, pentru pri,a oar observaia c subiectele istorice ofer ,arele avanta- de a conine realizat 'n ele ne,i-locit #i p'n 'n a,nunte un astfel de acord a laturii subiective #i obiective% /ceast ar,onie nu se las dea't foarte greu s fie scoas apriori din i,aginaie, #i noi totu#i trebuie s-o si,i, 'n general, oric't de puin s-ar lsa ea dezvoltat conceptual 'n cele ,ai ,ulte pri ale unui subiect% <r 'ndoial, s'nte, obi#nuii s atribui, ,ai ,are pre unui produs liber al i,aginaiei dec@t prelucrrii unui ,aterial de-a existent, 'ns i,aginaia nu poate ,erge p'n acolo 'no't s creeze acordul cerut 'ntr-un cIip at't de fer, #i )^* -e precis cu, este dl de-a 'n existena real, unde trsturile naionale reies din 'ns#i aceast ar,onic sau acord% /cesta ar fi principiul general pentru unitatea subiectivitii #i a naturii exterioare existent nu,ai 'n sine% 8 b* Dn al doilea fel de acord nu se opre#te la acest si,plu ='n sine> ci este produs 'n ,od explicit prin activitatea #i 'nde,@narea o,eneasc, 'ntruc@t o,ul 'ntrebuineaz 'n folosul su 3biectele lu,ii exterioare #i prin satisfacia astfel obinut se pune de acord cu ele% <a de sus-a,intita pri, ar,onie care prive#te nu,ai ceea ce e de natur ,ai general, aceast latur se raporteaz la particular, la trebuinele ./PI231D1 III% S36D1-6+2+CSIB/2 /1 I6+/1D1DI

)Q1 particulare #i la satisfacerea lor prin 'ntrebuinarea particular a obiectelor naturii% 8 /ceast sfer a trebuinelor #i a satisfacerii lor este de o infinit varietate, dar lucrurile naturale s@nt #i ,ai ne,rginit de ,ultilaterale #i c@i#tig o si,plitate ,ai ,are nu,ai 'ntruc@t o,ul introduce 'n ele deten,inaiile sale spirituale i,pregn@nd lui,ea extern cu voina sa% Prin aceasta '#i u,anizeaz ,ediul, art'nd cu, acesta este capabil s-fl ,ulu,easc #i cu, nu e 'n stare s-#i pstreze fa de o, nici o putere independent% Bu,ai datorit acestei activiti o,ul nu ,ai este doar 'n general real pentru sine 'nsu#i #i acas 'n ,ediul su, ci e prezent 'n el 'n cIip particular #i individual% 6eci ideea funda,ental care trebuie avut 'n vedere cu privire la art pentru toat aceast sfer rezid pe scurt 'n ur,toarele 5 confor, laturilor particulare #i finite ale dorinelor, trebuinelor #i scopurilor sale, o,ul nu se gse#te ,ai 'nti'i nu i, ai 'n general 'n relaie cu natura exterioar, ci, ,ai precis, 'n raport de dependent % /ceast relativitate #i lips de libertate repugn idealului, iar o,ul, pentru a putea deveni subiect all artei, trebuie din aceast cauz s se fi eliberat de-a de ,unc #i de nevoie #i s fi pus capt dependenei sale% /ctul concilierii celor dou laturi poate avea apoi un dublu punct de plecare, 'ntruc@t, 'n pri,ul r'nd, natura dion parte-i ofer o,ului cele trebuincioase, #i, 'n loc s pun piedici 'n calea intereselor #i soWpurilor lui, ea, din contra, 'i se ofer de la sine, favoriz@ndu-le pe toate cile% 6ar, 'n al doilea i# i' in d, o,ul are trebuine #i dorine pe care natura nu e 'n stare s le satisfac 'n cIip ne,i-locit% In aceste cazuri el e nevoit s-#i obin 'ndestularea necesar prin ,i-locirea propriei sale activiti 4 e nevoit s pun stp'nire pe lucrurile naturii, s le 'ndrepte, s le for,eze, s 'nlture ceea ce este -enant prin 'nde,@nare c@#tigat prin propriu efort #i s transfor,e astfel exteriorul 'n ,i-loc cu a-utorul cruia el este 'n ,sur s se dezvolte confor, tuturor scopurilor sale% Celaia cea ,ai pur va putea fi 'ns gsit acolo unde a,bele laturi ,erg ',preun, la prietenia naturii asooiinidu-se 'nde,@narea sufleteasc 'n a#a ,sur, 'nc@t, 'n loc de aspri,ea #i de at'r-narea proprii luptei, ar,onia de-a 'nfptuit a ie#it total la iveal% 'n do,eniul ideal al artei, nevoile vieii trebuie s fi fost de-a 'nlturate% /verea #i bunstarea, oferind situaii de unde @3@ P/C2+/ I% 16++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. lipsa #i ,unca dispar nu nu,ai pentru ,o,ent, ci co,plet nu s'nt deci nu,ai ceva neestetic, ci, di,potriv, dau concurs idealului, 'n ti,p ce nu,ai o aibstacie neadevrat ar cuta s arate c relaiile o,ului fa de aicu,,enionatele trebuine trebuie lsate cu totul pe sea,a ,odurilor de reprezentare care s'nt nevoite s in sea,a de realitatea concret% Sfera acestora aparine, fr 'ndoial, finitului, dar arta nu se poate dispensa de ceea ce este finit #i nu trebuie s-i trateze ca pe ceva ce e nu,ai ru, ci s-i contopeasc, conciliat, cu ceea ce este veri- !!6 tabil, deoarece cIiar #i cele ,ai bune aciuni #i senti,ente, considerate pentru sine confor,i ,odului-lor-dete,iinat #i

ooinfor, coninutului lor ?abstract, is'nt li,itate #i, prin aceasta finite% <aptul c s'nt nevoit s , nutresc, s ,ni'nic #i s beau, s a, o locuin, s , ',bnac, s a, nevoie de un pat, de scaune #i de at@tea alte ustensile, este, desigur, o necesitate a vieii exterioare, dar viaa interioar, strbate #i ea prin toate aceste ele,ente ati't de ,ult, 'ac't o,ul 'i 'nzestreaz cu Iaine #i ar,e cIiar #i pe zeii si, 'nfi#'ndu-i#i-i ca pe unii care au variate trebuine #i satisfaceri ale acestor trebuine% /ceste satisfaceri trebuie s aipar 'ns, cu, a, spus, asigurate% 6e exe,plu, la cavalerii cuttori de aventuri, nevoia exterioar, ivit 'nt',-ptltor 'n cunsdl aventurilor lor, este ea 'ns#i 'nlturat tot nu,ai prin voia 'nt@,plrii, a#a cu, la slbatici ea este 'nlturat lsndu-se lucrurile $'n ?gri-a ne,i-locitei na?turi% /,bele procedee s'nt insuficiente pentru art% .ci ceea oe este autentic ideal const nu nu,ai 'n faptul ca o,ul s fie 'n general ridicat deasupra #i 'n afara si,plei serioziti a atl'rnrii, ci s se gseasc 'ncon-urat de o abunden care s-i 'ngduie s se -oace liber #i veseli cu ,i-loacele naturii% 'nuntrul acestor deter,inaii generale pot fi deosebite unul de alitul ,ai precis ur,toarele dou puncte 5 a* Pri,ul punct se refer la 'ntrebuinarea lucrurilor naturii 'n scopul unei satisfaceri pur teoretic e% 'n aceast categorie intr orice podoaib #i orna,ent pe care o,ul le pune pe sine '#i 'n genere orice lux cu care el ise 'ncon-ur% Prin astfel de gteli dovede#te o,ul c ceea ce este excelent #i e furnizat de natur, c tot ce e ,ai fru,os #i atrage asupra-i privirea 8 aur, pietre scu,pe, penle, ivoriu, Iaine de pre 8, c toate aceste lucruri, cele ,ai nare #i ,ai strlucitoare, nu s'nt pentru el interesante 'n sine #i nu trebuie luate ca obiecte ./PI231D1 III% S36D1-6+2+CSIB/2 /1 I6+/1D1DI )Q! naturale, ci trebuie ca ele s se arate a fi atare 'ntruc@t 'i aparin sau, ca aparintoare lui, in de ,ediul lui, de ceea ce el iube#te #i sti,eaz, 'otruc't aparin principilor si, te,- $&i% !!) plelor #i zeilor si% Pentru acest scop, el alege cu deosebire ceea ce ca exterior e de-a 'n sine fru,os, culori pure, lu,inoase, luciul de oglind al ,etalelor, le,n parfu,at, ,ar,ur etc% Poeii, ,ai ales cei orientalii, nu se priveaz de astfel de bogie, care @#i are rolul su '#i l'n Wpopeea Tibelungilor% arta, 'n general, nu se opre#te la si,pla descriere a acestei ,agnificene, ci '#i 'nzestreaz #i operele sale reale, acolo unde e posibil #i la locul su, cu o astfel de bogie% 1a statuia zeiei Pallas din /tena #i la cea a lui Zeus din 3li,p nu s-ia fcut cruare cu aurul #i cu ivoriul% 2e,plele zeilor, bisericile, cIipurile sfinilor, palatele regilor sfan aproape la toate popoarele exe,ple de strlucire #i de lux, iar naiunile s-au bucurat, de c'nd e lu,ea, s-svad 'n faa ocIilor propria lor bogie 'n zeitile lor, dup cu,, val'nd luxul principilor, s-au bucurat c exist a#a oeva #i c acest ceva provine de la ele% 8 Se 'nelege, 'i poi tulbura o astfel de desftare prin a#a-nu,ite reflexii ,orale, c'nd te g@nde#ti d'i atenieni sraci ar fi putut fi sturai cu preul ,antalei zeiei Pallas #i c'i sclavi ar fi putut fi rstcu,priai% 'n ,o,ente de ,are str@,toare a statului au fast #i la cei vecIi 'ntrebuinate astfel de bogii pentru scopuri utile,

'ntoc,ai ca da noi acu, co,orile ,nstirilor #i bisericilor% Pi ,ai dWparte 5 astfel de ,escIine consideraii pot fi fcute nu nu,ai asupra unor opere de art izolate, ci cIiar asupra 'ntregii arte, fiindc ce su,e ,ari nu-l cost oare pe un stat o acade,ie a artelor sau $cu,prarea unor opere de art vecIi sau noi #i construirea unor galerii, teatre #i ,uzee etc% 8 6arO oric't de ,ult agitaie ,orail B-ar rscoli 'n legtur cu aceast cIestiune, lucrul acesta e cu putin nu,ai prin faptul c se reactualizeaz 'n a,intire nevoile #i lipsurile a cror 'nlturare o pretinde toc,ai arta, 'nio't nu poate fi dec't spre gloria #i $&,% asO* supire,a cinste a oricrui popor faptul c dl '#i -ertfe#te co,orile pentru lucruri aparintoare unei sfere care, 'n cuprinsul realitii 'nse#i, ne 'nal cu generozitate deasupra tuturor ,izeriilor realitii% P* 6ar o,ul nu trebuie s se ',podobeasc nu,ai pe sine #i ,ediul 'n care trie#te, ci el este nevoit s 'ntrebuineze lucrurile lu,ii exterioare #i 'n cIip p r iac t ic, pentru nevoile #i scopurile sale practice% /bia 'n acest do,eniu )Q( P/C2+/ I% I6++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. ./PI231D1 III% S36D1-6+2+CSIB/2 /1 I6+/1D1DI )QH
IM0

'ncepe ,unca din plin, necazurile #i dependena o,ului de proza vieii 4 de aceea aici se pune 'nainte de toate proble,a 'n oe ,sur ar putea fi reprezentat #i aoeast sfer confor, cerinelor artei% a a* Pri,ul fel 'n care arta a 'ncercat s 'nlture toat aceast sfer a $fost reprezentarea unei a#a-nu,ite epoci de a ai r, sau #i aceea a unei istri i d @ li ic e% Pe de o parte, confor, acestei reprezentri, natura satisfcea atunci, fr efort din partea o,ului, orioe nevoie iar fi putut avea acesta 4 pe de alt parte, el ise ,ullu,iea, 'n nevinovia lui, I3D ceea ce-i puteau oferi, ca Iran, $locuin #i alte avanta-e, luncile, pdurile, tur,ele, ?grdinia, coliba, 'n ti,p ce 'nc tac cu totul pasiunile a,biiei #i llco,iei, 'nclinaii ce se 'nfi#eaz ca unele care contrazic nobleea superioar a naturii o,ene#ti% 1a pri,a vedere, o astfel de istare pare, desigur, ideal, #i anu,ite do,enii li,itate ale antei se pot ,ulu,i icu acest t,od de reprezentare artistic% Ptrunz@nd 'ns ,ai ad@nc, o astfel de via ne va plictisi, 'n cur'nd% Scrierile lui :essner, de exe,plu, ?abia dac ,ai stot citite, iar ci'ind Ile citi, ,u ne pute, isi,i acas i'n eGle 4 cci un ,od de via at't de ,nginit presupune '#i o lips de dezvoltare a spiritului% Jine de ?firea unui o, l'ntreg s posede i,pulsuri ,ai 'nalte, s ,i-l ,ai ,ulu,easc aceast str@ns convieuire cu natura #i icu produsele ei ne,i-illacite% 3,ul nu trebuie s-#i petreac viaa 'ntr-o astfel de idilic srcie spiritual 4 el trebuie s lucreze, is caute s-#i ?realizeze 'nclinaiile prin propria sa activitate% In sensul acesta, cIiar nevoile fizice provoac un cerc larg #i variat de activiti, dl'nd o,ului senti,entul puterii sale interioare, putere din care se pot apoi dezvolta #i forele #i interesele ,ai profunde% In acela#i ti,p 'ns, deter,inaia

funda,ental trebuie s r,i'n #i aici tot acordul exteriorului cu interiorul 4 ini,ic nu e ,ai respingtor deo't faptul c'nd 'n art nevoia fizic este dus Ila extre,% 6ante, de exe,plu, ne 'nfi#eaz 'n ,od ,i#ictor nu,ai 'in c'teva trsturi ,oartea prin foa,e a lui Digolino% .'nd l'ns :erstenberg, $'n tragedia sa cu acela#i nu,e, descrie a,nuntele treo'nd prin toate gradele, oribilului, cu, ,or de foa,e i,ai 'ntl'ii cei itrei fii ai lui Dgolino #i la ur, Dgolinio 'nsu#i, subiectul sub acest aspect repugn cu toitul reprezentrii artistice% P*!* 6ar tot astfel ,ulte dezavanta-e, 'ns 'n direcie apus, prezint #i starea de cultur general, contrar strii idilice% 0asta legtur a trebuinelor #i a ,uncii, a intereselor #i a satisfacerii tor este co,plet dezvoltat 'n toat extinderea ei, #i fiecare individ, privat ide neat@rnarea sa, e 'ngrdit 'intr-o nesf@r#it serie de dependene fa de alii% 6e iceea ce individul are nevoie pentru sine 'nsu#i, fie c ie ni,ica toat, fie de nu,ai o ne'nse,nat parte a produsului i,uncii sale, '#i, 'n afar de aceasta, fiecare dintre aceste activiti, 'n loc s se 'nfptuiasc 'n ,od lindividuall, viu, ise desf#oar tot ,ai ,ult ,a#inali, icon-for, unor nor,e $generale% In aceast civilizaie industrial, 'n profitanea irecipnoc a unuia ide cellalt #i l'n exploatarea celorlali l'#i face apariia, pe de o parte, cea ,ai dur cruzi,e a x,% sss srciei, pe de alt parte, dac lipsurile ar fi s fie 'nlturate, indivizii vor trebui s apar bogai, 'nc't, eliberai de i,unca necesar pentru satisfacerea trebuinelor ilor, se vor putea dedica de acu, intereselor i,ai 'nalte% 6in cuprinsul acestei abundente este alungat apoi, fr 'ndoial, ve#nicul spectru al unei dependene fr sf'r#it, iar o,ul este pus la adpost fa de ceea ce are 'nt@,pltor d'#tigul '#i nu ,ai este 'nglobat t'n ,urdria acestuia% Ie iscIi,b l'ns, el ,u e iniei 'n icel ,ai apropiat ,ediu al su atl't de acas, 'oci't %acesta s i ise 'nfi#eze ca propria sa oper% .u ceea loe se 'ncon-oar el ,u e produs de dl 'nsu#i, ci este luat din provizia a ceea ce exist de-a #i e produs de alii, #i anu,e cele ,ai adesea 'n i,od i,ecaniic #i deci $for,ali, a-uns la el abia pr,tr-un lung lan de sforri '#i de trebuine strine% RR* ?Prin ur,are, cea ,ai potrivit pentru arta ideal se va dovedi a fi io a trei a istare, situat la i,i-loc 'ntre idilica epoc de aur #i co,plet dezvoltatele #i ,ultilateralele relaii ale societii civile% /ceasta este o stare igenerai a lu,ii, a#a cu, a, 'nvat de-a s-o cunoa#te, ca pe o istare ideal c'nd a fost vorba de oea eroic% +pocile eroice nu ,ai si'nt li,itate la a,intita srcie idilic a intereselor spirituale, ci trec dincolo de acestea, ia pasiuni #i la iscopuri i,ai profunde 4 dar ,ediul cel ,ai apropiat al indivizilor, satisfacerea nevoilor Ilor ne,i-locite e 'nc opera proprie a lor% /li,entele s',t 'nc si,ple #i prin laceasta ideale, ca, de exe,plu, ,iere, lapte, vin, 'n ti,p ce cafeaua, racIiul etc% ,ie aduc 'ndat a,inte de ,iile de ,i-loace necesare pentru prepararea lor% 2ot aisitifel eroii taie ei 'tnsi#i ani,alele #i le frig, l',bli'nzesc calul pe care vreau s clreasc 4 ustensilele pe rare le folosesc lle confecioneaz nai ,ult sau ?,ai puin ei 'n#i#i 5 plug, ar,e de %aprare, scut, coif, pia- x,, sseO to#, sabie, lance isi'nt propria lor oper 4 sau s'nt

'nsrcinai cu prepararea lor% 'ntr-o astfel de stare, o,ul are senti,entul c )QQ P/C2+/ I% I6++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. ./PI231D1 III% S36D1-6+2+CSIB/2 /1 I6+/1D1DI )Q" a produs din sine 'nsu#i itot ceea ce dl 'ntrebuineaz #i $tot cu ceea ce el se 'ncon-ur 4 #i, datorit acestui fapt, el are de-a faice, ic'nd este vorba de lucrurile exterioare, cu ceea ce e aii su #i nu cu obiecte 'nstrinate, care se gsesc 'n afara propriei sale sfere, isfer 'n cane ol este stp'n% 'n orice caz, activitatea 'n vederea procurrii '#i for,rii i,aterialului nu trebuie s apar atunci 1La o ,unc penibil, ici ica o 'ndeletnicire u#oar #i ,ulu,itoare, creia nu-i st l'n icalle nici o piedic #i nici o nereu#it% 3 astfel de stare gsi,, de exe,plu, la Ho,ar% Sceptrul lui /gai,e,non e un baston de fa,ilie cioplit de 'nsu#i sitr,o#uil su #i lsat ,o#tenire ur,a#ilor 4 Tdiiseu #i-a cioplit el 'nsu#i ,arele su pat nupial, #i, cu toate c fai,oasele ar,e ale lui /Iile nu s'nt opera sa proprie, itotu#i #i aici ,ultiplele ',pletiri ale activitilor nu s'nt 'ntrerupte, fiindc Hefaistos e acela oaire le confecioneaz ia rug,intea zeiei 2etis% Pe scurt, pretutindeni se $,anifest pri,a bucurie pricinuit de noi descoperiri, prospei,ea posesiunii, cucerirea plcerii 4 totul e fa,iliar, 'n toate o,ul are prezente 'naintea sa fora braului su, dexteritatea ,@nii sale, cu,inenia propriului su spirit, sau un rezultat al icura-ului #i Aite"iei sale% Bu,ai 'n felul acesta nu s-au degradat ,i-loacele satisfacerii, devenind si,ple lucruri exterioare 4 noi 'n#ine vede, 'nc producerea lor vie %#i con#tiina c o,ul nti posed 'n de lucruri ,oarte sau o,on'te de obi#nuin, ci propriile #i cele ,ai directe produse ale sale% /stfel, aici totul este idilic, dar nu 'n sensul ,rginit c p,@ntul, (xu !!"* r'uri?le, ,area, arborii, vitele etc% ar oferi o,ului Iran, iar o,ul ar aprea atunci cu deosebire li,itat la acest ,ediu #i la folosirea lui, ci 'n cuprinsul acestei viei originare se ,anifest interese ,ai aidl'nci, 'n raport cu care 'ntreaga exterioritate este dat aici nu,ai ca o anex, ca teren #i ,i-loc pentru scopuri ,ai i,portante, dar ca un teren #i un ,ediu peste care se extinde acea lar,onie #i independen oare nu se reveleaz dec@t prin faptul c totul '#i orice, produs #i 'ntrebuinat 'n cIip u,an, este totodat pregtit #i folosit de 'nsu#i o,ul care are nevoie de el% 6ar un astfel ide ,od de reprezentare, aplicat la subiecte luate din epoci de ,ai t'nziu, epoci co,plet dezvoltate, prezint totdeauna ,are dificultate #i pericol% 2otu#i, sub acest raport, :oetIe ne-a dat 'n Eer$ann 2i Dorothea un ,odel desv@r#it% 0reau s relatez aici nu,ai c'teva trsturi ca ?ele,ente de co,paraie% 0oss, 'n cunoscuta sa -uise% descrie ?'n cIip idilic viaa #i activitatea ce se desf#oar 'ntr-un cerc lini#tit #i redus, dar independent% Preotul de ila ar, pipa, Ialatul, fotoliul #i apoi cana cu cafea -oac %aici rol ,are% .afeaua #i zaIrul s'nt 'ns produse care nu pot fi fabricate 'ntr-un astfel de cerc #i care tri,it 'ndat la o cu totul alt legtur, la o lu,e strina #i la ,ultiplele ei raporturi co,erciale, de fabricare, 'n general raporturi ide-ale

industriei ,oderne% iPrin ur,are, a,intitul cerc rustic nu e absolut 'ncIis 'n sine% 6in contra, 'n fru,osul tablou Eer$ann 2i Dorothea nu ave, nevoie s pretinde, o astfel de stare 'ncIis 'n sine, fiindc, a#a cu, a, indicat cu alt ocazie, intervin 'n cIip ifoante de,n #i cu greutate 'n acest poe,, inut, desigur, 'n 'ntregi,e 'ntr-un ton idilic, ,arile interese ale epocii, luptele revoluiei franceze, aprarea patriei% /ici, cercul ,ai str@,t al vieii de fa,ilie dintr-un or#el nu-#i pstreaz at@t de fer, coeziunea prin faptul c lu,ea, ad'nc ,i#cat 'n cele ,ai puternice ?relaii ale sale, este si,plu ignorat, ca la preotul stesc din 1uise ia Hui 0ass, ci prin aderarea la acele ,i#cri ,ari ale lu,ii 'nuntrul crora s'nt descrise caracterele #i eveni,entele idilice vede, transpus scena 'n cuprinsul lrgitor de orizont dl unei viei ,ai bogate 'n coninut, iar far,acistul, care nu trie#te dec't legat de relaiile curente care condiioneaz #i li,iteaz, este prezentat ca filistin ,rginit, bun la ini,, dar plictisitor% 2otu#i, idt prive#te ,ediul ne,i-locit aii caracterelor, este pstrat tonul cerut adineauri% /stfel, ide exe,plu, ca s nu a,intesc dec't acest singur lucru, gazda cu oaspeii si, preotul #i far,acistul, nu beau cafea 5 =.u gri- aduse ,a,a din vinul li,pede #i delicios o sticl #lefuit, a#ezat pe tav alb de cositor ',preun cu verzuii e #i autenticele p a I a ir e de vin de Cin>% +i ibeau afar, pe rcoare, un produs al p,@ntului natal, vin din optzeci#itrei, din paIare de aici, potrivite nu,ai pentru vinul ide Cin 4 ,,?0iallurile Cinului #i r,urile lui 'nc@nttoare> ne sl'nt de 'ndat sugerate atunci 'n faa 'ncIipuirii #i nu peste ,ult s'nte, #i noi condu#i 'n dosul casei, 'n propria vie a gazdei, 'nc't aici ni,ic nu iese din isfera particular a unei stri care se si,te la largul su, cu trebuinele ce ea '#i creeaz 'n cuprinsul propriilor sale li,ite% c* 'n afar de aceste dou feluri de ,ediu exterior, ,ai exist un a 1 t r e i 1 e a fel de ,ediu, cu care orice individ trebuie s triasc l'n legtur concret% /cesta e constituit din relaiile spirituale generale ale religiei, dreptului, ,oralei, ale felului cu, e organizat statul, ale con#tiinei, -ustiiei, fazni)Q P/C2+/ I% I6++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. )*,, !!^* ,"ei, ale vieii publice '#i private, ale $sociabilitii etc, deoarece caracterul ideali trebuie s fie 'nfi#at satisfc'ndu-#i nu nu,ai nevoile ,ateriale, ci #i interesele spirituale% <r 'ndoial, ceea ce e substanial devine #i 'n sine necesar% 'n aceste relaii nu este, dup conceptu 1 su, ded't unul #i acela#i lucru 4 'n do,eniu obiectiA 'ns, acesta ',brac for, ,ultiplu variat, care se specific '#i 'n ,odull de a fi accidental al particularului, al loonvienionalullui #i al valabilului nu,ai pentru ti,puri #i popoare deter,inate% I, aceast for,, toate interesele vieii spirituale devin #i iele realitate exterioar, pe care individul e gse#te dat ca i,oravuri, obi#nuine #i obiceiuri #i cu care intr, ca subiect 'noIis 'n sine, 'n legtur 4 'ntoc,ai ca #i cu natura $exterioar, intr 'n legtur individul #i cu aceast totalitate, care e ,ai apropiat de el, 'i este 'nrudit #i-i aparine% 'n llinie general, pentru aceast sfer pute, pretinde acela#i acord a crui indicare toc,ai ne-a preocupat #i, din

acest ,otiv, vre, s trece, aici la considerarea ,ai precis a lui, considerare ale crei principale puncte de vedere, pe o alt latur, vor trebui artate 'ndat% ,. E.TERIORITATEA OPEREI DE ARTA IDEALE IN RAPORT CU PUKLICUL .a reprezentare a idealului, arta trebuie s #i-l apropie 'n toate relaiile lui a,intite p@n acu, fa de realitatea exterioar #i s icontopeasc subiectivitatea interioar a ?caracterului cu exteriorul ?6ar oric't ar fanina ea o lu,e ar,onioas 'n sine #i rotun-it 'n sine, iWpera de art 'ns#i nu exist totu#i pentru sine ca obiect real '#i izolat, ci ea este pentru noi, pentru publicul oaie o oonte,pl '#i o igust% 6e exe,plu, actorii la $reprezentarea unei dra,e nu vorbesc nu,ai 'ntre ei, ci #i cu noi, ei trebuind s fie inteligibili din a,bele puncte de vedere% $&,% * /stfel, orice oper de art este un dialog cu oricine st 'n faa ei% <r 'ndoial, adevratul ideal este pentru oricine inteligibil 'n interesele generale, 'n pasiunile zeilor si #i ale oa,enilor, dar, 'ntruc't idealul ne prezint 'n cIip intuitiv indivizii si 'n cuprinsul unei lu,i exterioare deter,inate, lu,e a ,oravurilor, obiceiurilor #i a altor particulariti, devine evident noua cerin, anu,e ca aceast exterioritate s se acorde nu nu,ai cu caracterele reprezentate, ci 'n egal ,sur #i cu noi% 'ntoc,ai ./PI231D1 III% S36D1-6+2+CSIB/2 /1 I6+/1D1DI )Q^ cu, caracterele reprezentate de opera de art s'nt la ele acas 'n lu,ea lor exterioar, tot astfel pretinde, '#i pentru noi aceea#i ar,onie icu dlc #i cu %,ediul lor exterior% 6in orice epoc ar fi 'ns o oper de art, ea cuprinde totdeauna particulariti care o deosebesc de particularitile altor popoare #i secole% Poeii, pictorii, sculptorii, %co,pozitorii '#i aleg cu precdere subiecte din trecut, din epoci a cror cultur, factur spiritual al cror cult religios difer ide Yntreaga cultur a prezentului% 6up cu, a, observat de-a ,ai 'nainte, o astfel de retragere 'n trecut are ,arele avanta- c aceast ie#ire din ,odul-ne,i-locit #i din prezent pe calea a,intirii creeaz de-a prin ea 'ns#i acea genenaili-zare a subiectului de care arta nu se poate dispensa% /rtistul aparine totu#i propriului su ti,p, el trie#te cu obi#nuinele #i felull de a vedea ale acestuia, icu reprezentrile lui% 6e exe,plu, poe,ele Io,erioe 8 fie c Ho,ar a fost l'ntradevr acest unic poet al 1ldadei '#i Gdiseii% fie c, n-a fost 8 s'nt desprite totu#i de cel puin patru secole de epoca rzboiului troian, #i un spaiu de ti,p dublu de ,are desparte pe ,arii itragedieni greci de zilele vecIilor eroi, zile al cror coninut poetic ei 'l transpun 'n prezentul lor% 'n ,od ase,ntor istau lucrurile cu epopeaa Tibelungilor '#i cu poetul care a fost 'n stare s contopeasc xx% !(i* 'ntr-un unic tot organic diversele legende pe care le conine acest poe,% /cu,, fr 'ndoial, artistul este la el acas 'n patosul general al %o,enescului #i divinului, dar 'ns#i ,ultiplu condiionat for, exterioar a vecIii epoci ale crei caractere #i aciuni el le 'nfi#eaz s-%a scIi,bat 'n ,od esenial, devenindu-i strin% /poi, poetul creeaz pentru public, #i 'n pri,ul r'nd pentru poporul #i iti,pul su, crora le este 'ngduit s pretind s 'neleag opera de art #i is

se fa,iliarizeze cu ea% /utenticile #i ne,uritoarele opere de art r,@n, desigur, obiecte de 'nia'intare pentru toate ti,purile #i pe sea,a tuturor naiunilor, dar #i 'n acest caz, pentru a fi 'n general 'nelese de ctre popoare strine #i de alte isecole, este nevoie de un vast aparat de explicaii, de cuno#tine #i noiuni geografice, istorice, ba cIiar #i filozofice% 'n legtur cu aceast ciocnire de epoci diferite se pune 'ns intreabarea 5 cu, trebuie s fie pls,uit o oper de art 'n privina exteriorului locului, obi#nuinelor, obiceiurilor, a strilor religioase, politice, sociale #i ,orale M /dic, dac artistul @4N P/C2+/ I% I6++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. ./PI231D1 III% S36D1-6+2+CSIB/2 /1 I6+/1D1DI )"1 trebuie is uite $propria sa epoc #i is aib 'n faa ocIilor nu,ai trecutul #i existena real a acestuia, astfel 'nc't opera sa s devin o icoan fidel ia ceea ce a trecut, sau dac artistul este nu nu,ai 'ndreptit, ci #i obligat, s aib 'n vedere nu,ai naiunea sa #i prezentul 'n general, elabor'ndu-i#i opera confor, unor vederi ce au legtur cu caracterul particular al ti,pului su% %/ceste exigene contrare pot fi expri,ate astfel 5 subiectul operei de art ?trebuie tratat sau obiectiv, potrivit coninutului su #i ti,pului cruia acesta 'i aparine, sau subiectiv, adic trebuie 'ncorporat cu totul 'n cultura '#i obiceiurile prezentului% Pi o poziie #i cealalt, ,eninute fer, 'n opoziia lor, duc la extre,e false, extre,e pe care vre, s le ,enion, pe scurt, pentru a putea s dega-, de aici adevratul ,od de reprezentare artistic% $&,% !()* 'n aceast privin, trebuie s parcurge, ur,toarele puncte de vedere 5 N 'n pri,ul r ' n d, valorificarea subiectiv a culturii propriei epoci 4 'n al d o i 1 ie a r ' n d, fidelitatea pur obiectiv fa de trecut4 'n al treilea r'nd, adevrata obiectivitate 'n reprezentarea #i asi,ilarea subiectelor strine #i 'ndeprtate din punctul de vedere al ti,pului #i al naionalitii% a* .oncepia pur subiectiv ,erge 'n unilateralitatea ei extre, a?t't de departe, 'nc@t 'nltur cu totul 'nfi#area obiectiv a trecutului, Socuind-o exclusiv cu felul de a fi al prezentului% a* /ceasta poate, pe de o parte, proveni din necunoa#terea trecutului, ca #i din naivitatea de a nu si,ii contradicia dintre subiect '#i un atare fel de a #i-l 'nsu#i, sau de a ,u#i da sea,a con#tient de acest fapt 4 prin ur,are, te,eiul unui astfel de ,od de reprezentare a subiectului operei de ant 'l constituie lipsa de cultur% /cest fel de naivitate 'l ',it'lni, 'n for,a lui cea ,ai puternic la Hans SacIs, care, cu intuiie plastic #i proaspt #i cu voie bun, a nure,bergizat 'n sensul cel ,ai propriu al cuv@ntului pe -6u,nezeu-2atl, pe /da,, pe +va #i pe patriarIi% 6u,nezeu-2atl, de exe,plu, face odat #coal cu /bel #i .ain #i ceilali copii ai lui /da, dup procedee #i pe un ton absolut propriu unui

'nvtor de pe ti,pul lui Hans SadIis 5 6u,nezeu 'i catecIizeaz pe copii despre cele zece porunci #i =2atl-nostru> 5 /bel #tie totul cu ,ult devoiune 4 .ain 'ns se poart #i rspunde ca un biat ru #i fr 6u,nezeu 4 e'nd trebuie-s recite cele zece porunci, spune totul pe dos4 trebuie s furi, s nu cinste#ti pe tatl tu #i pe ,a,a ta etc% 2ot a#a %reprezentau #i 'n :er,ania de sud istoria pati,ilor lui Hristos '#i, cu toate c lucrul a fost interzis, reprezentarea a fost reluat 5 <ilat era 'nfi#at ca un funcionar ,'ndru, insolent #i brutal 4 soldaii, cu o vulgaritate proprie zilelor noastre, ofer xt% $ lui Hristos 'n ti,pul parcursului o priz de tutun 4 Hristos 'i dispreuie#te, iar atunci ei 'i 'nfund cu fora tutunul 'n nas% Poporul 'ntreg gse#te aici ait'it ocazia de a petrece, c't #i prile- de a asista eu devoiune desv@r#it, ba de a asista cu at't ,ai cucernic cu ct 'n acest ne,i-locit #i propriu prezent exterior interiorul credinei lui religioase devine ,ai viu% 8 /ceast transfor,are #i rsturnare a felului nostru de a vedea #i a lucrurilor este, fr 'ndoial, un drept, #i 'ndrzneala lui Hans SacIs de a proceda at't de fa,iliar cu 6u,nezeu #i ou aoele vecIi reprezentri, asi,il'indule cu totui relaiilor X,ic-burgIeze, poate prea ,are de#i pietatea lui nu poate fi contestat% 6ar, cu toate acestea, este act de violen din partea si,irii #i este lips de cultur a spiritului faptul de a priva subiectul nu nu,ai de dreptul obiectivittii lui proprii, ci de a o oonverti pe aceasta 'nitr-o for, absolut contrar, prin care apoi nu ia na#tere altceva ded't o contradicie burlesc% P* Pe de alt parte, aceea#i subiectivitate poate proveni din orgoliul c u 11 u ,r i i, aceasta considerindu-#i vederile propriei sale epoci, obiceiurile, conveniile sociale drept singurele valabile #i acceptabile #i, din aceast cauz, nefiind 'n stare s guste nici un coninut 'nainte ca acesta s fi ',brcat for,a ei, adic a acestei culturi% 6e categoria aceasta a inut a#a-nu,itul bun-gust clasic al francezilor% .eea ce agrea acesta trebuia s fie franuzit 4 ceea ce avea alt naionalitate, #i ,ai cu sea, ceea ce avea for, ,edieval era considerat ca lipsit de gust, ca barbar, #i era ?repudiat cu dispre% 6e aceea, pe nedrept a spus 0dltaire c francezii ar fi corectat operele celor vecIi% +i nu,ai le-au naionalizat, iar cu ocazia acestei transfor,ri ei au procedat, cu tot ce li s-a prut insolit #i cu tot ce este individual, 'ntr-un cIip ?cu at't ,ai inoportun, cu o't gustul lor pretindea o s= s cultur social ,odelat cu totul dup eticIeta curii, pretindea regularitatea #i generalitatea convenional a felului de a vedea #i a reprezentrii artistice% /ceea#i abstracie a unei culturi deli@4@ P/C2+/ I% I6++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. ./PI231D1 III% S36D1-6+2+CSIB/2 /1 I6+/1D1DI @42 $&,, !(H* cate au transpus-o 'n poezia lor francezii #i asupra diciunii% Bici un poet nu avea voie s spun =cocIon>, ,sau lingur, ori fur-culli@ #i s nu,easc pe nu,ele Far ,ii de alte lucruri% 6e aici definiiile #i descrierile a,nunite, 'n lac de

lingur sau de furculi, die ex-erruplu, a unor instru,ente cu care duce, la gur ,@ncri licIide sau uscate, #i ,ulte altele ase,ntoare% 2oo,ai prin aceasta l'nis gustul lor a r,as foarte ,rginit, fiindc anta, 'n loc is-i#i turteasc '#i s-i#i niveleze $coninutul, fc@nd din el astfel de generaliti lustruite, di,potriv, 'l particularizeaz, pls,uind ddn dl individualitate vie% 6in aceast cauz, francezii s'nt aoeia care s-au putut cel ,ai puin ',pca cu SIaVespeare, iar c@nd 'l u,anizeaz taie din dl totdeauna toc,ai ceea ce a, iubi noi ,ai ,ult la dl% 6e ase,enea 0oltaire rade de Pindar fiindc is-a 'ncu,etat s spun 5 aptarov Xxsv oScop% 'n felul acesta, 'n operele lor artistice cIiar #i cIinezii #i a,ericanii, ari eroii eleni #i ro,ani, trebuie f vorbeasc 'ntoioinai ca ni#te curtezani francezi '#i s se co,porte ca ace#?tia% 6e exe,plu, /Iile, 'n 1phigenie en Aulide% ieste din cap p'n 'n picioare un prin francez #i, dac n-ar fi nu,ele, ni,eni n-ar regsi 'n el pe /Iile% .u ocazia reprezentrilor teatrale, dl era, desigur, ',brcat ca un grec, prevzut cu coif #i plato#e, dar 'n acela#i ti,p avea pr frizat #i pudrat, tocuri ro#ii la pantofii legai cu #ireturi colorate 4 iar la 0stera lui Cacine ,engea a#a ide ,ult lu,e pe ti,pul lui 1udovic al &l0nlea ,ai ales fiindc /oa#verus, la intrarea sa 'n scen, se 'nfi#a toc,ai ca 1udovic al &l0-lea 'nsu#i c'nid intra 'n sala oea ,are de audiene 5 /Ia#verus, evident, avea ceva oriental 'n el, dar era foarte pudrat #i 'n ,anta regal de Ier,@lin, iar 'n ur,a lui venea o 'ntreag ceat de #a,ibdlani frizai '#i pudrai, en habit (rancais% cu sculee pentru pr #i plrii, cu pene l'n ,'ini, cu pieptare '#i pantaloni de drap d'or% 'n ciorapi de ,tase '#i cu tacuri ro#ii la gIete% .eea ce nu ena accesibil deo't pentru curte #i pentru cei deosebit de privilegiai 5 Ventree du roi% era ivzu?t aioi #i de citre celelalte stri soaialle, pus 'n versuri% .onfor, aceluia#i principiu, 'n <rana, adesea, istoriografia nu esite cultivat pentru ea 'ns#i #i obiectul ei, ci pentru interesul zilei, eventual cu scopul de a da guvernului 'nvturi bune sau spre a-ll face ur't% 2ot astfel, ,ulte dra,e conin, fie explicit 'n tot cuprinsul lor, fie nu,ai ocazional, aluzii ?la actualitate sau, d'nd se 'nt@lnesc 'n buci ,ai vecIi astfel de locuri bogate 'n i,plicaii, s'nt scoase 'n eviden intenionat, fiind pri,ite cu cdl ,ai ,are entuzias,% R* .a al treilea fel al subiectivitii poate fi indicat cel 'n care se iface abstracie propriu-zis de orice coninut artistic adevrat al trecutului #i prezentului, 'nc@t publicului nu i se 'nfi#eaz dec't propria sa subiectivitate, subiectivate 'nt@,pltoare, a#a cu, se ,anifest ea 'n obi#nuitele ei aciuni '#i 'ndeletnicirii prezente% 'n acest caz, subiectivitatea nu este altceva dec't ,odul propriu de a fi al con#tiinei de toate zilele 'n viaa prozaic% /ici, fr 'ndoial, oricine este 'ndat acas #i nu,ai cine se apropie cu exigene artistice de o astfel de oper nu se poate fa,iliariza cu ea, fiindc arta trebuie, toc,ai, s ne libereze de astfel de subiectivitate% Kotzebue, de exe,plu, a produs 'n ti,pul su efect at't de ,are prin reprezentrile sale fiindc au fost aduse 'n faa ocIilor #i urecIilor publicului =,izeriile #i necazurile noastre, i#terpelirea lingurilor de argint, carul st@lpului infa,iei>, apoi =preoii, consilieri co,erciali, stegari, secretari #i ,aiori de Iusari>, #i astfel fiecare vedea 'n faa sa propriul su interior do,estic

sau pe acela aii unui cunoscut ori rude etic, sau 'n general, '#i ddea iseai,a unde 'l istri',igea gIeata 'n reia-iile #i scopurile sale particulare% Dnei astfel de subiectiviti 'i lipse#te 'n ea 'ns#i elevaiunea care s-o fac s si,t #i s-#i reprezinte ceea ce constituie coninutul autentic aii operei de art, cIiar dac ea este 'n stare s deduc interesul ce-l prezint subiectele ale din cerinele obi#nuite ale ini,ii #i din a#a-nu,i-tele locuri co,une 2i reflexii ,orale% 6in toate aceste trei puncte de vedere, reprezentarea condiiilor exterioare este unilateral subiectiv, nerecunosc'nd nici un drept adevratei for,e obiective% b* /l doilea fel de a privi lucrurile procedeaz 'n sens Wpus, 'ntruc't se strduie#te s reproduc eveni,entele #i caracterdle trecutului pe o't posibil 'n locul lor real, precu, #i particulanit-ille specifice ale ,oravurilor #i ale %altor ele,ente exterioare% 'n privina aceasta cu deosebire, ne-a, fcut re,arcai noi, ger,anii% .di, 'n opoziie -cu francezii, noi s'nte, cei ,ai gri-ulii arIivari ai tuturor singularitilor strine #i pretinde, din acest ,otiv #i i'n art fidelitatea ti,pului, locului, obiceiurilor, ',brc,intei, ar,elor etc% 6e ase,enea, nu ne lipse#te rbdarea de a ,ne itranispune prin efort susinut #i erudiie 'n ,odul de a vedea #i de a ig'ndi al unor naiuni strine #i al secolelor 'ndeprtate, pentru a ne aco,oda la particularitile lor, iar aceast ,ultilateralitate #i universalitate care caut s prind #i s 'neleag spiritulG naiunilor ne face #i 'n art nu nu,ai tole1 - c% 1)! @4= P/C2+/ I% I6++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. rani fa de singulariti strine, ci cIiar exagerat de scupulo#i c'nd pietinde, cea i,ai ,are exactitate 'n privina unor astfel de lucruri exterioare neeseniale% 6esigur, francezii se prezint, de ase,enea, ca ni#te oa,eni foarte istei #i activi, dar pe o't s'nt ei ide culi #i de practici pe at't de puin rbdare au pentru o 'nelegere cal, '#i descIis a lucrurilor 4 a -udeca critic este la ei totdeauna pri,ul lucru% 6in contra, noi, ger,ania, adc,i-$&,% sN"* te,, ,ai ales ', opere de art strine, orice icoan fidel 5 plante din ri% strine, produse din orice do,eniu al naturii, ustensile de toate felurile #i $fon,dle, c'ini #i pisici 4 cIiar #i obiecte respingtoare ne sl'nt agreabile 4 #i tot a#a #ti, s ne ',prieteni, '#i cu cele ,ai stranii feluri dea vedea, cu sacrificii #i legende de-ale sfinilor #i ou nenu,ratele lor absurdi-ti, precu, #i cu alte reprezentri anor,ale% 2ot astfel, 'n reprezentarea persoanelor care acioneaz ne poate prea cel ,ai esenial lucru ca dle s fie 'nfi#ate cu fdlul lor de a vorbi, de a se ',brca etc, pentru ele 'nsele #i a#a cu, au fost 'n realitate cu caracterul lor naional #i dependent de epoca 'n care au trit, au trit pentru sine #i ,'n relaiile lor reciproce% In uliti,ul ti,p, ,ai ales datorit ?activitii lui <riedricI von ScIllegdl, a aprut concepia c obiectivitatea unei opere de art ar fi 'nte,eiat pe astfel de fiiddlitafce% 6e aceea aceast fidelitate ar trebui s constituie $.onsiderentul principal, iar interesul nostru subiectiv ar trebui #i el s se li,iteze 'ndeosebi la

bucunia produs de aceast $fidelitate #i de caracterul ei viu% <aranull'nFdu-ise o astfel de exigen, se expri,, i,plicit, ideea c noi n-ai, avea voie s ave, nici un interes de natura ,iai 'nalt cu privire la eseniaritatea coninutului reprezentat, nici interese ,ai precise fa de cultura actual #i de scopuri aotuaile% 'n felul acesta, au fost oo,puse #i fai :er,ania, atunci c'nd, la i,puHsul lui Herder, s-a 'ncWput sa se acorde din nou atenie c'ntecului popular, tot felul de c'ntece 'n tonul naional al unor popoare #i triburi cu cultur si,pl, c'ntece irocIeze, neogrece#ti, laponioe, turce#ti, ttre#ti, ,ongole etc% #i s-a considerat drept un se,n de genialitate deosebit s te tratispui totali cu g@ndirea 'n concepii #i ,oravuri populare strine #i s co,pui poe,e% 6ar cIiar dac poetul 'nsu#i se fa,iliarizeaz cu desv'r#ire #i se introduce total cu si,irea 'n astfel de lucruri strine, pentru public, care ur,eaz s le %guste, ele, totu#i, nu pot fi deo't ceva ce-i va fi totdeauna exterior% ./PI231D1 III% S36D1-6+2+CSIB/2 /1 I6+/1D1DI )"H /cest fel de a vedea, c'nd e ,eninut unilateral, se opre#te 'ns la latura cu totul for,al a exactitii #i fidelitii istorice, N,% !Ns 'ntruc't aceast concepie face abstracie at't de coninut #i de greutatea Vii substanial, o't #i de cultura actual #i de coninutul felului prezentat de a vedea #i al si,irii de azi% 6ar de ,ei una dintre aceste laturi nu trebuie s se fac abstracie, cci a,bele pretind 'n ,od egal s fie satisfcute #i trebuie s pun 'n acord cu ele o a treia exigen, a fidelitii istorice, 'ntr-un cu totul alt fel dec't cel pe care l-a, vzut p'n acu,% /ceasta ne duce la considerarea adevratei obiectiviti #i adevratei subiectiviti pe care trebuie s le satisfac opera de art% c* .eea ce se poate apune 'n general asupra acestui punct este, 'n pri,ul r'nd, c nici una dintre laturile considerate ,ai 'nainte nu este 'ngduit s ias 'n eviden uniilaterai #i 'n ,od violent 'n detri,entul celeilalte, iar si,pla exactitate istoric 'n ce prive#te lucruri exterioare ca loc, ,oravuri, obiceiuri, instituii constituie o latur subordonat a operei de art, latur care trebuie s cedeze 'n faa interesului pe care 'l prezint un coninut adevrat #i nepieritor #i pentru cultura actual% Sub acest raport, de ase,enea, pot fi opuse ,odului autentic de reprezentare artistic ur,toardle feluri relativ defectuoase de a vedea 5 a* 'n pri,ul r'nd, reprezentarea particularitii unei epoci poate fi cu totul fidel, -ust, vie #i s fie absolut inteligibil #i pentru publicul actual, fr ca aceast reprezentare s ias, totu#i, din inuta ordinar a prozei #i s devin prin ea 'ns#i poetic% 4otK =on Yerlichingen a lui :oetIe, de exe,plu, ne ofer 'n aceast privin exe,ple surprinztoare% Bu ave, nevoie dec't s-o descIide, cIiar la 'nceput 4 s'nte, condu#i 'ntr-un Ian din ScI[arzenberg, $'n <ranconia% Setzler, Sievers s'nt la ,as 4 doi r'nda#i Sng foc 4 $Iangiul% ,,S i e v e r s 5 H@nsdl, 'nc un paIar de racIiu, #i ,soar x,% s* cre#tine#te% . ' r c i u , a r u 1 5 2u e#ti ve#nicul %nestul% Setzler (ncet% ctre Aie=ers)W Sai poveste#te o dat despre BerlioIingen 4 cei

din Ba,berg s'nt furio#i, ei ar crap de necaz> etc% @43 P/C2+/ I% 16++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. ./PI231D1 III% S36D1-6+2+CSIB/2 /1 I6+/1D1DI @44 2ot a#a #i 'n actul al treilea 5 =: e o r ig L=ine cu un albu$) 5 /ici ai plu,b% 6ac ni,ere#ti nui,ai cu -u,tate din ele, nu scap unul care s poat spune i,aiestii-isale 5 Sire, a, stat ru% 1 e r s e (taie din plu$b) W 3 bucat bun G :eorg5 Ploaia ar putea s-#i caute alt dru,G nu ,i-e tea, de a 4 un clre viteaz #i o ploaie adevrat strbat pretutindeni% 1e ir se (toarn plu$b)W Jine linguraG (Ae duce la (ereastr#) Iat c se pli,b ipe aici un saldoi i,perial cu carabina 4 ei '#i 'ncIipuie c ne-a, ter,inat gloanele% S si,t glonul cald, a#a cu, vine din cldare G (ncarc)# : e o r ig (reKe$ lingura)W 1as-, s vd G 1erse ($pu2c)W Iat, aoalo zace vrabia G> 8 etc% 2oate acestea s'nt foarte intuitiv #i pe 'neles spuse 4 s'nt descrise in'nd sea,a de aaraoteruil situaiei #i al clreilor 4 cu toate acestea, astfel de scene s'nt foarte triviale #i prozaice 'n ele ?'nsele, l'ntruc't nu iau drept coninut '#i for, dec't c,odul de 'nfi#iare '#i de obiectivitate cu totul obi#nuit #i accesibili, desigur, oricui% 1ucruri ase,ntoare ise gsesc #i 'n ,ulte alte creaii din tineree ale lui :oetIe, care erau, ,ai ales, 'ndreptate ',potriva a tot ceea ce era plin aitunci socotit ca regul #i care obineau efect datorit ,ai cu sea, apropierii la care ele aduceau totul de noi #i datorit puterii foarte ,ari de sesizare a intuiiei #i senti,entului% 6ar aceast apropiere era at't de ,are, iar coninutul interior 'n pante at't de ne'nse,nat, 'nc@t toc,ai d, aceast cauz ele devenir triviale% 2rivialita-$&,% !HL* tea aceasta se observ 'ndeosebi la operele dra,atice abia 'n cursull reprezentrii, 'i,trud't 'ndat dup ridicarea cortinei, vz'nd nu,eroasele pregtiri, lu,inile, oa,enii gtii, te a#tepi la altceva dec't s gse#ti doi rani, doi clrei #i un paIar de racIiu% 4btK =on Yerlichingen a '#i exercitat atracie 'ndeosebi c'nd era citit 5 pe scen n-a putut s se ,enin ,ult ti,p% P* Sub alt aspeot, ele,entul istoric al unei ,itologii ,ai vecIi, cel strin al unor stri sociale #i politice #i al unor ,oravuri ce aparin trecutului ne pot fi cunoscute #i apropiate prin faptul c, datorit culturii generale a ti,pului, ave, #i variate cuno#tine despre trecut% /stfel, de exe,plu fa,iliarizarea cu anfca #i ,itologia, cu literatura, cultul #i obiceiurile anticIitii constituie punctul de plecare al culturii noastre actuale 5 orice biat cunoa#te de-a din i#coal zeii, eroii #i figurile istorice elene% 6in aceast cauz, for,ele '#i interesele lu,ii elene, 'ntruc't 'n reprezentare au devenit ale noastre, le -pute, gusta #i pe terenul reprezentrii, #i nu este nevoie s spune, de ce n-a, putea a-unge tot a?tt de-departe 'n ce prive#te ,itologia indic, egiptean #i scandinav% In afar de ?aceasta, 'n reprezentrile religioase ale acestor popoare este prezent #i universalul, adic 6u,nezeu% i6ar ceea ce e

deter,inat, zeitile eline sau indice particulare, nu ,ai au pentru noi adevr 'n ele, noi nu ,ai crede, 'n ele #i nu plac deo't i,aginaiei noastre% 6in acest ,otiv, ele r,'n propriu-zis strine con#tiinei noastre ,ai profunde, #i ni,ic nu este at't de gunos #i de rece ca excla,aiile pe care le auzi,, de exe,plu, 'n apere 5 =3, voi zei G>, sau =3, Iupiter G>%, sau cIiar =3, Isiis #i 3siris G>, '#i ,ai #i, apoi, c'nd la toate acestea se ,ai adaug '#i ,izeria oracolelor 8 #i rareori se petrec lucrurile la oper fr oracol 8, 'n locul crora apar laou, 'n tragedie nebunia '#i clarviziunea% 2ot astfel stau lucrurile cu cellalt ,aterial istoric, al ,o-ravurilor, legilor etc% Pi aceste ele,ente istorice exist, desigur, dar ele au fost, #i c'nd ele nu ,ai au nici o legtur cu prezentul vieii, oric't le-a, cunoa#te de bine #i de precis, ele nu ,ai is'nt ale noastre 4 pentru ceea ce ia fost trector nu ave, interes pentru si,plul ,otiv c o dat a foisit prezent% Istoricul este nui,ai atunci al nostru c'nd aparine naiunii de care ine, sau c@nd, 'n general, pute, considera prezentul ca o ur,are a eveni,entelor 'n al cror lan caracterele sau faptele crepre-zentate constituie o verig esenial% 6eoarece nici si,pla ?legtur dintre acela#i teritoriu #i popor nu este 'n ulti, analiz suficient, ci 'nsu#i trecutul propriului nostru popor trebuie s se gseasc 'n relaie ,ai str@ns cu starea, viaa #i existena noastr% In epopeea Tiebelungilor de exe,plu, s'nte, din punct de vedere geografic, fr 'ndoial, pe p,'ntui patriei, dar burgunzii #i regele +tzel is@nt rupi de toate condiiile culturii noastre actuale #i de interesele ei natale 'n a#a ,sur, 'nc't, cIiar #i fr erudiie, noi ne pute, si,i ,ult ,ai acas 'n poe,ele lui Horner% /stfel, KlopstocV, 'nde,nat, desigur, de senti,ente patriotice, a 'nlocuit ,itologia greaca prin zeii scandinavi 4 9odan, 9alIalla #i <reia au r,as 'ns si,ple nu,e, care aparin ,ai puin reprezentrii noastre #i vorbesc #i ,ai puin sufletului nostru deo't Iupiter sau 3lii,pul% @4< P/C2+/ I% I6++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. SH)* 'n aceast privin, trebuie s 'nelege, li,pede c operele de art nu s'nt elaborate pentru studiu #i erudiie, ci, fr acest ocol al unor 'ntinse cuno#tine, prin ele 'nsele ele trebuie s ifie ne,i-locit inteligibile '#i gustate% 6eoarece arta nu exist pentru un ,ic cerc 'ncIis for,at din puine persoane deosebit de cultivate, ci ea exist pentru naiune 'n totalitatea ei% 6ar ceea ,oe are valoare pentru opera de art 'n general '#i gse#te aplicare si,ilar privitor la latura exterioar a realitii istorice reprezentate% Pi aceasta trebuie s fie li,pede #i pe 'nelesul nostru, fr 'ntins erudiie, cci #i noi aparine, ti,pului #i poporului nostru, 'nc'it s ne pute, si,i acas 'n cuprinsul ei, #i s nu ne vede, nevoii s ne opri, 'n faa ei ca 'n faa unei lu,i ce ne este strin #i neinteiligibil% U* .D aceasta ne-a, apropiat de-a ,ai ,ult de adevratul fel de obiectivitate '#i de autenticul ,od de asi,ilare a unor subiecte luate din ti,puri trecute% oa* .eea ce pute, ,eniona aici 'n pri,ul r'nd se refera la poe,ele naionalle

autentice, care de totdeauna au fost la toate popoarele astfel co,puse, 'nc@t partea istoric exterioar a aparinut de-a prin ea 'ns#i naiunii, ner,'n'ndu-i acesteia ni,ic strin din ea% /#a stau lucrurile cu epopeile indice, cu poe,ele Io,erice #i cu poezia dra,atic a grecilor% Sofoc'e nu '-a fcut pe +iloctet, pe /atigona, pe /iax, pe 3reste, pe +dip, pe conductorii si de cor '#i corurile s vorbeasc cu, ar fi vorbit pe ti,pul lor% Spaniolii, de ase,enea, au ro,anele lor despre .id 5 2iasso, 'n al su 1erusali$ul liberat% a c'ntat faptele 'ntregii cre#tinti catolice 4 .a,oens, poetul portugIez, descrie descoperirea cii %,ariti,e spre India oriental 'n -urul .apului Bunei Sperane, 'n sine ne,rginit de i,portantele fapte ale ,ariniariVr eroi, iar aceste fapte erau faptele naiunii sale 4 SIaVespeare a dra,atizat istoria tragic a rii sale #i 'nsu#i 0oltaire #i-a co,pus a sa Eenriada# .Iiar #i noi, ger,anii, a, renunat, 'n Sfi'r#it, s face, poe,e epice naionale din istorii 'ndeprtate, care nu ,ai au pentru noi interes naional% Toachide a lui Bod,er si .esia lui KlopstocV nu ,ai s'nt la ,od, dup cu, nu ,ai s'nt la ,od, dup cu, nu ,ai are trecere nici prerea c ar ine de onoarea unei naiuni s-#i $S,%OH!* aib #i ea Ho,erul su #i, pe deasupra, #i un Pindar, un Sofo-cle, un /nacreon etc% al su% <r 'ndoial, istoriile biblice s@nt ,ai accesibile reprezentrii noastre datorit faptului c s'nte, ./PI231D1 III% S36D1-6+2+CSIB/2 /1 I6+/1D1DI 27= fa,iliarizai cu Vechiul #i Toul testa$ent% dar aspectul istoric al obiceiurilor exterioare r,@ne pentru noi totu#i nu,ai ceva strin, aparintor erudiiei, iar ceea ce cunoa#te, propriu-izis nu este deo't #irul prozaic al eveni,entelor #i caracterelor, turnate doar 'n ifraze noi prin prelucrare, tnc't l'n astfel de condiii nu obine, altceva dec't senti,entul a ceva factice% !p* 6ar arta nu se poate li,ita nu,ai la subiecte autoItone #i, cu c'?t diferitele popoare au a-uns ,iai ,ult l'n atingere unele cu altele, de ifapt ea #i-a luat subiectele tot ,ai ,ullt de la toate naiunile #i din toate secolele% /#a st'nd lucrurile, faptul c poe-tull se transpune 'n epoci cu totul strine, retrindu-le, nu trebuie considerat ca cine #tie ce genialitate, ca partea istoric exterioar trebuie inut l'n reprezentarea artistic la un as?tlfel de nivel, 'nc't s devin lucru secundar #i ne'nse,nat fa de ceea ce ieste universal o,enesc, l'n felul acesta l'nc din evul ,ediu au fost ',pru,utate subiecte din anticIitate, dar s-ia 'ncorporat 'n ele coninutul propriu epocii, pe de alt parte 'ns, alunec'nd 'n cealalt extre,, el n-a ,ai lsat din ,enionatele subiecte ded't doar nu,ele unui /lexandru, cel al lui +nea sau aG ',pratului 3ctavian% .ea dint'i condiie este #i r,i'ne ne,i-locita inteligifoiili-tate a operei de art% Pi, de fapt, toate naiunile s-au #i afir,at 'n ceea ce, dup gustul lor trebuia s le apar drept oper de art, dorind s se si,t 'n ea la ele acas, s se si,t prezente #i vii% 'n spiritul acesta al unei naionaliti independente #i-a elaborat .ailderon a sa Zenobia #i Ae$ira$ida% iar SIaVespeare a #tiut s i,pri,e un caracter naional englez celor ,ai diferite subiecte, ou toate c a fost totodat 'n

stare s pstreze 'n trsturille lui eseniale, 'n cIip cu c,ult ,ai profund deo't spaniolii, #i caracterul istoric aii naiunilor strine, de exe,plu pe acela all ro,anilor% .Iiar #i tragicii greci au avut 'n vedere *xi% H(* prezentul ti,pului '#i ora#ului l'n care au trit% 0dip la 9olonas% de exe,plu, nu are o ,ai str'ns legtur cu /tena nu,ai 'n ceea ce prive#te localitatea, ci #i prin faptul c +dip ,urind aici, %aceast localitate ur,a s devin un loc de retragere pentru /tena% Sub alte raporturi, #i 0u$enidele lui +iscIii au interes ,ai apropiat pentru atenieni, dat fiind Iotr'rea luat de areopag% 6i,potriv, ,itologia greac, oric't de variat #i de des a fost ea utilizat de la rena#terea artelor #i #tiinelor 'ncoace, n-a putut deveni niciodat pe deplin fa,iliar popoa) L P/C2+/ I% $6++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. ./PI231D1 III% S36D1-6+2+CS1B/2 /1 I6+/1D1DI ) 1 relor ,oderne #i, cu toat ,area ei rsp@ndire, a ir,as ,ai ,ult sau ,ai puin rece cIiar #i 'n artele plastice, ', ,sur #i ,ai ,are 'n poezie% 6e exe,plu, nu-i trece prin cap nici unui o, astzi s co,pun o poezie ctre 0enuis, Iupiter sau Palas-/tena% <r 'ndoial, sculptura 'nc tot nu se poate dispensa de zeii greci, 'ns din aceast cauz pls,uirile ei nici ,i strat accesibile #i inteligibile 'n cea ,ai ,are parte dec't cunosctorilor, erudiilor #i unui cerc restr'ns, for,at din persoane foarte culte% 'n cIip ase,ntor, :oetIe #i-a dat ,ult osteneal s le fac reprezentabile pictorilor ?tablourile lui <ilo-strat, pentru ca ace#tia s le $'ndrgeasc '#i s le i,ite 4 dar prin aceast strduin :oetIe n-a realizat ,are lucru, cci astfel de obiecte antice r,@n, 'n for,a '#i irealitatea lor antic, totdeauna ceva strin pentru publicul ,odern, ca #i pentru pietoni% 6i,potriv, lui :oetIe 'nsu#i, 'n =6ivanul oriental>, 'n anii t@rzii ai interiorului su liber, i-a reu#it, 'ntr-un spirit ,ult ,ai profund, s 'ncorporeze 3rientul 'n poezia noastr de azi #i sil fac accesibil felului actuali de a vedea% 'nfptuind aceast asi,ilare, :oetIe a #tiut foarte bine c este un occidentali #i un ger,an 4 el a fcut bine'neles s vibreze tonul funda,ental oriental 'n ce prive#te caracterul oriental al situaiilor #i relaiilor, dar 'n acela#i ti,p ,a recunoscut 'n 'ntregi,e $&l QH* #i drepturile con#tiinei noastre de azi #i ale individualitii care-i este proprie% 'n felul acesta 'i este 'ngduit, desigur, artistului s-#i ia subiectele din regiuni geografice 'ndeprtate, din vre,uri trecute #i de la popoare strine, #i s pstreze 'n linii ,ari 'nfi#area itoric a ,itologiei, a %,oravurilor #i instituiilor, dar 'n acela#i ti,p el trebuie s utilizeze aceste for,e nu,ai ca ra,e ale pls,uirilor sale, iar interiorul s-l adapteze la con#tiina esenial, profund a prezentului 'n care trie#te, #i aceasta dup cIipul 1(igeniei lui :oetIe, care r,@ne p@n astzi exe,plul cel ,ai de,n de ad,iraie% <a de un astfel de proces de elaborare, la r@ndul lor, diferitele arte se ,enine pe poziii cu totul diferite% 6e exe,plu, lirica are, 'n poeziile de dragoste, cel ,ai puin nevoie de ,ediu istoric exterior precis descris, 'ntruc@t lucrul principal

este reprezentat pentru ea de senti,ent, de strile afective ale sufletului ca atare% 6espre 1aura 'ns#i, de exe,plu, afl, foarte puin 'n aceast privin din sonetele lui Petnarca, aproape nu,ai nu,ele ei, care 4ar fi putut tot at@t de bine s fie altul 4 despre localitate ebc% nu este indicat deo't tot ce poate fi ,ai general, f'nt'na de la 0aucluse etc% 6in contra, poezia epic cere cea ,ai ,are extindere asupra a,nuntelor, extindere la care consi,i, cel ,ai u#or dac e clar #i inteligibil #i c@nd este vorba de a,intitele ele,ente istorice exterioare% .el ,ai periculos aiunecu# i'l constituie 'ns pentru arta dra,atic aceste ele,ente exterioare, 'ndeosebi c'nd este vorba de reprezentri teatrale, unde totul ni se adreseaz 'n cIip ne,i-locit sau parvine viu la intuiia noastr sensibil, 'nc@t ave, pretenia s ne si,i, aici 'n ,od at't de ne,i-locit inti,i, fa,iliari% 'nfi#area realitii istorice exterioare trebuie s fie aici 'n cea ,ai ,are ,sur subordonat, constituind un si,plu cadru 4 trebuie pstrat oarecu, nu,ai raportul pe care-l igsi, 'n poeziile de dragoste, 'n care, cu toate c pute, retri co,plet senti,entele expri,ate #i felul cu, isi'nt expri,ate, i ise d iubitei un nu,e (xu care nu este nu,ele propriei noastre iubite% Bu are ii,portan faptul c erudiii iar descWperii c nu sl'nt redate exact ,oravurile, gradul de cultur, senti,entele% 'n piesele istorice ale lui SIaVesipeare, de exe,plu, s'nt ,ulte lucruri ce ne r,@n strine #i ne intereseaz prea puin% :'nd citi, piesele, acest lucru ne ,ulu,e#te, 'n reprezentarea lor teatral 'ns nu% :riticii #i cunosctorii cred, desigur, c ase,enea ele,ente istorice preioase ar trebui reprezentate #i pe scen din consideraie pentru ele #i 'n-ur apoi prostul gust al publicului, c'nld acesta '#i ,anifest plictiseala pe care o provoac astfel de lucruri% 6ai opera de art #i gustarea ei ne,i-locit nu s'nt pentru cunosctori #i pentru erudii, ci pentru public, iar 3nticii nu trebuie s fiac p'n 'ntr-at't pe distin#ii, cci #i ei aparin aceluia#i public, #i nici ei 'n#i#i nu pot lua 'n serios exactitatea a,nuntelor istorice% In felul acesta, englezii, de exe,plu, reprezint acu, din pieele lui SIaVespeare nu,ai scenele care s'nt 'n sine #i pentru isine excelente #i inteligibile prin de 'nsele, 'ntru-c't ei nu s'nt robii de pedantis,ul esteticienilor no#tri, care cer s fie aduse 'n faa ocIilor poporului toate ele,entele exterioare ce i-au devenit strine #i la care el nu ,ai poate participa% Prin ur,are, c@nd s'nt puse 'n scen opere dra,atice strine, orice popor are dreptul s cear re,anieri, prelucrri% .Iiar #i ceea ce este absolut excelent are nevoie 'n aceast privin de pr@lucrare% <r 'ndoial, s-ar putea spune c ceea ce este cu adevrat excelent trebuie s fie excelent pentru toate ti,purile, dar opera de art are #i o latur te,porar, ,uritoare, #i aceasta este cea la care trebuie fcut ,odificarea, @<@ P/C2+/ I% I6++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. deoarece fru,osul apare pentru alii, #i cei pentru care el este 'nfi#at trebuie s poat fi la ei acas 'n cuprinsuG acestei pri exterioare a apariiei fru,osului% In acest proces de asi,ilare '#i gse#te te,eiul #i scuza tot ceea oe 'n ant se

nu,e#te anacronis, #i se consider de I H"* obicei drept ,are gre#eal a arti#tilor% Dnor astfd de anacronis,e le aparin ,ai 'nti'i de,ente %pur exterioare% 6e exe,plu, c'nd <aillstalif vorbe#te despre pistol, e indiferent% +ste ,ai ru dac 3irfeu sit cIiar 'n faa noastr cu o violin 'n ,@n, 'ntruc@t 'n acest caz iese 'n eviden prea strident contradicia ce exist 'ntre epoca ,itic #i un astfel de instru,ent ,odern, despre care oricine #tie c nu era 'nc Viventat 'ntr-o epoc at't de ti,purie% 6in aceast cauz, unor astfel de lucruri li se d astzi ui,itor de ,are atenie #-i 'n teatru, unde direciunea ine foarte ,ult la fidelitatea istoric 'n ce prive#te costu,ele, decorurile #i ,obilierul 4 astfel, de exe,plu, convoiul 'n !ecioara din Grleans a dat ,ult de lucru #i pe latura aceasta, osteneal care e cIeltuit 'n general, 'n cele ,ai ,ulte cazuri, fr rost, 'ntruc't prive#te nu,ai ceea ce e relativ #i indiferent% .ategoria ,ai i,portant a anaoronisi,elor nu const 'n costu,e #i 'n %alte ele,ente exterioare ase,ntoare, ci 'n faptul c 'ntr-o oper de art persona-ele se expri,, ,anifest senti,ente #i exteriorizeaz reprezentri, fac reflecii, 'nfptuiesc aciuni pe cane ele este cu neputin s le fi putut avea #i faioe, dat fiind epoca 'n care au trit #i date fiind gradul lor de cultur, religia #i concepia lor despre lu,e% /cestui fel de anacronis, i se aplic 'n ,od obi#nuit categoria =naturalee>, crez'ndu-se c este nenatural s nu vorbeasc #i s nu acioneze caracterele 'nfi#ate 'n felul 'n oare ele ar fi vorbit #i acionat pe ti,pul lor% 6ar exigena unei astfel de naturalee, ,eninut 'n cIip unilateral, duce 'ndat la poziii fialise, deoarece artistul, c'nd 'nfi#eaz sufletul o,enesc, cu afectele #i pasiunile lui, 'n sine substaniale, nu are totu#i voie 8 cu toat pstrarea oarac-terului lor individual 8 s le prezinte a#a cu, s@nt 'nt@lnite ele 'n viaa obi#nuit, fiindc orice patos trebuie s se ,anifeste nu,ai 'ntr-o fon, exterioar absolut adecvat% /rtistul SH * de aceea e artist aa s cunoasc adevrul #i s-l 'nfi#eze intuiiei #i senti,entului nostru 'n adevrata lui for,% 'n aceasta operaie de expri,are el trebuie, prin ur,are, s in sea,a totdeauna de cultura ti,pului su, de li,b etc% Pe ti,pul rzboiului troian, ,odul de expri,are #i 'ntregul fel de via au ./PI231D1 III% S36D1-6+2+CSIB/2 /1 I6+/1D1DI @<2 fast tot a?t't de puin dezvoltate cu, le regsi, 'n 1liada% pe c't de puin dezvoltate a fost felul de a vedea '#i de a se expri,a al ,asei poporului si al figurilor proe,inente ale fa,iliilor regale elene pe care le ad,ir, X'n +cIil sau l'n dra,ele de o fru,usee desvi'n#it ale lui Sofocle% 3 astfel de nerespectare a la#a-nu,itei naturalee este pentru art un anacronis, n e c e s a r% Substana interioar a ceea ce este reprezentat r,i'ne aceea#i, dar dezvoltarea culturii face necesar o ,odificare 'n ce prive#te -expresia '#i for,a% ?+vident, cu totul altfel se prezint lucrurile c'nd concepii si reprezentri ale unei evoluii ulterioare a con#tiinei religioase '#i ,orale s'nt trans,ise asupra unei epoci '#i naiuni a cror 'ntreag concepie despre lu,e contrazice astfel de reprezentri ,ai noi% /stfel, religia cre#tin a avut ca ur,are categorii ,orale care le erau cu totul

strine grecilor% 6e exe,plu, reflexia interioar a con#tiinei c'nd este vorba s decid ce e ru i ce e bine, ,ustrrile de con#tiin '#i cina aparin abia dezvoltrii i,orale a ti,pului ,odern 4 caracterul eroic nu #tie ni,ic ide cin 5 ceea ce a fcut, a fcut% 3reste nu isi,te nici o cin pentru uciderea ,a,ei sale, furiile faptei 'l ur,resc, desigur, dar eu,eni-dele s'nt 'nfi#ate totodat ca puteri universale #i nu ca viperele interioare ale con#tiinei lui subiective% /cest s@,bure substanial al unei -epoci '#i lai unui popor trebuie is-l cunoasc poetul, '#i nu,ai c'nd a 'ncorporat fin acest centru inti,, cel ,ai inti,, ele,entele ce i se opun #i se contrazic a co,is el un anacronis, de grad ,are% In aceast privin, trebuie deci s se cear artistului s se transpun 'n spiritul unor -epoci trecute $&-i iH^* #i lall unor popoare strine, iretrindu-l fiindc acest ce substanial, c'nd este %autentic, r,@ne inteligibil tuturor ti,purilor 4 a vrea 'ns is reproduci cu toat precizia a,nuntului particularul rnod-deteri,inat al feno,enului pur exterior, 'ngropat 'n rugina anticIitii, nu este ded't copilreasc erudiie, fcut 'n vederea unui scop nu,ai exterior% <r 'ndoial, #i pe latura aceasta exterioar se cere, 'n linii genenale, exiactitate 4 nu este 'ns 'ngduit s i se rpeasc acesteia dreptul de a plana 'ntre poezie #i adevr% RR* .D aceasta a, ptruns p'n la adevratul ,od de 'nsu#ire a ceea oe are strin #i exterior o epoc oarecare precu, a, ptruns #i p'n la adevrata obiectivitate a perei de art% 3pera de art trebuie s ne releveze interesele superioare ale spiritului #i voinei, ceea ce 'n sine 'nsu#i este ) ( P/C2+/ I% 16++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. ./PI231D1 III% /C2IS2D1 ) H o,enesc #i puternic, adevratele ad@nci,i ale sufletului 4 #i lucrul principal, care are i,portan 'n cIip esenial, este ca acest c9prins valoros s strbat prin toate ele,entele exterioare ale feno,enului reprezentat #i s rsune cu tonul lui funda,ental 'n 'ntregul frunzi# all a,nuntelor% /devrata obiectivitate ne dezvele#te, prin ur,are, patosul, cuprinsul substanial al unei situaii, #i bogata #i puternica individualitate, 'n oare s@nt vii ,o,entele subtsaniale a*le spiritului #i 'n oare ele s'nt realizate #i exteriorizate% Pentru un astfel de coninut trebuie apoi s se pretind nu,ai 'n generali o deli,itare adecvat, inteligibil pentru ea 'ns#i, #d o realitate deter,inat% .'rad a fost gsit un astfel de coninut #i a fost dezvoltat confor, principiului idealului, opera de art este 'n sine #i pentru sine obiectiv, indiferent dac, din punct de vedere istoric, este exact a,nuntul sau nu% Bu,ai atunci opera de art vorbe#te adevratei noastre subiectiviti, devenind proprietatea noastr% <iindc atunci, cIiar dac subiectul 'n for,a lui deter,inat este luat din ti,puri de ,ult trecute, baza subzistent este u,anitatea spiritului, deci ceea ce 'n general este cu adevrat per,anent #i puternic #i al crui efect nu poate s nu se produc, i% !QL* deoarece acea s t obiectivitate constituie #i cuprinsul #i ',plinirea propriului nostru interior% +le,entul exterior, pur istoric, din contr, este latura trectoare, si cu aceasta

trebuie s cut, s ne ',pc, c@nd este vorba de opere de art ce aparin unor ti,puri 'ndeprtate #i s #ti, a face abstracie de ea cIiar #i 'n operele de art conte,porane nou% /stfel psal,ii lui 6avid, cu a lor sole,n prea,rire a buntii #i ,@niei atotputernicului IeIovta, precu, #i durerea ad@nc a profeilor, ne ,i#c #i s'nt prezente pentru noi #i astzi, cu toat distana ce ne separ 'n ti,p de Babilon #i de Sion 4 #i cIiar #i o ,oral ca aceea pe care o c'nt Saraistoo 'n !lautul (er$ecat o va agrea oricine, ',preun cu egiptenii, dat fiind s@,burele interior #i spiritul ,elodiilor ei% Iat de ce, 'n faa unei astfel de obiectiviti a operei de art, #i subiectul trebuie s renune la falsa pretenie de a se avea 'nfi#at pe sine 'nsu#i 'n particularitile #i 'nsu#irile sale pur subiective% 3'nd Vilhel$ )eii a fost pentru pri,a dat reprezentat la 9ei,iar, nici un elveian n-a fast ,ulu,it% 'n cIip ase,ntor, cutare caut 'n zadar propriile sale senti,ente cIiar #i 'n cele ,ai fru,oase c@ntece de dragoste, deolari'ndu-ie tot at't de false oa altul oare cunoa#te iubirea nu,ai din ro,ane #i, transpun@ndu-se -'n realitate, nu crede c este 'ndrgostit 'nainte de a ifi regsit 'n isine #i ',pre-urul su exact acelea#i senti,ente #i situaii% C. ARTISTUL % la %aoeaist pri, parte a expunerii noastre a, exa,inat ,ai 'nt'i i d e e a general a fru,osului, apoi existena ei defectuoas 'n ;n a t u r , pentru ca, @n al treilea r@nd, is ptrunde, p'n la i d e ia 1, oa realitate adecvat a fru,osului% Idealul 'nsu#- l-a, tratat, 'n pri,ul r 'n d, tot confor, conceptului su genera 1, concept care ne-a condus, 'n al doilea r ' n d, la ,odul lui deter,ina t de reprezentare% 6ar, 'ntruc@t opera de art provine din spirit, ea are nevoie de o $&= !ei* adiUila?ie productoare sulb?'activa, d, care se na#te, devenind prd fl8t t l il i N produs bl p*Tf r sflnti%,entul p p p2 publicului% /ceast activitate asitp i,aig-inaia art%-#-JnVn 2%at ce, oa t r e i a latur a idealului, trebuie s ,ai art, acu,, 'n 'ncIeiere, cu, aparine %opera de art interiorului subiectiv 4 ea i'nc nu s-a nscut spre a deveni realitate Wa produs al acestuia, ci ab@a se ipls,uie#te Sn s u b ie c 11 v 11 a t e creatoare% 'n igeniui si talentiil artistului, ?lotu#i, nu ave, nevoie s ,enion, aceasta latura ?la drept vorbind dec@t pentru a spune c ea trebuie exclus din isfera cercetrii filozofice sau c ea nu ofer dec@t puine deter,inaii generale, cu toate c adesea se ridic proble,a de unde ia oare artistul acest dar #i aceast capacitate de a concWpe '#i a realiza, cu,, adic, face el opera de art M /, dori is ave, oarecu, o reet, instruciuni cu, is proced,, @n ce condiii #i stri s ne transpune, pentru a produce a#a ceva M /stfel l-a interogat cardinalul de +ste pe /rioisto, privitor la Holand (uriosul5 =Siestre 1udovic, de unde ai luat

toate aceste bleste,ii M>% 'ntrebat 'n cIip ase,ntor, Cafael a rspuns 'ntr-o cunoscut scrisoare c el tinde spre o anu,it idee% Celaiile ,ai precise le pute, considera din trei puncte de vedere, stabilind, 'n pri,ul r ' n d, conceptul de ge,i u artistic #i de inspiraie4 'n al doilea r@nd, vorbind despre obiectivi -t e a acestei activiti creatoare 4 #i, ) Q P/C2+/ I% 16++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. ./PI231D1 III% /C2IS2D1 @<4 'n al treilea r ' n d, euto'nd s deter,in, caracterul adevratei originaliti% %. IMAGINAJIE! GENIU INSPIRAJIE 'n legtur cu proble,a geniului, este vorba 'ndat de $&,% !Q)* o deter,inare ,ai precis a lui, deoarece cuv'otul geniu este un ten,en cu totul general, 'ntrebuinat nu nu,ai cu referire la arti#ti, oi tot at't de ,ult #i cu privire la ,ari co,andani de o#ti #i la regi ,ari, precu, #d la eroii #tiinei% Pi aici pute, deosebi ,ai precis iar#i trei laturi% '6 IMAFINAEIA 'n pri,ul r'nd, 'n ce prive#te aptitudinea g e n e r a ' pentru creaie artistic, trebuie indicat i ,agi ai a ia ca aceasta capacitate prin excelen artistic, daca e sa vorbi, toc,ai despre aptitudini% /poi, 'ndat trebuie s ne feri,, totu#i, de a confunda i,aginaia artistic cu si,pla facultate pasiv de 'ncIipuit e% I,aginaia artistic este creatoare% a* 6e aceast activitateEE creatoare ine r,ai 'nt@i Harul #i si,ul de a p rinde realitatea 2a for,ele ei% oare cu a-utorul auzului atent #i al vzului atent i,pri, spiritului cele ,ai diverse i,agini a ceea ce e dat 4 #i ,ai ine de aceast activitate creatoare ,e,oria, care psitreaz lu,ea variat a acestor i,agini ,ultifor,e% 6in acest ,otiv artistul, 'n aceast privin, nu este nevoit s recurg la 'ncIipuiri iscodite de el 'nsu,i, ci, prsind superficialele poziii zise de natur- ideal, el trebuie s se apropie de realitate% 'n art #i 'n poezie un 'nceput ideal este totdeauna suspect, fiindc artistul trebuie s Scoat ele,entele artei sale din surplusul vieii #i nu din surplusul unei generaliti abstracte, 'ntruc't ele,entul producieiG nu-l ofer 'n art g'ndull, oa 'n filozofie, ci for,aia exterioar,G real% 'n acest de,ent deci trebuie s petreac artistul #i s? devin fa,iliar 'n cuprinsul lui% +l trebuie s fi auzit ,ulte, s fi vzut ,ulte #i s fi pstrat ,ulte 'n sine 'nsu#i 4 de altfel ,arii indivizi se disting aproape totdeauna printr-o ,are ,e,orie% <iindc o,ul psitreaz ceea ce-l intereseaz, #i un spiril- profund '#i extinde c',pul intereselor sale asupra unor nenu, rate obiecte% :oetIe, de exe,plu a 'nceput 'n felul aoesta #i &lt S! #i-a extins sfera intuiiilor sale tot ,ai ,ult, de-a lungul @ntre-g-ei sale viei% Prin ur,are, pri,a cerin este aoest dar de a prinde precis realul #i for,a lui adevrat, precu, #i reinerea fer, a oeea oe a fost vzut% 6e cunoa#terea exact a for,ei exterioare

trebuie 'ns legat o egal cunoa#tere inti, a i n t e-ri or ui ui o,enesc, a pasiunilor sufletului #i a tuturor scopurilor ur,rite de ini,a o,eneasc, iar la aceast dubl cunoa#tere trebuie s se adauge cunoa#terea felului cu, se expri, pe sine interi o ir u 1 spiritului 'n ele,entele ir e a 1 i t i i #i cu, strbate d prin natura exterioar a acesteia% p* 'n al doilea r ' n d 'ns, i,aginaia nu se opre#te la aceast si,pl receptare a realitii externoare #i interioare, cci nu nu,ai apariia spiritului interior 'n for,ele exterioare ale iiealiti ine de opera de art ideal, ci ceea oe trebuie sd-uni-a% s apar 'n cIip exterior este adevrul existent a< s,c-#--peptru sine #i raionalitatea irealului% /ceasta raio-nEa 11 x a t e a obiectului su deter,inat, obiect pe oare artistul la> ales, 2fepuie sa fie prezenta rrn nui,ai v nnn#t,i ltii, ? aU--?ie f-i deter,ina de,ersurile, ci trebuie s-i#i 'ndrepte lu,ina asupra a oeea oe este esenial #i actev> gul f lui cuprins '#i antregn profunzi,i a acestuia% 6eoarece it?af@ reflecie o,ul nu devine con#tient ?de ceea ce este el, #i observ, de altfel 'a orice ,are oper de art c subiectul a fast c@ntrit #i g@ndit 'nddung pe toate laturile lui% 6in u#urtatea i,aginaiei nu se na#te nici o oper solid% .u aceasta nu vre, s spune, 'ns c artistul ar trebui s prind 'n for, de ouge-tri filozofice adevrul tuturor lucrurilor, adevr care constituie fondul universal 'n religie, oa #i 'n filozofie #i 'n art% <ilozofia nu-i este necesar artistului, iar dac g@nde#te 'n ,od filozofic el procedeaz, 'n ce prive#te for,a cunoa#terii, x,% $ 'n cIip toc,ai contrar artei% .ci sarcina i,aginaiei const exclusiv 'n faptul de a-#i conferi o con#tiin despre sus-,en-ioniata raionalitate interioar, dar nu 'n for,a unor -udeci #i reprezentri generale, ci 'n for,a concret a unei realiti individuale% Prin ur,are, artistul trebuie s 'nfi#eze oeea oe trie#te #i se fr,'nt 'n el 'n fon,de #i feno,enele a cror i,agine #i figur el le-a receptat 'n sine, #tiind s le stp@neasc 'n vederea scopului su 'n a#a i,sur, 'no't aceste for,e #i feno,ene devin la r'ndul lor, capabile s recepteze 'n ele oeea ce este adevrat 'n sine #i s-@ expri,e% 8 'n cursul acestei operaii @<< P/C2+/ I% I6++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. ./PI231D1 III% /C2IS2D1 ) ^ de 'ntreptrundere a coninutului raional #i a for,ei reale, artistul trebuie s recurg, pe de o parte, la a-utorul reflexiei vigilente a intelectului, pe de alt parte la ad@nci,ile sufletului #i ale senti,entului ani,ator% 6e aceea este insipid s crezi c poe,e cu, s@nt cele Io,erice i-ar fi aprut poetului 'n so,n% <r reflexie, alegere, $discern,@nt, artistul nu este 'n stare s do,ine nici un coninut cruia ar vrea is-i dea for,, #i este prostie s crezi c artistul autentic nu #tie ce face% 2ot at't de necesar 'i este #i concentrarea sufletului% R* 6atorit acestui senti,ent care ptrunde #i 'nsuflee#te 'ntregul, artistul

posed siiIiocfii?l su #i pls,uirea acestuia ca pe eul cel ,ai inti,, oa pe oea ,ai inti, proprietate a sa ca rrrb-e c t% liacl intuivizarea plastic 'nstrineaz orice cuprins, iod din el ceva exterior, #i nu,ai senti,entul 'l ine 'n unitate subiectiv cu eul interior% 'n privina aceasta, artistul nu nu,ai c trebuie s fi vzut ,ulte $'n lu,e #i is fi cunoscutN de aproape feno,enele ei exterioare #i interioare, ci trebuie s fi trecut #i ,ulte prin prWpniul su suflet, ini,a lui trebuie s fi fost prins #i ,i#iaat ad'nc, dl trebuie s fi trecut prin ,ulte #i s fi trit ,ulte 'nainte de a fi 'n stare s expri,e 'n fon,a feno,enelor concrete adevratele profunzi,i ale vieii% 6in 1 $) aceast cauz, geniul izbucne#te, fr 'ndoial, de-a 'n tineree, cu, a fost cazul, de exe,plu, la :oetIe #i la ScI'ller, dar nu,ai v@rsta brbiei #i a btr@neii poate desv'r#i ,aturitatea autentic a operei de art% H6 TALENTUL 9l FENIUL Pa%r aiceiaist activitate productiv a i,aginaiei 8 prin care artistul cega ce e 'n sine #i pentru sine raional >elaboreaz 'n sinea lui oa for, real, ca cea ,ai proprie oper a sa, 8 este ceea ce se nu,e#te geniu, talent etc% > a* /, exa,inat cIiar adlneori, 'nsu#irile geniului% :eniul Sdfi8capacitatea general H e crea-p adevrat a operei de a-l-recu,#i energia de a dezvolta si ii fa,e s lucreze, aceasta>aptitud,e"E6iar 'n acela#i ti,p aceast capacitate #i% energieENJri/;Vil;-; --n i i-;;g u b 1 e c t i;v;, fiindc nu,ai un subiect con#tieintde sine poate produce pe> plan spiritual, subiect care '#i propune oa scop o astfel de producere% Sai precis 'ns, se ,ai obi#nuie#te s se fac o deosebire deter,inat 'ntre g1n--F;;#i tale,t% Pi de fapt acestea nici nu s'nt ne,i-locit iden2Fce2c'S#i ipe22,r creaia artistic desv@r#it identitatea lor este necesar% /nu,e, FntruicV 'n general arta individualizeaz trebuie s dea for,e de f cei eno,ene reali e produselor sale, ea #a ip-,iu iciuuic uai iicuaare ale aceslei reallZDl?l, a-ptf tuidini pair t ne u 1 a r e distincte% L astfel de aptitudine pcatc-f2Eliuiinlla talent 4 de exe,plu cineva are talent s oi?nte perleot la vialiin, alltul> talent la d'ntat cu vocea etc% Har triplul talent poate realiza ceva bun nu,ai 'ntr-un seotor cu totul izolat a< antei, #i rp N]>]>M? pa\ fi4 rlWsvi'rsit 'n el 'nsu#i o capacitate artistic gene%nail s%i r%aipa,iitot,pia rp a 'gi-f-fi Xobiectu1" aptitudiniA pe care nu le confer dec@t geniul% 6e aceea talentul fr geniu nu reu#e#te s dep#easc prea ,ult abilitatea exterioar% !* Se ,ai spune apoi 'n ,od obi#nuit c talentul #i geniul ar trebui s-i fie '-n, ascute o,ului% Pi aici este ceva -ust, cu toate c, 'n alte privine, aceast opinie este fals% 6eoarece o,ul ca o, e, de exe,plu, nscut #i pentru religie, pentru g@ndire, pentru #tiin etc, adic el are ca o, aptitudinea s-#i c@#tige con#tiina

despre 6u,nezeu #i s a-ung la cunoa#tere pe baza g'ndirii% Pentru a realiza acest lucru, o,ul nu are nevoie de ni,ic altceva dec't de na#tere 'n general, #i de educaie, for,aie #i Irnicie% 'n ce prive#te aitta, lucrurile stau altfel 4 ea cere o predispoziie s ip e c i f ii ic , 'n care intervine oa esenial #i un ,o,ent naturali% .u, fru,useea 'ns#i este ideea realizat 'n ele,ente sensibile #i reale, iar opera de art pune pentru ocIi #i urecIe 'n eviden spiritualul 'n for,a ne,i-locit a existenei concrete, tot astfel nici artistul nu trebuie s pls,uiasc 'n for,a exclusiv spiritual a g@adiriii, ci 'n cuprinsul intuiiei #i al senti,entului #i, ,ai precis 5 raport'ndu-se la un ,aterial sensibil #i 'n ele,entul acestuia% /ceast creaie artistic 'nitiliidie 'n oa%% na airIa 'n general, latura ,odulua ne,i-locit #i a natuna-leei, #i aceast latur este cea pe care subiectul n-o poiate pnoir-iune ', el ',usi% ci pe oare el trebuie s-o gaseasc@ p p u#i, ci pe oare el trebuie so gseasc ne,i-llocit dat 'n preallialbil 'n sine 'nsu#i% Bu,ai acesta este sensul 'n care pute, spune r prpnnti i t-%a1rOii -ireInie s tie - o% 1) iE, itinascue,% ii'feriteile ante s',t #i efle 'n sens si,ilar ,ai ,ult sau ,ai puin naionale, av'nd legtur cu latura natur a onui pWpor oarecare% Itallienii, de exe,iplu, posed c'nteoul #i ,elodia aproape de la natur, 'n scIi,b la popoarele nordice ,uzica )^L P/C2+/ I% 16++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. #i opera, de#i cultivate cu struin #i cu ,arc succes, au devenit co,plet autoItone tot at@t de pui, ca #i portocalii% 0ecIilor elini lena fost dat s dezvolte 'n cea ,ai fru,oas foai, arta poeziei epice, #i 'nainte de toate s desv'n#easc anta scuflpturii, 'n ti,p ce ro,anii n-au avut propriu-zis o art de sine stttoare, ci au fost nevoii s-o transplanteze pe p,'ntu$&,% !Q"* rille lor din :recia% 6e aceea cea ,ai rsp'ndit XiartA este 'n general poezia, fiindc 'n cuprinsul ei ,aterialul sensibil #i elaborarea lui for,al co,port cele ,ai puine exigene% 'n sfera poeziei, pe de allt parte c@ntecul popular este cel ,ai naional #i ,ai legat de latura natur 5 el #i aparine unor ti,puri puin dezvoltate spiritual #i '#i pstreaz cdl ,ai ,ult naivitatea naturalului% :oetIe a produs opere de art aparintoare tuturor for,elor #i genurilor poeziei, dar cele ,ai inti,e #i ,ai spontane s@nt pri,ele lui c@ntece% /cestea i,plic cultur 'n cea ,ai ,ic ,sur% :recii ,oderni, de exe,plu, s'ot 'nc #i azi un popor oare creeaz poezie #i o'ntece% 3 fapt de vite-ie 'nt',pllat azi sau erd, un caz de ,oarte, ',pre-urrile particulare ale acesteia, o 'ni,o,,'ntare, onice aventur, o fapt de asuprire din partea turcilor, toate #i totul se transfor, la ei 'ndat 'n c@ntec, #i ave, nu,eroase exe,ple c'nd a fost o'nftat o victorie recent d'#tigat, 'n c'ntece co,puse 'n cIiar ziua btliei% <aurieF a publicat o colecie de ic'ntece neogrece#ti, culese 'n parte din gura

fe,eilor, doicilor #i 'ngri-itoarei or de copii, care nu se puteau ,ira 'ndea-uns c el se ,ira de cSntecele lor% In cIipul acesta are legtur arta %#i felul ei deter,inant de creaie cu naionalitatea deter,inat a popoarelor% /stfel, i,provizatorii s'nt la ei acas 'ndeosebi 'n Italia, av'nd talente de,ne de ad,iraie% Dn italian i,provizeaz 'nc #i azi dra,e 'n cinci acte fr s pun 'n aceasta ni,ic 'nvat pe dinafar, ci totul provine din cunoa#terea pasiunilor o,ene#ti #i a situaiilor, #i din ad'nc inspiraie a prezentului% Dn biet i,provizator, dup ce co,pusese un ti,p oarecare #i apoi se duse s adune de ia cei de fa bani 'ntr-o plrie ponosit, era at@t de 'nfocat, ino't nu $&,% sos* s-a putut opri din decla,aie, continu'nd s gesticuleze #i s ridice braele '#i ,'inile, p'n ce, la sf@r#it, toi banii adunai se ',pr#tiar pe -os% * al treilea r ' n d, aparine geniului 8 fiindc a naturaleei 8 #i u#urina el cuprinde , sine aceast latur iip- interioare si a , C exterioaire cu privare- di l 'd e si a p la anu,it e arte% In aceast legtur, se discut ,ult, c'nd ./PI231D1 III% /C2IS2D1 )^1 este vorba de un poet de exe,plu, de piedicile ridicate 'n calea concepiei #i a elaborrii de ,sura versului #i de ri,, sau dud este vorba de un pictor, de ,ultiplele dificulti cauzate de desen, culoare, u,br '#i lu,in 'n invenie #i execuie% <r 'ndoial, itoate artele pretind studiu 'ndelungat, ,unc struitoare, 'nde,@nare ,ultilateral dezvoltat, totu#i, cu c't este ,ai ,are #i ,ai bogat 'n coninut talentul sau geniul, cu at't ,ai puin cunoa#te el greutile legate de c'#tigarea dexteritilor necesare creaiei artistice% <iindc artistul autentic posed i,pulsul natura1G #i nevoia ne,i-locit de a da 'ndat for, artistic tuturor senti,entelor #i reprezentrilor sale% /cest ,od de pls,uire este felul su de a si,i #i intui, pe care el 'll gse#te 'n sine fr efort, ca pe adevratul su instru,ent adecvat% Dn ,uzician, de exe,pDu, nu poate revela ceea ce are el ,ai profund 'n s-fletul su deo't 'n ,aladii 5 ceea oe si,te el, se transfor, ne,i-locit ', ,elodie, 'ntoc,ai cu, ceea ce si,te pictorul devine figur #i culoare, iar ceea ce si,te poetul devine poezie care-#i ',brac pls,uirile l'n cuvinte ar,onioase% /rtistul nu posed acest dar de pls,uire nu,ai ca reprezentare teoretic, ca i,aginaie si ca si,ire, ci 'l posed tot atflit de ne,i-locit #i ca si,ire practic, ailtfal spus, ca dar de exeouffi;; rel@> I a a%nfti-na autentic, aceste dou aspecte s'nt legate lao-e#te 'n i,aginaia ilui, ui ptrunde oarecu, #i 1%iuuavia II ui, ni ptrunde oarecu, #i In degete, dup cu, nou ne vine la gur s spune, ceea ce g'ndi, sau dup cu, cele ,ai inti,e g'nduiri, reprezentri #i senti,ente ale noastre se rsfr@ng ne,i-locit 'n atitudinea #i ,i,ica noastr% /devratul geniu a scos-o totdeauna u#or la x,% sO[ capt cu latura exterioar a execuiei teInice

#i #i-a supus cIiar #i cel ,ai srac #i 'n aparen ceti ,ai puin docil ,ateriali 'n a#a ,sur, 'nc't acesta a fost silit s 'ncorporeze 'n el for,ele interioare ale i,aginaiei #i s le expri,e% .eea oe ne,i-locit rezid astfel 'n el, artistul trebuie, fr 'ndoial, s-l dezvolte prin exerciiu, spre a deveni dexteritate desv'r#it, dar posibilitatea executrii ne,i-locite trebuie de ase,enea s-i aparin ca dar al naturii, cci altfel dexteritatea nu,ai 'nvat nu duce niciodat Fa o oper de art dotat cu via% /,bele pri, creaia interioar #i realizarea ei, ,erg -N8 confor, conceptului artei 8 ,'n 'n ,'n% )^) P/C2+/ I% I6++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. 16 INSPIRAEIA /ctivitatea i,aginaiei #i a execuiei teInice, considerata pentru sine oa atare ', sufletul artistului, este ceea ce obi#nui, Siul,i, inspirat i>eE > > a* $Fu privire la e, se pune ,ai %'nt'i proble,a felului 'n care ea s e p r o d u ic e, fel referitor la care s'nt rsp'ndite cele ,ai variate reprezentri% act* 'ntruc@t geniul 'n general rezid 'n cea ,ai str@ns legtur dintre spirituali #i natural, Sna crezut c inspiraia ar putea fi produs ,ai alles prin sti,ulare s e n z o ir i a 1 % 6ar cldura s'ngelui singur nu d poezie 4 a#a cu, poveste#te Sar-,ontel, de exe,plu, c 'ntr-o pivni din i.Ia,pagne a avut 'n prea-,a sa vreo Q LLL de sticle de #a,panie, #i totu#i din ele nu i s-ia trans,is ni,ic poetic% 2ot astfel, cel ,ai ,are geniu poate sta 'ntins pe iarb verde destul de des, di,ineaa #i seara, c'nd sufl rcoritor boarea, #i s priveasc la cer, fr s fie atins de suflul nici unei dulci inspiraii% !P* Invers 5 tot at't de puin se las provocat inspiraia prin si,pl intenie sipiritua 1 % .el ce nu face deo't $&,, !-L* s-i#i propun s fie inspirat pentru a co,pune o poezie, sau a picta un tablou, ori a gsi o ,elodie, fr s poarte de-a 'n sine un coninut oare s-i serveasc ca sti,ulent viu, #i se vede nevoit s caute ici #i colo un subiect, acela nu va fi 'n stare, pornind de la aceast si,pl intenie, orid't de talentat ar fi, s elaboreze nici o concepie fru,oas sau s produc o oper de ant de calitate% Bici a,intita stim9lare pur senzorial, nici si,pla voin #i Iotr@re nu procur inspiraie autentic, iar 'ntrebuinarea unor astfel de ,i-loace nu dovede#te deo't c sufletul #i i,aginaia 'nc nu au 'ncIis 'n cuprinsul lor nici un interes veritabil% 6in contr, c'nd i,pulsul artistic este de calitate, aoesit interes s-ia concentrat de-a 'n prealabil asupra 9n9i obiect #i coninut deter,inat #i l-a reinut pe acesta% R0* 6e aceea adevratei inspiraie se aprinde de un coninut aeteraniinat oarecare, pe care i,aginaia 'l prinde >Spre @N-il expri,a 'n for, artistic 5 inspiraia adevrat este 'ns#i starea legata de acest pror%ns de pls,uire activ, atit in interiorul subiectiv, c't #i 'n executarea obiectiv a operei de arta%> 6eoarece pentru aceasta dubl activitate este necesar inspira-ia% /ici, iar#i, se poate ridica 'ntrebarea 5 'n ce cIip trebuie s a-ung la artist un atare subiect M Pi 'n privina aceasta

./PI231D1 III% /C2IS2D1 )^4 exist ,ultiple vederi% .'t de frecvent nu auzi, for,ul'ndu-se exigena c artistul trebuie s-si ia subiectul nu,ai din sine 'nsu#i G <r 'ndoial, acesta poate fi cazul c'od, de exe,plu, poetul =c'nt ca pasrea care locue#te printre ra,uri>% /tunci i,pulsul 'l constituie buna dispoziie a poetului, care se poate ',bia din interior pe sine 'nsu#i ca subiect #i coninut, 'nde,-n'nd la $gustarea artistic a propriei seninti% /tunci #i este cntec9l care @#ne#te din gi't o rsplat ce rsplte#te bogat>% Pe de alt parte 'ns, adesea cele ,ai ,ari opere de art au fost create, ocazionate de un ,otiv cu totul exterior% 3dele lui x> !"1* Pindar, de exe,piu, au luat na#tere adesea fiind comandate' 2ot astfel, de nenu,rate ori, pentru cldiri #i pentru tablouri, li s-a indicat arti#tilor scopul #i obiectul lor, iar ei au fost totu#i in stare s se inspire% Ba, pute, auzi de ,ulte ori arti#ti pl'n-g'ndu-ise c le lipsesc subiectele pe care ei le-ar putea elabora% /stfel de ele,ente exterioare #i i,pulsul pe care ele 'l dau creaiei constituie aici moment9l natunaileei #i al ,odului ne,i-locit, aparintoare conceptului talentului, #i oare, prin ur,are, trebuie de ase,enea s ias 'n eviden la 'nceputul inspiraiei% Sub acest raport, poziia artistului este de a#a n a t u r , c el, toc,ai ca talent natural, intr 'n relaie cu un subiect dat #i a f 1 a it ' n p r e ia 1 a b i 1, 'ntruc't el se si,te 'nde,nat de un ,otiv exterior, de o 'nt',pliare sau, de exe,plu ca SIaVespeare, de legende, balade veoIi, nuvele, cronici, s prelucreze acest subiect, #i 'n generali s se exteriorizeze pe sine prin e 1% 6eci i,pulsul spre creaie poate veni cu totul din afar #i unica cerin i,portant este nu,ai aceea ca artistul s aib un interes esenial #i s lase ca obiectul s devin viu 'n sine% /lunei inspiraia geniului vine de la sine% Pi un artist cu adevrat viu descoper, datorit toc,ai acestei naturii vii a sa, ,ii de i,pulsuri spre activitate #i inspiraie, ocazii pe l'ng care alii trec fr s fie afeotai de ele% p* 6ac ne 'ntreb,, ,ai departe, 'n ce const %inpn raia artistic, rspunde, c ea nu 'nsea,n deo't s devii cu; tTlul iplin >-f S1"Ii5?rt, c f?-- fNG1 totnlEprp"Pn4f 'n piA f-- ig nu te R* 6air dac artistul a lsat 'n felul acesta ca obiectul s devin absolut al su, di,potriv, el trebuie s #tie s uite de particularitatea sa subiectiv #i de ele,entele ei accidentale #i i% s se cufunde din parte-i cu totul 'n obiect, 'ne't el, ca subiect, )^( P/C2+/ I% I6++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. ,u este oarecu, deo't ca o for, pentru fasonarea coninutului ipe care l-a sesizat% Inspiraia 'n care subiectul '#i d aere #i se afir, ca subiect, 'n loc s fie organul #i activitatea vie a lucrului 'nsu#ii, este o proast inspiraie% 8 /cest punct ne duce la a#a-ou,iita obiectivitate a creaiilor artistice% *. OKIECTI=ITATEA REPRE>ENTIRII ARTISTICE4

a* 'nelesul obi#nuit al cuv@ntului =obiectivitate> este aici acela c, 'n opera de art, orice contanut treKinc s ',brace for,a realitii exiistente#i s ni se 'nfi#eze 'n aoaast for, exterioara cunW#gula% 6ac a, vrea s ne ,ulu,i, cu o ast-iel de obiectivitate, l-a, putea nu,i #i pe Kotzebue poet obiectiv% 1a dl regsi, totdeauna #i pretutindeni realitatea curent% 6ar scopul artei este toc,ai acela de a curai at't coninutul, c't si ,odul de apariie a cotidianului, #i de a scoate d, acesta- #i a dliaiIoria prin aifit-Ui?tiaitfN cip>?i??tiifill;-gT-rnita d, interior, 'evnalt for, exterioar a lui, nu,ai ceea ce este raionat 'n sine si pentru sine% 8 6eci artistul nu trebuie s se 'ndrepteN #i p p p obiectivitatea pur exterioar, creia 'i lipse#te substana co,plet, a coninutului% .ci prinderea a ceea ce este dat deiia poate, fr 'ndoial, prezenta 'n sine 'ns#i caracterul cel ,ai viu, #i cu, a, vzut ,ai 'nainte la o'teva exe,ple luate din operele de tineree alle lui :oetIe, opera de art poate exercita o ,are atracie datorit 'nsufleirii ei interioare, dar c'nd 'i lipse#te un cuprins autentic ea nu atinge, totu#i, o adevrat fru,usee a antei% b* 6i, acest ,otiv, un al doilea fel de a vedea nu face din ceea ce este exterior ca atare g:Wp, ci artistul #i-a sesizat obiectul Vi 'nil',i?tatea adlnic a sufletului su% /cest interiorN !"!* 2in'ine YFn, -it-D1 de FoFteoat #i de concentrat, '4noi*t nu poate const[ Oai asurare% vena patosului se ,rgine#te s se fac presi,it nu,ai prin indicaii #i aluzii, cu a-utorul unor feno,ene exterioare consonante, fr a avea fora #i structura care s-o fac capabil s desf#oare natura dWptliin a coninutului% 'ndeosebi unele dtaibece populare aparin acestui ,od de pls,uire artistic% Si,ple din punct de vedere exterior, ele ne tri,it la un senti,ent ,iult ,ai adi'nc afltor la te,eiul llor, dar care nu este 'n stare s se expri,e li,ipede, 'ntrud't aici arta n-a a-uns 'nc la nivelul ./PI231D1 III% /C2IS2D1 )^H de dezvoltare c'nd s-#i poat dezveli 'n cIip transparent cuprinsul, trebuind s se ,ulu,easc s-G lase ca sufletul s-d pre-si,t, s-l gIiceasc cu a-utorul unor ele,ente exterioare% Ini,a r,'lne adunat 'n sine #i apsat #i se oglinde#te, pentru a-#i fi sie#i inteligibil, nu,ai 'n circu,stane '#i feno,ene exterioare cu totul ,rginite, circu,stane #i feno,ene >oare, fr 'ndoial, s@nt vorbitoare, de#i nu li se d dec@t o foarte u#oar curbur spre suflet #i senti,ent% Pi :oetIe ne-a dat excelente c'ntece de acest fel% 9ntecul de ale al ciobanului% de exe,plu, este unul dintre cele ,ai fru,oase de genul acesta% Ini,a zdrobit de durere #i dor se rsfr@nge, ,ut #i 'ncIis 'n sine, nu,ai 'n de,ente

exterioare 4 totu#i, 'n toate acestea rsun, neexpri,at, cea ,ai concentrat ald'nci,e a senti,ienitului% In 9raiul ielelor #i 'n ,ulte altele do,ne#te ac@lla#i ton% /cest ton poate cobor' 'ns p'n la IarIaria apatiei care nu las s a-ung la con#tiin esena lucrului #i a situaiei #i se opre#te nu,ai la ele,ente exiterioare, 'n pante brute, 'n parte insipide% /stfel, de exe,plu, 'n )obo2arii din 9ornul (er$ecat al biatuluiI se spune 5 =3 G sp@nzurtoare, tu 'nalt oas G>, sau 5 =/dio, do,nule caporaliG> 4 ceea ce a fost considerat ca ceva extre, de e,oionantG .'nd, di,potriv, :oetIe c'nt5 =Drri de bine s-i aduc, ,ii, bucIetul oe-a, cules% S-a, aplecat de ,ulte o,% 2 ori, o G poate '#i de-o ,ie, si l-a, str@ns ila pieptu-,i, #i de-o sut de ,ii de oui>, ad'nci,ea senti,entului este indicat cu totul 'n allt ,od, ,od oane nu aduce ni,ic trivial #i dizgraios 'n faa intuiiei noastre% 6ar ceea ce-i lipse#te 'n general acestui 'ntreg gen de obiectivitate este exterior izairea rraii, ni ara a sen gg ti,entului, a pasiunii, care 'n anta autentic nu are voie s ra,ana acea prarunzi,e 'ncIis care, d'nd un ton abia perceptibili, traverseaz exteriorul, ci ea trebuie sau s se arate co,plet ca atare, pentru sine, sau s lu,ineze viu '#i total exteriorul 'n care ea se introduce% ScIilller, de exe,plu, este cu tot sufletul prezent 'n patosul su, dar cu un suflet ,are, ce se transpune viu 'n esena lucrului, #i care este 'n stare s expri,e 'n acela#i ti,p ad'nci,ile acestuia 'n cIipul cel ,ai liber, cel ,ai strlucit, cel ,ai ar,onic #i cu cea ,ai abundent bogie% 1 Des [naben Vunderhorn% colecie de c'ntece populare, adunate de 3le,ens Brentano #i /oIt, von i/rni, $poetul .% Brentano a fost unul dtotre cafpii ra,antils,ului ger,an% /rni, este ro,ancier, conte,poran al S Hegel% +D s-a cstorit cu sora lui Brenteno, +flisa-beta, =Betitina>, pziietena lud :oetiIe*% )^Q P/C2+/ I% I6++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. c* .onfor, conceptului idealului, pute, stabili, cu privire la exteriorizarea subiectiv, sub acest raport #i aici adevrata obiectivitate, 'n sensul c d=in coninutul valoros care-tl 'nisufle-e#te pe artist nu trebuie reinut ni ,ic 'n interiorul subiectiv, ci acest coninut trebuie desf#urat 'n 'ntregi,e 5 si ani,e% 'n a#a fel, Sicit sufletul #i substana generali a a subiectului ales s apar tot at't de bine scoase 'n lu,in, pe cit de desv'r#it rotun-it 'n sine trebuie s apar pls,uirea individual, pls,uire ptruns 'n 'ntreaga ei 'nfi#are de acel suflet #i substan generali% .ci ceea ce este de pri, ordin #i supre, nu este inexpri,abilul, 'nc@t poetul ar fi eventual ,ai profund deo't ceea ce 'nfi#eaz opera, oi operele lui s'nt ceea ce are artistul ,ai bun, #i adevrul care este el, este el Xca artistA, iar ceea ce rrnine 'n interior nu este el% 24J6 ,. MANIERA! STIL ORIGINALITATE 6ar, aricit de necesar ar fi s se cear artistului obiectivitate 'n sensul indicat adineaori, reprezentarea artistic este totu#i opera inspiraiei 1 u i% .ci dl ca subiect s-a contopit cu totul cu obiectul su #i a creat pls,uirea artistic din

viaa interioar a sufletului su #i a i,aginaiei sale% /ceast identitate a subiectivitii artistului%% #i a adevratei obiectivitti a reprezentrii artistice este a treia latura principala pe care ,ai trebuie s-o exa,in, pe scurt, 'ntruc't 'ri ea se 'nfi#az reunit ceea ce noi a, separat p'n acu, ca geniu #i obiectivitate% Pute, indica aceast unitate ca fiind conceptul o r i g i '-n a 1 i t i i autentice% Mr 3ar totu#i, 'nainte de a avansa p'n la stabilirea a ceea ce conine 'n el acest concept, ur,eaz s ,ai ave, 'n vedere dou puncte a cror unilateralitate trebuie 'nlturat dac este s se ,anifeste adevrata originalitate% /ceste dou puncte s'nt% ,aniera #i s t i li ud% '6 MANIERA SUBIECTIVB Si,pla , an e deosebit 'n esenia de i r trebuie cIip l , a nanina refer nu,ai s i n g a% f originalit uF ;- ;s; la u %1 -% ate% r r i t i 1 p rti c laxe prin aceasta, n t ' , a e a u #i, ' p1 ./PF231D1 111% /C2IS2D1 )^" toare ale artistului, particulariti care r 'n obiect feste ca atare si P reprezentarea lui ideal% a E a-1uat 'n acest 'neles, ,aniera nu se refer la felurile generale ale artei, genuri artistice care pretind 'n sine #i pentru sine ,oduri deosebite de reprezentare 8 de exe,plu pictorul de peisa-e trebuie s conceap obiectele altfel deo't pictorul de tablouri cu subiecte istorice, iar poetul epic altfel dec't cel liric sau cel dra,atic 8, oi ,aniera este concepie #i particularitate 'nt',pltoare a execuiei aparintoare nu,ai acestui subiect, concepie #i particularitate oare pot ,erge p'n acolo, 'nc@t s a-ung 'n direct co n tir adie i e cu adevratul concept aii idealului% .onsiderat din acest punct de vedere, ,aniera este tot ce poate fi ,ai ru pentru un artist, 'ntruc't efl se ,i#c nu,ai 'n cadrele subiectivitii sale ,rginite, ale subiectivitii sale ca atare% 6ar arta supri,, 'n general, caracterul pur accidental al coninutului, ca #i pe acela al feno,enului exterior, cer@nd deci #i artistului s extirpe din sine paiiticullaritille cu caracter accidental ale singularitilor sale subiective% 8 Xc* 6ar, pentru aceea, 'n al doilea r'nd, ,aniera nu se opune direct adevratei reprezentri artistice, ci '#i pstreaz pentru sine ca latitudine ,ai ,ult 1 a t u r i 1 e x t e -r i o a ) e ale acesteia% .el ,ai ,are loc 'l ocup ea 'n pictur #i 'n ,uzic, fiindc aceste arte ofer concepiei #i execuiei lturi exterioare cu

foarte ,are 'ntindere% Dn ,od de reprezentare particular, aparintor artistului '#i ur,a#ilor #i elevilor lui, ,od dezvoltat prin repetare p'n la obi#nuin, este ceea ce constituie aici ,aniera 4 care are ocazie s se afir,e 'n dou direcii% ora* Pri,a direcie se refer la felul de a concepe% Buana aerului, de exe,plu, felul cu, s'nt 'nfi#ate frunzele arborilor, distribuia lu,inii #i a u,brei, 'n generali 'ntreaga tonalitate a coloraiei, fac 'n pictur posibil o infinit varietate% 6in aceast cauz #i gsi, la pictori, 'n felul coloraiei #i al lu,inilor, cea ,ai ,are diversitate #i cele ,ai particulare feluri de a concepe% /cest lucru '#i poate gsi expresia, eventual, #i 'n nuana unei culori, nuan pe care 'n natur noi, 'n general, n-o observ,, de#i exist, fiindc nu ne-a, 'ndreptat atenia asupra ei% /ceast nuan a fost 'ns re,arcata de cutare sau cutare artist, el #i-a 'nsu#it-o, #i acu, s-a obi#nuit s vad #i s redea totul 'n acest gen de colorit #i de lu,in% 6up cu, procedeaz cu CD0. 2446 @Q< P/C2+/ I% I6++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. ./PI231D1 III% /C2IS2D1 )^^ coloritul, artistul poate praoada #i cu obiectele 'nse#i, cu gruparea, cu poziia, cu ,i#carea lor% /cest aspect al ,anierei 'l gsi, frecvent ,ai ales la olandezi5 astfel, de exe,plu, nopile lui 0an dier Beer #i felul lui de a trata lu,ina de lun 4 colina de nisip a lui 0a, dar :oUen, 'n at@t de ,ulte dintre peisa-ele sale 4 luciul atlazurilor '#i ai altor stofe de ,tase, care revine ,ereu 'n at't de nu,eroase tablouri ale alltor ,ae#itri, aparin acestei categorii% PIP* Sai departe apoi, ,aniera se extinde asupra execuiei, la felul de a purta penelul, de a a#terne culoarea, de a reuni 'ntr-un tot culorile etc% Rv* ',truic't 'ns un astfel de ,od specific de a concepe #i reprezenta este generalizat, devenind, prin repetare ,ereu re'nnoit, obi#nuin #i devenind #i a doua natur a artistului, 'l pa#te pe acesita pericolul ca ,aniera sa, cu c't este ,lai special, cu at't ,ai u#or s degenereze 'n repetiie #i fabricaie lipsit de suflet, #i deci stearp, unde artistul nu ,ai este prezent ou toat si,irea #i 'ntreaga lui inspiraie, 'n acest caz, airta coboar la nivelul unei si,ple dexteriti ,anuale #i ,e#te#ugre#ti, iar ,aniera, oare 'n ea 'ns#i nu este de lepdat, paafce deveni ceva insipid #i lipsit de via% R* 6e aceea ,aniera ,ai natural trebuie s se libereze pe sine de acest oanaicter particular si s se lrgeasc 'n ea 'ns#i 'n a#a, ,sur, ',d't astfel de ,oduri apeoiale de tratare s nu poat degenera 'n si,pl cIestiune de ,oart obi#nuin, artistul i,'ndu-se 'n cIip g e in e or a 1 str@ns de natura esenial? a lucrului #i cut@nd sn#i 'nsu#easc acel ,od ,iai general de tratare pe oare-l co,port conceptul lucrului% 'n sensul acesta, pute, nu,i, la :oetbe de exe,plu, ,anier, faptul c $&,% !" * el #tie s ter,ine, abil, printr-o 'ntorstur vesel, nu nu,ai poe,e sociale, ci #i alte 'nceputuri ,ai serioase, spre a supri,a sau 'nlltura caracterul serios al tratrii sau al situaiei% 'n Acrisorile sale, #i

HSaraiu ur,eaz aceast ,anier% /ceasta este, 'n generali, un fel de a conversa #i un fel de co,oditate social, care, pentru a nu aluneca ,ai ad'nc 'n cIestiune, se reine, 'ntrerupe #i transpune cu abilitate ceea ce este profund pe planul a ceea ce este vesel% /cest fel de a concepe este, desigur, #i el ,anier aparintoare subiectivitii tratrii, dar unei subiectiviti de gen ,ai general, #i proced@nd a#a cu, e necesar, 'nuntrul ,odului de reprezentare avut 'n vedere% 6e pe aoeasit ulti, treapt a ,anierei pute, p#i la considerarea stiIului% H6 STILUL -e st8le cest l'ho$$e $ente este o cunoscut expresie francez% /ici, 'n generali, se 'nelege prin stil particularitatea subiectului, oare se reveleaz co,plet 'n ,odul de expri,are al acestuia, 'n felul 'ntonsturillor frazelor lui etc% 6-l von Cu,oIr $'n 9ercetri italiene% I, p% "* 'ncearc s explice invers er5 PUM AiW >l3a P$N n snP>ni.2P H?fiU,-it obi#nuin, supunere exi-E genelor> interioare ale ,aterialului 'n oare sculptorul '#i als-,,eisie in oI'ip real ticurile sale a- 'n oare pictorul le tace s@E I i ' 'ip c - 'n oare pictorul le tace s@ p4 #i d( von Cu,oIr ne oo,uniic 'n aceasta privina extre, de Vnpartanite observaii asupra ,odului de reprezentare pe care-( 'ngduie sau 'l intteraioe, de exe,plu, ,aterialul sensibil, deterroiniat, al sculpturii% 2otu#i, nu trebuie s li,it, senu,fioaia cuv@ntului =stil> nu,ai Ia d fafa ZZZ- "l b -cuIn sen sg b 11 4 ga poate fi extins la deteraninaiile #i legile rpu ezciil@riii anfasiiice oare provin din natura unui gen artistic 'n cuprinsul cruia este pls,uit un obieat oarecare% Sub acest raport, distinge, 'n ,uzic stil bisericesc #i stil de oper, 'n pictur deosebi, stilul istoric de cel al picturii de gen Stilul se refer apoi la un ,od de reprezentare care ascult de con iSnpuse de ,aterialull Iui tot at't de ,ult pe c't de ,uit curcspunde ceri,eDor unor feluri deter,inate (N airt ci iiiir acestora, legi ce decurg din conceptul lucrului 'nsu#ii% 1ipsa de stul icn aceast se,nifiaaie ,ai larg a cuvfintDlui este atunoi sau neputina de ai 'nsu#i un astfel de ,od de reprezentare 'n el 'nsu#i necesar, sau voina arbitrar subiectiv de a da curs liber nu,ai bunului plac personali 'n Focul a ceea ce este confor, legilor, #i de# a le 'nlocui pe acestea printr-o proast ,anier% 6in aceast cauz, #i este inad,isibil 8 cu, observ de-a d-l von Cu,oIr 8 de a transplanta legile stilistice ale unui gen artistic oarecare la celeilalte genuri, a#a cu, a fcut, de exe,plu Sengs, 'n cunoscuta sa Adunare a $uKelor% 'n vila /lbani, unde el ,ra conceput i a realizat for,ele colorate ale lui /polo al su confor, principiului sculpturii>% 'n cIip si,ilar 2NN P/C2+/ I% 16++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. vede, 'n ,ulte dintre tablourile lui 6iirer c acesta #i-,a 'nsu#it cu totul stilul igravurii 'n le,n %#i8-l avea prezent #i 'n pictur, 'ndeosebi ,1a aran-area

faldurilor% 16 ORIFINALITATEA 'n sf@r#it, %originalitatea nu const nu,ai 'n observarea legilor stilului, ici >In> observaia subiectiva%, %ra,tO, ii%n ilor isii st- la%l,in-doneze si,plei ,aniere, prinde un subiect raional 'n sine #i ipentra sine #i( ?elaboreaz pornind din interior, din subiectivitatea artistaca atu confor, esenei #i conceptului unui gen artis-tic deter,inat, icnit #i $potrivit conceptului general al universalului% a* 6in aceast cauz, originalitatea este identic cu -adevrata obiectivitate #i contope#te latura #tiinific cu cea subiectiv i, a# ia fel, 'no'lt acestea nu-#i i,iai pstreaz ni,ic strin urna fa de cealialV% i'nixro privin deci, originalitatea cons?ti-?tuie intenioiritatea cea t,a%i propria a %aititiiratiill%ii%i, pp Ne# alta pairte @ i ea nu reda altceva p n%I4,pifiIii1iii 'ntruc@t acu, a,in- bli % $&,, ! L* tita $particularitate nu apare dec't ca pariticDlaritate a obiectului 'nsu#i, provenind din acesta, 'ntoc,ai cu, acesta provine din subiectul productor%
v

* 6e aceea, originalitatea trebuie deosebit, 'nainte de A1 fie l3?I- p eei se 'nelege prin originalitate n9mai nscocireaO unor lucruri stranii, propriii nu,ai acestui unic subiect #i care n-ar putea trece prin ,intea ni,nui altcuiva% /cestea nu s'nt 'ns deo't proaste particulariti% 'n acest 'neles al cuv'nitului, ini,enii nu este ,ai original ded't, de exe,plu englezul, adic oricine '#i bag 'n icap o anu,iit nebunit, nebunie pe care nu i-o va i,ita nici un o, rezonabil #i, 'n con#tiina acestei nebunii ia sa, susine despre sine c este originali% .u toate acestea are legtur, i,iai ales astzi ,ult ludata originalitate a u,orului #i spiritului% /ici, artistul pleac de la propria sa ?subiectivitate #i se %re'ntoarce ,ereu 'napoi la ea, 'ntruc@t obiectul propriu-zis aii %reprezentrii artistice este itratat nu,ai ca un pretext exterior, spre a da prile- s se desf#oare din plin cuvintele de spirit, glu,ele, nzStiile, toanele% 'n aceste cazuri 'ns obiectul #i acest de,ent subiectiv se disociaz% Iar cu ?subiectul se procedeaz absolut arbitrar, pentru ca singularitatea artistului s poat ie#i 'n lu,in ca lucru principal% Dn ./PI231D1 III% /C2IS2D1 !L1 astfel de u,or poate ifi plin de ispirit #i de si,ire ad@nc #i se 'nfi#eaz de obicei ca ceva foarte i,puntor 4 considerat 'ns 'n ?linii %,ari, el este ,ai u#or de %realizat dec't se icrede% .ci a 'ntrerupe ,ereu desf#urarea raional a lucrurilor, a 'ncepe arbitrar, a continua #i %ter,ina ?tot a#a, a %'ngr,di oricu,

una peste allta o serie de ispirite '#i de senti,ente, cre'nd pnin aceasta caricat9ra de ale i,aginaiei, esite lucru ,ai #or deo't a dezvolta din sine #i a %rotun-i un 'ntreg valoros ca ?atare sub se,nul adevratului ideal% 6ar u,orului actuali 'i place is scoat 'n eviden ceea ce are 'n iei %neplcut un talent prost crescut #i alunec de altfel adesea de la u,orul veritabili ila platitudine #i trnc&t% ! 6 neal% D,or veritabil nu a existat deo't rareori 4 acu, 'ns, cele ,ai splcite itnivialliti, dac au inu,iai culoare exterioar #i pretenii de u,or, vor is treac drept pline de spirit '#i profunde% 6i,potriv, SIaVespeare posed un mame #i adine u,or #i, cu toate acestea, nu lipsesc nici la el unele platitudini% 2ot astfel surprinde #i u,orul llui Fean Paul, adesea prin profunzi,ea spiritului #i ?fru,useea ise,ti,entullui, dar itot at't de %frecvent #i invers 8 prin igruparea baroc a unor obiecte disparate, care d,'n fr legtur 'ntre ele #i ale cror relaii, 'n care le co,bin u,orul, cu greu se las descifrate% /stfel de relaii nici cel ,ai ,are u,ariiS?t nu le are prezente 'n ,e,orie, 'no't se poate vedea adesea #i Ila co,binaiile llui Fean Paul c ele nu provin din fora geniului, ci s'nt %ticluite 'n cIip exterior% 6in aceast cauz, Fean Paul, pentru a avea i,ereu i,aterial nou, ia #i cutat 'n tot felul de cri, l'n cri ide botanic, -uridice, descrieri de cltorii, cri de filozofie, nolt'nd l'ndat ceea ce atrgea atenia #i adnot'%nd idei care-i veneau 'n ,inte 'n idlipa respectiv, iar arad a fost vorba s se apuce el 'nsu#i s nscoceasc a lipit unele de altele ele,entele cele ,ai eterogene 5 plante braziliene #i vecIea ca,er i,perial de -ustiie% 2oate acestea au fost apoi preuite ca originalitate sau scuzate ca u,or care 'ngduie totul #i orice% 6ar adevratele ori8inalit5i, din contr, exclud din cuprinsul lor astfel de procedee arbitrare' 8 .u aceast oaazie, pute, s ne a,inti, din nou de ironie, de ea, care vorbe#te s se dea pe si,e drept supre, originalitate, ,ai ales atunci c'nd nu i,ai ia 'n serios ,ici un coninut, duo'ndu-#i ,ai departe zefle,eaua nu,ai de dragul zefle,elei% Pe de lallt parte, ironia adun 'n reprezentrile ei o %,uli,e de ele,ente exiterioare, aii cror sens inti, poetul #i-?l pstreaz pentru si,e, #i unde fineea #i i,area isprav ar consta 'n faptul 2N@ P/C2+/ I% 16++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. $&-% )* c se sugereaz ideea c toc,ai 'n aceste 'ngr,diri de ele,ente exterioare ar zace ascuns poezia poeziei #i tot ce e ,ai profund '#i ,ai excelent, tot ceea ce ou se ias s fie expri,at toc,ai din cauza %ad@nci,ii sale% /stfel a fost, ,de exe,plu, pre-izenitat 'n poeziile iui i<riedricI von ScSegel 8 pe ti,pul ic@nd acesta '#i 'ncIipuia c e poet 8 acest oe ineexprVraat ca ceea ce esifce ,ai excelent, idar aceast poezie a poeziei s-a dovedit a fii toc,ai cea ,ai plat proz% R* 3pera de art veritabil trebuie s fie Xliberat de aceast falls originalitate, cci ea '#i dovede#te originalitatea autentic nu,ai 'nf i#'ndu-se ca o creaie proprie a unu i spirit care nu spicuie#te '#i 6D str@nge ini,ic ide pe afar, ci las s se produc 'n sine $'nsu#i 'ntregul, i', str@ns legtur, dintr-o singur bucat

