LUMINATORII LUMII

SFANTUL MACARIE EGIPTEANUL

21 DE CUVNTRI DESPRE MNTUIRE

Carte aprut cu binecuvntarea

. P. S. Nicolae CORNEANU, Mitropolitul Banatului

Tra ucere !i Intro ucere e Ar"i#. r. loa$a% POPA

&''(

Cuvantarea I
Maretia si necesitatea crestinis u!ui
"# Intrebare asupra $e%ii
Intrebare: Cu# poate )S%antul* Pa+el $a $puna: "Neamurile (etniile), care nu au lege, isi tin ele singure loc de lege. ,aca n-au le.e %irea$ca, atunci cu# i$i $unt loru$i le.e/ Raspuns: Ace$t cu+ant are ne+oie e la#urire. O#ul launtric a %o$t ni#icit0 )in ur#a pacatului $tra#o$e$c*0 n-a %o$t in$a ni#icit )cu totul*, caci )intr-a e+ar* a or1it, ar oc"ii i-au ra#a$ in parte e$c"i$i0 a #urit, ar, in acela$i ti#p, upa %ire era +iu.

&# Necesitatea '(ve'irii

&)!# Ni#eni nu poate intra in +iata )cea intru 2ri$to$*, 3ice ,o#nul, ecat prin #ulte incercari )i$pite*, printr-un lun. $ir e e4ercitii )ne+ointe*, prin )ra1 area* #ultor ocari $i in$ulte. Nu#ai a$t%el $trunita, %irea )o#enea$ca* poate intra in I#paratia cerurilor. Fara antrena#ente )$taruitoare*, ni#eni nu patrun e intr-acea$ta. ,e pil a, #e$eria$ul ia un #aterial %oarte ur, il +ara in %oc, apoi il $coate e acolo $i-l 1ate cu 1aro$ul, $i iara$i il pune in %oc pana ce e+ine #la io$ $i a1ia upa aceea il tran$%or#a intr-un +a$ prelio$, %olo$itor $tapanului $au. La %el $e proce ea3a $i cu ceara. La %ri. ea e$te %oarte tare0 ar cu# e$te incal3ita la %oc, incepe $a $e-n#oaie $i e+ine #alea1ila, luan intoc#ai c"ipul pecetei )$au o1iectului orit*. &)2# A$a $e petrece $i cu $u%letul. El are #ereu tre1uinta e o cat #ai eplina %or#are, acea$ta reali3an u-$e prin antrenarea in %ocul i$pitelor $i prin incercari, ca a$t%el $a ia a#prenta c"ipului e$a+ar$it al lui 2ri$to$ $i pecetea cerea$ca. ,e a$e#enea $i olarul +ara +a$ele e ar.ila in %oc $i in apa, punan u-le a$t%el la incercare, ale.an u-le pe cele re3i$tente $pre a %i %olo$ite, in ti#p ce pe celelalte le $%ara#a $pre a %i co#plet i$tru$e. Tot a$a e$te $i cu cei care in%runta o1$tacole, antrenan u-$e pentru lupta )$pirituala $i ne+a3uta*. Li $e-nta#pla una in oua5 ori ie$ 1iruitori in lupte, ori ca $i pier0 acea$ta pentru ca $e epartea3a e ,u#ne3eu $i $e in$trainea3a e 6iata )a ica e 2ri$to$, care e$te 6iata Lu#ii*. ,ar cei care re3i$ta incercarilor $i nenorocirilor ) in ti#pul luptei*, ca3an $i ri ican u-$e, 3i in iara$i aca $e $urpa )uneori* 3i irea, ace$tia $unt cei care pri#e$c ra$plata ) e la ,u#ne3eu* $i ra#an e-acu# inainte neclintiti. A$a e$te $i cu $u%letul care $e ne+oie$te )pe calea +irtulilor*5 uneori ca e, ar $e ri ica $au 3i e$te c"iar aca pe alocuri $e #ai $urpa $i a$a #ai eparte, pana ce +a o1an i 1iruinta %inala. &)*# La %el $e e$%a$oara lucrurile $i-n +iata e toate 3ilele. Nu#ero$i copii $e uc i#preuna la $coala0 unii ie$ e-acolo ne i$ciplinati )a ica er1e ei*. altii teatrali in co#portare )a ica %atarnici*, unii ni$te $can ala.ii nereu$iti, altii +anatori $au oa#eni e carte ori %unctionari )pu1lici*. Tot la %el $i in #ana$tiri5 cei #ai #ulti intre ei traie$c i#preuna, ar, in li1era lor ale.ere, unii intra in +iata )calu.area$ca*, altii nu. &)+# Si in lu#ea plantelor, acelea$i %eno#ene5 cata +re#e planta e$te %ra.e a $i in cre$tere, nu are tarie $i nici nu poate $a $e inra acine3e in pa#ant, a$t%el incat, aca $e a1ate pe$te ea o +re#e neprielnica, $e u$uca0 $au can $u%la +antul in ea, $e clatina puternic $i e$te trantita 7o$. Can in$a $ia in%ipt ra acinile puternic in pa#ant, nici +re#ea )ne%a+ora1ila*, nici iernile n-o pot +ata#a, %iin ca e$te a anc inra acinata $i puternica. La %el $tau lucrurile $i cu %raiti5 can $unt inca %ra.e3i, %iin %oarte #ici, au ne+oie e #ulta ocrotire )intru %or#area lor*. Cei care ucenice$c pentru I#paratia cerurilor au tre1uinta e in ru#atori, care $a-i calau3ea$ca pana ce $e +or inra acina in "ar $i +or e+eni ne$c"i#1atori $i neclintit.

&

C# Crestinis u! se situea,a in a-ara 'e !u e

C)1# Intr-a e+ar cre$tinii $unt #ai pre$u$ e pati#i $i e e#oni, ei %iin $tapani pe u"urile necurate, nunta$i ai )#irelui* 2ri$to$, #o$tenitori ai lui ,u#ne3eu. Ace$tia au a7un$ la e$a+ar$irea lui 2ri$to$, "la (masura) barbatului desavarsit, la statura varstei depline . Nici suferinlele trupesti, nici frigurile sau demonii nu-i pot vatama; ei sunt stapani peste toate, incat si animalele veninoase li se supun. Caci pri#ul o#, el in$u$i era $tapan al creaturilor $i o#nea pe$te pati#i $i pe$te e#oni. ,ar upa ce a calcat porunca, a e+enit $cla+ul pati#ilor, al e#onilor, al %ocului $i al $a1iei e %oc care pa3ea para i$ul. 6enin in$a 2ri$to$, oa#enii. prin puterea Bote3ului, re+in in nou la #a$ura cea intai a lui A a#, a7un.an $tapani pe$te e#oni $i pe$te pati#i, u$#anul cel in ur#a, #oartea, %iin a$ternuta $u1 picioarele Lui )a ica a lui 2ri$to$*. ,e aceea crestinul trebuie sa stea in afara de traiectoria sagetilor rautatii si sa caute sa se mantuiasca, caci numai astfel isi primeste partea din intregul rasplatirii. C)2# ,aca, a+an cei oi oc"i $anato$i $i %ata neatin$a, care+a e$te in%ir# e #aini $i e picioare, in$ea#na ca cele oua )#ai $u$-#entionate* $unt 1une, iar celelalte $unt 1olna+e. Or cre$tinul tre1uie $a ai1a toate #e#1rele $anatoa$e $i te%ere. Armura si lupta crestinului, precum si unitatea armurii si specificul fiecarei lupte se gasesc in afara acestei lumi. ,e aceea #ulti intre oa#eni nu $tiu ce cauta. A7un. #e$teri i$cu$iti in in eletnicirile pa#ante$ti, ar nu pri+e$c $pre cer $i nu cauta $a eprin a arta care-i $uie la ceruri. Iar aca intalne$ti a e$ea co#ercianti $au %ilo$o%i, +ei con$tata ca $i ace$tia $unt ai ace$tui +eac. Taina crestinismului este mare. Iar cercetarea $taruitoare a ace$tui a e+ar e$te oar pentru cei ce $e a%la in a%ara e lu#e )a ica pentru a e+aratii cre$tini*. C)*# Sa ne inc"ipui# o cetate #are $i intr-acea$ta toti ar %i no1ili. toti i#parati, toti preoti, toti 1o.ati0 aca $-ar inta#pla $a $e i#pra$tie toti cetatenii ei , %iecare intr-o patrie oarecare, atunci ei e+enin locuitori ai acelor laturi, can $-ar intalni, $-ar $ocoti 1ar1ari $i $traini unii %ata e altii. Si nu#ai atunci $e +or recunoa$te )$i $ti#a* unii pe altii, can +or o1$er+a ca $unt e aceea$i li#1a $i in aceea$i cetate. Intr-adevar crestinii sunt ai altei lumi; sunt cetateni ai altei cetati, al aceleia a sfintilor; ai altui veac, intrucat toti cei ce sunt in Hristos constituie o noua zidire; ai altei intelepciuni; sunt partasi ai altui Duh, ai altei slave, ai altei bogatii, ai altei vrednicii, ai altei vointe, caci au alta gandire adica minte sau ratiune!, anume pe aceea a lui Hristos; ei sunt fiii luminii, fiii mirelui, fiii mangaierii, fiii "egamantului cel nou. C)+# E$te a e+arat, a$a ar ca )realitatea "arurilor* netrecatoare in ceruri e$te necuno$cuta #ultora intre cei care nu tin cont e ea. Sa pre$upune# ca e4i$ta un i#parat, care nu-i al ace$tui +eac )a ica al ace$tei lu#i*. Ca e$te retor $au %ilo$o%, ar nu-i in +eacul ace$ta. ,eci, aca e$te in acea alta lu#e, el $tie li#1a acelei lu#i $i $e i#parta$e$te e acea alta %ilo$o%ie. Caci $tarile ace$tei alte lu#i ) e li#1a $i %ilo$o%ie* nu pot %i cuno$cute in realitatea $i in lucrarea lor c"iar aca inteleptii ace$tui +eac ar $tu ia $i 1olta cerea$ca $i toate cele e pe pa#ant. Si acea$ta pentru ca toate cele #ateriale $unt $upu$e i#a.inatiei #intii lor, precu# $i ilu3iei oc"ilor lor.

D# Rau! 'ispare treptat)treptat

D)1# Si prin cate $ituatii tre1uie $a trece# ca $a a7un.e# la 6iatal Prin #ulti#e e incercari. Caci cu a e+arat ni#eni nu poate $a intre in 6iata, aca n-a parcur$ calea cea a$pra $i trecatorile cele .roa3nice. D)2# ,upa cu# %u#ul cel intuneco$ acopera +a3 u"ul, tot a$e#eni $i puterea $atanei a u#plut ini#ile %iilor lui A a#, iar %unin.inea pacatului a acoperit toate +ointele lor. Si totu$i, unii au ra#a$ prieteni ai a e+arului, care, cu toata pre3enta %unin.inei, $e o$tene$c $a $e i#potri+ea$ca $i $a lupte, ar %ara $a o1an ea$ca in ata partea cea 1una, ci prin calatorie $i lupta )in+er$unata*. Ace$tia e 8

#ai 1una $i #ai +re nica $ti#a $unt ecat ceilalti care nu lupta. D)*# Totu$i, un #are nu#ar ) in cei in #ana$tiri $au in lu#e* aca au a7un$ la un $curt ra.a3 )in lupta* $i au $porit in "ar $e u#%la-n pene $i $e-n%u#urea3a, $ocotin ca au a7un$ la li1ertatea )cea launtrica* $i $e nu#e$c )pe ei in$i$i* e$a+ar$iti. Ace$tia in$a, %ara $a-$i ea $ea#a, au a7un$ $a %ie tal"ariti e u"ul rautatii. Caci cu a e+arat ni#ic n-a pier ut #ai #ult nea#ul cre$tine$c ecat tru%ia. Caci pe A a# $arpele l-a ratacit e la inaintarea lui $pre ,u#ne3eu, a#a.in u-l ca +a %i ca ,u#ne3eu. #u adevarat, ceea ce este dumnezeiesc se-mpotriveste intru totul mandriei. Iata adevaratele trasaturi ale caracterului crestin 5 acela pe care-l +e3i in%o#etat, in$etat, o1o$it, $arac cu u"ul, care $e anali3ea3a neincetat pe $ine in$u$i 3i $i noapte, unul ca ace$ta e$te cel ce $ta in a e+ar. Iar aca +reunul e$te in e$tulat $i $ocote$te ca n-are ne+oie e ni#ic, acela-i $upu$ .re$elii, precu# $crie5 "Iata sunteti satui, iata v-ati imbogatit; $i #ai 3ice5 "Vai voua bogatilor, sclavii acestei lumi". Ace$tea $unt a re$ate celor care-$i inc"ipuie e7a ca $unt cine+a3. lar noi $a a# $la+a lui ,u#ne3eu. A#in. nota5 C%. Cu+. I, & $i 8, in care $e e$prin e acela$i a e+ar, anu#e ca lu#ea cea e $u$ )$upranaturala* nu poate %i cuno$cuta ecat e cre$tinii carora li $-a at cu a e+arat. Totu$i pentru cre$tinii cu ini#ile curate cele +a3ute $unt $i#1olul realitatilor $pirituale.

Cuvantarea II
Perseverenta intru '(ve'irea inte%rarii in .rist(s
"# Vict(ria !ui .rist(s
")1 # Le#nul care nu era o ar#a, o cruce %ara taria %ierului $i un trup #ort au 1iruit $i au uci$ pe ia+olul $i in.erii lui, 1a c"iar prin propria lui ar#a. A$t%el Cel #ai puternic a uci$ pe cel puternic )pe ia+olul*, 1iruin u-l. Si acu# El Hristos! vine catre orice suflet care-" cauta cu adevarat . Si upa ce S-a apropiat e $u%let, 3 ro1e$te $i %ace $a i$para puterea intunerecului, care inte#eia$e $i $tapani$e acel $u%let. nota5 ,atorita le#nului crucii, 2ri$to$ a 1iruit pe ia+olul, care triu#%a$e prin le#nul in para i$. Aceasta arma puternica i-a ingaduit lui Hristos sa biruiasca prin blandete, fara sa foloseasca violenta sabiei.

&# Sa -i

partasi !a su-erinte!e !ui .rist(s

&)1 # La ran ul lui $u%letul tre1uie $a ai1a aceea$i orinta $i aceea$i ra.o$te %ata e 2ri$to$, Care i S-a aruit, pe cat ar a+ea o %e#eie inteleapta care +a3an u-l a e$ea pe 1ar1atul ei in te#nita pu$ in lanturi )pentru ea*, $-ar .an i in $ine ca-i pu$a in lanturi alaturi e el $i $a $i#ta ca $u%era i#preuna cu el, 1a $i #ai #ult, $a $i#ta ca-i c"inuita #ai #ult ecat cel inte#nitat. nota5 ace$te +er1e, S%antul Macarie le aplica intr-un c"ip $i#tit la co#pa$iunea #i$tica a $u%letului, #irea$a lui 2ri$to$ Cel $u%erin . &)2# Sa %ie precu# Maria, care $tan in picioare lan.a crucea ,o#nului, plan.ea cu lacri#i in a ancul ini#ii $i parea ca $i ea e$te ra$ti.nita lan.a Fiul ei. A$i7 erea $i $u%letul, care L-a iu1it pe ,o#nul $i in care Ace$ta a 3a#i$lit dragostea fierbinte, acel $u%let - care $e $tra uie$te cu a e+arat $a %ie unit cu In$u$i Mirele 2ri$to$ - trebuie sa fie partas patimirilor Acestuia. Sa ai1a pururea inaintea oc"ilor $i $a-$i a#intea$ca e $e#nele cu care ,o#nul a %o$t in%ierat pentru el0 cat a $u%erit Cel nepati#itor pentru ace$t $u%let, cu# a %o$t pe ep$it pentru el Cel #ai pre$u$ e orice pe eap$a $i cu#, %iin c"ip al lui ,u#ne3eu, a luat chipul robului0 $i a$a, in toate +a $u%eri $i ,o#nul i#preuna cu el, +a %i pu$ in lanturi cu ace$t o# $i a$t%el )ace$t cre$tin* +a %i i#preuna $la+it cu El.

C# Sin%uratatea

(ra!a a su-!etu!ui

C)1 # Precu# o inioara, prin puterea lui ,u#ne3eu, piatra a %o$t ro$to.olita $i in epartata e la #or#ant, $i upa cu# Maria )Ma. alena* L-a +a3ut pe ,o#nul, tot la %el, prin puterea $i cercetarea S%antului ,u", piatra care acopera $u%letul, $au, alt%el $pu$ +alul pacatuluil, e$te #ototolit $i a3+arlit e acolo in $u%let, iar $u%letul $e +a in+re nici $a +a a %ata lui 2ri$to$ $i $a $e o i"nea$ca intru el ,u"ul Lui cel S%ant, %iin ca a %o$t $co$ $i eli1erat e piatra pacatului. C)2# E$te a e+arat ca orice $u%let care iu1e$te pe ,u#ne3eu e$te i#pre$urat e e#onii cei rai care lupta i#potri+a lui, nela$an u-l $a inainte3e $pre 2ri$to$ Cel +iu. I $e inta#pla $u%letului acea$ta cu +oia $i in.a uinta lui ,u#ne3eu. Caci e$te $upu$ i$pitelor $pre a $e +eri%ica aca ace$ta iu1e$te cu a e+arat pe ,o#nul, aca ra#ane $tatornic in "otarare, %ara a tine $ea#a e .relele o$teneli0 aca nu cu#+a in tran a+ie ace$t $u%let Il +a ta.a ui )pe ,o#nul* prin aceea ca re%u3a o$teneala ceruta e cale $i in c"ipul ace$ta %u.e e ra31oiul i#potri+a u"urilor rautatii. Si incercarea acea$ta e$te in.a uita, $i upa ce a $taruit )in calea #antuirii* ani in elun.ati, ti#p in care $-au a1atut a$upra lui i$pitele cele e la u"ul rautatii, ca a$t%el $a $e con$tate aca )in $%ar$it* $e "otara$te pentru ,o#nul, $au aca, i#potri+a, $u%letul, in pricina ela$arii lui, nu $-a in+re nicit e nici un a7utor.

D# Inta!nirea !ui .rist(s cu su-!etu!

D)1# La ran ul Sau ,o#nul, +a3an cura7ul $u%letului $i ra1 area lui in +re#ea i$pitelor $i con$tatan ca a ie$it 1iruitor in incercari, i $e arata intru bunatatea $a, i Se %ace El In$u$i +i3i1il, lu#inan u-l cu lu#ina Sa cea prea$tralucitoare. Apoi c"e#an u-l la $ine ii 3ice5 Vino in pace, tu cel mai ispitit al !eu". lar ace$ta )$u%letul* #er.an u-i intru inta#pinare Ii 3ice5 pentru ce, ,oa#ne, #-ai para$it atata +re#e la$an u-#a pra a c"inurilor $i cu#plitelor ocari ale u$#anilor/ Can te cauta#, #-au intalnit $tra7erii Tai, care a eau roata prin cetate, $i #i-au %acut neplaceri. Domnul insa, plin de o lumina de nedescris, ii raspunde, do%enindu-l dar si incura%andu-l, prin aceste cuvinte& Ai dreptate' ()ino in pace prietene al *eu, porumbita *ea+. D)2# Apoi ),o#nul* intra in i$cutie cu el, aratan u-i $e#nele cuielor $i 3ican u-i5 6e3i $e#nul cuielor, +e3i ur#ele 1iciurilor, +e3i ranile/; Toate ace$tea pentru tine le-a# $u%erit, pentru tine care ai< %o$t ranit cu nu#eroa$e rani $i tarat e #ulti#e e u$#ani intr-o cu#plita ro1ie. Dar ,u, din

multa iubire de oameni, am venit pentru cautarea si eliberarea ta, fiindca dintru inceput te-am zidit dupa chipul *eu, ca sa-mi fii mireasa. Pentru tine, Eu Cel
nepati#itor, a# pati#it, Eu, Cel in a%ara e orice %apta +re nica nu#eroa$ee in+inuiri pentru ra$cu#pararea ta. e pe eap$a a# in urat

D)*# lar tu, cel $tapanit e atata rautate $i a%un at intr-un atat e a anc $i #are intuneric, nu tre1uia oare $a $u%eri $i $a te #a"ne$ti )pentru 1inele tau*/ A$a, ,o#nul, intran pa$nic in i$cutie $i ialo.an cu $u%letul, ii arata ca in$a$i puterea e a $uporta neca3urile a+ute El e$te Cel Care i-a at-o, El e$te Cel Care l-a intarit $i, tainuit, i-a at cura7.

E# Pr(%resu! su-!etu!ui atat spre !u ina cat si spre intuneric

E)1# Au3in toate ace$tea, $u%letul a cuno$cut ca ni#ic ) in toate ace$tea* nu e$te e la $ine in$u$i, ci ca toatein%aptuiri $unt ale ,o#nului, Prea%ru#o$ul $au Mire, iar $u%letul, luan cuno$tinta in toata ini#a e cele propu$e, e ra.o$tea $i +ointa ce i-au %o$t acor ate, Ii ra$pun e 3ican 5 6e3i, ,oa#ne, nepri"anitul #eu trup, uita-Te la curatul #eu $u%let, ia-#a cu totul la Tine, a$cun e-#a e-a- reapta Ta $i o i"ne$te-#a in $anurile Tale. E)2# Iar ,o#nul i Se arata pe Sine in oua %ete5 cea a ranilor Sale $i cea a $la+ei lu#inii Lui0 $u%letul +e e pati#irile ra1 ate pentru el, ar +e e $i prea$tralucita $la+a a lu#inii Lui0 i$i +e e $i propriul $au c"ip tran$%or#an u-$e in $la+a in $la+a $u1 lucrarea ,u"ului ,o#nului. A$a ca inaintea3a intr-a#an oua $en$urile5 in cel al pati#irii $i in cel al $la+itei lu#ini, $i uita, intr-un anu#it %el, e propria $a %ire, $e$i3an ca el e$te e la ,u#ne3eu, unin u-$e $i a#e$tecan u-$e cu o#ul el cere$c $i cu S%antul ,u"., e+enin el in$u$i u". E)*# I#a.inati-+a un cer$etor oarecare, %oarte $arac $i #er.an in poarta in poarta ca $a-$i capete "rana cea e toate 3ilele. ,ar eo ata, e la o 3i la alta a7un.e i#parat. In acea$ta po$tura, %ericirea in #ainile lui il %ace $a uite e $aracie. Tot ca# in ace$t %el $i $u%letul, upa ce $-a i#1o.atit cu cerea$ca 1o.atie, nu-$i #ai a uce eloc a#inte e pri#a $aracie. Precu# 2ri$to$, Care upa %ire era in c"ip e ,u#ne3eu, a uitat oarecu# e e#nitatea Sa, can a luat c"ip e ro1 $i a e+enit a$e#eni oa#enilor, cu atat #ai #ult $u%letul, can atra.e la $ine e$enta, puterea $i %irea lui ,u#ne3eu, uita e pri#a lui $tare ru$inoa$a.

/# In'e n !a na'e0'e
/)!# Sa ru.a#, a$a ar, pe ,o#nul $i $a-L a$culta#, intele.an u-L, ca, in ra.o$tea Lui, ni $e arata $i ne e3lea.a e acu# e intuneric. Tot a$t%el, la in+iere, trupul no$tru cel $la1it, %iin lu#inat e =

lu#ina care e$te in $u%let, +a %i $i el $la+it ca $i $u%letul. Domnul este aproape de noi, numai daca noi Il cautam cu inima intru adevar. /)2# ,eci tot cel ce a$culta cu+antarea acea$ta $a na a7 uia$ca a pri#i Ipo$ta$ul Cu+antului $i $a in+ete e la Ace$ta toata reptatea. 6e3i, a$a ar $i tu, cel care #-a$culti, cel care prin na e7 e +ei #o$teni pe ,u#ne3eu, $i ai $a o1$er+i sufletul amestecandu-se cu Duhul Domnului . ,e aceea iti $pun5 la ce %el e putere $i e +re nicie tre1uie $a te a$e3i, )ca $a intele.i* cu# tre1uie $a-ti petreci +iata $i, cu# tre1uie $a te porti. Caci toate ace$tea iti $tau in putinta $a le %aci prin tine in$uti, ar tre1uie $a le e#on$tre3i )prin %apte*. A#in.

>

Cuvantarea III
Crestinii sunt straini 'e !u e "# Di-erite cate%(rii 'e crestini
")1# E4i$ta o lu#e ne e$a+ar$ita $i alta e$a+ar$ita. Multe in$u$iri are lu#ea cea ne e$a+ar$ita, iar unele $e a$ea#ana cu cele ale lu#ii e$a+ar$ite $i +e$nice. E4i$ta in cea e aici un palat $i un i#parat i#1racat in por%ira $i incununat cu o coroana in pietre pretioa$e, apoi $lu7itorii lui in care unii pa3e$c palatul, altii $unt nalti %unctionari i#periali $au titulari ai %eluritelor %unctii pu1lice $i altii in alte e#nitati, in+e$#antati in$a $i ace$tia in "aine $tralucitoare $i e pret. Si in cer e4i$ta un palat i#parate$c in care I#paratul 2ri$to$ e$te in+e$#antat in por%ira i#paratea$ca. Acolo Ii $lu7e$c curteni ai palatului, co#iti $i e#nitari, i#1racati $i ei intr-o $la+a a$e#anatoare $i purtan coroane e pietre $cu#pe, precu# 3ice5 ""us-ai pe capul sau cununa de pietre scumpe##. ")2. E4i$ta pe pa#ant ra31oinici $i $trate.i )co#an anii*, care $-au co#portat 1ine pe tot parcur$ul luptelor 1iruin in #ulte ra31oaie, iar upa ter#inarea ra31oaielor au ri icat #ii e tro%ee0 $i tot aici, 7o$, $e .a$e$c #ulti 1ar1ati $i ra31oinici care au 1iruit pe ia+olul $i in.erii lui $i au %o$t a+an$ati in ran.. ")*# Sunt in palatul +a3ut al Ro#anilor oa#eni e inalta cin$te care $-au $u$tra$ e la orice %el e tul1urare $i e lupta, care n-au %o$t $iliti e ni#eni $a poarte ar#e ori $a participe la lupte. Ace$tia $unt cei care $e nu#e$c eunuci i#parate$ti, %iin onorati e orice o# $i iu1iti e acel i#parat. Unii poarta por%ira $i au ca $arcina $a-l in+e$t#ante3e pe i#parat0 altii ii uc ia e#a $au alta in$i.na i#paratea$ca. Tot a$e#enea $i in ceruri $unt 1ar1ati, care au %o$t onorati e catre i#paratul cere$c0 ace$tia-$ a e+arati eunuci, care au ie$it %a#eni $i curatiti in ra31oiul pacatului. Ace$tora le-au %o$t incre intate cetatile 1inecu+antate care au in $tapanire pacea $i o i"na )lini$tea* a+an in #ana lor purpura i#periala $i co#orile cere$ti. Ace$tia $unt intru totul $cutiti e ra31oi, train e-acu# inainte %ara .ri7i. ")+# E4i$ta aici in e4e#plul no$tru unii i$cu$iti in arte $i intelepti. Sunt, e a$e#enea $i intelepti, care $-au %or#at in intelepciunea u"o+nicea$ca e catre Atotinteleptul 2ri$to$. Ace$tia au i#1raca#intea lu#inoa$a $i o 1o.atie u"o+nicea$ca ce nu +a trece nicio ata . De aceea

lucrarea opera! crestinilor este mai valoroasa decat orice descoperire. #aci ei crestinii! lucreaza o opera dumnezeiasca pe care lumea n-o cunoaste. &# Ratiunea curatita 1'e pacat2 si ratiunea r(bita 'e trup
&3 ! # O ratiune $e eo$e1e$te e alta ratiune iar un o# e #ai e cin$te ecat altul. Si #i $e pare ca toate realitatile +a3ute $unt opu$e $i $traine %ata e cele rationale. Si intr-a e+ar e4i$ta o #inte care calatore$te $i alear.a pana la cer inaintan pe calea .an urilor curate $i prin ace$tea atin.e cararile $i ru#urile pre.atite $%intilor in ceruri. Si e4i$ta o alta #inte care inaintea3a taran u-$e pe pa#ant $i ta+alin u-$e pe caile #la$tinoa$e ale po%telor trupe$ti. E4i$ta o #inte trupea$ca, ar $i-o #inte u"o+nicea$ca. ,i%era in$a #ult ratiunea u"o+nicea$ca e aceea trupea$ca. &)2# Tot a$a-i $i intre +ietuitoare. Cele inaripate 31oara u$or atin.an +a3 u"ul $i e$pican u-l printr-un 31or u$or, aerul in$u$i u$uran u-le, caci atunci, can 1at in aripi, ele atra. la $ine un curent e aer care le $u$tine $i le in$ote$te 31orul. ,ar ace$te 31uratoare, aca ar %i lip$ite e aripi $i tinute la pa#ant, c"iar aca ar ori $a $e-nalte in +a3 u", n-ar reu$i. Tot a$a $tau lucrurile $i cu #intea care $-a curatit ) e pati#i* $i-a pri#it aripi u"o+nice$ti0 ea $e ri ica la cer cu tot elanul, %iin atra$a e aerul u#ne3eie$c, pe can #intea ani#ala, $al1atica $i #ateriala nu poate $a ?

$e$i3e3e o ratiune #ai inalta $i or onata #ai inainte.

C# Puterea 'e a In'ura a a'evarati!(r crestini

C)!# Sunt $oiuri e po#i care nu leapa a %run3ele nici +ara, nici iarna, ci in orice anoti#p $unt in+e$t#antate $i i#po o1ite cu %run3ele lor. A$a $unt, e pil a, #a$linul, c"iparo$ul $i alti po#i a$e#enea ace$tora. Si, e a$e#enea, e4i$ta alti po#i care $e e3.ole$c, e$%run3in u-$e iarna. Ace$te e4e#ple $e potri+e$c $i cre$tinilor, caci a$t%el e po#i au %o$t #entionati $i e Scriptura $i ace$ti po#i nu-$i pier nicio ata po oa1a $i #aretia %run3elor, nici can $unt clatinate e +anturi +iolente, nici can $unt 1antuite e $eceta, ci tot eauna $unt in+e$t#antate in $la+a ,u"ului. Acea$ta in$ea#na ce 3ice )p$al#i$tul*5 "... care rodul isi va da la vreme si $run%isul lui nu va cadea. Sunt in$a aliti cu #intea #ai u$uratica $i care, can $e i+e$c i$pitele cu iernile $i %urtunile lor, $e $la1e$c atat e #ult, ca nu #ai pot tine piept, nici $a #ai $tea neclintiti.

D# Necesitatea unei (ptiuni cate%(rice

D)1# A$a ar, cei in u"o+niciti la #inte $unt u$#ani ai pro1le#elor #ateriale )lu#e$ti*. Sa o1$er+a# ca +ietuitoarele care traie$c $i cre$c in apa, nu-$i pot uce traiul pe u$cat, caci, e in ata ce-au %o$t $coa$e in apa, #or, in +re#e ce +ietatile ran uite )$a traia$ca* pe u$cat, ace$tea $e %ere$c e #e iul ac+atic, caci ele ete$ta a anci#ea )apelor*. Tot la %el $i crestinii, cand sunt afectati si atrasi in treburile acestui veac, atunci ei sunt lipiti de ele si par ca unii ce se ineaca . Ace$ti oa#eni trupe$ti, can para$e$c cele #ateriale $i +re#elnice, in reptan u-$e $pre cele u"o+nice$ti, aca #ai $unt inca prin$i e $ituatii )#ateriale* care ii tul1ura, atunci $unt $tra#torati $i $u%ocati ) e ele*. ,e aceea $unt %oarte rari acei 1ar1ati )+ite7i*, care, cu ra1 are, $a uca lucrarea pana la $%ar$it. Ace$tora in$a le tre1uie #ulta in ra3neala $i putere e patrun ere, #ai ale$ in +re#ea e acu#, ca $a-L roa.e pe ,u#ne3eu )$pre a-i a7uta*. D)2# ,upa cu# cele #ai iuti intre pa$ari, atorita 31orului lor u$or, $e inalta #ai pre$u$ e cur$ele )ce li $e-ntin * $i-$i 1at 7oc e initiati+a +anatorilor, tot a$a $i acel )cre$tin* cu #intea +ioaie $i cu o rapi a putere e patrun ere a .an urilor, $capa e atacurile cur$elor intin$e e ia+oli. Intr-a e+ar #ulte u"uri )rele* napa e$c a$upra $u%letului $i atra. $pre ele tot ce $e #i$ca pe pa#ant, apoi +ata#a #intea, o ocupa $i-o tul1ura. ,e aceea crestinul trebuie sa fie ca un atlet si ca un luptator. D)*# Ia $a lua# $ea#a la un $train care nu cunoa$te ro$tul cetatii $i care a pri1e.it intr-o cetate #ult %ra#antata $i %oarte populata. Ace$ta, aca i$i a $ea#a e lip$a lui e e4perienta $i e $la1iciunea $a, 1ate ru#urile $a caute un $tapan e4peri#entat, care $a %ie in $tare a in eparta acea$ta +iolenta a .loatelor. Atata +re#e cat el ur#are$te in ru#ul $au $a $e arunce la picioarele unui protector i$i tine ru#ul rept. ,aca in$a e$te atra$ e altce+a, in pricina nepa$arii lui, atunci $e la$a tarat e #ulti#ea acelei cetati. Si a$t%el, epartan u-$e e $copul $au, $e ratace$te $i $e lip$e$te e in$a$i $i.uranta lui. ,ar aca i#potri+a, $e $tra uie$te, i$pretuie$te .reutatile, $i-$i incin.e #i7locul cu putere, el rupe incercuirea in%iptuita e #ulti#e $i $e ata$ea3a e protectorul $au, 1ene%iciin e $i.uranta lui. D)+# La %el $e-nta#pla $i cu $u%letele oa#enilor5 ele au %o$t enu#ite cu ter#enul .eneric e cetati ale lui ,u#ne3eu. In cuprin$ul ace$tora %or%ote$c #ari a.lo#eratii e u"uri, in pietele #intii $i ale ini#ii $unt nu#ero$i cu.etatori, i$cutan intre ei. Ace$tia in$a au in %ata lor ca $tapan $i aparator pe In$u$i 2ri$to$, a #arui menire este de a imparti mari vrednicii . ,e aceea $u%letele ace$tea cu.etatoare tre1uie $a ai1a #ulta in ra3neala $i un cura7 e lupta ca al celui a%lat in i$perare, nu#ai a$a +or reu$i $a i#pra$tie $i $a eparte3e 3ar+a #ulti#ii care $e i#1ul3e$te a$upra lor ca a$t%el $a le 1iruia$ca, el re+enin in $anul 1inecu+antat al lui 2ri$to$, a Caruia e$te $la+a in +ecii +ecilor. A#in.

Cuvantarea IV
Saracia este a'evarata inte!epciune si traire in .rist(s
"# Stat(rnica sa!as!uire in cetatea care 'urea,a vesnic
")1# Toti cei care au ie$it in lu#e, care iu1e$c $aracia $i $unt $traini e unirea trupea$ca $i e toate rautatile ce $e +a in lu#e, cei care i$pretuie$c $la+a $i ceea ce pare a %i #are in acea$ta +iata, ra#anan in$a neclintiti in $aracie $i ru.an u-$e ,o#nului, toti ace$tia au pre3enta in %ata o 1una +i3iune a lucrurilor, propunan u-$i un $cop %oarte 1un $i prielnic +irtutii. Ace$tia $e $ar.uie$c eci $a intre in cetatea cea $la+ita a $%intilor, in cla irile $i ca$ele ne%acute e o#ene$ti #aini. Si %iin ca #intea ace$tora e$te in reptata $pre realitatile in acele $ala$e cere$ti, ca $i cu# ar %i intrat e pe acu# in ele $i ar %i %o$t $la+iti $i %acuti #o$tenitori ai acelora, a$a $unt pre3ente in ei ace$te realitati u"o+nice$ti, atorita planurilor lor %ru#oa$e $i $copului ur#arit, e$i $unt inca in trup. Si acea$ta pentru ca atata +re#e cat petrec in +eacul ace$ta, ei $unt in$u%letiti e a+anturile ca e-acu# au intrat in cetatea, "al carui ar&itect si %iditor este 'umne%eu. ")2# Intr-a e+ar ca$ele con$truite e oa#enii ace$tui +eac $e-n+ec"e$c $i $e ruinea3a cu ti#pul, %iin ca n-au o te#elie $oli a $i neclintita. Si acea$ta intrucat la $%ar$itul ace$tei lu#i toate lucrurile $i 3i irile in lu#ea acea$ta +or. %i i$tru$e upa cu# $-a $cri$5 "(erul se va in$asura ca o carte (de pergament) si pamantul va trece. A$a ar, un e +a %i $la+a $i un e #aririle ace$tei +ieti, atunci can intr-o clipa toate $e +or i$tru.e/ Stran.e-#i 1o.atia, aurul, ar.intul, 1unurile, toate po oa1ele $i $tatornicia care a 1o.atie $i apuca-te $a 3i e$ti un ora$ cu toate cele e tre1uinta5 intelepciune, $la+a, +re nicie, putere $i toata %ala lu#ii e aici, %a un %el e 3i al cetatii. Can +ei ter#ina toata cetatea, ai $a con$tati ca cetatea nu are nici o urata, nici nu-i trainica. Iata $i te#eliile $i 3i urile $unt $urpate $i $e ara#a, $i tot ce-i in cetate $e e$co#pune $i i$pare. A$a ca toata %elurita $tralucire a ace$tui +eac e$te intr-un continuu proce$ e $cur.ere $i i$paritie.

&# 4i'irea sa -ie pe stanca5 nu pe nisip

&)1# ,ar +oi %aceti cu# e 1ine, 3i in con$tructii ura1ile care nu pot $a $e pra1u$ea$ca, caci ati a+ut .ri7a $a-i puneti te#elia pe piatra, iar te#elia cla irii a$e3ata pe piatra nu ca e nicio ata. ,e aceea 3ice Scriptura5 "Imparatia cerurilor este ca un om intelept, care a sapat, a $acur santuri adanci si a pus temelia pe piatra, iar cand suvoaiele s-au abatut peste ea, cand $urtunile au lovit-o, ea n-a ca%ut, $iindca avea temelia pe stanca. &)2# ,ar cu# $unt ace$te con$tructii ne%acute e #ana o#enea$ca/ Ace$tea ainuie$c in $u%letele cre incioa$e, care iu1e$c pe ,o#nul, caci $unt 3i ite e i$cu$itul Ar"itect, e Ii$u$ 2ri$to$ pe piatra care e$te In$u$i ,o#nul, pe cu+antul Lui cel 3i itor, pe u#ne3eia$ca Lui putere, pe S%antul ,u". $i care sunt pietrele- Sunt cu.etele curate $i 1une ale %irii e la inceput, cea a lui A a#. Ace$te cu.ete $unt a$e#anate cu piatra cerea$ca. Pe piatra acea$ta $i upa #a$ura ei, $-a intre1uintat la 3i ire $i te#eluirea ace$tor con$tructii. Ce ne $pune Scriptura )in ace$t $en$)) ""ana ce vom a*unge la starea barbatului desavarsit, la masura varstei depline a lui +ristos". &)*# E4i$ta in$a $i-o alta con$truclie, aceea 3i ita pe ni$ip. Acea$ta con$tructie $unt $u%letele pacatoa$e, ratiunile o#ene$ti, acele $u%lete care $e a%un a in pati#ile trupului. Ace$te $u%lete $unt 3i ite pe te#elia .an urilor rele, pe u"ul ia+olului. Si care-i $unt pietrele/ Sunt .an urile rele, care iu1e$c placerile pacatoa$e.

