OMAJUL

Somajul - fenomen permanent in toate tarile, prin dimensiunea si durata sa ridica o serie de probleme privind definirea, cauzele, formele de manifestare si posibilitatile de reducere a acestora. Somajul prin efectele economico - sociale pe care le genereaza, a devenit o problema preocupanta, in ultimele decenii, pentru toate statele lumii. Somajul - este un dezechilibru al pietei muncii la nivelul ei national - un excedent al ofertei fata de cererea de munca cu niveluri si sensuri de evolutie diferite pe tari si perioade, ce are in prezent un caracter permanent, dar care nu exclude definitiv existenta starii de ocupare deplina a fortei de munca. Somajul - se mai poate defini si ca o stare de inactivitate economica, totala sau partiala, proprie celor care nu au loc de munca, sunt in cautarea unuia, dar nu-si pot gasi de lucru ca salariati. Somajul este locul de intalnire si de confruntare al cererii globale si ofertei globale de munca. Somerii - sunt acele persoane din cadrul populatiei active disponibile, care doresc sa lucreze si cauta un loc de munca retribuit deoarece nu au un astfel de loc in mod curent. In randul somerilor se cuprind persoanele care si-au pierdut locul de munca pe care l-au avut, precum si noii ofertanti de forta de munca, ce nu gasesc unde sa se angajeze. Biroul Inaternational al Muncii (organizatie din cadrul ONU ) defineste somerul ca fiind persoana care indeplineste urmatoarele conditii : - are o varsta de peste 15 ani ; - este apt de munca ; - nu are loc de munca ; - este disponibil pentru o munca salariala sau nesalariala ; In Romania, Legea 1/1991 republicata cu modificari in Legea 86/1992, precizeaza ca sunt considerati someri, persoanele apte de munca, ce nu pot fi incadrate din lipsa de locuri disponibile corespunzatoare pregatirii lor. CAUZELE SOMAJULUI Aparitia si accentuarea somajului au o multitudine de cauze obiective, dar si subiective. In conditiile unei productivitati a muncii ridicate, ritmul de crestere economica, nu mai este capabil sa creeze noi locuri de munca, astfel incat sa asigure o ocupare deplina, pe piata muncii, decalajul intre cererea de munca si oferta de munca fiind in favoarea ultimei. Exista si cauze de ordin subiectiv, care tin de comportamentul retinut al agentilor economici de a angaja tineri, fie datorita lipsei lor de experianta, fie ca acestia nu se incadreaza in disciplina muncii. In randul tinerilor, somajul apare si ca urmare a tendintei de a cauta locuri de munca platite cu un

salariu mai mare, fapt ce intarzie integrarea lor activa. Progresul tehnic - pe termen scurt, este generator de somaj, intr-o proportie mai mare sau mai mica, in functie de capacitatea financiara a tarilor de a asimila noutatile cercetarii stiintifice. - pe termen lung, genereaza noi nevoi, care sunt acoperite prin produse rezultate din activitati noi, generatoare de locuri de munca. Criza economica - caracterizata prin scaderi sau stagnari ale activitatii economice, sporeste numarul de someri, integrarea lor fiind la un nivel scazut. Absorbirea unui numar cat mai mare de someri depinde de posibilitatile reale ale fiecarei tari de a stimula agentii economici in cresterea investitiilor de capital. In Romania, criza economica de lunga durata a generat un somaj de mari proportii cu perspective reduse de reintegrare a fortei de munca pe termen scurt.

Modificarile de structura a ramurilor si sectoarelor economice - sub impactul diversificarii cererii de bunuri, al crizei energetice, conduc inevitabil pentru o perioada indelungata la reducerea cererii de munca. Imigrarea - emigrarea - influenteaza asupra starii pietei muncii. Imigrarea unei parti a populatiei active in vederea angajarii in diferite tari va spori oferta de forta de munca in cadrul acestora. Emigrarea are un efect invers, de scadere a ofertei de munca in zona de origine. Conjunctura economica si politica internationala nefavorabila - datorita oscilatiilor ritmului cresterii economice, conflictele armate, promovarii unor politici de embargou influenteaza negativ asupra relatiilor economice vizand importul - exportul, deteriorand activitatile economice in tarile din zona si contribuind la cresterea somajului. Existenta somajului la un nivel ca o rata naturala, urmata de o relativa stabilitate a ofertei de munca, ar genera conditii de echilibru intre rata somajului si rata inflatiei. In Romania, somajul si inflatia, au avut o evolutie sincronizata, atingand, in unele perioade, la cote procentuale deosebit de ridicate. O cauza importanta care sta la baza tendintei de scadere a somajului, reprezinta pe de o parte in emigrarea unei parti importante din forta de munca, iar pe de alta parte, in returnarea, de catre un numar mare de persoane, ce au depasit perioada de acordare a indemnizatiei de somaj, de a se mai inregistra la Agentia de Ocupare a Fortei de Munca.