#i 'ntr-un singur ton, 'ntoc,ai cu, obiectul s-a unificat cu sine 'n sine 'nsu#i% :@nd, di,potriv, scenele #i ,oitivdle nu se leag prin ]efle Sisele una de cealalt, ci nu,ai din afar, necesitatea interioar a unirii lor este absent, iar le nu apar legate una de alita dec@t 'nt@,pltor, printr-iun al treilea subiect strin% /stfel, 4otK =on Yerlichingen al lui :oetIe a fost ad,irat 'ndeosebi pentru ?,area lui originalitate 4 '#i, fr 'ndoial, cu, a, apus de-a ,ai isus, :oetiIe, 'n aceast oper, a negat cu ,ulit 'ndrzneal '#i a clcat 'n picioare tot ceea ce iera stabilit ca lege a artei de ctre teoriile de atunci, susinute 'n #tiinele despre fru,os% .u toate acestea, execuia llui :oetIe FID posed o originalitate autentic% .ci 'n aceast oper de tineree se observ 'nc srcia propriului subiect, 'nc@t ,ulte trsturii, #i scene 'ntregi, 'n loc s fie elaborate din ,arele coninut 'nsu#i apar ici #i colo spicuite l'n grab din sfera de interes ale ti,pului 'n care se petrece aciunea #i inserate din afar% 6e exe,plu, scena dintre :Stz #i fratele Sartin 8 care a,inte#te de 1utIer 8 nu conine dec@t reprezentri luate de :oetIe din cele ce se $&,, !* spuneau 'n aceast perioad 'n :er,ania, co,pti,itor referitor Ila clugri 5 c ei nu aveau voie s bea vin, c digerau ,oind so,noro#i, c din acest %,otiv li se trezeau unele dorini #i c, 'n general, trebuiau s depun -ur,@ntul insuportabil #i triplu iaGl srciei, castitii #i ascultrii, iln scIi,b, fratele Sartin se $'nsuflee#te fa de viaa cavalereasc a lui :otz 5 =.u, acesta, 'ncrcat cu prada du#,niilor si, '#i a,inte#te 5 pe acela l-a, dat -os cu sulia de ipe cal 'nainte ca el s fi putut ',pu#ca, pe cellalt l-a, dobor't -os cu caii cu tot, apoi 'l apuc de pulpan #i a-ung@nd la castelul lui, dau peste fe,eia lui> 4 bea 'n sn./PI231D1 III% /C2IS2D1 2N2 tatea doa,nei +lisaibeta, #i '#i #terge ocIii% 8 6ar 1utIer n-a 'nceput icu astfel de g@nduri lu,ie#iti, ci, ca un clugr pios ce a fost, a scos din /ugustin o cu totull alt profunzi,e de intuiie #i convingere religioas% 'n acela#i fel ur,eaz apoi cIiar scene 'n proxi,ele referi, la vederi pedagogice ale ti,pului, aii cror i,puls a fost dat ,ai ales de Basedo[% 6e exe,plu, se spunea pe atunci c capiii 'nva prea ,ulte lucruri ne'nelese, ,etoda -ust ar fi 'ns aceea dup care ei ar 'nva lucruri neale cu a-utorul intuiiei #i al experienei% .anal recit tatlui su pe de rost, toc,ai a#a cu, se obi#nuia 'n tinereea lui :oetIe 5 =FaxtIausen este un sat #i un castel l@ng Faxt 4 aparine de dou sute de ani, prin ,o#tenire, ca proprietate do,nului von BerlicIingen>% 6ar, c'nd :otz 'l 'ntreab 5 =.uno#ti pe do,nul von FBerlincIingen>, biatul 'l prive#te fix #i, de at'ita erudiie, nu-#i cunoa#te propriul su tat% :otz susine c el cunoa#te toate ipotecile, dru,urile #i vadurile 'nainte de a #ti cu, se cIe,au r@urile, satele, castelele% 2oate acestea s@nt ,ici adaosuri strine, fr legtur cu 'nsu#i subiectul, 'n ti,p ce acolo unde acesta ar fi putut fi prins 'n toat ad@nci,ea lui, de exe,plu, 'n dialogul $lui :otz cu 9eisslingen, nu avea dec@t reci reflecii prozaice asupra N vre,ii%

Dn adaos si,ilar de diverse trsturi ce nu provin din coninutul subiectului ,ai gsi, cIiar 2i 'n A(init3ile electi=e p parcul, tablourile vii, oscilaiile pendui'ei, durerile de cap, 'n- $&,% K; treaga i,agine a afinitilor cIi,ice ',pru,utat din cIi,ie aparin aoestei ?categorii% 'n ro,an, care se petrece 'ntr-un ti,p prozaic deter,inat, astfel de lucrunri, evident, s'nt 'ngduite, ,ai ales c'nd ise face uz de ele 'n cIip at't de abil #i de graios ca la :oetIe, #i apoi, 'n afar de aceasta, o oper de art nu se poate libera 'n ,od absolut de cultura ti,pului su% 6ar una este s fie oglindit 'n ea l'ns#i aceast editur #i altceva este s caui #i s aduni laolalt i,aterialele 'n cIip exterior #i independent de coninutul prWpriuzis al reprezentrii artistice% 3riginalitatea autentic a artistului, ca -#i aceea a operei de art% rezid nu,ai n faptul de a ti ani,at de caracterulA ?raionaiG al coninutului adevrat 'n el 'nsu#i% FBu,ai c'nd artistul #i-a 'nsu#it iin ?intregi,e aceast raiune obiectiv, fr s-o a,estece #i s-o 'ntineze cu particulariti strine, luate din interior sau din exterior, nu,ai atunci se ofer el, 'n obiectul pls,uit, #i pe sine 'n adevrata sa# subiectivitate, subiectivitate care nu vrea s fie ieo't punct viu de trecere pentru opera de art 'ncIeiat 'n sine 2N= P/C2+/ I% I6++/ <CDS3SD1DI /C2IS2I. 'ns#i% 6eoarece i'n orice creaie poetic, 'n orice g'ndia-e #i 'n orice aciune veritabil, libertatea autentic face s acioneze substanialul ca o putere 'n sine, putere oare este 'n iacela#i ti,p puterea ea ,ai proprie a g'ndirii ?#i voinei subiective, 'nc't 'n concilerea desv@r#it a la,i'ndurora nu ,ai poate r,'ne nici o dezbinare% 'n cIipul acesta, consu,, fr 'ndoial, originalitatea artei orice particularitate accidental, dar o 'ngIite nu,ai ca artistul s poat da cu ?totul ascultare ,ersului #i av@ntului inspiraiei geniului, plin exiduisiv de subiectul ei, #i ca el, 'n loc de toane #i bunnplac, s poat nfi#ia, 'n opera sa 'nfptuit confor,i adevrului, adevratul su eu% / nu avea nici o ,anier a ifost ?de o'nd esite lu,ea singura ,anier ,are, #i exclusiv 'n acast sens trebuie s-i ,u,i, originali pe Ho,er #i pe Sofode, pe Cafael #i pe SIaVespeare% ESTETICA PARTEA A ll-' DE>=OLTAREA IDEALULUI HN FORMELE PARTICULARE ALE FRUMOSULUI ARTISTIC SECJIUNEA I FORMA SIMKOLICI A ARTEI INTRODUCERE DESPRE SIMKOL HN GENERAL /t't dup conceptul lui, o't #i ioa feno,en istoric, si,bolul, 'n sensul 'n care 'l 'ntrebuin, aici, constituie 'noWputul artei, #i de aceea trebuie considerat oarecu, nu,ai ca ipre-art, aparin@nd 'ndeosebi 3rientului, pre-ant care, abia dup ,ultiple treceri, transfor,ri #i ,i-lociri, ne duce la realitatea autentic a idealului ca for, clasic a artei% 6in aceast cauz, noi trebuie s distinge, ,ai 'nt'i si,bolul ca for, particular independent, i'n care el este tip general pentru intuiia #i pls,uirea artistic, de acdl $gen de si,bol care e cobor't pentru sine nu,ai la nivelul unei si,ple for,e exterioare, lipsit de

irudWpenden% 2ratat 'n acest din ur, fel, regsii, si,bolul #i 'n for,a clasic #i ro,antic a %artei, dup cu, anu,ite laturi pot ',brca #i i'n airba si,bolic for,a idealului clasic sau pot lsa s se 'ntrevad 'nceputul antei ro,antice% 6ar, astfel de treceri dincoace s- dincolo nu privesc dec@t totdeauna for,aii secundare #i trsturi izolate, ifr a anga-a sufletul propriu-zis #i natura deter,inant a unor Wpere de art 'ntregi% 6in contra, aioollo unde si,ibdlicul se dezvidlt independen?t #i 'n fon,a ce-i este proprie, el are, i'n generali, caracterul subli,ului, fiindc I'n general trebuie s ia fon, ,ai 'nt'i nu,ai ideea lipsit de ,sur #i nu deter,inat liber 'n sine, idee care, din aoeasit cauz, nu este 'n stare s#i gseasc for,a !1) P/C2+/ A II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. deter,inat 'n feno,enele concrete, for, ce ar corespunde co,plet acestui caracter a?l ei abstract #i generali 4 iar 'n aceaist necorespundere ideea dep#e#te existena ei exterioar, 'n loc s fie %absorbit toat 'n aceasta sau penfect 'ncorporat 'n ea% /ceast dep#ire a ,odului-deter,inat al feno,enului constituie caracterul generali al subli,ului% 'nainte de toate, 'n ce prive#te partea for,al, trebuie s explic, acu,, 'n dinii cu totul generale, ce se 'nelege prin =si,bol>?% Si,bolul, 'n general, este o existen exterioar ne,i-locit prezent sau dat pentru intuiie, dar o existen care nu trebuie 'neleas a#a cu, este dat ne,i-locit, nu trebuie luat ca atare, ci 'ntr-un sens ,ai larg 2i ,ai general% 6e aceea, c'nd e vorba de si,bol, itrebuie s face, 'ndat deosebire 'ntre dou lucruri 5 'n pri,ul r'nd se,n i f ,i c a i a, #i apoi expresia acesteia% P 2 i , a este o reprezentare sau un obiect, indiferent cart i-ar fi coninutul, a doua este o existen sensibil sau o i,agine oarecare% 1% Si,bolul este deci ,ai 'nt@i un se,n% 6iar, la si,pla 'nse,nare, legtura pe care o au una cu alta se,nificaia #i expresia ei nu este dec't o ',preunare cu totul arbitrar% /ceast expresie, acest lucru sensibil sau i,agine se reprezint 'n aoesit caz at't de puin pe sine 'nsu#i, 'nc't 'n faa reprezentrii aduce ,ai curind un coninut ce-i este strin, cu aare el nici nu are nevoie s aib vreo trstur co,un oarecare% /stfel, 'n li,bi, de exe,plu, tonurile s'nt se,ne ale unei reprezentri sau ale unui senti,ent oarecare etc% Partea cea ,ai ,are a se,nelor unei li,bi este 'ns legat i, cIip 'nt',pltoir cu ! !* coninutul reprezentrilor care s'nt expri,ate prin ele, cu toate c pe baza unor cercetri istorice s-ar putea arta c legtura originar a fost de alt nat9r, iar deosebirea ce exist 'ntre li,bi const ,ai ales 'n faptul c aceea#i reprezentare este expri,at prin sunete diferite% Dn alt exe,plu de astfel de se,ne 'l dau culorile (1es couleurs) folosite 'n cocarde #i la steaguri pentru a expri,a crei naiuni 'i aparine un individ sau o corabie oarecare% 3 astfel de culoare nu conine de ase,enea nici ea vireo calitate ce i-ar fii co,un cu se,nificaia sa, adic cu naiunea reprezentat prin ea% :'nd este vorba de a r t , nu este voie s atribui, si,bolului 'nelesul c ar indica o astfel de indiferen a se,nificaiei fa de

se,nul su, ',truc't S+.JIDB+/ I% <3CS/ SISB31I.d / /C2+I !1! arta const, 'n general, toc,ai 'n raportarea, 'nrudirea #i 'ntreptrunderea concret a se,nificaiei #i a for,ei% )% /ltfel stau deci lucrurile c'nd este vorba de un se,n care trebuie s fie si,bol 8 de exe,plu leul este luat ca si,bol al ,rini,iei, vulpea ca simbol al vicleniei, cercul ca si,bol all ve#niciei, triungIiul ca si,bol al trinitii% 6ar leul #i vulpea posed, ca atare, 'nse#i proprietile a cror se,nificaie ele trebuie s-o expri,e 4 tot astfel, cercul nu arat ceea ce are neter,inat sau 'n cIip arbitrar ,rginit o linie dreapt, sau o linie care nu revine 'n ea 'ns#i, ceea ce este potrivit #i unei distane li,itate de ti,p 4 iar triungIiul ca u n ' n t r e g posed acela#i nu,r de laturi #i ungIiuri care rezult #i din ideea de 6u,nezeu, c'nd s@nt supuse n u $ r r i i deter,i-naiile concepute 'n 6u,nezeu de ctre religie% Prin ur,are, 'n aceste feluri de si,boluri existenele date posed de-ia 'n fiina lor proprie se,nificaia pentru a crei reprezentare #i expri,are s'nt So#ite, iar si,bolul, luat 'n sensul acesta ,ai larg, nu este deci si,plu se,n indiferent, ci este unul oare cuprinde 'n sine 'nsu#i, ca de,ent exterior, totodat #i coninutul reprezentrii pe care el o 'nfi#eaz% 'n acela#i ti,p 'ns el nu trebuie s se prezint 'naintea con#tiinei pe sine 'nsu#i ca acest lucru individual, concret, ci s 'nfi#eze nu,ai cIiar acea calitate general care este se,nificaia ur,rit% !% ' n a li t ,r e i 1 e a I ' n d, trebuie s not, apoi, c si,bolul, fiind se,n pur exterior #iol,@t,EEnEuEEtrebuie s f;ig; absolut adecvat se?,nif'ca'e'?s@lev2otu#i, invers>, pentru a r@,fne si,ral, el nici nu trebuie sa i se fac cu totu< adecvat% $Faci% de#i coninufu2 8 care este se,nificaia 8 #i for,a folosit pentru expri,area acesteia concord 'n privina u n e i 'nsu#iri, pe de alt parte, totu#i for,a si,bolic ca atare ,ai conine #i alte deter,inaii, cu totul independente Ede acea 'nsu#ire co,un pe care ea a se,nificat-o o dat 4 'ntoc,ai cu, #i coninutul poate fi nu nu,ai unul abstract 8 ca puterea, viclenia 8-, ci #i unul concret, oare poate, la r@ndul su, conine diferite caliti particulare, deosebite de pri,a 'nsu#ire 8 care constituie se,nificaia si,bolului su 8, precu, #i de celelalte 'nsu#iri particulare ale acestei for,e si,bolice% 8 /stfel, de exe,plu, leul nu este nu,ai tare, vulpea nu este nu,ai viclean #i ,ai ales 6u,nezeu posed 'nc #i cu totul alte 'nsu#iri deo't cele care pot fi cuprinse 'ntr-un nu,r, 'ntr-o figur ,ate,atic sau i'ntr-o for, de ani,al% .oninutul r,'ne ,, 7=4) 714 P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. c9-' n d if e r e n ?t fa de for,a care-l reprezint, iar ,odul-deter,Viat abstract pe care dl 'll constituie poate fi tot at't de bine dat i'n infinit de allte existene #i for,aii% 6e ase,enea, un coninut concret posed ,ulte

deter,inaii 'n el, la expri,area crora pot servi alte for,aii care conin acelea#i deter-$&,% !^H* ,inaii% Pentru existena concret #i exterioar 'n care un coninut se expri, pe sine si,bolic este valabil absolut acela#i lucru% .a existen concret #i exterioar, aceasta posed ,ai ,ulte deter,inaii al cror si,bol poate s fie% /stfel, cel ,ai apropiat #i cel ,ai bun si,bol al puterii -este, desigur, leul, dar 'n aceea#i i,sur e #i taurul, cornul 2i invers 5 taurul, la r@ndul lui, are o ,uli,e de alte%se,nificaii si,bolice% 6ar infinit de ,are este nu,rul for,elor #i al for,aiilor care au fost folosite ca $si,boluri pentru a reprezenta pe 6a,nezeu% Ceiese deci din cele precedente c, potrivit propriului su concept, si,bolulA are 'n ,od esenial un dublu sens5 a* In pri,ul r@nd, vederea unui si,bol atrage 'n generali dup sine de 'ndat 'ndoiala dac o figur oarecare trebuie sau nu trebuie luat ca si,bol4 aceasta cIiar #i aitunci c'nld face, abstracie de caracterul ecIivoc al raportrii la un coninut d e it e r , i n a t, coninut pe care ar fi s-d se,nifice o $figur av@nd i, ia i ,, u ii t e se,nificaii 4 anu,$e, se,nificaii crora le poate servi drWpt si,bol adesea pe baza unor legturi 'ndeprtate% .eea ce ave, 'n faa noastr i'n pri,ul ti'nd este 'n general o figur, o i,agine, care pentru sine nu ne sugereaz ded't reprezentarea unei existene ne,i-locite% 6e exe,plu, un leu, i, vultur, o culoare se 'nfi#eaz #i pot fi privite ca unele oe-i#i a-ung dor %'nse#i% 6in aceast cauz, se na#te 'ntrebarea dac un leu aii crui cIip ne este prezentat trebuie s se 'nfi#eze #i s se expri,e nu,ai pe sine sau dac trebuie s reprezinte #i s se,nifice, 'n afar de aceasta, '#i altceva 5 coninutul ,ai abstract al si,plei puteri, sau coninutul ,ai conoret al unui erou, sau al unui anoti,p, sau al agriculturii 4 se na#te 'ntrebarea dac o astfel de i,agine trebuie luat 'n 'neles p r o p r i u sau totodat #i 'n sens i i, p r o p ir i u, ori, eventual, nu,ai 'n sens i,propriu% 8 Dlti,ul caz 'l ave,, de exe,plu, 'n expresiile si,bolice ale li,bii, la cuvinte ca a prinde, a 'ncIeia etc% :'nd ele indic activiti suflete#ti ave, nu,ai ne,i-locit prezent 'naintea noastr se,nificaia lor de activiti suflete#ti, fr a ne a,inti, eventual, #i de aciunea senzorial a apucaS+.JIDB+/ ,' K/;tLI (,LP/L,2M I I.T3, !1H tului, a 'ncIiderii% 6ar, o'nd este vorba de i,aginea unui leu, x,% sHff ave, 'n faa ocIilor nu nu,ai se,nificaia pe care o poate avea ca si,bol, ci 'ns#i aceast figur #i existen sensibil% 6e aceea o astfel de incertitudine nu 'nceteaz deo't atunci c'nd a,bele laturi, adic se,nificaia #i for,a prin oare ea este expri,at, s'nt designate i'n cIip explicit, fiind expri,at prin aceasta totodat #i relaia lor% 6ar atunci existena concret reprezentat nu ,ai este nici ea si,bol 'n sensul propriu al cuv@ntului, ci este nu,ai o si,pl i,agine, iar relaia Vnagine-se,nifioaie ',brac cunoscuta for, a co,paraiei, a ,etaforei% In -netafor trebuie s ave, 'n ,inte a,bele 5 adic, o dat reprezentarea general #i apoi i,aginea ei concret%

.'nd 'ns reflexia ,n-a a-uns at't de departe 'no't s rein 'n ,od independent reprezentri generale #i ', consecin, s #i le 'nfi#eze sie#i ca atare, atunci nici for,a sensibil 'nrudit 'n care trebuie s-i#i gseasc expresie o se,nificaie ,ai general nu este 'nc g'ndit separat de aceast se,nificaie, oi for, #i se,nificaie s'nt g@ndite ne,i-locit contopite% /ici rezid, cu, vo, vedea #i ,ai t'rziu, deosebirea dintre si,bol #i co,paraie% 6e exe,plu, i.arol Soor excla,, la vederea soarelui care apune 5 =/#a ,oare un erou G>% /ici se,nificaia este desprit explicit de reprezentarea ei sensibill #i, 'n acela#i ti,p, i,aginii 'i este adugat se,nificaia% 'n alte cazuri, separarea #i raportarea aceasta nu este at't de li,pede scoas 'n eviden 'n ,etafoire, ci legtura r,i'ne ,ai ne,i-locit, dar atunci trebuie s ireias clar de-a din alt legtur a dialogului, din situaie #i din alte circu,stane, c i,aginea nu trebuie s fie considerat satisfctoare pentru sine #i c prin ea trebuie s se 'neleag cutare ori cutare se,nificaie deter,inat, se,nificaie oare nu poate r,i'ne incert% 6e exe,plu, o'nd 1utIer c'nt 5 =<ortrea tare e 6u,nezeul nostru>, sau o'nd se (" % ^2 spune 5 =Pe ocean, cu o ,ie de catarge, cltore#te ti,arul, 1ini#tit, pe-io luntre sigur ,'n i'n port ,o#neagul>, nu 'ncape nici o 'ndoial asupra se,nificaiei5 de aprare, c'nd este vorba de fortrea, de lu,e a speranelor #i planurilor sugerat de i,aginea oceanului #i a celor o ,ie de catarge 4 de scop ,rginit #i de posesiune, de peticul anic, dar sugerat precis de i,aginea luntrii #i a portului% 2ot astfel, o'nd se spune 'n Vechiul )esta$entW =6u,nezeu le-a rupt dinii 'n gura lor, sparge, 6oa,ne, ,selele puiului de leu%G>, ne d, sea,a 'ndat c dinii, gura, ,selele leului nu s@nt luate ca atare, ci s'nt !1Q P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. # nu,ai i,agini #i intuiii sensibile ce nu trebuie considerate 'n sens propriu, fiind vorba nu,ai de s e , , i f i c a i a lor% /ceast incertitudine se ive#te 'ns la si,bol ca atare, cu at't ,ai ,ult cu c't i,aginea care posed o se,nificaie este nu,ita 'n spe si,bol nu,ai c'nd aceast se,nificaie este expri,at pentru sine, ca la co,paraie, sau altfel, c'nd ea este de-a clar% <r 'ndoial, '#i si,bolului propriu-zis i se 'nltur dublul 'neles prin faptul c, din cauza 'ns#i a acestei incertitudini, legtura i,aginii sensibile cu se,nificaia ei devine o obi#nuin, #i deci ceva ,ai ,ult sau ,ai puin convenional 8 lucru neaprat necesar c'nd este vorba de si,ple se,ne 8, 'n ti,p ce, di,potriv, ,etafora se prezint ca ceva singular, inventat nu,ai l'n vederea unui scap ,o,entan, ca ceva li,pede ipentru sine, fiindc '#i poart cu sine se,nificaia 'ns#i% 6ar, cu toate c pentru cei ce se gsesc 'ntr-un astfel de cerc convenional de reprezentare un anu,it si,bol este clar datorit obi#nuinei, din contra, lucrurile stau cu totul altfel atunci c'nd este vorba de ?toi cei care nu se ,i#c 'n acela#i cerc sau pentru care acel cerc aparine trecutului%

Sai l'nfl'i acestora nu le este oferit !O * dec't ne,i-locita reprezentare sensibil, r,'n'nd de fiecare dat nesigur dac trebuie s se ,ulu,easc ou ceea ce au 'n fa sau dac prin aceasta se ,ai tri,ite #i la alte reprezentri #i idei% 6e exe,plu, c'nd observ, l'n bisericile cre#tine un triungIi pictat l'ntrun loc %vizibil, ne d, sea,a 'ndat c aici nu este vorba de intuiia sensibil a acestei figuri ca si,plu triungIi, ci este vorba de se,nificaia lui% Intr-un alt local, di,potriv, #ti, tot at@t de li,pede c aceea#i figur nu poate fi luat drept si,bol sau se,n al trinitii% /lte popoare, necre#tine, crora le lipse#te 'ns aceea#i obi#nuin #i cuno#tin, vor r,'ne, sub acest raport, 'n 'ndoial 4 #i nici noi 'n#ine nu s@nte, 'n ,sur s Iotr', pretutindeni dac un triungIi oarecare trebuie considerat ca triungIi propriu-zis sau trebuie luat 'n sens si,bolic, b* 6ar, 'n ce prive#te aceast incertitudine, nu este vorba despre si,ple cazuri li,itate 'n care a, 'ntfflnit-o, ci despre cu totul vaste regiuni ale artei, despre coninutul unui enor, ,aterial existent, coninutul aproape aii 'ntregii arte orientale% 6in aceast cauz, c'nd intr, ,ai 'nt@i 'n lu,ea figurilor #i for,elor vecIi 8 persane, indice #i egiptene 8, nu ne si,i, prea la largul nostru 5 ne d, sea,a c ne ,i#c, printre proble,e% .onsiderate nu,ai pentru ele 'nsele, aceste for,e nu ne apun ni,ic #i i,aginea lor sensibil nu ne 'nc@nt #i nu ne S+.JIDB+/ I% <3CS/ SISB31I.d / /C2+I !1" ,ulu,e#te, cci ele ne cer prin ele 'nsele s ptrunde, dincolo de ele, p'n la se,nificaia lor, care ar putea fi ceva ,ai ,ult #i ,ai profund dec't aceste i,agini% 1a alte produse, din-contra, l'i dai sea,a de la pri,a vedere c ele 8 de exe,plu pove#tile pentru copii 8 trebuie s fie un si,plu -oc cu i,agini #i cu asociaii 'nt@,pltoare #i bizare, :opiii ,ulu,indu-ise cu ?superficialitatea unor asiifel de i,agini, cu -ocul van #i lipsit de spirit al acestora #i cu co,binarea lor aiurita% PWpoairele 'ns, de#i fiinid 'nc 'n copilria lor, au pretins un coninut ,ai esen- Nt% !^^* iall, coninut ipe care, de fapt, 'l #i gsi, 'n for,ele de art ale iniilor #i egiptenilor, cu toate c 'n enig,aticele pls,uiri ale acestora se,nificaia nu este dec't indicat, iar l,urirea ei 'ntii,pin ,ari dificulti% 6ar, c'nd e vorba de o astfel de nepotrivire 'ntre se,nificaie #i ne,i-locit expresie artistic, este cu totul nesigur dac, s#i 'n ce ,sur, acest fapt trebuie atribuit indigeniei artei, lipsei de puritate #i de idei a i,aginaiei sau, di,potriv, dac ,ulte lucruri si,t fcute cu, s'nt fcute fiindc o elaborare plastic ,ai pur, ,ai precis, n-ar fi ca atare l'n stare s expri,e o se,nificaie ,ai ad'nc, recurg'ndu-se la fantastic #i la grotesc toc,ai 'n scopul de a realiza o reprezentare artistic ,ai cupr,ztaaiie% .Iiar #i 'n do,eniul clasic al artei se ,ai ive#te ici-#i-colo o ase,enea incertitudine, de#i caracterul clasic al artei nu const 'n a fi si,bolic, ci 'n acela de a fi 'n sine 'nsu#i absolut clar #i distinct% /nu,e, ideallul clasic este dlar prin faptul c el prinde adevratul coninut al artei, adic subiectivitatea substanial, #i toc,ai prin aceasta ea gse#te #i for,a adevrat, care 'n sine 'ns#i nu

expri, deo't acest coninut autentic, astfel 'nc't sensul, -a,nifioaia, nu este dec't cea care, 'n realitate, 'i este %proprie respectivei for,e exterioare, a,bele laturi ale operei de art coirespunzi',duH#i perfect una alteia, 'n ti,p ce 'n arta si,bolic, 'n ,etafor etc, i,aginea ,ai reprezint 'nc #i altceva dec't se,nificaia pentru oare ea serve#te% 6ar #i arta clasic posed un ele,ent de a,biguitate, 'ntruc'lt c'nd este vorba de pls,uirile ,itologice ale anticilor pute, s nu ave, certitudinea dac trebuie s ne opri, la figurile exterioare ca atare, #i s le ad,ir, nu,ai ca pe un -oc plin de graie al unei i,aginaii fericite 8 fiindc ,itologia n-ar fi, 'n general, dec@t van nscocire de fabule 8, sau dac ,ai trebuie s cut, #i o alt se,nificaie ,ai ad'nc a acestor figuri% /ceast din ur, cerin ne poate da de igi'ndit 'ndeosebi acolo unde coninutul acestor $&G% [oO $&,% (L1* !1 P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. fabule se refer la viaa #i aciunea divinitilor 'nse#i, 'ritruc't 'nt@,plrile relatate ar trebui s fie considerate ca fiind cu totul nede,ne de ceea ce este absolut #i ca si,ple nscociri nepotrivite #i lipsite de igust% 3nd citi,, de exe,plu, despre cele dousprezece ,unci ale lui Her-cuile, sau o'nd auzi, c Zeus l-a airunioat pe 0ulcan de pe :li,p pe insula 1e,nos, 'nc@t acosta a r,as #cIiop din aceast %cauz, ne d, sea,a c aici nu poate fi vorba dec't de o i,agine fabuloas a i,aginaiei% 2ot astfel, nu,eroasele a,oruri ale lui Iupiter ne pot aprea drept nscociri pur arbitrare% Invers 'ns 5 dat fiind faptul c astfel de istorii si,t povestite toc,ai desipre zeitatea supre,, devine tot at't de verosi,il c 'n spatele acestor pove#ti se ,ai ascunde #i o alt se,nificaie dec't cea pe care o ofer 'n cIip nemi"locit ,iturile% 6e aceea, 'n privina aceasta s-au afir,at valabile 'ndeosebi dou feluri o ip u s e de a vedea% Dnul dintre acestea consider ,itologia drept un ansa,blu de istorii pur exterioare #i nede,ne de divinitate4 de#i, privite 'n ele 'n#ile, acestea>?pot avea gir@ie, pot fi plcute #i interesante, ba pot fi cIiar foarte fru,oase 4 nu e 'ns 'ngduit, susin partizanii acestei concepii, ca ele s dea lac la cutarea altor se,nificaii ,ai profunde% Sitologia trebuie privit deci pur i s t o r i c, 'n for,a 'n care ea este dat, 'ntruid't, pe de o parte, sub asipect artistic,?%ea se 'nfi#eaz ca fiindu-?#i s9ficienta c't prive#te pls,uirile #i i,aginile ei, zeii, aciunile #i 'nt@,plrile lor, i,ai ,ult, ea ofer de-a 'n sine 'ns#i explicaia acestora, sco@nd 'n eviden se,nificaiile 4 pe de alt parte, ca proces istoric,, ea s-a for,at din ele,ente iniiale cu corectiv locali, precu, #i din liberul arbitru al preoilor, arti#tilor #i poeilor, din 'nt',plri istorice, din pove#ti de provenien strin #i din tradiii% 6i,potriv, a 1 doilea fel de a vedea, nu vrea s se ,ulu,easc eu ceea ce au pur exterior figurile #i povestirile ,itologice, ci insist susin@nd c 'n acestea rezid un sens generali #i ad'nc, a crui dezvelire #i cunoa#tere constituie sarcina pnopriu-zis a ,itologiei ca studiu #tiinific al ,iturilor% 6in aceast cauz, ,itologia ar trebui conceput si,bol ic, fiindc aici si,bolic nu 'nsea,n deo't

c ,iturile, ca unde ce s'nt nsicute din spirit, oriic't s-ar 'nfi#a ele de bizare, de ridicole #i de grote#ti, oric't de ,ulte ele,ente arbitrare, 'nt@,pltoare #i exterioare de-ale i,aginaiei ar fi a,estecate 'n ele, conin, ou toate acestea, se,nificaii, adic idei generale, filozofe,e despre natura divinitii% S+.JIDB+/ I% <3CS/ SISB31I.d / /C2+I !1^ 'n sensul acesta, 'n ulti,ul ti,p a 'nceput ,ai ales :reu-z e r, s parcurg 'n Ai$bolica sa reprezentrile ,itologice ale popoarelor antice, considerindu-le nu 'n cIip exterior #i prozaic, potrivit procedeului obi#nuit, ci cut@nd 'n ele raionalitatea interioar a se,nificaiilor% 'n aceast ,unc, .reuzer s-a lsat condus de presupunerea c ,iturile #i istoriile legendare '#i au originea 'n spiritul o,enesc, spirit care, fr 'ndoial, e 'n stare s se -oace ou reprezentrile sale despre zei, dar care p#e#te cu interesele ale religioase 'ntr-un do,eniu superior, unde ns-cocitoarea de for,e devine raiunea, cIiar dac ea r,@ne ',povrat 'n pri,ul r@nd cu deficiena de a nu-#i putea expune interiorul 'ntrun ,od adecvat% /ceast presupunere este adevrat 'n> sine %#i pentru sine 5 ireligia '#i are izvorul @n spirit, care-#i caut adevrul, 'l presi,te #i #i-l 'nfi#eaz 'naintea con#tiinei 'ntr-o for, oarecare, ifor, ce are 'nrudire ,ai apropiat sau ,ai 'ndeprtat cu acest cuprins al adevrului% .'nd 'ns raiunea este aceea care inventeaz for,ele, se na#te #i nevoia de a cunoa#te raionalitatea acestora% Bu,ai aceast cunoa#tere e cu adevrat de,n de o,% .ine o las la o pante, nu obine deo't o ,as de cuno#tine exterioare% 6i,potriv, isp'nd spre a dezveli adevrul interior al reprezentrilor ,itologice, pute, gsii -ustificare pentru diferitele ,itologii, fr a pierde die altfel din vedere cealalt latur a lor, anu,e, caracterul accidental #i arbitrar al i,aginaiei, natura local etc% 6iar, a cuta s $&i; (L)* -ustifici o,ul 'n creaiile #i pls,uirile sallc spirituale este o ocupaie nobiF, ,ai nobil ded't si,pla colectare de ele,ente istorice exterioare% /cu,, e adevrat c i s-a adus lui :reuzer 'nvinovirea c el n-ar face dec't s introduc 'n ,ituri, dup procedeul neoplatonicienilor, astfel de se,nificaii ,ai ad'iraoi #i ar cuta 'ri ele idei care, nu nu,ai c nu e dovedit istorice#te c s-ar gsi acolo, ci despre care se poate arta cIiar istorice#te c, pentru a le gsi 'n ,ituri, trebuie s fi fost introduse aci 'n prealabil% .ci poporul, poeii #i preoii, cu toate c pe de alt parte se vorbe#te ,ult despreG ,area 'nelepciune secret a preoilor, n-au #tiut ni,ic, se spune, despre astfel de idei, care ar fi fost nepotrivite cu nivelul de cultur al epocii% <r 'ndoial, acest din ur, punct e pe deplin 'ndreptit% Popoarele, poeii #i preoii, de fapt, n-au avut 'n ,intea lor-g'odturile generale care stau la baza reprezentrilor lor ,itologice 'n aceast for, general, 'not ei s le fi 'nvelit 'n cIip intenionat 'n aceast for, si,bolic% 6ar nici .reuzer nu sus!)L P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. ine aicest lucru% 6ac totu#i cei vecIi n-au vzut 'n ,itologia lor ceea ce vede, noi 'n ea azi, nu ur,eaz de aci nicidecu, c reprezentrile lor nu si'nt totu#i '

in s ii n e si,boluri #i c, din aceast cauz, nu trebuie s fie considerate ca atare, 'ntru-c't popoarele, pe ti,pul c'nd creau ,iturile, triau ele 'n#ile 'n stri poetice, #i, din acest ,otiv, ceea ce ele aveau ,ai inti, #i ,ai adi'nc In sufletul dor i#i-l 'nfi#au con#tiinei nu 'n for,a g'ndirii, ci 'n aceea a pls,uirilor i,aginaiei, fr a separa reprezentrile generale abstracte de i,aginile concrete% 2rebuie s reine, 'n ,od eseniali aici #i s ad,ite, c de fapt a#a stau lucrurile, cu toate c trebuie s ,rturisi, c e posibil s se furi#eze adesea 'n astfel de explicaii si,bolice co,binaii x,% !* pur artificiale #i ridicole, 'ntoc,ai ca atunci c'nd e vorba de eti,ologizri% c* 6ar orio't ne-a, ailfeuna la prerea c ,itologia, cu istoriile ei cu zei '#i cu vastele pls,uiri ale unei i,aginaii ne'ncetat iscoditoare, cuprinde 'n ea un coninut raionali #i ad'nici reprezentri religioase, se pune totu#i 'ntrebarea, cu privire la for,a si,bolic a artei, dac orice ,itologie #i orice art trebuie considerat ca s i , b o 1 i c % /stfel, de exe,plu, <rederic ScIlegel afir, c orice reprezentare artistic trebuie privit ca o alegorie% Si,bolicul sau alegoricul este 'neles atunci 'n sensul c fiecare oper de art #i orice figur ,itologic are la baza ei o idee generail, oare, scoas 'n eviden 'n fon,ia ei general, trebuie s ne l,ureasc ce se,nific, propriu-izis, o astfel de oper, o astfel de reprezentare M In ti,pul din ur,1, acest ,od de tratare a devenit #i el foarte obi#nuit% /stfel, de exe,plu, 'n ediiile ,ai noi ale lui 6a,te 8 la care se 'nt'l-nesc, $fr 'ndoial, ,ulte alegorii 8 s-a cutat s se explice fiecare o'ntec 'n ,od absolut alegoric 4 ediiile 'ngri-ite de HeU4ne ale poeilor vecIi vreau s l,ureasc #i ele, 'n note, sensul general al fiecrei ,etafore cu a-utorul unor deter,inaii abstracte de aile intelectului% .ci ,ai ales intelectul e acela care recunge repede la si,bol #i alegorie, 'ntrutf't el separ i,aginea de se,nificaia ei, distrugi'nd prin aceasta for,a artistic, cu care nu are de-a iface l'n aceast explicare si,bolic ce nu vrea s extrag din for,a artistic dec't generalul ca atare% .eea ce ave, 'n vedere aici nu este nicidecu, aceast extindere a si,bolicului asupra tuturor do,eniilor ,itologiei si artei, deoarece strduina noastr nu inte#te s arate $'n ce S+.JIDB+/ I% <3CS/ SISB31I./ / /C2+I !)1 ,sur ar putea ifi interpretate si,bolic sau alegoric for,e artistice luate 'n 'nelesul de ,ai sus al cuv@ntului, ci, invers, noi trebuie s ne 'ntreb,, 'n ce i,sur poate fi isocotit isi,- 3tu(^i* bolicul ca atare drept for, a ar t e i M 0re, sa stabili, 'n ce ,sur raportul artistic dintre se,nificaie #i for,a 'n oare acesta se expri, este si,bolic, deosebindu-tse de alte ,oduri de reprezentare artistic, #i anu,e de oel clasic #i de cel ro,antic% Iat de ce sarcina noastr, 'n loc s fie aceea de a extinde si,bolicul la 'ntregul do,eniu al artei, trebuie s fie invers, aceea de a trasa l,urit cercul a ceea ce e reprezentat 'n sine 'nsu#i ca si,bol propriu-zis #i care, d, aceast cauz, trebuie considerat ca %fiind si,bolic% In sensul acesta a fost de-a dat ,ai sus diviziunea idealului

artei ca for, a si,bolicului, a clasicului #i a ro,anticului% Si,bolicul, luat 'n sensul atribuit de noi cuv'ntului, 'nceteaz acolo unde, 'n locul unor reprezentri generale nedeter,inate, coninutul #i for,a reprezentrii artistice le constituie individualitatea liber% .ci subiectul este ceea ce e se,nificativ pentru sine 'nsu#i #i ceea ce se explic pe sine 'nsu#i% .eea ce subiectul si,te, g@nde#te, face, 'ndepline#te, 'nsu#irile #i aciunile lui, caracterul su, este el 'nsu#i, iar 'ntregul cerc al apariiei sale spirituale #i sensibile nu are alt se,nificaie dec't aceea a subiectului, oare 'n aceast desf#urare #i dezvoltare a sa nu se 'nfi#eaz intuiiei dea't pe sine ca stp'n peste 'ntreaga sa obiectivitate% Se,nificaie #i reprezentri sensibile, interior #i exterior, coninut #i i,agine, nu se ,ai deosebesc atunci unele de altele #i nu se ,ai 'nfi#az nu,ai ca 'nrudite, cu, e cazul 'n si,bolicul propriu-zis, ci se prezint ca un Fntreg uni c, 'n care feno,enul nu ,ai are 'n afara sa sau ling sine vreo alt esen, iar esena vreun alt feno,en% .eea ce ,anifest #i ceea ce e ,anifestat, s'tnt ca atare dep#ite, devenind unitate concret% 'n sensul acesta, zeii elini, 'ntruo't arta greac 'i 'nfi#eaz ca indivizi liberi, independeni 'n sine #i binedefinii, nu trebuie luai 'n 'neles si,bolic, ci ei '#i a-ung lor 'n#i#i% /ciunile lui Zeus, ale lui /pollo, ale /tenei, nu aparin 8 toc,ai 'n ceea ce prive#te arta 8 dec't acestor indivizi #i nu trebuie s reprezinte altceva dec't puterea #i pasiunile lor% 6ar dac se scoate prin abstracie, ii% >] din astfel de subieci liberi 'n sine, un concept general ca se,nificaie a lor #i se -uxtapune particularului ca explicaie a 'ntregului feno,en individual, este scpat din vedere #i distrus ceea ce e confor, artei 'n aoeste figuri% 6in aceast cauz, arti#tii )1 - c% 1)! $&,% (LQ* !)) ?P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. nici nu s-iau putut ',prieteni cu un astfel de ,od de reprezentare si,bolic a operelor de art #i cu figurile lor ,itologice% .ci ceea ce ,ai r,@ne eventual ca indicaie propriu-zis si,bolic sau ca alegorie 'n sus-a,intitull ,od de reprezentare artistic se refer la lucruri secundare #i este #i cobor't explicit la nivelul unui si,plu atribut #i siens 4 astfel, de exe,plu, vulturul e a#ezat l@ng Zeus, iar boull 'l 'nsoe#te pe evangIelistul 1uca, 'n ti,p ce egiptenii aveau 'n all lor /pis intuiia divinului 'nsu#i% 8 6ar, c'nd este vorba de aceast apariie artistic a subiectivitii libere, dificultatea const 'n a faice distincie dac ceea ce este reprezentat ca subiect, are #i individualitate #i subiectivitate real, sau dac posed nu,ai si,pla aparen a acestora, ca si,pl p er s on iif icacr e% 'n acest din ur, caz, personalitatea nu e dec't o for, superficial, care nu-i#i expri, propriul ei interior 'n aciuni particulare #ii 'n figur corporal, #i aa atare nu ptrunde, oa pe a sa proprie, 'ntreaga exterioritate a apariiei ei, ci ,ai posed pentru realitatea exterioar un alt interior, care nu este 'ns#i aceast personalitate #i

subiectivitate% /cesta constituie principalul punct de vedere referitor la deli,itarea artei si,bolice% Prin ur,are, la considerarea si,bolicului interesul nostru se 'ndreapt spre cunoa#terea procesului interior de for,are al ar te ii, ',truc't acesta se las derivat din conceptul idealului ce se dezvolt devenind art adevrat, #i las daci s recunoa#te, 'n gradele succesive ale si,bolicului trepte spre adevrata art% 3ric@t ar fi de str@ns legtura dintre religie #i art, nu trebuie totu#i s ne ocup, de si,boluri 'nse#i #i de religie ca cuprins al reprezentrilor si,bolice 'n sensul larg al cuv@ntului, ci s exa,in, la acestea nu,ai ceea ce face ca ele s aparin artei ca atare, latura religioas s-o ls, pe sea,a istoriei ,itologiei% 0,G,6,1-3 Pentru diviziunea ,ai precis a for,ei si,bolice a artei trebuie s stabili, 'nainte de toate puiniotelle-dii,it 'nuntrul crora 'nainteaz dezvoltarea% .u, a, sipus de-a, 'n linie general acest 'ntreg do,eniu ine nu,ai de prearit, 'ntruc@t ,ai 'nt@i nu ave, 'n faa noastr dec't se,nificaii 'n ele 'nsele 'nc neindividualizate S+.JIDB+/ I% <3CS/ SISB31I./ / /C2+I 2@2 esenial, se,nificaii a cror for, plastic ne,i-locit legat de ele este '#i adecvat '#i neadecvat% Pri,a regiune-frontier e deci pl,direa #i apariia intuiiei #i reprezentrii artistice 'n general 5 regiunea opus ne d 'ns arta propriu-zis, la care se 'nal si,bolicul ca la adevrul su% 6ac vre, s vorbi, 'n cIip subiectiv de pri,a apariie a artei si,bolice, pute, a,inti zicala dup care intuiia artistic 'n general, ca #i cea religioas, sau ,ai cur@nd a,bele ',preun, #i cIiar #i cercetareci #tiinific, au avut ca punct de plecare ,irarea% 3,ul pe oare nu-l ui,e#te ni,ic, '#i petrece $xi%(L" viaa ' n c 'n stare de dobitoioie #i t',pire% Bu-l intereseaz ni,ic #i ni,ic nu exist pentru el, fiindc el 'nc nu s-a separat #i liberat pe sine 'nsu#i de obiecte #i de existena singular #i ne,i-locit a acestora% Iar pe de alt parte pe cine ni,ic nu-l , a i ,ir, aceila consider 'ntreaga lu,e exterioar ca pe oeva de el 'nsu#i prea bine cunoscut, fie 'n felul abstract al unei lu,ini intelectuale general u,ane, fie av@nd nobila #i ,ai ad@nca con#tiin a libertii sale spirituale absolute #i a universalitii sale, privind astfel obiectele #i existena lor transfor,ate de pe o poziie spiritual oon#tient de sine% Sirarea '#i face apariia nu,ai acolo unde o,ul, liberat din pri,a #i cea ,ai ne,i-locit legtur cu natura #i de legtura cea ,ai direct #i pur pnaotic a dorinei, se retrage suflete#te din ctu#ele naturii #i ale propriei sale existene singulare, cut'nd #i vz@nd acu, 'n lucruri ceva genenal, existent 'n sine #i per,anent% /bia atunci 'l ui,esc obiectele naturii #i observ c ele s@nt altceva, ceva ce, totu#i, Irebuie s fie pentru el, pentru o,, #i-n ceea ce el caut s se ?regseasc pe sine, g'induri, raiune% Presenti,entul e ceva supe-?rior #i con#tiina a ceea ce este exterior r,@n 'nc neseparate, #i totu#i este 'n acela#i ti,p prezent o contradicie 'ntre lucrurile

naturale #i spirit, contradicie 'n oare obiectele se 'nfi#az pe c't de atrgtoare pe at@t de respingtoare, #i al crei senti,ent, 'nsoind nzuina de-a o 'nltura, produce ,irarea% 6eci pri,ul produs al acestei stri este faptul c o,ul, pe de o parte, '#i opune sie#i ca fundal natura, #i obiectivitatea in general, adorind-o ca pe o putere, iar pe de alt parte, '#i satisface 'n acela#i ti,p trebuina de a-t#i transfor,a 'n ceva exterior i de a-ll conte,pla ca pe ceva obiectiv senti,entul su subiectiv desipre un ce superior, esenial, universal% 'n aceast unire e ne,i-locit dat faptul c diferitele obiecte ale naturii #i cu deose- N] (L * bire obiecte ele,entare ca ,area, fluviile, ,unii, constelaiile, !)( ?P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. 4&=) nu s'nt luate 'n particularul lor ,od-ne,i-locit, ci, 'nlate prin reprezentare, ele obin for,a existenei universale 'n sine #i pentru sine% /rta 'ncepe prin faptul c ea cuprinde din nou 'ntr-o i,agine aceste reprezentri, potrivit generalitii lor #i existenei lor 'n sine eseniale, spre a fi intuite de ctre con#tiina ne,i-locit #i le expune pentru spirit 'n for,a obiectiv a acestora% Iat de ce adorarea ne,i-locit a obiectelor naturii, venerarea $religioas a naturii #i feti#is,ul, 'nc nu este art% Sub aspect obiectiv, 'nceputul artei st 'n cea ,ai str@ns legtur cu religia% Pri,ele opere de art s'nt ,itologice, 'n religie absolutul 'n general este acela care devine con#tient de sine, fie nu,ai 'n confor,itate cu cele ,ai abstracte #i ,ai srace deter,inaii ale lui% 6ar cea ,ai la 'nde,@n explicaie a absolutului o ofer feno,enele naturii, 'n a cror existen o,ul presi,te prezena absolutului 4 fc'ndu-i#i-l, 'n consecin, intuibil 'n for, de obiecte naturale% 'n aceast strduin '#i gse#te arta pri,a ei origine% 6ar #i sub acest raport arta nu-#i va face apariia deo't acolo unde o,ul nu vede absolutul ne,i-locit nu,ai 'n obiectele date 'n cIip real, ,ulu,in-du-se cu acest fel de realitate a divinului, ci acolo unde con#tiina produce din s ia e ' n sa#i concepia a ceea ce este pentru ea absolutul 'n for,a a ceea ce e 'n sine 'nsu#i exterior, precu, 2i ceea ce l'n aceast conexiune ,ai adecvat sau ,ai neadecvat, este obiectiv% <iindc artei 'i revine un coninut substanial prins de ctre spirit, ooninut ce apare, fr 'ndoial, 'n cIip exterior, dar 'ntr-un ,od exterior care nu e dat nu,ai ne,i-locit, ci este p r o dus d e s p i r i t nu,ai ca o existen oe cuprinde 'n sine #i expri, acest coninut% Iar pri,a traductoare, ,ai precis 5 pls,uitoare, a reprezentrilor religioase este 'n ,od exclusiv arta, fiindc conte,plarea prozaic a lu,ii obiective se afir, pe sine oa valabil nu,ai c'nd o,ul, devenit con#tiin de sine spiritual, #i-a c@#tigat, lupt@nd, libertatea fa de ,odul-ne,i-locit #i se opune acestuia, 'n posesiunea acestei liberti 'n oare el accept cu,inte obiectivitatea ca pe o si,pl exterioritate% /ceast sWparare este totdeauna o treapt ce apare ,ai t'rziu, 'n ti,p ce pri,a #tiin despre adevr, se 'nfi#eaz ca o stare ,i-locie 'ntre si,pla #i lipsita de spirit

cufundare 'n natur #i spiritualitatea cu totul liberat de ea% /ceast stare ,i-locie sau inter,ediar, 'n care spiritul '#i 'nfi#eaz reprezentrile 'n for,a lucrurilor naturii nu,ai fiindc el nu #i-a S+.JIDB+/ I% <3CS/ SISB31I.d / /C2+I !)H dob'ndit 'nc o for, ,ai 'nalt, dar se strduie#te s potriveasc 'n aoeast legare una cu alta oele dou laturi, aceast stare este 'n general 8 opus intelectului prozaic 8 poziia poeziei #i a artei% 6in aceast oauz, '#d #i face apariia con#tiina co,plet prozaic nu,ai acolo unde principiul libertii spirituale subiective a-unge s se realizeze 'n for,a sa abstract, #i apoi, ,ai t'rziu, 'n lu,ea ,odern cre#tin% 'n al doilea r@nd, punctul final ctre care tinde for,a si,bolic a artei, #i pe care ati,g'ndu-l, ea se dizolv oa art si,bolic, este a ir t a c 1 a 's ii c % /ceasta, cu toate c elaboreaz adevratul feno,en artistic, nu poate fi pri,a for, a artei 5 ea presupune, drept condiie a sa, cele ,ai diverse grade de ,i-locire #i de trecere ale simbolic9l9i' 6eoarece coninutul ei adecvat este individualitatea spiritual, care nu poate ptrunde 'n con#tiin ca for, #i coninut al absolutului #i adevrului dec't nu,ai dup ,ultiple ,i-lociri #i treceri% 'noeputul 'l face totdeauna ceea ce dup se,nificaia sa este abstract #i nedeter,inat, individualitatea spiritual, 'ns, trebuie s fie 'n cIip esenial concret 'n sine #i pentru sine 'ns#i% +a este conceptul care se deter,in pe sune din sine 'nsu#i 'n realitatea sa adecvat, concept cane poate fi cuprins nu,ai dup ce a fcut s-i pre,earg, dezvoltate unilateral, laturile abstracte a cror ,i-locire el este% 6up ce acest lucru a avut loc, prin ivirea sa ca totalitate, el pune totodat capt ,enionatelor abstracii% /cesta este cazul 'n arta clasic% +a opre#te 'ncercrile prealabile pur si,bolice #i subli,e ale artei, fiindc subiectivitatea spiritual '#i are 'n ea 'ns#i for,a adevrat, 'ntoc,ai cu, conceptul ce $& (1S* se deter,in pe sine 'nsu#i '#i creeaz din sine 'nsu#i existena particular ce-i este adecvat% :'nd e gsit -pentru art acest coninut veritabil #i pentru acesta adevrata for,, 'nceteaz ne,i-locit cutarea a,'ndurora #i nzuina spre ele, cutare 'n care toc,ai rezid insuficiena si,bolicului% 6ac 'nuntrul acestor punote-li,it cut, un pri,ea-p i u ,ai precis de diviziune pentru arta si,bolic, aceasta, 'ntruc't e 'n cutarea unor se,nificaii autentice #i a unui ,od de pls,uire corespunztor acestora, este 'n general o lupt a coninutului care repugn 'nc artei adevrate #i a for,ei tot at't de puin o,ogen cu el% .ci a,bele laturi, de#i conexate spre a alctui o identitate, nu coincid totu#i nici una ou cealalt #i nici cu adevratul concept al artei, tina'nd, din aoeast oauz, s ias din aceast uniune defectuoas% 'ntreaga art si,bolic !)Q P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. S+.J1DB+/ I% <3CS/ SISB31I.d / /C2+I 2@4

poate fi conceput sub acest aspect ca o continu discordie dintre se,nificaie #i for,, iar diferitele ei grade nu s',t propriu-zis feluri diverse ale si,bolicului, ci stadii #i ,oduri ale uneia #i aodleia#i contradicii% 6ar aceast lupt nu este prezent ,ai 'nt@i dec@t 'n sine, adic nepotrivirea laturilor a#ezate laolalt #i constr@nse s fie una nu a fast 'nc sesizat de con#tiina artistic, fiindc aceasta nu cunoa#te pentru sine, confor, naturii ei generale, nici se,nificaia pe aane ea o prinde #i nici for,a sau figura real 'n a crei existen definit ea #tie s conceap 4 #i, din aceast cauz, 'n loc s aib 'naintea ocIilor deosebirea ce const 'ntre se,nificaie #i for,, pleac de la ne,i-locita lor identitate% 6e aceea @ n c e ip u t u 1 'l for,eaz 'nc neseparata #i-n aceast conexiune contradictorie unitate ,isterioas 'n gestaie a coninutului artistic #i a expresiei lui si,bolice, expresie 'ncercat 8 adic si,bolicul propriu-zis, incon#tient, originar, 8 ale crui fon,ie 'nc nu s'nt a f ir , a t e ca si,boluri% (D 6in $contra, sf@r#itul arat dispariia #i autodisoluiia si,bolicului 'ntruc't lupta existent p'n aici ' n s ine a ptruns acu, 'n con#tiina artistic, iar si,bolizarea devine, din aceast cauz, separare con#tient a se,nificaiei pentru sine 'ns#i clar de i,aginea ei sensibil ce-i este 'nrudit 4 dar 'n aceast separare r,@ne 'n acela#i ti,p o raportare explicit, oare 'ns, 'n lac s se 'nfi#eze ca ne,i-locit identitate, se prezint nu,ai ca o si,pl c o , p a r a i e a se,nificaiei cu i,aginea, co,paraie 'n care iese 'n eviden #i deosebirea ,ai 'nainte ne#tiut% 8 /ceasta este sfena si,bolului #tiu t ca si,bol 4 aceasta e se,nificaia cunoscut pentru sine #i reprezentat confor, generalitii ei, se,nificaie a crei ?apariie concret e cobar't explicit la nivelul unei si,ple i,agini, #i cu care se,nificaia este co,parat 'n scopul intuii -vizrii artistice% 1a ,i-loc, 'ntre acel 'nceput #i acest sf@r#it se situeaz arta s u b 1 d , % I, ea se separ, pentru pri,a dat, se,nificaia, ca generalitate spiritual existent pentru sine, de existena concret, #i o reveleaz pe aceasta ca fiind negativul ei, fiind ceea ce-i este exterior, ceea oe-i serve#te, existen pe care se,nificaia ca generalitate spiritual existent pentru sine, pentru a se expri,a prin ea pe sin e, n-o poate lsa s fie independent, ci pe oare trebuie s-o afir,e ca pe ceea ce e 'n sine 'nsu#i defectuos #i de supri,at, cu toate c pentru expri,area sa se,nificaia nu dispune de altceva ded't toc,ai de acest ce exterior fa de ea #i lipsit de valoare% Strlucirea acestui caracter subli, al se,nificaiei pre,erge, confor, conceptului, co,paraiei propriu-zise, fiindc singularitatea concret a feno,enelor naturale #i a altor feno,ene trebuie tratat 'nainte de toate negativ #i 'ntrebuinat nu,ai ca podoab '#i decor pentru inaccesibila putere a se,nificaiei -ibsolute, 'nainte de a-i#i face apariia a,intita separaie explicit #i co,paraie selectiv a feno,enelor 'nrudite #i totu#i deosebite de se,nificaia a crei i,agine trebuie s-o furnizeze ele% /cu,, aceste trei grade principale ,ai sus indicate se ',part, la r@ndul lor, ,ai precis 'n felul ur,tor%

C'p !Kl"l I /% P 2 i , a treapt nu trebuie nu,it ea 'ns#i propriu-zis nici si,bolic, nici nu e de considerat, la drept vorbind, ca apar-tini'nd artei% +a nu faice ded't s descIid calea la acestea% /ceasta este ne,i-locita unitate substanial a absolutului, ca se,nificaie spiritual, cu existena lui sensibil neseparat 'ntr-o for, natural% B% / doua treapt for,eaz trecerea la si,bolul propriu-zis, 'ntruc@t unitatea iniial 'ncepe s se desfac #i acu, se,nificaiile generale se pun, pe de o parte, pentru sine 'n eviden dincolo de diferitele feno,ene naturale, iar pe de ailt parte 'n aceast generalitate reprezentat a lor ele trebuie 'n egal ,sur s a-ung iar#i 'n con#tiin 'n for, de obiecte concrete ale naturii% 'n aceast pri, #i dubl aspiraie a sa de a spiritualiza naturalul #i de a ?sensibiliza spiritualul, se ,anifest pe aceast treapt a artei si,bolice tot fantasticul #i confuzia, tot clocotul slbatic #i a,estectura ei, art care 'ntrevede, desigur, caracterul inadecvat al pls,uirilor ei, dar nu e capabil s re,edieze aceast deficien 'n alt cIip ded't desfigur@nd for,ele #i d'ndu-le di,ensiunile enor,e aile subli,ului pur cantitativ% 6in aceast cauz, pe aceast treapt ne gsi, 'ntr-o lu,e plin nu,ai de ficiuni, de lucruri de necrezut #i de ,iracole, fr s 'nt@lni, totu#i opere de art autentic fru,oase% .% 'n al t r e i 1 ie a r ' n d, prin aceast lupt a se,nificaiilor cu reprezentarea lor sensibil a-unge, la punctul de vedere al si,bolului propriu-zis, unde opera de art si,!) P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. bolic se #i elaboreaz pe sine confor, caracterului ei co,plet% <or,ele #i figurile nu ,ai s'nt aici cele date 'n cIip sensibil 8 for,e oare, pe pri,a treapt, coincid ne,i-locit cu absolutul $&,% (1!* ca for,e de existen concret ale lui nepi?oduse de art, iar pe treapta a doua nu s'nt 'n stare s 'nlture diferena dintre ele #i generalitatea se,nificaiilor ded't prin ,rirea enor, a obiectelor particulare ale naturii #i a eveni,entelor cu a-utorul i,aginaiei 8 ci, ca for, si,bolic, i se prezint acu, intuiiei, o for,aie creat de ctre art, for,aie cane trebuie s se reprezinte, pe de o parte, pe ea 'ns#i cu particularitile ei, iar pe de alt parte nu trebuie s ,anifeste nu,ai acest obiect izolat, ci #i o se,nificaie general ,ai larg ce trebuie legat de el #i recunoscut 'n el, 'no'it aceste for,e se 'nfi#az oa proble,e care cer s fie descoperit coninutul interior ascuns 'n ele% Ceferitor la aceste for,e ,ai deter,inate ale si,bolului 'nc originar, pute, avansa 'n general c ele provin din concepia religioas despre lu,e a unor popoare 'ntregi, ,otiv peri-tru care 'n aceast privin vre, s rea,inti, #i latura istoric a cIestiunii% Bu se pot deosebi 'ns ou toat rigoarea aceste concepii una de alta, fiindc diferitele feluri de ia vedea #i de a pls,ui dup for,ele artei 'n generaiG se a,estec unele cu altele, 'nc't for,a pe care o consider, drept tip funda,ental pentru concepia despre lu,e a unui popor

oarecare, o gsi, #i la popoare ,ai vecIi, sau la altele de ,ai t'rziu, de#i, e adevrat, ca for, subordonat sau sporadic% 'n esen 'ns, pentru pri,a treapt ave, de cutat concepii ,ai concrete #i piese -ustificative 'n religia vecIe p a r s i c , pentru treapta a doua, 'n I n d i a, iar pentru a treia, 'n +gipt% C'p !Kl"l II 'n cursul procesului ,ai sus indicat, se,nificaia, ,ai ,ult sau ,ai puin 'ntunecat de for,a ei sensibil particular, s-a dega-at 'n sf@r#it liber, pfcrunz'nd astfel pentru sine 'n con#tiin 'n toat li,pezi,ea ei% Prin aceasta, relaia propriu-zis $i= (1(* si,bolic este desfcut, iar locul indicaiilor pur si,bolice #i fantastice #i al defor,rilor '#i enig,elor 'l ia acu, arta substanialitii ca si,bolic a subli,ului, 'ntruc@t? se,nificaia absolut este conceput ca substan universal a 'ntregii lu,i feno,enale, substan care ptrunde totul% S+.JIDB+/ I% <3CS/ SISB31I.d / /C2+I !)^ 'n aceast privin, trebuie deosebite ,ai ales dou puncte de vedere, care '#i au te,eiul 'n raportul diferit ce exist 'ntre substan, ca ceea ce e absolut #i divin, #i natura finit a feno,enului% /nu,e, acest raport poate fi dublu, pozitiv #i negativ, de#i 'n a,bele for,e 8 cu, totdeauna substana universal e aceea care trebuie s ias 'n eviden 8 nu trebuie s fie 'nfi#ate intuiiei figura #i se,nificaia particular a lucrurilor, ci sufletul lor general #i poziia lor fa de aceast substan% /% Pe pri,a treapt, acest raport este conceput astfel, 'nc't substana, ca totalitate #i unitate liberal de orice particularitate, este i,anent feno,enelor deter,inate ca suflet creator #i ani,ator al lor, #i 'n aceast i,anen a ei ea se 'nfi#az deci ca fiind prezent 'n ,od afir,ativ #i e prins #i reprezentat de ctre subiectul ce renun la sine 'nsu#i, cufund'ndu-se plin de iubire 'n aceast esenialitate care sl#luie#te 'n toate lucrurile% /cest fapt d na#tere artei panteis,ului subli,, a#a cu, 'l vo, regsi 'n 'nceputurile lui de-a 'n India, apoi, dezvoltat 'n for,a lui cea ,ai strlucit 'n ,aIo,edanis, #i 'n arta ,isticei lui #i, 'n sf'r#it, 'ntr-un cIip subiectiv ,ai ad@ncit, 'n unele apariii ale ,isticei cre#tine% B% 6i,potriv, raportul negativ al subli,ului propriu-zis trebuie s-l cut, 'n poezia ebraic4 'n aceast poezie a subli,ului care nu #tie s srbtoreasc #i s exalte pe stp'nul fr de cIip al cerului #i p,@ntului altfel dec@t consider@nd 'ntreaga creaie nu,ai oa accident al puterii lui, oa sol al ,reix,% i iei lui, ca glorie #i podoab a grandorii lui 4 #i care, 'n acest scop, prive#te ca negativ, cIiar #i ceea ce e ,ai excelent, fiindc poezia ebraic nu e 'n stare s gseasc nici o expresie adecvat #i afir,ativ 'ndestultoare pentru puterea #i ,reia celui prea 'nalt, a-ung'nd la satisfacie pozitiv nu,ai prin supunerea creaturii, care nu-#i atinge propria-i ,sur #i se,nificaie dec't st-p'nit@ de senti,entul #i poziia nevredniciei sale%

C'p !Kl"l III Prin aceast autono,izare a se,nificaiei, considerat pentru sine 'n si,plitatea ei, separarea de feno,enul afir,at oa neadecvat ei este de-a 'n sine sv'r#it 4 #i cu, 'n cuprinsul !!L P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. acestei separri realle for,a #i se,nificaia trebuie totu#i aduse 'n raport de 'nrudire inti,, aceast raportare nu rezid nici ne,i-locit 'n se,nificaie, nici 'n for,, ci 'ntr-un al treilea ce subieci v, care gse#te 'n a,bele, pe baz de intuiie subiectiv, laturi ase,ntoare #i, spri-inindu-se pe acestea, face intuitiv '#i explic, cu a-utorul i,aginii singulare #i 'nrudite, se,nificaia cane, pentru sine 'ns#i, este li,pede% 6ar atunci i,aginea, 'n loc s fie expresie unic, este nu,ai un si,plu decor, ivindu-se pri, aceasta un raport care nu corespunde conceptului fru,osului, 'ntruo't i,agine #i se,nificaie se opun una celeilalte i'n loc s fie contopite una 'n alta, a#a cu, 'nc ,ai era caziull 8 de#i nu,ai 'n cIip i,perfect 8 la si,bolicul propriu-zis% 6e aceea operele de art ce-#i fac din aceast for, baza Iov aparin unui gen subordonat, iar coninutul lor nu poate fi absolutul 'nsu#i, oi o oarecare stare li,itat sau un $&= Q* eveni,ent ,rginit, ,otiv pentru oare for,ele acestui gen s'i-t 'ntrebuinate 'n ,are parte nu,ai ocazional, ou titlul de accesorii% 6ar, ,ai precis, #i 'n acest capitolG trebuie s deosebi, trei trepte principale 5 /% 6e pri, a treapt ine rnodul de reprezentare al fabulei, p a r a b o 1 c i '#i a p o 1 o g u 1 u i, specii 'n care separarea for,ei de se,nificaie 8 separare ce constituie trstura caracteristic a 'ntregului aoesit do,eniu 8 nu este 'nc afir,at 'n cIip exp 1 ic iit 2i unde nu este 'nc scoas 'n eviden latura s u b i e c t i v a co,parrii, cauz pentru care #i reprezentarea feno,enului individual concret 8 de la care pornind trebuie s fie explicat se,nificaia general 8 r,'ne de,ent p r e c u , p n i it or% B% Pe a d o u a treapt, di,potriv, do,in se,nificai ia general pentru sine for,a explicativ, oare nu se ,ai poate prezenta ded't ca si,plu atribut sau ca i,agine arbitrar aleas% /ici aparin 5 alegoria, ,etafora, co,paraia etc% .% 'n sf@r#it, a treia treapt las s ias co,plet la iveal d i s ociere a total a celor dou laturi unite p'n acu, 'n si,bol fie 'n cIip ne,i-locit #i 'n ciuda naturii lor relativ strine una de cealalt, fie, totu#i, raportate una la alta cu toat separarea #i autono,izarea lor% .oninutului, cunoscut pentru sine S+.JIDB+/ I% <3CS/ SISB31I./ / /C2+I !!1 ca generalitate prozaic, for,a artistic 'i apare ca oeva cu totul exterior, cu, e cazul 'n p o e , u 1 d i d a c t i c% 'n ti,p ce, pe de alt parte, ceea ce e ca atare exterior este cuprins #i reprezentat ca si,pl exterioritate 'n a#a-nu,ita poezie descriptiv% 6ar prin aceasta legtura #i relaia si,bolic au disprut, iar noi

trebuie s cut, o alt uniune a coninutului #i a for,ei, uniune oare s corespund cu adevrat conceptului artei% S+.JIDB+/ I% 1% SISB31I./ IB.3BP2I+B2/ 222 P . 8" CAPITOLUL I 6ac, 'n vederea unei tratri ,ai precise a cIestiunii, 'ncepe, acu, exa,inarea treptelor particulare de dezvoltare ale si,bolicului, trebuie s face, 'nceputul cu 'nceputul artei i,plicat 'n 'ns#i ideea artei% .u, a, vzut, acest 'nceput este for,a si,bolic a artei 'n 'nfi#area ei 'nc ne,i-locit, 'nc ne#tiut #i neafir,at ca si,pl i,agine #i si,bol 8 este si,bolicul incon#tient% 6ar, ,ai 'nainte ca acesta s-#i poat atinge caracterul lui propriu-zis si,bolic, si,bolic 'n sine 'nsu#i, precu, #i p e n t r u considerarea noastr, s'nt de relevat ,ai ,ulte condiii, deter,inate de conceptul 'nsu#i al si,bolicului% Punctul de plecare precis poate fi stabilit 'n felul ur,tor 5 Pe de o parte, si,bolul are ca baz a sa unirea ne,i-locit a se,nificaiei generale, #i prin aceasta spirituale, cu for,a sensibil adecvat, ca #i neadecvat, dar a crei nepotrivire n-a ptruns 'nc 'n con#tiin% Pe de alt parte 'ns, legtura dintre se,nificaie #i for, trebuie s fie de-a pls,uit de i,aginaie #i a r t , #i nu conceput ca o realitate divin pur #i si,plu dat ne,i-locit, cci si,bolul ia na#tere xlp (i * pentru art nu,ai prin separare a unei se,nificaii generale de ne,i-locita prezen ,atura 1 , 'n a crei existen concret este totu#i intuit absolutul ca real,ente prezent, dar intuit de ctre i,aginaie% 6e aceea, pri,a condiie a na#terii si,bolicului este toc,ai acea ne,i-locit unitate a absolutului #i a existenei lui 'n lu,ea feno,enal, unitate neprodus de art, ci gsit fr ea 'n obiectele reale ale naturii #i 'n activitile o,ene#ti% A. NEMIRLOCITA UNITATE ANTRE SEMNI?ICAEIE 9l ?ORMB In aceast intuit identitate ne,i-locit a divinului 8 care se 'nfi#eaz con#tiinei ca fiind una ou existena sa concret 'n natur #i 'n o, 8 nu este receptat nici natura ca atare, adic a#a cu, este ea, nici absolutul pentru sine, rupt de ea #i autono,izat, 'nc't propriu-zis nu se poate vorbi deoi de o deosebire 'ntre interior #i exterior, 'ntre se,nificaie #i for,, aceasta fiindc interiorul 'nc nu s-a deta#at ca se,nificaie pentru sine de ne,i-locita lui prezen real 'n ceea ce e dat% 6e aceea, dac vorbi, aici de se,nificaie, ea ine de reflexia noastr, care provine pentru noi din nevoia de a privi for,a care conine spiritualul '#i interiorul sub 'nfi#are intuitiv, 'n general ca pe ceva exterior, cu a-utorul cruia, pentru a putea 'nelege, vre, s vede, 'n interior, s vede, sufletul #i se,nificaia% Iat de ce, c'nd e vorba de astfel de intuiii generale, trebuie s face, distincia esenial dac popoarele care le-au avut ,ai 'nt'i au privit interiorul cIiar ca interior '#i se,nificaie sau dac nu,ai noi isi'nte, aceia care recunoa#te, aici o se,nificaie, se,nificaie ce-i#i pri,e#te 'n intuiie expresia sa exterioar% Prin ur,are, 'n aceast pri, unitate nu exist deosebire 'ntre 32fflet #i corp, concept #i realitate 4 corporalul #i sensibilul, naturalulG #i o,enescul nu s'nt

nu,ai expresii pentru o se,nificaie ce ur,eaz s fie 'nc distins de ele, ci feno,enele 'nse#i s'nt concepute ca irealitate ne,i-locit #i prezent a absolutului, care nu ,ai dob@nde#te #i o alt existen independent pentru sine, ci posed nu,ai ne,i-locitul prezent aii unui obiect, care esfce zeul, sau divinul% 'n cultul 1a,a, de exe,plu, acest o, individual, real, este cunoscut #i adorat 'n cIip direct ca zeu, 'ntoc,ai cu, s'nt adorate 'n allte religii ale naturii soarele, ,unii, fluviile, luna, diferite ani,ale, ca taurul, ,ai,ua etc, ca ne,i-locite existene divine, fiind considerate ca sfinte% .eva ase,ntor, de#i 'ntr-o for, ,ai ad'ncit, poate fi constatat 'n unele privine #i 'n concepia cre#tin% 6e exe,plu, dup doctrina catolic, p'inea sfinit este corpul reali al lui 6u,nezeu #i vinul este s',gele lui adevrat, iar Hristos este ne,i-locit prezent 'n ele 4 cIiar #i dup credina luteran ip'inea '#i vinul se transfor,, consu,ate cu credin, 'n corpul '#i s'ngele real al lui 6u,nezeu% /ceast identitate ,istic nu conine ni,ic din ceea ce ar fi pur si,bolic% /cesta apare abia 'n doctrina refor,at, prin faptul c !!( P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. S+.JIDB+/ I% 1% SISB31I./ IB.3BP2I+B2d !!H aici spiritualul este considerat pentru sine oa separat de ceea ce este sensibil, iar exteriorul este luat atunci oa si,pl tri,itere la o se,nificaie ce difer de el% Pi 'n icoanele fctoare de ,inuni #i reprezent@nd pe Sria acioneaz fora divin ca ne,i-locit prezent 'n ele, #i nu nu,ai si,bolic ca una ce n-ar fi dec't indicat prin acele icoane% 6iar concepia unitii cu totull ne,i-locite despre care este vorba o gsi, 'n for,a cea ,ai generalizat #i ,ai rsp'nidit 'n viaa #i religia vecIiului popor zenid, ale crui reprezentri #i instituii ne-au fost pstrate 'n Zend-/vesta% 1% /nu,e, 'n religia lui Zoraastru, lu,ina 'n for,a ei de existen natural, oa soare, stele, foc, cu strlucirea #i flcrile lui, se 'nfi#eaz drept absolutul, fr ca divinul s fie separat pentru sine de lu,in oa de o si,pl expresie #i i,agine sau ()L* si,bol% 6ivinul, se,nificaia, nu este desprit de existena sa concret, de lu,in, fiindc, de#ii lu,ina este luat #i 'n sensul de bine, de -ust, #i deci de ceea ce e binecuv@ntat, de ceea ce conserv #i rsp@nde#te viaa, ea nu este totu#i considerat ca si,pl i,agine a binelui, ci binele este el 'nsu#i lu,in% 2ot astfel stau lucrurile ou opusul lu,inii, cu 'ntunericul, oa ceea ce este i,pur, nociv, ru, distrugtor, ucigtor% Privit ,ai de aproape, aceast concepie se particularizeaz #i structureaz 'n ,odul ur,tor 5 a* 'n pri,ul ri'nd, divinul, ca ceea ce 'n sine e lu,in pur, #i opusul lui, adic 'ntunericul #i i,purul, s'nt, desigur, person if icat e #i se nu,esc 3 r , u z d #i /Iri-, a n, dar personificarea aceasta r,'ne cu totul superficial% 3iii,uzd nu este subiect liber 'n sine, lipsit de sensibilli-tate, cu, este 6u,nezeul evreilor, #i nu e cu adevrat spiritual #i personal, cu, este 6u,nezeul cre#tin, oare este

reprezentat ca spirit reali,enite personal #i con#tient de sine, oi 3ranuzd, cu toate c este nu,it rege, ,are spirit, -udector etc, r,'ne totu#i neseparat de existena sensibil ca lu,in #i lu,ini% +l nu este dec't acest ce general al tuturor existenelor particulare 'n care lu,ina, #i deci ceea oe e divin #i pur, este real, fr ca dl s se $retrag, de sine stttor, 'n sine din tot ce exist, s se retrag ca generalitate spiritual #i ca fiin-pentru-isine% 'n particularitile #i singularitile existente, el r,'ne 'ntoc,ai oa genul 'n specii #d indivizi% .a acest ce general, el are, desigur, precdere 'naintea a tot oe este particular #i este pri,ul, supre,ul, ca aurul strlucitor rege al regilor, este ceea ce e ,ai pur, ,ai bun, dar el nu-#i are existena dec't 'n tot ceea ce este fru,os #i pur, dup cu, /Iri,ian #io are 'n tot oe este 'ntunecos, ru, coruptibil #i bolnav% b* 6in aceast cauz, aceast concepie se a,plific 'ndat 'n reprezentarea ,ai larg a unei ' , p r i i a lu,inilor si a unei ',prii a tenebrelor, #i a luptei lor% 'n ',pria lui 3r,uzd sunt ,ai 'nt@i / uns aisp an z i i, ca principalele #apte lu,ini ale cerului 4 ei se bucur de cinstire divin, deoarece s'tnt esenialele existene particulare ale lu,inii #i, din aceast cauz, constituie existena concret a 'nsu#i divinului, ca un popor ceresc #i ,are% <iecare /,#aspand 8 cercului lor le aparine #i 3n,uzd 8 '#i are zilele c'nd prezideaz, binecuv@nteaz #i face bine% Dr,eaz apoi ,ai departe, 'n linie descendent, 1KeKii #i !er=erii% care snt personificai, fr 'ndoial, 'ntoc,ai ca #i 3r,uzd, 'ns fr a li se atribui, intuitiv, figur u,an ,ai precis, 'na't pe sea,a intuiiei nu r,l'ne ca esenial nici subiectivitatea spiritual, ,ici cea corporal, ci existena concret ca lu,in, claritate, strlucire, lu,inozitate, iradiaie% 'n cIip ase,ntor, s'nt considerate drept for,e de existen a lui 3r,uzd #i diferite lucruri naturale, care, privite ca obiecte exterioare, nu s'nt nici lu,ini, nici corpuri lu,inoase 4 astfel 5 ani,ale, plante, precu, #i for,aii spirituale #i corporale aparintoare lu,ii u,ane, oa diferite aciuni #i stri, 'ntreaga via a statului, regele 'ncon-urat de cei #apte diriguitori supre,i, or@nduirea social a strilor, ora#e #i districte cu cpeteniile lor, care, ca unii ce s'nt cei ,ai buni #i cei ,ai puri, s'nt inui s serveasc de ,odel #i s presteze aprare 8 #i, 'n generali, ca existen a lui 3r,uzd este considerat 'ntreaga realitate% 6eoarece tot ce poart 'n sine 'nflorire #i rsp@nde#te viaa, tot oe se conserv este for, de existen a lu,inii #i a puritii #i, prin aceasta, esite existena concret a lui 3r,uzd% 3rice adevr particular, orice buntate #i iubire, orice dreptate '#i bl@ndee particular, orice e viu, binefctor #i aprtor este considerat de Zoroiastru ca fiind 'n sine lu,inos #i divin% I,periul lui 3r,uzd este ceea oe e pur #i lu,inos, cu adevrat existent 4 #i, 'n plus, aici nu exist deosebire 'ntre feno,enele naturii #i cele ale spiritului, 'ntoc,ai cu, 'n 3r,uzd 'nsu#i lu,ina #i buntatea, calitatea spiritual #i oea sensibil, coincid ne,i-locit% S it 2 1 u c i r e a unei creaturi este deci pentru Zoraastru su,a spiritului, a forei #i a pulsaiilor vitale de tot felul, 'ntruc@t acestea tind 'n cIip pozitiv spre con-servare #i spre 'nlturarea a tot oe e 'n sine 'nsu#i ru #i nociv%

!!Q P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. .eea oe este real #i bun 'n ani,ale, oa,eni #i plante este lu,in, #i dup ,sura #i calitatea acestei lu,inoziti este deter,inat strlucirea ,ai ,are sau ,ai ,ic a tuturor obiectelor% /ceea#i structur #i gradaie exist #i 'n i,periul lui /Iri,an, nu,ai c aici se realizeaz #i do,in ceea ce e ru din t>N punct de vedere spiritual #i rul natural, 'n generali ceea ce este ]i distrugtor #i activ 'n sens negativ% 6ar puterea lui /Iri,an nu trebuie s se extind #i de aceea scopul universului este considerat ioa fiind acelia de a ni,ici i,periul lui /Iri,an, de a-l zdrobii, pentru ca 'n tot ce exist s fie viu, prezent #i s do,neasc nu,ai 3r,uzd% c* /cestui unic scop 'i este 'ncIinat 'ntreaga via u,an% 6atoria fiecrui ins nu const deci 'n altceva dec@t 'n propria-i purificare sufleteasc #i trupeasc, precu, #i 'n rsp'ndirea acestei stri binecuv@ntate #i 'n co,baterea lui /Iri,an 'n cuprinsul tuturor strilor #i activitilor o,ene#ti #i naturale% 6e aceea obligaia supre, #i cea ,ai sf@nt este aceea de a prea,ri pe 3r,uzd 'n creaia sa, de a iubi #i cinsti tot ce provine din aceast lu,in #i este pur 'n sine 'nsu#i #i de a cuta s-i devii agreabil% 3r,uzd este 'nceputul #i sf@r#itul oricrei venerri% Piarsul va cIe,a deci 'nainte de toate pe 3tr,uzd cu gIidul #i cuv@ntul #i i se va ruga lui% 6up prea,rirea aceluia din care a e,anat 'ntreaga lu,e a ceea ce e pur, parsul se va 'ntoarce 'n rugciunea sa spre lucrurile particulare, 'n ordinea valorii, de,nitii #i perfeciunii lor 4 cci, spune parsul, 'n ,sura 'n care lucrurile s'nt bune '#i curate, 3r,uzd sl#luie#te 'n ele #i le iube#te oa pe fiii puri ai si, de care se bucur ca la 'nceputul fiinelor, c@nd totul era nou nscut de el '#i pur% /stfel, rugciunea este adresat 'n pri,ul r@nd ctre /,#aspanzi, ca celor ()!* ,ai apropiate copii ale lui 3ai,uzd, ca acelor care s'nt pri,ii #i cei ,ai strlucii ',pre-,uitori ai tronului lui #i care spri-in do,nia lui% Cugciunea ctre aceste spirite ale cerului se refer precis la proprietile #i atribuiile lor #i, cu, este vorba de stele, ea se raporteaz la fazele apariiei lor 'n ti,p% Soarele este i,plorat 'n ti,pul zilei, #i totdeauna 'n alt cIip, dup cu, rsare, e la a,iaz sau apune 4 de di,ineaa p'n la a,iaz parsul se roag ca 3r,uzd s binevoiasc a-i ,ri strlucirea, iar seara se roag ca soarele s-i ocroteasc viaa cu a-utorul lui 3r,uzd #i al %tuturor Izezilor% 0enerat este 'ns cu deosebire SitIracare, fecundator al p,@ntului #i deserturilor, '#i revars sucul su Irnitor peste 'ntreaga natur #i, oa lupttor puternic S+.JIDB+/ I% 1% SISB31I./ IB.3BP2I+B2/ 224 ',potriva tuturor develor certei, rzboiului #i ale distrugerii, este creatorul pcii% Sai departe, parsul 'n rugciunile lui de prea,rire, rugciuni 'n ansa,blul lor ,onotone, scoate oarecu, 'n lu,in ceea ce este ideal 'n o,, ceea ce este cu totul pur #i veritabil 'n acesta, adic <erverii, ca spirite u,ane pure, indiferent 'n ce regiune a p,'ntului ar tri sau ar fi trit ele% S'nt adresate rugciuni cu

deosebire spiritului pur al lui Zoroastru, iar apoi spiritelor cpeteniilor strilor, ora#elor, districtelor, spiritele tuturor oa,enilor fiind considerate, de-a depe acu,, legate 'ntre ele ca ,e,bri ai societii vii a lu,inilor, societate care va deveni odat #i ,ai unitar 'n :orot,an% In sf'r#it, nu s'nt uitai nici ,unii, arborii, ani,alele 4 s'nt invocate 'ns ou referire la 3r,uzd 5 ceea ce ele au bun, serviciul ce-il aduc ele o,ului, este ludat #i venerat aa o for, a existenei concrete a lui 3r,uzd, fapt ce trebuie reinut oa ceva cu totul exoeleot 'n felul lui% In afar de aceast adorare, Zend-/ves?ta insist asupra 'nfptuirii reale, practice, a binelui '#i asupra cureniei g@ndului, .uv@ntului #i faptei, lin 'ntreaga sa co,portare exterioar #i interioar parsul trebuie s fie ca lu,ina '#i is triasc #i s lucreze ca 3r,uzd, ca /,#aspanzii, Izezii, ca Zoroastru #i ca toi x,% N)t oa,enii buni% .ci toi ace#tia triesc #i au trit 'n lu,in #i toate faptele lor s'nt lu,in 4 de aceea fiecare trebuie s-i aib 'n fa ca ,odel #i s le ur,eze exe,plul% .u c@t expri, o,ul 'n viaa #i 'n faptele sale ,ai ,uflt curenie lu,inoas #i buntate, cu at't 'i s'nt ,ai aproape spiritele cerului% 'ntoc,ai cu, Izezii '#i revars binefacerile lor peste toate, d'ndu-ile via #i fc@ndu-lle roditoare #i prietenoase, tot astfel va cuta #i o,ul s purifice natura, s-o 'nnobileze #i s rsp'ndeasc peste tot lu,ina vieii #i fecunditate fericit% Iat de ce Irne#te el pe cei fl,'nzi #i 'ngri-e#te bolnavii, iar celor 'nsetai le 'ntinde butura rcoritoare4 ofer cltorului adpost #i loc de odiIn, iar p,'ntului 'i d s,@na curat 4 iat de ce sap el canalie folositoare, planteaz deserturile cu arbori, a-ut, unde poate, cre#terea #i se 'ngri-ie#te de Irana #i de fecundarea vietilor 4 iat de oe, pentru strlucirea pur a focului, 'ngroap el ani,alele ,oarte #i i,pure, 'nte,eiaz cstorii, iar sf@nta Sapanido,iad 'ns#i, Izedul p,@ntului, se bucur #i Stur paguba pe care caut s-o pregteasc 6evele #i 6arvanzii% )% .eea ce a, nu,it si,bolic nu este ' in c de Io c prezent ', aceste concepii funda,entale% Pe de o parte, lu,ina este, )) - c% 1)! !! P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. eviide,t, cea care exist 'n cIip ,aturai, iar pe de alt pante ea are se,nificaia binelui, a oeea ce este plin de prosperitate, a ceea ce conserv, incit s-ar putea spune c existena reall a lu,inii este o si,pl i,agine adecvat acestei se,nificaii care se extinde asupra 'ntregii naturi '#i lu,i u,ane% 'n ce prive#te 'ns concepia par#ilor 'n#i#i, separarea existenei de se,nificaia ei este fals, fiindc pentru ei 1 u , i n a este binele toc,ai ca lu,in #i este conceput 'n a#a fdl, 'nc@t ea este prezent #i acioneaz ca lu,in 'n orice bine particular, 'n orice este viu #i x,, ()H* pozitiv% Dniversalul #i divinul se realizeaz, desigur, de-a lungul diferenelor realitii particulare a lu,ii, dar 'n aceste for,e pantioullare #i

individuale de existen a universalului unitatea substanial #i nedesprit dintre se,nificaie #i figur se ,enine totu#i, iar 'nfi#area diferit a acestei uniti nu se raporteaz la deosebirea se,nificaiei ca se,nificaie de ,anifestarea ei, ci prive#te nu,ai diversitatea obiectdlor existente, ca, de exe,plu, sitele, plante, concepii #i aciuni o,ene#ti, obiecte 'n care este conte,plat ca fiind prezent divinul ca lu,in ori 'ntuneric% 'n reprezentri ,ai t'rzii se ,erge, fr 'ndoial, p'n la unde 'nceputuri si,bolice, dar care nu reprezint tipul propriu al 'ntregului fel de a vedea, ci pot fi considerate nu,ai ca 'nfptuiri izolate% /stfel, de exe,plu, 3r,uzd spune oidat despre favoritul su 6#e,#id 5 =<erverul sf'nit al lui 6#e,#id, fiul lui BivenigIai,, era ,are 'naintea ,ea% S'nia lui a pri,it de la ,ine un pu,nal, al crui ti# era de aur #i al crui ,'ner era din Lir' 6#e,#id pri,i apoi trei sute de pri ale P,'ntului, despic P,'nitull cu la,a sa de aur, cu pu,nalul su, #i zise 5 Sapan-do,ad s se bucureO% +l pronun cuv@ntul sf@nt cu rugciune ctre ani,alele do,enstice, ctre cele slbatice #i ctre oa,eni% /sNfal trecerea lui deveni ferioire #i binecuv@ntare pentru acele ri, #i se adunar ,uli,i ,ari de ani,ale do,estice #i slbatice #i de oa,eni>% /ici pu,nalul #i despicarea P,@ntului este deci o i,agine a crei se,nificaie poate fi agricultura% .ultura p,@ntului nu este 'nc pentru sine o activitate spiritual, dar tot at@t de puin este ea ,unc pur natural 4 ea este o ,unc general a o,ului, spri-init pe reflexie, pe inteligen #i pe experien '#i venind @n atingere cu toate relaiile vieii lui% /cu,, e adevrat c ,iu se spune explicit ,icieri 'n descrierea alaiului $lui 6#e,#id c aceast tiere a p,'ntului cu pu,nalul ar se,$x= ()Q* S+.2IDB+/ I% 1% SISB31I./ IB.3BP2I+B2d !!^ nifica iagrioultura 4 #i nu se vorbe#te 'n legtur cu aceast tiere de nici o fecundare '#i nici de noade ale p,'ntullui, totu#i, ',toru-c't 'n aceast aciune singular pare s rezide ,ai ,ult dec@t aceast expediie individual '#i aceast deseleniaie a p,@ntului, trebuie is vede, 'n ea ceva ice este indicat ', %cIip si,bolic% 2ot ias stau lucrurile #i l'n ice prive#te reprezentrile ,ai precise pe oare le 'nit'lni, 'ndeosebi l'n dezvoltarea de ,ai t@rziu a iculSuiiui lui SitIira, unde acesta e reprezentat ca un t@nr ciare, @n pe#tera se,iobscur, ridic sus capul taurului #i-i 'nfige pu,nalul $'n gru,az, @n ti,p ce un i#arpe linge s@ngele vrsat, iar o scorpie 'neap prile genitale ale ani,alului% /ceast reprezentare si,bolic a fost interpretat c@nd astrono,ic, c'nd 'n iallt icIip% 6ar, 'n ,od i,ai ?generali #i ,ai adl'nc, taurul poate fi considerat ca reprezent@nd principiul naturii pe care-l 'nvinge o,ul, adic ispiritul, cu toate c pot interveni aici #i relaii astrono,ice% 6ar la faptul c a,intita reprezentare conine 'n ea se,nificaia >victoriei $spiritului asupra naturii tri,ite #i nu,ele lui SitIna% al ,i-locitorului, ,ai ales 'ntr-o epoc ,ai t@rzie, c@nd dep#irea naturii devenise de-a o nevoie a popoarelor% 6ar, cu, a, spus, astfel de si,boluri apar 'n concepia vecIilor par#i n u , a i

i'n cIip llturallnic #i nu constituie un principiu general lall 'ntregului lor fdl de a vddea% Pi ,ai puin isi,bo 1 ic este cu 11u 1 pe ioare-l prescrie Zend-/vesta% /ici nu gsi, eventuale dansuri si,bolice oare ar fi s %reproduc sau s %celebreze ,i#carea 'ncruci#at a $constelaiilor, #i tot at@t de puin gsi, aici alte activiti caire ar trece nu,ai de i,agini indicatoare alle unor reprezentri generale 4 toate aciunile li,puse parsuilui ca obligaii %religioase s@nt preocupri loe intesc rsp@ndirea reall a puritii interioare #i a cureniei exterioare, rnifi#@ndu-se ca 'ndeplinirii raionale ale scopului general, care este realizarea do,niei lui 3r,uzd 'n toi oa,enii #i 'n toate obiactdle naturii, prin ur,are realizarea unui scop nu nu,ai indicat 'n acele aciuni, ci realizat integral 'n ele% !% .u, ans 'ntregii concepii parse 'i lipse#te tipiuil si,bolicului, 'i lipse#te #i caracterul ia iceea ice este propiriu-zis a r i s -t i c% <r 'ndoial, felul ei de reprezentare poate fi nu,it 'n generali p o e t i c, cci diversdle obiecte ale naturii s@nt tot at't de puin ca #i diferitele opinii #i stri o,ene#ti fapte #i aciuni luate l'n for,a lor ne,i-locit #i, prin aceasta, 'nt@,pltoare, prozaic #i lipsit de se,nificaie, ci s'nt privite, confor, naturii !(L P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. 55 S+.JIDB+/ I% 1%% SISB31I./ IB.3BP2I+B2d !(1 lor eseniale, 'n ilu,ina absolutului, ca lu,in 4 #i invers 5 nici esenialitatea general a irealitii concrete, naturale #i u,ane, nu este conceput 'n generalitatea ei lipsit de existen #i de for,, ci acest general #i acel individual s'nt reprezentate #i expri,ate ca fiind ne,i-locit una% 3 astfel de concepie poate fi considerat fru,oas, cuprinztoare #i ,are, iar co,parat cu proaste #i absurde cIipuri de idoli, lu,ina, ca acest ceva 'n sine pur #i universal, este, fr 'ndoial, adecvat binelui #i adevrului% 6ar pcezia din aceast concepie se opre#te la ceva cu totul general #i nu duce la iart #i la opere de art% <iindc nici binele, nici divinul nu s'nt 'n sine deter,inate, nici figura #i for,a acestui coninut nu s'nt create de spirit, ci, dup cu, a, vzut de-a, 'nsu#i ceea ce e dat 8 soarele, stelele, plantele reale, ani,alele, oa,enii, focul, asia cu, exist 8 ieste luat 'n 'nfi#area lui ne,i-locit ca figur de-a adecvat absolutului% Ceprezentarea sensibil nu este pls,uit de ctre spirit, a#a cu, cere arta, nu este inventat #i for,at de el, ci este gsit ne,i-locit 'n existena exterioar ca expresie adecvat #i este enunat ca atare% <r 'ndoial, individul este, pe de alt parte, fixat de reprezentare #i independent de realitatea lui 8 (xu ()!* ,ca4 de exe,plu, 'n Izezi #i 'n <erveri, genii ale diferiilor oa,eni, dar, fc'lnd aceast separare incipient, invenia poetic este de cea ,ai silab spe, fiindc deosebirea ar,'ne cu totul for,al, 'ne't geniul <erver ori Ized nu pri,e#te o for, plastic particular, #i nici nu trebuie is pri,easc, oi, 'n parte, posed ,ereu acela#i coninut, 'n parte nu,ai si,pla for,, pentru sine goal, a subiectivitii pe care o posed de-a individul existent% I,aginaia nu produce

nici o alt se,nificaie ,ai ad'nc, nici for,a de sine stttoare a unei individualiti 'n sine ,ai bogate% Pi, cu toate c vede, apoi existenele particulare cuprinse laolalt 'n reprezentri generale #i 'n genuri crora reprezentarea le atribuie existen real ca igenuri, totu#i aceast ridicare a ,ultiplului la o unitate esenial '#i cuprinztoare, ca s',bure si baz a for,elor individuale de acela#i fel #i gen, este '#i ea, ila r'ndul ei, nu,ai 'n sens nedeter,inat activitate a i,aginaiei, #i nu o oper proprie poeziei 5#i artei% /stfel, de exe,plu, focul Belir,, fooul sacru este focul esenial, iar 'ntre ape 'nt'lni, de ase,enea o iap a tuturor apelor% Horn trece de pri,ul, cel ,ai pur #i cel ,ai puternic dintre toi arborii 4 el este copacul originar, 'n care pulseaz puterea de via ne,uritoare% 'ntre ,uni este reprezentat Albords% ,untele sf'nt, ca ger,ene al 'ntregului P,@nt, ,unte ce se 'nal 'n strlucitoare lu,in, ,unte de pe care pornesc binefctorii oamenilor care au posedat cunoa#terea lu,inii, ,unte pe care poposesc soarele, luna #i stelele% 'n general 'ns, universalul este conceput 'n ne,i-locit unitate cu realitatea dat a lucrurilor particulare, #i nu,ai ici '#i colo s'nt fcute intuibile, ou a-utorul unor i,agini partic9lare, reprezentrile generale% 'n ,od #i ,ai prozaic, cultul are drept scop 'nfptuirea real a do,niei lui 3r,uzd i'n toate lucrurile -#i nu cere dec't adaptarea la acest scop #i puritatea fiecrui obiect, fr s scoat din toate acestea o oper de art existent oarecu, 'n for, ne,i-locit vie, a#a cu, -n :recia au #tiut s 'nfi#eze, cu corpurile lor perfecte, atleii Ci l9pttorii' Pe toate aceste laturi '#i sub toate aceste raporturi, pri,a unitate a generalitii spirituale '#i a realitii sensibile constituie nu,ai baza si,bolicului 'n art, dar fr ca laoeast unitate s fie de-a ea i'ns#i si,bolic #i 'n stare s produc opere de art% Pentru ia atinge acest proxi, el, este necesar 'naintarea de ila adineaori considerata pri, unitate la diferendul #i la 1 u p t a dintre se,nificaie #i for,a ei% B. SIMBOLICA ?ANTASTICB 6i,potriv, atunci ic'nd con#tiina prse#te ne,i-locit conte,plata identitate a absolutului #i a existenei lui perceput 'n exterior, 'n faa noastr ave, ca deter,inaie esenial separarea laturilor p'n acu, unite, lupta se,nificaiei ou for,a, lupt ce ',pinge direct la 'ncercarea de a vindeca ruptura prin contopirea a ceea ce e separat 8, contopire operat 'ntr-un cIip fantastic% /bia cu aceast 'ncercare ia na#tere veritabila nevoie de art% 6eoarece, c'nd reprezentarea nu-#i ,ai fixeaz coninutul conte,plat nu,ai 'n cIip ne,i-locit 'n realitatea dat, ci-G fixeaz pentru sine, liberat de aceast existen concret, spiritului 'i revine sarcina ca, spri-init pe o i,aginaie bogat s dea for,, pentru intuiie si percepie, reprezentrilor generale 'n-trun fel nou, produs de spirit, #i s produc creaii de art prin aceast activitate a sa% .u, 'ns 'n pri,a sfer, 'n al crei cuprins ne ,ai gsi, 'nc, aceast sarcin ou poate fi 'nfptuit !() P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+

<CDS3SD1DI /C2IS2I. S+.JIDB+/ I% 1% SISB31I./ IB.3BP2I+B2d 2=2 ded't si,bolic, ar putea is -par c ne afl, de-a acu, 'n do,eniul si,bolicului propriu-izis% .u toate acestea, nu acesta este cazul% $Si% Nso* Sai S,t'i, d, peste pls,uiri %alle unei i,aginaii 'n fierbere, care, l'n ,eil,i#tea viziunilor ei fantastice, nu faae deo't s indice icalea oare poate duioe la adevratul punot centnall all artei ?si,bolice% /nu,e, ila ipri,a lapariie ia diferenei '#i a relaiei dintre se,nificaie '#i ifonr,a de ?reprezentare, a,bele, adic separarea, ca #i legarea, s@nt 'nc confuze $'n ifielu%il lor% /ceast stare de confuzie devine necesar prin faptul ic ,ici una dintre cele dou laturi distincte ,u is-a dezvdltat 'nc devenind totalitate cane is ipoante 'n sine l'ns#i ,o,entul icare constituie deten,i-naia de te,ei a celeilalte 4 ,u,ai astfel ise ipot realiza unitatea cu adevrat adecvat #i concilierea% .onfor, totalitii sale, spiritul deter,in, de exe,plu, latara feno,enului exterior $bot at't de ,ult din isine 'nsu#i, pe id't feno,enul l'n sine total #i adecvat nu este pentru isine dec@t existen exterioar a spirtualului% 6ar la aceast pri, separaie a se,nificaiilor prinse de spirit, precu, #i a lu,ii feno,enale date, se,nificaiile nu sl'nt cele ale spiritualitii concrete, ci isi'nit abstracii, iar expresia lor este, de ase,enea, ceea ce nu este ptruns ide spirit, '#i deai ceea ce este nu,ai l'n cIip abstract, exterior #i sensibili% 6orina fierbinte de deosebire '#i ?unire r,l'ne din aceast cauz ca un fdl de beie care sare ne,i-locit, confuz #i fr ,sur, de lla a,nuntele sensibile ila cdle ,ai generale se,nificaii, nefiind 'n stare s gseasc, pentru ceea ce a sesizat 'n interiorul con#tiinei, dec@t for,a absolut contrar a unor configuraii sensibile% /ceast contradicie este aceea care trebuie s uneasc cu adevrat ele,entele ce ise opun unul altuia, dar, ,inat de una dintre cele dou laturi i'n cea opus acesteia #i irespins din aceasta 'napoi 'n pri,a, ea nu face ded't s se npusteasc nelini#tit c'nd aici c'nid dincolo, i'ncIipuindu-#i c a gsit de-a call,araa 'n acest du-te-vino '#i 'n clocotul -acestei strduine spre rezolvare% 6e aceea 'n locul concilierii autentice este prezentat ca adevrat unificare toc,ai contradicia ca atare, #i deai cea ,ai $&i% (!i* i,perfect unitate ieste propus drept cea care corWpsonde pro-priu-zis artei% Prin ur,are, l'n acest c',p al confuziei tulburi nu este voie s cut, adevrata fru,usee, deoarece, 'n saltul ne'ncetat #i grbit de la o extre, la oealallt, vede,, pe de o parte, c a,ploarea #i fora se,nificaiilor igenerale este legat 'ntr-un ,od cu totul neadecvat de ele,entul sensibil, ?receptat att 'n a,nuntele Hui, id't '#i 'n for,a lui de apariie %ele,entar, #i pe deait parte, ?invers, ceea ce este cel ,ai generali 8 c'nd se pleac de lla acesta 8 ieste aruncat ifr pudoare 'n ,i-locul prezentului cdlui ,ai senzual, iar c'nd con#tiina a-unge s aib senti,entul acestei nepotriviri $i,aginaia nu poate ie#i din 'ncurctur dec@t irecung'nd lla desfigurri 5 ea ',pinge $liniile figurilor particulare dincolo ide li,itdle lor precis conturate, le lrge#te, transfor,@nd

figurile 'n %ceva nedeter,inat #i lipsit de ,sur, Ile scIi,onose#te, i'n ifelull acesta, 'n nzuina ei dup conciliere, i,aginaia scoate 'n plin lu,in neputina ei de a concilia ceea ce este Wpus% /ceste pri,e #i 'nc foarte slbatice 'ncercri ale i,aginaiei #i artei Ile gsi, ,ai ales la vecIii i n z i% Sub acest aspect, idefeotuil lor principali const 'n faptul c ele nu s'nt 'n stare nici is sesizeze 'n cIip li,pede se,nificaiille ca atare, nici s cuprind 'n $for,a ei proprie #i 'n i,portana ei realitatea existent% 6e aceea inizii s-au dovedit #i incapabili de a 'nelege 'n i,od istoric persoanele #i eveni,entele, cci pentru o astfel de 'nelegere este ,evoie de luciditatea care te face s fii 'n stare s ireoWptezi '#i is pricepi ceea ce a avut loc, pentru sine #i 'n for,a sa real, confor, ,i-locirilor sale e,pirice #i 'n lu,ina te,eiurilor, scopurilor #i eauzdlor sale% Bzuina lor struitoare de ia ireduoe totul #i orice la absolut '#i lla divin #i de ia vadea 'n cele ,ai obi#nuite lucruri #i 'n tot ce este i,ai sensibil prezena real a zeilor loreat de i,aginaie se opune acestei luciditi prozaice% 'n inextricabila confuzie pe care ei o fac 'ntre finit #i absolut, $'ntru?d't ,u in sea,a de loc de ordinea, de 'nelegerea #i de fer,itatea con#tiinei cotidiene '#i a prozei ei, inzii cu toat bogia #i grandioasa lor 'ndrzneal, alunec de ase,enea 'ntr-o 'nspi,@nttoare bui,ceal a fantasticului, care trece repede de la ceea ce este ,ai interior #i anai profund la prezentul cel ,ai co,un, spre a converti ne,i-locit o extre, 'n cealalt #i a o desfigura% Pentru a arta ?trsturile ,ai precise ale acestei ne'ncetate stri de beie, ale acestei 'nnebuniri #i nebunii, nu trebuie s parcurge, aici reprezentrile rdligioase ca atare, ci nu,ai prin-cipaliele ,o,ente confor, crora acest fdl de a vedea aparine artei% /ceste puncte principale s',t ur,toardle 5 1% Dna dintre extre,ele con#tiinei indice este con#tiina absolutului, ca ceea ce este 'n sine universal, lipsit de diferene, !(( P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. S+.JIDB+/ I% 1% -SISB31I./ IB.3BP2I+B2d !(H #i astfel co,plet nedeter,inat% /ceast abstracie extre,, 'ntru-c't nu are nici coninut particular, nici nu este reprezentat ca personalitate concret, nu se 'nfi#eaz sub nici un aspect ca o ,aterie creia intuiia i-ar putea da o foxxn oarecare% 6eoarece BraI,an, ca aceast supre, divinitate 'n general, este absolut inaccesibil si,urilor #i percepiei, ba, propriu-ais, nu este nici ,car obiect pentru g'ndiire% 6eoarece de g@ndire ine con#tiina de sine, care '#i afir, un obieot pentru a se gsi 'n el pe sine% 3rice 'nelegere este de-a o identificare a eului cu obiectul, este o conciliere a celor ce, 'n afara acestui raport, s'nt separate 4 ceea ce nu 'neleg, nu cunosc, r,@ne ceva ce este pentru ,ine strin #i altceva% <elul indian de unire a eului u,an cu BraI,an nu este 'ns dec't ,ereu potenata ridicare spre aceasta abstracie extre,, abstracie 'n care ?trebuie s fi pierit nu nu,ai 'ntregul coninut concret, oi '#i con#tiina de

sine, 'nainte $&,, (!!* ca o,ul s poat a-unge la ea% 6in aceast cauz, indul nu cunoa#te nici o ',pcare #i nici o indentitate cu BraI,an N'n sensul c spiritul o,enesc ar deveni con#tient de aceast unitate, ci $unitatea const pentru inzi toc,ai 'n aceea c con#tiina #i con#tiina de sine dispar total, dispr@nd prin aceasta tot coninutul lu,ii #i coninutul propriei personaliti% :olirea #i ni,icirea con#tiinei p'n lia 'ndobitocire total trece drept starea cea ,ai 'nalt, stare care face din o, zeu supre,, BraI,an% /ceast abstracie, care este tot ceea ce o,ul '#i poate i,pune sie#i ornai aspru, face, pe de o parte, ca BraI,an, iar pe de alt parte, ca pur teoreticul cult interior al 'ndobitocirii #i ,ortificrii de sine s nu fie obiect al i,aginaiei #i al artei, care ar avea ocazie s procedeze 'n variate for,e doar la descrierea dru,ului ce duce la aceast int% )% Invers, intuiia indic sare 'n cIip tot at't de ne,i-locit din acest do,eniu al suprasensibilului 'n acela al celei ,ai palpabile realiti sensibile% .u, 'ns identitatea ne,i-locit #i deci cal, a celor dou laturi este supri,at, #i 'n locul ei diferena a devenit tip funda,ental 'nuntrul identitii, aceast contradicie ne ',pinge fr ,i-locire din tot ceea ce este ,ai finit 'n ceea ce e divin #i din acesta, iar#i, 'napoi 'n ceea ce e ,ai ,rginit, iar ,oi tri, printre pls,uiri care iau na#tere din aceast convertire ,utual a uneia dintre laturi 'n cealalt, tri, ca fintr-o lu,e de strigoi unde nici un ,od-deter,inaf al for,ei pe care a, vrea s-l reine, nu rezist, ci se transfor, subit 'n contrarul lui sau, u,pl'ndu-se dincolo de orice ,sur, plesne#te% 6eci ,odurile generale 'n care '#i face apariia arta indic s'nt ur,toarele 5 a* Pe de o parte, reprezentarea 'ncorporeaz coninutul enor, al absolutului 'n sensibilul ne,i-locit #i individual, 'n a#a fel c acest ce individual 'nsu#i a#a cu, este el, x,% trebuie s reprezinte desv@r#it 'n sine un astfel de coninut #i s existe ca atare ca acest coninut pentru intuiie% In Ha$a-lana% de exe,plu, prietenul lui Ca,a, Hanu,an, prinul ,ai,uelor, este o figur principal #i sv@r#e#te cele ,ai vite-e#ti fapte% In general, ?,ai,ua este venerat ca divin 'n India #i exist un 'ntreg ora# -aii ,ai,uelor% 'n ,ai,u, ca acest ce individual, ecte ad,irat #i divinizat coninutul infinit al absolutului% 6e ase,enea vaca Saibala, care apare 'n Ha$aiana #i ea, 'n ?episodul cu penitenele lui 0isva,itna, este 'nvestit cu putere ne,surat% +xist apoi 'n India fa,ilii 'n care absolutul 'nsu#i vegeteaz ca acest o,, ?real, de#i cu totul redus #i obtuz, o, care este venerat 'n ne,i-locita lui via prezent ca divinitate% /cela#i lucru 'l gsi, #i 'n la,ais,, unde, iar#i, un o, singur se bucur de supre,a adorare ca divinitate prezent, 'n India 'ns, o astfel de veneraie nu este acordat exclusiv unui singur o,, ci fiecare braI,an trece de-a ca BraI,an prin faptul c s-a nscut 'n casta sa, realiz@nd, de-a prin na#terea sa trupeasc, pe cale natural rena#terea prin spirit care identific pe o, cu 6u,nezeu, incit 'ns#i cul,ea a oeea ce e ,ai divin recade 'n cu totul co,una realitate sensibil a existenei% .ci, de#i

braI,anilor le este prescris ca cea ,ai sf'nt a lor datorie s citeasc 0edele #i s a-ung astfel s 'neleag ad'nourile divinitii, aceast obligaie poate fi totu#i ',plinit cu cea ,ai ,are lips de spiritualitate fr ca braI,anul s fie despoiat de natura lui divin% 2ot astfel este unul dintre raporturile cele ,ai generale, anu,e creaia, na#terea, pe care inzii o 'nfi#eaz 'n art ca pe cel ,ai vecIi zeu, ia fel cu, este pentru eleni +ros% /ceast creaie, activitate divin, este 'ns privit iar#i 'n ,ultiple reprezentri 'n cIip cu totul sensibil, iar organele sexuale, brbte#ti #i fe,eie#ti, s'nt considerate ca tot ce este ,ai sf@nt% 6e ase,enea divinul, cu toate c inter- $-c,, vine 'n realitate #i pentru sine, oa divin, este a,estecat 'n ,od cu totul trivial 'n tot ceea ce este ,ai cotidian% /stfel, de exe,plu, la 'nceputul Ha$aianei se poveste#te cu, s-a dus )*i' 47>) !(Q P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ ?P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. BraI,a la 0al,icIis, ,iticul o'ntre al Ha$cnanei# 0ail-,icIis 'l pri,e#te 'n obi#nuitul i,od indic, 'l oo,pilii,?eniteaz, 'i 'ntinde un scaun, 'i aduce ap '#i fructe 4 BraI,a se a#az de fapt ?pe scaun, silind-o pe gazd s fac la fel% /i#a i#ed ei ti,p 'ndesluinigiait, p'n oe, 'n sf@r#it, BraI,a 'i porunce#te lui 0ali,icIis s co,pun Ha$aic$a# 6eci nici aici nu ave, de-ia fiace 'nc ou o concepie pro-priu-izis si,bolic, cci 8 de#i a#a cu, pretinde si,bolul 8 figurile s'nt luate din ceea ice este idat #i is'nt 'ntrebuinate cu se,nificaii ,ai generale, itotui#i 'nc este absent de aici cealalt latur, oare pretinde ioa existenele particulare s nu aib se,nificaia absolut pentru intuiie de a fi reale, ci nu,ai s indice o se,nificaie% Pentru i,aginaia indian, ,ai,ua, vaca, un braI,an oarecare etc% nu s'nt si,boluri 'nrudite alie diAin9l9i, ci is'nt considerate #i $reprezentate ca 'nsu#i diviniuil, ca existene concrete adecvate %acestuia% 6ar, aici rezid contradicia ?oare ',pinge arta indic la un al doilea fdl de concepie% <iindc, pe de o parte, ceea ce este absolut nesensibil, absolutul ca atare, se,nificaia pur %#i si,plu, s'nt sesizate ca ceea ce este cu adevrat divin, iar pe de alt parte for,ele individuale ale realitii concrete s'nt privite de i,aginaie, '#i l'n existena lor sensibil, ne,i-locit ca feno,ene divine% 'n parte, fr 'ndoial, ele ar fi s expri,e nu,ai $laturi particulare ale absolutului 5 cu toate acestea, #i atunci individualul ne,i-locit 8 reprezentat ca existen concret adecvat a acestei generaliti deter,inate 8 este cu totul neadecvat acestui coninut al su '#i este 'n contradicie cu at't ,ai strident cu acesta, cu o't se,nificaia este aici conceput de-a 'n generalitatea ei '#i, cu toat aceast generalitate, ea este afir,at explicit de i,aginaie ca ne,i-locit identic cu cea ce este de cea ,ai individual '#i ,ai sensibil natur% b* /rta indic caut pri,a soluie a acestui dezacord, dup cu, a, ,enionat de-a ,ai sus, 'n lipsa de ,sur a pls,uirilor ei% 6iferitele figuri, pentru a putea atinge generalitatea ca figuri sensibile, s'nt defor,ate, devenind colosale

#i grote#ti% 6eoarece figura singular care nu trebuie s se expri,e pe sine 'ns#i #i se,nificaia ce-d este proprie ca feno,en particular, ci trebuie s expri,e o se,nificaie generaia care %rezid 'n afara sa, ou ,ulu,e#te intuiia p'n ce, scoas din li,itele ei, nu e ?transfor,at 'n ceva enor,, 'n ceva fr noi, #i ,sur% /ici se caut realizarea a,ploarei #i generalitii se,S+.JIDB+/ I% 1% SISB31I./ IB.3BP2I+B2/ 2=4 nifiicaiilor, ?,ai ales prin exagerarea prodigioas a ,ri,ii for,ei spaiale, precu, #i a i,ensitii te,porale, #i prin ,ultiplicarea aceleia#i deter,inaii, ca ,uli,ea capetelor, a braelor etc% 3ul, de exe,plu, cuprinde 'n el pasrea% /ceast for, particular de existen este lrgit acu,, devenind reprezentarea inco,ensurabil a unui ou cos,ic ca 'nveli# all vieii universale a tuturor lucrurilor, ou 'n care BraI,a, zeul creator, petrece inactiv un 'ntreg an, p'n c'nd, prin puterea %si,plului g'nd, -u,tile oului se desfac% 'n afar de obiectele naturale s'nt ridicai #i indivizi u,ani #i eveni,ente o,ene#ti p'n la se,nificaia unei aciuni divine ireale, #i aceasta 'n a#a fdl, c nici divinul ca atare, nici o,enescul nu poate fi ,eninut fer,, ci a,bele acestea se 'nfi#eaz totdeauna tred'nd unul 'n cellalt '#i a,esteo'ndu-se unul cu altul% 'n aceast categorie intr 'ndeosebi 'ncarnrile zeilor, ,ai cu sea, acelea ale l9i 0i#nu, zeul care conserv, #i ale crui fapte for,eaz coninutul principali aii ,arilor poe,e epice% F', aoesite l'ncannri, divinitatea trece 'n cIip ne,i-locit 'n feno,enul lu,esc% /stfel, Ca,a este a #aptea 'ncarnaie a lui 0i#nu $Ca,a#andra*% 6in diferitele nevoi, aciuni, stri, figuri #i ,oduri de co,portare din aceste poe,e reiese c coni,utull lor este luat 'n parte din eveni,ente reale, din faptele unor regi ,ai vecIi care au avut puterea de a 'nte,eia noi stri de drept #i de organizare, #i din aceast cauz ne gsi, ta ,i-locul o,enescului, pe terenul solid al realitii% 6ar #i invers apoi 5 totul este la ir'ndul su ,rit, ',pins 'n nebullos, transpus 'n generali, ffino't ne fuge din nou de sub picioare terenul ,pe care abia a, clcat #i nu ,ai #ti, unde s'nte,% 2ot astfel se petrec lucrurile %#i 'n Aacontala# 1a 'nceput ave, l'n faa noastr cea ,ai delicat #i ,ai plin de graie lu,e a dragostei, lu,e 'n care totul se desf#oar potrivit ,odului de via o,enesc, dar dup aceea s'nte, dintr-o dat rupi de aceast realitate cu totul concret #i ridicai 'n norii cerului lui Indra, unde total este scIi,bat #i, scos din sfera sa deter,inat, este lrgit pri,ind se,nificaii generale referitoare la viaa natural 'n %raport eu braI,anii #i cu puterea asupra zeilor naturii conferit o,ului pe calea unor severe penitene% Bici acest fel de reprezentare nu poate fi nu,it propriu-zis si,bolic, fiindc adevratul si,bol las figura deter,inat de care se face uz s subziste 'n ,odul-deter,inat al ei, a#a cu, este ea 5 reprezentarea %si,bolic nu vrea s conte,ple 'n si,bol existena ?concret ne,i-locit a se,nificaiei confor, gene!( P/C2+/ / Il-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I.

