Sunteți pe pagina 1din 128

VERONICA si GEORGE VASII CERCETARI IN LUMEA NEVAZUTA

II
Bucuresti, 7 februarie 1965 EZECHIEL(IEZECHIEL) - alb mat cu triunghi pe piept; - stratul VI; Ezechiel este cel mai pro igios prooroc al Vechiului !estament si cel mai aspru mustrator al e"reilor# L-am chemat pe Socrit ca sa continuam discutiile noastre despre proorocii din Vechiul Testament. A venit, apoi i-am urat bun sosit. Socrit$ - %n &umele 'arelui (ascal cu a carui )ncu"iintare "in la "oi, sa fiti binecu"*ntati ragii mei+ ,ti orit sa "in la "oi; am facut-o cu toata ragostea, am "enit sa "a a-ut, sa "a arat tot ce oriti# (Exprimndu-ne dorinta de a cerceta pe Ezechiel, Socrit a ridicat o mna, apoi sa ntors, rostind chemarea...! Veronica$ - , "enit+ ,re e.presia bl*n a, e )mbracat la fel ca un roman###alb mat, poarta san ale )n picioare###se )nclina catre /ocrit, la fel si acesta###Imaginea se apropie# "eor#e$ - Iubite Ezechiel, orim sa stim )n ce masura cele escrise e tine corespun cu te.tele pe care noi le a"em la )n em*na# ,sta###pentru a gasi confirmarea cei ce citesc si )nteleg /f*nta /criptura# !e rugam sa-ti a uci aportul )n cercetarile noastre, prezent*n u-ne cele ce stii###/i, aca "rei, sa ne mai po"estesti in cele ce le-ai mai lucrat )n "iata ta# ,m totala certitu ine ca te.tele tale au fost plasmuite e cei ce au -ertfit a e"arul+ %ti au cu"*ntul### Ezechiel$ - (ragii mei prieteni si frati+ Eu###Ezechiel, cel care s-a rupt intr-o tulpina spinoasa pe malul 'arii 'e iterane, care intr-un suflu al "*ntului e miazazi am fost )nfipt )ntr-un pam*nt nu "or ri ica m*na, "or scoate ce e mur ar, "or taia si "or arunca, arat*n a e"arul# &u "a fi usor pentru acea 0m*na0, "a cauta chiar )n foc sa ar a ce "a fi rau 1 e altfel, nu "a fi posibil, numai ca stralucirea falsa a popoarelor "a fi stinsa, iar batr*netea lor naclaita "a muri )n propria mocirla, atrag*n e asemenea pe toti cei ce au faptuit asemenea lucrari# 2*n urile mele sunt e mult asternute )ntre "oi, )nsa, upa at*ta scla"ie, pot sa-mi e.prim marea bucurie ca s-a trezit )n cine"a or inul ce p*na acum a ormit###sa "a a a aosurile cru e si mincinoase ce "or sa arate cele scrise, ar contrazic*n u-se singure# &oi toti, cei care stim c*ta ne reptate s-a facut muncii noastre, "om a-uta c*n cine"a "a cauta sa arate partea mur ara si s-o elimine, partea mur ara ce a fost bagata e cei ce au "rut sa-si ascun a propria "ino"atie cu re"ersul# 03opor ales e (umnezeu0###)n limba ebraica se tra uce Israel, pentru ca 1 spuneau ei 1 at*tia oameni iscusiti, numai intr-un popor prea iubit puteau sa se nasca# "eor#e$ - (rept "orbin , cum si e ce )n poporul e"reu s-au nascut at*tia prooroci4 Ezechiel$ - 5ei e /us nu au "orbit numai cu e"reii si nu numai poporul e"reu a a"ut oameni placuti lui (umnezeu# /i alte neamuri au a"ut astfel e oameni, stiti asta

foarte bine, c*t e multe neamuri au at oameni minunati )n s*nul lor###E"reii, fiin )nsa mai abili, au scris si pastrat cele spuse pentru a creste prestigiul neamului lor, pentru a pre omina )ntr-o presupusa superioritate si sinftenie# ,lte popoare, fie ele mai )napoiate sau mai elasatoare, nu au )ngri-it aceste 0 arii0 si acestea s-au pier ut o ata cu isparitia celor ce au facut-o# /a nu cre eti, eci, ca (umnezeu nu si-a ales in toate neamurile alesii si proorocii /ai, marii g*n itori# (umnezeu si-a ales )n toate partile, in toate neamurile 0/t*lpi0 pe care sa se spri-ine si care sa-i comunice "ointa# &u se uce oare omul )n pa ure si )ncearca pe orice copac altoirea, astept*n apoi sa "a a ce iese4 6are cum ar putea 'arele 7orticultor sa nu )ncerce sa caute sa aplice altoirile pe c*t mai multi copaci, pe orice 0tufarica0###ca sa "a a ce iese4 /e )nseala acela care cre e ca numai prin anumite popoare (umnezeu a "rut sa-si arate Voia /a, se )nseala+ /unt popoare espre 5artea 5artilor nici macar nu "orbeste, acestea fiin e fapt mult mai placute 5elui %nalt, Vointa /a re"ars*n u-se, esfat*n u-se, fiin primite si apreciate eforturile si cre intele lor# ,cestia sunt cei care au zburat cu usurinta catre ,cela care, e.periment*n , a reusit )n Vointa si 3uterea /a# "eor#e$ - Iubite prieten, te rog sa-mi permiti sa citesc c*te"a "ersete in te.tele e tine scrise, pentru a-ti cere parerea# Ezechiel$ - 5iteste+ ,m eschis cartea la###capitolul V si am )nceput sa citesc###p*na la "ersetul 9$5###0,poi, "eti zice catre 5asa lui Israel 1 asa graieste (omnul (umnezeu# ,cesta este Ierusalimul pe care Eu l-am pus )n mi-locul oamenilor, neamurilor si al tarilor impre-ur0###6$ 0(ar el s-a raz"ratit )mpotri"a 7otar*rilor 'ele mai mult ec*t neamurile si )mpotri"a 8egilor 'ele mai mult ec*t tarile ce-l )ncon-oara, caci el s-a lepa at e 8egile 'ele si 3oruncile 'ele nu le-a ascultat+0 7$ 0(e aceea asa zice (omnul (umnezeu0###pentru ca tu ai )nmultit nelegiuirile mai mult ec*t neamurile impre-urul tau si 3oruncile 'ele nu le-ai urmat si nici nu )mplinesti 8egile 'ele, ba chiar nici upa 8egile neamurilor impre-urul tau nu te porti0# 9$ 0(e aceea, asa zice (omnul 0Iata, eu "in )mpotri"a ta si, )n mi-locul tau, "oi rosti os*n a ta )n fata neamurilor0 9$ 03entru spurcaciunile tale )ti "oi face ceea ce nicio ata nu am mai facut si nici nu "oi mai face asta "reo ata0# 1:$ 0Voi a uce asupra ta os*n a si toate ramasitele le "oi spulbera )n toate "*nturile# ###3entru ca tu ai spurcat 8acasul 'eu /f*nt cu ticaloseniile tale, e aceea zice (omnul (umnezeu 03recum este a e"arat ca sunt "iu, tot asa-i e a e"arat ca nu te "oi cruta, 6chiul 'eu nu te "a ierta, '*na 'ea nu te "a milui0# Am oprit apoi lectura si l-am ntrebat$ "eor#e$ - Este clar###nu e.ista iertare pentru ei4 Ezechiel$ - 5lar+ 5iteste mai eparte+ ,m reluat lectura e la acelasi capitol V### 1;$ 0%n pustietate te "oi face e ocara, )n fata popoarelor in -urul tau si )n fata tuturor lucratorilor0# 15$ 0Vei fi e r*s si e bat-ocura, e pil a si e groaza pentru popoarele impre-urul tau, atunci c*n "oi sa"*rsi asupra ta 7otar*rile 'ele, cu m*nie si urgie, cu pe epse aspre, Eu, (omnul, am zis aceasta0# ,m trecut apoi peste capitolul VIII, un e se arata ticalosiile poporului lui Israel, am trecut si peste "ersetul 1: in capitolul I<, un e, in nou, precizez pentru ca nu va mila si iertare, ca si la capitolul VII, "ersetul ;, a-ung*n apoi la capitolul I<, iscut*n cu Ezechiel "ersetele 15-=:# Ezechiel$ - 0/pune, cine "a fi###popor ales e catre (umnezeu40 "eor#e$ - (esigur, cei curati si cinstiti, repti )n actiunile lor# Ezechiel$ - %ti ai seama, e foarte clar ca nu poate fi "orba oar e anumite natiuni, o singura natie placuta lui (umnezeu, ci e toti cei ce sunt )mprastiati pe tot 3am*ntul###

"eor#e$ - (a, )nsa te.tul lasa impresia ca ar fi "orba espre e"rei### Ezechiel$ - (a, poate, espre ei, ar numai espre putini intre ei, sunt unii care nu au facut toate aceste ticalosii# 5iteste )nainte e ce mi-ai prezentat si ai sa "ezi# Eu )nsumi eram foarte uimit e pe epsele care "or fi ate poporului meu, ar )mi a eam seama ca merita sa fie sters e pe fata 3am*ntului, ###)nsa, totusi, pe marginea rumului, un e cresc numai scaieti, mai creste ici-colo si c*te o biata floare e c*mp e care culti"atorul nu se atinge, o lasa sa traiasca###(espre aceste c*te"a flori ne"ino"ate, care se mai aflau )nca )n acest neam era "orba anterior# Ei, )nsa au cautat sa faca )ntelesul ca###ei sunt poporul (omnului### >!acere###? 5ei care "or )ntelege aceste lucruri "or fi cei care "or ar*ma i eile iabolice strecurate printre scrierile profetilor si )nteleptilor, le "or escoperi )anintea oamenilor, arat*n c*t sunt e stricate aceste i ei, c*t sunt e goale si lipsite e )ntelepciune, cei ce le intro uc fiin e.trem e plini e "iclesug, rautate si in"i ie# (in in"i ie, in "iclesug, au facut pe 'arele (ascal ca fiin unul e-al lor si, in "anitatea iabolica, fara e egal, au alterat scrierile 8ui, asa upa cum am mai spus###si altii apoi nu au mai "enit pe la "oi# Eu sunt e"reu si oric*t as pri"i )n -ur, la fiecare e l*nga mine###normal, tin c)t e c)t la cei ce sunt e-o natiune cuz mine### ar mi-e si sila e ea 1 asta fara sa )nsemne ce"a - , )i oresc nimicirea totala pentru tot ce a facut in 'arele, 8uminosul si 3reaiubitul nostru %n"atator Iisus 7ristos, @iul 8uminii# !e in"i iez ca esti pe 3am*nt, regret ca eu nu am trup ca tine, sa pot urla ne reptatea facuta iubitului nostru (omn si %n"atator, as "rea sa scriu, sa spun tuturor, sa arat otra"a strecurata p*na si )n cu"intele pe care le-a spus El, "enin strecurat )n inimile celor )nsetati e apa curata# ,u at "enin, au chinuit oamenii cu otra"a lor, cu minciunile lor m*rsa"e# &u poate fi mai mare m*rsa"ie ec*t aceea e a )ncurca omul care cauta un rum, a a apa cu "enin un om )nsetat, a a m*ncare stricata, cu intentie clara, celui )nfometat# !oti fiii, toti cei ce au iubit pe (omnul lor, toti au suferit si aca ati sti "oi ca toti "a acum un e a fost gaura prin care sarpele s-a strecurat###se "e e neghina si se "a cei ce au facut-o, se "a cei ce au semanat-o# /i cum toti oresc acum sa fie rascumparati, )nsetarea si orinta lor e pe epsire "a sa fie a usa p*na la capat# (ragii mei, cre ca "-am at tot ce mi-ati cerut# ,cum>)ntorc*n u-se catre /ocrit###? cer permisiunea sa ma retrag###problema### "eor#e$ - Iubite prieten )nca o )ntrebare### Ezechiel$ - /pune# "eor#e$ - ,i a"ut ce"a cu egiptenii4 Ezechiel$ - ,bsolut nimic, le-am respectat cre intele, le-am apreciat eforturile religioase, cu toate ca neamul meu i-a socotit pag*ni, )nchinatori la i oli si era plin e ispret fata e ei### "eor#e$ - 5um se e.plica atunci ca )n multe capitole "orbesti espre pe epsele ce "or "eni asupra lor sau###nu cum"a acestea erau proorociri asupra e"reilor si acestia le-au trecut pe seama egiptenilor4 Ezechiel$ - %ntocmai+ !oate erau pentru ei, atunci###pe unele le-au mo ificat, altele leau trecut )n spatele altor neamuri### "eor#e$ - ,m cautat apoi si am at peste un "erset )n care era prezentata foarte clar o minciuna###5apitolul <<<, "ersetul =A$ 0Voi )mprastia pe egipteni )ntre popoare si )i "oi "*ntura printre tari0# Ezechiel$ - (ragii mei, asupra acestor e"i ente###nu mai insistam# Socrit$ - 'ai ales ca prietena noastra nu mai rezista###,sa ar, prieteni ai nostri, fiti binecu"*ntati1 ,m plecat+ Va multumim+

Bucuresti, 11 februarie 1965 SIU KARTA si PARCUL DE COPII Veronica si-a e.primat orinta e a-l "e ea pe /iu Barta# %n scurt timp, acesta sosi# 8am salutat cu tot respectul# Siu$ - /i eu, ragii mei, "a binecu"intez cu tot respectul, )n &umele 'arelui (ascal, )n &umele (omnului nostru, Iisus 7ristos# '-ati chemat cu ragoste si eparte fiin e "oi, totusi orul "ostru m-a prins si m-a a us la "oi# ,i orit sa ma "ezi, sora, si tu prietene; acestei orinte nu pot sa nu-i raspun # Veronica$ - , ri icat m*na reapta si a aparut ce"a# 5e o fi cu el4###Cn parc cu tufe multe si flori minunate# 3rintre tufe se afla un fel e corturi si e sub ele scot capete copilasi raguti, )n -ur e 1-A anisori, copilasi foarte placuti la "e ere si ulci# Vai, ce -ucausi sunt+ 3arca nu au se., se )mbratiseaza )ntre ei, r* unii e altii, ###hop###unul a scos capul si se uita )ncolo###e ca si cum cine"a inauntru l-a prins###,ltii ies si intra pe sub corturi# 5e o fi )nsemn*n aceasta4 5e este cu acesti copii, prietene /iu4 !u ai facut ce"a ca eu sa pot "e ea sau e.ista )n realitate asa ce"a4 Siu$ - &u este o iluzie, nici macar nu sunt ei "eniti aici# ,m facut oar istanta intre tine si un colt in stratul II sa se micsoreze# Veronica$ - 5e frumosi sunt+ /tai, parca am auzit un or in# Ies toti in cort si se apropie# 5e raguti sunt###>Veronica era )n culmea "er"ei si a "eseliei###?Cite, unul a cazut )n poponet, altul l-a a-utat sa se ri ice, sunt toti goi, oar o esarfa le trece e pe umeri )n -os###,cum, parca sunt trimisi###fuguta-fuguta, cu pulpite ur ulii, grasuti eti "ine sa-i man*nci, nu altce"a###Ei, interesant+ Vin pasari )n zbor, ce"a ce seamana cu fazanii si paunii# 5oboara spre corturi si )ncep parca sa m*ng*ie copiii cu ciocurile###Ei se bucura si par ca se -oaca cu pasarile# (Nu ma puteam lamuri ce nseamna, ce cauta acesti copii de aceasta vrsta dincolo... "eor#e$ - /iu, "rei sa ne spui ce )nseamna, trecutul acestor copii4 Siu$ - /unt situati acum )ntr-un anume loc in stratul III# ,u fost si ei pe 3am*nt, )nsa au fost luati si a usi aici pentru ca nu a"eau )n ea-uns suport pentru misiunea ce ar fi urmat# &u puteau realiza mare lucru in pricina locurilor )n care se )ntrupasera, atunci fiin 0rapiti )ntre "*rsta e 1 si A ani### "eor#e$ - ,tunci### e ce au mai fost trimisi4 Siu$ - ei au orit asta, ar nu s-a putut realiza pe eplin# "eor#e$ - (ar cum se e.plica faptul ca sunt asa e mici4 Siu$ - 8a "*rsta aceasta au fost luati, )napoi### "eor#e$ - ,u fost spirite normale )nainte e )ntrupare4 6ameni )ntregi sau copii4 Siu$ - ,u fost la fel cum sunt eu acum# "eor#e$ - ,tunci, un e le este tesutul, fie el si in substanta spirituala4 Siu$ - 5e "rei sa spui4 "eor#e$ - &u )nteleg cum, a"*n o )naltime normala la )ntrupare, nu )nteleg e ce acum sunt asa e mici# (eci, substanta lor spirituala este mai 0mica0###un e e restul spiritului4 Siu$ - ,ceasta a facut-o D*n uiala (i"ina a 'arelui 2u"ernator### "eor#e$ - (ar tot in 8egea (i"ina a 'arelui 2u"ernator face parte si 0legea conser"arii substantei0# 5u alte cu"inte, legea aceasta nu e.prima oar conser"area caracterului si a "alentelor intelectuale, ci si )ntretinerea 0cantitatii e substanta0 spirituala a corpului spirtual, legate e anumite imensiuni si anumite forme# @ormele e.prima trasaturile e caracter, iar imensiunile conturul spatial, acestea mentin*n u-

se )n ca rul unei limite, fara e care legea e care "orbeam nu s-ar putea manifesta# , ica 08egea conser"arii substantei0### Siu$ - Eu am spus ce am a"ut e spus+ Veronica$ - , isparut+ , isparut###si /iu, si 3arcul e 5opii### "eor#e$ - Iubite /iu, te-ai suparat pentru )ntrebarile mele### Veronica$ - , plecat, egeaba mai )ntrebi### ,m ramas cu impresia ca-l ener"asem cu )ntrebarile mele###oricum, g*n eam ca###poate s-a suparat pe noi, ar eram foarte apropiati ca sa ma )ngri-orez###/iu era foarte apropiat e cercetarile noastre ca sa consi ere ce"a rau )n ceea ce faceam### 5onstat, e ata aceasta, ce"a foarte important 1 spiritele nu cauta at*t e multe e.plicatii ca noi# &u au un spirit analitic at*t e ez"oltat, ei abor eaza cunoasterea la un mo foarte suntetic, folosin eosebite calitati intuiti"e###,ceasta constatare o mai facusem )n cercetari alaturi e 7eghe us Ianos# /i el era e parerea mea###/piritele nu au obiceiul sa espice firul )n patru, ca noi, pam*ntenii# 5eea ce ele au foarte ez"oltat este simtul intuitei, ominant )n cunoasterea lumii )n care traiesc si se misca# 'ai e ce"a# /piritele care pleaca e pe 3am*nt nu retin faptele nesemnificati"e# ,ni, cifre, a rese, localitati###)n general "orbin , nu retin nimic in ce nu este esential, nu retin eloc ceea ce nu este semnificati"# ,u, )nsa, o fantastica memorie a tot ce este semnificati", a tot ce este Esential# (e la /iu asteptam o e.plicatie stiintifica# &u a recptionat aceasta# Este foarte posibil si cre ca asa este###/iu nu a a"ut o pregatire stiintifica# Este un /pirit /uperior, un 0argintiu luminos0 cu fi.are )n stratul VII, nu am pretentii, nu "reau sa reprosez###/per )nsa si oresc foarte tare ca )n cercetarile noastre sa gasim spirite cu limba- si pregatire stiintifica a ec"are zilelor noastre# ,stept cu nerab are aceasta zi+ 'a g*n esc )n special la !arnium, cel in Venus, cel ce mi-a promis o ata ca-mi "a "orbi espre atomi# (eocam ata, scopul cercetarilor noastre este B,E, 8C'II /3IDI!C,8E### Bucuresti, 1A februarie 1965 IOAN HRISTOM si SIU KARTA Am vrut ca asta!i sa continuam studierea spiritelor de pe treptele in"erioare, ale pri#e$ilor si ratacitorilor, dar Veronica a vrut sa mai sc%im#am atmos"era. Am cerut atunci sa vina cineva care doreste sa se mani"este. Am asteptat cam & minute, mai mult ca de o#icei, n cele din urma pre!entndu'se Ioan (risostom si Siu )arta. %oan$ - %n &umele 3arintelui 5eresc prin care "in la "oi, fiti binecu"*ntati, iubiti frati si prieteni+ ,zi "-ati g*n it la mine si m-am simtit obligat sa "a raspun # ,m orit sa "in la "oi, esi rumul nu a fost prielnic, am razbit### "eor#e$ - (e ce nu a fost prielnic4 %oan$ - (eschi erea rumului nostru spre "oi 1 e "oi epin e aca e prielnic sau ane"oie# Este legat e starile "oastre sufletesti si cum sunteti "oi supusi acestor legi ale trupului, aproape fara "oia "oastra uneori faceti greoaie "enirea noastra# Veronica$ - &u )nteleg, cum a ica4 %oan$ - 5erceteaza-te, "ezi cum te simti si spune-mi$ 0,i o liniste eplina sau o tulburare ine.plicabila40 Veronica$ - (a###e a e"arat###,m o tulburare, ar nu stiu e ce# 3oate in moti"e fiziologice# %oan$ - (a, e a e"arat, starile tale sunt legate e trup###/i aca trupul nu este )n echilibru perfect, nu poti lucra cu noi### (A urmat o scurta tacere...! Veronica$ - Ioan iscuta ce"a cu /iu###Ioan a plecat, a ramas oar /iu#

"eor#e$ - 5um asta4 5e s-a )nt*mplat4 Siu$ - E solicitat e un cerc e teologi in Italia si nu a putut respinge propunerea lor# !rebuie sa se prezinte###Ei fiin teologi, multi barbati, au probleme mai multe, )n eosebi si pentru ca sunt catolici###, orit sa "ina la "oi )nsa )n fata altor orinte, cea a "oastra a cazut# &u te speria ca esti z robita# 5*n se striga ce"a catre cine"a###tot ce se gaseste pe cale trebuie sa ca a###&u "a neca-iti+ Ei fiin mai multi, aproape toti semioficiali, au totusi )nt*ietate, e aceea Ioan s-a us la ei# Eu am pre"azut e la mare istanta orintele teologilor italieni pentur fratele meu Ioan, am pre"azut ce se "a )nt*mpla si e aceea am "enit si eu la "oi# &u a"eti e un e sa stiti aca atmosfera e lucru e prielnica# ,m*nati pe alta ata lucrul# ,cum nu puteti lucra# @iti binecu"*ntati si ram*neti )n pacea /cumpului nostru (omn+ Bucuresti, 19 februarie 1965 DUCELE de ALBA FERDINAND ALVAREZ de TOLEDO - gri eschis cu iagonala galbena- eschisa, lata e o palma; - stratul IV; (ucelui e ,lba nu i-am pus )ntrebari pentru ca nu prezenta interes# I-am cercetat oar culorile si 8ocul )n care se afla, apoi am trecut la ,ttila# Bucuresti, 19 februarie 1965 ATTILA - gri eschis cu -umatate e piept "iolet eschis; - stratul IV; Veronica$ - /-a prezentat+ E un barbat frumos, poarta pantaloni str*nsi pe picior, tunica "erzuie; are o stare potri"ita climatului agreabil### Attila$ - 3oate ca am fost un bici, poate ca am fost o sabie; oricum, am fost acolo un e trebuia sa fiu# E necesar sa stiti si "oi cine e coman ant e osti e pus e cine"a###spre aparare sau spre cotropire# 5a am fost 0biciul lui (umnezeu0###se poate, ar nu am facut nimic cu patima, cu ura# ,m facut tot ce mi s-a or onat# &ici cu mine nu am fost milos, singur mi-am aplicat pe epsele# "eor#e $ - /pui ca ti s-a or onat# 5ine o facea, oar tu erai con ucatorul+4 Attila$ - ,supra noastra a"ea putere 'arele nostru 3reot 'attila, un om cu un suflet foarte mare###Era cu a e"arat un sf*nt, cu el ma sfatuiam )n toate )mpre-urarile# "eor#e$ - /e spune espre tine ca ai fost un om cru ### Attila$ - 'ulte se spun )n istorie###altul este )nsa a e"arul# ,m fost cinstit si, mai ales rept# &u am facut fapte mai mari esi as fi putut# (e asemenea, nu pot spune ca )n locul )n care ma aflu ma simt rau# (impotri"a, sunt respectat e cei in -ur si### 2eorge$ - Bine, ,ttila, )ti multumim# ,m "rut sa stim espre tine ce culori e baza ai si )n ce strat te afli# %ti multumim )nca o ata# Esti liber sa mergi+ Bucuresti, =: februarie 1965 GALILLEO GALILEI (I) ,m asteptat cu mult interes siu nerab are ora )nt*lnirii cu 2alilleo# 'a )ntrebam aca "oi gasi )n el pe acela care sa-mi lamureasca neclaritatile pe care le a"eam cu pri"ire la e.istenta straturilor# ,m "rut e mai multe ori sa se precizeze ce sunt /traturile si

aca prin ele se )ntelege planetele# &imeni nu mi-a raspuns e.act# 8ocurile )n care ei stateau spuneau ca se numesc straturi, 6rase, planete si nu puteam )ntelege clar# 3laneta se stie, este un corp sferic care se mentine )n spatiu, )ntr-un punct gra"itational generat e un /oare, e un ,stru# &u puteam )ntelege straturile ca fiin niste planete, ar )n acelasi timp le consi eram ca fiin niste soluri materiale care trebuie ca )n spatiu au forma si imensiuni# ,"*n aceste intentii, i-am chemat pe 2alilleo si pe /ocrit# I-am salutat pe am*n oi, ur*n u-le bun "enit# "alilleo$ - %n &umele ,celuia prin care am "enit la "oi, fiti binecu"*ntati, prea iubitii mei prieteni# ,ti orit sa "in, am "enit# 5e oriti e la mine4 "eor#e $ - Vrem sa aflam multe, 2alilleo# %nsa, )n primul r*n cautam o lamurire cu pri"ire la 8acasurile e o ihna, aca sunt planete sau straturi###&umai (oamna 2eorgina a spus ca ar e.ista planete###%nsa nu am a"ut timp si nici momentul sa insist# &e intereseaza pozitia, locul acestora )n uni"ers, caracteristicile lor# (oresc apoi sa iscut problemele ce le ri ica teoria relati"itatii cu pri"ire la spatiu, timp, mo si energie###!eoria cuantelor, precum si multe alte nelamuriri# "alilleo$ - (a, ai )nceput cu nelamurir asupra planetelor, straturilor sau 6raselor### upa limba-ul nostru# Este a e"arat ca )ntre straturi si planete e.ista asemanari, ar )n realitate sunt iferite, a"*n fiecare un )nteles aparte# 3lanetele sunt acelea pe care se perpetueaza "iata, "ieti omenesti, mai a"ansate sau mai )napoiate# Voi cunoasteti planetele, ar nimeni nu stie a e"arul, aca )n acele planete e.ista sau nu "ieti omenesti, animale, sau altce"a, e e.emplu in natura# /unt recunoscut )n natura ca un om# !oata "iata pe 3am*nt mi-a fost o continua cercetare, ar c*n am rupt firul acestor lucrari si am trecut )n alta "iata am trait ceea ce nu m-am asteptat caci cu o usurinta e mii e ori mai mare am putut patrun e ceea ce eu nicio ata )n trup fiin nu as fi putut cre e ca poate e.ista# ,tunci am "azut c*t e mic sunt, mi-am at seama ca nu am facut nimic si ca nu stiu nimic# V-a spus prietenul nostru siu ca merg si prezint ce"a, in cele ce stiu, unui stu ent englez### >%ntr-a e"ar, /iu ne spusese )ntr-o con"orbire espre 2alilei, cum ca ar a"ea un stu ent )n ,nglia pe care )l initiaza, )l )n ruma###? Este )ntocmai o prezentare pe care o face o mama unui copil, )n"at*n u-l literele, )n raport cu imensa cunoastere a oamenilor pam*nteni# &u poti a unui om sa man*nce ec*t cele cu care s-a obisnuit# ,stfel, aca )i ai ce"a care ar putea sa-i auneze este )ntocmai ca un curent puternic caruia i-ai a rumul asupra unui bec mic si###ars, gata este becul# 'a uit la el si ma minunez ce groza"ie i se pare lui ca escopera cu mintea si parca ma "a si pe mine cum ma stra uiam si mi se parea ca fiecare pas este mare, ca sa a-ung apoi sa analizez totul, iar c*n am a-uns la capat e rum, ma "a )n fata unui imens ocean e cunostinte )n care ma pier # (a, "oi ma "e eti pe mine ca pe un om mare, eu "a spun, sunt e.trem e mic# /unt planete pe care le-am patruns )n aprinsa mea orinta e cercetare, espre care "oi oamenii e pe 3am*nt nici nu a"eti habar, planete pe care cultura si ci"ilizatia este cu milioane e ori mai a"ansata ca la "oi# 5ei ce "in pe planeta 3am*nt sa munceasca sunt atrasi e anumite legi, e planeta respecti"a, la o munca cotata e energia acumulata e ei# %ntre ei nu e.ista ec*t cinste si corectitu ine esa"*rsita si pentru aceasta ei se pot bucura mult mai mult ec*t "oi, a"*n felurite aparate, asemanatoare cu ceea ce "oi numiti tele"izor# (eci###sa fim )ntelesi, prietena noastra a fost luata si i s-au aratat i"erse lumi###sau organizatii e "ieti sau###cum le-a spus ea 0orase suprapuse0# E a e"arat, acolo e o lume a fericitilor, o lume aparte e cele ce se numesc planete# %ntre planete se comunica prin aparate e emisie-receptie ra io# ,paratele "oastre "or putea prin e aceste emisiuni numai upa ce 3am*ntul "a face o miscare pe care nu a mai facut-o nicio ata# Deceptionarea

semnalelor lor se "a putea face precis c*t mai cur*n si "eti sti espre aceste planete# 5inci sunt, )n total, )n afara e 3am*nt# 3am*ntul e mic pe l*nga ele###,ceste planete ispun e at*ta energie )nc*t oamenii e aici nu mai ne"oie sa epuna eforturile "oastre>munca bruta?, energia nucleara rezol"a tot ceea ce oamenii au ne"oie# 5eea ce e mai important la acele fiinte e faptul ca asa cum eu comunic cu sora noastra, )n felul )n care ea ma "e e pe mine, ei toti comunica cu toate orasele pe care "oi le numiti 06rase ale Bucuriei si ale @ericitilor0 - straturile, fara sa mai "orbim e legaturile lor e la o planeta la alta, prin care comunica toate orintele si interesele, "orbesc, se "a , se spri-ina, este ceea ce ei numesc a e"arata fratie# Eu, cercet*n toate acestea, in curiozitatea mea nestap*nita, m-am simtit ca un bob e grasime tare )ntr-un cazan cu apa clocotita, escompus, esfiintat# (espre planete a"em foarte multe e "orbit# 3am*ntenii habar nu au# "eor#e $ - ,stronomii si cercetatorii e la centrele noastre e stu iere a ra iatiilor cosmice ispun e o aparatura estul e a"ansata# "alilleo$ - !oata aparatura lor este nula )n fata acelora pe care le a"em noi# /i, upa cum animalele, reptilele, pasarile nu pot a"ea ratiunea omului si nu )nteleg ce face acesta, tot asa sunt si oamenii e pe 3am*nt fata e imensa ci"ilizatie pe care am putut sa o "a pe planete# , fost publicat si la "oi espre receptionarea unor semnale e.traterestre### "eor#e$ - &a, tocmai voiam sa te ntreb. "alilleo$ - , e"arul e ca 3am*ntul, prin miscarea e rotatie, fara sa "rea, e atras e imensa puetre a acelor planete si atorita acestui fapt s-au recptionat acele un e ra io# 3*na ce se "a stabili o legatura curenta "a mai ura# /i asa-numita 0e.traor inara minune0 )ntr-una in zile "a )nnebuni lumea c*n "a afla ca mai e.ista planete ce comunica )ntre ele si formeaza o familie imensa#Vom "orbi e fiecare )n parte, e ocupatiile lor, e mo ul lor e "iata# Vom proce a prin )ntrebari# Voi )ntrebati, iar eu raspun # &u stiu cu ce sa )ncep si ce sa au in materialul acesta imens# Veniti "oi cu )ntrebari in "iata "oastra practica si la fiecare )ntrebare "oi a raspunsul necesar# "eor#e $ - 5um e cu apropierea noastra e ei4 "alilleo$ - 3uteti sta )ntr-un cazan unse se topesc metale4 &u# Ei, asa nu puteti "oi, e pe 3am*nt, sa comunicati si sa patrun eti ceea ce ei au, ca "a puteti topi# !rebuie sa a-ungeti c*t e c*t la ni"elul lor si c*n "eti a-unge, 3am*ntul "a ar e si "or ram*ne cei ce "or putea suporta# , ica, aca stiinta si tehnica e pe aceasta planeta nu se "a putea ri ica si nu "a a-unge aparatura planetelor e care "orbim acum, atunci ori "eti ar e, ori### aca "eti patrun e totusi, asta )nsemn*n contrariul celor afirmate p*na acum, "eti zbura e fapt, la temperatura ceruta# 5ine "a intra )n aceasta lume a lor, aceasta maiastra lume, merita pentru ca un bloc e gheata nu poate intra )ntr-un cuptor la o temperatura e peste A-;:: e gra e# Va sta un timp acolo si se "a topi apoi# (e ce prietena noastra nu poate sta )ntr-o permanenta legatura cu noi4 3entru ca atmosfera e grea si cei in -ur sunt -os, nu o pot a-uta# /i, mai spun ce"a - c*ti in -ur "a )nteleg, ce s-ar )nt*mpla aca "-as spune acum ce "a asteapta4 5eea ce m-a asteptat si pe mine si am e"itat, poate )nca o mai fac# Ei bine, c*n "or a-unge toti sa "orbeasca asa cum "orbiti "oi )ntre "oi4 5*n "or a-unge toti )ntr-o permanenta legatura cu cei e incolo4 Voi nu ati a-uns la ni"elul atingerii legaturilor interplanetare+ (eci, c*t "a trebui, c*ta energie "eti a"ea ne"oie# Va pier eti energia )n munca bruta, asa cum am facut si eu )n "iata fizica, )n acti"itati si munca fara sens, pe c*n ei au a-uns sa faca tot ce oresc# 3oruncesc si totul se face automat, intr-o aparatura e.trem e a"ansata#