Explicarea celor doua fenomene somaj - infaltie nu se poate face prin substituirea unuia cu celalat, fiecare isi are propriile cauze si fiecare influenteaza asupra mersului economiei nationale. Somajul este, deci, generat de o multitudine de cauze, unele dintre ele fiind preponderente in unele perioade si tari. Guvernele trebuie sa reduca la minimum efectele neplacute ale ambelor fenomene. FORME ALE SOMAJULUI

Somajul involuntar se manifesta in diferite forme, dupa cauzele care il genereaza, formele dominante de extindere ale somajului intalnite astazi, sunt : - Somajul ciclic - este generat de evolutia ciclului economic. In faza de criza, somajul sporeste ca urmare a scaderii productiei, a activitatilor economice si cresterii numarului de falimente, cu deosebire a intreprinderilor mici si mijlocii, sau care decurge direct din restrangerea activitarii economice in anumite anotimpuri ale anului. - Somajul conjunctural - este efectul restrangerii activitatii economice in unele ramuri, sectoare economice, sub impactul unor factori conjuncturali economici, politici, sociali, interni si internationali. - Somajul structural - apare ca efect al unei structuri inguste de ramuri si subramuri, caracteristica pentru tarile in curs de dezvoltare. Diversificarea ramurilor ar oferii sanse mari de absorbtie a fortei de munca. - Somajul tehnologic - este efectul introducerii noilor tehnologii, care impun un nou mod de organizare a productiei si a muncii si in consecinta, o reducere a locurilor de munca. - Somaj sezonier - este legat de restrangerea activitatii economice in anumite anotimpuri ale anului, datorita conditiilor naturale, in agricultura, constructii de locuinte, lucrari publice si de turism ( are un caracter ciclic ). - Somaj total - presupune pierderea locului de munca si incetarea totala a activitatii ( falimente, restructurarea profitului intreprinderii, inchiderea unor unitati nerentabile). - Somajul partial - consta in reducerea duratei de munca sub nivelul stabilit legal cu diminuarea corespunzatoare a salariului ( saptamana incompleta sau ziua de munca redusa ).

- Somajul deghizat - cuprinde persoane declarate si inregistrate la Agentia de Ocupare a Fortei de Munca in categoria somerilor, dar

care, in realitate, lucreaza fara contract de munca, dar beneficiaza de toate drepturile prevazute in legile privind somerii. Exista si - somaj voluntar - reprezentat de persoanele care refuza locurile de munca oferite, care se transfera de la un loc de munca la altul din diferite motive personale : locurile de munca nu corespund asteptarilor, salariul este prea mic pentru a le asigura un trai decent, conditiile de munca nu le convin. MASURAREA SOMAJULUI Estimarea sau masurarea somajului presupune luarea in considerare a dimensiunii, structurii, intensitatii si duratei acestuia, intr-o perioada sau alta, apeladu-se in acest sens la indicatorii cantitativi si structural calitativi. Indicatori cantitativi - exprima marimea absoluta a somajului, adica numarul total al somerilor existent, la un moment dat, pe ansamblul economiei nationale, intr-o zona geografica, in anumite ramuri, profesii, meserii. Rata somajului - exprima procentual marimea somajului, fiind raportul procentual intre numarul somerilor si populatia activa. Indicatori de ordin structural - se refera la componenta structurala a somerilor dupa nivelul de calificare, specialitati, meserii, sex, varsta sau rasa. Pentru o evaluare corecta a marimii somajului la un moment dat, trebuie sa se calculeze : - intrarile - persoane concediate, casnice sau care au terminat un ciclu de invatamant si nu se pot angaja. - iesirile - persoane care gasesc noi locuri de munca, cele care revin la vechiul post, cele care nu mai cauta locuri de munca, emigrantii, pensionarii, s.a. Prin structura sa, somajul afecteaza toate categoriile de salariati, fapt ce largeste spectrul saraciei si accentueaza marginalizarea unui numar important de persoane devenite somere sau recent sosite pe piata muncii. Masurarea somajului - necesita luarea in calcul si a altor elemente, cum sunt : - intensitatea somajului - se calculeaza prin determinarea corecta a momentului incetarii totale sau partiale a activitatii si diminuarea corespunzatoare a salariului sau pierderea totala a locului de munca. - durata somajului - timpul care se scurge de la pierderea locului de munca pana la reincadrarea sau reluarea activitatii intr-un domeniu sau altul.