('

C# $upte!e si rasp!atiri!e ce!(r 'repti

C)!# Sa ne re%eri# #ai eparte la cei care-n ti#pul e %ata 1at la u$a, incre intati %iin in cu.etele lor ca e4i$ta, pe e alta parte, realitatile ) u"o+nice$ti* care $unt #ult #ai e orit. Ace$t %el e per$oane +a cu oc"ii #intii cu# $e ruinea3a $i $e e$%ac le.aturile ace$tui +eac5 intuie$c, e a$e#enea, ca intr-o 3i $e +or e$%ace $i le.aturile trupurilor0 cu.eta #ai pro%un a$upra ruinarii $i .olirii o#ului e 1o.atia +a3uta $i ca ur#are $e e3.u$tea3a e toate cele +a3ute. Me itea3a, e a$e#enea, la oran uirea pacato$ilor $i la %elurite pe ep$e ce li $e +or a, $tan #ereu cu .ri7a $i cu tea#a, ar intarin u-$i $u%letele $a nu $e pra1u$ea$ca in ."eena $i a$a $a a7un.a la c"inuri. C)2# Ba #ai #ult, i$i $c"itea3a-n #inte cetatea $%intilor, #aretiile ei, pe $%intii no$tri, pe pro%eti, pe apo$toli, pe #artiri0 pri+e$c %ru#u$etile cere$ti $i $la+a u#ne3eia$ca ce in+e$t#antea3a pe $%inti rept ra$plata pentru con$ec+enta lor "otarare )calau3itoare*. Si, ace$tia, %iin inca in lu#ea acea$ta, $e 1ucura e ace$te 1unatati ca $i cu# $-ar a%la acolo. Si in ti#p ce $e in eletnice$c cu a$t%el e cu.etari, lor li $e pare ca $unt la Tatal lor cel cere$c, %iin ca e can ei $unt intru acea$ta inaintare )in +iata u"o+nicea$ca*, au a#utit inlauntrul lor $i cele 1une $i cele rele. Ace$tia inaintea3a ra31oin u-$e cu raul $i ceran #ereu ar#e e la Tatal lor cel cere$c. Caci atorita Ace$tuia ei $-au luptat, au ca$ti.at 1iruinta $i "au stins sagetile cele aprinse ale pacatului. C)*# ,e aceea un e patrun ace$tia, in.erii ore$c #acar $a pri+ea$ca. Pri#e$c pe capetele lor cununi e cin$te, iar in.erii incep $a $e intre1e intre ei5 cine $unt ace$tia, care $-au in+re nicit e atata $la+a $i e a$e#enea cununi, caci au %o$t u$i in locuri #ai e cin$te ecat noi/; Si-i la#ure$te pe ei ,o#nul5 upa reptate $unt #ai e cin$te ecat +oi, caci ace$tia $unt cei care, pentru nu#ele Meu $i care, pentru porunca Mea au ie$it in tu#ultul lu#ii ace$teia, e+enin $araci )cu $ituatia lor #ateriala*, 1at7ocoriti, luati in era ere e lu#ea e pe pa#ant0 ace$tia au eclarat ra31oi lui $atana $i $-au luptat i#potri+a ei, ar ei n-au putut %i 1iruiti5 ei Mi-au $lu7it, ne+oin u-$e $i a+an oc"ii inlacri#ati 3i $i noapte0 acestia au purtat pe umerii lor sarcina cea grea a crucii si suferintele *ele in trupurile lor. 6e eti, a$a ar ca pe a$t%el e $u%lete le a una ,o#nul in 7urul Sau $i le a uce Tatalui 3ican 5 Iata, Iti in%ABati$e3 %ecioarele cele %ara e pri"ana, care $-au $upu$ poruncilor Tale0 pri#e$te-le in 1ratele S%antului Tau ,u" $i in $anul lu#inii Tale celei 1inecu+antate. Caci in ur#a cu putina +re#e a# plecat la pa#ant .enunc"ii #ei $i oc"ii Mi $-au u#plut e lacra#i can a# 3i$5 ./arinte $finte, sfinteste-i si fereste-i de cel rau, ca ei sa devina una cu noi+. Si nu nu#ai in clipa acea$ta Te c"e#, $i nu nu#ai pentru ei Ma ro.. #aci daca indelunga Ta rabdare a pastrat e0istenta acestei lumi, a facut aceasta pentru cei care aveau sa-Ti devina slu%itori si sa le fii binevoitor; acestia vor plini 1iserica cereasca si vesnica pace in Imparatia cerurilor. C)6# lar Tatal Se 1ucura e ace$tia 3ican 5 !osteniti Imparatia cerurilor, care voua s-a pregatit". ,u si 2iul *eu vom fi cu voi un singur Duh si o singura comuniune . Si
Tatal +a con uce a$e#enea $u%lete la o i"na, la $la+itele tronuri $i la %ericire. Iar ceata in.erilor pa3itori +a #arturi$i pentru ei5 ce con itii .rele au a+ut can $e luptau, $taruin in lupta, can in$i$i in.erii pre3entau ,o#nului ru.aciu nile lor, po$tirile $i pri+e."erile.

D# Nev(it(ru! crestin trebuie sa)si 'uca traiu! in saracie precu

D( nu!

D) 1 # ,e aceea, aca +eti petrece in $aracie, atunci +eti atra.e $pre +oi 1o.atia ) u"o+nicea$ca*. In+atan trupul +o$tru $a oar#a pe ce+a tare, $a-$i plece .enunc"ii la ru.aciune, +eti %i #ult #ai +re nici e cin$te ecat cei ce traie$c in purpura. Or, acei care petrec in purpura nu $lu7e$c pe ,o#nul-,u#ne3eu, pe can +oi, prin a$pri#ea +ietii $i prin "rana +oa$tra $i#pla, +oi $a+ar$iti un act e a orare $i $la+ire a lui ,u#ne3eu. 6e eti in$a, ca tot $taruin in $aracie $i in lip$uri, $a nu cu#+a $a +a pier eti ra+na. Sa a+eti ca pil a $i ca $cop pe In$u$i ,o#nul, care a$t%el a $tra1atut calea ace$tei +ieti. ((

D)2# Can $u%eri cu trupul $i o1o$e$ti, a u-ti a#inte e trupul ,o#nului, cu# a %o$t lo+it e Pilat $i cu# a o1o$it in calatoriile Sale. Can iti lip$e$te ce+a, a#inte$te-ti ca ,o#nul, Creatorul 3i irilor, +enin pe pa#ant, a 3i$5 Vulpile au vi%uini si pasarile cerului au cuiburi, iar ,iul omului nu are unde sa-si aplece capul si sa se odi&neasca. Can #er.i pe 7o$, a#inte$te-ti ca $i picioarele ,o#nului erau pra%uite e #er$ul tot eauna pe 7o$, a%ara e o $in.ura ata, can , $pre a i#plini pro%etia, S-a a$e3at pe a$int. Can ti $e u#plu oc"ii e lacri#i, .an e$te-te ca ,o#nul a plan$ ca erea ta, ru.an u-Se catre Tatal cu .la$ #are $i cu 1el$u. e lacri#i, ca tu $a %ii i31a+it in #oarte. Can ra e tine oa#enii, a#inte$te-ti e pal#ele $i $cuiparile pri#ite e El, ra#anan a$t%el in $#erenia ta launtrica. Sa $tii in$a ca aca te culci pe pa#nat ace$ta nu-i #ai tare )pentru trupul tau*, ecat coroana ce I S-a pu$ ,o#nului pe cap. D)*# ,upa cu# la nunta unui 1o.ata$ in lu#ea a$ta, un e alear.a poporul $i toti in cetate, in$otitorii roie$c in 7urul #irelui $i a #ire$ei, tot a$a alear.a $i 1i$erica cerea$ca $i toti in.erii $i cetele $%intilor $e 1ucura, $i $e $una cu tro#petele, $i $e canta cu c"itara, la +e erea Mirelui $i a #ire$ei, a ica a sufletului care s-a unit cu *irele ceresc. D)+# ,upa cu# in ti#pul +erii %iecare tra.e na e7 e $a $ecere ceea ce a $e#anat inainte $i $a pri#ea$ca e la pa#ant recoltele, tot a$e#enea, aca +reunul a a.oni$it ce+a prin #unca lui in ti#pul +ietii, acea$ta a.oni$eala #er.e inaintea lui in I#paratia cerurilor pentru ca e4i$ta cre$tini in cu+ant )cei ce oar .raie$c* $i cre$tini prin lucrare )cu %apte 1une*. Sa ne ru.a# eci ca, toate cu+intele ro$tite e noi $a $e in eplinea$ca in lucrare $i putere potri+it cu eplinele lor $en$uri. Caci e4perienta )lucrarii* e$te #ult #ai $i.ura $i e+i enta ecat cea care $e re uce la $i#ple cu+inte. Sla+a in urarilor lui 2ri$to$ $i #ilei Sale ne$%ar$ite in +ecii +ecilor. A#in.

(&

Cuvantarea V
"'evaratu! crestin este un barbat 'u7(vnicesc
"# Necesitatea sc7i barii ra'ica!e a vietii
")1# Ani#alul ran uit $pre "rana oa#enilor tre1uie $a %ie intai 7un."iat, apoi 7upuit e pielea paroa$a $i upa aceea, e$pican u-i-$e pri#a e$partitura a $to#acului $e $coate "rana ru#e.ata intr-ace$ta, $e curata cu apa acea$ta ca+itate, $e $pala e #ur ariile e acolo0 #ult #ai elicat ar $i #ai .reu e$te in$a can tre1uie $a $e u#1le la a oua ca+itate a a1 o#enului care contine $i a$cun e in oiturile, inte$tinele $pre a %i curatate $i e a1ia upa toate ace$te lucrari carnea pu$a la %oc e+ine placuta la .u$t $i $er+e$te $tapanului ca "rana $i upa plac. ")2# Tot a$t%el $i cre$tinul care $e retra.e in lu#e $i e+ine ca #ort %ata e pri#a $i reaua lui +iata0 $e e31raca e lu#ea cea cu par $i cu $an.e. In acela$i ti#p in$a, el are inauntru re3i uurile rau #iro$itoare care $unt cele #ai %ine $i #ai alunecoa$e, $i, e a$e#enea, #ai .reu e ina1u$it. ")*# Tre1uie a$a ar ca, o#ul care in ra3ne$te $a %ie un 1un cre$tin, $a $e poarte ca un #ort %ata e relele ace$tei lu#i, $pre a $e in.ri7i #ai e+re#e e +ietuirea lui cre$tina, $i upa aceea $a $e e31race pe ina%ara e lu#ea acea$ta ca e o piele paroa$a, o+e in , prin retra.ere e$a+ar$ita, lepa area totala0 $i, upa aceea, o ata cu e$c"i erea launtrica pentru a-l cerceta "arul cel u#ne3eie$c, el $e curata pe inauntru e re3i uurile .an urilor rele, cui1arite in ini#a. Si acea$ta )curatire* $-o aplice intr-a#an oua irectiile5 a$upra pati#ilor +a3ute $i a$upra celor $u1tile care aluneca )in toate parlile*. A1ia atunci, #i$tuit e cere$cul %oc al S%antului ,u", el +a lepa a toata cru3i#ea +ointei lui $i +a $u%eri intrea.a $i e$a+ar$ita tran$%or#are care-( +a %ace placut $i in $tare $a $e in%ati$e3e la #a$a cerea$ca ca )a$t%el* $a %ie pe placul I#paratului cere$c. A$a +a e+eni ace$ta #o$tenitor al I#paratiei cu# $-a 3i$ e ,o#nul in E+an."elie5 "!ancarea !ea este sa $ac voia (elui ce !-a trimis pe !ine si sa implinesc lucrul -ui. ")+# O inioara, in Le.ea +ec"e $e cerceta cu .ri7a oaia. Si can era .ata 7un."ierea $i ur#a $a %ie a u$a 7ert%a, $e un.ea ani#alul cu .ra$i#ea lui topita la %oc $i a$t%el $e a ucea lui ,u#ne3eu ca o ar ere e tot cu #irea$#a placuta. Acu#, 2ri$to$, #are Ar"iereu cere$c, cercetea3a cu atentie $u%letul care +rea $a $e o%ere pe $ine in$u$i, i#preuna cu trupul, ca o 7ert%a +ie $i $%anta placuta lui ,u#ne3eu0 aca are .ra$i#ea ,u"ului S%ant, a.oni$ita prin in$u$irea %ru#oa$elor $i 1unelor le.i ale in+ataturii "arului $i ale +irtutilor0 prin 2ri$to$, a e+aratul Ar"iereu, trecan -o prin %ocul cel u"o+nice$c, o in%ati$ea3a real#ente ca o ar ere e tot $i ca o 7ert%a +ie, %iin ca a $ocotit-o +re nica e a intra in $tapanirea 1unurilor +e$nice.

&# "'evaratii in'ru at(ri 'u7(vnicesti

&)1# Tre1uie, a$a ar, ca %iecare, in toata +re#ea $i la tot lucrul, $a 7u ece, $i $a +eri%ice aca ace$ta traie$te upa cu+antul a e+arului $i calca pe ur#ele ,o#nului $au #ai 1ine-3i$, aca accepta $a %ie +eri%icat e 1ar1atii in u"o+niciti. 6a tre1ui )can i atul* $a caute #ereu pe acei )in ru#atori* care propo+a uie$c cu+antul a e+arului $i-l po$e a, cu# 3ice Apo$tolului $i in a e+ar. &)2# Caci upa cu#, an u-li-$e oa#enilor $a 1ea in #ulte potire, acelea a#e$tecate cu un +in placut $e eo$e1e$c e cele care contin nu#ai apa - caci acele a#e$tecuri e +in au .u$t, putere $i +e$elie celor care le 1eau -, tot a$a $i atunci can #ulti $e a apa cu .raiuri $i inteli.ente %elurite, $in.uri ace$tia $e 1ucura $u%lete$te cu 1ucurie cerea$ca $i acea$ta ii uce la o 1una pre%acere0 indrumatorii adevarati $unt cei care .raie$c in ,u"ul S%ant $i $unt placuti cu "arul, %acan $a ra$une .la$ul +iu al ini#ii, iar pentru a a apa #ulti#ea ei nu $e e au cu 1u3ele la %lecareli $i (8

cu+antari e$arte0 nu#ai unii ca ace$tia a uc in $u%letele a$cultatorilor puterea $i 1ucuria cerea$ca, pre%acan u-i a$t%el pe oa#eni $i con ucan u-i la o $%intenie a$e#anatoare )cu a lor*, aceea care e$te reala ro ire a "arului. &)*# ,e a$e#enea, tre1uie $a $e %aca o cercetare te#einica, precu# $punea#, ca )incepatorii* $a caute pe aceia care .raie$c in ,u"ul S%ant $i in a ancul unei ini#i care traie$te )cele in+atate*. ,e ace$tia $a $e alipea$ca, caci e la ei pot pri#i %olo$ul cel a e+arat $i upa ,u#ne3eu. Ace$tia $unt a e+aratii inteleplti, eoarece intelepciunea lor e$te in cele ale ,o#nului $i nu in cele ale lu#ii. ,e$pre ace$tia $-a 3i$5 'aca ve%i un intelept, mergi in %ori ca sa-l gasesti si sa tocesti pragul de la usa casei lui" caci cu ti#pul cei care li $e $upun pot $a li $e a$e#ene, aca $taruie$c lan.a ei.

C# &(%atia aparenta si cea rea!a

C)1# Intr-acea$ta lu#e $unt #ulti care etin o #are cantitate e aur, ar nu $unt +a iti tuturor, ci in oc"ii a cat #ai #ulti cu putinta, ei uc o +iata #o erata, %ara $a $e tru%ea$ca in +reun %el cu proprietatile lor, cu cla irile, cu #o1ilierul, cu ca$nicii-$lu7itori $i cu cire3ile e +ite. In %elul ace$ta ei pa$trea3a a$cun$a co#oara lor $i in eplina $i.uranta. ,ar e4i$ta #ulti, care n-au nici un %el e aur ar care, prin talentul lor e a e$crie #ulte %eluri e ca$e $i #o1ila in ele, la$a i#pre$ia ca au #ult aur. In %elul ace$ta 3apace$c a$cultatorii cu parutele lor 1o.atii con$i eran u-$e ei in$i$i 1o.ati, in ti#p ce ei $unt $araci $i ne+oia$i. C)2# Tot a$e#enea $tau lucrurile $i printre cre$tini5 unii au 1o.atia "arurilor ,u"ului S%ant lucrator intru putere, ar nu arata la toti, ci $e tainuie$c pe ei in$i$i, purtan u-$e %oarte #o e$t in toate, ca $i can n-ar +rea $a $e $tie cine $unt. E4i$ta in$a $i altii care intr-a e+ar au +irtuti ) aruri e la ,u#ne3eu* precu#, po$tirile, +e."erile, retra.erea in lini$te, a+an cu+antul intelept, #ani%e$tan inca $i prin practici )cre$tine* $i o con uita a$e#anatoare. Ace$tia +or $a %ie perceputi ca u"o+nice$ti, ar le lip$ete lucrarea in putere a ,u"ului S%ant. C)*# ,aca +reunul, care tine a$cun$a a+erea $-apuca $a ea la i+eala o #ica parte in co#oara lui $i apoi cu acea$ta ar incerca $a cu#pere toata a+erea e la cel ce o %ace pe .ro3a+ul, con$i era u-$e 1o.at, ar, in %apt, nea+an ni#ic, #ulti ar %i $tupe%iati $i $-ar u#ple e .elo3ie contra lui0 cu# eo ata, a$a, 1ru$c a a unat atata a+ere e +re#e ce toti il $ocoteau $aracl/ ,e acu# )le.iuitorii* il pun la ta4e pentru $er+icii pu1lice $i la nu#eroa$e po+eri )%ata e $tat*. Mai #ult, "otii $i 1an itii il +or pan i 3i $i noapte $a-l o#oare $i $a-$i in$u$ea$ca ei 1o.atia. A$t%el, +or aparea in toate partile pri#e7 ii, pa.u1e $i $uparari nepre+a3ute. Si toate ace$tea pentru ca el nu pri#i$e inca e la I#paratul, a ica e la S%antul ,u" e#nitatea $i puterea. C)+# ,e aceea, o#ul c"i13uit, care a$cun e o #are cantitate e aur, ar care n-a pri#it incre intarea o%iciala, ace$ta i$i tainuie$te 1o.atia cu cea #ai #are .ri7a, e tea#a $a nu %ie cuno$cuta celor #ulti, $a $tarnea$ca .elo3ia $i a$t%el $a %ie atacat, pier3an u-$i o ata cu 1o.atia $i propria +iata. ,aca in$a el a pri#it in #ana i#paratului e#nitatea $tapanirii ace$teia $au puterea )a$upra ace$tei 1o.atii*, un a$t%el e o# nu #ai are a $e te#e, c"iar aca i $-ar a pe %ata 1o.atia co#orii $ale. Mai #ult, el $-ar $la+i cu acea$ta, a.oni$in terenuri intin$e $i ri ican cla iri i#punatoare $i ele.ante, o1an in inca, prin acea$ta co#oara, #ulti#e e $lu.i $i #ii e ani#ale %elurite. Nu #ai are a $e te#e e atacurile 1an itilor, eoarece a pri#it e la I#paralul puterea $a1iei i#potri+a uneltitorilor $i rau%acatorilor0 a$t%el, atorita e#nitatii $ale, el a una $i #ai #ulta 1o.atie pe$te 1o.atie, iar atorita tuturor ace$tor 1unuri el a$ea3a aur pe$te aur pana e+ine un %oarte #are 1o.at, putan a7un.e la un 1el$u. ne#aiau3it.

(9

D# Prin tainuirea 'aruri!(r5 se p(ate a0un%e !a 'ra%(stea 'esavarsita

D)! # A$a-i $i cu cre$tinul care a e$coperit in $ine un ar u"o+nice$c $i $e 1ucura launtric e #an.aierea pe care i-o a uce ace$t ar. Ace$t cre$tin $a a$cun a cu .ri7a in $ine #an.aierea ,u"ului S%ant $au cunoa$terea tainelor cere$ti. Caci aca $e +a %ali $au o +a %ace pe .ro3a+ul %ata e apropiatii lui, ace$ta $e +a e4pune in+i iei in partea rautatii, iar tal"arii ne+a3uti il +or 7e%ui pe a$cun$ )nu intere$ea3a in ce cau3a* pentru ca nu a c"i+erni$it cu# $e cu+ine arul pri#it $i ti#p e luni e 3ile nu +a #ai %i ran uit $a i $e incre inte3e c"i+erni$irea e la i#paratul cere$c a unei e#nitati u"o+nice$ti. Caci, c"i+erni$itorii tainelor lui ,u#ne3eu care pot cu a e+arat $a a7ute $u%letele $i au %o$t in$arcinati e ,u"ul S%ant )in ace$t $cop*, aceia cu toate ca $unt in po$e$ia 1o.atiei cere$ti $i propo+a uie$c cu autoritate, %ac ace$t lucru %ara lau aro$enie $i %ara $la+a e$arta. .'e aceea noi vorbim, spune /postolul "avel, nu asa ca sa placem oamenilor, ci lui 'umne%eu (are incearca inimile noastreC0 $i #ai 3ice )inca*5 DNoi vorbim inaintea lui 'umne%eu, intru +ristos. D)2# ,eci, cu o a$t%el e #are $#erenie tre1uie $a $e .ra1ea$ca cre$tinii $pre cele #ai 1une $i #ai #ari aruri ale ,u"ului S%ant, a%lan u-$e plini e o po%ta ne$atula pentru 1o.atia cerea$ca, caci nu#ai a$a +or %i in%o#etati $i in$etati e dreptatea, care este insasi desavarsita si neschimbatoarea dragoste. Fericitul Pa+el in ea#na $i incura7ea3a pe cei care au #ari aruri $a nu $e oprea$ca la acele aruri pe care le-a o1an it e la ,u"ul S%ant, ci $a $e tru ea$ca $pre a o1an i acel #are ar, c"e3a$, i#potri+a oricarei ca eri, care este dragostea desavarsita si nepieritoare a Duhului $fant . Caci, intr-a e+ar ace$t ) ar* cuprin e in $ine toate arurile, iar Apo$tolul a e$coperit ucenicilor $ai ca dragostea este totodata calea cea intru3 totul superioara. D)*# Caci, pentru cei care-au a7un$ la ace$t $ta iu, pati#ile rautatii $unt e$%iintate0 )cu# a e+ere$te Apo$tolul5 ca .dragostea nu pi%muieste, nu se tru$este, nu se poarta cu necuviinta, nu cauta ale sale, nu gandeste raul...". ,intr-ace$tia ta$ne$te %ara intrerupere $i %ara oprire i3+orul cel +iu al ,u"ului S%ant care +ine in a ancurile ,u#ne3eirii, upa cu# 3ice5 .(el care va bea din apa pe care i-o voi da, se va pre$ace-n el intr-un i%vor de apa, tasnind spre viata vesnica", care +a uce continuu #intea )$u%letul* $pre ne.raitele taine cere$ti $i-( +a inalta in $la+a in $la+a, in lu#ina in lu#ina, in taine in taine, in puteri in puteri, in o i"na in o i"na e ne.rait, in +irtuti in +irtuti, in lu#ini $upralu#e$ti in lu#ini $upracere$ti.

E# Nu te saturi nici('ata 'e a'evarata 'ra%(ste pentru Du ne,eu

E)1# Ocupata intru totul cu cele u#ne3eie$ti $i $u1li#e, .an irea ) i$cur$i+a* a unui a$t%el e $u%let $e .a$e$te #ereu ar3an e o ra.o$te u"o+nicea$ca $i e o orinta $u1li#a pentru inaltele %ru#u$eti ale $la+ei $i ale lu#inii ,u"ului S%ant0 acea$ta .an ire e$te ranita e o ra.o$te care nu $e $%ar$e$te %ata e Mirele cere$c $i - ca $a 3ic a$a - o dragoste nepasatoare fata de realitatile inferioare, caci ea e-acu# inainte pa$trea3a orinta $ta1ila catre realitatile $uperioare $i u#ne3eie$ti pe care cu+antul )o#ene$c* nu le poate $pune $i care nu poate %i la#urita prin .an ire. E)2# Si e$te a$e#eni unui %iu e i#parat $au unei %iice cre$cuta in ra$%atare $i care arunca o1iectele pretioa$e e la parinti $i incepe a cauta ceea ce e$te e $i #ai #are +aloare. ,e e4e#plu, in loc e-o %ar%urie e ar.int +rea una e aur0 in loc e-o "aina $tralucitoare $i e o ro1a pretioa$a e #ata$e $e in.ri7e$te acu# e +e$#inte i#po o1ite cu pietre pretioa$e $i 1ro ate cu aur0 in loc e un +in +ec"i $i %oarte 1un po%te$te unul $i #ai +ec"i $i #ai e pret. In orinta ei e ceea ce-i #ai 1un, ea i$pretuie$te $i ceea ce-i e #are pret, .a$in u-l pe acel lucru inainte ca pe unul o1i$nuit $i ceran parintilor $a-i ea ceea ce-i e $i #ai #are +aloare. E)*# Tot a$a sufletele intr-adevar imparatesti, can $-au in+re nicit $a o1an ea$ca ,u"ul i#parate$c $i #aret au pri#it in ele puterea neschimbatoare si vesnica a dragostei. Fiin ranite e o e$a+ar$ita ra.o$te, pentru Mirele cere$c $i nu le #ai intere$ea3a pati#ile rautatii, eoarece prin (:

#ulta o$teneala $i tarie cu lun.i a#anari $i upa o lupta u$a cu cre inta pana la $%ar$it au %o$t eli1erate e pati#i e In$u$i ,u"ul S%ant $i $e .a$e$c neincetat #i$cate $pre tainele cere$ti ale aceluia$i ,u". Ace$te $u%letele $unt atra$e intru totul e i+er$itatea %ru#u$etii u#ne3eie$ti cautan cu toata orinta ceea ce e$te $i #ai 1un $i #ai inalt. Acea$ta pentru ca ,u#ne3eirea ,u"ului S%ant are %ru#u$eti i%erite $i in%init nuantate, e ne.rait $i e necu.etat, pe care le e$tainuie $u%letelor +re nice ca $a le incante $i $a le aruia$ca 1ucurie, +iata $i o i"na. Ace$te )%ru#u$eti* intorc e la pa#ant $u%letele $%inte, "ranite e iu1ire in reptan u-le tot eauna #ai inten$ $i #ai aprin$e catre Mirele cere$c, ele aruin u-$e cu totul ra.o$tei pentru El. E)+# Su%letul cre$tin, e+enin parta$ la "ar, nu tre1uie eci, $a $e oprea$ca $i $a $e eclare pe eplin #ultu#it, ca $i cu# ar %i o1an it ce+a, ci $a-$i atintea$ca pri+irile la $copul e care +or1e$te Apo$tolul $i la care a# %acut re%erire. Ace$t $u%let tre1uie $a $e $tra uia$ca con$tant printr- o mare lupta si grea truda dusa cu credinta, spre a dobandi dragostea desavarsita care ne e$te %a.a uita $i care .inlatura $rica" cu# a $pu$-o Ioan. Ace$t $u%let tre1uie $a %ie tot eauna .$lamand si insetai de dreptate" $i $a con$i ere in toata +re#ea ca a1ia a pu$ inceputul. Acea$ta in pricina necuprin$ei 1o.atii a ,u"ului S%ant %a.a uit cre incio$ilor. Si atunci, $u%letul e+la+io$ are o a$a e #are orinta e 1unatatile $uperioare, ca nu +a pier e ceea ce a o1an it, ci +a pri#i pe cele ce nu le are inca. Cre$tinul nu tre1uie )$a %ie* ca un #ercenar $au $cla+, pan in oca3ii e a %u.i e #unca, ci $a $e poarte ca %iu $i #o$tenitor, $lu7in Tatalui cu tot e+ota#entul $i cu toata ar oarea lui pana la $%ar$it. Nu#ai a$t%el +a o1an i 1unatatile parinte$ti.

/# Crestinis u! super-icia! si a'(rarea in 'u7 si a'evar

/)1# Caci toate in +eacul ace$ta par $a $e 1ucure e +iata e la i#parat pana la cer$etor $i %iecare e$te con+in$ ca +ietuie$te. ,e co#pari in$a trairea in e$%atare a 1o.atilor cu cea a $aracilor, ai $a .a$e$ti o #are i%erenta, in raport cu placerea $i $cu#petea %eluritelor #ancaruri, a +inurilor, a celor e i#1racat, a aurului $i a ar.intului $i a tuturor celorlalte 1unuri )in care +ietuie$te 1o.atul* +ei con$tata ca $aracul ti-apare ca un #ort. Si acea$ta pentru ca 1o.atul nu pipaie cu #ainile ecat aurul, %ace $ocoteala 1anilor e aur, pe can $aracul, aca $cor#onin intr-un #or#an e .unoi, nar .a$i ecat un 1anut e ara#a, nu $e ru$inea3a $a-l $arute $i $a-( a une, eoarece e$te in #are #i3erie. ,aca pui alaturi +iata $aracului cu cea a 1o.atului, +ei .a$i ca )parca* nici nu e4i$ta in raport cu cel in ur#a. /)2# Tot asa se-ntampla si pe plan spiritual. Toti isi inchipuie ca sunt crestini daca

au marturisit credinta in Hristos si au cateva virtuti marunte; putini sunt insa adevaratii crestini, si anume aceia care sunt bogati in Duhul $fant!, aceia care se bucura de cereasca pofta a Duhului $fant si ale caror suflete sunt impodobite cu oda%diile harismelor ceresti, aceia pentru care crestinismul nu-i doar marturie in cuvinte si o simpla credinta doar de fatada!, ci crestinism inseamna puterea si lucrarea Duhului $fant; sunt aceia care, fara incetare pipaie cu mainile sufletului aurul ceresc adica acea cunoastere a tainelor Duhului $fant!; acestia sunt adevaratii crestini.
/)*# Caci, co#paran $ta iul ratiunii lor $i +iata $u%letului lor cu cea a altora, +ei .a$i #ulta eo$e1ire, ca intre cei +ii $i cei #orti. A$a-3i$ii 4morti. $e .a$e$c intr-o teri1ila $aracie $peci%ica u"ului lu#e$c, lip$iti e 1o.atia cerea$ca, intr-o eplina in+al#a$eala #intala in cau3a pati#ilor, a1ia putan $a-$i #ai .a$ea$ca in ei ni$te cu.ete 1une printre #ulti#ea celor rele. Ace$tia lance3e$c atunci can $unt $tapaniti e acea$ta $aracie )a celor 1une* $i $e #ultu#e$c cu "aina $aracacioa$a a cator+a #aruntele +irtuti, %ara $a ai1a in $tapanire %eluritele lucrari ale ,u"ului S%ant, care $unt u#ne3eie$tile +irtuti. A$t%el ,o#nul +a arata cat e$te e mare deosebirea intre adevaratii (=

inchinatori si multimea care pare ca adora pe Dumnezeu, inchinandu-se "ui doar superficial si cu totul la aratare, %ara, $a i $e-nc"ine in u" $i A e+ar, in$u$i ,o#nul 3ice5 .Intr-adevar; vine ceasul si acum este, cand adevaratilor inc&inatori se vor inc&ina 0atalui in du& si adevar; caci ast$el de inc&inatori cauta "arintele (ceresc). 'u& este 'umne%eu si acei care I se inc&ina trebuie sa i se inc&ine in du& si adevar. El )2ri$to$* %ace, a$t%el, eo$e1ire intre )#e#1rii* curatiei cere$ti, a$a ar cei care $unt 1o.ati in ,u"ul S%ant $i cei care tran a+e$c in .roa3nica nenorocire a pacatului, ar care cu.eta ca $unt in +iata )cea cre$tina* atorita #arturi$irii e cre inta in 2ri$to$, cu toate ca nu po$e a 1o.atia $i.ura a +ietii $i nici puterea lucrarii ,u"ului S%ant.

8# &(a!a va,uta si pr(-un,i ea rau!ui

8)!# In ceea ce pri+e$te %unctionarea +a3uta a trupului toti o +a la %el, ar, la unii ace$ta e$te $anato$ $i %ara +reun cu$ur, iar la altii e$te $u%erin $i cu rani. Ba #ai #ult, c"iar intre cei 1olna+i trupe$te $e con$tata o #are i%erenta5 unii $u%era e +ata#ari la +e ere, pe can altii, %ara +ata#ari +i3i1ile, au in or.ani$#ul lor tre#uraturi in$pai#antatoare, care nu le in.a uie $a $e #i$te. La pri#a +e ere or.ani$#ul pare $anato$, ar $u%erintele $i tul1urarile e %unctionare arata ca raul )1oala* e$te #ult #ai periculo$ $i #ai ane+oie e +in ecat ecat al 1olna+ului cu rani +a3ute. Cel cu rani +a3ute, aca #er.e la #e ic are o .ra1nica +in ecare, pe can a%ectiunile a$cun$e ale trupului, toate, $unt #ult #ai periculoa$e $i #ai .reu e +in ecat ecat +ata#arile +a3ute. 8)2# Tot a$a $e inta#pla $i cu cre$tinii. Toti cre ca $unt $anato$i ) u"o+nice$te* atorita cator+a +irtuti, in ti#p ce launtric $unt pra a unor .roa3nice pati#i a$cun$e0 altii, $cla+i ai unor pacate +a3ute $unt o$an iti $i i$pretuiti e un #are nu#ar e in$i cu# era +a#e$ul i$pretuit e %ari$eu. ,ar aca cei ) e %elul +a#e$ului* $e in reapta $pre a e+aratul #e ic, a ica la 2ri$to$, apropiin u-$e e El, ace$tia pri#e$c in ata ca $i pri#ul )+a#e$ul*, a$a, cu# 3ice ,o#nul ca +a#e$ul $-a intor$ in reptat, iar nu %ari$eul. 8)*# Intr-a e+ar, cei )a$e#anatori +a#e$ului* nu $unt in o#ul inlauntru ca cei 1antuiti e pati#i a$cun$e, precu# $e#etia, in.a#%area, in%i elitatea, or.oliul, lau aro$enia, ipocri3ia, $la+a e$arta, la$itatea, .an uri ru$inoa$e $i tot ce $e a$ea#ana cu ace$te )pati#i*. ,e alt%el $i $ta $cri$5 .1mut se uita la $ata. 'umne%eu priveste inima. Re3u#an , +oi $pune ca $e a$teapta e la noi ca o#ul a$a $a %ie pe inlauntru upa cu# e$te pe ina%ara, cu a7utorul u#ne3eie$cului "ar $i cu lupta $u$tinuta e in$u$i li1erul $au ar1itru. Atunci e$te +re nic $a e+ina #o$tenitorul i#paratiei intru 2ri$to$ Caruia ii e$te $la+a $i puterea in +ecii +ecilor. A#in.

(>

Cuvantarea VI
Dreptatea interi(ara este c7ip a! !ui .rist(s si reint(arcerea !a Du ne,eu
"# N(u! Testa ent este !e%ea Du7u!ui S-ant
")!# Noul Te$ta#ent, Le.ea ,u"ului, cea in$cri$a in ini#a, aceea care #ai inainte a %o$t +e$tita e pro%eti, acea$ta e$te le.ea atorita careia $u%letul poate a roa ele reptatii $i traie$te intru ,u#ne3eul +ietii +e$nice.

&# Renasterea 'in Du7u! 1S-ant2

&)!# ,aca cine+a n-a pri#it e ta ,u#ne3eu "arul )a ica ener.ia u#ne3eia$ca* $i aca n-a na a7 uit $i nici n-a pri#it arul S%antului ,u", acela a 3a arnicit planul lut ,u#ne3eu $i a ta.a uit lucrarea intre.ii )S%intei* Scripturi. ,aca n-a in+e erat ener.ia )"arul i+in*, acela e$te pra a inc"ipuirilor, e$te in$trainat e cerea$ca 1i$erica a celor intai na$cuti, n-a a7un$ in co#uniune cu $u%letele reptilor $i a celor ce $-au e$a+ar$it, nu $-a unit cu Ieru$ali#ul cel e $u$. Ace$ta nu $e inc"ina Tatalui in u" $i a e+ar. Acela in care )inca* nu locuie$te ,u#ne3eu, nici nu-( cunoa$te pe ,u#ne3eu, caci 3ice ,o#nul5 DAcea$ta e$te viata vesnica, ca sa te cunoasca pe 0ine unicul si adevaratul ,u#ne3euC, $au .(eea ce este nascut (2$antul) 'u&, du& e$teC0 $i iara$i5 Dna$terea cea e la 'umne%eu" pa3e$te .pe acela si cel viclean nu se atinge de el. C &)2# Aceia in$a care nu au na$terea e $u$ +or $a puna acoperi$ ca$ei, %ara $a ai1a te#elie. Fara #a#a un %iu nu $e na$te pe lu#e $i %ara )unirea 1ar1atului cu %e#eia* nu $e pot na$te %ii0 tot a$e#eni %ara na$terea e la ,u"ul S%ant ni#eni nu e+ine Fiu al lui ,u#ne3eu, $i, ne%iin %iu al lui ,u#ne3eu nu intra in +iata +e$nica. D(aci cati se lupta (e3ersea%a) in 'u&ul lui 'umne%eu, aceia sunt $ii ai lui 'umne%eu". O ca$a care $e 3i e$te are ne+oie e te#elie. Ni#eni nu 3i e$te pe ni$ipul $i#plu, ci #ai intai $e inlatura tot ni$ipul $i $e $apa in a anci#e, iar apoi $e a$a3a te#elia pe $tanca a$a %el incat cla irea $a ra#ana neclintita can iarna +or +eni %urtunile, +alurile )#arilor* $i $u+oaiele apelor. Iar cei care 3i e$c oar pe ni$ip, $e o$tene$c in 3a ar. &)*# A$t%el $u%letul iu1itor e a e+ar, +ran $a-$i 3i ea$ca ca$a a lui upa cu+antul ,o#nului, nu +a 3i i pe ni$ipul relelor rationa#ente )$ocoteli* ale pacatului, ci +a $apa $i +a a anci, tain ratiunile ni$ipoa$e $i pri#e7 ioa$e ate relelor, pe cat e$te cu putinta, pana ce +a .a$i ratiunile $oli e $i e neclintit ale cre inteilui 2ri$to$, pana ce-L +a .a$i pe 2ri$to$. Stanca cea a e+arata pe care portile ia ului nu o +a 1irui. Si a$t%el 3i e$te atorita 1unei lui +ietuiri, caci are ini#a curata, con$tiinta 1una, cre inta ne%atarnica, cu# $pune Apo$tolul. A$a acel $u%let +a ter#ina 3i irea u"o+nicea$ca a ca$ei lui ,u#ne3eu, care e$te curata pe inlauntru $i cu-atat #ai curata pe ina%ara. C# Dreptatea 1s-intenia2 sa -ie !auntrica C)1# Intr-a e+ar, la inceput, inainte e a $e %i e$coperit ,u"ul lui 2ri$to$, inainte e a %i +enit ace$ta, toata po oa1a reptatii )$%inteniei* era cea e pe ina%ara0 a$a au %o$t Le.ea, taierea i#pre7ur, curatirea, 7ert%ele, o%ran ele $i cultul in intre.ul lui. ,ar can a aparut Cu+antul #antuitor al lui 2ri$to$ $i e can a tri#i$ pe ,u"ul S%ant in ini#ile oa#enilor, cu+antul cel ne$cri$ cu cerneala, toate $e e$copera in interior5 inc"inarea interioara in con$tiinta curata. Eert%a launtrica, cu# canta P$al#i$tul5 .Ridicarea mainilor mele esre *ert$a, cea de $earaC0 in .eneral ),u#ne3eu* cauta curatia interioara $i po oa1a $u%letului0 a$t%el $i e4teriorul poate, e a$e#enea, $a %ie nu#it, intr-a e+ar, curat, precu# .raie$te ,o#nul5 .,ariseu orb, curata partea cea dinlauntru a potirului (?

si a blidului ca, de asemenea, sa $ie curata si pe dina$ara". Cel care a %acut partea inauntru a %acut $i partea ina%ara. O inioara reptatea )$%intenia* Le.ii )+ec"i* i#po o1ea oa#enii lip$iti e curatia launtrica, ar, e can $u%letul a %o$t curatit e intuneric prin aceea ca are in el pe A e+aratul 2ri$to$, in acel a e+ar trupul in$u$i e$te $i #ai $%intit $i #ai i#po o1it.