"eor#e $ - 3esemne ca e"olutia noastra se apropie acum e un e"eniment crucial# "alilleo$ - (a, a, asa e###5*n o sa a-ungeti la comunicare nu "a mai fi ne"oie e nici un aparat imens si para imens# Voi "eti fi aparatele si "eti "e ea, "eti transmite, ### ar asta nu acum, atunci### Vor ram*ne putini pe aceasta planeta# 5ei care, totusi, "or ram*ne "or a"ea aici o "iata fericita, esi pe 3am*nt "a continua aceeasi rulare )ntre suflet si trup# (esigur, nu "or fi la fel, ar se "or completa unii pe altii# "eor#e $ - 5um se poate rezol"a legatura )ntre planete4 "alilleo$ - 5u aparatura complicata care ispune e surse imense e energie###(ispun e o altfel e sursa e energie si e aceea semnalele pe care le-ati primit sunt at*t e puternice# >Veronica use m*na la cap###? 2eorge$ - 5e-i###4 Veronica $ - 6 usoara ameteala# &u-i nimic, continuam# "alilleo$ - Cite, "ezi, acesta este omul# E str*ns e trup si nu poate zbura# "eor#e $ - (eci, si pe celelalte planete e.ista cicluri e re)ntrupare4 "alilleo$ - /igur, si acolo este "iata ca pe 3am*nt, a ica##ciclurile acestea e re)ntrupare alterneaza )ntre "iata trupeasca si parasirea trupului, numai ca acolo nu "ine barbatul ec*t cu iscul lui sa ia trup, acolo e alta "iata# , ica, aici, pe 3am*nt, "ii, cauti, transformi###e"oluezi p*na gasesti a e"arata parte a ta, iscul tau# (upa ce lai gasit, ai rupt-o cu 3am*ntul# ,bia atunci poti merge )n celelalte planete# %ntr-una in cele 5 e care "-am spus# ,colo se nasc automat cei oi, a ica )ntr-un trup potri"it, sa poata uce o "iata armonioasa# ,colo nu e.ista barbat atras e femeie prin forta, acolo actioneaza oar 8egea (iscoziei prin care se trag numai cei asemenea# 3arintii nu se opun eoarece cunosc 8egea si stiu ca numai asa se pot atrage oi, se pot ori, c*n sunt asemenea###si astfel se respecta, se unesc# "eor#e $ - !*narul espre care spuneai ca )l ai )n gri-a, stu entul englez, ce stu iaza4 "alilleo$ - Electronica###'a uc la el pentru ca e o fire aparte; e.trem e nemultumit pentru el e tot ce face, se chinuieste enorm ca nu )ntelege si nu poate e.prima ce simte si intuieste# ,ntenele lui au "ibrat si au aitns inima mea, caci s-a rugat la toti fizicienii, la (umnezeu, sa-i acor e un strop e )ntelepciune, )si oreste sa fie 0inun at0 si "rea sa-si ea seama e imensul cosmos necunoscut# Era "orba mai )nainte e o stea care straluceste si acum este la miliar e e ani lumina# Ei, c*te stele in acelea sunt, stele pe care nu le cunoasteti, la istante )ntr-a e"ar miliar e e ani lumina# "eor#e $ - 3lanetele e care "orbesti sunt locuite, se "a e pe 3am*nt4 "alilleo$ - &u se "a si nu a"eti cunostinta e ele###Ei "a "a pe "oi, ar "oi nu-i puteti "e ea, lumina lor e prea mare, a ica "ibratiile lor epasesc spectrul lor "izibil ce l-ati putea "e ea# "eor#e $ - ,tunci, nu in pricina epartarii nu se "a , ci in cauza luminozitatii### "alilleo$ - !rei intre ele nu le "e eti in cauza at*t a istantei mari c*tsi in cauza luminozitatii# (oua sunt mai aproape e "oi si le-ati putea "e ea, )nsa luminozitatea le face sa nu fie "izibile#

"eor#e $ - ,i fost acolo ca "ietuitor )n trup, e le stii pe toate acestea4 "alilleo$ - ,m fost ca cercetator, in locul )n care ma gasesc, nu ca "ietuitor )n trup, ci )n spirit### "eor#e $ - (ar te-ai putea uce sa te )ntrupezi acolo4 "alilleo$ - &u, pentru ca nu mi-am gasit completarea iscului### "eor#e $ - /i aca ai gasi completarea4+ "alilleo$ - (a, )n acest caz a, as putea merge pe o alta planeta, ar nu oresc asta# &u oresc nici pe 3am*nt sa re"in# Viata cea mai mizerabila e acolo un e este ura si ne reptate, minciuna si tot felul e mur arii care nici ecum nu te pot lasa sa te )nalti### Bucuresti, =1 februarie 1965 GALILLEO GALILEI(II) "alilleo$ - %n &umele 'arelui (ascal al %ntregului uni"ers###)n&umele 5elui prin care "in la "oi, fiti binecu"*ntati, bunii mei prieteni# /i pentru ca nu a"eti timp e pier ut, sa )ncepem lucrul nostru# 5um am escoperit cele 5 planete###%n locul e o ihna si lumina )n care ma gasesc, care e )mpo obit cu at*ta maiestrie, )n ceea ce pri"este formele si natura )ncon-uratoare, cu orice "ietate gata oric*n sa ne slu-easca, spiritul meu e cercetator a )nceput sa se miste pentru a putea escopri ceea ce nu si-a )nchipuit "reo ata, sa )nt*lneasca ceea ce a crezut ca nu "a )nt*lni "reo ata# 06prit0 e anumite forte, am fost )n reptat spre frumoasa, mareata si binecu"*ntata planeta EE@IDIC/, espre care nicio ata )n cercetarile mele nu am auzit ca ar e.ista si espre care nu se stie nimic )n acest secol pe 3am*nt# ,m fost )n reptat acolo e cei ce pastreaza legatura cu celelalte planete in stratul VIII# 5*n am a-uns, am cautat sa iau legatura cu un mare fizician, locuitor al planetei si cercetator# ,stfel, am putut afla atele care ma interesau 1 marimea, tainele, numarul e fiinte, si asa mai eparte###,m aflat lucruri minunate e la el# ,m stat e "orba cu el asa cum stau acum cu "oi# "eor#e $ - Era )n trup poziti"4 "alilleo$ - (a# 3laneta in care "eneam eu nu era o noutate pentru el# 'i-a fost recoman at contactul cu el e prietenul meu 5aius# 5aius este un mare cercetator, fizician al in ienilor, el fara sa fie propriu-zis in ian# , mers acolo cu 9:: e ani )naintea mea# El tinea legaturi foarte str*nse e prietenie cu cel caruia )i fusesem recoman at si care se numeste 3inFi# ,m stat mult e "orba cu noul meu prieten# &u am cercetat 0pesonal0 !ainele 3lanetei, m-am multumit cu cele spuse e el# Eefirius este cea mai )n epartata planeta fata e 3am*nt si cea mai apropiata e 5etatea 8uminii, 6rasul e ,ur, pe a.a Eenit-&a ir# ,colo, fizicienii numesc straturile 05eruri ale 3acii0, 05erul 3acii I0, 05erul 3acii II0, etc# (upa numarul respecti" ei )nteleg gra ul e energie, oamenii, culorile lor si coeficientul e fi.are# /unt cei mai a"ansati intre cei aflati pe toate planetele, )n cultura si )n eosebi )n ci"ilizatie, )n ceea ce pri"este posibilitatile e comunicare generate e energie# 5ei mai a"ansati )n sensibilitate si energie spirituala# (ispun, fiecare, e o energie inamica nemaipomenita# Viata )n trup e foarte lunga, )ntre 5::-6:: e ani ai nostri# Cnii ating chiar 9:: e ani# 5*n i se curma "iata, un zefirian trece la locul ce i se cu"ine, irect si numai )n straturi )nalte, acolo fiin ei atrasi si fi.ati# &u e.ista la ei, pe planeta lor, hotare# ,u o singura limba si o singura con ucere# (e fapt, nici nu au ne"oie sa fie con usi, eoarece fiecare )si cunoaste atoria si se con uce pe el )nsusi cu perfecta

e.actitate# @iecare e.ecuta )n sectorul lui ceea ce este necesar )ntrgii societati# 5orectitu inea fiin absoluta si inalienabila, forte in afara nu au nici un sens sau rost# (e aceea, nu "eti gasi acolo -u ecatori sau penitenti, armate e contabili sau e controlori# @iecare e un atent controlor al propriei acti"itati, pentru ca fiecare urmareste altce"a, fiecare este preocupat e sta iul sau, e.ista oar buna )ntelegere, armele si initiati"ele armate sunt ine.istente### "eor#e $ - (ar )n celelalte planete4 E.ista aceeasi situatie4 3oate ar fi fost bine sa )ncepem cu cea mai apropiata e noi# "alilleo$ - Eu merg es )n Eefirius eoarece noi nu stam acolo un e nu ne simtim bine, plecam repe e e acolo# /tam c*t stam, ar nu stim cum sa facem sa plecam mai repe e in locurile )n care nu ne simtim foarte bine+ (epin e, e e.emplu, e "oi, ar si e atmosfera )ncon-uratoare# Eu, fiin o fire cercetaroare, m-am stra uit sa escopar mereu si mereu mai mult# %n Eefirius merg pentru ca ma satisface ceea ce "a ###(e aceea am si )nceput iscutiile noastre cu ea# 3e Eefirius###p*na la cel mai mic fir e iarba am gasit o maiestrie si o perfectiune nemai)nt*lnita# @iecare se manifesta )n proportia ni"elului si felului particular e a fi# !oate lucrurile raspun cu aceeasi perfectiune )nc*t uit sa ma mai )ntorc la locul meu# (e aceea am )nceput cu aceasta planeta, pentru ca mi-a fost prima prezentata e 5aius si mi-a e"enit cea mai raga# "eor#e $ - !e rugam sa ne ai c*te"a ate referitoare la marimea acestei 3lanete# "alilleo$ - (a+ 8e-am comunicat lor imensiunile pe care le folosesc pam*ntenii###ei mi-au comunicat apoi ate espre planeta lor )n sistemul e masura pam*ntean# Bine)nteles, le-a fost foarte usor sa transforme )n unitati e masura pam*ntene, aceasta eoarece si ei folosesc sistemul metric# 'i s-a spus ca iametrul acestei planete este e 97::: e Filometri, populatia )n trup este e 9 miliar e e oameni###asa ca "a ati seama e ce###A:::: e ani, )n 6rasele @ericitilor###nu ar fi suficenti spre a cunoaste tainele acestei planete# 5ei pe care "oi i-ati mai inter"ie"at referitor la imensiunile straturilor si planetelor nu "-au raspuns eoarece nu sunt interesati e aceste lucruri# 3e nimeni nu intereseaza toate aceste ate, lungime, numar, etc, eoarece toti sunt foarte fericiti aici, aceste ate nu le a uc mai nimic# 3oate acum o sa "a )ntrebati e ce pe Eefirius sunt at*t e multi locuitori###3ai, longe"itatea###&asterile sunt putine si###nu toate femeile nasc# (upa ce o femeie naste este scutita e toate obligatiile, iar femeile care nu nasc a-uta barbatii lor )n munca intelectuala# (aca e sa pri"im asa, toti, absolut toti, )ntr-un procent e 1::G, au munci intelectuale# ,colo nu e.ista tarani sau muncitori simpli care sa presteze oar munca fizica# !otul este mecanizat, totul cer*n , pentru a putea fi e.ploatat, o pregatire intelectuala# ,stfel, rolul cel mai important este luat acolo e catre scolile ce pregatesc oamenii pentru "iata, institutii superioare pe care oricine le frec"enteaza, toti, absolut toti, fara nici o e.ceptie# Electricitatea este pretutin eni, cel mai 0)ncarcat0 fiin , totusi###0omul0###mai bine zis, )ncarcat cu )ncarcatura electromagnetica# "eor#e $ - 5e fel e miscari are planeta Eefirius4 "alilleo$ - Eefirius are miscare e rotatie )n -urul propriei a.e si alta, tot e rotatie, )n -urul 6rasului e ,ur# "eor#e $ - ,u /oare4 "alilleo$ - 3entru ei, /oarele este 6rasul e ,ur, cum spunem noi# Cite ca nu mi-am at seama aca ar mai e.ista "reun /oare, pentru ca acolo e mult mai multa 8umina, chiar noaptea# 7ai sa zicem ca ar e.ista un fel e amurg, ar toata atmosfera

lumineaza# !rebuie sa stiti ca sunt sute e ani e c*n merg acolo si tot nu m-am pus la punct cu toate# &outatile lor epasesc posibilitatea mea e a cunoaste# (e e.emplu, acolo nu e.ista iarna# E.ista oar "ara foarte frumoasa si toamna cal a si placuta# /a stiti, nu am iscutat cu ei espre miscarile planetei lor# !oate aceste lucruri sunt minim importante pentru ei# %n pri"inta legilor, e e.emplu, nu am e us, ar am obser"at ca sunt aceleasi# Ei nu cauta sa esfaca firul )n patru, ca pam*ntenii# ,u un simt analitic mult mai e"oluat si pri"esc fenomenele )n sunteza lor, )ntr-o larga si ampla corelatie# Ve eti4 5u totul alte meto e e stu iu si cercetare# '-ati )ntrebat espre miscarile planetei, g)n in u-"a la un lucru e.trem e important# 8a ei, aceste ate sunt nimic, nu se intereseaza e at*tea lucruri ce pe "oi "a preocupa at*t e mult# "eor#e $ - %n ce consta, e fapt, progresul la ei4 "alilleo$ - %ntr-o automatizare e.trem e a"ansata, bazata pe surse e.trem eputernice e energie imensa e care ispun si prin care fac totul# (a+ &u se intereseaza e miscarile planetei lor###%n schimb, hai sa spunem ca "or sa "orbeasca cu cine"a aflat la foarte mari istante# &u au aparat telefonic###,u un aparat foarte miniaturizat, c*t o -umatate e palma, apasa pe un buton si, oriun e ar fi interlocutorul, imaginea acestuia apare pe un ecran mic si astfel comunica fara nici un fel e complicatii# %l cheama celalalt, )l "a , "orbesc###asta e# ,ceasta fara o centrala interme iara sau alte complicatii# "eor#e $ - Ei au stele pe firmament4 ,stre, comete sau corpuri ceresti### "alilleo$ - Vezi4 3e 3am*nt "oi "e eti aceste lucruri in cauza noptii### ,colo, upa cum "-am spus, nee.ist*n noapte, aceste lucruri nu se "a # "eor#e $ - 5e me iumnitate au4 "alilleo$ - 3erfecta+ !oti "a si "orbesc cu orice spirit# 5el care nu are me iumnitate, singur se arunca )ntr-o prapastie, special amena-ata pentru asa ce"a, eoarece se consi era ne emn e a locui cu fratii sai# "eor#e $ - /i ce efect are acest act4 "alilleo$ - 3rin acest sacrificiu ei primesc apoi me iumnitatea e la 3arintele 5eresc si atunci se re)ntrupeaza in nou# Ei nu spun 0(umnezeu0 acolo, )n lumea lor, ei spun 08C'I&,!6DC80+ 5eea ce "oi enumiti 0(umnezeu0, pentru ei )nseamna Energie, 8umina, 3utere###/i mai stiu ca (umnezeu este o forta, o putere, ce"a care acopera totul# ,celuia ei )i spun 8uminatorul, 5el ce 5uprin e !otul, consi er*n u-l, e altfel, o persoana asemanatoare 6mului# &umai ca nu-i spun 0(umnezeu0, ci 0'arele 6m0 sau 08uminatorul0# "eor#e $ - 5e fel e religii au4 "alilleo$ - 8e ei nu e.ista asa ce"a# Deligia lor este corectitu inea si cinstea# 5orecti cu )nsisi, cinstiti cu ce-i )ncon-oara###(e aceea pot a"ea legaturi cu cei in 8umile @ericitilor# ,cesta este obiceiul lor# Este important e stiut ca ei merg oar e la stratul V )n sus# /traturile I-IV sunt oar ale pam*ntenilor# "eor#e $ - 5am c*ti ani e-ai nostri )n"ata ei )n scoli si )n facultati4 "alilleo$ - Vezi tu, la ei nu se spune 0an0# 5*n "ine "ara spun ca bate "*ntul e miazazi, iar toamna spun ca bate "*ntul e miazanoapte###Ei###, a-unge pe aceasta seara+ "eor#e

$ - Iubesti mult pe stu entul acela###/a spunem ca "a a-unge un fizician foarte mare4 "alilleo$ - &u merg la el acum, am si eu alte treburi# "eor#e $ - 3e un e4 "alilleo$ - 7ai eti ca plec+ @iti binecu"*ntati+ 2eorge$ - /a-ti fie rasplatita buna"ointa, ragostea si stra ania+ Veronica$ - 2ata###a plecat### Bucuresti, =; februarie 1965 GALILLEO GALILEI (III) 8-am chemat in nou pe 2alilei si a "enit foarte trist### "alilleo$ - ###Ccenicul meu in ,nglia, stu entul###este pe moarte### "eor#e $ - 5um asa4 5e s-a )nt*mplat4 "alileo$ - ,re aprin ere la plam*ni# "eor#e $ - 5um asta4 "alileo$ - @ara sa stie, a stat )ntr-un curent puternic e aer# ,cum e internat )ntr-un spital, ar nu sunt asigurari ca "a scapa# , "arsat mult s*nge# 5e"a mai mult, am aflat ca peste A zile "a pleca e pe 3am*nt###%mi puneam foarte mari sperante )n el###Era un bun teren e lucru# "eor#e $ - ,"ea me iumnitate4 "alileo$ -###au iti"a# &u "e ea, ar auzea foarte bine# "eor#e $ - /i nu-l poti a-uta sa scape4 "alileo$ - 'a uc sa )ncerc###'a uc sa stau cu el toata noaptea# ,m sa alerg la /caunul 8uminii sa-i )nno firul pentru mai eparte# "eor#e $ - 5um4 (oar nu El o sa eci a aca o sa moara+ @atalitatea si mizeria 3am*ntului###ea uci e### "alileo$ - 5um4 5ine4 @atalitatea4+ 5e spui4 &u E84 "eor#e $ - 5um )l cheama4 "alileo$ - Igor 8u o"ic# /i mai are un nmume# Era c)te pe ce sa nu mai "in la "oi# Veronica $ - 5*n are c*te un prieten e-al nostru necazuri> e pe 3am*nt? suferiti si "oi4 "alileo$ - /uferinta noastra e cu at*t mai mare, cu c*t )n masura efortului pe care l-am epus pentru a lucra cu el, nu am reusit sa ucem lucrul la capat# /untem istrusi, "az*n u-ne orinta ramasa pe rum###/i tu, Veronica, erai sa fi plecat )n 05er0, ar sau pus curmezis prietenii tai si ai ramas mai eparte acolo un e esti acum### Veronica $ - %n H;=4 5um asta4 (ar nu am trecut prin nici un pericol### "alileo$ - ,tunci a cazut o bomba l*nga zi urile### Veronica$ - , e"arat# , cazut o bomba l*nga noi si nu a e.plo at###(a, )mi amintesc### >am "rut sa continuam iscutia, )nsa 2alilleo asi e.prima )ngri-orarea pentru bietul stu ent si astfel###pleca?# Bucuresti, =7 februarie 1965

GALILLEO GALILEI ,m rostit chemarea, am asteptat mai mult ca e obicei si, )n sf*rsit### "alileo$ - ,m "enit mai greu, ar sunt foarte bucuros ca am scapat pe ucenicul meu e la )ntreruperea firului "ietii# &u e )nca bine, ar este sal"at# ,m fost tot timpul )n prea-ma lui, eu si prietenii mei# &ici o secun a nu a stat singur si permanent i-am at in energia noastra# ,ceasta a fost 0baza0 alimentara a lui, alimentarea cu energie in noi# ,cum, ma puteti )ntreba ce "reti### "eor#e $ - ,i pomenit ata trecuta e posibilitatea intrarii pam*ntenilor )n r*n ul planetei e care ne-ai po"estit### si ai aratat ca acest lucru este posibil, numai pentru o parte intre aceia care "or rezista la 0temperatura0 acelei lumi# "alileo$ - (a+ '-am referit la )ncercarile "oastre e a -unge pe unele planete si, )ntra e"ar, puteti reusi, numai ca acolo pot a-uunge cei ce au culori bune si luminoase# 5ei ce sunt inferiori in punct e "e ere spiritual, cei ce au culori )nchise, nu "or putea epasi o anumita 0 istanta0 fata e 3am*nt, pentru ca spiritul lor "a fi atras )napoi, fara sa poata parasi trupul material# (ar si cei ce "or putea atinge )n trup planetele nu "or putea con"ietui cu 0bastinasii0# ,colo###sunt alte con itii# ,colo sunt aceleasi legi, ar cu caracteristici proprii care nu permit amestecul# 8egile corpului poziti" pam*ntesc impun e.istenta unei anumite con itii atmosferice, anumite flu.uri e ra iatii si ensitati electrice incolo e care "iabilitatea nu poate fi asigurata# 3oate numai niste costume speciale care sa izoleze ar putea fi folosite# (ar si aici este o problema$ pastrarea proprietatilor materiale in care aceste costume "or fi confectionate# 8a ora actuala, "oi nu ispuneti nici e suficienta energie ca sa trimiteti rachete la istante at*t e mari si nici nu a"eti materiale corespunzatoare care sa poata rezista calatoriilor la foarte mari istante# "eor#e $ - !e referi la materialele in care sunt confectionate rachetele noastre, nu4 "alileo$ - (a# Va trebui sa gasiti un material superior care sa poata rezista la ra iatiile ce "or fi )nt*lnite# "eor#e $ - 5ei e pe alte planete realizeaza astfel e calatorii4 "alileo$ - &u se ocupa cu asa ce"a# &u au nici un folos# ,u realizat legaturi perfecte prin ra io si tele"iziune, prin acestea comunic*n scopurile, escoperirile, i eile, obiceiurile, spectacolele, asa ca nu au ce cauta e pe o planeta pe alta, mai ales ca nu ar putea trai in cauza con itiilor specifice e care "orbeam# "eor#e $ - 5are sunt sursele marilor energii pe care le folosesc4 (e un e scot aceste energii si prin ce meto e4 "alileo$ - /ursele importante e energie sunt elementele ra ioacti"e# ,urul )l au asa cum "oi a"eti carbuni, meto ele e folosire fiin u-mi necunoscute# &u am fost )n laboratoarele lor, m-am multumit cu ce mi-au spus ei# "eor#e $ - &u te-a interesat mai mult4 "alileo$ - !e "ezi at*t e mic c*n esti acolo, )nc*t ai sentimentul ca te pierzi si nu mai stii ce sa )ntrebi# %ncepi sa stu iezi, sa analizezi si, la un moment at pierzi firul i eilor, nu mai stii ce "roiai sa )ntrebi, nici aca ai capatat sau nu raspunsurile orite# 5*t am fost pe 3am*nt, am fost e.tre e acti"# %mi amintesc ce mult m-am chinuit p*na ce am reusit sa fac primul termometru# 5*ta tru a, c*ta insistenta, c*ta rab are# ,cum nu stiu e ce, ar nu mai am aceasta energie, parca totul a fost si s-a oprit la un

moment at# ,m )nchis o usa si m-am )n epartat e ce a fost incolo e ea# &u mai "reau sa "in pe 3am*nt# "eor#e $ - 5um se e.plica faptul ca unele spirite mai mari "or sa "ina pe 3am*nt4 "alileo$ - (epin e e cum ai plecat in trup# (aca ti-a ramas orul e munca sau ai plecat ezgustat###Eu am plecat sc*rbit e toate, altii au plecat eoarece nu au reusit sa termine lucrurile la care lucrau# Eu am orit sa scap e chinul "ietii pam*ntene si a a-uns ca orinta sa se )mplineasca# 'erg )ncoace si )ncolo, mai mult in curiozitate, calitate ce am a"ut-o mereu###,ici, )n Eefirius, am gasit oameni e o puritate eosebita, )ntocmai ca cea a (i"initatii /upreme# /i acesti oameni, )n orice clipa, stau e "orba cu (i"initatea, )ntr-o )ntelegere perfecta# ,u o g*n ire perfecta si un sfat absolut profetic# E.ista acolo cine"a care are mai bine e 9:: e ani, )n floarea "ietii fiin , om )n eosebita putere, e o curatenie nemai"azuta, cu o )ntelepciune e o a *ncime ce nu a mai fost )nt*lnita, cel ce se numeste (I7!,-&,7!I, )n tra ucere 1 2*n itor )n (umnezeu# ,cesti oameni sunt tinuti ca niste esa"*rsiti con ucatori spirituali al caror sfat este cautat e toti cei ce se ocupa cu iferite sectoare ale "ietii# Daspun e tuturor la toate problemele# ,ceasta e asa si asa###faci cutare si cutare lucru, ###si toate se )mplinesc upa cu"*ntul lui# ,colo, societatea nu este organizata ca la "oi# ,utomat, fiecare acti"eaza )n sectorul lui, realiz*n mentinerea perfecta a unui echilibru, chiar economic, fara inter"entii inafara# 6mul este at*t e e"oluat )nc*t singur se orienteaza si 0inter"ine0 cu sectorul lui, c*n acesta e solicitat )n societate# "eor#e $ - /a te mai )ntreb ce"a, pe 7ristos l-ai "azut "reo ata4 "alileo$ - (a# ,tunci, upa parasirea trupului pentru fi.area 8ocului# "eor#e $ - /i, un e erai, un e 8-ai "azut4 "alileo$ - %n 8ocul maririi /ale care se numeste 0/caunul 8uminii (i"ine 1 8umina Vesnica0### "eor#e $ - (e atunci 8-ai mai "azut4 "alileo$ - &u# "eor#e $ - ,ltce"a mai stii espre locul un e se afla4 ,i cercetat 6rasul e ,ur4 "alileo$ - &u amc ercetat )n totalitate nici stratul meu, aramite 6rasul e ,ur4 ,colo sunt oar oameni a"ansati care nu "in pe 3am*nt ec*t )n misiuni speciale# "eor#e $ - (ar###locul lui 7ristos###un e e4 Este )n 6rasul e ,ur4 "alileo$ - &u# 7ristos nu e in 6rasul e ,ur###el este in 6pal 1 2I2,&!I5, @II&!, (IVI&,# 'ai mult nu stiu sa "a spun# '-am )nchinat )n @ata 'arelui 2u"ernator (i"in, 5el ce sta pe /caunul e @iinte Vii )n -urul caruia###sunt milioane e fiinte###)ntr-un "esnic c*ntec si la 0picioarele0 carora sta (oamna 8uminii# &oi nu iscutam espre 3uterea (i"ina, este o 3utere )n fata careia nici macar c*t un bob nu te "ezi# (aca ai lucrat, te-ai ri icat esti atras e 8ocul potri"it, at*t# ,cum plec# 2eorge$ - !rebuie sa recunoastem, esti cam grabit# &u stiu ce treburi ai, esigur mai importante# /au nu te simti bine cu noi4 I6ri una, ori alta+ Veronica$ - Eu sunt e "ina# &u stiu ce am, ar simt o ine.plicabila urere e cap care )mi a in ispozitie# "eor#e $ - /per ca ai )nteles, raga 2alilleo, si nu ai sa te superi#

"alileo$ - %nteleg greutatile "oastre, ram*neti )n pace si binecu"*natrea lui (umnezeu sa fie cu "oi### 2eorge$ - %ti multumim, iubite prieten### Veronica$ - , plecat### Bucuresti, == martie 1965 ELIFAS LEVI - gri eschis cu guler alb si o iagonala galbena pe piept; - stratul IV; "eor#e $ - !e-am chemat pentru a ne lamuri asupra surselor tale e inspiratie# ,m citit )n scrierile tale espre o 0)mparatie a spiritelor0, )n categorii, clasificate upa criterii ce mie mi s-au parut confuze si arbitrare# 3uneai pe Iisus alaturi e Ilie si 'oise, fac*n u-i pe toti trei con ucatori succesi"i ai spiritualitatii pam*ntene# Eu caut sa lamuresc sursele e informatie ale tuturor celor care au mai scris c*te ce"a espre cunoasterea lumilor e incolo, iar cum cele scrise nu se i entifica cu cele aflate e noi p*na acum### Levi$ - ,m crezut ca Iisus e un prooroc ca toti ceilalti eoarece societatea in care am "enit asa )l consi era si eu cre eam acelasi lucru# ,m fost )n "iata un cercetator# 'i-a placut sa cercetez e toate, sa "a si sa cunosc e toate# 3*na la urma a trebuit sa ma rezum oar la ce cuprin ea carapacea sufletului meu# ,m iubit pe Iisus ca pe un prooroc nu ca pe un (umnezeu, asa cum i-am iubit si pe ceilalti prooroci, )n special pe cei ce-i simteam mai aproape e sufletul meu# %i "e eam )n )nchipuirea mea, le simteam fluturarea )n prea-ma, printr-o scuturare a hainelor si, c)teo ata, o soapta pe care foarte rara o )ntelegeam# 'i se parea ca "ine asa e eparte, )nc*t abia puteam ghici fraza care se esfasura )n mine# 5e as mai fi cercetat asa cum "oi auziti si "e eti+ 'ulte le-am ibuit cu fantezia si imaginatia, potri"it puterii e patrun ere, altele le-am scris upa placul meu, upa parerile mele# E mult e atunci, ar sa stii ca am us o "iata corecta, mai )nt*i cu mine si apoi cu cei in -urul meu# "eor#e $ - 5e nasiune ai fost4 Levi$ - E"reu# ,m facut parte intr-o familie e e"rei foarte cre inciosi# 2eorge$ - Bine, )ti multumim, poti pleca# Bucuresti, 1= iunie 1965 LUDOVIC al I !lea al FRANTEI - fost preot si )n"atator )n Japonia secolul <VI; - gri eschis cu guler galben; - stratul IV; 8-am chemat cu obisnuita chemare rostita upa scurta rugaciune# Ludovic$ - Eu sunt 8u o"ic al I<-lea, fost rege al @rantei# %n &umele ,celuia prin care m-ati chemat, "a spun$ Bine "-am gasit+ (esi am fost rege, am cautat sa am sufletul pios, am cautat sa-mi au seama ca nu sunt un (umnezeu pe 3am*nt, ar nu am facut at*t c*t as fi putut face# %'I 3,DE D,C ca stau alaturi e oameni care )n "iata au fost mai mici si nu au a"ut posibilitatile pe care eu le-am a"ut; in putinul lor pot sta alaturi e un 0fost rege0# 5um au reusit###nu stiu# /unt )n stratul IV un e este si mama mea, e asemenea alti oameni simpli, ne"oiasi care nici macar pe la curtea unui

rege nu au trecut# ,u i"erse locuri, "esminte minunate, spre marea mea rusine# 5aci altii s-au )n"re nicit sa aiba mai mult ec*t am eu# "eor#e $ - /tii ce au spus oamenii espre tine4 Ludovic$ - '-au consi erat e"la"ios si bun, poate nu am fost asa cum as fi putut sa o fac cu )ntreaga forta# &u am facut nici un sfert binele pe care )l puteam; asa ca### e mau numit 0bun0 au gresit# Iar e m-ar fi numit 0rau0 ar fi spus a e"arul# %mi pare rau, nu sunt multumit acolo un e sunt# 'i-ar fi placut sa fiu )ntr-un loc mai e cinste, mai e onoare, ar nimeni nu poarta "ina )n afara e mine# "eor#e$ - 5um e )mbracat, Veronica4 Veronica$ - E )mbracat )n haina e ca"aler me ie"al# 2eorge$ - %n &umele 3arintelui 5eresc, orim sa-ti "e em culorile spirituale e baza# Veronica $ - 3re omina griul eschis, foarte frumos, are guler galben )n -urul g*tului### Ludovic$ - ###6rgoliul ce l-am a"ut atorita tronului pe care am urcat# Veronica $ - 'ai are un semn###un triunghi )n reptul inimii###"rei sa ne spui ce semnificatie are4 Ludovic$ - E un semn pe care l-am primit )n momentele grele ar luminoase, c*n am "azut ca totul )n -urul meu nu e ec*t nimicire, abur, gunoi si fum###,m strigat )n acele momente la 'aria, mama lui Iisus, tot timpul si, mai ales###)n ceasul esprin erii mele e trup# ,tunci ea a "enit la mine, a pus m*na pe inima mea###las*n acest semn, ca o 0 ecoratie0 pentru strigatele mele curate si ezna a- uite###'i-a spus 0(e )n "iata nu ai at prea multe aruri )n &umele 'eu, totusi###)ti au posibilitatea sa stai )n IV0# "eor#e $ - !ot (oamna 8uminii te-a pus )n fata !ronului 5eresc4 Ludovic$ - (a, fratii mei, am a"ut fericirea, cinstea ca )nsasi 'aica (omnului si /tap*nului meu sa ma uca acolo, )n fata###El nu mi-a "orbit, m-a pri"it oar cu bl*n ete# &u mi-a reprosat nimic###'-a pri"it si at*t# ,m cobor*t apoi atras e locul "isarii )n stratul IV# (e atunci, 8umina (oamnei si 3ri"irile 8ui le-am pastrat )n suflet, le pastrez si acum ca pe tot ce am mai sf*nt# 5instea ce mi-a facut-o (oamna nu o are oricine, ec*t cei ce striga la Ea cum am strigat si eu### "eor#e $ - ,i "rea sa mai "ii pe 3am*nt4 Ludovic$ - ,s "rea, ar ma tem ca cobor, pentru ca acum sunt con itii foarte grele acolo###si, )n loc sa sporesti, poti sa te istrugi si sa pierzi locul pe care-l ai# "eor#e $ - ,i mai fost )n trup upa ce ai fost rege4 Ludovic$ - (a, am fost )n Japonia, pastor si )n"atator, un fel e ascal religios, )n"at*n copiii cinstea, e"la"ia, isciplina, iubirea e patrie# , urmat stu iul culorilor e baza$ 1# )nainte e a fi rege - gri eschis e tot, fara nici un fel e pata; =# culorile e baza upa ce a murit ca rege - gri semi eschis cu guler galben semi)nchis, cor on rosu si unga albastra )n reptul se.ului; A# culorile e baza actuale, upa )ntruparea ca pastor si )n"atator$ - gri eschis cu guler galben )n -urul g*tului, triunghi )n reptul inimii### E e precizat ca "enirea (oamnei 8uminii la el a fost la sf*rsitul "ietii e pastor, si nu e rege### Bucuresti, 1= iunie 1965 LUDOVIC al I!lea al FRANTEI