-.!! AQi ralitii acesteia, ci ea nu face dec't s tri,it la se,nificaie cu a-utorul calitilor analoge ale obiectului% 6ar arta indian, de#i separ generalitatea de existena individual, pretinde, cu toate acestea, #i ne,i-locita unitate a acestora, unitate produs de i,aginaie% 6in aceast cauz, ea este nevoit s despoaie existentul concret de caracterul lui ,rginit #i s-i ,reasc cIiar 'n for, sensibil p'n la a-l transfor,a 'n ceva nedeter,inat #i a-l desfigura% In aceast licIefiere a ,odului-deter,i-nat #i 'n confuzia ce rezult de aici 8 prin faptul c totdeauna este 'ncorporat cel ,ai 'nalt cuprins 'n lucruri, feno,ene, 'nt',plri #i fapte, care, dat fiind natura lor ,rginit, nu au nici 'n ele #i pentru ele 'nsdle puterea proprie unui astfel de coninut #i nici nu s@nt 'n stare s-l expri,e 8 pute, descoperi ,ai cu-r'nd o re,iniscen a subli,ului dec't si,bolicul pro-priu-zis% /nu,e, 'n subli, 8 dup cu, vo, putea afla #i ,ai 'ncolo 8 feno,enul finit expri, absolutul pe care el trebuie s-l 'nfi#eze 'n cIip intuitiv 'n a#a fel, i'nc't este vizibil din feno,enul 'nsu#i c nu poate fi ecIivalent coninutului% /#a stau, de exe,plu, l9cr9rile cu eternitatea% Ceprezentarea ei devine subli, c'nd trebuie expri,at 'n cIip te,porali, 'nitruc't aici cel ,ai ,are nu,r nu a-unge pentru a#a ceva #i trebuie ,ereu ,rit, fr s pute, a-unge la capt% /stfel, despre 6u,nezeu se spune 5 =3 ,ie de ani s'nt 'sn faa ta o zi>% /rta indic conine ,ulte de felul acesta sau de un gen ase,ntor 4 ,ulte lucruri care 'ncep s dea acest ton al subli,ului% 6ar ,area deosebire dintre acest subli, #i subli,ul adevrat const 'n faptul c i,aginaia indic nu 'nfptuie#te 'n astfel de pls,uiri lipsite de fir'n negativizarea feno,enelor pe care le 'nf-i#az, ci crede c, prin ,enionata lips de ,sur #i de li,itare, a #ters #i fcut s dispar diferena #i contradicia dintre absolut '#i for,a lui plastic% Pe c't de puin pute, considera aceast pls,uire, cu exagerrile ei, drept si,bolic #i subli, 'n sensul propriu al acestor ter,eni, tot pe at't de puin o pute, privi 'ns ca 'ntr-adevr fiurn o a fi % .ci, fr 'ndoial, ea ne ofer, cu deosebire 'n prezentarea o,enescului, ,ulte ele,ente graioase si duioase, ,ulte i,agini agreabile #i senti,ente delicate, apoi cele ,ai splendide descrieri ale naturii #i cele ,ai fer,ectoare #i ,ai naive trsturi ale iubirii #i ale nevinoviei, precu, #i ,ulte lucruri grandioase #i nobile, dar, 'n ce prive#te se,nificaiile generale funda,entale, acestea, invers, r,'n totu#i ,ereu de natur cu totul sensibil 4 cele ,ai serbede eleS+.JIDB+/ I% 1% SISB31I./ IB.3BP2I+B2/ !(^ ,ente stau alturi de ceea ce e supre,, precizia este distrus, subli,ul este si,pl lips de li,it, iar ceea ce aparine ,itului ,erge 'n bun parte nu,ai p'n la fantasticul unei i,aginaii ne'ncetat cuttoare #i al unui talent de pls,uire lipsit de 'nelepciune% c* 'n sf'r#it, cea ,ai pur for, de reprezentare pe care o gsi, pe aceast treapt este personific a r e a, #i 'n general figura u , a n % 'ntruc't 'ns aici se,nificaia 'nc nu trebuie 'neleas ca liber subiectivitate spiritual, ci

conine fie un ,od-deter,inat oarecare, abstract, luat 'n generalitatea lui, fie naturalul si,plu, ca viaa fluviilor, ,unilor, constelaiilor, soarelui, este, proprdu-zis, sub de,nitatea figurii o,ene#ti s fie 'ntrebuinat ca expresie pentru acest gen de coninut% <iindc, confor, adevratei lui destinaii, corpul o,enesc, precu, #i for,a aciunilor #i eveni,entelor u,ane, expri, nu,ai coninutul interior #i concret al spiritului, care 'n aceast realitate a sa este la sine 'nsu#i #i nu posed 'n ea nu,ai un si,bol sau un se,n exterior% Pe de o parte deci, cu toate c se,nificaia pe care este cIe,at s-o reprezinte personificarea trebuie s aparin spiritualului ca #i naturalului, aceasta, din cauza caracterului abstract al se,nificaiei pe aceast treapt, r,'ne 'nc superficial #i are nevoie pentru a deveni ,ai intuitiv de ,ultiple alte for,aii, cu care a,esteo'ndu-ise devine ea 'ns#i i,pur% Pe de alt pante, ,u subiectivitatea #i for,a ei s'nt aici ceea ce trebuie s fie se,nificat, ci ,a,if e 's rile ei exterioare, fapte ebc, deoarece nu,ai 'n aciune #i fapt rezid pantioulariziarea ,ai precis oe poate fi adus 'n legtur ou coninutul precis aG se,nificaiei generale% 6ar atunci iar#i se ive#te defectul ca nu subiectul, ci nu,ai exteriorizarea lui este ceea ce e i,portant #i se,nificativ, precu, #i confuzia c 'nt',-plrile #i faptele, 'n loc s fie realitate #i existen ce se realizeaz a subiectului, '#i pri,esc coninutul #i se,nificaia de altundeva% 6e aceea, o serie de astfel de aciuni poate avea, desigur, 'n sine 'ns#i o succesiune consecvent care decurge din coninutul cruia o astfel de serie 'i serve#te de expresie, dar aceast consecven este de ase,enea 'ntrerupt #i 'n parte 'nlturat prin personificare #i antropo,orfizare% /ceasta, fiindc, invers subiectivizarea duce #i ea la arbitrarul aciunii #i al ,anifestrilor 4 'nc't, drept ur,are, ceea ce e se,nificativ -M!. CD00 ==N1 !HL P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. '#i ceea ce nu este se confund aluneo'nd unul 'ntr-altul cu at't ,ai capricios '#i ,ai anarIic, cu d't ,ai puin este 'n stare i,aginaia s aduc 'ntr-o stf'ns legtur se,nificaiile lor #i for,ele acestora% 6ac 'ns este luat ca coninut exclusiv ceea ce e nu,ai natural, acesta, la r@ndul lui, nu este de,n s poarte figur o,eneasc, iar aceasta, potrivit nu,ai pentru expri,area spiritualului, este, la r'ndul ei, incapabil s reprezinte cea ce e nu,ai natur% Sub toate aceste raporturi, personificarea aceasta este inco,patibil cu adevrul, cci adevrul 'n art pretinde 8 ca adevrul 'n general8 acordul interiorului cu exteriorul, dl conceptului cu realitatea% Sitologia greac personific, fr 'ndoial, #i ea Pontul +uxin, r@ul Sca,andru, ea '#i are zeii r@urilor, ni,fele, driadele sale, #i fiaoe, 'n general, din natur coninut variat al u,anilor si zei% 6ar ,itologia elen nu se opre#te la o personificare pur for,al #i superficial, ci pls,uie#te cu a-utorul ei indivizi la care si,pla se,nificaie natur trece pe planul al doilea, iar o,enescul, care a 'ncorporat 'n sine un astfel de coninut

natural, devine, di,potriv, do,inant% /rta indic se opre#te 'ns la a,estecul grotesc al naturalului #i u,anului, 'nid't nici una dintre aceste laturi nu a-unge s-#i afir,e drepturile, desifigur@ndu-se reciproc% 'n general, aceste personificri nici nu s'nt 'nc propriu-zis si,bolice, deoarece, din cauza superficialitii lor for,ale, nu stau 'n relaie esenial #i 'n raport de 'nrudire ,ai str@ns cu coninutul ,ai deter,inat pe care ele ar trebui s-l expri,e% $&,% (1* 6ar, 'n ce prive#te alte pls,uiri particullare #i atribute ou care astfel de personificri se 'nfi#eaz a,estecate #i cane vor s expri,e calitile ,ai deter,inate conferite zeilor, '#i face 'n acela#i ti,p apariia strduina spre $reprezentri si,bolice, reprezentri pentru care personificarea nu r,'ne atunci dec't doar for,a general care le subsu,eaz% 'n ce prive#te concepiile principale care aparin aici, trebuie s a,inti, 'nainte de toate de aceea a lui 2r,uirti, adic a divinitii cu tripl figur% Sai 'nt'i, ei 'i aparine BraI,a, activitatea productoare, creatoare, creatorul lu,ii, stp'nul zeilor etc% Pe de o parte, el este distins de BnaI,an $neutru*, de fiina supre, #i este pri,ul nscut al acestuia, iar pe de alt parte iar#i el se %confund cu aceast divinitate abstract4 cu, se 'nt@,pl la inzi 'n general, unde deosebirile nu s@nt S+.JIDB+/ I% 1% SISB31I./ IB.3BP2I+B2d !H1 capabile s se ,enin fer,e 'n li,itele dor, oi 'n parte s'nt #terse, 'n parte trec una 'ntr-iallta% 6air figura ,ai precis a zeului are 'n ea ,ult si,bolic 5 zeul este reprezentat av@nd patru capete #i patru ,'ini, ou sceptru, cu inel etc% 4 ca culoare, el este iro#u, ceea ce indic soarele, cci ace#ti zei 'ntrupeaz 'in ei totdeauna '#i se,nificaii generale de ale naturii, personificate 'n ei% /l do i II e ia zeu al lui 2rVnurti este 0i#nu, zeul care conserv, a' treilea este Siva, zeul care distruge% Si,bolurile pentru ace#ti zei si'nt nenu,rate, deoarece pe ling se,nificaia general ce le este prWprie ei se,nific #i infinit de ,iilte aciuni particulare 4 parte referitoare la feno,ene pariti-oulare ale naturii 8 'ndeosebi feno,ene ele,entare, ca, de exe,plu, 0i#nu 5 calitatea de fierbinte L-exiconul lui 9ilson, s%v% )* 8, parte referitoare la feno,ene spirituale 4 toate acestea se a,estec 'ns 'ntr-un tall,e#-bali,e# unele cu altele, ceea ce d na#tere adesea celor ,ai respingtoare for,e pentru intuiie% 1a acest zeu %ou tripl figur se vede 'ndat cel ,ai li,pede c aici for,a spiritual nu-#i poate 'nc face apariia a#a cu, este ea 'ntr-adevr, fiindc aici spiritualul nu constituie se,ni- (s#u (() ficaia prapriu-zis do,inant% /ceast trinitate de zei ar fi spirit dac aii treilea zeu ar fi unitate concret #i re'ntoarcerea la sine din distincie #i dedublare% <iindc, potrivit reprezentrii adevrate, 6u,nezeu este spirit 'ntruc@t este aceast activ #i absolut difereniere #i unitate care constituie 'n general conceptul de spirit% 6ar 'n 2riirourti al treilea zeu nu este totalitatea concret, ci dl 'nsu#i nu este ded't o latur la celelalte dou #i, din aceast cauz, el este de ase,enea nu,ai o abstracie, nu e re'ntoarcerea 'n sine, ci nu,ai o trecere 'n altceva, este

transfor,are, creaie #i distrugere% 6e aceea trebuie s ne feri, a cuta, de-a 'n aceste pri,e presi,iri ale raiunii, adevrul supre, #i a dori s descoperi, 'n acest ecou 8 care conine, fr 'ndoial, 'n rit,ul lui trei,ea, adic una dintre principalele reprezentri ale ore#ti,is,udui 8 de-a trinitatea cre#tin% Plec'nd de la BraI,an #i 2ri,urti, i,aginaia indic ,erge 'n ,od fantastic #i ,ai departe, la un nu,r neli,itat de zei pls,uii 'n cele ,ai diferite for,e% 6eoarece se,nificaiile generale care s'nt concepute oa ceea ce este esieniaili,ente divin se las regsite 'n ,ii #i ,ii de feno,ene, care s'nt deci #i ele personificate #i si,bolizate ca zei #i oare ridic cele ,ai ,ari piedici 'n calea unei 'nelegeri clare, dat fiind lipsa de precizie #i de stabilitate a i,aginaiei care arunc toate unele peste altele !H) P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. #i care, 'n inveniile ei, nu trateaz ni,ic confor, propriei lui naturi #i ,i#c totul #i toate lucrurile de la locul lor% Pentru ace#ti zei subordonai, 'n fruntea crora st Indra $aer #i cer*, coninutul ,ai precis 'l ofer 'ndeosebi forele universale ale naturii, stelele, fluviile, ,unii, 'n diferitele ,o,ente ale aciunii lor, ale scIi,brilor lor, ale influenei lor binefctoare sau distrugtoare, conservatoare sau distrugtoare% $&,, ((!* Dnul dintre principalele obiecte ale i,aginaiei #i artei indice este 'ns na#terea zeilor #i a tuturor lucrurilor, teogonia #i cos,ogonia, deoarece i,aginaia indic este ne'ncetat preocupat de a introduce 'n ,iezul feno,enului exterior ceea ce este ou totul lipsit de caracter sensibil, precu, #i invers 5 de a topi 'n abstracii extre,e ceea ce e ipur naturali #i absolut sensibil, 'n acest fel este reprezentat na#terea zeilor din divinitatea supre,, precu, #i aciunea lui BraI,an, 0i#nu #i Siva 'n lucrurile particulare, 'n ,uni, ape #i eveni,ente o,ene#ti% D astfel de coninut poate pri,i, pe de o pante pentru sine figur de zeu iar pe de alt parte ace#ti zei se dizolv din nou 'n se,nificaiile universale ale zeilor supre,i% +xist un ,are nu,r de astfel de teogonii #i cos,ogonii, #i ele s'nt de o varietate infinit% 6e aceea, d'nd se spune c inzii i#i-au reprezentat 'n cutare fel creaia lu,ii, na#terea tuturor lucrurilor, aceasta se potrive#te totdeauna nu,ai pentru o sect sau pentru o oper, cci 'n alt parte gsi, expuse acelea#i lucruri totdeauna 'n alt cIip% I,aginaia acestui popor este inepuizabil 'n ce prive#te i,aginile #i for,ele pe care le pls,uie#te% 3 reprezentare principal care revine 'n istoriile despre creaie, 'n locul reprezentrii unei c r e a i i spirituale, este prezentarea intuitiv a prooreaiei naturale% :'nd e#ti fa,iliarizait cu aceste feluri de a vedea, ai cIeia 'nelegerii ,ultor reprezentri care ne tulbur cu totul 'n senti,entul nostru de pudoare, dat fiind faptul c aici lipsa de pudoare este ',pins la extre,, ating'nd neverosi,ilul 'n ce prive#te caracterul ei senzual% Dn exe,plu strlucit pentru acest gen de concepie ni-l ofer celebrul #i cunoscutul episod al Ha$aia-nei despre descendena zeiei :anga% /cest episod este

povestit 'n ,o,entul c'nd Ca,a a-unge pe r,ul r'ului :ange% Iernaticul #i 'nzpezitul Hi,avan, prinul ,unilor, a avut cu Sena $St% (((* cea zvelt dou fiice, pe :anga, cea ,ai ,are, #i pe fru,oasa Drna, cea ,ai ,ic% Zeii, #i cu deosebire Indra, l-au rugat pe S+.JIDB+/ I% 1% SISB31I./ IB.3BP2I+B2d !H! tatl fetelor s le tri,it pe :anga, pentru ca ei s-#ii poat 'ntde-p2-'ru* dainele sfinte% Pi cu, HVntavian se arat favorabil cererii lor, Ta,gia urc 'n cerul fericiilor zei% Dr,eaz apoi ,ai departe povestSnfriu,oasei Di,a, oare, du, ,inunaten u,ilin adic lui HrviEM 6in sterpi% 3ftat rae ani Vtur fr 'niperupere-g't ze f Siva 2 tez sata5 Sival ozii iull o paN nu d ascult ce a sv@r#it ,ulte fapte iste datde soie lui Cudra, uni slbatici #i i#-ai nupial, oare a lui fa k=((ot(N#sk nasc, 'l 5east parte @nt cu cuv@nt, asa- orice senrugar tr4 fiin ti,enl/ \ pudoare% renunasV ,aUi+dfcreeze, pentru a nu di ',pr#tie saSHi'pa pe p,i'nt 4 ptruns, de tele alb0pare -desparte India de ara BtasFor% Pe,, cuprindeatun'ci ,'nia #i furia #i 'i pante, aceste s'nt% pls,uiri oribfite8#NFgfrote#tfXXcarGi,aginaiei ioastrein0lui sirpt l'niSatreUtea, prezenta lucrurile 'n 'nfi#area lo-rA indice care este se,nificaia parte a episoduluioi poveste#te niVniafi cu, a reU :anga% /ceasta$1s-a petrecut l'n felifl un,tor lui Ca,a, Sagara* avea un fiu ru,? QL DDD de fii DFl?t2 au venit pe lu,e 'ntr-o cunaul 'n cni ou unt proaspt, devenir brbai p 'ns, Sagara vru s aduc drept -ertf un cal de #arpe, 0ii#nu i-l rpi% /tunci Sagara 'i tri A S 1 . A 1 77777 '7 R777 7777U7 .770 universul, #i-/niu' ;;; ins o

i soii% 'n repugn loc de a doar s aceast pe p,'nt ,o# al avea nutrii 'ntro zi lu'nd figur > QL LLL ',ipotriva lui% :'nd ace#tia, duip ,ullte ,unPiNobositoare #i dup ,ult cutare se apropiar de 0ii#nu, suflarea acestuia i-a ars #i i-a prefcut 'n cenu#% 6up 'ndelungat a#teptare, pleac, 'n sf@r#it, un nepot al lui Sagara 8 /nsu,an, strlucitorul, fiul lui /sa,aod-a 8 s-#i gseasic pe cei QL LLL de uncIi ai si #i calul de -ertf% +l #i d, de fapt, de caii, de Siva i de ,or,anul de cenu#% :aruda, regele psrilor, 'l anun 'ns c, dac fluviul sfintei :anga nu se revars din cer asupra ,or,anului de cenu#, rudele lui nu se vor ,ai re'ntoarce 'n via% /tunci bnavul /nsu,an se supune !) LLL de ani celor ,ai severe penitene pe v@rful ,untelui Hi,avan% 6ar 'n zadar% Bici auto,acerrile lui, nici cele ale fiului su 6vilipa, ,orti-fioaii ce dureaz !L LLL de ani, nu a-ut la ni,ic% /bia fiului )! - c% 1)! !H( P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. lui 6vilipa, ,reului BIagiratIa, 'i reu#e#te aceast ,are oper, dup noi penitene care au durat o sut de ,ii de ani% /cu, se precipit :anga 'n -os, dar, ca ea s nu distrug p,@ntul, iSiva i'#i ine capul dedesubt, 'no't apa se scurge 'n pletele lui% /tunci este iar#i nevoie de ,oi penitene alle lui BIagiratIa pentru ca, liberat de Ii#uil acesitor pliete, :anga s poat curge ,ai departe% 'n sf@r#it, se vars 'n #ase fluvii, pe all #aptelea, dup enor,e necazuri, BIagiratIa 'l conduce 1a cei QL LLL, care urc la cer, 'n ti,p ce BIagiratIa 'nsu#i do,ne#te 'nic ,ult ti,p 'n pace peste poporul su% /celuia#i gen de teogonii ca #i cele indice 'i aparin #i alte teogonii, de exe,plu cele scandinave #i ode elene% 'n toate categoria principal este procrearea #i a fi pnooreait, dar nici una nu se av@nt ati'?t de slbatic ', pls,uirile sale, #i 'n ,iare parte at't de arbitnar #i de necuviincios 'n nscocirile ei% 2eo-gonia lui Hesiod 'ndeosebi este ,ult ,ai li,pede #i ,ai precis, 'nti't Ctii totdeauna unde te afli #i recuno#ti clar se,nificaia, fiindc ea scoate ', eviden #i reprezint li,pede faptul c for,a #i exteriorul se 'nfi#eaz nu,ai ca exterior al se,nificaiei% +a 'ncepe cu Haos, +rebos, +ros, cu :aia 4 :aia na#te din ea 'ns#i pe Dranos #i oreeaz apoi cu el ,unii, Pontul +uxin etc% #i pe .ronos #i pe .iclopi, pe .enti,ani, pe care dup na#terea lor Dranos 'i 'ncIide 'n 2artar% :aia 'il 'nva pe :ronos s-l castreze pe Dranos, ceea ce sie #i 'nt@,pl 4 s'ngele 'l prinde p,@ntiii, #i din el se nasc +riniile #i :iganii 4 organul sexual 'l ia ,area, iar din spu,a ,rii rsare :iteira% 2oate acestea s@nt cuprinse laolalt, li,pede #i fer,, #i nu se opresc la cercul u,or si,pli zei ai ,aturii% !% .uti'tnd acu, un punct de trecere la adevratul si,bol, 'l pute, gsi #i pe acesta 'n i,aginaia nordic, 'n for,ele lui 'nceptoare% 3ric@t ar fi aoeast i,aginaie de aplicat s transfor,e feno,enele sensibile 'ntr-o ceat de zei 8 ,uli,e de zei ne,surat #i variabil cu, nu posed nici un al popor 8, totu#i ea '#i rea,inte#te ,ereu 'n diferite concepii #i povestiri, de acea abstracie

spiritual a zeului supre,, ou care co,parate singularul #i sensibilul, feno,enul s'nt concepute ca fiind nedivine, inadecvate, #i de aceea ca ceva ce trebuie afir,at ca negativ #i supri,at% <iindc, a#a cu, a, spus cIiar la 'nceput, convertirea unei laturi 'n oealalt constituie tipul caracteristic #i nepotolita ireconciliabilliitate a concepiei indice% 6e aoeea arta S+.JIDB+/ I% 1% SISB31I./ IB.3BP2I+B2d !HH indian nici n-a 'ncetat s 'nfi#eze plastic 'n fel #i cIip renunarea la sensibil #i puterea abstraciei spirituale #i a interiorizrii% /cestui gen 'i aparine reprezentarea penitenelor de lung durat #i a conte,plaiilor profunde, despre care ne ofer cele ,ai i,portante ,odele nu nu,ai cele ,ai vecIi poe,e epice Ha$aiana #i .ahabharata% ci nu,eroase alte opere de art poetic% /deseori astfel de penitene s'nt fcute, desigur, din a,biie sau cel puin 'n vederea anu,itor scopuri care nu duc la supre,a #i ulti,a unire cu BraI,an #i la o,or'rea a ceea ce e lu,esc ?#i ,rginit 8 cineva ur,re#te, de exe,plu, scopul de a a-unge s posede puterea unui braI,an etc% 8 4 cu toate acestea 'ns acest fapt include 'n el concepia c penitena ]#i durata ,editaiei care '#i 'ntoarce privirea tot ,ai ,ult de la tot ce este deter,inat ridic pe o, deasupra na#terii 'ntr-o anu,it cast, precu, #i deasupra puterii a ceea ce ine ,i,ai de natur #i deasupra zeilor naturii% Sotiv pentru care ,ai ales prinul zeilor, Inidra, se #i opune celor oare practic peniten sever, 'ncerc@nd s-i abat de la aceast cale sau, o'nd nu d roade nici o ade,enire, cIe,@nd zeii superiori s-i vin ',tra--utor, cci altfel s-ir produce zpceal 'n 'ntregul cer% ', reprezentarea unor astfel de penitene #i a diferitelor lor genuri #i grade arta inzilor este aproape tot at@t de inventiv ca #i 'n polliteisi,ul ei duc@nd ,unca aceasta de invenie cu ,are seriozitate% /cesta este punctul de vedere din care pute, privi ,ai departe 'n -urul nostru% C. SIMBOLICA PROPRIU-OISB /t't pentru arta si,bolic, d't #i pentru anta fru,oas, este necesar ca se,nificaia creia ea 'ntreprinde s-i dea for, s nu se desprind 8 cu, e cazul la inzi 8 nu,ai din pri,a #i ne,i-locita ei unitate cu existena exterioar, unitate ce se gse#te 'nlc 'naintea oricrei separri #i diferenieri, ci este necesar ca se,nificaia s devin pentru sine liber de for,a n -e , i - 1 o e i t sensibil% /oeast liberare nu se poate 'nfptui deo't o'nd sensibilul #i naturalul s'nt concepute #i considerate 'n ele 'nsele ca negative, ca ceea ce trebuie supri,at #i este supri,at% !HQ P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. 6ar ,ai este apoi necesar ca negativitatea 8 care se ,anifest ca pieire #i autosupri,are a naturalului 8 s fie pri,it #i pls,uit ca ceea ce constituie semnifica5ia absolut a lucrurilor 'n general, drept ,o,ent al divinului% 8 6ar

$&,, ((!* cu aceasta a, prsit de-a arta indic% I,aginaiei indice nu-i lipse#te, desigur, intuiia negativului 4 Siva este distrugtorul, dar #i procreatorul, Iindra ,oare, Ia ni,icitorul ti,p, personificat ca 'ngrozitorul uria# 3alla, distruge 'ntregul univers #i pe toi zeii, cIiar #i pe 2ri,urti, care de ase,enea dispare 'n BraI,an, dup cu, individul, G'n identificarea sa cu zeul supre,, se las s disipar el 'nsu#i #i las s dispar 'ntreaga sa #tiin #i voin% 6ar 'n aceste concepii negativul este 'n parte nu,ai transfor,are #i scIi,bare, iar 'n parte nu este dec't abstracia care 'nltur ceea ce este deter,inat, pentru a ptrunde p'n la generalitatea nedeter,inat, #i deci goal '#i co,plet lipsit de coninut% 6in contr, l'n transfor,area figurilor, 'n treceri, 'n 'naintarea la politeis, #i 'n supri,area din nou a acestuia 'ntr-o unic divinitate supre,, substana divin r,@ne nescIi,bat, una #i aceea#i% +a nu este acest 6u,nezeu unic care, ca acest unul, ar poseda 'n sine 'nsu#i negativul, ca pe propriul su ,odideteraninat, ,od aparintor 'n cIip necesar conceptului su% 2ot astfel, 'n concepia pansic, ceea ce aduce cu sine pieire #i nocivul rezid 'n a f a r a lui 3ranuzd, 'n /fori,an, produc'nd prin aceasta nu,ai o opoziie '#i o lupt oare nu aparine unicii diviniti, adic lui 3r,uzd, ca ,o,ent atribuit 'nsu#i acestuia% Pasul proxi, pe care trebuie s-l face, acu, const, prin ur,are, 'n faptul c, pe de o parte, negativul este fixiat de ctre con#tiin pentru sine ca fiind absolut, pe de alt parte 'ns el este privit nu,ai ca u, ,o,ent al divinului, dar ca un ,o,ent care nu aparine nu,ai unui alt zeu ce este 'n afiara adevratului absolut, ci este atribuit absolutului 'n a#a fel, 'nc@t adevrata divinitate se 'nfi#eaz aa devenire a propriului su negativ #i, prin aceasta, ca divinitate care posed negativul oa pe o deter,inaie ce-i esite i,anent% 6atont acestei noi reprezentri, absolutul devine pentru $&1 (O* pri,a oar c o n c ir e t 'n sine, ca al su ,od-ideten,inat 'n sine 'nsu#i, #i astfel el devine o unitate 'n sine, ale crei ,o,ente se 'nfi#eaz intuiiei ca deter,inaii distincte ale uneia #i aceleia#i diviniti% .ci toc,ai cerina ca se,nificaia absolut s aib un caracter 'n sine deter,inat este aceea despre a crei S+.JIDB+/ I% I% SISB31I./ IB.3BP2I+B2d !H" proxi, satisfacere este cu deosebire vorba aici% Se,nificaiile de p'n acu, au r,as, din cauza naturii lor abstracte, ceea ce este absolut nedeter,inat #i, din aoest ,otiv, lipsit de for, 4 sau, c'nd, invers, ele 'naintau p'cn la for,e deter,inate, fie c se confundau ne,i-locit cu existena natural, fie c se ',pot,oleau 'ntr-io lupt a pls,uirii, lupt care nu parvenea s 'nceteze produc@nd conciliere% 6atorit ,ersului interior al ideilor, precu, #i desf#urrii exterioare a concepiilor popoarelor, aceast dubl insuficien a fost re,ediat 'n felul ur,tor 5 'n pri,ul r'nd, se produce o legtur ,ai str@ns 'ntre interior #i exterior prin faptul c fieaare deter,inare a absolutului este 'n sine de-a un 'nceput de ie#ire spre exteriorizare% <iindc orice deter,inare este difereniere 'n sine 4 iar exteriorul ca atare este

totdeauna deter,inat #i distinct, #i din aceast cauz ave, prezent aici o latur confor, creia exteriorul se 'nfi#eaz ,ai adecvat se,nificaiei deo't pe treptele exa,inate p'n acu,% 6ar pri,ul ,od-deten,inat #i negaie 'n sine a absolutului nu pot fi liber autodeter,inare a spiritului oa spirit, ci nu,ai ne,i-locita negaie 'ns#i% Begaia ne,i-locit #i astfel natural, 'n felul ei cel ,ai cuprinztor, este , o a ir t e a% 6e aceea absolutul este acu, conceput 'n a#a fel, ',o't el trebuie s accepte acest negativ ca pe o destinaie '#i deter,inaie aparintoare propriului su concept #i s p#easc pe calea dispariiei treptate, pe calea ,orii% 6in aceast cauz, vede, fc'ndu-#i apariia 'n con#tiina popoarelor prea,rirea ,orii #i a durerii, ,ai 'nt'i oa prea,rire a ,orii 'ncete a sensibilului 4 ,oartea a ceea oe ine de natur este privit ca o etap necesar 'n viaa absolutului% 6ar, pe de o parte, absolutul, pentru a strbate prin acest ,o,ent al ,orii, trebuie 's,, (Ho s se nasc #i s aib o existen deter,inat, 'n ti,p ce, pe de alt parte, el nu se opre#te la ni,icirea produs de ,oarte, ci se r e s t a u ir e a z pe sine din ea 'n cIip superior ca unitate pozitiv 'n sine% 6in aceast cauz, aici ,oartea nu este luat ca se,nificaie total, ci nu,ai ca latur a acesteia, iar absolutul desigur aa supri,are a existenei sale ne,i-locite, ca o trecere, ca o pieire 4 invers 'ns el este conceput #i ca o re'ntoarcere 'n sine 'nsu#i, ca o 'nviere, aa o existen 'n sine etern #i divin, datorit acestui proces al negativului% .ci ,oartea are o dubl se,nificaie 5 o dat ea este ea 'ns#i ne,i-locit pieire a ceea ce este natural, alt dat ea este ,oartea a ceea ce e nu,ai natural #i, prin aceasta, este na#tere a ceva supe!H P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. S+.JIDB+/ I% 1% SISB31I./ IB.3BP2I+B2d !H^ rior, a ceea ce e spirituali, pentru care ceea ce e nu,ai natural se prpde#te 'n a#a fel, 'not spiritul posed 'n sine 'nsu#i acest ,o,ent ca pe oevia ce ine de esena sa% ' n a 1 d o i 1 ie ia r ' n d, toc,ai din aceast cauz for,ele naturii, 'n ,odul lor ne,i-locit #i 'n existena lor sensibil, nu ,ai pot fi aoncepute 'n felul c ele ar coincide cu se,nificaia zrit 'n eile, fiindc se,nificaia exteriorului ca atare const 'n faptul de a pieri ca existen reall #i de a se supri,a pe sine% ' , a I it x e i 1 e a r ' in d 5 'n acdla#i ti,p dispare lupta se,nificaiei ou for,a #i dlocotull i,aginaiei care a produs 'n India fantasticul% <r 'ndoial, se,nifioaia nu este 'oc nici acu, cunoscut 'n pun ei unitate cu sine, liberat de realitatea dat, nu este cunoscut 'n toat li,pezi,ea ei perfect purificat, 'no't s poat sta fa 'n fa cu for,a care o face intuibill% 6ar #i invers 5 nici figura singular 8 cutare for, individuali de ani,ali, sau o anu,it personificare o,eneasc, un eveni,ent, o aciune 8 nu trebuie s fac intuibil o existen ne,i-locit adevrat a absolutului% /ceast proast identitate este cu at't ,ai ,ult exagerat, cu c't acu, a,intita $&,, (Hi* liberare perfect nu este

'nc realizat% 1ocul celor dou cazuri 'l ia genull de reprezentare indicat de-a de noi ,ai sui# ca ,od p r o p ir i u - z i 's s i , b o 1 i c% Pe de o pante, acest fell de reprezentare '#i poate face acu, apariia, fiindc ceea ce este de ,atur interioar #i este sesizat ca se,nificaie nu ,ai este, ca $la inzi, ceva ce nu,ai vine #i trece dincoace #i dincolo, o'nd cufunid'ndu-ise ne,i-ilocit 'n exterioritate, o'nd retrg'ndu-se de aici 'n singurtatea abstraciei, ci este ceva ce 'ncepe s se consolideze pentru sine 'n faa realitii pur naturale% Pe de allt parte, trebui e ca acu, si,bolul s a-ung s pri,easc for,% 6eoarece, de#i se,nificaia aparintoare co,plet aici ane drept coninut al ei ,o,entul negativitii naturalului, totu#i abia atunci 'ncepe s se dega-eze din acesta ceea ce este cu adevrat interior, cauz pentru care interiorull este prins 'oc 'n felul de apariie al fena,enelox exterioare, 'no't el nu poate ptrunde pentru sine 'nsu#i ca generalitate li,pede 'n con#tiin, adic fr a avea for, exterioar% .onceptului a ceea ce 'n general constituie se,nifica- i a f u n d ia i, e in t ia i 'n si,bolic 'i corespunde ,odul de pls,uire 'n Sul ur,tor 5 for,ele naturii #i aciunile u,ane, deter,inate 'n particularitatea #i individualitatea lor, nu trebuie nici sa se reprezinte #ii se,nifice nu,ai pe ele ' n -s e i e, nici s 'nfi#eze con#tiinei divinul prezent 'n ele ca neraii- lociit i,tuibi?l% +sena deter,inat a acestora trebuie s aib 'n for,a ei particular nu,ai calliti care tri,it la o se,nificaie ,ai cuprinztoare, 'nrudit cu dle% 6ialectica ?universal a -vieii, na#terea, cre#terea, pieirea #i rena#terea din ,oarte ofer #i 'n aceast privin coninut potrivit pentru adevrata fon, si,bolic, fiindc aproape 'n toate do,eniile vieii naturii #i a spiritului exist feno,ene care au la baza existenei lor acest proces, deci feno,ene utilizabile pentru a face intuibiile astfel de se,nificaii #i pentru a tri,ite 1a ele% .ci 'ntre cele dou laturi exist, de fapt, o 'nrudire real% /stfel, plantele se nasc din s,@na lor, rsar, cresc, 'nfloresc, rodesc, fructul putreze#te, d'nd noi se,ine% 2ot astfel soarele iarna se ridic puin, pri,vara se 'nal sus, ating@nd punctul cul,inant vara, c,d '#i tri,ite cele ,ai ,ari binefaceri alle lui sau c'nid '#i produce efectele nocive 4 ,ai t'rziu 'ns '#i ,ic#oreaz din nou 'nli,ea% 6iferitele etape alle vieii, copilria, tinereea, v@rsta brbiei #i a btr@neii ne 'nfi#eaz acdla#i proces general 6ar 'ndeosebi anu,ite feno,ene geografice prezint for,e particularizate ale acestui proces 8 de exe,plu Bilul% /cu,, 'ntruc't prin aceste trsturi ,ai profunde de 'nrudire #i prin corespondena ,ai precis a se,nificaiei cu expresia ei fantasticul este 'nlturat, intervine o cu,pnit alegere a for,elor si,bolizatoare privitor la potrivirea #i nepotrivirea lor, iar ,ai sus-a,intitul clocot #i neast@,pr se cal,eaz, devenind reflexie senin #i rezonabil% 6in aceast cauz, vede, reapr@nd o unitate ,ai ar,onioas deio't cea pe oare a, gsit-io pe pri,a treapt, dar cu deosebirea c identitatea se,nificaiei #i a existenei ei reale nu ,ai este o identitate ne,i-locit, ci urna t e s t a b i 1 i t din diferen 4 ea nu este deci identitate dat iniial, ci este unire produs din

spirit% 'n generali, interiorul 'ncepe aici s c'#tige independen #i s devin con#tient de sine, cut'indu-#u corespondentul 'n ceea oe este naturali, natural care, la r@ndul lui, posed un corespondent si,ilar 'n viaa si ,oartea a ceea ce este spirituali% 6in aceast dorin fierbinte de a regsi ,utual o latur 'n cealalt 8 dorin care, leg'nd celie dou laturi una de aFlita, vrea s 'nfi#eze intuiiei #i i,aginaiei interiorul ou a-utorul for,ei exterioare #i se,nificaia for,elor exterioare cu a-utorul interiorului 8 ia na#tere i,pulsul uria# spre arta !QL P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. si,bolic% /bia acolo unde interiorul devine liber, pstriradu-#i 'ns tendina s se fac pe sine reprezenitabiil 'n for, reail 'n $&,% (H!* ceea oe prive#te esena sa, #i s aib 'n vedere 'ns#i aceast reprezentaie ca pe o oper exterioar, abia acodo 'ncepe veritabilul instinct al artei, #i cu deosebire al celor plastice% /dic nu,ai datorit acestui fapt se ive#te necesitatea de a conferi interiorului o apariie exterioar nu nu,ai gsit prin activitatea spiritual ca diat 'n prealabil, ci #i inventat de ctre spirit% I,aginaia '#i creeaz atunci o a doua figur, care nu este considerat drept scop pentru ea 'ns#i, ci este utilizat nu,ai pentru a face intuibiil o se,nificaie ce-i este 'nrudit #i de care, din aceast cauz, ea depinde% Be-a, pu'ea 'ncIipui acest raport astfel c se,nificaia ar fi aceea de la care ar pleca con#tiina, spre a cuta abia ulterior figuri potrivite pentru expri,area reprezentrilor sale% 6ar nu aceasta este calea artei si,bolice propriu-%zise% .ci particularitatea ei const 'n faptul c ea 'nc nu ptrunde p'n la prinderea se,nificaiilor 'n sine #i pentru sine, independent de orice exterioritate% Invers 5 ea pleac de la ceea ce este dat #i de la existena concret a acestuia 'n natur '#i spirit, lrgind acest dat abia ulterior #i conferindu-i se,nificaii generale 4 coninut pe oare o astfel de existen real 'll are la r@ndul ei #i ea, de#i nu,ai li,itat #i aproxi,ativ% 'n acelia#i ti,p 'ns, arta si,bolic pune stp@nire pe aoeste obiecte nu,ai pentru a orea din ele cu i,aginaia o figur care, 'n aceast realitate particular, face pentru con#tiin intuitiv #i reprezentabil generalitatea despre care este vorba% .reaiile artei, 'ntruc@t s@nt si,bolice, nu au deci 'nc o for, cu adevrat adecvat spiritului, fiindc aici spiritul 'nsu#i nu este 'nc 'n sine li,pede #i, 'n consecin, nu este 'nc spirit liber 4 dar totu#i ele s'nt cel puin pls,uiri care ne arat 'ndat 'n ele 'nsele c nu s'nt alese s se reprezinte nu,ai pe ele, ci vor s indice se,nificaii ,ai profunde #i ,ai cuprinztoare% .eea ce este nu,ai naturali #i sensibil se reprezint pe sine 'nsu#i, opera de art si,bolic, di,potriv, de#i 'nfi#eaz feno,ene de ale naturii sau figuri o,ene#ti, tri,ite 'ndat din ea 'ns#i la altceva, dar un altceva oare trebuie s aib o 'nrudire luntric 'nte,eiat cu pls,uirile prezentate #i $&,% (H(* raportare esenial la ele% /cu,, legtura dintre fon,a concret #i se,nificaia ei general poate fi felurit, c'nd ,ai exterioar 8 #i prin aceasta ,ai lipsit de claritate 8, c'nd ,ai te,einic, anu,e atunci c'nd generalitatea care trebuie si,bolizat oonsti-

S+.JIDB+/ I% 1% SISB31I./ IB.3BP2I+B2d !Q1 taie, de fapt, ceea ce este eseniali 'n feno,enul concret 4 ',pre-urare care u#ureaz ,ult co,preIensibilitatea si,bolului% 'n privina aceasta, expresia cea ,ai abstract este nu,rul, oare 'ns nu poate fi 'ntrebuinat pentru indicarea ,ai clar a se,nificaiei dec@t 'n cazul o'nd aceasta cuprinde ea 'ns#i 'n sine o deter,inaie nu,eric% 6e exe,plu, nu,erele #apte #i doisprezece se 'nt'lnesc adesea 'n arIitectura egiptean, fiindc #apte este nu,rul planetelor, iar doisprezece este nu,rul de luni, sau nu,rul de picioare cu oare trebuie s uree apa Bilului pentru a fi rodnic% Dn astfel de nu,r este considerat atunci ca nu,r saoru, ',true't el este o deter,inaie nu,eric cuprins 'n ,arile raporturi ele,entare oare s'nt venerate ca puteri ale 'ntregii viei a naturii% Prin ur,are, dou sprezeoe trepte, #apte coiloanie s'nt si,boili-ce% /stfel de si,boluri nu,erice ptrund #i 'n sfera ,ai cuprinztoare a ,itologiilor% 6e exe,pllu, #i celle douspreze ,unci ale lui Herioule par a deriva din cele dousprezece luni alle anului, ',truc't Her-culle, pe de o parte, se 'nfi#eaz, fr 'ndoial, oa eroul cu totul individualizat #i u,anizat, pe de alt parte 'ns el posad 'n sine #i o se,nificaie si,bolizat a naturii, fiind o personificare a ,ersului soarelui% /poi caracter ,ai concret au de-a figuraii s p a i a li e si,bolice 5 coridoare labirintice ca si,bol al orbitei planetellor 4 #i unele dansuri au se,nificaia ,ai ascuns de a reproduce si,bolic, 'n 'ncolcirile lor, ,i#carea ,arilor corpuri ele,entare% Pe o treapt superioar apoi, figuri de ani,ale, cel ,ai ix,, penfect 'ns fon,a corpului o,enesc, ofer si,boluri care aici ni se 'nfi#eaz de-a elaborate 'n cIip superior '#i ,ai adecvat, cci pe aceast treapt spiritul 'ncepe de-a, ie#ind din sfera a ceea oe este nu,ai natural, s-#i pls,uiasc o for, de existen ,ai independent% Iat deci ceea ce oonstituie conceptul general al si,bolului propriu-fzis, #i aici rezid necesitatea reprezentrii lui de ctre art% /cu,, pentru a exa,ina concepiile ,ai concrete ale acestei trepte a antei, ne vede, nevoii, o'nd este vorba de aceast pri, descindere a spiritului 'n sine, s ne 'ndrept, pa#ii ,ai ,ult spre /pus, prsind Csritul% .a si,bol general care indic aceast poziie pute, a#eza 'n n'ndul 'nt'i i,aginea psrii iPIonix, care se arde pe ea 'ns#i, renso'nd 'ns 'ntinerit din ,oartea-i cauzat de flcri #i din !Q) P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. propria-i cenu#% Herodot poveste#te $II, "!* c ei a vzut, ceA puin 'n reproduceri, aceast pasre 'n +gipt% Pi de fapt, cIiar e g i p t e n i i s@nt aceia aare ocup centrul do,eniului aparintor for,ei si,bolice a antei% 6ar, 'nainte de a considera ,ai de aproape lucrurile, pute, ,eniona, 'n treact, 'nc alte c'teva ,ituri oare for,eaz trecerea la si,bolica elaborat co,plet pe toate

laturile ei% /cestea ?s'nt ,iturile despre /donis, despre ,oartea lui, despre felul cu, pl'nge /frodita dup el, despre cere,onialul de doliu etc, concepii a cror patrie este coasta Siriei% .ultul .ibelei la frigieni are aceea#i se,nificaie, se,nificaie al crei ecou rsun '#i 'n ,itul lui .astor '#i Pollux #i 'n al lui :eres #i Prosenpinei% .ia se,nificaie, aici este scos 'n eviden #i prezentat 'n cIip intuitiv 'ndeosebi a,intitul ,o,ent al negativului, adic ,oartea a ceea ce e naturali, 'nite,eiait absolut 'n aeea ce eslte divin% 6e aici cere,oniile de doliu pentru ,oartea zeului, bocetele excesive pentru pierderea care este apoi reparat prin regsire, 'nviere, 'nnoire, 'nc't de acu, ur,au #i cere,onii de buou-(H * rie% /ceast se,nificaie general are apoi, la rondul ei, o se,nificaie ,ai precis referitoare la natur 5 Soarele '#i pierde ia,a puterea, dar pri,vara #i-o rec@#tig #i, o dat cu el, '#i recapt natura tinereea 4 ea ,oare #i rena#te% /ici '#i gse#te deci divinul, personificat ca eveni,ent u,an, se,nificaia sa 'n viaa naturii, via oare, la r'ndul ei, este si,bol pentru ceea ce are eseniali 'n el negativul 'n general, at't 'n do,eniul spirituali, ort #i 'n do,eniul ,aturii% 6ar exe,plul perfeat de elaborare p'n la capt a antei si,bolice, at't 'n ceea ce prive#te coninutul ei specific, o't #i for,a ei, trebuie s-i cut, 'n + g i p t% +giptul este ara si,bolului, ar care '#i pune proble,a autodesicifrrii spiritului, fr s a-ung s realizeze, de fapt, aoeast descifrare% Proble,ele r,@n nenezdlvate, iar soluia pe oare o pute, n o i da const, din acest ,otiv, nu,ai 'n faptul de a ne da seai,a de enig,a artei egiptene #i a operelor ei si,bolice, enig, lsat nedescifrat de egiptenii 'n#i#i% 6at fiind faptul c 'n felull acesta aioi spiritul se caut 'nc pe sine 'n lu,ea exterioar, din care tinde s revin apoi din nou la sine, strduindu-ise prin neobosit #i extenuant activitate s-i#i produc din sine 'nsu#i esena prin ,i-locirea feno,enelor naturii, iar acestora ls',d spiritul s le dea for,a lui, for, nu pentru g@ndire, oi pentru intuiie, egiptenii s@nt, dintre popoarele despre care a fost vorba S+.JIDB+/ I% 1% SISB31I./ IB.3BP2I+B2d 232 p'n acu,, adevratul popor al a r t e i% 3perele lor de art r,i'n 'ns pline de ,ister #i ,ute, surde #i i,obile, fiindc aioi spiritul 'nsu#i 'nc nu #i-ia gsit ou adevnat propria sa via interioar #i 'nc nu #tie s vorbeasc li,ba li,pede #i sonor a spiritului% I,pulsul i,petuos, dar nesaltisfcut, de a-#i faoe, 'n feilul acesta ,ut, intuibil prin ,i-locirea artei 'ns#i aceast lupt, de a da for, interiorului #i a deveni con#tient de interiorul propriu #i de interior 'n general, nu,ai cu a-u-tonul unor figuri exterioare 'nrudite, iat ceea ce este caracteristic pentru +gipt% Poporul acestei ri ad,irabile nu era nu,ai $&> (H"* agricultor ti #i un popor constructor, care a rsturnat 'n toate sensurile p,@ntul rii, a spat canale '#i lacuri '#i, cu instinctul lui artistic, a ridicat cele ,ai uria#e oonstruoii arIitectonice, lucrri de di,ensiuni enor,e, a#ezate solid pe p,@ntul +giptului% .u, observa de-ia Herodot, ridiaarea unor astfel de ,onu,ente a fost una dintre preocuprile principale ale acestui popor #i una dintre faptele principale

ale faraonilor% .onstruciile inzilor s',t, desigur, #i ele colosale, dar corustrucii at't de infinit de variate nu se gsesc ded't 'n +gipt% 'n ce prive#te aspedtelle specifice ale concepiei egiptene a artei, aici gsi, pentru pri,a oar 5 1% Interiorul este reinut pentru sine fa de ,odul-ne,i-locit al existenei concrete 4 #i anu,e interiorul este sesizat ca negativ al vieii, aa ceea oe e ,ort 4 #i aceasta nu ca negaie abstract a rului, a coruptibilului, ca /Iri,ian opus lui 3r,uzd, ci esite reinut cIiar 'e for, oonioret% a* fadul se ridic nu,ai p'n la ceea ce este absolut vid #i, prin aceasta, p'n la abstracia egal de negativ fa de orice concret% Dn ase,enea ,od de a deveni BraI,a, cu, ave, la inzi nu @nt'lni, @n +gipt, ci invizibilul are la egipteni o se,nificaie ,ai plin% .eea ce este ,ort pri,e#te 'nsu#i coninutul viului% Cupt de existena ne,i-locit, ceea ce este ,ort '#i pstreaz totu#i, desprindu-ise de via, posibilitatea sa de raportare la via si e autono,izat #i pstrat 'n aceast for, concret% +ste lucru cunoscut c egiptenii ',bls,au $Herodot, II, Q8 ^L* #i venerau pisici, o'ini, Dlii, iIneu,oni, ur#i, lupi $ide,, II, Q"* 4 dar 'nainte de toate 'i ',bls,au pe oa,enii care ,ureau% .icnsstirea cuvenit celor ce ,ureau nu era la egipteni 'n,or,@ntarea, ci conservarea durabil a cadavrului% !Q( P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. b* Sai departe 'ns, egiptenii nu se opresc la aceast pstrare #i durat 'nc natural a ,orilor% .eea ce este pstrat 'n $&,% (H * cIip natural este conceput #i 'n reprezentare ca durabil% Herodot spune despre egipteni c ei ar fi fost pri,ii care au 'nvat c sufletul o,ului ar fi ne,uritor 5 deci la ei '#i #i face pentru pri,a oiar apariia 'n cIipul acesta superior ruperea naturalului de spiritual, 'ntruc't la ei c@#tig pentru sine independen ceea oe nu este nu,ai natural% Be,urirea suflatului se afl foarte aproape de libertatea spiritului, 'ntruo't euG se sesizeaz pe sine ca sustras caracterului ,atur al existenei #i ca unul ce se spri-in pe sine 'nsu#i% 6ar acest ,od de a se #ti pe sine este principiul libertii% /cu,, fr 'ndoial, nu se poate spune c egiptenii ar fi ptruns co,plet p'n la conceptul spiritului liber #i nici nu trebuie s ne g'ndi, la feS nostru de a 'nelege ne,urirea sufletului c'nd este vorba de aceast credin a egiptenilor, dar ei au avut totu#i concepia de a pstra ceea ce e desprea de via ati't 'n oe prive#te existena exterioar a acestuia, o't #i reprezentarea lui, fa'nd prin aceasta trecerea con#tiinei la liberarea ei, cu toate c ei n-au a-uns dec't p'n 'n pragul ',priei libertii% 8 'n opoziie cu prezentul a ceea ce este ne,i-locit real, aceast concepie se a,plific 'ns la ei 'ntr-o ',prie de sine stttoare a celor decedai% 'nacesit sitat al invizibilului se iine o -udecat a ,orilor prezidat de 3si-ris ca /,entIes% /cela#i lucru 'l regsi, apoi #i 'n realitatea ne,i-locit, 'ntruc't #i 'ntre oa,eni se ine -udecat asupra ,orilor '#i, dup decedarea unui rege de exe,plu, fiecare putea 5s-#i 'nfi#eze pl'inigeriie% c* .ut'nd for,a artistic s i , b o 1 i c a acestei reprezentri, o gsi, 'n

pls,uiri de sea, ale arIitecturii egiptene% /ve, aici 'naintea noastr o dubl arIitectur, una stpraterastr #i una subp,@ntean 5 labirinturi subterane, excavaii splendide #i spaioase, coridoare pentru al cror parcurs trebuie o -u,tate de or, ca,ere cu perei acoperii de Iieroglife 8 totul elaborat cu cea ,ai ,are gri- 4 ave, apoi ridicate peste toate acestea x,, (H^* acele consitirucii de,ne de ad,iraie #i ,irare, printre oare trebuie s fie socotite 'n pri,ul r@nd pira,idei e% Ceferitor la destinaia #i se,nificaia pira,idellar s-au e,is de-a lungul secolelor diferite ipoteze% /zi pare 'ns fapt cert c pira,idele 'ncIid 'n ele ,or,inte de regi sau de ani,alle sacre, ca /pis, Ibis, pisici etc% 'n felul acesta, pina,idele ne 'nfi#eaz i,aginea si,pl a artei si,bolice 'ns#i 5 ele s',t cristale enor,e oare S+.JIDB+/ I% 1% SISB31I./ IB.3BP2I+B2d !QH ascund 'n ele un ce interior, 'noIizi'ndu-l 'ntr-o fon, exterioar produs de art, 'ntr-un ,od din oare rezult c ele ar exista pentru acest interior desprit de si,pla stare de natur #i nu,ai raportate la el% 6ar aceast l',prie a ,orii #i a invizibilului, ',prie oare constituie aici se,nificaia, nu posed dec't una dintre laturile 8 #i anu,e oea for,al 8 aparintoare adevratului coninut al artei, adic pe aceea de a fi 'ndeprtat de existena ne,i-locit, #i astfel aceast ',prie este nu,ai Hadesul, nu e 'nc via, care, de#i liberat de sensibil ca atare, este, totu#i, 'n sine totodat #i spirit existent #i deci spirit liber 'n sine '#i viu% 8 6in aceast cauz, $for,a r,lne, pentru un astfel de interior for, '#i 'nveli# cu totul exterioare coninutului deter,inat al acestui interior% Pira,idele s'nt un astfel de 'nveli# exterior 'n oare zace ascuns un interior% )% 'nltruc't 'ns interiorul trebuie, 'n generail, intuit ca ceea ce exist 'n cIip exterior, egiptenii au a-uns, 'n direcia opus, s venereze existene divine 'n ani,ale vii, cu, s'nt taurul, pisica #i ,ulte alte ani,ale% .eea ce e viu este ,ai sus situat dec't exteriorul anorganic, cci organis,ul viu posed un interior la care tri,ite for,a exterioar a organis,ului, dar aane r,i'ne un interior, #i prin aceasta ceva foarte ,isterios% 'n cIipul acesta trebuie 'neles aici cultul ani,alelor, ca intuiie a unui interior ascuns, oare, fiind via, este putere ,ai 'nalt dec't x%, purul exterior% +vident, nou ne repugn s vede, c s'nt privite ca saore ani,alle, c'ini #i pisici, 'n loc de ceea oe este cu adevrat spirituali% 6ar aceast venerare, considerat ca atare, nu are 'n ea ni,ic si,bolic, fiindc aici a fost venerat ani,alul viu reali, de exe,plu 'nsu#i /pis, ca existen a divinitii% +giptenii au 'ntrebuinat 'ns figura ani,al #i 'n cIip si,bolic% 'n acest caz, ea nu ,ai este valabil pentru sine, ci este coborit la nivelul de a expri,a ceva general% <or,a oea ,ai naiv a acestui caz o ofer ,#tile de ani,ale 'nt'lnite ,ai alles la reprezentrile ',bls,rii, operaie la oare persoanele care fac disecia cadavrului #i-i scot viscerele s',t 'nfi#ate ou ,#ti de ani,ale% /ioi se vede 'ndat c atare capete de ani,ale nu se reprezint pe ele 'nsdle, ci trebuie s indice totodat #i o se,nificaie ,ai general, distinct de ele% Sai departe apoi, figura ani,al este utilizat a,estecat fiind cu cea u,an5 'nt'lni, figuri

o,ene#ti ou cap de leu, considerate ca for,e ale Siner-vei 4 se 'nt'lnesc '#i capete de uliu, iar capetelor reprezent@nd pe !QQ P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. /,,on le-au r,as coarnele% +xista aici raportri si,bolice care nu trebuie s fie scpate din vedere% I, sens si,ilar, #i scrisul Iieroglific all egiptenilor este 'n ,are parte si,bolic, 'ntruc@t fie c ur,re#te s fac cunoscute se,nificaiile prin reproducerea unor obiecte reale oare nu se reprezint pe ele 'nsele, ci o gene-rallitate 'nrudit cu ele, fie c 8 lucru #i ,iad frecvent 8 'r a#a-nu,itul ele,ent fonetic aii acestui scris diferitele litere s'nt indicate prin desenarea unui obiect al crui nu,e are aceea#i iniial ca #i sunetul pe care trebuie s-il expri,e respectiva liter% !% 'n generali, aproape fiecare figur #i Iieroglif este si,bol 'n +igipt, se,inific'nldFu-se nu nu,iai pe sine 'ns#i, ci tri,i-'nd #i la altceva, la ceva cu care ea are 'nrudire 2i% ca atare, la care poate fi raportat% 6ar si,bolurile propriu-zise iau na#tere 'n cIip co,plet nu,ai atunci c'nd aceiast raportare este de $&,% (Q6 natur te,einic #i profund% 'n aceast privin, nu vreau s ,enionez pe scurt dec't ur,toarele concepii ce revin frecventN5 a* 6up cu,, pe de o parte, superstiia egiptean bnuie#te 'n figura ani,al existena unei interioriti ,isterioase, tot ast-fel gsi, aici, pe de alt parte, figura o,eneasc reprezentat 'ntr-un fel 'n care ea are 'nc 'n afara ei interiorul subiectivitii, cauz pentru care ea nu se poate dezvolta devenind fru,usee liber% 6e,ni de re,arcat s'nt cu deosebire acei colosali S e , n o n i, care s'nt pu#i 'n faa soarelui, lini#tii, ne,i#cai, cu braele lipite de corp, picioarele str'ns lipite unul de alituil, epeni #i lipsii de via, pentru a pri,i de la soare naza care s-i ating, s-i 'nisuflieeaisc #i s-i fac s e,it sunete% .el puin Hesrodot poveste#te c, la rsritul soarelui, Se,nonii ar e,ite sunete% .ritica superioar a contestat, desigur, acest fapt% 6ar nu de ,ult acest fapt a fost reconfir,at de francezi #i englezi 4 #i, dac sunetul nu este produs de alte dispozitive, eF poate fi explicat prin faptul c, dup cu, exist ,inerale care, aruncate 'n ap, produc pocnete, tonul acestor statuii de piatr provine de la rou #i rcoarea di,ineii #i de la razele solare ce cad dup aceea pe aceste cIipuri de piatr, produc'nd 'n felul acesta ,ici fisuri oare dispar iar#i% Se,nificaia ce trebuie arti-buit 'ns acestor colo#i ca s i , b o 1 este faptul c ei nu posed liber de ei 'n#i#i suflet spiritual #i, din aceast cauz, 'n loc de a putea fi 'nsufleii din interior 8 interior ce poart 'n el ,sur #i fru,usee 8, au nevoie de lu,in, nu,ai ea fiind 'n stare s ade,eneasc din ei tonul sufletului% 0ocea o,eneasc, S+.JIDB+/ I% 1% SISB31I./ IB.3BP2I+B2/ !Q" din contr, rsun pornind din propriul nostru senti,ent #i spirit, fr i,puls exterior, dup cu, superioritatea artei corist 'n general 'n faptul c ea face ca interiorul s-#i pri,easc for,a din el 'nsu#i% 6ar interiorul figurii o,ene#ti 'n +gipt este 'nc ,ut, recurg'nd pentru 'nsufleirea sa nu,ai la ,o,entul natur,

b* D, alt ,od de reprezentare si,bolic ne ofer Isis #i 3siris% 3siris este procreat, nscut4 apoi este ucis de 2UpIon% 6ar Isis caut oasele ',pr#tiate, le gse#te, le adun #i le 'n,or-,'nteaz% /ceast istorie a zeului 3siris are drept coninut al ei 'n pri,ul r@nd si,ple semnifica5ii ce in de natur% Pe de o parte, 3siris este soarele, iar istoria lui este un si,bol, pentru ,ersul su anual, pe de alt parte el se,nific cre#terea #i scderea apelor Bilului, care trebuie s produc fecunditate pentru 'ntreaga ar a +giptului% i.ci 'n +gipt ploaia nu cade adeseori ani de zile, '#i nu,ai Bilul ud p,l'ntul cu revrsrile lui% Pe ti,pul iernii el eurige, fiind puin ad'nc, 'ntre r,urile albiei sale, dar l'ncep'nd cu solstiiul de var $Herodot, II, 1^* Bilul se u,fla, ti,p de o sut de zile, iese din albie #i se revars pin departe peste ar% 'n sfi'n#it, apa seac din nou din cauza cldurii dogoritoare #i a v@nturilor fierbini ale de#ertului, iar Billul se retrage 'n albia sa% /tunci ogoarele s'nt lucrate cu puin osteneal, #i rsare cea ,ai luxuriant vegetaie, totul rode#te #i se coace% Soarele #i Bilul, slbirea #i 'ntrirea lor, iat forele naturalle ale p,'ntuilui egiptean, fore pe care egipteanul #i le face intuibile si,bolic prin istoria pls,uit antropo,orfic despre Isis #i 3siris% /cesteia 'i aparine apoi #i reprezentarea si,bolic a cercului de ani,ale care au legtur cu scurgerea anului, cu, este legtura 'ntre nu,rul celor doisprezece zei #i lunile anului% Invers, 3siris se,nific #i 'nsu#i o,enescul% +l este considerat ea sacru, $fiind privit ca iniiator al culturii pi,i'ntului, al l',pririi ogoarelor, 'nte,eietorul proprietii #i al legilor, iar venerarea lui are, din aceast aauz, legtur cu aciunile u,ane spirituale str@ns legate cu ,oralitatea #ti cu dreptul% 2ot astfel 3siris este -udectorul ,orilor, pri,ind, datorit acestui fapt, o se,nificaie ce se libereaz total de si,pla via a naturii, se,nificaie prin care si,bolicul 'ncape s 'nceteze, deoarece aici interiorul #i spiritualul devin ele ansele coninut al figurii o,ene#ti care, cu aceasta, 'ncepe s reprezinte propriul su interior% 6ar acest proces sufletesc '#i ia din nou drept coninut al su viaa exterioar a naturii, fc'nd-o cunoscut 'n cIip exterior 5 'n te,ple, de exe,plu, prin nu,rul scrilor, al treptelor, al !Q P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. coloanelor, 'n labirinturi prin diversitatea coridoarelor, a 'ntorsturilor, a ca,erelor% 3siris este l'n felul acesta at't viaa natural, c't #i cea spiritual, 'n ,o,entele diferite ale procesului lor #i ale scIi,brilor lor, iar figurile si,bolice devin parte si,boluri pentru ele,entele naturii, pante 'nse#i strile naturii si,t, la r@ndul lor, nu,ai si,boluri ale activitilor spirituale #i a?le transfor,rilor aoestona% 6in aceast cauz, nici figura o,eneasc nu r,@ne aici si,pl personificare, fiindc aici naturalul, de#i apare, pe de o parte, ca se,nificaie propriu-zis, devine, pe de alt parte, iar#i nu,ai si,bol al spiritului 4 'n aceast sfer, unde ?interiorul se foreaz s se dega-eze din intuiia naturii, naturalul trebuie 'n general subordonat% <r 'ndoial, for,a corpului u,an pri,e#te o cu totul alt dezvoltare, ,anifesit'nd prin aceasta tendina de a cobor' 'n interiorul spiritului, dar aceast strduin nu-i#i atinge ded't 'n cIip

defectuos inlta sa veritabil, adic libertatea spiritualului% <igurile r,'n colosale, serioase, ',pietrite 4 picioarele lipsite de libertate #i supleea ,i#crii, brae #i cap prinse str@ns #i rigid, fr graie #i ,i#care, de restul corpului% /bila luii 6edal i se atribuie arta de a fi liberat braele #i picioarele # de a fi dat carpului ,i#care% 6atorit acestei si,bolice alternane, 'n +gipt si,bolul este totodat o totalitate de si,boluri, 'ne't ceea ce se 'nfi#eaz o dat ca se,nificaie este 'ntrebuinat la r@indul lui #i ca si,bol al unui do,eniu 'nrudit% /ceast unire de 'nelesuri ,ultiple 'n si,bolic 8 unire care ',plete#te una 'ntr-alta se,nificaie #i figur #i care indic, 'n fapt, sensuri diverse sau face aliuzie la x,, ( i ele, 'ndrWpt'nduse astfel ctre subiectivitatea interioar, singura 'n stare s se diri-eze 'n ,ulte direcii 8 este avanta-ul acestei for,e artistice, cu toate c explicarea ei este, desigur, 'ngreuiat de se,nificaiile ei ,ultiple% /ceast se,nificaie 8 'n ale crei descifrri se ,erge astzi adesea prea departe, fiindc aproape toate figurile, de fapt, se prezint ne,i-locit ca si,boluri 8 ar fi putut s fie, ca se,nificaie, clar '#i inteligibil #i pentru intuiia egiptean 'ns#i, inteligibil 'n aaela#i fel 'n care 'ncerca, noi s-o explic,% 6ar, dup cu, a, vzut cIiar la 'nceput, si,bolurile egiptene conin i,plicit ,ult, iar explicit ni,ic% +le s'nt opere 'ntreprinse ca 'ncercri de a se 'nelege pe ele 'nsele, totu#i ele se opresc la lupta pe care o dau pentru a a-unge la ceea ce este li,pede 'n sine #i pentru sine% Sub aoest aspect, vede, c operele de art egiptene conin enig,e a cror descifrare -ust nu S+.JIDB+/ I% I% SISB31I./ IB.3BP2I+B2/ !Q^ ne reu#e#te 'n parte nu nu,ai nou, ci nu reu#e#te cel ,ai adesea nici acelona care #i le-au pus lor 'n#ile% c* 6in aceast cauz, operele artei egiptene, cu si,bolis,ul lor ,isterios, s'nt enig,e 4 s'nt enig,a obiectiv 'ns#i% 6rept si,bol pentru aceast se,nificaie proprie spiritului egiptean pute, indica S f i n x u 1% +l este oarecu, si,bol al 'nsu#i si,bolicului, 'n +gipt se 'nt@lnesc figuri de sfinx nenu,rate, a#ezate pe r@nduri, lucrate din piatra cea ,ai dur, #lefuite, acoperite cu?Iieroglife% Sfinxul de l@ng .airo are o ,ri,e at't de colosal, 'nd't singure gIiarele lui de leu ating 'nli,ea unui brbat% +i s'nt corpuri de ani,ale culcate, din oare se lupt s ias, ca parte superioar, corpul o,enesc, unde #i unde un cap de berbec, cel ,ai adesea 'ns un cap fe,eiesc% 6in tria #i fora 'ntunecat a ani,alicului vrea s se dega-eze spiritu'l u,an, fr s a-ung la reprezentarea deplin a propriei lui liberti #i a for,ei lui 'n ,i#oare, fiindc el trebuie s ,ai r,in a,estecat #i contopit 'n co,unitate cu ceea ce este al su altceva% /cest i,puls i,petuos spre spiritualitate con#tient de sine, care nu se sesizeaz pe sine 'n singura ei realitate adecvat, ci se intuie#te nu,ai 'n ceea ce-i este 'nrudit, devenind con#tient 'n ceea ce-i este cIiar strin, este si,bolicul 'n general, si,bolic aare, ',pins pe aceast cul,e, devine enig,% /cesta este sensul faptului c 'n ,ituil grec, pe care iar#i 'l pute, interpreta

si,bolic, sfinxul apare ca ,onstrul care propune enig,e% Sfinxul a pus cunoscuta 'ntrebare enig,atic 5 cine e acela care u,bl di,ineaa pe patru picioare, la a,iaz pe dou #i seara pe trei M +dip gsi cuvi'ntul si,plu care dezlega proble,a, spun'nd c acela este o,ul, #i dobor' Sfinxul de pe st@nc% 6escifrarea si,bolului rezid 'n se,nificaia existent 'n sine #i pentru sine, 'n spirit4 dup cu, se adreseaz o,ului #i vestita inscripie elen 5 =3unoa#te-te pe tine 'nsui G> 1u,ina con#tiinei este claritatea care las sse rsfr@ng li,pede coninutul ei ooncret prin for,a adecvat, aparintoare coninutului #i care, 'n existena ei, nu se reveleaz dec@t pe sine 'ns#i% - c% 1)! -M..AA 4>7) CAPITOLUL AL M-LEA SIMKOLICA SUKLIMULUI .laritatea netulburiat de enig,e a spiritului, ce-#i d sie#i for,a adeoviait din sine 'ntsui#i 8 int a antei si,bolice 8,Nnu paate fi neailiaat dec@t ci'nd se,nificaia aipane ,ai 'nt@i 'n con#tiina pentru sine, separat de 'ntreaga lu,e a feno,enelor 3 fiindc 'n unitatea ne,i-locit intuit a a,belor laturi consit lipsa de ant 'n pls,uirile vecIilor pan#i 4 contradicia separrii #i a legrii ne,i-locite, solicitat totu#i, a produs si,bolica fantastic a inziilor, 'n ti,p ce ai 'n +gipt lipsea 'nc posibilitatea cunoa#terii libere a interiorului '#i a ceea ce e se,nificativ 'n sine #i pentru sine, cunoa#tere liberat de ceea .e apare, de feno,en, lips care a servit de te,ei pentru caracterul enig,atic #i obscur al si,bolicului egiptean% Pri,a purificare radical #i separare explicit de prezentul senzorial, adic de particularitile e,pirice ale exteriorului, a ceea ce esite existent 'n sine #i pentru sine, trebuie cutat 'n subli,, care 'nal absolutul deasupra #i dincolo de orice existen ne,i-locit 'n pri,ul r@nd abstract, care constituie cel puin baza spiritului% 6eoarece se,nificaia astfel 'nlat 'nc nu e conceput ca spiritualitate concret, dar este totu#i considerat ca interior existent #i subzistent @n sine, interior care nu,ai din cauza caracterului su abstract nu este 'n stare s-#i gseasc expresia adevrat an feno,ene ?finite% Cant a deosebit subli,ul de fru,os 'ntr-un fel foarte interesant, iar consideraiile pe oare el le face 'n legtur cu aceasta 'n pri,a pante a 9riticii puterii de udecat% 'ncep'nd de la a )L, S+.JIDB+/ I% )% SISB31I./ SDB1ISD1DI 241 prezint 'nc interes, 'n ciuda prolixitii lor #i a reducerii tuturor deter,inaiiilor la ceva subiectiv, la o facultate a afectivitii, a i,aginaiei, a naiunii etc% 'n principiul ei general, aceast reducere trebuie s-o recunoa#te, ca -ust 'n sensul c subli,uil, cu, se expri, Kant, nu este coninut 'n nici un lucru al naturii, ci nu,ai 'n sufletul nostru, 'n ,sura 'n care deveni, con#tieni c s'nte, superiori naturii din noi #i, prin aceasta #i naturii din afiana noastr% 'n 'nelesul acesta crede Kant c =subli,ul

pnopriu-izis nu poate fi coninut 'n nici o for, sensibil, ci el prive#te nu,ai idei de ale naiunii, cane, de#i ,u e posibil o reprezentare adecvat a lor, toc,ai din cauza acestei nepotriviri ce nu 'ngduie ca dle s fie reprezentate sensibil, s'nt trezite 'n suflet> (9ritica puterii de udecat% ed% a !-a, p% ""*% Subli,uil este 'n generaG 'ncercare de a expri,a infinitul fr a gsi 'n lu,ea feno,enelor un obiect cane s se dovedeasc potrivit pentru aceast reprezentare% Infinitul, toc,ai fiindc este scos pentru sine, oa se,nificaie invizibil #i lipsit de fon,, din 'ntregul co,plex al obiectivittii #i este transfor,at 'n ceva interior, r,'ne inexpri,abil ca infinitate #i deasupra oricrei expri,ri a lui cu a-utorul finitului% Pri,ul coninut pe icare-l pri,e#te aici se,nificaia consit 'n ifiaptul ic, fa ide totalitatea celor ce lapar, ea este unita-t e a substanial 'n sine, ioane, fiind ea 'ns#i g@nd pur, nu exist deo't pentru ig'ndul pur% 6in aceast cauz, aceast isubstan 'nceteaz 4de ia ,ai putea ifi pls,uit acu, 'ntr-un ce exterior #i, 'n consecin, dispare caracterul cu adevrat si,bolic% 6ar c'nd, unitar 'n sine, ea e s ifie 'nfi#at intuiiei, lucrul este $SA; (Q * posibil nu,ai dac, substan fiind, ea este sesizat #i ca putere creatoare a tuturor lucrurilor 'n care apare #i prin care se reveleaz, gsinldu-ise deci 'ntr-un raport pozitiv ou ele% 6ar, 'n acela#i iti,p, destinaia acestui ce unitar i'n isine este #i aceea de a expri,a ic substana e deasupra feno,enelor particulare da atare, precu, #i deasupra totalitii lior, prin oeea ioe, printr-o desf#urare ,ai consecvent, irelaia pozitiv adineaori a,intit se converte#te fin raportul negativ confor, cruia substana trebuie s fie curit ide ceea ce apare oa ceva particular #i, 'n consecin, ca neadecvat substanei '#i dispr@nd 'n ea% /ceast pls,uire, ni,icit la rinduil ci toc,ai prin oeea ce ea expune, l'ntruo't expunerea coniniutufiui sie dovede#te a fi 'n acela#i ti,p supri,are a expunerii, este subli,ul% Subli, pe cane noi nu ave, voie s-G a#eiz, deci 'n ceea ce are suflle!") P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. tul pur #i subiectiv '#i 'n ideile inaiu,ii lui, a#a icui, faoe Kant, ci trebuie s-l cuprinde, 'n substana unic #i absolut, ca pe uoul ce e 'nte,eiat 'n coninutul raare este reprezentat% 6iviziunea for,ei artistice ia subli,ului poate fi derivat #i ea din dublul raport adineaori ,enionat dintre substan ica se,nificaie #i lu,ea feno,enelor% :eea ce ie ico,un 'n acest inaporit, pozitiv pe ide o parte, negativ pe de alt parte, rezid @n faptul c substana este 'nlat deasupra feno,enului ipartiouliar 'n cane a trebuie s fie reprezentat, de#i nu poate fi expri,at dec@t 'n relaie cu feno,enele i'n general, deoarece, 'ntruc@t e substan #i eseniailitate, ea este 'n sine 'ns#i lipsit de for, #i inaccesibil intuiiei concrete% .a p r d i, ,od afir,ativ de a concepe sus-a,intitul raport, pute, indica arta pantei s t , a#a cu, se 'nt@lne#te iea parte

'n India, parte 'n libertatea '#i ,istica de ,ai )trzi9 ia poeilpr $&,, (Q^* per#i ,usul,ani, cu, se regse#te ea 'n 3ccidentul ore#tin, cu o ,ai profund interiorizare a gradului #i a senti,entului% .onfor, deter,inaiei ei generale, pe aceast treapt substana este privit ca i,anent tuturor accidenilor ei creai, care, din aceast cauz, ,u is'nt cobor'i 'nc spre a servi nu,ai ca si,plu decor pentru prea,rirea absolutului, ci se ,enin 'n cIip afir,ativ prin ,i-locirea substanei ce le este i,anent, de#i 'n tot ce este individuali trebuie vzut #i scos 'n eviden nu,ai unicul #i divinul% <iapt datorit cruia #i poetul 8 care vede #i ad,ir 'n 5toate pe acest Dnul, cufund'nd #i lucruri #i pe sine 'nsu#i 'n aceast intuiie 8 ieste 'n stare s pstreze un raport pozitiv fa de substan, de care leag totul% / doua for,, negativ, de prea,rire a puterii #i grandorii unicului 6u,nezeu o gsi,, ca subli, propriu-zis, 'n poezia ebraic% /ceasta 'nltur i,anena pozitiv a absolutului 'n feno,enele create #i instaleaz substana pentru sine, unic, drept stp'n al lu,ii 'n faa creia se gse#te de o parte totalitatea creaturilor, care, iraportat $1a 6u,nezeu, este afir,at ca neputincioas 'n sine 'ns#i #i pieritoare% /cu,, c'nd e s fie reprezentat puterea 'neleapt a Dnicului prin ,i-locirea caracterului finit 5all lucrurilor naturii #i al destinelor o,ene#ti, nu ,ai gsi, aici defor,area ,onstruoas #i lipsa de ,sur a inzilor, ci natura subli, a lui 6u,nezeu e fcut ,ai accesibil intuiiei, 'n sensul c tot ce exist, cu toat strluS+.JIDB+/ I% )% SISB31I./ SDB1ISD1DI cirea, splendoarea #i ,reia ea, nu este 'nfi#at dec't ca 242ca un cu 1 A. PANTEISMUL ARTEI 'ntrebuin'ind cuv'ntull panteis,, azi e#ti expus 'ndat Ia cele ,ai ,ari %rstl,ciri% .ci, pe de o parte, =totul>, 'n sensul ,ode, aii cuv@ntului, 'nsea,n totul #i lorice, luat 'n singularitatea sa cu totul e,piric 4 'nsea,n, de exe,plu, aceast cutie cu toate proprietile ei 5 a este de culoarea cutare, e at't ori at't de ,are, are for,a %cutare, e at't de grea etc% 4 sau 'nsea,n cutare cais, carte, ani,ali, -,as, scaun, sob, coloan de nori etc% .'nd unii teologi conte,porani afir, c filozofia transfor, totul 'n 6u,nezeu, acest fapt, spri-init pe acu,-ia,intitul 'neles al euv'ntului #i pus 'n sarcina filozofiei, precu, #i %acuzaia ridicat astfel ',potriva ei, s'nt ou totul false% L astfel de reprezentare despre panteis, nu poate lua na#tere dec't 'n capete stricate #i -el nu poate fi gsit nici 'n vreo ireligie oarecare 8 nici cIiar la irocIezi #i escIi,o#i 8 '#i nici 'n vreo filozofie oarecare% Prin ur,are, totul, 'n ceea ce a fost nu,it panteis,, nu este cutare sau cutare lucru individual, ci, di,potriv, este totul 'n 'nelesul de t o t a 1 i t a t e, adic de substanial unic care este, fr 'ndoial, i,anent lucrurilor singulare, dar curit prin abstracie de particulariti #i de irealitatea lor e,piric, 'ne't prin cuv'ntul =totul> nu e

indicat #i nu e scos 'n eviden individualul ca atare, ci sufletul universal, sau, expri,at 'n cIip ,ai popular, ceea ce este adevrat #i excelent, adevr care e prezent #i 'n acest ce individual% /ceasta este adevrata Xse,nificaie a panteis,ului, iar noi trebuie s vorbi, despre el aici ilul'ndunl exclusiv 'n acest 'neles% +l aparine cu precdere 3rientului, care concepe ideea unei uniti absolute a divinului #i a tuturor lucrurilor% 6ar divinul nu poate fi prins de aon#tiin ca unitate #i totalitate dec't prin redispariia lucrurilor individuale enu,erate #i 'n care el este enunat prezent% Prin ur,are, pe de o parte, aici divinul este reprezentat ca i,anent diverselor obiecte #i, ,ai precis, ca tot ceea ce e ,ai perfect #i ,ai excelent printre #i 'n diferitele existene 4 pe de allt parte 'ns, 'ntruc't Dnicul este aceasta #i aFt-ceva #i iar#i lailt-ceva, trec'nd 'n toate, singularitile #i pair471) !"( P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. S+.JIDB+/ I% )% SISB31I./ SDB1ISD1DI !"H =4@T ticularitile ?apar ?toc,ai datorit acestui fapt ca unele ce s'nt supri,ate '#i dispar, cci nu orice obiect singular este acel Dnic, oi acesta este totalitatea acestor singulariti oare, pentru intuiie, ise dizolv 'n $totalitate% 6eoarece dac Dnicul e, de exe,plu, viaa, ied% ?este #i i,oartea, '#i toc,ai prin ?aceasta el nu e nu,ai via, astfel 'nc't viaa sau soarele, ,area etc, luate nu ca via 8 #i ideci nu ca $,ane sau soare8, constituie divinul #i Dniicull% 2otodat l'nis, accidentul nu ie 'nc explicit afir,at aici ca negativ '#i subordonat, icu, este afir,at 'n subli,ul propriu-zis, ici, din contr, substana, fiind 'n ionice particular aceast substan tunica, devine 'n sine ceva particular #i accidental 4 dar #i invers 5 acest particular 8 fiindc se scIi,b de ase,enea #i el, iar i,aginaia nu li,iteaz substana la o existen deter,inat, ci trece peste orice %,od-deter,inat, pentru a p#i 'nainte la altul #i a-l abandona 8 devine, la r'ndull lui, accidentalul deasupra cruia ieste 'nlat substana unic, #i deci subli,% 6in aceast cauz, un astfal de ,od de a vedea nici nu se poate expri,a artistic dec't prin arta poeziei '#i ,u prin ,i-locirea artelor plastice, care nu 'nfi#eaz particularul deter,inat 8 ice trebuie s dispar 'n faa substanei prezente 'n asitfel de existene 8 ded't ca pe ceva existent #i persistent% /colo unde panFteisi,uil ieste pur, nu exist art plastic pentru reprezentarea lui% 1% i:a pri, exe,plu pentru o astfel de poezie panteist o pute, cita iar#i pe cea indic, care, alturi de fantasticul su, a dezvoltat strlucit #i aceast latur% .u, a, vzut, inzii au ca divinitate supre, generalitatea #i unitatea cele ,ai abstracte 4 aceast divinitate se particularizeaz apoi, devenind, ee-i drept, zei deter,inai, ca 2ri,uirti, Indna etc, dar a nu ,enine ifer, ceea ce e deter,inat, ci face, de ase,enea, s se re'ntoarc zeii inferiori 'n cei superiori,

precu, #i s se contopeasc ace#tia 'n BraI,an% Se vede de-a aici c acest universal constituie baza unic a toate, baz ce-i#i ir,'nie sie#i egal 4 #i dac inzii ,anifest, fr 'ndoial, 'n poezia lor dubla tendin de a exagera existena individual pentru ca ea s se 'nfi#eze de-a 'n for,a ei sensibil ca adecvat se,nificaiei ei generale sau, invers, tendina de a abandona, 'n faa abstraciei u n i c e, 'n -cIip cu totul negativ, orice ,od-deter-,inalt-de-a-fi, totu#i, pe de alt parte, se 'nt'lne#te #i la ei felul ,ai pur de reprezentare ,al panteis,ului %adineaori a,intit, panteis, care scoate 'n eviden i,anena divinului 'n individualul dat intuiiei #i pieritor%-<r F'ndoial, 'n acest fel de a cunoa#te a, putea crede c iregsi, ,iai ,ult o ase,nare cu acea unitate ne,i-locit a gi'ndului pur 4#i a isensibiliului pe care a, 'nt'l-nit-o la par#i 4 dar lla par#i Dnicul #i +xcelentul este refixat ca atare, ieste cIiar un ce natural, lu,ina% 6in contr, lla inzi, Dnicul, BraI,a, nu este dec't Dnicul infor,, care nu,ai prescIi,bat 'n infinita diversitate a feno,enelor lu,ii d na#tere ,odului panteist ide reprezentare artistic% /stfel, de exe,plu, se spune despre Kri#na (Yhaga=ad-4ita% ilect% 0II, si% ( seW%* 5 =P,l'nt, ap #i vi'nt, iaer #i ifoc, spiritul, ,intea #i ui s'nt cele opt piese %alle p9terii fiinei ,ele 4 dar s cuno#ti 'n ,ine o alt fiin, o fiin superioar, care d via p,@ntescului, susine lu,ea 5 'n ea '#i au originea toate fiinele 4 a#a s #tii, eu s'nt originea acestui univers 'ntreg, precu, #i ni,icirea lui 4 'n afar de ,ine nu exist ceva nuai 'nalt 4 de ,ine ste legat acest univers, 'ntoc,ai ca #irul de perle de fir 4 eu s'int gustul 'n ceea ce e fluid, -eu s'nt strlucirea din soare #i lun, cuv'ntul ,istic 'n scripturile sacre 4 eu s'nt brbia 'n brbat, ,irosul pur 'n p,'nt, $luciul 'I flcri, eu s'nt viaa 'n toate %fiinele #i exa,enul 'n cei ce fac pocin% +u s'nt 'n -ceea ce e viu fora vieii, 'n 'nelept 'nelepciunea, 'n ceea ce strluce#te strlucirea 4 toate naturile care s'nt adevrate #i aparente #i 'ntunecate si'nt din ,ine, nu -eu s'nt ieu 'n dle, ci ele s'nt 'n ,ine% Pirin 'n#elciunea acestor trei 'nsu#iri toat lu,ea este a,git #i nu , cunoa#te, pe ,ine cel nescIi,btor 4 dar #i iluzia divin, SaUa, ieste iluzia ,ea, peste care cu greu ise poate trece, 'ns cei ce ascult de ,ine p#esc peste iluzie, 'nainte>% /ici este expri,at 'n cIipul cel ,ai frapant o ase,enea unitate ?substanial at't 'n privina i,anenei ei 'n ceea ce e dat, c't #i privitor la trecerea a ceea ce este singular, individual% 6e ase,enaa, Kri#na spune despre sine c el este absoluta excelen 'n toate existenele distincte $leet% &, )1* 5 ='ntre stele, s'nt soarele care strluce#te 4 $'ntre se,nele lunare s'nt luna 4 'ntre crile sfinte, eu s',t -cartea i,nurilor 4 'ntre si,uri s'nt si,ul intern 4 s'nt Seru 'ntre v'rfurile ,unilor 4 'ntre ani,ale s'nt leul 4 'ntre litere s'nt vocala / 4 'ntre anoti,puri s'nt pri,vara cea 'nfloritoare etc>% 6ar laceast enu,erare a tot ce e ,ai -excelent, precu, #i si,pla vairiere a for,elor 'n care trebuie fcut plauzibil intui!"Q P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I.

iei iar#i #i iar#i acela#i lucru 8 oricare ar fi bogia i,aginaiei oe pare a ise ,anifesta ilang aici 8, ri,'ne totu#i, toc,ai din cauza acestei identiti a coninutului, foarte ,onoton, #i 'n ansa,blul ei goal #i obositoare% )% ' YI a 1 d o i I e a or i' n d, panteis,ul oriental a fost dezvoltat 'ntr-un cIip superior, #i subiectiv ,ai liber i'n , a I o -, e d a n i 's in, 'ndeosebi ide ctre pers i% /ici se ive#te un raport deosebit, ,ai ales din partea subiectului creator de poezie% a* /nu,e, 'ntruc@t poetul dore#te intens s vad divinull 'n toate, i#i-l #i vede, dl irenuni '#i ila propriul su eu, dar cuprinde totodat si i,anena divinului 'n interiorul su astfel lrgit #i N"(* liberat, ,oresc',du-i prin aceasta acea senin ad',ci,e de senti,ent, acea stare de liber #i supre, fericire proprie orientalului, care, liben'ndu-se de propria-i particularitate, se cufund cu totul 'n ve#nic #i absolut, si,ind ,#i irecunosc'nd 'n toate -ana-ginea #i prezena divinului% / te lsa 'n cIipul acesta s fii ptruns p'n 'n ad@ncuri de 6u,nezeu, o astfel de via 'n 6u,nezeu ',btat de fericire are atingere cu $,istica% 'n aceast privin, vestit 'nainte de toate este 6-elaleddin-Cu,i, din care cele ,ai fru,oase ,odele ni te-a dat CucVert, cu ad,irabila sa putere de expresie 8 putere oare 'i per,ite cel ,ai artistic #i cel ,ai liber -oc cu cuvintele #i ?ri,ele, a#a cu, fac #i per#ii% 6ragostea de 6u,nezeu cu oare l'#i identific o,ul euil su prin cea ,ai ner,urit druire, tconte,pl'ndu-l pe el, Dnicul, 'n toate spaiile ?lu,ii, raport@nd totul la el #i iredue'nd totul la el, constituie aici punctul central care iradiaz foarte departe, 'n toate direciile #i tr@,urile% b* 6ac apoi, cu, se via vedea 'ndat, cele ,ai preioase obiecte #i cele ,ai bogate for,e sl'nt 'ntrebuinate 'n subli,ul propriu-izis nu,ai ca si,plu decor al lui 6u,nezeu, servind la vestirea splendorii '#i grandorii Dnicului, dat fiind faptul ca ele nu ne si,t 'nfi#ate dec't spre a-li srbtori ca 6o,n al tuturor creaturilor, din contra, 'n panteis, i,anena divinului 'n obiecte 'nal 'ns#i existena profan, natural #i u,an, p'n la nivelul propriei grandori de sine stttoare a divinului% 0iaa proprie spiritualului 'n feno,enele naturii #i 'n realitile o,ene#ti le 'nsuflee#te 2i le spiritualizeaz pe acestea 'n ele 'nsele #i 'nte,eiaz, la n',dDl ei, un ,apri5 deosebit al senti,entului subiectiv #i aii sufletului poetului fa de obiectele pe care le S+.JIDB+/ I% )% SISB31I./ SDB1ISD1DI 244 c'nt% Plin de aceast splendoare ani,at, sufletul este 'n sine 'nsu#i cal,, independent, liber, a,plu #i ,are #i, 'n posesiunea acestei ; identiti afir,ative cu sine, se i,agineaz vieuind $&,% s acu,i #i el 'n sufletul lucrurilor, realiz@nd aceea#i identitate cal,, contopindu-ise, 'n cre#terea lui, cu obiectele ,aturii #i cu splendoarea lor, cu iubita, cu druirea de sine #i, 'n general, cu tot ce este de,n de laud #i iubire #i cre@nd, 'ntre acestea #i el, cea ,ai fericit, cea ,ai senin inti,itate afectiv% Inti,itatea afectiv sufletului arat, desigur, la ro,anticii occidentalii o interiorizare ase,ntoare, dar 'n linie general,

'ndeosebi 'n nord, ea este nefericit, neliber #i cIinuit de dor sau r,i'ne ,ai subiectiv, 'ncIis totu#i 'n sine 'ns#i, devenind din acest ,otiv egoist #i susceptibil% 3 astfel de inti,itate afectiv apsat #i tulbure 'i#i gse#te expresia ,ai ales 'n c@ntecele popoarelor barbare% 6i,potriv, inti,itatea liber, fericit este proprie orientalilor, '#i cu deosebire per#ilor ,aIo,edani, care '#i druiesc descIis '#i cu bucurie 'ntregul lor suflet lui 6u,nezeu, precu, #i a tot ce e de,n de preuire, dar care 'n $aceast druire '#i pstreaz acea liber substanialitate pe oare #i-o #tiu pstra #i 'n raportul lor ou lu,ea 'ncon-urtoare% /stfel vede, c 'n focul pasiunii este prezent cea ,ai expansiv fericire #i extaz al senti,entului, fericire 'n loare rsun, 'n inepuizabil bogie de strlucite '#i ?superbe i,agini, acela#i ton al bucuriei #i al fru,useii% 3rientalul, c'nd sufer #i e nefericit, consider faptul ca o Iotr@re de neclintit a sorii 2i r,'ne totu#i cal, 'n sine, fr s se si,t apsat, iritat sau dobor@t de depri,are, 'n poeziile lui Hafiz gsi, destule pl@ngeri ',potriva iubitei, a tavernelor etc, dar #i l'n durere poetul ir,'ne tot at@t de fr de gri-i ca #i 'n fericire% /stfel, Hafiiz spune odat 5 =Cecunosctor c te lu,ineaz a prietenului prezen, arde ca fclia ge-,'nd #i fii ,ulu,it>% 1u,inarea #tie s r@d #i s pl@ng 4 ea iude cu strlucire vesel 'n flacr, de#i 'n acela#i ti,p se tope#te vrs@nd lacri,i ii,, ("L fierbini 4 'n arderea ei, ea iradiaz vesele luciri% /cesta #i este caracterul generali al 'ntregii poezii persane% Pentru a ,eniona c'teva i,agini speciale, s a,inti, c per#ii vorbesc ,ult despre flori, pietre scu,pe, dar 'ndeosebi despre trandafiri #i privigIetori% + lucru foarte curent la ei ca privigIetoarea s fie reprezentat ca logodnica %rozelor% /ceast 'nsufleire a %rozei #i iubire a privigIetorii se 'nt@lnesc adesea de exe,plu la Hafiz, =6in recuno#tin, roz, c e#ti sultana f,iDU =446 !" P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. ,uiseii 8 spune Hafiz 8, se cuvine s inu fii ,@ndr fa de dragostea privigIetorii>% +l 'nsu#i vorbe#te de privigIetoarea propriului su suflet% 6i,potriv, c'nd vorbi, noi 'n poeziile noastre despre iroze, privigIetori, vii,, o face, 'n cu toitul alt sens% 'ntr-un sens ,ai prozaic 4 pentru noi trandafirul este podoab 5 =cu cunun de trandafiri> ietc, sau auzi, privigIetoarea -2i si,i, l',preun icu ea, be, vin #i-ll nu,i, alintor de gri-i% 1a pen#i 'ns, trandafirul ,u este i,agine sau si,pl podoab ori si,bol, ci floarea 'ns#i apare poetului 'nsufleit, 'i apare ca logodnic iubitoare, iar el ise cufund cu spiritul su 'n sufletul rozei% /oela#i caracter all unui strlucit panteis, 'l ,anifest #i poeziile persane cele ,ai noi% 6o,nul von Ha,,er, de exe,plu, a co,unicat vestea c printre alte daruri tri,ise de #aI 'n 1 1^ ',pratului <rancisc este '#i un poe,% /cest poe, poveste#te 'n !! LLL de distiIuri faptele i#aIului care i-a dat poetului curtean propriul su nu,e% c* 'n opoziie cu poeziile ,ai tulburi ale tinereii siale #i cu senti,entul lor

concentrat, la o etate ,ai %'naintat #i :oetIe s-a lsat cucerit de aceast ,are senintate lipsit de gri-i #i, ptruns de suflul 3rientului $'n vpaia poetic a s'ngelui, s-a 'ntors, ,o#,eaig fiind, plin de fericire ner,urit spre aceast libertate a senti,entului, libertate care nici 'n pole,ic nu-t#i pierde splendida-i senintate% .'ntecele lui din aii su Di=an al Apusului 2i Hsritului nu si'nlt nici -ocuri #i nici a,abiliti sociale lipsite de se,nificaie, ici ele au luat na#tere dintr-u, astfel de liber senti,ent de druire% 'ntr-un c'ntec ctre ZuleiVa, :oetIe 'nsu#i le nu,e#te 5 =Perle poetice aruncate pe ,alul pustiit ,al vieii de fr'ngerea puternicelor vailuri ale pati,ii tale% .u degete fine #i iginga#ie gri-i adunate, 'n#irate apoi '#i ',podobite cu aur>% Ia-lle, 'i strig poetul iubitei 5 =Pune-le la g'tuil tu, la si'null tu, aceste picturi din ploaia lui /llaI, firicele de pro,oroac fcut-a din ele scoica u,il>% Pentru a co,pune astfel de poezii era nevoie de iun spirit #i o si,ire ne,rginit de largi, de un fel de a vedea sigur de sine 'n orice furtun, era nevoie de o tinereasc frgezi,e a sufletului '#i de =o lu,e de i,pulsuri de via, care 'n a lor nvalnic ,uli,e lsau de-a s se presi,t iubirile lui Bullbul #i d'ntecul ilar ce ,i#c sufletul>% !% Dnitatea panteist accentuat pe latura subiectului care se si,te pe sine 'n aceast uniune cu 6u,nezeu, iar pe S+.JIDB+/ I% )% SISB31I./ SDB1ISD1DI !"^ 6u,nezeu 'l si,te ca prezen 'n con#tiina subiectiv, ne da 'n generail , i 's t i c ia, a#a cu, 'n felul acesifca ,ai subiectiv a a-uns ea s se dezvolte '#i 'nuntruG cre#tinis,ului% .a exe,plu vreau s-l iaduc ,u,ai pe /ngelus Sillesius, care a expri,at 8 cu cea ,ai ,are 'ndrzneal #i profunzi,e a intuiiei #i senti,entului '#i cu o prodigioas putere ,istic a reprezentrii 8 existena substanial a lui 6u,nezeu 'n luoruri '#i unirea eului cu 6u,nezeu #i a lui 6u,nezeu cu subiectivitatea o,eneasc% 'n scIi,b, adevratul panteis, oriental scoate 'n eviden nu,ai intuirea substanei unic e 'n toate feno,enele #i druirea de sine a subiectului, care 'n fdS acesta realizeaz supre,a lrgire a con#tiinei, dup cu, prin totala liberare de ceea ce e finit el atinge fericirea supre, a absorbirii salle 'n tot ce exist ,ai grandios #i ,ai bun% 8 B. ARTA SUBLIMULUI 6ar substana unic, sesizat oa se,nificaia propriu-ziis a 'ntregului univers, nu,ai atunci este afin,at cu adevrat ca s u b s t a n o'nd este reluat 'n sine din -realitatea #i pne-zena ei 'n lu,ea scIi,btoare a feno,enelor, reluat ca inte-'ioritate pur #i putere substanial, #i e prin aceasta a u t o -n o , i z a t fa de finitate% Bu,ai prin aceast intuire a fiinei lui 6u,nezeu ca ceea ce este absolut spiritual #i fr cIip 'n faa a ceea ce e lu,esc #i natural spiritul se dega-eaz co,plet din ceea ce e de natur sensibil #i e natur, #i este liberat de existena lui 'n finit% 6ar, 'n scIi,b, substana absolut r,'ne 'n r e 1 a i e cu lu,ea feno,enelor, lu,e din care ea este reflectat 'n sine% /cest raport pri,e#te acu, ,ai sus ,enionata 1egtur negativ, adic 'ntreaga lu,e, cu toat bogia, puterea #i splendoarea feno,enelor ei este afir,at explicit fa de

substan ca ceea ce este 'n sine negativ, creat de 6u,nezeu, supus puterii lui #i servindu-i% 1u,ea este deci privit oa o revelaie a lui 6u,nezeu, iar el 'nsu#i este buntatea care las s existe pentru sine ceea ce a fost creat, 2i 'i confer durat acestuia care 'n sine nu are nici un drept s existe '#i s se raporteze pe sine la sine% 2otu#i, subzista-rea finitului este lipsit de substan #i creatura, co,parat ou 6u,nezeu, este ceea ce disipare #i e lipsit de putere, 'ne't 'n ! L P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. buntatea creatorului se reveleaz 'n acela#i ti,p #i dreptatea sa, care, 'n ceea ce este negativ 'n sine, face s apar 'n $&,% ("^* cIip reali #i neputina acestuia #i, prin laceasta, substana s apar ca unic putere% :'nd arta face din acest raport relaia funda,ental a coninutului, precu, '#i a for,ei ei, ave, for,a artistic a subli,ului propriu-zis% <ru,useea idealului #i a subli,ului trebuie, desigur, distinse% .ci, 'n ideali, interiorul inteiptrunde realitatea exterioar al crei interior el esite 'n a#a feil, 'nic't a,bele laturi apar adecvate una celeilalte #i, din aoeast %cauz, ele se 'nfi#eaz 'ntrWptrunz',du-ise ,utual% 'n subli,, din contr, existena exterioar 'n care substana este 'nfi#at intuiiei este cobor@t 'n faa substanei, deoarece aceast cobor@re #i supunere este singura oale pe oare poate fi fcut intuibil cu a-utorul artei 6u,nezeu unul, pentru sine lipsit de figur #i prin ni,ic lu,esc 2i finit expri,abil confor, esenei salle pozitive% Subli,ul presupune se,nificaia ca existent 'ntr-un ce de sine stttor, fa de care exterioritatea trebuie s apar nu,ai ca ceva subordonat, 'ntruc@t interiorul nu e prezent 'n ea, ci o dep#e#te att de m9lt, 'nc't ni,ic altceva nu a-unge s fie reprezentat deo't toc,ai acest ,od-de-a-fi-'n-afar, dec't aceast dep#ire% 'n si,bol principalul era f o r , a% +a trebuie s aib o se,nificaie, 'ns fr a fi 'n stare s-o expri,e perfect% <a de acest si,bol #i de coninutul lui nese,nificativ, ave, acu, se,nificaia ca ataire, 'n for,a ei clar inteligibil, iar opera de art devine o revrsare a esenei pure ca se,nificaie a tuturor lucrurilor, 'ns a esenei oare afir, nepotrivirea for,ei cu se,nificaia ei, aceasta fiind 6u,nezeu 'nsu#i, nepotrivire ce 'n sin e exist 'n si,bol 4 se,ni f i c@i e care se ridic 'n ceea ce e lu,esc deasupra a tot ce e lu,esc #i care, din aceast cauz, devine subli, 'n opera de art, care nu trebuie s expri,e ni,ic altceva deo't aceast se,nificaie, dar 'n sine #i pentru sine% 6e aceea, dac arta si,bolic poate fi nu,it de-a 'n general s a c r , 'ntruc@t ea are ca obiect al pro$x,,(so duciilor salle divinul, apoi arta subli,ului trebuie nu,it arta sacr ca atare, arta exclusiv sacr, fiindc ea venereaz nu,ai pe 6u,nezeu% 'n generali considerat confor, se,nificaiei salle funda,entale, aici coninutul este #i ,ai li,itat dec't 'n si,bolul propriu-zis, care se opre#te la tendina spre spirituali #i oare 'n relaiile lui reciproce posed o vast extindere a transfor,rii spiritului S+.JIDB+/ I% )% SISB31I./ SDB1ISD1DI

! 1 'n for,aii ale naturii #i ale naturalului 'n rezonane de ale spiritului% 'n destinaia lui originar, acest fel de subli, 'l gsi, 'ndeosebi 'n concepia evreiasc #i 'n poezia ei sacr% .ci aici, unde este i,posibil s se deseneze o i,agine ,ulu,itoare despre 6u,nezeu, nu pot aprea artele plastice, ci nu,ai poezia reprezentrii care se exteriorizeaz prin cuv'nt% 3 considerare ,ai de aproape a acestei trepte 'ngduie s fie dega-ate ur,toarele puncte de vedere generale 5 1% .oninutul cel ,ai general al acestei poezii este 6u,nezeu ca stp'n al lu,ii supuse lui, neincarnat 'n ea, ci retras 'n sine din existena concret a lu,ii, retras 'n unitatea sa solitar% .eea ce 'n si,bolicul propriu-zis era l'nc legat 'ntr-o unitate, aici se disociaz deci 'n dou 5 de o parte abstracta existen pentru sine a lui 6u,nezeu, de cealalt parte existena concret a lu,ii% a* 6u,nezeu 'nsu#i, ca pur fiin-pentru-sine a substanei unice, e 'n sine lipsit de figur #i, luat ca aceast abstracie, nu poate fi fcut accesibil intuiiei% Pirin ur,are, ceea ce poate prinde i,aginaia pe aceast treapt nu este $coninutul divin confor, esenialitii pure a lui, fiindc lacesta nu 'ngduie s fie reprezentat de ctre art 'ntr-o for, adecvat lui% 6e aceea unicul coninut care ,ai r,i'ne e relaia lui 6u,nezeu cu lu,ea creat de el% b* 6u,nezeu este creatorul universului, iat expresia cea ,ai pur a subli,ului 'nsu#i% /nu,e, acu, pentru pri,a oar xi% ( l disipare reprezentarea procrerii '#i a na#terii pur naturale a lucrurilor din 6u,nezeu, fd'nd loc ideii creaiei din puterea #i activitatea spiritului% +nunul 5 =6u,nezeu zise 5 s fie lu,in G #i s-a fcut lu,in> 'il citeaz de-a 1ongin ca pe un exe,plu 'ntr-adevr elocvent al subli,ului% 6o,nul, substan unic, se exteriorizeaz, fr 'ndoial, dar ,odul de creaie este cea ,ai pur, cIiar necorponal, eteric exteriorizare, e ouv'ntul, exteriorizarea g'ndului oa putere ideal, prin a crei porunc creatoare de existen e #i pus ide fapt existentul 'n relaie de ,ut ascultare% c* 2otu#i, 6u,nezeu nu trece dincoace, 'n lu,ea creat, co,fund'ndu-se ou ea, aa fiind realitatea lui, ci, di,potriv, r,'ne retras 'n sine, fr ca prin acest =lat 'n fa> s fie instituit un dualis, rigid% .ci produsul este opera sa, oper ! ) P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. care nu este independent de el, ci exist 'n general nu,ai ca dovad a 'nelepciunii, buntii #i dreptii 1 u i% Dnicul e do,nul peste toate #i nu e prezent 'n lucrurile naturii, acestea nefiind dec@t accidente neputincioase, care pot nu,ai s %rsfr@ng esena, dar nu pot s-o fac s apar% /ceasta constituie natura subli, a lui 6u,nezeu% )% $'ntruc@t 'ns bunul 6u,nezeu e 'n felul acesta, pe de o parte, rupt ide feno,enele concrete aile lu,ii #i este fixat pentru sine, iar pe de alt parte existena exterioar este deter,inat, drept finit #i este cobor@t pe un plan

inferior, at't existena naturii, c't #i existena u,an, pri,esc acu, o poziie nou 5 pe aceea de a fi reprezentri ale divinului nu,ai prin faptull c ,rginirea lor iese 'n eviden 'n ele 'nsele% a* 6in aceast cauz, acu, ave, 'n faa noastr pentru pri,a dat dezdivinizate #i prozaica natur, #i figura o,eneasc% :recii povestesc c, atunci c'nd eroii din expediia ( )* argonauilor au traversat cu corbiile str@,toarea Helespontului, st@ncile cane p'n aioi se descIideau #i se 'ncIideau violent, ca ni#te foarfeci, s-au 'nfi#at dintr-o dat 'nfipte fer,e pentru totdeauna 'n p,'nt% 'n cIip ase,ntor se petrec lucrurile 'n poezia sacr a subli,ului fa de fiina infinit, adic finitul se fixeaz 'n ,odul-su-deter,inat inteligibil, 'n ti,p ce 'n concWpia si,bolic ni,ic nu-#i are ilocul su bine deter,inat 5 'n-truo't aici finitul se converte#te 'n divin absolut tot a#a cu, acesta se exteriorizeaz pe sine ca existen finit% :'nd trece,, de exe,pllu, de la anticele poe,e indice la Vechiul testa$ent% ne gsi, dintr-o dat pe un cu totul alt p,'nt, care, oric@t ar fi de strine pentru noi strile, 'nt@,plrile, aciunile #i caracterele ce-i s'nt proprii, ne las totu#i s ne si,i, aaas 5 dintr-o lu,e a,eitoare #i confuz intr, 'n raiporturi #i ave, 'naintea noastr figuri oare ni se 'nfi#eaz ca unele ce si'tnit ou totul naturale #i aile cror caractere patriarIale fer,e 'n ,odul-lordeter,inat #i 'n adevrul lor ne par apropiate #i perfect inteligibile% b* Pentru aceast concepie capabil s prind ,ersul natural all lucrurilor #i s aplice legile naturii '#i pri,e#te locul pentru pri,a oar #i ,iracolul% In India totul e ,iracol #i de aceea ni,ic nu ,ai e ,iraculos% 'ntr-o lu,e unde legturile inteligibile s'nt ,ereu 'ntrerupte, unde totul e s,uls de la locul sau #i ,utat, nu se poate ivi nici un ,iracol% 6eoarece ,iracuS+.JIDB+/ I, ), SISB31I./ SDB1ISD1DI 2<2 la#ul presupune o succesiune inteligibil, precu, #i con#tiina clar a ei, con#tiin care nu,e#te ,iracol nu,ai 'ntreruperea acestei legturi constante operate de ctre o putere ,ai 'nalt% 2otu#i, astfel de ,iracole nu s'nt expresia propriu-zis, specific, a subli,ului, deoarece desf#urarea obi#nuit a feno,enelor naturii, 'ntoc,ai ca '#i 'ntreruperea ei, s'nt produse de voina lui 6u,nezeu #i de ascultarea naturii de aceast voin% c* 6i,potriv, adevratul subli, trebuie s-l cut, 'n &F% N ! faptull c, 'n generali, 'ntreaga lu,e creat se 'nfi#eaz oa finit, ,rginit, ca una ce nu subzist prin ea 'ns#i, puit'nd fi considerat din aceast cauz nu,ai ca accesoriu prea,ritor all gloriei lui 6u,nezeu% !% OPe aceast treapt, insul u,an '#i caut propria sa cinstire, ,'ng'ierea '#i ,ulu,irea, 'n aceast recunoa#tere a ni,icniciei lucrurilor #i 'n prea,rirea #i lauda lui 6u,nezeu% ia* 'n privina aceasta psal,ii ne ofer exe,ple clasice de subli, autentic, prezentat tuturor ti,purilor ca ,odel 'n oare este expri,at $'n cIip strlucit #i cu cea ,ai ,are elevaie sufleteasc ceea ce are o,ul 'n faa sa 'n reprezentrile lui

religioase despre 6u,nezeu% Bi,ic 'n lu,ea aceasta nu poate avea pretenia s fie de sine stttor, cci totul exist #i subzist nu,ai prin puterea lui 6u,nezeu '#i nu exist dec't spre a servi gdoriei acestei puteri #i spre a da expresie propriei ni,icnicii lipsite de substan% Prin ur,are, dac 'n i,aginaia substanialitii #i 'n panteis,ul ei ia, gsit o lrgire infinit, aici trebuie s ad,ir, fora elevaiei sufletului, care prse#te totul pentru a vesti puterea unic a lui 6u,nezeu% 'n aceast privin, 'ndeosebi psal,ul 1L( este de o putere grandioas 5 =2u te-nvele#ti 'ntru lu,in oa 'ntr-un ve#i,'nt, tu desf#ori cerul ca un cort> etc% 8 1u,in, cer, nori, aripile v@ntului nu exist aici 'n sine #i pentru sine, ci s'nt nu,ai Iaina exterioar, un car sau un sol 'n slu-ba lui 6u,nezeu% Sai 'ncolo apoi este ludat 'nelepciunea lui 6u,nezeu care a or@nduit totul 4 izvoarele care i#nesc din ad'nicuri, apele care curg printre ,uni #i pe ,alurile crora stau psrile cerului #i c'nt pe ra,uri 4 iarba, vinul care 'nvesele#te ini,a o,ului #i cedrii 1ibanului pe care i-a sdit 6o,nul 4 ,area unde ,i#un vieti fr de nu,r, unde s'nt balene pe oare lle-a fcut 6o,nul ca s abunde 'ntr-'nsa% 8 $&-p ( Pi 6u,nezeu pstreaz 'n via ceea ce el a creat, dar $o'nd ='i ascunzi faa ta ele se 'nfrico#eaz, le iei 'napoi suflul, ele ,or #i se 'ntorc 'n pulberea lor>% Bi,icnicia o,ului o expri, $&,% ( H* ! ( P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. cu accent puternic psal,ul ^L, o rugciune a lui Soise, o,ul lui 6u,nezeu, c'nd spune, de exe,plu 5 =Pe fiii oa,enilor%%% tu 'i faci is treac cu, trece iapa unui r'u 5 iei s'nt ca un so,n #i s'nt ca iarba care se veste-e#te 'n cur@nd, iar seara e tiat #i se usuc% S'nia ta face s pieri, a#a, #i furia ta s plec, at@t de subit>% b* 6e aceea, 'n ceea ce 'l prive#te pe o,, de subli, se leag senti,entul propriei sale finiti #i 'n acela#i ti,p senti,entul distanei de netrecut oe-l separ de 6u,nezeu% a* 6in aceast cauz, originar nu se ive#te 'n aceast sfer reprezentarea ne,uririi, fiinidc aoeast reprezentare conine presupoziia c eul individual, sufletul, spiritul o,enesc, este ceva ce-este-'n-sine-i#i-pe,tru-sine% 'n subli, nu,ai Dnicul e considerat ca nepieritor #i-tn faa lui toate celelalte ca unele ce se nasc #i trec #i nu ca libere #i infinite 'n sine% P* /stfel, o,ul se ?consider iapoi 4pe sine ca fiind n e-Arednic 'naintea lui 6u,nezeu, 'nlarea sa se face ptruns de frica lui 6u,nezeu #i tre,ur@nd de tea,a ,'niei lui% 'n cIip ptrunztor #i ,i#ctor este descris durerea produs de g'ndul ni,icniciei 'n la,entrile #i dezolarea ce vin din ad'ncul ini,ii ca un strigt al sufletului ctre 6u,nezeu% R* 6i,potriv, c'nd insul u,an se ,enine fer, fa de 6u,nezeu i'n natura sa finit, acest caracter voit #i intenionat finit d na#tere rului, care, ca ru #i pcat, aparine nu,ai naturii #i o,ului #i care nu-#i poate gsi nici un loc 'n substana unic #i lipsit de diferene, 'ntoc,ai cu, aici nu-#i poate gsi loc

durerea #i negativul 'n general% c* 'n aii treilea r@nd, o,ul '#i ic'#tig, 'nuntrul acestei ni,icnicii, totu#i o poziie ,ai liber %#i ,ai independent% 6eoarece, pe de alt parte, date fiind call,ul #i fer,itatea substaniale ale lui 6u,nezeu cu privire la voina #i poruncile lui ctre o,, ia na#tere 1 e g e a, pe de alt parte, 'n nevoia de ridicare a o,ului rezid totodat d i s t i n . i a clar #i co,plet 'ntre o,enesc #i divin, finit #i absolut, iar prin aceasta aprecierea binelui #i rului, oa #i Iotr@rea pentru unul sau cellalt, s'nt a#ezate 'n 'nsu#i subiectul% Caportul fa de aFbsolut '#i adecvarea ori neadec-varea o,ului fa de acesta au deci o latur care ine de individ #i; de-propria lui co,portare #i aciune% 'n acela#i ti,p, individul '#i gse#te astfel 'n faptele sale drepte #i 'n ascultarea de lege o raportare afir,ativ fa de 6u,nezeu, trebuind 'n S+.JIDB+/ I% )- SISB31I./ SDB1ISD1DI ! H general s aduc 'n legtur cu confor,area sa interioar cu legea, sau cu neascultarea aoesteia, starea exterioar pozitiv sau negativ a existenei sale, cu bunstarea sa, cu ,ulu,irea sau cu durerea, nenorocirea #i apsarea sa #i s le considere pe toate acestea oa binefaoeri #i rsplat sau, ca 'ncercri #i pedeaps% (32H,1-3I ,' 7' (,LP/L,2I 2/-<T,3-TI 2<4 CAPITOLUL AL Ill-LEA . 8V-P SIMKOLICA CONTIENTA A FORMEI COMPARATI=E A ARTEI :eea ce a ie#it la lu,in 'n subli,, spire deosebire de si,bolizarea propriu-zis #i incon#tient, const, pe de o parte, 'n s e ip a r a r e a se,nificaiei 8 cunoscut pentru sine, oonfon, naturii ei interioare 8 de feno,enul concret desprit de ea, pe de alt parte 'n faptul c acestea n u - # i corespund ,utuali, lips de corespundere siooais 'n eviden ,ai direct ori ,ai indirect, '#i 'n oare se,nificaia, ca general, do,in realitatea isinigular #i particularitile ei% 6ar 'n i,aginaia panteis,ului, ca #i 'n subli,, coninutul propriuzis, adic substana unic #i universal a tuturor lucrurilor, nu putea fi 'nfi#at intuiiei pentru sine, fr raportarea ei la existena creat, de#i existen neadecvat esenei acestui coninut% 6ar raportarea aparinea substanei 'ns#i, care, 'n natura negativ a aociden-iior, '#i ddea sie#i dovad a 'nelepciunii, buntii, puterii, dreptii sale% 6in aceast cauz, raportul dintre se,nificaie #i for, este 'nc #i aici, cel puin 'n generali, e s en i a 1 #i oi e ic e 's a r, #i cele dou laturi legate 'ntre ele 'nc nu #i-au devenit exterioare una celeilalte 'n sensul propriu all cuv'ntului% /ceast exterioritate 'ns, 'n si,bolic fiind prezent 'n sine, trebuie #i afir,at, apii'nd 'n for,ele pe care ur,eaz s le exia,in, 'n ulti,ul capitol despre arta si,bolic% /ceste for,e le pute, nu,i si,bolic con#tient, #i ,ai precis 5 for, "* co,parativ a artei% /dic prin si,bolic con#tient trebuie s 'nelege, o for, de art si,bolic 'n care se,nificaia nu e nu,ai cunoscut pentru sine, ci este afir,at explicit

ca distinct de for,a exterioar 'n oare ea este reprezentat% Se,nificaia, expri,at 'n fdlull acesta pentru sine, nu se 'nfi#eaz atunci, cu, e cazul la subli,, ca fiind 'n ,od esenial 'oi figura #i a figurii oe i se d aici% 6ar raportarea reciproc, ,utuall a se,nificaiei #i figurai nu ,ai r,l'ne, ca pe treapta precedent, raportare 'nte,eiat pur #i si,plu 'n se,nificaia 'ns#i, ci devine o conexare ,ai -rault sau ,ai puin 'nt@,pltoare, aparini'nd subiectivitii poetului, cufundrii spiritului lui 'ntr-o existen concret exterioar, capriciului su, #i 'n generali inveniei sale, poetul puti'nd pleca c'nd de la un feno,en sensibil 'ncorpori'nd 'n acesta din sine o se,nificaie spiritual 'nrudit, c'nd de ?la reprezentarea real sau nu,ai relativ interioar spre a o concretiza 'ntr-o figur sau cIiar nu,ai spre a pune 'n relaie o i,agine ou alta care cuprinde 'n ea acelea#i deter,inaii% /cest fel de conexare se deosebe#te 'ndat din aceast cauz de si,bolica 'nc naiv #i incon#tient prin faptul c acu, subiectul cunoa#te ait't esena interioar a se,nificaiilor sale luate drept coninut, c@t #i natura feno,enelor exterioare pe oare le 'ntrebuineaz 'n cIip co,parativ spre a face se,nificaiile ,ai intuibile, apropiindu-le pe acestea de pri,ele ' n , o d c o n # t i e n t, din cauza ase,nrilor descoperite% 6ar deosebirea dintre treapta aceasta #i subli, trebuie cutat @n faptul c, pe de o parte, separarea #i -uxtapunerea se,nificaiei #i a for,ei ei concrete sfint, fr 'ndoial, scoase 'n eviden explicit 'n opera de art 'ns#i 'n ,ai ,ic sau ,ai ,are ,sur, pe de alt parte 'ns relaia caracteristic subli,ului dispare co,plet% 6eoarece drept coninut nu se ,ai ia absolutul 'nsu#i, ci o oarecare se,nificaie deter,inat #i li,itat, iar 'nuntrul separrii acesteia de reprezentarea ei figurat 8 sepa- x,% rare ce este ur,rit 8 se instituie un raport care realizeaz, cu a-utorul unei co,paraii con#tiente, acela#i lucru la care intea 'n felul ei si,bolica incon#tient% /ici 'ns nu ,ai poate fi luat ca se,nificaie a coni-nutului absolutul, unul 6u,nezeu, deoarece de-ia prin separarea exitstenei coniarete de concept #i prin -uxtapunerea acestora 8 de#i nu,ai co,parativ 8 este de 'ndat afir,at f i n i t a t e a pentru con#tiina artistic, 'ntruc't acesta prinde aceast for, ca pe o for, ulti, #i veritabil% In poezia sacr, din contr, exclusiv 6u,nezeu posed se,nificaie 'n toate lucrurile, care fa de el se dovedesc a fi pieritoare #i fr valoare% ! P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. S+.JIDB+/ I% !% SISB31I./ .3BP2I+B2/ ! ^ 6ar, aa se,nificaia s-#i poat gsi i,aginea ase,ntoare #i 'n ceea ce este li,itat #i finit 'n sine 'nsu#i, trebuie s aib ea 'ns#i caracter ou at't ,ai li,ita t, cu d'it pe treapta ce ne preocup aou, toc,ai i,aginea 8 fire#te exterioar coninutului #i alleas nu,ai arbitrar de ctre poet din cauza a s e -, n r i 1 o ir ei cu coninutul 8 e privit nu,ai oa relativ adecvat coninutului% 6e aceea

'n fon,a co,parativ a artei nu ,ai rtn'ne din subli, dec't trstura c fiecare i,agine, 'n lac s 'nfi#eze luorull #i se,nificaia lui confor, realitilor adecvate, trebuie s ofere nu,ai o i,agine #i un si,bol al acestora% 6in aceast cauz, felul acesta de si,bolizare 8 tip funda,ental al ,ullitor Wpene de art 8 r,i'ne un gen subordonat 4 deoarece for,a nu const deic't 'n descrierea unei existene sensibile ne,i-locite sau a unei 'nt@,plri, de care trebuie deosebit explicit se,nificaia% 6ar, 'n operdle de art pls,uite unitar #i fonn'nid 'n alctuirea lor un 'ntreg lipsit de ruptur, atare co,parare nu-#i poate avea locuil ded't 'n cIip de $xlt ( ^* adaos, ca decor '#i accesoriu, cu, e, de exe,plu, cazul 'n produsele autenitioe ale arbei clasice #i ro,anitice% Prin ur,are, dac consider, toat aceast treapt drept uniune a celor dou trepte precedente 8 ',bruc't cuprinde 'n sine at't 4s e p a t a ir e a se,nificaiei de realitatea exterioar, ce st la baza ?suiblii,uilui, c't #i r a p o ir t a r e a unui feno,en concret la o se,nificaie general 'nrudit 8, totu#i aceast unificare nu este o for, superioar de arlt, oi e ,ai cun'nd o concepie, desigur clar, dar superficial, care, li,itat 'n coninutul ei #i ,ai ,ult sau ,ai puin prozaic 'n fon,a ei, se abate, at't din profunzi,ile ,isterios clocotinde ale adevratului si,bol, a'it #i de pe cul,ile subli,iului, cobor@nd 'n cuprinsul con#tiinei obi#nuite% .'t prive#te diviziunea ,ai precis a acestei sfere, 'n aceast distingere co,parativ 8 care presupune se,nificaia pentru sine #i fa 'n fa cu ea for,e sensibile sau figurate pe care le raporteaz apoi la se,nificaie 8 se produce 'n cIip aproape general relaia ur,toare 5 se,nificaia e considerat drept lucru principal, iar 'ntrucIiparea ei sensibil nu,ai oa Iain exterioar 4 dar 'n acela#i ti,p se ive#te #i o alt deosebire, anu,e 5 c@nd una, c'nd cealalt dintre cele dou laturi este a#ezat 'n locuil p r i ,, #i astfel se pleac de la ea% 'n felul acesta sau figura este 'nfi#at ca un eveni,ent ori feno,en ca atare exterior, ne,i-locit, naturali, privitor ia care se indica apoi o se,nificaie general, sau se,nificaia este for,ulliat pentru sine, aleg'ndu-ise nu,ai dup aceea pentru ea 'n ,od exterior, de undeva, o configuraie% 'n acest raport, pute, distinge dou trepte principalie 5 /% Pe pri, a treapt, f e n o , e n u 1 c o n ic r e t, fie c e luat din natur, fie c este luat din cercul eveni,entelor, 'nt',plrilor #i aciunilor o,ene#ti, constituie, pe de o parte, p u n c t u ii d e p ii e . a ir e, pe de alt parte ceea ce este i,portant #i esenial pentru reprezentarea artistic% <r 'ndoial, aceasta este 'nfptuit nu,ai de dragull se,nificaiei ,ai generaile pe ,oare ea o conine #i la oare tri,ite #i este dezvoltat nu,ai 'n ,sura 'n care pretinde scopul de a fiace intuibil se,nificaia aceasta 'ntr-o stare sau 'nt',plare particular 'nrudit cu ea, dar co,pararea se,nificaiei generaile cu cazul particular, ca activitate subiectiv, nu este 'nc for,ulat explicit #i 'ntreaga pls,uire nu vrea s fie nu,ai o podoab pe o oper #i fr acest decor independent, ci se prezint 'nc cu pretenia de a oferi de-a pentru sine un ce 'ntreg% Speciile aparintoare aici s@nt 5

fabula, parabola, apologul, proverbulG #i ,eta,orfozele% B% 6i,potriv, pe treapta a doua se,nificaia este ele,entul pri, 'n faa con#tiinei, iar reprezentarea ei figurat concret este nu,ai oeea ce st aliaturi #i intervine incidena*G, neposed'nd ca atare nici o independen, ci 'nfi#i'ndu-se ca fiind cu totul subordonat se,nificaiei, 'nd't acu, iese 'n eviden #i arbitrarul subiectiv care alege toc,ai aceast i,agine #i nu alta% /cest ,od de reprezentare artistic nu reu#e#te de cele ,ai ,ulte ori s creeze opere de art independente, ,ulu-,inidu-Oe, din aceast cauz, s-i#i 'ncorporeze for,ele ca pe ceva secundar, 'n alte 'ntrucIipri alle artei% :a specii principale pot fi socotite aici 5 gIiicitorile, alegoriile, ,etaforele, pildele #i ase,nrile% .% 'n sf@r#it, 'n al t r ei 1 ea r@nd, ,ai pute, ,eniona aici, 'n cIip supli,entar, poezia didactic #i poezia descriptiv, fiindc 'n aceste specii de poezie este autono,izat pentru sine pe de o parte si,pla etaliare a naturii generale a lucrurilor a#a cu, o concepe con#tiina cu claritatea ei discursiv, pe de alt parte zugrvirea aspectului concret al feno,enelor, 'nfptui,!^L P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. 6 du-ise, datorit acestui fapt, separarea co,plet a oeea ce nu,ai pri, unirea #i contopirea sa veritabil face s se realizeze adevrate opere de art% /ceast separare a celor dou ,o,ente ialle operei de ant atrage 'ns dup sine faptul c diferitele for,e aparintoare acestui cerc in aproape cu desv@r#ire nu,ai de arta vorbirii, 'ntruc@t singur poezia poate expune o astfel de autono,izare a se,nificaiei #i a for,ei, 'n ti,p oe sarcina artelor plastice este s releveze 'n figura exterioar ca atare interiorul acesteia% A. COMPARAEII CARE PLEACB DE LA CEEA CE ESTE EDTERIOR .u diferitele specii de poezie care trebuie s fie atribuite acestei pri,e trepte o,dl se gse#te de fiecare dat 'n 'ncurctur #i trebuie s-#i dea ,ult osteneal r@nd 'ntreprinde s le claseze 'n genuri principale deter,inate% /ceste specii de poezie, care nu dau expresie unei laturi absolut necesare a artei, s@nt soiuri Iibride, subordonate% In generali, pe acestea le trat, 'n do,eniul estetic 'ntoc,ai aa pe anu,ite clase de ani,ale sau alte cazuri 'n #tiinele naturii% 'n a,bele do,enii, dificultatea rezid 'n faptul c 'nsu#i conceptul naturii #i al artei este aceia care se divide #n#i afir, diferenele% :a diferene ale conceptului, acestea #i s@,t cele cu adevrat confor,e conceptului #i din acest ,otiv inteligibile, diferene 'n care nu vor s intre astfel de trepte de trecere toc,ai fiindc acestea s'nt for,e defectuoase, care ies dintr-o taeapt principal fr s poat a-unge p'n la cealalt% /ceasta nu e vina conceptului, #i dac a, vrea s lu, ca ifunda,ent al diviziunii '#i clasificrii astfel de specii s e c ai n d a r e, 'n loc s lu, ,o,entele conceptuale ale lucrului 'nsu#i, ar fi considerat toc,ai oeea ce este neadecvat conceptului drept ,od adecvat de desf#urare a aces-$&,% (^)* tuia% 'ns adevrata diviziune nu are voie s rezulte dec't din adevratul concept, iar for,aii Iibride '#i pot gsi locul nu,ai acolo unde for,ele propriu-

zise, de sine stttoare, 'ncep s se dizolve, trec'nd 'n alte for,e% .onfor, dezvoltrilor noastre, acesta este cazul 'n ce prive#te for,a si,bolic a artei% Lar speciile ,enionate aparin p ,r e - a r t e i si,bolicului, fiindc ele s'nt 'n general i,perfecte #i deci si,pl cutare S+.JIDB+/ I% !% SISB31I./ .3BP2I+B2d !^1 a artei adevrate, cutare care posed, fr 'ndoial, 'n sine ingredientele proprii ,odului autentic de pls,uire, dar le concepe nu,ai ca finite, separate si raportate si,plu unele la altele, r,'n'nd, din aceast cauz, XcutareA secundar% Prin ur,are, c'nd vorbi, aici de fabul, apolog, %parabol etc, nu trebuie s le trat,, l'n ,sura 'n care ele aparin p o e z ii e i, ca art specific, distinct a*t't ide %artele plastice, d't #i ide ,uzic, ci nu,ai sub aspectul confor, cruia dle au un raport oarecare cu $for,ele genera 1 e ale artei, -#i caracterul lor specific nu poate fii explicat dec't prin ,i-locirea acestui raport #i nu prin conceptul genurilor proprii artei poeziei, ca gen epic, liric #i dra,atic% .lasificarea ,iai precis a acestor sipecii vre, s-o face, dup cu, ur,eaz 5 vorbi, ,iai 'nt'i despre fabul, apoi despre ,p a r a b o 1 , despre apolog #i proverb, #i 'ncIeie, cu considerarea ,eta,orfozei o ir% %. FAKULA 'in ti,p ce p'n aici ,ereu a fost voriba nu,ai despre ele,entul for,ali al raportrii unei se,nificaii explicite la for,a sa, trebuie s art, aoui, #i coninutul carie se dovede#te a fi potrivit pentru acest fel de pls,uiri% Plec@nd de la subli,, la, vzut de-a c pe treapta discutat acu, nu ,ai este voriba de a face intuibil absolutul, Dnicul 8 prin ne'nse,ntatea #i ni,icnicia lucrurilor create de ne',- $&i; ,* partita lui putere 8, ci aici ne afl, pe treapta conCtiin5ei finite, #i deci #i pe aaeea a coninutului finit% Invers 5 dac ne referi, la si,bolul propriu-zis, de la care for,a co,parativ a artei a trebuit de ase,enea s 'ncorporeze 'n ea o latur, interiorul este acela care se gse#te 'n faa for,ei p'n aici 'nc ne,i-locit, spiritualul 'n faa naturalului 4 oeea ce a, vzut de-a la si,bolizarea egiptean% 'ratrud't 'ns acest naturali este lsat #i e reprezentat ca ceva independent, spiritualul este #i el un ce deter,inat 'n cIip finit, este o,ul cu scopurile lui finite, iar naturalul obine o raportare teoretic la aceste scopuri, o indicare #i o revelare a lor, spre cel ,ai ,are bine #i folos al o,ului% <eno,enele naturii, furtuna, zborul psrilor, felul de a fi al viscerelor etc% s'nt privite acu,, din acest ,otiv, 'ntr-un sens cu totul altul dec't 'n !^) P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. S+.JIDB+/ I% !% SISB31I./ .3BP2I+B2d !^! co,ioepiiitle par#ilor, irozilor sau egiptenilor, pentru care divinul este 'nc unit cu naturalul, 'n a# ia fel 'tno't o,ul se ,i#c 'n ,atur ca 'ntr-o lu,e plin de zei, iar aciunea proprie a o,ului const 'n a produce aceea#i identitate 'n aciunile sale, prin ceea ce aceste aciuni, 'n ,sura 'n care s'nit adecvate

existenei naturale a divinului, apar $'nsele ca revelare #i producere a divinului 'n o,% 6ar c'nd o,ul s-a retras 'n sine #i, presi,indu-#i $libertatea, se concentreaz 'n sine, el '#i devine sie#i scop 'n individualitatea sa, acioneaz, lucreaz confor, propriei sale v o i n e, are o via a sa inti,, si,ind 'n dl 'nsu#i esenia-litatea scopurilor la care naturalul este raportat 'n cIip exterior% 6e aceea natura ce-i 'ncon-ur #i-i serve#te se individualizeaz, 'nic't o,ull, 'n ce prive#te divinul, nu-#i ,ai c@#tig inltuiiia abso- lutului 'n natur, ci o consider pe aceasta nu,ai ca pe un ,i-loc prin care zeii se fiac cunoscui spre binale scWpurilor o,ului, 'ntrud't ei '#i descoper spiritului o,enesc voina prin ,i-locirea naturii #i 'ngduie ca aceast voin s fie explicat de oa,eni% Prin ur,are, aici aste presupus identitatea absolutului #i a naturalului, identitate 'n oare scopurile o , e n e i# t a constituie lucrul principali% 6ar aceast sipecie a si,bolicului nu ine 'nc de art, ci r,'ne de natur religioas% .ci augurul 'ntreprinde tl,cirea eveni,entelor naturale nu,aii pentru scopuri practice, fie 'n interesul unor indivizi 8 'n legtur ou planuri particulare 8, fie 'n interesul 'ntregului popor 8 cu priviire la aciuni co,une 4 iar poezia trebuie s cunoasc #i s expri,e 'ntr-o for, ,ai general #i situaiile #i relaiile practice% .eea ce trebuie cuprins aici este un feno,en al naturii, un eveni,ent care conine o relaie deosebit, o desf#urare care poate fi luat ca si,bol al unei se,nificaii generale ce ine de sifena activitii u,ane, al unei 'nvturi ,orale, al unei vorbe 'nelepte, deci aa si,bol al unei se,nificaii al crei coninut este o reflexie asupra felului cu, se desf#oar sau cu, ar trebui s se desf#oare lucrurile 'n treburile o,ene#ti, adic 'n cIest,nile ce in de voin% /ici nu ,ai este voina divin care '#i reveleaz interiorul pentru o, prin ,i-locirea eveni,entelor naturii #i prin interpretarea lor religioas, ci ave, desf#urarea cu totul obi#nuit a unor 'nt',plri naturale, din a crei reprezentare individualizat se poate abstrage, 'n cIip inteligibil pentru o,, o -udecat ,oral, o ad,onestare, o 'nvtur, o regul de cu,inenie, desf#urare oare este prezentat de dragul acestei reflexii #i 'nfi#at intuiiei% /ceasta e poziia pe oare o pute, da aici fabulei esopice% a) /nu,e, f a b u 1 a e s o -p i ic este 'n fon,a ei originar o astfel de sesizare a unui raport natural sau eveni,ent ce are loc 'ntre diferite lucruri naturale, #i cel ,ai adesea 'ntre ani,ale, ale cror i,pulsuri provin din acelea#i nevoi ale vieii care ,i#c #i pe o, oa fiin vie% Prins 'n deten,inaiiie lui ,ai generale, aoeSt raport sau eveni,ent este de a#a natur, 'nc't el poate fi 'nt'lnit #i 'n sfera vieii o,ene#ti, o'stigi'nd, abia prin aceast raportare, i,portan pentru o,% a* 6atorit aoestei deter,inaii, fabula esopic veritabil este reprezentarea unei stri oareaare a naturii vii #i nevii sau a unei 'nt',pllri din lu,ea ani,al, 'nt'i,pllare care nu este arbitrar nscocit, ci luat, pe baz de observaie fidel, a#a cu, exist ea 'n cIip real #i reprodus apoi 'n a#a fel, ',td't se poate dega-a din ea o 'nvtur general cu priviire la existena u,an #i, ,ai precis, la latura ei practic, 'nvtur despre cIibzuial #i ,oralitate 'n aciune% 6e aceea pri,a cerin trebuie s fie aceasta 5 cazul deter,inat, din oare trebuie s se

desprind a#a-nu,ita ,oral, s nu fie nu,ai t i c 1 u i t, #i cu deosebire s nu fie ticluit 'ntr-un fel care contrazice ,odul 'n care astfel de feno,ene exist 'n natura real% /poi, povestirea nu trebuie s relateze de-a ea 'ns#i cazul ca pe o generalitate, ci, confor,i tipului a tot ce se 'nt',pll 'n realitatea exterioar, s-G redea 'n fon,ia concret a individualitii lui ca pe un eveni,ent real% 'n aG treilea r@nd, aceast for, originar a fabulei 'i confer acesteia cea ,ai ,are naivitate, fiindc scopul instructiv #i sooateraa 'n eviden a unor se,nificaii generale utile se 'nfi#eaz apoi nu,ai oa ceva ce intervine ulterior #i nu ca ceea ce era ur,rit de la 'nceput% 6in aceast cauz, 'ntre a#a-nu,iteile fabule esopice cele ,ai atrgtoare vor fi acelea oare corespund destinaiei deter,inate a ei, povestind despre aciuni 8 dac vre, s 'ntrebuin, acest cuv'nt 8 sau despre relaii #i eveni,ente oare, 'n parte, au la baza lor instincte de ale ani,alelor, 'n pante expri, un raport naturali, 'n parte pot fi acceptate 'n general ca atare fr s fie ticluite laolalt printr-o reprezentare arbitrar% Pi apoi, 'n afar de aceasta, se poate vedea u%Mor c acest (abula docet artat 'n fabulele esopice, 'n actuala lor for,, sau d un caracter #ters reprezentrii, sau, adesea, se potrive#te ca nuca 'n perete, 'ntruid't adesea ar putea !^( P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. fi scoas din fiaibuil ,ai cur@nd #i ,ai bine 'nvtura opus, sau scoase ,ai ,ulte 'nvturi% Pentru l,urirea acestui concept particular al fabulei esopice, fie relatate aici c'teva exe,ple% Ste-arul #i trestia s'nt btute de furtun 5 trestia, subiric, e nu,ai 'ndoit, iar ste-ianul, eapn, se fr@nge% /cesta e un caz care, c'nd bate v'ntul puternic, sta 'nit',plaFt 'n realitate destul de frecvent% 6in puniot de vedere ,onail, eslte vorba de un o, sus situat '#i inflexibil $'n faa unui a ,ai puin 'nse,nat, care #tie, l'n condiii de subaltern, s se ,enin prin adaptabilitate, $'n ti,p ce pri,ul piere din cauza 'ncp@nrii #i a obstinaiei sale% 8 2ot a#a stau lucrurile 'n fabula despre r'ndunele pstrat de PIdrus% C'ndunelele, ',preun cu alte psri, privesc cu, sea,n plugarul s,@na de in, din firele cruia s'nlt ',pletite #i sforile cu care isl'nt prinse psrile% C'nduneleile, prevztoare, '#i iau zborul, celelalte psrele nu cred c e cazul is zboare 4 r,'n fr nioi o gri- 'n ar #i si'nt prinse% Pi la% baza acestei fiabule ave, un feno,en real al i,aturii% Se #tie c irl'induinelielie pleac toa,na sipre regiuni suidice, #i astfel nu s'nt aici 'n epoca c'nd se prind psrile% /cela#i lucru se poate spune #i despre fiabula cu liliacul, care e dispreuit #i ziua #i noaptea, fiindc el nu aparine nici zilei, nici nopii% 8 Dnor astfel de cazuri reale #i prozaice li se d o interpretare ,ai general cu se,nificaie u,an, dup cu, #i acu, unii oa,eni pio#i #tiu $&,% (^"* s scoat din tot ce se 'nt'inpl o aplicaie edificatoare% Bu e 'ns necesar ca feno,enul natunal propriu-izis s sar totdeauna #i 'ndat 'n ocIi% 'n fabuila despre vulpe #i corb, faptul real nu poate fi recunaslcuit din pri,ul ,o,ent, ou toate c el nu lipse#te cu totul 4 cci e 'n obiceiul corbilor #i

aii ciorilor s 'nceap a croncni c'nd vd ,i#id'nd 'n faa lor obiecte, oa,eni sau ani,ale% Caporturi naturale si,ilare si,t i,plicate 'n fabula cu tufa cu spini care aga Iaina de lin a trectorilor sau rne#te vulpea care caut refugiu 'n ea 4 'n fabula cu ranul care 'nclze#te un #arpe la s'n etc% /lte fabule reprezint 'nt@,plri care se pot ivi de altfel 'ntre ani,ale 5 'n pri,a fabul esopic, de exe,plu, c'nd vulturul ,n@nc puii vulpii, duc@nd o dat cu carnea victi,elor rpite un crbune aprins oare-i aprinde cuibul, 'n sf@r#it, alte fabule conin vecIi ele,ente ,itice, cu, e fabula despre crbu#, vultur #i Iupiter, 'n care este vorba de un fapt de istorie natural $nu discut dac acesta e real sau nu*, anu,e c vulturul #i crbu#ul ou 'n epoci diferite ale anuiui 4 S+.JIDB+/ I% !% SISB31I./ .3BP2I+B2d !^H 'n acela#i ti,p 'ns, se si,te i,portana evident tradiional atribuit crbu#ului, care apare aici de-a ',pins p'n la co,ic, ceea ce a fost exagerat #i ,ai ,ult de l/ristofan% 6ar c'te anu,e dintre aceste fabule provin de la +sop 'nsu#i M 6ispensa de a constata c acestea ar fi toate ale F-ui ne este dat aici prin faptul c, dup cu, se #tie, nu,ai despre puine din ele se poate dovedi c s'nt esopice, $de exe,plu aceasta din ur,, adic crbu#ul #i vulturul*, sau c li se poate atribui o astfel de vecIi,e 'no't s poiat fi atribuite lui +sop% 6espre +sop 'nsu#i se spune c ar fi fost un sclav coco#at #i difor,, c ar fi fost de loc din <rigia, din ara care face trecerea de la si,bolicul ne,i-locit #i existena cufundat 'n natur la ana 'n care o,ul 'ncepe s se 'neleag pe sine 'nsu#i% Sub $xt% (^ * acest raport, +sop nu consider, desigur, ani,alicul, #i naturalul 'n generai, ca ceva superior pentru sine #i divin, a#a cu, fceau inizii #i egiptenii, cS prive#te icu ocIi prozaici, nu,ai ca pe ceva ale crui relaii servesc spre a face reprezentabille aciunile o,ene#ti% 6ar ideile lui s'nt nu,ai idei de spirit4 ele is'nt lipsite de energia spiritului, de profunzi,ea vederii #i de intuiie substanial, nnau 'n ele poezie #i filozofie% 0ederile #i 'nvturile lui +sop se dovedesc a fi, fr 'ndoial, pline de bun-si, #i 'nelepte, ele s'nt 'ns la nivelul unei ?reflectri lipsite de orizont, #i, 'n loc s pls,uiasc for,e libere din spirit liber, dega-eaz un oarecare aspect aplicabil ,ai lang din ,ateriale date 'n prealabil, adic din anu,ite instincte #i i,pulsuri ale ani,a-ialoir #i din ,ici 'nt',pilri zilnice 4 aceasta fiindc el nu are voie s-#i expri,e descIis 'nvturile, neput'nd s fac s fie 'nelese dec@t ca,ufl'ndu-le oarecu, 'ntr-o gIicitoare care e 'n acela#i ti,p #i dezlegat% Dnui sclav i se datoresc 'nceputurile prozei, prozaic este #i genul acesta 'ntreg% :u toate acestea, fabulele lui +sop, aceste strvecIi nscociri, au trecut aproape la toate popoarele, strbt@nd toate epocile, #i, oric@t s-ar ,'ndiri naiunile care au 'n general fabule 'n literatura lor icu fabuli#tii nu,ero#i pe care-i au, poe,ele acestora s'nt totu#i, cel ,ai adesea, reproduoeri ale strvecIilor fabule, transcrise doar 'n for,a cerut de gustul epocii respective, iar ceea ce ace#ti fabuli#ti au adugat ca invenie la bunurile ,o#tenite a r,as departe 'n ur,a originalelor%