CONSECINTELE SOMAJULUI Pe plan national, excluderea unei parti a fortei de munca influenteaza dinamica marimii PIB, in sensul ca instruirea, calificarea celor aflati in somaj au presupus cheltuieli din partea individului si a societatii, cheltuieli care nu vor putea fi recuperate in situatia somajului de lunga durata ; aceasta forta de munca, iesita din populatia activa ocupata, nu contribuie la cresterea PIB ; societatea suporta costurile somajului pe seama contributiei la fondul de somaj, din partea agentilor economici si salariatilor. La nivel de individ - familie, somajul se repercuteaza negativ asupra venitului, indemnizatia de somaj fiind mai mica decat salariul. Existenta in Romania a unui somaj cronic de lunga durata, ce a generat criza ocuparii fortei de munca, impune cu necesitate o politica activa de ocupare, care sa vizeze obiective la nivel micro si macroeconomic. POLITICI DE COMBATERE A SOMAJULUI Politici active- constau din masurari care contribuie la (re)integrarea somerilor in diferite activitati si prevenirea somajului in randul celor ocupati. Principalele actiuni, masuri de promovare a politicilor active, sunt : - organizarea de cursuri de calificare pentru cei care vin pe piata muncii fara o calificare corespunzatoare si recalificarea somerilor in concordanta cu structura profesionala a locurilor de munca ; -stimularea agentilor economici prin parghii economicofinanciare, in extinderea activitatii economice ; - incurajarea investitiilor prin acordarea de facilitati in vederea relansarii si cresterii economice, a crearii de noi locuri de munca ; - acordarea de facilitati intreprinderilor - care angajeaza someri, precum si tineri absolventi(prin subvenctionarea de catre Ministerul Muncii , a 70% din salariul net). - incurajarea efectuarii unor lucrari de utilitate publica -pe plan local sau national - dezvoltarea ocuparii atipice - ocuparea pe timp de munca partial, ocuparea temporara, munca la domiciliu, munca independenta si alte forme de ocupare ; In vederea atenuarii somajului si a consecintelor lui sunt importante si alte masuri, actuini, ca : acordarea de facilitati care sa stimuleze mobilitatea fortei de munca de la o zona la alta, de la un sector de activitate la altul(indemnizatii de transfer, locuinte, etc.); incurajarea somerilor de a se lansa in activitati pe cont propriu ; racordarea invatamantului la tendintele ce se contureaza in diviziunea

muncii interne si internationale; formarea si specializarea tinerilor in domenii de perspectiva indelungata care sa le ofere o mobilitate profesionala ridicata ; dezvoltarea sau crearea de unitati in sectoare ce tin de : producerea de instalatii, utilaje de depoluare, reciclarea materiilor utile ; introducerea de restrictii privind imigrarea ; In Romania, somajul poate fi redus prin cresterea investitiilor, care sa reechilibreze piata bunurilor si serviciilio, dar pentru aceasta, sunt necesare cateva conditii, si anume : sporirea investitiilor si crearea unor structuri moderne ale acestui sector, tarife rationale si cresterea veniturilor reale ale agentilor economici, ale populatiei. Masuri active vizeaza populatia ocupata in vederea preiantampinarii riscului de somaj. Adaptarea fortei de munca ocupate la cerintele mereu in dinamica ale unitatii in care lucreaza diminueaza riscul persoanelor respective de a deveni someri. Politici pasive acestea se concretizeaza in masuri si actiuni care sa asigure somerilor involuntari un anumit venit pentru un trai decent sau de subzistenta. Politica pasiva raspunde la cele doua cerinte in masura in care, pe de o parte, stimuleaza crearea de noi locuri de munca, si, pe de alta parte, fixeaza un cuantum al venitului incitator la munca. Venitul asigurat somerului se numeste indemnizatie de somaj sau in cazul tarii noastre ajutor de somaj si se acorda pe o perioada determinatade timp. In Romania perioada de acordare a somajului este de 9 luni, iar a alocatiei de sprijin, de 18 luni. Somajul afecteaza in prezent foarte mult tinerii si femeile, iar din cauza marii recesiuni in care ne aflam, somajul are o tendinta de crester de lunga durata. In cazul depasirii perioadei de acordare a indemnizatiei de somaj, din imposibilitatea gasirii unui loc de munca, in multe tari se mai acorda, pentru un interval de timp ajutor de somaj sau alocatie de sprijin, acesteea fiind sume fixe, lunare, cu mult mai mici decat indemnizatia de somaj. Costul somajului are un suport obiectiv atata timp cat societatea nu are capacitatea de a crea noi locuri de munca si de a asigura cresterea gradului de ocupare.