- gri )nchis, guler galben )nchis, br*u rosu lat, ban a albastra -os; - stratul I; Veronica$ - 3oarta haine foarte frumoase e ca"aler, cu o toga scurta pe o parte# ,naliza culorilor e baza$ 1#)nainte e a fi rege -gri )nchis cu guler galbe )nchis; =# upa ce a fost rege -gri )nchis cu guler galben )nchis, br*u lat rosu, ban a albastra )n reptul se.ului# &u s-a mai re)ntrupat upa "iata sa ca rege# "eor#e $ - ,i "azut, 8u o"ic###%nainte e a fi rege ai a"ut culori mai bune, ca rege mai tare teai patat# Ludovic$ - ,ceasta este nenorocirea tuturor oamenilor )ncon-urati e lingusitori, e "ipere otra"itoare ce te trag )n )ntuneric si te oboara )n loc sa te )nalte# Este t*rzie acum cainta###(estul mi-e chinul "az*n u-ma la un loc cu ceilalti, care nicio ata nu as fi crezut ca pot a-unge la mine# 5hinul cel mai mare este ca esti alaturi e toti cei pe care nu-i )n"re nicisei nici macar cu o pri"ire# 3entru un rege at*t e m*n ru care a crezut ca )n m*na lui se afla puterea, e un chin )ngrozitor acesta, e a fi )n starea mea actuala### 'i-am "azut baza spirituala )n momentul )n care m-am prezentat )n fata 'arelui /tap*n# , fost pentru mine o rusine )nfioratoare pri"irea lui# &u mi-a spus nimic, nici nu a fost ne"oie###,m simtit mustrarea, mi-am "azut netrebnicia, micimea si pacatul+ Venirea mea )n stratul I nu a fost o simpla cobor*re, co o ca ere, asemenea uni pietroi# '-am prabusit la locul harazit fara sa stiu e nimeni si e nimic# &ici acum nu ma simt prea bine# /tau )n stratul I, ar )n mintea mea e )ntuneric si cainta# ,m "rut e multe ori sa re"in pe 3am*nt, ca si calugar cersetor, sa cutreier pa urile, pustiurile# ,s "rea sa sufar e arsita ogor*toare a /oarelui###/a sufar e foame, e sete sa-mi crestez cu unghiile carnea e pe mine, numai sa scap e mizeria )n care ma aflu# 'i-e frica totusi sa "in# 'a tem ca "oi e"eni si mai rau ec*t sunt# 'a tem ca "oi fi iar un necre icios, un om strain e biserica si r*n uielile ei# "eor#e $ - (ar, )n "iata, nu mergeai la biserica4 %n E"ul 'e iu toti regii mergeau la biserica si )nca cu ce alai+ Ludovic$ - 5e folos ca mergeam la biserica, ca ascultam pre icile, ce folos ca eram )mpartasit e episcop si e car inali+ 5e folos+###e rept, pe un e"a cre eam si eu )n ce"a, ar cre inta mea era lesie###!otul )mi era tronul si gloria, bogatia si huzurul###&u ma interesau ec*t femeile, c*t mai frumoase###si ostenii pe care-i puneam sa uci a spre a-mi consoli a tronul### "eor#e $ - Ei###8u o"ic, "orbesti ca un filosof### Ludovic$ - 5e folos+ Ea arnice sunt acum toate+ Voi oi ati putea, totusi, face ce"a pentru mine### "eor#e $ - 5e anume4 Ludovic$ - /a "a rugati pentru mine )n rugaciunile "oastre# "eor#e $ - (raga 8u o"ic, am putea face ceea ce spui tu, ar rugaciunile noastre nu pot face nimic pentru tine# &u te putem scoate in starea )n care esti# E.ista o lege care se numeste 0###a recompensei0 ce fi.eaza pe fiecare )n locul meritat# %ntelegem starea

sufleteasca )n care te afli, ar, cre e-ma, nu te putem a-uta# Doaga-te singur, tu, fierbinte si cu forta si###"ei fi ascultat### Ludovic$ - ,"eti reptate# /tiu###a"eti reptate# "eor#e $ - @a asa si###"a fi bine# %ti multumim pentru sinceritatea ta si-ti orim cele mai alese binecu"*ntari# Ludovic$ - Va multumesc+ 2eorge$ - %ti multumim si noi+ Bucuresti, 1= iunie 1965 LUDOVIC al IV!lea al FRANTEI - zis 0Degele /oare0 - gri semi eschis cu guler mare galben )nchis, pata mare albastra -os; - stratul IV; Veronica $ - E )mbracat ca un ca"aler, cu multi nasturi pe piept, pantaloni lipiti e picior si o toga foarte mare pe umeri# Ludovic$ - 5eea ce m-a espartit e pronia i"ina a fost faptul ca m-am zeificat pe mine )nsumi# ,m luptat pentru a-mi stap*ni poporul si, e asemenea, altele###,m fost )ntruparea orgoliului###&u m-am rugat la (umnezeu nicio ata, esi cre eam )n e.istenta 8ui; mi-a placut sa fiu sla"it, apalu at, mi-a placut sa fiu consi erat e supusii mei 0reprezentantul lui (umnezeu0# Degret ca nu am fapte "re nice pentru chemarea mea# Degret ca stau pe aceeasi treapta cu umilii mei ostasi care acum sunt mai luminosi ca mine# 6stasi###carora nici macar o pri"ire nu le aruncam### "eor#e $ - 3e cine ai mai apropiat )n stratul )n care te afli4 Ludovic$ - ,laturi e mine se afla 8u o"ic al II-lea si al I<-lea, cel in urma macin*n u-se ca nu a facut mai mult, esi bal achinul lui e mai mare ca al meu### "eor#e $ - 5e "rei sa spui prin acest 0bal achin04 Ludovic$ - /unt un fel e mici acoperaminte, mici constructii )n care stau cei care au luptat c*t e c*t ca sa faca ce"a pe 3am*nt# "eor#e $ - !e-ai mai re)ntrupat4 Ludovic$ - &u, si###nici nu oresc asta# "eor#e $ - (e ce4 Ludovic$ - Ve eti "oi, noi nu a"em prea multe informatii e pe 3am*nt ec*t e la cei ce "in proaspat e acolo###Ei ne spun ca pe 3am*nt omneste confuzia si ratacirea, ratacirea filosofica###5a oamenii fac totul pentru a trai )n lu., nee.ist*n cine"a care sa trezeasca, sa orienteze, sa arate rumul cel mai bun# Cnii intre cei )ntorsi, mai sa"anti, ne spun ca si cre inciosii sunt rataciti, asa ca###"e eti si "oi, )ntr-o astfel e lume, lipsita e filosofi si e luminatori nu ne putem )n repta nici noi###&u a"em )ncre ere, nu a"em siguranta### 2eorge$ - %n &umele 3arintelui 5eresc###, "rem sa-ti "e em culorile e baza )nainte e a fi rege# Veronica $ - 2riul e mai )nchis, gulerul galben mai micut, )n schimb ar eun cor on foarte mare maro###

Ludovic$ - 5or onul###7otiile pe care le-am facut )aninte e a fi rege# ,m fost negustor necinstit# (e aceea### "eor#e $ - (eci###ca rege, nici nu ai urcat, nici nu ai cobor*t# &u ai facut ec*t sa schimbi cor onul maro cu ban a albastra### Ludovic$ - (a, stiu, ca rege am fost un afemeiat fara nici o limita# (ar sa stiti ca regret sincer# >3are abatut# /e a reseaza, parca, mai mult Veronicai? &oi, cei care am a"ut mari posibilitati, c*n ne "e eam l*nga oameni mici, l*nga cei 0cu "ulgul0, pe care )i ispretuiam, 0ne simteam rau0# ,cesta este chinul nostru# 5a### in multul pe care l-am a"ut, am facut aproape nimic# &e roa e trecutul, recunoastem asta###/ ar nu a"em ce face# 'a tem sa re"in pe 3am*nt "-am mai spus# 'i-e teama sa nu-mi pier locul# 'ulti intre noi au plecat# (aca cine"a trecea, la )ntoarcere, )n sus, asta se )nt*mpla foarte rar, foarte rar s-a )nt*mplat ca cine"a sa epaseasca locul in care era plecat# &oi, cei mici, ne bucuram mult aca cine"a )si epaseste con itia, pentru ca urmeaza inter"entia lui la /caunul /la"ei, )n fa"oarea noastra###5e zar"a printre rom*ni, c*n au "azut-o pe Veronica alerg*n spre straturile )nalte, purtata e oua brate si ne-am mirat c*n am "azut ca a fost a usa )napoi###,m auzit un glas care a spus$ 0&u s-a espartit e trupul material+ &u, s-a espartit###3acat+0 "eor#e $ - (e ce4 Ludovic$ - 3entru ca se trece foarte greu e un strat la altul# &oi am g*n it ca mai bine ar fi fost aca ar fi ramas acolo un e a fost usa# &e-am zis noi 1 0/a a-ungi p*na acolo si sa te )ntoarci4 ,sta nu e bine# /e "a ma ri ica oare ea "reo ata acolo un e a fost40 /untem gelosi pe cei ce se )nalta, al*ngem pe cei ce ce coboara###3ri"im -in uitori la cei e pe 3am*nt, care se )nalta spre straturile superioare, t*snin ca fulgerele si atunci regretam cel mai mult##Degretam ca nu am fost mai silitori, mai s*rguinciosi, mai harnici pe 3am*nt#!u stii un e o sa stai4>)ntrebarea a fost a resata Veronicai?# Veronica $ - &u si nici nu "reau sa cunosc asa ce"a# &u "reau altce"a ec*t ca ,cela ce m-a facut sa ma trimita )n locul ce corspun e meritului meu# Ludovic$ - 5e mult in"i iem oamenii ca tine###&oi cre eam ca asa cum este pe 3am*nt este si )n 5eruri ar, nu, nu, ###aici e reptate# &imeni nu are ec*t ceea ce merita# (aca nu esti curat, aca nu ai lucrat, aca nu ai fost suficient e acti", nu "ei primi nimic, nici un loc e frumusete si )nc*ntare###Vei primi oar un loc mo est, saracacios, lucru ce te "a face sa simti si mai puternica mustrarea e constiinta###,ici nu esti liber# Esti fi.at e stratul )n care stai si nu poti merge un e "rei# Esti aruncat e o forta necrutatoare care nu te lasa nici macar sa atingi locuri mai )nalte )n 5erurile mai luminoase ec*t tine# "eor#e $ - !u ai spus$ 0/tatul sun eu+0### Ludovic$ - ,m spus-o atunci, pentru ca acum sa regret# 'i-am propus sa ma g*n esc mereu la maretia a"utam un e as fi putut sa a-ung si ce am facut e fapt+ "eor#e $ - Bine, 8u o"ic, )ti multumim+ Ludovic$ - /i eu "a multumesc###/i sa munciti mereu mai mult; sa nu a-ungeti sa regretati asemeni mie# 'a retrag e acum###

Bucuresti, 6 iulie 1965 'A'A ALE(A)&*+ V% ,-*"%A - negru cu pete albastre, rosu, galben, sepia - fi.at in locuri grele e chin# .E/A* ,-*"%A - negru si o multime e pete mur are; - fi.at in locuri grele e chin# L+.*ET%A ,-*"%A - neagra, cu pete rosii, albastru, maron inchis - fi.are in intuneric, cu puterea e a acti"a in rau printre oameni 8-am chemat pe /iu Barta si i-am spus orinta noastra e-a cunoaste familia 3apei al 6-lea Borgia# /iu este incor at si cu o e.presie poruncitoare# , intins ambele miini# (e obicei, intorcea oar capul si cei si cei chemati "eneau# ,lte ori intin ea oar o mina# ,cum le-a intins pe amin oua ca sa forteze "enirea celor A Borgia-3apa ,le.an ru al 6-lea si cei oi copii ai sai-5ezar si 8ucretia# Veronica$ -Vin, "in### sunt afumati e parca ar fi trecut prin fum si simt o uhoare grea, ezgustatoare# 3arca ar fi iesit intr-un cos e fum# @ata, mainile, toti A la fel### 3arca baiatul e ce"a mai putin, ar tatal si fata negri ca funinginea### /tau toti A cu capetele plecate in piept### Siu 0arta$ - (ezbraca-te+ Veronica$ - 2roaznic+ @on ul e negru, are albastru pe piept min-it ca at cu bi ineaua, sepia rosu si maron, toate e.trem e inchise### E groaznic e urit+ 3arca e umflat la fata, buhait e nu-mi au seama e trasaturi### "eor#e$ - /pune-ne, un e stai4 Alexandru$ - (e ce m-ati chemat4 "eor#e$ - /a-ti "e em roa ele transpuse pe sprit# Alexandru$ - 5re eti ca asta "a fi e folos4 "eor#e$ - (a sau nu-este o curiozitate e-a mea# Alexandru$ - &u este estul cit a cintat istoria4'ai "reti sa ati ate si "oi4 "eor#e$ - !e eran-eaza cu ce"a4 Alexandru$ - 'i-e tot egal+ "eor#e$ - ,tunci spune-ne un e esti si ce faci4 Alexandru$ - /tau in infernul a incurilor suferintelor celor mai crunte# "eor#e$ - Esti liber sau esti fi.at4 Alexandru$ - Eu nu mai pot sa ma misc in locul in care ma aflu# Cmbla ei# >arata cei = copii ai sai?# Veronica$ -(e ce esti asa mur ar pe fata4 Alexandru$ -5um sa nu fiu4 3ot fi curat un e stau4 /fisietoarele suferinte ma mur aresc si ma chinuiesc# "eor#e$ -5e chinuri4 !e chinuie cine"a4 Alexandru$ -3ropriile mele fapte### ca ce a fost sa nu fi facut4 &imic+ !oate le-am facut# 5u acea sete cu care le faceam, aceea ma chinuie acum# "eor#e$ - /i acum nu in emni si pe altii4 Alexandru$ - ,m a"ut timp estul can am pribegit si am in emnat pe multi in cler sa faca blestematii si intr-o masura mai mica sau mai mare am fost ascultat# "eor#e$ - /pune-ne, ce-ai cautat sub mitra papala4

Alexandru$ - /a compromit si sa-mi bat -oc e (umnezeu, e crestinism, e tot+### "eor#e$ - &u setea e marire te-a facut sa fii papa4 Alexandru$ - /i marirea, pentru ca "e eam ca sunt inteligent, mult mai inteligent ecit altii, ar a e"arata orinta a fost e a-mi bate -oc### "eor#e$ - 5e natie esti in fon 4 Alexandru$ - &u a stiut nimeni ca sunt e"reu# ,m fost e ucat in secret e asca li iscusiti, -urin u-ma pe !almu sa nu am liniste pina ce nu "oi necinsti totul### "eor#e$ - /i esti satisfacut4 Alexandru$ - ### 5u aceeasi furie cu care am actionat in "iata paminteana, aceeasi furie si ura ma roa e si acum, arincan u-ma intr-un a inc intr-altul si mai mare# Veronica$ - 5um e slu-eai lui (umnezeu aca nu cre eai4 Alexandru$ - Eu nu-i slu-eam 8ui### /lu-eam -uramintului epus in fata ascalilor mei# "eor#e$ - (ascali ai a"ut in haina preoteasca4 Alexandru$ - Cnii a, altii nu+ Eu a"eam pregatire aparte, afara e cele teologice, pe care le-am facut pe toate# &enorocirea mea a fost inteligenta pe care am a"ut-o# "eor#e$ - can slu-eai la altar ce faceai4 Alexandru$ - Imi era scirba e tot, ca nu cre eam in nimic# "eor#e$ - ,cum sa-l cercetam pe 5ezar /iu+ Siu 0arta$ - ,propie-te 5ezar+ ,rata-ti 0comoara0 Veronica$ - ### 5e sunteti asa e afumati+ .ezar$ - (aca tot ce ne incon-oara este mur ar, cum sa nu fim afumati+ "eor#e$ - ,i fost si tu in fata 8uminii4 .ezar$ - !oti ne ucem# 3e atita pe eapsa este mai groza"a# Veronica$ - E negru ca si celalalt si se "a "ag celelalte culori### "eor#e$ - ,i fost si tu tot e"reu4 .ezar$ - &u stiu+ Veronica$ - (ar cum se poate papa si cu copii4 .ezar$ - Interesele politice l-au ri icat pentru a compromite crestinismul# "eor#e$ - , fost insurat taica-tu4 .ezar$ - (estul ca a a"ut copii- ce trebuia sa fie insurat# Veronica$ - 7ai s-o chemam pe ea+ 8ucretia, in istorie stim ca ai fost o femeie frumoasa# Cn e ti-e acum frumusetea4 3oti spune ce ai facut in "iata4 Lucretia$ - (e toate+ "eor#e$ - E a e"arat ca ai trait cu taica-tu4 Lucretia$ - 5ine ma putea opri4 "eor#e$ - (ar cu fratele4 Lucretia$ - ,sta era mai usor+ "eor#e$ - Ia spune - ce acte mai gra"e ai facut4 Lucretia$ - (aca am spus ca nimic nu mi-a ramas nefacut, ce mai "rei4 &u "reau sa mi le mai amintesc+ (estul ca alerg cu iuteala fulgerului sa in emn sa mai faca si altii ce am facut eu# Este singurul lucrul care ma mai linisteste# &icio ata nu m-am saturat e barbati si in emn si acum femeile sa faca ce am facut eu# "eor#e$ - &u esti fi.ata4 3leci orican "rei4 Lucretia$ - ,m libertatea sa fac ce "reau pentru ca sunt in locul raului absolut# "eor#e$ - Veronica, e frumoasa la corp4 Veronica$ - &u se "e e, ca are haine lungi### "eor#e$ - In numele 3amintului 5eresc, sa ti se "a a culorile spirituale e baza+ Veronica$ - 5a si taica-su### negru, rosu inchis, albastru inchis, galben si maron inchis### "eor#e$ - (ar in locul tau te chinuiesti4

Lucretia$ - Cn e stam noi, in a incurile cele e mai e esubt, este o temperatura infioratoare si o permanenta "i-elie, care te trinteste in reapta si in stinga intr-o mocirla puturoasa pe care nu stii cum s-o numesti# Este o fierbinteala e cuptor cu un aer imbicsit e tot ce poete fi mai greu si nu "ezi nimic frumos si nimeni nu te pri"este cu bunatate# "eor#e$ - /puneai ca esti libera sa alergi; e ce spui totusi ca stai in a inc4 Lucretia$ - ,colo mi-e locul# /etea insa e a ma satisface prin altii ma scoate# "eor#e$ - ,colo un e esti, mai "rei sa ai barbat4 Lucretia$ - 3arca mai ai timp si chef+ /ingura linistire a orintei este can in emni pe altii, si ei fac# "eor#e$ - 8ucretia, locurile e chin e care "orbesti sunt in pamint sau in afara sferei pamintului4 Lucretia$ - In afara planetei### in alte locuri# "eor#e$ - (eci a ancimea e care "orbeai nu se afla in a incurile pamintului4 Lucretia$ - &u# "eor#e$ - (eci tot e.ista o lege care te cheama la locul tau# Lucretia$ - 6 fi, nu stiu# "eor#e$ - 3lante pe acolo, animale sunt4 Lucretia$ - sunt monstri e oameni ca noi, care numai chip e oameni nu a"em+ "eor#e$ - &-ai mai "rea sa "ii pe pamint4 Lucretia$ - 5hiar aca "in, tot un e sunt a-ung# (egeaba+ ,s a uce numai nenorocire in -urul meu si atit+ "eor#e$ - /e spune e tine ca a emeneai barbatii la pat si upa aceea ii omorai+ Lucretia$ - &u pe toti, ci pe cei care a"eam interes politic si-mi poruncea tatal meu# "eor#e$ - 5rezi in (umnezeu4 Lucretia$ - &u+ "eor#e$ - 3ai nu ai fost in fata 8ui upa moarte4 Lucretia$ - ,m fost, aca as fi a"ut putere, 8-as fi arimat+ "eor#e$ - (aca ai "azut 8umina, cum spui ca nu crezi4 Lucretia$ - 5um sa cre 4 El sta in lumina orbitoare, si eu in mizerie si putoare# 6 fi El o forta### ar o ispretuiesc+ "eor#e$ - (e ce4 Lucretia$ - 'i-e urata ca a rin uit sa fim aruncati un e suntem# "eor#e$ - (ar nu-ti ai seama ca numai tu esti e "ina si nu El4 Cite, a fost la noi acum un ceas un ratacitor care### Lucretia$ - 5e-l pui pe el cu mine4 Eu, care am facut tot ce-i posibil si im posibil pentru un om4 "eor#e$ - (eci 0e.ista0 un (umnezeu### ,cela care te-a aruncat in locul un e esti# Lucretia$ - @aptele mele sunt e "ina - stiu# (ar aca nu erau asfel e trepte ale a incurilor, poate ramineam si eu mai la suprafata# Siu 0arta$ - !reptele acestea insa tot "oi le-ati creat, nu (umnezeu# "eor#e$ - Intr-a e"ar, stranii prezente+ Veronica$ - /a se uca, /iu, n-o mai suport+### Siu 0arta$ - 6 sa trebuiasca sa mai schimbati atmosfera# ,cum plec# 5erescul 3arinte sa "a binecu"inteze munca "oastra+ "eor#e$ - Iti multumim, /iu# Biinecu"intarea 3arintelui nostru sa te insoteasca si pe tine, iar celor ai tai, iscului si slu-itorilor tai, 3inFi si /ireni, toata ragostea si salutul nostru# Bucuresti, 6 iulie 1965

A&*%A) AT1 5ersetor - mur ar spalacit, semiinch - pribeag, ratacitor Siu 0arta$ - ,cela prin care m-ati chemat la "oi sa "a binecu"inteze, iubitii mei prieteni si frati+ "eor#e$ - ,m obser"at in ultimele cercetari ca spitele sunt grupate pe aceeasi abatere# 'ai e.ista si astfel e grupuri4 Siu 0arta$ - sunt+ 5e se intimpla$acestia care sunt fi.ati in iferite locuri e chin si suferinta nu fac rau, a ica nu sunt rai acti"i, cum i-ai numit tu# 5eilalti se sfisiie intre ei, pro ucan u-si chinuri mai mari si sunt intr-o permanenta alergare printre oameni# 3amintenii spun$ 0I-a soptit racul### cutare si cutare0sau 08-a in emnat racul la cutare si cutare0 ,cestia sunt care fac rau si soptesc 1 raii acti"i# (epin e e ibacia fiecaruia, e intensitate actiunii si e intensitatea orintei e a face rau# E.ista insa si "agabonzi care nu fac nimic bine, nici rau, nu sunt nici rau acti"i, nici fi.ati e "reo patima# /i uite - pentru ca in serile trecute "oiati sa "orbiti cu astfel e "agabonzi au ratacitori, o sa chemam acum unul# >3arca se uita un e"a### upa circa 1 minut?$ Veronica$ - , aparut un pispirica prapa it### mic e stat### om e rin ### nimic eosebit# 6 haina mur ara pe el ca o manta# /e inchina intr-un genunchi in fata lui /iu### Siu 0arta$ - 7ai, ri ica-te+ /pune cine esti si ce ai facut in "iata paminteana4 Veronica$ - 3are intimi at e momentul pe care-l traieste### )ecunoscutul$ - sunt italian, intr-o familie foarte saraca# ,m plecat e mic e la parintii mei, aproape ca nu-i mai stiu+ 3arintii mei imi spuneau ,tK, numele meu a e"arat era , rian# ,m pribegit, in"atin oar o singura meserie$ cersitul# 3ermanent as fi tot ormit# &u am orit nicio ata nimic ecit sa maninc si sa orm# 5erseam pe la colturi e stra a si eram multumit can a"eam ce minca# In "iata paminteana nu am facut nici un efort pentru a ez"olta ceea ce era bun in mine# &u am facut nici bine, ar nici rau nimanui# /ocoteam ca asa sunt eu sortit si ma complaceam in a intin e mina# ,m a-uns pina la a inci batrineti# &u am cautat nici macar sa uc multumire lui (umnezeu pentru ca imi puteam scoate hrana# 6 faceam nu in necre inta, ci intr-o obisnuinta care ma in"aluia ca si cum ar fi fost cine"a care trebuia sa ma intretina# "eor#e$ - &e"asta, copii4 Adrian$ - &u eram in stare e mine, ar e familie4 8ipsa in care eram ma facea sa nu simt nici o placere#### , "enit si ziua can am rupt-o cu pamintul si can am "azut in rum spre /tapinul a toate citi fericiti pot fi si-mi ziceam$ 5e-or fi facut ei e au a-uns asa fericiti+,stia trebuia sa fie oameni mari+ /i am fost atras in -oc# 5ine- nu stiu+ '-a lasat sa umblu pribeag e ani si ani### tot timpul parca as cauta ce"a, ar nu stiu ce caut si nu gasesc nimic+ &u oresc nimic si nici nu "a ce"a care sa ma in emne spre ce"a# In hoinareala mea am "azut multe suferinte, "aiete si blesteme# /i parca am fost mai fericit, "azin u-ma ca nu fac parte intre ei, ca nu simt cea ce simt ei, ci oar tristete si lipsa totala# 'a ocarasc cei in -urul meu, zican u-mi$06ameni mari si bogati au fost trintiti e tentatiile lor, ar tu prapa itule cum e-ai a-uns aici40# 8e raspun $0,m a-uns, ar nu simt si nu sufar ceea ce simtiti si suferiti "oi# Vagabon ez si in lumea "oastra si in cea e un e am plecat# ,sta-i "iata mea+0# "eor#e$ - Vezi lumea poziti"a, case, flori4 Adrian$ - (a, "a + "eor#e$ - 5e "ezi in camera4 Adrian$ - Cn tablou### masa un e stai tu###

"eor#e$ - 3e ce sta cea prin care "orbesti4 Adrian$ - &u stiu cum se cheama### poate pat## scaun### nu am "azut in "iata paminteana# "eor#e$ - 0!atal nostru0 stii4 Adrian$ - &u# 5u multa greutate am in"atat rugaciunea catre 'aria# 6 spuneam can ma uceam la locul meu e cerseala ca sa capat### "eor#e$ - /pune-ne =-A cu"inte in aceasta rugaciune+ Adrian$ - &u o spun ca nu m-a a-utat si tot ce se spunea espre 'aria a fost o minciuna# "eor#e$ - , ica4### Adrian$ - &u mi-a raspuns ecit cu un bli e mincare si astazi stau in suferinta si rab ocarile tuturor# &u cre in (umnezeu+ &u e.ista nimic si astia care se inchina o fac ca sa a-unga mari si sa aiba### 'ai bine lasati-ma in pace sa ma uc in ale mele### Siu 0arta$ - (a-ti hainele -os+ , rian se uita prostit la el si nu-si a seama ce se intimpla cu el# Veronica$ - &-are nici o culoare### e tot o mur arie, ce"a fumuriu semi-inchis# Siu 0arta$ - ,cum poti sa pleci+ >/iu e gin itor?# "eor#e$ - 8a ce te gin esti /iu4 Siu 0arta$ - 'a gin esc la prapa itii astia, care nu stiu e ce "in si nici un e se uc# 'a in ispun si pe mine# @iti binecu"intati+ ,m plecat# Bucuresti, 7 iulie 1965 .LA+&%A 2-+*2+% Datacitoare S3. A*SE)%E .EL 4A*E - alb cu potir si triunghi - stratul VI In timp ce iscutam espre treptele energiilor ceresti, acumulate prin efort, a trosnit icoana cea "eche si cum, ori e cite ori trosnea, care"a intre prieteni nostri se afla aici, am rugat-o si e ata aceasta pe Veronica sa "a a aca este cine"a# Inrt-a e"ar, "azu pe zelosul /iu Barta, pe care l-am salutat in numele 'arelui (ascal# Siu 0arta$ - In numele ,celuia prin care calc pamintul, incintin inimile oamenilor spre inaltimi, fiti si "oi binecu"intati+ Eram aici# sunt mai e mult la "oi# Veronica$ - (e ce a troznit icoana4 Siu 0arta$ - can "orbiti, inaltin u-"a cu intreaga "oastra fiinta spirituala spre o persoana in lumea noastra, si, in special spre (oamna noastra, a tuturor, ca un fulger se intoarce raspunsul e a miratie# 8a "oi raspun e prin icoana, care reprezinta pe 6mul ce intruchipeaza (reptatea, Bunatatea, 3acea si , e"arul# 'a bucura momentele can "oi iscutati, inaltin u-"a in con itiile pamintene cu orinte si gin uri inalte# "eor#e$ - (ragul nostru, afirmai intr-una in serile trecute posibilitatea ri icarii unui cazut printr-o intrupare plina e suferinta# 3roblema este e foarte mare importanta si in special trebuie ca in cercetarile noastre sa rezulte clar limitele acestor posibilitati e ri icare a unui cazut# Siu 0arta$ - E<I/!, /!,DI (I& 5,DE &C ',I E/!E 36/IBI8, DI(I5,DE,$ &E2DII !6!I &C /E ',I 36! DI(I5,, 3DE5C' /I !6!I ,5EI 5,DE ,C ,VC! 3,!I'I 2D,VE 3E 5,DE 8E-,C 3D,5!I5,! 56&/!IE&! ,(I5, $ !6!I 5EI 5E ,C 5C86DI I&57I/E#

(epin e cit este e cazut# sunt stari care se pot ri ica si prin ri icare inteleg a-ungerea cel putin in stratul I - al asteptarilor# Voi gin eati ca cenusiul face un spirit apt pentru stratul I# &u+ sunt /3IDI!E 5,DE ,C 5E&C/IC /I !6!C/I &C ,C 3,!DC&/ I& /!D,!C8 I 3E&!DC 5, ,!ID&,C ',I 2DEC 5E8E8,8!E 5C86DI 5,DE, (C3, 5C' /!I!I E<3DI', 3,!I'I8E# "eor#e$ - /a ilustram un caz# Siu 0arta$ - (e acor + Veronica$ - /iu cheama pe cine"a### ,pare o femeie, parca ar a"ea pe ea o mantie in"echita si mur arita# E cu capul escoperit, cu o e.presie care nu e respingatoare### se inclina catre /iu, se ri ica, se a oi pasi inapoi si se uita catre mine### Siu 0arta$ - /pune cine esti, in ce neam, ce ai fost in "iata paminteana si ce faci acum+ )ecunoscuta$ - 'a numesc 5lau ia LourMui, am fost sotia unui emnitar la curtea regelui @ilip al II-lea al @rantei# !receam printre femeile frumoase si pentru ca stiam ca sunt atragatoare cautam sa a emenesc citi mai multi barbati# &u am fost cinstita cu sotul meu si nu a stiut e la mine a e"arul# 8-am inselat si in ziua nuntii, in sarutul unui alt iubit# 5autam sa nu fiu in trecuta in cochetarie, imi placea sa fiu lau ata si curtata# 3reocuparile mele pe pamint nu au fost altele ecit sa ma prezint cit mai bine pentru a umbri pe celelalte# /i reuseam# 5e am a"ut bun atit retin$ imi placea sa miluiesc pe cei lipsiti# Bani a"eam estui, nu era o problema pentru noi# ,cum "agabon ez# 'a trag uneori a incimile, ar nu ramin; sunt aruncata# "eor#e$ - /i can te atrag4 .laudia$ - can imi "ine orul e a mai face ceea ce am facut pe pamint, sunt atrasa si can "a ce-i acolo ma inspaiminta si fug# E ca un flu. si reflu.### si cum flu.ul orintelor mele este cam es, aceste coboriri ingrozitoare le fac estul e es# "eor#e$ - ,i "azut pe cine"a acolo in cei cunoscuti e tine in "iata in trup4 .laudia$ - Insusi regale @ilip e pe acolo si pe multi e la curte am "azut# /i sotul meu e tot pe aici# Veronica$ - 6 uce mai greu ca tine4 .laudia$ - 'ai greu, ca are crime facute in or inul regelui# Siu 0arta$ - ,rata-ti acum culorile+ Veronica$ - Cn simplu guler gri inchis, baza este fumurie mur ara, peste care sunt benzi albastru inchis, e cca# A: cm# latime, incluzin si se.ul# ,re o ban a galbena in partea e sus a ab omenului si easupra ca e o palma maron# "eor#e$ - Ei, /iu, acest spirit s-ar putea ri ica4 Siu 0arta$ - (a+ "eor#e$ - (,D C& /3IDI! 5,DE &C ,DE 5E&C/IC 3E E8, ,D ',I 3C!E, /, /E DI(I5E4 Siu 0arta$ - &C+ E/!E &E5E/,D /, ,IB, 5I! (E 5I! 2DI 3E E8; 6DI5I! (E I&57I/ ,D @I 2DI-ul, !6! DE3DEEI&!, C& 'I5 5,3I!,8 BC& 3E 5,DE 8,D 3C!E, I&'C8!I, 3DI& 5,DE /-,D 3C!E, DI(I5, I&5E!, I&5E!, 3,/ 5C 3,/, 3DI&!D-C& /C3D,-E@6D! /3IDI!C,8 /I 6 /C@EDI&!, !DC3E,/5,# "eor#e$ - (e ce tocmai suferinta4 5um actioneaza suferinta4 Siu 0arta$ - /uferinta in sensul luptei cu patimile care zac in cel ce ia trup# !rebuie sa sufere chinurile autoinfrinarii caci sunt mari chinuri can cine"a in tine te tot in eamna la pacat, iar tu mereu sa rabzi, sa te opresti# E asemeni unei biciu iri permanente, care, incetul cu incetul, se opreste, can omul se acopera cu rab area si

nelasin e-se pra a impingerilor in launtru, pune sta"ila pina ce zagazuieste torentul intunecat al unei patime# Iar aca omul este constient si isi a seama ca e grea lupta, cere o suferinta sau si-o pro"oaca singur, chinuin u-si trupul pentru a-l supune si pentru ca urerea si suferinta sa-i anuleze strigatul pacatului in el, sa-l amuteasca si in felul acesta sa se poata inalta# &u cunoasteti "oi parca in cartile "oastre bisericesti atiti si atiti oameni care s-au retras in lume in pustii si schimnicii, in crapaturi si pesteri, singuri luin u-si pe epse, singuri chinuin u-se, silin trupul sa taca, sa se opreasca4(e ce4 (umnezeu i-a in emnat4 3oruncile sau "oia 8ui4 &u+ (in ei, un glas le-a aratat rumul sal"arii lor$suferinta si cu atit mai rapi a a fost inaltarea lor cu cit e buna "oie s-au chinuit singuri, neasteptin ca estinul sau soarta sa-i chinuie# "eor#e$ - /i au e.istat oameni care sa se curateasca realmente prin asceza4 Siu 0arta$ - 3utini, ar au e.istat# "eor#e$ - (oresc sa "e em un astfel e om, care, impatimit fiin , a"in culori clare e patimi, sa fi a-uns curat si aca se poate solicitam pe cine"a care a intrat in rin urilr sfintilor# Siu 0arta$ - Bine# /a fac chemarea+ ### ### ### ### # Veronica$ - Vine un barbat foarte istins### se inclina catre /iu# /iu raspun e tot prin inclinare### E inalt, putin uscati"### subtire, trasaturi placute, e.presie "ioaie si blin a, acoperit parca cu o manta e lina alba, cu un luciu e matase pe ea### Siu 0arta$ - /pune cine esti4 )ecunoscutul$ - (a, spun# ,u orit acesti prieteni ai mei sa se prezinte cine"a cunoscut in cartile lor religioase, care sa fi a"ut o "iata cazuta inainte e ultima "izita pe pamint si prin ultima "izita s-a ri icat intr-un strat superior# Siu 0arta$ - ,m strigat la intimplare si ai "enit repe e+ Insemna ca iubesti pe acesti prieteni ai mei+ )ecunoscutul$ - ,m "enit pentru ca in momentul can s-a facut strigarea, unul in prietenii mei, care este e origine roman m-a rugat sa "in eu si am "enit+ /i acum, ragii mei, sa "a spun cine sunt# In cartile "oastre ati auzit e cine"a numit ,rsenie cel 'are4### Eu sunt+ /titi cine am fost eu -nu4 /titi cum am fost un om mare la curte, lau at si cinstit e oameni, ar toata stima ce mi se ofera in partea tuturor nu-mi a uce nici o multumire, ci permanent un glas imi soptea$ 0(e "rei sa ai stima si "esnicie, schimb-o pe cea e pe pamint+0 /i am schimbat "iata e mingiieri si placeri in asceza si lipsuri e buna"oie# &u as putea spune ca am fost luptat, ar m-am luptat ca un taur pe care-l prinzi e coarne si "rei sa-l infringi# '-am luptat cu min ria, cu cur"ia, cu lacomia### si am biruit+ "eor#e$ - (orim sa "e em cum ai fost inainte e a intra in trup# Veronica$ - 3ieptul gri semi-inchis, ban a lata galbena, ban a lata albastru inchis, restul mur ar### "eor#e$ - ,cum culorile spirituale can erai emnitar+ Veronica$ - 2ri-ul pre omina, galben i entic, albastrul e eschis, un bleu- ciel### "eor#e$ - ,cum sa "e em culorile can se retrage in lume si se uce in pustiu+ Veronica$ - !ot este gri### iar galbenul si albastrul ca niste tente "agi### spre git incepe o albire usoara### "eor#e$ - ,cum sa "e em culorile actuale, finale+ Veronica$ - ,lb tot, si are un potir, iar in potir se "e e un triunghi esenat in lumina### "eor#e$ - /pune-ne, ragul nostru, ce sunt aceste semne4 Arsenie$ - ,m trait preotia in "iata paminteana, am gustat-o in intregime, m-am hranit cu ea si am lasat inima si mintea mea pra a cerului, prin care puteam "e ea

frumusetile la care nazuiam si pentru care plingeam, orin u-le sa le ating macar in can in "esnicie# &ici eu nu stiu prin ce miracol mi s-a rezer"at loc intre fericitii gra ului VI# 'erg foarte es in V, ca am foarte multi prieteni acolo# can m-ati chemat eram in V# "eor#e$ - 5u cine erai4 Arsenie$ - 5u al "ostru parinte, pe care il cunoasteti cu numele e 5alinic e la 5ernica, cu care ne impartasam bucuriile si gin urile# "eor#e$ - ,ha+ /i el t-ea in rumat sa "ii+ Arsenie$ - El+ "eor#e$ - /pune-ne, aca "rei, si intruparile inainte+ Arsenie$ - &u o sa "a fa"orizeze ce "a spun, teologii orto ocsi "or respinge aceste ate### "eor#e$ - &u ma intereseaza ce "or spune teologii+ Arsenie$ - Bine, "a "oi spune# ,m fost prima ata egiptean si am facut parte in marea clasa a stratului I# 'ai inainte e aceasta, am fost in ian, "inator e animale# Venisem tot in stratul I si tot in I am mers# "eor#e$ - Va multumim tuturor+ Siu 0arta$ - Damaneti in pacea (omnului "ostru+ Binecu"intarea 3arintelui 5eresc sa fie cu "oi+ BC5CDE/!I, 9 IC&IE 1965 S3. E3*E4 S%*+L - alburiu mat cu trapez; - stratul V; "eor#e$ - Bine ai "enit, iubite /iu Barta+ @ii binecu"intat in numele 3arintelui 5eresc+ Siu 0arta$ - !ot in numele 8ui fiti si "oi binecu"intati, prea iubitii mei prieteni+ "eor#e$ - !e-am chemat sa continuam cercetarile noastre# Siu 0arta$ - (oriti unul mai acti" sau unul ce s-a retras4 "eor#e$ - (eci se eosebesc intre ei+ Siu 0arta$ - (a, acti"ii au realizat o -ertfa pentru aproapele, fie o slu-ire, o aruire sincera si totala, fie chiar si-a at "iata# 5eilalti retrasi au reusit prin posturi, prin suferinti trupesti in chino"ii sau chiar pustii sa-si innobileze sufletele# sunt oua categorii si acti"itati istincte, si uneori cu rezultate asemanatoare# !rebuie sa stiti insa ca 5EI 5,DE sunt ',I ,3D6,3E (E !D6&C8 8C'I&II sunt ,5EI, 5,DE I& VI,!, 3,'I&!E,&, ,C (E3C/ E@6D!CDI ',DI 3I&, 8, /,5DI@I5IC8 VIE!II 86D ,3,D,&( ,(EV,DC8 /,C 8C5DI&( 8, /!,!6D&I5IDE, (EEV,8CIDE,# 8CI 5EI 5,DE /-,C &EV6I! 3E&!DC , /E DI(I5, &C',I 3E EI II VE!I 2,/I &C',I 3I&, I& /!D,!CDI8E V /I VI# "eor#e$ - /unt multi in acestia4 Siu 0arta$ - Ei, cine-i stie la numar4 &u "a mirati pentru ca una e a te stra ui numai pentru tine si alta e sa-ti sacrifici "iata, sa o inchini slu-irii semenilor tai# Cna e sa te stra uiesti ca sa te esa"irsesti pe tine insuti, alta e sa te chinui sa muncesti si chiar sa te razboiesti fie si cu oamenii pentru aratarea unui a e"ar sau emnostrarea unei realitati absolute, in orinta e a lasa ce"a urmasilor tai, train mai mult pentru altii ecit pentru tine# &egli-enta fata e propria ta persoana o completeaza ,cela in numele caruia te ostenesti sau iti ai "iata# (ar sa nu mai lungim "orba- hai sa chemam asa cum "reti inca un asect care sa fi ispretuit toate in -urul lui#