D# C7ipu! !ui .rist(s sa -ie purtat ca un

ar%aritar i paratesc

D)1# Unui #ar.aritar atat e %ru#o$ $i e +aloro$ incat poate $a %ie nu#it cu a e+arat i#parate$c, per%ect potri+it pentru coroana i#paratului, nu-i lip$e$te ecat i#paratul, caci nu#ai un $in.ur i#parat poate purta un a$t%el e #ar.aritar, altcine+a n-are reptul. Tot a$t%el, aca cine+a nu $-a na$cut e la ,u"ul Cel i#parate$c $i u#ne3eie$c aca nu e+ine co1orator cere$c $i i#parate$c $i c"iar %iu al lui ,u#ne3eu, upa cu# $ta $cri$5 DTuturor celor care --au primit le-a dat putere sa devina $ii ai lui 'umne%eu"; ace$ta )care nu i#pline$te ace$te con itii* nu poate ar1ora perla cea cerea$ca $i e #are pret, c"ipul lu#inii celei a e+arate care e$te ,o#nul )2ri$to$*0 eoarece nu $-a na$cut %iu al lui ,u#ne3eu. ,ar cei care au ace$t #ar.aritar $i-( poarta +or trai $i +or i#parati cu 2ri$to$ in +eci, caci ace$ta e$te intele$ul cu+antului ro$tit e Apo$tol5 .'upa cum am purtat c&ipul omului pamantesc, a$a +o# purta c&ipul (elui cerescC. D)2# 2ri$to$ e$te Cel pe Care il poarta $u%letul in lu#ina e ne$pu$. El nu-i cuno$cut cu a e+arat ecat e cei ce-L poarta $i nu e$te +a3ut ecat cu oc"ii $u%letului. Celui neinitiat )in u#ne3eie$tile taine* ii e$te cu neputinta $a cunoa$ca realitatile )S%antului* ,u", $au #acar $a pri#ea$ca cre inta pana ce nu $-a conturat in el c"ipul cere$c al lui 2ri$to$0 atunci a1ia +a cunoa$te intr-a e+ar prin traire 1unatatea ,o#nului. D)*# Sla+a celui ce atat e #ult a iu1it nea#ul o#ene$c, incat l-a in+re nicit $a %ie parta$ la %iinta Lui, cu# .raie$te Petru5 Dca $a devenim partasi dumne%eistii ,iinte". Fiin ca ne-au %o$t %a.a uite 1unatati a$a e inalte $i "ari$#e u#ne3eie$ti, $a ne $tra ui# $a cere# $a %i# $i noi e a$e#eni parta$i, cu# 3ice Apo$tolul5 .(opiii mei, pe care eu v-am nascut din nou, pana ce +ristos va lua c&ip in voi". 6ai e acela care n-a cautat $i n-a .a$it u"o+nice$tile $i ne.raitele 1unatati, %iin ca, ne%iin na$cut in ,u"ul )S%ant*, nu +a putea intra in )Cerea$ca* i#paratie cu# a eclarat ,o#nul. E# Can' su-!etu! s)a sa!baticit5 iarasi trebuie i b!an,it E)1# La inceput, o#ul, %iin pla$#uit e #ainile lui ,u#ne3eu, era intr-o #are curatie $i #ulta 1unatate. ,ar can a calcat porunca lui ,u#ne3eu, a ca3ut $u1 pe eap$a. Stapanit e cel rau, el a a7un$ la $al1aticia in$tinctelor, iar tot nea#ul care $-a na$cut in el $-a .a$it $tapanit in $al1aticie $i in$treinare, ne$upunan u-$e 7u.ului reptatii. ,e aceea, can Cu+antul cel atator e +iata il cauta ca $a-( c"e#e la $ine, in+ec"ita lui $al1aticie il la$a cu .reutate $a re+ina la 7u.ul cel 1un $i le$nicio$. E)2# Un 1ou luat intr-o cirea a $al1atica ca $a %ie in7u.at $i $a are pa#antul, $e ra3+rate$te $i re%u3a 7u.ul0 apoi, upa ce-a %o$t pre.atit $i i#1lan3it e +acar, treptat-treptat, lan.a un 1ou o#e$ticit, ace$t 1ou )nara+a$F a7un.e in cele in ur#a $a pri#ea$ca 7u.ul %ara a $e #ai i#potri+i, $i $a are o.orul. E)*# Tot la %el, $u%letul care cre e in ,o#nul )li$u$ 2ri$to$*, atata +re#e cat e$te $u1 $tapanirea pacatului $i in$trainat, $e re+olta i#potri+a a e+aratului 7u., ar aca e$te in7u.at alaturi e $u%letele $%inte, eprin$e $a lucre3e a e+aratul pa#ant, acel $u%let e$te, pana-n cele in ur#a, i#1lan3it prin "arului ,u"ului )S%ant* $i con u$ treptat-treptat $pre a e+ar, pana ce $e i#1lan3e$te eplin $i-$i uce cea placuta po+ara $u1 7u.ul cel u$or al ,o#nului, lucran ) e acu# inainteF pa#antul ini#ii ca $a ea roa ele ,u"ului. In $ta iul ace$ta, c"iar aca e$te i#1ol it $i 1iciuit a#arnic e i$pite, el $e o$tene$te $i #ai $ar.uincio$ $i #ai cu $ilinta $a lucre3e lucrul cel u#ne3eie$c. (@

E)+# ,e pil a, un cal, train in pu$tie i#preuna cu alti cai $al1atici, e$te $al1atic $i ne$upu$ %ata e o#. ,aca in$a e$te e$partit e cirea a $al1atica $i $upu$ la %elurite con$tran.eri $al1atice $e i#1lan3e$te. ,e ata acea$ta i $e pune )in .uraF o 3a1ala trainica pana $e o1i$nuie$te $a #ear.a cu pre$tanta upa ran uiala cailor o#e$tici. Apoi il re$ea3a un calaret i$cu$it ca $a e+ina capa1il e lupta. Il i#1raca apoi cu "a#ul $au cu ar#ura $i cu tot ce-i nece$ar $i-i arata 3a1ala le.anan -o inaintea oc"ilor lui $pre a $e o1i$nui cu ea, $a nu $e $perie e ea. In %elul ace$ta %iin in$truit e calaret, il in+ata $a lupte contra ina#icilor, caci %ara calaret $i %ara ar#ura un cal nu poate lupta. Si o ata ce $-a eprin$ $i $-a o1i$nuit cu lupta, e in ata ce #iroa$e $i au e 3.o#otul pre.atirii e lupta, $e-n reapta el in$u$i $pre ina#ici, $i c"iar ii in.ro3e$te pe luptatori printr-un $in.ur nec"e3at. E)6# Tot la %el $i $u%letul, e la calcarea poruncii e$te $al1atic $i ne$upu$0 e$te ratacitor in pu$tiul ace$tei lu#i, into+ara$it cu %iarele $al1atice, a ica u"urile rautatii, ucan u-$i traiul in $lu71a pacatului. ,ar can a au3it cu+antul lui ,u#ne3eu $i a cre3ut, %iin tinut in %rau e ,u"ul )S%ant*, $e e$cotoro$e$te e nara+urile $al1atice $i e .an urile lui trupe$ti $u1 in ru#area ca+alerului $au, 2ri$to$. ,eci, $u%letul intra intr-o %a3a e #a"nire, e $upunere, e %ra#antare in a$teptarea incercarilor. Prin lucrarea ,u"ului S%ant el $e o1i$nuie$te treptat-treptat, pe #a$ura ce pacatul $e #ic$orea3a $i i$pare. Si a$t%el $u%letul i#1racat in 3aua reptatii $i cu coi%ul #antuirii, cu $cutul cre intei $i cu $a1ia ,u"ului, in+ata $a lupte cu u$#anii. Si a$a inar#at e ,u"ul ,o#nului, $e ra31oie$te contra rautatilor $i $tin.e $a.etile cele aprin$e e cel rau. Caci %ara ar#ele ,u"ului S%ant nu poate %i i$tru$ pacatul. Or, $u%letul, a+an ar#ele ,o#nului, e in ata ce au e $i $i#te +iolenta luptelor, el $e a+anta, $cotan $tri.ate e ra31oi, cu# a 3i$ Io+, caci u$#anii ) ia+olii* $unt o1orati la .la$ul ru.aciunilor. Si a$a, upa ce )$u%letul* a luptat $i a ca$ti.at ra31oiul, atorita ,u"ului S%ant ar1orea3a, cu #are $i.uranta cununile +ictoriei $i a$a $e une$te cu i#paratul cere$c pentru +eacurile +eacurilor. A#in.

&'

Cuvantarea VII
"'evarata asce,a este cea 'u7(vniceasca
"# Stat(rnicia e9peri ente!(r 'u7(vnicesti
")1# In lu#ea +a3uta, cei care au parcur$ +re#urile prin incercarile +iepi nu $i-au pier ut na e7 ea nici can a %o$t %oa#ete, ca $i cu# lu#ea a+ea $a piara, $i nici can a %o$t recolta i#1el$u.ata nu $iau inc"ipuit ca nu +a #ai %i %oa#ete, ci a$teptau intot eauna, can era 1el$u., lip$a in ti#pul %oa#etei, $i can era lip$a, 1el$u.ul. A$t%el e oa#eni $unt pururea e.ali cu ei in$i$i. ")2# Tot la %el e$te $i in lu#ea u"o+nicea$ca $i ne+a3uta $i in lucrarea e in ru#are a "arului ,u"ului )S%ant*5 cei care au %o$t e ucati e-a lun.ul ti#purilor prin incercare nu-$i pier na e7 ea can +ine pe$te ei +reun neca3 in pricina pacatului, ca $i cu# n-ar #ai o1an i "arul, ar nici can $unt lini$titi $i 1ucuro$i cu u"ul, nu $e #ai la$a pra a nepa$arii $i aro.antei ca $i cu# n-ar #ai +eni neca3uri )pe$te ei*, ci i#potri+a, ei $unt pururea aceia$i, ra#anan )$tatornici* in ei in$i$i, %ara $a $u%ere +reo $c"i#1are, %iin ca $unt 1ine inte#eiati $i puternic intariti, a+an ca $cop e$a+ar$irea $i a$teptan eli1erarea prin u"ul in%ierii, a ica e3le.area intru totul e o#ul cel +ec"i. ")*# Fericiti $unt cei care au trecut in$pai#antatoarele intin eri ale intunericului, in.ro3itoarea noapte, cli#a $ecetoa$a $i rea a pacatului, cei care au intrat in o i"na $i 1ucurie.

&#Pri e0'ii si e9i%ente in s!u0ba 'u7(vniceasca prin cuvant

&)!# Sunt altii )$lu7itori ai cu+antului u#ne3eie$c* #ai tineri, inteli.enti, e+la+io$i, %iin ca ii in$ote$te "arul. Ace$tia incep e-acu# a +or1i cu+antul $i cu+antul lor e$te %ru#o$ ) e$i "arul nu lea curatat inca a ancul $u%letului raul a+an u-l in inteli.enta lor*. Cei care-i a$culta, %iin $en$i1ili, incep $a-i lau e, $a-i a #ire $i $a-i cin$tea$ca, %iin ca .raie$c cu+antul lui ,u#ne3eu. Altii in$a, c"iar aca +or1e$c cu "ar, raul e$te inca pre3ent in #intea lor $i le $u.erea3a iu1irea e $la+a e$arta $i placerea e lau e, ca $a-i i#pin.a in pacatul $la+ei e$arie. C"iar aca cine+a $e intoarce e la po%ta trupea$ca $i re3i$ta )atacurilor* ace$teia, tre1uie e a$e#eni, $i cu ratiunea $i cu .an urile $a $e i#potri+ea$ca $la+ei e$arte. Si c"iar aca +or1e$te cu "ar, %iin %ortat e i#pre7urari $a propo+a uia$ca, tre1uie $a $e e3.u$te3e $i $a %u.a ca e %oc e )parerea e $ine*, i#potri+in u-$e in $u%letul $au $i tinan eparte o a$t%el e parere, ca nu cu#+a toc#ai prin a cu+anta $a ca a in $la+a e$arta. &)2# Si Moi$e, cel e+otat ,o#nului, $ilit $a +or1ea$ca $i $a pre ice cu+ant lui I$rael, a re%u3at $punan 5 .nu sunt in stare sa vorbescC. La %el a %o$t con$tran$ $i Iere#ia, cu ini#a lui ar3atoare ca %ocul, $-a i#potri+it 3ican 5 Dca sunt mai tanar si nu pot sa accepte aceasta ca nu cumva din pro$etie $a-mi vie slavire si laude (de la ascultatori) C. Si Pa+el5 D,aca $ac aceasta de voie, am dreptul la rasplata; iar daca-i impotriva vointei mele, este o sarcina ce mi $-a incredintat". &)*. ,upa cu# in lu#ea +a3uta ar"itectul %ace un proiect, %aurarul $i ar.intarul +ara #ateria pri#a in %oc $i #o elea3a un o1iect, iar con$tructorul uce la 1un $%ar$it lucrarea, tot la %el $i oa#enii lui ,u#ne3eu $unt intru totul pre.atiti $a .raia$ca, nu ca $a %ie lau ati $i $la+iti e oa#eni, ci ca pre ica lor $a-$i atin.a $copul. Ei nu ro$te$c pur $i $i#plu un cu+ant .ol $i ne%olo$itor, ci ca $a %olo$ea$ca $u%letele, ca $a lu#ine3e #intile $cu%un ate $i ca3ute in rautati, calau3in u-le $i ucan u-le la 1une #ora+uri $i la o lau a1ila con uita0 ei ii pre.ate$c $a #ear.a $pre +iata.

&(

C#Sa se 'uca !upta i p(triva tutur(r pati i!(r

C)1# Sunt a$a ar #ulte %ortaretele raului5 #ai intai po%ta trupea$ca $i iu1irea e ar.inti )a+aritia*. ,e aceea e$te nece$ar ca, a$cetul, precu# $e i#poti+e$te placerii celei in cu.ete, tot la %el, $i i#potri+a iu1irii e ar.inti. Caci $e inta#pla ca +reunul, $arac $i lip$it pe ina%ara, $a $e e$%ate3e in $u%letul lui cu 1o.atia )i#a.inara* $i in %elul ace$ta $a %ie printre cei 1o.ati. ,aca $e inta#pla ca cine+a $a-i la$e a+erea ca te$ta#ent, el o re$pin.e. Sa $e caute eci #o ul e +iata in care $a lip$ea$ca iu1irea e ar.inti, ca, aca $e inta#pla $a-i +ina +reo 1o.atie, $a $e e3.u$te #ai 1ine e ea, $-o ete$te, $a %u.a e ea ca e %oc. O ata 1iruita acea$ta pati#a, e4i$ta alte re ute5 cele ale $la+ei e$arte $i #an riei. Tre1uie $a $e poata $%ara#a ace$te i+i3ari $i $a $e $urpe peretii e$partitori. Se i#pune ca ne+oitorul )cre$tinul* $a ai1a in $u%let #unca, lucrari, %oa#e $i $ete. C)2# Se inta#pla ca unii $a $e %i lepa at ) e lu#e* $i $a +ietuia$ca in $aracie $i in po$t. ,ar cu# ei $a+ar$e$c ace$te ne+ointe cu ar oare, ar ori ca oa#enii $a-i cin$tea$ca $i $a-i lau e. E4i$ta in$a altii care, atorita #an.aierii e la ,o#nul, i$i .a$ea$c placerea $i o i"na in $aracie $i in ne+ointe trupe$ti #ai #ult ecat ar %ace-o cel care-i 1o.at, care $e 1ucura $i $e in e$tulea3a e 1unurile pa#ante$ti. Si aca il +ei $ili $a $e eparte3e e trairea in lip$uri, ace$ta $e +a intri$ta #ai #ult ecat 1o.atul pe care (-ai $ili $a traia$ca in $aracie. C)*# Ceea ce nu#i# o$teneala launtrie )3 ro1ire a ini#ii*, %oa#e $i $ete, ace$tea nu $unt nu#ai e la $peci%icul %irii, ci, pentru cea #ai #are parte, $e pro uce e la puterea u#ne3eia$ca. Si oar cei care au intrat in na+o ul "arului pot a+ea 3 ro1ire a ini#ii $i tea#a, %oa#e $i $ete, caci, %ara u#ne3eie$cul "ar ei nu pot a+ea nici 3 ro1irea ini#ii $i nici tea#a, intrucat n-au intrat in na+o ul "arului, intr-a e+ar #ulti intra in na+o 5 unii potri+in u-$e "arului, $e i31a+e$c $i intra in +iata0 altii $e intorc ) in na+o * $i #er. $pre pieire. C)+# A%ara e acea$ta, "arul nu are un $in.ur %el e a lucra $i nici o #eto a unica. Unii il cuno$c in 3 ro1irea ini#ii $au in %oa#e $i in $ete, iar altii in %rica $i cutre#ur. Sunt in$a $i altii care tot eauna $e o i"ne$c in "ar, in ra.o$te, in 1ucurie $i in )#are* +e$elie, continuan $a $e cutre#ure, precu# 3ice5 .2lu*iti 'omnului cu $rica si va. bucurati de ei cu cutre#urC. Cu a e+arat ti#pul ace$ta e$te al 3 ro1irii e ini#a $i al lacri#ilor, iar acela al +e$niciei e$te al ra$ului $i al 1ucuriei0 ti#pul e acu# e$te al crucii $i al #ortii, ti#pul cel e incolo al eli1erarii $i al ne$pu$ei placeri. Ti#pul e aici e$te cel al caii in.u$te $i a$pre0 ti#pul e incolo e$te al o i"nei $i al pacii. Si e a$e#enea, )ti#pul e acu#* e$te al ar+unei ,u"ului $i al #an.aierii in $u%erinta, ce in$ote$te intr-ace$t +eac pe cei care $unt in neca3uri, iar o i"na $i ra$plata e$a+ar$ita $e .a$e$c acolo in +eacul care +a +eni. C)6# 6ei .a$i pe unii care $-au lepa at ) e lu#e* a+an $u%letul 1olna+ $i ratiunea tot 1olna+a, care $unt e parca ar pluti in +a3 u", ratacitori, ne$tatornici. Tre1uie ca #intea lor $i o#ul inauntru $a %ie ro1u$t, $a ai1a ini#a "otarata, .an irea $i +ointa 1ar1atoa$e $i +oinice, a$a cu# $unt ar#ele la ra31oi, ca $a pornea$ca la lupta cu 1ar1atie, $a %ie cura7o$ $i antrenat in lupta pe un a$t%el e teren, ca $a ai1a #u$culatura $i $u%let e atlet. Toate ace$tea au loc in o#ul cel inauntru0 ace$tea $unt #i$carile $u%letului $pre a a+ea o ini#a +ie. Sunt intr-a e+ar unii care poarta c"ipul cel ina%ara, ar inteli.enta lor e$co#pu$a ratace$te %ara intoarcere. Tre1uie o1an ita o ini#a noua, o #inte cerea$ca in o#ul cel inauntru, un $u%lel u#ne3eie$c in $u%letul )o#ene$c*, un trup ) u"o+nice$c* in trupul )cel e carne*, ca a$t%el o#ul $a e+ina u1lu. Incre intan u-te )lui ,u#ne3eu*, El ti $e +a incre inta, iu1in u-L, El te +a iu1i, cuno$can u-L, El te +a recunoa$te, caci o#ul pri#e$te e la %irea lui ce+a care-i e$te $trein, ce+a cere$c, e+enin a$t%el u1lu.

&&

Cuvantarea VIII
.aru! si s!abiciunea -irii u ane E9perienta bine!ui si rau!ui
"# .aru! nu in!atura s!abiciunea -irii ")1# Intrebare: Atunci can are loc pre%acerea in o#ul cel nou, in ce pricina +ec"iul in el nu $e pre%ace intru totul/ Caci $e-nta#pla ca unul $a $e #ani%e$te cu #are $i#plitate ) atorita $upunerii %ata e cre inta, n.n.*, %iin totu$i $u1 o %oarte +ie #i$care i+ina, ar $taruin inca in el unele tra$aturi )proprii %irii %ire$ti, care +a e$c $la1iciunea ace$tei %iri*. )Pentru Macarie, "arul nu inlaiuri $la1iciunea %irea$ca, $u%erintele $i #oartea0 2ri$ro$ in$u$i $-a $upu$ le.ilor %irii.* ")2# Raspuns: ,upa in.a uinta )lui ,u#ne3eu* $i pentru e ucatia intru cre inta, caci $i Apo$tolii in orice cetate intrau %aceau #ari #inuni incat $i u#1ra lor alun.a 1olile $i ri icau #ortii. ,eci, aca $e-nta#pla ca cine+a $a #oara in ace$t ora$, e ce "arul, care-l in$otea $i ri ica pe cel #ort, nu putea $a ri ice pe toti #ortii/ Tot a$a, can cei cu i%erite 1oli a7un.eau la ei )la Apo$toli* $enta#pla ca unii $a o1an ea$ca +in ecare, iar altii nu o1an eau, caci Apo$tolii nu le-o a eau. Acea$ta pentru ca ei Apo$tolii nu %aceau cate +oiau. ")*# Tot la %el $i cu Pa+el0 can purtatorul e ,u#ne3eu a %o$t co1orat intr-un co$ nu putea oare $a $%ara#e 3i ul prin ) u#ne3eia$ca* putere care-l in$otea, ro$tin oar un cu+ant5 la$a-#a $a trec/ ,ar acea$ta nu $-a inta#plat, ca a$t%el $a %ie +a ita $i puterea e ale.ere a cre incio$ilor $i $la1iciunea %irii lor. ,eci $-a inta#plat ca nu toti $a o1an ea$ca ce cereau ca $a o+e ea$ca li#pe e cei care ale. raul $i cei care +oie$c $a %ie 1uni. ")+# Fari$eii 3iceau ,o#nului5 .(oboara-te de pe cruce", ar El n-a co1orat. Caci acea$ta $la1iciune, upa icono#ia Gtaina i+ina* in.a uia $a $e arate cei "otarati pentru cre inta $i o+e irea aca $unt neclintiti, ori aca $e $can ali3ea3a $i ca iara$i in $la1iciuni upa cate+a i31an3i. Si acea$ta pentru ce/ Ca atunci $unt puternici can $unt $la1i. Caci cre$tini$#ul e$te piatra e poticnire $i $tanca e $#inteala. ,e a$e#enea, cei e $u1 "ar $unt in$otiti e co#oara Lui $i e "arul Sau. Si la un #o#ent at, El $e retra.e, ca aceia $a %ie i$pititi $i .ata $a lupte. &# Du ne,eu e'uca pe ( prin e9perienta bine!ui si a rau!ui

&)!# Intrebare: ,e ce oare in acela$i $patiu, can "arul lucrea3a, lucrea3a $i pacatul/ Raspuns: Pentru ca, in c"ipul ace$ta, $u%letul $a cunoa$ca prin e4perienta ulceata 1inelui. Su%letul aceluia care a .u$tat in "ar ra$u%la $i $e o i"ne$te printr-o traire $traina ace$tui +eac. Si iara$i, aca #intea $e la$a putin a1atuta %ie la i$cuti )cu cine+a*, %ie $a %aca altce+a, ea e$te iara$i u#pluta e pacat, ca i#po+ararea $a-l in+ete prin e4perienta a#araciunea )pacatului*. Prin ur#are, acea$ta )a#araciune* ur#are$te $a-l %aca $a $e e$po+are3e cat #ai .ra1nic e pacat, cautan u-$i #an.aierea $i o i"na aceea e ne.rait. &)2# Si iara$i )cre$tinul* atin.e )$copul*, prin aceea ca a .u$tat pu7in ti#p u$urarea $i o i"na. ,ar aca ne.li7ea3a inca o ata, rautatea +a .a$i o $tare %a+ora1ila )ei* $i +a #a"ni $i #ai cu#plit pe o#, "arul in.a uin acea$ta, ca )cre$tinul* $a cunoa$ca in propria lui e4perienta ulceata, o i"na $i #an.aierea "arului, precu# $i a#araciunea, urerea $i #a"nirea pacatului. In $ituatia acea$ta el +a %u.i cu $printeneala e pacat, aca intr-a e+ar +a +oi $a $e i31a+ea$ca $i $a $e alipea$ca intru totul e "ar, aruin u-$e $i $upunan u-$e ,o#nului in toata +re#ea. Prin acea a#araciune, ru$ine $i &8

#a"nire el e$te in+atat $a orea$ca $i #ai #ult $i #ai cu ar oare ulceata, $ar.uinta, o i"na $i 1ucuria "arului. Prin in$a$i e4perienta celor oua realitati )a 1inelui $i a raului* $u%letul care a .u$tat e un #are nu#ar e ori a#araciunea pacatului $i ulceata "arului +a e+eni #ai recepti+ )la "ar* $i #ai atent $a %u.a intru totul e rau, ata$an u-$e total#ente e ,o#nul, pana ce +a e+eni un $in.ur u" cu El. &)*# Intr-a e+ar, aca $u%letul ar a+ea tot eauna ulceata, lini$tea $i lucrarea "arului, el n-ar cunoa$te eo$e1irea, nu ar con$tienti3a ceea ce a a.oni$it $i e ce a a7un$ #ai nepa$ator, nu ar tine $ea#a e $uperioritatea 1inelui $i e 1unatatea ,o#nului, n-ar cunoa$te 1ucuria, c"iar aca a o1an it-o, n-ar $ti ce a ca$ti.at0 n-ar cunoa$te i#en$itatea #a"nirii $i in%ati$area uplicitara a pacatului, ar i.nora $tatornica lui per+er$itate. Si e aceea ne.raita intelepciune a lui ,u#ne3eu ran uie$te in a$a %el lucrurile, ca $a-( %aca pe $u%let $a-i cunoa$ca propria Lui 1unatate prin a$e#anarea $i co#paratia cu a#araciunea pricinuita e rau $i a$t%el $u%letul $a pri#ea$ca un in oit %olo. Nu#ai a$t%el i$i a $ea#a e a#araciunea $i e3.u$tul pacatului, upa ce #ai intai .u$ta in 1unatatea ,o#nului. &)+# Ace$t $u%let, care cu toata puterea lui a e+itat raul $i in toata +re#ea $-a .ra1it $pre 1ine, orin u-( cu ar oare, a incetat $a #ai ra#ana ne$tiutor ca un copil, necuno$can 1inele $i raul0 ar in acela$i ti#p o1an e$te o e$a+ar$ita cunoa$tere $i a 1inelui $i a raului, pentru ca le-a e4peri#entat, le-a in urat $i le-a re$i#tit ur#arile. Fiin a$t%el e ucat $i ru#uin pe calea e$a+ar$irii cu #ulta o$teneala $i orinta pentru 1ine, ace$t $u%let are $i#turile e$a+ar$it antrenate .la discernerea binelui si a raului" precu# $ta $cri$. ,e aceea +a pri#i cununa e$a+ar$irii, +a a7un.e la #a$ura +ar$tei u"o+nice$ti $i +a %i %acut #o$tenitor al i#paratiei, in %elul ace$ta $e e$%a$oara lucrurile. ,aca $u%letul nu .u$ta ecat putin cate putin in 1unurile i#paratiei, acea$ta )$e inta#pla* pentru ca el iu1e$te pe ,o#nul in toata +ointa $a $i in toata puterea lui e ale.ere, +a in li1erul $au ar1itru %ata e Cel la Care a a erat $i pe Care-L re$pecta. ,e aceea, pe reptate, el e+ine #o$tenitor al i#paratiei $i, upa ce $-a luptat $i a aler.at in toate puterile $ale, are o #are in ra3neala %ata e ,o#nul intru ne$%ar$itii +eci ai +ecilor. A#in.

&9

Cuvantarea I:
$ibertatea su-!etu!ui in'u7(vnicit
"# Crestinii ies in evi'enta prin ase,a antu! 1Testa entu!2 Du7u!ui ")1# Cre$tinii +re nici ai lui 2ri$to$ nu propo+a uie$c $i nu +or1e$c in $crierile )o#ene$ti*, ci toate le propo+a uie$c e la ,u"ul lui ,u#ne3eu, precu# 3ice Apo$tolul5 DNu in cuvintele invatate din intelepciunea omeneasca, ci in cele invatate de la 'u&ul 2$an$. Caci Te$ta#entul )alianta* lor, Le.ea $i cartea lor e$te e la ,u"ul, upa cu# .raie$te ,u"ul prin pro%etul5 .2i va $i in %ilele cele din urma... voi inc&eia legamant nouC cu ca$a lui laco1, Dnu dupa legamantul pe care l-am inc&eiat cu parintii lor", ci .acest legamant pe care il voi inc&eia cu casa lui Israel, ca voi pune legile !ele in gandul si in inima lor, scriindu-le intr-acestea $i cele $cri$e in continuare. ")2# Caci, precu# cei +ec"i citeau in +ec"ea alianta literele concrete cu oc"i trupe$ti, tot a$t%el $i cre$tinii cite$c cu oc"ii )launtrici* ai $u%letului $i $e in+ata )pe ei in$i$i* in alianta ,u"ului, +or1e$c cu o li#1a noua launtrica $i a$culta cu urec"ile launtrice )ale $u%letului*. Tot a$a a proce at $i ,o#nul can a ale$ Apo$tolii, 1ar1ati ne$coliti $i ne$tiutori e carte0 ia u#plut e ,u"ul S%ant0 inteleptiti %iin ei e ,u"ul, +or1eau $i in+atau pe intelepti $i pe cei care $criau. Caci 3iceau5 .c&iar daca acestia vor tacea, pietrele vor striga". Ace$tea le-a pre3i$ $i ,o#nul ca atat apo$tolii, cat $i toate $u%letele care-I $lu7e$c, c"iar aca-i acopera .reaua piatra a pacatului, can $e ri ica, ei $a $tri.e $i $a lau e pe ,u#ne3eu. &# Piatra cea stearpa si piatra a'ucat(are 'e viata &)1# ,upa cu# atunci )can li$u$ $i-a at u"ul*, pietrele $-au e$picat, +a3an u-L pe ,o#nul $i #or#intele $-au e$c"i$, tot a$e#enea, can %ata Lui cea 1una, a ica a ,o#nului li$u$ 2ri$to$ +a $traluci $i +a apare in $u%let, atunci acea$ta +a $%ara#a piatra cea .rea a pacatului $pre a %ace loc Stapanului, ca El $a intre $i $a locuia$ca inlauntrul )acelui $u%let*0 a$a ar, can )$u%letele*, a$e#eni pietrelor, +or +e ea %ata atat e orita a lui 2ri$to$, atunci +or $tri.a. Si upa cu# intr-un #unte care nu are in el nici o locuinta, ci e$te un )1loc* e piatra, un 1ar1at e$toinic cioplitor in piatra poate a7un.e $a con$truia$ca in el locuinte %oarte %ru#oa$e, tot la %el $i 2ri$to$, A e+aratul $i e$toinicul Arti$t, +ine la $u%letele pe care le iu1e$te, taie $i $coate in ele u"ul pacatului $i-$i pre.ate$te palate $i nu#ai intru ace$tea locuie$te, ro in . Si $tri.a ace$te $u%lete precu# pietrele can ,o#nul i$i arata %ata Lui.

C# Supunerea -ata 'e Du7u! 1S-ant2

C) 1 # Si e$pre apo$toli )$ta $cri$* ca au $tri.at $i can L-au +a3ut $i can nu L-au +a3ut. A$a cu# %lautul can $e $u%la in el, upa cu# +rea $u%latorul a$a canta, tot la %el $i apo$tolii $i cei a$e#enea lor, na$cuti e $u$, upa ce au pri#it pe Man.aietorul ,u", ace$t ,u" +or1ea in ei ceea ce El +oia. Caci ,o#nul, e4plican lui Nico i# e$pre na$terea cea e $u$, 3ice5 DVantul su$la unde voieste si tu au%i glasul 4ui, dar nu stii de unde vine si unde se uceC. Ni#eni nu cunoa$te ca$a e un e $u%la +antul $i-ncotro $e uce $au un e incetea3a puterea lui $i nici nu poate $a-l $tapanea$ca, ori $a-l #a$oare $au $a-l oprea$ca $i tot la %el ni#eni nu poate $a e+ie3e $au $a intrerupa cur.erile %lu+iilor. C)2# La %el $tau lucrurile $i cu $u%letul0 ni#eni nu poate $a $e-#potri+ea$ca proce$ului e .an ire, nici $a puna $ta+ila cur.erilor #intii, nici $a oprea$ca ori $a cunoa$ca i3+orul .an urilor #intii, e un e pro+in, un e $e opre$c $i incotro $e in reapta ele. Caci un e $e .a$e$te $u%letul/ El e$te +i3i1il )intr-o anu#ita #a$ura*, prin trup, iar #ai eparte prin #inte $i .an ire, pana in laturi epartate. ,aca, eci, lucrurile e aici $unt pipai1ile cu #ana, ar $i tainice )3ice Scriptura*, cu atat #ai tainica e$te $tarea celui na$cut e $u$ $i care a pri#it u"ul cel cere$c al ,o#nului, acea putere a o#ului &:

launtric, 3i ita o ata cu o#ul )in inte.ritatea lui*. Si in acea$ta pla#a a, un e anu#e e$te $u%letul $en$i1il/ Acolo un e el +rea, iata-l ca $e $i .a$e$te. Can el e$te aici 7o$ )in$u%letin pe o#*. ,u"ul Cel cere$c $i u#ne3eie$c +ine $a-l calau3ea$ca $pre $%erele cere$ti $i acolo $a-( in+ete. Ace$t $u%let e$te intru totul #ai pre$u$ e $i#turi. Sla+a #aretiei Aceluia ),o#nului* in +ecii +ecilor. A#in.