b* 6ar printre fabulele esopice se gsesc #i ,ulte de acelea care arat o ,are lips de invenie #i de elaborare #i care au fost nscocite exclusiv 'n vederea 'nvturii, 'nc@t ani,alele !^Q P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. sau cIiar zeii care figureaz 'n ele servesc nu,ai de Iain% 6ar #i atunci dle s@nt departe de a violenta natura ani,al, a#a cu, poate fi cazul la ,oderni, oa, de exe,plu, 'n fabulele lui $&,% (^^* pfeffel 5 cea despre un I'nciog care '#i %adun toa,na provizii, prevedere pe oare alit I'nciog n-a avut-io, a-ung@nd, din aceast cauz, s cer#easc #i s fl,@nzeasc 4 sau fabula cu vulpea, copoiul #i r'sul, desipre oare se poveste#te c s-au 'nfi#at 'naintea lui Iupiter, fiecare dintre ele cu talentul su unilateral 5 vulpea cu viclenia, cWpoiul ou ,irosul lui fin, rasul cu vederea sa ascuit 4 s-au 'nfi#at pentru a obine o distribuie egal a darurilor lor naturale, ceea ce li se #i acord% /poi ni se spune 5 =0ulpii 'i scade ,intea, copoiul nu ,ai e bun de v@ntoare, r'sului cu ocIii de /rgus i se fiace albea pe ocIi>% + cu botul contra naturii, #i deci fr sens, s enuni c unul din I'rciogi nu adun provizii sau c aceste trei ani,iale ar a-unge 'n situaia de a fi egale 'n privina aou,-,enionatelor 'nsu#iri% 6e aceea ,ai bun dec't acesite fabule este cea desipre furnic #i greier 4 ,ai bun #i ca aceasta este fabula desipre cerbul cu coarne ,inunate #i cu picioare subiri% /stfel de fabule au #i dat na#tere obi#nuinei de a considera ca pri,ordial 'n ifabul 'n general 'nvtura #i de a vedea 'n eveni,entul povestit nu,ai un s i , ip li u 'nveli#, #i deci o 'nt@,plare absolut plis,uit nu,ai 'n vederea 'nvturii% /stfel de 'nve#,'ntri 8 ,ai alias o'nd 'nti,pliarea 'nfi#at n-iar fi putut nicidecu, avea iloc 'ntre anu,ite ani,ale, dac ine, sea,a de firea lor 8 s@nt 'ns extre, de banale, s@nt nscociri lipsite de orice se,nificaie% .ci bogia de sens a unei fabule nu const dec@t 'n faptul de a conferi ele,entelor de-a existente #i for,ate 'nc un 'neles, ,ai general, aliaturi de cel pe care ele 'l au 'n cIip ne,i-ilocit% 8 Sai departe plec@nd apoi de la presuipoziia c esena fabulei trebuie cutat exclusiv 'n faptul c aici acioneaz #i vorbesc ani,alele 'n locul oa,enilor, a fost ridicat 'ntrebarea 5 'n ce const caracterul atrgtor al acest9i scIi,b M 6ar faptul c un o, e prezentat cu 'nfi#area unui ani,ali nu poate oferi ,are interes #i atracie c'nd este vorba s ave, aici ceva ,ai ,ult, ori altceva dec't ce ne $&,% Noo* ofer o co,edie de ,ai,ue sau de dini, unde, di,potriv, 'n afar de spectacolul dexteritii obinute iprin dresare, singurul interes 'l prezint contrastul dintre natura ani,al #i aspectul #i aciunile ei u,ane% 6e aceea Breitinger susine c aici far,ecul propriu-zis 'l cauzeaz prodigiosul% 6ar 'n fabuS+.JIDB+/ I% !% SISB31I./ .3BP2I+B2d !^" lele originare apariia unor ani,alle oare vorbesc nu e prezentat oa ceva

neobi#nuit #i prodigios ori ,iraculos 4 ,otiv pentru oare #i 1easing onede c introducerea ani,alelor ofer un ,are avanta- pentru i n t e 1 i g i b i 1 i t a t e a #i pres-c u r t a ir e a expunerii datorit fa,iliaritii cu 'nsu#irile ani,alelor 8 cu viclenia vullpii, cu ,rini,ia leului, ou lco,ia #i violena lupului 8, 'nc@t, 'n locul abstraciilor 5 viclean, ,rini,os etc, apare 'ndat o i,agine deter,inat 'n faa reprezentrii% /cest avanta- nu scIi,b totu#i ni,ic esenial 'n relaiile triviale ale si,plei 'nve#,'ntri, #i 'n linie general este cIiar deziavanata-os s ni se 'nfi#eze ani,ale 'n loc de oa,eni, fiindc figura ani,al r,@ne ,ereu nu,ai o ,asc, oare, o't prive#te i , t e 1 i g i b i 1 i t a t e a ise,nifioaiei, o ascunde tot at't de ,ult pe c't o l,ure#te% .ea ,ai ,are fabul de acest fel ar fi atunci vecIea istorie a lui CeineVe, vulpea, dar care ca atare ,u este fabul veritabil% c) :a pe o a treia treapt, pute, s anex, aici 'nc ur,torul ,od de tratare a fabullei, prin care 'ncepe, 'ns s dep#i, de-a sfera fabulei% 'nelesul bo8at aii unei fabule const, 'n general, 'n faptul de a gsi, printre variatele feno,ene naturale, cazuri 'n stare s serveasc de baz de placare pentru reflexii generale asupra activitii #i co,portrii o,ene#ti, cu toate c ani,alicul #i naturalul nu s'nt strine de ,odul de existen propriu o,ului% 6e altfel, asocierea #i raportarea a#a-nu,itei ,orale la cazul individuali r,@ne nu,ai cIestiune a liberului arbitru #i a capriciului subiectiv #i, de aceea, ea nu i,plic 'n iS in e ni,ic serios% /ceast latur este cea care x,% Hoi iese 'n eviden pentru sine pe aceast treapt% <or,a fabulei este luat oa glu,% :oetIe a fcut nu,eroase #i graioase poezii de felul acesta, poezii pline de spirit' 'ntr-una din ele, intitulat !lecarul% se spune, de exe,plu 5 =.lri, 'n lung #i-n lat dup plceri #i treburi, #i-n ur,-ne trncnitul nu ,ai contene#te, ltratul din pline puteri nu are sf'r#it% /#a vrea o'inele din gra-d s ne 'nsoeasc 'ntr-una, iar rsunetul tare all ltratului lui dovede#te doar at't 5 noi clri,>% /ici este 'ns necesar ca figurile naturale la oare s-a recurs s fie prezentate ou caracterul lor particular, ca 'n fiabulla esopic, #i s 'nfi#eze 'n aciunile lor stri, pasiuni #i trsturi de caracter o,ene#ti oare au cea ,ai apropiat 'nrudire cu cale ani,alle% 6e categoria aceasta ine ,ai sus a,intitul CeineVe, care are ele,ente de poveste ,ai !^ P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. S+.JIDB+/ I% !% SISB31I./ .3BP2I+B2/ !^^ ,ulte dec't fabula adevrat% .oninutul 'l ofer o epoc de anarIie #i de neor@nduial, epoc a rutilor, a slbiciunii, a infa,iei, violenei #i obrzniciei, a necredinei 'n cele ale religiei, epoc a unei nu,ai aparente do,nii a dreptii 'n cele lu,e#ti, 'nc't 'nving pretutindeni vicle#ugul, calculul #i egois,ul% /cestea s',t Strile proprii evului ,ediu, a#a cu, s-au dezvoltat ele 'ndeosebi 'n :er,ania% 0asalii cei puternici arat, desigur, oarecare respect fa de rege 4 'n fond 'ns, fiecare fiaioe ce vrea, fur, o,oar, asupre#te pe cei slabi, 'n#al pe

rege, #tie s-i#i c@#tige pe sea,a sa favorurile reginei, 'nc@t ansa,blul social abia dac se ,ai ,enine% /cesta e coninutul o,an, oare 'ns nu este cuprins aici 'ntr-o propoziie abstract, ci const 'ntr-o totalitate de stri #i de caractere, coninut oaire, dat fiind natura lui ,izerabil, se dovede#te a se potrivii cu totul cu natura HL)* ani,alic 'n a crei for, el se desf#oar% 6in aceast cauz, nu are 'n el ni,ic suprtor faptul de a gsi acest coninut, 'ncorporat 'n ,od descIis 'n ani,alic, 'n ti,p ce ',ve#,i'ntarea lui 'n for,e ani,alice nu se 'nfi#eaz nici ea ca un singur caz singular, ci 8 fiind scos din aceast singularitate 8 el c's-tig o anu,it generalitate, prin oare ne devine intuibll constatarea 5 'n generali a#a se petrec lucrurile 'n lu,ea aceasta% Burlescul rezid 'n 'ns#i aceast travestire, al crei caracter co,ic este a,esteoat cu seriozitatea a,ar a realitii, 'ntruc@t travestirea face plauzibil 'n ,odul cel ,ai ni,erit -osnicia o,eneasc, 'ntrucIip,d-o 'n fon,e ani,ale #i sco'Id 'n eviden #i 'n ani,alicul pur o ,uli,e de trsturi dintre cele ,ai a,uzante #i de istorii dintre cele ,ai stranii, 'nid't, 'n ciuda caracterului brutal aii situaiilor, nu ave, 'n faa noastr nu,ai un co,ic forat #i prost, ci unul real #i serios pls,uit% *. PARAKOLA! PRO=ERK! APOLOG a* .uprinz'nd eveni,ente din cercul vieii cotidiene, crora le atribuie o se,nificaie ,ai general #i superioar, p a r a -boli a se 'nrude#te cu fabula% +a ur,re#te s fac inteligibil aceast se,nificaie cu a-utorul unor 'nt@,plri oare, considerate pentru sine, s'nt de toate zilele% 6ar 'n acela#i ti,p panabola se deosebe#te de fabul prin faptul c ea nu caut astfel de 'nt@,plri 'n natur #i 'n lu,ea ani,al, ci 'n activitatea o,eneasc a#a cu, fiecare di,tre noi o ave, 'n faa ocIilor 4 cazul individuali pe care l-a ales 8 caz care, dat fiinld particularitatea sa, se 'nfi#eaz ,ai 'nt@i ca lipsit de 'nse,ntate 8 'l a,plific, conferindu-i un interes ,ai general prin tri,iterea la o se,nificaie superioar% Prin aceasta, cuprinsul valoros #i 'nse,ntatea se,nificaiilor pot cre#te #i se pot ad'nci 'n ce prive#te coninutul 'n ti,p ce, 'n privina for,ei, 'ncepe s apar 'n ,sur ,ai ,are 'n lu,in #i subiectivitatea co,parrii intenionate i% sos* #i a evidenierii 'nvturii generale% Pute, considera ca o parabol un,rind 'nc un scop ou totul practic ,odul la oare a recurs .Urus $Henodot, I, c% 1)Q* pentru ai face pe per#i s i se alture lui% 1e sicrie acestora s se prezinte 'ntr-un anu,it loc av'nd asupra lor securi% /ici, 'n pri,a zi 'i iface s curee cu ,unc grea un c',p plin de spini% Iar a doua zi, 8 dup ce s-au odiInit #i au fcut baie, .Urus 'i conduce 'ntr-o lunc #i-i ospteaz bogat cu carne #i vin% /poi, dup ce se ridicar de la ,as, .Urus 'i 'ntreab care zi le-a plcut ,ai ,ult, cea de ieri sau cea de azi M 2oi au fost pentru cea de azi, care le-a adus nu,ai bine, 'n ti,p ce abia trecutul ieri ifusese o zi de oboseal #i de efort% /tunci .Urus excla, 5 =6ac vrei s , ur,ai, se vor 'n,uli zilele bune, ase,ntoare cu cea de azi 4 dac 'ns nu vrei s , ur,ai, v a#teapt ,unci nenu,rate, ase,ntoare cu cea de ieri>% 6e un

gen 'nrudit date fiinld se,nificaiile lor, pnezent'nd cel ,ai profund interes #i cea ,ai ,are generalitate, s'nt parabolele pe oare le gsi, 'n evangIelie% 6e exe,plu, panabola se,ntorului, o poveste av'nd ca atare un coninut ne'nse,nat #i i,portant nu,ai datorit co,parrii cu 'nvtuna despre cer% 'n aceste parabole, se,nificaia e totdeauna o 'nvtur religioas, la care 'nt'i,plriile o,ene#ti, prin care este reprezentat, se raporteaz ca, cu, se raporteaz 'n fabulele esopice ani,alicul la o,enesc, la ceea ce constituie se,nificaia lui% /ceea#i a,ploare de coninut o are cunoscuta istorie a lui Boooaoio, folosit de 1essing 'n Tathan la parabola sa despre cele trei indie% Pi aici povestirea, luat ca atare, este cu totul obi#nuit, idar este interpretat conferindu-i-se cuprinsul cel $x,% eo* ,ai a,plu, adic deosebirea #i autenticitatea celor trei religii 5 evreiasc, ,aIo,edan '#i cre#tin% /cela#i e cazul 'n parabolele lui :oetIe, spre a a,inti cele ,ai noi apariii ce intr 'n aceast sfer% 'n Pasteta de pisic% de exe,plu, unde un brav (LL P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. buictar, spre a se afir,a #i :a v@ntor, ie#i la v'ntoare, dar ',pu#c un ,otan 'n loc de iepure, pe care 'ras, conidi,en-t'ndu-i bine, 'l servi la ,as 8 ceea ce ar fi s se refere la Be[ton, dar #tiina fizicii, victi, a ,ate,aticianului, este totu#i ceva ,ai ,iilt dec't o pisic fcut 'n zadar piastet de iepure de ctre un buctar% 8 /ceste parabole ale lui :oetIe, ca #i ceea ce a ooi,-pus el 'n genul fabulei, au a-desiea un ton #ugub, prin oare :oetIe '#i alung din suflet ceea ce e neplcut 'n via% H6 PROVERBUL 3 treapt de ,i-loc a acestei sfere o for,eaz prover-b u li% /nu,e 5 proverbele pot fi transfor,ate c'nid 'n fabule, c'nid 'n apologuri% +le cuprind un caz individuali, luat cel ,ai adesea din cotidianul u,an, caz care trelbuie apoi considerat cti se,nificaia lui generall% 6e exe,plu 5 =3 ,in spal pe cealalt> 4 sau 5 =<iecare s ,ture 'naintea porii sale> 4 =.ine sap groapa altuia, cade 'nsu#i 'n ea> 4 =:eea ce se,eni seceri>4 =.eea ce faci gse#ti> etc% /ici aparin #i sentinele, din care, 'n ti,pul din ur,, iar#i :oetIe a fout o ,uli,e, infinit de graioase #i adesea pline de profunzi,e% 2oate acestea nu s'nt co,paraii, 'n sensul c se,nificaia general #i feno,enul oonioret s-ar gsi separate, fa 'n fa, ci, o dat cu acesta din ur,, este expri,at ne,i-locit cea dint'i% 16 APOLOFUL 'n al treilea r',d, a p o li o g u d poate fi considerat ca o parabol care nu 'ntrebuineaz cazul singular nu,ai p a r a - HLH* boli c% pentru a face intuibill o se,nificaie general, ci expri, propoziia generall 'n 'ns#i aceast Iain, 'ntruc't propoziia generall este real,ente coninut 'n cazul singular, dar care e povestit nu,ai ca un caz singular% 'n acest sens, Du$neKeu 2i baiadera a lui :oetIe trebuie considerat ca apolog% /ici gsi, istoria cre#tin a Sagdallenei

pocite ',brcat 'n reprezentri indice 5 Baiadera ,anfest aceea#i u,ilin, aceea#i trie de iubire #i credin, 6u,nezeu o 'ncearc, ea trece cu succes prin 'ncercri #i, 'n cele din ur,, se ,'ntuie#ite% 'n apoS+.JIDB+/ I% !% SISB31I./ .3BP2I+B2d (L1 IWg povestirea este continuat 'on a#a fel, c sf'r#itul lui for,uleaz 'ns#i 'nvtura, fr nici o co,paraie, ca, de exe,piD, 'n 4roparulW Ziua ,unc, seara oaspei, spt,@ni dure, srbtori vesele, s-i fie de-acu, cuv@ntul ,agic% 2. METAMORFO>ELE /l trei 1 ea gen, despre oare trebuie s vorbi, alturi de fabul, parabol, proverb #i apolog, 'l for,eaz ,eta,o r-fozele% <r 'ndoial, de aparin genului si,bolic-,itologic, dar 'n acela#i ti,p ele opun naturalul 'n cIip explicit spiritualului, 'ntruc't atribuie unui ce existent 'n cIip natural, de exe,plu unei sti'nci, unui ani,al, unei flori, unui izvor etc, se,nificaia c s'nt d e g r a id ir ii #i p e d e p 's e suferite de existene spirituale, de ciod'rlie de exe,plu, de pieride, de Barcis, de /retIusa, care, 'n ur,a unei gre#eli, pasiuni, cri,e, cad 'n paat infinit sau durere fr sf@r#it, pierzi'ndu-#i libertatea vieii spirituale 2i devenind nu,ai existene naturale% Prin ur,are, aici, pe de o parte, naturalul nu este considerat nu,ai 'n cIip exterior #i prozaic, oa si,plu ,unte, izvor, arbore etc, ci i se d un coninut oare aparine unei acVrai sau unui eveni,ent ce provine din spirit% Stl'noa nu este nu,ai piatr, oi Biobe oare pl@nge dup copii% Pe de alt parte, aceast fapt o,eneasc este un pcat oarecare, iar ,eta,orfozarea 'n si,plu feno,en al naturii trebuie privit oa o degradare a spiritualului , 6in aceast cauz, ,eta,orfozele acestea cauz, ,eta,orfozele acestea ale unor in#i u,ani #i zei 'n lucruri alle naturii trelbuie s le diisitinge, foarte bine de si,b o 1 i c a i , ic o n i# it i e n t pnWpriu-zis% 'n +gipt, divinul este $'n parte conte,plat ne,i-locit 'n natura interioar, ,isterioas, 'ncIis 'n sine, a vieii ani,ale, 'n parte si,bolul propriu-izis este o figur a naturii oare e n e , i - 1 o ic i t contopit cu o se,nificaie 'nrudit ,ai a,pl, de#i ea nu trebuie s constituie existena real adecvat a acestei se,nificaii4 aceasta fiindc si,bolica incon#tient nu esite 'nc 8 dup for,, precu, #i dup coninutul ei 8 o intuire liberat spre a deveni spiritual% Seta,orfozele, din contr, fac disiti,cia esenial 'ntre natural #i spiritual, constituind sub acest raport trecerea din ,itologic ui sinnb o 1 i c 'n ,itologicul propriu-z i s, o'nd 'l concepe adic pe acesta din ur, oa plec@nd 'n ,, 5&!) 2> % 2' 127 (L) P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. ,iturile lui, desigur, de la o existen natural concret 8 soare, % ,are, fluvii, filri, fenoi,enull fecundrii, p,i'nt 8, dar pe oare apoi o separ 'n cIip

explicit, dega-@nd coninutulG interior al feno,enelor naturale #i individualiz'indu-l artistic ca pe o putere spiritualizat, 'n fon,a unor zei pls,uiii cu cIip u,an 'n inte-iriorul #i exteriorul lor% /#a cu, Ho,er #i Hesiod le-au dat ,ai @nt'i grecilor o ,itologie, #i anu,e nu ca pe ceva ce ar cuprinde nu,ai se,nificaia zeilor, nu ca ipe un fel de expunere a unor 'nvturi ,orale, fizicale, teologice sau speculative, ci o ,itologie ca atare, 'nceput al religiei spirituale 'n 'ntrucIipare o,eneasc% 'n afar de tratarea cu totul ,odern a ,iticului, 'n .eta- QL"* $or(oKele lui 3vidiiu ave, un a,estec din celle ,ai eterogene ele,ente 4 'n afar de ,eta,orfoze, oare ar putea fi 'nelese 'n general nu,ai ca un gen de reprezentare ,itic, iese 'n eviden punctul de vedere specific al acestei foir,e 'ndeosebi 'n povestirile 'n care pls,uiri 8 considerate de obicei ca si,bolice sau cIiar 'ntru totul ,itice 8 se 'nfi#eaz transfor,ate 'n ,eta,orfoze, #i ceea ce alltfeil este unit e prezentat drept opoziie dintre se,nificaie #i figur #i drept trecere a uneia 'n cealalt% /stfel, de exe,plu, si,bolul frigian '#i egiptean, lupul, e separat de se,nificaia Iui i,anent 'n a#a fel, 'nc't aceasta este tra,sfoir,iat 'ntr-o existen anterioar, dac nu 'n a soarelui, totu#i 'n aceea a unui rege, iar existena de lup e reprezentat ca ur,are a unei fapte co,ise 'n aceast existen u,an% /stfel, #i 'n c@ntecul pieriddlor zeii egipteni, berbecul, pisica s'nt reprezentate ca figuri de ani,ale 'n care s-au ascuns, de fric, zeii ,itici eleni Iupiter #i 0enus% 'nse#i pieridele, ca pedeaps pentru a fi cutezat s se ia la 'ntrecere 'n c@ntecul lor cu ,uzele, s'nt transfor,ate 'n igIeonoaie% Pe ide lallt parte, $,eta,orfozele, din tcauza deter,inaiei ,ai preaise pe care o inidlude l'n iei coninutul ce constituie se,nificaia, trebuie distinse, de ase,enea, #i de fabul% 'n fabul conexarea propoziiei ,orale eu l'init'i,ipllarea natural este p legtur naiv, care nu scoate l'n eviden la ele,entul naturali valoarea lui de ia nu fi dec't naturali 8 valoare distinct de spirit 8, initroduc'nldno astfel nu,ai 'n se,nificaie% .u toate c exist 5#i unele $fabule lesopice cane, ,odificate nu,ai puin, iar deveni ,eta,orfoze, ca, de exe,plu, fabula (), despre liliac, ispin '#i cufundar, ale icror instincte s'nt derivate din nenorocul avut 'n 'ntreprinderi anterioare% 1 S+.JIDB+/ I% !% SISB31I./ .3BP2I+B2d =N2 .u $aceasta a, strbtut acest pri, cerc al for,ei do,pa-rative a artei, feluri de art care 'i#i iau ca punct de plecare ceea ce e dat, adic feno,ene concrete, pentru a se ridica de aici la o se,nificaie ,ai a,pl, 'nfi#at 'n acestea 'n cIip intuitiv% 8 B. COMPARAEII CARE AN PROCESUL DE INTUITIVIOARE PLEACB DE LA SEMNI?ICAEIE 6ac 'n con#tiin foirana presupus este separaia se,nificaiei de figur 8 for, i'n cuprinsul creia trebuie is aib loc %raportarea acestora 8, ise poate 'ncepe #i trebuie s se 'nceap, dat fiind independena at't a uneia, id't '#i a

celeilalte laturi, nu nu,ai de la loeea ce exist i'n cIip exterior, ci tot ait't de ,ult i#ii invers, de ilia ce exist 'n cIip interior, adic de la ?reprezentri generale, %reflexii, senti,ente, principii% 6eoarece #i acest interior este, ase,enea i,aginilor lucrurilor exterioare, ceva dat 'n con#tiin #i, fiind iridepenident de exterior, pleac de la sine 'nsu#i% /cu,, ic',d 'n felul acesta 'nceputul 'l constituie se,nificaia, expresia, irealitatea, e laceaa care se 'nfi#eaz ca ?,i-loc luat din lu,ea concret penltru a deter,ina 'n ,od sensibil se,nificaia care e coninut abstract, pentru a o face reprezentabil, intuitiv% 6ar, dat fiind indiferena reciproc a laturilor una fa de cealalt, cu, a, vzut de-a ,ai sus, legtura 'n care ele s'nt puse nu este o apartenen necesar 'n sine #i pentru sine, '#i din aceast icauz i,portarea lor, nefii,d obiectiv inerent lucrului 'nsu#i, este ceva f acut i' n c I i p s u b ii e c t i v, ceva ce nici nin#i i,ai ascunde caracterul subiectiv, icinl face cunoscut prin feiS reprezentrii% Pls,uirea absolut posed legtura din-itre coninut #i for,, suflet #i corp, ica 'nsufleire concret, ca unire 'n sine #i pentru sine ia la,'nidurora, 'nte,eiat 'n coninut ca #i 'n for,, 'n suflet ca #i 'n corp% /ici 'ns separaia prilor este presupoziia #i, din aceast icauz, ',preunarea lor nu este dec@t o 'nviorare subiectiv a se,nificaiei cu a-iuto-rul unei figuri exterioare acesteia #i o interpretare de ase,enea subiectiv a unei existene ireale prin $raportarea acesteia la diferite reprezentri, senti,ente #i ig'nduri ale spiritului% 6e aceea se #i reveleaz cu deosebire 'n aceste for,e lairta subiectiv a poetului, a aceluia care co,pune, iar 'n ?3perele de art co,plet
$&- HL^*

(L( P/C2+/ / Ii-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. eliabonate se poate distinge nai ales pe aceast $1atur ce aparine iluiciiuilui '#i pls,uirii ilui necesare '#i ce a adugat aici poetul ca podoab #i 'nfru,useare% /ceste adaosuri u#or ide recunoscut, $'ndeosebi i,aginile, si,bolurile, alegoriile, ?,eta,orfozele, s'nt celle pentru are p-uite, auzi c este cel ,ai in1 ludat poetul, cu icare ocazie, iar#i, o pante dintre laude itrebuie s se irsfr'ng oarecu, asupra ptrunderii '#i fineei care llnau descoperit #i re,arcat, pirecu, #i propriul dar de invenie a?l acestuia% 6ar, pe ilVig operele autentice de iart, for,ele -oare aparin aici au ivoie is trenc nu,ai ioa si,ple accesorii, cu, ,a, ,ai spus, cu toate c i'n poeticele de odinioar i,ai alias aceste iluoruri secundare le gsi, itratate ca idle,ente poetice% 3'nd deci cele dou iliaturi de conexat is'nt efectiv indiferente una fia de cealalt, pentru -ustificarea $raportrii ?subiective #i a co,parrii ieste nevoie ea figura is cuprind l', coninutul ei n cIip 'nrudit acdlea#i raporturi #i proprieti pe oare de include 'n ea se,nificaia, 'ntrud't prinderea acestei ase,nri este ur'i-cuG te,ei de a ',preuna se,nificaia toc,ai cu aceast figur deter,inat #i de a o ifiace iintuibil prin ,i-locirea acesteia% 'n sf@r#it, cu, nu se pleac ide Ha feno,enul concret din care s ise abstrag o generalitate, ci, invers, se pleac de la cIiar aceast generalitate, ce ur,eaz is

se oglindeasc pe sine 'ntr-o i,agine, se,nificaia c@#tig efectiv poziia de a ise 'nfi#a $&,% H1L* di-iWpt scopul propriu-ziis #i de a do,ina i,aginea drept ,i-ilocul su de intuitivizare% 3rdinea 'n care pute, trata diversele specii ce in de aceast sfer este ur,toarea 5 'n pri,ul r ' n d, trdbuie s trat, despre gIicitoare, specia cea ,ai 'nrudit cu treapta precedent% ' n a li d o i ii e a r ' , d, trdbuie exa,inat a 1 e g o ir i a, 'n care iese la lu,in i', cIip deosebit do,inaia se,nificaiei abstracte asupra figurii exterioare% In a- treilea r'nd, trebuie considerat co,paraia propriu-izis 4 ,etaf o t a, ii ,, a ig i nea #i ase,na r e a% %. GHICITOAREA Si,bollul ipropriu-zis este enigi,iatic 'n sin e, 'ntiruo't exterioritatea icu a-utorul creia ur,eaz s fie $'nfi#at intuitiv o se,nificaie general este 'nc deosebit de aceasta #i, d, S+.JIDB+/ I% !% SISB31I./ .3BP2I+B2/ =NJ aceast cauz, sensul ce trebuie atribuit figurii este supus 'ndoielii% :Iicitoarea 'ns aparine si,bolicii con#tiente #i se deosebe#te 'ndat de si,bolul propriuzis prin fiaptul c se,nificaia ei ieste li,pede '#i co,plet c u o o s cut de inventatorul gIicitorii, iar figura care ascunde se,nificaia #i 'n care aceasta trebuie gIicit este aleas intenionat spre aceast se,ide-gIizare% Si,bolurile veritalbiile is'nt, l'nainte #i dup, proble,e nedezlegate, igIicitoiarea, din contr, este 'n sine #i pentru sine dezlegat, ,otiv pentru care #i SancIo Panzia spune cu totul -ust c el prefer s i se dea ,ai 'nt'i dezlegarea #i nu,ai pe ur, gIicitoarea% a* P,rin ur,are, p x i o, u ii lluoru la nscocirea gIicitorii #i de la ceea ce se pleac este sensul con#tient, se,nificaia ei% b* ' n a ii d o i 1 e a 2 ' n d, apoi, is'nit ',preunate 'n cIip disparat #i, prin aceasta, frapant diferite trsturi de iaar,acter &i% din lu,ea exterioiar de altfdl cunoscut, care 'n natur #i 'n exterioritate 'n general se gsesc dispersate% 6in cauza aceasta, acestora le $lipse#te unitatea subiectiv care s ie cuprind laolalt, iar r'nduirea lor una ling allta '#i conexiarea lor intenionat nu au ca atare nici uin sens ', sine #i pentru sine 4 de#i, pe de alt parte, ele tri,it tot at't de explicit ila o unitate, Ila care raportate #i trsturile 'n apairen cele ornai eterogene red'i#tig totu#i sens 'n se,nificaie% c* /ceast unitate, subiectul acelor predicate disipersate, este too,ai reprezentarea si,pl, soluia a icrei -recunoa#tere sau gIicire 'n iaceast degIizare aparent co,pliiiaat constituie sarcina gIicitorii% 'n aceast privin, gIicitoarea este ?ouv',tul de spirit con#tient ial si,bolicii care pune Ila 'ncercare ageri,ea ptrunderii '#i irWpeziciunea co,binaiei, iar ,odul ei de reprezentare, 'n ti,p ce duce tfa gIicirea enig,aticului, se ni,ice#te pe sine prin sine 'nsu#i%

6in aceast cauz, gIicitoarea ine ,ai alias de iart vorbirii, dar ea 'i#i poate gsii loc #i i'n artele plastice, 'n arIitectur, 'n arta grdinritului, 'n pictur% .a feno,en istoric, ea apare 'ndeosebi 'n 3rient, 'n epoca inter,ediar constituit de perioada de trecere de la si,bolica unai puin icora#tient ila o 'nelepciune #i o generalitate ,ai con#tiente% Popoare #i epoci 'ntregi au gsit desftare i'n rezolvarea unor astfel de proble,e% :Iicitoarea -oac ,are rol #i 'n evul ,ediu Fia arabi, la scandinavi #i 'n poezia ger,an, de exe,plu 'n 'ntrecerea c'ntreiioir de la (LQ P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. 9artbuiig% I, lepoca ,odern, ea a cobor't, devenind i,ai ,ult un ,i-loc de distracie #i si,plu a,uza,ent de isocietate% Pute, ainexa Ha gIicitoare acdl infinit ide 'ntins c',p aGl cuvinteloir de spirit, care privesc $for,a -ocullui de cuvinte, ia Wpi-gra,ei $referitor Ha o anu,it stare dat, la o 'nt@,plare, Ia un $&,% i)* obiect oareoare% /ici ave, 5 ide o parte un obiect indiferent oarecare, de alt parte o idee subit, $subiectiv, care scoate pe nea#teptate ', eviden un lasoui# deosebit, o latur, un aspect al obiectului trecut i,ai $'nainte neobservat, aspect pe care-G a#az 'ntr-o alt lu,in prin noua 'nse,ntate ce i se atribuie% *. ALEGORIA $.ontrarul gIicitorii, cci porne#te de la generalitatea se,nificaiei, este, l'n cuprinsul prezentei sfere, a $1 e g o r i a% <r 'ndoial, '#i ea caut s fac ,ai intuitive proprietile deter,inate ale unei $reprezentri generale cu a-utorul unor proprieti 'nrudite ale unor obiecte oo,crete '#i sensibile, dar nu spre a le ca,ufla pe -u,tate propun'nd proble,e enig,atice, ci cu scopul $toc,ai opus, ,ail li,pezi,ii co,plete 4 'na't exterioritatea de care se folose#te alegoria $trebuie s prezinte cea ,ai ,are transparen posibil pentru se,nificaia care este s fie 'nfi#at ', ea% a* 6e aceea pri,a ei operaie este personificarea, '#i deci conceperea ca s u b i e c t a unor stri sau l'nsu#iri generale, abstracte, at't din $lu,ea u,an, c't #i din lu,ea natural, cu, s'nt religie, iubire, -ustiie, dezbinare, igilorie, irzboi, $pace, pri,var, var, toa,n, iarn, irenu,e% 6ar ?aceast subiectivitate nu este nici dup coninutul '#i nici dup for,a ei exterioar un subiect sau individ 'n ea 'ns#i, ci r,'ne abstracie a unei reprezentri generale care nu conine idec't f o r , a goal a subiectivitii #i trebuie nu,it oarecu, nu,ai subiect gra,atic% 3 fiin alegoric, oriic't i sar da figur o,eneasc, nu atinge nici individualitatea concret a unui izeu ?grec, -nici pe aceea a unui isf'nt sau a unui $subiect -oareoare, fiindc subiectivitatea, pentru a face aceast figur congruent cu abstracia se,nificaiei ci% se vede nevoit 4s-o scobeasc at't de ,ult, 'no't s $&,% uO dispar din ea orice individualitate deter,inat% 6e aceea alegoria -este acuzat, cu bun dreptate, c e -rece #i stearp #i, dalt fiind natura intelectual abstract a se,nificaiilor ei, ea S+.JIDB+/ I% !% SISB31I./ .3BP2I+B2d

=N4 este #i i'tn privina inveniei i,ai ,ult o cIestiune a intelectului deo't a intuiiei concrete '#i a profunzi,ii suflete#ti ia i,aginaiei% Poei ca 0-Vigil irecurg cu precdene Ha fiine alegorice din cauz c inu #tiu crea izei individualii cu, sdnt cei Io,erici% b* 6ar, i' n al d oi 1 ea r 'nid, se,nificaiile %alegoricului, de#i abstracte, is',t l'n acela#i iti,p d e ,t e ir , i , a t e, #i nu,ai prin acest ,od-deten,inat al lor cognoscibile, 'nc't expresia acesitor particulariti, nefiind inclus ne,i-locit 'n reprezentarea ,ai l'nt'i nu,ai 'n g e n e ir a 11 perisonificat, trebuie s se 'nfi#eze ipenitru sine alturi de subiect ca predicate l,uritoare alle %acestuia% /ceast separare a subiectului de predicat, a $generalitii de particularitate constituie al doilea aspect al caracterului rece al alegoriei% Intuitiviaarea $'nsu#irilor ,ai precis indicate este loialt din ,anifestnile, efectele '#i ur,rile care ies 'n eviden din se,nificaie d'nd aceasta devine real 'n existena concret sau din instru,entele #i ,i-loacele de care se folose#te se,nificaia G 'n ,realVarea sa efectiv% 6e exe,iplu, lupta #i rzboiul si'nt indicaite prin an,e, $sbii, $tunuri, tro,pete, steaguri 4 anoti,ipuirile prin florile #i fructele oare abund sub influena binefctoare 'ndeosebi a pri,verii, respectiv a verii sau a toa,nei% /stfel de obiecte pot avea apoi, la iii'indul lor, nu,ai raportri si,bolice, a#a cu,, de exe,plu, -ustiia este 'nfi#at prin iballian '#i legtuna lla ocIi sau ,oartea prin ceasul de nisip #i coas, l'intruc't 'ns i'n alegorie se,nificaia este do,inant, iar inituitivizarea 'i este tot at't de abstract subordonat pe c't de si,pl abstracie este 'ins#i lallWgaria, figura unor asbfdl de ,oduri-deter,inate dob'ode#te aici nu,ai valloarea unui atribut% e* i'n ifalull acesta, alegoria ieste srac isub a,bele ci aspecte% $&,% Personificarea ei general este goall, exterioritatea deter,inat este nu,ai un se,n oare, considerat pentru sine, ou ,ai are nici o se,nificaie, iar punctul ei central, care ar trebui s cuprind laolalt 'n sine $diversitatea atributdlor, ,u are fora unei uniti subiective care l'n existena sa -concret s ise pls,uiasc pe sine 'ns#i #i s se raporteze la sine 'ns#i, ci acest punct central devine o for, nu,ai abstract, ifon, ia crei u,plere cu astfel de particulariti cobor'te la nivdluil unor atribute r,'ne ceva exterior% /#adar, nici pentru alegorie ,u e iuioru serios natura independent a coninutului $'n icare ea '#i personific abstraciile #i se,nificaia lor 4 'n consecin, n-ar trebui propriu-zis s se dea for,a unei fiine alegorice coninutului a ceea ce e 'in 4&8 P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI I.T,(T,2 sine #i pentru sine independent% 6iVe a anticilor, de exe,plu, nu trebuie nu,it alegorie 4 ea este necesitatea universal, dreptatea ve#nic, subiectul universali puternic, absoluta substanialitate a raporturilor naturii '#i a vieii spirituale, #i deci ceea ce este absolut independent 'nsu#i, de care -trebuie s asculte indivizii, eii, ca #i oa,enii% 6o,nul <rederic von Sdilegel, a#a cu, observa, de-a ,ai sus, a enunat, desigur, c orice oper de art trebuie s fie o alegorie, dar

aceast expresie nu e adevrat dedt dac ea are nu,ai 'nelesul c orice oper de art trebuie s conin o idee general i#i o se,nificaie adevrat 'n sine $'ns#i% 6in contr, ceea ce a, nu,it n o i aici alegorie este un ,od de reprezentare subordonat 'n coninut ca #i 'n for, #i care corespunde nu,ai 'n cIip i,perfect conceptului artei% .ci orice eveni,ent #i co,plicaie o,eneasc, orice raport, orice situaie are 'n sine o generalitate oarecare, generalitate ce poate fi abstract ca generalitate, dar astfel de abstracii le ave, de-a #i altfel 'n con#tiin, iar i'n art nu poate fi vorba ca acestea s fie tratate 'n generalitatea lor prozaic #i cu 'nse,ntatea lor exterioar 4 alagoria nu atinge dec't acest nivel% x Q1Q i% ? 9incVeVnann ia sioris #i el o oper ?lipsit ide %,aturitate despre alegorie, oper 'n care 8 confund'nd 'ns i'n bun parte si,bol #i alegorie 8 'n#ir o ,uli,e de alegorii% Intre diferitele arte 'n cuprinsul crora 'nt@lni, ireprezen-tr- alegorice, poezia gre#e#te e'nd irecunge $la astfel de ,i-loace, 'n ti,p ce sculptura nu se poate realiza pretutindeni fr acestea #i 'ndeosebi sculptura ,odern, care ad,ite adesea ,aniera portretului, #i deci, pentru a indica ,ai precis ,ultiplele %relaii '-n care -se gse#te individul reprezentat, se vede nevoit s se serveasc ide figuri ailegorice% 1a statuia ilui BlucIer, de exe,plu, ridicat aici la Berlin, vede, geniul gloriei, al victoriei, cu toate c privitor la aciunea general a rzboiului de dlibe-rare acest ele,ent alegoric este evitat #i printr-o serie de scene singulare, ca, de exe,plu, isoerna plecrii ar,atei, a ,an#iului, a ire'nitoarcerii victorioase% 'n general 'ns, 'n statuile-portret se recurge cu plcere la procedeul de a 'nveli #ia diversifica cu alegorii o si,pl coloan% .ei vecIi, di,potriv, se serveau, de exe,plu la sarcofage, ,ai ,ult de reprezentri ,itologice, ca aceea a so,nului, a ,orii etc% /legoria aparine $ generaG ,ai puin artei antice dec't celei ,edievale ro,antice, de#i, ca alegorie, ea nu este piropriuS+.JIDB+/ I% /# SISB31I./ .3BP2I+B2d (L^ -.!. zis ceva ro,antic% /ceast prezen frecvent ia concepiei alegorice ,i aceast -epoc poate fi explicat 'n cIipul ur,tor% Pe de o parte, evul ,ediu are drept coninut %all su individualitatea particular cu scopurile ei subiective, dragostea #i onoarea, cu pro,isiunile ei fcute lui 6u,nezeu, -cu vagabonda-eV #i aventurile ei% 6iversitatea acestor indivizi nu,ero#i #i 'nt',plri ofer i,aginaiei un -oc a,plu pentru nscocirea #i dezvoltarea unor conflicte #i soluii accidentale #i arbitrare% 'n faa variatelor aventuri se afl 'ns generalul relaiilor vieii #i all strilor, care nu este individualizat ca fiind zei de sine stttori, cu, era la antici, #i oare din cauza aceasta se 'nfi#eaz pentru sioe u#or #i naturali izolat 'n generalitatea lui, aliaturi de acele personaliti particulare '#i de figurile lor particulare, #i de 'nt',-plrille Ila care ele particip% .'nd artist9l are 'n reprezentarea sa astfel de generaliti #i nu vrea s le

',brace 'n for,a accidental acu, descris, nu-i r,i'ne altceva dea't ,odul de reprezentare alegoric% 2ot a#a se petrec lucrurile #i i'n do,eniul religios% Sria, Hristos, faptele #i soarta apostolilor, sfinii cu penitenele #i ,artiriul lor is'nt, desigur, #i aici indivizi cu totul deter,inai, dar cre#tinis,ul are de-a face 'n i,od Wgal #i cu eseniala tai spirituale generale, -care nu pot fi 'ntrupate 'n ,odulndeter,inat-de-a-fi ,all persoanelor realle, vii, cci ele trebuie s fie reprezentate toc,ai ca redaii genera 1 e, de exe,plu oa dragoste, credin, speran% 'n general, adevrurile #i dog,ele cre#tinis,ului s'nt cunoscute pentru sine 'n cIip religios #i unul dintre principalele interese pe caire-il prezint poezia const 'n faptul oa aceste 'nvturi s fie 'nfi#ate ca 'nvturi universale, ca adevrul s fie cunoscut ca adevr univeirisal% 6ar atunci reprezentarea concret trebuie s r-,'n secundar '#i exterioar coninutului 'nsu#i, iar alegoria este for,a care satisface cel ,ai u#or #i ,ai potrivit aceast cerin% 'n acest 'neles, 6ante, 'n a sa 9o$edie di=in% are ,ult alegoric% /stfel, de exe,plu, teologia apare la el contopit cu i,aginea iubitei sale Beatrice% /ceast personificare oscileaz 'ns 8 #i %aceasta e ceea ce constituie fru,osul 'n a 8 'ntre alegoria propriu-zis #i transfigurarea iubitei lui din tineree% In al noulea an al vieii sale o vzu el pentru pri,a dat% +a nu-i apru ca fiica unui o, ,uritor, ci oa fiica lui 6u,nezeu% Batura lui fierbinte de italian se aprinse pentru Beatrice de o pasiune care nu s-a ,ai stins niciodat% Pi, cu, ea trezi 'n el geniul poeziei, 6ante 'i ridic 8 dup ce cu ,oartea ei x= (1L P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. ti,purie pierdu tot ce a avut ,ai scu,p 8 fin opera principal a 'ntregii sale viei acdl ,inunat ,onu,ent acestei ireligii interioare, subiective a ini,ii sale% 4 !% S+2/<3C/, IS/:IB+, /S+SdB/C+ / treia sfer, aliaturi de ?gIicitoare #i de alegorie, este figurativul 'n generali% :Iicitoarea 'nc ,ai ascunde se,nificaia pentru sine cunoscut, iar ',brcarea ei 'n trsturi de caracter 'nrudite, de#i eterogene #i 'ndeprtate, r,'ne 'nc lucrul principal% /legoria, din contr, face din claritatea se,nificaiei scop unic do,inant 'n ias ,sur, c personificarea #i atributele ei apar cobor@te la nivelul unor si,ple se,ne exterioare% <igurativul ans ',bin aceast claritate a alegoricului cu ,enionatul Iaz al gIicitorii% Se,nificaia ce se 'nfi#eaz con#tiinei figurativul o face intuibil 'n fort,a unei exterioriti 'nrudite, 'nc@t nu se produc totu#i pe calea $aceasta proble,e de descifrat, ci ia na#tere figurativul, datorit cruia se,nificaia reprezentat transpare desv'n#it lu,inoas, revelandu-se 'ndat ca ceea ce este ea% '6 META?ORA Sai ' n t ' i, 'n ce prive#te ,etafora, ea trebuie considerat de-a 'n sine ica o ase,nare, 'ntruc@t ea expri, se,nificaia dar pentru sine 'ns#i cu a-utorul unui feno,en al realitii concrete, feno,en co,parabil cu ea, cci e ase,ntor, 'n co,paraie, oa atare, le ave, 'ns pe a,@ndou, adic se,nificaia propriu-zis '#i i,aginea, desprite precis una de alta, 'n ti,p ce

aceast separaie, de#i 'n sine prezent, nu este 'nc afir,at @n i,etafor% Sotiv pentru care #i /ristotdl distinge de-a co,paraia de ,etafor, spun@nd c 'n pri,a se afl tadugat un =ca> absent din aceasta din ur,% /nu,e, expresia ,etaforic ifior,uleaz nu,ai u n a dintre i BIS* laturi, i,aginea 4 diar in legtura 'n care e So#it i,aginea rezid at@t de aproape se,nificaia despre care e vorba, 'nc@t aceasta, oarecu, fr a fi separat direct de i,agine, este dat ne,i-locit '#i 'n ?acela#i ti,p% :'nd auzi, 5 =pri,vara acestor obra-i> sau 5 = o ,are de lacri,i>, ni se i,pune cu necesitate s nu lu, aoetste expresii i'n sens propriu, ci nu,ai oa pe ni#te S+.JIDB+/ I% !% SISB31I./ .3BP2I+B2/ 411 i,agini ale cror se,nificaii legtura ni le indic de ase,enea explicit% 'n si,bol #i 'n alegorie relaia sensului cu figura exterioar nu e ait't de ne,i-locit #i de necesar% .elor nou trepte ale unei scri egiptene #i altor o sut de alte lucruri, nu pot s le $gseasc se,nificaie, si,bolic dec@t iniiaii, #tiutorii #i 'nvaii, care, invers, descoper ceva ,istic si si,bolic unde n-ar fi nevoie s se caute a#a ceva, fiindc nu exist 4 lucru oare i s-a putut 'nt@,pla uneori '#i iubitului ,eu prieten .reuzer, ca #i neoplatonieienilor #i co,entatorilor lui 6ante% 8 N* %.uprinsul, for,a de diferite feluri a ,etaforei s'nt infinite, dar deter,inaia ei este si,pl% +a este o co,paraie ou totul presiountat, ',trud't ea nu opune una alteia i,aginea #i se,nificaia, ci prezint nu,ai i,aginea, iar 'nelesul propriu - z i s al acesteia ^1 #terge, fc'nd s fie 'ndat cunoscut li,pede fin i,agine i'ns#i, '#i cu a-utorul legturii 'n oare ea apare, se,nificaia real,ente vizat, ou toate c aceasta nu este indicat explicit% 6ar, cu, sensul astfel figurat reiese nu,ai din legtura 'n care se ,gse#ite i,aginea, se,nificaia expri,at 'in ,etafor nu poate pretinde s aib valoarea unei $reprezentri artistice independente, ci nu,ai valoarea unei reprezentri incidentale, 'ne't ,etafora nu se poate 'nfi#a din acest ,otiv 'n ,are ,sur ded't ca decor exterior al unei opere de art pentru sine independente% p* ?Setaforicul '#i gse#te principala lui aplicare 'n expresia verbal, pe icare, 'n aceast privin, o pulte, exa,ina sub ur,toarele aspecte 5 aa* 'n pri,ul r@nd orice li,b posed de-a 'n sine 'ns#i o ,uli,e de ,etafore% /cestea se produc prin faptul c un cuv'nt, care nu 'nsea,n iniial ded't ceva de natur cu totul sensibil, este transpus asupra a ceea ce e spirituali% =/ prinde >, =a cuprind e>, #i 'n general ,ulte cuvinte referitoare la cunoa#tere, au, 'n ce prive#te 'nelesul propriu al lor, un coninut absolut sensibil, 'neles care ulterior este prsit #i scIi,bat contra unei se,nificaii spirituale% Pri,ul sens al c9Ant9l9i este sensibil, all doilea spiritual% PP* 6ar 'ncetul cu 'ncetul disipare 'n uzul unui astfel de cuv'nt ,etaforicul, care se transfor, 'n ur,a obi#nuinei din expresie i,proprie i'ntru-nia proprie, antracit i,agine #i se,nificaie 8 dat fiind obi#nuina de a prinde 'n pri,a nu,ai pe aceasta a doua 8 nu se ,ai disting una de alta, iar i,aginea, in

$&,% H1^* (1) P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. loc s ne dea o intuiie concret, nu ne d ne,i-locit dec't 'ns#i se,nificaia abstract% 6e exe,plu, c'nd trebuie s lu, =a cuprinde> 'n sens psiIic, nu ne vine de loc 'n ,inte s ne ,ai g'nidi, totodat la apucarea sensibil, concret, cu ,'ina% 'n li,bile vii aceaslt deosebire dintoe ,etaforele reale #i cele cobor@te de-a prin uzare la nivelul expresiilor proprii este u#or de stabilit% 6in contr, ic'nd e vorba de li,bile ,oarte, lucrul acesta e dificili, fiindc aici si,pla eti,ologie nu poate decide 'n ulti,a instan, 'ntruc't nu e vorba de pri,a origine, #i 'n general de dezvoltarea ,ai dWparte a li,bii, ci este vorba dac, 'ntrebuinat fiind 'n do,eniul spiritual si conferindu-i-se o se,nificaie spiritual, un cuv'nt care se 'nfi#eaz cu totul plastic #i intuitiv nu prea #i-a pierdut, de-a cIiar 'n cursul vieii li,bii, aceast pri, se,nificaie sensibil a lui #i a,intirea ei, RR* .'nd acesta este icazuil, nscocirea unor noi ,etafore, ticluite explicit de ctre i,aginaia poetic, e necesar% SarcinaO B)L* principal a acestei invenii rezid, ' n p r i , u 1 r ' n d, 'n transferarea 'n ,od intuitiv a feno,enelor, activitilor #i strilor unei sfere superioare asupra coninutului unor regiuni inferioare #i l'n reprezentarea se,nificaiilor acesteia din un, 'n for,a #i cIipul regiunilor superioare% 3rganicul, de exe,plu, este 'n sine 'nsu#i de valoare superioar anorgaoiiouliuii, #i 'nfi#area a ceea ce e ,ort 'n for,a feno,enelor vii iridic expresia% 6e-a <irdusi spunea 5 =2i#ul sbiei rodie ,n'nc creierul leului #i bea sl'ngele 'ntunecat al cuteztorului>% 8 ,5 /cela#i lucru se produce 'n grad ,ai 'nalt c'nd naturalul #i sensibilul este redat figurat 'n for,a unor feno,ene spiritual e, fiind 'nlat #i 'nnobilat prin aceaslt% + fapt cu totul curent s vorbi, 'n acest sens de =c',pii sur@ztoare>, de =torent , ' n i o s>, sau s spune, cu .alderon 5 =0alurile ge,eau sub povara grea a corbiilor>% .eea ce nu-i aparine dec't o,ului este folosit aici pentru ia expri,a ceea ce ine de natur% Poeii ro,ani fac #i ei uz de acest fel de ,etafore% 0isr-gi?liu, de exe,plu, spunea $l'n 4eorgice% III, v% 1!)* 5 =Tuu, gra-viter tunsis ge,it area ifirugibus>% X=.'nd ige,e greu ograda de cerealele treierateA% 'n a li d o i 1 e a r ' n d, invers 5 spiritualul este #i di ,ai accesibil intuiiei cu a-utorul i,aginilor unor obiecte ale naturii% /stfel de figurri pot 'ns degenera u#or 'n ceva preios, cutat #i 'n si,plu -oc, atunci dnd ceea ce 'n sine #i pentru sine S+.JIDB+/ I% !% SISB31I./ .3BP2I+B2/ (1! e %?lipsit de via se 'nfi#eaz 'n plus #i personificat, atribuin-du-i-se icu toat seriozitatea o astfel de activitate spirituall% Sai ales italienii s-au lsat t'r'i 'n astfel de fantas,agorii, si nici SIiaVespeare nu e cu totul scutit de a#a ceva, c'nd, de exe,plu, 'n scena I actuA 0, din Hichard al ll-lea% 'l face pe rege s

spun la desprirea de soia sa 5 =.Iiar #i nesi,itoarele incendii vor si,patiza cu $glasul trist al li,bii care ,i#c #i, ,iloase, vor ',bll?'nzi cu lacri,ile lor vpaia focului, #i 'n parte vor -eli 'n cenu#, iar 'n parte vor deveni nWgire crbune din cauza detronrii unui rege dnept>% U* i'n sfi'ir#it, ic't prive#ite sicWpul #i interesul ,etaforicului, x,% H)O cuv',tul propriu este o expresie pentru sine inteligibil, iar ,etafor,a este o alt expresie, #i deci ne pute, 'ntreba 5 la ce aceast dulbl expresieM iSau, ceea ce e tot una 5 la ce serve#te ,etaforicul care posed i'n sine aceast dualitateM 6e obicei se spune c ,etaforele ar fi 'ntrebuinate de dragul unei reprezentri poetice ,ai vii, iar aceast vioiciune e ,ai ales o reco,andaie fout de Heine% 0ioiul const 'n intuibilitate ca posibilitate de reprezentare precis, aare 'nltur aaraoterul nedeten,inat al cuv@ntului totdeauna general, f@e',d, cu a-utorul i,aginilor, ceva sensibil din dl% <r 'ndoial, 'n ,etafore %rezid o vioiciune ,ai ,are dec'it 'n expresiile proprii obi#nuite, dar adevrata via nu trebuie cutat 'n ,etaforele rzlee sau 'n#irate una dup cealalt, ,etafore al cror caracter figurat poate cuprinde, desigur, un raport care introduce 'n cIip norocos 'n expresie o claritate intuitiv #i 'n aceia#i ti,p o precizie superioar, dar care 8 atunci c'nd #i fiecare ,o,ent de a,nunt este figurat pentru sine 8 'ngreuiaz de ase,enea 'ntregul, 'nbu#indu-l sub greutatea a,nuntelor% 6e aceea, ca sens si scop al diciunii ,etaforice 'n general, trebuie considerat 8 cu, va fi neoesar s art, ,ai de aproape la co,paraie 8 nevoia #i puterea spiritului #i sufletului care nu se ,ulu,esc cu ceea ce e si,plu #i dbi#nuit, ci se B-tueaz deasupra acestora, pentru a ,erge 'nainte, la altceva, a zbovi la ceea ce este diferit '#i a uni ceea ce e dublu% /ceast unire are ea 'ns#i, ila r@ndul ei, un te,ei co,plex% aa* 'n pri,ul ri'nd, te,eiul 11 ai it ir i ,r i i, 'ntruo't sufletul #i pasiunea, pline #i ,i#cate 'n ele 'nsele, vor s fac intuibil aceast putere a lor, pe de o parte prin ,rire sensibil, pe de alt parte vor s expri,e 'n cele ,ai variate i,agini propria lor existen agitat '#i zbovirea lor 'n cuprinsul unor ,ultiple (1( P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. % H))* reprezentri 4 #i aceasta recurg@nd la felurite feno,ene 'nrudite, alese din lu,ea exterioar% 8 6e exe,plu, 'n rugciunea ctre cruce a lui i.alderon, Iulia spune c@nd vede cadavrul fratelui ei ucis toc,ai atunci, iar iubitul ei +usebio, uciga#ul lui 1iardo, st 'n faa ei 5 =Sult a# dori s-ncIiid ocIii @n faa s@ngelui nevinovat care s tr i g @ rzbunare, rsp@ndit, profuziune de g a -r o a f e, ic a puipu-r a, pe p,@nt% /# dori s te cred iertat de lacri,ile oe le ver#i% 6ar rnile #i ocIii s@nt guri care nu #tiu ce-i ,inciuna>% Sult ,ai 'ngrozit la vederea ei c'nd Iulia, @n cele din ur,, vrea s i se abandoneze, pasionatul +useIio strig5 =<lcri '#nesc din ai iti ocIi, suflul oftatului tu arde4 fiecare cuv@nt e un v u 1 ic ia n% orice if ir de pr i-e xaz de fulger4 orice vorb-i ,oarte, #i iad este dez,ierdarea ta% .rucea de pe pieptul tu

, u,ple de groaz ca un se,n venit de sus>% /gitaia sufletului este aceea care a#az 'ndat o alt i,a-N gine @n locul a ceea ce e ne,i-locit intuit #i care abia poate pune capt acesitei cutri #i gsiri a unor ,ereu noi feluri de expri,are a intensitii sale% $!$!* /1 d o i 1 e a te,ei al ,etaforicului rezid 'n faptul c spiritul, pe care ,i#carea sa interioar 'l face s se ad@nceasc @n conte,plarea unor obiecte 'nrudite, vrea 'n acela#i ti,p s se libereze de exterioritatea acestora, 'ntruc@t el se caut pe sine 'n ceea ce este exterior, 'l spiritualizeaz pe acesta #i, 'n ti,p ce '#i d sie#i #i pasiunii sale 'ntrucIiparea fru,useii, el dovede#te acu, c are fora s reprezinte artistic #i 'nlarea sa deasupra acestei pasiuni% -% B) * UU* -n aii treilea ir'nd 'ns, expresia ,etaforic poate lua na#tere #i din si,pla plcere voluptoas a i,aginaiei, care nu poate nici 'nfi#a un obiect oarecare 'n for,a lui proprie, nici fixa o se,nificaie 'n for,a ei si,pl, nefigunat, ci caut pretutindeni intuirea a ceva concret, 'nrudit 4 sau expresia ,etaforic poate proveni #i din bunul plac al unei voine arbitrare, subiective, care, pentru a evita ceea ce e obi#nuit, cedeaz seduciei picante care nu se ,ulu,e#te pin ce nu-i reu#e#te s descopere trsturi 'nrudite cIiar 'n ceea ce aparent este absolut eterogen si @n felul acesta s co,bine 'n cIip surprinztor notele cele ,ai 'ndeprtate una de alita% In aceast legtur de idei s face, observaia c, 'n general, se deosebe#te ,ai puin stilul prozaic de cel p o e t i ic prin preponderena expresiei proprii, respectiv a cellei S+.JIDB+/ I% !% SISB31I./ .3BP2I+B2/ (1H ,etaforice, dec@t se deosebe#te prin aceast preponderen ,ai cur@nd stilul a n t i c de cel , o d e ,r in% Bu nu,ai filozofii greci, ca Platan #i /ristotel, sau ,arii istorici #i oratori, ca 2uci-dide #i 6e,os te,e, ci #i ,arii poei, ca Ho,er, Sofodle 8 de#i 'nt'lni, la ei #i co,paraii 8, 'ntrebuineaz aproape exclusiv expresii proprii% Severitatea #i puritatea lor plastic nu tolereaz un a,estec ca acela pe oare-l conine ,etaforicul #i nu le 'ngduie ca, prsind ele,entul unitar '#nit din si,pla #i perfect 'ncIeiata pri, inspiraie artistic, s se pli,be 'ncoace #i 'ncolo pentru ansi culege de aici #i de-acolo a#a-nu,ite floricele ale expresiei% Setafora este 'ns totdeauna o 'ntrerupere a ,ersului reprezentrilor #i o per,anent dispensiune, cci ea treze#te #i -uxtapune i,aginii oare nu aparin ne,i-locit obiectului #i se,nificaiei, #i care de aceea trec de la acestea la ceea oe e 'nrudit #i strin% 6e uzul prea frecvent al ,etaforei 'n proz 'i 'ndeprta pe cei vecIi perfecta claritate #i suplee a li,bii lor, iar 'n poezie desv@r#itul #i sigurul lor si, al for,ei% 6i,potriv, 3rientul 'ndeosebi, #i ,ai ales poezia ,aIo- $Si-Q)( ,edan de ,ai t'rziu pe de o parte, iar, pe de alt parte poezia ,odern s@nt cele oare s-au folosit de expresia i,proprie, fiind cIiar nevoite s recurg la ea% SIaVespeare, de exe,plu, este foarte ,etaforic @n diciunea sa% Pi spaniolii, care sub acest raport au alunecat p'n la exagerrile #i 'ngr,dirile celle ,ai lipsite de

gust, iubesc bogia 'nfloriturilor 4 tot a#a Fean Paul 4 :oetIe ,ai puin, dat fiind plasticitatea lui li,pede #i egial% ScIiller n e cIiar #i 'n proz foarte bolgiat 'n i,agini #i ,etafore, ceea ce la dl provine ,ai ,ult din strduina de a expri,a concepte profunde pe sea,a reprezentrii, fr a ,erge p'n la expresia propriu-zis filozofic a ideii% /ici '#i gse#te copia sa 'n viaa prezent unitatea speculativ 'n sine raional% b* IS/:IB+/ 'ntre ,etafor, pe de o parte, #i ase,nare, pe de alt pairte, pute, situa i,aginea% <iindc ea are cu ,etafora o 'nrudire at@t de apropiat, 'ne't propriuzis nu este dec@t o ,etafor a,nunit, care obine prin aceasta #i o ,are ase,nare cu oo,paraia, dar cu deosebire c la ceea ce e figurat ca ?atare se,nificaia nu este 'nfi#at pentru sine 'ns#i #i opus exterioritii concrete explicit co,pariate cu ea% I,aginea (1Q P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. ia ,ai cu sea, na#tere atunci o'nd dou feno,ene sau stri, ,ai ,ult de sine s t t t o a x e considerate pentru sine, s'nt contopite astfel, ',c't una din dle furnizeaz se,nificaia care e fcut sesizabil cu a-utorul i,aginii celeilalte% Principalul, deter,inaia funda,ental, o constituie aici deci f i i n -a-pentrusine, separarea diferitelor sfere de unde s'nt luate se,nificaia #i i,aginea ei, iar ceea ce e co,un, 'nsu#irile, relaiile etc, nu reprezint, ca 'n si,bol, 'nsu#i universalul nedeter,inat #i substanialul 'nsu#i, ci existena conex =H)H* cret auitadeteraninat afc't pe o latur c't #i pe cealalt% a* 'n aceast privin, i,aginea poate avea ca se,nificaie a sa o 'ntreag serie de stri, activiti, produceri, feluri de existen etc% #i s le fac intuibile cu a-utorul unei serii si,ilare luate dintr-un cenc independent sau 'nrudit, fr a expri,a o se,nificaie ca atare 'n cuprinsul i,aginii 'ns#i% /cestui gen 'i aparine, de exe,plu, poezia lui :oetIe 9ntecul lui .aho-$ed# Bu,ai titlul ne arat c aici e reprezentat 'n cIipul unul izvor ce '#ne#te din st@nc #i se arunc, proaspt #i t'nr, paste tancuri 'n ad@ncuri, reapare la #es ',preun cu izvoare #i p'raie unite cu el, culege 'n dru, filuvii-firai, d nu,ele su la ri, vede rsrind ora#e sub pasul su, p@n ce toate aceste lucruri ,ree, pe fraii si, co,orile sale, '#i pe copiii si, le ofer plin de dragoste #i voio#ie creatorului a#teptat, zic 5 nu,ai titlul ne arat c 'n aceast splenidid #i a,pl i,agine a unui fluviu puternic este reprezentat i,presionant apariia 'ndrznea a lui SaIo,ed, rapida rsp@ndire a 'nvturii lui #i plnuita convertire a tuturor pWpoanelor la o u n i c credin% 6e acela#i gen s'nt #i nu,eroase xenii ale lui :oetIe #i ScIiller, cuviine 'n pante a,are, in parte glu,ee lia adresa publicului #i a autorilor% /stfel, se spune, de exe,plu 5 ='n tain fr,'ntiat-ia, iarb de pu#c, crbune #i sulf 4 perforat-a, evi, s v #i plac deci focul de artificii% Drnele dintre ?acestea urc 'n for, de ,ingi lu,inoase, iar altele and 4 pe uneFle le arunc, doar -uc'ndu-ne, ca ocIiul s-l 'nveseleasc>% Sulte dintre aceste xenii s'nt, de fapt, racIete incendiare t#i au cauzat suprare, spre ,ai

,area 'nd'ntare a prii ,ai bune a publicului, care s-a bucurat c',d plebea ,ediocr #i rea 8 ti,p 'ndelungat plin de 'ng',fare #i av@nd cuvi'nt Iotr@tor 8 fu lovit, cu, trebuia, peste gur #i i se ad,inistra din cap p'n-n picioare un du# rece% $x= H)Q* !* 6ar 'n aceste din ur, exe,ple este vizibil de-a o a doua latur care trebuie scoas 'n eviden cu privire la ceea S+.JIDB+/ I% !% SISB31I./ .3BP2I+B2/ (1" ce e figurat% /nu,e, coninutul este aici un subieat care acioneaz, produce obiecte, trece prin anu,e sitari #i care acu, nu e figuirat ca subiect, ci este figurat nu,ai sub aspectul a ceea ce el face, acioneaz, i se 'nt',pil, 'n ti,p ce el 'nsu#i, ca subiect, este introdus 'n cIip nefigurat, confer,indu-5se for,a expresiei figurate nu,ai aciunilor #i relaiilor ce-i s'nt proprii% Pi aici, ca la i,agine 'n general, nu e desprit ' n t ir e a g a se,nificaie de Iaina ei, ci singur subiectul este scos 'n eviden pentru sine, 'n ti,p ce coninutul lui deter,inat pri,e#te 'ndat for, figurat, 'nc't subiectul este reprezentat ca #i c'nd ar produce el 'nsu#i, 'n aceast fon, de existen figurat a sa, obiectele #i aciunile% Subiectului explicit nu,it i se atribuie caracter ,etaforic% /:est a,estec de pnWpriu #i i,propriu a fost adesea conda,nat, dar te,eiurile acestei conda,nri s'nt slabe, U* Sai ales orientalii arat ,are 'ndrzneal 'n acest gen al figuratului, i'ntrud't ei leag laolalt '#i ',plinesc i'ntr-L i,agine existene ce s'nt cu totul independente una de alta% /stfel, Hafiz spune odat 5 =Sersul lu,ii este iatagan plin de s@nge, picturile ce cad de pe dl s'nt coroane>% Iar 'n alt loc 5 =Sabia soarelui vars 'n auror s'ngele nopii pe care a 'nvins-o>% 2ot astfel se spune 5 =Bi,eni n-a tras la o parte ca Hafiz vlul de pe obra-ii g'ndurillor de d'nd o,ul a 'nc'rlio,at buclele ,ireselor cuv@ntului>% Sensul acestei i,agini pare a fi acesta 5 g'ndul este ,ireasa cuv@ntului $ClopstocV, de exe,plu, nu,e#te cuv'ntul frate igea,n al g@ndului*, #i, de o'nd o,ul a ',podobit aceast ,ireas cu cuvinte 'nc'rlionate, n-a fost ni,eni ,ai destoinic dec't Hafiz s fac s ias li,pede la lu,in, 'n fru,useea sa nevoallat, g'ndul astfel ',podobit% 16 ASEMBNAREA 6e la acesNt din ur, fel de i,agini pute, trece ne,i-locit ,ai departe, la ase,nare% 6eoarece 'n ea 'ncepe de-a, prin faptul c subiectul i,aginii este nu,it, expri,area independent #i nefigurat a se,nificaiei% 6eosebirea dintre i,agine #i ase,nare rezid 'ns 'n faptul c, 'n ase,nare, tot ceea ce i,aginea 'nfi#eaz exclusiv 'n for, figurat poate obine pentru sine o expri,are independent #i 'n for,a sa abstract ca se,nificaie, expri,are ce apare astfel alturi de i,agine #i e co,parat cu aceasta% Setafora #i i,aginea fac intuibile -, H)"* 5Y" - c% 1)! (1 P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I.

se,nificaiile fr s le for,uleze, 'nc't nu,ai legtura 'n care s'nt 'nt@lnite ,etaforele #i i,aginile arat descIis ce anu,e se intenioneaz s se expri,e prin ele% 'n ase,nare, di,potriv, a,bele laturi, i,agine #i se,nificaie, s'nt co,plet separate, #i anu,e ,ai ,ult sau ,ai puin a,nunit 'n ce prive#te fie i,aginea, fie se,nificaia 4 fiecare dintre acestea este prezentat pentru sine #i nu,ai astfel separate s'nt ele raportate una la cealalt din cauza si,ilitudinilor coninutului lor% Sub acest raport, ase,narea poate fi, 'n parte, nu,it si,pl #i gratuit repetiie, 'ntruc't unul #i acela#i coninut vine reprezentat 'n dubl, ba 'n tripl #i cvadrupl for, 4 'n parte ea poate fi considerat drept s u r p li u s, adesea plictisitor, dat fiind faptul c se,nificaia este de-a dat pentru sine #i nu are nevoie s ,ai fie 'ntrucIipat #i altfel penltru a fi 'neleas% 6e aceea, c'nd e vorba de co,paraie ca atare, se pune #i ,ai ,ult deo't la i,agine #i la ,etafor 'ntrebarea 5 oare e#e interesul eseniali #i scopul 'ntrebuinrii ase,nrilor singulare sau ,ultiple M 6eoarece nu,ai de dragul vioiciunii, cu, se crede de obioei, ase,nrile trebuie folosite tot at't de puin ca #i pentru a obine prin ele o ,ai ,are olaritate% 6i,potriv, prea x,, Q) * adesea ase,nrile fac poezia splcit #i greoaie #i o si,pl i,agine sau ,etafor poate avea aceea#i claritate fr s-i#i ,ai -uxtapun se,nificaia% 6in acest ,otiv, scopul propriu-zis al ase,nrii trebuie s-l vede, 'n faptul c i,aginaia poetului, de#i di'ndu-i#i sea,a ca atare de coninutul ce vrea s expri,e, de generalitatea ,ai abstract a acestuia 8 coninut pe aare-l #i expri, 'n for,a aceasta general 8, totu#i se si,te 'n acela#i ti,p 'nde,nat s gseasc pentru el o for, conioret #i s-#i fac intuibil #i prin ,i-lloicirea unui feno,en sensibil ceea ce-#i reprezint ea ca se,nificaie general% Sub acest aspect, ase,narea, 'ntoc,ai ca #i i,aginea #i ,etafora, expri, faptul 'ndrzne c i,aginaia, c'nd are 'n faa sa un obiect oarecare 8 fie acesta un obiect sensibil individual, fie o stare deter,inat sau o se,nificaie general 8, ocup'ndu-tse de el ,anifest puterea de a lega laolalt ceea ce 'n exterior este 'ndeprtat #i deci, 'n interesul ce ea 'l are pentru coninut, care e unul, ,anifest puterea de a 'ncorpora 'n acesta tot ce e ,ai divers #i de a capta #i fixa o lu,e de feno,ene ,ultifor,e, datorit lucrrii pe care o face spiritul asupra ,aterialului dat% /ceast putere a i,aginaiei care iscode#te for,e #i leag prin relaii #i conexiuni ingenioase S+.JIDB+/ I% S% SISB31I./ .3BP2I+B2/ (1^ #i ceea ce este eterogen este aceea care st #i la baza ase,nrii sau a co,paraiei% a* Bu,ai c, 'n pri,ul r@nd plcerea co,parrii '#i poate gsi satisfacie nu,ai 'n sine #i pentru sine, fr a expri,a cu lux de i,agini altceva deo't 'ndrzneala ca atare a i,aginaiei% /ceasta e oarecu, orgia i,aginaiei, oare, cu deosebire la orientali, se 'no'nt 'n liniCte #i rgaz sudice #i neu,irind nici un alt scop de bogia #i strlucirea pls,uirilor sale, ade,enind asculttorul s-t#i acorde sie#i

acela#i rgaz, dar orgie a i,aginaiei care adesea surprinde prin ,inunata putere cu care se pli,b poetul 'n mi"loc9l celor ,ai variate reprezentri, deve- xIt H)O* ninid un capriciu al co,binaiei, ,ai ingenios deo't un si,plu capriciu% .alderon are #i el ,ulte co,paraii de felul acesta, ,ai ales c'nd descrie ,ari procesiuni #i srbtoriri fastuoase, fru,useea cailor #i a cavalerilor sau c'nd vorbe#te de corbii care de fiecare dat s'nt nu,ite =pasre fr aripi>, =pe#ite fr cap>!* 'n al doi 1 e a r ' n d 'ns, co,paraiile si'nt, privite ,ai de aproape, zbovire la unul #i acela#i lucru, care e transfor,at prin aceasta 'n centrul substanial al unei serii de alte reprezentri 'ndWprtate, prin indicarea sau zugrvirea crora devine obiectiv un interes ,ai ,are fa de coninutul co,panat% /ceast zbovire poate avea te,eiuri ,ultiple% aO* .a pri, te,ei, trebuie indicat ad@nci,ea sufletului at't 'n coninutul de care este ani,at, #i care e at't de tare fixat i'n interiorul poetului i'nc't acesta nu se poate libera de interesul durabil ce-G are fa de acel coninut% 'n aceast privin poate fi socotit 'ndat ca valabil o deosebire esenial 'ntre poezia oriental 5#i occidental, deosebire ,enionat de-a ,ai sus 'n legtur cu panteis,ul% 'n ad'ncirea sa, orientalul e ,ai puin egosit, #i, drept ur,are, el nu l'nceze#te plin de dorine 4 la el acestea r,'n de natur oarecu, ,ai teoretic, confund'ndu-?se cu bucuria obiectiv pe care i-o d obieotull co,paraiilor sale% +l prive#te cu suflet liber 'n -urul su spre a descoperi 'n tot ce-l 'ncon-ur, tot ce cunoa#te #i iube#te o i,agine a ceea ce-i preocup sensibilitatea #i spiritul #i de ceea ce este plin% I,aginaia, liberat de orice concentraie pur subiectiv #i de orice stare bolnvicioas, gse#te ,ulu,ire 'n 'ns#i reprezentarea co,parativ a obiectului, ,ai ales c'nd acesta trebuie ludat, ()L P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. S+.JIDB+/ I% !% SISB31I./ .3BP2I+B2d ()1 'nlat #i transfigurat prin co,pararea lui cu tot ce e ,ai strlucit #i ,ai fru,os% 6in contra, accidentalul e ,ai subiectiv 'n H!L* durere #i o'nd se pl'nge e ,ai vicrit #i ,ai dobor@t% /ceast zbovire deter,inat apoi cu deosebire de interesul pe care-l trezesc s e n t i an e n t e 1 e #i ,ai alles senti,entul iubirii, oare se bucur de obiectul suferinelor #i plcerilor ei, #i cu, iubirea nu se poate libera interior de aceste senti,ente ea nici nu obose#te de a-#i zugrvi iar#i #i iar#i obiectul acestora% .ei 'ndrgostii sunt extraordinar de bogai 'n dorine, sperane #i idei scIi,bcioase% Printre acestea pot fi socotite #i ase,nrile la care dragostea a-unge 'n generali cu at't ,ai repede, cu c@t senti,entul strbate #i ocup sufletul 'ntreg #i tinde prin sine 'nsu#i spre co,parare% .eea ce u,ple sufletul este un unic obiect fru,os, de exe,plu gura, ocIii, prul iubitei% 3r, spiritul o,enesc este activ, nelini#tit, #i 'ndeosebi bucuria #i durerea nu s',t cal,e #i ,oarte, ci ,obile #i fr de odiIn, s'nt un du-te-vino care aduce orice alt

subiect 'n legtur cu senti,entul unic din care ini,a fiaoe punct central al lu,ii sale% /ici interesul co,paraiei rezid 'n 'nsu#i senti,entul cruia i se i,pune experiena c #i alte obiecte ale naturii s'nt fru,oase ori au cauzat durere, ,otive pentru care senti,entul 'ncorporeaz acu,, prin co,parare, toate aoeste obiecte 'n cercul propriului su coninut, lrgindu-l #i generaliz'ndu-il prin ,i-locirea lor% 6ar, o'nd obiectul ase,nrii este cu totul singularizat #i sensibil #i e pus 'n legtur cu feno,ene de natur sensibil, 'ndeosebi co,paraiile cu,ulate de acest gen aparin unei reflexii 'nc foare puin ad'nci #i unei si,iri nu prea dezvoltate, 'nc't diversitatea, li,itat nu,ai la ,aterie exterioar, ni se 'nfi#eaz cu u#urin ca splcit '#i nu ne poate interesa prea ,ult, nWput'nd descoperi 'n ea nici o raportare la spirit% /stfel, de exe,plu, 'n capitolul al I0(ea al 9ntrii cn-lrilor se spune 5 =lat, iubita ,ea, e#iti fnu,oas, c't de fruH!1* ,oa# e#ti G 3cIii ti s'nt ca ocIii de poru,bi% Prul tu e ase,enea tur,elor de capre care s'nt tunse pe ,untele :ilead% 6inii ?ti ase,eni sl'nt unei tur,e de oi tunse care ies din scldtoare purt'nd ifiecare doi ge,eni '#i nici una dintre ele nu e stearp% Buzele talie s'nt cordelue de porfir, vorba , ta e bl'nd, iar o b r a - i i ti s'nt ca despictura rodiei 'ntre buclele tale% : ' t u 1 tu e ca turnul lui 6avid zidit cu parapete, #i de el at@rn o ,ie de scuturi #i tot felul de ar,e de-ale celor vite-i% S ' n i i ti s@nt ca doi pui ge,eni de cprioar ce pasc printre crini p', se rcore#te ziua #i se retrag u,brele>% /ceea#i naivitate e caracteristic pentru ,ulte dintre poeziile care poart nu,ele lui 3ssian% 'ntr-una dintre acestea se spune, de exe,plu 5 =2u e#ti oa zpada 'n pustie, prul tu e ca o negur pe :ro,la 'ncreindu-se printre st'nci #i lucind la lu,ina apusului% Braele tale se a#az ca doi pila#tri din sala puternicului <ingal>% 'n cIip si,ilar, doar foarte oratoric, 'l face 3vidiu pe Pioli-fe, s vorbeasc (.eta$or(oKe% &III, v% " ^8 L"* 5 =Sai alb e#ti, oI G, :alateea, ded't frunzia ,liniei pe oare a czut zpada 4 ,ai 'nfloritoare deo't livezile, ,ai zvelt deo't ul,ul cel 'nalt 4 ,ai strlucitoare dec't cristalul, ,ai zglobie ded't delicata cprioar 4 ,ai neted ded't sooioa ne'ncetat #lefuit de ,are 4 ,ai suav dec't soarele iernii, dec't u,brele verii 4 ,ai nobil dec't fructul, ,ai superb deo't 'naltul platan>% /#a ,erge de-a lungul celor nousprezece Iexa,etri, fru,os din punct de vedere oratoric, dar puin interesant ca zugrvire a unui senti,ent, dl 'nsu#i de puin interes% +xe,ple de ase,enea gen de co,paraii pot fi gsite 'n nu,r ,are #i la :alderon, cu toate c o astfel de zbovire se potrive#te ,ai ,ult cu senti,entele lirice ca atare, ea fr'n'nd foarte tare 'naintarea dra,atic 'n cazul c'nd nu e 'ndea-uns x,, Q!) ,otivat de obiectul 'nsu#i% /stfel, de exe,plu, 6on Fuan, 'n ,i-locul co,plicaiilor produse de 'nt@,plare, zugrve#te a,nunit fru,useea

unei doa,ne voalate pe care a ur,rit-o #i spune, 'ntre altele 5 =2otu#i, c'teodat strbtea prin negrele opreli#ti ale acelui 'nveli# opac o ,'n de un luciu plin de lu,in% S'na prines a crinilor #i a trandafirilor, #i creia strlucirea zpezii 'i prezenta, ca o african 'ntinat, o,agiile ei de sclav>% 6i,potriv, altfel se petrec lucrurile c'nd se expri, 'n i,agini #i ase,nri un suflet ,i#cat ad'nc, i,agini 'n care se reveleaz relaii interne, spirituale, ale senti,entului, 'ntruc@t fie c sufletul se transfor, pe sine 'nsu#i oarecu, 'ntr-o scen exterioar a naturii, fie c face dintr-o astfel de scen a naturii oglindire a unui coninut spiritual% 8 Pi sub acest rapont 'nt@lni, 'n a#a-nu,itdle poezii ossianice ,ulte i,aginii #i co,paraii, de#i sfena obiectelor 'ntrebuinate aici ca ase,nri este srac, li,it'ndu-ise cel ,ai adesea la nori, cea, furtun, arbori, flori, izvoare, soare, ciulini, iarb% /stfel, se spune, de exe,plu 5 ()) P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. =Plcut este prezentul, o <ingal G +l e ca soarele pe :ranula, c'nd v'ntorul i-a -elit absena un anoti,p 'ntreg #i acu, apare printre nori>% Pi 'n allt loc 5 ,,B-ia auzit acu, 3ssian o voce M Sau este vocea zilelor care nu ,ai s'nt M /desea a,intirea ti,purilor trecute apare 'n sufletul ,eu ca soarele ce apune>% 2ot a#a 3ssian poveste#te5 =Plcute s'nt cuvintele c'ntecului, zise KuitIulilin, #i 'nc'nttoare s'nt istoriile ti,purilor trecute% +le s'nt aa rou lini#tit a di,ineii pe .olina cprioarelor, c'nd soarele 'i lu,ineaz slab coasta, iar lacul 'n vale e H!!* ne,i#cat #i albastru>% 8 /ceast zbovire 'n acelea#i senti,ente #i la ase,nrile raportate la ele expri, 'n aceste poezii o v'nst de ,o#neag obosit #i extenuat de tineree #i de a,intiri dureroase% Jine 'n general de natura senti,entului de depri,are '#i tristee s recurg la co,paraii% .eea ce vrea un astfel de suflet, ceea ce reine interesul lui aparine trecutullui 'ndeprtat, nct, 'n generali, 'n loc s-i#i reia cura-ul, se si,te solicitat s se ad@nceasc 'n altceva% Bu,eroasele co,paraii rspund astfel acestei dispoziii suflete#ti subieotive, pe c't de ,ult corespund ele #i reprezentrilor 'n cea ,ai ,are parte triiste #i cercului str@,t 'n care cel ce e stp'nit de o astfel de dispoziie se vede nevoit s-#i petreac zilele% 6ar, invers, #i pa#i u n e a, cu toat nelini#tea ei, 'ntru-c't se concentreaz asupra unui coninut, se poate ,i#ca variat 'ncoace #i 'ncolo, recurg'nid la i,agini #i co,paraii care toate s'nt nu,ai idei subite referitoare la unul #i acela#i obiect, aceasta pentru a gsi 'n lu,ea exterioar 'ncon-urtoare ceva ase,ntor propriului ei interior% 6e acest gen este ,onologul Fulietei 'n Ho$eo 2i ,ulieta% ,onolog 'n care ea, adresi'nidu-se nopii, exicla,5 =3, vino, noapte G 0ino Co,eo, tu, zi 'n noapte G Pe aripile nopii vei odiIni ,ai alb ca proaspei fulgi de nea pe spatele negru al unui corb% 3, vino, noapte 'ndurtoare, noapte suav G 6-i,i pe Co,eo al ,eu G Iar c@nd vreodat el va ,uri, ia-l #i f din trupul lui sute de stele care ar face faa cerului at't de fru,oas, c lu,ea 'ntreag s-ar 'ndrgosti de noapte, iar vanitosul soare nu va ,ai fi adorat de ni,eni> etc% !!* 'n faa acestor ase,nri aproape lirice stau cele epic e, a#a cu,, de

exe,plu, le gsi, adesea la Ho,er% 1a el, poetul, c'nd zbove#te la un anu,it obiect fc@nd co,paraii, are pe de o parte interesul s ne ridice deasupra curiozitii, H! a#teptrii, speranei, te,erilor de natur oarecu, practic pe S+.JIDB+/ I% !% SISB31I./ .3BP2I+B2d =@2 care Ie ave, privitor la deznod,@ntul eveni,entelor ce in de diferite situaii #i de -iapte ale eroilor, s ne 'nale deasupra conexiunii de la cauz la efect #i consecin #i s ne fixeze atenia asupra unor pls,uiri pe care el ni le 'nfi#eaz 'n repaus, plastic, spre conte,plarea teoretic, ase,enea unor opere ale sculpturii% /ceast lini#te, acest ,od de a face abstracie de interesul pur practic fa de ceea ce ne prezint el 'n faa ocIilor poate fi produs apoi cu at't ,ai ,ult, cu ct tot ce serve#te pentru co,paraie cu obiectul este luat dinitr-un alt do,eniu% Pe de alt parte, zbovirea la ase,nri are #i rostul ,ai largde a scoate 'n relief ca i,portant un anu,it obiect prin zugrvirea lui oarecu, dubl #i de a nu-l lsa s alunece nu,ai fugitiv, o dat cu fluxul c@ntecului #i al eveni,entelor% /stfel, despre /Iile, care, 'nflcrat de lupt, se ridic ',potriva lui +nea, Ho,er spune (1liada% &&, v% 1Q(81"H* 5 =.u, 'l vzu, se izbi #i /Iile la r'ndu-i ca leul Sf@#ietor c'nd pe el nzuiesc s-tl o,oare brbaii, 1iota-,gilotit, inutul 'ntreg% 'nt'i leull tot vine, Besoaotindu-i, dar cu, 'l cIite#te cu lancea vreun t'nr Bun de virtute, el casc, sencoard #i spu,eg-n -urul .olilor, url cu toat puterea-i grozav dintr-i'nsul Pi de ,i'nie din coad se biciuie 'n coapse #i-n coast Iute la sit'nga, la dreapta, #i singur se salt la lupt Pi cu privire-inifocat d drept s doboare pe unul 6in v@ntori, sau el 'nsu#i s cad la-nt@ia-,ibulzeal 5 /stfel cu ini,a plin de flacr #i brbie 2abr 8 /Iile turbat spre +neas>% 2ot astfel spune Ho,er L1liada% I0, v% 1!L81!1* despre Pialias, c'nd ea abtu sgeata tri,is de Pandaros asupra lui Senelaos% =%%%%6ar nu te uitar pe tine Zeii, Sendlau, #i-nt'i prdalnica Pailias /tena% +a, 'nainte pun@ndu-ise, abate din cale sgeata Pi de la trupu-i o-nltu-a#a precu, ,aica cea bun, 6e la oWpilul ei dulce ador,it deprteaz o ,usc>% Iar ,ai departe, c'nd sgeata 'l rne#te cu toate acestea pe Senelaos, poetul continu $v% 1(1 81(Q* 5 $& H!H* =.u, o fe,eie Seoan ori 3ar vopse#te-n porfir ? <ilde#ul alb, o gteal ce poart pe flci telegarii 4 +l e pstrat 'n c,ar, dar ,uli clrei 'i dau -indul ()( P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. S+.JIDB+/ I% /# SISB31I./ .3BP2I+B2d ()H Pi de,prai e doar [ednic odorul, c st deopotriv .alului ,@ndr

podoab #i acelui ce cailull 'nstrun 4 2oc,ai a#a 'nro#ite i-au fost, o Senalau, #i ie Bine crescutele #olduri #i gleznele, pulpele talie> etc% h v* /ilturi de si,pla beie a i,aginaiei #i de senti,entul care se ad@nce#te 'n sine, sau de zbovirea i,aginaiei co,paratoare la obiecte i,portante, trebuie scos 'n eviden un al treilea te,ei de co,paraie, te,ei propriu poeziei dra,atice% 6ra,a are drept coninut pasiuni 'n conflict, activiti, patos, aciune, 'nfptuire a ceea ce este ur,rit din interior% /cest coninut dra,a nu-il reprezint 'n for,a unor eveni,ente trecute, cu, face epopeea, ci-i aduce pe indivizii l'n#i#i 'n faa intuiiei noiasVe, fc'ndu-i s-i#i ,anifeste senti,entele ca pe ale lor proprii #i s-i#i 'nfptuiasc aciunile 'naintea ocIilor no#tri, 'not 'n felul acesta poetul nu se intercaleaz 'ntre noi #i persona-e ca o persoan ,i-locitoare% Sub acest raport, s-ar prea deci c, cer@nd cea ,ai ,are naturalee 'n expri,area pasiunilor, a violenei lor 'n durere, fric, bucurie, poezia dna,atic nu poate tolera ase,nri, din cauza acestei naturalei% / iface s vorbeasc ,ult 'n ,etafore, i,agini #i ase,nri, indivizii acion'nid ,@nai de furtuna senti,entelor, de dorina faptei trebuie considerat, 'n sensul propriu al cuv@ntului, ca un procedeu nenatural '#i, din acest ,otiv, -enant% $6eoarece co,paraiile ne 'ndeprteaz de situaia prezent #i de indivizii care acioneaz #i a'nit 'n funcie de aceast situaie, transpu,'nldu-ne 'n exterior, 'n ceva strin, 'n ceva ce nu ine ne,i-locit de ea 4 cu deosebire tonul conversaiei sufer prin aceast 'ntrerupere inIibitiv, suprtoare% /stfel, #i 'n :er,ania, pe vre,ea o'nd spirite libere cutau s se elibereze din ctu#ele gustului retoric Q!Q* francez, spaniolii, italienii #i francezii au fost considerai ca si,pli arti#ti care puneau 'n gura persona-elor dra,atice, cu elegant elocven, i,aginaia lor subiectiv, spiritul lor, buna lor cuviin convenional #i atunci c'nd n-ar fi trebuit s se ,anifeste dec't pasiunea cea ,ai fierbinte cu ,odul ei natural de expri,are% 6in aceast cauz, 'n ,ulte dra,e din acel ti,p, confor, acestui principiu al natuna?leii, senti,entale le gsi, expri,ate 'n for, de strigt, se,ne de excla,are, trsturi de suspensie a g'nidului, 'n locul unei diciuni nobile, ridi1 2raducerea lui :% Suirnu% $B% tr%* cate, bogate 'n i,agini #i ase,nri% In sens ase,ntor, criticii englezi au dezaprobat de ,ullte ori la SIaVespeare 'ngr,direa co,paraiilor de tot felul pe aare el le atribuie persona-elor sale 'n punctul cul,inant al durerii, punct 'n oare intensitatea senti,entului pare cel ,ai puin a conferi loc pentru oall,ul reflexiei i,plicate 'n orice co,paraie% <r 'ndoial, folosirea unor i,agini #i co,paraii 'ngr,dite face textul lui SIaVespeare pe ici pe colo greoi 4 'n general 'ns, ase,nrilor trebuie s le fie atribuit '#i 'n poezia dra,atic un loc esenial '#i un rol eficient% :'nd senti,entul persist fiindc s-a ad'ncit 'n obiectul su #i nu se poate libera de el, ase,nrile au 'n sectorul practic al aciunii scopul de a arta nu nu,ai c individul s-a cufundat ne,i-locit 'n situaia sa deter,inat, 'ntr-un anu,it senti,ent #i pasiune, dar c el, fiind o natur superioar #i nobil, st deasupra acestora #i e 'n stare s ne libereze de

ele% Pasiunea li,iteaz '#i fixeaz sufletul 'n el 'nsu#i, 'l str',teaz 'ntre ,arginile unei concentrri definite, fd'ndu-l prin aceasta s a,ueasc, s devin ,onosilabic sau s se dezlnuie silibatic, 'nltur'nd toate zgazurile% 6ar grandoarea sufleteasc, fora spiritului se ridic deasupra unei astfel de ,rginiri, pla-n'nd fru,os '#i lini#tit deasupra patosului deter,inat de care e ,i#cat% /ceast eliberare a sufletului este ceea ce expri, ,ai 'nt'i cu totuP% for,al co,paraiile sau ase,nrile, 'ntruc't nu,ai ad'nca stp@nire de sine #i tria s-i faci #i din propriai durere #i suferin obiect 'i d putin s te co,pari cu altceva #i, astfel, s te conte,pllezi pe tine 'nsui teoretic 'n obiecte strine sau, cu cea ,ai 'ngrozitoare autoironie, s-i prive#ti propria-i ni,icire ca pe o existen exterioar #i s poi r,'ne totu#i cal, #i fer, 'n tine 'nsui% 'n poezia epic, a, vzut c poetul era acela care se strduia prin ase,nri plastice #i 'ncetinitoare s co,unice asculttorului cal,ul teoretic pe care-l pretinde arta% 6in contr, 'n poezia dra,atic ' n s e # i persona-ele anga-ate 'n aciune ni se 'nfi#eaz ca poei #i arti#ti, 'ntruo't ele fac din interiorul lor un obiect pe care se strduiesc s@-l for,eze #i s-l pls,uiasc, reveli'ndu-ne prin aceasta nobleea senti,entelor #i puterea sufletului lor% .ci aceast cufundare 'n altceva #i 'n ceva exterior este aici liberarea interiorului de interesele pur practice, sau a senti,entului ne,i-locit spre liber pls,uire teoretic, prin care acea co,parare de dragul co,parrii, gsit de noi pe pri,a treapt, este restabiFit 'ntr-o for, ,ai ad'ncit, 'ntruo't ea se poate ()Q P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. 'nfi#a nu,ai ca 'nvingere a tulburrii #i ca desctu#are de sub tirania %pasiunii% 'n procesul acestei liberri se ,ai pot distinge ur,toarele puncte principale, pentru care ,ai ailes SIaVespeare ne ofer cele ,ai ,olte exe,ple 5 aa* i:'nd ave, 'n faa noastr un suflet asupra cruia e s se abat o ,are nenorocire care 'l doboar 'n strfundurile lui #i o'nd aceast soart dureroas #i de ne'nlturat se #i realizeaz, ar fi dovad a unei naturi vulgare s-#i strige ne,i-locit frica, durerea, desperarea #i s se u#ureze 'n cIipul acesta% Dn spirit puternic #i nobili '#i reine t@nguirea ca atare, '#i stp'-ne#te durerea, pstr'nduH#i prin aceasta libertatea de a se ,ai I&,% H! * 3.Dpa 'n reprezentare cu ceva 'ndeprtat, cIiar #i 'n ,i-locul senti,entului de durere, #i prin ,i-locirea acestui ele,ent 'ndeprtat s-i#i expri,e figunat propriul su destin% /tunci o,ul st deasupra durerii sale, cu oare eil nu e una cu 'ntregul su eu inti,, ci de care este #i distinct, ,otiv pentru care el ,aiN poate zbovi #i la altceva, la cevia ce se raporteaz la senti,entul su 'ntoc,ai ca o obiectivitate $'nrudit cu acesta% /stfel, 'n Eenric al 1V-lea a lui SIaVespeare, btr@nul BoirtIui,berland, dup ce 'ntreab solul 8 care vine s-i anune ,oartea lui PercU 8 de sntatea fiului #i a fratelui su #i nu pri,e#te rspuns, strig, cuprins de cea ,ai cu,plit durere 5 =2re,uri, #i paloarea obra-ilor ti spune ,ai bine solia-i dec't o spune guna ta 5 toc,ai a#a un brbat at't de extenuat, at't de fr rsuflare, at't de tulburat, cu privire a#a de ,oart, at't de sf'r#it de durere 'i trase la o pante 'n

,iez de noapte perdeaua cortului lui Pa,, dorind s-i spun c arde 2roia -u,tate, dar Piria, #tiu de foc 'nainte ca solul s-#i ,i#te li,ba, iar eu de ,oartea lui PercU aii ,eu 'nainte de a vorbi tu>% 6ar cu deosebire Cidiard al Ililea, c'nd e nevoit s isp#easc nepsarea tinereasic a zilelor sale fericite, este un spirit care, oric@t s-ar 'nf#ur 'n p'nza durerii sale, totu#i '#i pstreaz fora de a #i-o 'nfi#a 'n co,paraii ,ereu noi% Pi ceea ce ,i#c #i e copilresc 'n tristeea lui CicIard este toc,ai faptul c el #i-o -expri, obiectiv, totdeauna 'n i,agini frapante, pstr'ndu-#i 'n procesul acesta de exteriorizare cu at't ,ai ad@nc durerea% 6e exe,plu, c'nd Henric 'i cere coroana, el 'i riposteaz 5 =%%%Iat, vere, ia coroanaG /ici, de partea aceasta, s-o in eu, de cealalt tu% Pi acu, oaroana de aur e ca o f'nt'n ad'nc din care dou cldri scot ap pe r'nd 4 c'nd una se leagn goal sus, ceaS+.2IDB+/ I% !% SISB31I./ .3BP2I+B2/ =@4 lallt, -os 'n ad'nc, nu se vede, dar e plin cu ap 4 aceasta, -os, xi% H ^ plin cu lacri,i, s'nt eu, 'necat 'n a,rciunea ,ea, 'n ti,p ce, sus, tu urci spre 'nli,e>% PF!* 3 alt latur a acestui caz const 'n faptul c un caracter, care e de-a una cu intensele, durerea #i soarta sa, caut s se elibereze de aceast ne,i-locit unitate prin ase,nri% dovedind descIis c eliberarea e real prin aceea c se arat 'nc 'n stare s fac ase,nri% 6e exe,plu, 'n Eenric al VE1-lea% regina +caterina, prsit de soul su, excla,, dobo-r't de cea ,ai ad'nc dezolare 5 =+u s'nt cea ,ai nefericit fe,eie din lu,e, prip#it 'ntr-un regat unde nu exist ,il, nici prieteni #i nici speran pentru ,ine G Dnde nici o rud nu pl@nge dup ,ine #i unde aproape c nu ,i se acord nici graia unui ,or,@nt G /se,enea crinului, ,ai 'nainte 'n floare #i floare regin a c',pului, vreau s-,i plec capul #i s ,or>% 8 'n luliu 9eKar% Brutus, 'n ,'niia lui conltra lui .assius, pe care 'n zadar 'ncercase s-l sti,uleze, spune 'n cIip #i ,ai frapant 5 =L, .assius G cu ,ielul tu te ase,eni, ,@nie, are nu,ai c't cutea are foc 5 ciocnit tare, ea d s@ntei grbite #i se stinge, apoi e iar#i rece>% <aptul c 'n acest lac Brutus poate trece la o co,paraie dovede#te de-a c el a 'nceput s-#i repri,e ,'niia #i s se libereze de ea% .u deosebire caracterele sale cri,inale #tie SIaVespeare s le ridice deasupra pctoasei lor pati,i, conferindu-le grandoare de spirit 'n cri, ca #i-n nenorocire, #i nu le pune, ca francezii, 'n poziia abstract de a-i#i repeta ,ereu c voiau s fie cri,inalii, ci le confer puterea i,aginaiei cu a-utorul creia aceste caractere se oonte,pl pe ele 'nsele ca pe ni#te figuri strine% 6e exe,plu, c'ad i-a btut ceasul supre,, SacbetI pro- Ni% HO nunt vestitele cuvinte 5 =Stinge-te, stinge-te, lu,in trectoare G 0iaa nu e dec't o u,br cltoare, un biet actor care face pe scen un ceas pe grWparDl #i apoi nu se ,ai aude ni,ic de el 4 viaa e o poveste despre un ntru nu,ai zgo,ot #i glgie, dar care 'nse,ntate nu are nici una>% 8 2ot astfel stau lucrurile #i 'n Eenric al

VE1-lea cu cardinalul 9olseU, oare, dobor@t din 'nalta lui poziie la sf@r#itul carierei sale, excla, 5 =/dio 'i spun ie, un lung adio, ,reie a ,ea G /cesta e destinul o,ului 4 azi 'n,uguresc florile delicate ale speranei 4 ,'ine 'nflore#te o,ul #i e acoperit 'ntreg de, podoabe punpurii 4 ziua a treia vine un 'ngIe, #i, 'n ti,p ce brbatul sigur de sine '#i () P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. 'ncIipuie c fericirea sa a atins cul,ea, 'ngIeul atac rdcinile, #i atunci dl oaide, ca ,ine>% 8 RR* 'n aoeasit obiectivare #i expri,are ce recurge la co,paraii rezid apoi totodat #i cal,ul #i stp'nirea de sine a caracterului ou a-utorul crora acesta '#i potole#te durerea produs de ni,icirea sa% /stfel, dup ce '#i puse de-a la s'ni vipera uciga#, :leopatra 'i spune lui .Iar,ion 5 =1ini#te G lini#te G nu-,i vezi tu sugaciul la a'n, cu, suge laptele doicii sale 'n so,n M /t't de dulce-i ca balsa,ul, delicat ca boarea 2i at't de prietenos G> 8 ,u#ctura #arpelui desface ,e,brele at't de bl@nd, i'no't ,oartea se 'n#al pe ea 'ns#i, crez'ndu-se so,n% 8 /ceast i,agine poate fi considerat ea 'ns#i ca o i,agine a naturii lini#titoare #i do,olitoare a co,paraiilor despre care a, vorbit p'n acu,% C. DISPARIEIA ?ORMEI SIMBOLICE A ARTEI POEMUL DIDACTIC0 POEOIA DESCRIPTIVB 9l VEC,EA EPIFRAMA Boi a, conceput, 'n general, for,a si,bolic a artei 'n a#a fel, 'nc@t 'n ea se,nificaia #i expresia ei nu parvin s se sin contopeasc desv'r#it% 'n si,bolica incon#tient, astfel existenta n e p o t 2 i v i r e dintre coninut #i for, a r,as nepotrivire ' T sine 4 'n subli,, din contra, ea s-a 'nfi#at descIis ca nepotrivire, ',tnuc't se,nificaia absolut, adic 6u,nezeu, precu, #i realitatea exterioar a ei, adic lu,ea, au fost reprezentate explicit aa fiind 'n acest raport negativ% 6ar, invers 5 'n toate aceste for,e a fost de ase,enea do,inant cealalt latur a si,bolicului, #i anu,e 'nrudire a dintre se,nificaie #i figura exterioar 'n care aceasta e 'nfi#at 5 'nfi#at 'n cIip exclusiv, 'n si,bolicul originar, care nu opune 'nc se,nificaia existenei concrete a acesteia 4 'nfi#at ca naport esenial 'n subli,, care, pentru a expri,a pe 6u,nezeu cIiar #i 'n ,od neadecvat, are nevoie de feno,enele naturii, de eveni,entele #i faptele poporului lui 6u,nezeu 4 'nfi#at ca relaie subiectiv, #i deci a r b i tI a ir , 'n for,a co,parativ a artei% /cest arbitrar 'ns, de#i e co,plet prezent, ,ai ales 'n ,etafor, i,agine #i ase,nare, se ,ai ascunde oarecu, #i aici dup 'nrudirea se,nificaiei cu i,aginea 'ntrebuinat pentru a o reda, 'ntruc't aoest arbitnar 'ntreprinde co,pararea totc,ai S+.JIDB+/ I, !, SISB31I./ .3BP2I+B2/ ()^ din cauza ase,nrii acestor dou, ase,nare a crei latur principal nu este caracterul ei e x t e r i o r, ci e toc,ai relaia produs prin activitatea subiectiv a senti,entelor, intuiiilor, reprezentrilor #i a 'ntrucIiprilor lor 'nrudite% 6ar, c'nd nu concWptul lucrului 'nsu#i, ci nu,ai arbitrarul este acela care ',preun

coninutul #i figura artistic, a,bele acestea trebuie s fie tratate oa fiindu-#i co,plet exterioare, incit ',preunarea lor devine -uxtapunere fr legtur #i si,pl ',podobire a uneia dintre laturi prin cealalt% 'n consecin, oa o co,pletare, ave, de tnatat aici acele feno,ene artistice secundare care provin dintr-o astfel de co,plet desprire a ,o,entelor aparintoare adevratei arte #i s art,, 'n aceast lips de legtur, autoni,icirea si,bolicului% :onfon, punctului de vedere general al acestei trepte, ave, 5 de o parte, se,nificaia pentru sine, co,plet for,ulat, dar lipsit de figur #i creia deci nu i se confer alt for, artistic dedt un si,plu decor exterior #i arbitrar 4 de alt parte, exterioritatea oa atare, care, 'n loc s fie ,i-locit ca identitate cu se,nificaia ei intern esenial, nu poate fi receptat #i descris dec't ca de sine stttoare fa de acest interioir, #i deci 'n for,a si,plei exterioriti a apariiei ei% /cest fapt constituie distincia abstract a poeziei d i id a c t i c e #i descriptiv e, o distincie care, cel puin c't prive#te genul didactic, nu poate fi reinut deti't de anta poeziei, fiindc nu,ai aceasta e 'n stare s 'nfi#eze se,nificaiile confor, generalitii lor aIstracte% 6ar, 'ntruc't concWptull artei nu rezid 'n despirea, ci 'n identificarea se,nificaiei cu figura, intervine #i pe aceast treapt nu nu,ai o separare co,plet, ci 'n ,sur egal #i legarea diferitelor laturi% 6up dep#irea si,bolicului, aceast raportare nu ,ai poate fi 'ns ea 'ns#i de natur s i , boli c , #i din aceast cauz se face 'ncercarea s fie 'nlturat caracterul propriu al si,bolicului, adic s fie supri,ate nepotrivirea #i autono,izarea for,ei #i coninutului pe care toate for,ale de p'n acu, s-au dovedit incapabile s le 'nving% 'ns, dat fiind separarea presupus a laturilor ce trebuie unite, aceast 'ncercare se vede nevoit s r,@n aici un si,plu =trebuie s fie>, ale crui exigene r,'n s fie satisfcute de o alt for, ,ai desv@r#it a artei, de arta clasic% 8 Spre a pregti o trecere ,ai precis la aceasta, vre, s arunc, o scurt privire asupra acestor din ur, for,e% (!L P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. %. POEMUL DIDACTIC N .'nd o se,nificaie oarecare 8 de#i 'n sine 'ns#i for,eaz un 'ntreg concret coerent 8 este conceput pentru sine oa se,- nificaie #i nu e pls,uit ca atare, ci e prevzut nu,ai de exterior cu decor artistic, ia na#tere poe,ul didactic% Poezia didactic nu trebuie socotit printre for,ele autentice ale artei, cci 'n ea ave, pe de o parte coninutul de-a gata elaborat ca se,nificaie, #i deci prezentat 'n for, prozaic, iar pe de alt parte ifigura artistic, care nu poate ifi 'ns lipit de el dec't 'n cIip cu totul exterior, fiindc el este de-a co,plet for,ulat pentru con#tiin 'n prealabil for, prozaic #i trebuie expri,at confor, aceste laturi prozaice, adic confor, se,nificaiei lui generale abstracte, '#i nu,ai in'ndu-se sea,a de aceasta, 'n vederea instruirii, pentru -udecata 5#i reflexia 'nelegtoare% 6in aceast cauz, 'n poezia didactic, dat fiind aceast relaie exterioar a ei cu arta,

aceasta nici nu poate privi 'n ea deo't laturile ei exterioare, de exe,plu ,etrica, vorbirea 'n stil susinut, episoade intercalate, i,agini, ase,nri, expactarri de senti,ent adugate, 'naintare ,ai repede, treceri ,ai iui etc% 4 toate acestea nu 'ntreptrund coninutul, ci i se -uxtapun doar oa accesorii, pentru ca, prin relativa lor vioiciune, s-i 'nsenineze seriozitatea #i uscciunea #i s fac viaa ,ai agreabil% .eea ce a devenit prozaic 'n sine 'nsu#i nu trebuie transfor,at 'n ,od poetic, ci nu,ai 'nvelit pe deasupra 5 dup cu, Narta grdinritului, de exe,plu, 'n cea ,ai ,are parte este o si,pl aran-are a unui loc 'n sine #i pentru sine dat de-a de natur, dar care nu este fru,os 'n el 'nsu#i, sau dup cu, arfai-, tectura face plcut, prin podoabe #i decoraii exterioare, aspectul unui locali construit ca s corespund scopurilor unor 'ndeletniciri #i treburi prozaice% 'n felul acesta a ',brcat, de exe,plu, filozofia greac la 'nceputul ei for,a poe,ului didactic% Hesiod poate fi citat #i el aici ca exe,plu, cu toialte c concepia propriu-zis prozaic se H* realizeaz abia atunci c'nd intelectul a pus stp'nire pe obiect cu refleciile, consecvenele #i clasificrile sale, voind s instruiasc de pe aceast poziie, cu bunvoin #i elegan% 1ucreiu cu privire la filozofia naturii a lui +picur, 0irgiliu cu instruciunile sale gospodre#ti ofer exe,ple pentru o astfel de concepie, concepie oare, cu toat abilitatea ei, nu e 'n stare s a-ung p'n la autentica #i libera for, a artei% In :er,ania, S+.JIDB+/ I, !, SISB31I./ .3BP2I+B2d (!1 poe,ul didactic nu ,ai este iubit acu,, francezilor 'ns le-t% fcut dar 6elilile 'n acest secol, 'n afar de poe,ele sale anterioare 5 -es ardins% ou Vart d'e$bellir 1es pa8sages #i df Eo$$e des cha$ps% #i un poe, didactic, 'n care, ca 'ntr-un co,pendiu de fizic, s'nt tratate succesiv ,agnetis,ul, electricitatea etc% *. POE>IA DESCRIPTI=A / doua for, care apare aici este cea opus didacticului% Punictul de plecare nu este aici se,nifioaia pentru sine dat gata 'n con#tiin, ci exteriorul ca atare 5 regiuni ale naturii, edificii, anoti,puri, epoci ale zilei, '#i for,a lor exterioar% 6up cu, i'n poe,ul didactic coninutul r,@ne 'n esena lui generalitate lipsit de for,, tot a#a aici, invers, ave, prezent ,aterialul exterior pentru sine 'n apariia lui exterioar #i 'n singularitatea lui neptruns de se,nificaiile spiritualului, oare la r'ndu-i este acu, prezentat, zugrvit, desoris a#a cu, se 'nfi#eaz ea con#tiinei obi#nuite% Dn astfel de coninut sensibil aparine 'n 'ntregi,e nu,ai unei a dintre laturile adevratei arte, anu,e 5 existenei exterioare, care 'n art are dreptul s apar nu,ai ca reallitate a spiritului, a individualitii #i a aciunilor #i 'nt',iplrillor ei 'n cuprinsul unei lu,i 'ncon-urtoare, dar nu are dreptul s se 'nfi#eze pentru sine ca si,pl exterioritate rupt de ceea ce e de naturM spiritual% ,. LEGAREA CELOR DOUI LATURI 6in aceast cauz, nici nu pot fi ,eninute instruirea #i descrierea 'n aceast unilateralitate a lor, unilateralitate care ar supri,a cu totul arta, #i deci vede, c

din nou s'nt aduse 'n raport una cu cealalt realitatea exterioar #i ceea ce a fost sesizat ca se,nificaie interioar, generalul abstract #i feno,enul lui concret a* 6espre poe,ul didactic a, vorbit de-a sub acest raport% <r zugrvirea strilor exterioare #i a feno,enelor individuale, fr povestirea episodic a unor exe,ple ,itologice #i a altor feluri de exe,ple, poe,ul didactic rareori izbute#te% 6ar, prin-tr-o astfel de paralel 'ntre genenalul spiritual #i individualul &,, H(H* (!) P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. S+.JIDB+/ 1, !, SISB31I./ .3BP2I+B2d =22 exterior, 'n locul unei contopiri co,plet realizate nu se 'nfptuie#te dec't o legtur sau o relaie cu totul secundar, care 'n afiar de aceasta nu se refer nici ,car la coninutul 'ntreg #i la fon,ia artistic integral a lui, ci nu,ai la unele laturi #i trsturi ale lui% b* 3 astfel de raportare are loc, de-a 'n ,sur ,ai ,are, 'n poezia descriptiv, 'ntrud't aceasta '#i 'nsoe#te descrierile de senti,ente pe care le pot trezi privirea peisa-elor naturii, variaia epocilor zilei, a epocilor naturtale ale anului, o colin ',pdurit, un lac sau un p'n'u care ,ur,ur, un ci,itir, un sat a#ezat 'ntr-un loc prietenos, o colib lini#tit #i plin de inti,itate, 'ntoc,ai ca #i 'n poezia dildaotic, apar #i 'n cea descriptiv episoade care 'nvioreaz, 'ndeosebi zugrvirea unor senti,ente delicate, de exe,plu aceea a dulcei ,ellanoolii sau descrierea unei ,ici 'nt@,plri din cercul vieii u,ane u,ile% 6ar aceast legtur a senti,entului interior ou feno,enul natunal exterior poate fi #i aici ou totul exterioar% 6eoarece locul din natur este presupus existent independent pentru sine, o,ul, fr 'ndoial, i se altur, si,ind cutare ori cutare lucru cu aceast ocazie, dar figura exterioar #i sensibilitatea interioar $&,% HNQ* pe lu,in de lun, 'n pdure #i 'n vi '#i r,'n ,utual exterioare% /tunci eu nu s'nt interpretul, 'nsufleitorul naturii, ci s'nt nu,ai cu acea ocazie o ar,onie cu totul nedeter,inat 'ntre interiorul ,eu ,i#cat a#a sau a#a #i obiectele ce-,i stau 'n fa% .u deosebire lia noi, ger,anii, aceasta este o for, extre, de 'ndrgit 5 descrieri ale naturii, #i alturi senti,ente fru,oase #i efuziuni ale ini,ii ce se trezesc 'n cineva care ur,re#te astfel de scene ale naturii% /ceasita este o #osea naional larg, pe care poate ,erge oricine% :liiar #i nu,eroase ode ale lui KlopstocV au intonat acest ton% c* 6eaceea, 'n al treilea r'nd, cut@nd o relaie ,ai ad'nc 'ntre celle dou laturi presupuse ca desprite, o pute, gsi 'cn vecIea epigra,% a* 6e-a nu,ele ei expri, esena originar a epigra,ei 4 el e un t i 11 u% <r 'ndoial, #i aici ,ai ave, de o parte un obiect, iar de cealalt parte se spune ceva despre el% 6ar 'n epigra,ele cele ,ai vecIi 8 o'teva dintre ele pstrate de-a de Herodot 8 nu ave, zugrvirea unui obiect, 'nsoind o oarecare stare de

senti,ent, ci ave, lucrul 'nsu#i 'n dublu cIip 5 odat existena exterioar, apoi se,nificaia #i explicaia ei, oonden-sat ca epigra, 'n trsturile ei cele ,ai ascuite #i izbitoare% +pigra,a de ,ai t'rziu a pierdut 'ns acest caracter originar #i la greci% +a s-ta transfor,at 'ncetul cu 'ncetul, rein@nd #i fix'nd despre diferite 'nt@,plri, opere de art, indivizi idei pline de spirit sau ironice prinse 'n treact, notaii graioase i,presionante, care nu pun 'n relief at't obiectul 'nsu#i, c't referiri subiective pline de sens la acesta% !* 'ns cu c't ,ai puin este 'nfi#at obiectul 'nsu#i 'n acest fel de reprezentare, cu at't ,ai i,perfect devine aceasta% 'n aceast categorie pot fi ,enionate incidental #i for,e ,ai xi% Q(" noi de art% 6e exe,plu, 'n nuvelele lui 2iecV e vorba adesea de opere de ant speciale sau de anu,ii pictori, de o anu,it galerie de tablouri sau de o ,uzic deter,inat, #i apoi de acestea e legat un ,ic ro,an oarecare% 6oar c poetul nu poate s fac intuibile aceste tablouri deter,inate, pe care cititorul nu le-a vzut, nici auzite bucile de ,uzic pe care acesta nu le-a ascultat, iar 'ntreaga fon,, c'nd e vorba de astfel de obiecte, r,'ne, sub acest aspect, defectuoas% 'n ,od ase,ntor au Fpst tratate #i 'n ro,ane ,ai ,ari arte 'ntregi #i cele ,ai fru,oase opere ale lor, ca #i coninutul propriu al acestor ro,ane, cu, a fcut Heinse cu ,uzica 'n al su Eildegard =on% Eohenthal# 'ns a'nd opera de art 'ntreag nu este 'n ,sura s 'nfi#eze 'n cIip adecvat obiectul su esenial, ea nu reali-> zeaz 'n 'ns#i substana ei dec't o for, neadecvat% R* + x i g e n a care reiese din lipsurile ,ai sus ,enionate este, si,plu, aceasta 5 feno,enul exterior #i se,nificaia lui, luiorul #i l,urirea lui spiritual au tot at't de puin voie s a-ung la o general s e p a r a r e a lor, cu, a fost cazul acesta din ur,, pe c't de puin e 'ngduit ca unirea lor s r,'n ',binare si,bolic, subli, sau co,parativ% 6in aceast cauz, , reprezentarea autentic va trebui s fie cutat nu,ai acolo unde lucrul ofer l,urirea coninutului su spiritual prin apariia #i 'n apariia sa exterioar, 'ntruc't spiritualul se reveleaz co,plet 'n realitatea sa, iar corporalul #i exteriorul nu e, 'n cIipul acesta, ni,ic altceva dec't explicitarea adecvat a 'nsu#i spiritualului %#i interiorului% 6ar pentru a exa,ina ' , p 1 i n i r e a desv'r#it a acestei sarcini ne vede, nevoii s ne lu, r,as bun de la for,a si,bolic a artei, deoarece caracterul si,bolicului const toc,ai 'n faptul c el une#te totdeauna %nu,ai 'n cIip i,perfect sufletul se,nificaiei cu for,a ei corporal% - o% 1)S (Ptff"elm 8rtebrid) =7orf ef9n8en S+.JIDB+/ II% 1%% .3BS2I2DIC+/ <3CS+I .1/SI.+ / /C2+I (H! ic TLtttttik. =on 0' JQ. 3.