"eor#e$ - ### si sa fi fost spirit ratacitor, aca se poate# Siu 0arta$ - &u, nu4 Datacitorii si "agabonzii nu fac asa ce"a+ Cnul in stratul I si Ii reuseste sa faca salturi, ratacitorii insa nu+ (upa cum ati "azut rin ul trecut# "eor#e$ - Bine, cheama pe cine"a### Veronica$ - ,pare cine"a### "ine, "ine### acum se "e e bine e un barbat imbracat in alb, cu parul tot alb### se apropie si se inclina catre /iu si /iu ii raspun e### # /ta cu miinile pe piept, e imbracat cum e /iu si 5alemnis### 3are batrin, are barba si mustati### e.presia cam se"era, putin rece### &u pare prea blin + (ar totusi e un chip bun# Siu 0arta$ - /pune, prietene, cine esti, in ce neam, ce ai facut in "iata paminteana si un e te o ihnesti acum4 &ecunoscutul$ - >/e inclina catre /iu, cerin parca incu"iintare?# Eu sunt Efrem, cel care si-a us "iata in pustiul /iriei# In familia crestina sunt cunoscut ca un ispretuitor a tot ce poate fi frumos si placut ochilor si tuturor simturilor, ispretuitor a toate in scopul e a "e ea frumusetile nemuririi# '-am chinuit pe mine cu postiri si cu plecari e genunchi in cele mai colturoase pustietati pentru a-mi chinui trupul spre a fi "re cic sa "a pe Imparatul 8uminii# ,ceasta am facut-o pentru mine si am sfatuit si pe altii s-o faca### (ar### can am a-uns sa "a frumusetile nemuritoare am putut sa aflu ca 6,'E&II 5,DE ,C ICBI! !6!C/I @DC'C/E!I8E 3,'I&!C8CI, I& 5,DE ,C V,EC! 3E (C'&EEEC /I I&/C@8I&(C -/E (I& E8E /I (I& ,5E8, 3E 5,DE-8 VE(E,C 3DI& E8E, ,C JED@I! (I& (D,26/!E !6!C8, 3I&, /I VI,!, 86D### zic ,5E/!I, '-,C (E3,/I! 3E 'I&E 5C /!,DE, 86D (E VE5I# Eu ma gasesc in cerul @ericitilor- al V -lea# 'a simt foarte bine si intr-una au lau a ,celuia care m-a a-utat sa a-ung aici# "eor#e$ - 3arinte Efrem, in -urul tau ai intre cei acti"i care, in mi-locul oamenilor fiin , sunt e o potri"a cu tine4 E5rem$ - (a, sunt+ (ar noi prea mult nu ne cunoastem intre noi trecutul fiecaruia, "iata paminteasca# Cnii se simt sraini e locul un e stau, iar altii parca acolo s-ar fi nascut# "eor#e$ - 5unosti "reunul care nu se simte bine in stratul tau4 E5rem$ - /unt estui+ (ar nu conteaza numele lor# Ei &C V6D ,VE, 8I&I/!E 3I&, 5E &C /E V6D I&!6,D5E (I& &6C 5, /,-/I @,5, 7,I&, 36!DIVI!, 865C8CI @I<,DII# 36!I /, @II @I<,!, (,D /, &C ,I 7,I&, 36!DIVI!, 865C8CI# @i.area ti-o faci tu, haina ti-o face suferinta- pentru unii iar acti"itatea prntru altii### "eor#e$ - &u te-ai interesat sa stai e "orba cu unul care nu se simte bine sa-l intrebi e ce nu se simte bine4 E5rem$ - (aca as face aceasta m-as asemana cu unul care zgirie altuia o rana ce a prins coa-a# &u pot+Il pri"esti si il intelegi# (in impresia ca nu-i intelegi -ena, ii ai mai mult cura-, mai multa incre ere in el si se simte mai bine# "eor#e$ - (aca ai re"eni pe 3amint, parinte, te-ai mai face calugar4 E5rem$ - (aca as mai re"eni4'-as face un 6/!,/ 5C 6 /,BIE BI&E ,/5C!I!, /I &C ,/ 6'6DI;,/ I&/E'&, 3E !6!I ,5EI 5,DE ',&I&5, 5,D&E (I& /E'E&C8 8CI /I 3E !6!I ,5EI 5,DE &E,2, 3E ,5E8, 5,DE I-, (,! VI,!,# (ar bineinteles### nu cu puteri pamintene# (e fapt, cre ca nici nu mai e timpul# (estul mi-a fost# &C ,/ VDE, /, ',I VIC (E5I! 5C 3C!EDE, (E , ,D,!, !I5,86/I86D 6!D,V, /I BE!I, 86D# "eor#e$ - (orim acum sa-ti "e em culorilor spirituale e baza+ Veronica$ - ,lburiu### alb mat### in reptul inimii are un trapez### 5e inseamna acest trapez, parinte4

E5rem$ - /emnul renuntarii a tot ce este pe 3amint# "eor#e$ - Vreau sa-ti cunoastem acum Intruparile aterioare si stratul in care ai fost# E5rem$ - In prima mea Intrupare am coborit in V si am re"enit tot acolo# In a oua mea Intrupare am coborit in III, in a treia Intrupare am mai ciborit o treapta, in II, pentru ca in ultima mea calatorie pe 3amint sa re"in in V# "eor#e$ - Iti multumim, bunule parinte+ E5rem$ - /i eu "a multumesc e chemare, fiti binecu"antati+ Veronica$ - /-au retras si /iu si Efrem+### BC5CDE/!I, =: IC8IE 1965 S3. ALE(E 6-4+L L+% &+4)E/E+6 - alb mat cu potir si triunghi; - stratul VI; AVVA A"AT7-) - alb mat si potir; - stratul VI; ,m chemat pe /iu Barta si pe cei oi mari asceti, a epti ai suferintei$,le.e, zis 06mul lui (umnezeu0 si pe ,""a ,gathon# Veronica$ - , sosit /iu+### inca unul si inca unul### Cnul in cei oi$ - in numele aceluia prin care am "enit la "oi, fiti si "oi binecu"intati, iubitii nostri+ Eu sunt ,le.e espre care sa zis ca as fi 06mul lui (umnezeu0# (upa cum stiti, eu in ultima calatorie pina la "irsta barbatului esa"irsit am fost cunoscut ca fiul unui mare nobil# In mine striga intr-una orul upa o "iata aspra si singura, o "iata retrasa, necunoscuta# ,m parasit bogatia si mostenirea mea, am parasit totul si am imbratisat "iata aspra a pustiei# 3oate multi s-au intrebat e ce am facut asta4 &ici eu nu am stiut chiar atunci e ce am facut pentru ca sa aflu ca era ceruta e mine pentru a putea sa-mi in rept slabiciunile pe care le a"eam, printr-o "iata se"era# 'aestria scrisului 3amintesc a facut in "iata mea o poezie frumoasa si impresionanta# 'ai tirziu can am putut sa-mi au seama e ce clocotise in mine, orul e a ma chinui am "azut si am inteles# !rebuia sa ascult intr-una e soaptele ce bateau in fiinta mea# ,m ascultat si nu am gresit+,bia upa ce am ezbracat haina paminteana am putut sa "a e ce am fost atita timp asa e mult in umilinta# Imi ziceam chiar eu$0(e ce mi-oi fii chinuin eu parintii40(ar nu puteam face altfel# Ei bine, in penultima "iata am facut multe in cele ce nu trebuia, care m-au coborit si in ultima calatorie m-au facut sa inteleg ca eu trebuia sa zbor prin renuntare# "eor#e$ - Vreau sa-ti "e em culorile# Veronica$ - !ot este alb mat, cu triunghi si potir+ "eor#e$ - In ce strat esti, parinte4 Alexe$ - In VI# "eor#e$ - Vrem sa "e em culorile inainte e a intra in trup# Veronica$ - Cn gri semi-inchis si o iagonala mare rosie, fara potir si triunghi# Alexe$ - ,m fost ostean si a"eam o sete nebuna e a omori, nu pentru a-mi satisface o placere a mea, ci pentru a fi stimat e coman anti mei# , ica o "ite-ie oarba### ,ceasta m-a a us in stratul I# "eor#e$ - Vrem sa stim prima ata in ce strat ai coborit si cu ce culori+ Veronica$ - E un gri foarte eschis spre alb, coborit in V cu potir### "eor#e$ - ,cum, culorile upa prima calatorie+ Veronica$ - ,lburiu### a re"enit tot in V#

Alexe$ - ### /i in a oua calatorie am fost ostean si am primit acea iagonala rosie care m-a a us in I### >Veronica nu se simte bine### ? "eor#e$ - ,le.e, esti cu iscul tau acolo4 Alexe$ - (a# "eor#e$ - Iti multumim, parinte ,le.e+ ,cum "oi iscuta cu ,""a ,gathon+ 3arinte ,gathon te rugam sa ne spui ce te-a eterminat sa uci o "iata atit e aspra, plina e renuntari si suferinte, pe care singur ti le-ai creat# A#athon$ - (ragii mei, nici o ata nu am stiut e ce fac aceasta, insa imi a ea cea mai mare multumire si liniste can ascultam e acest in emn# ,VE,' (E I/3,/I! VI,!, (E 8C< /I I&BCIB,DE 5,DE ', D6BI/E I&!D-6 VI,!, ,&!EDI6,D, 5C @DC'C/E!I8E /I !E&!,!II8E EI# "eor#e$ - Vrem sa-ti "e em culorile e acum+ Veronica$ - ,lb mat cu potir- streatul VI### "eor#e$ - ,cum culorile in "iata anterioara# Veronica$ - Cn gri semi- eschis, unga galbena pe piept### (unga albastra -os### nu are potir, stratul I# "eor#e$ - ,cum "iata e mai inainte# Veronica$ - 2ri semi- eschis, si cu unga galbena### # stratul II "eor#e$ - /i mai inainte4 Veronica$ - ,lburiu, fara nici o unga, stratul IV# "eor#e$ - /i acum culorile cu care ai "enit prima ata in trup# Veronica$ - !ot alburiu, mai curat### si are potirul### initial a fost tot in V# "eor#e$ - Va multumim tuturor+ BC5CDE/!I, =1 IC8IE 1965# 'A*%)TELE &A)%%L T+&-* - alb mat cu potir si triunghi; - stratul VI; ,zi am orit groza" sa schimb cite"a cu"inte cu parintele meu uho"nicesc, cu in rumatorul meu spiritual, parintele (aniil# 8-am chemat pe /iu ca sa ne asiste, iar parintele (aniil nu intirzie sa soseasca# Veronica$ - , sosit### se inclina catre /iu si acesta ii raspun e la salut### "eor#e$ - In numele ,celuia catre care impreuna ne-am in reptat rugile, in numele ,celuia a carui prezenta am simtit-o e atitea ori in timpul incercarilor noastre e a-l apropia e noi, in numele @iululi 8uminii, fii binecu"intat parintele nostru rag si bine ai "enit la noi# '. &aniil$ - In numele (omnului si 'intuitorului nostru Iisus 7ristos, fiti binecu"intati iubitii mei copii si "a multumesc ca m-ati chemat# can eram in "iata paminteana "orbeam foarte mult# ,cum "orbesc foarte putin# Bucuria mea este ca cine"a iintre fii mei uho"nicesti urca trepte sanatoase si sigure# 'are bucurie imi faceti+ "eor#e$ - In ce strat esti, parinte4 '. &aniil$ - sunt in al VI-lea# "eor#e$ - 3arinte, stim ca ai a"ut ulcer perforat; cum ti-a fost espartirea e trup4 2rea4 '. &aniil$ - &-a fost grea# ,m at repe e mantaua, ca incepuse sa slabeasca#

"eor#e$ - ,i iscul cu tine4 '. &aniil$ - &u stiu aca este sau nu; nu sunt sigur# ,m pe cine"a, ar nu sunt con"ins ca este partea mea# "eor#e$ - Vrem sa-ti "e em culorile e baza# Veronica$ - ,lb mat cu potir si triunghi### "eor#e$ - 3arinte, can "a ai a"ut si alte culori# '. &aniil$ - 8e-am platit cu "irf si in esat+ "eor#e$ - Vrem sa "e em culorile la A:-A5 ani, inainte e a te calugari+ Veronica$ - ,re si galben, parintele+ are si albastru### ar e a e"arat ca e pe un gri foarte frumos, eschis### "eor#e$ - ,cum sa "e em culorile cu care ai intrat in trup# Veronica$ - 2ri curat, semi- eschis### "eor#e$ - (in ce strat ai "enit4 '. &aniil$ - (in IV# "eor#e$ - 5um te simti, parinte, acolo un e esti4 '. &aniil$ - 3ai cum poti sa te simti ecit fericit+ "eor#e$ - Iti mai amintesti e locurile pe un e ai fost4 (e schitul la care am fost impreuna4 /i e terenul pe care "oiai sa faci un nou schit4 '. &aniil$ - Imi amintesc cum iti amintesti e un "is si situatii e tot felul# "eor#e$ - ,sculti muzica pe acolo4 '. &aniil$ - ,scult corul e pasari, cinta si cei ce au talent# "eor#e$ - !u ai talent4 '. &aniil$ - &u prea### Vreau sa-ti spun ca ma bucur in tot sufletul pentru lucrul ce-l faceti# @ii tare, fii increzator in 5el ce ti-a at lucrul acesta# /a nu te impresioneze nimeni si nimic, sa lupti pentru a e"arurile ce ti s-au escoperit si sa nu-ti pese e nimeni si e nimic# (omnul si 'intuitorul nostru Iisus 7ristos sa te biecu"inteze cu al /au har si cu a /a iubire e oameni+ BC5CDE/!I, =1 IC&IE 1965 S3. %S%7%E S%)A%T+L - alb luminos cu potir si triunghi; - stratul VIII; In anii e neobosita stra anie e a trai isihasmul >0isihie0Nliniste, reculegere?, e a sa i in a incul fiintei mele chemarea plina e or a lui Iisus, in acei ani e strainatate e tot ce ma incon-ura, retras in toate problemele "ietii si ispretuin tot ce era frumos in -ur, in acei ani in afara e grupul e misteri in care traiam, prietenii mei cei mai ragi si apropiati erau autorii filocalici>filo-caliaNiubire e frumusete, e "irtute?$ /f# 'a.im 'arturisitorul, /f# !eofan Ea"oritul, /f# &ichita /titat si in eosebi, /f# Isihie /inaitul, cel cu care cel mai bine ma intelegeam si cu care simteam ca ma i entific pe acelasi registru spiritual# ,zi l-am chemat pe iubitul meu preferat, /f# Isihie# %sihie$ - In numele prea ulcelui si 'arelui /tapin ,-toate (omnul nostru Iisus 7ristos, fiti binecu"intati bunii mei prieteni si frati+ Va multumesc e in"itatia facuta si "a stau la ispozitie sa ma intrebati ce "reti# !e stiu e mult, fiul meu 2eorge, ca un loc e un e a clocotit e multe ori &umele 8ui si eram atit e fericit ca in putinele sfaturi lasate am putut smulge inimi, care au fost topite si consumate in cuptorul ragostei i"ine#

5unosc foarte bine intrebarile care au inceput sa te chinuiasca, upa ce ai realizat in tine 0linistia0 pe care eu o consi eram ca fiin fon ul urcusului in iubirea esa"irsitului nostru (omn si /tapan# Iata ce spun la aceasta $ aca un om pamintean isi a inima in mina 5elui care a facuto, apoi El care este bogat in aruri picura in inima oruri iferite# 5iteo ata, orurile se bat intre ele, care mai e care "rin sa fie rezol"ata# 5irmaciul, aca nu are posibilitatea e a le rezol"a pe toate, le contopeste, iar in inima incepe cearta si raz"ratirea si lupta launtrica# , e"aratele mame acare nasc au ureri# (upa ce-si "a e pruncul, se bucura# ,sa este si cirmaciul orurilor$ in lo"ituri, stra anii si chinuri, citeo ata urin ani e-a rin ul, a-ungi sa ai bucuria sa-ti "ezi luntrea "islin cu pricepere printre stincile colturoase si, ca prin minune, apare printre stinci un prun # Iti ai seama ca este un loc minunat e rasuflare, te opresti si in aceasta linistitoare o ihna orurile incep sa se or oneze, iar carmaciul care are imputernicirea e la 5el care a picurat orurile incepe sa le esa"irseasca# 5ita multumire are cirmaciul can "e e ca upa chinurile uriase a reusit sa sal"eze, sa esa"irseasca cea ce i s-a at in pastrare# (aca iti ai seama ca ceea ce ti-a fost harazit sa esa"irsesti ai gustat si ai cunoscut, ti se pare ca nu e suficient sa tii numai pentru tine ci sa ai si la altul# Vintul ragostei iti transmite oruri noi, incep sa iz"oreasca solutii si mi-loace noi in lo"iturile primite, pe care @auritorul ,-toate se apleaca sa le creasca si sa le esa"irseasca# 5irmaciul care are gri-a sa scoata corabia la liman in stare buna nu are gri-a numai pentru el, ci si e toti care sunt in corabie# ,sa sunt cei care au primit oruri si "e erea e a esa"irsi ce"a, ar nu le "e e# ,tunci a ierea "intului "enit in meleagurile intelepciunii arata limpe e si ibacia orintelor incepe sa le inteleaga si sa le rezol"e# ,sa s-a intimplat si cu tine+ !e-ai raz"ratit, te-a chiunit la rascrucea multor oruri, "islin neobosit in reapta si in stinga, ar mereu inainte, pina can a aparut "intuletul care a limpezit totul si cu lopata ce ti-a fost incre intata impingi acum corabia e la mal si te a"inti in larg un e poti "e ea atitea si atatea frumuseti### !acere### ##### "eor#e$ - Iti multumesc, parinte+ 5u"intul tau a fost scurt, ar foarte clar si cuprinzator# Vreau sa-ti pun o intrebare$ tu si alte "irfuri asemenea tie, ati fost intretinatori focului mistic# ,ceasta stare, as putea spune, si astazi este consi erata e teologi cea mai reapta cale, cel mai abrupt urcus ar si cea mai periculoasa poteca, pentru esa"irsirea spirituala si care a rezultatele cele mai bune# Eu sunt sincer fata e tine si "reau sa-mi e.prim parerea mea, ba chiar mai mult$con"ingerea ca grupul misticilor care au trait mai mult pentru ei, pentru perfectionarea lor, este epasit e acei care, epasin u-se pe ei insisi, se a"inta cu corabia, e care spuneai, in mi-locul furtunilor si "alurilor, si cu a-utorul ,celuia care potoleste "alurile si intareste bratul luntrasului, biruiesc si a uc ro in care sa se impartaseasca semenii lor, fie ca e "orba e o cucerire filosofica, fie ca este "orba e o realizare poziti"a in sectorul stiintific sau ale artelor# Isihie$ - ,sa este+ ,prob intru totul# 5el ce a auzit si a primit orurile tale sa-ti inplineasca orintele si intentiile si eu, cu ragostea ce ti-o pastrez, ma rog sa a-ungeti la liman si sa aratati ceea ce acum tineti ascuns# "eor#e$ - Iti multumesc, 3arinte+ ,cum orim sa-ti cunoastem culorile si locul un e te afli# Veronica$ - 7ainele au cazut### alb luminos, are si potir si triunghi### %sihie$ - sunt in locul e o ihna al VIII-lea# "eor#e$ - ,i mai "enit e atunci pe pamint4 %sihie$ - &u; si nici nu oresc+

Veronica$ - ,re o pace in -urul lui### o liniste, aruire si bunatate# &ici nu gasesc cu"inte potri"ite, pentru ce simt### 3arca ar fi intr-un loc un e aerul este mult prea tare pentru mine### "eor#e$ - 5e calatorii ai mai facut pe pamint, parinte+ %sihie$ - ,fara e aceasta, inca oua# ,proape ca nu le mai stiu# 3arca prin su ul ,frici si prima ata in 'ersapotamia### iubeam tot ce era frumos, iubeam pe toti si toate, ar nu-mi mai amintesc ecit ca am a-uns in V# , oua oara am "enit cu un or mare e a a-uta pe oameni sa cunoasca frumuseti care nu se trec, si am facut un lucru bogat, care m-a facut sa fiu atras in locul e fericire VII# (e ultima calatorie stiti# ,cum nu mai simt ne"oia sa ma intorc pe 3amint# Eu sunt o fire mai me itati"a, mai mult completez lumea in care ma aflu# 5ei ce sunt mai acti"i, care nu se pot o ihni, care au zestre mare, in acestia mai sunt care oresc sa calatoreasca# Eu insa, nu+,m terminat cu "izitele pe 3amint# 'i-am in eplinit orul# ,cum sunt fericit, echilibrat 2eorge$ - (eci e.ista si in stratul tau iferente intre acti"i si pasi"i+ %sihie$ - (a, a"em toata a miratia pentru cei acti"i### "eor#e$ - !u in ce categorie faci parte4 %sihie$ - (in a miratorii !ronului e 8umina### &u, nu sunt prea acti"# /tii bine# "eor#e$ - 5are sunt mai acti"i4 %sihie$ - 5rezi ca sunt numai citi"a4sunt milioane### Veronica$ - 3arca ai fi obosit, parinte+ %sihie$ - &u sunt obosit, ar n-am "rut sa lucram prin ecran, nici sa te a uc la mine, ci sa "in eu la "oi# Iata, am "enit, ar climatul pamintean simt ca nu ma primeste### simt ca ma az"irle si ma face sa nu ma simt bine### &u pot e.plica mai mult+ "eor#e$ - (in ce strat ai coborit prima ata4 %sihie$ - &u-mi mai amintesc### "eor#e$ - (ar can ai "enit prima ata, prin ce an a fost4 %sihie$ - &ici asta nu mai stiu+ "eor#e$ - 5ere sa apara scris can a fost asta# %sihie$ - (a### >pauza?### (a+ 3rin 1=:: si ce"a, inainte e 7DI/!6/# , oua oara pe la 7:: inainte e 7DI/!6/, in 'esopotamia, a treia oara stiti, prin secolul VII, in muntele /inai### Veronica$ - Vrea sa plece# # se "e e ca nu se simte bine### %sihie$ - (ragii mei, eu rog /caunul 8umini sa "a lumineze si sa "a a-ute sa uceti lucruri la bun sfirsit spre implinirea multora+ "eor#e$ - Iti multumim, prea iubitul meu parinte+ BC5CDE/!I, == IC8IE 1965 S3. %-A) AL .*+.%% ',DE 'I/!I5 /3,&I68 - alb curat cu potir si triunghi; - stratul VII; S3. %E*-)%4 ',DE 'I/!I5 5,!68I5 - alburiu cu potir si triunghi; - stratul VI; S3. %")AT%E &E L-1-LA ',DE 'I/!I5 5,!68I5 - alb cu potir si triunghi; - stratul VII;

Veronica$ - ,u "enit toti trei### "ai ce fete luminoase+### ce blin ete, ce liniste### # ce aer e noblete emana in ei### s-au inclinat catre /iu si /iu catre ei### ,m salutat pe cei "eniti# Cnul in cei trei$ - In numele aceluia prin care ne-ti chemat "a binecu"intam si noi, iubiti nostri frati si prieteni# &e-ati chemat la "oi si iata ca am "enit sa "a sri-inim in ezlegarea problemelor ce "a framinta# "eor#e$ - (ragii nostri+ 5ercetin o seama e spirite ce au parasit trupul si al caror nume sa pastrat, am constatat ca generalizin am gasit trei soluti e /!I8 (E VI,!,, care au con us la cumulari apreciabile e energie si lumina, care i-a facut sa fie atrasi e inalte ni"ele, si anume$ 1 - /olutie ascetica = - /olutie mistica A - /olutie acti"a 'i-am at seama ca fiecare in aceste soluti se completeaza totusi reciproc# @iecare insa inclinin mai mult sau mai putin catre una in cele trei# )ecunoscutul$ - 3rima este foarte buna, ar este numai pentru sine### , oua este si mai buna, ar e tot numai pentru sine# In a treia se cuprin si celelalte oua, si "oi e.plica cum### "eor#e$ - /cuza-ma, te rog, pe cine ascultam4 )ecunoscutul$ - Ioan zis al 5rucii+ , treia am spus ca cuprin e pe aman oua celelalte, si iata cum$ ,5!IVI!,!E, !E /'C82E (I& !6! 5E 36,!E @I 7,6/ 8C'E/5 /I DI/I3IDE# /!D,(,&I, (E , 3,!DC&(E, (E , 5DE,, (E , (E/563EDI &E5C&6/5C!C8, &C 3E&!DC /I&E, 5I 3E&!DC 5EI 'C8!I E/!E 6 I&,8!,DE ,/E'E&E, 5E8EI IEV6DI!E (I& 5E, ',I 3ED@E5!, DC2,### 3E&!DC , 3C!E, (E/563EDI /I 5DE, !DEBCIE /, !E I&,8!I 8, &IVE8C8 I&,8!E86D /@EDEI 2I&(I!6,DE, 8C3!I&( &C &C',I 3E&!DC !I&E, 5I 3E&!DC 5EI 'C8!I# ,5E,/!, E/!E 5E, ',I 3ED@E5!, /5,D,+ Veronica$ - Vai, ce pot oameni acestia sa-mi ea### nu se poate spune### ce balsam### ce parfum### %oan$ - Inghite cit poti+ ,ceasta este 0forta0 pentru "remuri secetoase# &u este in noi ci in locurile e un e "enim# (eci, frate 2eorge cre ca am fost estul e clar+ "eor#e$ - (a, foarte clar, ar eu stiam e tine ca fiin un mare mistic si ascet# %oan$ - Bineinteles+ Eu insa am aratat realitatea a e"arata, nu cea ce am inbratisat eu# (epin e pe care scara te urci# Intr-una se pot contopi toate trei si nu poate oricine urca pe ea# (epin e catre ce esti atras si ce putere ai sa le cuprinzi intr-una pe toate# "eor#e$ - (in cele trei soluti enumerate, as ori sa stiu pe care ai imbratisat-o# %oan$ - Eu am fost o fire me itati"a, contemplati"a# ,m trait si asceza, ar ominantele mele cautari au fost in tarimul misticii# @i.area nu am facut-o eu# 8egea fi.arii nu este a mea# 5intarul ramuirii eforturilor nu-l tine nimeni ecit 5el ce pastreaza legile, si pentru unul sporit, si pentru unul scazut# sunt atit e iferite scarile incat nu ne putem a seama ce am a"ut si cum am a"ut# /e tin minte numai momentele e ca ere, iar cele e inaltare se uita si se pier in bucuria finala si "esnica a fi.arii in locul potri"it# 'a consi er un miluit# "eor#e$ - &umai tii minte nimic in eforturile tale4 (in marile tale tensiuni interioare4 %oan$ - &u mai stiu nimic+ "eor#e$ - (in scrierile tale se ega-a o anumita nuanta sumbra, ramatica, tenebroasa, plina e temeri, o pru enta interioara usa la e.trem# /-ar putea spune ca echilibrul mai mult il cautai ecit traiai in el# %oan$ - 3oate asta mi-a fost mie e folos pentru urcare# 3oate aca nu a"eam temarea e care spui tu ca eam# 3rin teama ce mi-o fauream ma urcam pe trepte mai sus#

"eor#e$ - /i acum in ce strat ai a-uns4 %oan$ - In stratul VII# "eor#e$ - Vrei sa ne arati culorile e baza4 Veronica$ - /tai, ca nu am spus cum sunt imbracati### !oti sunt la fel, ar parca cel care a "orbit este mai autoritar# Imbracati insa sunt toti la fel, cu "alurile acelea ale lor aruncate pe ei### Ioan al 5rucii este alb curat, are si potir si triunghi# "eor#e$ - (e cite ori ai "enit pe pamint, parinte4 %oan$ - (e oua ori# "eor#e$ - Vrem sa-ti "e em culorile inainte e ultima calatorie+ Veronica$ - &eschimbat, ecit fara triunghi# "eor#e$ - /a "e em cum ai fost si la prima coborire pe pamint+ Veronica$ - !ot alb, ar fara potir### 5e inseamna potirul, parinte4 %oan$ - Jertfa in "iata paminteana pentru esa"irsire# "eor#e$ - (e la ce strat apare potirul4 %oan$ - (e la V# "eor#e$ - 5e te-a facut sa cobori prima ata pe pamint4 %oan$ - &u stiu# E.ista o lege care hotareste intruparea pentru o mai buna fi.are sau pentru binele altora# Esti supus acestei legi+ Veronica$ - /tii ce as "rea sa stiu4 Inaintea e coborirea unui spirit pe pamint, as "rea sa stiu ce esti acolo4 5e poti fi acolo e un e "ii4 %oan$ - (aca te gasesti e la cerul al V-lea in sus, spre !ronul (i"initatii, te numesti fiinta care lauzi frumusetea si perfectiunea legilor# Esti rasfatatul tuturor acelora care sunt fi.ati# Esti incon-urat e prieteni si intre toti e.ista o prietenie si o intelegere totala# 5e poti fi acolo ecit un spirit o fiinta, care te electezi in frumusetile stratului in care ai fost fi.at+E.ista spirite care sunt trimise pe pamint cu misiuni speciale# ,cestia care au misiuni speciale sunt pregatiti, e ucati, turnati in forma orita e cei ce i-au trimis, e aceia in mi-locul carora a coborit spre a-si manifesta "oia si orinta# &u e.ista oi oameni care sa aibe "alori egale# 6ameni nu au toti aceeasi "aloare, e aceea e.ista straturile si locuri iferite in fiecare strat potri"it energiei si luminozitati fiecaruia# (e aceea unul are o haina, iar altul alta# (e aceea, unul poate fi respingator si sa nu-i poti suporta prezenta, iar altul sa te atraga si sa nu-ti mai "ina sa pleci e linga el# >Veronica a semne e oboseala?# "eor#e$ - Iti multumim, parinte Ioane# ,cum continuam cu ceilalti+ %eronim$ - Eu stau cu fratii mei in stratul al VI -lea# "eor#e$ - (orim sa-ti "e em culorile e baza# Veronica$ - ,lb curat, cu potir si triunghi### "eor#e$ - (e cite ori ai fost pe pamint+ %eronim$ - &u stiu+ "eor#e$ - ,i "rea sa ne spui### Veronica$ - &u mai pot### /imt ca-mi pier mintile### Siu 0arta$ - /a nu "a mirati# ,sa se intimpla can oua substante iferite ca intensitate stau in acelas loc# ,m "enit la "oi si lumina "oastra e prea puternica### Inainteaza cel e-al treilea - 'a numesc Ignatie, zis e 8oKola# Veronica$ - Este alb, are potir si triunghi### "eor#e$ - Cn e stai, prietene4 %#natie$ - 5u fratele meu Ioan in VII# "eor#e$ - (e cite ori ai coborit pe pamint4 %#natie$ - (e = ori# ,m coborit in VI, am a-uns tot in VI, iar in a oua calatorie am reusit sa intru in VII#