&=

Cuvantarea :
E9perienta S-antu!ui Du7 si a'evarata 'ra%(ste a !ui .rist(s
"# Ca!ea 'reptatii 1s-inteniei2 este stra ta ")!# Ceea ce 3ice ,o#nul in E+an."elie5 .(at de stramta este (poarta) si ingusta este calea care duce Ia viata, si putini sunt cei care o strabat C, tre1uie intele$ #ai intai ca $e re%era la +irtutea cea $u1li#a, atorita naturii $ale e a i#pune $tra#torare, pentru ca %iecare o ca$ti.a ne+oin u-$e $i luptan u-$e. Si tot a$a in.u$ta e$te pentru cei care nu +oie$c $a calatorea$ca pe ea, e$te in.u$ta pentru u$#anii Sai )ai ,o#nului*, pentru cei care nu pot $a calatorea$ca pe ea, upa cu# $ta $cri$5 .(at de aspru este *ugul pentru cei neinvatati, iar cei $ara de inima nu vor sub el . Caci tre1uie #ulta con$tiinta $i intelepciune, $upunere $i cre inta, ca $a poti $a atin.i $i.ur %ara ri$c, %ericita $i i+ina cale a reptatii. &# Trebuinta 'e aripi!e Du7u!ui S-ant &)1# Sa ne inc"ipui# un #unte %oarte inalt $i rapo$. Printre crapaturile $tancilor $uie cararea %oarte in.u$ta, oar cu o e$c"i3atura e pa$. ,e aceea ani#alele, %ie patrupe e, %ie altele, n-au cu# $a #ear.a $i $a treaca printre ace$tea, ci oar pa$arile, trecerea %iin u-le u$urata e propriile lor aripi )care le a7uta $a $e e$prin a e terenul $tanco$*. Tot a$a e$te $i cu #aretele porunci ale E+an."eliei. #alea lui Dumnezeu este ingusta pentru oamenii acestei lumi, care nu se impartasesc din Duhul lui Dumnezeu. Acestora le este cu neputinta sa mearga vreunul pe ea, adica nu pot s-o gaseasca decat cei care se supun fara vreo greseala poruncilor ,vangheliei; ceilalti n-au agonisit aripile Duhului. )nota5 Caci S%antul ,u" e$te principiul $pre #antuire $i e$a+ar$irea ru.aciunii, al cuno$tintei, al "ranirii $u%letului, ca o1iect al %a.a uintei lui ,u#ne3eu. El a putere cre incio$ului $a i#plinea$ca poruncile in #o %ire$c, $pontan $i e$a+ar$it. El u$urea3a .reutatea poruncilor, cu# $crie S%antul +a$ile cel Mare* &)2# )Cei care le-au o1an it in$a*, a7un$i u$urei prin S%antul ,u" pot parcur.e u$or calea cea reapta a E+an."eliei $pre a %i 7u ecati +re nici $a intre in +iata, precu# a .rait ,o#nul5 .5ugul !eu este bun si sarcina !ea usoara". ,i atunci vor cunoaste ca poruncile lui lisus nu sunt grele, cand, zburand ei prin Duhul $fant, vor parcurge calea stramta pentru ceilalti oameni cu multa usurinta si bucurie. #aci fara sfintele aripi ale Duhului este cu neputinta cuiva sa parcurga acest drum 5 adica sa implineasca poruncile Domnului in mod curat, desavarsit si fara vreun repros si astfel sa se invredniceasca sa a%unga la poarta imparatiei cerurilor. C# Pe'a%(%ia 7aru!ui C)1# Tinan cont e pro.re$ul, cre$terea $i urata e ti#p, "arul ,u"ului )S%ant* ran uie$te, in #ulte $i %elurite c"ipuri, ca $u%letele $upu$e "arului intru toate $a +ina la #a$ura e$a+ar$ita a curatie. C)2# Unele in pa$ari, te#an u-$e e %iarele care au tarcoale pe pa#ant, i$i %ac cui1urile lor in locuri eo$e1ite $i inalte, pe un acoperi$ $au pe un po# inalt. Ma#a 31oara intr-o parte $i intr-alta ca $a uca la pui$ori "rana alea$a $i %ina ca ei $-o poata a$i#ila, %iin ca $unt %oarte #ici. La un #o#ent at, in$a, ea le-a uce "rana #ai con$i$tenta pe #a$ura ce pui$orii cre$c cu +ar$ta. ,ar in acela$i ti#p, le-au ie$it aripile $i $e #are$c, ei antrenan u-$e #ai intai in 7urul cui1ului, apoi in prea7#a coroanei copacului, in crean.a in crean.a $i c"iar putin #ai eparte, pana ce ei e+in &>

+ar$tnici, cu aripile ro1u$te. ,e-acu# ei 31oara in colina in colina $i in #unte in #unte, le$ne $i %ara o$teneala, cu o #are u$urinta. C)*# La %el $tau lucrurile $i cu %iii lui ,u#ne3eu, cei care na$c pe ,u"ul S%ant prin in$a$i puterea Ace$tuia, intai, in perioa ele incepatoare, li $e a ca "rana laptele cel u"o+nice$c, plin in ini#a e ulceata $i po%ta cerea$ca, cu# 3ice Apo$tolul5 .(aci v-am adapat cu lapte iar nu cu &rana vartoasaC. La %el $i Petru $pune5 .(a niste prunci de curand nascuti, sa doriti laptele cei du&ovnicesc iar nu pe cel $alsi$icat"". Apoi, pe #a$ura pro.re$ului, a cre$terii $i a reinnoirii $u%letului, i $e a "rana #ai +artoa$a a ,u"ului. Si, in acela$i ti#p, aripile "arului )a ica puterea ,u"ului* cre$c in $u%let prin inaintarea in %apte 1une. Apoi "arul u#ne3eie$c )a ica #a#a cea 1una $i cerea$ca* in+ata #intea #ai intai $a 31oare in prea7#a cui1ului in ini#a $i in cu.ete, a ica $a $e roa.e lui ,u#ne3eu %ara ra$pan irea )#intii* $i cu putere u"o+nicea$ca. C)+. Apoi cu cat e$te #ai +artoa$a "rana pe care $u%letul o pri#eHte e la u#ne3eie$cul ,u", cu atat $i #ai $u$ $i #ai eparte e el +a putea 31ura, calau3it $i $u$tinut e ,u"ul )S%ant*. Si, #ai tar3iu, can $u%letul )cre$tinului* a e+enit 1ar1at $i a a7un$ la #a$ura +ar$tei lui 2ri$to$ (8, ace$ta +a 31ura u$or )cu cu.etarea* in colina in colina $i in #unte in #unte )a ica in uni+er$ul e aici in uni+er$ul cel e $u$ $i in lu#ea acea$ta $pre lu#ea cea %ericita, nepieritoare $i ne#ar.inita*, +a 31ura lip$it intru totul e .ri7i $i cu #are pace, %iin ca )un a$t%el e $u%let* e$te u$ $i calau3it e aripile ,u"ului $pre +e eri $i e$coperiri a tainelor cere$ti, $pre u"o+nice$ti pri+eli$ti e ne.rait pe care li#1a ace$tui trup nu poate $a le .raia$ca. D# I p(sibi!itatea c( unicarii 'intre rea!itati!e spiritua!e si !u e D)!# Intr-a e+ar copiii lui ,u#ne3eu )cre$tinii* e+in $uperiori $i #ai pre$u$ ecat rautatea )pati#a*, caci, %iin intariti e ,u"ul )S%ant* $i a+an petrecerea in ceruri, nu $e #ai te# e cru3i#ea u"urilor necurate. ,upa cu# 31uratoarele, can au a7un$ in puterea +ar$tei $i le-au cre$cut e$a+ar$it penele, nu $e #ai te# e %iarele $al1atice $au e oa#eni, %iin ca ele i$i uc +iata cel #ai #ult in aer $i, precu# ni#eni intre oa#eni nu cunoa$te o1iceiurile 31uratoarelor, tot la %el celor ne e$a+ar$iti nu le e$te in putere $a cunoa$ca li#1a ,u"ului )S%ant*, caci $unt plini e u"ul lu#ii. Nu#ai %iii ,u"ului "arului cuno$c li#1a #a#ei lor, upa $pu$a Apo$tolului5 ....celor du&ovnicesti noile e3plicam (lamurim) realitatile du&ovnicesti. 1mul pamantesc nu primeste cele ale 'u&ului lui 'umne%eu caci sunt o nebunie pentru el C. ,upa cu# .la$ul )a ica ciripitul $au cantul* ran unelelor, ori al altor pa$ari e$te $train )a ica e neintele$* oa#enilor, tot a$a oa#enilor trupe$ti le $unt $traine )neintele$e* cu+intele u"o+nice$tii A$a cu# $i celor u"o+nice$ti le $unt o ne1unie cu+intele celor trupe$ti, a ica intelepciunea ace$tei lu#i. E$te a e+arat ca oa#enii u"o+nice$ti $tu ia3a ca $a le cunoa$ca, ar le $i re$pin., ca pe ni$te neroa e, cu+inte ale e$ertaciunii lu#e$ti. E# Nev(ia 'e a ne -(!(si 'e c( paratii E)!# Toate cele e pana aici le-a# i$tori$it, %olo$in u-#a e lucruri #ateriale5 e pa$ari, e ani#ale, e toate cele ce $e +a , caci e$te i#po$i1il $a e4pri#i $au $a e4plici alt%el realitatile u"o+nice$ti. Si ,o#nul a +or1it e cele #ai #ulte ori in pil e, luan e4e#ple in lu#ea +a3uta, co#paran i#paratia )cerurilor* cu un .raunte e #u$tar, cu aluatul, cu co#oara. Caci 3ice5 .'esc&ide-voi in pilde gura mea, spune-voi cele ascunse de la Intemeierea lumii. Realitatile u"o+nice$ti $unt e ne.rait $i nu pot %i e4pri#ate prin cu+ant o#ene$c, e4ceptan $ituatia can ,u"ul in$u$i prin lucrarea Lui pra.#atica, in+ata pe $u%letul e#n $i cre incio$. Na$terea e innoire u"o+nicea$ca cre$tina $i e$a+ar$irea )cre$tina* $unt cu neputinta e e4pri#at cu# tre1uie, ori $a cre3i ca ,u#ne3eu a %acut pe oa#eni, upa ce a luat %elul e +iata al ace$tora. A$a ar, con+or1irile u"o+nice$ti $unt e neintele$ pentru oa#enii lu#e$ti. &?

/# I p(sibi!itatea 'e a cun(aste !u ea Du7u!ui -ara practicarea acest(r principii

/)!# Caci precu# pe$tii #arii $tiu toate cele ce $e a%la intr-acea$ta5 cararile, a ancurile ei, lucruri pe care o#ului, %iarelor $au altor ani#ale nu le e$te in.a uit $a le e$copere $au $a cunoa$ca ce $e a%la un e locuie$c ele, %iin ca ar pieri inecate, tot a$a e$te cu neputinta celui care nu-i na$cut inca u"o+nice$te in acea$ta lu#e, $a e$copere care $unt realitatile lu#ii e incolo $i $a $tie a ancurile lui ,u#ne3eu $i cararile ,u"ului i#paratiei )cerurilor*, caci acea$ta o pot nu#ai aceia a caror purtare e$te calau3ita e in$u$i ,u"ul lui ),u#ne3eu*, care +ietuie$te in el, participan la Ace$ta $i u#1lan upa ceea ce $-a $pu$ e Apo$tolul5 .'ar pentru noi cetatea ne este in ceruri I. Si iara$i 3ice5 Ni#eni nu cunoa$te Dcele ale lui 'umne%eu decat numai 'u&ul lui 'umne%eu", iar noua ,u#ne3eu ni le-a e$coperit prin ,u"ul Sau. Si #ai 3ice inca5 .'u&ul patrunde pana in adancurile lui 'umne%eu. A$t%el ca, e$te cu neputinta ca o#ul care are u"ul lu#ii $i nu $-a na$cut e la ,u"ul S%ant $a $tie prin in$a$i e4perienta $a ca e4i$ta ce+a in cele ale ,u"ului, e$i in #o e+i ent $e 1ucura e e4i$tenta lor. Si c"iar aca ei $-apuca $a le cunoa$ca, ra#an oar ni$te in.a#%ati in e$ert, in pricina #intii lor trupe$ti. /)2# ,ar $pri7inin u-$e ace$tia pe intelepciunea lu#ea$ca $i pretin3an ca pot intele.e a e+arurile u"o+nice$ti nu#ai prin ratiunea lor, %ara +enirea $i e$coperirea ,u"ului )S%ant*, a$t%el e in$i nu a7un. la nici un re3ultat cu toate ca $u$tin cu tarie ca ar a+ea te#elia a e+arului. Or, acea$ta te#elie e$te in$u$i ,o#nul )li$u$ 2ri$to$* prin care cei +re nici ) e El* pri#e$c toata cuno$tinta u"o+nicea$ca. Mintea ace$tora a7un.e la conclu3ii ne$i.ure, i#a.inan u-$i nu $tiu ce aiureli, in cau3a ca .an e$c $a pri#ea$ca cuno$tinta u"o+nicea$ca prin propria lor ratiune $i putere. A$tia, c"iar aca ar $pune pe e ro$t toate Scripturile, ei nu le cuno$c $en$ul )a ica in$e#natatea $i puterea* i eilor e$pre care +or1e$c. /)*# ,upa cu# cei care #er. la $coala in+ata e la a$cal te4te ale retorilor +e$titi $i recita cu .ura lor cu+intele inteleptilor, ar %ara $a cunoa$ca totu$i cu+intele nici $a intelea.a ce cite$c $i ce recita, $i acea$ta pentru ca $unt copii0 tot a$a cei care ro$te$c in #e#orie te4tele Scripturii $i cu.eta la ele, aca ace$tia nu pri#e$c in partea 1ar1atilor u"o+nice$ti a e+arata e4plicare pe care ace$te te4te o contin, $i aca ei in$i$i nu au .la$ul plin e +iata )a ica nu au puterea i+ina care a in$pirat Scripturile*, ace$ti in$i nu au tra$ in ace$t prile7 %olo$ul care ar %i tre1uit. Ei $unt inca i#1racati in o#ul cel +ec"i, cu u"ul lu#ii, a ica in le.ea pacatului, care le.e uce ra31oi i#potri+a le.ii #intii.

8# Nasterea 'in n(u in !u ea Du7u!ui 1S-ant2

8)1# ,upa cu# cel care nu $-a na$cut inca nu $e a%la in lu#ea e aici, ar o ata na$cut, el e4i$ta in acea$ta lu#e, tot la %el cel care inca nu $-a na$cut e la ,u"ul S%ant, nu e$te in +eacul ,u"ului $i nici nu poate a7un.e acolo. ,eci, aca el nu a pri#it e-aici e 7o$ na$terea noua $i cerea$ca )a ica na$terea care con$ta in %aptul ca $u%letul na$cut in ,u"ul in acea$ta lu#e, $-a "ranit e aici, a cre$cut $i a a7un$ e$a+ar$it in ,u"ul*, ace$t $u%let nu a7un.e in lu#ea +eacului +iitor. A$a a %o$t o.#ati$ita acea$ta "otarare e ,o#nul, can El a +oit $i apoi a .rait5 .'aca cineva, nu se va renaste de sus", nu +a intra .in imparatia cerurilor". Caci .cel nascut din du&, du& este", upa cu# Dcel nascut din trup, trup este". Caci ,u"ul )S%ant* a +oit $a $e a#e$tece cu $u%letul, ca $a-l curatea$ca e pacatul care e$te in #a ularele $ale, ca a$t%el cu ace$t $u%let $a e+ina un $in.ur u" cu ,u"ul u#ne3eie$c, ca $a $e in%ati$e3e inaintea ace$tuia ca un #ire curatit $i %ara pri"ana. Sla+a Celui care a$t%el l-a creat pe $u%let upa c"ipul Sau, l-a $lo1o3it in i#paratia intunericului $i l-a #utat in i#paratia lu#inii +ietii.

&@

.# Incre'erea in -a%a'uinte!e D( nu!ui .)1# A$a ar, noi $a-L c"e#a# $taruitor pe ,u#ne3eu $i $a-L ru.a# ca $a ne na$ca pe noi in ,u"ul S%ant $i $a ne eli1ere3e e u"ul lu#ii $i $a ne intro uca in u#ne3eia$ca lu#e a S%antului ,u" inca in +iata e acu#. Caci, alt#interi, #oartea )care e$te* u"ul lu#ii $i po%ta carnii ne +a tine $u1 $tapanirea ei $i +o# %i ati %ocului +e$nic. Atunci nu ne +a %i e nici un %olo$ cainta, %iin ca atunci can a# a+ut prile7ul, n-a# cerut li1ertate $i #ila e la El ),u#ne3eu*. Si totu$i, aca I Se cere, aca $e 1ate $taruitor la poarta, El ),u#ne3eu*, in 1unatatea Sa, i#pline$te %a.a uintele Sale, caci cre incio$ $i a e+arat e$te Cel Care a %a.a uit $a aruia$ca "ar $i +iata celor care-I cer cu creinta. ,e aceea tot eauna $a %i# recuno$catori %ata e ,o#nul, A e+aratul ,atator e +iata, Care, nu#ai El $in.ur, prin +enirea Sa, eli1erea3a $u%letele noa$tre e u$#anii ne+a3uti, a ica e pati#ile e necin$te. Sa ne a$i.ura# e o purtare neintinata $i nei#puta1ila )ceea ce e$te po$i1il*, aca practica# toate +irtutile. .)2# Sa nu %i# ca %e#eile epra+ate, care, ete$tan u-$i 1ar1atul, can el re+ine o1o$it ca $a $e o i"nea$ca in locuinta $a unele ca ace$tea i$i la$a ca$ele lor $i pleaca u#1lan 1ra#1ura. Or in$u$i .rist(s '(reste u!t sa se ('i7neasca in pr(pria !ui casa5 in trupuri!e si su-!ete!e n(astre, %iin ca El, Bunul $i Unicul 1ar1at, 2ri$to$, care #ult $-a o$tenit pentru noi $i ne-a ra$cu#parat cu propriul Sau $an.e, bate pururea !a usa su-!ete!(r n(astre ca sa)I 'esc7i'e sa p(ata intra spre a se ('i7ni in su-!ete!e n(astre si !a n(i sa)si -aca sa!as , iar noi, i#potri+a, ne o+e i# in+arto$ati %ata e El.

I# N(i I! %a,'ui

prin ru%aciune si prin -apte bune

I)1# In E+an."elie ,o#nul il o$an e$te pe cel care nu L-a $palat nici nu l-a in#ire$#at picioarele $i nu I-a #ultu#it. ,e alt%el, ,o#nul 3ice5 .Iata, stau in picioare la usa si ciocanesc; daca vreunul imi desc&ide. 6u voi intra la el si !a voi odi&ni cu el si el cu !ine". Noi in$a ne in eparta# e ,o#nul, necin$tin u-L e-a reptul, 'esi E! se apr(pie t(t'eauna 'e su-!ete!e n(astre5 ci(canin' si cautan' sa intre si sa se ('i7neasca !a n(i . Caci, intr-a e+ar. El a ra1 at #ari $u%erinte, an uSi propriul trup la #oarte, $cotan u-ne in ro1ia intunericului0 $i acea$ta pentru ca sa intre in -iecare su-!et si ac(!( sa)si -aca sa!as si ac(!( sa se ('i7neasca, El care atat a o$tenit pentru noiC. In 1unatatea Sa, a +oit $a locuia$ca $i $a u#1le in noi. I)2# Caci ,o#nul, atunci la Eu ecata )cea e apoi* Se +a a re$a celor e-a $tan.a, ce +or %i tri#i$i e ,o#nul in ."eena cu ia+olul5 .2train am $ost si nu !-ati primit; gol si nu !-ati imbracat, bolnav si nu !-ati cercetat; $lamand si nu !i-ati dat sa mananc, insetat si nu !i-ati dat sa beau, in temnita si n-ati venit la !ine". Se +a a re$a atunci )$i celor e la reapta $a* in pri#ul ran celor care $a+ar$e$c %apte 1une la aratare, %iin ca D( nu! tine sea a 'e (rice s!u0ire -acuta r(bi!(r Sai . ,ar )acea$ta 1inecu+antare ata celor repti* $e re%era $i #ai a e+arat $i #ai pro%un , la $tarea o#ului launtric in %iecare )a ica %apta a7utorarii #antuitoare catre aproapele $a pornea$ca in a ancul ini#ii, intr-o con$tienti3are interioara a $a+ar$irii ei, in cre inta ca %acan 1ine $lu7e$ti pe In$u$i 2ri$to$ n.(, p.(@=-(@>*. Acea$ta pentru ca a e+arata "rana a ,o#nului, 1autura, i#1raca#intea, acoperi$ul $i o i"na Lui, ace$tea toate $unt $u%letele noa$tre. El +rea ca $u%letul $a pri#ea$ca in el pe ,o#nul )2ri$to$* in c( uniune cu ,u"ul )S%ant* ca a$a $a e+ina un $in.ur u" cu El, $i ini#a $a %ie innoita $i tran$%or#ata, pati#ile $a $e i$tru.a $i $a $e $tin.a, )intr-un cu+ant* $a $e con$tate in noi lucrarea S%antului ,u" $i lucrurile +irtutilor. Acea$ta-i a e+arata "rana $i 1autura pe care o a# ,o#nului. A$a ar, e4i$ta o %oa#e $i o $ete a $u%letelor noa$tre, caci El e$te $trein $i 1olna+ printre noi $i n-are inca nici o i"na nici $ala$ul Sau in noi. ,e aceea, El ciocane$te pururea ) la poarta $u%letelor* $a intre la noi $i $a Se o i"nea$ca in noi. ,e aceea, in +e erea ace$tui $cop, El Se ocupa e noi cu toata .ri7a. 8'

I)*# $a-" primim, deci, cu multa credinta si dragoste luandu-" inauntrul nostru, gazduindu-", dandu-I sa manance si sa bea, imbracandu-", punandu-ne in slu%ba "ui cu toata bunavointa, supunandu-ne cu placere vointei Duhului $au!, ori mai degraba sa ne hranim si sa ne adapam noi din Duhul $au, imbracandu-ne noi cu insusi Domnul. )Si acea$ta* pentru ca El ne e$te "rana, 1autura $i i#1raca#inte, co#oara, #o$tenire $i $tapanire, o i"na $i $ala$, intr-un cu+ant. El in$u$i ne e$te +iata +e$nica. De aceea, orice suflet care nu "-a primit de acum inauntrul sau, care nu "a mangaiat prin roadele credintei si n-a inceput sa traiasca in viata Duhului!, un astfel de suflet n-are mostenire cu $fintii imparatiei cerurilor si nu poate intra in cereasca imparatie a celor intai nascuti. I)+. Caci, intr-a e+ar, aca ,o#nul, +enin lan.a $#oc"in $i ne.a$in roa e in el, l-a 1le$te#at $i po#ul in ata $-a u$cat can i-a 3i$5 D 'e acum sa nu mai rodesti in veac", e$te $i #ai cu neputinta a $pune la ce o$an a $i c"in +a %i $upu$ $u%letul care nu i-a o%erit ,o#nului ca "rana nici ro ul ale.erii $ale, nici $e#ne e in reptare )a purtariiF5 la ce c"in $i la ce pe eap$a +e$nica +a %i $upu$, $e +e e in ceea ce $pune Apo$tolul5 .(aci daca $-a adeverit cuvantul rostii prin ingeri $i toata calcarea de porunca si orice neascultare $i-a primti dreapta rasplatire, cum vom scapa noi daca vom $i nepasatori $ata de ast$el de mantuire)". 6odul cel bun, pe care Domnul il asteapta de la noi este buna noastra deliberare alegere! pentru bine si toata vointa noastra de a-" iubi din tot sufletul. Atunci ,l va lua drept cea mai buna hrana, 4virtutile sufletelor. noastre, iar noi vom purta statornicele si adevaratele roade ale Duhului $fant7, dumnezeiesti si pline de viata vesnica.

;# <R(a'e!e= pers(na!e ( enesti si <r(a'e!e Du7u!ui 1S-ant2=

;)!# Si precu# atunci, can ,o#nul cauta roa e in $#oc"in, nu era inca +re#ea ro irii ace$tuia, tot a$a ,o#nul $o$e$te acu#, inainte e +enirea )$pre i#parta$ire* a ,u"ului )S%ant*, cautan $a .a$ea$ca la $u%let ro ul unei 1une eli1erari. Pri+in prin pri$#a lu#ii +a3ute, aici $e re%era la poporul lui I$rael, in $en$ul ca ace$ta nu +a a ,o#nului roa a +re nica, %iin ca a re%u3at $a crea a in El. ,ar acea$ta relatare )a E+an."eliei* $e#ni%ica, e a$e#enea, ca in %iecare $u%let, inaintea lucrarii "arului in el $i inainte ca $u%letul $a poarte roa ele ,u"ului, Domnul cauta rodul propriului suflet )a ica +irtutile $peci%ice %iecarui cre$tin n.n.*. Acea$ta in$ea#na in$a$i +ointa )acelui $u%let*, puterea $a e eci3ie, cre inta $i toata ra.o$tea pe care tre1uie $a o puna la i$po3itie acel $u%let, cat $i ra$pun$ul i#e iat la $a+ar$irea %aptelor 1une, atat cu interiorul cat $i cu e4teriorul %iintei $ale, pe cat e$te cu putinta. Aceasta asteapta Domnul de la noi, o tindere neincetata spre ,". Can El +e e acea$ta 1una eli1erare a $u%letului, $tatornica lui in reptare $pre ,o#nul, atunci ii aruie$te "arul, prin aceea ca +ine $a locuia$ca in el, atunci ii a $u%letului puterea e a a7un.e la +re#ea ro irii $i e a purta, cu# 3ice Apo$tolul, .roadele 'u&ului" (adica dragostea, bucuria, pacea, indelunga-rabdare, bunatatea, $acerea de bine, credinta"). ;)2# Si, intr-a e+ar. ,o#nul %ace incon7ur %iecarui $u%let, cauta )$a o1$er+e* acolo roa a $pre a intra si a $e odihni, caci El )2ri$to$* a #urit pentru toti $i a$t%el intre.ul nea# al lui A a# a %o$t ra$cu#parat prin #oartea Sa. ,e aceea, tot $u%letul e$te ator $a #oara %ata e el in$u$i $i $a traia$ca pentru ,o#nul, pentru 2ri$to$, pri#in u-L, .atin u-$e $i a#ena7an u-$e pe $ine in$u$i pentru El in loc e ca$a, $i e a$e#enea, $i propriul $au trup. In %elul ace$ta ,o#nul +a putea intra $i .a$i o i"na in 1unele re3ultate ale lucrarii propriei noa$tre ale.eri. El ),o#nul*, "ranit, cu $etea potolita, i#1racat $i intarit prin +irtutile $u%letului no$tru, ne +a 3ice atunci5 .Veniti binecuvantatii "arintelui !eu, de mosteniti imparatia pregatita voua de la intemeierea lumii, caci am $laman%it si !i-ati dat sa mananc, insetat am $ost si !i-ati dat sa beau" $i celelalte.

8(

># ?rice a

p(rni sa -ace 5 trebuie sa rap(rta

intai !a D( nu! 1.rist(s2

>)!# A$a ar, a+an o a$e#enea a$teptare $i o a$t%el e $peranta a +enirii ,o#nului $i a o i"nirii Lui intru $u%letele noa$tre, ar #ai ale$ o i"na $u%letelor noa$tre in ,o#nul, %iecare in parte tre1uie $a tra.a un %olo$ u"o+nice$c, atorita oc"iului #intii $i puterii e a ale.e 1inele, luan a#inte la ceea ce $e petrece in lu#e. ,e e4e#plu5 aca +e3i 1o.atiile pa#ante$ti, u-te cu #intea la 1o.atiile u"o+nice$ti, ca $a le ore$ti. ,aca +e3i 1ucurii in lu#e $i pra3nuiri, $a 3ici catre tine in$uti5 can oare $u%letul #eu +a %i .a$it +re nic $a pra3nuia$ca $ar1atoarea u"o+nicea$ca a "arului. A$a ar, can $e +a intalni o#ul no$tru launtric cu $%intii in.eri $i cu puterile cere$ti/ Si tot a$a in orice i#pre7urari a$e#anatoare, can e$ti atent la cele +i3i1ile, in reapta-ti orinta la realitatile ne$tricacioa$e $i ne+a3ute, ca $a tra.i %olo$ in in$e$i lucrurile +a3ute $i nu pa.u1a. Or, a$a ce+a reali3e3i aca $tii $a-ti in ru#i .an irea prin oc"iul #intii, retra.an u-l e la cele +a3ute $i in repta u-ti atentia $pre 1unurile cere$ti. >)2# Sa ne $tra ui#, a$a ar, ca $a place# ,o#nului prin cre inta noa$tra neincetata, $a #entine# in noi a$teptarea "arului, a ica $a a+e# o purtare e$a+ar$ita ca $a pute# cre e cu toata ini#a in ne$pu$a %a.a uinta a ,o#nului, caci a e+arat e$te Cel ce a %a.a uit. )Si o a$t%el e $tare e$te nece$ara* ca $a-L iu1i# $i $a ne o$teni# in toate c"ipurile, prin toata +irtutea $i ru.aciunea, cu 1ar1atie $i $taruinta, pentru a pri#i %a.a uinta ,u"ului Sau, in intre.i#ea $i plinatatea Lui, ,u" pe Care in$u$i L-a %a.a uit, ca a$t%el $u%letele noa$tre $a pri#ea$ca +iata )+e$nica* cat $unte# inca in trup. Caci aca $u%letul nu pri#e$te in acea$ta lu#e $%intenia )S%antului ,u"*, ca ur#are a 1el$u.ului e cre inta $i ru.aciune, aca nu $-a %acut parta$ u#ne3eie$tii %iri, a#e$tecan u-$e cu "arul care-i +a a puterea e a i#plini toate poruncile, atunci e$te ne e$toinic pentru i#paratia cerurilor. Fiin ca 1inele pe care-l +o# a.oni$i in lu#ea e aici, acela +a %i +iata noa$tra in cea e incolo. $# Sa cere ne(b(sit pe 1S-antu!2 Du7

$)!# Sa ne $tra ui# eci, ru.an u-L pe ,o#nul cu o cre inta lip$ita e in oiala, $a o1an i# ,u"ul %a.a uit, caci ace$ta-i %acatorul e +iata al $u%letului. ,aca cer$etorul, ca $a-$i capete painea pentru trup, nu $e ru$inea3a $a 1ata la poarta $i $a cer$ea$ca $taruitor, iar can nu pri#e$te, intra in curte $i cu #ai #ulta neru$inare cere paine, o "aina $au o perec"e e $an ale pentru u$urarea Gtre1uintelor trupului*0 cata +re#e n-a pri#it ni#ic, el nu pleaca, c"iar e l-ar alun.a. Cu cat #ai #ult noi care cere# $a pri#i# painea cea a e+arata $i cerea$ca $pre i#puternicirea $u%letului, noi care ori# $a ne i#1raca# in +e$#intele cere$ti ale lu#inii $i $a po%ti# $a incalta# $an alele ,u"ului pentru lini$tirea $u%letului ne#uritor, noi, eci, in ce c"ip $e cu+ine oare ca neincetat, cu in ra3nire, cu cre inta, cu ra.o$te $i in elun.a ra1 are $a ciocani# la u#ne3eia$ca poarta a lui ,u#ne3eu $i $a cere# cu toata $taruinta $a ne in+re nicea$ca e +iata +e$nica/ $)2# In ace$t $en$ ,o#nul a ro$tit o para1ola ca tre1uie $a ne ru.a# .neincetat", a au.an la para1ola ace$te cu+inte5 Dcu atat mai mult 0atal vostru (el (eresc va $ace dreptare celor care catre 6l striga noaptea si %iuaC. Si iara$i e$pre prieten $pune ca5 .c&iar daca nu i-ar da, pentru ca-i este prieten, dar pentru cura*oasa lui indra%neala se va scula si-i va da" cat ii e$te tre1uinta. ,e aceea 3ice )#ai eparte*5 D (ereti si vi se va da, cautati si veti a$la, bateti si vi se va desc&ide". Si in continuare a au.a5 .'aca voi, rai $iind, stiti sa dati daruri bune $iilor vostri, cu atat mai mult 0atal vostru (el (eresc va da 'u&ul 2$ant celor care-- cer" . ,e aceea, ,o#nul ne in ea#na $a cere# tot eauna, neincetat $i cu $taruinta, $a cauta# $a 1ate# #ereu, caci El in$u$i a %a.a uit $a ea celor care cer, care cauta, care 1at, iar nu celor care nu cer. Caci nu#ai ceran u-I, c"e#an u-L $i iu1in u-L con$i#te $a ne ea +iata +e$nica.

8&

M# Ru%a -ierbinte M)!# A$a ar, $a ne apropie# e El, u$a cea u"o+nicea$ca, $a 1ate# ca $a ne e$c"i a, $a cere# painea +ietii, 3ican u-i5 Da-mi Doamne painea vietii ca sa viez ca, fiind groaznic constrans de foamea rautatii, ma sfarsesc. Da-mi haina cea luminoasa a mantuirii, ca sa-mi acopar rusinea sufletului, caci gol fiind, sunt lipsit de puterea Duhului Tau! si lipsit de bunul simt din pricina rusinoaselor patimi. M)2# Si aca-ti +a $pune5 A+eai un +e$#ant, ce-ai %acut cu el/ ra$pun e-I 3ican 5 A# ca3ut in #ainile tal"arilor care #-au ranit cu#plit, #-au la$at aproape #ort, #-au e31racat, luan totul e la #ine. ,a-#i incalta#inte u"o+nicea$ca, caci #aracinii $i ciulinii #i-au $trapun$ )talpile*0 ratacin prin pu$tie, nu pot $a #ai #er.. ,a-#i +e ere ini#ii ca iara$i $a +a 0 e$c"i e oc"ii ini#ii #ele, caci +ra7#a$ii ne+a3uti #-au or1it, acoperin u-#a cu +alul intunericului $i nu #ai pot pri+i cerea$ca %ata Ta, atat e orita. ,a-#i urec"i u"o+nice$ti ca #i-a $ur3it #intea $i nu #ai pot au3i $i intele.e ulcile $i placutele Tale con+or1iri )cu #ine*. ,a-#i unt ele#nul +e$eliei $i +inul 1ucuriei u"o+nice$ti, ca $a-#i 1an a7e3 ranile $i in nou $a-#i reiau lucrul. Ta#a uie$te-#a $i-#i a iara$i $anatatea, caci u$#anii #ei, tal"ari in+er$unati, #-au la$at le.at $i aproape #ort. M)*# Fericit $u%letul care $e roa.a cu staruinta $i cu cre inta, ca unul %oarte $arac $i ranit, ca +a %i lip$it e in+inuiri $i i $e +a pre.ati +e$nica in$anato$ire $i +in ecare, ar $e +a $i ra31una pe +ra7#a$ii lui, a ica pe pati#ile pacatoa$e, caci cre incio$ ) e incre ere* e$te ,o#nul, Care a %a.a uit, El Care ne +a a ceea ce a# cerut. Sla+a 1unatatii Lui. N# .rist(s5 ;u'ecat(ru! su-!ete!(r 'us ani!(r N)!# Intr-o cetate un #a.i$trat $e urca in $caunul e 7u ecata, pornit i#potri+a rau%acatorilor $i uneltitorilor. Si aca +ine la el +reunul intre cei tal"ariti $au %urati $i-i 3ice5 Te ro., +ino-#i in a7utor, u$#anul #-a luat e .at, #-a 7e%uit, #-a ranit $i #i-a %acut cutare $i cutare )rau*, #a.i$tratul $e-a$ea3a pe $caunul e 7u ecata, a%la in ata pe u$#an $i pe rau%acator $i upa ce-l .a$e$te, ii pune intre1ari $i-( $upune la c"inuri.Tot a$t%el oa#enii pot $a o1an ea$ca a7utor $i i31an a e $u$, apropiin u-$e e ,o#nul )2ri$to$*, pre3entan u-I plan.erea $i ru.an u-L $taruitor. N)2# Caci El ),o#nul* poate a uce u$urare pa#antului u"o+nice$c al $u%letului, in+aluit e #area in+ol1urata $tarnita e cru ele pati#i ale intunericului, e puterile rele, apoi $a-l ri ice #ai $u$ ecat #area, aca acel $u%let %ace o+a a cre intei in %a.a uintele %acute e El, Il iu1e$te, Il c"ea#a intru a e+ar $i a$teapta pururea ca ,u"ul )S%ant*, in ne#ar.inita Sa ra.o$te, $a lucre3e in el eli1erarea e$a+ar$ita e pati#i. Sla+a #aretiei Sale in +ecii +ecilor. A#in.

88

Cuvantarea :I
Despre in'urare 1 i!a2 si 'espre a'evarata 'ra%(ste
"# I p(triva nerab'arii
")1# Cei care i$i %ac locuinta ini#ii pe ni$ip $i, pe terenul $tanco$ al ini#ii lor in+arto$ate pri#e$c cu+antul, aceia nu au in ei in$i$i a e+arata te#elie, nici nu pot in ura i$pitele in neca3urile pricinuite e ia+olul, in $c"i#1 $uporta cu nera1 are toate neca3urile ce $e a1at a$upra lor. Ei nu pot %ace %ata atacurilor $i i$pitelor pe care relele u"uri le porne$c a$upra lor, can )a$t%el e in$i* cauta i#paratia )lui ,u#ne3eu*. Se inta#pla a$a pentru ca eli1erea3a 3ican u-$i %iecare in $inea lui5 aca nu pri#e$c in ata "arul ,u"ului )S%ant*, i#i +a e trea1a, caci i#i e$te cu neputinta $a re3i$t $i nici nu #ai pot $a $tarui #ulta +re#e. Can o $a-( pri#e$c, atunci ra#an )pe acea$ta cale*. Unul ca ace$ta nu +a putea uce po+ara neca3urilor, %iin ca nu $-a pre.atit pentru a$t%el e $ituatii. )nota5 Aici )ca $i in alte locuri* S%a#ul Macarie preci3ea3a ca ,u#ne3eu nu-i ator $a ea "arul perceput cu $i#turile, la un anu#e #o#ent. &# Sa)$ s!u0i pe Du ne,eu pentru t(t'eauna

&)1# Oare upa ce unul $-a i#parta$it e "ar, nu $e #ai ra31oie$te, nu #ai are neca3uri/0 oare +alurile i$pitelor e la cel rau nu $e #ai ri ica/; A1ia e-atunci incercarile $unt $i #ai #ulte, a1ia atunci )$unt nece$are* #arile ne+ointe pana la $u oare, a1ia atunci #arile i#potri+iri )%ata e rau*. ,upa o a$t%el e $porire a $u%letului in "ar, $e ri ica $i i$pitele celui rau, ar ace$tea nu#ai cat ii e$te cu putinta $u%letului $a re3i$te. ,ar ne+oitorii ce pretin "arul inainte au +enit in $lu71a ,o#nului oar ca $a %ie platiti )cu lea%a, ca nai#itii*, ca ni$te necuno$cuti $i $traini $i care nu $i-au propu$, precu# $lu.ile cre incioa$e $i care tin cu ca$a, $a $e o$tenea$ca a e+eni placuti $i a lucra in ca$a $tapanului lor. ,i#potri+a, ei, inainte $a lucre3e pretin ra$plata0 e$i ar tre1ui ca, in calitatea lor e atornici $i e $lu.i, $a %ie e+otati $i cre incio$i ,o#nului ),u#ne3eului* lor, caci ei nu au calitatea $a puna ran uiala in $lu71a lor 1una $i e cin$te a a$cultarii poruncilor lui 2ri$to$, ci oar $a $e $ilea$ca a placea neincetat lui ,u#ne3eu in tot lucrul, %ie ca au pri#it o parte in ar, %ie ca nau pri#it inca. C# Sa se u!tu easca !ui Du ne,eu

C)1# Ar tre1ui #ai 1ine $a 7u ece in %elul ace$ta5 Sunt ator cu intrea.a #ea 1una+ointa $a-I $lu7e$c $i $a-I %iu tot eauna placut. Fie ca #i $e a $au nu #i $e a "arul ,u"ului )S%ant*, eu nu +oi la$a calea $i nici $lu7irea Lui atat cat i#i $ta in putinta. Nu +oi para$i na e7 ea in ,o#nul - caci Cel Care a %a.a uit e$te A e+arat0 nu +oi inceta e a-I #ultu#i pentru 1unatatile cu care #-a ra$platit, anu#e ca e la El a# pri#it e4i$tenta, %aptul ca Se preocupa e #ine $i #-a in+re nicit e toata purtarea Sa e .ri7a, ca prin "arul Sau a# +enit aici )in o1$tea u"o+nicea$ca n.n.* $i atorita Lui uc acea$ta +iata e ne+ointa. El e$te in $tare $a #a u#ple e "ar - caci Cre incio$ $i A e+arat e$te - $i ceea ce a %a.a uit $i a uce la in eplinire, aca staruiesc pana la $%ar$it in cre inta $i in practicarea tuturor +irtutilor, pe cat i#i $ta in putere. D# Sa)$ s!u0i pe Du ne,eu pana !a (arte

D)1# A# $a-#i #ai $pun #ie in$u#i $i acea$ta5 cine $unt eu $i cu ce $unt +re nic eu, ca nu#ele Lui $a %ie in+ocat a$upra #ea, cel care nu-$ 1un e ni#ic/ A$a ar, aca +oi $tatornic $i +oi i#plini cu ra+na pana la $%ar$it ce-I place Lui, prin aceea ca Ii +oi $lu7i cu toata o$teneala $i +oi practica toate +irtutile, El, Care e$te 1un $i rept, I$i +a i#plini %a.a uintele can +a +rea El, cuno$cut %iin ca El nu poate #inti. $i chiar daca ar voi sa ma dea gheenei, ca acolo sa fiu pedepsit pentru pacatele 89

mele, eu nu am sa ma despart de ,l si nu voi inceta sa-" iubesc , cu# 3ice %ericitul Io+5 DC"iar daca ma vei ucide, nu te voi parasi si nu ma voi departa de naivitatea mea $ata de 0ine". D)2# Intr-o a$t%el e $tare tre1uie $a %ie cre$tinul, ca $a %ie nu#it $lu.a cre incioa$a $i 1un icono# )c"i+erni$itor*, care $i-a o+e it e+ota#entul nu#ai %ata e Stapanul Sau, e$i a trecut prin #ulte o$teneli $i neca3uri, $i n-a la$at ni#ic nei#plinit in nobila sa slu%ire intru toate +irtutile. Unul ca ace$ta, pe rept $i upa cu+iinta +a e+eni #o$tenitor al +ietii, intrucat nu pentru ra$plata a +enit $aI $lu7ea$ca $i $a-L #ultu#ea$ca, ci in 1una+ointa a ale$ $a $e ea pe $ine in$u$i, $pre a placea $i a %i #ultu#itor Stapanului Sau. Si acea$ta pentru ca $-a $ocotit +re nic e a o1an i in%ierea ,u"ului )S%ant* $i a e+eni #o$tenitor al i#paratiei. La o a$t%el e per$oana, care $e lupta pentru i#paratie $i-$i #antuie$te $u%letul, $e re%era ,o#nul 3ican 5 ."astorul cel bun isi da viata pentru oi, devorat $iind pana la moarte"; .iar cel platit (naimitul), care nu-i pastor, cand vede lupul ca vine" - a ica atunci can incercarile $i i$pitele +in Ga$upra lui*, el e3ertea3a .si $uge"- in $lu71a lui ,u#ne3eu $i e la pa3a ini#ii lui pri+in $%intele porunci. D)*# Sa ne o$teni#, a$a ar, cu na e7 e, cu cre inta $i cu toata taria e a ne a pe noi in$ine intru totul ,o#nului, pa3in toate poruncile, calau3iti "otarator prin toate poruncile $i ec"ipati cu tot %elul e 1ine )+irtute*. Fiin ca El i$i +a i#plini nu#ai ecat toate %a.a uintele, )caci nu e$te #inci no$*, ar cu con itia ca noi in$ine $a i#plini# tot ce-I place Lui, %olo$in li1era noa$tra +ointa printr-un e%ort neincetat, ca ni$te $lu.i ca$nice $i cre incioa$e. In %elul ace$ta, %iin noi $ocotiti +re nici e "ar $i a+an e7a ca$ti.ata atat te#elia cea a e+arata in in$a$i ini#a noa$tra cat $i puterea ,u"ului S%ant, +o# putea %i ra1 atori )$i re3i$tenti* %ata e toate i$pitele $i neca3urile, $i a$a a7un.an %ara pri"ana prin ,u"ul )S%ant*, ne +o# in+re nici e 1unatatile cele +e$nice in +ecii +ecilor. A#in.