fit SBnigf% SBurtc,trrgifciicin, grcQt*tr-ogl% Fpci2tfNc, un6 tct frcicn tnbr gtonffun POtiBiIceiu, gcgcti ten !'ad*Sruef nuO !'aNbrufQN)Mcrfaiif% berlin, 1 !"% ^SecIfl^ uon iin$fei un6 tur de idei, pute, 'ndat rspunde 'n trecere la 'ntrebarea dac grecii #i-au ',pru,utat sau nu religia de la popoare strine% /, vzut de-a c, potrivit conceptului 'nsu#i al clasicului, s@nt necesare puncte de vedere subordonate ca poziii pre,ergtoare clasicului% Intruo't apar ca realie #i se desf#oar 'n ti,p, acestea s@nt, fa de for,a superioar care tinde s se elaboreze, ceva dat, de la oare pleac arta nou ce trebuie s se dezvelite, de#i acest lucru nu este, 'n ce prive#te ,itologia greac, absolut dovedit prin docu,ente istorice% 'ns raportul spiritului elen fa de aceste poziii pre,ergtoare este 'n ,od esenial un raport de pls,uire #i ,ai ratai de %transfor,are negativ% 6ac nu acesta ar fi cazul, %reprezentrile #i figurile ar fi trebuit s r,'n acelea#i% <r 'ndoial, Herodot spune, 'n locul de-a ,enionat, despre Ho,er #i Hesiod c ei ar fi aceia care leau dat grecilor zeii, dar tot dl spune exipliicit despre diver#ii zei cu, cutare ori cutare aeu este egiptean etc% .reaia poetic nu exclude deci faptul c grecii ar fi pri,it zeii de la alii 4 ea face doar aluOie la o transfor,are esenial a acestor zei 4 cci* elenii au avut reprezentri ,itologice de-a $'nainte de epoca 'n care situeaz Herodot pie pri,ii doi poei ai lor% 6ac vre, apoi s vede, ,ai 'ndeaproape laturile acestui ,, proces de necesar transfor,are a ceea ce aparine, desigur, idealului, dar iniial este 'nc nepotrivit cu I% vede, c aceste latura si'nt reprezentate naiv drept coninut al ,itologiei 'ns#i% Principala fapt a zeilor eleni esite aceea de a se crea pe ei 'n#i#i #i de a se constitui din ceea ce preced #i aparine istoriei genezei #i dezvoltrii propriului lor nea,% 6at fiind faptul c zeii trebuie s fie, ca indivizi spirituali, prezeni 'n for, corporal, este nevoie, pe de o parte, ca spiritul, 'n loc s-i#i intuiasc esena 'n ceea ce este doar via #i ani,alic, s le considere pe acestea, din contra, %ca pe ceva nede,n de el, ca nenorocul ,#i ,oartea sa 4 iar pe de alt parte este nevoie ca el s 'nving ceea ce natura cuprinde 'n sine drept ele,entar #i reprezentarea lui confuz 'n acesta% 6ar #i invers 5 pentru idealul zeilor clasici este tot at't de necesar s nu se 'nfi#eze nu,ai ca spirit individuali, 'ncIis 'n abstracta #i finita lui izolare de natur #i de puterile ei ele,entare, ci s posede 'n sine 'r ca un ,o,ent al su, ele,entele vieii universale a na potrivit conceptului acestei viei, care constituie viaa spirii 6up cu,, 'n esen, zeii s'nt 'n sine universali #i, cu toat aceast universalitate, s',t indivizi absolut deter,inai, tot

$$ 454 JI.T3I I ,,%I' K/.L3L3 JI.T,21LI.3 IL3 K.1L/(1L1, I.T,(T,2 astfel #i aspectul lor corporal trebuie s posede ele,entul natural ca putere

esenial #i cov@r#itoare a naturii #i 'n acela#i ti,p ca activitate str@ns ',pletit cu de,entul spiritual% 8 6up acest loriteriu, pute, diviza procesul de for,are a for,ei clasice a artei 'n ,odul ur,tor 5 Pri,ul punct principal se refer la degradarea ani,alicului #i 'ndeprtarea lui de fru,useea pur, liber% / doua latur, ,ai i,portant, sie refer la puterile ele,entare ,alle naturii 'nfi#ate iniiali ele 'nsele ca zei, pulteri dup a cror 'nvingere nu,ai poate reu#i s do,ine necontestat nea,ul veritabili al zeilor 4 aceast latur se refer la lupta #i rzboiul dintre vecIii #i noii zei% ' n a 1 t ir e i 1 e a r ' n d, dup ce spiritul #i-a cucerit liberul su drept, aceast direcie negativ devine apoi iar#i afir,ativ, iar natura ele,entar constituie o latur pozitiv a zeilor, ptruns de spiritualitatea individual, zei care ori-duiesc acu, 'n -urul lor #i ele,entul ani,alic, de#i nu,aiN ca ? atribut #i se,n exterior% 6up aceste puncte de vedere, dori, acu, s scoate, 'n eviden pe scurt trsturile ,ai deter,inate ce si'nt de luat 'n considerare aici% %. DEGRADAREA ANIMALICULUI 1a inzi #i la egipteni, la asiatici 'n general, constat, c ani,alicul sau, cel puin, anu,ite specii de ani,ale s@nt considerate siaicre #i adorate deoarece divinul ar fi prezent 'n ele pen-rn intuiie% 6in aceast cauz constituie figura ani,alic un ]uent principal al pls,uirilor lor artistice, de#i ea este folo-'n ipilus, #i nu,ai ca si,bol #i ',binat cu for,e o,ene#ti i% nte de a se fi 'nfi#at con#tiinei o,enescul, #i nu,ai o,e-iscil, ica singurul ele,ent adevrat% Bu,ai con#tiina de sins spiritualului face s disipar respectul fa de 'ntunecata #i rtdnisa interioritate a vieii ani,alice% /cesta este cazul ; de-a ta vecIii evrei, 'ntruc't ei nu consider, cu, observ, ,ai sus, ,tieaga natur nici ca si,bol, nici ca prezen a lui 6u,nezeu, atribuind obiectelor exterioare nu,ai at'ta putere #i via c't x2ised ele de fapt% .u toate acestea, se ,ai gse#te #i la ei, oarecu, 'nt@,pltor cel puin, un rest de adoraie a vieii ca atare 5 de exe,plu, Soise interzice consu,area s@ngelui anirna-?elor, deoarece s'ngele ar fi viaa% 3,ul 'ns trebuie s aib (32H,1-3I ,,' 1' 2/-(T,T1,.3I K/.L3, 2LI(,23 I I.T3, (HH voie s ,n'nee ceea ce gse#te% Proxi,ul pas de care trebuie s a,inti, c'nd este vorba de trecerea la arta clasic const 'n degradarea 'naltei preuiri #i poziii a ani,alicului #i l'n faptul c se face din 'ns#i aceast degradare coninut al reprezentrilor religioase '#i al produselor artistice% Intr 'n aceast categorie o diversitate de obiecte, dintre care vreau s le ,enionez, cu titlul de exe,plu, nu,ai pe ur,toarele 5 a* 1a greci, unele ani,ale apar ca fiind preferate aFltoira, de exe,plu #arpele este 'nc la Ho,er un =genius> preferat c'nd e vorba de sacrificii (1liada% II, !L 4 &II, )L * #i unui anu,it zeu i se aduce cu precdere ca -ertf cutare specie de ani,ale, iar altuia alt specie 4 se ine apoi sea,a de iepurele oare

traverseaz dru,ul, de eaborul psrilor spre dreapta sau spre sit'nga, s'nt exa,inate viscerele spre a desprinde din cele se,ne prevestitoare% 2oate aicestea ,ai trdeaz 'nc, fr 'ndoial, o anu,it adoraie a ani,alicului, deoarece zeii se fac cunoscui prin inter,ediul acestuia #i-i vorbesc o,ului prin se,ne prevestitoare (o$ina)F 'n esen 'ns, acestea nu s'nt de-c't revelri cu totul singulare 4 'n orice caz, ele au ceva suNer-stiios 'n ele, #i s'nt indicaii nu,ai ,o,entane ale divinului% 6i,potriv, i,portant este sacrificarea ani,allelor #i consu,area -ertfei% 1a inzi, ani,alele sacre si'nt, 'n ,od cu totul contrar, 'ntreinute, 'ngri-ite, iar la egipteni ele s'nt cIiar #i dup ,oartea lor sustrase distrugerii% Pentru greci sacrificiul era ceva sf@nt% /duc'nd -ertf, o,ul arat c vrea s renune la obiec-tdl destinat zeilor si #i s distrug folosirea pentru sine a acestui obiect% /ici iese la iveal 'ns la g'reci o trstur particular 'n faptul c, dup ei, a =aduce -ertf> 'nse,na 'n acd?asi ti,p a 'ntinde osp (Gdiseea% &I0, (1( 4 &&I0, )1H*, deoarr ei destinau zeilor nu,ai o parte a ani,alelor sacrificate -anu,e partea neconsui,abil, pstrl'nd pentru ei 'n#i#i aH?-Ff #i osptndu-se cu ea% /ceasta a dat na#tere cIiar unui ,VOfo +liada% 0ecIii greci laduceau izeillor -ertfe 'n cea ,ai ,iare sdleir, nitate #i lsau s fie %consu,ate de flcri 'n 'ntregi,e ani,alele sacrificate% 6ar cei ,ai isnalci nu puteau face fa acestei? cIeltuieli ,ari% /tunci Pro,eteu, rug'ndu-l pe Zeuis, 'ncerc s?, obin %ca ei s sacrifice nu,ai o parte din ani,ale, iar cealalt parte s-o 'ntrebuineze pentru ei 'n#i#i% Pro,eteu taie doi boi%? arde ficatul ia,bilor boi, 'nvele#te 'ns ?toate oasele l'ntr-unia din piei, carnea 'n cealalt piele, ls'indu-l pe Zeuis s aleag% 'n#e-% l'ndu-se, Zeus alege pielea cu oasele, cci era ,ai ,are, carnea' *M (HQ P/C2+/ / 9-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. r,@n@nd astfel oa,enilor% 6e aceea, c'nd carnea ani,alelor de -ertf era consu,at, resturile, oa parte a zeilor, erau arse 'n flcrile aceluia#i foc' 8 6ar Zeus lle lu oiai,enilor focul, fiindc fr fac partea lor ide carne nu le folosea la ni,ic /ceasta 'ns i-a fost de porea puin folos, cci Pro,eteu i-a furat focul i,ai ,ullt zbur@nd deo't fugind de bucurie% 6e aiceea, spune legenda, oa,enii care aduc o solie bun fug '#i azi repede% 8 'n acest fel #i-au 'ndreptat igreoii atenia ctre orice progres al culturii u,ane, pstr@ndu-fl #i dezvolit'ndu-l 'n ,ituri pentru con#tiin% b* 1a iacesitea ladug,, cu titlull de exe,plu ase,ntor, pilda unei degradri '#i ,ai i,ari a ani,alicului, amintirile u,or v@n t o ir i vestite, atribuite eroilor 4 fapte a cror $,e,orie era 'nsoit de sole,ne senti,ente de gratitudine% /ici este considerat ca fapt ,are uciderea ani,alelor socotite drept ina,ici nocivi 4 de exe,plu, uciderea leului ne,eian de ctre Heroide, o,or@rea Iidrei din 1e,a, v'narea ,istreului din .aledonia etc, fapte prin care eroii dob'ndeau rang de zei, 'n ti,p ce inzii pedWpiseau cu ,oartea ca pe o cri, uciderea anu,itor ani,ale% <r 'ndoial, 'n astfel de fapte se furi#eaz #i

ialte si,boluri, sau au la baza lor #i alte si,boluri 8 ca la Hencule soarele #i ,ersul lui 8, 'ne't astfel de aciuni eroice ofer #i o latur esenial pentru interpretri si,bolice% .u toate acestea 'ns, aceste ,ituri s'nt luate cu se,nificaia explicit a unor v'ntori binefctoare #i pstrate ca atare 'n con#tiina elenilor% 8 6intr-un punct de vedere ase,ntor trebuie ,enionate aici #i unele fabule ale lui +sop, #i 'ndeosebi cea despre crbu#, a,intit de-a ,iai sus% .rbu#ul, acesit vecIi si,bol egiptean, 'n al crui gllob de gunoi egiptenii, sau interpreii reprezentrilor religioase, vedeau sfera lu,ii, 'l 'nt@lni, 'nc 'n +sop la ffi% oi Zeus, pl@ngi'ndu-se, i,portant, c vulturul nu-i respect refugiul de la# fricos 4 /riistofan, di,potriv, l-a degradat co,plet, f-c'nid din el ceva burlesc% c* 'n al treilea r ' n d, degradarea ani,alicului se 'nfi#eaz expri,at direct 'n povestirea nu,eroaselor ,eta,orfoze, a#a cu, ni le descrie a,nunit 3vidiu, cu graie #i spirit, icu fine trsturi de senti,ent #i de 'nelegere, dar pe care el le-a pus ',preun cu ,ult vorbrie '#i fr un spirit interior ,are #i do,inant, ca si,ple -ocuri ,itologice #i 'nt@,plri exterioare, nedescoperind 'n ele o se,nificaie ,ai ad'nc% 3 astfel de se,nificaie rniiai profund nu le lipse#te 'ns, #i din aceasit S+.JIDB+/ II% 1% .3BS2I2DIC+/ <3CS+I .1/SI.+ / /C2+I (H" cauz vre, s face, 'n acest loc 'nc o dat ,eniune despre ele% 'n ,are parte subiectul acestor povestiri este baroc #i barbar, dar nu din cauza strii de corupie a culturii, ci, oa 'n 9n-tecul Tibelungilor% din cauza strii corupte a unei naturi 'nc brute% P@n la cartea a treisprezecea, 'n ce prive#te coninutul lor, ele s'nt ,ai vecIi dec@t istoriile Io,erice 5 de altfel, acest coninut este a,estecat cu ele,ente cos,ogonice strine luate din si,bolica fenician, frigian, egiptean, ele,ente tratate desigur u,an, dar 'n a#a fel, @nio't fondul ia r,as neatins, 'n ti,p ce ,eta,orfozele, care povestesc istorii de ,ai t'rziu, de dup rzboiul troian, cu toate c ,#i i,aterialul lor provine din Wpocia preistoric, olpiesc cu st@ngcie @n un,a lui /iax #i a lui +nea% a* 'n general, ,eta,orfozele pot fi considerate ca ceva opus concepiei #i venerrii egiptene a ani,alicului, 'ntruic't, privite de pe latura ,oral ia spiritului, ele conin 'n cIip esenial direcia negativ fa de natur de a face din ani,alic #i din alte for,e neopganice o for, de u,ilire a o,enescului, incit, dac la egipteni zeii naturii ele,entare s@nt ridicai la gradul de ani,ale '#i dotai cu via ani,alic, aici, invers 8 cu, nota, de-a ,ai sus 8, for,aiile naturii se 'nfi#eaz ca pedepse pentru vini ,ai u#oare sau ,ai grele ori pentru cri,e 'nfioirtoare, ca existen ia ceva nedivin #i nefericit #i ca for, pls,uit din durere, 'n care o,enescul nu se ,ai poate ,enine% 6in aceast aauz, ,eta,oirfozale nici nu trebuie interpre- $&' ! tate oa ,ete,psiIoz @n sons -egiptean, cci aceasta este peregrinare fr de vin #i, c'nd o,ul devine ani,al, este privit, di,potriv, oa o 'nlare% 'n generai 'ns, aceste ,eta,orfoze nu fon,eaz un cerc 'ncIeiat de ,ituri,

oric@t ar fi de diverse obiectele naturii @n care este 'nctu#at ele,entul spiritual% S l,uri, oale spuse pri, c'teva exe,ple% 1a egipteni, lupul -oac un %rol ,are 4 el este cIipul 'n care apare, de exe,plu, 3siris fiului su Horus, ca aprtor ce-l a-ut cu eficacitate 'n lupta lui contra lui 2UpIon 5 sau 'ntr-o serie de ,onede egiptene, 'n care el se gse#te alturi de Horus% 'n igeneral, asocierea lupului cu zeul soarelui este strvecIe% 'n ,eta,orfozele lui 3vidiu, di,potriv, transfor,area lui 1Ueaon 'n lup este prezentat ca pedeaps pentru i,pietate fa de zei% 6up 'nvingerea giganilor $se spune 'n .eta$or(oKe% I, v% 1HL8)(!* #i dup tr'ntiraa la p,'nt a corpurilor lor, 'nclzit (H P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. de s@ngele fiillor isi vrisat @n toate prile, p,l'ntul a insuflat sufilet 'n is'nigele cald #i, ca s nu ,ai r,l'n nici io ur, din slbaticul nea,, a dat na#tere nea,ului o,enesc% 6ar #i aceast progenitur era lipsit de pietate fa de Kei% agresiv #i dornic de ucideri slbatice% /tunci Zeus convoac pe zei pentru a ni,ici acest nea, ,uritor% +l relateaz cu, 1Uicaon i-a 'ntins o curs 'n ,od perfid, lui cane posad trsnetul '#i pe zei% /nu,e, c'nid a-unse la urecIile salle vestea nevredniciei ti,pului, Zeus cobon' de pe :li,p #i se duse 'n /rcadia% =/, dat se,ne 8 poveste#te el 8 c s-a apropiat un zeu, iar poporul 'ncepu s se roage% 1Uiaaon 'ns n'de i,ai 'nt'i de pioasele rugciuni, #i apoi excla, 5 =0reau s 'ncerc s vd dac acesta este un zeu sau e un ,uritor si adevrul nu va fi de itnas la 'ndoialO% Se !)* pregte#te 8 continu Zeus 8 s i, rpun 'n ti,pul so,nului goneu al nopii% /cesta este ,odul de cercetare a adevrului iubit de el% Pi, 'nc ne,ulu,it cu at'ta, 1Uicaon baie cu sabia g'tul unei cprioare de soi ,iolosian, iar ,e,brele nu,ai pe -u,tate ,oarte ale ani,alului pante le fierbe, parte le frige la foc #i ,i le ',bie ca ,'nicare% +u, cu trsnetul rzbuntor, i-a, transfor,at casa 'n cenu#>% Yngrozit fuge Odl de acolo, iar o'nd a-unge 'n c',pul tcut, uril d't 'l ine gura #i 'ncearc 'n zadar s vorbeasc% .u gura turbat de ,'nie #i cu dorina de ucidere devenit obioei, se l'ntoance spre vite #i se bucur #i azi de s'nige 4 Iainele-i devin pr, iar braele picioare 4 al se transfor, 'n ilup ,#i-i#i psltreaz se,nele vecIii lui figuri% 3 at,osfer egail de apstoare produs de atrocitatea con-su,lat se desprinde #i din povestea P,ocneii, care fu transfor,at 'ntr-o r@ndunic% /nu,e, Pirocne 'l iroag pe soul ei, 2ereu L.eta$or(oKe% 0I, v% ((L8Q"Q*, s-o lase, dac 'i este o't de c't drag, is se duc s-#i vad sora sau s vin sora ei la ea% '%n grab 2ereu le d dru,ul corbiillor pe ,are #i, cu a-utorul p'nzelor #i al lopeilor, a-unge repede pe ,alul Pireului% 6ar abia o zre#te pe <ilo,dla, c se #i aprinde de dragoste vinovat pentru ea% 1a plecare, Pandion, tatl ei, 'l iroag struitor pe 2ereu s-o ocroteasfc pe <ilo,ela cu iubire printeasc #i, 'ndat ce va fi posibil, is-i tri,it 'napoi dulcea alinare a btr'neelor sale% 6ar abia ia sfl'n#it cltoria c barbarul o 'ncIide pe <ilo,ela, oare, palid, tre,ur'inld #i te,i'ndu-

se de toate, 'ntreab cu lacri,i 'n ocIi unde-i este isora M +l o 'ncIide #i ca so, dublu, iface din ea cu fora, alturi de sora ei, concubina lui% Plin de ,l'nie, <ilo,ela a,enin c, ls'nd orice S+.JIDB+/ II% 1% .3BS2I2DIC+/ <3CS+I .1/SI.+ / /C2+I (H^ pudoare la o pante, va de,asica ea 'ns#i faptul% /tunci 2ereu o prinde, o leag ,#i, trgi'nd sabia, 'i taie li,ba, iar soiei sale 'i ispune cu perfidie c sora ei ieste ,oart% Zdrobit de durere, Pinocne '#i arunc de pe u,eri Iaina-i po,poas #i ',brac Iaina de doliu, las s fie cldit un ,or,int igol #i vars la-cri,i asupra Boantei surorii sale, soart ce nu trebuia dWpl@ns 'n cIipul acesta% .e face <ilo,iala M 'ncIis, lipsit de vorbire #i de gilas, se g'nde#te la o 'n#elciune% 'ntr-o p'-nz alb ea ese cu fire de purpur vestea despre cri,a co,is #i Iaina o tri-, ,ite pe ascuns surorii sialle Procne% /ceasta cite#te vestea de,n de ,il despre sora sa, nu vorbe#te #i nu pflinge, dar se ad'n-ce#be icu %totul 'n gi'ndull pedepsei% +ra pe ti,pul srbtorii 'ui BacIus 4 ,@nat de furiile durerii, Procne ptrunde la sora ei, o rpe#te din celul #i o duce cu sine% 'ntre ti,p nu #tia 'nc la ce rzbunare 'ngrozitoare s recung ',potriva lui 2ereu 'n pro-pria-i icas 4 iat c vine ItUs la ,a,a lui% Pnocne 'll prive#te cu 3cIi slbatici 5 ce ,ult sea,n biatul cu tatl su G /t'ta spune, #i co,ite trista fapt% .ele dou surori o,oar biatul #i 'l servesc la ,as lui 2ereu, care 'ngtIite cu lco,ie carne din propria sa aarne% 'ntreb'nid de fiull su, Procne 'i rspunde 5 =Pori 'n tine ceea ce cei>, iar c'nld 2ereu 'ncepe s-#i caute fiul, 'ntreib'nd ,ereu unde este #i strigl'ndu-i nu,ele, <ilo,ela 'i pune 'n fa capul plin de stinge al lui ItUs% /tunci 2ereu, cu un strigt de ne,rginit groaz, rstoarn ,asa, pd'nge, '#i spune sie#i ,or,@nt al propriului su fiu, scoate sabia #i ur,re#te pe cale dou fiice ale lui Pandion% 6ar ele '#i iau zborul de aici transfor,ate 'n psri 4 una zboar 'n pdure ca privigIetoare, cealalt pe acWperi# ca n'ndunic, iar 2ereu, pedepsit de durerea #i pofta lui nesbuit, devine pasre, care poart pe creast, drept 'n sus, un pieptene de pene #i are un cioc ne,surat de proe,inent% Bu,ele acestei psri este =pupz>% /lte ,eta,orfoze, din contr, se datoresc unor vini ,ai ,ici% /stfel, .Uginus este transfor,at 'n lebd, iar 6afne, pri,a iubire a lui /polo, devine dafin L.eta$or(oKe% I, v% (H18 HQ"*% 3iUtis devine floarea-soarelui, Barcis, plo'ndu-se pe sine #i dispreuind fetele, sie prive#te pe sine 'nsu#i 'n oglind, iar Biblis, care 'l iubea pe fratele ei .aunus L.eta$or(oKe% I&, v% (H(8QQ(*, se transfor,, c'nd acesta o prse#te, 'n izvorul care-i %poart #i azi nu,ele #i curge sub su,bri ste-ari% 6ar s nu ne pierde, ,ai departe $'n a,nunte #i de aceea s ,ai a,inti, nu,ai de transfor,area Pieriddlor% 6up 3vi$&,, !H* (QL P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. diu (.eta$or(oKe% 0, v% !L)*, ale erau fiicele iui Pieros #i au provocat ,uzele la

'ntrecere% Pentru noi are i,portan nu,ai deosebirea dintre ceea ce au c@ntat Pieridele #i ceea ce o'ntau ,uzele% Pieridele $v% !1^8!!1* o'nt btliile zeilor #i le arat cinste ne,eritat giganilor, di,inu@nd i,portana faptelor ,arilor zei 4 tri,is din ad'ncurile p,@ntului, 2UpIeus bag frica, 'n zei, care toi au fugit de acolo p'n oe fur pri,ii, obosii, de p,@ntul +giptului% 6ar, povestesc Pieridele, 2UpIeus 'i a-unse #i aici, iar ,riii zei se ascunser sub ,asca unoir figuri flise 5 conductor al tur,elor, se spunea 'n c@ntecul 1or, era Zeuis, de aici coarnele rsucite cu care este irWprezentat #i azi /,,ion al libienilor 4 /ipolo deveni corb, odrasla Se,elei aip, sora lui /poilo pisic, iar Hera se transfor, in vac alb ca zpada% 0enus se ascunse 'ntr-un pe#te, iar Sercur 'n penele iui Ibis% Prin ,i,are, 'n aceast i,eta,orfoiz ovidian fiiguira de4 ani,ali este considerat ca o ru#ine pentru zei #i, dac ei nu s@nt transfor,ai 'n ani,ale ca pedeaps pentru o vin sau o orii,, totu#i drept te,ei al transfor,rii voite de ei 'n#i#i este indicat la#itatea% 6i,potriv, :aliope prea,re#te 'n c@ntecul ei binefacerile #i isprvile zeiei .eres 5 .eres, spune :aliope, a fost aceea care ia spart cea dint'i arina c@,purilor cu plug 'ndoit, ea a fcut ,ai nti ca p,'ntuil arat s dea rod #i Irnitoare ?ali,ente, ea cea dint'i a dat oa,enilor ilegi, iar noi toi s'nte, un dar aii zeiei :eres% Pe ea trebuie s-o laud 4 cu, oare s dea expresie unor e'ntece de,ne de aceast zeiMG +a este, fr 'ndoial, de,n de a fi c@ntat% 8 6up ce a ter,inat .alliope, Pieridele @#i atribuir lor victoria 'ntrecerii% 6ar, 'n ti,p ce 'ncercau s vorbeasc, spune 3vidiu i$v% Q"L*, '#i s se foloseasc cu strigte stridente ide ,i'inille lor, ele vd c ungIiile lor se prelungesc 'n pene, braele li se aoWper de flcri #i gurile li se transfor, 'n ciocuri rigide, iar c'nd vor s se pl@ng de ceea ce li se 'nt',ipil, ridicate fiind pe aripi ,i#ctoare, ele plutesc, guralivele pdurilor, ca arce, 'n aer% 'nc #i acu,, adaug 3vidiu, le-a ,ai r,as li,buia de odinioar,, rgu#it lor flecreal #i ne,rginita plcere de a trncni% 6eci '#i aici transfor,area este prezentat ca pedeaps, #i anu,e, ca la ,ulte dintre aceste istorii, ea este privit ca pedeaps pentru i,pietate fa de zei% !* 'n ce prive#te alte transfor,ri, de altfel cunoscute, ale oa,enilor #i ale zeilor 'n ani,ale, ele nu au la baza lor nici o vin direct a >celui transfor,at 8 de exe,plu puterea .ircei s S+.JIDB+/ II% 1% .3BS2I2DIC+/ <3CS+I .1/SI.+ / /C2+I (Q1 fac din oa,eni ani,ale 8, dar starea de ani,al se 'nfi#eaz cel puin ca o nenorocire #i u,ilire care nici celui ce produce transfor,area pentru scopurile sale nu-i aduce toc,ai onoare% .iroe nu ena dec@t o zei secundar, obscur, puterea ei apare ca pur vr-itorie, iar Sercur l'l a-ut pe Dlise c'nd acesta se pregte#te s-i#i elibereze tovar#ii vr-ii% 8 /celuia#i gen 'i aparin ,ulltipele for,e pe care le ia Zeus atunci c'nd, de dragul +uropei, se transfor, 'n taur, se apropie de 1eda ca lebd, iar pe 6anae o fecundeaz ca ploaie de aur% 2oate

acestea le face cu scopul de a 'n#ela #i 'n vederea unor planuri nespirituaile, lipsite de finee, legate de natur, planuri la care 'll ',pinge gelozia totdeauna -ustificat a Iunonei% Ceprezentarea vieii universale #i creatoare a naturii, care 'n ,ulte ,itologii i,ai vecIi constituia deter,inaia principal, aici este transfor,at de i,aginaia poetic 'n povestiri singulare despre libertina-ul printelui zeilor #i oa,enilor, libertina- la care el nu se ded 'ns pstr'ndu-i#i 'nfi#area proprie si, 'n cea ,ai ,are parte, nici vreo for, o,eneasc, ci irecurg'nd la figuri de ani,ale sau la alte for,e ale naturii% R* 'n sf'r#it, tot aici trebuie s fie socotite #i acele for,e Iibride de o,enesc #i ani,alic care nici ele n-au fost excluse din arta greac, dar care au pri,it ani,alicul 'n cuprinsul lor nu,ai ca pe ceva degradant, nespiritual% 1a egipteni, de exe,plu, apul Sendes era venerat ca zeu $Herodot, II, (Q*, dup prerea lui Fablo,sVi $.reuzer, A8$bolik% I, (""*, adorat ca putere creatoare a naturii #i cu deosebire a soarelui, adorat 'ntr-un fel at't de lipsit de pudoare, 'nc@t, cu, spune Pindar, cIiar #i fe,eile se ddeau apilor% 1a greci, Pan este, din contr, prezena divin care produce spai,, iar ,ai t'rziu figura de ap care apare la fauni, satiri #i ipani se 'nfi#eaz nu,ai 'n ipostaz subordonat, la picioare, iar la cei ,ai fru,o#i eventual nu,ai la urecIile ascuite #i la cornie% Cestul figurii este pls,uit 'n ifor, u,an, iar ani,alicul este redus la ele,ente nei,portante% Pi, cu toate acestea, faunii nu s'nt considerai la eleni ca zei ,ari '#i ca puteri spirituale, ci trstura lor caracteristic a r,as aceea a unei veselii zburdalnice #i senzuale% <r 'ndoial, ei s'nt reprezentai #i ca 'ntrucIipare a unei expresii ,ai adinei, ca de exe,plu, fru,osul faun din SiincIen, care ine 'n brae pe t'nrul BacIus #i-l prive#te ou un sur@s plin de supre, dragoste #i drgl#enie% +l nu este, se 'nelege, tatl lui BacIus, ci nu,ai 'ngri-itorul lui 4 #i iat c i se atri(Q) P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. S+.JIDB+/ II% 1% .3BS2I2DIC+/ <3CS+I .1/SI.+ / /C2+I (Q! buie fru,osul senti,ent de a se bucura de nevinovia copilului, senti,ent din care, ca senti,ent al ,aternitii 'n arta ro,antic, s-a fcut o 'nalt te, spiritual% 1a greci 'nsO aceast iubire, cea ,ai ginga# iubire, aparine 'nc cercului inferior al faunilor, pentru a indica faptul c ea '#i are arigi-x,, !"* nea 'n ani,alic, 'n natural #i, din aceast cauz, ea #i poate fi plasat 'n aceast sfer% Pon,aii inter,ediare ase,ntoare sl'nt #i centaurii, la care de ase,enea iese 'n eviden cu precu,pnire latura natu-rail a senzualitii #i a dorinei, iar cea spiritual cade pe al doilea plan% :Iiron aparine, fr 'ndoial, unui gen ,ai nobili, el este 'n ,edie iste #i educator al lui /Iille, diar aceast poziie de pedagog al unui copil nu aparine sferei divinului ca atare, ci ine de 'nde,'narea #i priceperea o,eneasc% In cIipul acesta, raportulG figurii ani,ale este ,odificat din toate punctele de vedere 'n arta clasic, 'ntruic't aceasta este, folosit pentru a indica ceea ce

este ru, fr de pre, natural #i nespiritual, 'n ti,p ce alt dat ea era expresia pozitivului #i a absolutului% * LUPTA DINTRE =ECHII NOII >EI / doua treapt, superioar, a acestei degradri a ani,alli-cuIii const 'n faptul c zeii autentici ai antei clasice, avl'nd drept coninut al lor libera con#tiin de sine, ca putere ce se spri-in pe sine, proprie individualitii spirituale, nu pot fi 'nfi#ai intuiiei dec@t itot nu,ai aa puteri care #tiu #i voiesc, deci ca puteri spirituale% 'n consecin, o,enescul, 'n a crui for, 'nt reprezentai ace#ti zei, nu este nu,ai o si,pl for, cu care i,aginaia ar 'nveli acest coninut, ci el rezid 'n se,nificaie, 'n coninut, 'n interiorul 'nsu#i% 6ar, 'n general, divinul trebuie conceput 'n ,od eseniali ca unitate a naturalului #i spiritualului% /,bele laturi aparin absolutului #i nu,ai ,odul diferit 'n care aceast ar,onie este reprezentat constituie, sub acest aspect, gradaia care exist 'ntre diferitele for,e de art #i ?religie% Potrivit reprezentrii noastre cre#tine, 6u,nezeu este creatorul #i stp'nul naturii #i al lu,ii spirituale, #i $&,, ! * deci, fr 'ndoial, liberat de ne,i-locit existen 'n natur, deoarece el este cu adevrat 6u,nezeu nu,ai oa %reluare de sine 'n sine, nu,ai ca fiina-pentru-sine absolut% Bu,ai spiritul u,an ,rginit se situeaz -fa de natur ca fa de o li,it #i barier, pe care 'n existena lui el nu o 'nvinge ridic'ndu-se spre a deveni ne,rginit 'n sine ded't prin faptul c el cuprinde teoretic natura cu gi'ndul, iar practic realizeaz ar,onie 'ntre ideea -spiritual, raiune, ibine '#i natur, lins, aceast activitate infinit este 6u,nezeu, ',trud't lui 'i revine do,nia asupra naturii #i 'ntruc@t 8 ca aoeast activitate infinit #i #tiin #i virere a ei 8 el este pentru sine 'nsu#i% 8 'n religiile artei pro-priu-zis si,bolice, din contr, unitatea interioar a ceea ce e ideali cu natura este, cu, a, vzut, o legtur ne,i-locit, care, din aceast caua, avea ca deter,inaie principal a ei naturalul, dup coninut #i for,% /stfel, sparele% Bilul, ,area, p,@ntul, procesul natural al na#terii #i pieirii, al crerii #i reproducerii, cursul alternativ al vieii universale au fost venerate ca existen #i via divin% 6ar de-a 'n arta si,bolic aceste puteri ale naturii fur personificate, #i prin aceasta ridicate spre spiritual% 6ar dac zeii trebuie s fie indivizi spirituali 'n ar,onie cu natura, a#a cu, pretinde for,a clasic a artei, si,pla personificare nu ,ai este suficient pentru a#a ceva% 6eoarece, c'nd coninutul personificrii este nu,ai o for universal #i o activitate a naturii, ea r,'ne cu totul for,al, fr s ptrund 'n interior, #i nu e capabil s scoat la lu,in nici ele,entul spiritual, nici s dea existen individualitii acestui cuprins% +ste deci cu necesitate propriu artei clasice, pe de o parte, s degiradeze universala for a naturii 8 'ntoc,ai cu, ea degradeaz, a, vzut, ani,alicul 8 #i s a#eze spiritualul ,ai presus de aceast for% 'n aoest caz 'ns, deter,i-naria principal o constituie, 'n loc de personificare, subiectivitatea% Pie de alt parte 'ns,, zeilor artei clasice nu le -este 'ngduit s 'nceteze s fie fore ale naturii, fiindc aici divinitatea 'nc nu trebuie 's >22+2eprezentat ca spiritualitate absolut, liber 'n sine% Batura se

gse#te 'n relaie de creatur ,i,ai creat #i subordonat fa de un stip'n #i creator nu,ai atunci c'nd 6u,nezeu este reprezentat sau oa abstract #i nu,ai ideal stp@nire 'n sine a unicei substane, cu, este cazul 'n arta subli,ului, sau atunci e'nd el este 'nlat, ca spirit concret, la libertate absolut 'n ele,entul existenei spirituale '#i al fiinei-pentru-sine personale, cu, este cazul 'n cre#tinis,% Bici una dintre aceste dou poziii nu aparine antei clasice% Zeulei 'nc nu este stp'n al naturii, cci el nu pp-sed 'nc sirila-iall+atBisiolut ca for, #i coniinut al su% S nu ,iai %este do,n al naturii, deoarece starea subli, a -.!. 2+0 (Q( P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. S+.JIDB+/ II% 1% .3BS2I2DIC+/ <3CS+I .1/SI.+ / /C2+I (QH ! &+0 lucrurilor naturale #i a individualitii u,ane privat de coninut divin a 'ncetat s ,ai existe #i s-a redus, devenind fru,usee 'n %care a,belor laturi 8 adic ale universalului #i individualului, spiritualului #i naturalului 8 trebuie s li se acorde, fr nici o restricie, depline drepturi %pentru reprezentarea artistic% %/#adar, fin zeul artei %clasice puterea naturii este pstrat, dar ca putere a naturii luat nu 'n sensul naturii universale atotcuprinztoare, ci ca aciune deter,inat #i deci li,itat a soarelui, a ,rii etc, i'n general ca putere specific naturii, care apare ca %individ spiritual, posed@nd aceast individualitate spiritual ca pe o trstur ce constituie eseniiallitatea sia particular% /cu,, dup cu, a, vzut de-a ,ai sus, 'ntruc@t idealul clasic nu este ne,i-locit dat, ci poate s-i#i fiac apariia nu,iai prin ,i-locirea procesului 'n care se 'nltur pe sine ceea ce este negativ 'n figura spiritului, aceast transfor,are #i dezvoltare ascendent a ceea ce este brut, lipsit de fru,usee, salbaN-tic, baroc, ipur natural sau fantastic ce-i#i are originea 'n reprezentrile religioase #i 'n concepiile artistice ,ai vecIi, va deveni unul dintre interesele principiale 'n ,itologia greac %#i, din aceast cauz, va trebui s deter,ine reprezentarea unui anu,it cerc de se,nificaii particulare% 6ac vre, acu, s exa,in, ,ai 'ndeaproape acest punot principali, trebuie s preciz, 'ndat #i 'n prealabil c cercetarea istoric a variatelor #i nu,eroaselor reprezentri ale ,itologiei elene nu ine aici de datoria noastr% .eea ce ne prive#te nu s'nt, sub acest raport, dec't ,o,entele eseniale ale acestei transfor,ri, 'n ,sura 'n care ele se dovedesc a fi ,o,ente generale ale dezvoltrii artei #i ale coninutului ei% 6in contra, enor,a cantitate de ,ituri particulare, de povestiri, istorii, referiri cu caracter local #i si,bolic, care '#i ,ai afir, 'nc drepturile lor cIiar la noii zei #i apar incidental 'n operele artistice, dar nu aparin propriu-zis punctului centrali, tot acest ,aterial abundent trebuie s-l d, la o parte, 'ngduinidu-ne s ,enion, a,nunte nu,ai cu titlul de exe,plu% 'n ansa,blul ei, calea pe care 'naint, acu, o pute, co,para cu

,ersul pe care-l arat istoria sculpturii% 6eoarece sculptura, 'nfcruc't 'nfi#eaz pentru intuiia sensibil zeii 'n for,a lor autentic, for,eaz centrul care e propriu artei clasice, de#i, spre deosebire de obiectivitatea cal, a sculpturii, pentru co,pletare, poezia se pronun asupra izeilor #i a oa,enilor sau ne 'nfi#eaz 'n faa ocIilor lu,ea zeilor #i a oa,enilor cIiar 'n ,i#carea #i activitatea ei% 3r, 'ntoc,ai cu, 'n sculptur principalul ,o,ent al 'nceputului 'l constituie transfor,area 'n figur #i statur o,eneasc a pietrei infor,e czute din cer sau a blocului de le,n $ i3"ts-ri** 8 cu, era 'nc zeia cea ,are din Pes-sinus $'n /sia Sic*, pentru care ro,anii au tri,is o delegaie sole,n ca s-o aduc la Co,a 8, tot astfel trebuie #i noi s 'ncepe, aici cu puterile naturii 'nc infor,e #i brute #i s indic, nu,ai stadiile prin care ele se ridic, devenind spiritualitate individual, '#i se concentreaz 'n figuri stabilite% In aceast prvin, pute, distinge trei laturi ,ai i,portante% Pri,ul luoru care ne atrage atenia s'nt fc r a c o lele 'n care #itiina #i voina zeilor se fac cunoscute, >'nc 'n cIip infor,, irin existene ale ,aturii% /l d oiiie a punct principal se refer la0forele univer-salle ale naturii, t precu, #i la abstraciile drWptului etc, care stau la baza adevrailor indivizi divini spirituali, ca loc de na#tere al lor, #i constituie condiia prealabil a na#terii #i aciunii lor 5 vecIii zei, deosebii de cei noi% 'n sf@r#it, ' n a ii t ir e i 1 e a r@nd, ;inainitarea spre ideal, nWcesar 'n sine #i pentru sine, se ,anifesta 'n tia-ptu1 c% perso-nilficrile, iniial superficiale, #i relaiile spirituale cele ,ai abstracte s'nt co,btute #i respinse ca ceva ce este 'n sine 'nsu#i subordonat #i negativ, iar graie acestei degradri individualitatea spiritual independent #i for,a si aciunea ei u,an a-ung s fie do,inante 'n ,od necontestat% /ceast transfor,are, 8 adevratul punct central 'n istoria genezei zeilor clasici 8 este prezentat 'n ,itologia greac 'ntr-un ,od pe o't de naiv, pe at't de expresiv 'n lupta dintre zeii vecIi #i noii zei, 'n prbu#irea titanilor #i 'n victoria pe care o c'#tig zeii din nea,Dl lui Zeus% a* ' n p ri,ul rnd, 'n ce prive#te oracolele, nu ave, nevoie s face, 'n acest loc ,eniune extins despre ele% Punctul esenial care prezint i,portan se bazeaz nu,iai pe faptul c S-arta oliaisic@nu ,ai s'nt adorate feno,enele naturii ca-aare 8 cu, se 'ncIin, de exe,plu, parsii la foc il f iii l i ' p, p sau venereaz regiunile cu naft, sau egiptenii, la care zeii r,'n enig,e insondabile, ,isterioase, ,ute 8,$T* ca unii ce sitiu #i au voin, +rco,unic o,ului 'nelepciunea lorEpr%i, ,ullocirea feno,enelornaturii% /stfel 'ntrebar vecIii eleni $Herodot, II, &, (QQ P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. H)* oracolul de la 6odona dac trebuie s accepte nu,ele zeilor oare au venit de

la barbari, #i oracolul rspunse 5 aicioep-tai(e G a* Se,nele prin care se revelau zeii erau 'n cea ,ai ,are parte cu totul si,ple 5 la 6odona, frea,tul #i fo#netul ste-arului sacru, ,ur,urul izvorului, sunetuil vasului de ,etal, pe caire-l ficea s sune v@ntul% 2ot astfel fo#nea la 6elos dafinul, iar la 6dlfi tot v@ntul care btea 'n triped constituia un ,o,ent Iotr@tor% 6ar, 'n afiar de astfel de sunete ne,i-locite ale ,aturii, #i o,ul 'nsu#i devine expresie a oracolului, 'ntruc@t, tre-o'nd de la starea de luciditate treaz a intelectului 'ntr-io stare natural de inspiraie, dl este pe c't de a,eit, pe at@t de excitat% 1a 6dlifi, de exe,plu, Pitiia, a,eit de giaze, pronuna oracole 4 sau 'n pe#tera lui 2rofoniu cel ce consulta oracolul pri,ea rspuns dedus di, interpretarea ce se ddea propriilor lui vedenii% $!* 'ns la se,nele externe se ,ai adaug o a doua latur, deoarece 'n oracole zeul este, ddsigur, privit drept acela care # t i e 8 #i din aceast cauz lui /polo, zeului #tiutor, 'i este conisaiarait oracolul principal 8, dar for,a 'n care '#i face cunoscuta voina r,'ne cea cu totul nedeter,inat pe care o ofer natura4, adic sunete ale naturii sau cuvinte fr legtur 'ntre ele% 6alt fiind aceast obscuritate a for,ei, coninutul spiritual devine el 'nsu#i obscur, av',d nevoie, din aceast cauz, de i n t e r p r e it a r e #i l,urire% R* /ceast explioaie, de#i aduce 'n faa con#tiinei spiritualizat ,esa-ul zeullui, ,esa- oare originar e dat nu,ai 'n de,ente proprii naturii, r,'ne cu toate acestea obscur #i cu dublu 'neles% <iindc, 'n ce prive#te #tiina #i voina sa, zeu' este universalitate concret 4 de acela#i fel trebuie s fie #i sfa-tiil ori porunca pe care le reveleaz oracolul% Dniversalul 'ns nu este unilaterali #i abstract, ci, conlcrdt fiind, conine 'n sine a,bele laturi% 6ar, 'ntruc't o,ul st ne#tiutor fa 'n fa cu zeul #tiutor, dl pri,e#te #i ,esa-ul oracolului ca ne#tiutor 4 adic 'niversalitatea concret a acestuia nu-i este evident #i nu poate alege din cuvintele cu dublu 'neles ale zeullui 8 c@nd se decide s acioneze confor, lor 8 dec@t una dintre se,nificaiile lor, cci 'n ',pre-urri particulare orice aciune trebuie s fie totdeauna d e it e ir , i n a t nu,ai 'ntr-o unic direcie, cealalt fiind exclus% 6ar abia s-a anga-at o,ul s acioneze sS+.JIDB+/ II% 1% .3BS2I2DIC+/ <3CS+I .1/SI.+ / /C2+I (Q" v'r#ind real,ente fapta care, prin aceasta, a devenit a sa, obligat fiind s rspund de ea, c #i a-unge 'n conflict 5 el observ dintr-o dat c cealalt direcie, cuprins i,plicit #i ea 'n vorbirea oracolului, se 'ntoarce ',potriva lui, fiind 'nglobat, contra #tiinei #i voinei sale, 'n soarta faptei sale, pe care nu o cunoa#te, dar pe care o cunosc bine zeii% Pe de aillt parte, invers 5 zeii s'nt puteri d e t e r ,ina t e, iar rspunsul lor, c'nd are precizia pe care o are, de exe,plu porunca lui /polo care 'l 'ndea,n pe 3reste la rzbunare, 'l conduce pe o, la conflict #i prin aceast precizie a lui% 8 6ar cu,, pe de o parte, for,a pe care o ia 'n oracol #tiina interioar a zeului este exterioritatea cu totul neddter,iniat sau interioritatea abstract a cuv@ntului #i cu, 'nsu#i coninutul cuiprinide 'n el, din cauza dublului su 'neles, posibilitatea conflictului, 'n arta

clasic nu sculptura, ci poezia 8 #i cu deosebire cea dra,atic 8 este aceea 'n care oracolele constituie o parte a coninutului #i devin i,portante% +le obin 'ns 'n cIip eseniali un loc 'n anta clasic fiindc 'n ea individualitatea o,eneasc nu s-a ridicat 'nc p'n 'n cul,ea inferioritii, cul,e pe care st'nd, subiectul '#i scoate exclusiv din sine 'nsu#i botii'rile aciunilor sale% .eea $xa, u ce nu,i, con#tiin 'n sensul actual al cuv@ntului nu #i-a gsit 'nc loc 'n arta clasic% <r 'ndoial, o,ul elen aciona adesea din pasiune proprie, rea ori bun, dar patosul autentic, ce ar fi trebuit snl ani,e, ,#i-l ani,, ivenea de la zei, al cror coninut #i putere era universalul unui astfdl de patos, iar eroii s@nt sau ne,i-locit ptruni#i de acest patos, sau cer sfat oracolelor, o'nd nu li se 'nfi#eaz 'n#i#i zeii pentru a le ordona fapte% ib* 6up cu, 'n oracol coninutul se afll 'n zeii oare #tiu #i vor, iar for,a feno,enului exterior este exteriorul abstract #i natura 1, tot astfel, pe de alt parte, naturalul devine, ca putere universal #i ca aciuni ale acesteia, coninut din care trebuie s se 'nale individualitatea independent #i care pri,e#te ca for, proxi, nu,ai personificarea superficial% Cespingerea acestor puteri ale naturii, opoziia #i conflictul 'n care ele s@nt 'nvinse, constituie toc,ai punctul i,portant cruia ave, s-i ,ulu,i, pentru apariia antei clasice propriu-izise #i pe care, din aceast cauz, vre, s-l supune, unei exa,inri ,ai precise% a* Pri,a observaie pe care o pute, face 'n aceast privin se refer la ',pre-urarea c acu, nu ave, de-a face cu o divinitate gata elaborat, lipsit de orice ele,ent sensibil #i =3< P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. S+.JIDB+/ 11% I% .3BS2I2DIC+/ <3CS+I .1/SI.+ / /C2+I (Q^ 'nceput al tuturor lucrurilor 8 cu, e cazul 'n concepia despre lu,e a subli,ului sau, 'n pante, cIiar #i la inzi 8, ci este vorba de faptul c 'nceputul 'l constituie zei ai naturii, #i anu,e ,ai 'nt'i puterile ,ai generale ale naturii, ca anticul Haos, 2artar, +reb, ?toate aceste fiine subterane, brutale, apoi Dranois, :eea, +rosul titanic, .ronos etc% /bia din ace#tia se nasc apoi puteri ,ai deter,inate, ca Hellios, 3Veanos etc, care devin baz natural pentru existena zeilor ulteriori, spiritual individualizai% /ici '#i face deci apariia iar#i o teogonie #i o cos,ogonie $&,, (H* inventate de i,aginaie #i pls,uite cu ,i-loacele artei, ai cror pri,i zei r,i'n 'ns, pe de o parte, nedeter,inai pentru intuiie siau se ,resc 'n ne,surat, iar pe de alt pante cuprind 'n ei 'nc ,ulte de,ente si,bolice% p1* 'n oe prive#te deosebirile ,ai precise ce exist 'ntre aceste puteri titanice, acestea s'nt 5 aa* Sai 'nit'i, puteri telurice, siderale, lipsite de coninut spiritual '#i ,oral '#i, din aceast cauz, lipsite de fr'n% +?le co,pun un nea, grosolan #i slbatic, nea, de ,on#tri, a#a cu, a ie#it ol din i,aginaia indian sau

egiptean, progenitur de uria#i difor,i% Y,preun cu allbe trsturi particulare ale naturii, ca, de exe,plu, Bnontes, StenWpes, precu, #i Iecato,cIirii Kot-tos, Briareu #i :iges, cu giganii etc, ei s'nt supu#i stp@nirii lui Dranos, apoi stau sub do,nia lui :ronos, a acestui titan principal, care se,nific evident ti,pul '#i '#i 'ngIite toi copiii, dup cu, ti,pul '#i distruge creaiile crora le-a dat na#tere% /cestui ,it nu-i lipse#te se,nificaia si,bolic, cci viaa naturii este, de fapt, supus ti,pului #i nu d na#tere dec't la ceea ce este trector, 'ntoc,ai cu, zilele preistorice ale u,ui popor, oare nu e dec@t un nea,, o gint, dar nu for,eaz un stat #i nu ur,re#te realizarea unor scopuri bine precizate, cad prad puterii anistorice a ti,pului% Bu,ai 'n legi, 'n ,oralitate, 'n stat exist oeva fer, oare r,@ne de-a lungul trecerii generaiilor, dup cu, ,uza confer durat #i fer,itate la tot oe 8 aa via natural #i ca aciune real 8 n-ar fi dea't trector #i ar disprea 'n ceea ce este te,iporallitate% Hp* /cestui cerc al vecIilor zei 'i aparin apoi nu nu,ai puteri ale naturii ca atare, ci #i pri,ele for,e de putere asupra ele,entelor% I,portan are ,ai ales prelucrarea ,etalului cu a-utorul forei ea 'ns#i 'nc brut a naturii ele,entare, $&,% (Q* anu,e 5 a aerului, a apei, a focului% /ici 'i pute, a,inti pe coribani, telicIini, de,oni #i binefctori #i ri, petacii, pig,eii, pitici tri,i#i la lucrri 'n ,ine, ,ici #i cu buri ,ari% :a un punct de trecere foarte i,portant trebuie 'ns ,enionat Pir o ,et eu% Pro,eteu este un titan =sui generis> #i istoria lui ,erit o deosebit atenie% ',preun ou fratele su +pi,eteu, el apare ,ai 'nt'i ca prieten al noillor zei% /poi se 'nfi#eaz ca binefctor al oa,enilor, care n-au de altfel ce cuta 'n raportul oe exist 'ntre noii zei #i titani% +l le aduce oa,enilor focul #i, prin aceasta, posibilitatea s se 'ngri-eaz de satisfacerea nevoilor lor, de dezvoltarea teInicilor etc% 4 acestea nu ,ai in 'ns de natur #i, din aceast cauz, nu ,ai stau 'n aparen 'n nici o legtur cu ele,entele titanice% Pentru aceast fapt, Zeus '*l pedepse#te pe Pro,eteu, p'n oe, 'n sif'n#it, Her-cule ii scap de cIin% 1a pri,a vedere, nu rezid 'n toate aceste trsturi principale ni,ic oe ar fi piropriu-zis titanic, ba a, putea descoperi o inconsecven 'n faptul c, ase,enea zeiei :eres, Pro,eteu este un binefctor al oa,enilor #i, cu toate acestea, este socotit printre puterile titanice% 6ar 'n faa unei exa,inri ,ai precise, aceast inconsecven dispare 'ndat% 'n aceast privin, c'teva locuri din Platan ne ofer de-a o explicaie suficient% /nu,e, 'n ,itul 'n oare oaspetele poveste#te lui Socrate, ,ai t'nr, c pe ti,pul lui :nonos oa,enii s-au nscut din p,@nt #i 6u,nezeu 'nsu#i se 'ngri-ea de toi 4 dup aceea 'ns, a 'nceput o ,i#care opus, p,@ntul fiind lsat fr 'ngri-ire l'nc't ani,alele s-au slbticit, iar oa,enii, crora p'n aici le venea direct Irana #i tot de ceea ce aveau nevoie, au r,as fr nici un a-utor #i sfat% Se spune c 'n astfel de ',pre-urri $iPoliticus, ex rec BeVV%, II, ), p% ) ! 4 StepI%, )"(* le-a fost conferit de ctre Pro,eteu oa,enilor focul, iar teInicille $x,% $2+03D*

de ctre Hefaistos s#i colega lui 'n ale artelor, /tena% 8 /ici se face explicit deosebirea 'ntre foc #i ceea ce produce 'nde,@narea 'n prelucrarea ,aterialelor brute #i lui Pro,eteu i se atribuie nu,ai darul focului% Sai a,nunit poveste#te Platan ,itul lui Pro,eteu 'n dialogul su Protagoras# /ici se spune $Protagoras, I, 1, p% 1"L81"( 4 StepI%, !)L8!)!* 5 +ra o dat un ti,p c'nd existau desigur zeii, dar nu existau fiine ,uritoare% 6ar, dup ce le sosi #i acestora ti,pul bine stabilit al na#terii, zeii le-au dat for, 'n interiorul p,'ntului dintr-un a,estec de p,'nt #i de foc, adug@nd aici #i ceea ce se une#te cu focul #i cu p,@ntul% :',d zeii au vrut apoi s-i scoat la lu,in, 'nsrcinar pe Pro,eteu #i pe +pi,eteu s-i ... ("L P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. dea fiecruia din ei puterile ce li se cuvin #i s-i a#eze% 6ar +pi,eteu 'i ceru lui Pro,eteu s( liase s fac singur aceast distribuie% =:'nid voi fi ter,inat-o 8 spuse el 8 vei veni s-o exa,inezi>% +ipi,eteu 'ns, ne'ride,'natic, atribui toate facultile ani,alelor, 'nc't pentru oa,eni nu ,ai r,ase ni,ic, iiar c'nd veni Pro,eteu s controleze distribuia, vzu c celelalte vieuitoare erau, desigur, 'n ,od 'nelept 'nzestrate cu de toate, dar pe oa,eni 'i gsi goi #i desculi, fr 'nvelitoare #i fr ar,e% Iat 'ns c sose#te ziua stabilit o'nd o,ul trebuia s ias din p,@nt la lu,in% /tunci Pro,eteu, 'ncurcat, ne#tiirad ce spri-in s gseasc o,ului, fur #tiina co,un lui Hefaistos #i /tenei ',preun cu focul 8 cci fr foc ena cu neputin is stp'ne#ti aicea 'nelepciune sau s-o faci folositoare 8 #i le aduse o,ului @n dar% 'n felul acesta, o,ul avu, fr 'ndoial, #tiina necesar pentru conservarea vieii, dar nu avu #tiina polliitic4 deoarece aceasta se afla 'nc la Zeus,% iar lui Pro,eteu nu i-a fost dat is ptrund i, cetatea lui Zeus, $&,, 's* pzit de toate prile de 'nfrico#torii lui paznici% 6ar 'n 'ncperea co,un a lui Hefaistos #i a /tenei, atelier unde ace#tia '#i exercitau iarba, dl ptrunse pe furi# #i, dup ce fur de la zeu arta de a ,i'nui focul, iar de la izei pe cealalt $arta esutului*, le drui o,ullui% Pi de aici llu na#tere facultatea o,ului de a-#i procura cele necesare vieii $surcopia 23D X!'ot*% 6ar Pro,eteu fu ,ai t@rziu pedepsit, se spune, pentru furtul co,is din vina lui +pi,eteu% 8 Pe pagini ce ur,eaz 'ndat dup aceast povestire, Pllaton arat apoi c, pentru coniserviarea lor, oa,enilor le ,ai lipsea, de ase,enea, arta rzboiului contra ani,alelor, art care nu -este dec@t o parte a #tiinei politice% 6e aceea ei s-au adunat 'n ora#e 4 iipsindu-tle 'ns or@nduirea de stat, aici ei '#i fceau ru unii altora, 'nei't se separar din nou, iar Zeus se vzu nevoit s de tri,it prin Heranes pudoarea #i dreptul% 8 'n ,aoeste locuri este sooas 'n eviden 'n ,od explicit deosebirea dintre scopurile ne,i-locite iaile vieii 8 scopuri ce se refer la bunstare fizic, la gri-a pentru satisfacerea celor ,ai apropiate nevoi 8 #i or@nduirea statal, care are ca scop spiritualul, ,oralitatea, legea, dreptul de proprietate, libertatea, binele public% /ceast ,oralitate #i acest drept Pra,eteu nu le-a dat oa,enilor, ci i-a 'nvat nu,ai #iretenia cu care s

'nving natura #i s fac din ea ,i-loc de satisfacere a nevoilor o,ene#ti% <ocul #i dexteritile oare se folosesc de el nu au ni,ic ,oral 'n ele 'nsele #i tot at@t de puin #i arta esutului, ci ele S+.JIDB+/ II% 1% .3BS2I2DIC+/ <3CS+I .1/SI.+ / /C2+I ("1 'ntr ,ai 'nt@i nu,ai 'n serviciul egois,ului #i al folosului particular, fr s se raporteze la ceea oe este co,un 'n existena u,an sau la dle,entull public al vieii o,ene#ti% 6eoarece Pro,eteu nu a foslt 'n situaia de a da ni,ic spiritual #i ,oral o,ullui, el nici nu aparine nea,ului noilor zei, ci titanilor' <r 'ndoial, Hefaistos are #i el ca ele,ent aii activitii sale focul #i artele ce stau 'n legtur cu el #i totu#i este un zeu nou% 6ar Zeus l-a arunicat de pe 3li,p, iar dl a r,as zeul care #cIiop- x= teaz% 6e aceea nu constituie d'tu#i de puin o inconsecven faiptdl c pe .eres, care, ase,enea lui Prio,eteu, se dovede#te a fi o binefctoare a nea,ului o,enesc, o gsi, nu,rat printre zeii cei noi% .ci ceea ioe 'nv .eres pe oa,eni fu agricultura, cu care se afl 'n direct legtur proprietatea 4 #i apoi cstoria, ,orala #i legea% RR* tFn aii treilea cerc al vecIilor zei nu cuprinde, e adevrat, nici puteri ale ,aturii personificate ca atare cu slbt-ciunea sau virtlenia lor, nici oea ,ai direct putere asupra dife-ritdlior dle,ente ale naturii puse 'n serviciul nevoilor inferioare ale o,ullui, ci acest cerc se apropie de-a de ceea ce este 'n sine de natur ideal, general #i spiritual% 6ar ceea ce le lipse#te puterilor oare trebuie s fie cu toate acestea socotite aici este individualitatea spiritual #i figura #i apariia adecvate ei, 'nc'it aceste puteri #i pstreaz ,ai ,ult ori ,ai puin, 'n ceea oe prive#te aciunea lor, o referire ,ai apropiat la ceea ce este necesar #i esenial 'n cuprinsul naturalului% .a exe,plu pute, ,eniona reprezentarea zeiei Be,esis, 6iVe, a eriniilor, eu,e-nidelor '#i a destinului X,orosA% <r 'ndoial, de-a aici ies la lu,in dete,,iniaiile de drept #i dreptate, dar 'n loc s fie conceput #i elaborat ca ceea ce este 'n sine ele,ent spiritual #i substanial al ,oralitii, acest drept necesar se opre#te fie la abstracia cea ,ai general, fie la su,ibrull drept al nat urai ului 'n cuprinsul unor relaii spirituale, de exe,plu iubirea s'n-gedui #i dreptul ei, drept care nu aparine spiritului con#tient de sine #i liber #i care din aceast cauz nici nu se 'nfi#eaz ca drept legal reglle,enitar, ci, 'n opoziie cu acesta, apare ca drapt i,placabil al rzbunrii% Sai de aproape, vreau s ,enionez nu,ai puine reprezentri% 6e exe,plu, Be,esis este puterea care coboar pe cel 'nlat, doboar de pe 'nli,ea lui pe cel prea fericit, restabilind astfel egalitatea% 6reptul la egalitate este 'ns dreptul cu x,% ] totul abstract #i exterior, oare se dovede#te desigur activ 'n (") P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. S+.JIDB+/ II% 1% .3BS2I2DIC+/ <3CS+I .1/SI.+ / /C2+I =42

% S* do,eniul strilor #i relaiilor spirituale, dar fr s fac din organis,ul ,oral al acestora coninut all dreptii% 3 alt latur principal rezid 'n faptul c vecIilor zei li se atribuie drWptul strilor fa,iliare, 'ntruc't acestea se bazeaz pe natur, apun'ndu-se astfel dreptului public #i legii co,unitii% .a cel ,ai li,pede exe,plu pentru acest puniot pot fi citate 0u$enidele lui +sicIill% <ioroasele fecioare 'l ur,resc pe Treste din cauza uciderii ,a,ei sale, pe oare i-a ordonato /polo, noul zeu, oa astfell /ga,e,non, soul #i regele rpus, s nu r,', nerzbunat% 'ntreaga dra, evolueaz asbfel 'ntr-o luipt ce se d 'ntre aceste puteri divine, care p#esc 'n persoan una ',ipotriva celeilalte% Pe de o parte, eu,enidele si'nt zeie ale rzbunrii, dar ele se nu,esc =cele bine g'nditoare>, iar reprezentarea noastr obi#nuit despre ele, prin care le transfor,, 'n <urii, este grosolan #i barbar, cci ur,rirea este un drept all lor esenial #i, 'n consecin, ele nu s'nt doar odioase, slbatice #i crude o'nd 'l cIinuiesc pe cel ur,rit% 6@r dreptul pe care-l aplic dle ',potriva lui 3reste nu e dec't dreptul fa,iliei, 'n ,sura 'n care aceasta '#i are rdcina 'n sl'nge% 1egtura inti, 8 cea ,ai inti, 8 dintre fiu #i ,ia,, legtur pe ciare 3reste a rupt-o, este substana pe care o reprezint eu,enidele% /polo opune ,oralitii naturale 'n ,od sensibil 'nte,eiat #i si,it de-a 'n s',ge dreptul soului #i al principelui lezat 'n dreptul lui ,ai profund% /ceast deosebire pare ,ai 'nt'i exterioar, deoarece a,bele pri apr ,oralitatea 'nuntrul unuia '#i aceluia#i do,eniu, al fa,iliei% .u toate acestea, i,aginaia plin de coninut valoros a lui +s?cIil 8 pe oare din acesit ,otiv trebuie s-o preui, tot ,ai ,ult #i pe aceast latur a ei 8 a descoperit aici o opoziie care nu este c@tu#i de puin superficial, ci aparine unui gen absolut eseniali% /nu,e, raportul dintre copii #i prini se bazeaz pe unitate 'n ceea ce ine de natur, legtura soului cu soia, din contra, trebuie considerat ca o cstorie oare nu-t#i are originea nu,ai 'n iubirea pur natural, 'n 'nrudirea de s@nge #i de natur, ci ia na#tere din 'nclinaie con#tient, aparin'nd astfel ,oralitii libere a voinei con#tiente de sine% 6e aceea, oric't de str@ns ar fi legtura dintre cstorie #i senti,entul iubirii, ea se deosebe#te totu#i de senti,entul natural all dragostei, deoarece, #i independent de acest din ur, senti,ent, cstoria recunoa#te obligaii precis definite, cIiar atunci c'nd s-a stins iubirea% .onceptul #i cunoa#terea substanialitii vieii con-ugale este ceva ulterior #i ,ai profund dec't legtura natural dintre fiu #i ,a, #i ea constituie 'nceputul statului ca realizare a voinei liberie, raionale% 2ot astfell rezid #i 'n raportul principelui fa de ceteni legtura politic a dreptului egal, a legilor, a libertii con#tiente de sine #i a spiritualitii scopurilor% /ceasta este cauza pentru care eu,enidele, anticele zeie, caut s-il pedepseasc pe 3reste, 'n ti,p ce /polo, ,oralitatea clar, #tiutoare #i con#tient de sine, apr dreptul soului #i al principelui, opu,'ndu-se cu bun dreptate eu,enidelor L0u$enidele% v% )LQ8

)L^* 5 dac cri,a .lite,inesitrei n-ar fi fost pedepsit, ar 'nse,na c consider necinstite #i lipsite de valoare legturile consfinite de Hera, protectoarea, #i de Zeus% In cIip #i ,ai interesant se 'nfi#eaz aceea#i opoziie 'n Antigona 8 una dintre cele ,ai subli,e, 'n toate privinele cea ,ai desv'r#it oper de art a tuturor ti,purilor 8, de#i opoziia este 'ncorporat aici cu totul 'n senti,entele #i aciunile o,ene#ti% 2otul este consecvent 'n aceast tragedie 5 legea public a statului #i inti,a iubire de fa,ilie #i datoria fa de frate stau fa 'n fa, coi,bt'ndu-ise 5 interesul fa,iliei 'l are ca patos fe,eia, /ntigona, bunstarea co,unitii o are ca patos brbatul, .veon% Poiinice, lupt'nd ',potriva ora#ului su natal, czuse 'naintea porilor 2ebei, iar printr-o lege anunat public .reon% do,nitorul, a,enin cu ,oartea pe oricine ar acorda onoarea 'n,or,i'ntrii acestui du#,an al ora#ului% /ceast porunc, sub raportul exclusiv all binelui public all statului, /ntigona nu o consider ca un ordin ce se refer #i la ea, ca sor 4 ea '#i ',pline#te sacra datorie a 'n,or,@ntrii, ascult@nd de pietatea dragostei ei pentru fratele su% <c@nd acest lucru, ea invoc legea zeilor% 6ar zeii pe care aa 'i cinste#te s'nt zeii subterani ai Hadesului $Sofiocle, Antigona% v% (H1 5 M* [otxo4 2S0 &3.2.3 3scFv /bo-*, zeii interiori ai senti,entului, ai iubirii, ai s'n igelui #i nu zeii lu,ino#i ai vieii libere, con#tiente de sine a poporului #i a statului% R* /1 t r e i 1 e a punct pe care trebuie s-l pune, 'n lu,in 'n ce prive#te teogonia aoncepiei clasice a artei se refer la deosebirea dintre vecIii zei ', privina puterii lor #i a duratei do,niei lor% 2rebuie s sublinie, aici trei laturi% aa* /nu,e 5 'n pri,ul r'nd, na#terea zeilor este succesiv% 6up Hesiod, din Haos se nasc :eea, Dranos etc% 4 apoi apare .ronos #i nea,ul lui, 'n sf'r#it se ive#te Zeus cu ai si% /ceast succesiune se 'nfi#eaz, pe de o parte, ca o ascensiune de la ("( P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. puterile naturii ,ai aIsfcraote #i ,ai lispite de for, la puteri ,ai concrete #i de-a ,ai precis deter,inate 4 pe de alt parte, ea apare ca un 'nceput de 'nlare a spirituaiVilui deasupra naturalului% /stfel de exe,plu, 'n 0u$enidele% +scIii o face pe Pitia, 'n te,plul de la 6elfi, s 'nceap cu cuvintele 5 =Sai 'nt'i , 'ncIin 'n aceast rugciune zeiei :eea, care ne-ia dat, pri,a, acest oracol, apoi zeiei 2Ie,is, care #i-ia avut, a doua dup ,a,a sa, sediul l'n acest loc al profeiei>% 6i,potriv, Pausanias nu,ind '#i el P,@ntul $:eea* pri, dttor de ,iracole apune c dup aceea a fost r@nduit de P,i'nt, ca profe-$&),H!* tes, 6afne% 'ntr-o alt ordine, Pindar a#iaz Boaptea 'n frunte, iar acesteia 'i d ca succesoare pe 2Ie,is, ur,at de <ebe 4 #i, 'n sf@r#it, Pindar a-unge la <ebus% /r fi interesant s fie supuse cercetrii aceste deosebiri, cercetare care aici nu-#i are locul% P!* /cu,, ,ai dWparte, 'ntrud't succesiunea aaeasta a zeilor trebuie s se dovedeasc a fi, 'n acela#i ti,p, un popas spre zei ca altare ,ai ad',cii #i ,ai

bogai 'n coninut, ea se 'nfi#eaz #i 'n for,a degradrii a ceea ce este ,ai vecIi #i ,ai abstract 'n cuprinsul 'nsu#i al vecIii generaii de zei% Pri,elor #i celor ,ai vecIi puteri li se rpe#te do,nia 8 a#a cu, l-a detronat 3ronos pe D,ainois 8 #i locul lor 'l iau puterile de ,ai l'nziu% RR* Prin aceasta%, raportul negativ aii transfor,rii, staibiT%it originar de noi ca fon,l',d esena acestei pri,e trepte a for,ei clasice a artei, devine cIiar centrul su propriu-zis, iar cu, personificarea este aici for,a general 'n care s'nt reprezentai zeii #i cu, ,i#aarea ce are loc aici 'nainteaz spre individualitatea u,an #i spiritual 8 de#i aceasta apare ,ai 'nt@i nedeten,inat #i lipsit de for, 8, i,aginaia '#i creeaz 'n for, de lupt #i de rzboi o icoan intuitiv despre aceast atitudine negativ a zeilor ,ai tineri fia de cei ,ai btr@ni% Progresul esenial const 'ns 'n 'naintarea de ia ,atur la spirit, ca adevratul coninut #i adevrata for, a artei clasice% /cest progres #i luptele prin care vede, c el se 'nfptuie#te nu ,ai aparin cercului pnopriuais al vecIilor zei, ci rzboiului prin care noii zei '#i 'nte,eiaz do,nia durabil asupra celor vecIi% c* 3poziia dintre natur #i spirit este necesar 'n sine #i pentru sine% 6eoarece, 'n sine, conceptul spiritului ca totalitate veritabil const, cu, a, vzut ,ai 'nainte, nu,ai 'n faptul de a se separa 'n sine oa obiectivitate #i 'n sine ca subiect, S+.JIDB+/ II% 1% .3BS2I2DIC+/ <3CS+I .1/SI.+ / /C2+I ("H spre a-i#i reveni sie#i din natur, prin aceast opoziie, #i apoi 8 ca 'nvingtor al ei #i ca putere asupra ei 8 a fi liber #i senin x,% H(* in faa acesteia% /cest ,o,ent principal 'n esena 'ns#i a spiritului este deci #i un ,o,ent principal 'n reprezentarea pe care ispiritul #i-o face despre sine 'nsu#i% Pe plan istoric real, aceast trecere se 'nfi#eaz ca transfor,are progresiv a o,ului naturii spre a deveni capabil de via cu r@nduire -uridic, capabil de a avea proprietate, legi, constituie, via politic% 6ivin pentru totdeauna este aceast reprezentare despre 'nvingerea puterilor naturii de ctre zeii individuali #i dotai cu spirit% a* /ceast lupt reprezint o catastrof absolut #i ea este fapta esenial a zeilor 4 nu,ai ea pune 'n lu,in deosebirea ce exist 'ntre zeii vecIi #i zeii noi% 6e aceea rzboiul, oare scoate 'n eviden aceast deosebire, nu trebuie s-il ,enion, ca pe un ,it oarecare, care ar valona c't valoreaz orice alt %,it, ci trebuie s-l consider, drept ,itul ce constituie punctul de cotitur #i expri, crearea noilor zei% !* $Cezultatul acestui violent conflict 'ntre zei este prbu#irea titanilor, victoria unic a noilor zei, care, o dat asigurat do,nia lor, au fost apoi dotai 'n fel #i cIip de i,aginaie% In ti,p oe titanii s'nt surgIiunii, fiind silii s locuiasc 'n interiorul p,l'ntuIii sau, ca 3Veanos, s-#i petreac viaa la ,arginea 'ntunecat a lu,ii lu,inoase #i senine 4 ei ,ai s'init conda,nai s sufere #i alte ,ultiple pedepse% Pro,eteu, de exe,plu, este ferecat de st@ncile ,unilor scitici, un vultur roa'ndu-i cu nesa ficatul ce i se reface ,ereu 4 tot astfel 'l cIinuie#te

pe 2antal 'n infern o ne,rginit #i niciodat asit',prat sete, iar Sisif aste nevoit s ',ping ,ereu 'n sus #i 'n ziadar st'nca ce 5se rostogole#te iar#i #i iar#i 'n -os% /ceste pedepse reprezint, ase,enea titanicelor puteri ale naturii 'ns#i, ceea ce este 'n sine lipsit de ,sur 4 ele 'ntrucIipeaz proasta infinitate, dorina nesbuit a lui =trebuie s fie> sau ceea ce dorina natural subiectiv are nesios 'n ea, dorin care, repet'ndu-se fr 'ncetare, nu a-unge la lini#tea ulti, pe oare o d ,ulu,irea% <iindc, spre deosebire de dorul de infinit al ,odernilor, -ustul x,, ss* #i divinul bun-si, aii elenilor n-a vzut un bine supre, pentru ]o, 'n ie#irea 'n larg #i 'n nedeter,inat, ci a vzut 'n aoeasta un bleste,, alungind-o 'n tartar% R* 6ac cercet, acu, 'n general ce trebuie s dispar ]de acu, din do,eniul artei plastice #i s nu ,ai aib dreptul ("Q P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. s treac drept focn, ulti, #i drept coninut adecvat, constat, c pri,ele ele,ente s@nt cele ale naturii% /stfel, este 'nlturat din lu,ea noilor zei tot ce este tulbure, fantastic, neclar, orice a,esitec slbatic de natural #i spirituali, de se,nificaii 'n sine substaniale cu ele,ente exterioare 'nt',plfoare 4 lu,e 'n care produs@le unei 'ncIipuiri neli,itate care nu posed 'nc ,sura proprie spiriitualiuilui nu ,ai gsesc loc #i, pe bun dreptate, trebuie s fug de lu,ina clar a zilei% 6eoarece, aricit i-a, ',podobi pe cabirii cei enor,i, pe caribani, reprezentrile forei procreatoare etc, astfel de concepii aparin 'nc, potrivit tuturor trsturilor lor 8 ca s nu ,ai vorbi, de btr@na Baubo, pe care :oetIe o face s clreasc pe o scroaf 8, ,ai ,ult sau ,ai puin zorilor con#tiinei% Bu,ai spiritualul este ceea ce iese la lu,in 4 ceea ce nu se ,anifest #i nu a-unge s devin li,pede 'n sine 'nsu#i este nesipirituailull, care din nou se scufund 'napoi 'n noapte #i 'n 'ntuneric% Sp--rituialuil 'ns se ,ianifest -#i se cur pe sine 8 'ntruio't el 'nsu#i '#i deter,in fon,oa exterioar 8 de arbitrarul i,aginaiei, de revrsarea for,elor #i de alte feluri de accesorii si,bolice tulburi% 2ot astfel, constat, acu, c, 'intrua't se li,iteaz la si,-ipilele nevoi i,ateriale '#i la siatisfaoerea lor, activitatea o,eneasc este ',pins pe ulti,ul plan% 0ecIiul drept, 2Ie,is, 6iVe etc, ca unui ce nu este deter,inat iprin ilegi ce-i#i iau ori-$&t% se* ginea l'n iSipirituil con#tient de sine, l'#i pierde valabilitatea sa ne,rginit% Pi tot astfel, invers, ceea ce ieste pur locali, de#i ,ai -oac oarecare %rol, eslte transfor,at l'ln figuri generale de zei, figuri 'n ,are ceea ice este local nu ,ai %r,@ne deid't ca slab ur,% 6eoarece, dup cu, l'n rzboiul troian grecii au luptat #i au 'nvins ea un popor unic, tot astfel #i izeii Io,e-irici, oare au de-a 'n spatele lor lupta cu titanii, s@nt o ilui,e de izei 'n sine %statornicit ?#i bine deter,inat, care a fost apoi tot ,ai desv@r#it deter,inat t#i fer, conturat 'n poezia 2i plastica ulterioar% /cest ele,ent invincibil de fen,itate este, ic't prive#te coninutul izeilor eleni, nu,ai spiritul, dar nu spiritul 'n interioritiatea lui abstract, ci 'n identitate cu existena sa

exterioar adecvat lui, 'ntoc,ai icu, la Pllaton sufletul #i corpul, fiind una din ,a#tere '#i constituind asitfel ',preun o singur #i fer, existen, for,eaz eea ice este divin #i etern% S+.JIDB+/ II% 1% .3BS2I2DIC+/ <3CS+I .1/SI.+ / /C2+I =44 ,. CONSER=AREA PO>ITI=I A MOMENTELOR AFIRMATE NEGATI= In ciuda victoriei noilor zei, ele,entul vecIi ieste pstrat #i venerat lins 'n for,a %clasic a artei, parte 'n fon,ia originar exa,inat p'n acu,, parte l'n for, scIi,bat% Bu,ai ,xgi-nitull zeu naional al evreilor nu poate tolera alturi de el ali zei, fiindc dl trebuie is fie totul '#i unul, de#i, potrivit ,odului lui deter,inat, el nu dep#e#te ,odul li,itat de a fi nu,ai zeul poporului su% .ci universalitatea sa nu #i-o ,anifest iprWpriu-izis dec@t prin crearea naturii ica stpf'n al cerului #i al p,@ntului% /ltfel 'ns el este 6u,nezeul lui /vra,, care i-a co,dus din +gipt pe fiii $lui Izirail, ile-ia dat legi de pe ,untele Sinai, 5a dat evreilor ara i.anaanuilui '#i, datorit str@nsei lui identificri icu poporul evreiesc, este un zeu icu totul particular, zeu nu,ai all acestui popor% 6in aceast icauiz, el nu se gse#te 'n generali nici iaa spirit 'n %acord pozitiv cu natura '#i nici nu se 'nfi#eaz, ca un veritabil spirit absolut, iretras 8 din ,odull-su-deten,inat '#i din obiectivitatea sa8 'n universalitatea sa% $&-; BM Iat de %oe este acest aspru zeu naional at't de gelos, poruncind, 'n igdliozia lui, ca izeii lalltora s nu fie considerai dec@t da si,pli idoli% :recii, din contra, 'i#i gseau zeii la toate popoarele #i pri,eau ceea ce era strin% <iindc zeul artei icflasioe posed individualitate spiritual '#i corporal %#i, datorit acestui fapt, el nu ieste Dnul '#i Dnicul, ci e o %zeitate particular, oare, ca orice este particular, are 'n -urul su un cerc al particularului isau are @n fa acest particular ca alter-ul su din care rezult, ei este un particular care '#itie s-#i pstreze valabilitatea #i valoarea% iSe 'nt',pl aici ceea ce se 'nt',pl cu sferele diverse ale naturii% 6e#i regnul plantelor constituie adevrul for,elor geologice ale naturii, iar regnul ani,al, la r'ndul lui, adevrul ,ai 'nalt al celui vegetal totu#i ,unii #i c',pul inundat subzist ca teren al copacilor, tufi#urilor '#i florilor, care nu-#i pierd nici ele existena alturi de regnul ani,al% a* Pri,a for, 'n icare igsi, de,entul vecIi pstrat la greci o constituie ,isterele% Sisterele elene nu erau ceva secret, 'n 'nelesul c poporul igrec n-ar fi fost, 'n general, fa,iliarizat cu coninutul lor% 6i,potriv, cei ,ai ,uli atenieni #i o $,uli,e de strini se %socoteau, de exe,plu, printre cei iniiai 'n secretele eleusine% dar nu aveau voie s vorbeasc despre oale ce au 'nvat prin iniiere% Sai nou, unii i#i-au dat ,ult osteneal s cerceteze ,ai de aproape felul reprezentrilor pe care (" P/C2+/ / 1l-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. le conineau ,isterele #i felui aciunilor rituale 'ntreprinse cu ocazia serbrii ,isterelor% 6ar se pare ?c, 'n $general, n-a fost ascuns 'n ,istere nici o ,are

'nelepciune ori vreo cunoa#ter ad'nc, ici dle pstrau nu,ai vecIile tradiii, baza coninutuli transfor,at ,ai t@rziu de adevrate art, #i deci coninutul V nu era ceea ce este superior, ,ai bun, i,ai adevrat, ci ceea ce este ,ai puin #i inferior% /cest coninut considerat sacru nu era enunat iiriipede @n ,istere, ci era trans,is nu,ai 'n ele,ente %si,bolice% 6e %fapt, caracterul nedezlegiatuiui, neexpri,a-tului, ine '#i de ele,entul vecIi 8 teluric, sideral, titanic 8, cci nu,ai spiritul este ceea ce e ,anifest #i se ,anitfeslt pe sine% 'n aceast privin, ,odull ide expri,are %si,bolic constituie H * cealalt latur a ceea ce este isecret $'n ,istere, cci 'n si,bolic se,nificaia r,'ne obscur #i conine aiitoevia dec't ceea ce ofer ?ne,i-locit exteriorul l'n care ea trebuie is se 'nfi#eze% /stfel, de exe,plu, ,isterele 6e,etrei #i ale lui BacIus au fost interpretate, desigur, '#i 'n sens spiritual, pri,ind 'n felul acesta un 'neles ,ai profund 4 dar for,a acestui coninut a r,as exterioar, nct XconinutulA nu putea rezulta 'n ,od clar din ea% 6e aceea ,isterele au exercitat asupra artei puin influen, cci, de#i ise poveste#te despre BscIil c el ar fi trdat intenionat unele ele,ente ,istice despre 6e,etra, totu#i ceea ce apune el se ,rgine#te doar la aseriunea c /rte,is ar fi fost fiica zeiei :eres% 3r, acest lucru 'nsea,n o ,ic #tiin% b* l' n ia 1 d o i II e a r ' , d, i,ai vizibile par venerarea #i pstrarea vecIilor idei iin 'ns#i pls,uirea artistic% Pe treapta precedent a, vorbit, de exe,plu, despre Pro,eteu, titanul pedepsit% 2ot aislfcfeG ii regsi, pe Pirorneteu eliberat% <iindc #i ifocul adus oa,enilor de Pro,eteu $#i consu,ul crnii, 'nvat de oa,eni de la Pro,eteu* constituie, 'ntoc,ai ca #i P,@ntul #i Soarele, un ,or,@nt eseniali al existenei o,ene#ti, o condiie necesar a satisfacerii %nevoilor, #i astfel a devenit durabil #i cinstirea lui Pro,eteu% In 0dip la 9olona i$v% H(8HQ* al lui Sofoole se spune, de exe,plu $v% H(8HQ* 5 &[po Xxsv 'epoM "t4 oSN io= gst, s viv oefxvoM IIo$"tScHv v S?Q "rupcpQpo4 2irav n1 1 $/cest loc este sffint4 el este 'n 'ntregi,e sub protecia ,aies-tosului Poseido,, precu, #i sub aceea a 2itanului Pro,eteu, zeul purttor de foc (T# tr#)# S+.JIDB+/ II% 1% .3BS2I2DIC+/ <3CS+I .1/SI.+ / /C2+I ("^ Pi scoliasltul adaug c Pro,eteu a fast venerat si 'n /cade,ie, $&ii HL ',preun cu /tena #i Hefaistois, #i c lin ,iWa pdure a zeiei este artat un te,plu #i un vecIi piedestal la intrare, pe care exist #i o i,agine a lui Pro,eteu, ca #i una a lui Hefaisltos% Potrivit relatrii lui 1isi,acIide, Pro,eteu 'ns esite reprezentat oa f4ind pri,ul #i ,ai btrn, inl',d 'n ,in un sceptru, iar Hefaistos, ca ,ai t'nr #i al doilea 4 altarul de pe piedestal le este ico,un% Pi dup ,it Pro,eteu 4n-a itrebuit sn5i suporte pedeapsia ila nesif'ir#it, ici a fosit eliberat din ctu#ele salle, fiindc 'l previne pe Zeus de pericolul care 'i a,enin do,nia din partea celui ide al treisprezecelea descendent al su% /cest

descendent este Hercule, cruia, de exe,plu, Poseidon, 'n Psrile lui /ristafan 7v% 1Q(H81Q( *, 'i spune c se va pgubi pe sine 'nsu#i accept'nd convenia de renunare la do,nie asupra zeilor, cci tot ce va lsa dup sine Zeus ic'nd va ,uri va fi aFl lui% Pi, de fiapt, Hercule este unicul o, icare, trec'od 'n 3li,p, din >,uritor ce era a devenit zeu #i ocup un loc ,ai 'nallt ideo't Proi,eteu, care a 2,ias un titan% 6e nu,ele lui Heroule #i al Heradizilor se leag #i irsturnarea vecIilor fa,ilii de dcftnni-tori% Heraiclizii pun capt puterii vecIilor dinastii #i case negale, 'n care stp'nea o voin capricioas #i lipsit de ifrnta ki ur,rirea unor $copuri egoiste, voin loare, l'n relaiile ei cu poporul, nu recuno#tea deasupra sa nici o lege, eo,i'ind din aceaslt cauz fapte cri,inale 'nfiortoare% Hercule, el l'nsu#i 'n slu-ba unui do,nitor, deci ndliber, a 'nvins brutailitaFtea acestei voine uria#e% 8 Pi, ica s ir,,ne, Ila exe,plelle de care a, fcut de-a uz ,ai 'nainte, s a,inti, 4'n acest loc iar#i 0u$enidele iui $&N% eo ?+scIil% .onflictul dintre /polo #i eu,enide trebuie s fie aplanat prin sentina areopagului% Dn tribunal o,enesc, ca corp, 'n fruntea cruia ise afla /tena 8 %'nsu#i spiritul concret al poporului 8, $trebuia s soluioneze conflictull% Ins, 'ntruc@t venerau deWpotriv #i eu,enidele #i pe /polo, -udectorii au dat voturi egale pentru conda,nare #i %acIitare% 6ar piatra alb a /tenei puse capt conflictului in favoarea lui /polo% Cevoltate de aceast sentin a /tenei, eu,enidele protestar, Pallas 'ns le-a lini#tit, pro,i'aidu-le cinstire #i altare 'n vestita pdure de ling .olona4 'n scIi,b, eu,enidele erau obligate s apere poporul /tenei i$v% ^L1 #i ur,%* de rele provenite de la ele,ente naturale, ca prrn'nt, cer, ,are #i v'nturi, s-l pzeasc de seceri#uri lipsite de rod, de pierderea se,inei vii, de procreri #i na#teri nereu#ite% Iar Pallas lu asupra sa 'n /tena gri-a pen( L P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. tru conflictele rzboiului #i luptele sfinte% 8 'n Antigona sa, Sofodle ide ase,enea nu las nu,ai pe /ntigona s sufere #i s ipiar 4 din contra, 'l vede, #i pe .reo, pedepsit prin pierderea dureroas a soiei sale #i a lui He,on, oare '#i gsir pieirea prin ,oartea /ntigonei% c* I, sfrCit, 'n a 1 t r e i F e a r@nd, vecIii zei nu nu,ai c-t#i pstreaz ?locul lor lallturi ide izeii tei ,oi, dar, ceea oe este ,ai i,portant, baza natural este ,eninut in 'n#i#i zeii cei noi #i se bucur de adoraie durabil, @ntrua't ea continu s rsune 'n ei l'n consonan cu individualitatea spiritual a idealului clasic% a* 6in aceast cauz, s-ia @ntl,pllat adesea c unii au fost sedu#i s vad 'in zeii eleni, cu figura '#i for,a Hor u,an, si,ple alegorii ale unor astfel de ele,ente ale naturii% 6ar ei nu s'nt a#a ceva% /stfel, auzi, destul de des vorbindu-se, de exe,plu, despre Helios ca zeu al soarelui, despre 6iana ca zei a lunii isau despre Beptun oa zeu aii ,rii% Bu este 'ngduit 'nsN s aplic, ii a reprezentrile grecilor o astfel de separare a ele- ei* ,entului naturali, ca coninut, ide personificarea pls,uit u,an, ca for,, precu, nici legarea

exterioar a a,belor, ca si,pl do,nie a divinitii peste lucrurile naturii, a#a cu, s'nte, obi#nuii din 0ecIiul 2esta,ent% .ci nu gsi, la igireci nicieri expresia o so 23D r(kiou% 2^* a/aa-aUA N etc% 4 #i ei ar fi 'ntrebuinat ou siguran pentru expri,area acestui raport expresia aceasta, 'n cazul 'n icare el ar fi fost propriu concepiei lor% Helios este soarele ca zeu% P* 6ar 'n acela#i ti,p trebuie is ,o, ,'n aceast legtur de idei c grecii nu ,ai considerau drept divin naturalul ca atare% 6i,potriv, ei iaveau reprezentarea precis c naturalul nu esibe divin, fiapt i, parte coninut, fr s fie expri,at, 'n ceea ce isi'nt zeii lor, 'n parte scos 'n eviden '#i 'n cIip explicit% 6e exe,plu, 'n scrierea sa despre Isis #i 3siris, BlutanI a-unge s vorbeasc #i despre diferitele ,oduri de interpretare a ,iturilor s#i a zeilor% Isis #i 3siris aparin co,oepiei egiptene #i cuprind 'n coninuitul lor #i ,ai ,ulte ele,ente naturale dec't zeii eleni corespunztori, 'ntruc@t ace#ti zei egipteni expri, nu,ai idorina #i lupta de a l'nainta de la ,aturai ispre spiritual% % Sai t@rziu, ei se bucurau de ,are venerare $'n Co,a #i iconsti-tuiau un ,ister principal% .u itoate $acestea, susine PlutarI, ar Zeul soarelui, al ,rii% LT# tr#)# S+.JIDB+/ II% 1% .3BS2I2DIC+/ <3CS+I .1/SI.+ / /C2fil ( 1 fi nepotrivit s vrei s-i consideri ca soare, pni'i,t sau ap 4 nu,ai ceea ce i'n soare, pe p,@nt etc% este lipsit de ,sur #i ordine, defectuos sau exagerat pesite ?,sur, trebuie s fie atribuit ele,entelor naturii, cci nu,ai ceea ce e bun #i confor, ordinii este oper a zeiei Isis, iar intelectul, &QUoM-ul, oper a lui 3siris% Prin un,are, nu naturalul ca atare este declarat drept ceea ce constituie substana acestor zei, ci ele,entul spiritual, universalul, &oUo-ul, intelectul, ceea ce este confor, legilor% 6atorit acestei 'nelegeri ia naturii spirituale a zeilor, elenii au #i deosebit ele,entele naturale ,ai deter,inate de zeii cei $&a ai noi% 6esigur, noi ave, obiceiul s uni,, de exe,plu, pe Helios #i Selene ?.u /polio '#i 6iana, la Ho,er 'ns le 'nt'lini, distincte% 2ot astfel '#i fin ceea ce 'i prive#te pe 3Veanos #i pe Poseidon% U* l' n al treilea ri'nd l'ns, persist 'n noii zei un ecou al puterilor naturii a cror activitate aparine individualitii spirituale a zeilor l'n#i#i% 2e,eiul acestei @,binri pozitive a spiritualului cu naturalul @n idealurile artei clasice l-a, indicat de-a ,ai 'nainte, ide aceea ne pute, li,ita aici la 'n#irarea c'tarva exe,ple% oca* Fn Poseidon, precu, #i 'n Pontus '#i 3Veanos, rezid puterea ,rii oare 'ncon-ur p,@ntul, dar puterea #i activitatea lui se 'ntind ,ai departe 4 el a cldit Diu, #i era un aprtor al /tenei 4 fin ?general, Poseidoin este venerat ca 'nte,eietor de ceti, 'ntruc@t ,area este ele,entul navigaiei, al co,erului #i al legturii dintre oa,eni% 2ot astfel, /polo, noul zeu, este lu,ina istiinei, cel ce vorbe#te 'n oracole, dar el pstreaz totu#i o re,iniscen a lui Helios, ca lu,in natural a soarelui% <r 'ndoial, se duc discuii 8 de exe,plu 'ntre 0oss #i

:reu-zer 8 idac /polo este #i soarele sau ,u, dar 'n realitate se poate spune c /polo este soarele #i nu este soarele, deoarece el nu r,@ne li,itat la acest coninut propriu naturii, ci este ridicat la nivelul unei se,nificaii spirituale% 6e-a 'n sine #i pentru sine trebuie s ne atrag atenia legtura at't de esenial care exist l'ntre #tiin #i lu,inare, lu,ina naturii #i ilu,ina spiritului st'nd, potrivit deter,inaiei lor funda,entale, 'n str'ns legtur una cu alta% /nu,e 5 ca ele,ent al naturii, lu,ina este ceea ce se ,anifest 4 fr s-o vede, pe ea 'ns#i, ea face s fie vizibile obiectele lu,inate de razele sale% 6atorit lu,inii, totul devine, 'n ,od teoretic, pentru altceva% /cela#i caracter al ,anifestrii 'l are spiritul, lu,ina liber a con- tNO%Q!* #tiinei, #tiina #i cunoa#terea% 'n afar de diversitatea sferelor ( ) P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. 'n oare se arat activ aceast dubl ,anifestare, deosebirea dintre ele const 'n faptul c spiritul se reveleaz pe el 'nsu#i si r,@ne la sine 'nsu#i 'n ceea ce ne id sau 'n ceea ce se face pentru el, 'n ti,p ce lu,ina naturii nu se face perceptibil pe ea 'ns#i, ci, din contr, face observabil ceea ce fa de ea este altceva #i exterior% Sub acest raport, desigur, ea iese afar din sine, dar ,u se #i re'ntoarce 'n sine, ca spiritul% Sotiv pentru care nu atinge unitatea superioar de a fi la sine ns5i, fiind 'n altceva% 6ar cu, lu,ina #i cunoa#terea au o str'ns legtur 'ntre ele, ,ai regsi, #i 'n /polo, ca zeu spirituali, o re,iniscen a lu,inii soarelui% /stfel, Ho,er, de exe,plu, 'i atribuie lui /polo ciu,a din %tabna grecilor, epide,ie considerat aici, dat fiind canicula verii, ca un efect al soarelui% 2ot astfel ucigtoarele sgei ale lui /polo au cu siguran o legtur si,bolic cu% razele soarellui% :'nd este vorba apoi de reprezentarea lui exterioar XplasticA, este nevoie de se,ne exterioare care s precizeze cu care se,nificaie a sa trebuie luat zeul cu precdere% 'ndeosebi c'nd ur,ric, istoria genezei noilor zei, poate fi recunoscut8 cu, a subliniat t,ai ales .reuzer 8 ele,entul naturali pe oare-l pstreaz 'n ei zeii idealului clasic% /stfel, de exe,pllu, 'n lupiter se gsesc lailuzii la soare, iar cele dousprezece ,unci ale lui Hercule, de pild expediia lui pentru aducerea ,erdor Hesperidelor, iau de ase,enea referiri la soare #i la cele dousprezece luni% 2rstura funda,ental a 6ianei este deterrninaia de ,a, universal a naturii% /#a e, de exe,plu, 6iana din +ifes, icare oscileaz 'ntre vecIi #i nou #i care ane drept coninut principal natura 'n igenerall, procrearea #i nutriia% Se,nificaie indicat #i prin figura ei exterioar 5 s'ni etc% 1a elena /rte,is, v@ntoarea care o,oar ani,alele, di,potriv, aceast latur este cu totul 'nbu#it de figura ei u,an, fru,oas, ifecioralnic, '#i de independena ei 4 cu toate c se,i-$&),Q(* luna '#i sgeile ,ai a,intesc 'nc de Selene% 'n cIip ase,ntor, cu ct ur,ri, ,ai dWparte 'n /sia ?originea /froditei, cu at't ,ai ,ult devine aceasta for a naturii, dar c'nd zeia trece dincoace, 'n :recia proprau-zis, iese 'n eviden latura ,ai individual sub raport spiritual a far,ecului, graiei, a dragostei ei, latur creia, se 'nelege, nu-i lipse#te baza natural% .eres are, 'n fel si,ilar, drept poziie

iniial productivitatea naturii, care ,ai apoi progreseaz, devenind coninut spiritual ale crui raporturi se dezvolt din agricultur, proprietate etc% Suzele pstreaz ,ur,urul izvorului ca baz a lor natural #i S+.JIDB+/ II% 1% .3BS2I2DIC+/ <3CS+I .1/SI.+ / /C2+I =<2 Zeus 'nsu#i trebuie considerat ca putere universal a naturii #i venerat ca cel ce itun, de#i de-a la Ho,er tunetul este un se,n al dezaprobrii sau al aprobrii, un =o,en>, #i prin aceasta conine o referire ia ceva spiritual -#i o,enesc% Iuno are #i ea o rezonan natural, a,intind bolta cerului #i regiunea de aer 'n care se miCc zeii% /stfel, se spune, de exe,plu, c Zeus l-a pus pe Hercule la s@nul Iunonei, dar, aruncat de aceasta c't colo, din laptele vrsat a l9at na#tere cailea laptelui% P*!* 3r, 'ntoc,ai cu, 'n zeii cei noi ele,entele genenalle aile naturii s@nt, pe de o parte, degradate, iar pe de alt parte pstrate, tot %astfel stau lucrurile '#i cu ele,entul ani,alic ca atare, ele,ent pe care, ,ai 'nainte, a trebuit s-l consider, nu,ai sub aspectul degradrii lui% /cu, pute, s-i indic, #i ani,alicului o poziie ,ai pozitiv% i6up cu, zeii clasici au 'nlturat ,odul si,bolic de pls,uire artistic #i #i-au c'#tigat drept ?coninut spirit9l ce-#i este li,pede sie#i, tot astfel se,nificai a si,bolic a ani,alelor a trebuit acu, s dispar 'n aceea#i proporie 'n oare figurii ani,alice a-a fost luat dreptul s se a,estece 'n cIip nepotrivit cu figura -u,an% 6in aceast cauz, figura animalic apare nu,ai ca pur atribut indicativ #i este a#ezat l@ng figura o,eneasc a zeilor% /stfel, vede, vulturul l@ng lupiter, punul li'ng Iunona, poru,beii 'nsoind pe 0enus, c'inele /nubis pzitor al Infernului etc% Prin ur,are, dac se -,ai pstreaz ele,entul si,bolic 'n idealul $&t QH* zeilor spiritualii, acesta devine totu#i ne'nse,nat @n co,paraie cu i,portana lui originar, iar se,nificaia natural ca atare 8 oare constit9ia 'nainte con5in9t9l esenial 8 nu 5se ,ai ,enine dec't ica vestigiu #i exterioritate particular, oare, din cauza caracterului ei accidental, se 'nfi#eaz ici #i colo oa ceva bizar, dat fiind faptul c acu, nu ,iai are se,nificaia de ,ai 'nainte 4 apoi, 'ntrud't interiorul acestor zei 'l constituie spiritualul #i u,anul, exterioritatea devine la ei nu,ai un accident #i o slbiciune o,en e a s c % 'n aceast privin, pute, a,inti 'nc o dat ,ultiplele a,oruri ale lui lupiter% Potrivit se,nificaiei lor si,bolice originare, ele se refer, cu, a, vzut, la aciunea universall a procrerii, la viaa naturii% 6ar, ca a,oruri ale lui lupiter 8 care, 'nbruc't cstoria cu Iunona trebuie privit ca fiind relaia substanial #i fer,, apar ca infidelitate fa de soie 8, iau 'nfi#area unor aventuri ',it@,pl-toare #i, piera'ndu-#i 'nelesul lor si,bolic, iau -aspectul unor povestiri frivole, arbitrar nscocite% ( ( P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. .u aceast degradare a p9terilor pur naturale #i a ani,alicului, precu, #i a generalitii abstracte a rdliaiiilor spirituale, #i cu rd'nioorporarea acestora 'n

independena superioar a individualitii spirituale ptruns de %natur '#i ptrunztoare a naturii, ave, 'napoia noastr istoria necesar a for,rii clasicului oa propria lui presupoziie, 'ntruc@t, 'naint@nd pe calea aceasta, idealul s-a fcut el 'nsu#i ceea ce este ?dl loonfor, conceptului su% /ceast realitate a zeilor spiritualii, adecvat conceptului su, ne duce la adevratele idealuri ale for,ei clasice a antei, oare fa de ele,entul vecIi 'nvins reprezint ceea ce este nepieritor, cci efe,erul 'n general rezid 'n nepotrivirea concep?-ului cu existena sa concret% CAPITOLUL AL II-LEA IDEALUL FORMEI CLASICE A ARTEI 'n ce const propriu-zis esena idealului, a, vzut de-a 'n cuprinsul tratrii generale despre fru,os-ul artistic' /ici 'ns trebuie is lu, conceptul de =ideali> 'n sensul special de ideal clasic 4 conceptul acestuia a reie#it de ase,enea o dat cu conceptul de $for, clasic a artei i, general% 6eoarece idealul despre care trebuie s vorbi, acu, const nu,ai 'n faptul c arta clasic a-unge s pun efectiv 'n eviden ceea ce constituie nota cea ,ai profund a conceptului ei% 6rept coninut al ei pe aceast poziie, ea cuprinde spiritualul, 'ntruc@t acesta atrage 'in propriul lui do,eniu natura #i puterile ei #i nu se pls,uie#te deci pe sine ca pur interioritate #i do,nie asupra naturii% .a f o r , ns, ea adopt figura, fapta '#i aciunea o,eneasc 4 prin acestea spiritualul ptrunde #i devine li,pede vizibili 'n toat libertatea lui #i se 'ncorporeaz vVi 'n figura sensibil nu oa 'ntr-o exterioritate cu se,nificaie nu,ai si,bolic, ci ca 'ntr-o existen concret care este existena ladecvat a spiritului% Structura ,ai precis a acestui capitel poate fi stabilit 'n felul ur,tor 5 In pri,ul r t ud, trebuie s trat, despre natura general a idealului clasic, al crui coninut #i a crui for, este oi,enesei'il, ideal care elaboreaz a,@ndou aceste laturi p'n la cea ,ai co,pilat ar,onizare a lor% 'n al doilea r'nd 'ns, dat fiind faptul c aici o,enescul este absorbit eu totul de ifon,a corporal #i 'n apariia exterioar, ei devine figura exterioar deter,inat, creia 'i este adecvat nu,ai un anu,it coninut, 'ntruc@t datorit aces-.!. 10 ( Q P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. S+.JIDB+/ II% )% I6+/1D1 <3CS+I .1/SI.+ / /C2+I =<4 Aai +,0 lui fapt idealul 'l ave, 'naintea noastr 'n acela#i ti,p ca p a r t i c u 1 a r Hat e, de aici rezult pentru noi un cerc de zei #i puteri particulare ale existenei o,ene#ti%

In ia 1 treilea r 'tnd, particularitatea nu se opre#te da abstracia a nu,ai unui singur ,od-deter,inat-de-afi 8 ,od al crui caracter $esenial ar constitui 'ntreg coninutul #i principiul unilateral aii reprezentrii artistice 8, ci aceast particularitate este #i o totalitate 'n sine #i unitate i n d i v i -d u a i #i ar,onie a acesteia% <r aceast plenitudine, particular itatea ar fi srac #i %goal #i i-ar lipsi viaa care, 'n nici o privin, nu poate is-i lipseasc idealului% Sub aceste trei aspecte 8 al universalitii, a*l particularitii #i al singularitii individuale 8 trebuie s exa,in, acu, ,ai de aproape idealul artei clasice% %. IDEALUL ARTEI CLASICE TN GENERAL Proble,a originii zeilor eleni, ntr9ct ei constituie propriu-zis punctul central al reprezentrii artistice ideale, a, atins-o de-a ,ai sus #i a, vzut c ei aparin tradiiei transfor,ate de art% /ceast transfor,are nu se putea face 'ns dec't printr-o dubl degradare 5 pe de o parte, degradarea puterilor naturii #i a personificrii ilor, pe de alt parte degradarea ani,alicului #i a se,nificaiei 2i for,ei si,bolice a lui, ca prin-aceasta s se obin ca adevratul coninut al artei s fie spiritualul, iar adevrata for, a ei figura o,eneasc% a* /cu,, ntr9ct -de---iiul clasic nu se realizeaz, 'n esen, f d * , ---ded't prinbr-io astfel de transfor,are a ceea ce a existai ,ai 'nainte, pri,ul aspect pe care trebuie s-l scoate, 'n eviden este faptul c acest ideal este oreat din spirit si% din aceast cauza, el u#i are originea i, ceea ce au ,ai propriu #i ,ai inti, poetul #i artistul, care l-au produs ca rezultat al unei reiilexu 8-%==%=,8vnn v8N---->----------;;---%%%%%% X8 r------v% i,pezi '#i libere, d'ndu-#i sea,a de scopul proprii? 2ce Y,potriv cestui ,od de a itace sar pre zi '#i libere, d'ndu#i sea,a de scopul prprii fiH artis F Y,potriva acestui ,od de a itace s-ar prea c vorbe#te fnsaN faptul ca ,itologia igreacaEEse Iaaea%z pp tradiii ,ai vecIi #'E2rV,te la ele,ente externe, orientale% 6e exe,plu, cu toate c, 'n locul de-a a,intit, Heroidot spune c Ho,er #i Hesiod le-ar fi dat %grecilor zeii, $'n alte locuri l'i aduce totu#i pe aceia#i zei eleni 'n str@ns legtur cu zeii egipteni etc% 6eoarece 'n cartea a doua a Istoriei sale $c% (^* el poveste#te clar c nu,ele lui 6ionisos l-a adus 'n :recia Sela,puis, care a introdus cultul falusului '#i 'ntreaga sole,nitate a sacrificiului 4 dar cu unele deosebiri, cci Sela,pus a 'nvat cultul lui 6ionisos de la .ad,us din 2ir '#i de ia fenicienii care veniser cu .ad,us 'n Beoia% /ceste relatri opuse au trezit interes, 'ndeosebi datorit cercetrilor lui 3reuzer, care caut s gseasc, de exe,plu, 'n Ho,er vecIi ,istere #i toate izvoarele care #i-au ',preunat apele 'n :recia, aduc'nd ele,ente asiatice, pefliasgiee, dodonioe, tracice, sa,otracice, frigiene, indiene, budiste, fenieiene, egiptene, onfice, pe ling cele infinit de ,ulte indigene care in de localitate #i de alte a,nunte% /ceste ,ultiple puncte de plecare trans,ise prin tradiie vin, se 'nelege, 'n contrazicere, la pni,a vedere, cu aseriunea, c poeii

ar fi aceia care au dat zeilor nu,e '#i figur% 6fof-0iIpilp piprnfntp, adic tradiie isi pls-,ui i l , oninutul ipropriii-izis isi ifor,a autentica a zeilor% /cest coniiiiut ipoeii l iluar din spiritul lor #i, 'ntr-un pro-2ces?d-e li?ber@ frain-stf*r,%arp1E"gsiir pentru aceasta #i adevrata for,a, devenind @n oIipuil acesta de tapt creatorii ,itoilogiei pe care 3 ad,ira, noi 'n fOrf,a ptlf%ri 2lar rliin $re-asN nana Fi i a, noi 'n fOrf,a ptlf%ri 2lar rliin $re-asN nana ZIPII ,erici nu isi'nt, pe de alt parte, nscocire pur subiectiv sau si,pl adugire ulterioar, ci ei '#i au rdcina 'n spiritul #i 'n credina poporului grec #i 'n spiritul principiilor lui religioase #i naionale% Zeiiis'nt puterile #i autoritile absolute, constituind ceea ce estesuipre, in reprezentarea #i 'ncIipuirea N] central aii fru,osului 'n general, trans,is poetului alt poziie ded't 'n 3rien este liecair e ele,ente date% fllu vii e c ( 1 % N -? pu sit de for,a #i de coninut, 1- a-biectivitiii dle,cntc? ?ale> a % %-- v v% = u% nvic ctusoiut ier, e ale 4' ?i -,-oate fi 'n creaiile ei o,, H=, r--,Wai#a, ci trebuie sa r,i'n vecIt vecIi ale unor /cea inspirau2te ase,enea arIitectulu2 de%tei5en liber $Pentru ddit* 5 pe -u,tate nruite, coline, st'nci 9R ( P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. care ies din p,@nt 'l ',piedic, alturi de scop9rile particulare confor, crora trebuie s-#i ridice el construcia% 6rept ur,are, el nu poate ridica dec't o cldire fantastic, lipsit de ar,onie, slbatic% .eea ce produce el nu este opera i,aginaiei sale libere, care ar crea pornind din propriul lui spirit% 8 Invers, poeii evrei ne dau revelri dictate, se spune, de 6u,nezeu, 'no't aici ceea ce produce este iar#i o inspiraie incon#tient, separata #i distinct de individualitatea #i de spiritul creator al artistului 4 asia cu, se 'nt',pl lucrurile, 'n esen, 'n arta subli,ului 'n general, unde abstractul, eternul se 'nfi#eaz intuiiei #i con#tiinei 'n raport cu ceva ce fa de el este altceva #i exterior% 6i,potriv, 'n arfa nla%o%r furrf-i?j-- > pnpii fi'nt%, fr 'ndo f il S+.JIDB+/ II% )% I6+/1D1 <3CS+I .1/SI.+ / /C2+I ( ^

p, p % ial, #i profei, 'nvtori care fac ri,osrnt oai,enilor ce# este absolutul #i divinul%; * 2n pr 1 ,ul r'nd 'ns, coninutul zeilor lor nu este ceea ce 'n natur este nu,ai exterior fa de spiritul o,enesc, nu este nici abstracia unei unice diviniti, concept ', cuprinsul cruia este i,plicat nu,ai un proces superficiali de for,are a lui #i 'n care nu ,ai r,'ne dec't inferioritatea lipsit de for,, ci coninutul zeilor eleni este luat din spiritul #i existena o,eneasc% /stfel el este ceea ce e propriu ini,ii u,ane, coninut cu care o,ul se poate contopi liber ca #i cu sine 'nsu#i, 'ntru-c't ceea ce o,ul creeaz aici este cea ,ai fru,oas autocreare% !* ' n al doilea x ' nd,arti#tii s'n-;-i8po-O(-Eadic ei dau for, acestui ,ateriali #i acestui coninut, Fuc@nd din;el; figur liber, independent% 6ar, sub >acest aspect-> arti#tii eleni 8an ttovedit c sl'nt poei u adevrat creatori% +i puneau 'n tigaia de topit tot felul de ,ateriale strine, dar nu fceau din ele ltur, ca 'ntr-o cldare de vr-itoare, ci fceau s fie ,istuit de focul pur al unui spirit profund tot ce era tulbure, pur natur, i,pur, strin, ne,surat% +i ardeau toate acestea, sud'n-du-de #i fc@nd s rsar purificat figura, care nu arta re,iniscene vagi ale ,ateriei din care fusese pls,uit% In aceast privin, sarcina lor consta parte 'n 'nlturarea a toce era lipsit de for,, a si,bolicului, a ceea ceEl'u era <ru,os #i a difor,ului 'n ,aterialul trans,is de tradiie, parte 'n punerea 'n lu,in a ceea ce este cu adevrat spiritual, spiritual pe care erau inui s-il individualizeze, trebuind s caute sau s inventeze pentru aceasta 'nfi#area ?exterioar corespunztoare 4 aici se prezint cu necesitate pentru pri,a dat drept singura realitate adecvat figura o,eneasc #i for,a aciunilor #i 'nt@,plrilor o,ene#ti, ne,aifolosit ,ca si,pl personificare% <r 'ndoial, #i aceste for,e le gse#te artistul date 'n prealabil 'n realitate, dar el trebuie s 'nlture din de accidentalul #i nepotrivitul ?'nainte ca ele s se poat dovedi a fi adecvate coninutului spiritual al o,enescului, care, conceput confor, eseniali-tii sale, devine reprezentare a puterilor ve#nice #i a zeilor eterni% /ceasta este creaia liber, spiritual, #i nu nu,ai arbitrar, a artistului% R* In al treilea r@nd, 'ntruc@t zeii nu exista nu,ai pentru ei 'ns-#i, ci acioneaz #i 'n cuprinsul realitii concrete ]>d-S?urii%g1Fnt'irrupIlrilor% o,ene#ti, sarcina poeilor este #i aceea >e23oagieprezena #i aciunea;;zeilor 'n lucrurile o,ene#ti,>>>> ele a interpreta aspectul particular al eveni,entelor naturii, al taptetor #i >desit,eilor >o,ene#ti 'n >>care> apar anga-ate puterile> >>>divine #i, prin aceasta, de a ',pri cu preotul #i profetul operaN>\N -23prie acestora, St,d>pl2>pozlii2e> prozaicei noastre reflecii? actuale, noi explic, feno,enele naturii pe baza unor legi #i fore generale, iar aciunile oa,enilor prin inteniile lor interioare #i scopurile lor con#tiente 4 poeii aleni 'ns cutau s vad pretutindeni 'n -urul lor ceea ce este divin #i, $'n ti,p ce fceau din activitile o,ene#ti aciuni ale zeilor, creau prin aceast interpretare diferite

laturi 'n perspectiva crora zeii apreau puternici% 6eoarece o ,uli,e de astfel de interpretri d o ,uli,e de aciuni din care se cunoa#te ce este cutare sau cutare zeu% 6escIiz@nd, de exe,plu, poe,ele lui Ho,er, nu afl, 'n ele aproape nici o 'nt',plare 'nse,nat care s nu fie explicat ,ai de aproape prin voina sau prin asistena efectiv a zeilor% /ceste explicaii decurg din felul de a vedea, din credina personal, din concepia poeilor, a#a cu, o #i expri, adesea Ho,er 'n nu,ele su propriu, 'n parte nu,ai pun'nd-o 'n gura persona-elor sale, a preoilor sau a eroilor% .Iiar la 'nceputul 1liadei% de exe,plu, Ho,er explic el 'nsu#i apariia ciu,ei 'n tabra grecilor $I, v% ^81)*, atribuind-o indignrii lui /pollo ',potriva lui /ga,e,non care nu voia s elibereze pe fiica lui .Ir-iseis% Poetul 'l pune apoi pe .alIas s co,u- 5 nice grecilor aceea#i explicaie $I, v% ^(81LL*% 'n ,od ase,ntor relateaz Ho,er 'n ulti,ul c'nt al 3diseei $o'nd Hen,es conduse u,brele peitorilor ,ori pe lunca de asfodele, unde 'l 'nt@lnesc pe /Iile #i pe ceilali eroi care luptaser 'n faa 2roiei #i unde ,ai la ur, li se altur #i -.!. 1. (^L P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. /ga,e,non* descrierea ,orii lui /Iile de ctre /ga,e,non (Gdiseea% &&I0, v% (18Q!* 5 =2oat ziua luptaser elenii #i, dup ce Zeus 'i desipri pe lupttori, duser nobilul cadavru la corbii 4 'l splar pl'ng'nd ,ult, #i-l unser cu ulei% /tunci, iat c zgo,ot divin rsun pe ,are #i aIeii 'ngrozii ar fi luat-o fuga 'n corbii dac nu i-ar fi oprit un btr@n, #i ,ulte #tiutor brbat, Bestor, al crui sfat de-a '#i ,ai 'nainte se dovedise c este cel ,ai bun>% Bestor le explic feno,enul, spuni'n-du-le5 ,,S a,a lui /Iile vine -din ,are, 'nsoit de ne,uritoarele zeie ale ,rii, s-i#i vad fiuil ,ort>% 1a aceste cuvinte, 'i prsi frica pe ,@ndrii aIei% /nu,e, acu, Ctia9 despre ce este vorba 5 despre ceva o,enesc 4 o ,a,, 'n doliu, vine s-#i vad fiul 4 ocIii, urecIile ei nu 'nt'llnesc dec't ceea ce si,t ei 'n#i#i 4 /Iile este fiul ei, iar ea e dobor@t de durere% /stfel continu /ga,e,non, 'ntors spre /Iile, 'n relatarea sa descrierea durerii generale% =Pi te 'ncon-urar 8 spune el 8 fiicele lui Bereu, bocind, #i te ',brcar 'n Iainele divine% Iar cele nou ,uze -eleau #i ele, de-ia r@ndul toate 4 'n c@ntec fru,ois, de nu r,iasie nici un aIeu cu ocIii ndlcri,ai, at't de ,ult 'i ,i#case c'nte-cuil fer,ector>% 6ar, sub acest raport, pe ,ine ,-ia atras #i ,-a preocupat 'nainte de toate #i ,ereu o alt apariie divin din 3diseea% 'n xf, "!* rtcirea sa printre feaci LGdiseea% 0III, v% 1H^8)LL*, la -ocurile de 'ntrecere de la +urUalos, defi,at fiindc ezitase s ia pante la 'ntrecerea de aruncare a discului, Dlise rspunde iritat, cu privire 'ntunecat #i cu cuvinte aspre% /poi se ridic, apuc discul, ,ai ,are #i ,ai greu dec't discul celorlali, #i-l arunc departe, dincolo de int% Dnul dintre feaci 'nsea,n locul #i-i strig lui Dlise 5 =Pi un orb %poate vedea piatra, ea nu ziaoe a,estecat printre celelalte, ci ,ult ,ai departe% In aceast

'ntrecere n-ia5 s te te,i de ni,ic, nici un feac nu se va apropia de arunctura ta, nici nu o va 'ntrece>% /stfel vorbi leacul, iar ,ul?t 'ncercatul #i divinul Dlise se bucura c vede la aceast 'ntrecere un prieten cu bune senti,ente pentru dl% 8 .uvintele acestea, se,nul prietenesc al feacului, Ho,er le interpreteaz ca %apariie prietenoas a /tenei% b* Se pune acu, 'ntrebarea 5 cu, isi'nt produsele acestui ,od clasic de activitate artistic, ce fel de zei s'nt noii zei ai artei elene M 1% a* Ceprezentarea cea ,ai general #i totodat cea ,ai co,plet despre natura lor ne-o d individualitatea lor concentrat, S+.JIDB+/ II% )% I6+/1D1 <3CS+I .1/SI.+ / /C2+I (^1 'ntruc't, desprins din diversitatea a,nuntelor secundare #i a aciunilor #i 'nt@,plrilor singulare, este condensat 'n focarul unic al si,ple4 ei uniti cu sine% A aot* .eea ce ne place la ace#ti zei este ,ai 'nt'i individualitatea lor substanial, spiritual, care, retras 'n sine din aparena pestri a particularitilor proprii nevoii #i din nelini#tea cauzat de ,ultiplele scopuri ale finitului, se spri-in cu fer,itate pe propria sa generalitate ca baz etern #i dar% Bu,ai astf@l se 'nfi#eaz zeii drept puteri nepieritoare, a cror stp'nire netulburat devine intuibil nu prin ceea ce este particular 'n ',pletirea lor cu ceea ce este altceva #i exterior, ci prin caracterul lor nescIi,btor '#i prin soliditatea lor% M- !p* Invers 5 zeii eleni nu si'nit nici si,pla abstracie a unor %generaliti spirituale #i astfel a#a-zise idealuri generale, ci, x,, "(O 'ntruc@t s'nt indivizi, se 'nfi#eaz ca un ideali care posed existen 'n sine 'nsu#i #i care, din aceast cauz, are un ,od-deter-,inat, adic are, ca spirit, caracter% <r caracter nu-5#i face apariia nici o individualitate% 6up cu, a, artat de-a ,ai sus, sub acest aspect #i la baza zeilor spirituali rezid o anu,it putere a naturii cu care se contope#te o substan spiritual anu,it, conferind fiecrui zeu un cerc li,itat al aciunii exercitate S+ ,od special de el% Ceduse la unitatea si,pl cu sine, aspectele #i trsturile ,ultiple care s'nt introduse aici prin aceast particularitate constituie caracterele zeilor% l88) 6ar, c@nd este vorba de adevratull ideal, acest ,od-deter,inat-ide-a-ifi nu are, de ase,enea, voie sa se stu',iteze spre a deveni li,itare tran#ant la unilaterali%ta te a caracterului, ci acest ,od trebuie s se 'nfi#eze readus proporional din nou la generalitatea proprie divinului% /#adar, 'ntruc't poart 'n sine ,odul-deter,inat ca pe o individualitate divin #i deci g e n e ir ia 1 , fiecare zeu este 'n parte caracter deter,inat, iar 'n parte este totul 'n toate, gsindu-ise la ,i-loc, ,i-loc conciliator 'ntre universalitatea si,pl #i tot at't de abstract particularitate% /ceasta confer idealului autentic al antei clasice siguran infinit 4#i cal,, fericire senin #i ne'ngrdit libertate% fl -l!* .a fru,usee a antei clasice, caracterul divin deter,inat 'n sine 'nsu#i nu este apoi nu,ai de natur spiritual, ci este tot at't de ,ult figur ce apare 'n

exterior 'n corporalitatea ei, figur vizibil ocIiului #i spiritului% (^) P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. - t aa* 6at fiind faptul c ea are drept coninut al ei nu nu,ai naturalul #i ani,alicul 'n for,a personificrii spirituale a lor, ci spiritualul 'nsu#i 'n existena lui adecvat, acestei fru,usei nu-i este 'ngduit s pri,easc s i , b o 1 i ic u li dao't 'n cuprinsul accesoriilor ei #i nici s 'ncorporeze 'n ea de,ente oare se refer la ceea ce e nu,ai natural% /devrata expresie a acestei fru,usei este figura exterioar proprie spiritului 2i nu,ai spi-$&,, "H* ritului, 'ntruc't interiorul '#i coofer 'n ea existen lui 'nsu#i, revrs'ndu-se cu totul 'n ea #i ptrunz'nd-o% - >% !$!* Pe de allt parte, fru,useea clasic nu trebuie s dea expresie s u b 1 i i, u 1 u i, deoarece nu,ai universalul absitnaict care nu se 'ntrupeaz 'n nici un ,od-deter,inat, ci este 'ndreptat n u i, a i negativ fa de particular 'n general #i deoi fa de orice 'ntruipiare, ofer aspectul subli,ului% <ru,useea clasic 'ns introduce individuiailitatea spiritual #i 'n ,i-ilocull existenei ei naturale #i expiliciteaz interiorul nu,ai prin ele,ente luate din lu,ea feno,enelor exterioare% (8 RR* 6ar, din aceast cauz, figura exterioar, 'ntoc,ai ca #i spiritualul carei#i creeaz 'n ea existen concret, trebuie s se elibereze de orice accidentalitate a ,odului deter,inat exterior, de orice dependen natural #i de tot ceea ce are caracter %bolnvicios 4 sa ise libereze de orice este ,rginit, trector #i de orice preocupare de sensibilul pur% Iar ,odufl-ei-ideter-,inat, ,od ce se 'nfre#te cu caracter9l spiritual deter,inat aii zeului, aceasta figur exterioar trebuie s-$l purifice #i s-l 'nale, pun'ndu-i' 'n liber acord cu for,ele generale alle figurii u,ane 5 nu,ai exteriorul neptat, din care este #tears orice trstur de slbiciune #i de relativitate #i e 'ndeprtat orice pat a particularitii arbitrare, corespunde interiorului spiritual care ^ trebuie s se cufunde #i s devin corporali 'n acest exterior% ' R* 6ar% cu,, din ,odul-deter,inat al caracterului lor, zeii s'nt readu#i 'n acela#i ti,p 'n universalitate, ,oduil-de-a-fi el 'nsu#i al spiritului trebuie %s se reprezinte pe sine #i 'n 'nfi#area sa exterioar drept ceva ce se spri-in pe sine 'nsu#i #i drept ceva oe este sigur de sine 'n exteriorul su% 3i aa* lat de ce, c'nd e vorba de adevratul ideal -clasic, constat, 'n individualitatea concret a zeilor de ase,enea acea noblee #i ,reie a spiritului care, cu toat cufundarea total a acestuia $'n for,a corporal 2i sensibil, reveleaz o existen, ce se gse#te la ,are deprtare de orice nevoie proprie finitu-$&),"Q* lui% Pura fiinare-'n-isine #i liberarea abstract de orice fel de S+.JIDB+/ II% )% I6+/1D1 <3CS+I .1/SI.+ / /C2+I (^! ,od deter,inat ar duce la subli,% 6ar, 'ntruc@t idealul clasic se 'ntrupeaz 'ntro existen concret care nu e dect't a sa, nu e dec't existena concret a spiritului 'nsu#i, %subli,ul acestui ideali este #i el dizolvat 'n fru,usee, topindu-

ise oarecu, ne,i-locit 'n ea% /ceasta face ca pentru figurile zeilor s fie necesar expresia mre5iei, a subli,ului fru,os l'n sens clasic5 3 seriozitate ve#nic, un cal, i,perturbabil do,nesc pe frunile zeilor #i se revars pe toat figura llor% b !!* 6e aceea ei se 'nfi#eaz 'n fru,useea lor 'nlai deasupra conponallit'i lor, piroduc'ndu-se prin aceasta un conflict 'ntre ,reia lor fericit, care este o existen-'n-sine-spi-rit9al 8 #i fru,useea lor, oare este exterioar #i corporal% Spiritul se 'nfi#eaz cufundat cu totul 'n figura sa exterioar #i, totu#i, ie#ind din ea, cufundat nu,ai 'n sine 5 e ca #i cu, un zeu ne,uritor #i-ar face apariia printre oa,eni ,uritori% ,n aceast privin, zeii eleni produc o i,presie care, cu toat deosebirea, se asea,n cu aceea pe care a fcut-o asupra ,ea bustul lui :oetIe de CaucI, d'nid l-iann vzut pri,a dat% Pi d-/ lastr ai vzut acea frunte 'nalt, acel nas puternic, do,inai, ocIiul liber, brbia rotund, b9zele fru,os desenate parc vorbesc, inuta plin de spirit a capului, privirea 'ndreptat la o parte #i puin l'n sus 4 'n acela#i ti,p, o ,are bogie de trsturi u,ane, prietenoase, '#i apoi acei ,u#cIi desv@r#it lucrai ai frunii, ai feei, expri,'nd senti,ente #i pasiuni 4 #i 'n toat aceast plenitudine de via, cal, 4#i ,reie 'n btr'-nee% Pi acu,, alturi de toate acestea, buze veste-ite oare cad 'n gura fr de dini, g't obosit, obra-i czui, din care cauz turnul nasului iese #i ,ai ,are in eviden, iar zidul frunii pare #i ,ai 'nalt% Puterea acestei figuri fer,e, redus la ceea ce nu se ,ai scIi,b, se 'nfi#eaz 'n 'nveli#ul ei relaxat 'ntoc,ai ca #i capul superb #i figura orientalului cu turbanul lui ,are, dar 'n ,anta ponoisit #i 'n papuci pe care 'i t'r#ite 'n picioare 4 aici este fer,ul, puternicul, ate,poralul spirit care, 'nvelit 'n ,iasica ,ortalitii 'ncon-urtoare, este pe caile de a lsa s cad acest 'nveli# #i-il ,ai 'ngduie s ,ai at'rne 'n -urul su doar slbit #i lrgit% 2ot astfel se 'nfi#eaz #i zeii 'nlai deasupra corporalitii lor prin aceast ,are libertate #i cal,ul lor spirituali, 'ne't ei '#i si,it figura #i ,e,brele, 'n ciuda fru,useii #i perfeciunii acestora, oarecu, ca pe ni#te accesorii superflue% Pi, cu toate acestea, 'ntreaga figur este viu ani,at, identic cu exis!. 110 (^( P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. tenta ei spiritual, neseparat de ea, fr acea dis-uncie a ceea ce este 'n sine fer, de prile ,ai slabe, spiritul nefugind de corp, neie#ind din el, ci a,bele for,'nd u n 'ntreg bine 'ncIegat, din oare fiina-',-sine a spiritului 8 ,inunat de sigur de sine 'ns#i 8 iradiaz cal,% 1# c R0* 6ar, 'ntradt conflictul ,ai sus a,intit exist fr ca totu#i al s se ,anifeste ca deosebire #i separare a spiritualitii interioare de exteriorul su, ele,entul negativ prezent aici este toc,ai din aceast cauz i,anent acestui 'ntreg #i este expri,at cIiar 'n el% /cest fapt este 'n cuprinsul ,reiei spirituale suflul #i aro,a tristeii pe care brbaii bogai ntr%afle spiritului au si,it-o 'n cIipurile de zei ai anticilor, p'n #i 'n cete a cror desv@r#it fru,usee a

devenit suavitate% :ail,uil senintii divine nu trebuie s se particularizeze 'n bucurie, ,ulu,ire, satisfacie, iar pacea eternitii nu trebuie s se degradeze transfori,'ndu-se 'n sur@sul ,ulu,irii de sine #i al plcerii care se si,te la largul ei% (atisfac5ia este senti,ental acordului subiectivitii noastre individuale cu starea noastr deter,inat, ce ne-a fost dat sau a fast produs de noi% 6e exe,plu, Bapoleon nu-i#i expri,a niciodat ,ai insistent satisfacia ided't atunci c'nd 'i reu#ea ceva ce ne,ulu,ea pe toat &-, " * lu,ea% <iindc satisfacia nu este dec't aprobare a propriului ,eu fel de a fi, a aciunilor #i faptelor ,ele, iar for,a ei extre, poate fi recunoscut 'n acel senti,ent filistin la oare trebuie s a-ung orice o, sf@r#it% /cest sentiment #i expri,area lui nu aparin 'ns expresiei proprii zeilor eterni #i plastici% <ru,useea liber, desv@r#it, nu poate gsi ,ulu,ire 'n aprobarea pe uare ar da-o unei eEisten5e finite anu,ite, ci sub aspectul spiritului, ca #i iall figurii, individualitatea ei, de#i este caracteristic #i deter,inat 'n sine, se pune de acord nu,ai cu sine, drept ceea ce e 'n acela#i ti,p universalitate liber #i spiritualitate independent% 8 Dniversalitatea aceasta este aceea pe care unii au vrut s o considere drept rceal a zeilor eleni% 6ar reci s'nt ei nu,ai pentru inti,itatea ,odernilor 'ncIis 'n oeea ce este finit% :oosiderai pentru ei 'n#i#i, zeii eleni au cldur ,Ci via 5 pacea ifericit ce se oglinde#te 'n corporalitatea I32 este, 'n esen, tot una cu a face abstracie de particular, este indiferen fa de efe,er 4 este renunare la ceea ce este exterior, nu renunare dureroas #i plin de tristee, ci renunare la p,@ntesc #i trector 4 dup cu, senintatea spiritual trece fr gri- peste ,oarte, ,or,@nt, pierdere #i peste tot S+.JIDB+/ II% )% I6+/1D1 <3CS+I .1/SI.+ / /C2+I (^H ceea ce este pieri tor 4 #i too,ai fiindc aceast senintate este ad'nc, conine 'n sine 'ns#i acest ele,ent negativ% 6ar, cu c't iese ,ai tare 'n eviden pe figurile zeilor seriozitatea #i libertatea spiritual, cu at't ,ai ,ult se face si,it contrastul ce exist 'ntre aceast ,reie '#i caracterul lor deter,inat '#i corporalitatea lor% Zeii cei fericii s'nt oarecu, 'ntristai de fericirea sau de corporalitatea lor 4 'n figura lor citi, soarta care-i a#teapt, iar dezvoltarea acesteia, oa apariie real a contradiciei ,reiei cu ,odul lor particular, a spirit9alit5ii cu existena lor sensibil, duce arta clasic nsCi ispre pieirea ei% c* 'n al treilea r ' n d, dac vre, s #ti, acu, care este felul de reprezentare exterioar ce se potrive#te cu aoest concept al artei clasice, concept pe care l-a, artat totc,ai, punctdle de vedere eseniale au fost #i 'n aceast privin indicate ,ai de aproape de-a ,ai sui#, c'nd a, tratat despre ideal 'n general% 6e aceea aici este de spus doar at@t 5 c 'n idealul cu anev?2ia?t rfeisiir individualitatea spiritual a zeilor nu este conceputa ca fiind raportat la altceva #i nu e adus 'n conflict #i 'n lupta din cauza caracterului ei particular, ci se ,anifest 'n faptul c se spri-in ve#,iic nu,ai pe sine se ,anifest 'n starea de 'ndurerare cauzata de p dii .l d p c se spri-in ve#,iic nu,ai pe sine se ,anifest 'n starea de 'ndurerare

cauzata de ipacea divin% .aracterul deter,inat al zeilor este activ nu 'n sensul ca el i%ar deter,ina pe zei s aib senti,ente #i pasiuni particulare sau c i-ar sili s realizeze scopuri deter,inate% 6i,potriv, din orice conflict #i co,plicaie, ba din orice referire la finit #i la ceea ce esite dezbinat 'n sine, ei s'nt readu#i la starea de pur absorbire 'n ei 'n#i#i% /cest cal, sever 8 nu rigid, rece #i ,ort, ci ,editativ #i i,uabili 8 este for,a supre, #i cea ,ai adecvat de reprezentare a zeilor clasici% 6e aceea, c@nd zeii apar 'n situaii deter,inate, acestea nu trebuie s fie create de stri #i aciuni care duc la conflicte, ci s fie de acelea la care, ele 'nsele candide, recurg #i zeii 'n ingenuitatea lor% Iat de ce, dintre diferitele arte, sculptura este 'nainte de toate potrivit s reprezinte idealul clasic 'n mod9l lui si,plu de a fi la sine, 'n care trebuie s ias 'n eviden ,ai ,ult universala natur divin dec@t caracterul particular% Sai ales sculptura ,ai vecIe #i ,ai sever pstreaz fer, aceast laitur a idealului #i nu,ai sculptura de ,ai t@rziu trece la o stare dra,atic potenat, vie, a situaiilor #i a caracterelor% 6in contr, poezia 'i faoe pe zei s acioneze, adic s se co,porte negativ fa de existene, i,plio'n-du-i astfel #i in lupte #i 'n conflicte% /colo unde se ,enine 'n .*! 2+0 81) (^Q P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. do,eniul su cel ,ai propriu, calli,ull plasticii nu poate s expri,e ,o,entul negativ aii spiritului 8 negativ fa de ele,entele particulare 8 dec't cu acea seriozitate a tristeei pe care a, indicat-o ,ai de aproape de-a adineaori% *. CERCUL >EILOR PARTICULARI :a individualitate perceput intuitiv, reprezentat 'n existen concret ne,i-locit, #i astfel ca individualitate deter,inat #i particular, divinul devine 'n ,od necesar o ,uli-p 1 i c i t a t ?e de figuri% Politeisi,ul este absolut esenial principiului artei clasice si ar fi curat nebunie s vrei s conferi for, #i fru,usee plastic 6u,nezeului unic al religiei subli,ului #i al panteis,ului sau al religiei absolute, oare concepe pe 6u,nezeu ca personalitate spiritual #i pur interioar 4 sau s crezi c la evrei, la ,aIo,edani ori la cre#tini, for,ale clasice pentru expri,area coninutului credinei lor religioase ar fi putut lua na#tere, oa la eleni, dintr-o intuiie originar% a* 'n aceast ,uli,e de zei, universalul divin al acestei trepte, separi'ndu-se, devine un cerc de zei speciali, dintre oare fiecare este un individ pentru sine, fa de ceilali% /ceste individualiti nu si,t 'ns nu,ai de a#a natur 'nc't dle ar trebui s fie considerate nu,ai ca alegorii ale unor 'nsu#iri generale 4 astfel, de exe,plu, /polo ca zeu al #tiinei, Zeus ca zeu al guvernrii, ci Zeus este tot aitl'it de ,ult #tiina, iar /polo, 'n 1 0u$enidele% a, vzut, apr '#i pe 3reste %fiu #i fiu de r e g e, pe oare cIiar el l-a 'nde,nat s se rzbune% .u toate c 'n for,a caracterului deter,inat al unui ,od-particular car- 1 cui zeilor eleni este o ,uli,e de indivizi, dintre ce fiecare zeu I individual este o totalitate 'ncIegat