"eor#e$ - Va multumim ragii nostri+ BC5CDE/!I, == IC8IE 1965 )%.-LAE &+4%T*AS 3DE6! 6D!6(6< (I& BC56VI&, - fumuriu; - ratacitor; 'a culcasem si era gata sa a orm, can eo ata simt cum se pune in miscare o anumita zona in creier care parca actiona asupra ochilor# 5a si cum niste iz"oare e ra iatii porneau spre ochi si razbateau incolo e ei, in afara, in spatiul supra sensibil# ,m inteles ca este pregatirea e intrare in priza spre a "e ea o fiinta in spirit, ceea ce peste cite"a secun e se si a e"eri$ in fata ochilor mei >eram cu ochii inchisi si perfect treaz si constient? se contura bustul unui barbat in "irsta e cca# ;5 e ani, cu o e.presie trista, aproape ureroasa cu sprincene groase si accentuat arcuite, a"in si o barba neagra potri"it e lunga# 'a pri"ea ca unul ce ne se simtea bine sub pri"irile mele si-l "azui cum se eparteaza# ,"ea hainele fumurii# /entimentul e repulsie pe care oarecum il incercam m-a facut sa inteleg ca era "orba e un ratacitor# - 5ine esti4 '-am a resat eu, cautin sa-l retin# 8-am intrebat si cum il cheama, ar intorcan capul a isparut# ,m trezit-o pe Veronica ca sa intercepteze persoana pe care o "azusem, ca sa ma "erific# Il "azu ime iat# ,m rugat-o sa-l escrie si i entitatea fu perfecta# Era un preot orto o. in Buco"ina, cu numele e &icolae (umitras, care "azuse mai e"reme 0 oi albi0 "enin pe rin la noi si pri"ise e la istanta cum iscutara cu noi# Isi regreta necinstea si con uita ne emna in timpul "ietii pamintene# &u a"ea eloc cenusiu pe el, a"ea numai culori inchise, fumurii# Era ezna a- uit, caci chiar in cazul ca ar "eni pe pamint aceleasi lucruri le "a face, care le facuse si mai inainte si pe care, in mo fatal le orea si in starea in care se afla# Inainte e "e erea celor =, nu suferea ca acum si se simtea oarecum linistit# ,cum isi marturisi nelinistea pentru soarta lui si ne ruga sa-l a-utam cu ce"a# ,m incheiat, spunin u-i ca nici noi, nici altii nu a"em nici o putere si nimeni nu-l poate scoate in groapa in care singur coborise prin faptele si acti"itatea lui# BC5CDE/!I, =A IC8IE 1965 LE-)A*&- &A V%).% - alb luminos; - stratul VIII; ,m eclarat iscutia eschisa, in"itin si pe prietenii nostri ispusi sa asculte# Veronica$ - , "enit /iu, 5alemnis si /erafia### Iata, "ine si 8eonar o, in"itatul nostru### Este imbracat ca si /iu si 5alemnis, in alb, cu hainele acelea aruncate pe el### se inclina unul catre celalalt# 5alemnis face un gest cu mina, ca si cum i-ar a cu"intul# ,m rostit salutul catre toti# 8eonar o sta cu mina ascunsa sub haina, spi-inin u-si barba# 3are un gin itor profun , are o lumina aparte# Leonardo$ - In numele ,celuia care m-ati chemat, fiti si "oi binecu"intati, bunii mei prieteni+ 'are bururie este pentru noi - si can zic noi ma refer la toti aceia care au trait pe pamint intr-o permanenta acti"itate, punin in practica in zestrea acumulata, in -o in folosunta urmasilor lui - zic, mare bucurie pentru noi can suntem in"itati

intr-un cerc acti"# sunteti singuri munca "oastra sta acoperita, ar cita satisfactie sufleteasca "eti a"ea in momentele escoperirii ei# # "eor#e$ - Cn e locuiesti, ragul nostru4 Leonardo$ - In cerul e o ihna al VIII-lea# "eor#e$ - 5um iti petreci timpul4 Leonardo$ - (e can am parasit pamintul, am terminat cu cercetarile pentru ca ceea ce am intilnit si escoperit aici epaseste cu milioane e ori ceea ce as fi putut ibui prin gin ire si e.perimentare pe pamint# ,sa, ca sa spun, zi e zi nu pot spune pentru ca la noi nu este nici zi, nici noapte# In continuu este bucurie, liniste, o ihna, o permanenta contemplatie# &econtenit pri"esc frumusetile care ne incon-oara, frumusetea lor, energia lor, "arietatea lor si absolut ce poate fi construit si aplicat nu e noi, oameni e rin , ci e ,cela, care prin egetele /ale lasa sa ca a in inima fiecaruia un ram e frumusete si sfintenie# "eor#e$ - In "iata ta ai facut multe si felurite lucruri$ ai pictat, ai mo elat, ai stu iat anatomia, scripetii, troliile, ai cintat in gura si in lira si ai### Leonardo$ - 5ant si acum+ 5int foarte mult, ar ma epasesc e multe ori stolurile serafice ale fiintelor i"ine, care sunt harazite prin legile lor sa se roteasca in frumusetea cerurilor in VII, VIII, caci in I< au lacasurile lor e o ihna, in atmosferei un climat si mai ulce si mai lin si contemplata e tot ce poate fi trebuincios celor ce-l stapinesc# Iar eu, ca si multi alti cintareti, ne "e em ca pe niste bieti scripcari, care incep sa in"ete sa cinte, le aratam ragostea si pretuirea eforturilor lor pentru a ne face "iata mai ulce pe meleaguri fericite# ,cum, in "iata ce o uc, toate sta aniile mele, toate preocuparile mele pe care le-am a"ut pentru a in-gheba ce"a, aici le esa"irsesc prin tot ce mi se a la in emina si care prin "iata lor acti"a si "ie permanent imi a posibilitatea e a-mi "e ea lipsurile, e a-mi "e ea stingacia si e a-mi "e ea orurile pe care le-am a"ut ca sa le pun in aplicare# ,ceste oruri care m-au chinuit, pentru a face ce"a pentru urmasii mei, mi-au fost treptele pe care am urcat aici un e ma gasesc, nelasin u-ma sa ma risipesc in esertaciuni# &icio ata nu am a"ut un timp pentru mine# (istractia mea era atunci can puteam sa esa"irsesc un or, sa materializez o i ee care striga in mine sa fie aplicata# &u m-am "azut nicio ata un om 0 uho"nicesc0# &u am crezut nicio ata in puritatea mea pentru ca permanent traia in mine omul pamintului, omul legat e pamint, e materia cu care si el se insotise pentru a o ri ica la o treapta e la care putea comunica ce"a# 8ingusirile si flatarile celor in -ur le pri"eam ca pe niste fructe alterate e care nu ma apropiam nicio ata sa le gust# 'irosul lor ma respingea# !entatiile nu a-ungeau la inima mea, le pri"eam insa, le zimbeam, simtin cum clocotesc atit e puternic in mine, orurile mele atit e superioare tentatiilor# 'i-a placut sa cunosc totul si pentru ca spatiul pe care-l puteam cuprin e cu ratiunea mea paminteana, un e a"eam i"erse sertare si un e puteam sa imaginez tot ce "e eam, tot ce ma incon-ura, a"eam totusi gri-a ca acele sertare care nu-mi esa"irsesc si nu-mi implinesc si nici nu-mi spri-ina strigatele ce erau in mine, sa le tin incuiate pe "eci# &umai asa poti urca, numai asa poti fi sprinten si cite bucurii poti a"ea can urci treptele cu sprinteala mentinuta e tine insuti, si nu a-utat e altii# Iti poti mentine sprinteneala aca esti treaz si poti sa intelegi muzica ce cinta in tine si cere sa fie esa"irsita fiecare nota la locul ei# &C mi-am pe epsit in nici un fel truoul in "iata paminteana, ar mi-a placut sa-l tin in cea mai perfecta or ine# ,ltfel, nu as fi putut fi numit e confrati mei0omul cu esagute multe0a ica omul care se ocupa cu mai multe#

,ceasta este o porecla in timpul "ietii mele# Cnii au mai multe 0 esagute0 alti mai putine, epin e e cel ce le poarta si cum le foloseste# (aca le folosesti in orgoliu propriu, nu numai ca te istrugi pe tine, ar nu sunt nici pentru altii e efect### Eu am uitat sa ma opresc### mi-am at rumul la "orba### "eor#e$ - /i bine ai facut+ >!acere?# 8eonar o se uita la /iu si 5alemnis, spunin $ - 'a simt bine si e aceea miam at rumul# "eor#e$ - (ragul nostru 8eonar o, can am "orbit cu Beetho"en, spunea ca ceea ce a facut el pe pamint face si acolo# (in miini a at pe pamint si acolo tot in miini a; cinta si cinta mereu# Leonardo$ - &ici nu poate altce"a# "eor#e$ - !u ai esenat, ai pictat, ai mo elat lutul, ai cioplit pietre si marmure, ai calculat, ai facut planuri-a ica ti-au mers si tie miinile mereu### ,cum nu-ti mai merg4 Leonardo$ - /i acum imi mai merg, numai ca nu mai esa"irsesc nimic in cea ce faceam pe pamint# (oar le mingii, oar le aran-ez# ,m inpresia ca le in rept intr-un fel, cu toate ca ele sunt mult mai perfecte ecit intentile mele e aran-are# Va in ce minoritate poate fi maiestria mea e pe 3amint aici# Eu aici ma "a atit e mic si totusi atit e fericit ca pot "e ea si pune in aplicare tot ceea ce oream sa fie esa"irsit# "eor#e$ - 5e anume oreai sa esa"irsesti4 Leonardo$ - 6rice+ !ot ce faci aici, tot ce oresti sunt esa"irsite# 3e 3amint ca sa fac ce"a epuneam efort, m-a chinuiam ani si ani e-a rin ul# ,ici aca-mi rasare in minte ce"a frumos, numai in orinta e a le "e ea apar fara efort, fara stra ani, s-a terminat cu efortul+ /i totul iese mult mai esa"irsit si perfect ecit oresc eu# "eor#e$ - @ii bun, 8eonar o, si a-mi un e.emplu e o astfel e orinta pe care ai a"ut-o in cerul al VIII-lea si cum s-a in eplinit+ Leonardo$ - Imi "in multe in minte, multe imi "in# (e e.emplu- am orit o ata sa a"em intre noi frumusetea intruchipata a (oamnei noastre# &-a fost ne"oie sa iau pensula si altele, ci a aparut o frumusete, o lumina, insasi chipul Ei real, care a in"iorat cerul al VIII-lea### &-a mai fost ne"oie e penel### s-a terminat cu el# Vezi, se "orbeste e 05ina cea e !aina0 e stra uintele mele e ani e-a rin ul pentru a putea s-o prezint cit mai perfecta si altele### ,ici nu esti in lipsa nici e timp si nici e stra anii# /e inplineste totul fara efort, totusi te bucuri si te in ulcesti atorita orintelor care nu ispar in omul spiritual# 5EE, 5E !E-, 3DE65C3,! I& VI,!, 3,'I&!C8CI !E /!,3I&E/!E /I (I&5686+ "eor#e$ - Intilniri a"eti intre "oi4 Leonardo$ - ,"em pentru ca suntem intr-o permanenta comunicare unii cu altii, intr-o permanenta bucurie, gin ire si o ihna### /a nu ma cre eti ca sunt un om sfint+ /a ma socotiti o mica sluga la curtea Imparatului# &ici cei e la curte nu sunt toti imparati, unul singur este Imparat# ,m cam lungit "orba# "eor#e$ - &u, eloc# Voiam sa te intreb aca-ti pui problema aparitiei omului si e"olutiei lui4 Leonardo$ - &u, nu ma preocupa asa ce"a, mai ales acum# "eor#e$ - 5um iti e.plici atunci - pentru ca pe toti pe care i-am intrebat nici unul nusi pune problema aceasta - cum iti e.plici ca noi, cei e pe 3amint suntem pasionati upa e"olutionism si aparitia "ietii omului si marturisesc ca eu insumi e ani e zile sunt urmarit e fazele prin care a trecut omul, atit noi, ce suntem in trup, cit si cei ce sunt in straturi#

Leonardo$ - Cite ce e+ 5limatul "ostru "a solicita prin e.celenta ratiunea e a patrun e in fel si fel e probleme# 58I',!C8 &6/!DC ,&C8E,E, I&/I&2CD,DE, D,!IC&II /I !E&(I&!E8E EI (E , E<386D, DE5E, 862I5 /I ,&,8I!I5 3D6B8E'E 5,DE (E @,3! &C /E 36! 5C&6,/!E (E5I! 3DI& 56&!E'38,!IE a ica mai curin printr-un /3IDI! (E suntEE,, (E 5C3DI&(EDE ,'38,, 56'38E<, , @E&6'E&E86D, pri"ite in ansamblu si in strinsa corelatie ecit pri"ite singular intr-un prea apropiat punct e "e ere# 5u cit te apropii, ai, alt obiect, cu atit il "ezi mai clar - e rept, ar cu atit iti scapa celelalte in -ur care il incon-oara si fara e care e.istenta lui nu se poate aplica# ,ici este - as putea spune-piatra e poticnire a pamintenilor, -ocul intre apropierea si epartarea fara e cele ce sunt pri"ite e ei# 3oti eopotri"a gresi atunci can pri"esti e la istanta prea mare, upa cum poti ca ea in eroare tot atit e gra"a aca "rei sa iseci la nesfirsit un fenomen, uitin e celelalte# &oi, cei ce am parasit trupul si am fost atrasi e locuri cu a e"arat fericite, trebuie sa stii, iubite prieten, ca pri"irile noastre aici sunt astfel# !otul pri"im# &-as putea spune ca este o istanta mai mica sau mai mare# ,VE' C& ,8! '6(, 6 ,8!, 5,8E (E 5C&6,/!EDE# (ispunem e o punte care ne face sa putem intra in comunicare irecta cu esenta fenomenului sau a obiectului pe care-l pri"im in asa numita contemplatie### (,, 56&!E'38,!I, E/!E ,5!IVI!,!E, &6,/!D, (E B,E, si multi in cei ce au fost in trup au banuit aceasta - ca poate can "a si pe pamint oamenii "or putea gusta ceea ce noi in cerurile fericirii numim### contemplatie+ "eor#e$ - ,i intilnit in stratul in care esti oameni e pe alte planete4 Leonardo$ - (a# /i sunt mult superiori fata e cei e pe pamint# "eor#e$ - !e referi la numar sau ca superioritate spirituala Leonardo$ - /i ca una, si ca alta# "eor#e$ - /traturile sunt eci populate si cu ei# Leonardo$ - Bineinteles+ "eor#e$ - (ar cei in alte planete in care "in in VIII sunt mai intelepti ecit cei ce "in e pe pamint4 Leonardo$ - &e epasesc in multe puncte e "e ere, astfel "a , astfel gin esc, alta crestere au a"ut, alte preocupari# "eor#e$ - /i sunteti amestecati cu ei sau espartiti4 Leonardo$ - /tam in locuri iferite, ar ii cunoastem# "eor#e$ - !u stii cite planete populate sunt4 Leonardo$ - (a, am auzit# (oua sunt cu un numar foarte mare e oameni# "eor#e$ - 8e stii si numele4 Leonardo$ - &u# "eor#e$ - (ar toate la un loc cite sunt4 Leonardo$ - Eu nu stiu precis, ar parca sunt ;# "eor#e$ - Voi ati putea sa mergeti in alte planete sa "a intrupati4 Leonardo$ - &u oresc, si rept sa spun, nu stiu aca as putea sau nu# &u cunoastem hotararea sau legile acestor repartizari, ca sa spun asa# &u cunosc+ "eor#e$ - /iu, tu care umbli atit e mult, stii cum"a "reun pamintean care sa se fi intrupat pe alta planeta4 Siu 0arta$ - In miliar ele e oameni ori fi fost, ar eu nu cunosc nici unul# Veronica$ - 3arca "or sa plece### "eor#e$ - (e ce sunteti grabiti4

Leonardo$ - !rebuie sa mergem la locul nostru# &u putem lipsi nici noi prea mult# /e apropie ora can trebuie sa fim cu totii in locul nostru# Este un fel e "erificare a noastra, un fel e completare si incarcare# "eor#e$ - 5ine face aceasta4 Leonardo$ - /e face automat, este legea locului# &oi nu simtim ecit ca trebuie sa fim acolo# "eor#e$ - &oi "a multumim+ Leonardo$ - @iti binecu"intati+ BC5CDE/!I, =5 IC8IE 1965 6 (I/5C!IE 5C .ALE4)%S ,m in"itat pe 5alemnis, /iu Barta si @ilip# "eor#e$ - In numele 3arintelui 5eresc, al 'arelui nostru In"atator, fiti binecu"intati si bine"eniti la noi, iubiti prieteni si frati+ .alemnis$ - In numele ,celuia care ne-ati chemat, fiti si "oi binecu"intati, iubitii nostri prieteni si frati+ &e-ati chemat4 5e oriti4 "eor#e$ - (oresc sa aflu o serie e lucruri in legatura cu inceputurile intruparilor a ica a fazei in care fiintele nagati"e au inceput sa ia trup, sa se poziti"eze# (upa cite am auzit in marturisirile celor ce "eneau la noi, marea ma-oritate ne spunea ca "enisera e =-A ori pe pamint, rareori mai mult# ,ceasta inseamna ca intruparea este o faza in e"olutia fiintelor care pina la un moment at au e"oluat numai in negati" si a inter"enit posibilitatea intruparii# ,ceasta inseamna ca soarta paminteana a a"ut o linie aparte e e"olutie si la un moment at s-au creat con itii fa"orabile poziti"arii# .alemnis$ - &u intelegem pentru ce intri in asa ce"a+ "eor#e$ - 'a intereseaza pentru ca urmaresc aparitia si e"olutia "ietii si a straturilor, precum si formarea 6palului# .alemnis$ - &u putem sta e "orba in pri"inta aceasta, nu te intelegem+ "eor#e$ - (ragul meu, s-o iau altfel-negrii sunt negri# Inainte e a fi intrat prima ata in trup cum erau4 .alemnis$ - (epin e+ 3uteau fi intr-un strat, puteau fi "agabonzi, in orice caz erau mai putini ca acum "eor#e$ - ,lta intrebare# inainte e a incepe poziti"area unul negru putea sa se ri ice4 .alemnis$ - &u# "eor#e$ - (ar ca erile erau posibile4 .alemnis$ - @ara sa treaca prin trup nu era posibila ca erea# Iata cum am aflat noi espre cei cazuti in a incurile intunericului, in"i iei si urii$ In lumea fericitilor, care cintau pe (umnezeu, s-a nascut o neintelegere# In momentul neintelegerii, trecan in cintarele reptatii, automat au cazut# &u se scrie numarul lor# (in acesti, ratacitori si "agabonzi ai intunericului, au rasarit pe scoarta pamintului, in care nu au putut fi ecit mostenitori ai intuniricului# "eor#e$ - (ragul meu, e can stii asta4 .alemnis$ - &u ma intreba pe mine e ate# /-a iscutat# &u ma intreba can # "eor#e$ - (ar acum ar mai fi posibila o astfel e ca ere4 .alemnis$ - &u, nu e.ista# Imposibil+ "eor#e$ - (e ce atunci a fost posibila si acum nu4 .alemnis$ - ,cum ii sustin cei ce stapinesc straturile# "eor#e$ - , ica aceeia au cazut pe "remea can nu erau populate straturile4

.alemnis$ - (a# Voi stiti e raci# ,stia sunt# Ei pot aparea inaintea oamenilor pentru a le a temeri si groaza si sunt in acestia care nu au trecut nicio ata prin trup# ,cestia sunt stapinitori intunericului# "eor#e$ - (ar printre oameni pot a-unge4 .alemnis$ - (esigur, ar bineinteles, fara sa fie "azuti# "eor#e$ - /tau si ma gin esc$ in ce sta iu spiritual au fost ei e le-a fost posibila ca erea4 Vor fi a"ut pe atunci ratiune sau nu4 .alemnis$ - !rebuia sa fie 8umea 8uminii si 8umea Intunericului# !rebuia sa se formeze oua lumi# "eor#e$ - Iarta-ma, iubit prieten, ar acest0trebuia0 este foarte ciu at# 5um a ica trebuia sa fie raul4 , ica lumea nu putea apare ecit a"in atractia raului4 .alemnis$ - 8ibertatea a fost ata omului ca sa poata alege# "eor#e$ - Eu consi er ca libertatea nu a at-o nimeni si este o coor onata sau mai bine zis o con itie fara e care nu se poate e"olua spre lumina# Cn e este lumina, acolo nu este constringere si cel ce tin e spre lumina nu-si poate implini "oia lui ecit liber fiin # /i apoi, referitor la 0ca erea0 celor e linga !ronul 'aririi, e care spuneai, eu nu cre ca acea ca ere a lor a fost brusca# (upa cum aurul nu poate a-unge cenusa ecit cine stie in cite sute e mii e ani, asa si 0ca erea0 spiritelor e care spuneai nu se petrece ecit printr-un proces lent si sunt con"ins iarta-ma, te rog ca aceia nu au fost in cei in straturi superioare, ci un e"a in sectorul spiritelor pamintene, care au nascut in ei gra at rautatea, in in"i ie fata e easupra lor# .alemnis$ - &icio ata nu am aprofun at care si cum au fost ca erile# ,m stiut ca e.ista o lume a intunericului si una a luminii, ca acestia pot "eni pe pamint ca sa se inalte sau sa ca a, in functie e zestrea lor si climatul in care "eneau si atata tot# 5a raul a aparut asa si asa, ce conteaza4,u fost cercetatori mari care au "enit in straturi si can au a-uns aici, au uitat e toate# !rebuie sa stiti o ata pentru tot eaunaca "oi a"eti o alta libertate e gin ire si noi alta# &oi putem intelege unele lucruri pe care "oi nu le puteti cuprin e, iar altele nici noi nu ne putem gan i la ele, iar pentru "oi nici nu e.ista# (e asemenea, la "oi puteti sa "a chinuiti o "iata intreaga sa escoperiti legi si fenomene, iar pe altele nici sa le atingeti cu mintea "oastra# "eor#e$ - ,cum imi amintesc ca prietenul nostru /iu a afirmat o ata ca au e.istat negri care s-au putut ri ica pana in stratul IV# ,s ori sa "a unul+ Siu 0arta$ - (a, s-a intimplat aceasta, trecan e =-A ori prin trup# .alemnis$ - Eu nu stiu+5u asa ce"a nu m-am ocupat nicio ata# (ar este clar$ e"olutia epin e e zestre, stra anie si climat# 5e o sa-ti spuna un chemat4 Eforturile4 /e stiu se cunosc# "eor#e$ - Bine# 5u toate ca tot ce s-a afirmat am si e.emplificat, aca "oi consi erati ca nu este ne"oie sa chem o proba, renunt# /au trecerile se fac gra at, asa sa zic cum mergi pe o sosea e munte ca o serpentina incat pe nesimtite inaltimile se epasesc >/e uita unii la altii zimbin ?# .alemnis$ - Intre straturi e.ista in lumea lau atorilor care infrumuseteaza si formeaza granitele# "eor#e$ - /i aca nu ar fi acesti paznici, s-ar putea trece intr-un strat in altul4 .alemnis$ - @iecare strat isi are fiintele lui care sunt acolo, o ata cu formarea straturilor e"oluate, o ata cu straturile care nu se intrupeaza;nu "in pe pamant# "eor#e$ - /i sunt oameni ca si noi4 .alemnis$ - Vi s-a mai spus ca sunt e marimea unor copii#

"eor#e$ - !oate straturile au astfel e copii4 .alemnis$ - ,bsolut+ &umai ca nu sunt cei in I ca cei in VII# "eor#e$ - Inteleg+ !u stii cum"a si pe altcine"a care a fost si in alta planeta intrupat4 .alemnis$ - (a+ sunt, esi foarte rari, sunt totusi# Ei nu se eplaseaza ecit in VII, VIII si foarte putini in I<# 5ei care stau intr-o permanenta legatura cu /caunul 8uminii "in irect in I<# ,cestia traiesc pana la 9-9:: e ani e-ai "ostri# 8ucru cert este ca cei ce "in in alte planete in lumea noastra nu pot "eni in lumea "oastra# &u suporta climatul# Este intocmai cum "-ati uce "oi in a incurile intunericului# "eor#e$ - (ar "oi "-ati putea uce intr-o planeta e-a lor4 .alemnis$ - /igur ca a+ "eor#e$ - (ar "oi aca chemati pe altcine"a in alta planeta, care este in straturi poate sa "ina4 .alemnis$ - /igur ca a+ "eor#e$ - &u sunt lamurit acum cu separarile intre straturi sunt oua posibilitati$sau sunt ca niste eta-e plane-ceea ce n-as cre e sau straturile sunt asemenea unor sosele care incon-oara in serpentina un munte conic ca sa a-unga la "irf si e mai firesc sa fie asa pentru ca acumularile e energie cresc gra at si ar fi normal ca unii sa fie mai aproape e VII si ca loc in spatiu intrucit si energia lor se apropie e ceea a celor in VIII# .alemnis$ - ,sta a# /igur sunt unii aproape e VII si cum spui trecerea se face in forma e serpentina# ,sa este+ "eor#e$ - 'ulti in cei cu care am iscutat spun ca au acces si in stratul ime iat superior si merg acolo orican "or+ .alemnis$ - E a e"arat# Cite, /ocrit merge in I< orican "rea in timp ce altii tot in VIII nu pot a-unge ecit aca sunt chemati# "eor#e$ - &oi "a multumim# Veronica a obosit# .alemnis$ - Damineti in pacea (omnului nostru+ BC5CDE/!I, =6 IC8IE 1965 %-A) 7*%S-ST-4, S-.*%T "AL%LE% S% S%+ 0A*TA (iscutia e aseara cu 5alemnis ma lasase nelamurit si intr-un fel nemultumit e faptul ca nu reusisem sa aprofun ez cite"a i ei raspunsuri pe care le framintam in mintea mea in legatura cu mo ul in care a aparut si a e"oluat 0raul0 cu intreaga gama e anomalii sprituale# &u ma multumea 0legen a ca erii lui 8ucifer0, pe care si 5alemnis o renuntase# /pre seara, am pornit cu Veronica iscutia mai eparte ca sa nu-i stric ispozitia# ,m reusit cu una, in schimb m-am impotmolit in momentul can am e.tins termenul e legen a si la alte istorii scrise e cartile bisericesti# , inceput sa ma acuze ca eu ispretuiesc scripturile si ca "reau sa fac o noua secta pentru ca nu am incre ere in cele scrise# E a e"arat ca eu cre intr-o preotie care ma cucereste prin eforturi si stra anii, cre in preotia celor care slu-esc cu cre inta si e"otament oricarui i eal# I-am spus punctul meu e "e ere# (e fapt, i l-am reamintit pentru ca mi-l stie si mereu este e acor si imi stie si intentia-acea e a "orbi unei societati e miine, acelei societati care nu se "a mai opri la granitele trasate e religii si filozofii speculati"e# 3entru a putea "orbi tuturor simt ne"oia unui limba- nou in spiritualitate si acesta nu poate fi altul ecit cel stiintific# '-am ambalat si am facut afirmatii in raznete pentru un orto o., ar permise unuia care se simnte situat pe o pozitie supraconfesionala# I-am repetat necesitatea unui

singur sistem filozofic cu caracter stiintific, care sa permita unificarea conceptilor espre lume si intreaga creatie# I-am afirmat ca intuiesc acest sistem s-il simt cum se contureaza in mintea mea si ma chinuieste, obligin u-ma sa formulez cea ce intuiesc la masura posibilitatilor mele# I-am spus ca nu ma pot insela pe mine si nici pe altii si cu orice risc ceea ce inteleg "oi marturisi eschis si pentru ca "e eam in ochii ei in oiala chiar o neincre ere, al carui iz"or il escopeream in sincera ei intentie e a nu gresi cu ce"a# ,m trecut iscutie in rugaciune, cerin 5elor e /us sa-si spuna cu"intul fata e pozitia si intentiile mele# 8a un moment at, Veronica ma opreste### Veronica$ - /tai### simt ca "ine cine"a### Cite ca "in### se apropie+ Este Ioan 7risostom, /ocrit, 2alilei si /iu Barta# Eram intr-o tensiune eosebita si am facut eforturi mari pentru a rosti salutul e primire# Ioan 7risostom$ - In numele ,celuia prin care "a stra uiti sa patrun eti a e"aruri necunoscute e oameni, fiti binecu"intati si intariti in eforturile "oastre+ In lumea noastra se receptioneaza cu multa placere gin uri sau iscutii, sfarimin coa-a unor necunoscute, scotin miezul si punin u-l la ispozitia tuturor# !ot ce ne incon-oara pe noi este balsanul bucuriilor si fericirilor, care nu apun nicio ata ar ceea ce primim e la "oi transformate in oriri e fericire si echilibrul obstesc a atata bucurie incat aproape nu stim pe care sa alegem# 5autam sa se imbratiseze aceste bucurii si sa le trimitem in semn e recunostinta mai sus, catre !ronul /la"ei, si primin u-le si binecu"intin u-le, ele merg sa se concretizeze in fapte, fiecare e un e au plecat# 3entru ca fiecare in noi, cei prezenti, a"em un rost in eforturile "oastre, a esa"irsi anumite actiuni prin "oi, am "enit la chemarea "oastra saaratam ca am auzit cele iscutate si suntem alaturi e "oi pentru a le esa"irsi si a le pregati ca in imineata zilei hotarite, can soarele "a straluci, sa le a"eti pregatite, prezentin u-le tuturor, ,tunci !ronul 'arelui 2u"ernator "a primi miile e glasuri e a miratie pentru El, care in chip tainic a lucrat tot eauna prin ser"itorii /ai# Dasfringerile acestor lau e "or impo obi eforturile "oastre in care "a "eti alimenta si fi.a la locul hotarit# "eor#e$ - Iti multumesc, parinte, si "oua ce ati "enit la chemarea noastra si ma bucur ca prin prezenta "oastra confirmati pozitia si intentiile mele# In fata mea stau problemele greu e rezol"at, i ei care cer o formulare limpe e si logica, e.plicatii care cer o informatie larga in lumea negati"a# (eseori, ma impotmolesc si fiin e.trem e ocupat e munca pentru cistigarea piini recurg la prietenii in lumea nemuririi# ,seara am cautat sa pri"esc un sector ificil alaturi e 5alemnis, care-mi este eosebit e rag, si e la care e multe ori am primit i ei si sfaturi pretioase, ar e ata aceasta aproape ca a minimalizat sectorul e care pomeneam mai inainte problema 0ca erii0 5e sa fac4 5um sa proce ez4 3e cine sa intreb, cu cine sa ma consult atunci can potecile par ca se infun a si imi par e neurmat4 5e sa fac4 "alilei$ - In toata "iata mea paminteana am fost intr-o permanenta cercetare# /i pe un firicel e iarba l-am cercetat pentru a es"operi ce"a# ,m cercetat si eforturile inaintasilor mei ar ceea ce am "azut eu prin propriile mele patrun eri mi s-au parut mai reale# (aca stai si me itezi profun asupra unor fapte sau fenomene pe care "rei sa le ai e cap este imposibil sa nu patrunzi in esenta lor# In "iata pamintului nu esti multumit nici e tine, nici e ceea ce te incon-oara si permanent, aca esti un spirit acti", te "ezi scormonin pentru a escoperi ce"a care aparent este nou si in realitate ainuieste e milenii# &u toti au aceasta neliniste e a patrun e si e a cunoaste# Cnii au anumite preucupari, altii au altele# /i acestea sunt

legate e fiinta spirituala, e zestrea, e baga-ul lui si chiar trecan in lumea nemuririi, esi cor onul fericirilor te stringe pentru a te face sa "ezi numai ceea ce te inco-oara, ceea ce este legat e fiinta ta te impinge sa cauti, rascolin u-ti orurile pe care nu le-ai esa"irsit# &emaiputin sa le esa"irsesti, esti silit sa-ti cauti pe cine"a asupra caruia sa torni orurile tale si-ti in repti pri"irea catre implinitorul a toate, rugin u-l sa le esa"irseasca# &u poate sa-ti ea ce ceri tu, unul care nu are aceste oruri, pe care tu le simti ca traiesc in tine# (e aceea iscutiile e"in greoaie, obositoare chiar, si aca "rei sa supi iti pro uce ezgust# ,sa ca, atunci can "ezi ce"a ca se eschi e ca un orizont in fata ta, inchi e-te in tine, patrun e ceea ce intrezaresti si toarn-o in forma posibilitatilor tale, azi pe cit poti, miine mai mult, fara sa ai pretentii sa-ti "ina in a-utor sau sa-ti esa"irseasca altii ceea ce "ezi tu, fie ei si cei in lumea noastra# 5eea ce "ezi tu nu poate "e ea altul, fie in ce lume ar fi# ,ceasta o spun ca unul ce am trecut prin patrun eri si acum afirm cu tarie ca si asupra mea turna cine"a oruri ne esa"irsite e el# @iecare a ce are in orurile lui ne esa"irsite, toarna asupra aceluia care l-a ales si-i arata cum sa prelucreze# In linistea ta, pri"este in tine o masa cu multe sertare si in fiecare "ei gasi ce"a ar nu oua la fel# 5eea ce nu intelegi in manuscrisul prezentat, cheama la telefon pe cel banuit ca ti l-ar fi pus in sertar# &u incurcati manuscrisele ca sa nu a"eti ificultati in munca# "eor#e$ - Iubite prieten, iti multumesc pentru cu"intele tale# Va si inteleg si eu acum mai bine nelinistile si cautarile mele# Iti marturisecs ca in clipa can ati "enit "oi si cele ; sectoare ale cercetarilor mele# ,cum, upa cele ce ai spus, "a precizata aceasta corespon enta# @iecare in cei e fata sunteti e fapt pilonul principal al uneia in temele luate in cercetare e noi, fiecare ati polarizat o anumita problema# 7risostom$ - Ia sa "e em care si ce+ "eor#e$ - /iu este cel ce ma spri-ina in cercetarea culorilor spirituale, marele capitol al corespon entei intre energie, efortul epus si rezultatele obtinute, legea meritului, fi.area si atractia; splen orile locurilor inalte, frumusetea celor ce au lucrat si ezastrul celor cazuti# Siu 0arta$ - E mai mult ecit crezi+ "eor#e$ - 7risostom+ !u esti cel ce sustii in mine orinta e a formula a e"arul, epasin granitele intre religii, e a arata a e"arata misiune a (omnului nostru, e al prezenta a e"arul 8ui chip# /imt, parinte 7risostom, ca tu regreti ca nu ai trup sa nu poti "orbi espre a e"arul stil cristianic# sunt ca ai "rea sa-l prezinti pe 7ristos altfel ecit ai facut cu 1; secole in urma# Este a e"arat4 7risostom$ - ,sa este+ &u puteam mai mult; pentru acel timp, asa trebuia, pentru acum trebuie mai mult+ "eor#e$ - !u, /ocrit, reprezinti intentiile mele e a emasca mirsa"iile iu aice si e a curati te.telOe e a aosurile ten entioase ale e"reilor, care au schimonosit a e"arul si l-au eformat cu intentii iabolice# ,ceasta stare e locuri il framinta si pe 7risostom, care il simt mereu cum clocoteste, upa cum a si "orbit in primele lui cu"inte# Socrit$ - (a+ "eor#e$ - Iar tu, 2alilei, imi spri-ini orinta e a cunoaste configuratia spatiala a uni"ersului, "iata pe celelalte planete si legile e.istentei straturilor cu isciplina legilor care se manifesta relati" si proportional# "alilei$ - ,sa este+ "eor#e$ - ,cum "a intreb eu$ cine ma incinta cu atata putere pentru rezol"area e"olutiei4