8:

Cuvantarea :II
I p(sibi!itatea -iintei u ane 'e a inte!e%e pe Du ne,eu si su-!etu!
"# I p(sibi!itatea 'e a inte!e%e pe Du ne,eu ")1# Cel care a +a3ut pe $tapanul ca$ei a e$coperit $i tot ce e$te in ca$a lui. Tot in ace$t c"ip, cel care cauta $i-L e$copera pe ,o#nul a e$coperit $i toate 1unurile cerute caci in El .sunt ascunse toate comorile intelepciunii si ale cunostinte. ,ar ce $a #ai 3ice#/ Un e e$te ,u#ne3eu care nu $e +e e/ Oare pe pa#ant/ Cu#+a in ceruri/ Sau $u1 noianul #arii/ Poate $u1 pa#ant/ Poate cine+a $a-L atin.a $i $a-L +a a/ Ni#ic in toate ace$tea; El nu-i una intre creaturi. ,l $e da spre atingere sufletului credincios si care-" iubeste, precum si ,l iubeste aceasta creatura care este sufletul. &# Taina su-!etu!ui &)1# Cine poate $a +a a $u%letul $i $a-l atin.a/ In ce %el e$te ace$t $u%let/ Nu-i +i3i1il, in$u$i o#ul nu $e cunoa$te pe $ine in$u$i pana can ,o#nul nu I $-a e$coperit. Un e nu e$te )o#ul* cu .an urile lui/, upa cu# .raie$te inteleptul5/dancui inimii cine-l va cerca" )$pre a-l cunoa$te e4act*0 inca $i P$al#i$tul 3ice5 D /dancul c&eama adanc". A$a ar ,u#ne3eu $in.ur poate $a a une .an urile $i $a le tina in propria Sa +ointa . $ufletul atrage pe Dumnezeu cum am spus! prin dragostea ce o arata catre Domnul, caci Domnul, din bunavointa "ui, $-a facut sa poata fi atins de sufletul credincios, iar Dumnezeu atinge sufletul in adancul lui si-i indrumeaza toate gandurile si i le desparte de duhul lumii cu care sufletul! s-a amestecat. )nota5 Caci cautarea lui ,u#ne3eu nu#ai cu ratiunea nu uce la nici un re3ultat $i.ur. ,e aceea, e$te #ult #ai i#portant $a recunoa$te# ca ,u#ne3eu ne-a iu1it pe noi. Tot a$e#enea $i noi il pute# iu1i pe El* C# Sa !upta -ara incetare i p(triva rau!ui

C)1# Intr-a e+ar, e la calcarea poruncii e catre A a# tot nea#ul o#ene$c a pri#it in %irea lui )a ica in $u%let $i in trup* a#ara otra+a a #ortii, a intunericului, a pacatului, can ) ia+olul* l-a $%atuit $a pacatuia$ca. Si ) e atunci* ni#eni n-a #ai putut $a $e #ai ocupe e u#anitate, $-o eli1ere3e $i $a o#oare #oartea noa$tra ecat nu#ai ,u"ul lui ,u#ne3eu. ,e aceea 3ice5 .Iata !ielul lui 'umne%eu (are ridica, pacatul lumii". Stiin raul )a ica ia+olul* in o# cine-i Acela care poate $a-l o#oare, a $tor$ +la.a in %irea )o#ului* $i i-a #ole$it #intea, in reptan -o $pre lucrurile lu#e$ti $au $pre alte preocupari o1i$nuite, cu unicul $cop e a-l e+ia e la acea$ta cautare $i ne+ointa. EI ) ia+olul* $tia ca, aca cine+a cauta ceea ce o#oara, el in$u$i +a pieri %ara 3a1a+a. ,eci, in cele in ur#a, lupta prin orice c"ip $a-i tran a+ea$ca puterea e eli1erare $i $a-i $trecoare .an uri in$elatoare ca acel )ne+oitor* nu nu#ai $a $e eparte3e e ele, ci c"iar $a $e intoarca $pre ele $i $a $e la$e incantat nu e ceea ce cauta, ci e ceea ce o#oara, a ica e pacat. C)2# ,ar noi, preaiu1itilor, $a a+e# intot eauna inainte $copul, lupta $i o$teneala noa$tra, ne an ra.a3 in nici o in eletnicire, nici oprin u-ne la $%atul celui rau, caci aca +oi# pute# $a in$taura# in noi acea$ta lucrare u"o+nicea$ca $i $a ale.e# ceea ce uci e rautatea in noi. Fiin ca #ii e +or1e nu %olo$e$c ta ni#ic, ci i#potri+a tre1uie o lucrare u"o+nicea$ca $i $u1$tantiala. Caci una e$te cu+antul au3it e care pe #o#ent te 1ucuri $i alta e$te cu+antul in care $e $i#te lucrarea puterii u#ne3eie$ti prin care e$te o#orat pacatul. Una-i e%ectul aceluia $i alta-i ro irea 1ine%acatoare a ace$tuia. , bine sa asculti, dar cel care poate simti energia! dumnezeiasca, acela se apropie si intra in comuniune cu firea dumnezeiasca, dupa cum s-a scris& .ca sa deveniti partasi $irii celei 8=

dumne%eiesti", avand in el insusi samanta lui Dumnezeu, devenind partas Duhului $fant., asa cum, dealtminteri, este fiul adevarului.

D# Sprintenea!a su-!etu!ui
D)1# A$a ar nu#ai ,u#ne3eu poate a puteri $u%letului $i $a-i a une .an urile )cu# a# $pu$ #ai $u$*, iar altcui+a ii e$te cu neputinta $a %aca acea$ta. Un e $e a%la $u%letul/ Iata-( ca-i intre. in trup $i tot intre. e$te in a%ara e trup. Gan e$te la cele +iitoare $i re%lectea3a la cele ce $e erulea3a in pre3ent. E$te pe pa#ant prin trup, iar in cer prin cu.etare e#na $i cre incioa$a. ,e a$e#enea $i $u%letul pacato$ului e$te pe pa#ant prin trup, iar in cele e a%ara prin locurile cele #ai in epartate, prin relele $a+ar$ite. Dar sufletul drept, care-i pe pamant prin trupul sau, petrece in ceruri prin cugetarea lui. Iar Domnul, #are este in ceruri $i-a pus chipul $au in trupul unui asemenea suflet. Sla+a #aretiei Celui Care a$a a iu1it nea#ul o#ene$c. E# Su-!etu! trebuie sa se stat(rniceasca in Du ne,eu E)1# Caci cine poate $a uni%ice $i $a inc"e.e laptele %lui / Si tot a$a cine poate u$ura $u%letul e .an urile i#pra$tiate, creaturi %iin cu %irea, ca $a-l in repte $pre cer $i $a-i ea $ta1ilitate cu.etelor $ale, tarie $i unitate, aca ,u"ul lui ,u#ne3eu nu e+ine pentru $u%let ca )un %el* e aripi, nu-l in reapta $i nu-l inalta #ai pre$u$ e natura $i nu-i a una .an urile $ale intr-o $in.ura .an ire in u#ne3eita/ In ace$t $en$ $i Pro%etul 3ice5 .2-a inc&egat ca un lapte inima lor. In ace$t +er$et el )Pro%etul* cu.eta la oua %eluri e inc"e.ari5 )intai* la $u%letele inc"e.ate )intarite* in ,u#ne3eu $i inra acinate in "ar $i-n lu#ea cea e $u$, )al oilea* la $u%letele inra acinate in rautate )pacat* $i $ta1ilite in acea$ta lu#e ce $%ar$e$c prin a a7un.e una cu raul. Intr-a e+ar, upa cu# ace$tia )ulti#ii cu.etatori* $-au $ta1ilit $i $-au )inc"e.at* in rautate, tot a$e#eni ceilalti ) in pri#a cate.orie* $-au inc"e.at in ,o#nul. /# $u ea pacatu!ui si !u ea !u inii /)!# ,upa cu# pa#antul are +a3 u"ul ca locuinta a 31uratoarelor, la %el $e inta#pla cu .an urile $i cu #intea pacato$ilor, care $unt in toata +re#ea pra a u"urilor rele, caci )pacato$ii* i$i traie$c +iata intr-un #e iu intunecat $i #o"orat, laolalta cu u"urile rele, in acel #e iu #i$can u-$e $i train . Tot a$e#enea #intea )inteli.enta* $i cu.etele celor repti petrec in pa#antul +ietii, in pa#antul lu#ino$ al ,u"ului )S%ant*5 acolo u#1la, acolo petrec inca in +re#ea e acu# locuin into eauna in 1une $i cere$ti cu.etari. 8# "ceasta)i n(ua creatie rea!i,ata 'e .rist(s 8)!# E$te ce-a 3i$ ,o#nul5 .2i lucruri mai mari va $ace" Fiul, Dca voi sa va mirati, lucruri ne#uritoare ale +ietii, care nu +or trece. El )Fiul* le +a i#plini pentru $u%letul $i inteli.enta cre incio$ilor Lui, $i-ntr-ace$tea +or u#1la $i pe ace$tea $e +or $pri7ini .an urile lor. El )Fiul* a pre.atit noul pa#ant al lu#inii $i noul cer al ,u"ului )S%ant*, re3u#an )+oi 3ice*5 o lu#e noua $i o i#paratie +e$nica. ,in pa#antul #uritor $i intunecat al u"urilor raului un e $ala$luie$c .an urile lor. El )Fiul* +a uce $u%letele, care L-au o1an it $i care L-au iu1it, intr-un pa#ant al +ietii $i al lu#inii un e $ala$luie$c S%intii. Intr-ace$ta $e +or $ta1ili pa$ii, iar #intea $i .an urile acolo $e +or pli#1a, %iin ca au %o$t #utati in #oarte la +iata +e$nica. Acea$ta in$ea#na eci, ca ,o#nul a %a.a uit $a %aca lucruri $i #ai #ari, care inca nu e4i$ta$era, e$i toate cele +a3ute in lu#e %u$e$era in intre.i#e ran uite )or.ani3ate*, #untii, norii, cerul, $oarele, $telele, luna, oa#enii, ani#alele, apele, #area, %lu+iile e4i$tau cu intrea.a ran uiala e a %i a ace$tei lu#i. A$a ar, El .an e$te la noile $i +e$nicele lucrari, la $c"i#1area $i la in$anato$irea $u%letului, la +e$nica lui +in ecare $i la loca$urile cele +e$nice, 3i ite e ,u"ul )S%ant*, pe care le-a aruit $u%letului cre incio$ $i +re nic ) e ace$t ar*. A$a ar, $a-L ru.a# pe ,o#nul $i $a-L a$tepta# cu cre inta nein oielnica, ca $a 8>

pro uca in noi, cu a e+arat, lucrarea S%antului ,u" care o#oara pacatul. Si a$a, %iin curatiti $i $%intiti e-aici e 7o$, +o# %i atunci +re nici e cerea$ca i#paratie, intru 2ri$to$ li$u$. ,o#nul no$tru, a Caruia e$te $la+a $i puterea in +ecii +ecilor. A#in.

8?

Cuvantarea :III
Su-!etu!5 cetate 'u7(vniceasca
"# Su-!etu!5 cetate a !ui Du ne,eu ")1# Cu a e+arat #are $i +aloroa$a creatura e$te $u%letul inaintea lui ,u#ne3eu. Intr-un anu#it %el +o# a+ea unele apropieri, apro4i#ati+e pri+in alcatuirea lui, atorita co#paratiei )care ur#ea3a*. Sa pre$upune# o cetate in care $e .a$e$c $tra3i lar.i, #ar.inite cu ar1ori, a$e3a#inte ale car#uirii o1$te$ti, cla iri pu1lice, $tra3i, cartiere, palate $i nu#eroa$e alte con$tructii. E4i$ta locuri potri+ite pentru reunirea #ai-#arilor cetatii $i a tuturor .rupelor e cetateni. E$te apoi $caunul 7u ecatorului care %ace reptate $i pe ep$e$te rau%acatorii, 1an itii, "otii, e$crocii, e$%ranatii $i uneltitorii )i#potri+a $i.urantei cetatenilor*. Eu ecatorul a pri#it in cetate putere e la i#paratul, a ica $i.iliul i#perial $i pecetile )nece$are*. Nu#ai a$a, atorita i#puternicirii ate poate $a 7u ece $i $a e4ecute pe rau%acatori. Tot la %el e$te $i in #area cetate ne#ateriala a lui ,u#ne3eu, $u%letul )%iin 7u ecatorul*, iar $traturile cetatenilor $unt .an urile. ,aca $u%letul, atorita cre intei $i puterii lui +irtuoa$e, pri#e$te puterea +enita e $u$, a ica $a1ia ,u"ului, c"ipul u#ne3eie$c al lui 2ri$to$ $i pecetile cere$ti, lu#inoa$e $i u"o+nice$ti, atunci el poate $a e4ecute $i $a con a#ne pe u$#anii, rau%acatorii, uneltitorii $i 1an itii care-o locuie$c, a ica pe u"urile celui +iclean. &# .rist(s este Mantuit(ru! su-!etu!ui &)1# ,ar, $e poate potri+i ,o#nului, e a$e#enea, $i o alta co#paratie5 Era o cetate %ara 7u ecator $i .u+ernator, cople$ita e u$#ani $i rau%acatori. ,ar, unul in locuitorii acelei cetati $-a u$ la re.e pentru a .a$i un a$t%el e .u+ernator, iar re.ele i-a at ace$tuia toate 1unurile $ale $i i-a incre intat in$a$i puterea. Apoi, )cel nu#it .u+ernator* reintorcan u-$e, i-a are$tat $i e4ecutat pe toti u$#anii $i rau%acatorii in cetate. Tot in %elul ace$ta. ,o#nul )li$u$*, al oilea A a#, a %o$t $in.urul in nea#ul lui A a# care $-a .a$it $a-$i ea propriul $au trup pentru intre. nea#ul o#ene$c. El a pri#it $tapanirea, i#paratia $i puterea $i a i$tru$ toate puterile tiranice ale +icleanului. .6l, deposedand (de putere) incepatoriile si stapaniile, le-a $acut de ocara, in va%ul tuturor, tintuindu-le pe cruce". Caci luan u-$i propriul Sau Trup, prin el a 1iruit cu a e+arat pe u$#an $i (a o$an it prin trup, apoi, inaltan u-$e la ceruri $i acolo $e3an , e$te a orat e toate %iintele in cer, e pe pa#ant $i in ia . Si, a$t%el El tri#ite, e-acu# inainte, la cetatile Sale cele ne#ateriale a ica la $u%letele care-L cauta, care-I $unt a$cultatoare $i ore$c ca El $a i#paratea$ca pe$te ele )tri#ite* c"ipul lu#ino$ $i u#ne3eie$c al ,u"ului Sau, pe O#ul cel cere$c, ca Ace$ta i#pri#an u$e $i a#e$tecan u-$e in ele, ace$tea traie$c in pace, 1ucurie $i +e$elie e ne.rait. In %elul ace$ta u$#anii $u%letului $unt in epartati prin +enirea 7u ecatii cerute, iar cetatea cea cu.etatoare pri#e$te o #are pace. C# .rist(s 0u'eca si c(n'a na 'u7uri!e rau!ui C)1# Cel care nu a pri#it puterea i#paratea$ca, $a1ia $i pecetile, ace$ta nu poate nici $a 7u ece nici $a $tarpea$ca rau%acatorii, ci e$te a$e#eni tuturor. Si, e a$e#enea, aca $u%letul n-a pri#it in $ine in$u$i chipul ceresc al lui Hristos, +e$#intele lu#inii celei ne.raite $i pecetile cere$ti care $unt darurile Duhului, ace$t $u%let nu poate $a $tarpea$ca $i $a con a#ne pe u$#anii $ai care unelte$c i#potri+a lui. Si ane+oie intele.an $crierea $tapanirii cere$ti, $e 1ucura $i $e +e$ele$te, pe can u$#anii lui, u"urile raului, $unt cuprin$e e .roa3a, e cutre#ur $i e lip$a e cura7. C)2# Can un .u+ernator +ine intr-o cetate ca $a $tapanea$ca $i $a 7u ece pe tal"arii $i rau%acatorii care $e .a$e$c acolo, locuitorii cetatii il %elicita, iar u$#anii $unt cuprin$i e %rica $i e $pai#a $i can $unt in %ata .u+ernatorului $e ru$inea3a $i tre#ura, pe can cetatenii $unt plini e #are incre ere $i e-o ne$pu$a 1ucurie, pentru ca cetatea a %o$t curatita e rau%acatori, e u$#ani $i e 8@

uneltitori. Tot a$a can Gu+ernatorul Cel a e+arat $i cere$c, 2ri$to$, i$i %ace intrarea $i aparitia in cetatea $u%letului, ace$ta #ani%e$ta o #are $i.uranta $i o la %el e #are 1ucurie cu tot .rupul e cetateni, care $unt propriile $ale .an uri0 uneltitorii $i u$#anii in$a, a ica relele pati#i, $unt in #are nelini$te, cople$iti e incurcatura $i e tea#a. C)*# Sa ne ru.a# a$a ar, tot la %el $i noi, ca $a o1an i# "arul cere$c al ,u"ului $i $a o#ora# in noi pati#ile $traine ale raului ca $a-I %i# placuti $i $a i#plini# %ara nici o .re$eala poruncile Sale $i $a e+eni# +re nici e i#paratia Sa, intru li$u$ 2ri$to$ ,o#nul no$tru Caruia $la+a $i puterea in +ecii +ecilor A#in.

9'

Cuvantarea :IV
Puterea Du7u!ui 1S-ant2 si n(ua creare
"# Puterea Du7u!ui si n(ua creare ")!# A$a cu# Tatal iu1e$te pe Fiul, $i In$u$i ace$t Tata il in+ata toate, tot la %el, pe cre$tinii care iu1e$c pe ,o#nul, ti#pul, lucrarea $i ,o#nul ii in+ata cerea$ca in+atatura $i $tiinta. ")2# ,upa cu# in +iata, cel ce are aur, ar.int, a+eri $i #ulte 1o.atii, +rea $a na$ca in in$a$i %irea lui copiii ca $a #o$tenea$ca 1unurile parinte$ti, iar, aca nu are #o$tenitori, $e intri$tea3a $i $e neca7e$te0 tot a$a $i ,o#nul ),u#ne3eu*, crean u-l pe A a#, i-a con$truit ca locuinta ace$t pa#ant $i cerul $i l-a a$e3at i#parat al tuturor creaturilor, i-a pre.atit $i #o$tenirea ca $a e+ina prieten $i %rate al lui 2ri$to$ )A a# cel cere$c*, #ire $i parta$ al S%antului ,u".Tot a$i7 erea $i +oi $a iu1iti pe,o#nul in toata ini#a +oa$tra, ca a$t%el $a %iti ca ni$te $traini )%ata .reutatile +ietii* $i $a uceti )$uportati* neca3urile a$a cu# $i ,o#nul )Ii$u$* ne-a iu1it in toata ini#a $i a $u%erit $i a %o$t pironit pe cruce ca $a-i intro uca pe oa#eni in in$a$i #o$tenirea Sa $i in )propria-I* +iata, caci pentru pacato$i a co1orat )la noi*. Iar ,o#nul )2ri$to$*, Tatal cel cere$c Se intri$tea3a aca nu na$te copiii in in$a$i Firea Lui $i aca nu le a #o$tenire, a ica i#paratia cerurilor pe care le-a pre.atito. )nota5 Creat e ,u#ne3eu upa c"ipul $i a$e#anarea Sa )Fac, l, &>* $i pla$#uit in pa#ant o#ul e+ine %iinta +ie prin $u%larea e +iata a ,o#nului ,u#ne3eu )Fac. &, 7) a ica $u%letul ii e+ine ne#uritor $i loca$ al c"ipului lui ,u#ne3eu. In acela$i ti#p in$a, ace$t $u%let e+ine D#irea$a a S%antului ,u"C, iar upa tra itia orto o4a D2ri$to$ e$te Mirele $u%letuluiI. ,e aceea, unirea )$u%letului* cu 2ri$to$ e$te Di#parta$irea )co#uniunea* S%antului ,u"C* ")*# Intr-a e+ar, toti cei D reptiC care au e4i$tat, erau oa#eni ca $i ceilalti, i#1racati cu trup, ar ei in eplineau pe pa#ant o lucrare $uperioara %ata e aceea a altor oa#eni0 ei i#parateau pe$te creatie $i pe$te #oarte. Moi$e $e a re$ea3a apei $i acea$ta $e pre%ace in $an.e, +or1e$te pa#antului, iar ace$ta a in $ine 1roa$te, $pune #ortii5 $a nu intri pe u$i $i #oartea i $e $upune $i %ace +oia lui Moi$e, caci #oartea cuno$tea +iitorul, anu#e ca e acu# inainte nu +a #ai i#parati, in care pricina $-a $pai#antat e porunca lui Moi$e $i i $-a $upu$. )Ace$tea $-au petrecut a$a* %iin ca pe %ata lui Moi$e era pecetea $la+ei lu#inii celei u#ne3eie$ti, pecetea cu care A a#, inainte e calcarea )poruncii*, era i#1racat. Intra e+ar, A a# in$u$i era i#1racat cu $la+a lui ,u#ne3eu $i cu un +e$#ant u#ne3eie$c. A$a ar, pana la Moi$e ni#eni n-a #ai a+ut ace$t $e#n pe %ata ecat $in.ur Moi$e. Si ca ur#are )#oartea* a %o$t lo+ita e .roa3a +a3an ace$t $e#n, intrucat e la A a# pana atunci ni#eni n-a #ai a+ut $e#nul ace$ta. ,e$pre in$u$i ace$ta $-a pro%etit ca +a i#parati $i +a $tapani pe$te nea#uri. Si, intr-a e+ar, A a# cel cere$c S-a +a it tot la %el, caci prin cruce a con a#nat #oartea, S-a co1orat in #or#inte $i S-a aratat pro%etilor $i reptilor care #uri$era #ai inainte. Cu# erau ei intri$tati, .an in ca n-au o1an it plinirea %a.a uintelor. ,o#nul i-a ri icat in #or#inte $i i-a i#1racat in $la+a u#ne3eia$ca. Iar aceia $-au aratat in cetatea Ieru$ali#ului $i au +a3ut pe prieteni $i parintii lor, apoi, iara$i au a or#it )$o#nul cel e +eci*. Atunci ,o#nul a $%ara#at le.aturile $i lanturile celui rau $i l-a o#orat pe ia+olul. &# Puterea !ui I!ie &)1# Ilie, cu puterea cea ata lui, a le.at ca#arile cerurilor $i n-a plouat. Cu# a putut el $-o %aca/ Sa apropiat e ,u#ne3eu, a cre3ut in El $i L-a iu1it. Nu-ti #ai $pun ca a ri icat #ainile $pre cer, nici ca el, prin propria putere, a %acut $a ca a %oc in cer $i $a ar a 7ert%elnicul $i pe %al$ii pro%eti, iti $pun

9(

oar ca prin ra.o$tea $i cre inta lui, conlucra cu u#ne3eia$ca putere la tot ce $a+ar$ea ) e$i.ur* prin aceea. Un alt rept 3ice oar un cu+ant $i $oarele $e opre$te. Altul inc"i e .ura leilor. C# Minuni!e !ui .rist(s C)1# 6e3i cu# reptii $unt i#paratii celor create iar toate cele create alear.a intru inta#pinarea lor. )Fe#eii* careia ii cur.ea $an.e $i care nu putu$e %i +in ecata, nu cu#+a ,o#nul )2ri$to$* Sen reapta $pre ea/ Oare nu e$te ea cea care .s-a atins de poala &ainei -ui") ,ar or1ul in na$tere na $tri.at #ai intai el/ Ja"eu, nu ace$ta e$te care $-a $uit #ai intai in po#/ Iar acu# oa#enii +iin , $unt )totu$i* #orti $i ,o#nul +ine in cei ce cre $i $e $ala$luie$te in $u%letele lor $i le-a7uta ini#ile $a $e e$prin a e pietrele $i e #or#intele u"urilor necurate, in u#ne3ein $u%letele lor in+iin ule in $tarea e #oarte $pirituala. Precu# cei intai repti au cre3ut in ,o#nul $i au aler.at la El, eci, $i noi, e a$e#enea, tre1uie $a-L iu1i# pe ,u#ne3eu in toata ini#a, $a cre e# $i $a I ne $upune#, ca in %elul ace$ta El $a +ina in .an urile noa$tre $i in ra acinile cu.etarii. ,e aici ) in ca#ara $u%letului* El $a $%ara#e toate planurile lui Satan, cu le.aturile $i intri.ile lui, $a ne curatea$ca e lepra pacatelor, $a ne in+ie3e in #oartea )$pirituala* $i $a ne lu#ine3e #intea e or1ire. D# N(ua creatie D)!# Toate creaturile pe care ,u#ne3eu le-a %acut e4i$tau e can au %o$t tacute5 %lu+iile, #untii $i colinele, ani#alele $i i3+oarele. Ce #ai era ) e i$pra+it* acu# e a tre1uit $a +ina ,o#nul )Ii$u$*, $a Se-#1race in trup $i $a $a+ar$ea$ca o lucrare $i #ai #are/. Celor e4i$tente nu le lip$ea ni#ic atunci can le-a creat. Ce talc au cu+intele5 .0atal !eu pana acum lucrea%a si 6u lucre%", $i iara$i5 .6u savarsesc lucrari mai mari decat acelea de atunci", ) e ce le #ai $pune acu#, e +re#e ce e4i$ta pa#antul in$a#antat, plantele, cerurile, luna $i $oarele/*. ,ar e$te li#pe e ca El +ine $a $a+ar$ea$ca o opera #ai #are ecat cele +i3i1ile, care nu e$te +a3uta e oc"ii trupe$ii. ,l vine sa refaca in forma initiala! inteligentele tainuit stricate de $atan si sa semene in pamantul sufletului samanta cereasca, precu# $i in lu#ea acea$ta +a3uta a.ricultorul in$a#antea3a pa#antul. D)2# Oare ,o#nul )Ii$u$* a in7u.at 1oii/ N-a %acut a$a ce+a. A $a it El o plantatie +a3uta/ Nici ecu#. Caci $u%letul e$te +ie pentru ,u#ne3eu )$i ,u#ne3eu pentru $u%let*. ,l sadeste in acest suflet! radacinile dragostei si dulcile bucurii, dar face si izvoare care curg in inima, inca si ceruri noi si un pamant nou, ba si luminatori noi. Caci, aca El i#1raca cu a$a $la+a %lorile e pe pa#ant $i cu purpura acopera +ioletele, cu atat #ai #ult +a $la+i $u%letul in3e$trat cu ratiune, +a in%ru#u$eta cu po oa1a u"o+nicea$ca $i-l +a in+e$#anta cu "la#i a ,u"ului )S%ant*. #aci asa a hotarat ,l, aceasta-i lucrarea savarsita de ,l in suflete pentru ca sufletul sa fie alipit Duhului ceresc st sa aiba loc amestecul si comuniunea celor pamantesti cu cele ceresti.

Toata aceasta lucrare! insa cu o singura conditie, ca ne iubim unii pe altii si sa credem in Dumnezeu, iar daruindu-ne din partea "ui, mostenirea. #aci ,8 insusira stinge tocul cel dogorator! din noi, noi fiind de-a%uns sa-" iubim. $i aceea ce nu putem sa facem, vine ,l insusi si nimiceste moartea din noi. Nici zidurile lerihonului n-au putut fi daramate de oameni, ci ele au cazut prin puterea dumnezeiasca.
D)*# ,aca un #a.i$trat are cu el $i.iliul $i pecetea, atorita ace$tui $i.iliu pe care-l poarta inaintea $a, poate a+ea reptul eplin $a con a#ne la #oarte tal"arii $i ne$upu$ii. ,eci aca e%i.ia, a$a nein$u%letita cu# e$te, in$u%la o a$a tea#a, cu atat #ai #ult c"ipul cel cere$c $i puterea cea +ie a lui ,u#ne3eu, cu atat #ai #ult pecetea cerea$ca, aca ace$tea $unt in$cri$e in ini#i, +or i$tru.e $i +or uci e puterea intunericului, tainuit a#e$tecate cu ini#a. Ace$te )puteri u#ne3eie$ti in ini#a* +or 9&

ni#ici puterea +ra7#a$ului. Sla+a #aretiei $i ne$%ar$itei Sale #ilo$ti+iri pentru +eacurile +eacurilor %ara e $%ar$it. A#in.

98

Cuvantarea :V
.rist(s5 te e!ia pe care se ,i'este &iserica
"# &iserica se ,i'este pe Te e!ia) .rist(s ")1# ,o#nul no$tru li$u$ 2ri$to$, Ace$ta e$te te#elia. El e$te in$a$i plinatatea, piatra cea in capul un."iului. Acea$ta pentru ca ,o#nul e$te $i e pe pa#ant $i in cer5 in cer +ine ca ,u#ne3eu, pe o# il ia e pe pa#ant $i $e a#e$teca ne.rait cu o#ul. Iata e ce El e$te in cer $i e pe pa#ant, iata e ce El e$te te#elia $i piatra cea in capul un."iului. El a 1ine+oit $a %aca a$a, iar celor care $unt e pe pa#ant, le-a tri#i$ in cer pe ,u"ul S%ant, ca $a %aca in cei e $u$ $i in cei e 7o$ o $in.ura Bi$erica, unin ,u#ne3eirea cu o#enirea. Can tu au3i )cu+antul* te#elie, $a intele.i ca-i +or1a e ,o#nul, caci El $-a #a$urat pe Sine ca Te#elie, iar pietrele %olo$ite in con$truire $unt e aceea$i #a$ura ca $i Te#elia, ca 3i irea $a e+ina unic an$a#1lu, nici in pietre prea $curte nici in pietre prea lun.i care $a nu $e poata ar#oni3a, ci e.ale cu te#elia, ca $a $e potri+ea$ca 1ine )in 3i ire*. A$t%el $i 2ri$to$, %iin te#elia cea a e+arata $i piatra in capul un."iului, a c"e#at pe toti oa#enii $a a7un.a la #a$ura e$a+ar$irii lui 2ri$io$. Acea$ta a $pu$-o $i Apo$tolul5 ."ana ce vom a*unge toti la statura barbatului desavarsit, la masura varstei deplinatatii lui +ristos"; $i intr-alt loc5 .ca sa $acem pe tot omul desavarsit in +ristos". Si iara$i5 .(a voi sa va umpleti de toata plinatatea lui +ristos". Pentru a a7un.e la acea$ta #a$ura a c"e#at 2ri$to$ nea#ul oa#enilor, l-a po%tit la acea$ta 3i ire, care e$te intoc#ai upa te#elia Lui, care e$te in$u$i ,o#nul Sla+a #aretiei Lui. &# Pri atu! inrauririi ce!(r neva,ute &)1# Intrea.a lu#e e$te ran uita $pre o ne+a3uta lucrare, iar cei care $unt ro1i ai lui ,u#ne3eu au ei in$i$i ne+a3uta, lucrare e taina $i pe care oa#enii n-o $tiu. Ca, precu# %irea in.erea$ca, %iin ne+a3uta, $lu7e$te intru totul celor ne+a3ute, lui ,u#ne3eu Cel ne+a3ut, e a$e#enea $u%letul, %iin u", tot in #o ne+a3ut $lu7e$te lui ,u#ne3eu cel ne+a3ut. Si ia+olul %iin u", $e ra31oie$te $i el ne+a3ut in a ancul ini#ii. ,ar cei care acu# $e in eletnice$c cu o lucrare u"o+nicea$ca i$i uc lupta, upa $pu$a Apo$tolului .nu impotriva sangelui si a trupului, ci i#potri+a incepatoriilor, i#potri+a $tapaniilor, i#potri+a $tapanitorilor intunericului ace$tei lu#i. Acea$ta e$te puterea ,u#ne3eirii ca )acea$ta*, e$i e$te ne+a3uta, a creat lu#ea +a3uta. Tot la %el $i $u%letul5 %iin ne+a3ut, a creat o lu#e nepercepti1ila )cu $i#turile*, in acela$i c"ip $i cel +iclean, prin puterea lui ne+a3uta a $upu$ )lu#ea* $pre acti+itatile +a3ute ale %ara ele.ii. C# Puterea bine!ui si puterea rau!ui C)1. Intrebare: Ce-n$ea#na ca, upa ce ia+olul %u$e$e intre1at ) e ,u#ne3eu* .'e unde ai venit el i-a ra$pun$5 ,/m cutreierat pe sub bolta cerului (adica pamantul in sus si-n *os, in lat si-n lung) si (acum) sunt pre%ent". Raspuns: Cele #ai #ulte in ace$te )inta#plari* $unt cu neputinta e re3ol+at, eu in$a intele. i#potri+a ca #a.icienii au e#oni in $u1or inea lor $i $e-nta#pla cateo ata ca &' $au 8' intre ei, %olo$in e$cantece, $pre a %ace rau, c"ea#a in aceea$i ora pe aceia$i e#oni. Si %iecare intrace$tia, a%lan u-$e in latura apu$eana $au ra$ariteana, $e .ra1e$c $a apara tuturor in aceea$i ora $i lucrea3a $pre rau. A$a ar, a$t%el $e .ra1e$te Cel Rau $a $e $upuna in aceea$i clipa, $i eci, cu-atat #ai #ult puterea cea 1una +a putea $a $e arate $i $a a7ute tuturor celor care o in+oca; ,ar cea #ai #are parte in ace$te )intre1ari* epa$e$c $la1iciunea noa$tra.

D# /aurit(ru! ceresc
99

D)1# ,upa cu#, can $e %a1rica un +a$ i#parate$c, nu $e i$pra+e$te intr-o ata, ci $e 1a.a e #ai #ulte ori in %oc $i a1ia in $tarea aceea )incan e$centa* e$te 1atut cu ciocanul pana i $e a o %or#a +ariat in%ru#u$etata, e+enin un +a$ e cin$te pe #a$a i#paratea$ca, tot la %el $i $u%letul e$te %elurit i#po o1it $i devine un vas de cinste al imparatului ceresc.

E# Ce! 'intai sc(p 1in viata crestina2 este tinerea stricta a 'at(rii!(r re!i%i(ase
E)!# E$te un anu#e in$ care po$e a #ulte +irtuti ale +ietii )reli.ioa$e*, ca ) e pil a*5 con itiile $aracacioa$e e trai, po$tiri, +e."eri, ar, %iin ca practica ace$tea pentru $la+a o#enea$ca $i nu pentru ,u#ne3eu, ace$ta +a pri#i ra$plata e-aici e 7o$, eoarece oa#enii care-( $la+e$c, aceia ii $unt u#ne3ei. E4i$ta in$a un altul )care, can practica ace$te %apte e ne+ointa* +rea $a le tina a$cun$e %ata e oa#eni $i $a placa oar lui ,u#ne3eu. Unul ca ace$ta practica ace$te )ne+ointe* %ara $a cu.ete a$upra propriei +re nicii $i intr-un #o oarecu# in i%erent )a ica %oarte $i#plu* cu toata incre intarea, pentru ,u#ne3eu, $i e$te placut lui ,u#ne3eu #ai #ult ecat cel care $e ne+oie$te pentru $la+a cea e la oa#eni. /# Sin%ur .rist(s este Ce! Ce c7e,asuieste ( c(nstructie trainica /)1# Fiin ca tu e$ti %iu al Aceluia Care a in%rant pe eap$a calcarii poruncii, in #o nece$ar, - toc#ai pentru ca tu e$ti %iul Sau, iar intunericul in.roa$a pan3a e paian7en- care te in%a$oara $i $tarea ta e ne$upu$ %ace ca $a1ia $a atarne atat a$upra ta cat $i a$upra tuturor %iilor tai - tre1uie $a te in eparte3i e in$pai#antatoarea $i i#po+aratoarea co#uniune cu pacatul $i upa aceea $a pri#e$ti %a#iliaritatea, purtarea $i caracterul u"o+nice$c al Celui e-al oilea A a# cere$c $i $a o1an e$ti #intea lui 2ri$to$ ca a$a $a e+ii $i #o$tenitor. Intr-a e+ar toata Le.ea, pro%etii, apo$tolii, in.erii $i +enirea ),o#nului* au %o$t in reptate i#potri+a raului care plutea $i i#paratea )in lu#e*, pentru a $upri#a raul $i a triu#%a a$upra lui - cu toate ca le.ile ro#ane tineau $i ele e a$e#enea $a ina1u$e raul ) ar in ceea ce-l pri+e$te pe Satan, nici pro%etii, nici apo$tolii, nici Scripturile nu-$ in $tare e-al $tapani*. In acela$i ti#p in$a, +e3i relele care $e une$c ca $a a$uprea$ca lu#ea, )+e3i* pe cei care $e co#plac in #oartea )a u$a e pacat* $i $unt retinuti acolo, )+e3i* $i raritatea 1inelui, intr-atat incat intr-un #are nu#ar prea putini $unt care $e #antuie$c. /)2# ,ste necesar, asadar, ca noi, cei care ne apropiem de Dumnezeul #el viu printr-o petrecere in virtuti, sa ne armonizam si sa ne unim cu ,l, fiindca ,l este #apul, margaritarul si temelia. $i daca cineva nu a dobandit temelia aceasta, acela nu stie in ce loc sa zideasca. #aci, chiar daca cineva s-a stabilit in locuri pustii si-si duce viata intr-o desavarsita stapanire de sine, daca nu zideste pe temelia Domnului, acela zideste pe nisip, pe o realitate subreda. Dupa cum atunci cand se desparte capul de trup, celelalte madulare nu pot sa mai traiasca impreuna, ci indata se dezleaga si se strica, tot asa este cu neputinta ca sufletul sa vieze fara #ap adica fara Hristos!, la fel cum un peste nu poate trai fara apa. Intr-adevar, cel care are temelia ca pe piatra acela este cel care zideste lucrul pietrei adica intru Hristos!. $lava milostivirii $ale in vecii vecilor. Amin.

