Aparatul locomotor:

La vertebratele superioare, inclusiv la om s-au difereniat, in decursul evolutiei, grupuri de organe puse in slujba indeplinirii unor mari funciuni ale intregului organism. Un astfel de "complex funcional" este i aparatul locomotor. Aparatul locomotor este alcatuit din oase cu legaturile lor -articula iile- si din muchi. Totalitatea structurilor osose formea a scheletul. Acesta constitue un fel de "schela" care da forma generala si proporiile corpului omenesc. !lementele scheletului contribuie la mentinerea posturii organismului, opun"ndu-se impov#r#rii date de greutataea corpului, care se afla sub actiunea gravitaiei terestre. $sele sunt legate intre ele prin structuri conjunctive de diferite feluri, care le asigura mobilitatea, adica posibilitatatea deplasarii unora in raport cu altele. Aceste structuri sunt articulaiile. $asele si articulaiile formea a partea pasiva a aparaului locomotor. %e ose se fixea a muschii stria i scheletici. Ace&tia actionea a asupra oaselor &i articulatiilor ca asupa unor parghii, constituind partea activa a aparatului locomotor, adica elemntele lui dinamice. 'n afara de imprimarea unor miscari segmentelor osoase, muschii mai intervin si (n imobili area acestor segmente in anumite atitudini.

Craniul Uman)
Craniul sau cutia cranian *din latin# cranium+ denumire popular#) east, din latinescul testa, cap, este o structur# osoas# care conine &i protejea # encefalul. la animalele vertebrate craniate. Aceasta se afl# (n partea superioar# a endoscheletului mamiferelor. -raniul uman este compus din opt oase care (mpreun# formea # o cavitate ovoid# cu duritate variabil# &i cu o capacitate de circa ../01 ml *la aduli,.

Dezambiguizare semantic
2cheletul capului sau masivul scheletic cranio-facial este un ansamblu de oase ale craniului *(n latin# ossa cranii, &i ale feei *(n latin# ossa faciei, cunoscut &i sub numele de east, scfrlie, hrc sau cap. -el din urm# termen este impropriu din punct de vedere anatomic deoarece craniul este de fapt o parte care constituie capul. -u toate acestea, (n alte domenii cum ar fi embriologia sau biologia, craniul este considerat ca fiind sinonim al capului. 3istincia dintre craniu &i fa# este foarte clar#) (n esen# craniul conine encefalul (n timp ce faa este ona (n care se afl# mu&chii mimicii, mu&chii cu care se reali ea # mestecatul &i cateva dintre organele de sim.

Funcii
%rotejarea encefalului+ %articip# la masticarea hr#nii+

Structura
este de obicei alc#tuit dintr-un) neurocraniu &i viscerocraniu.

Oasele

neurocraniului

Osul frontal (lat: os frontale) Osul etmoi (lat: os ethmoidale) Osul sfenoi (lat: os sphenoidale) Osul occipital (lat: os occipitale) Osul parietal (!) (lat: os parietale) Oasele suturale (lat:ossa suturalia) Osul temporal (!) (lat: os temporale)

Oasele

"iscerocraniului

Osul lacrimal (!) (lat: os lacrimale) Osul nazal (!) (lat: os nasale) Cornetul inferior (lat: conc#a nasalis inferior) $omerul (lat:vomer) %a&ila (lat:maxilla) Osul palatin (!) (lat:os palatinum)

Osul zigomatic (!) (lat:os zygomaticum) %an ibula (lat:mandibula) Osul #ioi (lat:os hyoideum)

'egiuni craniene:

%artea interioar# a craniului se nume&te endocraniu iar parte exterioar# exocraniu. %e de alt# parte, craniul poate fi segmetat pe vertical# &i (n acest ca se vorbe&te despre craniul superior sau bolta cranian# *(n latin#) calvaria, &i craniul inferior sau ba a craniului *lat) basis cranii,.

Aceast# divi iune nu este arbitrar# ci se fundamentea # pe originea embriologic# diferit# a structurii oaselor craniene) osificare endocondral# pentru oasele de la ba a craniului &i osificare intramembranoas# pentru oasele boltei. 4olta este format# din oasele) frontal *partea vertical#,, parietali, scuamele temporalilor &i occipital *partea superioar#,. 4a a cuprinde restul p#rilor scheletului cranian. Limita (ntre ba # &i bolt# este repre entat# printr-o linie care formea # o circumferin# sinuoas# &i care pleac# de la depresiunea naso-frontal# p"n# la protuberana occipital# extern#.