"alilei$ - 5re ca aceasta apartine e mine+ "eor#e$ - (eci4 "alilei$ - Impartim munca, fara sa pui totul laolalta, ci fiecare in parte# "eor#e$ - (eci merg inainte sa scot ce-oi putea+ "alilei$ - &u trebuie sa te in oiesti# (e "rei, e nu "rei ele traiesc in tine, se agita si clocotesc ca sa iasa la i"eala# "eor#e$ - ,tunci Veronica trebuie sa fie si ea intru totul e acort cu intentiile mele si sa nu le mai consi ere in afara unei conceptii constructi"e# "alilei$ - (a, suntem e acort# Voi cautati sa pastrati intelegerea, acor in u-"a unul cu celalalt, in eplinin unul altuia orintele care pro uc un cimp linistitor pentru ucerea la bun sfirsit a manuscriselor ce stau pregatite in sertare# !u le poti scoate in sertare, le poti pri"i, ar poate nu le poti pe toate intelege si atunci trebuie sa fii a-utat e aceea ce ti-a fost ata sa o folosesti# Ea nu se poate impotri"i ca una ce este aruita noua, si nu noua, ci misiunii care i-a fost incre intata e mult# Socrit$ - Eu "oi fi tot eauna alaturi e "oi, spri-inin u-"a irect si in irect la nelamuririle create e orintele mele# 3ri"in cele prezentate, "a "eti lamuri cui apartin si "eti chema sa lamureasca atunci can nu le intelegeti# E foarte bine e un copil can are un profesor si-l a-uta sa in"ete lectia, ar e si mai bine can si-o in"ata singur pentru ca ii ramine pentru tot eauna# 'a refer la inaintasii nostri, care, nea"in telefoane reale, s-au chinuit sa iscifreze si prin mari eforturi au at la i"eala ceea ce gasisera ei# 'unca "oastra este mult mai usoara pentru ca talmacitorii ii a"eti la in emina prin portita chemarii# Voi a"eti ne"oie si "eti a"ea mare multumirea# Siu 0arta$ - (a, este a e"arat# 'ultumirea ca s-a inplinit ceea ce noi nu am esa"irsit# 7risostom$ - ,cum "a parasim, ragii nostri# Impartiti-"a munca si incepeti lucru atunci can simtiti ca puterile sunt gata sa "a a-ute# "eor#e$ - Va multumim pentru comfirmarea care ne-ati a uso; fie ca (omnul si In"atatorul nostru sa intretina in noi focul acestor orinti si sa le esa"irfeasca, fie ca arurile 8ui si inalta /a intelepciune sa coboare peste noi, iar "oua sa "a asculte orintele si sa "a a-ute sa le a uceti la o stralucitoare in eplinire prin cei pe care "oi ii gasiti apti e a materializa intentiile "oastre+ 7risostom$ - /a fie asa cum ai spus+ &oi "a promitem a-utor si spri-in si ori e cite ori "eti cauta lamuriri chemati pe acei ce simtiti si stiti ca se ocupa cu aceleasi probleme# ,cum "a lasm cu binecu"intarea 3arintelui 5eresc sa a"ansati in lucrul "ostru+ Veronica$ - ,u ri icat toti miinile in semn e binecu"intare# ,u plecat### BC5CDE/!I, =9 IC8IE 1965 4%.7ELA)"EL- ,+-)A**-T% - alb luminos cu potir si triunghi; - stratul VIII; ,m in"itat pe /iu Barta si pe cele oua celibritati ale Denasterii$ 4ichelan#elo ,uonarroti si *a5ael Sanzio. Veronica$ - , "enit /iu si cei oi### I-am salutat# .el mai batrin$ - In numele ,celuia care ne-ati chemat la "oi, fiti si "oi binecu"intati, iubiti prieteni si frati+

Veronica$ - ,min oi sunt imbracati ca niste romani, cu "alurile acelea aruncate pe umeri# Cnul mai tinar, altul ce"a mai batrin cu barba### 3arca cel mai tinar ii poarta un respect### "eor#e$ - V-am chemat in ca rul cercetarilor pe care le facem pentru a cunoaste corespon enta intre eforturi si rezultatele obtinute# Vreau sa ne cunoastem si e aceea "a am cu"intul sa ne prezentati acti"itatea "oastra in trup si in locurile in care ati fost fi.ati# .el cu barba$ - 3entru a ne cunoaste, foarte bine ati facut ca ati citit cele facute e noi in "iata paminteana ar pentru ca "oi faceti un stu iu si nu numai o curiozitate e a sti e unii oameni, pentru ca ati apelat la !ronul (i"initatii e a "eni la "oi, "a "om spune ceea ce cartile nu au putut spune# 6rice stu iu pentru mine a fost si o creatie# &otati bine si "oi# ,m inteles in iscutiile "oastre ca m-ati apreciat pentru creatiile mele# 'eritul nu este al meu, ci al ,celuia care mi-a spri-init zestrea, intarin -o si luminin o, in u-mi puteri sa pun in aplicare ceea ce simteam si "e eam in mine# ,m a"ut satisfactii mari pe pamint e a urma celor celor ce ieseau in mina mea# 'i-a lipsit insa ce"a$ cal ura care ar fi putut a mai multa "iata creatiilor mele, cal ura unei fiinte care sa intretina lumina permanenta in ochii mei si esfacerea -gheaburilor pentru a putea a-unge a incurile mari catre care ma simteam atras sa le ating# 'eritul esigur este mai mare can lupti sigur in intuneric, ar in acelasi timp iti braz eaza fruntea si abureste oglin a sufletului pe care nu o poti sterge oricit efort ai epune# (aca in camara ta ai soba care nu a cal ura, sa-ti faca climatul ulce, nu are rost sa o tii numai ca ornament, preferi s-o arimi, s-o ai afara pentru a largi spatiul# 'acar sa ai aer, aca nu cal ura# /tu iul meu abia acum il esa"irsesc### >Batranul se intoarce catre /iu, a resin u-i-se?$ (a-mi "oie, prietene, sa prezint ce"a in stu iul meu, care a apus acum 1: ani+ Veronica$ - &u inteleg, ce-o fi "rut sa spuna4+### 4ichelan#elo$ - ,i sa intelegi+ ,cum 1: ani am parasit un stu iu la care am lucrat ;: e ani e-ai "ostri# >Imi "ine fulgerator in gin ca o fi Brincusi?# "eor#e$ - ,i fost Brincusi4 intreb eu stupefiat# Veronica$ - Eambeste catre /iu, intorcan u-si capul### 4ichelan#elo$ - (a, am fost Brincusi+### ,m cautat sa pun in aplicare ramasitele zestrei# ,m cerut permisiunea sa rasar acolo un e ma simt bine# /i acum, aca singur m-ai ghicit, fara sa spun eu, nu ramine ecit sa ne facem prieteni si sa legam intre noi o prietenie temeinica pe care nimeni, nicio ata sa n-o rupa# "eor#e$ - (oresti sa fim prieteni4 am intrebat eu mirat# 4ichelan#elo$ - (oresc pentru ca o sa ai ne"oie in "iata e mine si trebuie sa gasesti o prietenie pentru a putea uce la bun sfirsit ceea ce trebuie sa uci# 6mul pamintean care nu are ghi nu "a putea crea nimic# &u te poti opri la un singur ghi , aca cimpul e lucru iti este mare# "eor#e$ - 5e te-ar putea lega in ceea ce este in mine e tine4 5e puncte comune a"em noi ca sa se poata face prietenia e care "o"besti4 5e-as putea eu a"ea care sa merite prietenia ta4 4ichelen#elo$ - Eu am fost recunoscut ca mare scluptor in marmura# /culptura mea aa"ut "iata si n-a a"ut### !u "ei fi un mare scluptor in formarea fiintelor "ii, noi, carenu "or fi reci, ci "or clocoti la fel ca cel ce i-a trezit sentimentul frumosului# &u am fost strain e poiezie si frumos# !u ai ne"oie sa pui in poiezie tot ce ti se prezinta prin aceia ce ti-a fost ata sa faca contactul intre noi si "oi# Eu am fost mare arhitect, am cautat ca planurile mele sa nu aiba asemanare, prezentin marea biserica inchinata apostolului 3etru# !u sa fii arhitectul fara

asemanare a unui plan nou, al unei lumi noi, sub cupola careia sa "a bucurati cu totii# /a intreci pictura boltii facuta e mine cu penelul ragostei, pictin pe boltile miilor care "or sta sub marea cupola chipul cel minunat si plin e bunatate al ,celuia pe care stiu ca il iubesti, a 6mului care s-a facut 6m pentru a ri ica pe om la inaltimea cu"enita# E estul sa-l zugra"esti pe El, in care se cuprin e toata frumusetea si arta# 3oti "e ea "aloarea artei atunci can nu mai traiesti pentru tine, ci pentru altii# 'arele merit poti sa-l ai can te lasi us ca altul sa-ti puna tocul in mina, iar tu sa scrii si atunci totul se esa"irseste, atat pentru tine, cit si pentru altii# (e ce oamenii can a-ung in locuri e fericire mai oresc pogoramintul in "iata incatusata a pamintului, care atunci can nu esti treaz poti aluneca pe pante inbietoare, un e este greu sa te opresti, fiin inclinarea abrupta# Este mult mai e preferat sa urci pe o poteca cu multa greutate in sus, pe un pisc e munte, pe un e te mai poti o ihni, gasin o piatra sau o buturuga, ecit pe potecile care sunt in panta si pe care e multe ori omul aluneca cu iuteala fulgerului si foarte es nu se mai pot intoarce in arat# /i aceasta este o taina# 8ibertatea acestei perpetue "ieti iti poate a satisfactia unor inaltimi sau -alnica tinguire a nefericitei ca eri# can am parasit Italia, m-au loat in primire ghi urile sau mai bine zis maiestrii mei si m-au us sa-mi "a stapinul care ma imbogatise cu atatea zestre# '-am inchinat cu respect si recunostinta, ar tot atunci am mai orit o calatorie pe pamint# ,m inteles ca o "oi primi, ar "a mai trece pina atunci timp# ,m fost us intr-un loc un e ma simteam atat e mic, "azin imensele castele cu o arhitectura "asta si impunatoare, in forme pe care nu le puteam numi, caci trebuie sute e ani e-ai nostri sa le poti ibui tainele si imi a eau o satisfactie atat e inaltatoare, incat nu stiam aca sunt in trup pe 3amint, "isez sau sunt in alta planeta# Cn e eram nu stiam# @rumusetile ma imbatau si aceasta permanenta betie ma inalta, ma fericea, imi a ea tot ce-mi trebuia, ma completa# Ei, cam "a ati seama cam ce oras putea fi acesta+ 3uteam sa nu-l mai parasesc, puteam sa nu mai oresc inca o "izita, ar prima orinta prezentata in fata 2u"ernatorului (i"in, pe care se pusese pecetea aprobarii a trabuit sa se treaca in fapta si a trecut# /i am "enit si m-am facut si roman, cu apucaturile si caracterul romanilor si cu zestrea pastrata m-am apucat e treaba# Ei, si acum mai spuneti si "oi ce stiti e mine, caci eu am tot spus# "eor#e$ - Esti singurul caruia am incercat sa-ti scriu o poezie# 4ichelan#elo$ - !u care esti m-ai ibuit, "orbeste si am sa te completez eu# /tiu ca m-ai iubit si e aceea te-am in emnat sa ma chemi ca sa stii ca si la orintele noastre se trezeste orul in "oi# ,cum spunei prietenei noastre in ce stii ca am cioplit+ "eor#e$ - (raga Veronica, trebuie sa stii ca operele lui, pe care le-am "azut intr-un album acum 15 ani, au fost pe atunci o totala enigma pentru mine# &u le-am inteles, poate ca fiin prea tanar pustan e 15-16 ani, ar m-au obse at# !irziu, cu citi"a ani in urma, me itin asupra esentei pe care o ascun e metafora mi-am inchipuito ca pe unh miez luminos si care lumineaza cu o putere cu un tilc ascuns in sine, in chip tainic si miraculos# In clipa in care am inteles-o astfel, mi-am a us aminte e 03asarea 'aiastra0a lui Brincusi# Veronica$ - (a, mi-a aparut aceasta 03asare 'aiastra0in fata, o "a ### "eor#e$ - (e ce ai numit-o 0pasare0 asta nu inteleg4+ ,rincusi$ - Ia gin este-te+ "eor#e$ - 5a zboara4 ,rincusi$ - (a+5a se ri ica spre inaltimi, ca poate cinta cu lumina ei printr-o maiestrie tainica, inchisa in ea, cum ai spus# "eor#e$ - Vezi, Veronica faptul ca are o conca"itate cu raza "ariabila face ca apropiin u-te e ea, punctul e con"ergenta al razelor luminoase pe care le a una in

afara sa se miste# , ica stralucirea ei, punctul e stralucire se ri ica pe masura ce te apropii# , oua lucrare pe care am inteles-o s-a petrecut in felul urmator$Intr-un timp, in m itatiile mele, am "szut potirul ca un simbol al "ietii acti"e, e.priman efortul si acumularea e energie, cu oua faze$una e munca, e cercetare, e intelegere care pri"este spre pamant, cuprinzin o sfera larga si, pe masura ce se ri ica, i eile se suntetizeaza, se ensifica, se comprima, se subtilizeaza pentru ca sa intre apoi in faza a oua e re"elatie, e eschi ere catre cer, asemeni unei cupe capabile sa primeasca in sine o bautura "esnica, nectarul inaltei cunoasteri senta e.istentei# 6 "iata, un potir# 'ai multe "ieti, mai multe potire suprapuse, care formeaza un ciclu nesfarsit care poate ezprima si o infinitate e actiuni si eforturi, a"in ca sens lumina inltelor lumi in contemplatie# ,tunci mi-am amintit e 05oloana @ara /farsit0si afla, Veronica, -a e"enit aceasta coloana o a e"arata emblema prin care ecoratorii e.prima romanescul cel mai autentic si pentu faptul ca sugereaza stilpul prispelor e la casele taranesti# (e asemenea, a u-ti aminte ca saptaminile trecute, schitin principiul sinergiei straturilor, ti-am aratat ca fara sa "reau am at peste silueta 05oloanei @ara /farsit0si ti-am aratat schita, pomenin u-ti e Brincusi# Veronica$ - &u-mi a uc aminte e el, ar e schita ta a# "eor#he$ - Vreau sa te intreb ce"a$cum ti se spune tie in lumea ta4 ,rincusi$ - 'i-se spune 0Dumengel0# 'i-a fost rag numele Doman si ,ngelo, iar prietenii mi-lau combinat, zican -mi Dumengel# "eor#e$ - (orim sa stim acum in ce straturi ai fost+ ,rincusi$ - ,m a"ut un glas care a "orbit permanent in mine# /tii ca oar nu este totul sa "ezi# Vazul este intr-a e"ar o o"a a, insa ceea ce este important este intelegerea# "eor#e$ - ,m "rea sa stim acum ce intrupare ai mai a"ut inainte e a fi 'ichelangelo4 ,rincusi$ - ,m fost in In ia sub numele e (ilu Bumb# '-am ocupat cu filozofia in iana, am si sculptat ce"a si am intrat in stratul V# "eor#e$ - (ar inainte e (ilu Bumb ce ai fost4 ,rincusi$ - ,m fost tot in In ia inainte e 7ristos, prima mea calatorie, upa care am fost tot in V# "eor#e$ - Va multumim ragii nostri, si pe maine+ BC5CDE/!I, A: IC8IE 1965 4%.7ELA)"EL- ,+-)A**-T% - continuare 8-am chemat pe /iu Barta si pe Brincusi-'ichelangelo "eor#e$ - @iti bine cu"intati si bine "eniti+ ,rincusi$ - @iti si "oi binecu"intati, ragii mei+/a legam firul e un e l-am rupt# !u ramasesesi cu o po"este in urma# "eor#e$ - , ica sa continui cu e.plicarea lucrarilor tale4 ,rincusi$ - (a+ "eor#e$ - 6 alta lucrare care m-a emotionat in mo eosebit este 05umintenia 3amintului0# Este uneoei foarte greu sa "orbesti irect, sa e.primi prin cu"inte o anumita i ee si poate ti-ar trebui foarte multe cu"inte sa e.plici ceea ce contine o forma# E "orba e o forma creata intr-o simplitate si o stilizare pe care o poate face numai cel ce cu a e"arat etine esenta si traieste i eea, numai acela sa o poata plasmui# ,sa ai facut tu in 05umintenia 3amintului0, in acea siluieta ingenuncheata,

e.primin supunere, cu pri"irile in -os parca me itin asupra materiei cu care a facut corp comun# 3oate ai "rut sa spui mai mult eu nu am inteles, prea mult# '-a emotionat insa inrt-un chip tinefabil# /tatuia aceasta m-a facut sa lacrimez, sugerin u-mi ingenuncherea, puterea cu care pamantul atrage si cauta sa sub-uge, sa ingreuneze zborul, inaltarea spirituala# /tatuia imi sugereaza in acelasi timp o lupta, lupta e a intelege cele e sus, pri"in pamintul# (esigur, "ei fi "rut poate sa spui mai mult prin aceasta lucrare si e aceea te in"it sa ma completezi+### Veronica$ - , aparut statuia e care "orbesti### o "a clar### ,rincusi$ - 3arca ieri faceam umbra pamintului si cautam sa pun in forme neinsufletite ceea ce nu a"eau cei ce a"eau "iata# Veronica$ - 3arca este un om ingenuncheat, pri"in in -os si parca este una cu pamintul### (ar miini e ce n-o fi a"in 4### ,rincusi$ - &-am pus miini pentru ca in acest uh al cuminteniei atat miinile cat si picioarele ispar, lasin toata puterea si completarile sa le faca trunchiul# (aca se uita cine"a fara atentie, esigur ca trece fara sa inteleaga nimic, zican ce poate a"ea aceasta cioplire46 cioplitura neispra"ita+ (ar cel care traieste arta pri"este prin aceasta cioplitura si "e e ceea ce autorul ei a "rut sa e.prime# "eor#e$ - ,ceeasi i ee o reiei si in 0Dugaciune04 ,rincusi$ - (a# ,sa am simtit eu ca rugaciunea se face intr-o anumita cumintenie care inseamna recunoasterea neputintei e a inainta si a lucra fara a-utorul celor e sus# "eor#e$ - 'i-a placut mult 0/arutul0+ ,rincusi$ - 7m### (a# 0/arutul0 este rece pentru ca ma-oritatea saruturilor sunt reci si false# (ar nu mai imi place pentru ca sarutul e per"ertit e oameni# ,m fost un om ciu at in "iata nu mi-a placut nimic in ceea ce ma incon-ura# 'i-am iubit un singur lucru$ alta si ciocanul+ "eor#e$ - 'i-a uc aminte e 0'asa !acerii0, scaunele fiin facute in = semisfere lipite la polurile opuse in -urul unei mese# 5e-ai "rut sa spui cu acea 0'asa a !acerii04 ,rincusi$ - Ei, ragii mei, acea masa a "rut sa preinchiouiasca marea masa a Imparatului, care, prin tacere si pri"ire, aplica legile, care tot cu o permanenta mutenie hotareste soarta "esniciei# "eor#e$ - /i e ce 5 scaune4 ,rincusi$ - (a, am sa-ti spun# Cnul, mi-am zis eu, pentru 'arele Imparat; = pentru cei ce prezinta cartea binelui si a raului; unul pentru ostenitul "ietii pamintene si altul pentru insotitorul paminteanului# "eor#e$ - /i masa4 ,rincusi$ - 3ai, se intelege+ Ea este realitatea, estinului trait, rezultatul celor cinci si a raporturilor care se stabilesc intre ei# "eor#e$ - 5e reprezinta semisferele lipite la poluri4 Este o alegere arbritrara sau e.prima ce"a4 ,rincusi$ - ,m aratat oua forte strins legate intre ele$ forta poziti"a si cea negati"a, care sunt, as putea spune, aproape contopite intre ele# "eor#e$ - 8a 7obita ai o masa cu 1= scaune rotun e, iar la o istanta 1= scaune patrate# 5e-ai "rut sa spui4 ,rincusi$ - (esigur, ca eu nu le-am facut fara rost# 3esemne ca am prezentat ce"a, ar uite ca nu-mi aminte, esi nu-i e mult+ "eor#e$ - /a trecem acum la alte probleme# /puneai ca acum iti esa"irsesti stu iul# Vrei sa ne spui cum realizezi acest lucru4 /i ce anume stu iezi4 ,rincusi$ - Imi esa"irsecs stu iul prin aprofun erea frumosului care ma incon-oara### >Veronica isi e.prima accentuarea urerilor e ficat?#

,rincusi$ - /i eu in "iata pamintului sufeream cu ficatul# (e multe ori ma rugam sa ma lasesi aca am "azut ca nu ma paraseste mi-am zis$ pe acest rum e necaz, aca nu gusti necazul, nu oresti parasirea lui# '-am supus si am us-o cu ca eri, cu ri icari, pina a "enit foarfecul care a curmat suferinta pentru tot eauna# ,m suferit mult si cu stomacul# Veronica$ - (urerile astea imi pro uc o oboseala si o epuizare totala### "eor#e$ - Brincusi, acolo un e stai ai o locuinta4 ,rincusi$ - ,ici totul este schimbat# 8ocuintele sunt aproape la fel, ar cu iferite ornamentatii# Cnul cu o ornamentatie mai saraca, la altii mai bogata# Binenteles, materialele nu sunt ca pe pamint+ !e "ezi asa e mic in fata acestor marete opere# !oate au legatura cu oamenii, a ica fiecare ce are este in legatura cu preocuparile in "iata pamintului# ,ici, prin atractia zestrei tale, se face o legatura intre el si obiecte, potri"it caracteriului si lucrului sau# "eor#e$ - ,i obser"at cum"a ce legatura e.ista intre obiectele pe care le ai acolo si acti"utatea ta4 ,rincusi$ - Vezi, aici sunt atatea ca nu stii ce sa mai spui# 3arca tot eauna m-au atras prezentarile tainice, care contin o "iata in ele, o "iata ascunsa, ensa, care are o mare putere e"ocatoare# ,m tot gin it o "iata intreaga asupra formelor care se aruiesc celor in -ur pentru a le comunica cele gin ite# ,sa sunt si formele care ma incon-oara, au ce"a care e.prima intentiile si gin urile mele, mo elatia lor parca este in stilul meu, comform mo ului meu e a gin i# "eor#e$ - ,cum poti mo ela un ornament in palatul tau4 ,rincusi$ - &u+ 3rin ceea ce faci in "iata paminteana, fi.ezi totul pe tot eauna+ "eor#e$ - , mitem, e pil a, ca ai "rea sa schimbi o usa, nuti place cum arata, poti so schimbi4 ,rincusi$ - &u+ &u poti ecit sa folosesti ceea ce ai, ar totul e atat e perfect ca nu simti ne"oia nici unei schimbari# Veronica$ - 7ai sa intrerupem, ca nu mai pot### ,m multumit si ne-am espartit# BC5CDE/!I, A1 IC8IE 1965 *A3AEL SA)/%- alb cu triunghi; - stratul VII; 4%.7ELA)"EL- ,+-)A**-T% S% S%+ 0A*TA ,m chemat pe /iu Barta, 'ichelangelo si Dafael /anzio# "eor#e$ - (raga Brincusi, spuneai ran ul trecut ca esti singur si acum si ca nu ai nici in locul in care esti o fiinta langa care si prin care sa te simti completat+ ,rincusi$ - ,sa este+ "eor#e$ - Inseamna ca nu esti perfect multumit+ ,rincusi$ - ,ici nu mai ai ne"oie e o completare# (esigur, aca ar fi, bucuria ar fi mai mare# In corpul negati" nu simti necesitatea aceasta ca in corpul poziti"# "eor#e$ - !otusi, unii marturisesc ca simt lipsa# ,rincusi$ - Vezi, eu m-am simtit mai bine singur# &u am gasit nicio ata pe aceea care m-ar completa# (aca o fi sa "ina "reo ata### ma rog, "a fi atrasa si fi.ata# Eu sunt obisnuit singur in "iata paminteana#

"eor#e$ - ,cum sa iscutam cu Dafael /anzio# Ei, maestre, te rugam sa ne spui si tu cite"a cu"inte e orul cu care ai "enit pe pamint si aca ai mai "enit "reo ata e atunci+ *a5ael$ - &-am facut ecit = "izite pe pamint$ o ata, inainte e 7ristos, si o ata in timpul Denasteri4 "eor#e$ - 3e can inainte e 7ristos4 *a5ael$ - 5am 6: e ani# , oua oara am "enit cu e.traor inarul or e a prezenta oamenilor frumusetea intruchipata in acea tinara fecioara, care s-a in"re nicit sa poarte pe in bratele Ei pe (i"inul @iu al Imparatului# ,m cautat pe cit am putut ar am constatat ca nu prea am reusit sa prezint a e"arata frumusete# &u stiu e ce, ar nu am putut re a ceea ce a"eam in mine# &u m-au multumit lucrarile mele si acum ca sa mai "in nu mai e climat prielnic# !rebuie sa e.ecut la coman a, nu sa faci ceea ce simti tu# "eor#e$ - In ce strat esti4 *a5ael$ - sunt in VII# "eor#e$ - (orim sa-ti "e em baza spirituala### Veronica$ - Esti alb, cu un triunghi### "eor#e$ - 5um s-a manifestat triunghiul4 *a5ael$ - 5re ca a fost simtul inimii, care a primit comunicarile in ceea ce pri"este lucrarile mele in lumea spiritualizata# "eor#e$ - (raga /iu, iata un triunghi care face abatere e la regula+ (e obicei, inseamna me iumitate+ Siu 0arta$ - , a"ut-o si el, ar n-a lucrat-o# &-a a"ut nici cine sa-l in rume si a fost si robit si e meseria lui, aban onin u-le pe celelalte# "eor#e$ - (in ce strat ai coborit prima ata4 *a5ael$ - ,m coborit in V pe malul 'arii Dosii si am fost un om e rin # Imi placeau toate, ar nu m-am reliefat cu nimic# &u am a"ut me iu prielnic# "eor#e$ - /i in ce strat ai intrat4 *a5ael$ - !ot in V# ,cum sunt foarte multumit in stratul VII, mai ales ca sunt completat e aceea care ma asteptase sa-mi iau locul harazit# "eor#e$ - (raga Dafael, "reti sa ne arati locul in care esti, comprimin spatiul4 *a5ael$ - ,m sa incerc### Veronica$ - /-a intors si a intins miinile - una spre noi, cealatla spre un loc necunoscut### 5e crezi ca "a 4+ ,cum s-a consturat perfect imaginea, ar cum sa spun, nu stiu### parca un parculet si in mi-locul lui, parca in cristal ce"a transparent si lucitor### o ornamentatie in forma e suliti; parca totul este lumina electrica, ar nu-i nici un bec### (in acest castel, care nu are eta-e, cu un acoperis foarte inalt### a iesit o persoana feminina, foarte impo obita, cu coronita, care intin e miinile catre el### *a5ael$ - Vreti sa stiti cine este cea care ma asteapta4 Veronica$ - (a, "rem### *a5ael$ - Este aceea cu care impreuna am lucrat ceea ce "e eti si am pus totul la un loc pentru ca amin oi suntem una# /i ea a fost tot e = ori in trup, ar nu ne-am intilnit in timpul "ietii# Ea m-a asteptat# can eram in trup, o "isam e multe ori, ar nu stiam ca ea este comlpetarea fiintei mele pe "eci# Este o persoana cunoscuta e "oi, o cheama !ecla+ Veronica$ - 'ucenita !ecla4 *a5ael$ - (a, prima mucenita ucisa pentru cre inta si eu ii atorez ei recunostinta pentru ca mai mult ea a impo obit locuinta ce o "e eti# "eor#e$ - @a, te rog, sa apara 'a ona e la /o ia+ Veronica$ - , aparut### Vai, ce seamana cu !ecla### ce perfecta asemanatoare###

*a5ael$ - (a, mi se parea ca alta frumusete mai mare nu poate e.ista ecit aceea caremi aparea in "is# "eor#e$ - /i aceste este castelul in care locuiti4 *a5ael$ - (a- 0cocioaba0 noastra+ "eor#e$ - sunt si mai mari4 *a5ael$ - sunt, ar naua nu ne trebuie mai mult# "eor#e$ - (ar care nu au casa sunt4 *a5ael$ - (aca nu am casa, au copaci# "eor#e$ - Iti multumim, prietene Dafael, mergi in pace+ !e rugam pe tine, 'ichelangelo, acum sa ne arati locul si casa ta# Veronica$ - Cite, ca-l "a ### seamana cu un templu in ian### "eor#e$ - 3esemne, e pe timpul can ai fost in In ia; "ei fi lucrat mult pe atunci# ,rincusi$ - 3robabil ca s-a acumulat in toate "ietile# Veronica$ - ,coperisul este ascutit si plin cu ornamente, cu fel e fel e flori### si figuri e copii parca### pasari si alte animale# "eor#e$ - Iti multumim si tie, Brincusi+ ,rincusi$ - @iti binecu"intati, si ramineti cu bine+ BC5CDE/!I, 1 ,C2C/! 1965 S3. SE*A3%4 &E SA*-V S3. %-A) &E 0*-)STA&T S3. )%.7%TA ST%TAT - toti A albi luminosi, cu potire si triunghiuri; - stratul VIII; ,m chemat pe /iu Barta si pe cei A# Veronica$ - ,u "enit cei A - toti au barba# , "enit si /iu, care se inclina catre ei si ei catre /iu, cu miinele incrucisate pe piept### Au rostit cei trei$ - In numele !ronului (i"in, in a carui binecu"intare am "enit la "oi, fiti binecu"intati cu aceeasi binecu"intare, iubitii nostri fii si frati, in aceeasi ri"na pentru lucrul in gra ina iubitului nostru /tapin+5e oriti e la noi4 "eor#e$ - V-am chemat, prea iubiti parinti, pentru ca sunteti in aceia care faceti parte in cei ce au practicat rugaciunea interioara, caruia i se mai spune si 0rugaciunea inimii0 si 0rugaciunea lui Iisus0# V-am chemat ca sa ma con"ing e rezultatele ce le-a a"ut aceasta practica mistica, ca sa ma con"ing si eu, si sa "a a si altii ca multe cai au us catre aceeasi lumina, ca "ariate acti"itati au ro it aceeasi bucurie si fi.are "esnica# Vor urma inca A in aceeasi ceata a rugatorilor lui Iisus, celor ce au contopit respiratia si bataile inimii lor cu necontenita chemare a cerescului nume al lui Iisus# 5eea ce "a rog acum este ca unul intre "oi sa prezinte acti"itatea e pe pamint si simtamintele traite prin rugaciune precum si rezultatele e care a luat cunostinta upa parasirea trupului# ,"eti cu"intul+ Veronica$ - /tau toti, parca me iteaza### !oti trei sunt la fel, imbracati ca /iu, cu un alb parca mai curat si cu barbile foarte frumoase+### sunt e.trem e curati, parca au o transparenta si o lumina eosebita### Cnul in cei trei$ - /a incep eu, Ioan, "orba+ (iscutia noastra nu "a fi prea lunga pentru ca nicio ata in "iata nu am iubit "orba prea multa# (esi acum nu mai a"em ne"oie e nici o stra anie si iscutia cu "oi nu poate ecit sa ma incarce ca pe niste acumulatoare, iar pe noi sa ne bucure incarcarea "oastra pentru ca orice inaltare a unui

pamintean nu poate sa faca ecit sa salte e bucurie inima noastra si a celor ce "a iubesc inaltin multumiri catre 8uminatele /la"i ceresti# (ragii nostri, fiecare pamintean ri"nitor e a urca pe treptele scarii spirituale nu poate sa urce aca nu are o orinta, o sete, care cere sa fie satisfacuta, in eplinita# 3oti a"ea sete e o apa, poti a"ea sete e a implini o lucrare, e a escoperi o taina, poti a"ra setea e a cunoaste tainele naturii, tainele i"initatii### sunt atatea si atatea orinti care chinuie pe paminteni si aceasta sete ii mobilizeaza spre a "e ea numai cimpul lui e lucru, iar restul ca si can nu ar fi in -urul lui nimic si nimic nu ar e.ista# !oti acestia au urcat pe trepte aproape fara sa stie unii e altii# Cnii mai usor, altii mai greu# Cnii au fost a-utati e catre cine"a, altii s-au ri icat prin propriile lor forte si asa "izitz pe pamint s-a terminat# ,-uns la capatul scarii, 5el care turnase seceta binecu"intarii /ale, acum o u a in plin cu ploaia rasplatirii, in u-i mina in semn e prietenie si trimitin u-l la locul e o ihna si contemplatie# &u am orit numai ecit sa sunt in mine orul e ca"a frumos, linistitor, e ce"a inalta si nu putea sa mi-o ea nimeni ecit le esa"irsea# Eu am practicat si spo"e ania in comun pentru ce "eneau prea multi# ,m a"ut nelplaceri in cauza asta, ar s-au lamurit ca nu se putea astfel# 3e atunci era focul mare aprins in miine oameni paminteni# 7ol ele erau coapte, spicele grele, asteptin care a "enit repe e# Vezi, eu am acti"at mult# &u am fost asa, ca sa zic cu"intul tau -0pasi"0# &u+ Imi placea sa "orbesc oamenilor, spuneam esentialul# &u stateam la sfat# can "oiam sa creez plecam in natura; natura ma o ihnea, ma facea sa inteleg ceea ce intre zi urile la"rei e la Bie" nu puteam# ,proape e sfirsit, am simtit ca se apropie firul e sfirsit, am cautat sa ma a un mai mult in casa sufletului meu, sa traiesc mai mult pentru 5el ce traia in mine si m-am "azut a-uns la capatul scarii si acolo o mina care mi s-a intins, apoi un rum, o inchinare complesitoare si in sfirsit o ihna in stratul e contemplatie al VIII-lea# &u simti ne"oia e somn# !e o ihneste tot ce te incon-oara, fiin intr-o continua acti"itate# !rupul spiritual are o sensibilitate mult mai mare ecit cel poziti" si patrun erea lui nu se poate intelege# ,tat e incompatibile sunt cele = stari, poziti" si negati"# (ar noi nu a"em cintarul pamintesc; nu putem gin i asa cum gin eam in trupul pamintean# Voi a"eti posibilitatea e a rationa mai in etaliu, noi pri"im mai in general "oi "a opriti mult si "a puteti fi.a asupra unui punct, lasin u-le eoparte pe cele in -ur# &oi nu puteam asta pentru ce le "e em laolalta pe toate, in legatura si con itionarea lor reciproca# "eor#e$ - Inteleg# &oi suntem mai analitici si suntem incapabili e suntez largi; "oi, impotri"a, a"eti posibilitatea e suntetizare, e pri"ire in ansamblu si nu "a puteti ingusta sectorul# /pune-ne, parinte, cite calatorii ai facut4 %oan$ - &umai A, ragii mei# 3rima ata am fost in ian, cu numele E iumt, a ministrator al lui Bu ha# ,m parasit familia inca in tinerete, am urmat in"atatura lui Bu ha intr-un cerc Koga, e a miratori ai lui Bu ha# 'i-am petrecut "iata in inalta me itatie si asa am trecut in stratul VII# ,m "enit a oua oara in Egipt, prinzin primii ani ai 'arelui 6m si (umnezeu# 3e atunci eram un filosof care nu gin eam ecit a patrun e taine neintelese si necunoscute# '-am numit Balium# ,uzeam espre 'arele 3rofet Iisus, espre acti"itatea 8ui, ar pentru ca eram foarte batrin si suntem paharul plin, am ramas in ceea ce stiam eu# &u am combatut insa# 8a intrebari raspun eam# @iecare timp are oamenii lui si nu este bine sa ne sculam asupra nimanui pentru ca nu cunostem lucrul lui# '-am sfirsit mai inainte ca El sa-si inceapa patimile si eu m-am intors in VII, e un e am facut a treia calatorie, care m-a a us in VIII# "eor#e$ - (orim sa-ti "e em baza spirituala###