9:

Cuvantarea :VI
"'evarata cun(astere a !ui Du ne,eu
"# Du ne,eu este cu neputinta 'e inte!es ")1# Certurile a$upra cu+intelor $i incre erea in $tiinta nu a uc nici-un %olo$ $u%letului, ci nu#ai 7oc e cu+inte $i pa.u1a. Si cei care $unt $cla+i unor a$t%el e lucruri ) i$cutii* $e a$ea#ana cu o#ul care #ananca iar1a in loc e paine, neputan $a ai1a +reo placere $au +reo putere in trup. Sau )$e a$ea#ana* #ai e.ra1a cu un o# e$enat pe perete, al carui c"ip la$a i#pre$ia ca-i +iu $i are toate #a ularele, ar nici nu #er.e $i nici nu #i$ca. ")2# Cu a e+arat in$a ca toate ere3iile e la inceput aici $i-au .a$it te#eiul e plecare, caci nu $-au incre3ut in Apo$tolul care 3ice5 .1, adancul ) u#ne3eie$tii* bogatii. Si a$a +ran $a $e$i3e3e )$i $a cuprin a* in cu+inte intelepciunea lui ,u#ne3eu, $-au ratacit5 DO, adancul bogatiei si al intelepciunii si al stiintei lui 'umne%eu. (at sunt de necercerare *udecatile -ui si cat de nepatrunse caile Sale; (aci cine a cunoscut gandul (mintea) 'omnului. A$a ar, nici aceia care au cautat prin $tu ii, $a $e$i3e3e cu e4actitate pe ,u#ne3eu n-au putut $a-L e$copere $i nici in+atatii n-au at incre intari. I$cu$iti %iin ei in in+atatura e$pre ,u#ne3eu, n-au putut $a e4pri#e ni#ic $au $a $e$i3e3e in #o e+i ent ce+a. A e+arul epa$e$te atat toate $tiintele, cat $i in+ataturile e cre inta, ar nici unii nici altii nu-$i au $ea#a ca $e in$eala )a%ir#an ca $tiu ce+a*. ")*# Caci aca in+atatorul iti $pune ca ,u#ne3eu e$te %oc )cu# $ta $cri$* .'omnul 'umne%eul tau este $oc mistuitor", +ei e$coperi ca El e+ine apa +ietii. ,aca-ti $pune ca El apare $i Se arata ca un re.e, +ei e$coperi ca El Se %ace +a3ut unuia ca o u#1ra, altuia ca un $arac, unora ca ,u#ne3eu, altora ca un o# $#erit ) e ran *. ,aca-L +ei cauta in ceruri, Il +ei .a$i pe pa#ant, aca-L +ei cauta pe pa#ant, El Se #uta in ceruri. Si inca, intru inta#pinarea unora, li Se e$copera in neca3, $ur+enit upa icono#ie )a ica tactul Sau* iar altora ca o u$urare. ,e aceea, )+or1in e$pre ,u#ne3eu* $e cu+ine $a lepa a# +or1ariile e4ce$i+e, e$arte, caci ace$tea nu pot uce la nici un re3ultat. Caci %acan a$a, noi 7u eca# $i ne e4pri#a# upa cunoa$terea naturala proprie %iecaruia, nepri#in cu+antul lui ,u#ne3eu.

&# Du ne,eu -ace sa -ie cun(scute 'aruri!e Sa!e

&)1# La$an , a$a ar, eoparte ace$tea )aratate pana acu#*, $a arata# cu# poate o#ul $a +ina $i $a $e apropie e ,u#ne3eu, in+atan e la El $i pri#in in ini#a lui o realitate $traina e +eacul ace$ta )a ica pe ,u#ne3eu, care i$i are locul in ini#a cre incio$ului n. n*. Sa a# cre3are Celui Care a 3i$5 INimeni dintre oameni nu stie cele ale omului decat du&ul omului cel din el. ,eci aca o#ul, $e#enul tau, nu poate $a-ti cunoa$ca $i $a-7i priceapa intentiile, cu# oare ni$te oa#eni $tricacio$i +or putea $a cercete3e cu a#anuntul $i $a patrun a planul lui Dumnezeu/ Si .nimeni dintre oameni nu stie cele ale lui 'umne%eu, decat numai 'u&ul lui 'umne%eu (el dintr-insul. Iar noi n-a# pri#it u"ul lu#ii, ci ,u"ul Cel e la ,u#ne3eu ca $a cunoa$te# arurile "ara3ite noua e ,u#ne3eu, caci e$pre ace$te aruri +a +or1i#. &)2# Sa cauta# eci pe ,o#nul $i El in$u$i ne +a calau3i $i ne +a in+ata $a pute# cunoa$te tainele lui ,u#ne3eu, atat cat pot %i cuno$cute o#ului, $au ce e$te ,u#ne3eu )in %iinta lui*. Al no$tru e$te, eci, $a $ti# cu# $e na$te o#ul in ,u"ul, cu# tre1uie $a $e i#potri+ea$ca u"urilor +icleniei0 e a$e#enea, $a in+ata# a cere a7utor e la ,o#nul $i $a purta# ra31oi i#potri+a celui potri+nic. Caci $e 1ucura ,o#nul e $u%letul curat al o#ului $i El +a $ui in I#paratia Sa pe cei care $e apropie e ,an$ul cu %rica $i cu neintinare.

9=

)nota5 S%antul Macarie in$i$ta $i #ai #ult in ace$te co#paratii pentru a arata ca nici una nu I $e potri+e$te. ,u#ne3eu $capa oricarei i#a.ini $au notiuni prin care cine+a ar +oi $a-L circu#$crie. In %elul ace$ta $%antul ra#ane la i#a.inile S%intei Scripturi *

C#Pre-acerea savarsita 'e 7ar

C)1# Si inca pot $a-ti #ai $pun ca o#ul care cauta pe ,u#ne3eu pri#e$te puterea ,u"ului S%ant $i %iinta lui $e eli1erea3a e .re$eala $i e tea#a, caci a pri#it e $u$ ) in cer* "rana, a ica %irea %ocului celui $%ant. C)2# Sa pri+i# un trunc"i e$%run3it, u$cat, ne%olo$itor, care, e$i are nu#eroa$e craci, nu-i 1un e ni#ic, ci oa#enii $e a$ea3a pe el nu#ai pentru a-$i $ter.e noroiul e pe $an ale. ,ar, aca e$te aruncat $i 1a.at in %oc, a7un.e $a $e tran$%or#e in car1une, ra#anan totu$i un le#n, in #i7locul %ocului $i ni#eni nu #ai poate $a-l atin.a $i $a $tea pe el. Sa-ti i#a.ine3i tot a$t%el cele inta#plate cu %irea noa$tra upa calcarea poruncii5 $tearpa $i u$cata, a+an cren.ile incarcate cu u"urile rele $i necurate. ,ar acea$ta )%irea u#anaF, %iin $c"i#1ata prin puterea lui ,u#ne3eu, $e aprin e in %lacara $i lu#ina. Iar aca e#onii upa +ec"iul lor o1icei $e apropie e $u%let ca $a-i %aca rau, ei $unt ar$i e %oc )acel %oc u#ne3eie$c* $i %u.ariti e lu#ina care ta$ne$te $i in+aluie $u%letul. Acea$ta e$te tran$%or#area ce $e petrece in #o#entul in care o#ul in$u$i $i#te $i-$i a $ea#a ca nu #ai are in%ier1antata pornire a .an urilor trupe$ti. Si acea$ta $e petrece pentru ca %irea $u%letului ia in%ati$area lui ,u#ne3eu. D#Du ne,eu v(ieste sa se uneasca cu su-!etu! care)$ cauta cu si p!itate D)1# ,upa cu# o #a#a care are un copil, il iu1e$te, il i#1rati$ea3a cu #ulta cal ura, ucan u-l la $an, tot a$i7 erea ,u"ul )S%ant* +ine in $u%let, $i il $tran.e la pieptul Sau cu #ulta lini$te $i 1ucurie. Prin lucrarea ace$tei u#ne3eie$ti puteri, un a$t%el e o# e$te a1$or1it e ,u"ul )S%ant*, inaltat $i toto ata, %acut ro1, ar intr-o ro1ie cerea$ca $i e taina. In $tarea acea$ta in u#ne3eita $e %or#ea3a $u%letul $au $i atunci ),u"ul S%ant* $coate a%ara in el toti i olii pati#ilor care lucrau in $u%letul $i trupul lui $i-l rape$te in+artin u-l, iar acest suflet! a%unge ca beat de dragoste, de

bucurie si de multa smerenie.

D)2# A$a ar, cati au renuntat la e$ertaciunea cu+intelor $i au +enit $a caute intru $i#plitate pe ,u#ne3eu, lepa an u-$e intr-a e+ar e .ri7a lu#ea$ca $i pana $i e propriul lor $u%let, ace$tia au .a$it cu a e+arat 1unurile cele cere$ti $i $-au lipit e ele ca e ce+a #ai pre$u$ e acea$ta lu#e $i #ai pre$u$ e %irea lor proprie. A$t%el ei $e i#1o.ate$c treptat-treptat $u%lete$te $i au e+enit 1o.ati ca ni$te re.i. Intr-a e+ar, la +enirea ,o#nului in trup )a ica la Eu ecata cea e apoi* Apo$tolii $i S%intii $unt aceia care $-au ne+oit cei intai, in reptan )$tarea lu#ii* $i a ucan a$t%el ace$t #are ca$ti. o#enirii, anu#e ca oamenii sa devina temple ale lui Dumnezeu si Dumnezeu sa locuiasca in sufletele lor, iar partea #ortii, care aparu$e in ei, $a %ie ata a%ara $i alun.ata. Sa ne arui#, eci ,o#nului $i $a cauta# a e$coperi 1inele care ni l-a at ,u#ne3eu, iar can Il +o# .a$i, $a in+ata# e la El toate pe care nici in+atatorii e le.e nici neo1o$itii +or1itori ) e i$cutii* nu pot $a le in+ete.

9>

Cuvantarea :VII
Maretia si n(b!etea su-!etu!ui
"# De nitatea su-!ete!(r ce ascu!ta cuvinte!e !ui Du ne,eu ")1# Su%letele ce au %o$t atra$e e ,u"ul S%ant $e eo$e1e$c #ult $i $unt #ai puternice ecat cele ra#a$e in lu#e0 precu# lu#ina e$te #ai pre$u$ e intuneric iar cei +ii $uperiori celor #orti. ,ar ace$tea )$e eo$e1e$c* nu nu#ai prin atat, ci $i prin aceea ca, au3in cu+antul A e+arului, il pri#e$c, il cre cu #ulta aruire $i $e $tatornic in acea$ta na e7 e prin a$teptarea "arului. Si c"iar aca ele nu au atin$ plinatatea ace$tor "ari$#e, ele $e eo$e1e$c #ult e ceilalti oa#eni prin cre inta, na e7 ea $i prin eplina ra+na pentru toate +irtutile. ,e$pre ele pot $pune ca $unt e7a inauntrul antica#erei atorita na e7 ii pe care le-a i#parta$it-o cu+antul pri#it, $ala$luit eplin intru ei. Caci nu-i eloc un lucru %ara i#portanta ca $u%letul in$u$i pri#e$te cu+antul $u1li# al a e+arului, il a$ea3a in a ancul $au, $e curate$te e toate %al$ele te$aturi ale .an urilor con$tran.atoare, $e daruieste pe sine nade%dii in Dumnezeu $i in cu+antul Sau. Si a$t%el, cu a7utorul lui ,u#ne3eu, $e lupta i#potri+a u"urilor raului. ")2# Nu e$te, a$a ar, o lupta $i un pro.re$ %ara i#portanta )acea$ta %elurita $i #antuitoare $tare a $u%letului, $i anu#e $a locuie$ti in cu+antul lui ,u#ne3eu, $a ai toata na e7 ea in #ila ,o#nului, $a cre3i ca te +ei #antui luptan cu a7utorul "arului ) u#ne3eie$c*, $a na a7 uie$ti ca prin puterea $i a7utorul ,o#nului, +ei 1irui toate u"urile celui +iclean $i ca prin ,u"ul )S%ant* +ei $tapani pe$te toate pati#ile. Caci, intr-a e+ar, ace$te $u%lete $e eo$e1e$c #ult unele e altele, ar nu#ai pentru %aptul ca pana la $%ar$it ele ra#an )in acelea$i +irtuti co#une - n. re * in na e7 ea, in cre inta, in calea, in ra+na $i $copul )ur#arit*, ele, prin in$a$i e4perienta a.oni$ita, +or putea cunoa$te 1ine%acerile "arului $i ale eli1erarii e rautatea pati#ilor, +or pri#i #antuirea cea +e$nica. &# .rist(s ne)a a'us iarasi !a !u ina &)1# Intr-a e+ar, copiii 3ilei, $e in eletnice$c cu tre1urile 3ilei, iar %iii noptii )a ica e$%ranatii, "otii $i rau%acatorii* $a+ar$e$c, e a$e#enea, %aptele noptii, e aceea 3iua or# iar noaptea )a ica in intunericul raului* $e in eletnice$c cu $a+ar$irea %aptelor rele. Tot la %el $-au e$%a$urat %aptele upa ce %iii lui A a#, calcan porunca ata, $i e+enin %iii noptii )a ica ai u"urilor rautatii*, )ace$tia* au rupt %ru#oa$ele $i ale$ele #a ulare ale $u%letului $i l-au $la1it %ata e %aptele cele 1une, %racturan u-le, %ara po$i1ilitatea e a #ai %i +in ecate. Caci ni#eni intre Parinti )Patriar"i* $au Pro%eti nu a putut $a +in ece $u%letul ) in acea$ta eplora1ila $tare* ecat nu#ai ,o#nul care-l 3i i$e )pe ace$t $u%let $i trup*. &)2# ,e aceea $i ),o#nul* +enin , in ne#ar.inita Sa 1unatate $e in%ati$ea3a intr-o a$a #ic$orare $i $#erenie, toc#ai ca $a ri ice $u%letul ca3ut in pornirea $pre rau. In ace$t $en$ $ta $cri$5 .!a voi intoarce si voi ridica, iarasi cortul cel ca%ut al lui 'avid si cele distruse ale lui iarasi le voi %idi si-l voi indrepta. Atunci can $u%letul locuia in noapte $i-n intuneric, el $e e$a+ar$ea in lucrurile noptii $i ale ca erii in rautatile pati#ilor, a $tralucit pe$te el S%anta 3i a lu#inii, ca a$t%el $u%letul $a$i re+ina iara$i la $ine in$u$i, incetan $a #ai .re$ea$ca $i, i#potri+a, $a+ar$in lucrurile 3ilei $i a lu#inii +ietii, ca a$t%el $a %ie .a$it +re nic e i#paratia cerurilor. C# Ru%aciunea este cea care arata (rientarea su-!etu!ui C)!# Caci in acea$ta ) in ru.aciune* $u%letul $e "rane$te $i in ea e4i$ta, intr-acea$ta $e lipe$te %ie e u"ul lu#ii, %ie e ,u"ul lui ,u#ne3eu. ,in ru.aciune $e "rane$te $i in ea +ia3a )traie$te*. 6rea cine+a $a $e incerce pe $ine in$u$i $i $a cunoa$ca e un e $e "rane$te $i in ce $ituatie ii e$te ini#a, ca oar in %elul ace$ta $a #e ite3e pro%un $i, upa ce a a7un$ $a ai1a +irtutea eo$e1irii 9?

) u"urilor*, $a $e aruia$ca pe $ine 1inelui cu tot elanul/ Fiecare, u#1lan , in calea ru.aciunii $a in+ete a cunoa$te e un e $unt .an urile ini#ilor $i lucrarile ratiunii0 in u"ul lu#ii $au in u"ul lui ,u#ne3eu, %iin ca unii a uc "rana ini#ii in cele e $u$, altii in lu#ea acea$ta )$u%letul "ranin u-$e in #e iul cel #ai 1un care-i e$te pre%era1il, el neputan re$pira ecat aerui cere$c*. 9, suflete al meu, odata ce vei fi e0perimentat si recunoscut hrana rugaciunii - n. red!, roaga pe Dumnezeu cu multa osteneala ca inima ta sa fie hranita numai cu acea hrana cereasca, si asa, aici %os pe pamant! sa creasca, aici sa lucreze, aici sa petreaca intru totul, dar prin cereasca dorinta a $fantului! Duh. In ace$t $en$ %a.a uie$te $i Apo$tolul5 .Iar pentru noi, cetatenia ne este in ceruri". ,e aceea, upa ce a a7un$ placut ,o#nului, ace$t $u%let +a %i .a$it cu e$a+ar$ire +re nic e acea #o$tenire, an u-i-$e 1unatati +e$nice pentru +ecii +ecilor. A#in.

9@

Cuvantarea :VIII
Trans-(r area spiritua!a
"# Universa!itatea si (ri%inea rau!ui ")1# Toti oa#enii intoc#e$c le.i prin care $e ocupa e actiunile %ru#oa$e. Toate Scripturile e ,u#ne3eu in$pirate5 cea a Le.ii, a pro%etilor, cu+intele E+an."eliei ,o#nului $i cele ale Apo$tolilor au %i4at pe ep$e i#potri+a rau%acatorilor $i )toate* arata pe cei care $a+ar$e$c %apte 1une $i %ru#oa$e $i carora li $e %a.a uie$te i#paratia +e$nica. Or, le.ile in a%ara ale nea#urilor )re%erin u-$e aici $i la cele ro#ane $i la cele .rece$ti* $i #a.i$tratii lor pe ep$e$c pe cei +ino+ati inaintea tuturor $pre in$pai#antarea celorlalti, +oin a$t%el $a i#pie ice $i $a rete3e acti+itatea rau%acatorilor. Nici un in+atat $au crainic nu in ea#na )pu1lic* la $a+ar$irea %aptelor rele, ci toti %ac elo.iul %aptelor 1une. In %apt, upa cu# +e e# )con$tata#* raul $tapane$te cel #ai eplin0 el $e co#ite $i el i#parate$te pe$te lu#e. ")2# ,intr-acea$ta con$tatare, cei cu 7u ecata $i pre+a3atori pot $a $ocotea$ca, #ai cu $ea#a prin e4perienta - c"iar $i cei care au pri#it Scripturile - ca e4i$ta o putere potri+nica a rautatii care lucrea3a $i in$eala pe a$cun$ nea#ul oa#enilor $pre cele rele, in+atan u-i ne+a3ut in ini#a la tot %elul e nele.iuiri. ,e atunci ) e can a intrat raul in lu#e* ni#eni intre oa#eni n-a #ai putut i$cerne ceea ce li $-a $u.erat tainuit e ceea ce +ine in propria lor +ointa. Ei, in cea #ai #are parte, nu $tiu e un e +in ace$te in$u%lari a#a.itoare, ci erau con+in$i ca +in intr-o ten inta %irea$ca, cau3ata in o1i$nuinta e a +e ea ta$nin u-le in ini#a .an uri rele i#potri+a %irii. ,ar $i#turile $i .an urile $u%letelor au %o$t i#partite e catre Creatorul in u#anitate. ")*# Situatia $e pre3inta a$a ca $i cu# unul are o #are a+utie in nu#erar $i in o1iecte e aur, e ar.int $i in alte %eluri e 1unuri #i$catoare, iar altul n-are ecat %oarte putin in toate, pe can al treilea are o a+utie potri+ita )#e ie*. Tot a$a-i $i cu $u%letele oa#enilor5 au .ra e i%erite in ceea ce pri+e$te 1o.atia lor ne+a3uta $i puterea e a eo$e1i .an urile. Unele $u%lete $unt lar.i, e$c"i$e ratiunii, altele $unt $tra#te. &# ? u! trebuie sa se !ipeasca 'e Du ne,eu ca sa p(ata -i e!iberat 'e rau &)!# E4i$ta, a$a ar, o e$enta a lu#inii, 1una, rationala $i .an itoare, i#ateriala, $i acea$ta e$te ,u#ne3eu. E4i$ta $i o e$enta intunecata ar in li1era ale.ere )a o#ului*, $i a$ta e$te cea a u"urilor in$elaciunii $i a incepatoriilor ace$tui +eac. Su%letul, a+an , pe e o parte, putina te#elie e a anci#e a ratiunii $i a i$cerna#antului, iar pe e alta parte )la ni+elul con$tientului* %iin 1o.at in .an uri, in pre+e eri $i in i$cerna#ant, el tre1uie $a lupte, $a $e o$tea$ca $i $a .ra1ea$ca pe cale $i $a caute cu# $e +a in+re nici $a $e unea$ca cu e$enta lu#inii lui ,u#ne3eu, a cerului $i a $piritului. Ace$t $u%let +a putea %i pa3it ) e ,u#ne3eu* i#potri+a 1olirii e pati#i $i +a pri#i in+atatura Ace$tuia $i +a %i in ru#at e El cu# $a i#plinea$ca #ai 1ine toate $%intele porunci. O ata $%intit prin puterea u#ne3eia$ca, $u%letul $e +a in%ati$a $%ant $i curat. &)2# Pe e alta parte in$a, %iecarui $u%let ii e$te nece$ara o #are lupta $pre a $e eli1era e puterea intunericului ne#aterial $i +iclean, e u"urile +icleniei $i e pati#ile rautatii. Si acea$ta pentru ca e la ca erea lui A a# $e lipe$c e $u%let ace$te rele #ai $u$-3i$e ca $a-l lupte. A$a ar, ace$ta e$te $copul oricarui )in$* care +oie$te $a $e in+re nicea$ca e i#paratia )cerurilor*, anu#e acela, ca ratiunea )$a-i %unctione3e* la lar.i#e $au $tra#toare ca $a $e eli1ere3e e rautatea pati#ilor $i $a $e in+re nicea$ca e comuniunea cu fiinta Duhului $fant!. Caci, 1iruinta $i e$ecul epin e +ointa proprie li1ertatii, %ie ca inclina $pre u$#ani, %ie ca prin a7utorul "arului $e lupta $i 1iruie$te pati#ile. A1ia upa aceea $u%letul, $%intin u-$e, intra in co#uniune cu ,u"ul $i a$a, unit cu "arul, e+ine +re nic e ,o#nul $i $e %ace +re nic $a #o$tenea$ca i#paratia. :'

C# Starea su-!ete!(r 'upa

(arte

C)1# ,aca puterea intunericului pati#ilor $i al u"urilor celor +iclene $-a unit cu $u%letul ) in ti#pul ace$tei +ieti*, aca u"urile ne+a3ute ale in$elaciunii l-au in$orit $i i-au par o$it caile $i cararile cu .an uri care l-au u$ la tre3irea pati#ilor $i aca ace$t $u%let $-a i#1racat cu ele, atunci la ie$irea in trup a unui a$t%el e $u%let, u"urile in$elaciunii, incepatoriile raului $i c"iar in$u$i $tapanitorul intunericului lu#ii, il pri#e$c $i il iau e #ana $i-l retin la ei. Si %ac acea$ta ca lor le apartin $i le e$te ca$nic, intrucat ace$t )$u%let* le-a i#plinit +oia, iar el, pe can era in trup, i-a in$otit pana la $%ar$itul G+ietii*. C)2# Si i#potri+a, aca pe $u%let l-a in$otit esenta frumusetii dorite si de negrait a luminii dumnezeiescului Duh, $i aca $u%letul in$otit e "arul a e+arului care e$te 2ri$to$, aca $u%letul in care ace$ta locuie$te inca in lu#ea e aici $-a 1ucurat e $%intenia ini#ii $i e calau3irea lui 2ri$to$ in caile $i in cararile .an urilor $ale, pe ace$t $u%let, la ie$irea in trup, il pri#e$c $u%letele lu#inoa$e ale $%intilor $i in$u$i imparatul pacii Hristos, #are se bucura de sufletele cele bune. ,l Insusi primeste acest suflet si-l aduce la $ine ca pe propria "ui mireasa si casnica "ui, pe acesta care pe pamant n-a lucrat in afara de vointa $a.

D# /iecare trebuie sa)si cercete,e inc!inatii!e !auntrice

D)!# Fiecare in oa#eni, upa ce $i-a $tu iat ini#a $i $-a aplecat cu cea #ai i$co itoare atentie a$upra propriilor $ale .an uri, apoi tre1uie $a cu.ete %oarte preci$ un e e$te $u%letul, incotro inclina #intea, cu cine $e une$te ea5 cu ,u"ul lui ,u#ne3eu $au cu u"ul lu#ii/ Catre ce tin e ea $i $pre ce-$i in reapta ra.o$tea/ Oare $pre poruncile +ietii $i $pre +ointa lui ,u#ne3eu ca $a-L iu1ea$ca nu#ai pe El cu toata ini#a $i cu tot $u%letul, upa cu+antul Scripturilor, %ara $a #ai pri+ea$ca ni#ic in a%ara, %ara $a o i"nea$ca in ni#ic altce+a ecat nu#ai in ,u#ne3eu $i nu#ai in #an.aierea )S%antului* ,u", a e+arata o i"na/ Nu cu#+a e$te #ai e.ra1a prin$ $i preocupat e lucrurile pa#ante$ti, a ica e cele #ateriale, e calcarea poruncilor prin cu.etarile nu#ai la lu#ea acea$ta $i nu cu#+a pe ace$tea le iu1e$te cu iu1irea lui/ Fiecare, eci, upa ce $-a cercetat pe $ine in$u$i $i $ia at $ea#a e $tarea in care $e a%la, tre1uie $a $e pocaia$ca, $a plan.a $i $a $tri.e catre ,o#nul 3iua $i noaptea, cu# Ace$ta a poruncit. )Sa %aca o a$t%el e pocainta* pana ce-$i +a .a$i $u%letul #intea $i .an urile $tra7uite e pacea lui 2ri$to$, ar in a$a %el incat el in$u$i $a %ie lip$it e rautate ) e pacate*. E# .rist(s reasea,a su-!etu! in vre'nicia (ri%ina!a E)1# Caci, intr-a e+ar, toate cele a$upra carora ,u#ne3eu ne-a atra$ atentia prin Parinti )prin Pro%eti, prin Patriar"i $i prin Le.e $i apoi prin +enirea $i petrecerea cu noi a ,o#nului In$u$i*, toate ace$tea au %o$t %acute atat pentru %iinta cea .an itoare $i .raitoare a $u%letului - a$a e pretio$ creat upa c"ipul lui ,u#ne3eu - cat $i pentru in reptarea $i +in ecarea #intii $i a .an urilor. Caci $u%letul 1olea in pricina pro%un ei ca eri in ro1ia pati#ilor, upa ce #ai intai ca3u$e in #ainile u"urilor raului, a incepatoriilor, a puterilor $i a $tapanitorilor lu#ii intunericului, atunci can A a# a calcat pri#ul porunca )lui ,u#ne3eu*. A$a $e i#1raca$e $u%letul in pati#ile pacatelor pro+enite in rautatea ) ia+olului*, in$trainan u-$e a$t%el e ,u#ne3eu. E)2# Apo$tolul, re%erin u-$e $i $cotan in e+i enta +in ecarea $i eli1erarea %iintei $pirituale a $u%letului, 3ice5 ."acea lui +ristos, care covarseste toata mintea, sa pa%easca inimile voastre si gandurile intru +ristos". ,e aceea, +in ecarea lo+iturilor $u%letului $i ri icarea in ca ere a #intii, con$tau in %aptul ca puterea e a re%lecta $i#ta#intele )ini#ii* $i .an urile $u%letului $unt le.ate $ucce$i+ in 2ri$to$ $i pa$trate in lu#ina cerea$ca a u"ului pacii5 in %aptul ca e$enta $u%letului, cu :(

1a.a7ul .an urilor lui $unt %erite e u"urile rautatii, e cu.etele rele, #ateriale $i e$arte. Acea$ta-i ra$cu#pararea o1tinuta prin ,o#nul, prin +enirea $i petrecerea Sa intru nea#ul oa#enilor, in $copul ca e acu# inainte $a re$ta1ilea$ca in inalti#ea #orala $i curatia )ori.inala* %iinta .an itoare $i .raitoare, atat e +aloroa$a a $u%letului0 $i #ai #ult inca, $a a$e3e $u%letul in co#uniune cu propria lui %iinta $pirituala, I3+or al "arului $i #ai e#na ecat celelalte creaturi +a3ute $i ne+a3ute. Iar noi, prin necunoa$terea $i ela$area noa$tra, prin nepa$are $i uitare ii a# in $c"i#1 )$u%lete* leproa$e, +re#elnice, ticaloa$e $i $tricacioa$ele noa$tre preocupari $i in eletniciri/; Ne lipi# e cele pa#ante$ti, e #aterie, e lu#e $i e $la+a ei0 iu1i# lucrurile +a3ute, $unte# atenti la preocuparile trecatoare ace$tei lu#i $i ne $unt ra.i toate acelea pe care ar tre1ui $a le arunca# eparte e noi, $a ne lepa a# e tre1urile trecatoare ale pa#antului $i e .an urile $tricate ale #ateriei $i ale pul1erii, ca, prin dragoste, sa ne lipim numai de Hristos si sa fim raniti de dragostea cereasca numai pentru ,l si, printr-o duhovniceasca iubire sa fim atrasi numai de ,l. /# Su-!etu! este i,a 1ra asa%2 in !upta 'intre Du ne,eu si Satana

/)1# Cu a e+arat #are $i pretioa$a, no1ila $i incantatoare e$te demnitatea sufletului, %ire .an itoare $i cu+antatoare, pentru care ,u#ne3eu, in.erii $i $%intele puteri prin Parinti $i Patriar"i, prin Pro%eti $i ,o#nul In$u$i au +enit ca $oli $pre a-l intoarce )pe ace$t $u%let* iara$i la El, e a$e#enea $i prin Apo$toli, prin a$cali )in+atati* #e$teri i$cu$iti ai a e+arului care $a-l intoarca la +ointa ,o#nului $i $a-l in e#ne a $e uni $i a-L a+ea cu ei pentru +iata +e$nica. Si tot la %el, pentru ace$t $u%let, Satan, incepatoriile $i $tapaniile puterilor rele e3lantuie lupta, e%ort, ra31oi $i $tra anii prin %al$i pro%eti $i #incino$i apo$toli, prin in$elari, prin %auritori e ere3ii $i, in cele in ur#a, $i prin anti"ri$t. A$t%el $i ace$tia lupta $a $e unea$ca e%initi+ cu $u%letul pentru ca ace$ta $a nu #ai $cape in #ainile lor, caci $i ei +oie$c a %i $i $u%letul cu ei in intunericul o$an ei. Oare acest suflet, mult pretuitul chip al lui Hristos, ca3ut in prapa$tia pati#ilor rautatii, +a #ai +oi el $a $e unea$ca cu 2ri$to$ prin +ointa lui/ Pentru acea$ta +a tre1ui intr-un anu#it %el $c"i#1at, tran$%or#at, reintor$, reinnoit $i recreat acu#, cat ti#p $e .a$e$te in trup, upa tra itia Scripturilor. 8# E9e p!e 'e trans-(r ari in ca,uri !ipsite 'e vre( na'e0'e 8)!# Sa ne inc"ipui# un loc plin e #ia$#e $i un e $e #ai .a$e$te $i o #la$tina, un loc plin cu epuneri e 1ali.ar $i u#plut e tot %elul e #ur arii, e putre.aiuri $i e $carna+ii. Iata in$a ca un 1ar1at puternic $i 1o.at +ine aici $i porne$te $a-$i curatea$ca $ie$i acel loc e toate $carna+iile $i $purcaciunile. Ace$ta i$i a toate $ilintele $a curatea$ca ace$t loc e o a$t%el e putre3iciune. Apoi 3i e$te acolo un palat i#parate$c, ran uie$te in el ca#ere ele.ante, $ali in #ar#ura pentru %e$ti+itati, %elurite incaperi $plen i e un e $a petreaca $i $a $e o i"nea$ca i#paratul. In %elul ace$ta aerul rau-#iro$itor $i #ur ariile au %acut loc 1unei #ire$#e, aerului placut $i unei 1o.ate pro$peti#i. 8)2# Un alt e4e#plu. Iata pa#antul pu$tiu, $arac, plin e #aracini $i $caieti. ,ar +ine acolo un 1ar1at, 1un a.ricultor, lucrea3a cu .ri7a ace$t pa#ant pu$tiu, $#ul.e #aracinii $i $caietii $i-i ar e0 a uce pe $anturi apa in 1el$u., $apa )$i ara* pa#antul, rei#pro$patea3a tot o.orul0 plantea3a pe el +ii $i .ra ini, tran a%iri e tot %elul, %lori $i toate $peciile e po#i ro itori. A$t%el, ace$t teren a7un.e $a %ie un loc e placuta lini$te, 1ine iri.at $i ro itor. Iata ce pre%aceri $i $c"i#1ari $-au pro u$5 un loc $al1atic $i pu$tiu, %iin a#ena7at, a e+enit un loc placut $i %olo$itor. 8)*# $i inca un e0emplu. ,ste vorba de o femeie, cersetoare nenorocita pe care tot cel o vedea intai o lua in deradere si abuza de ea. :n imparat vestit se-ndragosteste de ea. 9 ia langa el, a%utand-o sa treaca de la aceasta rusinoasa stare de prostitutie la una de femeie insemnata, in rand cu femeile libere. In loc de hainele zdrentaroase si murdare o imbraca in haine imparatesti, este impodobita cu aur si cu pietre scumpe. Ii pune pe cap diadema imparateasca si-i face onoarea de a se uni cu el si a-i deveni o nobila sotie de imparat. Iata ce transformare si ce :&

schimbare s-a produs' Iata de la acel fel de stare de ocara si de saracie, a fost inaltata, la ce slavita cinste si la bogatie a fost adusa' .# Reinn(irea 'ep!ina a su-!etu!ui .)1# La %el $-a inta#plat $i pe plan $piritual. .Ratiunea $i $u%letul 3aceau in pacatul rautatii. Ele $e arunca$era in unica $aracie, aceea a intunericului pati#ilor rele inca e la calcarea poruncii e catre A a#. Su%letul $i ratiunea o#ului ca3ut erau #ur arite $i $iluite e pro$titutie, e necuratia $i intinarea pro u$a e pati#ile rele. A7un$e$e la $al1aticia $i la pu$tiirea pro u$a e raul $i .roa3nicul u" al ace$tei lu#i. Tre1uia, eci, ca $u%letul $a crea a in ,o#nul $i $a $e-apropie e El cu $inceritate, cu toata "otararea $i cu toata +ointa intru ra.o$tea ,u"ului lui ,u#ne3eu, ca a$t%el $a %ie $c"i#1at $i tran$%or#at. Ace$t $u%let era la inceput $al1atic $i pu$tiu, plin e u"oarea pacatelor $i a pati#ilor rautatii, era in+e$#antat cu .roa3nicele "aine ale u"ului rau, ca necre inta, a+aritia, ura, rautatea, #ania, +iclenia, ne1unia, per+er$a po%ta carnala $i e tot %elul e i#puritati, ii tre1uia acu# )in acea$ta eplora1ila $tare* $a $e e$parta e ace$te pacate $i $a-$i .a$ea$ca reinnoirea $i re#o elarea prin u#ne3eie$cul "ar. .)2# Si in locul $caietilor $i #aracinilor, a ica al pati#ilor rele $i al pacatelor rautatii pe care pa#antul ini#ii le pro uce in 1el$u., o#ul tre1uie $a plante3e $i $a %aca ro itoare reptatea $i $%intenia 1unurilor u#ne3eie$ti $i cere$cul ,u" )S%ant*. In locul .reului #iro$, #ocirlei, $ala$elor $i locurilor #ur are pe care u"urile raului le a$ea3a prin pati#i in tara#ul ne+a3ut al $u%letului, tre1uie $a $e ri ice acu# un palat cere$c, un loc e $e ere $i e o i"na al i#paratului cere$c. .)*# In locul "ainelor #ur are $i intunecate pe care $u%letul le purta, i#1raca acu# +e$#intele lu#inoa$e ale ,u"ului ) u#ne3eie$c*, vesmintele credintei, ale dragostei, ale bunatatii si ale oricarei virtuti, in loc e acea$ta .roa3nica ru$ine a pro$titutiei la care $e e a $u%letul in .an urile lui, in+oin u-$e cu u"urile cele rele, acu# $e in reapta $pre nepri"anire, $pre $%intenie, $pre curatie $i comuniune cu imparatul ceresc, Hristos, $i e$te incununat cu ia e#a cerea$ca a $la+ei ,u"ului )S%ant*, intru +re nicia "arului. .)+# In locul u"ului +iclean al lu#ii care ratace$te $i inlantuie$te ratiunea $u%letului in #aterie, in cele ale pa#antului, in rautate $i in tot %elul e te#eri +ata#atoare, acu# tronea3a Duhul bunatatii lui Hristos, care in cer tra.e puterea cea cu.etatoare a $u%letului $pre tainele ne.raite ale lui ,u#ne3eu $i-l pa$trea3a in toate roa ele $%inte ale 1unatatii ,u"ului. Acu# ratiunea locuie$te cu el $i #e itatiile $u%letului $unt in$iruite $pre u#ne3eie$tile $i cere$tile .an iri ale ,u"ului, nici una nu #ai lucrea3a ca alta ata, can u"ul rautatii inlantuia $u%letul %ara +oia lui $i-l 1a.a in ratiunile ace$tei lu#i $i ale #ateriei. Caci $i ,u"ul )S%ant* .raie$te a e+arat prin Pro%etul5 .(um este intunericul acesteia )al noptii* tot asemenea este si lumina ei".