'n sine oare posed 'n ea %>> 'ns#i #i 'nsu#irea unui alt zeu% .ci, fiind divin, fiecare figur este totdeauna #i 'ntregul% Bu,ai astfel conin indivizii divini ai :reciei o bogie de trsturi 4 #i, cu toate c fericirea lor rezid 'n dependena lor general #i spiritual nu,ai de ei 'n#i#i #i 'n faptul c 8 fc'nd abstracie de diversitatea disper -satoare a lucrurilor #i relaiilor 8 ei renun de a se ,ai anga-a diireat pe aceast linie oare i-ar afecta de finitate, ei totu#i au #i puterea de a se ,anifesta eficieni #i activi 'n diferite direcii% +i nu s'nt particularul abstract, nici universalul abstract, ci si'nt universalul care este izvorul particularului% S+.JIDB+/ II% )% I6+/1D1 <3CS+I .1/SI.+ / /C2+I (^ b* 6in cauza acestui fel de individualitate, politeisi,ul grec nu poate constitui 'ns o totalitate 'n sine siste, 4a t i c organizat% <r 'ndoial, la pri,a vedere pare cu neputin s fie respins cerina ca 3li,piii zeilor, cu ,uli,ea de zei adunai acolo, s expri,e, 'n totalitatea lor 8 dac particularizarea lor este adevrat, iar coninutul ei este dlasic 8, #i totalitatea ideii 'n sine, s epuizeze $'ntregul cerc al puterilor necesare ale naturii #i ale spiritului #i, prin ur,are, s se #i construiasc pe sine, adic s se 'nfi#eze ca necesar% /cestei cerine ar trebui 'ns s i se adauge de 'ndat precizarea c puterile afective ale sufletului #i ale inferioritii spirituale %absolute 'n general, devenite eficiente abia 'n religiile superioare de ,ai t'nziu, au r,as excluse din do,eniul zeilor clasici, 'nc't lrgi,ea coninutului 8 ale crui laturi particulare puteau fi reprezentate intuitiv 'n ,itologia elen 8 s-ar reduce cIiar prin acest fapt% 6ar, 'n afar de aceasta, prin individualitatea 'n sine divers se a,estec aici cu necesitate '#i ele,entele accidentale ale ,odului-deter,inat care se sustrage diviziunii riguroase a deosebirilor conceptuale, 'ntrud't aceste ele,ente accidentalle nu le 'ngduie zeilor s continue s r,@n la abstracia unui unic ,od-deten,inat 4 pe de alt parte, universalitatea 'n ale crei ele,ente indivizii divini '#i au existena fericit supri, particularitatea rigid, iar ,reia puterilor eterne se ridic senin deasupra seriozitii reci a finitului, din care, dac ar lipsi aceast inconsecven, figurile divine s-ar ',pot,oli 'n natura lor ,rginit% 6e aceea, oric@t ar fi de reprezentate 'n ,itologia elen principalele puteri ale lu,ii ca totalitate a naturii #i a spiritu- $x,% )* lui, aceast totalitate nu se poate 'nfi#a totu#i ca un 'ntreg siste,atic, at't din cauza naturii divine generale, o't #i din cauza individualitii zeilor% 'n loc de caractere individuale, zeii n-ar ,ai fi dec't fiine alegorice #i 'n loc de indivizi d i v i n i, ar fi caractere ,rginite, abstracte% c* /#adar, c'nd consider, ,ai de aproape cercul zeitilor elene, adic oercull a#a-inu,iilor zei principali, in'nd sea,a de caracterul lor funda,ental, si,plu, a#a cu, se 'nfi#eaz acest caracter statornicit de sculptur 'n reprezentarea lui artistic cea ,ai general #i totu#i sensibil #4i concret, deosebirile eseniale #i totalitatea lor le gsi,, fr 'ndoial, stabilite fer, 4 o'nd e 'ns vorba de cazuri

particulare, aceste deosebiri se prezint #terse, iar rigoarea executrii apare te,perat 4=8 P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. p'n la inconsecvena fru,useii #i a individualitii% /stfel, de exe,plu, Zeus stp'ne#te peste zei #i oa,eni, fr ca prin aceasta s pericliteze 'n cIip esenial libera neat'rnare a celorlali zei% Bl este zeul supre,, puterea lui nu absoarbe 'ns 'n ea puterea celorlali% Zeus este, fr 'ndoial, 'n legtur cu cerul, cu trsnetul #i tunetul #i cu viaa procreatoare a naturii, totu#i el este, 'n ,sur ,ai ,are '#i i'n sens ,ai propriu, puterea statului, a or@nduirii legale a lucrurilor, este legtura i,anent conveniilor, -ur,intelior, ospitalitii, este 'n general legtura substanialitii u,ane, practice, ,orale #i puterea proprie #tiinei #i spiritului% <raii lui s@nt 'ntor#i spre deprtrile ,rii #i anga-ai in lu,ea subteran% /polo apare aa zeul #tiutor, expresie #i prezentare fru,oas a intereselor spiritului 4 'nvtor all ,uzelor 4 ,,?.unoa#ite-te pe tine 'nsui G> este inscripia de pe te,plul su de la 6ellfi% Porunc ce nu se refer nicidecu, la slbiciunile #i lipsurile, ci la esena spiritului, la art #i la orice con#tiin veritabil% 0iclenia #i ellacina, ,i-locirea $&,% O 'n generali 8 #i cea aprut 'n sferele inferioare 8, care apar- i - in #i ele do,eniului spiritului desv@r#it, de#i se a,estec 'n > ele ele,ente ne,orale, constituie do,eniul principal al lui Her,es% /cesta conduce 'n infern #i u,brele spiritelor celor ,ori% Puterea rzboinic este o trstur principal a lui /res% Hefai-stos se dovede#te 'nde,@natic 'n lucrrile artei teInice% Iar 'nsufleirea care ,ai poart 'n sine un ele,ent natural, puterea 'nsufleitoare natural a vinului, a -ocurilor, a reprezentaiilor artistice etc% si'nt atribuite lui 6ionisos% Dn cenc ase,ntor 'n ceea ce prive#te coninutul parcurg #i zeitile fe,inine% 3 deter,inaie principal a Iunonei este legtura ,oral a cstoriei% :eros a propovduit #i a rsp'ndit agricultura, #i astfel ea a druit o,ului celle dou laturi proprii agriculturii, adic gri-a pentru prosperarea produselor naturii ce satisfac cele ,ai directe nevoi o,ene#ti #i apoi ele,entul spiritual all proprietii, al cstoriei, al dreptului, al 'neeputuriloir civilizaiei #i ordinii ,orale% 2ioit astfel, /tena este cu,ptarea, cu,inenia lucid, ilegalitatea, puterea 'nelepciunii, a dexteritilor teInice #i a vite-iei #i condenseaz 'n cu,inea ei feciorie rzboinic spiritul concret al poporului, spiritul substanei, liber, propriu ora#ului /tena, 'nfi#'ndu-l pe acesta obiectiv drept o putere d'r-? ,uitoare, venerabil putere divin% 6in contr, 6iania, absolut deosebit de 6iana din +fes, are ca trstur de caracter esenial independena ,ai slbatic, a pudoarei de fecioar, ea S.JIDB+/ II% )% I6+/1D1 <3CS+I .1/SI.+ / I.T3, (^^ "*! iube#te v@ntoarea #i, 'n general, nu e fecioara lini#tit, vistoare, ci e fecioara auster care iube#te libertatea% /frodita, ',preun cu provocatorul /,or, devenit biea# din vecIiul +ros titanic, se,nific afectul u,an all 'nclinaiei

erotice, al iubirii sexelor etc% /cesta esite coninutul zeilor individualii care au pri,it for, spiritual% In ceea ce prive#te reprezentarea lor exterioar, pute, ,eniona aici iar#i sculptura, art care ,erge #i p'in la elaborarea acestor for,e particulare ale zeilor% 6ar, cu, ea expri, cIiar individualitatiea 'n ,odul ei de a fi ,ai specific deter,inat, ea trece de-a peste pri,a vigoare a ,reiei, cu toate c #i 'n acest caz ea ',bin ,ultiplicitatea #i bogia individualitii 'ntr-un u n i c ,od-deter,inat-deia-ifi, pe care-l nu,i, caracter #i sub for,a lui cea ,ai si,pl #i ,ai li,pede fixeaz acest caracter 'n figuri de zei pentru irituiia sensibil, adic pentru certitudinea cea ,ai co,plet, ulti,, din punct de vedere exterior% 6eoarece, o'nd este vorba de existena exterioar #i real, reprezentarea ri,i'ne totdeauna ,ai nesigur, de#i, ca poezie, ea eliabocneaz coninutul 'n for,a unei ,uli,i de istorii, ,anifestri #i 'nt@,plri ale zeilor% 6e aceea sculptura este, pe de o parte, ,ai ideal, 'n ti,p ce, pe de alt pante, ea individualizeaz caracterul zeilor cu trsturi o,ene#ti precise #i desv@r#e#te antropo,orfis,ull idealului dlasic% .a o ase,enea reprezentare a idealului 'n for,a lui exterioar absolut adecvat esenei coninutului su interior, statuile elenilor s'nt idealuri 'n sine #i pentru sine, figurile eterne existente pentru sine, punctul central all fru,useii plastice clasice, all crei tip se ,enine drWpt baz #i atunci ci'nd aceste figuri se anga-eaz 'n aciuni deter,inate #i apar i,plicate 'n eveni,ente particulare% 8 Q ,. INDI=IDUALITATEA PARTICULARA A >EILOR Individualitatea #i reprezentarea ei nu se pot ,ulu,i 'ns cu particularitatea caracterului, 'nc relativ abstract% /strul este epuizat 'n legea lui si,pl #i ,anifest aceast lege 4 puine trsturi de caracter deter,inate dau regnului ,ineral for,a sa, dar 'n lu,ea vegetal se ivesc de-a o ,uli,e ne,rginit de for,e, treceri, a,estecuri #i ano,alii dintre cele ,ai variate 4 organis,ele ani,ale se 'nfi#eaz pe o sicar #i ,ai ,are a xO% Q* diversitii #i a aciunii reciproce cu exterioritatea cu care se HLL P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. afl 'n relaie 4 #i, 'n sif'n#iit, dac urc, la spiritual #i la feno-,enele lui, descoperi, o ,ultilateralitate 'nc #i ,ai ,are a existenei ooncrete interioare #i exterioare% 6ar, a'nd idealul clasic nu persevereaz la individualitatea 'ncIis 'n ea 'ns#i, ci trebuie s-o #i pun 'n ,i#care pe aceasta, s-o aduc 'n relaie cu altceva #i s-o arate acion@nd asupra acestui altceva, atunci nici caracterul zeilor nu se Wpre#te la ,odul deter,inat, 'n el 'nsu#i 'nc substanial, ci se 'ncorporeaz 'n alte particulariti% /ceast ,i#care ce se desioIide spre existena exterioar #i varia-bilitatea legat de ea ne d trsturi ,ai precise pentru caracterul 4S i n ig u 1 ia ir al fiecrui zeu, asia cu, se cuvine unei individualiti vii #i cu, este necesar pentru ea% 6ar de o astfel de singularitate se leag 'n acela#i ti,p caracterul accidental all trsturilor particulare care nu se ,ai reduc la generalul se,nificaiei substaniale% 6in aceast cauz, latura

aceasta particular a diver#ilor zei devine ceva pozitiv, care, pentru acest ,otiv, nu poate figura #i rsuna dec@t ici #i colo, ca accesoriu exterior% a* /ici se n#ite de 'ndat 'ntrebarea 5 de unde provine ,aterialul pentru acest ,od individual de a fi al zeilor, cu, progreseaz particularitatea lor M Pentru un individ u,an real, pentru caracterul lui, 'n vintutea cruia el sv'n#ie#te aciuni, pentru eveni,entele 'n oare este i,plicat, pentru soarta de care este lovit, pri,ul ,aterial pozitiv 'l dau ',pre-urrile exterioare, epoca na#terii, predispoziiile 'nnscute, prinii, educaia, ,ediul, con-uncturile te,porale, deci 'ntregul do,eniu al strilor interioare #i exitei?ioare relative% /cest ,ateriali 'l conine lu,ea existent #i biografiile diferiilor oa,eni vor arta totdeauna 'n $&,% Q* aceast privin cea ,ai ,are diversitate individual% /ltfel stau 'ns lucrurile cu liberele figuri ale zeilor, care nu exist 'n realitatea concret, ci au izvor't din i,aginaie% 6in aceast cauz, cineva ar putea s cread 'ns c poeii #i anti#itii, care creeaz 'n general idealul din spirit liber, nu-i#ii iau ,aterial pentru a,nuntele 'nit',pltoiaire dec@t din arbitrarul subiectiv al i,aginaiei% 6ar aceast reprezentare este fals, cci noi a, stabilit c anta clasic deviine aeea ce este ea ca ideal autentic nu,ai prin reacia fa de presupoziiile ce aparin 'n cIip necesar propriului ei teren% 6in aoeste presupoziii pnovin particularitile speciale care ? le confer zeilor viaa lor ,ai precis individual% Principalele ,o,ente ale acestor presupoziii au fost de-a 'n#irate, iar noi nu ave, aici deo't s a,inti, pe scurt cele spuse ,ai 'nainte% S+.JIDB+/ II% )% I6+/1D1 <3CS+I .1/SI.+ / /C2+I HL1 a* Izvorul bogat 'n coninut #i cel ,ai apropiat 'l constituie religiile si,bolice ale naturii oare servesc drept baz statornic a ,itologiei elene% Intruci't 'ns aici sf'nt atribuite astfel de trsturi zeilor reprezentai drept indivizi spirituali, ele trebuie s-#i piard 'n ,od esenial caracterul lor de si,bol, deoarece nu le este 'ngduit s ,ai pstreze o se,nificaie care ar fi deosebit de ceea ce este #i ceea ce 'nfi#eaz individul 'nsu#i% .oninutul si,bolic de ,iai 'nainte devine acu,, din acest ,otiv, cIiar coninut al unui subiect divin, #i cu, el nu se refer la ceea ce este substanial lia zeu, ci nu,ai la particularitatea ,ai ,ult incidental, un astfel de ,aterial se degradeaz, devenind istorie exterioar, fapt sau eveni,ent, atribuite voinei zeilor 'n cutare ori cutare situaie particular% /stfel, reapar aici toate tradiiile si,bolice ale poe,elor sacre na5 vecIi #i, ca aciuni ale unei individualiti subiective, adopt nescIi,bat fon,a unor eveni,ente #i istorii o,ene#ti oare s-iar fi ntmplat cu zei #i care n-ar fi fost nscocite dup plac nu,ai de ctre poet-% :'nd, de exe,plu, Ho,er poveste#te c zeii s-au dus la irepro#abilii etiopieni s cIefuiasca ti,p de dousprezece zile, aceast poveste ca si,pl fantezie a poetului ar fi o nscocire ,izerabil% .u povestirea despre na#terea lui Iupiter lucrurile stau tot a#a% .ronos, zice-se, #i-ar fi 'ngIiit toii copiii pe care-i procrease, 'nc't Cea, soia sa, c'nd devine gravid cu Zeus 8 cel din un, copil 8 se 'ndrept spre .reta, '#i nscu acolo copilul, iar 'n locul copilului lui .ronos 'i ddu s 'ngIit

o piatr pe oare o 'nvelise 'n piei% Sai t'rziu, .ronos 'i d afar pe gur iar#i pe toi capiii, pe fete #i pe Pioiseidan% /ceast istorisire, luat ca nscocire subiectiv ar fi pueril 4 ,ai strbat 'ns 'n ea resturile unor se,nificaii si,bolice care, piera'ndu-i#i caracterul si,bolic, se 'nfi#eaz ca eveni,ent pur eEterior' S ,ai ,enion, 'n aceast legtur de idei istoria zeiei .eres '#i a Proserpinei% /ici, vecIea se,nificaie si,bolic este putrezirea #i 'nclarea se,inei% Situl prezint feno,enul astfel 5 Proserpina s-ar fi -ucat 'ntr-o vale cu flori #i ar fi cules narcisvtl parfu,at, care avea o sut de flori pe o singur rdcin% /tunci se cutre,ur p,@ntul, Pluton iese din p,'rut, o ridic pe Proserpina care plS,gaa 'n carul su de aur #i o conduce 'n infern% /tunci .eres, ,a, 'ndurerat, rtce#te 'n zadar ,ult ti,p pe p,i'nt% 'n sf@r#it, Proserpina se 'ntoarce 'napoi pe p,i'nt, dar Zeus i-a 'ngduit acesit luioru nu,ai 'ntru-c't Prosierpi,a n-a gustat 'nc din ,'nioarea zeilor% 6urere 'ns, o dat, 'n +lizeu, ea ,'noase totu#i o rodie #i din aceast cauz -.S 210 HL) P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. nu-i era 'ngduit s petreac pe p,@nt dec't pri,vara #i vana% 8 Bici aici se,nificaia general nu #i-ia pstrat for,a ei $&), * si,bolic, ci este transfor,at 'ntr-o 'nt@,plare o,eneasc care las s i se 'ntrezreasc 'nelesul generali nu,ai de depante, prin ,ultele trsturi exterioare% 8 Poreclele zeilor tri,it #i ele adesea la astfel de baze si,bdlioe, dar aoeatea #i-au #ters for,a lor si,bollic #i nu ,ai servesc dec'lt oa s dea individualitii o deter,inare ,ai plin% $!* Dn alt izvor pentru particularitile pozitive allie diferiilor zei 'l dau raporturile locale, at't referitor la originea reprezentrilor despre zei, c't #i 'n ce prive#te instituirea #i 'nceperea funciilor lor '#i diferitele locuri 'n care ei au fost venerai 'n ,od deosebit% a a* 6e aoeea, cu toate c reprezentarea idealului #i a fru,useii lui generale s-a ridicat deasupra particularitilor a ceea ce este specific local, reunind, datorit universalitii i,aginaiei artistice, diferitele de,ente exterioare 'ntr-o i,agine total absolut corespunztoare se,nifiaaiei substaniale, c'nd sculptura aduce pe zei potrivit individualitii lor #i 'n situaii #i relaii particulare, aceste trsturi particulare #i culori locale reapar totu#i ,ereu la lu,in, pentru a indica ceva ,ai precis referitor la individualitatea celui reprezentat, de#i nu este vorba dec't de ceva doar 'n cIip exterior ,ai precis% 6e exe,plu, Pausanias a,inte#te o ,uli,e de astfel de reprezentri locale, portrete, tablouri, legende, pe care leia vzut 'n te,ple, 'n locuri publice, 'n tezaure alle te,plelor, ', regiuni unde sa 'nt@,plat ceva i,portant sau despre care a auzit% 2ot astfel, 'n privina aceasta, loaaliti #i vecIile tradiii pri,ite din strini se a,estec 'n ,iturile alene cu cele indigene #i tuturora le este dat ,ai ,ult ori ,ai puin o referire la istoria, na#terea, 'nte,eierea statelor #i cu deosebire la 'nte,eierea acestora prin aoilonizane% 'ntruc't 'ns acest variat ,ateriali special #i-a pierdut, 'n

universalitatea x= ^* zeilor, se,nificaia lui originar, datorit acestei ',pre-urri iau na#tere istorii care r,@n pentru noi confuze #i lipsite de 'neles% /stfel, de exe,plu, 'n al su Pro$eteu BscIil ne rdlateaz rtcirile lui Io 'n toat aspri,ea #i exterioritatea lor de basorelief 'n piatr, fr s fac aluzie la vreo se,nificaie ,oral, istoric sau natural% 2ot astfel se 'nt@,pl cu Perseu, cu 6ionisos etc, ,ai ales 'ns cu Zeus, cu doicile lui, cu infidelitile lui fa de Hera, pe care dl ocazional o las s at@rne 'ntre cer #i prn'nit S+.JIDB+/ II% )% I6+/1D1 <LCSI JN2 cu picioarele agate de o nicoval% Istoria lui Hercule cuprinde 2i ea de-a val,a ,ateriallull cal ,ai variat #i ,ai pestri, care 'n astfel de istorii ',bnac apoi un aspect ou totul o,enesc 'n for,a unor eveni,ente, fapte, pasiuni, nenorociri 'nt@,pltoare #i a altor incidente% Pp1* 'n afar de aceasta, puterile terne ale antei clasice s'ot substanele generale ale for,rii #i dezvoltrii existenei o,ene#ti #i ale activitii poporului grec, din aile crui 'nceputuri niaionialle strvecIi, din epoca eroic #i din alte tradiii, au r,as nu,eroase vestigii particulare lipite de zei p'n 'ntr-o epoc de ,ai t@rziu% /stfel, 'n confuzele istorii ale zeilor ,ulte trsturi indic cu siguran indivizi istorici, eroi, popoare ,ai vecIi, eveni,ente #i 'nt@,plri naturale referitoare la lupte, rzboaie #i alte contingene% Pi cu, baza de plecare a statului o constituie fa,illia #i diversitatea ginilor, tot astfel #i elenii '#i aveau zeii fa,iliei, penaii #i zeii gentilici, precu, #i zeitile aprtoare alle diferitelor ceti #i state% :u referire la ele,entul istoric, s-a fcut afir,aia c originea zeilor eleni 'n general trebuie derivat din astfel de fapte istorice, eroi, regi strvecIi% /cest fel de a vedea, repus ,ai de cur'cnid 'n circulaie de ctre Heine, este plauzibil, dar plat% 'ntr-un fel ase,ntor, Bicolas <reret, un $&s% ;O francez, a ad,is, de exe,plu, aa principiu genenal al rzboiului zeilor conflictele diferitelor corpuri preoe#ti% . a intervenit aici un astfel de ,o,ent istoric, c anu,ite se,inii #i-au i,pus concepiile lor despre diviin, de ase,enea c diversele loaaliti au furnizat trsturi pentru individualizarea zeilor, toate acestea s'nt, fr 'ndoial, ad,isibile, dar adevrata origine nu rezid 'n aoeslt ,aterial istoric exterior, ci 'n puterile spirituale ale vieii 8 ei au #i fost concepui ca astfel de puteri 8, 'not nu este 'ngduit s se confere dle,entului pozitiv, local, istoric, un rol ,ai ,are dec't acela de a contribui la pls,uirea ,ai deter,inat a diferitelor individualiti% [* 'ntrud't apoi zeul devine obiect al rWpnezentrii o,ene#ti #i prin sculptur el este reprezentat 'n ,sur #i ,iai ,are 'n fon, real, aonporal 8 for, fa de care o,ul se co,port 'n cult iar#i prin aciuni rituale adresate diviViullui 8, datorit acestei relaii este dat un nou ,aterial pentru sfera pozitivului #i a aocidentalului% 6e exe,plu, ani,alele sau fructele ce se aduc ca -ertf fiecrui zeu, oastu,ele 'n care se 'nfi#eaz preoii #i poporul, ordinea 'n care s'nt sv'n#ite diferitele aciuni, toate acestea 'ngr,dindu-se, ofer ,aterial

pentru cdle ,ai HL( P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. variate trsturi% 6eoarece fiecare aciune de acest fel posed un nu,r neli,itat de aspecte #i de ele,ente exterioare, care, fiind 'nt@,pltoare, puteau fi a#a cu, s'nt, ori altfel 4 dar, ca unele ce aparin unei aciuni sacre, ele trebuie s fie ceva stabilit #i nu arbitrar 4 #i trebuie s se prelungeasc 'n sfera si,bolicului, 'n aceast categorie intr, de exe,plu, culoarea ',brc,intei, la BiacIuis culoarea vinului, tot astfel pieiliea de cprioar 'n care enau 'nvelii cei ce ur,a s fie iniai 'n ,istere 4 ',brc,intea zeilor #i atributele lor 4 ancul lui /polo de la 6elifi, biciul, bastonul #i nenu,rate alte ele,ente exterioare '#i au locul aici% /stfel de aciuni rituale devin 'ns 'ncetul cu 'ncetul si,pl obi#nuin, la sv@r#irea lor ni,eni nu se ,ai g@nde#te $&)%^i* Aa originea lor #i, orice se,nificaie le-a, putea eventual descoperi 'n cIip erudit, ele r,i'n aciuni pur exterioare, la care oi,uil particip din ne,i-locit interes, din glu,, din plcerea ce i-o d prezentul, din pietate sau fiindc a#$a e obiceiul, a#a este stabilit ne,i-locit #i fiindc #i alii fac asia% 6e exe,plu, o'nd, la noi, tinerii aprind vara focul sf@ntului Ion sau, 'n alte pri, sar peste foc, arunc spice 'n ferestre, acestea s'nt si,ple obiceiuri exterioare, a cror se,nificaie adevnat a trecut 'n u,br 'ntoc,ai cu, s-ia 'nt@i,pilat ou 'ncolcirile dansului sacru al tinerilor biei #i fete 'n :recia antic, dans ale crui ture, 'ntortocIeate ase,enea coridoarelor unui labirint, i,itau ,i#crile planetelor% Bu se danseaz pentru a g@ndi 'n ti,p ce se danseaz, ci interesul se li,iteaz la dans ca atare, la ,i#crile graioase, fru,oase, srbtore#ti ale dansului% 'ntreaga se,nificaie ce constituia baza originar, a crei 'nfi#are ena de natur si,bolic pentru intuiia sensibil #i pentru reprezentare, devine astfel 'n general o reprezentare a i,aginaiei, ale crei a,nunte ne plac ca o poveste sau pe care, ca 'n istoriografie, le accept, drept ele,ente deter,inate 'n spaiul #i ti,pul realitii exterioare #i despre care se spune 5 =este a#a>, sau =se spune>, 'se poveste#te> etc% Iat de ce sarcina antei nu poate fi dec't aceea de a reine o latur a acestui ,aterial devenit exterioritate pozitiv #i de a face din el ceva ce ne prezint 'n faa ocIilor pe zei ca indivizi concrei, vii, fc@nd doar nu,ai aluzie la o se,nificaie ,ai profund% .'nd i,aginaia l-a prelucrat din nou, toc,ai acest ele,ent pozitiv confer zeilor eleni graia vie a o,enescului, 'ntruc@t, 'n felul acesta, ceea ce este nu,ai substanial #i puternic este 'ncorporat 'n prezena individual, co,pus 'n ,od absolut din ceea S+.JIDB+/ II% )% I6+/1D1 <3CS+I .1/SI.+ / /C2+I HLH ce este cu adevrat 'n sine #i pentru sine #i din ceea ce este exte- $S- ^)* rior '#i accidental, iar nedeter,inatul, care de astfel persist 'nc 'n reprezentarea despre zei, este 'ngrdit ,ai de aproape #i u,plut de coninut ,ai bogat% Bu este 'ns 'ngduit s atribui, o valoare ,ai ,are acestor istorii speciale #i trsturi de

caracter particulare, deoarece, dotat la originea sa cu se,nificaie si,bolic, aaest ele,ent nu ,ai are acu, dec't sarcina de a desv@r#i, 'n raport cu ceea ce este o,enesc, individualitatea spiritual a zeilor, fc@nd din ea ,od-de-ia-ifideteri,inat sensibil #i adugi'n-du-i cu acest ele,ent, nedivin 'n ooninutul #i 'nfi#area lui, latura arbitrar #i accidental care aparine individului concret, 'ntruc@t 'nfi#eaz idealurile pure de zei 'n for,e intuitive #i 'ntruc't nu trebuie s reprezinte caracterul #i expresia dec't pe corpul viu, sculptura va lsa, desigur, cal ,ai puin s ias 'n eviden ulti,a individualizare exterioar 4 totu#i, se 'nt',pl #i 'n acest do,eniu acest lucru 5 de exe,plu, coafura, a#ezarea prului, a budlelor este alta la fiecare zeu 4 #i aceasta nu cu scopuri si,bolice, ci pentru a-l individualiza ,ai de aproape% /stfel, de pild, Hercule ane pr scurt, Zieus pr bogiat, dat spre spate 4 6iana are altfel de bucle dec't 0enus, Piallas /tena are pe :origo,a pe coif 4 #i aceast individualizare se face prevz@nd pe zei cu diverse ar,e, centuri, e#arfe, brri #i cu ,ulte alte ele,ente exterioare din cele ,ai variate% U* I, sfi'in#it, un a 1 t r e i 1 e ia izvor de ele,ente servind unei ,ai precise deter,inri a lor 'l au zeii 'n raporturile lor cu lu,ea concret, existent, cu ,ultiplele ei feno,ene naturale #i cu faptele #i 'nt@,plrile o,ene#ti% 6eoarece, dup cu, a, vzut, individualitatea spiritual lul'nd na#tere 8 'n parte potrivit esenei sale generale, 'n pante confor, singularitii ei particulare 8 din funda,ente naturale #i actiAit5i o,ene#ti anterioare interpretate si,bolic, ea r,@ne #i ca individ existent pentru sine pe plan spirituali 'n relaie ,ereu vie cu natura #i cu existena o,eneasc% .u, a, artat de-a ,ai sus, aici continu s curg i,aginaia poetului ca un izvor pururi fecund 'n istorii, trsturi de caracter, fiapte ce se povestesc despre zei% 1atuna artistic proprie acestei trepte este dat de faptul c indivizii divini s'nt de aproape a,estecai 'n aciunile o,ene#ti, iar elie-,enitele individuale alle 'nt@,plrilor s'nt totdeauna subsu,ate universalitii divinului 4 oa atunci, de exe,plu, o'nd spune, 8 cu toate c #i 'n alt sens 8 c cutare sau cutare destin este de la 6u,nezeu% :Iiiar 'n ,i-locul vieii reale obi#nuite, 'n corn^ * HLQ P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. pliicaiile vieii sale, 'n nevoile, te,erile #i speranele sale, elenul cuta refugiu la zei% Sai 'nt'd 'nt@,plri exterioare, considerate de preoi ca se,ne (o$ina)% s@nt interpretate 'n legtur cu sico-purile #i situaiile o,ene#ti% 3'nid necazul #i nenorocirea s@nt prezente, preotul trebuie s le l,ureasc te,eiul, s cunoasc ,@nia #i voina zeilor '#i s indice ,i-loacele de a face fa nenorocirii% Poeii 'ns ,erg cu explicaiile dor '#i ,ai departe, fiindc 'n ,are parte ei atribuie zeilor #i aciunii lor tot ce prive#te patosul general #i esenial, puterea care pune 'n ,i#care Iotr@rile #i aciunile o,ene#ti, 'nc'it activitatea oa,enilor apare totodat ca fapt a zeilor, care prin oa,eni '#i duc la 'ndeplinire Iotr@rile% Saterialul acestor interpretri poetice este luat din ',pre-urri obi#nuite, cu

privire la care poetul explic daic 'n eveni,entul reprezentat vorbe#te cutare or cutare zeu, ,ianifest'ndu-e activ 'n dl% Prin acaasita, poezia ,re#te considerabil cercul nu,eroaselor istorii speciale povestite despre zei% Pute, a,inti 'n aceast legtur c'tevia exe,ple, de care ne-a, servit de-a, din alt punct de vedere, o'nid a, tratat despre raportul dintre puterile u,ivier-, ^(* sale #i indivizii u,ani activii% Ho,er 'l prezint pe /ibile drept ?cel ,ai viteaz dintre grecii care se igseau 'n faa 2roiei% /ceast natur inabordabil a eroului Ho,er o expri, spun'nd c tot corpul lui /Iile este invulnera?bil, cu excepia clc'iului, de care a fost nevoit s-il in ,a,a lui d'nd l-ia cufundat 'n apa (tas9l9i' /ceast istorie aparine i,aginaiei poetului care explic fiaiptul exterior% 6iac 'ns o lu, 'n sensul c ea ar expri,a un fapt real, 'n oare cei vecIi ar fi crezut cu, crede, noi 'ntr-o percepie sensibil, ne for,, o reprezentare cu totul grosolan, prin care fiace, din Ho,er #i din toi grecii, precu, #i din /lexandru 8 care l-ia ad,irat pe /Iile #i a preuit noirocul lui de a-l fi avut pe Ho,er ca repsod al faptelor sale 8, oa,eni si,pli la ,inte, cu, face /delung, de exe,plu, spun'nd c lui /Iile nu i-ia fost greu s fie viteaz, deoarece el '#i cuno#tea invulnerabilitatea% /devrata vite-ie a lui /Iiille nu este prin aceasta nicidecu, di,inuat, cci el #tie #i despre ,oartea sa ti,purie #i, cu toate acestea, nu fuge niciodat de pericol, c'nd este necesar is se expun% .u totul altfel este descris aceea#i relaie 'n 9ntecul Tibelungilor# /ici, de ase,enea, Siegifried este invulnerabil, dar 'n afar de aceasta dl ,ai are casca care-l face invizibil% <aptul c, invizibil fiind, el @i st 'n a-utor regelui :untIer 'n lupta acestuia cu BrunIilda nu este dec@t o isprav de grosolan vr-itorie barbar, cane nu ne d o idee prea 'nalt nici de S.JIDB+/ II% )% I6+/1D1 <3CS+I .1/SI.+ / /C2+I HL" vite-ia lui Siegfried, nici de aceea a regelui :untIer% <r 'ndoial, la Ho,er zeii acioneaz adesea spre binelle diferiilor eroi, dar zeii se 'nfi#eaz nu,ai oa universalul a ceea ce o,ul este 2 'nfptuie#te ca individ, aciune la care el trebuie s contribuie cu toat energia erois,ului su% /ltfel, zeii n-ar fi trebuit dec't s o,oare 'n lupt pe toi troienii pentru a da?grecilor a-utor depilin% 6i,potriv, c@nd poveste#te btlia principal, Ho,er descrie a,nunit luptdle indivizilor #i nu,ai c'nd 'nvl,#eala x,, ^H 2i 'ncierarea devin generale, o'nd se dezlnuie cu furie ,asele viteze alle ar,atdlor una contra celeilalte, c'nd 'nsu#ii /res nvle#te ,@nios pe c',puil de btaie, atunci nu,ai lupt zei contra zeilor% /ceasta nu este nu,ai o gradaie fru,oas, splendid, ci aici este inclus un g@nd ,ai aid'nc 5 'n ceea ce e singular #i dis-cernabil, Ho,er recunoa#te rolul eroilor singulari, 'n ti,p ce 'n ceea ce e general, 'n ,ase, dl recunoa#te stp'nirea puterilor universale% 8 'n allt ',pre-urare, c'nd este vorba s fie o,o2Yt Patrodle, aare poart ar,dle invincibile ale lui /Iile, Ho,er 'l faoe #i pe /polo s apar (1liada% &0I, v% " !8 (^*% /se,ntor lui /res, de trei ori se repezise Patrodle 'n ,uli,ea troienilor #i de trei ori o,or@se de-a cite nou brbai% .'nd nvlii 'ns a patra oar, acWperit de 'ntunericul negru aii nopii, 'i

ie#i anainte, strbt'nd prin 'nvl,#eal, zeull, care, lovindu-l 'n spate, 'ntre u,eri, 'i s,ulge coiful cu putere, nct acesta, roisfo-go?liindu-ise pe p,@nt, sun asicuit, lovit de copitele cailor, iar podoaba-i de pr este ,@n-it de s@nge #i praf 4 lucru de ne'ncIipuit ,ai 'nainte% /polo rupe din ,@inile lui Patrodle p@n #i lancea ferecat, aioestuia 'i calde #i scutul de pe u,eri #i cIiar plato#a i-o desface <ebus /polio% /ceast intervenie a lui /polo poate fi considerat ca explicarea poetic a faptului c epuizarea, ase,ntoare ,orii naturale, este aceea oare pune sitp'-nire #i-l 'nvinge pe Patrodle 'n iure#ul #i 'n fierbineala luptei, cu orazia celei de-a patra nvliri% Bu,ai atunci e 'n stare +uforb is-i#i @nfig lancea l'n spatdle lui Patrocle, 'ntre u,eri 4 acesta 'ncearc, e adevrat, 'nc o dat s prseasc lupta, dar Heotor 'l a-unge de-a din ur, #i-i ',pl'nt 'n p@ntece spada% /tunci Hector scoate dIiote de izb@nd, bfc'ndu-i#i -oc de ,uribund% 6ar Piatrocle, cu voce slbit, 'i riposteaz 5 Zeus #i /poFo nuau 'nvins ou u#urin, cci ,i-au s,uls ar,ele de pe u,eri% $&,% ^Q* 6ouzeci ca tine a# fi dobor't cu lancea ,ea, dar ,-a ucis soarta cea necrutoare #i <ebus /polo 4 +uforb fu al doilea, iar tu, Hector, aii treilea care ,-iai lovit% 8 /pariia zeilor aste #i aici HL P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. nu,ai tl,cirea faptului c, de#i este aprat de ar,ele lui /Iiile, Patrocle, epuizat, nucit, esite totu#i uais% Pi nu e de loc superstiie #i nici -oc gratuit al i,aginaiei, oi este nu,ai trncneal s spui c fai,a lui Hector ar fi oarecu, di,inuat prin intervenia lui /polo #i c nici acesta n-ar avea 'n toat aceast aciune toc,ai rolul cel ,ai onorabil, deoarece aici nu e vorba dec't de puterea lui de zeu% /stfel de consideraii s'nt 'ns superstiii, pe c't de insipide, pe at'it de gratuite ale prozaicului intelect% .cii, 'n toate cazurile 'n oare Ho,er expilic 'nt@,plri speciale prin astfel de apariii de-ialle zeilor, zeii s'nt ceea ce este i,anent interiorului 'nsu#ii al o,ului, s'nt puterea propriei lui pasiuni #ii concepii sau, 'n general, puterile strii 'n oare se afl el, puterea #i te,eiul a ceea ce se 'nt',pl #i i se 'nt',pl o,ului din cauza acestei stri% .'nd se ivesc uneori #i trsturi cu totul exterioare, pur pozitive 'n co,portarea zeilor, acestea in ,ai cur@nd de glu, 4 ou, e, de exe,plu, cazul lui Hefaistos, care, la ,esele agilor, faice pe paIarnicul, 'n generali 'ns, Ho,er nu ia prea 'n serios realitatea acestor apariii 5 o dat acioneaz zeii, iar allt dat ei nu ,i#c de loc% :recii #tiau foarte bine c poeii erau aceia care provocau aceste apariii, iar dac credeau 'n ele credina lor se referea la ele,entul spirituali, inerent #i propriului spirit al o,ului, ele,ent care constituie, 'n eveni,entele date, universalulG #i este ceea ce e 'ntr-adevr activ #i ,otrice% ,^"* 'n toate aceste privine noi nu ave, nevoie de nici o superstiie pentru a putea gusta aceast reprezentare poetic a zeilor% b* /cesta este caracterul general al idealului clasic, a crui desf#urare ,ai a,pl va trebui s-o exa,in, ,ai precis c'nd vo, trata despre diferitele arte% 'n locul acesta ,ai este de adugat doar observaia c, $orid't ar tirade zeii #i

oa,enii spre particularizare #i spre acu,olliairea unor ele,ente exterioare, 'n arta clasic ei trebuie s pstreze totu#i baza ,oral afir,ativ 5 subiectivitatea continu s r,@n 'n unitate cu coninutul substaniali al puterii ei- 'ntoc,ai cu, nat9ral9l r,fne 'n aria greac 'n ar,onie tu spiritualul, fiind totodat subordonat interiorului ca existen adecvat, tot astfel interiorul subiectiv al o,ului se 'nfi#eaz totdeauna 'n fer, identitate cu obiectivitatea autentic a spiritului, adic cu coninutul esenial all ,oralitii t#i al adevrului% Sub acest aspect, idealul clasic nu cunoa#te nici separarea luntricului de figura exterioar, nici ruptura subiectivului, deci #i a arbitrarului abstract, 'n scopuri #i pasiuni, pe de o parte, nici separarea de universalul devenit astfel absS+.JIDB+/ II% )% I6+/1D1 <3CS+I .1/SI.+ / /C2+I HL^ tnact, pe de allt parte% Biaza caracterelor trebuie, prin ur,are, s r,i'n substanialul, iar ceea ce este ru #i pctos #i aparine subiectivat aii 'ncuibate 'n sine este exclus din cercul reprezentrilor proprii clasicului 4 'nainte de toate 'ns, r,i'n 'nc cu totul strine de art aici duritatea, rutatea, infa,ia #i atrocitatea, trsturi de caracter care au pri,at un loc 'n arta ro,antic% <r 'ndoial, constat, c nu,eroase cri,e 8 uciderea ,a,ei, a tatlui #i alte cri,e ',potriva iubirii #i pietii fa,iliale 8 s'nt tratate 'n repetate r@nduri ca obiecte #ti 'n arta greac, dar nu ca si,ple cruzi,i sau 8 cu, a fost nu de ,ult ,od la noi 8 ca unele ce ar fi fost produse de natura iraional cu fiailis aparen de necesitate a a#a-nu,itului destin, ci,?atunci o'-nd s'nt corni#e cri,e de ctre oa,eni #i 'n parte ordonate de zei #i aprate de $S),^ * ci, astfel de aciuni s'nt totdeauna 'nfi#ate 'ntr-o lu,in oare las s se desprind -ustificarea ce le este 'ntr-adevr i,anent% c* 6ar, 'n ciuda acestei baze substaniale, a, vzut dezvoltarea general a artei zeilor clasici abandon@nd tot ,ai ,ult cal,ul idealului #i anga-@ndu-ise 'n lu,ea variat a feno,enelor individuale #i exterioare, 'n tratarea a,nunit a eveni,entelor, 'nt',plrilor '#i aciunilor, care devin tot ,ai o,ene#ti #i ,ai o,ene#ti% Prin aceasta, arta clasic trece 'n cele din ur,, 'n ce prive#te coninutul ei, la s i n g u 1 a r i a# a r e a proprie individualizrii 'nt',pltoare, iar 'n ce prive#te for,a ei la agrea-b i 1, la igraios% /nu,e, agreabilul este elaborarea aspectului singular al feno,enului exterior 'n toate punctele lui 4 datorit acestui fapt, opera de art nu nu,ai c nuil ,ai ,i#c pe spectator 'n ce prive#te interiorul lui substanial, ci 'ntre dl #i ea se stabile#te o ,ultipl raportare #i 'n privina oaraoterului finit all subiectivitii lui% <iindc toc,ai 'n transfoir,ar-ea 'n ceva finit a ,odului de a fi al artei rezid legtura str@ns cu acel subiect, el 'nsu#i finit, luat ca atare, subiect care acu, se regse#te #i se gust pe sine, asia cu, este el, 'nt',ipltor, 'n opera de art% Seriozitatea zeilor devine graie care nu ziguiduie #i nici nu-ll 'nal pe o, deasupra particularitii lui, ci-ll las s persevereze liniCtit 'n ea, nepretinzl'nrl dec@t s-i cauzeze plcere% 6up cu,, 'n general, i,aginaia, c'nd '#i 'nsu#e#te rWprezentrlle religioase #i le elaboreaz liber cu scopul de a pls,ui fru,osul, 'ncepe de-a s fac s dispar serioizitatea pietii, corup'nd sub acest aspect

religia ca religie, tot a#a, pe treapta pe care ne afl, aici, lucrul acesta se 'nt',pl cel ,ai adesea prin aciunea agreabilului #i a plcutului% 6eoarece agreabilul nu face s se dezvolte H1L P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. ,ai departe substanialul, se,nificaia zeilor, universalul ce le ^^* este i,anent, ci aspectul finit, existena sensibil #i interiorul lor subiectiv s'inlt ele,ente care trebuie s trezeasc interes #i s procure satisfacie% 6e aceea, ou c't prevaleaz ,ai ,ult 'n fru,os graia existenei reprezentate, cu at@t ,ai ,ult far,ecul ei 'n#eltor abate spinitul de la universali Ci%d 'ndeprteaz de coninutul valoros care singur ar putea da satisfacie descinderii 'n ad'ncuri% O% 6e acest $ca-Jaoeie-iie-icaizianl#i de acesit r-BTes-de% deteri,i-- a ceea ce este s---Uu--ar 'n figura zeilor sie leag trecerea% un;al do,eniu l for,elor artei 6eoarece 'n ceea ce este de natur exterioar rezid diversitatea proprie transfor,rii 'n ceva finit, care, atunci d'nd dob@nde#te loc liber de desf#urare, se opune l'n cele din ur, ideii interioare, universalitii #i adevrului ei #i 'ncape s trezeasc ne,ulu,irea g@ndului de realitatea sa, care nu-i ,iai este adecvat CAPITOLUL AL III-LEA -.!! 1NN6 DISOLUJIA FORMEI CLASICE A ARTEI eii icDaisVi l'#i au fin iei l',isiisi% eranenele pieirii Icc '#i daci ei Wg dup isine;#i disdluia idealului dliasic, c'nd lipsurile >ce> le is'nit ni,ianenite ptrund 'n con#tiin datorit ffins#i dezvoltrii artei% *.a principiu lall laoestui ideali, a#a cu, a reie#it dl ,iai sus, a, stabilit inidividuaGiitataa isprritual icare S#i gse#te expresia absdlut ?adecviat 'n ?existena extenioar, ne,i-locit, corporal% 'ns aceast individualitate s-a divizat 'ntr-o serie de indivizi divini, al cror nnod-dater,iniat-de-ianfi nu este necesar 'n sine #i pentru sine '#i deci de ?la i'noaput esite dat prad aocidentali-tii% 6in laoeast cauz, zeii atotputernici ise 'nfi#eaz con#tiinei adinei '#i pls,uirii artistice oa unii ce s@nt suicoepitibiili de o pasibil disolluie% 1. DESTINUL 'n plin apogeu ial dezvoltrdi ei, sculptura 'i accept pe zei fr l'ndoiail ica pe ,i#ite puteri isiulbsta,iialle, di'tndu-le o for, datorit 'feu,useii creia ei exista ica unii ce se reaze, 'nainte de toate '#i cu certitudine pe iei 'n#i#i, lucru posibili 'n ur,a faptului ic, 'n ia,iinitita for,, dle,enitelle exterioare '#i accidentale apar 'n ,sur ,ini,% 6ar ,uli,ea '#i d ii v e r s i t a -t e a izeilor si'nt iceea ice constituie ia c ic i d ie in t a 1 i t a t e ia lor, iar cugetarea 'i dizolv 'n deter,inaia %unei unice diviniti, prin puterea creia 8 putere ia necesitii 8 %ei se co,bat #i se depreciaz ?reciproc% 6eoarece, oric't de generiall ar fi iconce- $&,% ioi H1) P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2f.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. put puterea $fiecrui zeu particular, totu#i icia putere a unei individualiti

particulare ea are $totdeauna nu,ai un cuprins li,itat% 'n afar ide aceasta, zeii ,u ise ,enin $'n cal,ul lor etern 4 ei se pun 'n ,i#aare ur,rind scopuri particulare, ',tru-c't s@nt atra#i $'ncoace #i 'ncolo 8 c'nd s a-ute aici, o'nd s ',piedice ori s distrug dincolo 8 de strile $#i conflictele pre-exiistenite ale realitii concrete% $6,ar aceste irealiti diverse 'n care intr zeii, iaa indivizi ice $acioneaz, conin o latur lovit de aecidantalitate, oare tuilbur substanialitatea divinului )orict $ar continuia laceasta s r,l'n baza do,inant* #i ade,ene#te pe zei 'n poziiile finitului ,rginit% 6in cauza acestei finiti i,anente -zeilor l'n#i#i, ei a-ung 'n -contradicie cu ,reia #i de,nitatea lor, cu $fru,useea $existenei F-or '#i, tot prin ea, si'nt cobor@i 'n do,eniul arbitrarului '#i $al accidentaliDlui% Idealul adevrat nu $Scap de co,pleta evideniere ia acestei contradicii deo't irWprezenit'nd 8 icu, se $'nt',pl l'n iscullptura autentic cu diferitele ei istatui a#ezate 'n te,ple 8 indivizii divini pentru sine, $solitari, 'n repaus cal,, av'nd 'ns 'n ei ceva lipsit de via '#i de cldura senti,entului, precu, #i lacea u#oar trstur de tristee de $oare la, -a,intit de-a ,iai sus% /ceast tristee oglinde#te destinul llor, i'ntruc't ea arat c exist ceva ,ai ffinalt deasupra lor #i -c este $necesar trecerea de la ice e particular 'n ei la unitatea lor general% +xa,iri'nd 'ns felul $#i for,a acestei uniti superioare, constat, c, fia ide individualitatea #i caracterul irel4ativ deter,inat ial zeilor, ea este ceea ce e 'n sine abstract #i lipsit de for,, necesitatea, destinul, care, 'n for,a aceasta iabsbract, ieste nu,ai ceea ce e superior 'n generali, st-p'nind peste zei s#i oa,eni, dar r,l'n'nd ca atare ne'neleas #i de necuprins% 6estinul nu este 'nc %scop %absolut, existent pentru sine #i prin aoeasta, 'n acela#i ti,p, decizie subiectiv, personal, $&,% 1L)* diviin, ci este nu,ai puterea universal unic, care dep#e#te natura particular a diferiilor zei #i, din cauza aceasta, nu se poate reprezenta 5#i pe tsine ica individ, cci atunci ea nu s-ar 'nfi#a deo't ca una printre ,ultele individualiti #i n-ar plana peste ele% Iat de ce r,'ne destinul fr figur #i individualitate '#i nu este 'n for,a aceasta %abstract dec't necesitatea ca atare, creia trebuie is i se supun i#i ide care trebuie s asculte ca de destin ce il-ove#te lirevacabil zieii '#i oa,enii, ei care, 'ntruc't s'nt fiine particulare, se separ unii de alii #i se co,bat, '#i afir, unilateral fora individual #i 'ncearc s se ridice deasupra propriilor lor li,ite #i faculti% S+.JIDB+/ II% !% 6IS31DJI/ <3CS+I .1/SI.+ / /C2+I H1! *. DISOLUJIA >EILOR PRIN ANTROPOMORFISMUL LOR 6ar, cu, ceea ce e $'n sine '#i pentru sine necesar nu aparine zeilor individuali, nu constituie coninutul propriei lor auto-deter,inri, ici planeaz nu,ai peste ei, ca abstracie lipsit de deter,inaie, ilatura particularitii #i a singularitii este lsat liber prin -aceasta #i nu se poate -sustrage sorii de a $ter,ina 'n de,ente exterioare alle for,ei o,ene#ti #i (i$ ele,entele ,rginite alle antropo,orfis,ului, icare convertesc pe zei 'n contrarul a ceea ce constituie conceptul subsitania?lullui #i al divinului% 6e-aceea pi-eirea acestor -zei fru,o#i

ai artei ieste absolut necesar prin ea 'ns#i, 'ntruci't l'n cele din ur, con#tiina nu-i ,ai poate accepta #i, -din aceast icauz, de la ei se re'ntoarce 'in sine% Sai precis ans, de-a feldl de a fi iall antrWpa,orfisi,ului dien este acela prin care zeii is-e idizdlv at't pentru credina raligioas, c't #i pentru ,eea poetic% a* 6eoarece individualitatea spiritual se 'ncorporeaz, desigur, ca ideali 'n figura o,eneasc, dar $'n cea ne,i-locit, adic 'n $figura corporal, '#i nu l'n ceea ce este o,enesc 'n sine #i pentru sine, care, 'n lu,ea ilui interioar, lu,e a con#tiinei subiective, se #tie pe sine, fr $'ndoial, distinct de 6u,nezeu, dar $&,% care #i supri, $aceast deosebire, devenind astfel una cu 6u,nezeu '#i deci subiectivitate absdlut, infinit 'n sine% se in a* 6e aceea idealuluii plastic 'i lipse#te proprietatea de a ifi#a pe sine ca interioritate, care se #tie infinit% <ru,oasele figuri plastice nu is'nt nu,ai piatr -ori ,etal, ci lipse#te #i din coninutul si din expresia lor subiectivul infinit% -Pute, s ne 'nsuflei, c't dori, pentru fru,os '#i pentru art, aceast ' n -s u f 1 e t i r e r,'ne cevia subiectiv, acel subiectiv care FID se gse#te #i 'n obiectul intuiiei noastre, 'n izei% Pentru adevrata totalitate se cere 'ns #i aceast latur ia unitii #i infinitii subiective care se cunoa#te pe tsine, fiindc nu,ai ea constituie 6u,nezeul cal viu ,#i #tiutor '#i pe o,% .'nd aceast totalitate nu este declarat 'n cIip esenial #i ca aparin'nd coninutului #i naturii absolutului, acesta nu se -'nfi#eaz ca subiect, ci este prezent pentru intuiie nu,ai cu obiectivitatea lui% fr spirit con#tient 'n sine% Individualitatea zeilor posed 'n ea, se 'nelege, #i coninut aparintor subiectului, dar ffl posed ca pe un ele,ent accidental #i 'ntr-o for, de dezvoltare care, ca atare, se ,i#c 'n afara cali,Dlui #i fericirii substaniale alle zeiDor% !! - e% 1)! H1( P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. !* Pe de alt 7parte, subiectivitatea care se afl 'n faa zeilor plastici nici ,u este subiectivitatea 'n sine infinit #i adevrat, deoarece aceasta 8 cu, vo, vedea ,ai de aproape o'nd va fi vorba despre a treia for, artistic, despre cea ro,antic 8 are 'n faa ei obiectivitatea ce-i corespunde, atnu,e pe 6u,nezeu infinit 'n sine #i care se cunoa#te pe sine% 6ar, 'ntruc@t pe treapta de care e vorba acu,, 'n desv@r#it de fru,oasa ii,agine a zeilor, subiectul nu se 'nfi#eaz pe 's i n e ca prezent con#tiinei, #i toc,ai de aceea nici ca existent l'n ,od obiectiv 'n intuiia sa, el 'nsu#i este 'nc nu,ai deosebit #i desprit de obiectul su absolut #i, din aceast cauz, este subiectivitatea pur accidental, finit% $&,% IS* U* S-iar putea crede c trecerea 'ntr-o sfer superioar ar fi putut fi conceput #i ea de ctre i,aginaie #i art drept iun nou rzboi al zeilor, trecere ase,ntoare pri,ei trecerii, trecerii de ila si,bolica zeilor ,aturii Ia idealurile spirit9ale oile artei clasice% 2ot?i#i, nu acesta este cazul% 6ii,ipotrirv@, aceast trecere s-a fcut pe un plan icu totul altul, ca lupt

con#tient a realitii #i a prezentului 'nsu#i% Prin aceasta, arta pri,e#te, 'n ce prive#te coninutul superior pe care trebuie s-il prind 'n noi for,e, o poziie cu totul scIi,bat% /cest coninut nou nu se i,pune pe sine ca revelare fcut cu a-utorul artei, ci #i fr laoeasta el este evident ca atare, 'nfi#'ndu-se pe planul prozaic al co,baterii prin te,eiuri #i apoi, 'n suflet #i 'n senti,entele religioase ale acestuia, prin ,iracole #i ,artiriu etc, 'n cunoa#terea subiectiv, cu con#tiina opoziiei tuturor lucrurilor finite fa de absolut, care, 'n istoria real, apare ca desf#urare de eveni,ente 'ndreptat spre un prezent nu nu,ai reiprezentat, ci rea 1% 6ivinul, 6u,nezeu 'nsu#i, s-a fcut trup, s-a nscut, a trit, a suferit, a ,urit #i a 'nviat% /cesta nu este un coninut inventat de art, oi exista 'n afara ei, #i ea nu l-a luat din ea 'ns#i, ci l-a gsit dat 'n prealabili, spre pls,uire artistic% Sus,enionata pri, trecere #i lupt a zeilor, di,potriv, #ia avut originea 'n 'ns#i concepia #i i,aginaia artistic, care '#i scoate 'nvturile #i figurile din interior, d'ndu-i o,ului ui,it pe noii lui zei% 6e aceea zeii clasici #i-au obinut existena nu,ai 'n reprezentare #i exist nu,ai 'n piatr #i 'n ,etalN sau 'n intuiie, dar nu 'n carne #i oase, sau 'n ?spirit real% /ntropo,orfis,ului zeilor eleni 'i lipse#te astfel existena u,an real, cea corporal, ca #i cea spiritual% /ceast irealitate 'n ti,p #i 'n spirit o aduce abia cre#tinis,ul ca existen, via #i aciune S+.JIDB+/ II% !% 6IS31DJI/ <3CS+I .1/SI.+ / /C2+I H1H ale lui 6u,nezeu 'nsu#i% /stfel, aceast corporalitate, carnea 8 de#i ceea ce este pur natural '#i sensibil este considerat ca fiind negativ 8 a fost $reabilitat, iar a%ntropo,orficul sfinit% 6up cu, originar o,ul era cIipul lui 6u,nezeu, tot a#a 6u,nezeu &)% io este cIip iaG o,ului '#i cine 'l vede pe fiul l'l vede pe tatl, cioe-l iube#te pe fiul l'l iube#te #i pe tatl 4 6u,nezeu trebuie cunoscut 'n existena real% Prin ur,are, acest coninut nou nu este adus 'n con#tiin prin concepiile artei, ci este dat acesteia din afar, ca 'nt@,plare real, ca istorie a lui 6u,nezeu devenit trup% /dineaori 8 ,enionata trecere nu putea deci s-#i aib punctul de pleoare 'n art, contrastul dintre vecIi #i nou ar fi fast prea ,are% 6ivinitatea religiei revelate este, dup coninut #i dup for,, 6u,nezeul cu adevrat real, fa de care adversarii5 si ar fi deci si,ple fiine ale 'ncIipuirii, care nu-i pot sita ',potriv pe acela#i teren% 6in contr, vecIii #i noii zei ai artei clasice aparin ca atare, #i unii #i alii, do,eniului reprezentrii% +i nu posed dec't realitatea de a fi concepui '#i reprezentai de spiritul finit drept puteri ale naturii #i ale spiritului, iar 'n ce prive#te opoziia #i lupta dintre ei, acestea s'nt luate 'n serios% Ins dac trecerea de la zeii eleni la 6u,nezeul cre#tinis,ului ar itrebui s fie fcut de pe poziiile artei, reprezentarea luptei dintre zei n-ar fi luat cu adevrat 'n serios% b* Iat de ce acest conflict #i aceast trecere au #i devenit nu,ai 'n ti,pul din ur, obiect 'nti,ipltoir #i izolat al artei, obiect care n-a putut face epoc, #i 'n aceast for, n-ia putut fi un ,o,ent care s se i,pun 'n ansa,blul dezvoltrii artei% In aceast privin, vreau s a,intesc aici 'n trecere c'teva

feno,ene devenite celebre% In ti,pul din ur,, pute, auzi adesea pe ,uli regret'nd pieirea artei clasice, iar nostalgia dup zeii #i eroii greci a fost de ,ulte ori expri,at #i de %poei% /cest x,% io- doliu este expri,at apoi ,ai ales prin contrast fa de cre#tinis,, despre care, desigur, se ad,ite c conine adevrul superior, dar cu restricia c din punctul de vedere al artei acea pieire a anticIitii clasice nu poate fi dec't regretat% Poezia lui ScIiller intitulat Zeii 4reciei are acest coninut% /ceast poezie ,erit s fie considerat #i aici nu nu,ai 'n ceea ce prive#te fru,useea prezentrii '#i rit,ul ei isonor, tablourile ei vii #i tristeea ,i#ctoare a senti,entelor ce au produs-o, ci #i 'n ce prive#te coninutul ei, deoarece patosul lui ScIiller este totdeauna #i adevrat, #i ad'nc gi'ndit% H1Q P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. <r 'ndoial, 'ns#i rdligia cre#tin conine 'n ea ,o,entul artei, dar, 'n cursul dezvoltrii ei, 'n =epoca lu,inilor>, ea a atins o poziie c'nd g@ndul, intelectul, a 'nlturat ele,entul de care are absolut nevoie arta, adic figura o,eneasc real #i apariia real a lui 6u,nezeu% 6eoarece figura o,eneasc #i ceea ce ea expri, #i spune, eveni,ent #i aciune o,eneasc, senti,ente o,ene#ti, acestea toate s'nt for,a 'n care arta trebuie s prind #i is reprezinte coninutul spiritului% 6ar, 'ntruc't intelectul a fcut din 6u,nezeu un si,plu obiect al g'ndinii #i n-a ,ai cnezut 'n apariia spiritului lui 'n for, de realitate concret, 'ndeprt@nd astfel 6u,nezeul g@ndirii de orice existen real, acest fe*l de lu,inare religioas a a-uns cu necesitate la reprezentri #i exigene inco,patibile icu anta% .'nd 'ns, ie#ind din aceste abstracii, intelectul se ridic iar#i la nivelul raiunii, apare de 'ndat nevoia de ceva concret, #i deci #i de concretul care este arta% Perioada intelectului ilu,inat a fcut, evident, 4#i art, dar 'ntr-un cIip foarte prozaic, cu, pute, $&t% io"* vedea la ScIiller 'nsu#i, care a 'nceput s scrie 'n spiritul acestei perioade% 6ar, si,ind lipsa raiunii, a fanteziei #i a pasiunii pe care intelectul nu le putea satisface, dup aceasta dl a fost cuprins de dorul viu #i fierbinte al lartei 'n generali #i, ,ai precis, de $nostalgie dup arta clasic a grecilor #i a zeilor lor #i dup concepia lor despre lu,e% Sai isus-a,intita poezie a luat na#tere din aceast nostalgie respins de fel9l abstract de a gi'ndu aii ti,pului isu% Potrivit variantei iprirne a acestei poezii, poziia lui ScIiller fa de cre#tinis, este cu totul pole,ic 4 ulterior, el i-a atenuat aspri,ea, deoarece ea era 'ndreptat nu,ai ',potriva felului de a vedea al intelectului, fel propriu =epocii lu,inilor>, care, i,ai t'rziu, 'ncWpuse ea 'ns#i s-#i piard do,inaia asupra spiritelor% In pri,ul r@nd, poetul laud concepia elen pe care o consider fericita #i pentru care 'ntreaga natur era vie #i plin de zei, dup aceea trece la prezent #i la prozaica lui concepie despre legile naturii '#i despre poziia o,ului fa de 6u,nezeu, #i spune 5 =/ceast lini#te trist de creator ,l ,eu ',i vorbe#te oare M 'ntunecat ca el 'nsu#i 'i este valul, #i ceea ce-l poate prea,ri e- r e n u n a r e a ,ea>% <r 'ndoial, renunarea constituie un ,o,ent esenial 'n cre#tinis,, dar nu,ai

'n reprezentarea ,onaIal pretinde ea o,ului s-i#i o,oare afectivitatea, senti,entele, a#a-nu,itele i,pulsuri ?ale naturii #i s nu se 'ncadreze 'n lu,ea real, raional, ,onail, 'n fa,ilie, 'n stat, 'ntoc,ai cu, filozofia 'u,iniS+.JIDB</ II% S% 61SL1DJI/ <3CS+I .1/SI.+ / /C2+I H1" lor #i deis,ul ei 8 care pretinde c 6u,nezeu nu poate fi cunoscut 8 i,pun o,ului supre,a renunare de a nu #ti ni,ic despre 6u,nezeu, de a nu-l 'nelege% Potrivit adevratei concepii cre#tine, renunarea nu este, di,potriv, dec't ,o,enituil ,i-llocirii, punctul ide trecere, 'n care ceea oe este pur natural, sensibili #i finit 'n general, prse#te ,odul su inadecvat de a fi pentru a 'ngdui spiritului s a-ung la o libertate superioar #i la ',pcare cu sine 'nsu#i, libertate #i fericire pe care elenii nu le-aiu cunoscut% 6e repausul unui 6u,nezeu solitar, de retra- $&)% 'o gerea ilui si,pl 'n sine 'nsu#i #i de deta#area lui de lu,ea dez-divinizat nu poate fi deci vorb 'n cre#tinis,, cci toc,ai acu, a,intitei liberti #i ',pcri a spiritului 'i este i,anent 6u,nezeu #i, considerate sub acest aspect, s'nt absolut false vestitele cuvinte ale lui ScIilliler 5 =:'nd zeii erau ,ai u,an, #i oa,enii erau ,ai divini>% 6e aceea trebuie s scoate, 'n eviden ca ,ai i,portant ,odificarea ulterioar a 'incbeienii, unde se spune despre zeii eleni 5 =S,ul#i din torentul ti,pului, salvai, plutesc ei pe cul,ile Pinduiui 4 celui ee-i dat ne,uritor 'n c'ntec s triasc, trebuie s piar 'n via>% Prin aceasta este confir,at cu totul ceea ce relata, #i ,ai sus, anu,e 5 zeii eleni #i-iau avut sediul nu,ai 'n reprezentare #i 'n i,aginaie #i ei n-au putut nici s se afir,e 'n realitatea vieii, nici s dea spiritului finit supre,a lui ,ulu,ire% 'n alt for, s-a 'ndreptat ',potriva cre#tinis,ului ParnU 8 nu,it pentru elegiile lui reu#ite 2ibull al francezilor 8, %scriind un lung poe, 'n zece c'nturi, un fel de epopee 5 -a guerre des Dieux XCzboiul zeilorA, spre a-i#i bate -oc cu frivolitate franc #i cu glu,e, dair #i cu u,or #i spirit, de reprezentrile cre#tine% 6ar Xglu,ele nu trebuie s fie ,ai ,ullt dec't dezinvdlft frivolitate, #i nu este 'ngduit s se fac din libertina- sfinenie #i supre, perfeciune, ca pe ti,pul -ucindei lui <rederic von ScIlegel% i<r 'ndoial, 'n poe,ul lui ParnU Sria iese foarte ru% .lugrii, do,inicani #i franciscani etc, se las sedu#i de vin #i de bacante, iar clugriele de fauni, #i astfel totul se ter,in foarte ru% 6ar la sf@r#it zeii lu,ii x,% ioO* antice s'nt 'nvin#i #i se retrag de pe Tli,p pe iParnas% 'n sfi'r#it, :oetIe, 'n balada .ireasa din 9orint% a descris ,ai profund, 'ntr-un tablou viu, alungarea dragostei, nu at't confor, adevratului principiu al cre#tinis,ului, r@t ,ai degrab potrivit cerinei ru 'nelese a renunrii #i a sacrificiului, 'ntru-c't el a opus senti,entele naturale ale o,ului acestei false asceH1 P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. tioe, oare conda,n ,enirea fe,eii de a fi soie #i consider celibatul forat ca

pe ceva ,ai sf',t dec't cstoria% 6up cu, la Scfoiililer ave, opoziia 'ntre i,aginaia greac #i abstraciile intelectului proprii ,odernei =poci a lu,inilor>, aici, la :oetIe, -ustifiaarea ,oral #i natunal a dreptului elen la iubire #i cstorie este pus fa 'n fa cu reprezentri care n-au fost proprii dea't unui punct de vedere unilateral, neadevrat al religiei cre#tine% :u ,are art :oetIe a prezentat totul 'ntr-o lu,in 'nspi,@nttoare, ,ai ales prin faptul c r,i'ne nesigur dac este vorba de o fat ?real sau de o ,oart, de o fiin vie sau de o istrigoaic 4 iar 'n cadena versului se 'nitreese, de ase,enea cu ,are ,estrie, nebunaticul cu cere,oniosul, a,estec care produce un efect #i ,ai 'ngrozitor% c* 6ar, 'nainte de a 'ncenca s cunoa#te, 'n ad'ncurile ei noua for, a artei 8 a crei opoziie fa de oea vecIe nu aparine procesului de dezvoltare a artei a#a cu, trebuie sNd exa,in, aici confor, ,o,entelor eseniale ale lui 8, este necesar s cunoa#te, 'n ,od intuitiv 'n pri,a ei for, acea trecere care aparine 'ns#i artei vecIi% Principiul acestei treceri rezid 'n faptul c spiritul, a crui individualitate a fost p'ra aici privit ca fiind 'n ar,onie cu adevratele substane ale naturii #i ale existenei o,ene#ti #i care, potrivit propriei sale viei, voine #i aciuni s-a #tiut '#i s-a afiliat pe sine 'n aceast ar,onie, 'ncepe acu, s se retrag 'n infinitatea interiorului, noi -ar, -oc $-%e infinitate adevrat, nu c'#tig dec't o ne'ntoar-cere 'n sine for,al #i 'nc finit% 8 6ac arunc, ,ai de aproape o privire asupra strilor concrete ce corespund principiului ,enionat, vede, c zeii greci aveau drept coninut substanele vieii #i activitii o,ene#ti reale% 'n lafar de concWpia despre zei, destinaia supre,, interesul general #i scopul existenei au fost date totodat ca ceva existent% 6up cu, era eseniali pentru figurile spirituale ale artei elene s se 'nfi#eze #i ca exterioare #i reale, tot astfel #i destinaia spiritual absolut a o,ului ?s-a elaborat pe sine ca realitate efectiv, vizibil, cu a crei substan #i generalitate individul 'i#i cerea sie#i s fie 'n concordan% /cest scop supre, era 'n :recia viaa statului, calitatea de cetean, ,oralitatea #i viul ei patriotis,% Bu exista interes ,ai 'nalt #i ,ai adevrat dec't acesta% 6ar viaa statului, ca feno,en p,@ntesc #i exterior, ieste destinat pieirii, ase,enea strilor realitii p,'n-te#ti 'n generali% Bu este greu de artat c un stat cu o astfel S+.JIDB+/ II% !% 6IS31DJI/ <3CS+I .1/SI.+ / /C2+I H1^ de libertate 8 'n a#a ,sur ne,i-locit identic cu toi cetenii, care ca atare au 'n ,@inile lor cea ,ai 'nalt sfer de activitate 'n toate treburile publice 8 nu poate fi dec't ,ic #i slab #i trebuie s se distrug 'n parte prin el 'nsu#i, iar 'n parte este ni,icit dins exterior, 'n cursul desf#urrii istoriei universale% 8 6eoarece, dat fiind aceast contopire a individului cu viaa general a statului, pe de o parte particularitatea lui subiectiv, privat, nu a-unge s-%#i afir,e drepturile, negsind spaiu pentru o dezvoltare a sa care s nu pre-udicieze 'ntregul 5 ca deosebit de ceea ce este substanial #i 'n care ea nu este 'ncorporat, aceast particularitate subiectiv r,'ne s fie egois,

natural, ,rginit 5 ea '#i ur,eaz pentru sine propriile ei ci, ur,rindu-i#i interesele distincte #i 'ndeprtate de ade- &-% D6 v@r@tele interese aile 'ntregului, devenind pre-udicioas statului 'nsu#i, cucerindu-i#i 'n cele din ur, puterea subiectiv de a se opune acestuia% 8 Pe de alt parte, 'nuntrul acestei liberti 'ns#i se treze#te nevoia unei liberti superioare, libertate a subiectului 'n el 'nsu#i, care pretinde s fie liber nu nu,ai 'n stat ca 'ntreg substanial, nu nu,ai prin ,oravurile existente #i prin legi, ci #i 'n propriul su interior, 'intrua't acesta vrea s produc din el 'nsu#i, din con#tiina sa subiectiv, ceea ce e bine #i ceea ce e drept #i s obin ca acestea s fie recunoscute% Subiectul pretinde con#tiina de a fi, ca subiect substanial, 'n sine 'nsu#i, iar prin acesta se produce 'n a,intita libertate o nou ruptur 'ntre scopul de a exista pentru stat #i aoela de a exista pentru sine 'nsu#i ca individ liber 'n sine% 3 astfel de opoziie 'ncepuse s apar de-a pe ti,pul lui Socrate, 'n ti,p ce vanitatea, egois,ul #i lipsa de fr@n a de,ocraiei #i de,agogiei au ruinat statul reali 'n a#a ,sur, 'nc't brbai ca &enofon #i Platon erau dezigustai de strile patriei For, unde gri-a treburilor publice se igsea 'n ,'ini egoiste #i u#uratice% Spiritul trecerii despre care e vorba este deci deter,inat 'n pri,ul r'nd de dedublarea 'n genere dintre ceea ce e spiritual independent pentru sine '#i existena concret exterioar% Spiritualul rupt astfel de realitatea sa, 'n care dl nu se ,ai regse#te, este a#adar spirtualul abstract, dar nu 6u,nezeul unic all orientalilor, ci, di,potriv, subiectul real, con#tient de %sine, care produce #i reine 'n interiorul su subiectiv tot generalul propriu g'ndirii, adevrul, binele, ,orailitatea, #i care nu posed 'n acesit interior cunoa#terea unei realiti date, existente, ci nu,ai propriile lui gi'nduri #i convingeri% /cest raport, 'ntruc't r,'ne H)L P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. raport de opoziie, opun'ndu-#i cele dou laturi una alteia ca $x,, n)* si,ple laturi opuse, ar fi de natur cu totul prozaic% 2otu#i, pe aceast treapt 'nc nu se a-unge la o atare proz% /nu,e 5 pe de o pante, esite prezent, desigur, o con#tiin care, fen, 'n sine, vrea binele, '#i reprezint ',plinirea dorinei ei, realitatea conceptului ei, 'n virtuile senti,entelor ei, precu, #i 'n vecIii zei, ,oravuri #i legi 4 dar, 'n acela#i ti,p, aceast con#tiin este pornit ',potriva existenei prezente, ',potriva vieii politice reale a ti,pului su, ',potriva disoluiei vecIiului fdl de a vedea, a patriotis,ului de ,ai 'nainte #i a 'nelepciunii politice, afl'ndu-se astfel, fr 'ndoial, prins $ opoziia dintre interiorul subiectiv #i realitatea exterioar% 6eoarece, 'n propriul su interior, ea nu-i#i gse#te ,ulu,irea deplin 'n acele si,ple reprezentri despre adevrata ,oralitate #i, din aceast cauz, ea se 'ntoaroe ',potriva exteriorului, fa de care se co,port negativ, du#,nos, cu scopul de ani scIi,ba% .u aceasta, cu, a, spus, ave, dat desigur, pe de o pante, un coninut inteN-rior, oare, expni,i'ndu-se pe sine precis #i fen,, are 'n acela#i ti,p de-a face cu o lu,e

prezent ce contrazice acest coninut #i oare pri,e#te sarcina de a desicrie aceast lu,e real 'n trsturi proprii corupiei ce se opun binelui #i adevrului 4 pe de alt parte 'ns, aceast opoiziie '#i gse#te 'nc rezolvarea cIiar 'n art% /nu,e, o nou for, de ant ia na#tere, for, de art 'n care lupta inerent opoziiei nu este dus cu idei #i nu se opre#te la scindare, ci 'ns#i realitatea este reprezentat, 'n nebunia corupiei sale, 'n a#a fel, 'nc't ea se distruge pe sine 'ns#i, astfel 'ino't toc,ai 'n aceast autodistrugere a ceea ce e lipsit de valoare s se poat ,anifesta, prin contrast, adevrul ca putere fen,, per,anent #i s nu se lase nebuniei #i lipsei de -udecat fora unei opoziii directe ',potriva a ceea ce 'n sine e adevrat% 6e acest fel este co,icul pe care l-a ,@nuit la greci, $&)% ii!* fr ,'nie, cu pur #i senin bun dispoziie, /ristofan, 'n legtur cu do,eniile eseniale aile ti,pului su% ,. SATIRA /ceast soluie, 'nc adecvat artei, o vede, totu#i disp-r'nd prin faptul c confruntarea r,'ne la for,a opoziiei 'ns#i #i, din aceast cauz, 'n locul concilierii poetice ea creeaz un raport prozaic 'ntre cele dou laturi, datorit cruia for,a S+.JIDB+/ II% !% 6IS31DJI/ <3CS+I .1/SI.+ / /C2+I H)1 clasic a artei apare supri,at, 'ntruc@t acel raport face ;piar ; ;zeii plastici, la-fal ca #i fru,oasa lu,e =uana-i% /ici trebuie s cuta, 'ndat for,a antei capabil s se ridice #i 'n aceast trecere la un ,od de pls,uire superior #i s-o realizeze% 8 Punct finali al antei si,bolice a, vzut c este desprirea figurii ca atare de se,nificaia ei, ce se 'nfptuie#te 'n variate for,e 5 'n co,paraie, 'n fabul, 'n parabol, 'n enigi, etc% .u, #i 'n cazul ce ne intereseaz 'n acest ,o,ent cauza disoluiei idealului este o separare ase,ntoare, se ipune-rablen' deosebirii>E ? -d-nre> tiel,l acesta de separare #i cel precedent% 6eosebirea este ur,toarea 5 @* In2or,a prWpriu-zis si,bolic #i co,parativ a artei, 'n ciuda l'nrudirii #i relaiei lor, figura ?#i se,nificaia s'nt, fr 'ndoial, strine una de alta, de la origine 4 cu toate acestea, ele nu sl'nt l'n raport negativ, ci prietenesc una cu cealalt, deoarece toc,ai calitile #i trsturile identice ori ase,ntoare ce se gsesc la a,bele pri for,eaz te,eiul legrii #i co,parrii lor% Baturile lor strine una de alta #i separarea lor 8 care se ,enine 'nuntrul unei asitfel de uniri 8 nu au, a#adar, caracter d u i# , n o s nici privitor Ia p@rtiile desprite, nici 'n sen-suGl c ele ar desco,pune o contopire stn'ns 'n sine #i pentru sine% Idealul artei dlasice pleac, din contr, de la contopirea penfeot a se,nificaiei #i a figurii, a individualitii interioare spirituale cu corporalitatea ei, #i deci atunci c'nd se desfac una de alita lat9rile ',binate 'ntr-o astfel de unitate desv'rsit aceasta se 'nt@,pl nu,iai fiindc ele nu se ,ai pot suporta una pe ceallallt, fiind nevoite s ias din pa#nica lor convieuire spre a deveni du#,ane oare nu se ,ai pot 'nelege una cu alta% b* SFpre deosebire de ceea ce a avut loc la si,bolic, o dat cu aceast for, a

raportului is-a scIi,bat apoi #i coninu-t u 1 celor dou laturi care-#i stau acu, fa 'n fa% /nu,e, 'n for,a si,bolic a antei, coninuturi care si'nt ,ai ,ult sau ,ai puin abstracii, idei generate, ori propoziii deter,inate prezentate 'n %for,a generalitii refleexiei, pri,esc prin aspectul si,bolic al acestei arte o for, intuitiv care tri,ite la anu,ite se,nificaii 4 'n ti,p ce, 'n for,a prezent 'n aceast trecere la arta ro,antic, coninutul are, fr 'ndoial, acela#i caracter abstract al u,or idei generale, feluri de a vedea #i al unor propoziii ale intelectului, dar nu aceste abstracii ca atare, ci existena lor 'n con#tiina subiectiv #i 'n con#tiina de sine spri-init pe sine 'ns#i d coninut pentru una dintre latu", 114) H)) P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. rile opoziiei% 6eoarece pri,a cerin a acestei trepte inter,ediare este ca spiritualul cucerit de ideal s se 'nfi#eze pentru sine independent% 6e-a 'n arta iclasic principalul era individualitatea spiritual, cu toate c ea, 'n ce prive#te realitatea ei, a r,as conciliat cu ne,i-locita ei existen% /cu, 'ns este vorba s fie reprezentat artistic o subiectivitate ce caut s c'#tige do,inaie asupra for,ei care nu ,ai este pe ,sura ei #i asupra realitii 'n general% Prin aceasta, lu,ea spiritual devine liber pentru sine 4 ea s-a desfcut de ceea ce este sensibil #i se 'nfi#eaz din aceast cauz, 'n ur,a acestei retrageri 'n sine, ca subiect con#tient de sine #i care nu,ai 'n inte-rionitatea ei '#i a-unge sie#i% 6ar acest subiect, oare respinge de $&,% iiH* la sine exterioritatea, pe latuna sa spiritual nu este 'nc adevrata totalitate, al crei coninut este absolutul 'n for,a spiritualitii con#tiente de sine, ci, fiind subiect ',povrat cu opoziia pe oare o face ',potriva realitii, al nu este deo't subiec- tivitate pur abstract, finit, ne,ulu,it% 8 In faa acestei subiectivitii se afl o realitate tot at't de finit, care din parte-i devine #i ea liber, dar care, toc,ai fiindc ceea ce e cu adevrat spiritual s-a retras prsind-o 'n interiorul su #i nu ,ai vrea #i nici nu ,ai poate s se regseasc 'n ea, apare drept realitate dezdivinizat #i drept existent corupt% 'n fdluil acesta, anta aduce cu sine acu, un spirit g@nditor, un subiect spri-init pe sine 'nsu#i ca subiect, posesor al unei #tiine #i voine abstnaote a binelui #i a virtuii, suibiect 'n opoziie du#,noas fa de corupia ti,pului su% Bereziolvarea acestei opoziii, duna dizan,onie 'n oare r,l'n interiorul #i exteriorul constituie ceea oe este prozaic 'n acest naipont aii color dou laturi% Dn spirit nobil, un Xsuflet virtuos, cruia 'i r,@ne interzis realizarea aspiraiilor con#tiinei sale 'ntr-o lu,e a viciului 2i a prostiei, se 'ntoanoe, cu indignare pasionat sau cu ironie fin #i cu a,rciune rece, ',potriva existenei pe oare o are 'n faa sa, este suprat sau '#i bate -oc de lu,ea oare contrazice direct ideea sa abstract de virtute #i de adevr% f $FSTDII de art* care ',brac aceast for, a opoziiei oare izbucne#te antre Usubiectivitatea finit4? %#i i realitatea exterioar degenenat este ?.-F-J .u aceasta, teoriile curente nu au fost niciodat 'n stare sa se descunoe, ne#tiind nici

o'nd nici unde ar trebui s-o clasifice% .cid, e,rpira nu are absolut ni,ic, #i nici de liric propriu-zis nu ine, 'ntruo't 'e;;#air nu se exteriorizeaz senti,entele afectivitii, ci universailul binelui #i S+.JIDB+/ II% !% 6IS31DJI/ <3CS+I .1/SI.+ / /C2+I H)! ce este 'n sine necesar% <r 'ndoial, a,estecat cu parti- $S- DQ* >cuilarit@i subiective, acest necesar se 'nfi#eaz ca via virtuoas particular a cutrui ori cutrui subiect, dar nu se bucur de sine 'n cuprinsul fru,useii libere #i nest'n-enite a reprezentrii #i nu iradiaz aceast bucurie, ci reine fer, #i cu proast dispoziie dizar,onia propriei sale subiectiviti #i a principiilor ei abstraote 'n faa realitii e,pirice #i, 'n consecin, nu produce nici poezie adevrat, nici adevrate opere de art% Iat de ce punctul de vedere satiric nu poate fi 'neles raportat la adineauri a,intitele genuri de poezie, ci el trebuie considerat, pe un plan ,ai general, ca aceast for, de trecere a idealului clasic% c* 6ar, 'ntruo't disoluia idealului clasic, proces prozaic 'n ce prive#te coninutul lui, este ceea ce se anun 'n genul satiric, nu trebuie s cut, adevratul teren al satirei 'n :recia, ar a fru,useii% 'n for,a pe caire toc,ai a, desoris-o, satira le evine, prWpriu-zis% no,anilor% Spiriitn?1 Ini,ii ,,anp esNieEEo-oi,55" rua abstraciei, a legii ,oante, r,rarea;!iiiiiili#eii1 #i a ,ona-ilitatii se,ne, repri,area fa,iliei, cainoralitiaite8Fifi,iFIoci--;natunal, 'n general >crifiioarea?HriiviHJiii'iii5aiiA oare se devoteaz sfatului #i-i#i gse#te de,nitatea-i rece #i ,ulu,irea cu,inte 'n ascultare de legea aIstnaot% Principiul acestei virtui politice 8 a crei duritate rece '#i supune 'n exterior toate popoarele, 'n ti,p ce 'n interior dreptul for,al se elaboreaz, cu o ascui,e ase,ntoare, p'n la perfecie 8 este ostil adevratei ante% /stfel, nici nu gsi, 'n Co,a art fru,oas, liber, ,ane% Sculptuna si piotuna, poezia epic, liric #i dra,atic ro,anii le-au luat #i le-au 'nvat de la greci% +ste de re,arcat faptul c ceea ce poate fi considerat ca indigen la ro,ani s'nt fianse oo,ice, d'initecelle fasceniene #i piesele atelane, 'n ti,p ce co,ediile ,ai dezvoltate, cIiar #i cele ale lui Plaut #i, desigur, ale lui 2ereniu, s@nt ',pru,utate de la greci, fiind ,ai $&,% 11"* ,ult i,itaii dec't producii indWpendente% +nius lua de-a #i el din izvoare elene #i a fcut ,itologia prozaic% Proprii le s'nt ro,anilor nu,ai felurile de ant care 'in pnincipiul lor s'nt prozaice 4 de exe,plu, poe,ul didactic 8 ,ai ales c'nd are coninut ,oral #in#i 'nvele#te reflexiile generale pe dinafar 'n podoabele vensDlui, ale i,aginilor, co,paraiilor #i ale unei diciuni fru,oase sub aspaot retoric 4 dar, 'nainte de toate, proprie le este ro,anilor satina% Spiritul unei ne,ulu,iri de lu,ea 'ncon-urtoare este acela oare 'n parte, caut s se descarce 'n H)( P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. S+.JIDB+/ II, !, 6IS31DJI/ <3CS+I .1/SI.+ / /C2+I H)H $&,% 11 *

decla,aii gunoase% /ceast fon, de art 'n sine 'ns#i prozaic poate deveni ,ai poetic nu,ai 'n ,sura 'n care ne 'nfi#eaz figura corupt a realitii 'n a#a fel, 'nc@t aceast lu,e corupt se nruie prin propria ei nebunie% /stfel, de exe,plu, Horaiu 8 care ca poet liric #i-a asi,ilat cu totul felul #i for,a elen a artei 8, l'n scrisorile '#i satirele sale, #i 'n cele unde este ,ai original, deseneaz o icoan vie a ,oravurilor ti,pdlui su, descriindu-ne aciuni nebune#ti, cane, lipsite de cu,inenie 'n alegerea ,i-loacelor, se distrug prin ele 'nsele% 6ar nici aceasta nu este dec@t o buin dispoziie, desigur fin, rafinat, dar nu cIiar poetic, care se ,ulu,e#te s ridiculizeze ceea ce este ru% 1a alii, di,potriv, reprezentarea abs-traot a ceea oe este -ust #i virtuos este pus direct fa 'n fa cu viciile 4 aici contrariatatea, suprarea, ,i'nia #i ura s'nt acelea care se etaleaz 'n parte 'n for,a vorbriei abstracte despre virtute #i 'nelepciune, 'n parte '#i dau dru,ul, cu indignarea a,ar a unui suflet nobil, ',potriva stricciunii #i a sclaviei ti,purilor% 3ri este dresat, l'n faa viciilor izilei, icoana vecIilor ,oravuri, a vecIii liberti, a virtuilor unei stri a lu,ii cu totul alta, aparintoare trecutului% Pi toate astea s@nt fcute fr adevrat speran sau credin, coi nu se gse#te ni,ic opus nestatorniciei, vicisitudinilor, nevoilor #i pericolelor proprii unui prezent ru#inos deo't ataraxia stoic #i i,perturbabilitatea interioar a sufletului virtuos% /ceast stare de ne,ulu,ire se traduce 'ntrun ton ase,ntor 'n parte #i 'n istoriografia #i 'n filozofia ro,an% Salustiu se dezlnuie ',potriva corupiei ,oravurilor, corupie de care dl 'nsu#i n-a r,as strin 4 1iviuis, ', ciuda eleganei lui retorice, caut consolare #i ,ulu,ire 'n zugrvirea ti,p urilor trecute 4 dar 'nainte de toate 2acitus este acela care, ou o su,br dispoziie grandioas #i ad'nc, fr decla,aie gunoas, dezvele#te, indignat #i 'ntr-o for, extre, de intuitiv, rutile ti,pului su% Cn-rttre saiiiici Perisius este deosebit de corosiv 4 e ,ai a,ar dec't luvenal% Sai t'rziu, 'l vede,, 'n sf@r#it, pe sirianul grec 1ucian 'ndrepfc'ndu-ise cu o u#urtate senin ',potriva a toate 5 eroi, filosofi, zei, #i intind ,ai alles 'n vecIii zei eleni, 'n o,enescul #i 'n individualitatea lor% 2otu#i, flecrind, el se opre#te adesea nu,ai la exteriorul figurilor zeilor #i al aciunilor lor, devenind prin aceasta plictisitor, 'ndeosebi pentru noi% <iindc, dat fiind credina noastr, pe de o parte noi a, ter,inat cu ceea ce vrea s distrug 1ucian, iar pe de alt parte #ti, c aceste trsturi ale zeilor, privite din punctul de vedere aii fru,useii lor, au, 'n ciuda glu,elor #i ironiilor lui 1ucian, valoare ve#nica% 8 'n zilele noastre, satirele nu ,ai vor s reu#easc% .otta #i :oetIe au anunat subiecte de concurs pentru satire 4 #i nu s-au prezentat aici poezii de acest gen% +ste nevoie pentru aceasta de principii fer,e, principii cu care prezentul se gse#te 'n contradicie 5 o 'nelepciune care rnn'ne abstract, o virtute care, cu energie rigid, nu se spri-in dec't pe ea 'ns#i #i care poate s se opun realitii, dar nu poate realiza soluia poetic autentic a ceea ce este fals '#i respingtor #i veritabila conciliere 'n cuprinsul adevrului% <r a-i#i prsi propriul ei principiu, artei nu-i este 'ngduit 'nis s se opreasc la aceast ruptur dintre interioritatea abstract a sufletului #i obiectivitatea

exterioar% Subiectivul? trebuie 'neles drept ceea ce este infinit 'n sine 'nsu#i #i ceea ce exist 'n sine #i pentru sine 4 drept oeea ce nu se co,port negativ 8 prin si,pla opoziie 8 fa de realitatea finit, de#i el n-o las s subziste ca adevr, oi ,erge ,ai departe, la conciliere, #i nu,ai 'n aceast activitate a-unge s fie reprezentat, fa de indivizii ideali ai for,ei clasice a artei, ca subiectivitate absolut% !. CF0 51Q S+.JIDB+/ III% IB2C36D.+C+% 6+SPC+ C3S/B2I. IB :+B+C/1 H)" 1)L* SECEIUNEA A III-A FORMA ROMANTICI A ARTEI INTRODUCERE DESPRE ROMANTIC HN GENERAL <or,a artei ro,antice se deter,in pe sine, a#a cu, s-a 'nt@,plat totdeauna p'n aici 'n cele ,ai sus tratate, din conceptul interior al coninutului pe care este cIe,at anta s-l 'nfi#eze% /stfel, trebuie s 'ncerc, 'n pri,ul r'nd s ne fiaoe, o idee li,pede despre principiul ce-i este propriu noului coninut, care ptrunde acu, 'n con#tiin drept coninut absolut ai adevrului, spi-e a deveni o nou concepie despre lu,e #i o nou dezvoltare a artei% ?8>B Pe treapta ' n c e ip-u- u 1 u i artei, F,pulsul i,aginaiei consta 'n aspiraia de a ie#i din natur sipre spiritualitate% /ceast aspiraie r,'nea 'ns nu,ai o cutare a spiritului, care, 'ntrua't 'nc nu furniza coninut propriu-zis pentru art, nici nu se putea valida dec't ca for, exterioar pentru se,nificaii conferite obiectelor naturii sau unor abstracii lipsite de subiectivitate ale interiorului substaniali, abstracii #i se,nificaii oare constituiau punctul central propriu-zis% p. 'n al doilea r'nd, feno,enul invers l-a, aflat in arta clasic% 6e#i nu,ai prin 'nlturarea se,nificaiilor si,bo- lice ale naturii a putut spiritualitatea s se afir,e pe sine pentru 1 sine, aici ea este baza #i principiul coninutului, iar feno,enele 1)1* I naturale, corporale #i sensibile dau fo,,a exterioar% /ceast vfor, nu a r,as 'ns nu,ai de suprafa, nedeter,inat #i neptruns de coninutul su, ca pe pri,a treapt, ci desv'tr-#irea artei #i-a atins cul,ea toc,ai prin faptul c spiritualul a strbtut co,plet apariia sa exterioar, a idealizat naturalul 'n aceast contopire fru,oas, fc'nd din el realitate adecvat spiritului existent 'n 'ns#i individualitatea lui substanial% 'n cIipul acesta a devenit arta clasic reprezentare a idealului confor, conceptului, desv'r#ire a ',priei fru,osului% Bi,ic nu poate fi, nici nu poate deveni ,ai fru,os% +xist totu#i ceva ,ai 'nalt dec't apariia fru,oas a spiritului 'n for,a lui ne,i-locit, sensibil, de#i aceast for, este creat de spirit ca for, adecvat lui% 6eoarece aceast unire, 'nfptuindu-ise 'n ele,entul exteriorului #i fc'nd prin aceasta din realitatea sensibil existen adecvat, se opune #ti ea

adevratului concept al spiritului, 'i,ipingi'nidu-l s prseasc poziia sa de conciliere cu corporalul #i, retrgi'indu-se 'n sine 'nsu#i, s se ',pace cu sine% 2otalitatea si,pl, fer, a idealului se desface, sicind'ndu-se 'n dubla totalitate a subiectivului fiin'nd-'n-sine-'nsu#i #i a feno,enului exterior, pentru a 'ngdui spiritului s realizeze prin aceast separare o conciliere ,ai profund 'n propriul su ele,ent interior% /v'nd ca principiu potrivirea sa cu sine 'nsu#i, unitatea conceptului su si a realitii sale, spiritul nu-i#i poate gsi existena adecvat dec@t 'n propria sa lu,e, spiritual, fa,iliar, lu,e a senti,entului, a sufletului, a interioriitii% 'n felul acesta spiritul a-unge la con#tiina c el '#i are 'n sine 'nsu#i pe al su altceva, existena sa ca spirit, reu#ind nu,ai astfel s se bucure de ne,rginirea #i libertatea sa% 1% /ceast 'nlare 1 a sine a spiritului 8 prin care el '#i cucere#te 'n sine 'nsu#i obiectivitatea pe care altfel era nevoit s-o caute 'n exterior #i 'n sensibil, 'nlare ce-l face s se si,t 2i s se #tie pe sine 'n aceast unitate cu sine 'nsu#i 8 constituie principiul funda,ental al artei ro,antice% .u acest fapt are legtur direct deter,inaia ce ine 'n cIip necesar de aceast ulti, for, a artei, anu,e 5 pentru ea, fru,useea idealului clasic, deci fru,useea 'n for,a ei cea ,ai autentic #i 'n coninutul ei cel ,ai adecvat, nu ,ai este ceva supre,% 6eoarece pe treapta artei ro,antice spiritul #tie c adevrul su nu onsl;-taufu'-arga;#a 'n corporalitate, a, di,-potriv, > el devinesiffur de adevrul su nu,ai retrglnduse din exte-nor in interiorul sau #- consider@nd realitatea exterioar ca pe o existen ce nu-i este adecvat% Prin urinare, cu toate c acest DS. 1@@6 I 1)!* H) P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. coninut nou '#i ia asupra-i sarcina s ',brace for,a fru,useii, aceasta, luat 'n sensul de p'n acu,, r,'ne pentru el ceva subordonat, tra,sforani,du-ise 'n fru,usee spiritual a ceea ce este 'n sine #i pentru sine interior, 'n fru,usee a subiectivitii spirituale infinite 'n sine% 6,ar, pentru ca spiritul s a-ung la infinitatea sa, el trebuie s se 'nale, din personalitatea sa pur for,al #i finit , ia a b s o 1 u t, adic spiritualul trebuie s se reprezinte pe sine ca subiect plin de ceea ce este absiolut substanial #i deci con#tient de sine #i desv@r#it% Invers, substanialul, adevrul, nu trebuie conceput ca ceva oe este pur #i si,plu dincolo de u,an, 'riltu-r'nd antropo,orfis,ul concepiei elene, ci u,anul ca subiectivitate real trebuie eri-at 'n principiu #i, cu, a, vzut de-a ,ai sus, desv@r#it 'n cIipul acesta antropo,orf icul% )% ?6in ,o,entdle specifice cuprinse 'n aceasit deter,i-naie funda,ental trebuie s desprinde, 'n linie general cercul obiectelor, precu, #i forana al crei aspect scIi,bat este condiionat de noul coninut al artei ro,antice%

/devratul cWninut al ro,anticului este interioritatga abso- Iut, Iar $for,a corespunztoare acesteia este bdegtivitatea SPI-0iua- ca sesizare a indfen'en2fti s3I+ertan sale% /cest universal, infinit 'n sine #'pentru sine, este negativr+iatea absolut fa de tot ce este particular, esite unitatea si,pl cu sine, care a absorbit tot ce este exterioritate reciproc, toate procesele naturii #i oiclul lor co,pus din na#tere, pieire, rena#tere #i toate for,ele ,rginite ale existenei spirituale #i a dizolvat toi zeii particulari 'n pura #i infinita identitate cu sine% 'n acest Panteon toi zeii s'nt detronai, flacra subiectivitii ia distrus #i, 'n locul politeisunului plasitic, arta cunoa#te acu, nu,ai u n 6u,nezeu, un spirit, o unic independen absolut, care, ca #tiin #i voin absolut a sa 'ns#i, r,'ne 'n liber unitate cu sine 'ns#i, nediviz'ndu-ise de acu, 'n caractere #i funcii particulare, a cror unic legtur era fora constr@ngtoare a unei necesiti su,bre% 8 6ar subiectivitatea absolut ca atare i-ar scpa antei #i n-ar fi accesibil dec't g@ndirii, dac, pentru a fi subiectivitate real, ladooviat conceptului su, ea nu s-ar 'ncorpora #i 'n existena exterioar #i nu s-ar concentra 'n sine, retrgt'indu-se din aceast realitate% /cest ,o,ent al realitii aparine absolutului, cci absolutul, fiind negativitate infinit, se are pe sine 'nsu#i ca rezultat al activitii sale, pe sine 'nsu#i ca unitate si,pl cu sine a cuno#tinei, #i deci ca ,od-ncS+.JIDB+/ ,,,' IB2C36D.+C+% 6+SPC+ ./LI-T,2 ,R3-3.IL 52= ,i-locit% 6in cauza acestei existene totodat ne,i-locite, 'nte,eiat 'n absolutul 'nsu#i, acesta nu se 'nfi#eaz ca unicul 6u,nezeu gdlos care supri, naturalul #i existena o,eneasc finit, fr s-#i dea sie#i fon, 'n ele ca subiectivitate divin real, ci adevrauil absolut se descIide, obini'nid astfel o latur prin oare devine sesizabil #i reprezentabiil #i pentru art% 6ar existena lui 6u,nezeu nu este naturalul #i sensibilul ca atare, ci este sensibil transpus pe planul a ceea ce nu este de natur sensibil, sensibilul devenit subiectivitate spiritual, S% 1)N care, 'n loc de a-i#i pierde 'n apariia ei exterioar certitudinea c ea este absolutul, a'#tig, toc,ai datorit acestei realitii a sa, certitudinea aceasta real, prezent% 6e aceea 6u,nezeu 'n adevrul su nu e si,plu ideali creat de i,aginaie, ci se instaleaz 'n ,i-locul existenei finite #i al aociidenta?litii acesteia #i totu#i 'n ea se #tie pe sine ca subiect divin care r,i'ne 'n sine infinit #i face din aceast infinitate, infinitate pentru sine% 'ntruc't astfel subiectul real este apariia lui 6u,nezeu, abia acu, '#i cucere#te arta dreptul ,ai 'nalt de a 'ntrebuina figura u,an #i, 'n g1eneral, ,odurile exterioritii pentru a expri,a absolutul, de#i noua sarcin a artei nu poate fi dec't aceea de a 'nfi#a intuitiv 'n aceast figur nu cufundarea interiorului 'n corporalitatea exterioar, ci, invers, retragerea interiorului 'n sine, con#tiina spiritual a lui 6u,nezeu 'n subiect% So,entele distincte ce co,pun totalitatea acestei concepii despre lu,e, aa totalitate a adevrului 'nstu#i, '#i gsesc deci acu, exteriorizarea la o, 'n a 2 a fel, c nici naturalul ca atare 8 ca soare, cer, stele efcc% 8 nu d coninutul #i

for,a, nici cercul zeilor greci ai fru,useii #i nici eroi #i fapte exterioare din do,eniiNG ,oralitii fa,iliei #i al vieii politice, ci subiectulG, individul real, cu viaa sa interioar, este ceea ce obine valoarea infinit, 'ntruc@t nu,ai 'n dl se desf#oar #i se concentreaz pe planul existenei ,o,entdle eterne ale adevrului absolut, adevr care nu,ai aa spirit este real% 6ac co,par, aceast cIe,are a artei ro,antice cu sarcina celei dlasice, a#a cu, a 'ndeplinit-o 'n ,odul cdl ,ai adecvat sculptura greac, vede, c figura plastic a zeilor nu expri, ,i#carea #i activitatea spiritului care, retras 'n sine din realitatea sa corporal, a ptruns p'na la fiina-pentru-isine inte- d,% 'as* rioar% <r 'ndoial, ceea ce este sicIi,btor #i aacidental 'n individualitatea e,piric este #ters din acdle i,agini ale zeilor, ceea ce le lipse#te 'ns este realitatea subiectivitii existente ,& 3 o. H!L P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. pentru sine 'n cunoa#terea lor 'n#i#i '#i 'n voina de a fi ei 'n#i#i% In cIiip exterior, aceast lips se evideniaz prin faptul c figurilor sculpturii elene le lipse#te expresia si,pl a sufletului, lu,ina ocIilor% 3perele cele ,ai ,ari ale sculpturii fru,oase s'nt lipsite de privire, interiorul lor nu prive#te din ele cta inte-rioritate con#tient de sine 'n acea concentrare spiritual pe oare o exteriorizeaz ocIiul% /ceast lu,in a sufletului se afil 'n afara lor #i aparine spectatorului, care nu poate privi aceste figuri de la suflet la suflet, ocIi 'n ocIi% 6u,nezeul artei ro,antice se prezint l'ns ca unul care vede, se cunoa#te pe sine, este, din punctul de vedere all interiorului su, subiectiv #i-i#i descIide interiorului interiorul% 6eoarece negativitatea infinit, retragerea 'n sine a spiritualului supri, revrsarea 'n ceea ce e corporal% Subiectivitatea este lu,ina spiritual care luce#te 'n ea 'ns#i 'n locul su ,ai 'nainte su,bru #i, 'n ti,p ce lu,ina naturail nu poate lu,ina dec't obiecte, lu,ina spiritual '#i este ei 'ns#i terenul #i obiectul pe care le lu,ineaz #i despre oare #tie c este ea 'ns#i% 6ar, 'ntnuc't acest interior absolut se expri, pe sine 'n acela#i ti,p #i 'n existena sa real ca ,od de existen exterioar o,eneasc, iar cu, o,enescul se afl 'n interdependen cu lu,ea 'ntreag, aici se asociaz o ,are varietate de ele,ente at't de natur spiritual-subiectiv, c't #i de natur exterioar, ele,ente la aare spiritul se raporteaz ca la ceea ce e al su% Cealitatea subiectivitii absolute astfel pls,uit poate avea ur,toarele for,e ale coninutului #i ale expresiei exterioare 5 a* Pri,ul puraot de plecare trebuie s-l lu, de la 'nsu#i absolutul care ca spirit real '#i d sie#i o existen deter,inat, se #tie pe s4ne #i acioneaz% /ici figura o,eneasc este 'nfi#at 'n a#a fel 'nc't este ne,i-locit cunoscut drept ceea ce are % 1)Q* 'n sine divinul% 3,ul nu apare ca o, cu caracter pur u,an, cu pasiuni ,rginite, cu scopuri #i 'nfptuiri finite, sau nu,ai av'nid conCtiin5 despre 6u,nezeu, ci se 'nfi#eaz ca 'nsu#i 6u,nezeu care se #tie pe sine unic #i

universali, 6u,nezeu 'n a crui via #i suferin, na#tere, ,oarte #i 'nviere se reveleaz acu, #i pentru con#tiina finit ceea ce este 'ntr-adevr spiritul, eternul, infinitul% /rta ro,antic reprezint acest coninut 'n istoria lui Hristos, a ,a,ei sale, a 'nvceilor si, precu, #i 'n istoria tuturor acelona 'n care este activ sipiritul ^f,t #i e prezent 'ntregulG ,od divin de a fi% 'ntruc't 6u,nezeu 8 univerS+.JIDB+/ in% IB2C36D.+C+% 6+SPC+ C3S/B2I. YB :+B+C/1 H!1 stalul 'n sine 8 este acela cane apare 'n existena o,eneasc, aceast realitate nu este li,itat la existena individual ne,i-locit dat 'n figura lui Hristos, ci se desf#oar 'n 'ntreaga o,enire 'n care este prezent sipiritul lui 6u,nezeu, care, 'n aceast realitate, r,'ne 'n uniune cu sine 'nsu#i% Csp'ndirea acestei autoiconte,plri, a acestei fiinri-i'n-isine-i#i-la-sine a spiritului, este pacea, starea de ',pcare a spiritului cu sine 'n obiectivitatea lui, este o lu,e divin, o ',prie a lui 6u,nezeu, unde divinul 8 care are de la origine drept concept al su ',pcarea cu realitatea sa 8 se ',pline#te pe sine 'n aceast ',pcare, exist@nd astfel pentru sine 'nsu#i% 8 b* 6ar, oric't de 'nte,eiat se dovede#te a fi aceast identificare 'n esena 'ns#i a absolutului, aa libertate #i infinitate spiritual, originar ea nu este o ',pcare ne,i-locit existent 'n realitatea lu,easc, natural, #i 'n cea spiritual, ci, di,potriv, ea nu se 'nfptuie#te dec't ca ridicare a spiritului din lu,ea finit a existenei sale ne,i-locite la nivelul adevrului su% Pentru aceasta este nevoie ca spiritul, spre a-si cunoa#te totalitatea #i libertatea, s se separe pe sine de sine #i, ca fini-tate a naturii '#i a spiritului, s se opun lui 'nsu#i, ca unuia care este infinit 'n sine% Invers 5 de aceast ruptur este legat tx)%1)"* necesitatea de a ie#i din desprirea de sine 'nsu#i 8 desprire 'n cuprinsul creia finitul '#i naturalul, ,odul-ne,i-locit al existenei, afectivitate natural s'nt deter,inate ca ceea ce este negativ #i ru 8 #i de a intra 'n ',pria adevrului #i a ',pcrii nu,ai prin 'nvingerea acestei ni,icnicii% /stfel, ',pcarea spiritual trebuie 'neleas #i reprezentat nu,ai ca activitate, ca ,i#care a spiritului, ca proces 'n desf#urarea cruia se produce o lupt, iar durerea, ,oartea, senti,entul dureros all ni,icniciei, cIinul spiritului #i al trupului se 'nfi#eaz drept ,o,ent esenial% <iindc dup cu, 6u,nezeu 'ndeprteaz de la sine ,ai 'nt'i realitatea finit, tot astfel #i o,ul finit 8 care 'ncepe spontan 'n afara ',priei lui 6u,nezeu 8 pri,e#te sarcina s se 'nale la 6u,nezeu, s rup de la sine ceea ce este ,rginit, s prseasc ni,icnicia #i, prin aceast ucidere a realitii sale ne,i-locite, s devin ceea ce 'n apariia sa ca o, 6u,nezeu a artat c este adevrata realitate% 6urerea infinit a acestei -ertfiri a cellei ,ai inti,e subiectiviti, suferina #i ,oartea, ,ai ,ult sau ,ai puin excluse din operele artei clasice sau prezente aici ,ai ,ult ca suferin fizic, abia 'n arta ro,antic s'nt 'nfi#ate ca necesare cu adevrat% Bu se poate H!) P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+

<CDS3SD1DI /C2IS2I. susine c grecii ar fi sesizat se,nificaia esenial a ,orii% Bici naturalul ca atare #i nici ,odul-ne,i-locit-de-a-fi al spiritului 'n uniunea lui cu corporalitatea nu trec 'n ocIii lor drept cevia 'n sine 'nsu#i negativ, iar din aceast cauz ,oartea era pentru ei nu,ai o trecere abstract, lipsit de fric #i groaz, o 'ncetare fr alte inco,ensurabile ur,ri pentru individul oare ,urea% T'nd 'ns subiectivitii, cu fiina ei spiritual 'n sine, i se confer o 'nse,ntate infinit, negaia pe care o i,plic ,oartea este negai 'ns#i a acestui ce superior 4#i i,portant #i, din aceast cauz, ,oartea este 'ngrozitoare 4 este o stingere x% 1) * 'nceat a ?sufletului care se poate vedea pe sine predat, datorit ei, conda,nrii eterne, ca unul ce este dl 'nsu#i negativul 'n sine #i pentru sine, exclus de la orice fericire penitru totdeauna, absolut nenorocit% .onsiderat ca subiectivitate spiritual, individualitatea greac, di,potriv, nu-#i atribuie o astfel de valoare #i 'i este din aceast cauz 'ngduit s ',pre-,uiasc ,oartea cu i,agini senine% 3,ul sie te,e nu,ai pentru ceea ce prezint vailoare ,are 'n ocIii lui% Iar viaa are aceast valoare infinit pentru con#tiin nu,ai c'nid subiectul, ca subiect spiritual con#tient de sine, '#i este sie#i unica realitate #i c'nd, stp@nit deci de o -ustificat fric, este nevoit s se reprezinte pe sine 'nsu#i afir,at oa negativ de ctre ,oarte% Pe de alt parte 'ns, ,oartea nu are pentru ,oartea clasic nici se,nificaia a f i 2 , a -t i v care 'i este conferit 'n anta ro,antic% .eea ce nu,i, noi ne,urire nu era pentru greci ceva serios% Bu,ai pentru reflexia de ,ai t@rziu a con#tiinei subiective, la Socrate are ne,urirea un 'neles ,ai adine #i ,ulu,e#te o trebuin ,ai evaluat% :'nld, de exe,plu, Dlise LGdiseea% &I, v% ( )8(^1* 'n infern 'l consider pe /Iile ,ai fericit dec't pe toi cei ,ori 'nainte de el #i dup dl fiindc, cinstit odinioar ase,enea zeilor, el e acu, do,nitor peste cei ,ori, /Iille 8 care, cu, se #tie, preuie#te foarte puin aceast fericire 8 'i rspunde lui Dlise rug'ndu-il s nu ,ai pronune nici un cuv'nt de ,@ng@iere vorbind despre ,oarte, cci ar prefera s fie un argat oare lucreaz la d',p, s fie srac #i s slu-easc pentru plat la un brbat srac dec@t s do,neasc aici 'n infern peste toi ,orii ace#tia% 'n arta ro,antic, di,potriv, ,oartea este nu,ai o stingere lent a sufletului naturali #i a subiectivitii finite, o stingere care se co,port negativ nu,ai fa de ceea ce este 'n sine 'nsu#i negativ, supri, ceea ce este lipsit de valoare #i, S+.JIDB+/ III% IB2C36D.+C+% 6+SPC+ C3S/B2I. IB :+B+C/1 H!! prin aceasta, ,i-loce#te liberarea spiritului de ,rginire #i scindare, precu, #i concilierea spiritual a subiectului cu absolutul% Pentru greci era afir,ativ nu,ai viaa unit cu existena natu- $N%1)^* ral, exterioar, lu,easc, iar ,oartea era, din acest ,otiv, pur negaie, disoluie a realitii ne,i-locite% 'n concepia ro,antic despre lu,e, ,oartea are 'ns se,nificaia negativi -taii, adic negaia negativului, convertindu-se din aceast cauz #i 'n afir,ativ, ca 'nviere a spiritului din pura lui naturallitate #i din inadecvata lui finitate% 6urerea #i ,oartea subiectivitii care se stinge se

converte#te 'n re'ntoarcerea la sine, 'n ',pcare, i'n fericire #i 'n acea existen afir,ativ ',pcat pe care spiritul nu o poate cuceri dec@t prin ,ortificarea existenei sale negative, existen 'n oare fiind 'ncIis el este rupt de adevrul lui autentic #i de adevrata sa via% 6in aceast cauz, aceast deter,inaie funda,ental prive#te nu nu,ai faptul ,orii care se produce Ia o, ca fiin a naturii, ci ea este un proces pe care, pentru a tri cu adevrat, spiritul trebuie s-il realizeze 'n sine 'nsu#i #i independent de aceast negaie exterioar% c* / t r e i a poziie fa de aceast lu,e absolut a spiritului o ocup o,ul c'nd nici nu 'ntrucIipeaz 'n ,od ne,i-locit 'n sine 'nsu#i absolutul #i divinul, ca d i v i n, #i nici nu 'nfi#eaz procesul 'nlrii la 6u,nezeu #i aii ',pcrii ou 6u,nezeu, ci se fixeaz 'n propia sa sfer u,an% Prin ur,are, aici coninutul 'l constituie finitul ca atare, at@t 'n privina scop9rilor spirituale, a intereselor lu,e#ti, a pasi9nilor, conflictelor, durerilor #i bucuriilor, a speranelor #i a satisfaciilor, c't #i 'n privina exteriorului, adic a naturii #i a diverselor feno,ene ce aparin regnului ei% 6ar, 'n ce prive#te ,odul de a concepe acest coninut, se prezint o dubl poziie% /nu,e, pe de o parte, lu'nd atitudine afir,ativ fa de sine, spiritul se revars 'n acest c',p ca 'ntr-un ele,ent el 'nsu#i 'ndreptit #i ,ulu,itor, din care nu scoate 'n eviden dec't acest caracter pozitiv #i din care se las s fie oglindit el 'nsu#i 'n starea sa de ,ulu,ire ad@nc% Pe de alt parte 'ns, acdla#i coninut $x,, 1!L* este degradat la nivelul purei accidenitaliti, creia nu-i este 'ngduit s ridice nici o pretenie la valabiliti de sine stttoare, deoarece spiritul nu-i#i gse#te 'n ea adevrata sa existen #i, din aceast cauz, a-unge la unitate cu sine nu,ai ntr9ct el dizolv pentru sine 'nsu#i ca finit #i ca negativ acest finit al spiritului #i al naturii% 8 H!( P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. !% /cu,, 'n sf@r#it, 'n ce prive#te raportul acestui 'ntreg coninut fia de ,odul lui de reprezentare, potrivit celor artate adineauri 5 a* .oninutul artei ro,antice pare 'n pri,ul n'nd, cel puin 'n ceea ce prive#te divinul, foarte s t r l' , it a t% .ci 'nainte de toate, cu, nota, de-a ,iai sus, natura esite dezdivinizat 5 ,area, ,unii #i vile, fluviile, izvoarelV, ti,pul #i noaptea, precu, #i procesele generale ale naturii, #i-au pierdut valoarea ca reprezentare '#i coninut ale absolutului% <or,aiile naturii nu ,ai s'nt lrgite si,bolic 5 deter,inaia, potrivit creia for,ele #i activitile lor ar fi capabile s fie trsturi ale unei diviniti, le-a fost rpit% .ci, prin revelaia lui 6u,nezeu 'n spirit, au disprut toate ,arile 'ntrebri referitoare la na#terea lu,ii, la =de unde>, =pentru ce>, =$'ncotro> 'n ce prive#te natura creat #i o,enirea, #i au disprut toate 'ncercrile si,bolice #i plastice de a dezilega #i reprezenta acesite proble,e% Iar 'n do,eniu spiritual de ase,enea lu,ea plin de culoare, cu caracterele, aciunile #i eveni,entele ei clasic elaborate #i pls,uite, s-a concentrat 'ntr-tun punct lu,inos unic al absolutului #i 'n a lui istorie a rni'iituirii eterne% In felul acesta, 'ntregul coninut se concentreaz asupra

inti,itii spiritului, asupra senti,entului, a reprezentrii, asupra sufletului, care tinde spre unire cu adevrul, caut #i se lupt s creeze divinul 'n subiect #i s-l pstreze aici 4 'i place s 'nfptuiasc nu at'lt scopuri #i 'ntreprinderi 'n lu,e de dragul lu,ii, ci ,ai cur'nd are drept unic 'ndeletnicire esenial lupta interioar a o,ului 'n sinea $&, i!i* 1\ Pi ',pcarea cu 6u,nezeu 4 '#i aduce spre reprezentare nu,ai personalitatea #i pstrarea ei, precu, #i aran-a,ente 'n vederea acestui scop% +rois,ul care poate aprea aici nu este un erois, oe-i#i d legi din sine 'nsu#i, ia dispoziii, creeaz #i transfor, stri, ci este un erois, al supunerii, care are de-a totul Iotr't #i ',plinit peste sine #i cruia, din aceast cauz, nu-i r,'ne ded't sarcina s regle,enteze, potrivit celor artate ,ai sus, ceea ce este te,poral, s aplioe ceea ce este vallabil--n-isine-#i-pentru-siee, acest ce superior, la lu,ea dat #i s-i realizeze 'n ceea ce este te,poral% Intruc't 'ns acest coninut absolut se 'nfi#eaz condensat @n punctul sufletului subiectiv, #i astfel orice proces este transpus i'n interiorul o,enesc, cercul coninutului esite prin aceasta iar#i infinit de lrgit5 el se descIide Wpre a cuprinde o neli,itat varietate% .ci, de#i a,intita istorie obiectiv constituie ceea ce este substanial 'n suflet, S+.JIDB+/ III% IB2C36D.+C+% 6+SPC+ C3S/B2I. YB :+B+C/1 H!H subiectul o parcurge totu#i 'n toate direciile, 'nfi#eaz diferite puncte din ea sau o reprezint cIiar pe ea 'n ,ereu noi trsturi u,ane adugate #i, 'n afar de aceasta, e 'n stare s 'ncorporeze 'n sine toat bogia naturii ca ,ediu #i loca# aii spiritului #i s-o 'ntrebuineze 'n vederea unicului scop ,are% 8 Prin aceasta, istoria sufletului devine infinit de bogat, put'nd lua cele ,ai variate for,e, 'n funcie de ',pre-urri #i situaii ,ereu scIi,bate% Iar c'tnd o,ul iese din aceast sfer absolut #i are de-ta face cu cele lu,e#ti, cuprinsul intereselor, scopurilor #i senti,entelor devine cu at't ,ai inoailoullabill cu c't a devenit, potrivit acestui principiu, ,ai ad'nc 'n sine spiritul #i, din aceast cauz, se concretizeaz 'n desf#urarea sa 'ntr-o infinit de nuanat bogie de conflicte interioare #i exterioare, de sciziuni #i grade ale pasiunii #i de cele ,ai variate stadii ale ,ulu,irii% /bsolutul universal 'n sine, a#a cu, este el con#tient de sine 'nsu#i 'n o,, for,eaz coninutul interior a@ artei ro,an-tice 4 #i astfel, 'ntreaga o,enire #i 'ntreaga ei dezvoltare este i,ensul ,aterial aii acestei arte% 8 b* 6ar acest coninut nu este produs de anta ro,antic ' , t 5r u c ' t e a t e a r t , cu, era cazul 'n ,are parte 'n arta si,bolic #i 'nainte de toate la for,a clasic a artei #i la zeii ei ideali% .u, a, vzut de-a ,ai 'nainte, arta ro,antic nu este instruire revelatO a r e c a art oare ar oglindi pentru intuiie coninutul adevrului doar 'n for,a airtei, ci coninutul exist de-ia 'n prealabil pentru sine 'n afiana do,eniului artei, 'n reprezentare #i 'n senti,ent% .a universal con#tiin despre adevr, religia constituie aici 'n cu totul alt ,sur presupoziie esenial pentru art #i pentru con#tiina real, ea este #i sub aspectul apariiei ei exterioare situat 'n realitatea sensibil ca eveni,ent prozaic

al prezentului% /nu,e, cu, coninutul revelaiei fcute spiritului este natura absolut #i etern a spiritului, care se libereaz pe sine de ceea ce este naturali ca a?-are #i-li d e g ir a d e a z pe acesta, apariia spiritului 'n ceea ce este ne,i-locit ca ele,ent exterior subzistent #i existent este pus astfel 'n starea de a fi privit nu,ai ca o lu,e accidental, din care absolutul se extrage conce,tn'ndu-ise 'n ceea ce e spiritual #i interior, devenind nu,ai astfel adevr pentru sine 'nsu#i% In consecin, exteriorul este considerat ca ele,ent indiferent, 'n care spiritul nu are 'ncredere absolut #i nici adpost stabil% .u c't consider el ,ai puin de,n de el figura realitii exterioare, cu at't ,ai puin este H!Q P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. 'n stare s-i#i caute ,ulu,irea an ea #i, prin unire cu ea ca cu sine 'nsu#i, s se gseasc pe sine ',pcat% c* .onfor, acestui principiu, 'n arta ro,antic ,odul elaborrii reale nu dep#e#te, 'n ce prive#te apariia exterioar, 'n $&,% 1!!* cIip esenial realitatea obi#nuit #i nu se fere#te nicidecu, s 'ncorporeze 'n el aceast existen real, cu lipsurile ei de realitate finit #i cu felul ei deter,inat de a fi% Prin ur,are, aici a disprut acea fru,usee ideal care ridic intuiia exterioar deasupra te,poralitii #i a ur,elor efe,erului pentru a pune fru,useea 'inflVritoare a existenei 'n locuil 'nfi#rii ei pipernicite% /rta ro,antic nu ,ai are ca scWp reprezentarea liberei viei a existenei, cu cal,ul ei infinit #i cu cufundarea sufletului 'n corporali, ea nu ,ai ur,re#te inte de a 'nfi#a aceast via ca atare, via adecvat ooncWptului ei celui ,ai propriu, ci 'ntoarce spatele acestei cul,i a fru,useii% +a ',plete#te interiorul cu ele,entele accidentale ale for,aiei exterioare #i acord trsturilor ,arcate ale ur'tului un c',p neli,itatN% 'n arta ro,antic ave, deci dou lu,i, pe de o parte o ',prie a spiritului, desv@r#it 'n sine 4 sufletul oare se conciliaz pe sine 'n sine, convertind repetiia altfel drept-liniar a na#terii, pieirii 2i rena#terii 'n circuit adevrat, 'n re'ntoarcerea 'n sine, 'n autentic via de <enix a spiritului% Pe de alt pante, ave, regnul exteriorului ca atare, care, desfcut din uniunea lui sitrinfi cu spiritul, devine acu, realitate cu totul e,piric, fa de for,a creia sufletul este indiferent% In arta clasic, feno,enul e,piric era doi,inat de spirit, fiind co,plet ptruns de acesta, deoarece acest feno,en exterior era acela 'n care spiritul trebuia s-#i pri,easc co,pleta sa realitate% /cu, 'ns interiorul este indiferent fa de ,odul de pls,uire a lu,ii ne,i-locite, fiindc ,odul -ne,i-locit este nede,n de fericirea sufletului 'n sine% .eea ce apare 'n exterior nu ,lai este 'n stare s expri,e interioritatea, iar dac totu#i se recurge la el 'n scopul acesta i se d nu,ai sarcina de a arta c este existen nesatisfctoaire #i trebuie s tri,it 'napoi la interior, $&,, 1!(* la suflet #i la senti,ent, ca la de,entul esenial% 6ar too,ai pentru aceasta arta ro,antic #i las din pante-i ca exteriorul s se reverse liber pentru sine, 'ngduind s intre nest'n-enit 'n reprezentarea artistic orice ,aterial, p'n #i flori, copaci #i cele ,ai co,une

ustensile casnice, cIiar #i 'n for,a lor de existena natural, 'nt',ipltoare% /cest coninut are 'ns 'n acela#i ti,p deten,inaia de a fi, oa ,aterial pur exterior, indiferent #i infeS+.JIDB+/ III% IB2C36D.+C+% 6+SPC+ C3S/B2I. YB :+B+C/1 H!" rior, ,aterial ce nu-#i pri,e#te adevrata sa valoare deo't c'nd sufletul s-a 'ncorporat 'n el pe sine #i c'nd dl nu trebuie s expri,e nu,ai interiorul, ci inti,itatea care, 'n loc s se contolpeasc cu exteriorul, nu apare ca ',pcat 'n sine dec't cu sine 'ns#i% 'n aceast relaie, ',pins pe poziia lui extre,, interiorul este exteriorizarea lipsit de exterioritate, este indivizibil oarecu,, percep'nidu-ise nu,ai pe sine 'nsu#i, este sunet ca atare, fr consisten de obiect #i fr figur, este o =plutire deasupra apelor>, un rsunet peste o lu,e care, cu feno,enele ei #i 'n feno,enele ei eterogene, nu poate recepta #i oglindi dec't un reflex al acestei fiine-'n-Bine- a sufletului% .uprinz'nid, a#adar, 'ntr-un cuv@nt aceast relaie dintre coninut #i for, 'n arta ro,antic, acolo unde ea se conserv 'n felul care-i este propriu, pute, spune c tonalitatea funda- s?G ,ental a ro,anticului 8 fiindc principiul acestuia 'l constituie toc,ai generalitatea tot ,ai ,rit #i ad'ncii,ea ne'ncetat activ a isuffletului 8 este de natur ,uzical, iar c@nd ave, coninut deter,inat al reprezentrii 8 este de natur A i -r i c % 1iricul este pentru arta ro,antic oarecu, trstura funda,enltall ele,entar, este tonul pe oare-l dau #i Wpopeea #i dra,a #i care 'nvele#te aa un parfu, general al sufletului cIiar #i operele artei plastice, fiindc 'n arta ro,antic spiritul #i sufletul vor s vorbeasc ou toate pls,uirile lor spiritului #i sufletului% /cu,, 'n ce prive#te diviziunea pe aare trebuie s-o x),1!H* stabili, pentru tratarea ,ai dezvoltat a acestui al treilea ,are do,eniu al artei, conceptul funda,ental al ro,anticului 'n ra,ificarea lui interioar se desface 'n ur,toarele trei ,o,ente 5 Pri,ul cerc 'l for,eaz ele,entul r e ligi o s ca atare, unde punctul central 'l constituie istoria ,intuiirii, viaa lui Hristos, ,oartea #i 'nvierea lui% /ici principala deter,inaie valabil este re'ntoarcerea care const 'n faptul c spiritul se co,port negativ fa de ,odul-isu-ne,i-locit-de-a-fi #i de natura sa finit, le dep#e#te 'nvinig'ndu-ile #i, prin aceast eliberare, '#i cucere#te pentru sine 'nsu#i 'n propriul su do,eniu infinitatea #i absoluta sa independen% 'n a ii doilea r ' n d, aceast independen, ie#ind din natura divin a spiritului 'n sine #i prsind #i 'nlarea o,ului finit la 6u,nezeu, se anga-eaz 'n cuprinsul lu,ii profane% /ici, 'n pri,ul r'nd subiectul ca atare este acela care #i-a devenit sie#i afir,ativ pentru sine 'nsu#i, av'ind drept sub18>) H! P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. stan a con#tiinei sale #i drept interes all existenei sale virtuile acesitei subiectiviti afir,ative5 cstoria, iubirea, fidelitatea #i vite-ia, scopurile #i

'ndatoririle cavaleris,ului ro,antic% .oninutul #i fon,ia capitolului al treilea pot fi nu,ite 'n general drept independen for,al a caracterul -u i% /nu,e, c'nd subiectivitatea a a-uns p'n acolo 'nc'lt independena spiritual s fie pentru ea esienialiul, atunci #i coninutul p a r t i c u 1 ia ir icu care ea se co,bin ca fiind ceva ce este al ei se va bucuria de aceea#i independen, dar independen care nu poate fi dea't de natur fon,iall, dat fiind faptul c ea nu rezid 'n substanialitatea vieii acestei subiectiviti, cu, este cazul 'n sfera adevrului religios existent 'n sine #i pentru sine% Invers 5 acu, 2i for,a @,pre-urrilor exterioare, a situaiilor, a co,plicaiei eveni,entelor devine liber pentru ine, l',ipr#tiindu-se din aceast cauz 'n for,aii arbitrare #i aventuroase% Prin aoeasta, punctul final al ro,anticului 'n general este ,@ncat de caracterul accidentali al exterioruluiN ca #i al interiorului #i de disocierea acestor laturi, disociere prin care arta se supri, pe sine 'ns#i, art'nd c este necesar pentru con#tiin s-#i cucereasc pentru cuprinderea adevrului for,e superioare celor pe care este 'n stare s i le ofere arta% CAPITOLUL I CERCUL RELIGIOS AL ARTEI ROMANTICE 'ntruc@t ainfa np,iaaiiicaf 'nWprezentarea subiectivitii abso-lute ca afevr t4T-ailEare dfp> figg--nr all ei substanial 0sUiritgui oue#entalui, ,ultu,ireia 8sufletului, cont 6u,nezeu cu lu,ea? #i prin aaeasta cu =#ine, abia pe aceasta treapt p@re a fi i d e a 1 u 1 co,plet Ia elEaoas% .ci ceea ce indica, ca deter,,aie funda,ental a 'deailuluPera fericirea #i independena, ,ulu,irea, lini#tea #i libertatea% <r 'ndoial, nu ne este 'ngduit s exclude, idealul din conceptul #i din realitatea artei ro,antice, dar, fa de idealul clasic, el pri,e#te aici o for, cu totul scIi,bat% /ceast relaie, de#i a fost indicat de-a ,ai sus 'n ter,eni generali, trebuie s-o stabili, aici cIiar de la 'nceput dup se,nificaia ei ,ai ooncret, pentru a ne face o idee clar despre tipul funda,entali all ,odului ro,antic de reprezentare a absolutului% 'n idealul clasic divinul aste pe de o pante li,itat la individuialitaite, pe de alt parte sufletul #i starea de fericire a diferiilor zei si'nt revrsate cu totul 'n figura lor corporal, iar 'n all treilea rSnd, dat fiind fia-ptul c principiul este unitatea inseparabil a individului 'n sine si a exterioritii sale, negativitatea diviziunii 'n sine, a durerii trupe#ti #i suflete#ti, a -ertfei, a renunrii, nu poate aprea ca ,o,ent eseniali% 6ivinul antei clasice se divizeaz, e adevrat, 'ntr-un cerc de zei, dar nu se divizeaz 'n sine ca esenialitate $&,% 'ss- universal #i oa apariie singular, subiectiv, e,piric 'n for, u,an #i 'n spirit o,enesc #i nici nu are 'n faa lui ca absolut lipsit de figur exterioar, o lui,e a rului, a pcatului #i a rtcirii, cu 'nsrcinarea de a concilia ace#ti opu#i #i de a fi H(L P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. $&), is^* abia ca aceast conciliere adevrata realitate #i adevratul divin% 6i,potriv, 'n conceptul subiectivitii absolute esite indus opoziia universalitii substaniale

#i a personalitii, opoziie a crei rezolvare 'nfptuit u,ple subiectul cu substana sa, iar substanialul 'll 'nal, tnansifon,i'ndu-l 'n subiect absolut care se cunoa#te pe sine #i are voin% 6ar realitii subiectivitii ca spirit 'i aparine 'n al doi-le ia r'nd opoziia ,ai profund a unei lu,i finite, prin a crei dep#ire ca liu,e finit #i prin oancilienea ei ou absolutul infinitul '#i face pentru sine 'nsu#i propria sia fiin datorit propriei sialle activiti absolute, fiind nu,ai astfel spirit absollut% /pariia acestei realiti 'n do,eniulG #i 'n for,a sipiritullui o,enesc pri,e#te deci cu privire la fru , u s e ie a ei un raport cu tortul altul dec't 'n arta clasic% <ru,useea greac arat interiorul individualitii spirituale 'ncorporat cu totul 'n figuna trupeasc a acesteia, 'n aciunile #i 'n eveni,entele la care particip aceasta 4 ea arat aceast individualitate expri,at total 'n exterior #i vieuindN fericit 'n ele,entul acestuia% Pentru fru,useea ro,antic, di,potriv, este absolut necesar ca sutiletull% de#i apare 'n ele,entul exterior, s arate totodat c ;e -gtra#; 'n ;s-ne; din;;aceast corp oralitate #iEE ca trie#te 'n sine 'nsu#i% 6e aceea, pe aceastaN treapt, coirporHtnilpoate>>expri,a 'nter2ritatea S-plritullui; nu,S; 'iif c sirfletul nu-si are realitatea adecvat a s> 'ri aceast existen real, ci 'n sine 'nsu#i% 2*in aceasfEcalu"z,% acu, >>THYSP5giea nu ,ai prive#te ideiliizafea figurii obiective, ci figuna interioar a sufletului 'n el ;'n#us-% la devine o fru-,useteEini,ittii su,t%letei#iti%oa ,od 'n care se for,eaz #i #;; # volt orice coninut 'n interiorul subiectului, fr s rein% l HP initirptpiitir-gdere ci2splri2ui% f i ?ele,entul p p .u, rnis prin aceasta se pierde interesul de a conferi existenei reale aceast unitate clasic #i se concentreaz 'n vederea scopului opus de a insufla 'ns#i figurii interioare a spiritualului o nou fru,usee, arta acord puin gri- exteriorului% +a 'l ia direct a#a cu, 'l gse#te, ne,i-locit dat 'n prealabil, 'ntruc@t ea las oarecu, pe sea,a acestuia s-#i dea for,a dup bunul lui plac .oncilierea cu absolutul este 'n ro,antic un act al interiorului, care apare, fr 'ndoial, 'n exterior, dar care nu are drept scop #i coninut esenial 'nsu#i exteriorul 'n for,a lui real% .u aceast indiferen fa de unirea idealizatoare a sufletului cu corpul '#i face apariia pentru redarea individualitii ,ai speciale a exteriorului portretul, care nu #terge S+.JIDB+/ III% 1% .+C.D1% C+1I:I3S% /1 /C2+I C3S/B2I.+ H(1 trsturile #i for,ele particulare a#a cu, s'nt, nu #terge lipsurile naturalului, defectele te,porali ui ui, pentru a pune 'n locul lor ceva ,ai potrivit% 'n general, va trebui s se pretind, desigur, oa #i 'n aceast privin s existe o

coresponden, dar figuna precis a particularului este indiferent #i nu este curit de ele,entele accidentale ale existenei finite, e,pirice% Becesitatea acestei deter,inaii atotcuprinztoare a antei ro,antice poate fi -ustificat #i din alt punct de vedere% Idealul clasic, acolo unde el #i-ia atins adevrata lui 'nli,e, esite 'ncIeiat 'n sine, de sine stttor, rezervat, distant, este un individ bine conturat, care respinge de la sine ceea ce este altceva% <igura lui 'i este proprie, trie#te cu totul 'n ea #i nu,ai 'n ea, #i noi-i este 'ngduit s sacrifice ni,ic din ea relaiilor de co,uniune cu ceea ce este pur e,piric #i accidental% 6e aceea cine se apropie de aceste figuri ideale ca spectator nu poate cuprinde existena lor oa pe un ce exterior 'nrudit cu propria sa fiin $&- uo* exterioar 5 de#i slut u,ane, figurile zeilor ve#nici nu aparin totu#i sferei a ceea ce ,oare, cci zeii 'n#i#i n-au trecut prin infir,itatea existenei finite, ci sl',t deasupra ei, co,uniunea ou ceea ce este e,piric '#i relativ este tiat% 6i,potriv, subiectivitatea infinit, absolutul antei ro,antice ,u este cufundat 'n feno,enul su, el este 'n sine #i toc,ai de aoeea nu-#ii are exterioritatea pentru si n e, ci pentru altceva, ca latur exterioar abandonat la discreia fiecruia% /cest exterior trebuie apoi, s se 'nfi#eze 'n for,a obi#nuitului, a o,enescului e,piric, deoarece aici 6u,nezeu 'nsu#i coboar 'n existena finit, te,poral, pentru a ,i-loci #i pentru a concilia opoziia absolut cuprins @n conceptul absolutului% iPrin aceasta lins #i o,ul e,piric pri,e#te un ele,ent prin cane i se descIide o trstur de unire, de 'nrudire, 'nc't 'n ne,i-locita sa naturalee el se apropie cu 'ncredere de sine 'nsu#i, 'ntruc@t figuna exteriorului nu-ll respinge prin severitatea ei clasic fa de particular #i de accidentaiG, ci 'i ',bie privirii ceea ce posed el 'nsu#i sau ceea ce eF cunoa#te '#i iube#te la alii din ,ediul su% /ceast fa,iliaritate 'n ceea ce este obi#nuit constituie ele,entul de seducie exterior al antei ro,antice% 'ntruc@t 'ns exteriorul abandonat are sarcina de a tri,ite, prin cIiar aceast abandonare, la fru,useea sufletului, la ,reia iraterioritii, la sfinenia senti,entelor, dl ne invit totodat s ne ad'noi, 'n interiorull spiritului #i 'n coninutul absolut al acestuia #i s ne 'nsu#i, acest interior% H() P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. S+.JIDB+/ III% 1% .+C.D1 C+1I:I3S /1 /C2+I C3S/B2I.+ H(! ', sf@r#it, 'n aceast druire este cuprins ideea general c, 'n arta ro,antic, subiectivitatea infinit nu esite solitar 'n sine, cu, este zeul grec care, cu totul desv@r#it 'n sine, trie#te 'n sta-$x), i(i* rea de fericire a izolrii sale, ci aceast subiectivitate, ie#ind din sine, intr 'n relaie cu altceva, altceva care este 'ns al su, 'n care ea se regse#te #i 'n care r,@ne la sine 'ns#i 'n unitate% /cest ,odde-a-fi-una cu aii su altceva esite propriu-zis cuprinsul fru,os al artei ro,antice, este idealul ei, ideal care are ca for, #i coninut 'n cIip esenial inti,itatea sufleteasc, subiectivitatea, sufletul, senti,entul% Idealul ro,antic expri, deci raportare la alt ce spiritual, care este at'lt de legat cu inti,itatea,

'ne't sufletul trie#te 'n inti,itate cu sine 'nsu#ii nu,ai 'n acest alt ce spiritual% /ceast via 'n sine trit 'n altul este ca senti,ent inti,itatea iubirii% Prin ur,are, pute, indica#i Eo i r e- drept coninut g ral al ro,anticului 'n sfera lui reKgr@asar 6ar 'nfi#area sa cu> ?adevrat ideala iubirea2o pri,e#te nu,ai c'nd expri, ne,i-locita ',pcare afir,ativ a spiritului% 'ns 'nainte de a putea exa,ina aceast treapt a celei ,ai fru,oase ,ulu,iri ideale trebuie s parcurge, ,ai nti, pe de o parte, procesul negativdtii 'n care subiectul intr ca dep#ire a ,odului finit #i ne,i-locit de a fi aii apariiei sale u,ane 4 proces oare se desf#oar 'n viaa, pati,ile #i ,oartea lui 6u,nezeu pentru lu,e si o,enire #i 'n ',pcarea posibil a acesteia cu 6u,nezeu% Pe de alt parte, invers, o,enirea este aceea oare trebuie, la r'ndul ei, s parcurg acela#i proces, pentru a face s devin, 'n sine 'ns#i, real fiina-'n sine a acelei ',pcri% In ,i-locul acestor itrepte, 'n care latura negativ a dispariiei sensibile #i spirituale 'n ,oarte #i ,or,i'nt for,eaz punctul central, ave, expresia fericirii a f i r , a t i v e a ',pcrii care, 'n cuprinsul acestei sfere, aparine cdlor ,ai fru,oase subiecte iale artei% Iat de ce, penltru a obine o structurare ,ai precis a pri,ului nostru capitol, trebuie s parcurge, trei sfere diferite 5 'n pri,ul r ' n d, istoria ,@ntuirii lui Hristos 4 ,oft% 9)* ,entele spiritului absolut 'nfi#ate prin 'nsu#i 6u,nezeu, 'ntru-c't el devine o,, duce o existen ireal @in lu,ea finitului #i 'n ,i-locul ',pre-urrilor concrete ale ei #i, 'n aceast existen ,ai Int'i individual, face s apar 'nsu#i absolutul% 'n al d o i 1 e-a r'nd, $trebuie s parcurge, sfera iubirii 'n for,a ei pozitiv, ca senti,ent al ',pcrii o,enescului cu divinul 5 fa,ilia sf@nt, iubirea de ,a, a Saniei, iubirea lui Hristos #i iubirea 'nvceilor% 'n al treilea r'nd, co,unitatea 5 spiritul lui 6u,nezeu ca prezent 'n a,enire prin conversiunea sufletului #i ,ortificarea strii de natur #i a finitului, 'n general, prin 'ntoarcerea o,enirii la 6u,nezeu, o 'nvtur 'n care unirea o,ului cu 6u,nezeu este ,i-locit 'nainte de toate prin pocin #i ,artiriu% %. ISTORIA MANTUIRII LUI HRISTOS ',pcarea spiritului cu sine 'nsu#i, istoria absolut, procesul devota,entului fa de adevr s'nt fcute intuibile #i certe prin apariia lui 6u,niezieu 'n lu,e% :oninutul si,plu al acestei ?concilieri este contopirea eseniallitii absolute #i a subiectivitii u,ane individuale 5 un o, singular este 6u,nezeu, iar 6u,nezeu este un o, singular% /ceasta 'nsea,n c, potrivit conceptului #i esenei isalle, spiritul o,ului ' n s i n e este spirit veritabil '#i fiecare siubiect singular posed astfel ca o, destinaia infinit #i 'nse,ntatea de a fi un scop al lui 6u,nezeu #i de a fi 'n uniune cu 6u,nezeu% 6ar de ase,enea i sie cere #i o,ului is realizeze acest concept al su, care iniiali nu este dec@t un tsi,plu =@n sine>, adic is fac din unirea cu 6u,nezeu int a existenei sale '#i s-o ating% i:'nd #i-a 'ndeplinit aceast destinaie, o,ul este 'n sine spirit infinit #i liber% Bl este 'n stare is realizeze acest lucru nu,ai 'ntruc't uniunea ,enionat

este originar, $baza etern a 'ns#i naturii u,ane #i divine% 2inita este 'n acela#i ti,p 'nceputul existent 'n sine x,, H! #i pentru sine, este presupoziia con#tiinei religioase ro,antice, dup care 6u,nezeu 'nsu#i este o,, este trup #i a devenit acest subiect singular 'n oare, din acest ,otiv, ',pcarea nu r,'nie un si,plu ='n sine>, 'ne't a ar fi cunoscut nu,ai dup conceptul ei, ci, existi'ind 'n ,od obiectv, iea se prezint #i pentru con#tiina sensibil #i intuitiv ca acest o, individual, existent 'n cIip ireal% .eea ce are i,portan este acest ,o,ent al s i n g u 1 a r i t i i, pentru ca fiecare ins s aib 'n dl intuiia concilierii isialle cu 6u,nezeu, conciliere care 'n sine s nu fie o si,pl posibilitate, ci s fie real 4 oauz pentru care ea trebuie 4s apar 'nfptuit 'n ,od real 'n acest subiect particular% 6ar, 'n al doilea r'nd, 'ntruc'lt unitatea, conciliere spiritual de ,o,ente opuse, nu este nu,ai H(( P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. unire ne,i-locit, este $necesar s se 'nfptuiasc 4'n acest unic subiect '#i procesul spiritului prin oare con#tiina este cu adevrat spirit, ca istorie a acestui isubiect% /ceast istorie a spiritului ce se 'nfptuie#te printr-un ins u,an nu conine ni,ic altceva dec't ceea ce ia, ,oat de-a $,ai sus, anu,e 5 insul u,an s se dezbrace trupe#te '#i suflete#te ide singularitatea sa, adic s sufere '#i is ,oar, '#i invers 5 pri, durerea cauzat de ,oarte s sie ridice din ,oarte, s l',vie Snitoo,iai ca 6u,nezeu cel prea,rit, ca spiritul ladevrat, care, fr $'ndoial, -a 'ntrupat 'n existen acu, ca ins u,an, oa acest subieot, dar care ,u este 6u,nezeu adevrat dec't ica spirit l'n co,unitatea sa% a* /ceast istorie ofer ite,a funda,ental pentru arta religioas ro,antic, ?'ns ite, ipenitru oare iart, iViat ca pur art, este oarecu, ceva ide prisos, deoarece principalulG rezid aici 'n certitudinea interioar, i'n senti,entul #i reprezentarea acestui aldevr etern, I'n credina cen#i d sie#i ,rturie ta adevrului ,?'n sine #i pentru sine, d,istali'nldu-il prin aceasta i'n interiorul reprezentrii% /nu,e, credina evoluat const 'n $&,, nu certitudinea ne,i-locit de ia iavea 'naintea con#tiinei adevrul 'nsu#i dat i'n reprezentarea ,o,entelor acestei istorii% 6ar, dac ceea ce are ?,poirtan este con#tiina adevrului, atunci fru,usie ea feno,enului #i reprezentarea lui devine ceva secundar #i ,ai %indiferent, cci adevrul este prezent pentru con#tiin #i inidWpendent de iart% b* Pe de lallt parte 'ns, coninutul religios cuprinde totodat i', sine ',isui#i ,o,entul prin oare iei nu nu,ai c se face pe sine iaocesibiil artei, oi, sub un anu,it raport, cIiar are n evoie ide ca% l3u, la, rdlatat de-a de ,ai ,ulte ori, 'n reprezentarea religioas a lartei iro,antioe 'nsu#i coninutul atrage dup sine ',pingerea antropo,orfis,ului pe poziiile lui extre,e, l'nitruo't toc,ai acest coninut iare drept punct centrali al lini ',binarea absolutului '#i divinului cu subiectivitatea u,an, perceput oa real, care din aceast cauz se 'nfi#eaz #i Ain cIip exterior, $corporali 4 '#i acest coninut trebuie s reprezinte

%divinul 'n aceast for, de existen individual legat de indigen naturii #i de ,odul finit de ,anifestare% 'n aceast privin, anta loifer con#tiinei intuitive pentru apariia lui 6u,nezeu prezena special a unei ifiguri reale individuale, o icoan concret #i a trsturilor exterioare ale eveni,entelor 'n ,i-locul crora se desf#oar na#terea ilui Hristos, viaa #i pati,ile lui, ,oartea, 'nvierea #i 'nlarea de-ta dreapta lui 6u,nezeu, S+.JIDB+/ III% 1% .+C.D1 C+1I:I3S% /1 /C2+I C3S/B2I.+ H1H 'rac't 'n general nu,ai 'n art se repet cu o durat ,ereu nou dispruta apariie a ilui 6u,,ezeu% c* 6ar, ',truc'it 'n aceast apariie accentul este pus pe faptul c 6u,,ezeu este 'n ,od esenial u, subiect individuali cu excluderea altar subiecte #i c dl nu 'nfi#eaz nu,ai unitatea subiectivitii divine '#i u,ane ', $generali, ci o 'nfi#eaz ca a c e s t o,, ies din nou 'n eviden aici 'n art, din cauza coninutului 'nsu#i, toate laturile accidentalitii '#i particularitii existenei finite exterioare, particulariti de care se cur- (xt% ut) tise fru,useea pe cul,ea idealului ?clasic% .eea ce conceptulG liber al fru,osului eli,inase din sine ca inadecvat, adic neidealul, aici este acceptat 'n cIip necesar si reprezentat intuitiv drept ,o,ent ce se desprinde din 'nsu#i coninutul operei de art% a* 6e aceea, adesea, c'nd a fost luat ca subiect persoana lui %Hristos ca atare, cel ,ai ru au procedat acei arti#ti care au 'ntreprins s fac din cIipul lui Hrisitos un ideal 'n 'ndlesuil #i felul ?idealului clasic 4 deoarece astfel de i,agini ale capului #i ifigurii lui Hristos exipri,, fr ?'ndoial, seriozitate, cal, #i de,nitate, dar cIipul ilui Hrisitos ,ai trebuie, pe de o parte, s oglindeasc interioritatea si spiritualitatea absolut universala, iar pe de ailt parte el trebuie s posede personalitate subiectiv #i s i n g u 1 a r i t a t e 4 a,bele aceste 'nsu#iri s'nt inco,patibile cu expresia ifericirii provenit din ceea ce este de natur sensibil 'n figura o,eneasc% ',binarea acestor dou pu,ote finale, adic ',binarea expresiei cu for,a, este lucru extre, de greu 4 #i i'n privina aceasta 'ndeosebi pictorii s'nt aceea care s-au igsit 'n 'ncurctur ori de .'te ori au 'ncercat s ias din tipul tradiional% 8 Seriozitatea #i ad',ci,ea con#tiinei trebuie s-i#i afle exipresie ', astfel de i,agini care au ca subiect capul lui Hristos, dar trst9rile feei #i for,ele figurii ,u itrebuie s 'nfi#eze o fru,usee nu,ai ideal, pe c't de puin le este ?'ngduit de altfel s alunece pe panta a ceea ce este co,un #i ur't isau s expri,e pur #i si,plu s9blim9l#' 'n oe prive#te fon,a exterioar, cea mai bun cale este cea ,i-locie 'ntre particularul propriu naturalului #i fru,useea ideal% S ni,ere#ti l'intao,ai aceast potrivit oale de ,i-loc este dificil, #i de aceea aici cu deosebire pot ie#i 1n eviden 'nde,',area, taotul #i spiritul artistului% 8 (n igeneral, c'nd este vorba s fie reprezentat sfera ce ne intereseaz 'n acest ,o,ent, sinte, nevoii s irecurge, 8 independent de coninut, care aparine credinei 8 ,ai ,ult deo't 'n arta dlasic $la des!Q-L% 1)!