Veronica$ - ,lb luminos, cu potir si triunghi### "eor#e$ - Iti multumim, parinte# ,cum poate "orbi cel e-al oilea# )ichita$ - Eu, &ichita, ce as putea sa "a spun43entru ca ne-ati chemat, eu "a multumesc si repet-ce as putea sa "a mai spun pe linga fratele nostru Ioan4(espre "iata mea paminteana nu s-a scris# Eu am a"ut scrierele mele, in care am scris ce am simtit# "eor#e$ - Iti cunosc scrierile, parinte, si m-am a apat mult in ele# Eilele, orelele can citeam erau o a e"arata sarbatoare pentru mine# (orim acum sa-ti "e em baza spirituala# Veronica$ - ,lb cu potir si triunghi, si sub potir are parca o semiluna### )ichita$ - E clar, ragii mei$can "a, in calatoriile mele, am urcat pe treptele scarii spirituale in numele semilune pentru ca "izita mea a fost intre mahome ani# "eor#e$ - (e cite ori ai "enit pe 3amint4 )ichita$ - (e = ori# In prima calatorie am "enit in V si am intrat in VI# In cea e-a oua, can am fost &ichita, am intrat in VIII# "eor#e$ - Iti multumim, parinte, fii rugator pentru noi+ )ichita$ - 5el ce "-a chemat la lucru sa "a ea putere si cimp prielnic sa a uceti ro bogat, spre marirea 8ui, spre folosul multora si ri icarea "oastra+ Sera5im de Sarov$ - Eu ce sa "a spun4 ,celasi parfum al (i"initatii ne-a parfumat pe toti# ,ceeasi apa ne-a a apat pe toti aceeasi scara e argint poleita cu binecu"intarile chemarii ne-a fost intinsa in fata la toti, acelasi glas ne-a chemat pe toti# Di"nele si orurile au rasarit can au fost semanate, ploaia a "enit la timp, iara 5el ce a"ea saminta a cautat sa ne calauzeasca ca sa poata "arsa ploaia binefacatoare ca saminta sa incolteasca, sa ro easca si la timp sa fie pusa in hambarul i"in, e un e "a trece in fabricarile esa"irsirii pentru a fi rin uite la locul lor, un e i se cu"ine# 'ai mult ce sa "a spun4 "eor#e$ - ,i intilnit iscul tau acolo4 Sera5im$ - (a, ar "ezi ca noi care am us o "iata e retragere, ne bucuram linga fiinta ce completeaza totul pentru ca a e"arata completare a "esniciei nu poate fi esa"irsita aca nu esti intreg# can aprinzi in camara ta un bec, te bucuri e ce "ezi si ti-e placuta starea# can aprinzi oua, e mai placuta# ,sa-i si can esti completat$ "ine si unul si celalalt cu ale lui merite, cu a lui zestre si se completeaza un intreg frumos, un intreg castel, un a e"arat palat# Eu nu am crezut asa ce"a in "iata paminteana si sincer sa fiu am consi erat imbratisarea o egra are, ar acum aceasta nu mai are nici o urma e pacat# !oate sunt inaltatoare, toate te ri ica si nici e cum nu te coboara# "eor#e$ - (orim sa-ti "e em baza spirituala+ Veronica$ - ,lb luminos, cu potir si triunghi### "eor#e$ - (e cite ori ai fost pe pamint4 Sera5im$ - (e = ori# ,m coborit in V si am fost om e rin in @ranta, nebagat in seama e nimeni, pina la =: e ani, can m-am ri icat printre oamenii care se ocupau cu gin irea, cu patrun erea, placan u-mi mult filozofia# &umele meu era 3aul# "eor#e$ - Va rugam acum pe toti sa ne aratati locurile un e stati# Veronica$ - 8e "a ### foarte frumos# sunt un fel e copaci, ca un co"or e crengi### parca un suport cu multe talere, a ica o tulpina care se intin e ca niste brate### in care sunt fi.ate iferite forme### "eor#e$ - 5e sunt aceste forme e talere4 %oan$ - can primesti musafiri, iti trebuie camera pentru musafirul in"itat# 5eea ce "ezi tu este foarte mic, imaginea e micsorata# @iecare creanga prezinta o terasa, un e putem sta cu in"itatii nostri, e un e putem pri"i, un e putem gin i si fiecare terasa

are genul ei, atmosfera ei e intelegere aparte, care se completeaza la orinta noastra, specifica fiecarei situatii in parte# @iecare castel, fiecare copac este o po oaba+Vezi, mai sus parca sunt niste can ele aprinse# Ei bine acolo sunt stoluri e pasari ce cinta# !ot ceea ce a"em aici, a fost legat e ceea ce am orit in trup# "eor#e$ - Intuiesc ca un e"a fiecare a"em, ca sa zic asa, un mic sector cu o natura a noastra care e"olueaza prin noi si o ata cu noi# Sera5im$ - ,sa este+ &oi "a binecu"intam, ramineti in pacea (omnului nostru+ Bucuresti, = august 1965 'A%S%E VEL%.%0-VS0% S3. TE-3A) /AV-*%T+L %-A) - 'ELE*%)+L *+S - toti alb cu potir; - stratul VII; ,m in"itat pe inca A rugatori ai lui Iisus-isihastii$ 3aisia VeliciFo"sFi, staret al manastirii &eamt, propo"a uitor al practicii isihaste, /f# !eofan Ea"oritul, autor al tratatului espre rugaciunea inimii0/bornicul0 si, in sfirsit, pe autorul cartuliei 0/po"e ania sincera a unui pelerin rus0, al carui nume nici nu-l cunosc# ,m rostit in"itatia pentru /iu Barta si cei trei# Veronica$ - ,u sosit cu totii# +nul din cei trei$ - In numele ,celuia prin care am "enit, fiti si "oi binecu"intati, iubiti fii, frati si prieteni# ,m iubit !ara Domaneasca mult e tot, incat a-unsesem inima batin u-mi si pomenin u-i numele can mi-am at seama ca in locul acestui nume trebuie sa stea alt nume, numele ulcelui Iisus# ,m cautat sa pasesc intr-o iubire in alta, tinin -o totusi si pe prima, strins legata e inima mea# ,cum, can am primit anuntul orintei "oastre, m-am bucurat cum nu "a pot spune si am "enit sa "a au ceea ce pot si ma pricep, ca sa "a "in si eu in a-utor, in stu iul "ostru# Veronica$ - 5ine esti4 )ecunoscutul$ - 3aisie VeliciFo"sFi# Veronica$ - 3aisie pare mai inalt ca ceilalti, putin slabut cu o luminozitate placuta### (e fapt, toti au acelasi aer e bunatate si pace, toti imbracati in alb, cu hainele ca romanii, prin zele acelea aruncate peste umeri### "eor#e$ - 3arinte, orim sa ne spui ce parere ai espre practicarea rugaciunii lui Iisus si aca acum mai continui aceasta practica# 'aisie$ - can fiinta omului pamintean este contopita cu fiinta 6mului- (umnezeu, coman antul irect in fiinta ta este El# El traieste un tine si e"ine o muzica placuta rostirea numelui 8ui, care iti aprin e inima si-ti inalta mintea, in ulcan u-ti sufletul# ,m iubit foarte mult pe cei ce practicau urcusul acesta; si eu am practicat-o, ar mai tirziu pentru ca am fost o fiinta ca mi-a placut sa creez in lumea paminteana# 8a temelia oricarui efort, am strigat sa se puna pecetea binecu"intarii Imparatului (i"in# ,cum nu mai practic pentru ca tot ce ne incon-oara este ulceata, liniste si bucurie, nu mai e ne"oie pentru ca in orice "ezi simti ulceata# ,celuia pe care 8-ai slu-it in "iata paminteana# "eor#e$ - Vrei sa ne arati baza spirituala4 Veronica$ - ,lb cu potir### "eor#e$ - /tii cite calatorii ai facut pe pamint4

'aisie$ - !rei# ,m coborit prima ata in V, inainte e "enirea lui 7ristos si am fost un om neinsemnat# '-am intors tot in V# ,poi am "enit pe "remea lui (iocletian, fiin ostean in armata lui# ,m asistat la toate cruzimile or onate e el si am simtit un glas care-mi spunea ce trebuie sa fac si e ce trebuia sa ma feresc# 'i-am us "iata fara sa fiu cunoscut e nimeni, in ascultarea glasului# /i a "enit ziua can s-a rupt firul "ietii si am a-uns tot in V, pentru ca ultima ata sa "in asa cum stiti si sa a-ung in VII# "eor#e$ - !e rog, parinte, sa-ti arati prin ecran locul in care stai acolo+ >pauza - = minute?# Veronica$ - &u stiu ce sa zic### un fel e copac### parca e o temelie groasa si in acest pilon, sa-i zic, ca un trunchi e copac, pleaca niste console e parca ar fi ramuri e copac si pe aceste console sunt un fel e bal achine, terase cu fel e fel e raperii, care mai e care mai frumoas colorate### "eor#e$ - 5e sunt aceste bal achine, parinte4 'aisie$ - Variatia bucuriilor noastre, fiecare reprezinta implinirea unei orinti# Al doilea$ - Eu sunt !eofan, 0za"oritul0- eoarece traiam retras e cei in -ur# "eor#e$ - (orim sa-ti stim culorile e baza+ Veronica$ - ,lb tot, cu potir### "eor#e$ - 5ite calatorii ai facut pe pamint4 Teo5an$ - (oua# ,m coborit in VI si nu stiu ecit ca am re"enit tot in VI, iar in ultima calatorie am a-uns in VII# Al treilea$ - Eu ma numesc Ioan# !oata "iata am umblat cu o trasita in par e camila, in care a"eam o bucata e piine si un ulcior pentru apa# !ot timpul calatoriei mele, am practicat inaltarea inimii prin rugaciune, spre unirea cu 'arele /tapin# 5autam si aprin eam pe cit puteam mici focuri in care sa se ri ice limbi spre marele si "esnicul foc al iubirii i"ine# &u plecam intr-o localitate pina ce nu eram sigur ca se aprinsese intr-un grup e oameni macar focul iubirii, in reptat spre 5el sla"it# ,sa a fost toata "iata mea, si e aceea, am si scris espre acel pelerin rus# ,cum am terminat cu calatoriile pe pamint# "eor#e$ - Vrei sa ne arati baza spirituala4 Veronica$ - ,lb tot, cu potir### "eor#e$ - 5ate calatorii ai facut pe pamint4 %oan$ - &u stiu, ragii mei, nu mai stiu nimic# "eor#e$ - Va multumim la toti trei# Bucuresti, 7 august 1965 %%S+S 7*%ST-S 'A*%)TELE .E*ES. 6bosit e munca e proiectare si epuizat, am incercat un sentiment e urere in fata neputintei e a ma ocupa e.clusi" cu cercetarea lumii supra-sensibile# &e-am asezat la rugaciune si ne-am rugat liber, intens, in toata fiinta noastra# ,m cerut schimbarea con itiilor e "iata, am strigat cum numai in zilele e suferinta strigam catre (omnul si /tapinul nostru# Veronica$ - /e contureaza un cerc luminos### e perfect rotun si luminos+### , aparut bust 7ristos, /tapinul nostru, are putina barba, pe un umar aruncat ce"a, parca o spuma imaculata, alba### ### ### ### ### ### &u mi-am mai putut retine lacrimile### Iis"s H#is$%s$ - 3ace "oua, iubitii 'ei+ 3acea 'ea o au "oua+ @iti binecu"intati+ &ici un or, nici o strigare, nici o lacrima cu sens ceresc ne se pier e#

(orintele "oastre e noi sunt intretinute# 3lanurile "oastre e noi sunt trasate# 5impul e lucru noi "i l-am oferit# Voi sunteti ai nostri si aca totul este al nostru nu "om lasa nimis ne esa"irsit+ (aca seceratorul trece repe e prin hol a, inseamna ca hol a a fost saraca si se "or a una putine boabe in hambar# /eceratorii care lucreaza mai mult in loc in cauza esisului hol elor, "a stringe multe boabe in hambare# /ocotiti-"a si "oi, ragii 'ei, ca acei seceratori care in lucrul lor nu au nici un spor, ar snopi se a una estui in -urul lor# Vom sti sa am roua bogata ca boabele sa se mentina in teaca lor si incet-incet "a "eti "e ea in fruntea hol ei si mare "a fi bucuria can "eti "e ea imbulzin u-se a-utoare nenumarate pentru stringerea boabelor in snopii legati cu atata greutate# &imeni n-a mers cu pasi repezi pe un rum care a fost greu e urcat# 5hiar aca unii nu au a-uns la capatul rumului pe care mergeau, au rasarit altii, luin sculele in mina lor si ucan mai eparte gin urile si i eile lor# (rumul "ostru nu e eloc usor, nu e usor pentru ca sunteti obositi sufleteste, pentru ca sunteti strinsi in chingi, care nu "a a "oie sa respirati atat cit ati putea# (rumul este greu pentru ca sunteti singuri, rumul este greu pentru ca nu "a pot intelege cei in -ur# Va bate "intisorul e la miazazi, "a netezi glo urile rumului si cu ulcele lui suflu "eti fi impinsi cu usurinta in susul rumului# Eeci e ani au muncit pironiti oameni ca si "oi pentru a escoperi tainele fizicii, tainele naturii, tainele cosmosului# (e cite ori nu au cazut ei pe rumul patrun erii, s-au ri icat, s-au o ihnit si au luat-o mai eparte# 3ri"iti si "oi la inaintasi "ostri; multi in ei nu au fost intelesi, ba au fost usi la esafo , un e au negat e teama toata patrun erea pe care prin uriase eforturi o cucerisera# (rumul "ostru e greu, ar in capatul lui e.ista un far puternic care lumineaza cum nu banuiti "oi# (aca s-a mers pe rumuri care au fost luminate oar numai e un beculet, cum nu "eti putea "oi merge pe un rum care-i luminat e un imens far4 5el care uce si esa"irseste munca "oastra "a sti un e si can sa ancoreze pentru a "a putea linisti in z runcinarile traite# &imeni nu a mers cu pasi rapizi# 5hiar aca a luat-o care"a cu asalt, poate in goana lui a si stri"it snopi sub el si o ata cu stri"irea lor a a ormit si el pe tot eauna# 3rin aceasta nu trebuie sa "a incetiniti lucrul "ostru, oar atat cit sa fiti cit e cit multumiti sufleteste, cintarin totul ce "a sta in fata, fiin repti si cu "oi si cu "iata "oastra si cu tot ce "a incon-oara# Eic$ pri"in totul si fiin repti, nu "eti mai ca ea in genunchi, oboriti e "inturi neprielnice, ci "a "eti uita spre minunatul far un e trebuie sa si a-ungeti, can impinsi e "intisor, can cu pasi "ostri si "a "eti "e ea incon-urati e hol a agonisita, pe care nu "a mai fi ne"oie sa o munciti "oi, oar "eti con uce pregatirea ei, bucurin u-"a e frumusetea, e parfumul si e bogatia ei# Depet$ lucrati cit puteti si a"eti incre erea ca nu "a "om lasa la -umatate e rum# &u schiopatati can "iata arata in trupul "ostru amaraciunea ei# (e cit sa schiopatati, mai bine "a o ihniti, capatin forte noi si luin instrumentele ce "i s-au at in fiinta "oastra pentru a esa"irsi lucrul ce "a sta in fata# ,sa "eti a"ea mai mult spor# 8ucrul facut tirit pe genunchi poate fi si el stri"it, nea"in calitatea orita si te poti -uli si tu pe genunchi, in urma carora sa ai suferinte gra"e# (e aceea, sfatul 'eu este sa pri"iti spre @ar, sa a"eti incre ere ca hol a este a altcui"a, iar "oi numai 0anga-ati0 s-o lucrati si 5el ce "-a anga-at are cu "oi un legamint facut, in fata caruia "oi nu puteti a inapoi, fiin atrasi e legea pusa peste "oi, a-utati fiin chiar e 5el care are 8egea, pentru ca muncitorii care sunt alesi sa esa"irseasca un lucru sunt cunoscuti e /tapinul lor ca pot uce la bun sfirsit lucrul anga-at# can hol a este mare-mare, esigur ca lucratorul se sperie si se gin este can o "a termina4 (ar /tapinul care stie cit poate sa uca un bun lucrator nu ii ofera mai

mult ecit poate sa uca si nu-si lasa el hol a neterminata# sunt apreciate si mult placute salturile unui lucrator cu ri"na mare, ar nu a-unge la capat, ca e pe rum e oboseala# Voi cautati cu pasi rari, ar siguri, incet, ar bine, sa urcati pe piscul ce "a sta in fata si care e pin it e "ulcani necunoscuti e "oi, pentru a-l nimici# ,cesti "ulcani insa sunt neputinciosi in fata ,celuia ce sta in "irful piscului+ 8a orice lucreaza omul, orice lucru inceput a o satisfactie atat lucratorului, cit si celui care ofera lucrul# sunt oameni care lucreaza la cite ce"a cu multa placere, iar la altele cu multa greutate sau chiar cu sila# Voi sunteti cei care lucrati pe = rumuri$ pe un rum mergeti spre hol a oferita e un stapin, lucru care "a a satisfactii si inaltari spirituale, pe alt rum mergeti spre un lucru care este oferit tot e acelasi stapin, pentru "iata "oastra, ar pe care il faceti cu sila# (esigur ca s-ar putea anula acel rum spre lucrul zilnic, ar acum, can nu "a gasiti nici la sfertul hol ei "oastre, nu puteti a"ea cre it in fata celor ce "-ar pri"i hol a, atat e lucrata, cit si cea prezentata# (e aceea, sfatul 'eu este sa mergeti paralel cu ambele munci, facan popasuri e o ihna atunci can simtiti ne"oie si intr-o zi se "or contopi cele = rumuri, pentru ca, marin u-se suprafata hol ei, nu puteti rezista la oua si /tapinul hol elor "a "a opri sa lucrati la cea mai "aloroasa# &a a- uiesc ca am fost inteles in felul cum am "orbit si e "rei sa ma intrebi ce"a, intreaba-ma+ "eor#e$ - ,m inteles, (omnul meu, si-ti multumesc+ 'i-ai raspuns tuturor problemelor pe care le prezinta starea mea# Iis"s H#is$%s$ - !i-am raspuns pentru ca ti le cunosc, pentru ca ma iubesti# (e aceea, ti-am si pus in fata o hol a bogata pentru ca '-ai iubit si 'a iubesti# !i-am at o raspun ere pentru care nu am gasit pe nimeni s-o implineasca# (e aceea ai incre ere in chemarea 'ea+ ,i incre ere in spri-inul at pentru ca Eu nu-mi "oi lasa hol a neispra"ita, fiin o hol a e o calitate in care se "or hrani miliar e e oameni, "eacuri e-a rin ul# @iti binecu"intati+ "eor#e$ - 3ot sa te mai intreb ce"a4 Iis"s H#is$%s$ - (a# "eor#e$ - ,m o orinta$ sa mi se comunice e catre cei care te-au cunoscut irect a e"arata !a "iata, cu anii petrecuti in Egipt, cu toata in"atatura pe care ai lasat-o celor ce !e-au cunoscut si inteles+ Iis"s H#is$%s$ - Bine, am inteles+ Va "a po"esti persoana care cunoaste cel mai bine "iata 'ea paminteasca# ,tunci can "eti ori, cereti si "a "eni persoana in icata# "eor#e$ - Iti multumim, (omnul nostru+ Iis"s H#is$%s$ - @iti binecu"intati si munca "oastra+ Bucuresti, 5 septembrie 1965 '%E**E TE%L7A*& &E .7A*&%) - alb luminos; - stratul VIII; 3rofun impresionat e acti"itatea parintelui 3ierre !eilhar e 5har in, e munca lui asi ua, tenace, cura-oasa si initial complet necunoscuta, e incercarile sale e a-si publica lucrarile 08e fenomene humaine0 si 08e milieu i"in0 si e a ocupa postul e profesor la 05ollege e @rance0, cerere a resata superiorilor sai si respinsa# Cn om care moare necunoscut, e.ilat si suspectat e erezie, e acei pe care el "oia sa-i lumineze$ (upa o atmosfera e respect si pretuire pentru nobletea acestui 0om-far0,

l-am chemat# Veronica$ - Il "a ### "ine### se apropie# 8-am salutat# 'ierre$ - In numele ragostei "oastre e munca, in numele aflarii a e"arului, in numele 'arelui 2u"ernator i"in, cu a carui incu"iintare am "enit la "oi, fiti binecu"intati, iubitii mei fii si prieteni+ Veronica$ - ,re aceeasi imbracaminte ca si /iu Barta, 7risostom si ceilalti### ,lb, cu capul escoperit, cu san ale romane### Emana in el o lumina, o liniste, o bucurie### E ra ios, zimbeste tot e un zimbet### "eor#e$ -/pune, parinte !eilhar , cum pri"esti acum eforturile tale in "iata paminteana si intreaga ta "iata in general4 !e-am chemat sa te cunoastem, sa ne spui care au fost rezultatele stra aniilor tale, prin ce locuri esti si cum petreci4 'ierre$ - Iubitii mei fii si prieteni+ ,m "enit pe pamint ca oricare muritor# ,m "enit posesor al unei zestre pe care am a"ut-o in alta lume si care m-a silit prin interme iul /tapinului tuturor zestrelor s-o a incesc, sa-i "a coloritul, sa-i simt parfumul si gustul# '-am coborit in sufletele oamenilor, in tainele naturii, in emotiile transeelor, am ratacit printre oameni care nu cunosteau pe (umnezeu la care noi ne inchinam ar la care am gasit cinste, la care am gasit o esa"irsita corectitu ine si prin care am inteles cum trebuie sa fie 0omul0# ,m cules ca o albina polenul tuturor florilor, l-am prelucrat nu cu a mea putere, ci cu 8umina care ra ia in 8umina (i"initatii# ,m lucrat, a e"arat, cum ati citit### la intuneric# (esi a"eam posibilitati mult mai fa"orabile ecit a"eti "oi astazi, regret ca n-am facut mai mult# can a-ungi in locuri pe care nicio ata mintea ta nu le-a banuit si n-a putut sa le priceapa, ochiul tau nu putea sa le "a a, numai inima le simtea can se ri ica in orurile ei# Eic$ - can a-ungeti acolo, regreti e lucrul pe care l-ai a"ut ca nu l-ai culti"at cu mai multa sirguinta# 'ustrarea si regretul "ine atunci can posibilitate ai a"ut, ar ca un muritor ai cazut sub po"ara "ietii pamintene, sub po"ara trupului muritor# , esea, ca erile "in si in cauza singuratatii si a tristetii, care e legata e trupul muritor# Bine este ca omul sa nu fie singur in lucrul lui, in gin irea lui# (ar nu toti au acea binecu"intare e a se spri-inii ca oi stilpi, unul e celalalt### ,m lucrat tot ce am simtit, tot ce am "azut, nu cu ochii pamintului, ci cu ochii spiritului, cu simtul care nu a murit, ci oar sa mutat la locul lui# /imturile care sunt legate e "iata noastra paminteana nu trebuie espartite# (e foarte multe ori a-uta fiinta spirituala sa se inalte, ar can e treaz simtul spiritului in fiinta ta umana, atunci iti prezinta ca o carte eschisa lucruri nebanuite, taine necunoscute# 5a om pamintean, am suferit enorm pentru neintelegerea lucrului meu### (ar aca nu m-as fi frecat e suferinta, n-ar fi stralucit lucrul meu upa apusul "ietii pamintene### ,m inchis ochii in urerat ca nu mi-am "azut fructul copt, pus la locul lui### 8-am lasat in sera, nu in lazi, nu intre oameni, ar n-am incetat a-ungin la 5el care mi-a zimbit si mi-a gonit toata tristetea mea mi-a "estit prin zimbetul 8ui triumful muncii mele - nemurirea mea intre cei muritori# '-am inchinat, zican u-I ca 8ui i se cu"ine cinstea si nemurirea, ca binecu"intarea pe care El mi-a at-o sa o ea si celor pe care atat e mult am "rut sa-i a-ut sa-i luminez# ,m inchis ochii fericit, ucan u-ma cu mintea la micutul bob care, putrezin in pamint, rasare firul care a spic cu boabe multe# ,m intilnit aici frati care la fel au muncit, poate mai mult ca mine si nu au fost intelesi# &u au fost intelesi intre semenii lor in cauza unui uh ce stapineste omenirea, pretutin eni si nu toti, in orice clasa ar fi$ ri icarea unuia asupra celorlalti# ,bia can nu mai au in fata omul, abia atunci ii "a roa ele, sau mai bine zis cel care a plecat, a"in lumina si bunatatea aceea in fata careia s-a inchinat, "ine si isi lumineaza si-si roureaza hol a pe care a lasat-o

ne esa"irsita si fie ca isi pune un altul care sa-i culti"e mai eparte si sa esa"irseasca lucrul, fie ca sufla cu orinta esa"irsirii cui"a si asa nu ramine nimic ne esa"irsit# ### ### ### ### ### (aca @iul 8uminii nu a fost inteles si iubit### cum o sa fie intelesi micii 8ui lucratori+4 5a sa-ti "ezi in "iata paminteana hol a strinsa, pusa in hambarul bucuriilor, si apoi ata spre folosunta celor insetati si infometati, asta ar insemna ca acel muritor a primit mult har si a fost fa"orizat sa guste chiar in "iata paminteana in ulcetile biruintei, in numele si sub egi a 5elui pe care l-a slu-it# 3ri"iti in urma, ragii mei, si o sa "e eti ca niciunul in cei care au a"ut in miinile si mintea lor instrumentele patrun erii, ca acestia nu au reusit sa-si "a a munca lor la locul ei e cinste, nu s-a lasat pina nu si-a pus urmasi sa-i esa"irseasca munca lui inceputa# /e zice$0@erice e el, ca a trecut sa se o ihneasca can aterminta cu "iata pamintului0# Ei ar ce se intimpla4 (e abia atunci, can ai putere e a patrun e cu usurinta si e a "e ea lucrurile clare, eabia atunci nu ai astimpar si aluneci cu binecu"intarea 'arelui 2u"ernator (i"in pe bila aceasta sa-ti cauti omul potri"it muncii tale, pentru a-ti esa"irsi ceea ce tu ai trasat, ceea ce tu nu ai terminat si poate ceea ce tu n-ai "azut estul e clar### Veronica$ - 3arca sta si gin este### cu capul plecat### 'ierre$ - (a+ /i "oi### si "oi sunteti niste lucratori care "-a gasit tot cine"a insetat e asi satisface orinta e a-si esa"irsi lucrul inceput# V-a crescut, "-a in"atat, "-a chemat si "-a aratat ceea ce trebuie sa faceti, "-a soptit si "-a sopteste### &u toti au lucrul la fel# 8a unul mai greu, la altii mai usor### Cnul are un climat fa"orabil, altul o uce mai greu### ar nu a inapoi+ &u a inapoi nu ca nu "rea el, e chemarea, e anga-amentul facut intre oua fiinte, intre oua lumi# Cnul e cu munca, altul cu esa"irsirea# &u se lasa pina nu-si "e e hol a pusa la locul ei# 'unca "oastra e necunoscuta si nici nu trebuie cunoscuta pentru ca s-ar asemana intocmai can o mama incepe sa ea copilului e 1 an carne fripta, care l-ar ineca si poate chiar l-ar pier e# 5ine ar a la i"eala munca "oastra si-ar pier e copilul si l-ar plinge### 5opilul e ceea ce pro uceti "oi# 5opiii tuturor oamenilor uita pe parintii lor# 5opii pe care ii creste un astfel e parinte traiesc in "eac si-i tine pe parintii lor mereu tre-i in amintirea lor# 2ingasia unui copil face "iata fericita si frumoasa care se bucura e orice gest al lui# 5opiii pe care ii nasc parintii prin prin con ei si hirtie, e multe ori le a uce surghiun, suferinte si lacrimi si chiar trintire in a inc, ar ei sunt neiertatori pentru acei ce s-au ri icat asupra lor, isi inalta parintii lor pe cele mai inalte si esa"irseste piscuri si a semnalul sa pri"easca bunatatea si frumusetea in care au iesit ei# can te "ezi ri icat e propriile tale miini sa e miinile ,celuia care ti-a umplut gin irea ta, care ti-a imbogatit pri"elistea, atunci te pierzi ca un fir e nisip intr-un ocean e bucurie, ocean e fericire peste care soarele nu mai apune nicio ata### ### ### ### ### ### ### "eor#e$ - ,i putut gasi pe cine"a caruia sa-i transmiti orul tau e a-ti esa"irsi lucrul4 'ierre$ - (a, am gasit si nici nu as fi a"ut liniste# 5el pe care l-am gasit face parte chiar in ucenicii mei, intre aceia care mi-au cunoscut stra ania, in care am turnat ri"na si in rasneala pe care am a"ut-o si can incep sa "orbesc prin el, nu mai este el, ci eu, omul in lumea un e ma gasesc acum, cu fortele e aici, cu cura-ul e acum si cu in rasneala pe care n-am a"ut-o in "iata paminteana si asa incep sa eschi a si altii, si altii ochii sa inteleaga si fiin hol a mare, este a-utata e multi# "eor#e$ - 5el pe care l-ai gasit te-a prins in "iata4

'ierre$ - (a, este chiar intre fratii mei iezuiti# "eor#e$ - Degreti cum"a ca n-ai luptat mai mult ca sa birui4 'ierre$ - &u as fi a"ut puteri suficiente pentru ca cei in -urul meu erau mai slabi ca mine si m-as fi "azut ca un copac transplantat intr-un loc in altul si eu nu cre eam, nu "e eam si nu puteam sa supra"etuiesc, stiin u-ma smuls intr-o gra ina si plantat in alta parte# "eor#e$ - !e temeai e e.comunicare4 'ierre$ - (a+ &-as fi mai putut supra"etui, nu m-as mai fi putut gin i, simtin u-ma iesit e sub un acoperis in care cre eam ca ma apara e "inturi si ploi# ,ceasta suferinta a umilirii mele, a supunerii si a incre erii oarbe in ascultare nu mi-a stirbit frumusetea care ma astepta sa ma imbratiseze# /igur ca cura-ul si in rasneala este un marira-, ar nu toti sunt martiri# 3ori pleca pe un rum, un e stii ca te asteapta coroana nemuririi# &eincre erea in puterea ta sau chiar teama te intoarce inapoi si cazi intr-o rusine totala# Eu m-am temut sa nu ca in aceasta rusine si am lasat ca totul sa "ina peste mine si sa treaca mai eparte, lasin sau nelasin urme### "eor#e$ - &u regreti ca n-ai infruntat ostilitatea cu care te-a intimpinat oficialitatile catolice4 'ierre$ - &u as fi putut face mai mult# (impotri"a, prin tacerea mea, au crescut oamenii ce a orau pe (umnezeu# (aca m-as fi rezol"at as fi facut = cete$ unii care ma a mirau, altii care ma osin eau# /a stii ca am ramuit toate, fiule+ /i am gasit ca mai bine este sa pleci capul si sa lasi sa treaca ceea ce este at sa treaca### Eu n-am "enit cu puteri neobisnuite si nici cu forte ca sa stapinesc sau sa omin# ,m fost un om simplu ca toti ceilalti care m-am supus legilor si obligatiilor ce le a"eam# "eor#e$ - @ii atat e bun si ne arata baza spirituala+ Veronica$ - ,lb tot### luminos# 'ierre$ - Iubitii mei fii si prieteni, ma gasesc intre fericitii muritori care nu numai pentru ei au trait in "iata lor, ci mai mult pentru altii# 'a gasesc in locul e o ihna, fericire si intensa acti"itate, locul care se numeste 5erul VIII, un e ma simt fericit si ma inchin /fintilor mei 3arinti, care si acum sunt acti"i si tin legatura cu fii pamintului, pentru ca energia in ei, atat in "iata paminteana, cit si acum, este e o forta nebanuita si face priza cu acei pe care i-a gasit apti pentru lucrul si esa"irsirea unor misiuni### sau mai bine zis pentru prezentarea tainelor pe care nu au a"ut timp sa le cuprin a in "iata paminteana, iar acum isi eschi e cartea orintelor lui si-i pune sa citeasca si sa prezinta pe acei cu care a facut contact si legaturi# Cnul in marii ostenitori in fata caruia m-am inchinat si in "iata paminteana si acum ma inchin cu respect este acel ce a fost numit Ioan-2ura e ,ur- sau 7risostom# Cmiliti-"a, si in umilinta "oastra inaltati-"a ca "-ati facut priza lui, in care si-a fi.at firul e legatura, imbogatin u-"a cu puterile patrun erii# "eor#e$ - 3oate ca este un raspuns la niste oruri care ar in mine# 'ierre$ - &u ar ar e aca n-ar aprin e cine"a in care clocoteste focul orintelor### !rebuie sa stiti ca oamenii paminteni sunt intocmai ca niste prize care primesc contactul, fie cu oamenii care intro uc prin fire lumina, fie cu acei care intro uc curenti ce-ti ar aparatele si te arunca in intuneric# &u e.ista sa nu fii priza cui"a+### epin e cui te-ai facut priza# 3oti s-a simti si poti sa n-o simti, ar can nu o simti inseamna ca instalatia e prost facuta# 'arele Instalator este cel care numai cu o pri"ire a esa"irsit-o# 3ot fi fire proaste se pot ar e### nu instalatorul este e "ina, ci proprietarul care "egheaza asupra instalatiei# Veronica$ - ,m uitat sa "a spun, ca pe spirit are si potir si triunghi###