I# $ucrarea si tita a Du7u!ui 1S-ant2 ur ea,a !ucrarii pati i!(r

I)1# La %el tre1uie $c"i#1at $i reinnoit $u%letul care a cre3ut in 2ri$to$ $i L-a iu1it intru totul. In el are loc pe e o parte o tran$%or#are eplina, o tran$%or#are $%intita, iar pe e alta, prin ,u"ul )S%ant*, o1an e$te $tatornicia in .an urile tainice ale ini#ii $i in %aptele 1une ale reptatii, eoarece Duhul bunatatii lucrea3a intr-in$ul, intr-a e+ar, in toata con$tiinta, in $i#tire $i in lucrare, tot a$a cu# u"urile intunericului pati#ilor $a+ar$e$c raul in #o $ilit $i in plina con$tiinta $i in $u%let $i in trup. Intr-adevar, toate ereziile se , multumesc cu enunturi gaunoase sub prete0tul unei opinii drepte si al unei desarte pretentii de dreptate . /e cand cei care sunt adevaratii

fii ai 1isericii lui Hristos sunt vaditi prin fapte de adevarata lor credinta, dar si prin lucrarea Duhului dumnezeiesc care vine deasupra sufletului si-; umbreste.
)nota5 In ace$t para.ra% $unt a unate cele cinci in$u$iri caracteri$tice ale cre$tinului5 a e+arul, :8

plinatatea, con$tiinta, $i#tirea, lucrarea. Totu$i, $a %ie recuno$cut cine+a upa pati#i, upa lucrurile raului, upa care +a $i#ti #ani%e$tarile +irtutii, "arului $i puterii lui ,u#ne3eu. ,upa unii S%inti Scriitori $i Parinti Bi$erice$ti, o ata alun.at ia+olul prin ru.aciuni )$i pocainta* D,u"ul Cel pre3ent +ine e-acu# $i $e-a$ea3a in $u%let %acan u-$i $i#tita $i +a3uta pre3enta Lui, prin aceea eli1erea3a trupul e #i$carea pati#ilor $i eli1erea3a co#plet $u%letul e inclinarile $pre rauC )Teo oret al Cirului, P.G. ?&, 9&@,-98&A $i Ti#otei al Con$tantinopolei, P.G. ?=, 9?C*. A+an $i con%ir#area ace$tor Parinti ulteriori DMacarie cre e intr-o a$t%el e +i3ita a "arului. ,e aceea, $u%letul in$u$i tre1uie cu +re nicie $a cin$tea$ca ,u"ul lui 2ri$to$ care +ine $a $e a$e3e a$upra lui $i $a-( acopere cu u#1ra SaC. nota5 DA e+aratul cre$tini$#C al S%antului Macarie are ca te#elie S%anta Scriptura, ceea ce $e o+e e$te prin #ulti#ea e citate $cripturi$tice, #entionate te4tual, )n. 8, p. &?>* I)2# In %a3a acea$ta, "arul pro uce in $u%let roa e +re nice, care au putere, $i#tire $i eplina con$tiinta intru reinnoirea #intii, a ica intru tran$%or#area, intru crearea cea noua $i cu totul proa$pata, in%aptuita in o#ul cel inlauntru al ini#ii. A$t%el e$te a e+aratul cre$tini$# $i e4acta tra itie apo$tolica tran$#i$a in a e+ar e toate S%intele Scripturi. A$a e$te +enirea ,o#nului, eli1eran o#ul ca3ut e $u1 puterea pacatului $i acea$ta e$te na e7 ea celor ce cre cu a e+arat in 2ri$to$. I)*# Sa ne $tra ui#, a$a ar, $i noi, ca $a pri#i# in noi toate +irtutile eplinei con+in.eri ale ace$tei na e7 i ca $a ne i#parta$i# e 1unatatile na a7 uite, a ica e $ala$luirea ,o#nului intre noi. ,aca +o# ca$ti.a in in$a$i ini#a noa$tra $%intirea ,u"ului S%ant, aca +o# pune in +a$ul no$tru co#oara acea$ta cerea$ca $i aca +o# a$e3a o irepro$a1ila ran uiala in toate pornirile, prin "arul lui ,u#ne3eu, nu#ai a$a ne +o# in+re nici e 1ucuria 1unatatilor +e$nice i#preuna cu 2ri$to$ in +ecii +ecilor. A#in.

:9

Cuvantarea :I:
Su-!etu! este creat pentru D( nu!
"# Na'e0'ea crestini!(r nu este in !u ea 'e aici
")1# Su%letul care a o1an it puterea e i$cerna#ant ) reapta $ocoteala*, a a7un$ $a-l po$e e pe ace$ta e la "arul u#ne3eie$c prin a$cultarea cu+antului. Caci, intr-a e+ar, na e7 ea cre$tinilor, lini$tea lor $i a+utia lor nu e$te in lu#ea acea$ta, %iin ca ceea ce cauta cre$tinii nu $unt %ru#u$etile ace$tui pa#ant $i nici ale 1oltei cere$ti $i a lu#inatorilor e pe ea. Caci, iata, 1unurile ace$tea toate care $unt pe pa#ant, lucrurile %ru#oa$e $i placute care incanta %elurit $i, e a$e#enea, ceea ce +e3i pe 1olta cerea$ca, acea +arietate e a$tre $i %ru#u$etea lu#inatorilor, ni#ic in toate ace$tea nu cauta cre$tinul $i nici n-are ne+oie e ele. E4i$ta in$a ce+a care nu $e .a$e$te nici pe pa#ant $i nici pe cerul ace$ta )+a3ut*, in acel ce+a +ietuie$c )cre$tinii* $i e acela au ne+oie cei ce iu1e$c pe ,o#nul. ")2# Cate li#1i $unt in lu#e, cate %ilo$o%ii, cate pareri, cate #e$te$u.uri, cate $tiinte, cate in eletniciri, cate $tra anii $i cata a+utie pa#antea$ca; ,e ni#ic in ace$tea nu au ne+oie cre$tinii $i ni#ic in ace$tea nu-i %ac $a traia$ca. A$a ar, ceea ce cauta cre$tinii e$te #ai #are ecat cerul +a3ut cu toate cuprin$e e el, #ai #are ecat pa#antul $i ecat toate lucrurile $i %ru#u$etile e pe el, intr-un cu+ant, #ai #are ecat ceea ce pare 1un $i %ru#o$. Ace$t Ce+a nu $e poate co#para cu nici unul in cele #ai $u$#entionate. ,eci, pentru a cauta, $i a ur#a ace$tui Bine $i ace$tui Fru#o$, inco#para1il $i unic, tre1uie a+ute o a$t%el e .an ire $i un a$t%el e $u%let, incat prin ace$tea oua, $a caute $i $a .a$ea$ca, e a$e#enea, ceea ce e$te #ai #are $i #ai pre$u$ ecat tot ce $e a%la in cerul )+a3ut* $i pe pa#ant, ecat toata intelepciunea $i ratiunea o#enea$ca, ecat toata cunoa$terea lu#ea$ca. A%ir# ca prin credinta si prin dragoste ace$tea pri$o$e$c, $unt $uperioare $i le epa$e$c pe celelalte. Si acea$ta, pentru ca, in cele care $unt in cerul +a3ut pana la cele e pe pa#ant, ni#ic nu a7uta $u%letului. ")*# ,upa cu# +irtutea e$te #ai #are $i #ai pre$u$ $i #ai 1una ecat %elurite pri+eli$ti incantatoare ale 1oltii cere$ti, ecat pa#antul $i ecat +a3 u"ul, tot +irtutea e$te, intre toate 1unurile, $in.urul 1ine $i %ru#o$ pe care-l cauta cre$tinii $i in care pot +ietui0 $e cere $u%letului $a ai1a tot o a$a aruire can porne$te $a caute $i $a .a$ea$ca ace$t Bine $i ace$t Fru#o$. $ufletul sa covarseasca frumusetea oricarei intelepciuni lumesti, felurimea limbilor, ratiunea pamanteasca, slava, lu0ul si bucuria acestui veac!. Caci, atorita cre intei $i ra.o$tei ace$t $u%let $e +a #ari $i $e +a inalta $pre Binele unic $i %ara e a$e#anare, $arin pe$te toate cele e $u$, %ara $a %ie inlantuit e ni#ic, ci orin nu#ai pe ,o#nul. )nota l5 Alu3ia +a ita la conte#plarea lui ,u#ne3eu e catre $u%let, ceea ce tratea3a $i Parintii epocii e aur a Patri$ticii5 S%antul 6a$ile cel Mare in lucrarea $a ,e$pre cre inta )P.G. 8(. p 9S: AC*, S%antul Gri.orie e Ni$a )co#entariu la 2e4ae#eron P.G. (9, (&( C.,.* $i Ru.aciunea ,o#nea$ca )acela$i +olu#, col. l (9' B.C.* $i in $%ar$i5. Fericitul Au.u$tin in (on$esiuni $i in co#entariu la P$al#ul =(,(? )P.L. 8=, >(& B.C.*. ,in cele a%ir#ale e S%antul Macarie $i ceilalti $%inti #entionati K$u%letul co#unica cu unicul $i inco#para1ilul Bine care e$te 2ri$to$, .ratie ,u"ului )S%ant*. Prin ace$te a%ir#atii Dplatoni$#ul )pri+in Binele $i Fru#o$ul* e$te ai o#a inte.rat .an irii $i practicii cre$tineC. nota l, p. &@9. Notiunea Dprete4t $au oca3ieI a uce a#inte e S%antul loan Ca$ian, in+atat el in$u$i e Parintii in E.ipt, care in Randuielile Sale)(&, (9L&* 3ice5 DEl $e a celor care cer, e$c"i e celor care 1at $i cei care cauta .a$e$c. Faptul in$a e a cere, e a cauta $au e a 1ate nu ne %ace $a #erila# +reun rept, aca #ila lui ,u#ne3eu nu ne a ceea ce noi cere#. Caci ,u#ne3eu e$te .ata ::

ca noi $a-i a# prile7ul, o%erin u-i propria noa$tra +ointa, ca $a ne ea tot ce cere#. Mai #ult ecat noi, El in$u$i ore$te cu a e+arat $i a$teapta e$a+ar$irea $i #antuirea noa$tra. &# Du ne,eu n)asteapta 'ecat bunav(inta ( u!ui pentru a I se 'arui &) !# Ce e$te eci Binele inco#para1il $i Fru#o$ul, ecat ceea ce cauta cre$tinii $i intru care ei +ietuie$c/ Iar ace$t Bine $i Fru#o$ e$te ,o#nul In$u$i. Intr-a e+ar, El e$te Care nu poate %i co#parat cu ni#ic, caci toate cate $unt %ru#oa$e e la El %iintea3a $i El e$te #o$tenirea $i +iata cre$tinilor, precu# $crie5 .6l este partea mostenirii mele si potirul meu". Ni#ic altce+a nu $e cere e la oa#eni, ecat Binele $i Fru#o$ul, care e$te ,u#ne3eu. GNu $e cere* nici aur, nici ar.int, nici a+eri, nici ani#ale, nici altce+a in cele ce $unt pe pa#ant $i pe care El In$u$i le-a creat, nu se

cere! nimic altceva decat numai credinta adevarata si dragoste din adancul inimii fata de ,l. Si atunci e +oie$te cine+a $a %ie +re nic e o1an irea ace$tui Fru#o$ $i Bine unic
tre1uie ca $u%letul $au $a $e in.ri7ea$ca e participarea la ,u"ul S%ant $i $a $e-n+re nicea$ca e-aici e pe pa#ant e comuniunea impartasirea! cu Hristos. &)2# Caci, aca o#ul nu $e %ace #ai intai el in$u$i prete4t $au oca3ie )a #antuirii*, atra.an la $ine, prin propria $a ra.o$te, ra.o$tea lui ,u#ne3eu %ata e el, atunci +iata $i o1an irea Binelui $i Fru#o$ului unic nu +a +eni in $u%letul lui. Fiecare e+ine, eci, prile7ul )oca3ia* propriei $ale +ieti $i propriei lui #orti prin li1era +ointa a $u%letului $au. ,upa locul un e $u%letul i$i in reapta toata iu1irea e care e$te capa1il in c"ip natural, i$i atra.e %ie +iata, %ie #oartea, cu# 3ice Scriptura5 .inaintea omului se gaseste viata si moartea si ceea ce el va alege, aceea, i se va da", %iin ca toti oa#enii, o ata tran$%or#ati $i a7un$i e i$pretuit, au pri#it a$t%el e con itii e +iata. )nota5 inainte in$a ca $u%letul $a poarte Droa ele S%antului ,u"C, el tre1uie $a $e $tra uia$ca $a poarte Droa eleC naturale propriei %iri u#ane $au )alt%el $pu$F Dro ul care e$te propriu $u%leluluiC. ,eci, $u%letul tre1uie $a $e %orte3e pentru o1$er+area ace$tor porunci )i#pu$e e le.ea #orala naturala* inainte in$a e a le putea i#plini in ,u"ul S%ant. Si acea$ta le.e #orala naturala acti+ata tot e ,u"ul Lui ,u#ne3eu care in acea$ta %a3a lucrea3a in a%ara %iintei u#ane, nu in a ancul %iintei o#ului, ca upa incre$tinare. &)*# Iata ca ) upa $pu$a Apo$tolului*5 .'umne%eu vrea ca toti oamenii sa $e mantuiasca si sa vina Ia cunostinta adevarului". Intr-a e+ar nu ca ace$tia ar %i $cutiti $a-$i in repte $pre ,u#ne3eu ra.o$tea e care in #o %ire$c $unt capa1ili $i nici puterea lor e 1una ale.ere pentru ,u#ne3eu. Caci ,u#ne3eu, prin 1una ale.ere a oa#enilor pentru El, nu con$tran.e acea$ta calitate %irea$ca a oa#enilor, %ara con$i#ta#antul ace$tora, ci El o1$er+a $i cercetea3a puterea e li1era ale.ere $i ra.o$tea o#ului, in ce parte $e-nclina $i cu# iu1e$te. ,aca ,u#ne3eu +e e ra.o$tea $u%letului ata$ata puternic e El, iata ca +ine, i$i %ace loca$ in $u%let. Se o%era ca #o$tenire $u%letului care-L iu1e$te $i Ace$ta il ia intru #o$tenirea Lui, %iin ca El nu poate %i alt%el. Acea$ta pentru ca, aca ,u#ne3eu nu .a$e$te ca %iin %ata e El acea$ta ra.o$te $i cre inta a o#ului, acel unic Bine $i Fru#o$ nu-i +a e+eni o#ului +iata $i #o$tenire. &)+# Fiecare eci, cu# $punea# #ai $u$, a7un.e oca3ie )prile7* al +enirii in el a +ietii $i a %a.a uintei, e cre e $i-L iu1e$te cu orice c"ip pentru toate cele ce $e +a 0 ace$ta-i $in.urul lucru pe care ,u#ne3eu il cere cu eo$e1ire e la o#. Si $u%letul care %ace a$a e$te #ai #are $i #ai pre$u$ ecat intrea.a lu#e, ecat orice $tiinta, ecat $la+a, ecat orice 1o.atii, ecat con%ortul, ecat toata ratiunea $i ecat tot ce $e cuprin e in cu+antul D%ru#o$C. )E$te #ai #are un a$t%el e $u%let* pentru ca a cre3ut Celui care e$te unicul Fru#o$, L-a iu1it pe unicul Bine, i$pretuin orice %ru#u$ete, $la+a $i i$tractie, a ta.a uit intelepciunea li#1ilor )a ica nea#urilor* ace$tei lu#i $i a$t%el, 1ucuran u-Se, a atin$ a e+aratul Fru#o$ $i Bine, Cel care e$te unica incantare.

:=

C# Cu t(ata pre,enta pacatu!ui5 ( u! p(ate ce! putin sa crea'a si sa !upte C)1# ,e aceea, ni#eni $a nu 3ica5 D#i-e$te cu neputinta $a iu1e$c Binele unic, $a .an e$c la El $au $a cre in EI, %iin ca #a .a$e$c $u1 ro1ia $i le.aturile pacatuluiC. Cu a e+arat, a putea $a lucre3i e$a+ar$it lucrurile +ietii, $a te $#ul.i pe tine in$uti in pacatul care locuie$te in tine $i $a te eli1ere3i e el prin propriile tale %orte, acea$ta-i cu neputinta, caci ,o#nului i-a %o$t re3er+at acea$ta, $i El Sin.ur e$te Cel Care a ri icat pacatul lu#ii. El a %a.a uit $a eli1ere3e in ro1ia pacatului re3ultat in pati#i pe cei care-L iu1e$c $i cre in EI, caci nu#ai cei e3le.ati $unt cu a e+arat li1eri. ,ar a re%lecta, a cre e, a-L iu1i pe ,o#nul $au a-L cauta, ace$te )lucrari launtrice* epin nu#ai e tine $i tu e$ti cel in $tare $a nu %ii e acor cu pacatul care locuie$te in tine, nici $a conlucre3i cu el. Tu-ti e+ii tie in$uti oca3ie )prete4t* propriei tale +ieti, prin a cauta pe ,o#nul, cu.etan la El, prin a-L iu1i $i a-L a$culta, iar El la ran ul Lui, iti +a o%eri putere $i eli1erare. Caci nu#ai acea$ta a$teapta El e la tine. D# E9e p!u! b(!navu!ui care vrea sa -ie ta a'uit D)1# ,e pil a, $a anali3a# un trup cople$it e o %e1ra ar3atoare, tintuit la pat $i i#pie icat $a %aca ce+a, $a i#plinea$ca tre1urile ace$tui pa#ant0 +ei con$tata ca #intea 1olna+ului nu-i tinuta la pat $i nici nu ra#ane nelucratoare, ci, i#potri+a, ea $e .ri7e$te $i $e preocupa $i #ai #ult e lucrurile ei5 #intea lui $e .an e$te, e pil a, la recoltatul cerealelor, la +ie $au la +reo calatorie, la +reo tar.uiala $au la altce+a a$e#anator. Iata cu# trupul e$te intin$ in pat, cuprin$ e %e1ra, pe can #intea nu $ta nelucratoare $i nu e$te i#pie icata e la preocuparile ei, ci ).an e$te $taruitor* cu# $a caute un #e ic, $a tri#ita upa ai $ai ca $a +ina $a-l cercete3e. Un a$t%el e o# are na e7 e $a-$i recapete $anatatea. Iar aca ace$ta nu #ai +or1e$te, nu #ai .an e$te, el e$te co#plet #ort. A$a ar, cat a+ea %e1ra in el, trupul era tintuit la pat $i i#pie icat $a-$i %aca tre1urile $ale, pe can #intea .an ea $i in.ri7ea $taruitor e ace$tea. E# Su-!etu! p(ate sa a-!e 'espre a'evaratu! Me'ic E)1# ,upa cu# a# aratat ca $e inta#pla cu trupul, la %el $e petrec lucrurile $i cu $u%letul. Can a ca3ut $u1 ro1ia $i $tapanirea intunericului pati#ilor pacatoa$e, e$te cople$it e %e1ra le.ii pacatului, e$te tintuit $i intepenit in ce pri+e$te acti+itatile +ietii ace$teia, $i +irtutile concrete $i e$a+ar$ite ale ,u"ului )S%ant* nu #ai are putere $a le $a+ar$ea$ca $u1 nici un c"ip. Ni#eni in$a nu-l i#pie ica $a .an ea$ca $i $a $e in.ri7ea$ca, e $u%letul $au, i#plinin poruncile upa puteri )in con itiile ace$tea* iu1in trairea )cea intru 2ri$to$*, aca +rea $a a7un.a la +iata cea +e$nica. Ni#ic nu-l i#pie ica $a $tri.e cu #intea catre Me icul cel unic $i $a-L c"e#e intr-a7utor, nici $a nu a$tepte in$anato$irea. Si c"iar aca $u%letul e$te #ort %ata e ,u#ne3eu, a ica $-a e$partit e 1ucuria $la+ei $i lu#inii Aceluia, prin calcarea poruncii, acoperin u-$e cu per eaua rautatii pati#ilor, ace$t $u%let nu a #urit in ceea ce pri+e$te propria lui cunoa$tere $i in puterea e a cu.eta. Are puterea $a $e in.ri7ea$ca e acti+itatile +ietii $ale ) u"o+nice$ti*, $a iu1ea$ca $i $a c"e#e intr-a7utor pe a e+aratul Me ic. Nu e$te eci #ort in puterea $i lucrarea cunoa$terii. E)2# Pe acea$ta $tare e ne#urire, in ce pri+e$te cunoa$terea $i cu.etarea. ,u#ne3eu o a$teapta e la o#, caci un a$t%el e o# are li1ertatea e a $e .ri7i e +iata, e a-L iu1i $i a-L c"e#a pe unicul $i a e+aratul Me ic, ace$t o# are li1ertatea e a nu $e in+oi cu raul, ci, i#potri+a, e a $e in eletnici cu $a+ar$irea actiunilor 1une upa puterile lui. )nota l5 2ri$to$ %iin unicul Me ic in $tare $a +in ece $u%lelul $i inca in #o .ratuit* ,u#ne3eu n-a$teapta e la o# ecat oca3ia )prile7ul*, caci puterea e-a intari $u%letul, e a-l ta#a ui e %e1ra pacatului $i e a-l $#ul.e e $u1 tirania $i in%luenta pati#ilor, acea$ta putere apartine Unicului ,u#ne3eu, precu# $ta $cri$5 .ca puterea, este a lui 'umne%eu, si a 0a 'oamne, mila". Caci El $tie la cate %eluri e rautati e$te $upu$ $u%letul care e$te i#pie icat $a %aca %aptele +ietii $i cu# 3ace ca3ut pra a 1olii cople$itoare a pati#ilor e necin$te, caci $u%letul nu poate %i :>

placut ),o#nului* ecat prin ratiune $i ra.o$tea lui. ,ar, ca $a poata acea$ta, El ),u#ne3eu* e$te Cel Care-i a putere $a treaca in ata la actiune, upa cu#, %oarte rept, $crie5 .1are nu va $ace 6l dreptate celor ce %i si noapte striga catre 6l).

/# Su-!etu! stapanit 'e -(cu! Du7u!ui 1S-ant2

/)1# ,ar, upa cu# trupul o1orat e %e1ra e$te i#pie icat $a $e #ai in eletnicea$ca cu acti+itatile pa#ante$ti, %iin ca trupul $tapanit e %e1ra e$te i#pie icat $i neputincio$ in ceea ce pri+e$te i#plinirea acti+itatilor nece$are +ietii, in acela$i %el $u%letul, upa ce $-a in+re nicit e %ocul cere$c al ,u"ului +ietii $i e$te prin$ e puterea %ocului u#ne3eie$c, e$te i#pie icat $a $e #ai e ea la acti+itatile pacatoa$e, %iin atra$ neincetat e ra.o$tea $i inclinarea catre Mirele cere$c. /)2# ,aca %e1ra trupea$ca i#pie ica trupul $a i#plinea$ca acti+itatile pa#ante$ti $i aca %e1ra pacatului in pati#i epartea3a $u%letul e acti+itatile +ietii )$pirituale*, cu cat #ai #ult %ocul cere$c al ,u"ului, care cuprin e $i intretine ra.o$tea $i a%ectiunea #areata a i#paratiei, a ica $u%letul pretio$ $i cre incio$, il opre$te $i-l i#pie ica $a $a+ar$ea$ca acti+itatile pacatoa$e $i i#potri+a il %ace $a uite toata e$ertaciunea lu#ii e %ata. Si ace$t $u%let, care L-a cautat prin in$a$i +ointa $i propria lui ra.o$te, L-atra.e la Sine ca El $a-i %ie i#parat, $a-L $tapanea$ca $i $a-L calau3ea$ca catre +ointa Lui. #aci si Domnul Insusi vrea ca in felul acesta sa fie cautat, iubit, crezut si atras de dragostea sufletului ca sa vina sa petreaca intru el ca sa imparateasca si sa-i stapaneasca toata lucrarea gandirii si s-o calauzeasca intru totul spre vointa lui Dumnezeu. 8# Maretia si vre'nicia su-!etu!ui c7iar sub va!u! pacatu!ui 8)1# Sa nu-$i inc"ipuie +reunul ca $u%letul e$te ce+a #ic e +re#e ce locuie$te intr-un trup #ic, ca %iin intru totul in trup. lata-l ca e$te $i in trup, ar $i-n a%ara e trup, e$te cu totul intr-ace$ta, ar cu totul $i-n a%ara e ace$ta. E$te cu totul intru el, ar cu totul $i in a%ara e el prin in$u$irea e a .an i $i a re%lecta. Caci, #aret lucru $i #areata creatura a %acut ,u#ne3eu crean $u%letul e cin$te $i e a #irat, #ai pre$u$ ecat toate creaturile, harazit sa fie locas al lui Dumnezeu, creat dupa chipul "ui. 8)2# Su%letul are, intr-a e+ar, c"ip u"o+nice$c $i ne#aterial, potri+it propriei lui %unctii naturale, upa cu# $i trupul are propriul $au c"ip. ,ar, adevaratul chip al lui Dumnezeu e$te $u%letul care +ia3a $i $e i#pune prin ne#urire, el %iin cel care poarta $i $u$tine c"ipul cel #aterial. El e$te ne+a3ut $i ne e$coperit )in a ancurile lui* in cau3a ca o per ea e intuneric al rautatii il acopera $i a$t%el el nu $e$i3ea3a $i nici nu 3are$te propria lui %iinta cu ai $ai oc"i i#ateriali, nici nu intele.e $i nici nu conte#pla pe Creatorul lui0 nu $e +e$ele$te $i nu traie$te, nici nu $e 1ucura e lu#ina $la+ei, 1unatatii $i iu1irii Ace$tuia )Creatorului* %iin ca nu .a$e$te nici +iata, nici #an.aiere, nelucran el placerile 1unatatii $i ra.o$tei Lui )a ica al ,o#nului*. Si noi a# o1an it acea$ta per ea e la calcarea poruncii e catre A a#, a7un.an unii upa altii #o$tenire a #ortii. .# Su-!etu! inte nitat in intuneric .) !# A$a ar, $u%letul e$te in+aluit e intunericul pati#ilor $i inlaturat e la 1ucuria $i e la cunoa$terea lui ,u#ne3eu $i e la puterea e a $e intele.e pe $ine in$u$i. ,ar 3i irea )lui ,u#ne3eu* ra#ane $anatoa$a, a ica $u%letul ra#ane e$a+ar$it, c"iar aca el a a7un$ $u1 per ea $i inte#nitat, caci .are intact c"ipul .an itor $i intoc#irea pe care Creatorul i-o a u$e e la inceput. .)2# Sa e4plica# acea$ta prin a ne inc"ipui un o# inc"i$ intr-o te#nita, care n-are nici u$a, nici +reo e$c"i3atura, nici %erea$tra, nici +reo alta ie$ire, iar o#ul e$te incuiat inlauntru. Cel inte#nitat

:?

nu poate %ace ni#ic ca $a ia$a $au $a c"e#e $i $a $tri.e pe cine+a in a%ara ca $a-i e$c"i a. El i$i +a in repta .an ul la cei ina%ara cla irii $i-i +a c"e#a intr-a7utor. .)*# Ca# in ace$t %el e$te $i cu $u%letul e$partit e ,u#ne3eu prin +alul pati#ilor $i inc"i$ in te#nita intunericului pacatului0 a$t%el $tau lucrurile cu ace$t $u%let, creatura pretioa$a, locuin intacta inlauntrul +oalului $i ra#anan unica, a$a cu# a %o$t %acuta. Ea nu poate %ace ni#ic ca $a ia$a e acolo, ecat nu#ai $a .an ea$ca $i $a re%lecte3e a$upra $tarii $ale, $a $e in.ri7ea$ca e +iata $a $i e lu#ina )care-i lip$e$te* $i $a $ri.e catre cei in a%ara +oalului e intuneric, $a $tri.e pe ,o#nul, Eli1eratorul, ca El $a au a cu# $tri.a# $i noi catre El, noi )cei neinte#nitati*, prin cre inta $i ra.o$tea noa$tra $i a$t%el ,u#ne3eu $a rupa prin propria Sa putere +oalul intunericului0 $a lu#ine3e $u%letul )inte#nitatului* cu propria Sa lu#ina, $a-l eli1ere3e e intunericul pacatelor $i al pati#ilor $i $a-l calau3ea$ca upa propria Sa +oie. Iar ace$t )$u%let* in interiorul +oalului, %iin cu .an irea intin$a $pre ,o#nul, $pre a-L cauta $i a-L po%ti, el in$u$i i$pretuie$te toate cele +a3ute, $e a+anta cu cre inta $i orire in cautarea ne+a3utei puteri u#ne3eie$ti, a$teptan +i3ita "arului. Iar ,o#nul e-acolo in inalti#e i$i in reapta .an irea $pre $u%let, e$coperin u-i-Se $i lini$tin u-( cu o i"na u"o+nicea$ca $i calau3in u-l $pre toata +oia Sa. .)+# Si aca .an irea ,o#nului n-ar +eni $a 1ucure pe acel $u%let $pre a-l calau3i, acela n-ar putea lucra +iata lui ,u#ne3eu. #aci, cu cat sufletul isi inclina neincetat spre ,' gandirea si ratiunea sa, cu intentia de a-" cauta cu credinta si cu dorinta, Domnul, intru bunatatea "ui, este si mai atent la dragostea pe care sufletul o are in el insusi, se alipeste prin gandirea "ui, sufletul devenind un singur duh cu Dansul, dupa cuvantul Apostolului. ,e aceea, can $u%letul $e alipe$te e ,o#nul iar )Ace$ta* #ilo$ti+in u-$e, iu1in u-( $i +enin catre el. Se alipe$te e el, aca e la inceput .an irea ra#ane cre incioa$a "arului ,o#nului, devin un singur duh, un singur amestec si o singura minte. .)6# Trupul ii e$te pe pa#ant, #intea lui in$a e$te cu totul in Ieru$ali#ul cere$c urcan pana la al treilea cer, alipin u-Se ,o#nului $i $lu7in u-L. Iar Ace$ta care $a e pe $caunul #aririi Sale in cerurile in cetatea cerea$ca e$te intre. la el, in trupul ace$tuia. O#ul $i-a a$e3at $u$ c"ipul $u%letului, in cetatea cerea$ca a S%intilor in Ieru$ali#, iar Acela ),u#ne3eu* a a$e3at in trupul aceluia c"ipul ne.raitei lu#ini a ,u#ne3eirii Sale. Acesta slu%este Aceluia in cetatea cereasca, iar Acela Domnul! slu%este sufletului in cetatea trupului. $ufletul mosteneste pe Domnul in ceruri, iar pe pamant Domnul sufletul omului il mosteneste. #aci, Domnul este mostenirea sufletului, iar sufletul este mostenirea Domnului. .)@# Caci, aca $i #intea $i cu.etarea celor in intunericul pacatelor $unt a$a e eparte e trup, colin an $i #er.an oar intr-o clipa intr-alte tari, lan.a cei pe care-i iu1e$c, $ocotin u-$e ca ar %i aici 7o$ cu el0 aca, eci, $u%letul pacato$ului e$te $printen $i u$or, #intea ne%iin u-i i#pie icata $a a7un.a pana la cele #ai in epartate tara#uri, cu atat #ai #ult #intea in $u%letul e pe care, cu puterea ,u"ului, a %o$t in epartat +oalul intunericului, $e +a ri ica $i #ai #ult. Si acea$ta pentru ca oc"ii i-au %o$t ilu#inati e cerea$ca lu#ina, iar "arul a eli1erat-o e$a+ar$it e pati#ile care-o necin$tea, a a u$-o la curatia ei, %acan -o $a $lu7ea$ca )intru totul in u"* pe 2ri$to$ $u$ in ceruri, iar aici $a-i $lu7ea$ca, e a$e#enea, cu totul, prin trup, cu.etarea lar.in u-$i pretutin eni ori3ontul $i $u%letul $lu7in a$t%el lui ,u#ne3eu aici 7o$, un e +oie$te $i can +rea.

I# .rist(s !ar%este si

ai

u!t su-!etu! creat 'upa c7ipu! Sau

I)1# Ace$t a e+ar il $pune Apo$tolul5 .ca sa puteti intelege impreuna cu toti s$intii care este largimea si lungimea si inaltimea si adancimea, spre a cunoaste iubirea lui +ristos cea mai presus de cunostinta, ca (ast$el) voi sa va umpleti de toata plinatatea lui 'umne%eu". Re%lectati a$upra tainelor e ne.rait ale $u%letului pe care ,u#ne3eu il $capa e intunericul ce-l acoperea, cu# i-a :@

eli1erat e $u1 acel +oal $i (-a inaltat la Sine, cu# i-a lar.it $i i-a intin$ cu.etele inteli.entei lui $pre lar.i#ile, lun.i#ile, a anci#ile $i inalti#ile 3i irii +a3ute $i ne+a3ute. I)2# $ufletul este, asadar, o opera mareata, minunata si dumnezeiasca. Si upa cat $e pare. ,u#ne3eu l-a creat c"iar inainte e pla$#uirea trupului, anu#e atunci can a 3i$5 DSa $acem om dupa c&ipul si asemanarea noastra". Intai $u%letul a %o$t creat e ,u#ne3eu $i apoi luan tarana in pa#ant, i-a pla$#uit trupul $i, prin ,u"ul S%ant i-a in$u%lat $u%letul, pe care-L crea$e, can l-a creat pe $u%let in %elul ace$ta )e4pu$ #ai $u$* n-a pu$ raul in %irea ace$tuia )$u%let* caci %irea ace$tuia nu $tia ni#ic e$pre rau, ci l-a creat pe suflet dupa chipul virtutilor $fantului! Duh. A a$e3at )atunci* in el )a ica in $u%let* le.ile +irtutilor, precu# i$cerna#antul, cunoa$terea, intelepciunea, cre inta, ra.o$tea $i celelalte +irtuti upa c"ipul ,u"ului. I)*# Inca $i acu# $u%letul e$te calau3it e cunoa$tere, e intelepciune, e ra.o$te $i e cre inta, caci ,o#nul $e .a$e$te $i $e +a e$te prin ace$tea. A pu$ in ei o ratiune, cu.etare, +ointa, #intea calau3itoare. Si, e a$e#enea, a a$e3at in el $i o alta $i #are $i $u1li#a putere e cunoa$tere. L-a %acut $printen, inaripat, neo1o$it pentru a $lu7i intr-o Dclipa prin cu.etele $ale, in #o#entul +oit e )S%antul* ,u". Intr-un cu+ant5 Dumnezeu l-a creat pe suflet ca sa-i fie mireasa, capabil de a se uni cu ,l, pentru ca ,l sa intre in comuniune cu sufletul, devenind un singur duh cu acesta, precum scrie& 4Acela care se alipeste de Domnul este un duh cu ,l.+ ;# Su-!etu! are nev(ie 'e 'ra%(stea !ui Du ne,eu ;)!# Nici inteleptii prin intelepciunea lor, nici in+atatii prin inteli.enta lor n-au putut pricepe $u1tilitatile $u%letului, nici $a $puna cu# e$te el. ,aca nu cu#+a intele.erea $i cuno$tinta e4acta a $u%letului $e a nu#ai acelora carora li $e e$copera prin )S%antul* ,u". In pri+inta acea$ta in$a, ia 1ine $ea#a, anali3ea3a ceea ce au3i, ca $a intele.i5 Ace$ta e$te ,u#ne3eu, $u%letul nu e$te ,u#ne3eu0 Ace$ta e$te Stapanul, acela $lu7itorul0 Ace$ta-i Creatorul acelor opere )creatiei*. Nu e4i$ta ni#ic co#un intre cele oua #aterii )%iri*. ,ar, in ra.o$tea $i in urarea Sa, ne#ar.inite, ne.raite $i e neintele$. Ace$ta a "otarat $a cree3e o a$t%el e %aptura care $a %ie $i inteli.enta $i pretioa$a $i cea #ai alea$a intre toate cele 3i ite, cu# 3ice Scriptura : . pentru ca noi sa $im incepatura $apturilor -ui", $pre unire $i $pre co#uniune cu In$u$i Ace$ta, ca sa-i fim propriu-i salas, ca sa-i fim propria-i mireasa, cinstita si curata. ;)2# A$a ar, pentru a$t%el e 1unatati a# %o$t planuiti $i pentru a$a %a.a uinte a# %o$t creati. Fiin ca ,u#ne3eu a a+ut o a$e#enea ra.o$te pentru noi, $ur."iunitii, +oi, copiii #ei, trecan El pe$te toata ne.li7enta $i toata tran a+ia in elanul no$tru catre +e$nica +iata $i cautan oar la intre.ul no$tru e+ota#ent e a placea Lui, $a-L ru.a# pe ,o#nul ca prin puternica $i propria lui ,u#ne3eire, $a ne i31a+ea$ca in te#nita intunecata a pati#ilor care ne %ac e ocara $i $a %aca $a $tralucea$ca iara$i propriul Sau c"ip $i lucrarea pla$#uita e El, ro in u-ne $u%letul eplin $i pur, incat acea$ta $tare atin.an -o, $a %i# +re nici e i#parta$irea )S%antului* ,u" $i pe rept $a %i# e#ni e 1ucuria cea %ara e $%ar$it a pre3entei Sale, in +ecii +ecilor. A#in. nota5 Nu-i +or1a aici e o u1la creatie a o#ului ca la Filon e Ale4an ria $i Ori.en. S%antul Macarie in+ata %rec+ent crearea upa c"ipul lui ,u#ne3eu, ar %ara $a tra.a acelea$i con$ecinte, a ica %ara $a a au.e $i i%erentierea $e4urilor e u$a in a%ir#ata D... a %acut 1ar1at $i %e#eieC )Fac. i. &>*. nota5 ,upa S%antul Gri.orie e Ni$a 4virtutea este semnul prin e0celenta al asemanarii sufletului cu Dumnezeu.. nota5 S%antul Macarie $e %ere$te e orice i ee pantei$ta. Alipirea $i Da#e$tecarea cu ,u#ne3eu $i cu ='

$u%letul $unt roa ele "arului, nici ecu# con$ecinta unui rept %un a#ental la o#, ci $e 1a3ea3a pe o a$e#anare cu ,u#ne3eu, ceea ce nu i#pie ica o inru ireC a $u%letului cu ,u#ne3eu.