H(Q P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. toinicia subiectiv% In arta idasic, artistul vrea s 'nfi#eze spiritualul #i divinul ne,i-locit 'n for,ele corporalului 'nsu#i, ,*;' no a$--ic n organis,ul figurii o,ene#ti #i for,ele $corporale, cu ,odificrile lor ce se abat de la ceea ce e obi#nuit #i finit, reprezint o latur principal a interesului% i'n isfera ce ne preocup ?acu,, figura r,'ne cea obi#nuit, cunoscut, for,ele ei s'nt p'n la un anu,it girad indiferenite 4 s',t ceva particular, care ipoiate fi a#a isau lai#ia, put@nd fi tratat cu i,are libertate 'n aceast privin% Prin ur,are, interesul precu,pnitor irezid, pe de o parte, l'n ,odul In icare artistul $face is se rsfr@ng 'n #i prin aceast figur obi#nuit, cunoscut, spiritualul #i ceea ce este ,ai inti, ca spiritual '#i interior 4 pe de alt piarte, inlteresull rezid cu deosebire 'n executarea ?subiectiv, 'n ,i-loacele teInice #i 'n dexteritatea cu care el a fost $'n stare is insufle via spiritual figurilor sale #i s le confere caracterul intuitiv #i co,preIensibilitatea a ceea ce este cu totul ispiritual% P* i'n ce prive#te ialt coninut, acesta este cuprins, cu, toc,ai a, vzut, 'n istoria absolut oe se desprinde din 'nsu#i conceptul spirit9l9i, istorie care transfor, 'n ceva obiectiv conversiunea singularitii corponale #i spirituale 'n eseniallitatea #i universalitatea acesteia% 6eoarece concilierea subiectivitii singulare cu 6u,nezeu nu se 'nfi#eaz ne,i-locit ca ar,onie, ci ca ar,onie care ia na#ltere nu,ai din durere infinit, din druire de sine, din sacrificare, din uciderea finitului, sensibilului #i subiectivului% <initul #i infinitul s@nt aici contopite, iar concilierea 'n adevrata ei profunzi,e, inti,itate #i putere de ,i-locire nu se arat dec@t iprin ,ri,ea #i duritatea opoziiei ce trebuie s-#i gseasc rezolvarea, l'n consecin, 'ntreaga acuitate #i disonan a suferinei, a torturii #i a cIinului pe care le produce o astfel de opoziie aparin naturii l'ns#i a spiritului, a crui ',pcare absolut constituie aici coninutul% 1uat 'n sine #i pentru sine, acest proces al spiritului este esena, conceptul spiritului 'n Xgeneral, '#i conine, din aceast $&,% i"* cauz, destinaia de a fi pentru con#tiin istoria general care trebuie s se rWpete ca atare 'n fiecare con#tiin individual% .ci toc,ai con#tiina precu, #i nu,ero#ii indivizi site realitatea #i existena spiritului universal% Sai i'nt'i 'ns, dat fiind faptul ic spiritul $'#i are, ca ,o,ent esenial al lui, realitatea 'n individ, acea istorie general se desf#oar nu,ai 'n .Iipul unui singur individ, 'n care ea se 'ncorporeaz ca istorie ia lui, a na#terii iui, a pati,ilor, ,orii #i a 'nvierii lui din ,ori% S+.JIDB+/ III% ,% .+C.D1 C+1I:I3S /1 /C2+G C3S/B2I.+ H(" dar istorie care 'n 'nfi#area aceasta particular a ei '#i pstreaz totodat '#i se,nificaia -de a fi istorie a 'nsu#i spiritului universal #i absolut% /devratul punct de cotitur 'n aceast via a iui 6u,nezeu este prsirea existenei sale individuale ca existen a a c e s t u i a$% istoria pati,ilor, suferina pe cruce, calvarul spiritului, supliciul ,orii% 'ntruc@t aici ine de

coninutul 'nsu#i ca apariia exterioar, corporal, existena ne,i-locit ca individ, s fie artat ca negativ 'n durerea negativitii siale, pentru ca ispiritull sa a-ung prin sacrificarea sensibilului #i a singularitii subiective ia adevrul #i la cerul su, aceast sfer a reprezentrii artistice se deosebe#te cd ,ai ,ult de idealul dasic al artei plastice% Pe de o parte, adic, corpul p,@ntesc #i slbiciunea naturii u,ane 'n generali s'nt fr 'ndoial prea,rite prin ifiaptul c 'nsu#i 6u,nezeu se 'ntrupeaz 'n id, pe de alt parte 'ns toc,ai acest de,ent o,enesc #i trupesc este aoda care este afir,at ca negativ #i se 'nfi#eaz cople#it de dureros, 'n ti,p ce 'n idealul clasic natura o,eneasc nu-#i pierde netulbunata-i ar,onie cu ceea ce e de natur spirituall #i este substanial% Hristos biciuit, cu cununa de spini pe cap, duc'nd crucea spre locul de execuie, pironit pe cruce, agoniz@nd l'n cIinurile unei ,ori 'ncete #i dureroase, nu poate fi reprezentat 'n for,ele fru,useii elene, ci, 'n aceste situaii, x-D * ceea ce ieste superior este sfinenia 'n sine, profunzi,ea interiorului, ne,rginirea durerii '#i, ca ,o,ent etern lall spiritului, rbdarea rese,nat #i cal,ul divin% 8 .ercul ,ai larg din -urul acestei figuri 'l for,eaz 'n parte prieteni, 'n parte du#,ani% Prietenii, de ase,enea, nu s'nt idealuri, ci, confor, conceptului lor, indivizi particulari, oa,eni obi#nuii, pe care sufiluil spiritului 'i duce la Hristos% Iar ina,icii s'nt reprezentai ca ri l'n initeriorull lor, 'ntruc't ei se opun lui 6u,nezeu, 'l conda,n, ffl bat-ocoresc, $'l tortureaz, 1 crucific 4 reprezentarea rutii luntrice #i a du#,niei fa de 6u,nezeu atrage dup sine ca expresie exterioar grosolnia, barbaria, furia turbat #i defor,area figurii% Sub toate aceste raporturi, dac e s face, co,paraie cu fru,useea clasic, aici ur'tul apare ca ,o,ent necesar% U* 6ar procesul ,orii trebuie considerat ca fiind nu,ai un punct de itreoere 'n natura divin, punct prin care se produce concilierea spiritului cu sine #i se ',bin afir,ativ latura divinului #i a o,enescului, a universalului absolut #i a subiectivitii H( P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. S+.JIDB+/ III% 1% .+C.D1 C+1I:I3S /1 /C2+I C3S/B2I.+ H(^ $&,, 1(^* feno,enale, a crei ,i-locire este 'n -oc 'n acest proces% /ceast ',binare afir,ativ, care 'n generali constituie baza #i ceea ce este originar, trebuie s se ,anifeste #i i'n acest ,od afir,ativ% 3cazie favorabil pentru situaii corespunztoare acestei ',binrii idau 'n istoria lui Hristos icu deosebire 'nvierea #i 'nlarea la cer 4 ?'n afar de acestea, apoi diferitele ,o,ente 'n care Hristos apare ca 'nvtor% /ici l'ns se ive#te, ,ai lales pentru arta iplastic, o ,are dificultate% 6eoarece @n parte sipiritualul ca atare esite ceea ce trebuie reprezentat eu itoat interioritatea sa, 'n ,parte este spiritul absolut care, aifir,at ca infinit '#i uni-vensal @n unitate icu subiectivitatea #i ridicat deasupra

existenei ne,i-locite, trebuie s-#i $gseasc totu#i 'n ceea ice e corporal #i exterior 'ntreaga expresie intuitiv #i sensibil a infinitii #i i,terioritii sale% *. IUKIREA RELIGIOASA :a (pirit ne,i-locit, spiritul i'n sine #i pentru sine nu este obiect lai artei% .ea ,ai 'niallt conciliere a lui 'n sine, real, nu poate fi dec't o corneli ere #i ',pcare pe plan spiritual ca atare, sipirituail care, 'n ele,entul lui ipur ideali, scap expresiei artistice, 'ntruc@t adevrul absolut este situat i,ai sus ideo't aparena fru,osului care au este 'n stare s se elibereze pe sine de ceea ce ?este sensibil #i vizibil% i6ac 'ns l'n ?concilierea ea afir,ativ spiritul e is obin, prin ,i-locirea artei, o existen spiritual 'n care nu este cunoscut nu,ai ca g@nd pur, nu,ai ca iceva de natur ideal, ci poate fi si,it '#i i n-t u i t, atunci ne r,@ne nu,ai inti,itatea spiritului, afectivitatea, senti,entuil ca unic for, care 'ndepline#te dubila cerin a spiritualitii pe ide o parte, a putinei de a fi prins #i reprezentat prin art, pe de ?alt parte% /ceast inti,itate, singura care corespunde ?conceptului spiritului liber ',pcat cu sine, este iubi r e a% a* /nu,e, ?'n ce prive#te conin u tul, 'n iubire s'nt prezentate ,o,entele pe care noi le indica, drept concept funda,ental al spiritului ?absolut 5 ?adic re'ntoarcerea ',pcat la sine ?'nsu#i din iail su ?altceva% /cest altceva, ca aoel altceva F,n care spiritul %r,'ne ila sine l'nsu#i, nu poate fi el 'nsu#i dec't tot ceva spiritual, anu,e 5 o personalitate spiritual% /devrata esen a iubirii const 'n faptul de a-i abandona con#tiina de tine 'nsui, de a uita de tine 'ntr-un alt eu #i totu#i de a te poseda pe tine 'nsui abia 'n aceast renunare #i uitare% /ceast ,i-locire a spiritului cu sine #i ',plinire a lui ca totalitate este absolutul, 'ns ou 'n sensul c absolutul ca subiectivitate nu,ai singular '#i deci finit s-ar ',bina cu sine 'nsu#i 'ntr-un alDt subiect finit, ci coninutul subiectivitii oare se ,i-loce#te pe sine cu sine 'n altul este aici absolutul 'nsu#i 4 este, adic, spiritul care nu,ai 'n alt spirit este cunoa#tere #i voin de sine ca absolut #i are ,ulu,irea pe care o d aceast cunoa#tere, b* Sai precis, acest coninut are ca iubire f o r , a senti,entului concentrat 'n sine, care, 'n loc s-#i explice sie#i coninutul, s %devin con#tient de ?,odull-ilui-deter,inat #i de generalitatea lui, ,ai cur@nd 'i condenseaz a,ploarea si i,ensitatea ne,i-locit ca ad'nci,e a sufletului, fr s desf#oare pentru reprezentare 'n toate direciile bogia cuprins 'n el% Prin aceasta, acela#i coninut care 'n for,a lui general pur spiritual s-ar irefuza reprezentrii artistice, devine, 'n aceast existen a lui subiectiv, iar#i sensibil pentru art ca senti,ent, 'ntruc't, pe de o parte, dat fiind ad@nci,ea lui l'nc ne-deseIis, ad'nci,e caracteristic senti,entelor, nu are nevoie s se desf#oare 'n plin lu,in, 'n ti,p ce, pe de alt parte, acest coninut pri,e#te din aceast for, a lui 'n acela#i iti,p un coninut care este adecvat artei% 6eoarece sufletul, ini,a, senti,entul, oric't ar fi ele de interioare #i de spirituale, ,ai au totu#i legtur cu ceea ce este sesizabil #i -corporal, 'nic't eile s'nt capabile s co,unice viaa icea o,ai inti, #i prezena spiritului #i spre exterior, prin ,i-locirea corporalului 'nsu#i, %prin privire, trsturile feei sau, 'n cIip nu,ai spiritualiziat, prin ton #i

ouv',t% 6ar %exteriorul se va putea 'nfi#a aici nu,ai ca destinat s expri,e tot ceea ce este ,ai inti, 'n inti,itatea sufletului% c* Stabilind drept concept %al idealului concilierea interiorului cu realitatea sa, pute, indica.ub-r* ca ideal al %artei i ' f lii 2 p &TFBiantice 'n sfera religioas a aipeste2a22ubirea este fru,useea2> s p-;,r 11 u a 1 ca ltre% dea2uir clas2c* 'nsea,nin#2E,i-?Ioc're #i concI2iarea spitritului>Eeu al su altceva% /ici )l7,it iil truns -.*. itail el, are organiis,ui2EuiE x,% o-Jpana1 6i,ipotriv, 'n iubire ices2iitceva ia*l s-piritului nu este ,aterialul, ci acest altceva este el 'nsu#i o con#tiin spiritual, un alt subiect, #i astfel spiritul este realizat pentru sine 'nsu#i 'n icuprinsul proprietii sale, l'n ele,entul lui cal ,ai HHL P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. propriu% /stfel, 'n aceast ',pcare afir,ativ #i 'n aceast realitate fericit, lini#tit l'n sine, iubirea este fru,usee ideal, dar absolut spiritual, fru,usee care, din cauza interioritii sale, nu se poate expri,a pe sine dec@t tot nu,ai 'n interioritatea #i ca inti,itatea senti,entului% .ci spiritul, care '#i este sie#i prezent 'n spirit #i este fin spirit sigur de existena sa, a['nd prin aceasta drept ,aterial #i teren al existenei sale 'nsu#i spiritualul, este 'n sine inti, #i, ,ai precis, este inti,itatea iubirii% a* 6u,nezeu este iubire, '#i deci #i cea ,ai adi'nc esen a lui trebuie conceput #i reprezentat 'n aceast for, adecvat artei, anu,e drept Hristos% Hristos este ?'ns iubirea divin, al crei obiect se descoper a fi, pe de o parte, 6u,nezeu 'nsu#i, pe ide alt parte o,enirea ce trebuie ,'ntuit, '#i astfel 'n el poate ie#i 'n eviden ,ai puin icontopirea unui subiect cu un alt subiect deter,inat, ic't i,ai ales i d e e a iubirii 'n universalitatea ei, absolutul, %spiritul adevrului 'n ele,entul N#i 'n for,a senti,entului% 8 'n funcie ?de Xgeneralitatea obiectului ei, se generalizeaz #i expresia iubirii, l'n care apoi luorull principal nu este concentrarea subiectiv a ini,ii #i ia isenti,entuilui, cu, a fost cazul #i la greci cu anticul +ros titanic '#i ou 0enus Drania, c'nd, de#i cu totul sub alt raport, se afir, ca valabil ideea generall #i nu latura subiaotiv a figurii #i a senti,entului individual% Bu,ai atunci ic'od 'n reprezentrile artei ro,antice Hristos este conceput ca 'ntrucIip@nd ,ai ,ult ded't un subiect individuali, ad'ncit 'n sine, iese 'n eviden #i expresia iubirii 'n for,a inti,itii subiective, de#i, fr 'ndoial, ea iH)* este 'nlat #i purtat de generalitatea coninutului su% P* 6ar din cuprinsul acestui cerc cea ,ai accesibil pentru ant este iubirea Sriei, i u b i ir e a ,at e r n , subiectul cel ,ai reu#it al i,aiginiaiei religioase

iro,antioe% 6e cele ,ai ,ulte ori real, u,an, iubirea Sriei este itotu#i cu totul spiritual dWparte de interesul #i ,izeria dorinei, ea nu este de natur sensibil #i e totu#i prezent 4 ea este inti,itatea absolut ',pcat, fericit% 8 Iubirea Sriei %este o dragoste fr dorin, dar nu e prietenie, deoarece, cu toate c este att de bogat 'n senti,ente, prietenia pretinde totu#i un cuprins, un lucru esenial ca scop care leag laolalt% 'n ti,p ce iubirea de ,a, are, fr nici un fel de identitate a scopului '#i a intereselor, un spri-in ne,i-locit 'n legtura natural% /ici 'ns iubirea ,a,ei nu se li,iteaz la aceast latur ia naturii% 'n copilul pe oare S+.JIDB+/ III% 1% .+C.D1 C+1I:I3S /1 /C2+I C3S/B2I.+ HH1 l-a purtat sub ini,a sa, pe care l-a nscut 'n dureri, Sria se si,te #i se cunoa#te perfect pe sine 'ns#i, #i acela#i copil, s'nge din s@ngele ei, 'i ieste dar#i ,ult superior #i %cu toate acestea el 'i aparine #i e obiectul iubirii ei Sin ti,p ce ea se uit pe ea 'ns#i #i se pstreaz #i pe isine 'ns#i% Inti,itatea natural a iubirii ?,aterne este absolut spiritualizat, ea are ca adevrat coninut all ei divinul, dar aceast spiritualitate r,@ne 'n cIip ,inunat %strbtut u#or #i instinctiv de unitate natural #i de afectivitate u,an% Iubirea ,atern este fericit, e ceea ce rezid originar 'n aceast fericire e nu,ai aceea a unei ,a,e% 6esigur, nici aceast iubire nu este lipsit de durere, dar durerea nu e dec@t doliul pierderii, pll'ngere dup fiul care pti,e#te, este pe ,oarte, a ?,urit, #i nu devine, cu, vo, vedea pe o treapt ulterioar, nedreptate #i tortur provenite din exte- ixt# 'sO* rior sau lupt infinit a pcatului, cIinuire #i flagelare prin sine 'nsu#i% /stfel de inti,itate este aici fru,useea spiritual, idealul, identificarea u,an a o,ului cu 6u,nezeu, cu spiritul, cu adevrul, o uitare curat, o co,plet lepdare de sine, care, 'n aceast uitare, este totu#i 'n ,od originar una cu acela 'n care se absoarbe, si,ind acest ,od de a fi una drept ',pcare plin de fericire% 8 Iubirea ,atern, oarecu, i,agine a %spiritului, apare 'ntr-un fel at't de fru,os 'n arta ?ro,antic 'n locul spiritului 'nsu#i $fiindc ispiritul se face pe sine sesizabil pentru art nu,ai 'n for,a senti,entului, iar senti,entul uniunii insului cu 6u,nezeu nu,ai fin iubirea ,atern a Sadonei eslte prezent 'n ,odul cel rnai originar, cel i,ai reali, cel ,ai viu% /ceast iubire trebuie s fie 'nfi#at 'n art, dac nu vre, ca din reprezentarea acestei sfere s lipseasc idealul, ',pcarea afir,ativ% 6e aceea a #i existat un ti,p ?c'nd iubirea de ,a, a fecioarei binecuv@ntate era 'n general privit ca tot ce e i,ai 'nalt #i ,ai finit #i c@nd ea a fost venerat #i reprezentat ca atare% 6ar c'nd spiritul a-unge la con#tiina de sine 'n propriul su ele,ent, separat de orice baz natural, nu,ai ,i-locirea spiritual liberat de o astfel de baz poate fi considerat ca dru,

liber spre adevr, #i astfel, 'n protestantis,, fa de acest cult al Sriei 'n art #i 'n credin ispiritul sf@nt #i ,i-locirea interioar a spiritului au #i devenit adevrul superior% R* ', sf'r#it, 'n al treilea r@nd, concilierea afir,ativ a spiritului se ,anifest ca senti,ent la 'nvceii lui Hristos, la fe,eile #i prietenii care 'l ur,eaz% 'n cea ,ai ,are parte HH) P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. ace#tia s@nt caractere care au trit coninutul ?tare al ideii cre#tinis,ului, bucur'nidu-se de a-utorul ne,i-locit al prietenului du,nezeiesc 4 spri-inii pe prietenia, 'nvtura #i pe predicile lui Hristos, ci au realizat ideea cre#tinis,ului fr s treac prin cIinul exterior #i interior al conversiunii, au pus stp@nire pe ea #i s-au lsat stp'nii de ea, ,enin'ndu-ise 'n ea c9 patere $& ,1H(* #i ad'nci,e% <r 'ndoial, lor le lipse#te aicea ne,i-locit unitate #i inti,itate a iubirii ,aterne, dar ?le r,'ne totu#i ca legtur prezena lui Hristos, obi#nuina vieuirii ',preun #i suflul direct al spiritului% ,. SPIRITUL COMUNITIJII :'t prive#te trecerea ila ulti,ul sector aii acestei sfere, o pute, ?lega de ceea ce notase, de-a ,ai sus referitor la istoria lui $ristos' +xistena ne,i-locit a lui Hristos, ca existen a acestui o, singular care este 6u,nezeu, este afir,at ca dep#it, adic din $'ns#i apariia lui 6u,nezeu ca o, iese 'n eviden c adevrata lui realitate nu este existena ne,i-locit, ci spiritul% Cealitatea absolutului, ca realitate a subiectivitii infinite, este nu,ai spiritul 'nsu#i, 6u,nezeu n9 este prezent dec't 'n cunoa#tere, 'n ele,entul interiorului% /ceast existen absolut a lui 6u,nezeu ca universalitate absolut ideal #i subiectiv nu se ,rgine#te prin ur,are la acest individ care a 'ntrucIipat 'n istoria vieii sale concilierea subiectivitii o,ene#ti #i du,nezeie#ti, ci aceast existen absolut a lui 6u,nezeu se a,plific, devenind con#tiina u,an ',pcat cu 6u,nezeu, devenind, 'n igenerail, u,anitatea care exist ca ,uli,e a indivizilor% 2otu#i, luat pentru sine, ca personalitate singular, o,ul nu este ne,i-locit divinul, ci, di,potriv, el este ceea ce e finit #i o,enesc, nu,ai 'ntruc@t se afir, 'n ,od real pe sine ca negativul care este el 'n sine #i deci se supri, pe sine ca finit, a-unge da ?conciliere cu 6u,nezeu% Bu,ai prin aceast ,@ntuire de decrepitudinea realitii finite se dovede#te o,enirea a fi existen a spiritului absolut, ca spirit al co,unitii 'n care se 'nfptuie#te unirea spiritului u,an cu x), 1HH* ceA divin 'n cuprinsul realitii o,ene#ti 'ns#i, ca ,i-locire real a ceea ce, confor, conceptului spiritului, e 'n sine originar 'n unitate% S+.JIDB+/ III% 1% .+C.D1 C+1I:I3S /1 /C2+I C3S/B2I.+ HH! Principalele for,e care devin i,portante ou privire la acest nou coninut al artei ro,antice pot fi ?clasificate 'n felul ur,tor 5 Subiectul singular care, rupt de 6u,nezeu, trie#te 'n pcat #i 'n lupt cu realitatea ne,i-locit #i 'n indigen proprie finitului, are cIe,area infinit s

a-ung la ',pcare cu sine #i cu 6u,nezeu% 6ar, antracit 'n istoria mnt9irii lui Hristos negati-vitatea individualitii ne,i-locite s-a dovedit a fi ,o,entul esenial al spiritului, subiectul nu va putea s se ridice la libertate #i la pace 'n 6u,nezeu dec't prin conversiunea naturalului #i a personalitii finite% Supri,area finitii apare aici 'n triplu fel 5 'n pri, u 1 2 Y n d, ca repetare exterioar a istoriei pati,ilor, care devine suferin trupeasc real, ca ,artiriu% 'n al doilea r ' n d% conversiunea se transfer 'n interiorul sufletului, ca ,i-locire interioar prin pocin #i convertire% 'n al treilea r ' n d, 'n sf@r#it, apariia divinului 'n realitatea lu,easc este astfel conceput, ',o't ,ersul obi#nuit al naturii #i for,a natural a ailtor 'nt',iplri se supri, pe sine pentru a face s devin ,anifeste puterea '#i prezena divinului 4 'n felul acesta, for, a reprezentrii artistice devine ,iracolul% '6 MARTIRII Jrima 'nfi#are 'n care spiritul co,unitii se ,anifest ca activ 'n subiectul o,enesc const 'n faptul c o,ul rsfr@nge 'n sine 'nsu#i reflexul procesului divin #i face din sine o nou existen a istoriei eterne a lui 6u,nezeu% /ici dispare 'ns ix), iHQ din nou expresia acelei ',pcri ne,i-locit afir,ative, 'ntruc't o,ul nu #i-o poate cuceri dec't prin supri,area finitii sale% 6e aceea, ceea ce pe pri,a treapt constituie punctul central, revine aici 'ntr-o ,sur cu totul 'ntrit, deoarece nevrednicia #i netrebnicia o,enirii for,eaz presupoziia a crei supri,are trece drept supre, #i unic sarcin% a* .oninutul propriu acestei sfere este, din aceast cauz, 'ndurarea de cruzi,i, a#a cu, le i,pune propria renunare voluntar, lipsurile #i -ertfa de sine, provoo'nd tot felul de suferine, torturi #i cIinuri, pentru ca s se purifice spiritul #i s HH( P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. se si,t, l',pcat, ,ulu,it, fericit 'n ceruil isu% /cest ele,ent negativ al durerii devine 'n ,artiriu scop 'n sine, iar grandoarea purificrii se ,soar dup igtrozvia odlor suferite de a, #i dup atrocitile crora dl ts-ia supus% Pri,ul dle,ent ce poate fi considerat ca negativ pentru deprofanizarea #i sfinirea unui subiect al crui interior este 'nc nedesv'r#it este existena lui n a t u r ia 1 , viaa lui, isaitisfacerea celor ,ai apropiate nevoi necesare existenei% 6e aceea subiectul principal al acestei sfere #i constituie torturile corporale aile credincio#ilor, co,ise 'n parte de du#,anii si persecutorii credinei nnl'nai ide ur #i de dorul de rzbunare, 'n parte 'ntreprinse din iniiativ proprie, cu scopul curirii de pcate% /,bele fduri de ?torl-ur, o,ul, ,@nat de ifanaitis,ull 'ndurrii, nu le consider aa nedrepte, ci ca binecuv@ntare 4 cci nu,ai prin de poate fi 'nvins puterea crnii, a ini,ii, a afectivitii si,ite ca originar pctoase, '#i poate fi realizat ',pcarea cu 6u,nezeu% 6ar l',fcruo't 'n astfd de situaii conversiunea interiorului nu se poate 'nfi#a pe sine idec't 'n for,a oribilului #i a ,al-x,% 1H"* tratrii exteriorDlui, si,ul

fru,useii este prin laiceasta cu u#urin lezat #i subiectele acestei sfere s'nt pentru acesit ,otiv ,ateriali foarte pri,e-dios pentru art% 6eoarece, pe de o parte, indivizii trebuie is fie %,arcai I3D #ta,pila ?existenei te,porale ca indivizi singulari '#i -realii #i trebuie is fie instalai 'n decrepitudinea ifinitii '#i a naturalului 'ntr-o ,sur cu totul alta dec't aceea oe se pretinde d'nid e vorba ide istoria vieii lui Hristos 4 pe de alt parte, cFin9rile #i ne,aipo,enitele orori, ruperea #i scIi,onosirea ,e,brelor, torturile corporale, atdlie-rde clilor, decapitarea, frigerea, arderea, fierberea 'n ulei, tragerea pe roat etc% s'nt 'n ele 'nsele realiti exterioare ur'te, respingtoare, greoase, iar distana ce le desparte de fru,usee este prea ,are pentru ca dle s poat fi alese ca subiecte ale unei arte sntoase% <r 'ndoial, ,odul de tratare aii artistului poate fi 'n sine excelent ca executare, dar interesul artat acestui caracter al execuiei se refer totu#i nu,ai la latura subiectiv, care, de#i poate prea artistic, se strduie#te cu toate acestea 'n zadar s-#i pun ,aterialul 'n perfect ar,onie cu sine% !* 6e aceea reprezentarea acestui proces negativ are nevoie #i de un alt ,o,ent, cane dep#e#te cu ,ult aceast cIinuire a trupului #i a sufletului #i care se 'ntoarce contra concilierii afir,ative% /cest ,o,ent este concilierea spiritului 'n sine, ce se S+.JIDB+/ III% 1% .+C.D1 C+1I:I3S /1 /C2+I C3S/B2I.+ HHH dob@nde#te drept scop #i rezultat %al cruzi,ilor suferite% Sub acest aspect, ,artirii s'nt pzitorii divinului ',potriva brutalitii puterii exterioare '#i a barbariei necredinei 5 de dragul ',priei cerului, ei suport durerea i#i ,oartea% /oesit cura-, aceast trie, perseveren #i fericire trdbuie prin ur,are de ase,enea s se oglindeasc pe cIipul lor% 2otu#i, nici aceast interior-itate a credinei '#i a iubirii nu e, 'n fru,useea ei spiritual, sntate Spiritual care ar ptrunde corpul, ui,pFi'ndu-l de vigoare, ci este o interioritate pe care a ,pl,dit-o #i a fr,'ntat-o durerea sau cane esite 'nfi#at 'n suferin #i oare, cIiar #i 'n ?N]1H * transfigurare, conine 'n ea ,o,entul durerii, drept ceva cu adevrat esenial% .u deosebire pictura '#i-a luat adesea ca subiect aceast pietate% Principalul ei dar const atunci 'n a expri,a, 'n opoziie cu respingtoarele scIingiuiri ale crnii, fericirea pe care o produce tortura, a o expri,a si,plu 'n trsturile feei, 'n privire etc, ca rese,nare, ca 'nvingere a durerii, ca ',pcare ce se na#te din atingerea #i 'nvierea spiritului divin 'n interiorul subiectului% 6i,potriv, dac ar vrea sculptura s 'nfi#eze intuiiei acela#i coninut, ea este ,ai puin capabil s reprezinte inte-rioritatea concentrat 'n acest ifd spiritualizat #i este, din aceast cauz, nevoit s scoat din eviden durerea #i desfigurarea, 'ntruic't acestea se oglindesc 'ntr-un cIip ,ai accentuat 'n organis,ul corporial% 8) 1n al treilea r'nd 'ns, lepdarea de sine #i 'ndurarea privesc nu nu,ai existena natural #i finitul ne,i-locit pe aceast treapt, ci conduc 'ndreptarea sufletului spre cele cere#ti p'n pe poziie extre,, 'nc't o,enescul #i lu,escul

'n general este rWpuidiat #i dispreuit, cIiar #i atunci c'nid 'n el 'nsu#i este de natur ,oral #i raional% /nu,e, cu c't spiritul care trie#te aici 'n sine ideea conversiunii este 'nc necuiltivat, 'n cIip cu at't ,ai bairbar #i ,ai abstract se 'ndreapt dl cu puterea concentrat a pietii lui ',potriva a tot ce se gse#te ca finit 'n faa acestei infiniti 'n sine si,ple a rdigiozitii 4 ',potriva oricrui senti,ent deten,,at de u,anitate, ',potriva 'ndinaiillor, udailor #i obligaiilor ,ultilaterale ale ini,ii% .ci viaa ,oral 'n fa,ilie, legturile prieteniei, ale s'ngdui, ale iubirii, ale statului, ale profesiunii, toate acesitea aparin lu,escului 4 iar lu,escul, 'ntruic't aici 'nc nu este ptruns de reprezentrile absolute ale credinei #i dezvoltat ca s se uneasc #i s se concilieze .D de, 'n loc s apar acdei interioriti $NO%O abstracte a sufletului credincios ca ceva ce este pri,it 'n sfera HHQ P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. S+.JIDB+/ III% 1% .+C.D1 C+1I:I3S /1 /C2+I C3S/B2I.+ HH" senti,entelor #i 'ndatoririlor ei, i se 'nfi#eaz, dimpotriA, ca lipsit de orice valloare, #i astfel drept du#,an pgubitor al pietii% 3rganis,ul etic al lu,ii u,ane nu este 'nc preuit, pentru c laturile #i obligaiile iui 'nc nu s'nt recunoscute ca necesare #i -ustificate verigi 'n lanul unei realiti 'n sine raionale, 'n care, fr 'nidoiail, ni,ic unilateralA nu are voie s se afir,e ca independen izolat, trebuie 'ns s fie totu#i pstrat ca ,o,ent valabili #i s nu fie sacrificat' 'n aceast privin, aici cIiar #i concilierea religioas r,@ne nu,ai a b s t r a c t #i se ,anifest, 'n ini,a si,pl 'n sine, ca intensitate fr extensiune a credinei, ca pietate a sufletului singur cu sine, care nu s-a ridicat p'n la deplin 'ncredere generall 'n sine #i p'n la cuprinztoai e #i deplin con#tient siguran de sine% .@nd 'ns puterea unui astfel de suflet se ,enine fer, 'n sine ',potriva a ceea ce este lu,esc, acesta fiind considerat drept ceea ce e nu,ai negativ '#i se rupe @n cIip forat de orice legturiN o,ene#ti, fie acestea originar cele ,ai tari, ave, de-a face cu un spirit lipsit de cultur #i cu o putere barbar de abstracie care trebuie s ne repugne% 6eci, potrivit poziiei actualei noastre con#tiine, vo, putea is preui, foarte ,ult 'n astfel de reprezentri aicast s@,bure al religiozitii, dar, c@nd pietatea ,erge at@t de departe @nc't recurge p'n '#i la violen ',potriva a ceea ce 'n sine este raional '#i ,oral, nu nu,ai c nu pute, si,patiza cu un astfel de fanatis, #i sfinenie, ci o astfel de renunare trebuie s ne apair ca i,oral #i contrar religiozitii, dat fiind faptul c ea respinge de la sine, distruge #i calc 'n picioare oeCa ce este 'n sine #i pentru sine 'ndreptit #i sf@nt% 8 +xist ,ulte legende, istorii #i nscociri de felul acesta% 6e exe,plu, povestirea despre un brbat care, plin de iubire $&),1QL* pentru soia #i fa,ilia sa #i iubit de ?toi ai si, '#i prse#te casa, pleac 'n pelerina- #i c@nd, 'n sf@r#it, se 'ntoarce acas ca cer#etor nu se descoper cine ?este% I se d de po,an de-ale ,@ncrii #i, din ,il, i se ofer drept locuin un loc#or sub scar% /stfel trie#te 1 douzeci de ani 'n casa sa,

vede 'n -urul su necazurile fa,iliei siale #i abia pe patul de ,oarte spune cine este% 8 /ceasta este o oribil absurditate a fanatis,ului, pe care ar trebui, cIipurile, s o vener, ca for, a sfineniei G /ceast perseveren 'n renunare ne a,inte#te tortura greu de priceput pe care #i-o i,pun 'n ,od voluntar inzii, tot 'n scopuri reli8ioase' 2otu#i, ,iantira-ul inzilor are cu totul alt caracter% /nu,e, la inzi, o,ul se transpune 'ntr-o stare de 'ndobitocire #i de incon#tien, 'n ti,p de dincoace durerea #i con#tiina lucid a durerii, senti,entul durerii este scopul propriu-iziis, desipre care se crede c este realizat cu at't ,ai pur, cu c't ,ai strns este legat suferina de con#tiina valorii #i de iubirea relaiilor la care s-a renunat, precu, #i de intuirea continu a acestei renunri% .u c't este ,ai bogat ini,a care-#i i,pune astfel de 'ncercri, cu c't poart 'n ea o avere ,ai nobill #i se crede ?totu#i obligata s conda,ne o astfel de avere ca pe ceva ce e lipsit de valloare, i,pri,@ndu-i #ta,pila pcatului, cu at't ,ai dur este lipsa de conciliere, care poate da na#itere celor ,ai 'ngrozitoare convulsiuni #i cellei ,ai violente rupturi interioare% Ba, dup prerea noastr, un astfel de suflet care ,u se si,te la dl acas dec'it 'n lu,iea inteligibil #i nu #i 'n cea profan ca atare, suflet care, din aceast cauz, 'n regiunile #i 'n sfera scopurilor acestei realiti valoroase 'n sine #i pentru sine se si,te pierdut #i care, de#i este ou totul anga-at 'n ea #i legat de ea, consider aceast realitate ,oral ca negativ 'n co,paraie cu destinaia lui absolut, un astfel de suflet trebuie is ne apar nebun 'n suferina pe care #i-o produce el 'nsu#i #i 'n devoiunea lui 4 'nc@t nu pute, si,i pentru el nici co,pti,ire, nici nu pute, scoate din co,portarea lui 'nlare sufleteasc% Dnor astfel de aciuni le lipse#te un scop plin de coninut valoros, cci ceea ce 'nfptuiesc ele nu este dec't ceva cu totul subiectiv, un scop aii o,ului singular, pentru el 'nsu#i, pentru ,@ntuirea sufletului lui, pentru fericirea 1 u i% 6ar pentru puini oa,eni prezint i,portan faptul c toc,ai acest unul se ,intuie#te sau nu se ,'ntuie#te% H6 POCBINEA INTERIOARB 9l CONVERSIUNEA 'n aceea#i sfer, ,odul de reprezentare opus face abstracie, pe de o parte, de cIinul exterior al corporalitii, pe de alt parte de direcia negativ fa de ceea ce e 'n sine #i pentru sine 'ndreptii 'n realitatea profan, c'#tig'nd prin aceasta at't cu privire la coninutul su, c't #i 'n ceea ce prive#te for,a, un teren ,ai potrivit cu arta ideal% /cest teren este conversiunea interiorului, interior care se expri, acu, nu,ai 'n durerea lui suflete a s c , 'n conversiunea sufletului% Prin aoeasta s'nt eli,inate aici 'nainte de toate ,ereu repetatele cruzi,i #i orori ale cIinuirii corpului 4 'n al doilea r'nd, reliHH P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. giozitatea barbar a sufletului nu ,ai ia poziie ',potriva u,anitii ,orale, spre a striAi violent 'n picioare, cu abstracia satisfaciei ei pur intelectuale, orice fel de bucurie 'n durerea unei renunri absolute, ci aceast religiozitate se

'ntoarce nu,ai ',potriva a ceea ce este de fapt pctos, cri,inal #i ru 'n natura o,eneasc% +ste o ,are pro,isiune faptul c credina, aceast 'ndreptare a spiritului 'n sine spre 6u,nezeu, este capabil s fac din fapta coi,is ceva strin de subiect cIiar #i atunci o'nd ea este pcat '#i cri,, s iac din ea ceva ce nu s-a petrecut, s o #tearg% /ceast retragere din ru, din ceea ce este absolut negativ, care se realizeaz i'n subiect dup ce voina #i spiritul acestuia s-au renegat #i extirpat pe ele 'nsele ca voin #i spirit rele, aceast re'ntoarcere la pozitiv ce se consolideaz acu, 'n sine ca ceea ce este cu adevrat real fa de iQ) existena 'n pcat anterioar, este puterea 'ntr-adevr infinit a iubirii religioase, este prezena #i realitatea spiritului absolut-N 'n 'nsu#i subiectul% Senti,entul puterii #i al vigorii propriului spirit care 'nvinge rul cu a-utorul lui 6u,nezeu ctre care el se 'ndreapt #i care, 'ntruo't se conciliaz cu 6u,nezeu, se #tie una cu el, acest senti,ent produce apoi ,ulu,irea #i ,area fericire de al intui pe 6u,nezeu ca pe ceva ce, fa de natura pctoas a vieii profane, este, desigur, absolut altceva, #i cu toate acestea de a-,i da isea,a totodat c 6u,nezeu, acest infinit, este identic cu ,ine ca acest subiect, fericire #i ,ulu,ire de a punta 'n ,ine aceast con#tiin de sine a lui 6u,nezeu ca pe eul ,eu, ca pe con#tiina de sine a ,ea, tot at@t de sigur pe c't de sigur ',i s'nt eu ,ie 'nsu,i% 3 astfel de conversiune se petrece, evident, cu totul 'n interior #i aparine astfel ,ai ,ult religiei dec@t artei% 'ntruo't inti,itatea sufletului este aceea oare realizeaz cu precdere aceast fapt a conversiunii #i care poate iradia, str?bt'nd #i prin ceea ce este de natur exterioar, cIiar #i arta plastic abine dreptul s prezinte conte,plaiei noastre astfel de istorii de conversiune% /tunci o'nd ea reprezint co,plet 'ntreaga desf#urare a unor a-stfel de istorii, se pot furi#a 'ns 'n acest gen de 'nfi#ri #i unele ele,ente 9rte, deoarece 'n ase,enea cazuri trebuie notat #i ceea ce este respingtor #i are caracter cri,inal, ca, de exe,plu, 'n povestirea despre ifiul pierdut% 6in aceast cauz, cel ,ai avanta-os este pentru pictur s concentreze o singur conversiune 'ntr-o unic i,agine, fr nici un alt a,nunt care ar ine de sfera ele,entului cri,inal% /cestui gen 'i aparine S+.JIDB+/ III% I% .+C.D1 C+1I:I3S /1 /C2+I C3S/B2I.+ HH^ Sria Sagdalena, care trebiue nu,rat printre cele ,ai fru,oase subiecte ale acestei sfere #i care este tratat cu deosebire de pictorii italieni 'n cIip excelent #i 'n ,od adecvat antei% 1a ace#tia ea apare din punct de vedere #i interior #i exterior, ca fru,oasa pctoas, la care pcatul este tot at@t de atrgtor ca #i conversiunea% 2otu#i, 'n cazul ei, nu s'nt luate prea 'n serios nici poatull, ,ici sfinenia4 ei i s-a iertat ,ult, fiindc a iubit ,ult 4 din oauzia dragostei #i fru,useii ei a fost iertat 4 dar ceea ce este ,i#ctor este faptul c ea totu#i '#i face un $&l 1Q!* caz de con#tiin din iubirea sa, vra'nd lacri,ile de durere ale unui suflet fru,os, bogat 'n senti,ente% iBu 'n faptul c a iubit at't de ,ullt const gre#eala ei, ci fru,oasa #i ,i#ictoarea ei gre#eal este oarecu, aceea de a crede c este o pctoas, deoarece fru,useea ei at't de plin de si,ire nu ne

sugereaz dec't ideea c Sagdalena a fost ,obil 'n ad'ncile ei senti,ente de iubire% 16 MIRACOLE 9l LEFENDE Dlti,a latur, care are legtur cu precedentele dou, pu-t'ndu-#i afir,a valabilitatea 'n a,bele, se refer la ,iracole, care -io-ac @tn general un rol principal 'n 'ntreaga aceast sfer religioas a artei ro,antice, i'n aceast privin, pute, considera ,iracolele drept istorie a conversiunii ne,i-locitei existene naturale% Cealitatea se 'nfi#eaz ca existen vulgar, 'nt@,pltoare% /supra acestei realiti finite coboar divinul, care, 'ntruo't ptrunde 'n cIip ne,i-locit 'n ceea ce este cu totul exterior #i particular, 'l disloc, 'l converte#te face din el absolut altceva, 'ntrerupe ,ersul natural aii lucrurilor, cu, se spune de obicei% /desea, coninutul ,ultor legende este acela de a 'nfi#a sufletul zguduit de astfel de feno,ene nenaturale, 'n care el crede a recunoa#te prezena divin, ca fiind dep#it 'n reprezentrile salle finite% 'n realitate 'ns, divinul nu poate aciona 'n natur deo't ca raiune, ca legi nescIi,btoare ale naturii 'ns#i, legi pe care 6u,nezeu le-a sdit 'n ea4 iar divinul nu trebuie s se ,anifeste ca divin toc,ai 'n ',pre-urri #i fapte particulare care ar 'nclca legile naturii, deoarece 'n natur acioneaz 'n ,od real nu,ai legile #i deter,inaiiGe eterne ale raiunii% 'n aceast direcie, legendele alunec, adesea fr s fie nevoie, 'n absurd, 'n ceea ce este lipsit de gust #i HQL P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. 1Q(* de sens, 'n ridicol, 'ntruc't se pretinde c spiritul #i sufletul ar trebui fcute s cread 'n prezena #i 'n aciunea lui 6u,nezeu toc,ai prin ,i-locirea a ceea ce 'n sine este iraional, fals #i nedivin% +,oionarea, pietatea, conversiunea pot, fr 'ndoial, prezenta #i 'n acest caz interes, dar convensiunea nu constituie dec't una dintre laturi, cea interioar 4 'ndat ce ea intr 'n relaie cu altceva, cu ceva exterior, #i acest exterior este ceea ce trebuie s produc conversiunea ini,ii, acest exterior nu trebuie s fie 'n el 'nsu#i cevia lipsit de sens #i de raiune% 8 /cestea ar fi principalele ,o,ente alle coninutului substanial care 'n aceast sfer este considerat drept natur pentru sine a lud 6u,nezeu #i drept proces 'n care #i prin oatie el este spirit% .oninutul acesta for,eaz subieotui absolut al artei, subiect pe care ea nu-l creeaz #i nu-l reveleaz din ea 'ns#i, ci pie care ea l-a pri,it de la religie, aprapiindu-se de el cu con#tiina c el este adevrul 'n sine #i pentru sine, adevr ce trebuie expri,at #i reprezentat% +l este coninutul sufletului credincios care se dore#te pe sine 8 suflet 'n sine 'nsu#i totalitate infinit 8, astfel 'nd't acu, exteriorul r,@ne ,ai ,ult ori ,ai puin ceva exterior '#i indiferent, fr s realizeze o ar,onie co,plet cu interiorul, ,otiv pentru care eil devine adesea un ,aterial contrariant, ce nu poate fi 'nvins co,plet de ctre art% CAPITOLUL AL II-LEA *0. mi CA=ALERISMUL

Principiul subiectivitii 'n sine infinite are drept coninut al credinei #i al artei, cu, a, vzut, 'nsu#i absolutul, spiritul lui 6u,nezeu a#a cu, se 'nfi#eaz el pe sine con#tiinei o,ene#ti, conciliindu-se cu ea #i devenind nu,ai prin aceasta cu adevrat existent pentru sine 'nsu#i% /ceast ,istic ro,antic, 'ntaud't se li,iteaz la ,area fericire pe care o d contopirea cu absolutul, r,'ne inti,itate abstract deoarece sie apune lu,escului, resping'ndu-l de la ea, 'n loc s-@ ptrund #i s-l 'ncorporeze 'n sine afir,ativ% 'n for,a aceasta abstract, ore dina este desprit de via, 'ndenrtait de# rpiaii-tatfia concreta >a existentei o,ene#ti, de relaiile reciproce pozitive dintre* oa,eni, care se #tiu pe sine identici #i se iubesc nu,ai 'n credin #i;datorit credinei 'ntr%`a;a treia Xrealitate 1, i, sipli<'tu-I .32io,ii1 Bu,ai aceasita a treia XirealitateA este izvorul li,pede 'n care se rsfr@nge cIipul lor 5 fr ca a,ull s se uite ne,i-locit n ocIii o,ului, el intr 'n relaie direct cu alii, si,ind viu #i concret unitatea creata de iubire, de 'ncredere, U # , S131iui iilor #?i aciunilor% D,ulgse#te ceea oe constituie sperana #i dorina fierbinte a interiorului su 'n inti,itatea sa religioas abstract nu,ai ca via 'n ',pria lui 6u,nezeu, nu,ai 'n co,uniune cu biserica #i o'nd el n-a 'nllturart 'nc din con#tiina sa aceast identitate 'ntr-o a treia XrealitateA care-i ifaice cu putin s aib ne,i-locit 'n faa sa ceea ce este el confor, eului su concret, oglindit #i 'n cunoa#terea #i voina celorlali% 'ntregul coninut religios ia, din aceast cauz, dgsi-gur fon,a realitii dar dl nu exist totu#i dec't 'n interioru2 .0. !Q - o% 1)S D,f' HQ) P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. reprezentrii, care absoarbe existena vie #i vast;#i este depante de a-i#' ,i-ii-rni pirn-prSgi v-aa2 pfen#2deg #i desf#urat In lu,ea real co,ifon, unei exigene superioare Prin ur,are, nu,ai sufletul desv@r#it 'n fericirea lui si,pl trebuie s ias din ',pria cerurilor sferei sale substaniale, s priveasc 'n sine 'nsu#i #i s a-ung la un coninut prezent, aparintor subiectului ca subiect% Prin aceasta, inti,itatea, r e 1 i g i o a 's ,ai 'nainte, devine acu, de natur 1 u, e a s ic % <r 'ndoial, Hristos a spus 5 2rebuie s prsii pe tatl #i pe ,a,a voastr #i si,i ur,ai ,ie 4 de ase,enea 5 <ratele '#i via ur' fratele 4 v vor persecuta pe voi #i v vor rstigni pe cruce etic, dar o',d ',pria lui 6u,nezeu #ina c'#itgat lac 'n lu,e lupt@nd ca s ptnund scopurile #i interesele lu,e#ti #i s le transfigureze, o'nd tata, ,a,a #i fraii si'nt ',preun 'n co,unitatea religioas, atunci 'ncepe #i lu,escul din pante-i si#i pretind dreptul de a fi considenat valabil #i s #inl realizeze% /tunci c'nd

acest drept a fost cucerit, dispare #i inuta negativ lat de o,enesc ca atare a sufletului iniiali exclusiv religios, spiritul se si,te la langiul lui, prive#te cu interes 'n lu,ea prezent #i-#i lrge#te ini,a sa real, lu,easc% Principiul funda,entali 'nsu#i nu este scIi,ibait 5 subiectivitatea irifinit 'n sine se 'ndreapt doar spre o alt sfer a coninutului% Pute, indica natura acestei treceri spun'nd c individua-lifatpa cin0i-,gnt--Rs i%r4%n%fl% %Uiri 0nfl-%U-iriniKif4O independent ; ',pcarea ou 6u,nezeu, liber pentru ea 'ns#i% 6eoarece ,a2Ln$t2ir>a2c>2,p@c@2e2n oare ea se cfespuia> pe sine de ?,rginirea #i caracterul natural finit all su a strbtut ea calea negativitii, p#ind acu,, dup ce a devenit 'n sine 'ns#i afir,ativ, liber ca subiect, cu pretenia de a obine pentru sine #i pentru alii considerare co,plet ca subiect infinit, cu toate c aici este 'nc vorba de infinitate for,al% 6e aceea individualitatea '#i a#eaz 'n aceasit subiectivitate a e i 'ntreaga interioritate a sufletului infinit pe care o u,pluse p'n acu, nu,ai cu 6u,nezeu% 6ar, dac ne 'ntreb, oare de ce este, pe aceast nou treapt, plin i'n inti,itatea sa sufletul o,enesc, vede, c con-inuuliui prive#te nu,ai 'niinia-#i subiectiva raportarela;#ine>4 subiectul este;B-lin nu,ai de ",e>Einisu#i ca 'ndiviidiualiitate infinit '61%s,e" iar a 'nfi#a nici oEal'a dezvoltare ,ai concreta #i nici un con'riuri,puiito'<p?Sr?sine 'n2sui#?iEcfe'ect2v, S2Yb22ri2 S+.JIDB+/ III, )% ./0/1+CISSD1 HQ! de interese #i aciuni% 8 Sai precis 'nc, trei s@nt princ-pa-lele senti,ente ce se poteneaz pentru subiec2g,a la infinitatea acesQr-Niiectrvrtai 5 o FT o a rS% s,Iif*piv' u b i r ea , #i f-;H e ii i t a p2a Pro-piriu-zis, acestea nu s-fcut 'nsu#iri ,onle> - #i virtui, ci s'nit nu,iai tor,e pline de sine 'nse#i ale interiori ] tiiEro,anti4ce? a subnectuilui% .ari indWpendena persio,alla pen-tru care lupta? onoare a nu se 'nfi#eaz ca vite-ie pentru o :o,unitate #i pentru instituirea reputaiei dreptii 'n ea, sau pentru afir,area -ustiiei ce exist 'n cercul vieii private 4 onoarea lupt, di,potriv, nu,ai pentru recunoa#terea #i pentru inviolabilitatea abstract a subiectului individuali% 2ot astfel #i % ioib ir ea, care constituie centrul acestui cerc, este nu,ai pa-siunea l'int'i,pltoare a subiectului pentru subiect -#i, cu toate i c ea ieste a,plificat ide i,aginaie #i adl'ncit prin ,eriori-ta-e, ca nu este totii#i irelaia i,orall a cstoriei '#i a ifa,iliei% <r 'ndoial, li? i d e 1 '>it a t e a prezint ideJan ,siur ,ai ,are fafil#iarea unei 'nsu#iri ,orale, 'ntruc@t ea nu vrea nu,ai ceeE>ce este all su, ci? reifie ceva ,ai 'nalt, ceUa; co,un, se devoteaz unei allte voine, dorinei sau portracn;;unui senior, reriunSid pr, aceasta la egois,u2E#22irElnidependena propriei voine particulare, dar senti,enitull fidelitii nu se refer la interesul obiectiv al acestei co,uniti ca atare, cu libertatea ei dezvoltat 'n via de stat, ci se ata#eaz nu,ai la persoana s enioruliui care acioneaz 'n NN,od individuali pentru sine 'nsu#i sau ;;e%;stp@n pe rdan $i gener2a2e #i lucireaz;;pentru acestea% 8

] /ceste trei laturi, ',preun #i ',pletite una cu alta, for,eaz 8 'n afar de relaiile religioase oare pot interveni 'n cuprinsul lor 8 coninutul principal al cavaler i s in u 1 u i #i constituie 'naintarea necesar de la principiul initerioniilui religios la ptrunderea acestuia 'n vi?a sp-iiual lu,easc, in al crei do,eniu arta ro,antic o'gig acu, o poziie din care ea poate crea independent, d'n >sine 'ns#i, #i poate fi 2ru2 ,u#ae--arecu, n2a2>I'bsr% Deoarece ea seEgse#ite aici liber la ,i-loclntre ?coninutul absolut all reprezentrilor religioase fer,e penitru sine #i partiouliaritaiile peslfcrie #i> lilfflitriileprbip, finitului #i lu,escului% 6intre diversele arte 'ndeosebi poezia este aceea care a #tiut s pun sitp'nire cel ,ai potrivit pe acest ,aterial, fiindc ea este cea ,ai capabil s expri,e interioritatea preocupat nai,ai de sine #i scopurile #i eveni,entele acesteia% HQ( P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. 'ntru:Yt ave, 'n faa noastr acu, un ,aterial pe care o,ul 'l ia din propriul su suflet, din lu,ea o,enescului pur, s-ar pnea c aici arta ro,antic se gse#te pe acela#i teren cu cea olasic% Prin ur,are, aici este locul cel ,ai potrivit de a le co,para una cu cealalt #i a le pune fa 'n fa% Botase, de-ia ,ai 'nainte c arta dlasic este idealul o,enescului obiectiv, aii veritabilului o,enesc 'n sine 'nsu#i% I,aginaia ei are nevoie de un coninut ,ai substaniali ca centru, care are 'n el >5) un patos ,oral% In poe,ele Io,erice, 'n tragediile lui Sofocfe #i ale lui +soIil este vorba de interese cu coninut absolut substanial,> obiectiv, de o inut strict a pasiunilor 'n acest coninut, de elocin plin de substan #i adecvat ideii coninutului, de executare corespunztoare - iar deasupra cercului eroilor #i figurilor, inidWpenideni nu,ai $'ntr-un astfel de patos, se gse#te un cenc al zeilor, posed'nid o obiectivitate #i ,ai potenat% .Iiar #i acolo unde anta devine ,ai subiectiv, 'n infinitele -ocuri ale sc9lpt9rii, de exe,plu 'n basoreliefuri, 'n elegiile #i 'n epigra,ele de ,ai t'rziu, #i 'n diverse for,e graioase ale poeziei lirice, ,odul de prezentare a subiectului este dat ,ai ,ult sau ,ai puin de 'nsu#i acest subiect, ',trud't el '#i are de-ia for,a lui obiectiv5 s'nt 'nfi#ate i,agini anu,ite, cu caracter deter,inat, ale i,aginaiei, ca 0enus, Bacfaus, ,uzele 4 tot astfel, 'n epigra,ele de ,ai t'rziu descrieri a ceea ce este dat sau ffiori cunoscute s'nt legate 'ntr-un bucIet, cu, a fcut Seleagru, senti,entul conferi,du-ile o legtur plin de 'neles% /ceasta este o 'ndeletnicire senin 'ntr-o cas bogat 'nzestrat cu toate darurile, plin de lucruri #i ustensile gata s serveasc tuturor scopurilor 4 poetul #i artistul nu s'nt deo't vr-itorii care le cIea,, le adun #i le grupeaz% .u totul allttfdl ise petrec lucrurile 'n poezia ro,antic% 'ntru-c't aceasta este praf an? #i nu e icuprinis ne,i-locit 'n istoria sfi'nt, virtuile #i scopurile eroilor ei nu -s'nt cele aile eroilor igreci, 'n a cror i,oralitate cre#tinis,ul pri,itiv nu vedea dec't viciu strlucit% .ci ,oralitatea igreac i,plic prezena elaborat a o,enescului ca fiind diat 'n prealabili, prezen l'n care voina, a#a

cu, trebuie ea, confor, conceptului ei, s acioneze $'n isine #i pentru sine, a a-uns ila un coninut deter,inat #i la relaiile realizate ale acestuia, relaii absolut valabile% /cestea -% 1"L* ?sinit relaiile dintre prini #i copii, dintre soi, dintre cetenii ora#ului, relaiile statului 'n starea lui de libertate realizat% Intruo't acest coninut obiectiv al aciunii aparine d e z v o 1 S+.JIDB+/ III, )% ./0/1+CISSD1 HQH trii spiritului o,enesc pe baza recunoscut ca %pozitiv #i asigurat a naturalului, acest coninut nu i,ai poate corespunde acelei iroterioriti concentrate a religiosului, interioritate care tinde s extirpe latura natur a o,enescului, acesta trebuind s cedeze l'n faa virtuii contrare a u,ilinei, a renunrii la libertatea u,an #i ila spri-inirea fer, pe sine 'nsu#i% 0irtuile pietii cre#tine o,oar cu inuta lor abstraot lu,escul #i libereaz subiectulG nu,ai c'nd el se neag l'n cIip absolut pe sine 'nsu#i 'n ce prive#te o,enescul su% 1ibertatea subiectiv a cer-; cului despre care e vorba acu,, f%r >'ndoial, nu i,ai etate% non-diioB@tncle> si,pla 'ndurare #i -ertfire, ci ea este 'n sine afir,ativ 'n cele lu,e#ti, dar, dup cu, a, vzut de-a, infinitatea subiectului are drept coninut al ei totu#i nu,ai inti,itatea ca atare, suiflletul subiectiv ,i#ic'ndu-se 'n sine ns9Ci, sufletul oa teren iail su profan 'n sine% 'n aceast privin, poezia ,u are 'n faa sa nici o obiectivitate dat 'n prealabil, nici o ,itologie, nu are opere #i pls,uiri ce ar fi de-a oferite de-a gata spre a fi expri,ate% +a '#i face apariia cu totul liber, lipsit de ,aterial, creatoare pur #i productoare 4 ea este ca pasrea oare, din ini,, '#i c'nt liber c'ntecul% 6ar, cu toate c aceast subiectivitate este condus de voin nobil #i ani,at de suflet profund, totu#i @n aciunile ei #i 'n raporturile #i existena acestora nu se ,anifest dec't arbitrarul #i accidentalitatea, deoarece $libertatea #i opurile ei pleac de ila reflectarea 'n sine 'nsu#i, reflectare 'nc lipsit ide isubsta, In ce prive#te coninutul ei i,oral% Pi astfel gsi, 'n indivizi ,u at't patos particular 'n isenis grecesc #i o independen vie a individualitii legat 'n cIipul cel ,ai str'ns de acest patos, c't ,ai cur'nd nu,ai grade de erois, referitor la iubire, onoare, vite-ie, fidelitate 4 grade '4n care ,ai ales rutatea isau nobleea sufletullui introduc deosebiri% 'ns ceea ce eroii evului ,ediu au co,un cu eroii anticIitii este vite-- i a% 2otu#i #i aceasta are aici o cu totul alt poziie% +a este ,ai puin cura-ul naturali care se spri-in pe soliditatea sntoas #i pe ifora nesilbit de cultur a corpului #i a voinei, cura- ce serve#te la realizarea unor interese obiective, ci aici vite-ia porne#te din interioritatea spiritului, de la onoare, de la senti,entul cavaleresc, fiind 'n general fantastic, i'ntruc't se supune aventurilor arbitrarului interior #i 'nt',pltoarelor 'ntorsturi ale co,plicaiilor exterioare sau ascult de i,pulsurile pietii i,istice #i, 'n general, de raportarea subiectiv a subiectului la sine 'nsu#i% HQQ P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I.

S+.JIDB+/ III, )% ./0/1+CISSD1 HQ" /ceast for, a artei ro,antice este la ea acas 'n dou e,isfere 5 'n /pus, 'n aceast descindere a spiritului 'n interiorul siubieotiv lai isu, #i 'n Csrit, 'n aceast pri, expansiune a con#tiinei ce is-a descIis pentru a se libera de finit% 'n /pus, $poezia se bazeaz pe sufletul care s-a retras 'n sine, care #i-a devenit sie#i centru pentru sine, dar oare nu posad lu,escul su $dac't ca pe o pante a poziiei siaile, ca pe una dintre latura, deasupra creia ise afl 'nc o lu,e i,ai 'nalt, lu,ea credinei% 'n Csrit, 'nainte de toate arabul este acela care, ase,enea unui punct care nu are 'naintea lui ni,ic altceva la 'nceput dec't de#ertul u uscat #i cerul, se ridic plin de putere de via la Strlucirea pri,ei expansiuni a lu,escului #i care pe ling aceasta, a#i pstreaz 'n acela#i ti,p #i libertatea interioar% 'n sgeneral, 'n 3rient religia ,aIo,edan este aceea care a curit oarecu, terenul, alung'nd orice cult idolatru al finitului #i all i,aginaiei, dar care a dat sufletului libertatea subiectiv ceNl u,ple integral, 'nc't aici lu,escul nu nu,ai c nu constituie o alt sfer, dar se dizolv 'n libertatea general a ,oravurilor, 'n care ini,a #i spiritul, fr s-i#i pls,uiasc 'n cIip obiectiv 1")* pe 6u,nezeu, $',pcate i'n interiorul lor, '#i prea,resc cu senintate #i vioiciune, teoretic, obiectele lor, 'ntoc,ai ca cer#etorii 4 #i is'nt ,ulu,ite #i fericite, iubind #i bulcur@ndu-ise de via% %. ONOAREA Sotivul =onoarei> era necunoscut vecIii arte clasice% +ste adevrat, 'n lliada ,'nia lui /Iile constituie coninutul '#i principiul ,otor, nct 'ntreaga desf#urare ulterioar depinde de aicea i,'nie, dar ceea ce 'nelege, noi 'n sens ,ode, prin onoare nu este cuprins aici% 'n esen, i/Iile se si,te -ignit prin faptul c /ga,e,non 'i ia partea de prad ce i se cuvine, care este onorariul su UepM -ui lui% 3fensarea are loc aici 'n legtur cu ceva ireali, cu un dar 'n care, fr 'ndoial, rezid #i un se,n de favorizare, de recunoa#tere a gloriei #i a vite-iei, iar /Iile se supr fiindc /ga,e,non 'l trateaz nede,n #i nu arat c l-ar respecta printre igreoi, dar ofensa nu ptrunde 'n ad'ncurile personalitii ca atare, 'nc't /Iile se ',pac #i dac i se d 'napoi partea care-i fusese rpit ',preuna cu ,ai ,ulte daruri #i bunuri, iar l'n cele din ur, /ga,e,non nu refuz aceast reparaie, cu toate c, dup concepiile noastre, ei s-au -ignit reciproc 'n icIipuil cel ,ai grosolan% 6ar in-uriile praf erate n-au fcut deo't s-i 'nfurie, l'n ti,p ce ofensa obiectiv particular este supri,at 'n cIip tot artf't de particular de obiectiv% a* 3noarea ro,antic, di,potriv, este de alt categorie% In ea ofensa nu prive#te valoarea real, obiectiv, ca proprietate, stare, obligaie etc, ci personalitatea ca atare #i ideea pe care aceasta #i-o face despre ea 'ns#i, prive#te valoarea pe care subiectul 'nsu#i '#i-o %atribuie sie#i% /ceast valoare ieste pe treapta pe care ne afil, acu, itot at't de infinit pe id't de infinit '#i este sie#i subiectul% Prin ur,are, o,ul are 'n onoare pri,a con#tiin afir,ativ a subiectivitii sale infinite 4 infinite, inde-pendent de coninutul ei% .eea ce

posad acu, individul, ceea ce exist 'n el ca ceva aparte, #i dup pierderea cruia el ar putea subzista tot at@t de bine ca #i ,ai 'nainte, toc,ai aici a#az onoarea valoarea absolut a 'ntregii subiectiviti #i, a#ezat aici, #i-o $reprezint ca pentru sine #i pentru alii% Ssura onoarei nu se refer deci Ha ceea ce este subiectul 'n realitate, ci la ceea ce este el 'n aceast $reprezentare% 6ar reprezentarea face din orice ele,ent particular o astfel de generalitate, 'nc't 'ntreaga ,ea subiectivitate rezid 'n acest ele,ent particular, care e al ,eu% Se obi#nuie#te s se spun c onoarea este nu,ai aparen% <r 'ndoial, a#a este 4 dar, confor, punctului de vedere la care zbovi, acu,, ea trebuie considerat ,ai precis ca rsfr@ngere, ca oglindire a subiectivitii 'n sine 'ns#i, care, ca rsfr@ngere a ceva ce este 'n sine infinit, este ea 'ns#i infinit% 2oc,ai datorit acestei infiniti devine aparena onoarei existena propriu-zis a subiectului, supre,a lui realitate, #i fiecare calitate particular 'n care se rsfr@nge onoarea #i #i-o 'nsu#e#te este de-a prin 'ns#i aceast rsfr@ngere ridicat la valoare infinit% 8 /cest %gen de onoare constituie o deter,inaie funda,ental 'n lu,ea ro,antic #i se bazeaz pe presuipoziia c o,ul a ie#it din reprezentarea #i interioritatea pur religioas, precu, #i c el a intrat 'n realitatea ivie, realiz'nduse acu, din ,aterialul acesteia nu,ai pe sine 'nsu#i, cu independena sa pur personal #i cu absoluta sa valoare% 8 /cu,, onoarea poate avea conin u ,t u 1 cel i,ai variat% <iindc tot ceea ce si,t, ceea ce fac, ceea ce ,i se face din partea altora aparine tot onoarei unele% +u pot, din aceast cauz, considera ca in'nd de onoarea ,ea toc,ai ceea ce este %absolut substanial 4 credina fa de principe, fa de patrie, profesiunea, 'ndeplinirea obligaiilor de tat, fidelitatea $ csnicie, onesHQ P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. S+.JIDB+/ III, )% ./0/1+CISSD1 HQ^ 1D"# NON titatea 'n cIestiuni co,erciale, con#tiina 'n cercetrile #tiinifice etc% 6ar, privite din punctul de vedere al onoarei, toate aceste relaii, veritabile #i valabile 'n ele 'nsele, nu s'nt sancionate #i recunoscute ca atare prin ele 'nsele, ci nu,ai prin faptul c eu ',i pun subiectivitatea 'n ele, fo'ndu--le 'n felul acesta s devin cIestiune de onoare% 6e aceea o,ul de onoare se g@nde#te 'n toate ',pre-urrile i,ai ',t'i lla sine 'nsu#i #i proble,a nu este dac ceva este 'n sine #i pentru sine -ust sau nu, ci ?dac e potrivit cu el, dac este co,patibili ou onoarea lui s se ocupe de iacei ceva sau s nu-l ia 'n sea,% /stfel, evident c el poate co,ite cele ,ai rele lucruri, ri,'ni'nd totu#i un o, de onoare% Bl '#i creeaz de ase,enea scopuri arbitrare, se prezint 'n Iaina unui anu,it caracter, ane'nidiu-#i prin aceasta obli-ii 'n do,enii unde nu 'ncape nici o obligativitate #i nici o necesitate% /tunci nu lucrurile, ici reprezentarea subiectiv ridic 'n cale dificulti si co,plicaii, deoarece devine cIestiune de onoai4e s-?i afir,i caracterul pe care ai apucat s-l 'nfi#ezi% /stfel, de exe,plu, 6onna 6iana susine c e ',potriva onoarei sale s ,rturiseasc cu,va iubirea pe carie o

si,te, fiindc ea trecea odinioar drept persoan care nu vrea s aud de dragoste% 8 6in aceast cauz, coninutul onoarei 8 valabil nu,ai datorit subiectului, #i nu confor, esenialitii i,anente lui 'nsu#i 8 r,@ne 'n general lla discreia 'nt@,plrii% Iat de ce constat, c, 'n reprezentrile ro,antice, pe de o parte este enunat drept lege a onoarei ceea ce este -ust 'n sine #i pentru sine, 'ntruo't individul leag de con#tiina a ceea ce este -ust totodat #i con#tiina de sine infinit a personalitii sale% <aptul c onoarea pretinde sau interzice ceva expri, atunci c 'ntreaga subieotivitate se anga-eaz 'n coninutul acestei exigene sau al acestei interdicii, 'not nici o transgresiune nu poate fi trecut cu vederea, reparat sau 'nlocuit printr-o tranzacie oarecare, iar subiectul nu poate da ascultare nici unui alt coninut% 6ar #i $&,, 1"Q* invers 5 onoarea poate deveni #i ceva cu totul for,al #i lipsit de coninut, 'n ,sura 'n care ea nu conine ni,ic altceva dec't eul ,eu sec, care pentru sine este infinit, sau o'nd ea 'ncorporeaz 'n sine ca obligatoriu un coninut cu totul ru% 'n acest caz, onoarea r,'ne, 'ndeosebi 'n reprezentri dra,atice, un subiect absolut rece #i ,ort, 'ntruc't atunci scopurile ei nu exfOri, un coninut esenial, ci nu,ai o subiectivitate abstract% ns nu,ai un coninut 'n sine substanial posed necesitatea #i se las explicat 'n ,ultipilele lui legturi confor, acseteia, 'nfi#i'ndu-se ca necesar con#tiinei% /ceast lips de coninut ,ai adine iese in eviden cu deosebire c'nd sofistica reflexiei introduce 'n cuprinsul noiunii de onoare ele,ente accidentale #i lipsite de i,portan 'n ele 'nsele #i care s@nt 'n legtur cu subiectul% /tunci niciodat nu lipse#te ,aterialul, cci sofistica analizeaz cu ,are subtilitate de discern,@nt ,ulte laturi cu totul indiferente luate 'n sine, put@nd fi astfel descoperite #i constituite ca obiecte ale onoarei% Sai ales spaniolii au dezvoltat 'n poezia lor dra,atic cazuistica aceasta a reflexiei asupra unor anu,ite aspecte ale onoarei, pun'ndu-le, sub for, de raiona,ente, 'n igura eroillor onoarei lor% /stfel, de exe,plu, fideli -litatea soiei poate fi exa,inat pi'n 'n cele ,ai ,ici a,nunte, put'nd s devin obiect al onoarei de-a si,pla bnuial a altora, ba #i si,pla posibilitate a unei astfel de suspiciuni, cIiar #i atunci c'nd brbatul #tie c bnuiala este fals% :'nd acest ifapt duce la conflicte, desf#urarea acestora nu produce nici o satisfacie, fiindc nu ave, ni,ic substaniali 'n faa noastr #i, din aceast cauz, 'n locul lini#tirii pe care o ofer un conflict necesar nu pute, scoate din ace#tia deo't un penibil senti,ent de ,ic#orare% /desea #i 'n dra,ele franceze onoarea seac, abstract pentru sine, este ceea ce trebuie s constituie interesul principal, Alarcos al do,nului <riedricI von ScIlegell se reduce x= i?* 'ns 'n #i ?,ai ,are ,sur la acest ele,ent rece ca gIeaa #i ,ort 5 eroul '#i ucide soia nobil #i iubitoare% 6e ce M 6e dragul onoarei G Iar aceast onoare const 'n faptul c el se poate cstori ou fiica regelui, pentru care nu nutre#te nici o pasiune, devenind astfel ginere al regelui% /cesta este un patos de dispreuit #i o proast 'ncIipuire ce-#i d aere ide ceva superior #i ne,rginit% b* 6ar, 'ntruc't onoarea nu este nu,ai o aparen ' n ,ine 'nsu,i, ci trebuie s

existe #i 'n reprezentarea #i 'n recunoa#terea celorlali, crora, la r'ndul Ilar, le este 'ngduit s pretind 'n aceea#i ,sur recunoa#terea onoarei lor, onoarea este ceea ce e absolut of ensabil% .ci depinde exclusiv de liberul ,eu arbitru cs't de departe #i referitor la ce vreau s-,i extind preteniile% .ea ,ai ,ic gre#eal poate prezenta, sub acest raport, 'nse,ntate pentru ,ine 4 #i cu, o,ul se gse#te, 'n ,i-locul realitii concrete, 'n celle ,ai variate raporturi cu ,ii de lucruri, iar cercul celor pe care dl ile poate considera ca ale sale #i 'n care '#i poate a#eza onoarea sa el 'l poate lrgi la infinit, #i date fiind #i independena indiviziH"L P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. lor #i ,area lot singularizare 8 aceasta i,plicat de ase,enea 'n principiul onoanei 8, confllictdle #i certurile nu ,ai au sfl'r-#it% 6e aceea '#i ici'nd este vorba de ofens, ca 'n general ti'nd este vorba de onoare, nu are i,portan coninutul cu privire la care trebuie s , si,t ofensat, deoarece ceea ce este negat prive#te personalitatea care i#i-a 'nsu#it un astfel de coninut #i care se consider atacat acu, e a, ca acest punct ideal #i infinit% c* 'n felul acesta, orice ofens adus onoarei este privit ca ceea ce este 'n sine 'nsu#i infinit #i, 'n consecin, nu poate fi reparat ded'it nu,ai pe cale infinit% <r 'ndoial, exist #i ,ulte grade de -ignire #i tot at't de ,ulte grade de satisfacii% 6ar ceea ce, 'n acest care, consider 'n general drept ofens, 'n ce ,sur vreau s , si,t ofensat '#i s pretind satisfacie, $&,% 1""* aceasta depinde iar#i de liberul ,eu arbitru subiectiv, care are dreptul s ,earg p'n la cea ,ai scrupuloas ireflexie #i la ceat ,ai ascuit susceptibilitate% /tunci o'nd este vorba de o astfel de satisfacie ce se pretinde, cdl ce a ofensat trebuie apoi s fie recunoscut o, de onoare, 'ntoc,ai ca ,ine 'nsu,i% <iindc vreau recunoa#terea onoarei ,ele din partea altuia 4 dar, pentru a avea onoare pentru el #i prin el, el trebuie s treac dl 'nsu#i 'n ocIii ,ei drept o, de onoare, adic, indiferent de ofensa pe care ,i-a adus-o #i de du#,nia ,ea subiectiv fa de el, dl trebuie s fie considerat de ,ine infinit 'n personalitatea lui% +xist deci an principiul onoarei o deter,inaie funda,ental, confor, creia ni,nui nu-i este 'ngduit prin aciunile sale s acorde cuiva vreun drept asupra sa '#i, din aceast cauz, orice ar fi fcut sau :o,is dl vrea s fie considerat, dup, ca #i 'nainte de aceasta, ca un infinit nescIi,bat si is fie luat #i tratat 'n aceast calitate a sa% 6ar cu, onoarea, cu confllictdle #i satisfaciile ei, se bazeaz 'n aceast privin pe independena personal, care nu se #tie pe sine li,itat prin ni,ic, ci acioneaz prin ea 'ns#i, constat, c aici iese din nou la suprafa ceea ce constituia ,ai 'nt'i o deter,inaie funda,ental la figurile eroice ale idealului, adic neat@rnarea individualitii% 'n onoare nu ave, 'ns nu,ai fidelitate fa de sine 'nsu#i #i aciune pornind din sine 'nsu#i, ci independena este aici legat cu reprezentarea d e-s ip r e sine 'nsu#i, '#i too,ai aceast reprezentare constituie coninutul propriu-zis al onoarei, 'ne't 'n ceea ce esite exterior

S+.JIDB+/ III, )% ./0/1+CISSD1 H"1 #i dat ea-#i reprezint ceea ce esite al isu #i 'n acesta pe sine confor, 'ntregii sale subiectiviti% Prin ur,are, onoarea esite independena reflecta t 'n sine, care are ca esen a ei nu,ai aceast refleotare, lsl'nid absolut la voia 'nt@,plrii dac coninutul ei esite ceea ae este 'n sine 'nsu#i ,oral #i necesar sau dac este ceea ce e accidental #i lipsit de 'nse,ntate% *. IUKIREA -.!. mi /l doilea senti,ent care -oac ral preponderent 'n reprezentrile artei ro,antice este iubirea% a* 6ac ?'n onoare, a#a cu, se reprezint ea pe sine 'n absoluta ei i n d ie ip e n d e n , subiectivitatea personal constituie deten,inaia funda,ental, 'n iubire, din contr, valoarea supre, este drui ir ea de sine a subiectului unui individ de cetllalt sex, abandonarea con#tiinei sale independente #i a existenei sale pentru sine izolate, care se vede nevoit s posede nu,ai 'n con#tiina altuia propria sa cunoa#tere despre sine% Sub acest raport, iubirea #i onoarea se opun una celeilalte% 6ar #i invers 5 pute, considera iubirea #i drept realizare a ceea ce este de-a cuprins 'n onoare, l'ntruo't onoarea si,te nevoia s se vad recunoscut, s vad pri,it infinitatea persoanei 'ntr-o alt persoan% /ceast recunoa#tere este nu,ai atunci adevrat #i total o'nd nu este respectat de alii nu,ai 'n abstract personalitatea ,ea, sau 'ntr-un caz concret izolat '#i, prin aceasta, li,itat, ci atunci c',d eu cu toat subiectivitatea ,ea, cu tot ceea ce este ea 4#i conine a, eu 8 ca acest individ a#a cu, a fost, este #i va fi 8 ptrund con#tiina altcuiva #i constitui voina sa propriu-izis, #tiina sa, nzuindle sale #i ceea ce el posed% /tunci acest altcineva nu trie#te ded't 'n ,ine, dup cu, eu nu exist ded't i'n el% /,l'ndoi nu,ai 'n aceast unitate ',plinit s'nt pentru ei 'n#i#i #i-#i a#az 'n aceast identitate tot sufletul Iar #i toat lu,ea iior% 'n aceast privin, aceea#i infinitate interioar, a subiectului atribuie iubirii i,portana pe care o are ea pentru arta ro,antic, o i,portan care este ,rit #i ,ai ,ult prin bogia superioar pe care o co,port conceptul iubirii% /poi, iubirea nu se bazeaz pe reflexiile #i cazuistica intelectului, a#a cu, poate fi adesea cazul la onoare, ci '#i are originea 'n senti,ent #i, dat fiind faptul c aici intervine #i deose- x% >]N H") P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. S+.JIDB+/ III, )% ./0/1+CISSD1 H"! $&,, 1 L* birea de sex, ea constituie totodat #i baza relaiilor naturale spiritualizate% 2otu#i, ea devine aici esenial nu,ai prin faptul c subiectul, cu interiorul su, cu infinitatea 'n sine a sa, se contope#te cu aceast relaie% /ceast pierdere a con#tiinei sale 'n con#tiina altuia, aceast aparen de lips de

egois, #i altruis,, datorit creia subiectul se regse#te pe sine #i devine eu, aceast uitare de sine 8 'not cel ce iube#ite nu exist pentru sine, nu trie#te #i nu e 'ngri-orat pentru sine, ci-#i gse#te rdcinile existenei sale 'n allitull #i totu#i toc,ai 'n acest altul bucur'ndu-se cu totul de sine 'nsu#i 8 constituie infinitatea iubirii% Pi ceea ce e fru,os este cu deosebire faptul c acest senti,ent nu r,'ne nu,ai i,puls #i senti,ent, ci faptul c i,aginaia '#i pls,uie#te lu,ea sa 'n raport cu acest senti,ent, transfor,'nd in decor al lui tot restul, tot ce aparine altfel, ca interese, ',pre-urri, scopuri, existenei reale #i vieii 4 i,aginaia 'nglobeaz totul 'n acest cerc, atribuin-N du-i valoare nu,ai sub acest raport% .u deosebire 'n caracterele fe,inine apare iubirea 'n for,a ei cea ,ai fru,oas 4 deoarece pentru caracterele fe,inine aceast druire de sine, aceast abandonare este punctul supre,, 'ntruc@t ele concentreaz 'ntreaga lor via spiritual #i real 'n acest senti,ent #i tot de la el plec'nd o desf#oar 4 nu,ai 'n acest senti,ent gsesc ele un punct de spri-in aii existenei, iar c'nid v@ntulG nenorocirii se abate asupra acestuia, ele dispar ca lu,ina pe care o stinge pri,ul suflu ,ai aspru% 8 'n for,a acestei infiniti subiective a senti,entului nu este 'nt@lnit iubirea 'n arta clasic, #i aici ea apare 'n -general nu,ai ca un ,o,ent secundar pentru reprezentarea artistic, sau nu,ai sub aspectul plcerii sensibile% 'n Ho,er, fie c nu se pune prea ,are greutate pe acest senti,ent, fie c se 'nfi#eaz 'n for,a lui cea ,ai de,n drept csnicie 'n cercul vieii de fa,illie, cu, apare iubirea 'n figura Penelopei 4 ca 'ngri-orare a soiei #i a ,a,ei, la /ndro,aca, sau 'n alte relaii ,orale% 6i,potriv, legtura lui Paris ou +lena este recunoscut drept i,oral #i drept cauz a groazelor #i lipsurilor rzboiului troian 4 iar iubirea lui /Iile pentru Bri-zeis nu are profunzi,e de senti,ent #i interioritate, deoarece Brizeis este o sclav la discreia voinei eroului% 'n odele poetei Safo, $fr 'ndoial, li,ba- ui iubirii se poteneaz 'n 'nsufleire liric, dar este ,ai ,ult cldura ,istuitoare a s@ngelui ce-si gse#te 'n ele expresie dec't inti,itatea ini,ii #i a sufletului subiectiv% Pe de alt parte, an ,icile #i graioasele c'ntece ale lui /nacreon iubirea este o plcere senin, general% <r infinitele suferine, fr a pune stp'rie pe 'ntreaga existen, fr a deveni devota,ent pios al unui suflet Wpresat care se tope#te 'n tcere, ea se 'ndreapt vesel spre plcerea ne,i-locit ca spre un lucru nevinovat, ce se aran-eaz a#a sau altfel #i 'n legtur cu care infinita i,portan de a iubi toc,ai aceast fat 2i nu pe alta este tot at't de puin luat 'n considerare pe c@t de puin se ine sea,a de prerea clugreasc de a renuna cu totul la relaia sexual% Sarea tragedie a celor vecIi de ase,enea nu cunoa#ate pasiunea iubirii 'n 'nelesul ei ro,antic% Sai ales la +sraIil #i la Sofodle ea nu revendic pentru sine interes esenial% 6eoarece, de#i /ntigiona este destinat lui He,on de soie, iar acesta se anga-eaz 'n faa tatlui su s 'ngri-easc de /ratigona, ba cIiar se sinucide din cauza ei fiindc nu e i'n stare s-o salveze, totu#i 'n faa lui :reon el nu invoc dec@t ,otive obiective #i nu puterea subiectiv a pasiunii sale, pe care el nici nu o si,te 'n

felul unui 'ndrgostit ,odern interiorizat, 'n !edra% de exe,plu, +uripide de-a trateaz iubirea drapt un patos ,ai esenial, dar #i aici ea se 'nfi#eaz ca rtcire cri,inal a s@ngelui, ca pati, a si,urilor provocat de 0enus care vrea s-d piard pe Hippolit fiindc nu vrea s-i aduc sacrificii% 2ot astfel Venus de la 0illa Sedici este, fr 'ndoial, o i,agine plastic a iubirii, ',potriva graiei creia -#i a elaborrii figurii nu se poate spune4 ni,ic, dar din care lipse#te cu desv@r#ire expresia interioritf-Ni#N cu, o pretinde arta ro,antic% /cela#i caz 'll ave, 'n ppelfet ro,an, unde iubirea, dup dispariia republicii '#i a severitii vieii ,orale, se 'nfi#eaz ,ai ,ult sau ,ai puin ca plcere a si,urilor% 6i,potriv, pe Petrarca, de#i el 'nsu#i '#i-a considerat sonetele drept -oc, 'nte-,eindu-i#i gloria pe poeziile #i operele latine, l-a fcut ne,uritor toc,ai acea iubire produs al i,aginaiei, care, sub cerul Italiei, 'n cldura sufletului u,blat 'n #coala artei, se 'nfrea cu religia% 'nlarea lui 6ante a plecat #i ea de la iubirea lui pentru Beatrice, iubire care la el s-a transfigurat apoi 'n iubire religioas, 'n ti,p ice vite-ia #i 'ndrzneala lui s-au ridicat p'n la puterea unei concepii religioase despre art prin care s-a fcut 8 ceea ce ni,eni n-ar fi cutezat 8 -udector universal peste oa,eni, a#ez'ndu-i 'n iad, 'n purgatoriu #i 'n rai% .a i,agine opus acestei elevaii, Boocaocio reprezint iubirea 'n parte oa pasiune violent, 'n parte ca u#uratic de tot, lipsit de ,oralitate, 'n ti,p ce 'nfi#eaz 'naintea ocIilor, 'n variatele lui H"( P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. nuvele, ,oravurile epocii '#i ale rii sale% 'n c@ntecele trubadurilor ger,ani, iubirea se 'nfi#eaz plin de senti,ent, delicat, fr bogie i,aginativ, -ucu#, ,elancolic, ,onoton, unifor,% 1a spanioli ea se prezint plin de fantezie 'n expresie,% cavalereasc, uneori subtil 'n descoperirea #i aprarea drepturilor #i 'ndatoririlor ei, ca o cIestiune personal de onoare, dar #i aici exaltat #i 'n supre,a ei strlucire% Sai ti'rziu, la francezi, iubirea devine, di,potriv, galant, 'nclin@nd ,ai ,ult spre vanitate, devine un senti,ent transfor,at 'n poezie, adesea ] foante spiritual, cu a-utorul unei sofistici ingenioase 4 apoi, o'nd plcere senzual fr pasiune, c'nid pasiune lipsit de plcere, senti,ent #i susceptibilitate subli,ate, 'ncrcate de reflexie% 8 $&,% 1 )* -*iai% trebuie s 'ntrerup aceste indicaii, pentru dezvoltarea crora nu este loc aici% b* Sai precis, interesul profan prezint, 'n general, dou $laturi, 'ntruo't de o parte se afl lu,escul ca atare 5 viaa fa,iliar, legturile cu statul, societatea civil, legea, drepturile, ,oravurile etic, iar fa de aceaist existen ca atare fer, iubirea 'ncole#te 'n sufletele ,ai nobile, ,ai pasionate, aceast religie profan a ini,ilor care, c@nd se une#te @n fel 2i cIip cu religia, c'nd o a#az -pe aceasta ,ai pre-os de ea, uit@nd de ea 4 #i, 'ntruc@t iubirea face din sine unica proble, esenial a vieii, ba proble, unic #i supre,, ea se poate decide nu nu,ai s renune la toate #i s fug 'n pustie cu persoana iubit, ci, 'n for,a ei extre, 8 se 'nelege, lipsit de fru,usee 8 ea poate ,erge p'n la

sacrificarea neliber, servil, neru#inat a de,nitii o,ului, ca, de exe,plu, 'n [tchen =on Eeilbronn# 'ns, din cauza acestei separri, scopurile iubirii nu pot fi 'nfptuite %'n realitatea concret fr conflicte, deoarece alturi de iubire '#i afir, preteniile #i drepturile #i celelalte reiaii ale vieii, put'nd leza astfel atotstp'nitoarea pasiune a iubirii% a* Pri,u 1 #i cel ,ai frecvent conflict pe care trebuie s-d ,enion, $'n aceast privin este conflictul dintre onoare #i iubire% /nu,e, onoarea are la r'ndul ei acela#i caracter infinit ca #i iubirea #i poate pri,i un coninut care se a#az ca o piedic absolut 'n calea iubirii% 3noarea poate i,pune obligaia de a sacrifica iubirea% 6e exe,plu, din anu,ite puncte de vedere ar fi contrar onoarei unei pturi sociale suspuse iubirea pentru o fat aparin@nd unei pturi sociale de -os% 6eosebirea dintre clase este dat 'n firea lucrurilor #i e -S+.JIDB+/ III, )% ./0/1+CISSD1 H"H necesar% 6ar a',d viaa social nu este 'nc regenerat prin conceptul infinit al adevratei liberti, ?'n care poziia social, profesiunea etc% si'nt deten,inate de ctre subiect ca atare #i de libera lui alegere, atunci, pe de o parte, tot natura, adic na#- $x) i s terea, este aceea care indiic ,ai ,ult sau ,ai puin o,ului poziia lui fer, 4 pe ide ailt parte, deosdbirille ce se nasc prin aceasta si'nt 'n plus ,eninute de onoare ca absolute #i infinite, ntr9ct ea face din propria-i poziie social cIestiune de onoare% !* 6ar, 'n a $1 doilea r ' n d, 'nse#i puterile s u b -s t a n i i a 1 e, ve#nice, adic interesele statului, iubirea de patrie, obligaiile fa,iliare etc, pot a-unge 'n conflict cu dragostea #i s-i interzic realizarea% /cesta este un conflict preferat cu deosebire 'n realizrile artistice ,oderne, 'n care relaiile obiective alle vieii s-au dezvoltat de-a '#i-i#i afir, valabilitatea% :onside-rat ea 'ns#i, ca un drept i,portant al sufletului subiectiv, iubirea este Wpus aici altor drepturi #i obligaii, fie 'n sensul c ini,a respinge aceste obligaii, cansiden'ndu-ile subordonate, fie c le recunoa#te, a-ungt'nd 'n conflict cu puterea propriei sale pasiuni% !ecioara din Grleans% de exe,plu, se bazeaz pe acest din ur, conflict% U* $' n al treilea r'nd 'ns, pot fi 'n general relaii #i piedici exterioare care se ridic ',potriva iubirii 5 ,ersul obi#nuit all lucrurilor, proza vieii, cazuri de nenorocire, pasiuni, pre-udeci, 'ngusti,ea de spirit t#i egois,ul altora, 'nt@,plri de tot felul% /ici intervin apoi ,ulte ele,ente un'te, 'ngrozitoare, infa,e, 'ntruc't rutatea, grosolnia #i slbticia altor pasiuni s'nt cele oare se pun 'n calea delicatei fru,usei suflete#ti a iubirii% Sai cu sea, 'n dra,e, povestiri #i ro,ane ,oderne 'nt@lni, adesea astfel de conflicte exterioare, care intereseaz 'ndeosebi prin faptul c ne fac s particip, la suferinele, speranele, perspectivele distruse ale celor ce iubesc fr noroc #i care ur,resc s ne ,i#te sau s ne satisfac printr-un deznod,'nt bun sau ru ori, 'n general, nu,ai s ne distreze% x,% IS 6ar acest fel de conflicte, bazate nu,ai pe accidentalitate, aparin unei categorii inferioare% c* Sub toate aceste aspecte, iubirea posed 'n ea, fr 'ndoial, o ,are calitate,

'nIruc't ea nu r,'ne 'n general nu,ai 'nclinare sexual, ci, 'n dragoste, 9n suflet bogat, fru,os, nobil se druie#te pe sine #i, pentru unirea cu altul, trie#te, e activ, viteaz, gata de -ertf etc% Iubirea ro,antic '#i are 'ns 'n aceH"Q P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C22S2I. la#i ti,p #i ,arginea ei% /nu,e, ceea ce lipse#te coninutului ei este universalitatea existent 'n sine #i pentru sine% +a este nu,ai senti,entul $personal al subiectului individuali, senti,ent ce nu se arat deter,inat de interesele eterne #i de coninutul obiectiv all existenei o,ene#ti, de fa,ilie, de scopuri politice, de patrie, de obligaii profesionale #i de ale poziiei sociale, de ale libertii #i religiozitii, ci este plin nu,ai de eul propriu, eu care vrea s pri,easc 'napoi senti,entul, rsfr@nt de alt eu% /cest coninut al inti,itii 8 ea 'ns#i 'nc for,al 8 nu corespunde cu adevrat totalitii ce % trebuie s fie 'n sine un individ concret% 'n fa,ilie, 'n csnicie, 'n sfera obligaiilor, 'n stat, senti,entul subiectiv ca atare #i unirea ce decurge din el, unire cu acest individ #i cu nici unul altul, nu for,eaz principalul lucru despre care poate fi vorba, 'n iubirea ro,antic 'ns, totul se 'nv'rte#te 'n -urul faptului c acesta o iube#te toc,ai pe aceasta, #i aceasta pe acesta% 6e ce este toc,ai acesta ori aceasta, '#i are unicul te,ei 'n particularitatea subiectiv, 'n 'nt@,plarea liberului arbitru% <iecruia 'i pare iubita sa, precu, #i acesteia iubitul su, drept cea ,ai fru,oas, respectiv drept cal ,ai extraordinar, cu, nu oste nici una #i nici unul 'n lu,e, cu toate c alii ar putea s-i gseasc foarte obi#nuii% 6ar toc,ai pentru c toi, sau totu#i ,uli, fac aceast excludere #i nu este iubit 'ns#i /frodita, unica, ci, di,potriv, pentru fiecare iubirea sa este 1 H* /frodita, ba cIiar ,ai ,ult, se constat c ,ulte si'nt acelea care s@nt la fel de preuite, dup cu,, de fapt, fiecare #tie c exist ', lu,e ,ulte fete drgue #i bune, fete ad,irabile, care toate, sau totu#i cele ,ai ,ulte, '#i gsesc iubiii, adoratorii, brbaii Ier, iar acestora dle le par fru,oase, virtuoase, de,ne de a fi iubite etc% / da preferin absolut de fiecare dat nu,ai uneia #i toor,ai acesteia este deci o cIestiune pur privat a inimii subiective #i a particularitii sau a singularizrii subiectului, iar ne,rginita 'ncp@nare de a#i afla viaa, supre,a sa con#tiin, cu necesitate #i exidlusiv 'n aceasta se dovede#te a fi un arbitru infinit al necesitii% <r 'ndoial, 'n aceast poziie s'nt recunoscute libertatea superioar a subiectivitii #i dreptul ei absolut de alegere, libertatea de a nu fi supus pur #i si,plu, ca <edra lui +uripide, unui patos, unei zeiti 4 dar din cauza voinei absolut individuale din care purcede, alegerea se 'nfi#eaz 'n acela#i ti,p drept egois, #i 'ncp'nare a particularitii% S+.JIDB+/ III, )% ./0/1+CISSD1 H"" 6-n aceast cauz conflictele iubirii, 'ndeosebi c@nd ea este artat lupt'nd ',potriva unor interese substaniale, pstreaz totdeauna o latur de accidentalitate #i de ne'ndreptire, subiectivitatea ca atare fiind aceea care, cu

preteniile ei nevalabile 'n sine #i pentru sine, se opune la ceea ce, dat fiind propria sa esenialitate, trebuie s pretind s fie recunoscut% Indivizii 'naltei tragedii a celor vecIi 5 /ga,e,non, i:lite,nestra, 3reste, +diip, /ntigona, .reon etc, au desigur ,#i ei un scop individual, dar substanialul, patosul ce-i ,@n, fiind coninut al aciunii lor, este -ustificat 'n ,od absolut #--oa,a-pgnru;acest ,otiv #i prezint - F i 'i it 1 +V2 @2 #---pg; zint e- F, sine 'nsu#i interes genera1 +V2 aceea aFDIbe dincauza faptei for nici nu ne i,presioneaz fiindc este o soart nefericit, ci pentru c e o nenorocire;;care 'n acela#i ti,p 'i onoreaz 'n cIip absollut, 'ntrud't $tosu2*care nu se lini#te#te p'n ce n-a pri,it satisfacie are un coninut ca atare necesar% 6ac pcatul :lite,nestrei nu este pedWpsit 'n acest caz concret, dac ofensa pe care o sufer /ntigona ca sor nu este reparat, aceasta este o nedreptate 'n sine% Ins aceste suferine ale iubirii, aceste sperane care nu se realizeaz, 'n generali aceast stare de 'ndrgostit, aceste dureri nesf@r#ite pe oare le si,te cel ce iube#te, aceast fericire fr ,argini pe care acesta #i-io reprezint nu si'nt interese generale 'n de 'nsele, ci s'nt ceva cenl prive#te nu,ai pe el% 6esigur, fiecare o, are o ini, pentru iubit #i dreptul de a deveni fericit prin iubire, dar c'nd dl nu-#i atinge inta aici, toc,ai 'n cazul acesta, 'n cutare ori cutare ',pre-urri, 'n ?legtur toc,ai cu aceast fat, prin aceasta nu se face nici o nedreptate 4 deoarece nu este ni,ic necesar 'n faptul ca dl s aib capricii toc,ai privitor la a-ceast fat 4 iar ,oi ne vede, nevoii, prin ur,are, s art, interes pentru supre,a for, de accidentalitate, pentru arbitrarul subiectivitii care nu are nici o lngi,e #i nici o generalitate% 6e aici rceala ce ne ptrunde la reprezentarea unei astfel de pasiuni, 'n ciuda cldurii acesteia% ,. FIDELITATEA /l treilea ,o,ent ce devine i,portant pentru subiectivitatea ro,antic 'n cercul ei lu,esc este f iid eil i t atea% 6ar prin fidelitate nu trebuie s 'nelege, aici nici faptul de a te ine consecvent #i fer, de pro,isiunea de dragoste o dat fcut !" - c% 1) H" P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. nici soliditatea prieteniei, al crei cel ,ai fru,os ,odel era considerat la antici prietenia dintre /Iile '#i Patroclu #i prietenia #i ,ai str@ns dintre 3reste #i Pilade% Prietenia 'n 'nelesul acesta all cuv@ntului '#i are 'ndeosebi tinereea ca teren #i ti,p a*l su% <iecare o, trebuie s-#i parcurg pentru sine calea vieii, s-#i elaboreze o rWalitate #i s-o pstreze% 6ar, c'nd indivizii triesc 'nc 'ntr-o stare nedeten,inat a intereselor lor reale, tinereea este epoca 'n care ei se ata#eaz unul de altul, leg'ndu-ise at't &-, 1 "* -e str@ns 'ntr-un fel unic de a si,i, 'ntr-o unic voin #i activitate, 'not 'n cIipul acesta fiecare 'ntreprindere a unuia devine totodat 'ntreprindere a celuilalt% /cest lucru nu se ,ai 'nt@,pl 'n prietenia dintre bfbai% ?Celaiile brbatului '#i ur,eaz pentru sine calea lor #i

nu pot fi realizate 'n co,u-] niune at't de str@ns cu un altul 'nc't unul s nu poat srv@r#i ni,ic fr celllSt% Brbaii se 'nt'lnesc #i se separ, interesele #i treburile lor se despart #i se unesc, inti,itatea si,irii, a principiilor, liniile generale de direcie r,i'n, dar aceasta nu este prietenia tinereii, unde nici unul nu Iotr#te #i nu 'ncepe ceva ce n-ar deveni 'n cIip ne,i-locit o cIestiune carei' prive#te #i pe cellalt% 'n esen, iine de principiul vieii noastre ,ai profunde f ap tuli c, 'n general, fiecare are gri- de sine, adic fiecare este el 'nsu#i icapabil 'n sfera realitii care-l prive#te% a* 6ar dac 'n prietenie #i 'n iubire fidelitatea este fidelitate nu,ai 'ntre egali, cea de care trebuie s ne ocup, aici este fidelitate fa de un superior, fa de un s t p ' n% Dn gen ase,ntor de ?fidelitate 'nt@lni, de-ia la antici 'n fidelitatea servitorilor fa de fa,ilie, fa de casa stp@nului lor% 'n privina aceasta, cel ,ai fru,os exe,plu ni-l ofer porcarul lui Dlise, care se cIinuie#te noaptea #i pe furtun s-i pzeasc poneii, e plin de 'ngri-orare pentru stp'nul su, cruia 'i d a-utor credincios #i la sl'n#it, ',potriva peitorilor% I,aginea unei fideliti tot at't de i,presionante ne-o 'nfi#eaz SIaVespeare 'n Hegele -ear $actul I, scena I0* 8 care 'ns devine aici cu totul o cIestiune de dispoziie sufleteasc 8, unde 1ear 'l 'ntreab pe Kent, care vrea s-i serveasc 5 =S .uno#ti, o,uleM>? 8 =Bu, stp@ne G, 'i rspunde Kent, dar dv% avei 'n figur ceva ce , face s v nu,esc, bucuros, do,n?>% 8 /ceasta de-a se apropie ,ult de tot de ceea ce ur,eaz s art, aici c este fidelitatea ro,antic% 6eoarece fidelitatea pe treapta unde ne afll, acu, nu este credina sclavilor #i a slugilor, care poate%, S+.JIDB+/ III, )% ./0/1+CISSD1 H"^ desigur, fi fru,oas #i ,i#ctoare, dar creia 'i lipsesc libera x, i neat@rnare a individualitii #i scopuri #i aciuni proprii, fiind, 'n consecin, de ordin inferior% 6i,potriv, aici este vorba de fidelitatea ide vasal proprie cavaleris,ului, 'n care, cu tot devota,entul su -fa de un superior 5 principe, rege% ',prat, subiectul '#i pstreaz, ca ,o,ent %absolut Iotr@tor, libera sa reze,are pe sine 'nsu#i% <idelitatea constituie un principiu ait@t de l'nalt 'n cavaleris, ifiindc 'n ea rezid principalul cIeag al unei co,uniti #i al or@nduirii ei sociale, cel puin 'n faza iniial, de na#tere a acesteia% b* Scopul ,ai plin de coninut ce iese 'n eviden prin aceast nou unire a indivizilor nu este 'ns patriotis,ul ca interes obiectiv #i igenerall, ci este legat nu,ai de un subiect, de stp'nul feudal 4 #i, din aceast cauz, acest scop este, iar#i, condiionat de onoarea proprie, de avanta-ul particular, de prerea subiectiv% 'n strlucirea ei cea i,ai ,are apare fidelitatea 'ntr-o lu,e exterioar infor,, grosolan, unde nu do,nesc dreptul #i legile% In cuprinsul unei astfel de realiti lipsite de legi, cei ,ai tari #i ornai proe,ineni apar ca centre fer,e, ca principi #i conductori, iar lor li se altur alii, prin liber Iotr@re% 3 astfel de relaie s-a dezvoltat apoi ,ai t@rziu, devenind o

legtur ilegal a feudalis,ului, unde 'ns fiecare vasal '#i pstreaz pentru sine '#i drepturile, #i privilegiile sale% 6ar principiul funda,ental pe care se spri-in confor,i originii iui 'ntregul edificiu este libera alegere at't 'n ce prive#te subiectul de care depinde vasalul, c't #i perseverena 'n aceast dependen% /stfel, caracterul cavaleresc al fidelitii #tie s salvgardeze foarte bine proprietatea, dreptul, independena personal #i onoarea individului, fr is fie, clin cauza aceasta, recunoscut drept obligai e propriu-zis, ce ar trebui satisfcut #i ',potriva voinei accidentale a subiectului% 6i,potriv, fiecare individ face s depind dinuirea fidelitii #i, prin aceasta, #i $x), i ^ existena or@nduirii generale de plcerea, de 'nclinaia #i de felul lui personal de a vedea% 8 c* Pentru acest ,otiv, fidelitatea #i supunerea fa de do,nul feudal pot a-unge foarte u#or 'n conflict cu pasiunile subiective, cu susceptibilitatea onoarei, cu senti,entul de a fi fost ofensat, cu iubirea #i cu alte for,e interioare #i exterioare ale aceidentalitii% 'n felul acesta, fidelitatea devine ceva foarte precar% 6e exe,plu, un cavaler oarecare este fidel principelui X&,% 1^L* H L P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. su, dar prietenul su a-unge 'n confilVt cu principele% Prin ur,are, de-a aici i se pune proble,a alegerii 'ntre cele dou fideliti, '#i 'ndeosebi dl poate s-si fie fidel lui 'nsu#i, onoarei sale #i intereselor sale% .el i,iai fru,os exe,plu de un astfel? de conflict 'l gsi, 'n 9id# /cesta este credincios regelui, #i tot a#a #i sie#i% :'nd regele acioneaz -ust, .id ffl spri-in, dar, o'nd principele face o nedreptate sau o'nd :id este ofensat, dl 'i retrage a-utorul i,are pe care i l-ar ifi dat% 8 Pi raporturile dintre :arol cell Sare #i seniorii lui s@nt de aceea#i natur% 1egtura dintre ace#tia #i .arol este o legtur de suzeranitate #i ide ascultare, ca, oa aceea pe care a, constatat-o de-a 'ntre Zeus '#i ?ceilali zei 5 ?co,andantul porunce#te, strig, ceart, dar indivizii independeni '#i puterniici i se opun cu, 4#i ic'nd le place, 'ns 'n felul cel i,ai exaot #i i,ai graios totodat se arat est de u#or de desfcut #i c't de slab este aceast legtur 'n =CeineVe <ucIs>% 'nto,nai cu, ,'n acest poe, i,ai ,arii i,periului nu ise iservesc deo't pe ei 'n#i#i #i independena lor, tot a#a 'n evuil ,ediu principii '#i cavalerii ger,ani nu ise si,eau bine c'nd erau nevoii is fac ceva pentru i,periu ca 'ntreg #i pentru ',pratul lor, #i lucrurile se prezint ca #i c'nd evul ,ediu ar ifi at't de preuit toc,ai fiindc, 'n condiiile proprii lui, fiecare era -ustificat #i considerat ca o, de onoare c@nd ceda liberului su arbitru, lucru care n-iar fi putut s-i fie 'ngduit 'n cadiele unei viei ide stat raional organizate% Pe itoate aceste trei ?trepte, onoare, iubire #i fidelitate, baza o constituie independena subiectului l'n sine, sufletul, care se descIide 'ns ia faa unor interese tot i,ai largi '#i i,ai bogate, r,'n'nid l'n ,i-locul lor ',pcat cu sine% /ici aparine 'n arta ro,antic cea ,ai fru,oas poriune a cercului ce se gse#te 'n sfera religiei ca atare% Scopurile privesc o,enescul cu care cel puin,