Origine( ez"oltare )i cre)tere

2tructurile cefalice craniene (ncep s# se de volte (n me enchim provenind din celulele crestei neurale &i ale me odermului paraxial. $asele care formea # craniul nu au aceea&i origine, din aceast# cau # se face distincie (ntre regiunile boltei &i ale ba ei craniului. *eurocraniul membranos + bolta cranian $asele boltei craniene sunt oase plate cu rol de protecie. Aceastea iau na&tere (n timpul procesului de osificare intramembranoas# din pl#cile esutului conjunctiv fibros *me enchim, care (nconjoar# encefalul. Astfel, (n mod centrifug se de volt# *osific#, oasele membranoase plate. 5n momentul na&terii, procesul de osificare nu este (ncheiat iar oasele boltei nu sunt complet unite av"nd spaii (ntre ele acoperite de esut fibros *aceste suturi sunt denumite fontanele,. *eurocraniul cartilaginos (con rocraniul) + baza craniului $asele ba ei craniului se de volt# din condrocraniu prin procesul de osificare endocondral#. -ondrocraniul este o structur# format# din diferite nuclee cartilaginoase osteogenice separate *condrocraniul precordal (&i are originea (n creasta neural# iar condocraniul cordal (n me odermul paraxial,. Fontanelele + craniul nou,nscutului La na&tere, oasele plate ale craniului nu sunt complet osificate &i sunt separate de spaii ocupate de esut conjunctiv fibros *provenit din creasta neural#, care (n viitor va contribui la formarea definitiv# a oaselor &i a articulaiilor oaselor *sinfibro #,. A&adar, aceste spaii sunt) sutura metopic# coronal# sagital# lambdoid#.

5n acele locuri (n care se articulea # mai mult de dou# oase, suturile sunt ample &i formea # &ase fontanele) dou# impare &i mediane) fontanela anterioar# &i posterioar#+ dou# laterale &i pare) mastoida &i sfenoida. 6ontanelele au o importan# capital# (n timpul na&terii pentru c# permit suprapunerea pl#cilor osoase ale craniului care dau posibilitatea trecerii capului f#tului prin canalul de na&tere. 5n timpul puerperiului, oasele revin la po iia lor iniial#. 5n timpul copilariei, palparea fontanelei anterioare permite verificarea normalit#ii (n de voltare, a osific#rii craniului precum &i a presiunii intracraniene. Cre)tere )i consoli are 6ontanelele au nevoie de muli ani pentru a se osifica complet &i pentru a obine coaptaia total# cu oasele craniului. -re&terea oaselor bolii craniene care continu# p"n# la stadiul de adult se reali ea # din materialul fibros al suturilor fontanele. Acest mecanism permite o relativ# adaptabilitate a cutiei craniene conform# cu cre&terea &i de voltarea encefalului &i a masivului facial. -apacitatea cranian# complet# este atins# la v"rsta cuprins# (ntre cinci &i &apte ani.

Articulaii
Articulaiile oaselor craniului sunt imobile &i fixea # oasele (ntre ele prin intermediul cartilajelor *sincon roz, sau al esutului conjuctiv fibros *sinfibroz,. Acele oase care fac parte din ba a craniului, de voltate (n timpul osific#rii endocondrale, se unesc (ntre ele prin intermediul sincondro ei. $asele care formea # bolta cranian#, c"t &i oasele feei, de voltate din primordii de esut conjunctiv, se unesc (ntre ele prin sinfibro # sau suturi *lat) suturae,. 5n funcie de configuraia suprafeelor articulare, se disting trei tipuri de suturi *sinfibro e, ale craniului) suturi entate formate din unirea suprafeelor articulare. !ste articulaia care une&te oasele frontal, occipital, parietal, sfenoid &i etmoid *articulaia fronto-parietal#, parietoparietal#, parieto-occipital#, fronto-etmoidal#, fronto-sfenoidal#, &i articulaiile cu masivul facial *fronto-malar#, fronto-na al#, etc,. suturile scuamoase formate din unirea suprafeelor rugoase 7cu bi ou8. articulaia vomerului cu sfenoidul format# din unirea unei suprafee cu form# de creast# *creast# sfenoidal# inferioar#, care se fixea # (ntr-o suprafa# complementar# (n form# de fant#.