=(

Cuvantarea ::
Raspunsu! 'at(rat 'ra%(stei parintesti a Du7u!ui S-ant
"# C(piii !ui Du ne,eu sa -ie insetati a ascu!ta si a inte!e%e cuvantu! !ui Du ne,eu
")!# Iu1itilor no$tri %rati )i#preuna +ietuitori* le e$te %oa#e $i $ete e cu+antul a e+arului $i cu #ulta ra.o$te ore$c $a-l au a $i $a i $e $upuna. Cu toate ca unii intre noi nu $tiu carte, toti laolalta, in$a, pri#e$c cu+antul lui ,u#ne3eu, ore$c $i-l in ra.e$c, a$e#eni celor care $-au 1ucurat can )pentru pri#a oara* $-a +e$tit cu+antul Sau in lu#e. ")2# C"iar aca noul na$cut e un 1e1elu$, care inca nu poate +or1i li#1a #a#ei, acea$ta $e co1oara la ni+elul )pruncului* $i i$cuta cu el, .an.a+in $i ea ca el. Si #a#a $e 1ucura can pruncul ii +or1e$te )intr-ace$t li#1a7*, pan in ea in$a$i )$a $urprin a* ra.o$tea copilului, Tot la %el $unte# $i noi %ata e $la+a ne#ar.inita $i e neintele$ a ,o#nului0 in co#paratie cu $tiinta $i puterea Lui, $unte# copii $i ne lip$e$te puterea $a e$crie# $i $a ro$ti# upa +re nicie tainele ,u"ului )S%ant*. ,atorita in$a ace$tui ,u", $i #a#a )Bi$erica* $%intiilor +oa$tre $e 1ucura can au e ro$tin u-$e in lu#e cu+antul e$pre ea. Si acea$ta, intrucat copiii na$cuti in ,u"ul )S%ant* nu .a$e$c i#1rati$are $i 1ucurie ecat in ace$t cu+ant care i-a na$cut. ")*# Intr-a e+ar, %iecare +ietate i$i .a$e$te lini$tea $i 1ucuria in patria $i in locul un e $-a na$cut. E4i$ta %elurite intoc#iri )ale lui ,u#ne3eu* %iecare cu ro$tul ei. Pa#antul, ) e pil a*, are toate )plantele* care cre$c pe el, toate +ietuitoarele care $e na$c aici, precu# %iarele $al1atice, reptilele, ani#alele o#e$tice $i inca altele. Apele au, e a$e#enea, pe cele ce ie$ in ele, atatea $pecii e pe$ti. La %el +a3 u"ul cuprin e nu#eroa$a $i +ariata #ulti#e a 31uratoarelor. Cerul )a ica 1olta cerea$ca* are a$e3at pe el propriile lui po oa1e )ie$ite in relie% $i $tralucitoare*, iar incolo e el )contine* tot ce $e .a$e$te in apele cele #ai pre$u$ e ceruri. ,ar ace$te trepte ale 3i irilor )lui ,u#ne3eu* nu $e a$ea#ana intre ele ecat ca intoc#iri cuprin$e in %iecare treapta, caci unele $unt %or#ele $i co#porta#entul 3i irilor tariei $i altele ale celor e pe pa#ant. Si aca +reuna in ace$te 3i iri +rea $a $e uca in #e iul un e nu-$i are inte#eierea, acea$ta $e ina1u$a, #oare $i $e ni#ice$te. ")+# ,e pil a, pe$tii #arii aca +or $a-$i uca +iata pe pa#ant, +or #uri, %iin ca nu-$i au o1ar$ia aici0 $i tot a$a patrupe ele aca ar +oi $a-$i $ta1ilea$ca locuinta in ape, +or #uri inecate, caci nu-i e-aici o1ar$ia lor0 pa$arile cerului, aca incetea3a $a #ai $tra1ata +a3 u"ul ca $a-$i petreaca +iata pe pa#ant, ca pra a %iarelor $al1atice, reptilelor $i c"iar oa#enilor. ,eci, %iecare in ace$tea )cate.orii e 3i iri* traie$te lini$tita oar in #e iul ei natural, e un e ii e$te o1ar$ia. In acela$i c"ip, $i Cu+antul lui ,u#ne3eu, +enit e $u$, incal3e$te, lini$te$te $i "rane$te pe copiii ,u"ului )S%int*, pe can cu+antul lu#ii, a$%i4ia3a, $la1e$te $i a uce #oartea. Caci n-are ni#ic co#un $i nici a$e#anator Cu+antul lui ,u#ne3eu cu ace$t cu+ant al lu#ii. nota5 %iintele $pirituale nu pot +ietui ecat in lu#ea $pirituala a Cu+antului lui ,u#ne3eu, cu# ani#alele )$au orice $pecii in re.nul ani#al* nu pot $a-$i #entina +iata ecat in #e iul lor ori.inar. Pentru o#, acolo un e-i centrul intere$elor lui, acolo-i e$te $i ini#a.

&# Neputinta c( unicarii 'intre -iii !ui Du ne,eu si -iii !u ii &)!# Cu a e+arat Cu+antul lui ,u#ne3eu e$te In$u$i ,u#ne3eu, iar cu+antul lu#ii e$te in$a$i lu#ea $i #are-i i$tanta $i eo$e1irea intre Cu+antul lui ,u#ne3eu $i cu+antul lu#ii, ca aceea intre copiii =&

lui ,u#ne3eu $i copiii lu#ii. Fiecare ur#a$ $e a$ea#ana cu $tra1unii lui. ,aca cel co1orator in ,u"ul )S%ant* +rea $a $e e ice celor in lu#e, re$pecti+ a%acerilor pa#ante$ti $i $la+ei ace$tui +eac, acela #oare $i $e ni#ice$te, %iin ca nu-$i poate .a$i ti"na unei a e+arate trairi. A e+arata lui o i"na e$te acolo e un e-$i are o1ar$ia. Si-ntr-a e+ar, cel apa$at e .ri7ile lu#ii $i pu$ in lanturile $i catu$ele pa#ante$ti, acela De$te $u%ocatC $i e+ine nero itor %ata e Cu+antul lui ,u#ne3eu. &)2# Pe e alta parte cei care in propria ale.ere, $-a la$at ro1it e puterile trupe$ti - a ica o#ul cei lu#e$c -, can au e Cu+antul lui ,u#ne3eu, e$te $u%ocat $i a7un.e ca un lip$it e ratiune. O1i$nuit $a traia$ca in .re$eli +ata#atoare, a$t%el e in$, can au e +or1in u-$e e ,u#ne3eu, arata un a$a e #are e3.u$t, e parca #intea i-ar %i lu#inata e o $tralucire ne$u%erita. Se petrece cu ei ceea ce 3ice Apo$tolul5 .1mul $iresc )a ica cel care actionea3a nu#ai prin or.ani$#ul trupe$c n.n.* nu primeste ceea ce vine de la 'u&ul lui 'umne%eu, intrucat pentru el aceasta-i o nebunie. In ace$ $en$ #ai 3ice $i pro%etul I$aia5 .(uvantul lui 'umne%eu a a*uns pentru ei ca o vomare. 6e3i eci ca nu poti $a petreci +iu in lu#ea in care nu te-ai na$cut/; C# Trebuie sa (ri ca sa p(ti renaste

C)1# E4e#plele #ai $u$-#entionate pot %i talcuite $i-ntr-alt c"ip. ,aca o#ul trupe$c $e $tra uie$te $a $e tran$%or#e el incepe prin a #uri pentru lu#e $i a e+eni a$t%el nero itor %ata e cea intai $i nero itoare petrecere in rautatea lu#ea$ca. A1ia ) upa ace$t proce$ e #oarte a o#ului +ec"i* poate $a +ietuia$ca pentru Cu+antul lui ,u#ne3eu. Caci cel care +rea $a $e e ice altei +ieti tre1uie $a $e na$ca in nou, in raport cu pri#a $i e3.u$tatoarea lui traire. C)2# ,aca +reunul e cuprin$ e 1oala $i e %e1ra, ace$tuia $i corpu-i $ta intin$ pe pat, %ara $a #ai poata a $e in eletnici cu tre1urile ace$tea pa#ante$ti. In acela$i ti#p in$a, li#1a lui #ai +or1e$te e$pre ace$te preocupari, iar #intea nu i $e lini$te$te, an tarcoale $i in.ri7in u-$e a e$ea e acti+itatea ei. ,e aceea, cauta cu .an ul upa un #e ic )$pecialF $a-l +in ece. A$e#enea $i $u%letul ca3ut in 1oala pati#ilor, upa ce a calcat porunca, a ra#a$ %ara nici o putere. ,aca in$a el $e apropie e ,o#nul $i cre e ca +a a+ea a7utor, lepa an u-$e e pri#a $i e3.u$tatoarea lui +ietuire, in $ituatia acea$ta, c"iar aca $u%letul 3ace in 1oala pacatului iara $a poata i#plini real#ente %aptele +ietii, el poate totu$i $a $e ne+oia$ca $i $a-L roa.e pe ,o#nul $a-l caute El pe a e+aratul #e ic. D# .aru! 'u ne,eiesc este a a cu i!a -ata 'e -ii

D)1# Nu-i a$a cu# 3ic unii care ratace$c in in+ataturi in$elatoare, $i anu#e ca o#ul #oare o ata pentru tot eauna $i nu #ai poate nici ecu# $a %aca +reun 1ine. GSpre a re$pin.e acea$ta %al$a in+atatura* $a +e e# cu# $e co#porta un 1e1elu$ a1ia na$cut. Nici ace$ta nu poate %ace +reo lucrare, 1a nu-i in $tare $a $e tina pe picioru$e $pre a $e 1ucura e #a#a lui. ,e aceea, $e tot ro$to.ole$te $i plan.e, ca $a atra.a atentia #a#ei. Iar acea$ta, pe e o parte #i$cata ar $i incantata e 3+arcoleala $i plan$ul $tri.ator, iar pe e alta cuprin$a e #ila pentru ca #icutul nu-i in $tare $a #ear.a $pre a $e 1ucura, pentru ea in$a$i, in uio$ata e acea$ta cautare, ar $i e orul %ata e copil, #er.e la el, ca $a-l 1ucure, cople$ita cu totul e ra.o$tea pentru o ra$la ei. Il #an.aie $i-l alaptea3a cu ne$pu$a .in.a$ie. D)2# Si cu# nu $e lini$te$te in ata upa ce #a#a-l ia in 1rate, el continua $a $cancea$ca pana ce ea il i#1rati$ea3a $i-i a $anul, ca $a-i ea #ancare in$u$i laptele ei cal . A1ia, upa ce i3+orul laptelui i$i a ru#ul, $u.arul $e 1ucura. ,ar $i upa ce $u.arul e$te #an.aiat, ri icat e #a#a, u$ la $an $i "ranit cu laptele cel elicio$, el tot #ai plan.e, %iin ca #a#a-$a a-ntar3iat $a-l #an.aie, $i l-a la$at cat+a ti#p $a $e #a"nea$ca. C"iar aca i-ar a care+a noului na$cut #ulti#e e 1unatati5 aur, ar.int $au altce+a e %elul ace$ta, ni#ic nu l-ar 1ucura $i nu l-ar lini$ti. Nu $-ar la$a a e#enit e ni#ic, ci nu#ai e $anul cu lapte al #a#ei lui. Can o pri+e$te, el $e-n$eninea3a, i$i ia "rana $i e$te cu totul #ultu#it, +a in 1ucurie $i +e$elie. =8

nota5 aceasta comparatie de Dumnezeu insuflata scoate in evidenta importanta harului pentru $fantul *acarie. Tocmai aceasta slabiciune este cea care misca mai mult pe Domnul , iar efortul omului este mai ales de a ti-" reprezenta inaintea privirii sufletului. E# Mani-estarea tacuta intre parinte si c(pi! E)!# Tot a$a $e-nta#pla $i cu toate +ietatile 3i ite e ,u#ne3eu, +a3ute pana $i la ani#ale, patrupe e $au 31uratoare0 %irea lor ur#ea3a o or ine lo.ica )%ata e o ra$lele lor*5 ele ocrote$c $iarata .in.a$ie $i o purtare cu+enita %ata e puii lor, iar ace$tia la ran ul lor +a e$c o inclinare a%ecti+a $i o ra.o$te pentru #a#ele lor. Sa +e e# lu#ea 31uratoarelor5 ran unica i$i %ace cui1ul $u$, pe locuri inalte. In %elul ace$ta $e apara e reptile, "ranin acolo $u$ $i cre$can pui$orii ei. Iar #icutii nu iau $ea#a la .la$ul nici-unui o#, ani#al $au orice-ar %i, nici nu $unt a e#eniti e .la$urile ace$tora, %iin ca ei percep nu#ai .la$ul #a#ei lor $i )can il au *, in ata $e ri ica $i ciripe$c $pre a o c"e#a. Si ran unica an rotocoale in 31or, potri+it in$tinctului ei, a uce #ancare #icutilor, o #e$teca $i o in#oaie ca pui$orii $a $e poata "rani %ire$c $i cu %olo$. /# Sa -ie inv(cat Du7u! S-ant /)1# La %el $tau lucrurile $i cu $u%letele care ra#an la copilarie %ata e lu#e5 $unt incopciate e pati#i $i nu pot %ace cu a e+arat acti+itatile +ietii in cau3a puterii rautatii care $e lipe$te e ele. Si ele $tri.a pentru a7utor e la ,u#ne3eu ca $a $e urnea$ca in raul cel o1o$itor, caci au orinta e +iata +e$nica. De aceea aceste suflete, cu lacrimi si cu glas strigator, cheama pe mama cereasca, adica pe Duhul $fant. Dar ele nu-si gasesc multumirea in lumea aceasta decat in comuniunea cu Duhul $fant! si in pofta de a se hrani cu ,l. nota5 S%antul 6a$ile cel Mare in+ocan tandretea fireasca a pui$orilor $i a pruncilor %ata e #a#a lor, in ea#na ca o#ul $a %ie recuno$cator %ata e ,u#ne3eu. /)2# Nu#ai upa ce au a7un$ in $tarea acea$ta, #a#a cea 1una, a ica "arul )S%antului* ,u", $e apropie e $u%letele care-o cauta0 iar Ace$ta ),u"ul* le ia-n 1rate, le intare$te cu "rana cea u"o+nicea$ca $i cerea$ca a laptelui .u$to$ cel #ult orit, $%ant, u"o+nice$c $i curat, ca a$t%el ele $a-L $i#ta $i $a-L cunoa$ca pe Tatal cere$c, cre$can in 3i in 3i prin urcu$ul $piritual $pre +ar$ta u"o+nicea$ca, .pana ce a*ung la starea desavarsita si la unitatea credintei si cunostintei ,iului lui 'umne%eu". Atunci o1an e$c ele i#parta$irea cu +iata cea +e$nica, cu# a e+ere$te Apo$tolul.

8# Du7u! S-ant uni-ica %an'irea 1 intea2 ( u!ui 8)!# Intr-a e+ar, prin 1unatatea $i +ointa Lui, ,o#nul are putere a$upra .an urilor in $u%let, ri$ipite in cele ale lu#ii, ca $a le unea$ca intr-un $in.ur .an e in$piratie i+ina $i $a le in repte $pre continua inaltare. E$te $tiut ca laptele $e i#pra$tie, %iin lic"i , $i $e +ar$a in +a$e, toc#ai atorita calitatii lui %lui e lip$ite e coe3iune. ,ar aca i $e pune c"ea., el $e-nc"ea.a intr-un 1ot tare $i co#pact. Tot a$e#enea $i %aina, are in$u$irea e a $e i#pra$tia in cau3a ca-i prea u$oara, ar aca $e in#oaie cu apa $i $e pune aluat - cu# $ti# ca a aratat $i ,o#nul, can a a$e#anat i#paratia cerurilor cu trei #a$uri e %aina ce e+in coca ) o$pita* - %aina, )cea in $tare e pra%*, $e a una $u1 actiunea apei $i a aluatului, e+enin $oli a $i e %olo$ "ranirii oa#enilor, e$i.ur, upa ce, prin coacere, $-a tran$%or#at in paine. nota5 pentru S%antul Macarie "arul ,u"ului e$te #a#a cerea$ca a $%intilor, care inlocuie$te pe #a#a cea #uritoare a pacatului $i a +enit la #a#a cea 1una $i cerea$ca. La S%antul Macarie )ca $i =9

la alti S%inti Parin7i* "arul %iin matern al lui Dumnezeu.

e .enul, %e#inin $i +enin

e la S%antul ,u", arata caracterul

8)2# Intoc#ai $e petrece $i cu $u%letul0 ace$ta prin aro.anta $i ela$area in lu#e $i tran$%or#area pati#ilor in o1i$nuinte, $-a $%ara#itat in cele ale lu#ii, atorita $u1tiri#ii .an urilor, precu# %aina. Cine oare altcine+a poate $a uni%ice cu.etele ri$ipite $i $a le intoc#ea$ca inir-o .an ire puternica, u#ne3eia$ca $i reapta/ Ni#eni ecat nu#ai credinta din suflet, puterea harului si focul ceresc al Duhului, ace$tea ni le +a %ace in nou tari $i e %olo$ cere$cului Tata, ca $a le puna pe ele in$ile la incercare, ca a$a $u%letul $a poata %i +re nic e i#paratia cerurilor. 8)*# ),o#nul* e$te a$e#enea pa$torului, caci lucrarea Lui a %o$t $i ca a ace$tuia. Caci pa$torul, pe oile i#pra$tiate le a una intr-o $in.ura tur#a cu propriul $au .la$, iar oile il ur#ea3a, #er.an $tran$ unite intre ele )a ica intr-o tur#a co#pacta*, calau3ite c"iar e el. 6ai e tur#a care nu are in ru#ator 1un, care $a o uca la pa$unile cele 1une, pe care nu#ai pa$torul $in.ur le $tie, caci o +or ni#ici lupii $i %iarele $al1atice; 6ai e $u%letul care nu are in el, in eplina cuno$tinta, pe 2ri$to$, in ru#atorul $i Pa$torul .an urilor $ale, caci alt#interi lupii $i .roa3nicele %iare ale u"ului celui rau +or ri$ipi .an urile $i le +or $la1i. .# Stran%erea %an'uri!(r si rec(!tarea a!esi!(r in cereasca &iserica .)!# Orice cu+ant are oua $en$uri5 unul trupe$c )a ica #aterial*, iar altul u"o+nice$c )a ica $piritual*, %iin ca $i noi a+e# $i trup )#aterial* $i $u%let )$piritual*. Co#paratiile ace$tea $e aplica $i Bi$ericii, $u1 raport +a3ut $au trupe$c ) aca ne re%eri# la a unarea cre incio$ilor* $i $u1 raport ne+a3ut )$piritual* a unarea $i unirea .an urilor $u%letului. Tot la %el $e poate $pune $i e$pre #ulti#ea 1oa1elor in $picele e .rau. Cu a e+arat ca a$a e$te. Pri+iti acea$ta $tran.ere a "ol elor e pe nu#eroa$e ca#pii. Un e erau ra$pan ite, aici $unt acu# unite pe o $in.ura arie0 $unt apoi calcate $i treierate e copitele ani#alelor ) e #unca*0 in ace$t proce$ paiele $e e$%ac e 1oa1ele e .rau. ,ar, aca nu 1ate +antul ca $a le alea.a e plea+a $i e paie/ )Lucrarea-i 3a arnica*. .)2# Tot a$a-i )$i-n cele u"o+nice$ti*. Cine poate $a a une in aria ini#ii $u%letul ri$ipit $i i#pra$tiat pe pa#antul lu#ii - prin a#a.irea pati#ilor ace$tui +eac - ca $a reu$ea$ca a $urpa pacatul a#e$tecat cu ele/ Ni#eni, aca $u%letul cere$c al lui 2ri$to$ nu $e ri ica a$upra lor. In %elul ace$ta $e pronunta $i E+an."elia5 .6l (+ristos) are in mainile Iui lopata de vanturat si va curati aria, graul adunandu-l in &ambare, iar pleava o va arde cu $ocul cel nestins". nota5 in +i3iunea S%antul Macarie )ca $i a altor S%inti Parinti* sufletul este adevarata 1iserica, este ca o cetate. .)*# ,e aceea $i noi tot a$e#enea $a ne ru.a# ,o#nului, cautan u-L $i 3i $i noapte cu o$teneli in ini#a $i cu orinta ra.o$tei e El. ,ar %ara $a ne opri# la ce+a in lu#e - placerea, $la+a e$arta, putere $au altce+a e orice %el - Sa-L ori# nu#ai pe El, ca $a ne a une .an urile ri$ipite $pre a ne in+re nici e cercetarea Sa $i e in.ri7irea cea e la El. ,aca El ne atra.e la Sine, $i noi Il incon7ura# pe El, prin purtarile Lui e .ri7a )%ata e noi*, ne +o# in+re nici e +iata cea +e$nica. A$t%el, cu ini#ile curatite, ca 1oa1ele e .rau, +o# %i a unati e El in i#paratia cerurilor.

=:

Cuvantarea ::I ) a ace!uiasi s-ant

"'evarata c(n-(r itate a vietii crestine cu S-anta Scriptura
"# Crestinii in cuvant si cei in -apte
")!# Socote$c ca nu $e cu+ine $a ro$te$c cu+antul pro%etului5 ./stept, ca cel care naste"; 3ic acea$ta, %iin ca $unt tot eauna in.ri7orat e pro.re$ul S%antului ,u" in tine, un pro.re$ care nu $e cunoa$te nici prin cu+ant, nici prin u#1ra, ci $e i#pline$te prin lucrarea )ener.ia* a e+arului $i prin puterea lui ,u#ne3eu, upa cu+antul ,o#nului5 .Imparatia lui 'umne%eu nu sta in cuvant, ci in lucrare si putere"0 $i #ai )3ice*5 .imparatia )lui ,u#ne3eu* este inauntrul vostru, intr-a e+ar, unii practica %ilo$o%ia lui 2ri$to$ )a ica in+atatura principiilor* in aparenta, altii, oar in cu+ant, iar ceilalti $i in cu+ant $i in %apta )lucrare*, caci $unt %oarte rari cei care, $i in puterea lui ,u#ne3eu. Ace$tia in ur#a in$a $unt .cei peste care 'u&ul 2$ant va veni si pe acestia-i va umbri puterea (elui "reainalt". &# /iii c(b(rat(ri 'in Eva trebuie sa 'evina -iii 1/eci(arei2 Maria &)!# E$te potri+it ca toate $u%letele a%ectate e tri$tetea care pro+ine in con a#narea E+ei $a caute $i ele 1ucuria Mariei prin +ietuirea in %eciorie pentru intru tot nepri"anitul Mire )a ica pentru 2ri$to$*, ar $a %aca acea$ta %ara e +ina $i e$a+ar$it. &)2# ,upa cu#, prin .an irea noa$tra pa#antea$ca $i prin pati#ile trupe$ti ne recunoa$te# ca %ii ai E+ei $i ai lui A a#, tot la %el tre1uie ca noi in$ine $a recunoa$te# in%ierea noa$tra prin cu.etarea cerea$ca $i prin pati#ile lui 2ri$to$5 ."uneti-va la incercare, e3aminati-va pe voi insiva, daca sunteti in credinta, daca 8locuieste in voi +ristos9". Caci aca, purtan c"ipul lui 2ri$to$, $i#ti# lucrarea .an urilor rele, ru$inoa$e $i #ur are, cu atat #ai #ult, purtan noi c"ipul Celui cere$c, tre1uie $a $i#ti# lucrarea S%antului $i inc"inatului ,u". C# Nasterea !ui .rist(s in su-!et C)1# Sa cunoa$ca, eci, %ecioara inteleapta ca ea $e cu+ine $a ai1a in $ine pe 2ri$to$, ca $i )Fecioara* Maria0 precu# aceea )L-a purtat* in pantece, tot a$t%el $i tu )$a-L porti* in ini#a ca atunci $a poti canta cu intele.ere $i $a 3ici5 D,e $rica 0a, 'oamne, luat-am noi in pantece si am su$erit dureri si am nascut du&ul mantuirii. E$te intoc#ai cu ceea ce 3ice $i Ecle$ia$tul5 D(um se $ormea%a $atul in $emeia insarcinata, asa este 8calea 'u&ului9. nota5 S%antul Gri.orie e Ni$$a $crie5 DCeea ce $-a i#plinit trupe$te cu Maria cea preacurata, can plinatatea ,u#ne3eirii a $tralucit in 2ri$to$ prin )+irtutile* Fecioarei, la %el $e i#pline$te $i in $u%letul tau, care e$ti %ecioara, caci El )2ri$to$* +ine $a locuia$ca, u"o+nice$te in tine, a ucan cu El pe Tatal, cu# 3ice in E+an."elieC D# Sa -ie traite cu a'evarat -a%a'uinte!e S-intei Scripturi D)1# ,eci, aca tu ai acea$ta co#oara in +a$ul tau e lut0 aca Cel care a 3i$ ca, .din intuneric, sa straluceasca lumina", )acela* a $tralucit )in ini#a ta* D$pre luminarea cunostintei" E+an."eliei0 aca pacea lui ,u#ne3eu o#ne$te $tatornic in ini#a ta0 aca prin $%intenie ai atin$ pacea pe care o ur#areai0 aca 2ri$to$ a +enit $a locuia$ca in o#ul tau cel inauntru0 aca Tatal Si-a %acut loca$ la tine cu Unul na$cut al Sau0 aca te-ai in+re nicit e %ericire prin curatia ini#ii tale0 aca ai e+enit Te#plu al lui ,u#ne3eu $i ,u"ul Aceluia locuie$te intru tine0 aca, in plinatatea cre intei, ai ini#a e$a+ar$it curata e con$tiinta rautatii. ==

D)2# ,aca .'umne%eul pacii te-a s$intit intru totul, ca .si du&ul si su$letul si trupul sa-ti $ie $ara pri&ana"; aca e$ti %ecioara inteleapta, a+an la#pa $i ulei in +a$0 aca $tii ce in$ea#na .sa $ie mi*loacele voastre incinse si $acliile voastre aprin$eC0 aca ai i#1racat "aina e nunta0 aca ai +a it o+a a tuturor ace$tora prin lucrarea cea in ini#a ta, caci nu#ai a$a +ei putea %i +re nica $a %ii nuntita cu Mirele cei cere$c, caci aca tu +ei tacea, pietrele +or $tri.a. D)*# Marturi$e$c, a$a ar, inaintea a In$u$i ,o#nul #eu $i a inc"inatului ,u" S%ant )al Sau*, ca upa cu# o %ecioara e-aici e pe pa#ant, c"iar aca pri#e$te .arantii upa .arantii, aruri #ulte0 c"iar aca ar a+ea repturi epline a$upra ace$tei a+eri, aca, in$a n-a a7un$ la unirea trupea$ca, ea +a %i ca o $traina %ata e 1ar1atul al carui nu#e il poarta. D)+# Tot la %el $i sufletul care petrece in feciorie pentru Hristos , c"iar aca prin Bote3 pri#e$te .arantii - %iin ca Bote3ul repre3inta .arantiile e$a+ar$ite ale #o$tenirii ce +a $a +ina - $i in ata upa Bote3 pri#e$te nu#eroa$e aruri )prin Mirun.ere n.n.*, precu# cel al cu+antului, al talcuirii, al +in ecarii $au orice alta "ari$#a, ar aca nu $-a in+re nicit e unirea cu Mirele cel ne#uritor, el e$te $train e Ace$ta. Acea$ta in pricina ca un.erea 1ucuriei, "aina e nunta nu $e recuno$c prin "ari$#e, ci prin in$a$i in%ierea parintea$ca, in care $e .a$e$te ra.o$tea cea neclintita. D)6# A$a ar, aca tu ai .arantiile Bote3ului, ai atunci $i talantul e$a+ar$it. ,aca in$a nu l-ai %acut $a crea$ca )in +aloare* $i nu l-ai in#ultit, +ei ra#ane ne e$a+ar$it, ar $i #ai #ult5 +ei %i lip$it e el. Sa nu $ocote$ti eci, ca, i#partin 1unurile tale )la $araci*, a$ta in$ea#na ce+a/; ,aca ai arul cu+antului .al grairii in limbi ingeresti si omenesti", $a nu cu#+a $a te tru%e$ti, caci inca n-ai a7un$ la e$a+ar$ire $i, e a$e#enea, aca ai arul talcuirii, $a nu te opre$ti aici in +irtute. Si aca ai o1an it toata cre inta, inainteaza la dragostea care nu cade. Pe rept cu+ant $-a $pu$ ca .dragostea nu cade niciodata. Si, %iin ca ea e$te neclintita )a ica ne$c"i#1atoare*, acea$ta ii %ace ne$c"i#1ati $i neclintiti pe cei care $e $tra uie$c $-o pri#ea$ca. ,e alt#interi, "ari$#ele $e au upa icono#ia )a ica c"i+erni$irea* lui ,u#ne3eu $pre i#plinirea $lu7irii )in cre$terea u"o+nicea$ca* a celor ce inca #ai $unt copii ne e$a+ar$iti0 pe can ra.o$tea, cu# a# 3i$ #ai $u$, ii %ace neclintiti $i %ara e $%ar$it pe cei care $-au in+re nicit e ,u#ne3eu, caci D 'umne%eu este dragoste cu# ne in+ata Epi$tolele $o1ornice$ti. nota5 S%inti Parinii in $ec. I6-6 co#para Bote3ul cu talantul nota5 Pentru S%antul Macarie )$i alti S%inti Parinti* dragostea este superioara harismelor si da statornicie celor ce a%ung sa o aiba. E# S-anta Scriptura este (%!in'a su-!etu!ui E)1# Sa $e tina #inte, a$a ar, ca orice $u%let in care lucrea3a .an urile intinate $i relele inc"ipuiri, nu %eciore$te in 2ri$to$, intrucat ace$t in$ $e la$a atra$ e potri+nicul, a ica e cu.etele e$%ranate. ,ar cel care ore$te $a $e in%ati$e3e curat inaintea ,o#nului, petrece in castitatea inimii, cu# 3ice Cel Care con uce lo.o irea )#irilor*5 DCaci v-am logodit pe voi unui singur barbat, ca sa va in$atise% lui +ristos, ca pe o $ecioara $ara de pri&ana; dar, ma tem ca nu cumva, precum sarpele, prin viclenia lui, a amagit pe 6va, tot asi*derea sa abata si gandurile voastre". ,e aceea, cati au .an urile in$elate $unt in co#uniune cu in$elaciunea ia+olului, iar nu in co#uniune cu cin$tea aceea e necorupt a ,o#nului. .1are ce comuniune este intre lumina si intuneric). Sau ce intele.ere e$te intre te#plul lui ,u#ne3eu $i cel al i olilor/ E)2# A$a ar, $a cre e# in cele 3i$e, $pre a le citi )$i a le intele.e* ca $unt ne#incinoa$e )a ica a e+arate*5 .0raiesc, dar nu eu mai traiesc, ci +ristos traieste in mine. #aci cei in care nu locuieste Hristos, sunt morti $i nu lau a pe ,u#ne3eu in cuno$tinta )a ica in eplina con$tiinta e pre3enta Lui*, %iin ca $-a 3i$ prin pro%etul5 .'oamne, nu cei morti te vor lauda". ,e aceea .viata =>

lui Iisus intre noi sa imparateasca". Sa o1an i# in noi in$ine ,u"ul lui 2ri$to$, ca $a %i# cu#paratura Ace$tuia, precu# 3ice5 .'aca cineva nu are 'u&ul lui +ristos, acela nu este al /cestuia". Sa ni#ici# in noi nea#urile pa.ane, 3ican catre ,u#ne3eu5 .Risipeste neamurile care voiesc ra%boaie4 .,ulgera peste ele si le imprastie). Intr-a e+ar )pe plan u"o+nice$c* noi $unte# aceia a$upra carora ro$ti# 1le$te#ul, iar nu i$raelitii care .n-au nimicit popoarele despre care 'omnul le poruncise. Ne o$an i# pe noi in$ine, iar nu pe i oli. Noi $unte# cei care a+e# urec"i $i nu au3i#, care a+e# oc"i $i nu +e e#, caci nu e$te intru noi ,u"ul )S%ant*. /# Sa practica 'reptatea cea 'inauntru! su-!etu!ui

/)1# ,e aceea $a ne ru.a# ca $a ni $e lu#ine3e oc"ii #intii noa$tre $pre a cunoa$te ce in$e#nea3a5 .'esc&ide oc&ii mei, ca sa cunosc minunile din -egea TaC. Sa $tri.a# in ini#a )ca or1ul cel in E+an."elie can l-a intre1at ,o#nul ce +oie$te n.n.*5 ,,Invatatorule, ca sa-mi desc&i%i oc&ii. Acel )a e+arat cre$tin*, care e$te in trup, nu $e lupta upa trup, caci .armele de lupta" ale lui .nu sunt trupesti )a ica #ateriale*, ci puternice intru 'umne%eu spre daramarea intariturilor )a ica 3i urilor e aparare*, distrugand gandurile si toate inaltimile tru$ase, care se ridica impotriva lui 'umne%eu". Sa ri ica#, a$a ar, neincetat #ainile intru ru.aciuni, %ara e #anie $i %ara $o+aire. /)2# Sa e+eni# e acela$i nea# cu ,o#nul, care a ra$arit in nea#ul lui Iu a. Sa iu ai3a# )a ica $a i#ita# $e#intia iu aica*, caci nu cel aratat pe ina%ara e$te iu eu, ci acela e pe inauntru, care praznuieste sambata prin ferirea de ganduri desarte si de cugetarea la lucruri intinate murdare!; cel care a pri#it taierea i#pre7ur in o#ul $au launtric. ,e aceea $a taie# i#pre7ur $upra%ata necurata a ini#ii, rete3an ceea ce a cre$cut )ne%ire$c* in ratiune, a ica 1ol ul #ortii $i pacatul, care-a %o$t $e#anat pe $upra%ata )ini#ii* prin nea$cultarea )$tra#o$ului*. Sa pri#i# in ini#ile noa$tre le.ea u"o+nicea$ca, aceea a lui ,u#ne3eu, %a.a uita prin cu+intele5 .Voi da legile mele in inimiIe lor si Ie voi scrie pe mintile lor". Si la ,a+i 3ice5 .-egea lui 'umne%eu in inimile lor si nu li se vor poticni pasii. Deci, daca vrei sa nu ti se poticneasca pasii, primeste in taina legea lui Dumnezeu, ca aceasta te va sfinti si te va face statornic, in stare de linistea cea neclintita. /)*# Iata ce e$te in puterea noa$tra, ar #ai ale$ ce e$te intr-aceea a lui ,u#ne3eu, care contine ratiunea ).an irea* cea a e+arata $i +or1irea cate.orica. In+re nicin u-ne noi e toate ace$tea, $a ne ru.a# ca $a a+e# #o ul e .an ire al lui 2ri$to$ $i a u#1la intru innoirea +ietii, nea+an una in ini#a $i alta la aratare. Caci Dumnezeu dispretuieste purtarea mincinoasa si vicleana. ,e aceea a aratat clar $i %ara ocoli$uri ca ceea ce $purca pe o# ie$e inauntrul ini#ii. La +re#ea aceea ),o#nul* a con a#nat pe %ari$ei, iar e atunci incoace pe %iecare intre noi, pentru or1irea launtrica %ata e tainele cele u#ne3eie$ti. In ace$t $en$ $i .raie$te5 .,ariseule orb, curata intai partea, dinauntru a pa&arului, ca sa devina curata si cea din a$ara. Cu a e+arat cel care $i-a in reptat toate $ilintele ca $a %aca $a $tralucea$ca lu#ina lui launtrica, a ica acel )cre$tin* care a +e."eat intru totul a$upra #intii $i $u%letului $au, acela $i-a curatat toto ata $i partea +a3uta )a ica co#portarea*. /)+# 6a ro., a$a ar, $a nu ra#ane# nu#ai la o1i$nuintele $i #ani%e$tarile cele in a%ara cu $copul e a e+eni te#plu al lui ,u#ne3eu Cel preacurat, ci $a a$culta# pe Cel Care ne in ea#na )aratan $i $copul*5 DCa voi sa deveniti $ara pri&ana si curati $ii ai lui 'umne%eu, $ara pataC. Caci neprihanit este cel care n-a savarsit nedreptate in inima lui, cel care nu are nici o pata, nici o zbarcitura, nici altceva de acest fel0 cel care $tie ce-n$ea#na cu+intele5 DToara slava, $iicei imparatului este cea dinauntru4 ei", iar nu cea in a%ara, caci ne#incino$ e$te cel care 3ice5 .'at-ai bucurie in inima mea", cel care e$te in$e#nat e per$oana lui 2ri$to$, ar #ai ale$ cel in care Ace$ta lucrea3a0 cel care lupta $a e+ina .barbat desavarsit, la masura varstei depline a Iui +ristos"; cel care %u.e e lau ele oa#enilor, ur#arin )in acela$i ti#p* $la+a cea e la ,u#ne3eu $i lucran curatia in ini#a lui. =?

/)6# Caci, precu# ra3ele ace$tui $la+it $oare lucrea3a inauntrul oc"ilor trupe$ti, tot a$e#enea lucrea3a $i $la+a S%antului ,u" prin oc"ii cei inauntru ai o#ului, can $unt curatiti. Nu a$a $e petrec lucrurile, in$a, cu in$ul care cauta $a $e in eparte3e prin %aptele o#ului in a%ara $i prin e$arta lui putere. Ace$ta e$te cel ce are ra+na pentru ,u#ne3eu %ara cuno$tinta, )a ica %ara $a con$tienti3e3e o1iecti+ul $i $copul n.n.*. Se a$ea#ana cu cel care upa cat+a ti#p tre1uie $a %ie a$cal )care $a in+ete pe altii*, ar care el in$u$i are ne+oie $a in+ete )pentru $ine in$u$i*0 ca cel care +a tre1ui $a $e in+re nicea$ca e "rana cea tare, %ara $a %i %o$t #ai intai "ranit cu lapte0 cu cel care a inceput in ,u"ul, ar $%ar$e$te in trup. Sa cunoa$ca, eci, unul ca a$ta ca toata reptatea o#ului in a%ara e$te ca o te$atura #ur ara, iar upa Apo$tol )e$te* ca o carpa lepa ata. /)@# Noi, in$a, tre1uie $a a7un.e# in $ta iul e a ne $upune reptatii lui ,u#ne3eu, care $e i#pline$te in o#ul cel inauntru, caci intr-ace$ta $e ri ica tri1una cea inalta a lui 2ri$to$, i#preuna cu 7ert%elnicul cel %ara pri"ana. Caci 3ice5 ./cesta-i lucrul cel dinaintea mea si anevoie ( e intele$), pana ce am intrat la *ert$elnicul lui 'umne%eu". )Sa a7un.e#* in a$a %el incat #arturia con$tiintei $a $e $la+ea$ca in crucea lui 2ri$to$, care a eli1erat e $tricaciune +iata noa$tra $i a curatat con$tiinta e acti+itatile noa$tre, a$a incat prin toate lucrarile noastre! sa ne inchinam in Duhul lui Dumnezeu $i $a nu ne #ai incre e# in carnea trupului0 ca $a cunoa$te# ce $a a ora# upa cu+antul: .Noi ne inc&inam la ceea ce stim (cunoastem)". /)A# Marturia cre incioa$a a tuturor ace$tor )a e+aruri* e$te in cer, %iin ca .noi graim ca inaintea lui 'umne%eu, in +ristos", %ara $a .an i# la altce+a, ecat ca .este bine ca inima sa $ie intarita prin &ar, si nu prin invataturi de multe $eluri si nu prin invataturi straine". /)B. Sa ne ru.a# in$a ca $a $capa# e 1unul renu#e cel upa o#, e acel renu#e )pentru cele nu#ai pa#ante$ti n.n.*, care cu a1ilitate $i i$cu$inta, prin e in cur$e )pe unii*, ca ei $a nu o1an ea$ca e la puterea lui ,u#ne3eu c"i+erni$irea )intru acti+itatile lor*. Nu#ai %u.in e ace$te cur$e, tu nu +ei putea ri$ca nici $a te la$i 1iruit e i$pretuirea cea in partea oa#enilor, nici $a te tru%e$ti, can te %erice$c. /)C# Fii a$cultator, $upunan u-te celui care te calau3e$te $pre tot a e+arul )lui ,u#ne3eu*. $a realizezi in sufletul tau acea comuniune ca Hristos, ca aceea intre mire si mireasa , ca e aceea $crie5 "0aina aceasta mare este, iar eu %ic: cea intre +ristos" cu nepri"anitul tau $u%let. Caci ni#eni nu +a %i $cri$ in Bi$erica in ceruri a celor intai na$cuti, aca $u%letul nu-i e$te %ara pri"ana. Si tot a$a ni#eni nu $e-incununea3a, aca nu $-a luptat upa le.e.

=@