'ntr-o anu,it privin, noi pute, si,patiza, anu,e 'n ce prive#te libertatea subiectiv, #i nu constat, c ,aterialul si ?,odul lui de a fi rWprezentat s-ar afila l'n conflict cu conceptele noastre, a#a cu, este caziDl unde #i unde $'n do,eniul religios% 6ar acest sector poate ifi adus 'n ?,ultiple legturi #i cu ?religia, 'nc@t acu, interesele religioase se ',pletesc cu cele ale cavaleris,ului laic, ca, de exe,plu, aventurile cavalerilor ,esei rotunde 'n cursul cutrii sf@ntului :raal% Prin aceast ',pletire sl'nt apoi introduse ,ulte ele,ente 'n parte, ,istice #i fantastice, iar l'n parte alegorice, 'n poezia cavaleris,ului% 2ot astfel 'ns do,eniul lu,esc al iubirii, aii onoarei, al fidelitii S+.JIDB+/ III% )% ./0/1+CISSD1 H 1 poate fi 'nfi#at 'n cIip cu totul independent de cufundarea 'n scopuri '#i feluri de a vedea religioase #i s 'nfi#eze intuitiv nu,ai ,i#carea sufletului 'n interiorul subiectivitii l9i profane% 8 6ar ceea ce-i ilipse#te treptei despre care este vorba acu, este u,plerea acestei inferiorit5i cu coninutul concret al relaiilor, caracterelor, pasiunilor u,ane #i, 'n general, ale existenei reale% -<a de aceast varietate sufletul 'n sine infinit r,l'ne 'nc abstract 2i for,ali, pri,ind din acest ,otiv 'nsrcinarea s 'ncorporeze 'n sine #i acest i,aterial ,ai vast #i s-l prezinte elaborat 'n ,od artistic% S+.JIDB+/ III% !% IB6+P% <3CS/1d / P/C2% IB6% H ! CAPITOLUL AL III-LEA INDEPENDENJA FORMALI A PARTICULARITIJILOR INDI=IDUALE /runc@nd o privire 'napoi asupra celor expuse p'n acu,, constat, -c a, tratat 'n pri,ul r@nd --despre subiactivitate 'n cercul ei absolut, adic despre con#tiin 'n procesul ei de conciliere cu 6u,nezeu, proces general lall spirit9l9i care se ',pac cu sine% .aracterul abstract al acestui proces consta aici 'n faptul c, %sacrific@nd lu,escul, naturalul #i o,enesicul ca atare 8 cIiar '#i atunci c@nd acestea erau ,orale, #i deci 'ndreptite 8, sufletul se retrgea 'n sine, pentru a gsi ,ulu,irea nu,ai 'n careul pur al spiritului% 8 'n al doilea r ' n d, iar a 'nfi#a negativitatea i,plicat 'n a,intita ',pcare, subiectivitatea o,eneasc a devenit desigur, pentru sine #i pentru alii, afir,ativ, dar coninutul acestei infiniti, laice ca atare, a fost nu,ai independena personal a onoarei, inti,itatea iubirii #i serviabilitatea fidelit5ii, coninut care se poate prezenta, fr 'ndoial, 'n relaii diverse, 'ntr-o ,are varietate #i gradaie ale senti,entului #i pasiunii, 'n cuprinsul unor ,ari scIi,bri alle ',pre-urrilor exterioare, dar care, 'nuntrul acestor cazuri, 'nfi#eaz tot nu,ai acu, ,enionata independen a subiectului #i inti,itatea lui% 8 /l treilea punct ce ne r,'ne s-l trat, aici acu, este felul 'n care poate intra 'n for,a ro,antic a artei cellalt ,aterial al existenei o,ene#ti, confor, interiorului #i exteriorului lui 5 natura #i concepia des-s i^_* Pre ea precu, #i se,nificaia ei pentru suflet% Prin ur,are, aici este vorba de lu,ea particularului, ia existenei concrete 'n general, care devine liber pentru sine #i, 'ntruc@t nu apare

ptruns de religie #i de concentrarea 'n unitatea absolutului, ea st pe propriile-i picioare, i,i#c'ndu-se independent 'n propriul ei do,eniu% 6e %aceea, 'n acest al treilea cerc aii for,ei ro,antice a artei, ,aterialele religioase #i cavaleris,ul, cu 'naltele lui concepii '#i scopuri create din interior 8 crora in realitatea actual nu le corespunde ne,i-locit ni,ic 8 au disprut% .eea ce, di,potriv, '#i gse#te satisfacie ca ceva nou este setea de 'ns#i aceast actualitate #i realitate, ,ulu,irea cu ceea ce e aici, cu sine 'nsu#i, cu natura finit a o,ului #i cu ceea ce este ,rginit, particular, cu ceea ce are, l'n generali, caracter de portret% 3,ul dore#te s aib 'n prea-,a sa l'nisu#i prezentul, s-d vad 'naintea sa din nou creat de art, actual #i viu, ca oper u,an, spiritual, proprie, de#i cu sacrificarea fru,useii #i idealitii coninutului #i a for,ei% 8 6up cu, a, vzut cIiar la 'nceput, cu coninutul #i for,a ei, religia cre#tin n-a rsrit din p,@ntul i,aginaiei, cu, au rsrit zeii orientali #i greci% /cu,, dac i,aginaia este aceea oare creeaz din sine se,nificaia pentru a 'nfptui unirea adevratului interior cu for,a lui desv'n#it 8 #i 'n arta clasic i,aginaia realizeaz 'n fapt aceast legtur 8, di,potriv, 'n religia cre#tin particularitile profane alle feno,enelor s'nt pri,ate 'ndat de da 'nceput, a#a cu, s'nt, drWpt ,o,ent 'n ceea ce este de natur ideal, iar sufletul este ,ulu,it cu felul obi#nuit de a fi #i cu caracterul accidental al exteriorului, fr a pretinde fru,usee% 6ar, eu toate acestea, o,ul este ',pcat cu 6u,nezeu ,ai 'nti'i nu,ai 'n sine, dup posibiliti 4 toi s'nt cIe,ai, desigur, s se ,@ntuiasc, dar puini s'nt cei ale#i, iar sufletul pentru care at't ',pria cerurilor, c@t #i ',pria lu,ii acesteia, r,@n ceva transcendent, se vede nevoit s renune 'n cele spirituale la ceea ce este lu,esc #i actual% +l XsufletulA pleac de la o infinit de ,are deprtare, de la concepia c pentru el nu,ai ceea ce a fost ,ai 'nt'i sacrificat este un =dincoace> afirmatiA 4 aceast pozitiv regsire de sine 'n prezentul su #i voina de a ifi 'n acesta 8 ceea ce, de a1tfeil, este 'nceputul 8 for,eaz 'ncIeierea dezvoltrii artei ro,antice #i ulti,a poziie 'n care o,ul se ad@nce#te 'n sine #i se concentreaz% 'n ce prive#te for,a pentru acest nou coninut, a, vzut c arta ro,antic este de la 'nceputul ei ',povrat cu opoziia produs de faiptul c subiectivitatea infinit este ca atare inco,patibil cu ,aterialul exterior #i trebuie s r,@n neoontopit H ( P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. S+.JIDB+/ III% !% IB6+P% <3CS/1d / P/C2% IB6% H H cu el% 2oc,ai aceast opoziie a celor dou laturi ca independente una 'n faa celeilalte #i retragerea 'n sine a interiorului constituie coninutul noiunii de ro,antic% 6ezvolt'ndu-se 'n sine, cele dou laturi se 'ndeprteaz treptat una de alta, p'n ce, la sf@r#it, se separ totali, art'nd prin aceasta c ele trebuie s-i#i caute 'n a 11 c ' , p idec'it acela aii artei contopirea lor absolut% Prin aceast

separare laturile devin for,ale 'n ce prive#te arta, 'ntruc't ele nu se pot 'nfi#a ca un 'ntreg 'n acea unitate deplin pe care ?le-o da idealul clasic% /rta clasic se gse#te 'nuntrul unui cerc de figuri fer,e, 'n cuprinsul unei ,itologii desv@r#it elaborate pri, art #i al for,elor ei indisolubile% 6e aceea, dup cu, a, vzut o'nd a, fcut trecerea la for,a ro,antic a artei, disoluia clasicului, 'n afar de do,eniul 'n general ,ai restr'ns al co,icului #i satiricului, se produce prin transfor,area lui 'n ceea ce este agreabil sau 'n i,itaie ce se pierde 'n erudiie, 'n ceea ce este rece #i ,ort #i care @ti cele din ur, degenereaz 'n teInica negli-ent,#i proast% Subiectele r,@n 'ns 'n generai acelea#i, scIi,b'ndu-#i nui,ai ,odul YSI de producere plin de spirit de ,ai 'nainte cu o reprezentare tot ,ai ?lipsit de spirit #i cu o tradiie exterioar ,e#te#ugreasc% 6i,potriv, ,i#carea ,ai departe '#i 'ncIeierea artei ro,antice este disoluia interioar a 'nsu#i ,aterialului artei care se separ 'n ele,entele sale, eliberare a prilor lui 'nsoit de cre#terea dexiteritii subiective '#i a artei reprezentrii, care se perfecioneaz cu at@t ,ai ,ult, cu o't substanialul devine ,ai diluat% ',prirea ,ai exact a acestui din ur, capital o pute, face deci 'n felul ur,tor 5 'n pri,ul r ' n d, ave, 'naintea noastr independena caracterului, 'ns caracter care e particular, este un individ deter,inat, 'ncIis $'n sine, cu lu,ea lui, cu 'nsu#irile #i scopurile lui particulare% 'n al d o i 1 e a r ' n d, acest for,alis, al particularitii caracterului are 'n faa lui for,aia exterioar a situaiilor, eveni,entelor, aciunilor% Pi cu, inti,itatea ro,antic este 'n general indiferent fa de exterior, feno,enul real se 'nfi#eaz aici liber, pentru sine, neptruns nici de interiorul scopurilor si aciunilor, nici pls,uit 'n ifon, adecvat acestui interior #i, ifd'nd s apar, cu felul lui de apariie lipsit de f%r'n #i de coeren, drept spirit de aventur caracterul accidental al co,plicaiilor, ',pre-urrilor, al ur,rilor eveni,entelor, al ,odului de executare etc% 'n al treilea r'nd, se produce 'n sf@r#it separarea laturilor a cror ico,plet identitate constituie conceptul ipropriu-zis al artei #i, 'n consecin, #i disoluia artei 'ns#i% Pe de o parte, arta trece la reprezentarea realitii curente ca atare, la 'nfi#area obiectelor a#a cu, exist ele, cu singularitatea lor accidental #i cu particularitile lor, av'nd acu, interesul de a transfor,a aceast existen 'n aparen cu a-utorul dexteritii artei% Pe de alt parte, di,potriv, arta se transfor, 'n concepie '#i reprezentare accidental #i cu desvi'r#ire subiectiv, se converte#te adic 'n u , o r, ca rsturnare #i dislocare a oricrei obiectiviti #i realiti prin iglu, #i -oc al felului subiectiv de a vedea, #i sf'r#e#te cu puterea productiv a subiectivitii artistice peste orice coninut #i orice for,% %. INDEPENDENJA CARACTERULUI INDI=IDUAL Infinitatea subiectiv a o,ului 'n sine, de la care a, plecat 'n considerarea fon,ei ro,antice a antei, r,@ne deten,inaie funda,ental '#i 'n sfera despre care este vorba acu,% 6ar, ceea ce intr ca ele,ente noi 'n aceast infinitate pentru sine independent, este, pe de o parte, particularitate a-coninutului ce

constituie llu,ea subiectului, pe de alt parte contopirea ne,i-locit a subiectului cu aceast particularitate a sa '#i cu %dorinele '#i scopurile ei 4 'n all treilea r'nd, intr ca ele,ent nou 'n aceast subiectivitate individualitatea vie pe care o for,eaz, deli,it@ndu-se 'n sine, caracterul% 6e aceea noi nu trebuie s 'nelege, aici prin ter,enul de =caracter> ceea ce 'nfi#au, de exe,plu, italienii prin ,#tile lor% 6eoarece ,#tile italiene s@nt, desigur, #i anu,ite caractere, dar ele arat acest ,od-deten,inat nui,ai 'n for,a lui abstract #i general, fr individualitate subiectiv, 'n ti,p ce caracterele treptei pe care ne gsi, s@nt fiecare pentru sine un caracter particular, un 'ntreg pentru sine, un subiect individual% 6ar, dac cu toate acestea vorbi, aici de for,alis, #i de natur abstract a caracterului, aceasta se refer nu,ai la faptul c coninutul principal, lu,ea unui astfel de caracter se 'nfi#eaz, pe de o parte, ica o lu,e li,itat, '#i prin aceasta abstnact, pe de aS parte ca accidental% .eea ce este individual nu este cuprins #i purtat de ceea ce este substanial #i 'n sine 'nsu#i 'ndreptit 'n coninutul individului, ci de si,pla subiectivitate 1^Q* 1^"* H Q P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. a caracterului, subiectivitate care, 'n loc s se spri-ine pe coninutul acu, a,intit si pe patosul fer, pentru sine, se bazeaz nu,ai for,ali pe propria sa independen individual% /cu,, 'nuntrul acestui for,alis, pot fi separate una de cealalt $dou deosebiri principale5 Pe de o parte, ave, fer,itatea caracterului care se realizeaz pe sine 'n cIip energic, fer,itate ce se li,iteaz la scopuri precise, pun'nd 'ntreaga putere a unei individualiti unilaterale 'n ?realizarea acestor scopuri% Pe de alt parte, caracterul se prezint ca totalitate subiectiv, dar care r,'ne neelaborat 'n inferioritatea #i 'n profunzi,ea nedesoIis a sufletului #i nu este 'n stare s se exipfli-citeze pe sine #i s se exteriorizeze 'n cIip co,plet% a* Prin ur,are, ceea ce ave, 'n faa noastr 'n pri,ul n'nd este caracterul particular, care vrea s fie a#a cu, sie el ne,i-locit% 6up cu, ani,al dl e s'nt deosebite #i se rese,neaz s fie astfel, tot a#a #i aici diferitele caractere, al cror cerc #i particularitate r,@n accidentale #i nu pot fi fer, li,itate prin concept% a* Iat de ce o individualitate ce se reaze, nu,ai pe sine 'ns#i nu are intenii si scopuri -g'ndite, scopuri care ar lega-o de un oarecare patos generali, ici ceea ce are, ce face #i ce 'nfptuie#te ea le scoate 'n ,od cu totul ne,i-locit, fr nici o alt reflectare, din propria sa natur deter,inat, natur care este a#a cu, toc,ai este, nedorind s fie 'nte,eiat pe ceva ,ai 'nalt, contopit cu acesta #i -ustificat prin ceva substanial, ci care se spri-in, ne'nduplecat '#i ne'nduplecat pe sine 'ns#i #i, pstr'nd aceast fer,itate, sau se realizeaz pe sine, sau piere% 3 astfel de independen a caracterului nu poate aprea dec't

acolo unde nedivinul, o,enescul particular a-unge la co,pleta sa valabilitate #i afir,are% /cestui gen 'i aparin 'n ,are parte caracterele lui SIaVespeare, la care too,ai extraordinara fer,itate '#i unilateralitate si'nt ceea ce reprezint trsturile 'ndeosebi de,ne de ad,irat% /ici nu este vorba de religiozitate #i de aciune pornit din ',pcarea religioas a o,ului cu sine, de iceea ce este %,oral ca atare% 6i,potriv, ave, 'n faa noastr indivizi independeni, spri-inii nu,ai pe ei 'n#i#i, ur,rind scopuri anu,ite ce s'nt nu,ai ale lor, provenind exclusiv din individualitatea lor, scopuri pe care ei le 'ndeplinesc cu consecvena neclintit a pasiunii, fr a ,ai reflecta 'n plus #i fr a se raporta la ceea ce e general, ci nu,ai 'n vederea S+.JIDB+/ III% !% IB6+P% <3CS/1d / P/C2% IB6% H " satisfaciei proprii% Sai ales tragediile, cu, s'nt .acbeth% Gthello% Hichard al 111-lea #i altele, au 'n cuprinsul lor u n astfel de caracter drept subiect principal, 'ncon-urat %apoi die altele ,ai puin proe,inente #i energice% /stfel, de exe,plu, pe SacbetI 'l ',pinge caracterul su spre pati,a a,biiei% 1a 'nceput, SacbetI ezit, dup aceea 'ns 'ntinde ,@na dup coroan, co,ite o,or ca s-o o'#tige #i, pentru a o i,pune, el ,enge 'nainte prin toate ororile% /ceast fer,itate lipsit de scrupule, identitatea o,ului cu sine #i scopul provenit nu,ai din el 'nsu#i 'i confer lui SacbetI un deosebit interes% Bi,ic nu-l face s #ovie, nici respectul fa de caracterul sfl'nt al ,aiestii, nici nebunia soiei sale, nici faptulG c-l prsesc vasalii #i nici prpdul care nvle#te 'n viaa lui 4 drepturi cere#ti '#i o,ene#ti, SacbetI nu se d 'napoi fa de ni,ic, ici r,'ne pe poziie% 1adU SacbetI are un caracter ase,ntor #i nu,ai o flecreal ,ai insipid a unei critici ,ai noi a putut s-o considere ca plin de afeciune% .Iiar la pri,a ei apariie $actul I, scena 0*, c'nd cite#te scrisoarea lui SacbetI prin oare i se co,unic 'nt@lnirea cu vr-itoarele #i profeia acestora 5 =Boroc ie, 2Ian de .a[dor G Boroc ie, care vei fi ,rege G>, 1adU SacbetI exidla, 5 =+#ti :la,is #i .a[dor 4 2i trebuie s fie ceea ce i s-a pro,is% 6ar ,i-e tea, de natura ta 4 ea este prea plin de laptele bl'ndeii o,ene#ti ca s lapuce pe calea cea ,ai -scurt>% +a nu ,anifest nici o pllcere plin de afeciune, nici o bucurie pentru norocul soului su, nici o e,oie ,oral, nici o participare, nici o prere de ru, proprii unui suflet nobil, ci se te,e nu,ai ca nu cu,va caracterul soului ei s stea 'n calea a,biiei lui% Pe SacbetI 'nsu#i 'l consider 'ns nui,ai drept ,i-loc 4 nici la ea nu ,ai exist apoi i#ovire, incertitudine, reflectare, cedare, 'ntoc,ai ca la SacbetI 'nsu#i 4 nu ,ai e vorba de cin, ci nu,ai de abstracia pur #i duritatea caracterului care pur 2i si,plu duce la 'ndeplinire ceea ce-i convine, p'n ce, la ur,, ea se prbu#e#te% /ceast prbu#ire care cade asupra ,9i SacbetI venind din afar, dup ce a sv'r#it fapta, este 'n sufletul fe,inin aii lui ladU nebunia% /stfel de caractere s'nt #i CicIard al III-lea, 3tIello, btr'na Sargareta #i ,ulte altele la fel 4 contrarul naturii ,izerabile a unor caractere ,oderne, al caracterelor lui Kotzebue de exe,plu, care par a fi foarte nobile,

,ari, excelente, dar care luntric s'nt 'n acela#i ti,p nu,ai ni#te ticlo#i% In alte privine n-au fcut lucru ,ai bun nici alii ,ai t'rziu, care, totu#i, 'l dispreuiau de sus pe H P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. Kotzebue% /#a, de exe,plu, HeinrVI von Klleist 'n a sa [tchen 2i principele de Eornburg% caractere la care, 'n loc de consecvena fer, a strii de vegIe, si'nt 'nfi#ate, ca tot ce e ,ai 'nalt #i ,ai excelent, ,agnetis,ul #i so,na,bulis,ul% Principele de Ho,buing este cel ,ai -alnic general 5 c@nd d dispoziii este distrat, noteaz gre#it ordinele, 'n noaptea dinaintea btliei se ocup de lucruri bolnvicioase, iar ziua, 'n btlie, face lucruri nepotrivite% .u astfel de duplicitate, ruptur #i disonan a caracterului ei '#i 'ncIipuie c l-au ur,at pe SIaVespeare G 6ar ei si'nt departe de dl, deoarece cairacterdle lui SIaVesipeare si'nt consecvente cu ele 'nsele, '#i r,'n fidele lor 'nsele #i pasiunilor, iar 'n ce prive#te ceea ce s'nt #i ceea ce li se 'nt@,pl, ele se lupt cu sine nu,ai potrivit felului lor fer, de a fi% 8 p1* .u o't este 'ns i,ai particular caracterul, care '#i este nu,ai lui 'nsu#i credincios, #i prin aceasta se apropie cu u#urin de ceea ce este ru, cu at@t ,ai ,ult trebuie s se afin,e pe sine 'n ,i-locul realitii concrete nu nu,ai ',potriva pie-xt% 1^^* dicilor ce i se ridic 'n cale, frani'ndu-i realizarea, ci cu at@t ,ai ,ult este el ',pins spOe piere #i prin 'ns#i aceast realizare a sa% /nu,e, 'n ti,p ce el se realizeaz, 'l love#te soarta ce provine din 'nsu#i caracterul deter,inat, adic pieirea pregtit de el 'nsu#i% 6ar desf#urarea acestui destin nu este nu,ai o dezvoltare ce porne#te din aciunea individului, ci este 'n acela#i ti,p #i o devenire intern, o dezvoltare a caracterului 'nsu#i cu nvala lui 'nainte, 'n slbticirea lui, 'n fr'n-gerea sau Wpuizarea lui% 1a greci, la care i,portant este patosul, coninutul substanial aii aciunii, #i nu caracterul subiectiv, soarta love#te ,ai puin lacest caracter deter,inat, care 'n cuprinsul aciunii sale nici nu se dezvolt 'n cIip esenial ,ai departe, ci la sf@r#it e ceea ce era el la 'nceput% 'ns pe treapta despre care aste vorba acu, continuarea aciunii este totodat dezvoltarea ,ai departe a individului 'n interiorul lui subiectiv #i nu este nu,ai o 'naintare exterioar% 6e exe,plu, aciunea Aui SacbetI se prezint 'n acela#i ti,p ca o slbticire a sufletului lui, cu o consecven care, dup ce a fost dat la o parte neIotr@rea #i aruncat zarul, nu se ,ai las oprit de ni,ic% Soia lui este de la 'nceput Iotr't, 'n ea dezvoltarea se 'nfi#eaz nu,ai ca anxietate interioar care se poteneaz p'n la prbu#ire fizic #i sufleteasc, p'n la nebunia 'n care ea se cufund% Pi a#a se 'nt@,pl cu cele ,ai ,ulte caractere, cu cele i,portante #i cu cele nei,portante% <r 'ndoial, #i caracterele S+.JIDB+/ III% !% IB6+P% <3CS/1d / P/C2% IB6% H ^ antice se arat a fi fer,e #i se a-unge #i 'n privina lor la conflicte 'n care nu ,ai este posibil nici un a-utor, fiind nevoie de intervenia unui dens ex $achina pentru a le aplana% 6ar aceast fer,itate, cu, este, de exe,plu, aceea a lui

<iloctet, este plina de coninut #i, 'n generali, ani,at de un patos 'ndreptit din punct de vedere ,oral% R* 1a caracterele ce in de cercul despre care este vorba acu,, date fiind independena individualitii lor #i natura accidental a ceea cei propun ele drWpt scop al Iar, nu este pasibil nici o conciliere obiectiv% 1egtura dintre ceea ce s'ru aceste caractere #i ceea ce li se 'nt@,pl r,'ne 'n $xs- '$) parte neprecis, iar 'n pante nici pentru ele 'nsele nu este dezlegat 'ntrebarea -% =6e unde #i 'ncotro M> 6estinul, ca cea ,ai abstracta necesitate, revine aici din nou #i singura conciliere pentru individ este infinita lui fiin l'n sine, propria lui fer,itate prin care se situeaz deasupra pasiunii sale #i a destinului ei% =/#a este> #i ceea ce i se 'nt@,pl 8 provin aceasta din partea sorii stp'nitoare, a necesitii sau a 'nt@,plrii 8 este a#a, fr reflexia =la ce M>, =de ce M>, =a#a se 'nt@,pl>, iar o,ul se face #i [ea s se fac de piatr 'n faa aciunii acestor puteri% 8 b* 'n al doilea r'nd 'ns, 'n ,od cu totul opus, ceea ce are for,ali caracterul poate rezida 'n inferioritate ca atare, la care se opre#te individul fr s poat a-unge la exteriorizarea #i realizarea ei% a* /cestea s'nt naturi suflete#ti substaniale, care cuprind 'n ele o totalitate, la are 'ns orice ,i#care ad'nc se 'ndepli- ne#te 'ntr-o for, si,pl '#i concentrat doar 'n ele 'nsele, fr dezvoltare #i explicitare 'n afar% <or,alis,ul despre care a, tratat adineauri se referea la ,oduil-deter,inat al coninutului, la totala anga-are a individului 'n unicul scop, pe care el 'l fcea s ias 'n eviden co,plet cu ,are pregnan, prin oare el se exterioriza, se afir,a #i prin care pierea sau se ,eninea, dup cu, o 'ngduiau ',pre-urrile% 'n al doilea r'nd, for,alis,ul la care ne-a, oprit acu, const, invers, 'ntr-un ,od de a fi inIibat, 'n lips de for,, 'n lips de exteriorizare si desf#urare% Dn astfel de suflet este ca o piatr nobil, preioas, care nu strluce#te dec't 'n unele puncte ale ei, dar 'n scIi,b aceast strlucire este ase,enea fulgerului% H* 3 astfel de stare de inIibiie nu prezint valoare #i interes deo't c'nd ave, de-a face cu naturi suflete#ti care au o H^L P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. bogat viaa interioar, bogie care '#i face cunoscut ne,r-$&,% )L6 ginit ei ad'nci,e #i plenitudine nu,ai prin puinele exteriorizri oarecu, ,ute, ba toc,ai prin aceast tcere% /stfel de naturi si,ple, tcute, pot exercita, fr voia lor, cea ,ai ,are atracie% 6ar atunci tcerea lor trebuie s fie tcerea ,rii ne,i#cate la suprafa, tcerea ad@ncului insondabili #i nu tcerea celui lipsit de ad@nci,e, a celui gunos #i obtuz 4 cci uneori un o, cu totul banal poate reu#i, printr-o co,portare ce se exteriorizeaz puin, d'nd s se 'neleag nu,ai ici #i colo cutare #i cutare lucru, s creeze despre sine opinia c e 'nelept foarte 5 #i are via interioar, 'nc@t lu,ea crede in ,iracolul ,ultelor co,ori ce stau ascunse 'n ini,a #i spiritul acestui o,, iar p'n la ur, se constat c nu e ni,ic de capul lui% .oninutul infinit #i ad@nci,ea suis-,enionatelor naturi suflete#ti lini#tite se anun, din contra, prin expri,ri izolate, distrate, naive si

neintenionat pline de spirit 8 ceea ce pretinde ,are genialitate #i 'nde,@nare din partea artistului 8, exteriorizri careN, fr a fi adresate altora 'n ,sur s le sesizeze, dovedesc c un astfel de suflet prinde cu profunzi,e interioar substanialul relaiilor existente, dar c reflexia lui nu este a,estecat 'n ,area reea a intereselor #i considerentelor particulare, a scopurilor finite, reflexie ne'ncncat cu toate acestea, strin de acestea #i suflet ce nu se las distrat de ,i#crile obi#nuite ale ini,ii, de seriozitatea intereselor de acest gen% 8 U* 6ar #i pentru o natur astfel 'ncIis 'n ea 'nis#i trebuie s vin un ti,p o'nd ea este afectat 'ntr-un punct anu,it al lu,ii sale interioare, c'nd '#i anga-eaz 'ntr-un senti,ent Iotr'to-r de via 'ntreaga ei for necIeltuit, leg'ndu-se cu nedisperisat trie de acest senti,ent #i devenind fericit ori pierind fr posibilitate de scpare% .ci, pentru a se ,enine, o,ul are nevoie de o substan ,oral a,plu dezvoltat, singura care confer fer,itate obiectiv% .lasei acestor caractere 'i aparin cele ,ai graioase pls,uiri ale artei ro,antice, pls,uiri cu, a creat #i SIaVespeare, conferindu-le fru,usee desv@r#it% /stfel, de exe,plu, Fulieta din Ho$eo 2i ,ulieta trebuie x)%)L)* socotit printre acestea% /i asistat la reprezentarea teatral de aici a Fiilietei $reprezentarea Sagdallenei :relinger, Berlin, 1 )L*% Serit s fie vzut% +ste o creaie plin de ,i#care #i de via, este caild, strlucit, plin de spirit, desv@r#it, nobil% 6ar Fulieta poate fi privit #i altfel, anu,e 5 la 'nceput ca o fat cu totul naiv, si,pl, av'nd patrusprezece sau cincispre-S+.J1DB+/ III% !% IB6+P% <3CS/1d / P/C2% 1B6% H^1 zece ani, pe care se vede c 'nc n-a avut con#tiin despre sine sau despre lu,e, n-a avut anc e,oii #i dorine, ci a privit 'n cIipul cel ,ai naiv 'nuntrul lu,ii ce o 'ncon-ura ca 'ntr-o lantern ,agic, fr s 'nvee 'n cIipul acesta ceva #i fr s a-ung s reflecteze 'ntr-un fd oarecare% 6ar iat c vede, cu, se dezvolt subit 'ntreaga trie a acestui suflet de a sacrifica putere #i totul #ireteniei #i reflexiei, de a se supune celor ,ai dure condiii, 'nc@t totul ni se 'nfi#eaz ca o pri, descIidere a 'ntregului trandafir, dintr-o dat, cu toate petalele, ca o @#nire infinit a celui ,ai inti, #i ,ai pur ad'nc sufletesc, 'n care ,ai 'nainte nu se difereniase, nu se for,ase, nu se dezvoltase 'nc ni,itc, dar care acu, iese la lu,in din spiritul ce ,ai 'nainte era 'ncIis 'n sine, iese ca un produs ne,i-locit al interesului unic care s-a trezit, produs care, 'n fru,oasa lui plenitudine #i putere, se ignoreaz pe sine 'nsu#i% Sufletul Fulietei este un foc pe care l-a aprins o unic sc@nteie, un ,ugur care, abia atins de iubire, iait-l co,plet 'nflorit, pe nea#tWptate, dar care, cu c't se descIide ,ai iute, cu at't ,ai iute se #i apleac despuiat de petale% Pi ,ai ,ult dec't Fulieta se gse#te Siranda 'n ,i-locul unei astfel de furtuni% .rescut 'ntr-un ,ediu lini#tit, SIaVespeare ne-o arat 'n pri,ele ,o,ente ale ei de cunoa#tere a oa,enilor% Bl o 'nfi#eaz nu,ai 'n c@teva scene, dar ne d despre ea 'n aceste scene o idee co,plet, infinit% 2IeVla a lui ScIiller, de#i este un produs al poeziei refleotatoare, o pute, #i pe ea a#eza 'n acest gen% 'n ,i-locul unei viei at't de bogate #i de largi,

ea nu este totu#i i,presionat de acea via, ci ri,',e lipsit de vanitate, fr reflec-tare, 'n naivitatea unicului interes care o ani,% 'n generai, acestea s@nt 'ndeosebi naturi fe,inine nobile #i fru,oase, pentru care nu,ai 'n iubire se reveleaz lu,ea #i pn-opriuG lor interior, 'nc't ele nu,ai acu, se nasc din punct de vedere spiritual% 8 /celeia#i categorii de inti,itate care nu e 'n stare s realizeze o explicitare co,plet a isa 'i aparin 'n cea ,ai ,are parte #i c@ntecele populare, ,ai ales cele ger,anice, 'n care sufletul, cu concentrarea lui plin de coninut, oric't s-ar arta el de rscolit de un interes oarecare, nu poate realiza dec't expresii frag,eatare, dezvelind toc,ai prin aceasta profunzi,ea sa% /cesta este un ,od de reprezentare artistic ce se 'ntoarce cu ,uenia lui oarecu, 'napoi la si,bolic, 'ntruc@t ceea ce d el nu este expunerea descIis, clar, a interiorului 'ntreg, ci este nu,ai un se$n #i o aluzie% 2otu#i, nu ave, aici un H^) P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. si,bol, a crui se,nificaie r,@ne, ca ,ai 'nainte, o generalitate abstract, ci ave, o exteriorizare al crei interior este toc,ai acest suflet, subiectiv, viu, real% 'n zilele de ,ai t@rziu ale unei con#tiine cu totul reflexive, ce se afl departe de acea naivitate refulat 'n sine, astfel de reprezentri artistice s'nt extre, de greu de realizat #i s'nt dovad de spirit poetic originar% /, vzut de-a ,ai 'nainte c :oetIe, ,ai ales 'n c'nitecele salle, este ,aestru #i i'n astfel de prezentri si,bolice, adic #tie s dezveleasc 'ntreaga autenticitate #i infinitate a unui suflet 'n trsturi si,ple, exterioare @n aparen #i indiferente% /cestui igen 'i aparine, de exe,plu, Hegele din )hule% una dintre cele ,ai fru,oase creaii ale lui :oetIe 5 prin ni,ic nu-i#i descoper regele iubirea deo't prin paIarul pe care btr@nul l-a pstrat ide la iubita tsa% + pe ,oarte btr@nul cIefliu, 'n -urul lui stau cavallerii 'n ,area sal a tronului% Cegatul, coi,o-$&,, )L(* rile salle le druie#te ,W#tenitorillor, paIarul 'ns 'l arunc 'n valuri, ca ni,eni s nu-l ,ai posede% =6l 'l vzu cz@nd, u,-pl@ndu-ise cu ap #i scufundl'ndu-4se i'n ,area ad@nc 4 i se 'ncIiser ocIii, #i nu ,ai bu niciodat, nici o pictur>% 6ar o astfel de natur sufleteasc, ad@nc, tcut, care ine energia spiritului 'ncIis 'ntoc,ai cu, ine cutea so'nteia, care nun#i d sie#i for,, nu-#i dezvolt existena #i reflexia asupra acesteia, nici nu se elibereaz pe sine prin aceast for,are, id'nid rsun 'n viaa ei tonul strident al nenorocirii, r,'ne expus contradiciei 'ngrozitoare de a nu avea nici o 'nde,@nare, nici o punte care s-i concilieze ini,a cu realitatea #i sa fac fa ',pre-urrilor exterioare, so susin ',potriva lor #i s-o susin :a atare% 3'nd a-unge 'n conflict, un astfel de suflet nu i#tie s se a-ute, acioneaz rWpede, necugetat, sau se las 'n ,od pasiv anga-at 'n co,plicaii% /stfel, de exe,plu, Ha,let este o natur nobil, un suflet fru,os 4 fr slbiciune interioar, dar fr un puternic senti,ent al vieii, cIinuit de negura ,elancoliei #i a tristeii, el gre#e#te calea% Ha,let are un ,iros fin 4 nu exist nici un se,n exterior, nici un te,ei pentru bnuieli, dar dl are presi,iri rele 5 nu toate s'nt a#a cu, ar trebui s fie, dl adul,ec 'ngrozitoarea fapt care a fost co,is% Spiritul tatlui su 'i denun lucruri ,ai precise%

Suflete#te, Ha,let este repdde gata de rzbunare, el '#i a,inte#te ne'ncetat de datoria pe care i-o i,pune propria sa ini,, dar nu se las antrenat, ca SacbetI, nu o,oar, nu se dezlnuie ou furie, nu love#te 'n dreapta #i 'n sting, ca 1aertes, ci S+.JIDB+/ III% !% IB6+P% <3CS/1d / P/C2% IB6% H^! persist @n inactivitatea unui suflet fru,os, interiorizat, care nu se poate realiza, nu se poate 'ncorpora 'n relaiile prezente% +l a#teapt, cu fru,osul si, de dreptate al naturii sale suflete#ti el caut s dascWpere o certitudine obiectiv, dar cIiar #i dup ce are aceast certitudine nu reu#e#te s ia o Iotr@re fer,, ci se las condus de circu,stane exterioare% 'n aceasit ireali- &t% )LH* tate, el se 'n#al #i cu privire la ceea ce are 'n fa 8 ucide, 'n loc de rege, pe btr@nul Polonius% /cioneaz precipitat acolo unde ar fi trebuit s exa,ineze cu atenie, 'n ti,p ce acolo unde ar avea nevoie de adevrat putere de fapt r,'ne prbu#it 'n sine 'nsu#i, p'n ce, fr aciunea lui 'n aceast vast desf#urare a ',pre-urrilor #i accidentelor, s-a ',plinit soarta 'ntregului, ca #i aceea a propriei lui interioriti ,ereu refulate 'n sine% /ceast situaie o 'nt'ilni, 'n epoca ,odern 'ns ,ai cu sea, la oa,eni aparin@nd pturilor sociale de -os, oa,eni ce n-au fosN for,ai spre a pricepe scopurile generale, oa,eni care nu au interese obiective ,ultiple '#i, din aceast cauz, atunci c'nd nu le reu#e#te u n scop, nu pot gsi un reaze, al vieii lor interioare #i un punat de spri-in al activitii lor 'n nici un alt scop% /ceast lips de cultur face ca naturile 'ncIise, cu dtt s'nt ,ai nedezvoltate, cu at't ,ai rigid #i ,ai 'ncp'nat s in la ceea ce le-a acaparat potrivit 'ntregii lor individualiti, cIiar dac acest ceva este cu totul unilateral% 3 astfel de ,onotonie, proprie oa,enilor concentrai 'n ei, 'ncIi#i #i tcui, 'nt'llni, cu deosebire la caractere ger,ane, care din aceast cauz, adic din cauza firii lor 'ncIise, S'nt 'ncp'nai, u#or iritabili, zgrunuro#i, inaccesibili, iar i'n aciunile #i exteriorizrile lor s'nt co,plet nesiguri #i se contrazic% .a ,aestru 'n zugrvirea #i reprezentarea unor astfel de naturi ,ute aparin@nd claselor de -os ale poporului vreau s-l a,intesc aici nu,ai pe Hippel, autorul crii 9ariere n linie ascendent% una dintre puinele opere ger,ane u,oristice% +l se ,enine cu totuil desparte de senti,entalitatea #i insipiditatea situaiilor lui Fean Paul 4 are 'n scIi,b o individualitate ad,irabil, are prospei,e #i vioiciune% +l se pricepe s zugrveasc 'n cIip foarte i,presionant ,ai ales caractere refulate, care nu #tiu s se descarce #i care, atunci cirid a-ung aici, o fac 'n ,od violent #i 'nfrico#tor% /ceste caractere rezolv 'n cIip tot ,ai 'ngrozitor infinita contradicie dintre interiorul lor #i ',pre-urrile $N% N[ nenorocite 'n care ele se vd i,plicate, ',plinind 'n felul acesta - o% 1)! H^( P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. ceea ce face de altfel un destin extern 4 ca, de exe,plu, 'n Ho$eo 2i ,ulieta%

unde accidente exterioare fac s nu reu#easc prudena #i ingeniozitatea clugrului $care intervine 'ntre ti,p* 2'i cauzeaz ,oartea 'ndrgostiilor% c* Prin ur,are, aceste caractere for,ale 'nfi#eaz, 'n ge-neral, pe de o parte nu,ai infinita putere de voin a subiectivitii particulare, care se i,pune a#a cu, este ea, nvlind 'nainte cu voina ei, sau, pe de alt parte, ele reprezint naturi suflete#ti 'n si n e totale, neli,itate, care, afectate 'ntr-o parte oarecare a interiorului lor, '#i concentreaz 'n acest unic punct a,ploarea #i ad'i,ci,ea 'ntregii lor individualiti, dar care, nedesf#uri'ndu-se 'n afar #i a-ung@nd 'n conflict, nu si'nt 'n stare s se adapteze '#i s se a-ute cu cIibzuin% Dn al treilea punct pe care trebuie s-d ,ai a,inti, acu, este ur,torul 5 dac aceste caractere cu totul unilaterale #i li,itate 'n ce prive#te scopurile ur,rite de ele, dar caractere dezvoltate 'n ce prive#te con#tiina lor, vre, s ne intereseze nu nu,ai f o r-,al, ci #i substaniali, referitor la ele noi trebuie s pstr, 'n acelai#i ti,p prerea c natura li,itat a subiectivitii lor nu este ea 'ns#i dec't destin, adic ',pletirea naturii lor deter,inate particulare cu un interior ,ai profund% SIaVes-peare, de fapt, ne si face s-o descoperi, la aceste caractere, aceast profunzi,e #i bogie a spiritului% +l le 'nfi#eaz ca oa,eni dotai cu liber putere de reprezentare #i cu spirit ge-nial 'ntruc@t reflexia lor se afl deasupra a ceea ce s@nt ele dup starea #i scop9rile lor precise #i le ridic deasupra acestora, astfel 'nc@t aceste caractere s@nt ',pinse de conflictul inerent poziiei lor s fac ceea ce sv@r#esc oarecu, nu,ai din pricina nenorocului adus de ',pre-urri% 2otu#i, acesit lucru nu trebuie 'neles 'n sensul c, de exe,plu, ceea ce cuteaz SaicbetI s co,it ar trebui considerat nu,ai ca vin a ,izerabilelor vr-itoare, deoarece acestea s@nt ,ai cur@nd reflexul poetic al pro- )L"* priei lui voine rigide% .eea ce @nfptuiesc figurile lui SIaVespeare, scopul lor particular, Ci are originea #i rdcina forei sale 'n propria lor individualitate% 6ar 'n aceea#i individualitate '#i pstreaz acesite persona-e totodat #i grandoarea lor, care #terge ceea ce s'nt ele ca persona-e reale, adic ceea ce s'nt ele considerate dup scopurile, interesele #i aciunile lor, le ,re#te #i le 'nal 'n ele 'nsele% 2ot astfel caracterele ur' te ale lui SIaVespeare, Stefano, 2rinVulo, Pistol #i eroul absolut 'ntre toi ace#tia, <alstaff, r,'n cufundai 'n ur'enia lor, dar aceste S+.JIDB+/ III% !% IB6+P% <3CS/1d / P/C2% IB6% H^H persona-e se ,anifest 'n acela#i ti,p #i ca inteligene al cror geniu ar fi putut cuprinde 'n sine totul, ar fi putut duce o existen cu totul liber, #i 'n general ar fi putut fi ceea ce s'nt oa,enii ,ari% 'n ti,p ce, 'n tragediile franceze, #i cei ,ai ,ari #i ,ai buni, exa,inai la lu,in, se dovedesc destul de adesea a fi cIiar nu,ai ni#te bestii Iolbate #i rele, 'n care nu exist spirit dec't ca s se -ustifice sofistic pe ele 'nsele, la SIaVespeare nu gsi, nici o -ustificare, nici o conda,nare, ci nu,ai considerare asupra sorii generale, pe al crei punct de vedere 8 punctul de vedere al necesitii 8 se a#az indivizii fr la,entri #i preri de ru #i privesc de pe el cu, se nruie totul, se privesc #i pe ei 'n#i#i cu,

se prbu#esc, oarecu, din afar% In toate aceste privine do,eniul unor astfel de caractere individuale este un c',p infinit de bogat, daraare atrage cu u#urin dup sine pericolul de a aluneca 'n gunoas platitudine, 'ne't n-au existat dec@t puini ,ae#tri care, dotai cu destul poezie #i -udecat, s poat cuprinde adevrul% *. SPIRITUL DE A=ENTURA 6up ce a, considerat acea latur a interiorului care poate fi reprezentat artistic pe aceast treapt, trebuie, 'n al doilea r ' n d, s ne 'ntoarce, privirea #i asupra exteriorului, asupra naturii particulare a ',pre-urrilor #i a situaiilor care pun 'n ,i#care caracterul, asupra conflictelor 'n care el este anga-at, precu, #i asupra for,ei de ansa,blu pe care o ',brac interiorul 'n ,i-locul realitii concrete% .u, a, vzut de-a de ,ai ,ulte ori, este o deter,inai e funda,ental a artei ro,antice aceea c spiritualitatea, sufletul ca reflectat 'n sine, constituie un 'ntreg #i se raporteaz din aceast cauz la exterior nu ca la realitatea sa, ptruns de el, ci ca la ceva pur exterior, ca la ceva separat de el, exterior, care, liberat de spirit, acioneaz pentru sine, se 'ncurc #i se agit ca o accidentalitate 'n nesf@r#it curgere, scIi,btoare, confuz% 'ns, sufletului fer, 'ncIis 'n sine 'i este tot at't de indiferent cror circu,stane se adreseaz, pe o't de 'nt@,pltor fapt este care dintre ele i se ',bie% 6eoarece 'l intereseaz ,ai puin faptul ca prin aciunea sa s se realizeze o oper 'nte,eiat 'n ea 'ns#i #i durabila prin ea 'ns#i dec't, -nai cur'nd, faptul de a se i,pune 'n general pe sine #i de a sv@r#i fapte% H^Q P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. a* Prin ur,are, ave, aici ceea ce poate fi nu,it sub alt aspect dezdivinizare L0ntgotterung) a naturii% Spiritul s-a retras 'n sine din natura exterioar a feno,enelor, care, 'ntruic't interiorul subiectivitii nu se ,ai vede 'n ele pe sine 'nsu#i, se for,eaz acu, #i ele 'n ,od indiferent 'n afara subiectului% Potrivit adevrului su, spiritul este, desiigur, ,i-locit fi ',pcat 'n sine cu absolutul, dar 'ntruc't aici ne gsi, pe terenul individualitii independente aare pleac de la ea 'ns#i a#a cu, esite ea ne,i-locit, ,enin'ndu-?se fer, a#a cu, este, aceea#i laicizare love#te #i caracterul oare -acioneaz #i care cu scopurile lui, ele 'nsele accidentale, se anga-eaz din aceast cauz 'ntr-o lu,e accidental, cu care el nu se contope#te 'ntr-un 'ntreg congruent 'n sine% /ceast relativitate a scopurilor 'ntr-un ,ediu relativ, al crui ,od-deteraninait #i a crui co,plexitate nu rezid 'n subiect, ci se deter,in pe sine exterior #i accidental, $&,% )L^* produc@nd, ase,enea unor ra,ificaii straniu 'ncolcite unele cu altele, conflicte tot at't de accidentale, aceast relativitate constituie aventurosul, t i p u $1 funda,ental al romantic9l9i 'n privina 'nt@,plrilor #i a aciunilor% In 'nelesul ,ai strict al idealului '#i al artei clasice, aciunii #i eveni,entului 'i aparine un scop adevrat 'n sine 'nsu#i, necesar 'n sine #i pentru sine, 'n al crui coninut rezid (i ceea ce este deter,inant pentru for,a exterioar, pentru ,odul

lui de 'nfptuire 'n realitate% Bu acesta este cazul la faptele #i eveni,entele proprii artei ro,antice% 6eoarece, dac aici este 'nfi#at #i realizarea unor scopuri generale #i substaniale 'n ele 'nsele, aceste scopuri nu posed totu#i 'n ele 'nsele ,adul-deteraninat-de-a-fi al aciunii, de,entul care creeaz ondine organic l'n desf#urarea interioar a acesteia, ci aceste scWpuri s'nt nevoite s lase liber aceast latur a realizrii lor, aban-don'nd-o din aceast cauz accidenitalitii% a* 1u,ea ro,antic avea s 'nfptuiasc nu,ai o singur oper a bis o Iut5 risp'ndirea cre#tinis,ului, aciunea Spiritului co,unitii% 'n ,i-locul unei lu,i du#,noase, 'n parte lu,e a anticIitii necredincioase, 'n parte lu,e a barbariei #i a grosolniei con#tiinei, aceast oper deveni, c',d s-a trecut de la 'nvtur la fapte, ,ai ales o oper pasiv a 'ndurrii de dureri #i torturi, a sacrificrii propriei existene te,porale, pentru ,'ntuirea ve#nic a sufletului% <apta ulterioar care se refer la acela#i coninut este 'n evul ,ediu opera cavaleris,ului cre#tin, alungarea ,aurilor, arabilor, a S+.JIDB+/ III% /# IB6+P% <3CS/1d / P/C2% IB6% H^" ,aIo,edanilor 'n general, din rile cre#tine #i apoi, 'nainte de toate, 'n cruciade, cucerirea sf@ntului ,or,@nt% /cesta n-a fost totu#i DS scop care s-l priveasc pe o, 'n calitatea sa de o,, ci un scop pe care trebuia s-d realizeze nu,ai totalitatea diferiilor indivizi, 'nc@t ace#tia s-au #i revrsat ca atare 'on ,as #i bucuros% Sub acest aspect, pute, nu,i cruciadele aventura colectiv a evului ,ediu cre#tin 4 aventur intfin, 'n sine 'ns#i x,% )1L #i fantastic 4 de natur spiritual, dar fr scop cu adevrat spirituali 4 iar 'n ce prive#te aciunile #i caracterele, aventur ,incinoas% <iindc 'n privina ,o,entului lor religios cruciadele au avut un scop foarte lipsit de se,nificaie, eEterior' .re#tintatea trebuie s-i#i gseasc ,'ntuirea nu,ai 'n spirit, 'n Hiriistos, care, 'nviat, s-a 'nlat de-a dreapta tatlui, iar realitatea lui vie, prezena lui o gse#ti 'n spirit #i nu 'n ,or,nta-tul lui #i 'n locurile concrete, ne,i-locit prezente, ale #ederii lui te,porale de odinioar% 'ns i,petuoasa dorin religioas a evului ,ediu s-a 'ndreptat nu,ai spre locul, spre localitatea exterioar a pati,ilor #i a sfnt9l9i ,or,'nt% 'n ,od tot at't de contradictoriu era legat ne,i-locit de scopul religios cel pur lu,esc, al cuceririi, al c@#tigului, sicap care, dat fiind natura lui exterioar, avea un caracter cu totul altul dec@t cel religios% /stfel, ei voiau s o'#tige ceva spirit9al, ceva interior, #i se ur,rea ca sioop nu,ai cucerirea localitii exterioare din care disprea spiritul 4 se ur,rea c@#tig profan #i se lega acest ele,ent lu,esc de ele,entul religios ca atare% /ceast stare de ruptur constituie ceea ce e gunos #i fantastic aici, unde exteriorul perverte#te interiorul, iar acesta, invers, exteriorul, 'n loc s fie a,bele aduse 'n aro,onie unul cu cellalt% 6atorit acestui fapt, apar #i 'n executare legate ',ipreun ele,ente opuse fr s fie conciliate 5 pietatea se converte#te subit 'n brutalitate #i ', cruzi,e barbar, #i aceea#i brutalitate care face s ias la

lu,in tot egois,ul #i toate pati,ile o,ului se transfor, dintr-o dat 'n ad',c #i infinit 'nduio#are #i 'n pocin a spiritului, despre care propriuzis #i era iniiali vorba% 6ate fiind aceste ele,ente antagoniste, le lipse#te #i faptelor #i eveni,entelor legate de acela#i scop orice unitate #i consecven a conducerii 5 ansa,blul se ',pr#tie, se fr@,ieaz 'n aventuri, victorii, 'nfr@ngeri, 'n 'nt@,plri diverNe, iar rezultatul nu corespunde ,i-loacelor #i preparativelor ,ari% Ba 'nsu#i scopul se N,% )11 supri, pe sine prin felul 'n care este 'nfptuit% .ci cruciadele voiau s ,ai confir,e o dat adevrul cuvintelor 5 =2u nu-fl H^ P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I.I S+.JIDB+/ III% !% IB6+P% <3CS/1d / P/C2% IB6% H^^ la#i s odiIneasc 'n ,or,@nt, nu suferi ca sf@ntul tu s putrezeasc>% 6ar toc,ai aceast dorin fierbinte de a cuta ''i astfel de locuri #i spaii, cIiar 'n ,on,'nit, 'n locul ,orii, pe Hristos cal viu #i de a gsi satisfacerea spiritului 'n aceasta este ea 'ns#i 8 oric@t de ,are caz ar face din ea do,nul de :Iateaubriand 8 nu,ai o desco,punere a spiritului din care avea s 'nvie cre#tintatea pentru a se 'ntoarce la viaa, plin #i proaspt, a realitii concrete% Scap ase,ntor esite cutarea sf@ntului :raal, ,istic pe de o parte, fantastic pe de allt parte% 8 !* 3per superioar este aceea pe care fiecare o, trebuie s-o siv@n#easc asupra sa 'nsu#i, adic viaa sa, prin care al '#i Iotr#te destinul su ve#nic% /cest obiect a fost, de exe,plu, conceput de 6ante 'n a sa 9o$edie di=in potrivit concepiei catolice, 'ntruc@t ne conduce prin infern, purgatoriu #i paradis% .u toat ordinea sever a 'ntregului, nici aici nu lipsesc repr-zentri fantastice #i aventuri, 'ntruc@t opera ,@ntuirii #i a conda,nrii este 'nfi#at nu nu,ai 'n sine #i pentru sine, 'n for,a ei general, ci este 'nfptuit cu privire la un nu,r aproape incalculabil de indivizi considerai cu particularitile lor 4 #i, 'n afar de aceasta, poetul '#i arog dreptul bisericii 5 ia 'n ,@inile salle cIele ',priei cerului, ,'ntuie#te #i conda,n, fo'nduHse astfel -udector al lu,ii care instaleaz 'n iad, 'n purgatoriu sau 'n paradis pe cei ,ai cunoscui indivizi ai lu,ii antice #i cre#tine 5 poei, ceteni, osta#i, cardinali, papi% R* I,plic@nd aciuni #i 'nt',plri, celelalte subiecte s@nt $i)%)i) apoi, 'n do,eniul lui,e s c, infinit de variatele aventuri deter,inate de reprezentare, de aocidentallitatea exterioar #i interioar a iubirii, a onoarei, a fidelitii 5 aici btaie de dragul gloriei proprii, dinadlo asisten unei persoane nevinovate #i persecutate 4 apoi sv@r#irea celor ,ai ui,itoare fapte 'n onoarea iubitei ori restabilirea dreptului nesocotit prin puterea pu,nului #i 'nde,@narea braului propriu, #i aceasta cIiar dac nevinovia care este eliberat ar fi reprezentat de o band de punga#i% 'n cele ,ai ,ulte dintre aceste subiecte nu exist poziie, situaie ori conflict care ar face necesar aciunea, ci ini,a vrea s se descarce, cut'ndu-#i 'n ,od intenionat aventurile% /stfel, aciunile dragoste i, de

exe,plu, nu au aici, i'n ce prive#te coninutul lor i,ai special, @n ,are parte nici o alt destinaie 'n sine dec@t aceea de a servi drept dovezi de fer,itate, de fidelitate, de dinuire a iubirii, destinaia de a arta c realitatea 'ncon-urtoare, cu 'ntregul co,plex al raporturilor ei, nu e privit dec@t ca ,aterial bun pentru a ,anifesta iubirea% Prin aceasta, fapta deter,inat a acestei ,anifestri 8 prezent@nd i,portan nu,ai 'ntruc't serve#te ca dovad 8 nu este deter,inat prin sine 'ns#i, ci este lsat 'n sea,a capriciului, a toanelor iubitei #i a arbitrarului 'nt@,plrilor exterioare% /bsolut 'n acela#i fel se petrec lucrurile #i 'n ceea ce prive#te scopurile onoarei #i vite-iei% In cea ,ai ,are parte, ele aparin subiectului care se afil 'nc departe de orice coninut substaniali, subiect care poate s#i 'nsu#easc orice coninut dat 'nt@,pltor #i s descopere c este ofensat 'n legtur cu acesta, sau poate cuta 'n acest coninut ocazie de a-i#i arta cura-ul #i dexteritatea% .u, aici nu exist criteriu pentru ceea ce trebuie #i pentru ceea ce nu trebuie acceptat drept coninut, lipse#te #i criteriul pentru ceea ce ar putea fi 'ntr-adevr o ofens a onoarei #i pentru ceea ce este adevratul obiect al vite-iei% Bici 'n ce prive#te ad,inistrarea dreptii 8 de ase,enea scop al cavaleris,ului 8 lucrurile nu stau altfel% /nu,e, aici dreptul #i legea 'nc nu se 'nfi#eaz ca o stare sau un scop fer, 'n sine #i pentru sine, ce s-ar realiza totdeauna confor, legii #i coninutului ei necesar, ci nu,ai ca un capriciu subiectiv, 'nc't at't intervenia, c't #i aprecierea a ceea ce este -ust sau in-ust 'n cutare sau cutare caz r,'n lsate 'n gri-a -udecii cu totul nesigure a subiectivitii, b* /#adar ceea ce ave, 'n faa noastr 'n cavaleris, #i 'n sus-a,intitul for,alis, al caracterelor 'n general, #i cu deosebire 'n do,eniul lu,escului, este ,ai ,ult sau ,ai puin caracterul accidental al ',pre-urrilor 'n care se acioneaz, precu, #i al naturilor suflete#ti doritoare s acioneze% .ci aceste figuri individuale unilaterale pot s-#i 'nsu#easc coninuturi cu totul accidentale, care s@nt purtate nu,ai de energia caracterului lor #i is'-nt 'nfptuite 8 sau nu reu#esc 8 'n ,i-locul unor conflicte condiionate din afar% 2ot a#a i se 'nt@,pl cavaleris,ului, care, 'n onoare, iubire #i fidelitate, conine 'n sine o -ustificare superioar, ase,ntoare adevratei ,oraliti% Pe de o parte, prin caracterul particular al ',pre-urrilor la care reacioneaz cavaleris,ul, el devine direct ceva accidental, 'ntruc@t, 'n loc de o oper general, nu s@nt de 'nfptuit dec't scopuri particulare #i lipsesc legturi existente 'n sine #i pentru sine 4 pe de alt parte, toc,ai din aceast cauz se produce #i QLL P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. cu privire la spiritul subiectiv al indivizilor arbitrar sau eroare referitor la intenii, planuri #i l'ntrWprinderi% 'nfptuit consecvent, 'ntreg acest spirit de aventur se dovede#te a fi, prin ur,are, 'n aciunile #i eveni,ent@le lui, ca #i 'n rezultatele lui, L lu,e ce se desco,pune 'n sine 'ns#i #i, ca atare, o lu,e co,ic a 'nt@,plrilor #i a destinelor%

/ceast disoluie 'n sine 'nsu#i a cavaleris,ului a a-uns s fie con#tient de sine #i #i-a pri,it cea ,ai adecvat reprezentare artistici cu deosebire la /riosto #i la .ervantes, iar la SIaVaspeare acelle caractere individuale pri, particularitatea lor despre care a fost vorba ,ai sus% a* 1a /riiosto ne a,uz ,ai alles co,plicaiile infinite ale destinelor #i scopurilor, ',pletirea fabuloas a unor reiaii fantastice #i a unor situaii bufone, cu care poetul se -oac 'n cIip )H* straniu #i nesbuit% .eea ce eroii iau 'n serios este curat prostie #i nebunie goal% Sai ales iubirea a cobor't de la dragostea divin a lui 6ante, de Fa delicateea fantastic a lui Petrarca laN istorii adesea obscene #i senzuale #i la coniflli-cte ridicole, 'n ti,p ce erois,ul #i vite-ia apar ',pinse p@n pe o cul,e de pe care ele nu ,ai trezesc ,irarea care crede, #i produc nu,ai un sur's din cauza caracterului fabulos al faptelor% 6ar, alturi de indi-% % ferena ,oidullui 'n care se produc situaiile #i dau na#tere la ra,ificri #i la conflicte prodigioase, care s'nt 'ncepute, 'ntrerupte, din nou co,plicate, tiate #i la sf'r#it rezolvate 'n oIip surprinztor, precu, #i alturi de tratarea co,ic a spiritului cavaleresc, /riosto #tie 'n egal ,sur s rein #i s scoat 'n eviden #i ceea ce este nobil #i ,are 'n spiritul cavaleresc, 'n cura-ul, iubirea, onoarea #i vite-ia cavalereasc, dup cui, se pricepe s zugrveasc -ust #i alte pasiuni ale cavalerilor 5 ageri,ea, viclenia, prezena lor de spirit #i ,ulte altele% p1* 6ar dac /riosto se 'ndreapt ,ai ,ult spre f a b u 1 o s u 1 propriu spiritului de aventur, .ervantes, di,potriv, elaboreaz ro,anescul% In Don ]ui ote ave, de-a face cu o natur nobil, la care cavaleris,ul devine nebunie, 'ntruc@t spiritul lui de aventur se ,anifest 'n ,i-locul unor stri strict deter,inate, ale unei realiti zugrvite precis 'n ceea ce prive#te raporturile ei exterioare% /cest fapt produce co,ica contradicie dintre o lu,e rezonabil, organizat prin ea 'ns#i, #i un suflet izolat, care dore#te ca aceast ordine #i fen,itate s fie create nu,ai prin el #i prin cavaleris,, prin care ea n-ar S+.JIDB+/ III% !% IB6+P% <3CS/1d / P/C2% IB6% QL1 ,ai fi putut s fie dec@t tulburat% 6ar, 'n ciuda acestei rtciri co,ice, Don ]ui ote conine toc,ai ceea ce elogia, ,ai 'nainte la SIaVespeare% .ervantes la 'nfi#at #i el pe eroul su ca pe o natur originar nobil, 'nzestrat cu daruri spirituale ,ultila- fNO- )1 terale, natur ce ne intereseaz #i ea l'ntr-adevr% 6on Tui-ote este un suflet care, 'n nebunia lui, este perfect sigur de sine #i de cauza sa sau, ,ai curanld, aceast nebunie const nu,ai 'n faptul c dl este #i r,'ne at't de sigur de sine #i de cauza sa% <r acest calin lipsit de reflecie ou privire la coninutul #i suc" desul aciunilor sale, el n-ar fi un ro,antic autentic, iar aceast siguran de sine 'n ce prive#te caracterul substanial al senti,entelor ale este ',podobit, 'n cIip cu totul grandios #i genial, cu oele ,ai fru,oase trsturi de caracter% 2ot astfel 'ntreaga oper este, pe de o parte, o persiflare a cavaleris,ului ro,antic, de la un capt la cellalt o ironie veritabil, 'n ti,p ce la /riosto spiritul de aventur ri,i'ne oarecu, o glu, frivol 4 pe de alt

parte 'ns, 'nti',pilrile lui 6on Tui-ote for,eaz nu,ai firul pe care este 'n#irat 'n felul cel ,ai graios o salb de nuvele autentic ro,antice, spre a arta #i a pstra valoarea adevrat a ceea ce restul ro,anului dizolv cu co,icul lui% U* 0ede, aici cavaleris,ul convertinidu-se, cIiar #i 'n ce prive#te cele ,ai i,portante interese ale lui, 'n ceva co,ic% 'n cIip si,ilar a#az #i SIaVespeare, alturi de fer,ele sale caractere, individuale #i de situaii #i coriiil?icte tragice, figuri #i scene co,ice sau, cu a-utorul unui u,or profund, 'nal aceste caractere ,ult deasupra lor 'nsele #i deasupra sicWpurilor lor respingtoare, li,itate #i false% 6e exe,plu, <alstaff, nebunul 'n Hegele -ear% scena ,uzicanilor din Ho$eo 2i ,ulieta aparin pri,ei categorii, CicIard al III-dea ine de aceast din ur, categorie% c* 'n al treilea r ' n d, din acest proces de disoluie a ro,anticului 'n for,a lui de p'n aici face parte, 'n sf@r#it, ro,anescul 'n 'nelesul ,odern al cuivi'ntullui, care este precedat 'n ti,p de ro,anele cavalere#ti #i pastorale% 8 Co,anescul acesta este cavaleris,ul redevenit serios, av'nd iar#i un coninut real% /ccidentalitatea existenei exterioare s-a transfor,at 'n or@nduire fer,, sigur, a statului #i a societii civile, 'nc't acu, locul scopuriloi Ii,erice pe care le urinarea cavalerul 'l $&,% )i ia poliia, -ustiia, ar,ata, conducerea de stat% 6atorit acestui fapt se scIi,b #i spiritul cavaleresc al eroilor care acioneaz 'n ro,anele ,ai noi% :u scopurile lor subiective 5 iubire, onoare, QL) ?P/C2+/ / II-/% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. a,biie sau cu idealurile lor de refor,atori ai lu,ii, ei se gsesc ca indivizi 'n faa acestei on'nduieli consolidate #i a prozei realitii care le ridic 'n caile dificulti din toate prile% /tunci, dat fiind aceast opoziie, dorinele #i preteniile subiective cresc enon,, deoarece fiecare gse#te 'n faa sa o lu,e fer,ecat, care, dup el, nu este cu, trebuie s fie, ',potriva creia el trebuie s lupte fiindc aceasta 'i rezist #i, dat fiind fer,itatea ei dur, nu cedeaz 'n faa pasiunilor Vii, ridic@nd 'n faa acestora voina unui tat, a unei ,tui#i, apoi raporturi cetene#ti, drWpt tot atl'tea piedici% Sai ales tinerii s@nt ace#ti noi cavaleri care s'nt nevoii s-#i fac dru, prin lu,ea care se realizeaz pe sine 'ns#i 'n locul idealurilor lor #i consider drept nenorocire faptul c, 'n general, exist fa,ilie, societate civil, stat, legi, 'ndeletniciri profesionale etc, deoarece aceste relaii substaniale ale vieii se opun crud, cu li,itrile lor, idealurilor #i dreptului infinit al ini,ii% +ste nevoie deci s fie fcut \ fisur 'n aceast ordine a lucrurilor, s fie scIi,bat lu,ea, s fie fcut ,ai bun, sau cel puin s-i croie#ti, 'n ciuda ei, un cer pe p,@nt, s-i caui fata care este a#a cu, trebuie s fie, s-o gse#ti, s-o d'#tigi #i s-o cucere#ti, brav@nd rudele rele #i alte circu,stane potrivnice% /ceste lupte 'ns nu s'nt 'n lu,ea ,odern altceva dec@t anii de ucenicie, de educaie ai individului 'n ,i-locul realitii existente, date, fapt care le confer adevrata lor se,nificaie% 6eoarece la sf'r#itul acestor ani de ucenicie subiectul a ter,inat cu nebuniile tinereii, se 'ncadreaz cu dorinele '#i opiniile sale 'n relaiile existente '#i 'n cuprinsul $&,% )1"* raionali

al acestora, se introduce ca verig ce face parte din lanul de feno,ene care e lu,ea #'-#i cucere#te aici o poziie adecvat% 3ric@t s-ar fi certat cineva cu lu,ea 'n dreapta #i 'n sting, orio't ar fi fost el aruncat 'ncoace #i 'ncolo, p@n la ur,, de cele ,ai ,ulte ori, el totu#i '#i cucere#te fata sa #i o situaie oarecare, se cstore#te #i devine un filistin 'ntoc,ai ca #i ceilali 5 soia conduce gospodria, vin copiii, fe,eia adorat 8 care era la 'nceput unica, era un 'nger 8 se 'nfi#eaz acu, aproxi,ativ ca #i toate celelalte fe,ei, serviciul cere ,unc #i cauzeaz neplceri, csnicia suprri fa,iliare, #i astfel cad pe capul o,ului toate nea-unsurile% 8 .onstat, aici acela#i caracter al spiritului de aventur, nu,ai c acesta '#i gse#te se,nificaia lui -ust, iar fantasticul cuprins 'n spirit9l de aventur trebuie s-t#i pri,easc corectarea necesar% S+.JIDB+/ III% !% IB6+P% <3CS/1d / P/C2% IB6% 3N2 ,. DISOLUJIA FORMEI ROMANTICE A ARTEI Dlti,ul lucru pe care trebuie s-l stabili, acu, ,ai precis este punctul 'n care ro,anticul 8 'n sine de-a principiu al disoluiei idealului clasic 8 iface de fapt s apar li,pede aceast disoluie ca d i s o 1 u i e% /ici intr 'n considerare 'nainte de toate caracterul ou des-v'r#ire accidental #i exterior al ,aterialului pe care-il alege #i-i d for, activitatea artistic% 'n plastica artei clasice interiorul subiectiv este raportat la exterior 'n a#a fel, 'nic't acest exterior este figura proprie a interiorului 'nsu#i, nefiind tratat ca ceva independent de acesta% 6i,potriv, 'n arta ro,antic, unde interiorul se retrage 'n sine, 'ntregul coninut al lu,ii exterioare obine libertatea s se desf#oare pentru sine #i s se ,enin cu particularitile #i felul lui propriu de a fi% Invers 5 c'nd ,o,entul esenial al reprezentrii artistice devine inti,itate subiectiv a sufletului, coninutul deter,inat al realitii exterioare #i al lu,ii spirituale 'n care se 'ntrupeaz sufletul are caracter egal de accidental% Iat de ce interiorul ro,antic se x,% )1 * poate ,anifesta 'n toate c irc u,iiS tan ele, 'n ,ii #i ,ii de situaii, de stri #i relaii, de rtciri #i co,plicaii, de conflicte #i satisfacii, deoarece este cutat #i are valabilitate nu,ai for,a ce #i-o d acest interior lui 'nsu#i 'n cIip subiectiv, nu,ai felul de a recepta #i de a se exterioriza al sufletului, nu #i un coninut valoros 'n sine #i pentru sine% 6e aceea 'n reprezentrile artei ro,antice totul '#i gse#te loc, toate sferele #i feno,enele vieii, ceea ce este ,are de tot #i ceea ce este ,ic de tot, ceea ce e subli, #i ceea ce e cu totul ne'nse,nat, ,oralitatea, i,oralitatea #i rul #i, cu c't se laicizeaz ,ai ,ult arta, cu at't ,ai ,ult se instaleaz ea 'n sfera lucrurilor ,ici ale lu,ii, le d preferin, le confer valabilitatea desv@r#it, iar artistul se si,te bine c'nd le reprezint a#a cu, s'nt% /#a se prezint lucrurile, de exe,plu, la SIaVespeare, fiindc la el, 'n general, aciunile se desf#oar 'n ,i-locul celor ,ai ,ici lucruri ce au legtur cu ele, fn',i'ndu-ise #i ',pr#tiindu-se 'ntr-ur- cerc 'ntreg de 'nt@,plri, de accidente 4 la el toate strile au i,portan, alturi de cele ,ai 'nalte regiuni #i cele ,ai 'nse,nate interese se gsesc cele ,ai lipsite de 'nse,ntate #i ,ai secundare% /stfel, 'n Ea$let% alturi de curtea regal, soldaii

de gard 4 'n Ho$eo 2i ,ulieta% servitori,ea casei 4 'n alte piese apoi nebuni, ,itocani #i tot felul de aspecte ordinare ale vieii zilnice 4 drQL( P/C2+/ II% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. ciu,i, crua#i, oale de noapte, purici, 'ntoc,ai? cu,, 'n sfera religioas a artei ?ro,antice, la na#terea lui Hristos #i la adorarea ,agiilor nu trebuie s lipseasc boul #i ,garul, ieslea #i paiele% Pi a#a se 'nt',pll cu toate, ca s se ',plineasc #i 'n art cuv'ntnl c cei u,ilii trebuie s fie 'nlai% 'n cuprinsul acestui caracter accidental al obiectelor 8 care s@nt reprezentate 'n parte, desigur, drept si,plu ,ediu pentru un coninut 'n sine 'nsu#i de ,ai ,are 'nse,ntate, dar care s'nt 'nfi#ate 'n parte #i 'n ,od independent 8 devine evident decadena artei ro,antice, de care a, a,intit ceva de-a )i^* ,a- sus /nu,e, pe de o parte se prezint realitatea concret, cu obiectivitatea ei prozaic dac o consider, din punctul de vedere aii idealului 4 coninutul vieii obi#nuite, de toate zilele, care nu este conceput 'n substana ei, conin'nd ele,ente ,orale #i divine, ci este privit sub aspectul caracterului ei scIi,btor #i trector 4 pe de alt parte, ave, sub i ec-$ t i v i t a t e a, care, cu senti,entele #i felul ei de a vedea, cu dreptul #i puterea spiritului ei, #tie s se ridice spre a deveni stp@n a 'ntregii realiti 4 subiectivitatea care nu las ni,ic s r,@n cu legturile lui obi#nuite #i cu valoarea ce o are pentru con#tiina obi#nuit #i care se ,ulu,e#te nu,ai atunci c'nd tot ceea ce este 'ncorporat 'n acest do,eniu se dovede#te, prin for,a #i poziia ce i le confer opinia subiectiv, capriciul, genialitatea, a fi dizolvabil, iar pentru intuiie #i senti,ent dizolvat% 8 Iat de ce ave, s vorbi, 'n aceast privin 'n pri,ul r ' n d despre principiul acelor variate opere de art al cror ,od de reprezentare a prezentului obi#nuit #i a realitii exte rioare se apropie de ceea ce nu,i, curent i,itaie a naturii% 'n al d o iii ea ir ' n d, ave, s vorbi, despre u,orul subiectiv, care -oac rol ,are 'n arta ,odern #i care la ,uli poei constituie tipul funda,entali al operelor lor% 'n al treilea rl'nd, nu ne ,ai ra,'ne ca 'ncIeiere deo't s indic, punctul de vedere din care arta ,ai este capabil s se ,anifeste #i 'n zilele noastre% '6 IMITAREA ARTISTICB SUBIECTIVB A CEEA CE EDISTB .ercul obiectelor pe care-il poate cuprinde aceast sfer se extinde 'n neli,itat, deoarece arta nu-i#i ia drept coninut al su ceea ce este necesar 'n sine 'nsu#i, necesar al crui cerc este 'n% S+.JIDB+/ III% !% IB6+P% <3CS/1d / P/C2% IB6% QLH sine 'ncIeiat, ci realitatea accidental, cu ne,rginitele ei ,odificri de for,e #i raporturi 5 natura, cu -ocul ei variat de for- xs-))L* ,aii individualizate, aciunile #i 'ndeletnicirile zilnice ale oa,enilor ,inai de trebuinele lor naturale #i de plcerea satisfacerii lor, o,ul, cu obi#nuinele lui 'nt@,pltoare, situaii #i activiti ce in de viaa de fa,ilie, de ocupaiile cetene#ti #i, 'n general, ceea ce se scIi,b i,previzibil 'n lu,ea obiectiv, exterioar, 'n felul acesta, arta nu

devine nu,ai gen portretistic, cu, este ,ai ,ult sau ,ai puin ro,anticul pretutindeni, ci se dizolv co,plet 'n reprezentare de portrete, fie c este vorba de plastici, de pictur sau de descrieri 'n poezie #i de re'ntoarcere la i,itarea naturii, anu,e la apropierea intenionat de caracterul accidental al existenei ne,i-locite, luat pentru sine, existen lipsit de fru,usee, prozaic% 8 6in aceast cauz, se pune ne,i-locit 'ntrebarea dac astfel de producii ,ai trebuie s fie nu,ite 'n general opere de art% 6ac, ridic@nd aceast proble,, ave, 'n faa ocIilor no#tri conceptul operelor de art adevrate 'n 'nelesul idealului artistic 8 opere la care este vorba, pe de o parte, de coninut ce nu e 'n sine 'nsu#i accidentai #i trector, pe de alt parte de un ,od de pls,uire absolut adecvat unui astfel de coninut 8, produsele treptei unde ne afl, 'n prezent, co,parate cu acestea, nu s'nt la 'nli,ea lor% 'n scIi,b, arta ,ai are #i un alt ,o,ent oare are ou deosebire aici i,portan esenial 5 concepia subiectiv #i 'nfptuirea operei de art, latura talentului individual, care #tie s r,@n fidel vieii 'n sine substaniale a naturii, precu, #i creaiilor spiritului, cIiar #i pe poziiile exiterne ale accidentailitii, poziii pe care a-unge acesta #i care, datorit acestui adevr al su, c't #i prin cea ,ai de,n de ad,irat dexteritate a reprezentrii, #tie s fac ceva se,nificativ din ceea oe ca atare este lipsit de se,nificaie% 1a aceasta se ,ai adaug ,odul viu ou care artistul se transpune cu totul, cu spiritul #i sufletul su, 'n existena unor astfel de obiecte, 'n 'ntreaga lor for, interioar #i exte- x,% ))O rioar #i 'n 'ntregul lor fel de a aprea #i cIipul 'n oare, astfel ani,ate, el le expune pe sea,a intuiiei% .onsiderate sub aceste aspecte ale lor, nu ne este 'ngduit s refuz, pe nedrept nu,ele de opere de art produselor cercului despre care este vorba 'n acest ,o,ent% /cu,, 'n ce prive#te unele precizri, 'ntre diferitele arte poezia #i pictura s'nt ,ai ales cele care s-au 'ndreptat #i spre QLQ P/C2+/ II% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI I.T,(T,2 @@@6 astfel de obiecte% .ci, pe de o parte, ceea ce furnizeaz coninutul este ceea ce e particular 'n sine 'nsu#i 4 pe de alt parte, s'nt particularitile accidentale ale feno,enului exterior, dar particulariti autentice, deoarece s'nt caracteristice ale feno,enului care trebuie s devin aici foin, a reprezentrii artistice% Bici arIitectura, nici sculptura, nici ,uzica nu s'nt potrivite pentru 'ndeplinirea unei astfel de sarcini% a* In poezie este 'nfi#at viaa casnic obi#nuit 8 care are drept substan a ei onestitatea, experiena lucrurilor #i ,orala zilei 8 'n co,plicaii sociale curente, 'n scene #i figuri luate din pturile sociale ,i-locii #i de "os' 1a francezi, ,ai cu sea, 6iderot a insistat 'n sensul acesta asupra naturaleei #i i,itaii a ceea ce este dat% Printre noi ger,anii, :oetIe #i ScIiller au fast, 'n scIi,b, cei ce is-au anga-at, 'ntr-un -'neles superior, pe un dru, ase,ntor 'n tinereea lor 4 dar, 'nuntrul acestei naturalee vii #i al acestor particulariti, ei au cutat un coninut ,ai $profund '#i conflicte eseniale, pline de interes, 'n ti,p ce ,ai ales

Kotzebue #i 1ffland 8 unul cu o vitez superficial a concepiei #i a produciei, cellalt cu precizie ,ai serioas #i ou o ,oralitate de ,ic-burgIez 8 au fcut, cu si, puin pentru adevrata poezie, portretul vieii zilnice a ti,pului lor, cu relaiile ei prozaice #i stra,te% 'n general 'ns, arta noastr a adoptat foarte bucuros acest ton, de#i foarte t'rziu, realiz@nd sub acest raport o virtuozitate% .ci ti,p 'ndelungat arta ne-a fost nou ,ai ,ult sau ,ai puin ceva strin, pri,it de la alii, #i nu ceva ce ar fi izvor@t din noi 'n#ine% 'ns, 'n aceast 'ndreptare spre realitatea ce se afl sub ocIii no#tri rezid nevoia ca ,aterialul artei s fie indigen, din patrie, s fie viaa naional a publicului #i a poetului% Spre acest punct, adic spre aproprierea artei, art care s devin, dup coninut #i felul lui de prezentare artistic, a noastr, s fie 1a ea acas cIiar #i cu sacrificarea fru,useii #i a idealitii, s-a 'ndreptat ne,i-locit i,pulsul care a dus la astfel de reprezentri artistice% /lte popoare ,ai cur@nd au dispreuit astfel de ,ateriale sau arat abia acu, un interes ,ai viu pentru aceste subiecte luate din viaa de toate zilele% !* $6ar, dac vre, s ne reprezent, intuitiv tot ceea ce se poate face 'n aceast privin ,ai de,n de ad,iraie, trebuie s privi, pictura de gen a olandezilor de ,ai t'rziu% 3are este baza substanial a acestei picturi potrivit spiritului general al ei, baz care i-a dat na#tere, a, artat de-a, pe scurt, 'n partea S+.JIDB+/ III% !% IB6+P% <3CS/1d / P/C2% ,-0' QL" I a prezentei lucrri, o'nd a, tratat despre ideal ca atare% Starea de ,ulu,ire cu viaa prezent, cIiar #i 'n ce prive#te cele ,ai obi#nuite #i ,ai ,ici lucruri, decurge la olandezi din faptul c ei s'nt nevoii s cucereasc prin lupte grele #i struitoare Irnicie ceea ce natura le ofer altor popoare ne,i-locit #i din faptul c, trind 'n spaiu redus, ei au crescut obi#nuii cu gri-a #i ou preuirea celor ,ai ne'nse,nate lucruri% Pe de alt parte, ei s'nt un popor de pescari, de ,arinari, de or#eni #i de rani nevoii s aprecieze valoarea celor necesare #i folasitoare cuprinse l'n ceea ce este foarte ,are #i 'n ceea ce este foarte ,ic, lucruri pe care ei #tiu s #i le procure datorit celei ,ai neobosite activiti% Celigia olandezilor este cea protestant, ceea ce constituie un fapt i,portant, cci nu,ai protestantis,ul este acela care se instaleaz cu totul p'n #i 'n proza vieii, ls'nd-o s se afir,e co,plet, pentru sine, independent de relaii religioase, #i s se dezvolte 'n ner,urit libertate% Bici unui alt popor, 'n alte ',pre-urri, nu iar fi venit 'n ,inte s fac, din obiecte ca acelea pe care ni le pune sub ocIi pictura dan- x,% )) dez, coninut de cea ,ai 'nalt calitate al unor opere de art% 6ar, cu toate aceste interese, olandezii n-au dus o existen de lipsuri #i de ,izerie #i de opri,are a spiritului, ci ei #i-au refor,at ei 'n#i#i biserica, au 'nvins despotis,ul religios, ca #i puterea lu,easc a Spaniei #i grandeKKa spaniol 4 datorit activitii, s'r-guinei, vite-iei #i spiritului lor de eoono,ie, stp,ii de senti,entul libertii cucerite de ei 'n#i#i, ei au a-uns la bunstare, la bogie, la legalitate, la bun dispoziie #i la cura-, #i cIiar la zburdlnicia care 'nsoe#te existena senin de toate zilele% /ici rezid explicaia alegerii

subiectelor artei lor% 3 natur sufleteasc ,ai profund, care se 'ndreapt spre un coninut valoros =a dl 'nsu#i, nu poate fi satisfcut de astfel de subiecte% 6ar, de#i senti,entul #i g'ndul nu s'nt ,ulu,ite cu astfel de subiecte, te ',pac totu#i cu ele intuirea lor ,ai precis% .ci arta pictatului #i a pictorului este aceea de care trebuie s ne ls, 'nveselii #i rpii% Pi, de fapt, c'nd vrei s #tii ce este pictat 'n aceste tablouri ,ici, trebuie s le prive#ti ou atenie spre a spune despre cutare sau cutare ,aestru 5 acesta #tie s picteze G 6e aceea, c'nd produce, nici nu e lucru i,portant pentru pictor s ne dea prin apera sa de art o reprezentare despre obiectul ce ne 'nfi#eaz% 6espre struguri, flori, cerbi, copaci, pla-e, despre ,are, soare #i cer, despre decarurile #i podoabele ustensilelor vieii zilnice, despre cai, osta#i, rani, despre fu,at, QL P/C2+/ II% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. S+.JIDB+/ III% !% IB6+P% <3CS/1d / P/C2% IB6% QL^ extragerea dinilor, despre scenele casnice cele ,ai variate, ave, de-a 'n prealabil cea ,ai co,plet intuiie% /stfel de lucruri exist destule 'n natur% .eea ce trebuie s ne 'nc@nte nu este coninutul #i caracterul reali al lui, ci rsfr@ngerea cu totul dezin$K %))(* teresat a obiectului% +ste stabilit c fru,osiul e oarecu, rsfr'n-gere, aparena ca atare, pentru sine, iar arta este ,iestria de a reprezenta toate secretele rsfr@ngerii feno,enelor exterioare, rsfr@ngere care se ad'nce#te dn sine% /rta const ,ai ales 'n faptul c ea descoper cu si, fin trsturile de ,o,ent #i cu totul sidrii,fotoaire aile lu,ii prezente, cu caracterul ei viu, particular, #i totu#i 'n ooncordian cu legile generale ale aparenei, #i 'n faptul c ea fixeaz, fidel #i -iust, ceea ce este de natur cu totul trectoare% Dn cWpac, un peisa- s@nt de-a ceva pentru sine fen, #i per,anent% 6ar a prinde strlucirea ,etalului, reflexul unui strugure lu,inat, un reflex evanescent al lunii, al soarelui, un sur's, expresia unor afecte ce trec repede, ,i#cai co,ice, poziii, aerul unei figuri, a prinde toate acestea at@t de efe,ere #i de trectoare #i a le face dinuitoare #i pline de via este sarcina grea a acestei trepte a artei% 6ac arta clasic, potrivit idealului ei, nu pls,uie#te 'n esen dec't ceea ce este substaniali, aici este prins #i reprezentat intuitiv natura scIi,btoare 'n exteriorizrile ei fugitive 5 cursul iute al apei, o cdere de ap, valuri spu,egi'nde ale ,rii, o natur ,oart cu strlucirea ,t',pltoare a paIarelor, a farfuriilor etc% 4 for,a exterioar a realitii spirituale l'n situaiile cele ,ai particulare 5 o fe,eie care bag 'n ac firul de a la lu,in, un popas de bandii care fac ,i#cri accidentale, tot ce e ,ai instantaneu 'nitr-un gest care dispare 'ntr-o clip, r@sul #i cIicotitul unui ran, iat 'n ceea ce Tsitade, 2eniers, Steen s@nt ,ae#tri G /ve, aici un triu,f al artei asupra a ceea ce este trector, triu,f prin care substanialul este oarecu, 'n#elat 'n puterea lui asupra accidentalului #i efe,erului%

'ns, cu, aici coninutul propriu-zis 'l d rsfr@ngerea ca atare a obiectelor, arta ,erige #i ,ai departe, 'ntruc't ea face interpretabil aparena fugitiv% /nu,e, fo'nd abstracie de obiecte, ,i-loacele reprezentrii artistice devin #i ele scop pentru $&,% ))H* ele 'nsele, 'nc't dexteritatea subiectiv #i aplicarea ,i-loacelor artistice s'nt ridicate la nanigDl de subiect obiectiv al operelor de art% 6e-a vecIii olandezi studiaser 'n ,odul cel ,ai te,einic latura fizical a culorilor 5 van +UcV, He,ling, Soorel #tiau s reproduc 'n cIipul cel ,ai 'n#eltor luciul aurului, aii angintului, strlucirea pietrelor nobile, ,tasea, catifeaua, blnurile etc% /ceast ,iestrie de a produce cele ,ai izbitoare efecte prin ,agia culorii #i prin secretele far,ecului ei '#i confer acu, sie#i valoare independent% 6up cu, spiritul '#i reproduce lu,ea 'n reprezentri #i idei g@ndind-o #i 'neleg'nd-o, tot astfel acu, lucru principal devine crearea din nou, subiectiv, a celor exterioare 'n ele,entul sensibil al culorii #i aii lu,inii% /ceasta este oarecu, o ,uzic obiectiv, sonoritate 'n culori% /nu,e, dup cu, 'n ,uzic un singur ton pentru sine nu este ni,ic, ci produce efect nu,ai 'n raportul lui cu alte tonuri, adic prin opoziia, acordul, contopirea lui cu alte tonuri #i prin trecerea lui 'n alte tonuri, tot a#a este #i aici cu culorile% 6ac privi, de aproape luciul culorii care strluce#te ca aurul #i sc'nteiaz ca ni#te galioane lu,inate, nu vede,, poate, dec't trsturi alburii, glbui, puncte, suprafee colorate 5 o culoare singur ca atare nu posed strlucirea pe care ea o produce 4 nu,ai punerea lor ',preun produce acea strlucire #i sc'nteiere% 6ac lu,, de exe,plu, Atlasul lui 2erburg, conistati, c, luat pentru sine, fiecare pat de culoare este un sur #ters, ,ai ,ult sau ,ai puin alburiu, albstrui, glbui, dar, privit de la o oarecare distant, se produce, prin poziia ei fa de celelalte, strlucirea te,perat, fru,oas, care este proprie lui /tlas cel real% Pi tot a#a se 'nfc',pi cu aatifeaua, cu -ocul lu,inii, cu vaporii fini ai norilor #i, 'n general, cu tot ceea ce este reprezentat% Bu reflexul sufletului vrea s se 'nfi#eze pe sine 'n lucruri, caz frecvent, de exe,plu, la peisa-e, ci 'nde,@narea cu totul subiectiv este aceea care se ,anifest 'n cIipul acesta obiectiv ca dexteritate a ,i-loacelor 'nse#i de a putea crea prin ele 'nsele, cu caracterul lor viu #i cu aciunea lor, o obiectivitate% R* 6ar, 'n felul acesta, interesul pentru obiectele 'nfi#ate se converte#te 'n sensul c pura subiectivitate a artisitului este aceea care '#i propune s se arate #i pentru care, din aceast cauz, nu este vorba de pls,uirea unei apere ca atare ',plinit #i care s se reaze,e pe ea 'ns#i, ci de un produs prin care subiectul productor se face vzut nu,ai pe sine 'nsu#i% 'n ,sura 'n care aceast subiectivitate nu ,ai prive#te ,i-loacele exterioare de reprezentare artistic, ci coninutul 'nsu#i, arta devine art a capriciului #i a u,orului% !^ - c% 1) Q1L P/C2+/ II% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I.

S+.JIDB+/ III% !% 1B6+P% <3CS/1d / P/C2% IB6% Q11 H6 UMORUL SUBIECTIV In u,or, persoana artistului este aceea care se produce pe sine 'ns#i cu trsturile ei particulare, precu, #i cu laturile sale ,ai profunde, 'nc't aici este vorba, 'n esen, de valoarea spiritual a acestei personaliti% a* .u, u,orul nu-i#i ia drWpt sarcin s fac s se desf#oare #i s se dezvolte un coninut oarecare 'n ,od obiectiv confor, naturii lui esenialle #i, 'n aceast dezvoltare a lui din sine 'nsu#i, s-il structureze #i rotun-easc 'n oIip artistic, ci artistul 'nsu#i este acela care constituie ,aterialul operei de art, principala activitate a u,orului const 'n faptull c, prin puterea unor ie#iri spirituale subiective, a unor trsni sau a unor feluri frapante de a vedea, el face s se desco,pun 'n sine #i s se dizolve tot ceea ce vrea s devie obiectiv #i s c'#tige o for, de realitate fer,% 6atorit acestui procedeu, es-te ni,icit 'n sine orioe independen a unui coninut obiectiv, precu, #i coerena for,ei 'n sine fer,e, coeren dat de acest coninut, iar reprezentarea artistic nu este dea't un -oc cu obiectele, o deplasare #i o 'ntoarcere pe dois a ,aterialului, precu, #i o viaigabon-dare 'ncoace #i 'ncolo, o ciocnire #i o 'ncruci#are de expresii, de ))"* vederi #i de atitudini subiective prin ,i-locirea crora autorul se d prad at't pe sine 'nsu#i, o't #i obiectele sale% p* Iluzionarea natural const aici 'n faptul c este cu totufl u#or s-ti bai "oc de tine 'nsui #i de ceea ce te 'ncon-ur #i s faci gilu,e despre tine #i despre ceea ce exist, iat de ce se recurge adesea la for,a u,oristicului% Se 'nt@,pl 'ns tot at't de des c u,orul devine plat o'nd subiectul alunec pe panta toanelor #i a gtlu,elor sale 'roti',pltaare, care, 'n#irate fr legtur una ling alta, deviaz 'n nedeter,inat #i leag adesea laolalt, cu intenionat bizarerie, tot ce este ,ai eterogen% Dnele naiuni s'nt ,ai lstoare fa de un astfel de gen de u,or, alteie s'nt ,ai severe% 1a francezi, u,oristicul are 'n general puin trecere, la noi are ,ai ,ullt #i noi si'nte, ,ai tolerani fa de aberaii% /stfel, de exe,plu, Fean Pauli este la noi un u,orist iubit, cu toate c el este ,ai bizar deo't toi ceilali 'n unirea baroc a tot ceea ce obiectiv e ,ai 'ndeprtat #i prin aruncarea claie peste gr,ad a unor obiecte aduse 'n relaie 'n cIip absolut subiectiv% Istoria, coninutul #i ,ersul eveni,entelor s'nt ceea ce e ,ai puin interesant 'n ro,anele sale% Principalul r,@ne aceil du-te-vinio aii u,orului care se folose#te de coninut nu,ai pentru a-#i afir,a 'n legtur cu el subiectiva sa ie#ire spiritual% Prin aceast raportare #i 'nlnuire a unui ,aterial adunat din toate regiunile lu,ii #i din toate do,eniile realitii, u,oristicul se 'ntoarce oarec[, 'napoi la si,bolic, unde se,nificaia #i figura s'nt de ase,enea una 'n afara celeilalte, nu,ai c acu, pura subiectivitate a poetului este aceea care co,and peste ,aterial, ca #i peste se,nificaie, -uxtapun@ndu-Fe 'n cIip straniu% 6ar o astfel de serie de idei capricioase obose#te cur'nd, ,ai ales c'nd ni se pretinde s ne transpune, cu reprezentarea noastr 'n interiorul co,binaiilor adesea gireu de

gIicit care i-au venit 'nt@,pltor $'n ,inte poetului% X'ndeosebi la Fean Paul, ,etaforele, spiritele, glu,ele, co,paraiile se o,oar una pe x),)) * alta, nu vezi ie#ind ni,ic, ci totul nu,ai diston'nd% 6ar ceea ce trebuie s intre 'n disolluie e nevoie s se fi dezvoltat 'n prealabil #i s se fi pregtit% Pe de alt parte, and subiectul nu are 'n sine s@,burele #i consistena unei naturi suflete#ti pline de adevrat subiectivitate, u,orul alunec u#or 'n senti,ental #i susceptibil, pentru care tot Fean Paul ne ofer exe,plu% "* dat de ce adevratului u,or, oare vrea s se in departe de aceste excrescene, 'i s'nt proprii ,ult profunzi,e #i bogie a spiritului, pentru a scoate 'n eviden c 'ntr-adevr plin de expresie e nu,ai ceea ce pare subiectiv #i pentru a face s reias substanialul din 'nsu#i caracterul accidentali al acestui subiectiv, din si,plele lui nosti,ade% <acilitatea poetului 'n cursul desf#urrii spuselor sale trebuie s fie, ca lia Sterne #i la Hiippel, ase,enea unei Ioinreli fr scop deter,inat, naiv, lipsit de 'nse,ntate, care toio,ai prin felul ei de a fi ne'nse,nat ne d cea ,ai 'nalt noiune despre ceea ce 'nsea,n profunzi,e 4 #i cu, aici ceea ce @#ne#te 'n dezordine este constituit din a,nunte, legtura lor interioar trebuie s fie cu at't ,ai ad'nc #i s fac s ias, din ceea ce ca atare este dezl'nat, punctul de lu,in all spiritulaii% .u aceasta a, a-uns la sf'r#itul artei ro,antice, a, a-uns la punctul de vedere propriu ulti,ului ti,p, a crui particularitate poate fi gsit 'n faptul c subiectivitatea artistului se afil deasupra ,aterialului #i produciei sale, 'nto[o't aceast subiectivitate nu ,ai este do,inat de condiiile date ale unui cerc al coninutului, ca #i aii for,ei, cerc de-a deter,inat 'n dl 'nsu#i, ci ea pstreaz cu totul 'n puterea #i la alegerea ei at't coninutul, o't #i ,odul de pls,uire a lui% P/C2+/ II% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. 16 S?AR9ITUL ?ORVEI ROMANTICE A ARTEI /rta, ca obiect al consideraiilor noastre deip'n acu,, a avut ca funda,ent unitatea dintre se,nificaie #i figur, precu, #i unitatea subiectivitii artistului icu coninutul, cu apera sa% Sai $xs% ))^* precis, felull deter,inat all acestei uniri a fost acela care da, pentru iconinutul #i reprezentarea lui icoresipunztoare, nor,a substanial ce i,pregna taate forma5iile artistice% 'n laceast privin a, gsit lia 'nceputurile artei, $ 3rient, spiritul iinic nelibar pentru sine l'nisu#i 4 el cuta l'nc 'n ceea ce este natural ceea ce era pentru el absolutul #i concepea din aceast cauz naturalul ca fiind divin 'n el 'nsu#i% Sai depiarte, concepia artei clasice reprezenta zeii eleni drept ni#te indivizi naivi, dotai cu tspiri?t, dar care i'n cIip tot at't de esenial erau 'nc ',povrai cu figur o,eneasc, natural, ca ,o,ent afir,ativ iall lor% /bia arta ro,antic ia ptruns spiritul 'n ad'n-ci,e, i'n inti,itatea ce-i este prWprie% <a de aceasta, carnea, realitatea exterioar #i lu,escul 'n general iau fost ,ai 'nt'i afir,ate ca Ilipsite de valoare, de#i spiritualul '#i absolutul puteau s apaO nu,ai 'n acest ele,ent, ele,ent care, p'n la ur,, a #tiut tot ,ai ,ult s-#i afir,e iar#i 'n

,od pozitiv valoarea% a* /oeste feluri de a concepe lu,ea constituie religia, spiritul substanial aii pWpoarelor '#i al epocilor, #i, dup cu, i,pregneaz arta, ele strbat totdeauna #i prin toate celelalte do,enii laie prezentului viu% .u, orice o, 'n orice activitate a sa, fie ea politic, religioas, artistic, #tiinific, este copil afl ti,pului su '#i are sarcina s elaboreze coninutul eseniali al acestuia #i for,a de expresie necesar a lacestui coninut, destinaia lartei este '#i ea aceea de ia igsi expresia artistic adecvat a spirit9l9i unui popor% /cu,, at'ta ti,p tc't artistul este unit 'n credina fen, #i e ne,i-locit identificat cu ,odul-deter,i-nat-de-a-fi al unei astfel de concepii despre lu,e #i religii, el #i ia cu adevrat 'n serios acest coninut #i reprezentarea lui $artistic, ladic acest coninut este pentru el infinitul adevr al propriei sale con#tiine, este un coninut cu care, potrivit oelei ,ai inti,e subiectiviti a sa, artistul trie#te 'n unire originar, $&-, )!L* 'n ti,p ce for,a 'n care dl expune acest coninut e pentru dl, ca artist, ,odul necesar #i supre, de a-#i prezenta intuitiv absolutul #i sufletul obiectelor 'n general% +l este legat de un ,od deter,inat de expunere prin substana ,aterialului su i,anent #i ilui 'nsu#i% 6eoarece ,aterialul '#i, o dat cu el, fon,a ce-i S+.JIDB+/ III% !% IB6+P% <3CS/1d / P/C2% IB6% Q1! aparine, artistul 'l poart ne,i-locit 'n el 'nsu#i drept esena propriu-zisV a existenei sale, esen pe care el nu #i-o 'ncIipuie, ci care este el 'nsu#i, artistul nu lare deci't sarcina s fac din aceast esen adevrat ceva obiectiv, s #i-o reprezinte vie #i s-o elaboreze% Bu,iai atunci artistul este co,plet 'nsufleit pentru coninutul su #i pentru reprezentarea artistic a acestuia, iar inveniile lui nu devin produse laie bunului plac, ci ele rsar 'n el, din el, din acest teren substanial, din fondul al crui coninut nu se lini#te#te p'n ce n-a pri,it, prin ,i-locirea artistului, o for, individual adecvat conceptului isu% 6i,potriv, dac ,a, vrea s llu, azi ca subiect al unei sculpturi un zeu elen sau, ca protestani ,oderni, pe Sria drept subiect al unui tablou, pentru noi tratarea acestor subiecte n-ar fi ceva cu adevrat serios% .eea ce ar lipsi i'n cest caz este credina adi'nc, de#i artistul, 'n epoci de credin 'nc deplin, nu are nevoie s fie toc,ai ceea ce 'n ,od curent ise nu,e#te brbat pios, precu, de altfel, 'n general, arti#tii n-au fast cIiar totdeauna brbaii cei ,ai pio#i% .erina este nu,ai iaceea ca pentru artist coninutul is constituie substanialul, adevrul cel ,ai inti, iall con#tiinei isaile, #i ca din ?acest ?coninut s decurg pentru el caracterul de necesitate a ,odului de reprezentare artistic a lui% .ci 'n producia sa artistul este 'n acela#i ti,p fiin a naturii, dexteritatea lui este un talent natux a 1, ?aciunea lui nu este activitatea pur a 'nelegerii care se gse#te fia i'n fa cu i,aterialul ei, unindu-se cu acesta 'n g@nd liber, 'n g'ndire pur, ci artistul nu este 'nc dega-at de de,entul natur al lucrului, e unit '%n ,od ne,i-locit cu obiectul, crede i'n el #i, potrivit interiorului su celui ,ai ad'nc, ise identific cu ed% in acest caz, subiectivitatea se afl 'n 'ntregi,e 'n obiect, opera de iart ia na#tere de ase,enea cu totul din interi3ritatea #i fora ne',pr-5ite

ale geniului, producia este fer,, ne#ovitoare, iar intensitatea ei este ,eninut la un nivel 'nalt% /cesta esite raportul funda,ental a crui prezen face ca iart s se %realizeze 'n cIip integral% $!* 6i,potriv, dat fiind poziia pe care a trebuit s-o indic, artei 'n cursul dezvoltrii ei, s-a scIi,bat total 'ntregul acest raport% Bu trebuie 'ns s consider, acest fapt ca pe o si,pl nenorocire l'nt',ipltoare de care ar fi fost lovit arta din exterior, din cauza ,izeriei ti,purilor, a prozei lor, a lipsei de interes etc, ci aciunea, dezvoltarea artei 'ns#i este aceea care, d'nd for, obiectiv ,aterialului ce-i este ei 'ns#i i,anent #i $&O% )!1* Q1( P/C2+/ 11% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. S+.JIDB+/ III% !% IB6+P% <3CS/1d / P/C2% IB6% Q1H elabor'ndu-l intuitiv, aduce cIiar ipe calea aceasta, cu fiecare pas 'nainte, o contribuie da liberarea artei de coninutul reprezentat de ea% .eea ce ne i'nfi#eaz arta sau g'ndirea ca obiect 'n cIi-p at't ide co,plex 'n faa ocIilor no#tri trupe#ti sau suflete#ti, l'nio't coninutulG este epuizat, totul fiind exteriorizat #i ne,airi,'n'nd ni,ic obscur #i interior, nu ,ai prezint interes absolut, cci interesul nu ise treze#te dec@t i'n legtur cu o activitate vie, proaspt% Spiritul ise strduie#te 'n -urul obiectelor nu,ai atta ti,p io't i,ai exist iceva ascuns 'n ele, ceva nerevelat% /cesta este cazul at'ta ti,p o't ,aterialul este 'nc identic cu ,oi% 6ar r@nd arta a revelat tpe toate laturile ilor esenialele concWpii despre lu,e cuprinse 'n conceptul ei, precu, #f sfera coninu 'tuil ui aparintor acestor concepii despre lu,e, ea s-a dezbrat de acest coninut, destinat ide fiecare dat pentru un anu,it ipWpor, pentru o anu,it epoc, iar nevoia adevrat de a-l relua se treze#te nu,ai o dat cu nevoia de a se ridica ' i, p o it r i v a coninutului care ip'n aici era isingur valabili 4 $&,, )!)* ca, de exe,plu, i'n :recia, unde /ristofan s-a ridicat ',potriva ti,pului isu, ori 1ucian, care s-a ridicat ',potriva 'ntregului trecut iaG elenilor 4 sau, 'n Italia '#i 'n iSpania, /riosto #i .ervan-tes, la isfi'ri#itul evului ,ediu, 'ncepur s se 'ndrepte contra cavaleris,ului% 6ar 'n faa epocii creia aparine artistul 'n 'ns#i substana sa, prin naionalitatea sa #i prin ti,pulG 'n oare trie#te, el afl'ndu-ise l'nuntruil unei anu,ite concepii desipre ?lu,e #i al coninutului #i for,elor de reprezentare artistic ale acesteia, ave, o poziie absolut opus, care is-ia dezvoltat co,plet #i prezint i,portan nu,ai i'n timp9l din ur,% 'n zilele noastre, aproape la toate popoarele, cultura reflexiei, critica, iar la noi ger,anii $libertatea igl'ndirii, iau pus stp'nire #i pe arti#ti, fc'nd din ei, dup ce au fost parcurse '#i diferitele istadii necesare ale for,ei ro,antice a artei, a#a-zic'nd tabula rasa 'n ce prive#te ,ateria 2i for,a produciei lor% / fi ilegat de un anu,it coninut #i de un ,od de pls,uire potrivit nu,ai cu acest coninut este pentru artistul de lzi ceva ce ine de trecut, iar prin aceasta arta a devenit un instru,ent liber, pe care

el 'l poate mn9i 'n ,sura dexteritii sale subiective 'n ,od egal cu privire la orice coninut, de orice fel ar fi acesta% Prin ur,are, artistul se gse#te deasupra for,elor #i a for,aiilor consacrate, deter,inate, ,i#o'ndiu-ise liber pentru sine, neat'rntor de coninutul #i fdlul de a vedea @n care odinioar erau prezente 'naintea ocIilor con#tiinei sacrul '#i ve#nicul% Bici un coninut, nici o for, ,nu i,ai s'nt ne,i-locit identice ii %inti,itatea, cu natura, cu fiina subcon#tient #i substanial a artistului% 3rice ,aterie, orice subiect l'i poate fi indiferent dac nu e 'n contradicie ou ilegea for,al de a $fi 'n general fru,os #i potrivit pentru a fi tratat artistic% Bu exist 'n ziua de azi ,ici o ,aterie oare s-ar afla ?'n sine '#i pentru sine deasupra acestei relativiti #i, cIiar dac un iasitfel de subiect ar fi deasupra acestei relativiti, cel puin nu exist nevoia absolut ca el s fie reprezentat de ctre art% 6e aceea artistul se co,port 'n general fa de coninutuil pe icare-l elaboreaz oarecu, ca un autor dra,atic care prezint #i expune pe iscen persoane strine, alte persoane% <r 'ndoial, el introduce '#i aou, igeniul su 'n oper, el $',plete#te 'n ea din propriul su ,ateriali, dar nu,ai ceea ce este general sau ceea ce este accidentali% Individualizarea ,ai precis, din contra, nu este a sa, ci i'n privina laceasta el ia din provizia sa de i,agini, de ,oduri de pls,uire, de for,e anterioare de art, care, luate pentru sine, 'i s'nt indiferente, devenind i,portante nu,ai o'nd 'i apar drept cele ,ai potrivite pentru cutare ori cutare subiect% 'n afar de aceasta, 'n cele ,ai ,ulte arte #i cu deosebire I'n cele plastice, artistul '#i pri,e#te subiectul din afar, lucr'nd lla co,and #i pun'ndu-i-se nu,ai proble,a ce s-ar putea scoate dintrun astfel de obiect, o'nd este vorba de istorii #i scene sacre sau profane, de portrete, de construire de biserici etc% 6eoarece, orio't #i-ar introduce artistul #i sufletul su 'n coninutul dat, acesta r,'ne totu#i pentru el un ,ate-)X rial, un subiect, care nu este pentru artist 'nsu#i ne,i-locit substanialul con#tiinei sale% Bu a-ut apoi aici la ni,ic s-i 'nsu#e#ti 'n ,od a#a-zis substanial concepii desipre lu,e aparintoare trecutului, adic s vrei s te transpui fer, 'n interiorul uneia dintre aceste feluri de a vedea, ca, de exe,plu, s devii catolic, cu, au fc9t ,uli de dragul artei 'n ti,pul din ur,, spre a-i#i ifixa senti,entele #i spre a face pentru ei 'n#i#i din li,itarea precis a reprezentrii artistice a acestor concepii despre lu,e ceva existent-@n-sine-#i-pentru-isine% /rtistul nu are nevoie s-#i purifice sufletul #i s se 'ngri-easc de propria sa ,@ntuire 4 sufletul lui ,are #i liber trebuie s se cunoasc pe sine de ila 'nceput, 'nainte de ia 'ncepe elaborarea operei de art, #i s fie sigur de sine '#i s aib 'ncredere 'n sine% Pi artistul ,are de azi are ,ai cu sea, 'ievoie de o cultur liber a spiritului, 'n care orice superstiie #i orice credin, ,rginite la Q1Q P/C2+/ II% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. fon,e deter,inate ale concepiei '#i reprezentrii, s'nt icobor'te la rang de si,ple laturi sau ,o,ente, peste care spiritul ?liber s-a fcut ipe sine stp'n, ntr9ct el nu vede 'n ele condiii 'n sine #i pentru sine sacre aile ,odului su de

a expune #i ale felului su de a sie pls,ui, ci de atribuie valoare nu,ai datorit coninutului ,ai >'nalt pe care el, adic spiritul liber, cre'ndu-l din nou, 'l 'ncorporeaz 'n de ca ipe un coninut ce le este adecvat% 'n felul acesta, artistului, al crui talent #i geniu ca atare este liberat de ?li,itarea anterioar la o fon, deter,inat de art, acu, 'i st lla dispoziie '#i la discreie orice for,, precu, #i orice subiect ca ,ateriali% R* 'ns, dac ne l'ntreb,, 'n isf'r#it, care este coninutul #i care s'nt for,ele ce pot fi considerate drept specifice etapei despre care este vorba acu,, specifice confor, punctului de vedere generai al acestuia, ave, rspunsul ce ur,eaz% <or,ele ?generale ale artei s-au ireferit 'nainte de %toate la % adevrul absolut pe icare-d atinge arta #i #i-au avut originea particularizrii lor 'n concepia deter,inat a ceea ce con#tiina considera c este absolutul, absolut care purta 'n sine 'nsu#i principiuilraodulIii de pls,uire al su% In aceast privin a, vzut l'nfi#'ndu-se 'n arta si,bolic se,nificaii natura*le ca coninut, obiecte de-ale naturii #i personificaii u,ane, ca fon,e ale reprezentrii artistice 4 'n arta clasic a, vzut 'nfi#at individualitatea spiritual, dar 'nfi#at ca prezen corporal neinteriorizat, ide asupra creia plana necesitatea abstract a destinului 4 'n arta ro,antic a, vzut reprezentat spiritualitatea i,anent subiectivitii, pentru a crei inferioritate for,a exterioar ena ceva accidental% Pi 'n aceast ulti, fon, a artei era, ca #i 'n for,ele precedente, obiect al artei divinul 'n sine #i pentru sine% 6ar acest divin trebuie s se obiectiveze, s se deter,ine pe sine, si astfel s treac ,ai departe 'n coninutul profan al subiectivitii% Sai 'nt'i, infinitul personalitii rezida 'n onoare iubire #i fidelitate, dup aceea 'n individualitatea x)% )!H* particular, 'n caracterul deter,inat care se contopea cu coninutul particular al existenei u,ane% 'n sfi'r#it, contopirea cu o astfel de li,itare specific a coninutului a supri,at-o iar#i u,orul, care a #tiut s zdruncine #i s dizolve orice ,od-deter-,inat de existen, fc'nd 'n cIipul acesta ca arta s se dWp-#easc pe sine 'ns#i% 6ar, 'n aceast ie#ire a sa din sine 'ns#i, arta este #i o re'ntoarcere a o,ului 'n sine 'nsu#i, o cobor@re 'n propriul su interior% Pe calea aceasta, arta 'nltur din faa S+.JIDB+/ III% !% IB6+P% <3CS/1d / P/C2% 1B6% Q1" sa orice ?li,itare rigid la un cerc deter,inat de coninuturi #i de concepii, procla,@nd ca sf@nt nou al su D,anul, adic ad,ourile '#i cul,ile sufletului o,enesc ca atare, ceea ce este universal-a,enesc, cu bucuriile '#i suferinele lui, cu aspiraiile, faptele #i destinele lui% /stfel, artistul '#i ia coninut pentru opera sa din el 'nsu#i #i spiritul o,enesc este cel care se deter,in pe sine 'nsu#i, care conte,pl infinitatea senti,entelor sale #i a situaiilor 'n oare se afl, le i,agineaz #i le expri,, spirit u,an cruia ni,ic nu-i ,ai este strin din cele ce pot na#te 'n pieptul o,enesc% /cesta e un coninut care nu este 'n sine #i pentru sine artistic deter,inat, ci las ,odul-ideter,inat al coninutului #i al elaborrii pe sea,a inveniei liberului arbitru% 6ar acest coninut nu exclude nici

o for, de interes, nici un fel de subiect, deoarece arta nu ,ai e nevoit s expri,e nu,ai ceea oe-i este absolut propriu unei trepte deter,inate a ei, ci ea ur,eaz s expri,e orice %coninut 'n cuprinsul cruia o,ul este 'n general capabil s se si,t la sine acas% 6at fiind aceast abunden #i varietate a 'materiilor, trebuie is fie for,ulat 'nainte de toate exigenta ca, 'n privina ,odului lor de a fi tratate, pretutindenea s fie pus 'n lu,in felul actual de a fi al spiritului% /rtistul ,odern poate, evident, s se alture la cei vecIi #i la cei ,ai vecIi 4 a fi fiu al lui Ho,er, icIiar #i nu,ai cel ?din ur, fiu al iui Ho,er, este fru,os 4 #i cIiar #i creaii care oglindesc spiritul ,edieval aii artei ro,antice l'#i au ,eritele lor% 6ar altceva este aceast -valabilitate universal, profunzi,e #i particularitate a unei ,aterii oarecare #i iar#i altceva este ,odul ei de a fi tratat% Bici un Ho,er #i nici un Sofocle, nici un 6ante, /r%iosto sau SIaVespeare $&ti )!Q*O nu se ,ai pot na#te 'n epaaa noastr 4 oeea ce a fost c'ntat at't de ,re, ceea ce a fost expri,at at't de liber s-a expri,at% 2oate acestea s'nt subiecte #i ,oduri de a le privi #i concepe aii cror c@ntec a a,uit% Bu,ai prezentul este proaspt, restul este #ters #i ,ai #ters% 8 <r 'ndoial, ne vede, nevoii s le face, francezilor nu repro# 'n privina ele,entului istoric #i o critic referitor la fru,osul pe care ei au 'ncercat s-( scoat din acest ele,ent, 'nfi#@nd eroi greci #i ro,ani, cIinezi #i peru-vieni ca prini #i prinese franceze, care ,anifest ,otive #i feluri de a vedea proprii Wpocii lui 1udovic al &l0-lea #i al &0(ea% 6ar dac aceste ,otive %#i vederi ar fi fost 'n %ele 'nsele totu#i ceva ,ai profunde #i ,ai fru,oase, aceast transplantare 'n prezent fcut prin art n-ar fi fost un lucru cIiar ru% 6i,Q1 P/C2+/ II% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. potriv, toate subiectele #i ,ateriile, fie ele luate din orice epoc #i de la orice naiune, i'#i dob'ndesc adevrul lor artistic nu,ai prin aceast actualizare a lor vie, care u,ple ini,a o,ului cu propria lui oglindire #i ne face s si,i, #i s ne rWprezent, adevrul% /pariia #i aciunea o,enescului nepieritor, cu se,nificaiile Iuti cele ,ai i,ultillaterale #i cu infinita lui dezvoltare 'n toate direciile, s'nt ceea ce 'n acest vas al situaiilor #i senti-,entelor o,ene#ti poate constitui acu, coninutul absolut aii artei noastre% 6ac, idup aceast stabilire general a coninutului propriu treptei despre care este vorba acu,, arunc, o privire 'napoi peste ceea ce a, considerat ,ai pe ur, drept for,e de diso-luie a artei ro,antice, constat, c a, scos 'n eviden c decadena artei a constat, pe de o parte, ,ai ales 'n reproducerea exteriorului obiectiv 'n for,ele lui accidentale, pe de alt parte 'n u,or ca eliberare a subiectivitii 'n %for,ele ei interiN oare accidentale% .a 'ncIeiere ,ai pute, face 'n cuprinsul ,aterialului indicat adineauri o recapitulare referitor la sus-i,enio-natele extre,e ale artei ro,antice% /nu,e, dup cu, la 'nainx!%)!"* tarea de la arta si,bolic $la cea clasic a, exa,inat fon,ele de trecere ale i,aginii, co,paraiei, epigra,ei etc, trebuie s face, #i aici, id'nd este

vorba de arta ro,antic, o ,eniune ase,ntoare% 1a ?'naintarea de ila si,bolic la idlasic, 'n felurile de a concepe principalulG a fost disocierea se,nificaiei interioare #i a figurii exterioare, desprire parial supri,at prin activitatea subiectiv a artistului '#i care, 'ndeosebi l'n epigra,, fusese transfor,at pe lo't pasibil 'n identificare% 'ns, arta ro,antic era originar scindarea ,ai profund a interioritii care '#i gse#te ,ulu,ire 'n sine 'ns#i '#i care, dat fiind faptul c spiritului existent 'n sine 'n general ceea ce este obiectiv nu-i corespunde 'n cIip desv@r#it, r,i'nea fr@nt sau indiferent fa de acesta% /ceast opoziie s-a dezvoltat 'n cursul evoluiei artei ro,antice 'n sensul c a trebuit is a-unge, la ,anifestarea interesului exclusiv pentru de,ente exterioare accidentale sau pentru egal de accidentala subiectivitate% 6ar id'nd aceast ,ulu,ire cu exterioritatea '#i ou $reprezentarea subiectiv se poteneaz, confor, principiului ro,anticului, 'n ad'ncire a sufletului 'n obiect #i ic'nd, pe de alt parte, pentru u,or are i,portan si obiectul si pls,uirea lui 'nuntrul reflexului su subiectiv, obine, o ptrundere 'n ad'ncul obiectului, un u,or oarecu, obiectiv% 2otu#i, o astfel de ptrundere nu poate S+.JIDB+/ III% !% IB6+P% <3CS/1d / P/C2% IB6% Q1^ fi dec't parial, #i ea nu se poate expri,a dec't eventual 'n cuprinsul unui c'ntec sau nu,ai ca parte a unui 'ntreg ,ai ,are, deoarece, extinz'ndu-se #i ?',plinindu-ise 'nuntrul obiectivittii, ea ar trebui s devin aciune #i eveni,ent, #i reprezentare obiectiv a acestora% 'n scIi,b, ceea ce ne este 'ngduit s consider, c ave, aici este ,ai ,ult o revrsare plin de senti,ent a sufletului 'n obiect, care se dezvolt, ifr 'ndoial, dar care %r,'ne o ,i#care subiectiv plin de spirit a i,aginaiei #i a ini,ii, un capriciu, ans capriciu care nu este nu,ai accidental #i arbitrar, ci e ,i#care interioar a spiritului $&N-)! ce se dedic cu totul obiectului ei, pstn'ndu-i un coninut de,n de interes% 'n aceast privin, astsfel de flori t'rzii ale artei le pute, pune fa 'n fa ou vecIea epigra, greac, 'n care aceast for, a aprut 'n pri,a #i cea ,ai isi,pl 'nfi#are a ei% <or,a despre care este vorba aici iapare nu,ai ci'nd discutarea obiectului nu se reduce la si,pla lui nu,ire, c@nd ea nu este nu,ai un titlu sau inscripie care ar spune doar ceea ce este 'n general obiectul, ci apare c'nd intervine '#i un senti,ent ,ai adi'nc, un cuv'nt de spirit potrivit, o reflexie ingenioas, o ,i#care plin de spirit a i,aginaiei, care dau via '#i a,plific cele ,iai ,ici lucruri prin poezia concepiei% 6ar astfel de poezii despre ceva, despre un copac, un p'r'u, despre pri,var etc, despre ceea ce e viu '#i ceea ce e ,ort pot fi infinit de variate #i pot lua na#tere 'n ,i-locul oricrui popor, 'ns ele aparin unui gen inferior #i, 'n general, '#i pierd u#or puterea, cci, ,ai ales unde reflexia #i li,ba-ul is'nt dezvoltate, fiecruia l'i vine 'n ,inte ceva spiritual ?'n legtur cu cele ,ai i,uilte obiecte #i relaii, ceva pe tare are destoinicia s #i-l expri,e, 'ntoc,ai cu, fiecare se pricepe is co,pun o scrisoare% 6e un ?astfel de c'ntec ,onoton #i general, de#i adesea repetat #i cu nuane noi, o,ul se plictise#te 'n cur@nd% 6e aceea pe treapta aceasta este vorba 'n pri,ul r'nd ca

sufletul cu inti,itatea lui, ica un spirit adi'nc #i o con#tiin bogat s triasc cu tobul strile, situaiile etc, 'ncorpo-r'ndu-se 'n ele, is zboveasc 'n interiorul lor '#i s fac prin aceasta din obiect ceva nou, ceva fru,os #i valoros 'n sine 'nsu#i% Sub acest raport, un ,odel strlucit ofer cIiar #i pentru prezent #i pentru profunzi,ea de senti,ent subiectiv de azi cu deosebire per#ii #i arabii, l'n splendoarea oriental a i,aginilor lor, cu i,aginaia lor liber '#i fericit care se ocup cu totul teoretic cu obiectele ei% 1ucruri excelente 'n aceasta privin au Q)L P/C2+/ II% <3CS+1+ P/C2I.D1/C+ /1+ <CDS3SD1DI /C2IS2I. x)%)!^* creat #i spaniolii #i italienii% <r 'ndoial, KlopstocV spune despre Petrarca 5 =Petrarca a c'ntat-o pe 1aura 'n c'ntece, fru,oase, desigur, pentru cel ce ad,ir, dar nu pentru cel ce iube#te>, 'ns odele de dragoste iale lui KilopstocV s'nt ele 'nsele pline de reflexii ,odale, de dor trist #i de pasiune exaltat pentru fericirea ice-o d ne,urirea, 'n ti,p ce noi ad,ir, la Petrarca libertatea senti,entului 'nnobilat i'n el 'nsu#i, oare, oric't de ,ult ar expri,a dorul de iubit, 'n sine 'nsu#i este totu#i satisfcut% i6eoarece dorul, dorina, ipoate, desigur, s nu lipseasc 'n sfera %acestor obiecte atunci o'nid aceasta se ,rgine#te la vin #i la iubire, la circiu, #i la but 8 de exe,plu #i per#ii recurg 'n aceast privin la o foarte ,are bogie de i,agini 8, dar i,aginaia, condus de interesul ei obiectiv, 'ndeprteaz aici cu totul obiectul din sfera dorinelor practice, interesul ei este concentrat nu,ai 'n acea preocupare plin de fantezie, care 'n sutele ei de 'ntorsturi #i de toane scIi,bri o ase '#i a-unge sie#i %t 'n ,odul cel %,ai liber, -uc'ndu-se 'n cIipul cel ,ai spiritual cu bucuriile #i cu necazurile% Pe poziia unei liberti tot ati't de pline de spirit, dar 'a o profunzi,e subiectiv ,ai inti, a i,aginaiei, se afl, dintre poeii ,ai noi, cu deosebire :oetIe, 'n Di=anul Apusului 2 Hsritului% #i CiVVert% Poeziile acestea ale lui :oetIe se deosebesc esenial de poeziile sale anterioare% 'n Yun-=enit 2i despr3ire% de exe,plu, li,ba #i descrierea s'nt, desigur, fru,oase, dar altfel situaia este cu totul obi#nuit, sf@r#itul e banal, iar i,aginaia, cu libertatea ei, n-a ,ai adugat ni,ic aici% .u totul alta este poezia din Di=anul Apusului si Hsritului intitulat Hegsire# 'n aceast poezie, iubirea, ,i#carea, fericirea produs de ea s'nt plasate cu totul 'n i,aginaie% 'n general, 'n pro$&,% )o* ducii artistice ase,ntoare, %producii care aparin acestui gen, nu ave, 'n faa noastr dor fierbinte, nici 'ndrgostire #i nici dorine, ci o pilcere pur produs de obiecte, o revrsare inepuizabil a i,aginaiei, un -oc nevinovat, o libertate a -ocului zburdalnic #i cu ri,ele #i cu ,sura forat a versului, iar pe l'ng acestea cldura #i bundispoziia sufletului ce vibreaz 'n sine 'nsu#i, cldur '#i voie bun care, datorit veseliei produs de creaie, 'l 'nal ,ult deasupra oricrei i,plicri dureroase 'n natura li,itat a realitii% .u acestea pute, 'ncIeia consideraiile noastre desipre for,ele p articullare 'n care se 'ntrucIipeaz idealul artei 'n procesul dezvoltrii sale% /, fcut din

aceste for,e obiect al S+.JIDB+/ III% !% IB6+P% <3CS/1d / P/C2% IB6% :)1 unei cercetri a,ple pentru a arta coninutul lor, coninut din care deriv #i ,odul lor de pls,uire, deoarece, ca 'n orice oper o,eneasc, tot astfel #i 'n ant, coninutul valoros este acela care Iotr#te% Potrivit conceptului ei, arta nu are alt cIe,are dec't aceea de a scoate 'n lu,in, 'n for, adecvat, sensibil, ceea ce 'n sine 'nsu#i este %plin de coninut valloros, iar filozofia artei trebuie din aceast cauz s-si considere drept principala ei sarcin s 'neleag cu a-utorul g'ndirii ce anu,e este acest ceva pili, de coninut valoros si ce este ,odul lui de a fi fru,os 'nfi#at% CUPRINS Pas% 1ntroducere %%%%%%%%%%%%%%%%%%%% I% 6eli,itarea esteticii #i respingerea unor obiecii ',potriva filozofiei artei%%%%%%%%%%%% " II% Sodurile de tratare #tiinific a fru,osului #i a artei%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% )L III% .onceptul fru,osului artistic%%%%%%%%%%% ) HepreKentri obi2nuite despre art%%%%%%%%%% !1 1% 3pera de art ca produs al activitii o,ene#ti%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% !1 )% 3pera de art ca produs pentru si,urile o,ului #i luat din ceea ce e sensibil % ! !% Scopul artei %%%%%%%%%%%%%%%% (" Deducerea istoric a conceptului ade=rat al artei # # Q1 1% <ilozofia Vantian%%%%%%%%%%%%%% Q( )% ScIiller, 9incVel,ar,, ScIelling%%%%%% Q( !% Ironia%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% Q( Di=iKiune %%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% i PARTE AEAR I&--' fr"mKP"l" 'r! P! 1 P'" &-'l"l Poziia artei fa de realitatea finit #i fa de reNN] lig?ie #i filozofie%%%%%%%%%%%%%%%%%% ^^ 2apitol9l , 9onceptul (ru$osului n general%%%%%%%%%%% 11! 1% Ideea%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% 11! )% +xistena deter,inat a Ideii %v%%%%%%% 11" !% Ideea fru,osului%%%%%%%%%%%%%%% 11 2apitol9l al 11 %l ea !ru$osul n natur%%%%%%%%%%%%%%%%% 1)! /% <ru,osul 'n natur ca atare%%%%%%%%%% 1)! 1% Iideea ca via%%%%%%%%%%%%%%%% 1)! )% 0iaa natural ca fru,oas%%%%%%%%% 1!L

!% Soduri de tratare a acestora%%%%%%%% 1!Q B% <ru,useea exterioar a for,ei abstracte, #i a unitii abstracte a ,aterialului sensibil% % % % 1(L 1% <ru,useea for,ei abstracte%%%%%%%% 1(L a* Cegutaritatea, si,etria, b* legitatea #i c* ar,onia %%%%%%%%%%%%%%%%%%% )% Dnitatea abstract a ,aterialului sensibil% % % 1( .% I,perfeciunea fru,osului 'n natur%%%%%% 1(^ 1% Interiorul 'n ne,i-locit ea nu,ai interior% % 1H1 )% 6ependena existenei indiSiduale ne,i-locite 1H( !% .aracterul li,itat al acesteia%%%%%%%% 1HQ 2apitol9l al ,,,%lea !ru$osul artistic sau idealul%%%%%%%%%%%% 1H^ /% Idealul ca atare%%%%%%%%%%%%%%%% 1H^ 1% Individualitatea fru,oas%%%%%%%%%% 1H^ )% Caportul idealului fa de natur%%%%%% 1QQ B% Sodul-deter,inat al idealului%%%%%%%%%% 1 L I% Sodul-deter,inat ideal ca atare%%%%%%% % 1 1 1% 6iviinul ca unitate #i universalitate %%%%% 1 1 )% 6ivinul ca 'ntrucIipare plastic%%%%%%% 1 1 !% .al,ul idealului%%%%%%%%%%%%%%% 1 ) II% /ciunea%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% 1 ! 1% Starea general a lu,ii%%%%%%%%%%% 1 H a* Independena individual 4 epoca eroilor 1 H b* Strile prezente, prozaice%%%%%%%% 1^ e* Ceconstrucia independenei individuale% % )LL )% Situaia %%%%%%%%%%%%%%%%%% )L) a* 1ipsa de situaie%%%%%%%%%%%%% )LQ b* Situaia deter,inat 'n si,plitatea ei% % % )LQ c* .onflictul %%%%%%%%%%%%%%%% )1L !% /ciunea %%%%%%%%%%%%%%%%%% ))! a* Puterile generale ale aciunii%%%%%% ))H b* Indivizii care acioneaz%%%%%%%%% )!L c* .aracterul%%%%%%%%%%%%%%%% )(L I6% Soduldeterirniinat-exterior al idealului%%%%% )(^ 1% +xterioritatea abstract ca atare%%%%%% )H1 )% /cordul ideal cu exteriorul%%%%%%%%% )H" !% +xterioritatea idealului 'n raport ou publicul )Q 3@4 )% 1upta 'ntre veoIii #i nofti zei%%%%%%%% a* 3racolele %%%%%%%%%%%%%%%% b* 0ecIii zei, deosebii ide cei noi%%%%% c* 'nvingerea vecIilor zei%%%%%%%%%% !% .onservarea pozitiv a ,o,entelor afir,ate negativ%%%%%%%%%%%%%%%%%%%

1(1

a* Sisterele %%%%%%%%%%%%%%%% b* Pstrarea vecIilor zei 'n reprezentarea artistic%%%%%%%%%%%%%%%%% (" c* Baza natural a noilor zei%%%%%%%% ( L (Q) (QH (Q" ("( =44 =44 2apitol9l al ,,%lea 1dealul (or$ei clasice a artei%%%%%%%%%%%% Introducere #i diviziune%%%%%%%%%%%%%%% ] 1% Idealul artei clasice 'n general%%%%%%% a* Idealul lu@nd na#tere din creaia artistic liber%%%%%%%%%%%%%%%%%% b* Boii zei aii idealului clasic%%%%%%%% c* <elul exterior al reprezentri artistice % % )% .ercul zeilor particuilara%%%%%%%%%%% a* Suli,e de indivizi zei%%%%%%%%%% b* 1ipsa de organizare siste,atic%%%%% c* .aracterul funda,entali atl cercului de zai !% Individualitatea particular a zeilor%%%%% a* Saterial pentru individualizare%%%%% b* Seninerea toazei ,orale%%%%%%%%% c* 2recerea la graie #i fair,e4%%%%%%% 2apitol9l al ,,,%lea O Disolu3ia (or$ei clasice a artei############ 1% 6estinul %%%%%%%%%%%%%%%%, % )% 6isoluia zeilor prin antropo,orfis,ul lor % % a* /bsena subiectivitii interioare%%%%% b* 2recerea in -ore#linegc,, -pbieot al artei noi c* 6isoluia artei clasice 'n propriul su do,eniu%%%%%%%%%%%%%%%%!% Satira %%%%%%%%%%%%%%%%%%% a* 6eosebirea dintre disoluia artei clasice #i disoluia celei si,bolice % N%%%%%%% b* Satira%%%%%%%%%%%%%%%%%% c* 1u,ea ro,an ca teren al satirei %%%% H11 H11 H1! H1! H1H H1 H)L H)1 H)1 H)! 3@< !or$a ro$antic a artei%%%%%%%%%%%%%%% H)Q Introducere% /rta ro,antic 'n general%%%%%%% H)Q 1% Priinoipiul subiectivitii interioare%%%%%% H)" ] )% So,entele ,ai precise aile coninutului #i for,ei ro,ainticuiui%%%%%%%%%%%%% H) !% Sodul romantic de reprezentare artistic 'n raport ou coninutul ei%%%%%%%%%%%% H!(

6iviaiune %%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% H!" 2apitol9l , 9ercul religios al artei ro$antice%%%%%%%%%%% H!^ Introducere #i diviziune%%%%%%%%%%%%%%% H!^ 1% Istoria ,irutuiirii lui H,tatos%%%%%%%%% H(! a* .aracterul 'n aparen super%flu al artei H(( b* /pariia necesar a artei%%%%%%%% H(( c* Particularitatea accidental a feno,enului exterior%%%%%%%%%%%%%%%%% H(H )% Iubirea religioas%%%%%%%%%%%%%% H( a* .onceptul absolutului ca iubire%%%%% H( b* Sufletul%%%%%%%%%%%%%%%%% % H(^ c* Iubirea ca ideal ro,antic%%%%%%%% H(^ !% Spiritul co,unitii%%%%%%-%%%%%%% HH) a* Sartirii %%%%%%%%%%%%%%%%% HH! b* Pocina interioar #i conversiunea %%%% HH" c* Siracole #i legende%%%%%%%%%%%% HH^ .apitolul al II-lea 9a=aleris$ul %%%%%%%%%%%%%%%%%%%% HQ1 1ntroducere %%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% HQ1 1% 3noarea %%%%%%%%%%%%%%%%%% !QQ a* .onceptul ei%%%%%%%%%%%%%%% bQ" b* 0iolabilitatea onoarai %%%%%%%%%% HQ^ c* Cepararea ei%%%%%%%%%%%%%%% H"L )% Iubirea%%%%%%%%%%%%%%%%%%% H"1 a* .onceptul iubirii%%%%%%%%%%%%% H"1 fc b* .onflictele ei%%%%%%%%%%%%%%% H"( c* .aracterul accidental al iubirii%%%%%% H"H !% <idelitatea %%%%%%%%%%%%%%%% H"" a* <idelitatea 'n serviciu%%%%%%%%%% H" b* Independena subiectiv 'n fidelitate % % % H"^ c* .onflictele fidelitii%%%%%%%%%%% H"^ Pag% .% /rtistul%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% ) H 1% I,aginaie, geniu #i inspiraie%%%%%%%% ) Q )% 3biectivitatea reprezentrii%%%%%%%% % )^( !% Sanier, stil #i originalitate%%%%%%%% )^Q PARTEA a 4a D-WvKl!'r-' &-'l"l" # fKrm-l- p'r! 1"l'r- 'l- fr"mKP"l" 'r! P! 1 1ntroducere si di=iKiune%%%%%%%% 2N4 S-1f "#-' !or$a si$bolic a artei %%%% 6espre si,bol 'n general % % % 6iviziune %%%%%%%%% 2apitol9l , Ai$bolica incon2tient%%%%%%%%%%%%%%%%

/% Be,i-locita unitate 'ntre se,nificaie #i for, 1' Celigia luii Zoroastru%%%%%%%%%%%% )% 2ipul ei nesi,bolic%%%%%%%%%%%%% !% .oncepia #i reprezentarea neartistic %%%% B% Si,bolica fantastic %%%%%%%%%%%%%% 1% .oncepia indic despre BraI,an%%%%% )% Sensibilitate, lips de ,sur, activitatea per-soniiifiieaitoare a i,aginaiei indice%%%%%% !% .oncepie despre purificare #i isp#ire% % % % .% Si,bolica propniu-zis %%%%%%%%%%%%% 1% .oncepia #i ireprezentarea egiptean a ,orilor 4 pira,idale%%%%%%%%%%%%%% )% .ultul ani,alelor #i ,#ti de ani,ale %%%% !% Si,bolica co,plet 4 ,e,noni, Isis #i 3sViis, Sfinxul%%%%%%%%%%%% 2apitol9l al ,,%lea Ai$bolica subli$ului%%%%%%%%%% /% Panteis,ul artei%%%%%%%%% 1% Poezia indic%%%%%%%%% )% Poezia ,aIo,edan %%%%% !% Sistica cre#tin%%%%%%%N% 332 333 334 337 339 341 343 344 354 355 363 365 366 370 373 374 376 378 B% /rta subli,ului%%%%%%%%%%%%%%%% !"^ 1% 6u,nezeu creator #i do,n al lu,ii%%%%% ! 1 )% 1u,ea finit #i dezdiviinizat%%%%%%%% ! ) !% Individul u,an%%%%%%%%%%%%%%% ! ! 2apitol9l al ,,,%lea Ai$bolica con2tient a (or$ei co$parati=e a artei # # ! Q /% .o,paraii care pleac de la ceea ce este exterior %%%%%%%%%%%%%%%%%%%% !^L 1% <abula %%%%%%%%%%%%%%%%%%% !^1 )% Parabola, %proverbul, apologul%%%%%%%% !^ !% Seta,orfozele % ]%%%%%%%%%%%%%% (L1 B% .o,paraii care pleac de la se,nificaie %%%% (L! 1% :Iicitoarea%%%%%%%%%%%%%%% % (L( )% /legoria %%%%%%%%%%%%%%%%%% (LQ !% Setafora, i,aginea, ase,narea %%%%%% (1L .% 6ispariia for,ei si,bolice a artei%%%%%%% () 1% Poe,ul diidadtic%%%%%%%%%%%%%%% (!L )% Poeaia descriptiv%%%%%%%%%%%%%% (!1 !% 0edIea eipigra,%%%%%%%%%%%%%% (!)

SecOiunea a 4a !or$a clasic a artei%%%%%%%%%%%%%%%% (!H 1ntroducereW 6espre clasic 'n general%%%%%%%% (!H 1% Independena clasicului ca 'ntreptrundere a spiritualului #i a figurii lui ?naturale%%%%% ((L )% /rta greac, ca existen real a idealului clasic%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% ((H !% Poziia antet9l9i creator 'n aceast for, de art %%%%%%%%%%%%%%%%%%%% ((Q 2apitol9l , Procesul de constituire a (or$ei clasice a artei %%%% (H) Introducere #i diviziune%%%%%%%%%%%%%%% (H) 1% 6egradarea ani,alicului%%%%%%%%%%% (H( a* Fertfele de ani,ale%%%%%%%%%%% (HH b* 0'ntoriile%%%%%%%%%%%%%%%% (HQ c* Seta,orfozele%%%%%%%%%%%%%% (HQ 2apitol9l al ,,,%lea 1ndependen3a (or$al a particularit3ilor indi=iduale H ) Introducere #i diviziune%%%%%%%%%%%%%%% H ) 1% Independena caracterului individual %%%% H H a* <er,itatea for,al a caracterului %%%% H Q b* .aracterul ea totalitate interioar dar ne-desf#urat %%%%%%%%%%%%%% H ^ c* Interesul substaniali la stabilirea unor astfel de caractere for,ale%%%%%%%% H^( )% Spiritul de aventur%%%%%%%%%%%%% H^H a* .araoteriul accidental al scopurilor #i al conflictelor %%%%%%%%%%%%%%% H^Q b* 2ratarea co,ic a unei astfel de acci-dentoliiti%%%%%%%%%%%%%%%% H^^ c* Co,anescul %%%%%%%%%%%%%%% QL1 !% 6iisoluia for,ei ro,antice a artei%%%%% QL! a* I,itarea artistic subiectiv a ceea ce exist%%%%%%%%%%%%%%%%%% QL( b* D,orul subiectiv%%%%%%%%%%%%% Q1L c* Sf'r#itul for,ei ro,antice a artei %%%% Q1)