"eor#e$ - 3arinte, "rem sa-ti "e em iferentele e luminozitate intre penultima "iata si cea e acum+ Veronica$ - (a+ &u mai e luminos, e alb fara triunghi, ar are potir### "eor#e$ - Vrei sa ne spui acum, parinte, ce-ai acti"at in "iata anterioara4 'ierre$ - (e cite ori mi-a uc aminte, stiu ca am fost un muritor e rin in prea-ma Egiptului, lucrin imbracaminte pentru preoti si oameni e rin # (in ceea ce cistigam opream strictul necesar, restul in la cei mai lipsiti ca mine si traiam in bucuria lor# "eor#e$ - /i in ce strat ai intrat4 'ierre$ - In VI# Veronica$ - 7ai, ca am obosit### ,m rostit salutul e incheiere, orin u-i esa"irsirea celor pe care in trup fiin nu le-a putut realiza# Bucuresti, 1: septembrie 1965 *%.7A*& 8A")E* -alb mat, gitul si umerii alb eschis; -stratul V; 8a =9 e ani, scria Pagner$ 03entru ceea ce eu "oi compune, nu "or fi nici solisti care sa poata canta, nici public ca sa inteleaga0# Este unul intre marile genii ale omenirii, care a creat probleme criticilor, in cauza marilor para o.uri intilnite in conceptia lui Pagner, care a o opera unitara, comple.a, poli"alenta# /iegfri , eroul sau preferat, e un om liber in a e"aratul inteles al cu"intului, cu o "igoare interioara catre care insusi Pagner nazuia# /iegfri in aparenta este un pagin, in esenta insa nu putem spune ca e un catolic, este un "iteaz, cu toate "irtutile proprii unui "iteaz# !emperamentul sau arzator, orinta sa plina e pasiune e a trai, e a fi fericit, il fac sa para a fi optimist si pagin# 3e e alta parte, a incirea in sine insusi il fac sa fie tenebros, plin e mister pina la istrugatoarele starii e pesimism pe care i le strecoara "iata prin cru ele ei e"enimente care uneori il coplesesc# !oti eroii lui Pagner cauta rumul a e"aratei fericiri, sensul "ietii, rumul sla"irii# !oti aproape sunt niste oprimati e niste estine complicate, grele, implacabile# (estinul ca un -ug atirna e gruma-ii falnicilor sai eroi pentru ca el insusi lupta cu propriul sau estin# 8ohengrin este insusi Pagner, care se simte izolat si neputincios in mi-locul unei societati re use intelectual si ostile# Pagner e tratat e critici ca un sarlatan si esconsi erat, nefiin lasat sa-si puna in scena operele lui# sunt moti"ele care il etermina sa ia parte la re"oltele in 19;9, sa fuga apoi in El"etia e teama unei con amnari# /ub influenta lui @euerbach, e"ine ateu si anticrestin, pentru ca /chopenhauer sa-l puna pe pozitie pesimista# /i moti"e reale e.istau$'ina, sotia lui, il acuza e egoism, ca istruge "iata unei femei prin "isele lui politice si artistice irealizabile# Dupe relatiile cu ea, pentru ca niste prieteni ai sai in Eurich, -l si -na Pezen oF sa-i ofere ospitalitate si prietenie# 5urin insa, intre -na Pezon oF si Pagner se aprin e tumultuos flacarile unei iubiri pasionate# Pagner, pentru a e"ita o 0nerozie0 pleaca sfisiat# ,cestea sunt cite"a in numeroasele sale rame pe care le traieste se care -ustifica climatul in !ristan si Isol a$ moartea ca singura iesire in impas# !oata "iata i-a fost o lupta, ar nicio ata nu s-a at batut# 06, bunul meu prieten -ii scrie Pagner lui 8iszt- arta nu e pentru mine ecit un e.pe ient ca sa uit ezastrul meu; atat si nimic mai mult0#

In masura in care oamenii au inteles spiritele superioare, in aceasi masura au fost intelese si operele si "iata lui Pagner# In zilele noastre s-au escoperit stele atat e luminoase incat epasesc pragurile e sensibilitate oftalmica si nu se pot "e ea# &umai marile ra io-receptoare le-au putut preciza locul, upa irectia ra iatiilor pe care le emit ciu ate stele### 8-am chemat# Veronica$ - , "enit### e imbracat in pinze albe-galbui, infasurate pe corp ca la romani; capul escoperit, parca se uita un e"a linistit### 8-am salutat# , intors capul brusc### 8a#ner$ - Va multumesc e in"itare si rog pe ,cela in numele caruia m-ati chemat sa "a ea tot ce oriti+ (e ce m-ati chemat4 "eor#e$ - (in ragostea pe care o a"em pentru tine, in pretuirea lucrarilor tale, in orinta e a-ti cunoaste parerea espre eforturile tale pe care le-ai facut pe pamint# !eam chemat pentru a-ti cunoaste rezultatele eforturilor, locul si inaltarea### >!acere?# 8a#ner$ - 5it pri"este lucrarile mele, nu mi se cu"ine nimic eoarece toata atentia si pretuirea se cu"ine 5elui ce a at# Eu numai am implinit si ca rept rasplata a acestei supuneri in ucerea la bun sfirsit, mi s-a oferit loc e cinste, un loc un e ma simt e.trem e bine, care se numeste 8ocul @ericitilor in V# In cu"inte nu pot sapune cit e bine ma simt, asa ca inalt lau a si recunostinta ,celuia caruia a "iata in perfecta "iata, un e nu ai ecit bucurii, liniste si fericire# (ragostea pe care o au pamintenii pentru operele lasate in urma, esigur ca are in sine ceea ce e prielnic pentru bunul contact cu frumosul si armonia inaltarii# 8ocul in care stau eu scapa escrierilor in cu"inte, iar petrecerea in locurile acelea se confun a cu o nesfirsita muzica pe care o ascult, pornin in atingerea frunzelor arborilor si tot asa faurin in capul meu coruri si orchestre pe care le e"oca intreaga natura# Imi fac si intrumente, mi le fac singur in ceea ce ma incon-oara# ,ici nu mai e istanta intre orinta si implinire# (orinta insasi face sa se prezinte obiectul# "eor#e$ - 5um sunt, ce fel e instrumente4 8a#ner$ - &u prea au asemanare cu cele e pe pamint# "eor#e$ - &u "rei sa ne arati unul4 8a#ner$ - 5e rost are sa "a arat4 &u sunt in posesia mea# 8e folosesc si le au# "eor#e$ - 5ui4 8a#ner$ - 5elui ce mi le prezinta# "eor#e$ - /e prezinta "reo persoana si le ofera4 8a#ner$ - (a, se prezinta cei ce ne ser"esc# "eor#e$ - /pune-mi, te rog, cum stai4 ,i casa4 8a#ner$ - &u, casa n-am# (ar nici nu se simte ne"oia# ,"em insa tot ce ne trebuie# can o sa cercetati, o sa "e eti ce a"em si cum stam+ "eor#e$ - 3oti sa ne arati locul tau4 8a#ner$ - &u, nu pot# "eor#e$ - (iscul tau l-ai gasit4 Este cu tine4 8a#ner$ - (a, ea ma atras# "eor#e$ - !e rugam sa incerci sa ne-o arati in ecran+ 8a#ner$ - &u pot+### "eor#e$ - Incearca, te rugam### Veronica$ - /e roaga cu minile incrucisate### acum reapta o lasa in -os### apare ca un o"al ecranul cu cine"a foarte neclar### poate se clarifica# Pagner se uita la ecran concentrat### 8a#ner$ - ,propie-te+

Veronica$ - Ecranul a "enit foarte aproape si e foarte clar se "e e bine o femeie ca la A5 e ani, imbracata cu ce"a alb, ca un stihar, cu parul pina la umeri# @igura ra ioasa, "esela, luminoasa### "eor#e$ - 5um te numesti4 3emeia$ - 8uiza# "eor#e$ - ,i fost pe pamint in timpul lui Pagner4 Luiza$ - Inainte e a pleca, am auzit e el# ,"eam o neobisnuita atractie pentru numele si operele lui# 8e imteam ca o hrana, ca tot ceea ce poate fi mai comple. pentru mine### &u am a"ut sot in "iata, am fost misionara in Italia### nu calugarita### o comunitate care se ingi-ea e e ucatia copiilor si a-utorarea saracilor### "eor#e$ - ,i trait mult4 Luiza$ - (in cite mi-a uc aminte, a"eam ;9 e ani# "eor#e$ - Vrem sa-ti "e em culorile spirituale# Veronica$ - E un alb in = nuante-pieptul este alb curat, eschis, e la piept in -os un alb mai mat### "eor#e$ - Iti multumim+ ,rata-ne si tu Pagner baza ta spirituala+ Veronica$ - ,re alb mat pina la git# 2itul si umerii un alb eschis### are si un triunghi+ (e ce oare4 5um ai obin it triunghiul4 8a#ner$ - 5onlucrarea cu (i"initatea+ "eor#e$ - 5um socotesti ca a fost conlucrarea ta4 8a#ner$ - 5eea ce am facut au fost transmise, le-am "azut, le-am ascultat si le-am esa"irsit# "eor#e$ - &u prea te stiu bisericos in cele citite+ 8a#ner$ - (a, n-am fost, ar ca sa primesti ceea ce tu nu ai gin it "reo ata, nu inseamna sa fii neaparat bisericos+(aca as fi fost, sigur n-as fi putut face nimic+ "eor#e$ - (ar prin ce crezi tu totusi ca ai putut sa beneficiezi e a-utorul i"in prin conlucrare4 "eor#e$ - !e-ai rugat4 8a#ner$ - &u+ ,m orit, am simtit, am ascultat si am lucrat# "eor#e$ - /i religia4 ,i consi erat ca nu e pentru tine4 8a#ner$ - &u### ar n-am simtit atractie# In ce m-am simtit bine, in aceea am stat# ,s fi putut sa fiu atras e ea si sa nu simt### sa fiu la numar### 6mul trebuie sa se lase us acolo un e simte ca nu este inselat e multumirea sa sufleteasca pentru a putea lucra liber si fara complicatii# ,tractiile sunt multe si e multe feluri, ar tu, fiin constient, trebuie s-o alegi pe aceea care simti ca nu te incurca si-ti a "iata# "eor#e$ - 5rezi ca religia te-ar fi incurcat4 8a#ner$ - 3oate a, poate nu, ar aca nu am simtit nimic pentru ea### "eor#e$ - 5u cine esti in relatii mai strinse in stratul tau4 8a#ner$ - 5u toata lumea la fel+ Eu am 0parfumul meu0 cu mine, care ma imbata simi este totul prin el sunt toate placute si frumoase### 'a refer la 8uiza### "eor#e$ - /i aca n-ar fi ea cu tine4 8a#ner$ - ,s fi ca un insetat, ca un neimplinit, intr-o permanenta cautare### asa cre , cel putin### "eor#e$ - @ii bun si spune-ne cite calatorii ai mai facut pe pamint4 8a#ner$ - (in cite stiu, numai una### &u-mi amintesc# /tiu oar atata- ca am fost in prea-ma lacului 2henizaret, in ime iata perioa a upa "enirea lui 7ristos si am murit la a inci batrineti, in"atin copiii# ,sa am a-uns in IV, "enin tot in IV# "eor#e$ - /i mai inainte n-ai mai fost4 8a#ner$ - &u mai stiu###

"eor#e$ - Iti multumim pentru toate+ Veronica$ - 'i-ai parut cam tacut### Esti trist cum"a4 8a#ner$ - ,sa mi-i felul+ 2in esc mai mult e cit "orbesc+ Bucuresti, 19 septembrie 1965 SE*"7E% *A74A)%)-V - alburiu cu triunghi; - stratul VI; I-am "orbit lui Veronica espre "iata lui Dahmanino" si am pus la piF-up placa ce o a"eam cu concertul nr# = in (o minor# 8-am chemat pe fon ul primei parti a concertului# Veronica$ - , "enit+# # are un aer e superioritate### 8-am salutat# *ahmaninov$ - In numele ,celuia care m-ati chemat, "a multumesc si-8 rog sa "a ea tot ce-o cre e ca "a e e folos+ Va multumesc ca m-ati chemat si stiu ce "reti### >Dahmanino" tacea### se auzea in sufragerie clar ez"oltarea temei in prima parte a concertului?# "eor#e$ - ,uzi muzica concertului tau4 *ahmaninov$ - !raiesc in ea si ma inalt+ "eor#e$ - /i acum4 *ahmaninov$ - /i acum### nicio ata posibilitatile pamintene nu pot satisface orintele spirituale, orintele e "irfuri, orintele care sclipesc ca cele mai luminoase stele pe piscurile i"initatii, e un e e fapt si "in# 6mul pamintean e inun at e orinte, ar numai acelea e inalta si-ti a satisfactii si multumiri, care se inscriu in marele torent al "oii i"ine, al 'arelui 2u"ernator al intregului uni"ers# E frumos ce se au e, ar incolo e mai frumos### "eor#e$ - /imt in muzica ta un or a inc si ureros+ *ahmaninov$ - (a# /tiam ce "ine, stiam cum "oi sfirsi si apoi### acesta am fost+ 6arecum, am plecat multumit e cele ce am facut# ,s fi putut a mai mult, ar nu s-a putut# @iecare a la timpul lui si mai ales can ai putere sa "ezi pina in a incul oamenilor si can "ezi haosul si mizeria care clocoteste, ### iti taie orice aripi, orice a"int si nu mai poti a nimic### (e aceea, nu am putut face mai mult# ,m inteles si am patruns prea mult ezastrele celor in -urul meu, escompunerea celor ce li se spun semenii mei### ,cum insa pot cinta liber, in rin cu fratii mei, laolalta cu arborii, cu frunzele lor### >/e au e partea a oua in concert, splen ita fraza a pianului in ialog cu flautul?# *ahmaninov$ - 3utin efort in lumea paminteana poate a"ea un efect neasteptat, can acest efort e facut pe inalte piscuri spirituale# Veronica$ - Iti simt aerul superior, esti printre fericiti# *ahmaninov$ - (aca simti, asa este+### 'a numesc fericit printre fericitii asezamintului VI# "eor#e$ - Vrei sa ne arati baza spirituala4 Veronica$ - ,lb alburiu### aproape alb curat si un triunghi pe care nu l-am mai "azut### Vrei sa ne spui ce inseamna4 *ahmaninov$ - ### ca ceea ce am facut nu am facut singur, ci prin cei ce "eneau si ma faceau sa pot asterne pe hirtie semnele unui limba- pe care si "oi atat e mult il in ragiti# "eor#e$ - Esti bun sa ne spui ce calatorii ai mai facut pe pamint4

*ahmaninov$ - ,m mai fost o ata - profesor; ma ocupam mult cu tra uceri, eram in tara Domei "echi, nu mai stiu pe timpul carui imparat# Era un imparat cru # Eu nu am a"ut e suferit# ,m a-uns in IV si "enisem in V# "eor#e$ - 5u oameni in alte planete te-ai intilnit4 *ahmaninov$ - &u am luat seama# ,ici toti sunt una# Eu mai ales sunt cam "isator### ,bia am "enit# "eor#e$ - ,i aproape =: e ani e can ai plecat+ *ahmaninov$ - sunt totusi putini ani# Eu simt ca ma pier in toate splen orile care ma incon-oara# "eor#e$ - 5inti acolo la "reun instrument4 *ahmaninov$ - &u### cinta natura### (oresc si ea cinta, satisfacan u-mi orice orinta; aici natura nu-i ca pe pamint, e ca si noi, in aceeasi substanta, supusa insa omului, slu-in omului orintei lui### "eor#e$ - 5u Beetho"en te-ai intilnit4 *ahmaninov$ - (a, si cu altii### ati orit sa chemati un bun prieten al meu si ati amanat pe upa-amiaza; e cu mine, ne intilnim eseori# >Intr-a e"ar, orisem sa iscutam cu Bach si am aminat pe upa-amiaza?# ,cum "a parasesc, orin u-"a pacea bucuriei lumii e un e "in+ Bucuresti, 19 septembrie 1965 9-7A)) SE,AST%A) ,A.7 - alb mat; - stratul V; Veronica$ - (a+### a "enit# 8-am salutat# ,ach$ - In numele ,celuia prin care m-ati chemat la "oi, cu al 8ui har, cu a 8ui putere, fiti si "oi binecu"intati, ragii mei+ In linii mari, imi cunoasteti "iata paminteana# ,m luptat ca orice muritor in care clocoteste anumite oruri si ar e in el niste chemari, in cauza carora nu se linisteste pina ce nu le esa"irseste### Veronica$ - /tii ce-i interesant4### ca apare cam batrin cam e 6:-65 e ani, are pe el o toga, parca in lina alba### &-as putea spune ca are barba, are totusi un mic cioc### parul lins peste cap, scurt, alb, ochii insa foarte "ioi, e.presie e bunatate, om e pace a incit in el, omol, trasaturi line### ,ach$ - !oata "iata mi-a fost o permanenta acti"itate si inca nu am at atat cit simteam, fiin atras si e obligatiunile care ma sileau sa le iau in seama pentru cei in -ur# ,ceasta se atoresti bunilor mei inaintasi si ascali pe care i-am i"inizat si rugat ca pe niste sfinti sa-mi ea in puterile lor, in stiinta lor, in tezaurul lor muzical# 2asin u-se in lumea spiritelor, a"in puteri epline si libertate totala, mi-au at estul# 'i-ar fi putut a si mai mult, ar eu nu am putut primi in cauza raspun erii familiale, familie pe care o iubeam tot atat e mult ca si muzica, ar care m-a ingreuiat in urcusul meu### ,m i"inizat familia, ar can mi-am at seama e pie icile ei, m-am inclinat cu fruntea la pamint in fata acelora care s-au sacrificat numai pentru arta ce clocoteau in ei si striga sa fie ata la lumina# Eu nu am a"ut posibilitati prielnice si as fi putut a mult mai mult ecit am at# ,ltii, prin lipsuri si neintelegeri, au at foarte mult si intr-o "iata scurta au at mai mult ecit am at eu### sunt multumit ca totusi nu am trait egeaba pe pamint si in frumusetea armoniilor am e.primat frumosul i"in pe care l-am tra us in melo iile maestrilor ce nu au atins globul pamintesc# /in alaturi e frati e-ai mei# &e sfatuiesc si cre em ca am fi putut

a mai mult# &e multumim insa cu ce am facut si spunem$ ceea ce nu am reusit noi, sa toarne 'arele 5reator in altii care se ri ica in locul nostru# "eor#e$ - 5u cine mai esti4 ,ach$ - Eu sunt in V, merg in VI cu anumita chemare# In VI merg la chemarea fratilor ce ma iubesc mult# /tau cit "reau, ma bucur cit "reau, ar sunt musafir### &atura in VI are o oarecare chemare si orientare pentru muzica si poti s-o in rumezi si s-o organizezi prin orinte in a caror miscari sa iasa splen ite coruri# 'ulti ma cre ca locuitor al cerului VI, stau foarte mult printre ei, ar locul meu e in V# "eor#e$ - &atura in V nu raspun e la orinte muzicale4 ,ach$ - &u# ,re farmecul si frumusetea ei, fara insa ca sa raspun a orurilor muzicale# "eor#e$ - (ar tu ai "reun instrument la care sa cinti4 ,ach$ - (a# 'i-am facut eu ce"a asemanator pianului, ar mult mai a"ansat, mai perfect# "eor#e$ - /i in ce material este4 ,ach$ - &u stiu ce sa "a spun### in tufane### "eor#e$ - 3oti sa-l a uci aici4 ,ach$ - &u, nu raspun e# /ta nemiscat# can "eti "eni la noi am sa "i-l arat# "eor#e$ - /i cum stai in locul tau4 ,ach$ - ,m tot ce-mi trebuie# 3e pamint se spune ce"a ca un bal achin sau mai bine zis un chiosc urias, cu "egetatie foarte bogata# E ca un salon mare, cu canapele si i"ane si cu lumini care sunt atirnate pentru a crea un climat cit mai bun si mai prielnic# "eor#e$ - ,i in acei ce ser"esc4 ,ach$ - ,m si un copil e-al meu cu mine# 8-am a"ut pe pamint, ar nu ma ser"este# &oi nu a"em in cei ce ser"esc# "eor#e$ - (in ce strat incep spiritele sa aiba slu-itori4 ,ach$ - /i aici unii au in cei pe care i-a miluit, la care se imbulzesc ca sa-i slu-easca si unii care sunt singuri# Ve eti, eu am fost numai pentru familia mea pe nimeni# ,ltii au, ca si-au facut# "eor#e$ - ,i iscul tau cu tine4 ,ach$ - &u, sunt singur+/i cre ca e pe pamint pentru ca simt atractie pe pamint# 5e curioase sunt legile acestea### /a iubesti si totusi sa nu fie al tau# 'a gin esc la a e"arata mea insotire, ar n-am aici pe nimeni### si totusi pe pamint am iubit si am fost cre incios insotirii mele# "eor#e$ - /tiu ca pe pamint ai iubit mult pe cea e-a oua sotie, ,na 'ag alena# 5e stii e ea4 ,ach$ - E in IV# !otul s-a sfirsit ca un fum ce ispare in amurg# &u m-a insotit nimic in ragostea mea# /pune in Biblie$ 05e a unit (umnezeu, omul sa nu esfaca0# ,tunci e ce nu te-a unit cu a e"arata ta parte, cu bucuria sa se prelungeasca in "esnicie4### "eor#e$ - Esti nelamurit si tu, asa-i4 ,ach$ - (a# Veronica$ - 3are trist### plin e nostalgie# "eor#e$ - ,i mai "rea sa "ii pe pamint4 ,ach$ - &u+ "eor#e$ - !u esti plecat e mult e pe pamint; iscul tau n-a fost cu tine nicio ata4 ,ach$ - Ba a, a fost e = ori plecata si acum e a treia oara pe pamint# "eor#e$ - /i tu nu ai mai fost e atunci4

,ach$ - Eu nu# Ea insa este un spirit foarte acti" si cu multe fa"oruri in partea i"initatii$ este trimisa pe pamint pentru a esa"irsi i"erse misiuni# &u stiu in ce tara se gaseste# ,tat stiu - ca e pe pamint+ Eu sunt in V intre fericiti, ar nu am puteri epline cum au altii# Vezi - aici sunt gra e unii se pot uce in anumite misiuni, trimisi e cei mai e sus, pentru cei e pe pamint# "eor#e$ - 3lecarea sotiei cum a fost4 , trimis-o cine"a4 ,ach$ - &u - a fost atrasa+ &ici nu stiu can "ine, fara sa stii un e# 5u a e"arat, ragii mei, tainele acestea sunt e nepatruns, ar aca le iei cu binisorul, "ezi ca toate au un rost si nu este nimic intimplator# "eor#e$ - ,i putea sa ne arati chioscul tau in care stai4 ,ach$ - &u, ragii mei# "eor#e$ - 5u cine te mai intilnesti acolo4 ,ach$ - 5u Vi"al i, cu Bu.tehu e, care-s tot in V si cu 'ozart, cu care m- am intilnit in VI# I-am multumit lui Bach pentru iscutie si a plecat# Bucuresti, == septembrie 1965 8-L3"A)" A4A&E+S 4-/A*T -alb cu triunghi; -stratul VI; Vrem sa chemam acum pe 0 i"inul 'ozart0, a carui copilarie a fost atat e pro igioasa, incat constituie una in cele mai e"i ente o"ezi a unui talent cu care a "enit sa uimeasca, sa incinte si sa entuziasmeze pe cei ce-l ascultau# Este cunoscuta a olescenta sa pina la casatoria sa cu 5onstanze ca plina e succese si e buna stare materiala, ca prote-at al printului arhiepiscop e /alzburg pentru ca upa aceea, pina la prematura sa moarte, 'ozart sa nu mai poata scapa e mizerie si e nesfirsitele probleme e intretinere pe care nu le mai putea rezol"a# Ingroparea sa este o po"este zgu uitoare# /otia bolna"a trebuia sa "egheze la capatiiul lui, "remea afara e"enea in ce in ce mai apriga# 5ei citi"a prieteni care "oise sa-l con uca la groapa nu a-unsesera# /ingura, Bonstanze, fara posibilitatea e a-i cumpara un loc in cimitir, fu ne"oita sa-l lase intr-o groapa comuna# 'ai tirziu, 'ozart fu cautat printre nenorocitii cu care fusese ingropat# &u a mai fost gasit+ Veronica$ - (a, "ine### se apropie### se face in ce in ce mai mare# E aici# "eor#e$ - In numele 3arintelui 5eresc, fii binecu"intat, ilustre maestru al muzicii+ 4ozart$ - In numele ,celuia prin care m-ati chemat sa "in la "oi, fiti si "oi binecu"intati, bunii si ragii mei prieteni+ ,m primit anuntul ca "oi "eni la "oi inca in clipele can "orbeati espre "iata si sfirsitul meu# , miratia "oastra, ragostea "oastra pentru mine mi-a atins inima, m-a facut atent sa pri"esc spre "oi# ,m pri"it si am asteptat oar sa ma chemati# Veronica$ - 5e uh linistitor are### ce frumos e+ !are e frumos### toate trasaturile sunt perfecte, totul e perfect in lumina si parfumul care-l imprastie### 4ozart$ - (e ce m-ati chemat la "oi4 "eor#e$ - (orim, ilustre 'ozart, sa-ti cunoastem petrecerea e acum, "iata pe care o uci, preocuparile, locul un e stai, formele care te incon-oara si prietenii cu care te intilnesti# Vrem sa stim aca iti mai continui preocuparile e pe pamint, aca mai cinti, aca ai instrumente muzicale si tot ce ne mai poti spune in lumea ta+ 4ozart$ - 5um poti sa-ti uci "iata intr-un climat al fericirilor4 5um poti sa te simti in mi-locul unor oameni fericiti4 In locul si intre oamenii un e m-am fi.at, meritele mele ne prea le "a , mai mult bunatatea i"initatii caruia nu incetez sa-i cint# ,cum

"a mai clar, inteleg mult mai mult ca in "iata paminteana si fac tot ce pot, tot ce-mi sta la in emina pentru a impleti frumosul cu alt frumos si a-l in repta spre !ronul 'arelui /tapin a toate+ suntem toti e.taziati e o ez"oltare atat e armonioasa, e mareata, atat e fermecatoare, a tot ce putem a cu a-utorul naturii incon-uratoare# can ne stringem toti compozitorii in orasul e o ihna al VI-lea si can "e em ce putem acum a, cu a-utorul minunatului climat, ne topim ca intr-un cuptor al bucuriilor si ne transformam in splen oarea muzicii ce se inalta spre maretul !ron# &u se poate iscuta espre preocuparile noastre# &oi nu lucram+ /ingure orintele pun totul in miscare si toate se implinesc la un mo atat e perfect, incat nu poate fi inteleasa lumea noastra e catre "oi cei ce traiti pe pamint, intre pietre, lut si nisip+ '-am rupt cu greu e lumea paminteana pentru ca imi ziceam$0,m lucrat prea putin0# Ve eam mult lucru in fata si ma fringeam e urere ca nu ma pot sal"a ca sa mai fac ce"a# (ar atata a fost si am plecat in urerat# Vazin ceea ce m-a intimpinat, frumusetile pe care le-am gasit, "azin bunatatea ,celuia care m-a chemat la El, am uitat si e lucru si e cinstea oamenilor si e tot### 'a pier eam in lumina /tapinului meu si asteptam hotarirea 8ui asupra mea si am auzit$0/a mearga0# /i am fost us si aran-at intr-un loc pe care pe pamint nici nu mi l-as fi putut inchipui# can m-am intilnit cu a oratii mei can am intilnit pe cei in fata carora eu am ingenunchiat, am ingenunchiat in fata muncii lor, in fata operelor lor, am ingenunchiat in fata ri"nei lor# 5um ma prin eau, ma imbratisau cu atata cal ura, cu atata ragoste ce nu se poate compara cu nimic e pe pamint# can l-am "azut pe Beetho"en, am "rut sa ingenunchez in fata lui si el m-a ri icat# ,ici frati suntem, in acelasi lucru, intr-o singura familie# ,ici orice miscare se inalta in semn e a oratie catre ,cela care atat e mult iubeste pe om, caruia lumea ii spune (umnezeu, iar noi ii spunem 'arele 2u"ernator (i"in, 3arinte a toate### &u se aseamana prietenia paminteana cu cea "esnica in lumea nemuririi si e multe ori unii paminteni automat, fara "oia lor, aban oneaza orice prietenie si se refugiaza spre 'arele 3rieten, e un e se prelinge Iubirea# >&u eram lamurit e Beetho"en can il intilnise pentru ca Beetho"en traise upa 'ozart?# "eor#e$ - can te-ai intilnit cu Beetho"en4 4ozart$ - ,tunci cin a fost chemat si el in VI# "eor#e$ - 5um ti-ai e.plicat moartea ta atat e prematura, care contrariaza si acum pe cei care cauta sa gaseasca o -ustificare a planurilor 5elui e sus4 ,i trait oar A5 e ani# 4ozart$ - E foarte simplu+ /i eu am fost in urerat e rapi a mea rupere, ar "azin ce ma asteapta, nu mi-am mai pus nici o intrebare# ,tat oar am zis$03robabil ca ceea ce as mai fi creat, nu ar mai fi fost atat e respectat si iubit0 sau 03oate a trebuit sa "in aici, sa cint 5elui ce mi-a at acest ar0# "eor#e$ - ,i prieteni care te iubesc mult4 Vin sa te asculte cum cinti4 4ozart$ - &u-i ne"oie sa "ina, ma au # "eor#e$ - /i pina la ce istanta in straturi a-unge muzica4 4ozart$ - 3ai, aca a-unge pina in 6rasul e ,ur, au si toti ceilalti# "eor#e$ - (ar mai sunt in aceia care cinta ca tine4 4ozart$ - (a, sigur ca a# "eor#e$ - Imi inchipui ca muzicieni ca tine nu sunt prea multi# 4ozart$ - /i totusi, sunt compozitori aici care ma epasesc cu mult si care nu au fost pe pamint nicio ata# "eor#e$ - /i sunt in acestia in stratul tau4

4ozart$ - sunt si in stratul meu, ar "in si in straturile superioare# "eor#e$ - (ar ei nu cinta in locurile lor4 (e pil a, in VII, in VIII nu se cinta4 4ozart$ - /igur ca a# "eor#e$ - (ar nu se incurca intre ele melo iile4 Cnii cinta una, altii cinta alta### 4ozart$ - !otul se contopeste+!oti se armonizeaza intre ei# "eor#e$ - (ar tonalitatile nu sunt iferite4 4ozart$ - 6 singura tema este preluata e toti, in aceeasi tonalitate# "eor#e$ - 5um a ica, mereu cintati in aceeasi tonalitate4 4ozart$ - /e schimba la rastimpuri, se au la rastimpuri# Cneori omina VII, alteori omina VIII, alteori I<# 5iteo ata, tac toti ca sa asculte pe cei in I< si can inceteaza I<, urmeaza o pauza in care totusi nu inceteaza acor urile reluate si intretinute e intreaga natura# &u se pot escrie frumusetile, nu pot### ### ### ### ### ### ### !acere### ### ### ### ### "eor#e$ - 'ai spune-ne ce"a+ (e ce nu "orbesti e lumea ta singur fara sa te intreb eu4 4ozart$ - Eu nu am putere sa "a escriu, sunt altii care o pot face# Eu cint+ !ot eauna am cintat si acum mai ales toate ma cheama la muzica# "eor#e$ - Instrumente iti confectionezi4 4ozart$ - (a, imi fac si eu, ar pe urma le esfiintez# "eor#e$ - 5um a ica le faci, si pe urma le esfiintezi4 4ozart$ - ,gat o creanga care poate sa-mi fie spri-in si upa ce prezint ceea ce am e prezentat, ii au rumul+ "eor#e$ - 5um se poate cinta la o creanga nu inteleg+ 4ozart$ - ,sa cum cinti la un pian, cu egetele pe frunzele ei# "eor#e$ - 5e fel e muzica este pe creanga, eu nu pot intelege# 4ozart$ - sunt multe care nu se pot intelege pe pamint# "eor#e$ - (e aici e un e esti acum, poti asculta ce se cinta in stratul tau4 4ozart$ - &u+ "eor#e$ - (ar locul in care stai poti sa ni-l prezinti prin ecran4 4ozart$ - &ici asta nu pot# Eu nu am atata putere ca fratii mei# &u a"em toti aceleasi misiuni, nu a"em toti aceleasi puteri, aceleasi energii# 7ai sa "a las+ "eor#e$ - /tai, sa ne arati culorile e baza# Veronica$ - ,lb curat, are un triunghi cu laturile fine, intr-un fir subtire### "eor#e$ - 5e calatorii ai mai facut4 ### ### ##### !acere### ### ### ### Veronica$ - 3arca incearca sa-si aminteasca### 4ozart$ - (a, am mai a"ut = calatorii$ una in Egipt, inainte e 7ristos, si am cintat si atunci# ,poi, am fost aproape "ecin cu tara pe care am parasit-o ultima ata, am fost in Italia, cam la A:: upa 7ristos, ar n-am reusit mai nimic pentru ca am murit copil### "eor#e$ - 3rin ce straturi ai e"oluat4 4ozart$ - !ot timpul am fost in VI# ,m iesit in VI si am re"enit tot in VI# "eor#e$ - ,cum ai mai "rea sa re"ii pe pamint4 4ozart$ - &u, nu+ &u mai "reau sa "in sub nici o forma pentru ca n-as mai putea suporta pamintul cu legile lui### I-am multumit# 4ozart$ - /tapinul a toate sa "a binecu"inteze, sa puteti a-unge la capatul rumului pe care ati pornit+ Eu "a oresc cu intreaga mea fiinta putere si luminare+@iti binecu"intati+

Bucuresti, =; septembrie 1965 .E/A* 3*A)0 'are compozitor francez>19==-199:? -gri eschis, guler e puncte albe; -stratul IV; Siu 0arta$ - @iti binecu"antati, ragii mei+ , "enit si 5ezar @ranF, care se inchina catre /iu# 8-am salutat# .. 3ran:$ - In numele ,totputernicului /tapin, cu a carui in"oire si prin a carui "ointa am "enit la "oi, sa fiti binecu"intati, ragii mei+ Veronica$ - 6 figura bla-ina, in "irsta, uh bun, imbracat intr-o haina gri eschis, lunga pina -os### .. 3ran:$ - (e ce m-ati chemat, ragii mei4 "eor#e$ - Vrem sa-ti cunoastem locul in care ai intrat si orim sa stim cum iti uci acum "iata si cu ce te ocupi4 .. 3ran:$ - ,m parasit "iata pamintului cu un nespus or e a cunoaste acea "iata in care am crezut intot eauna# ,m reusit sa fiu us in fata /tapinului a toate, (umnezeu, sa ma inchin si sa au ca-mi spune$0/a mearga la locul lui+0# (eo ata, m-am pomenit intr-o multime e oameni si femei, incon-urin u-ma cu o ragoste pe care nu o intelegeam# Imi ziceam$0,cestia sunt straini si ca neam si ca religie e mine# (e ce or fi asa e amabili40# Era acolo /tapinul a toate pri"in , limpezin si intarin totul# 'am asezat in locul harazit, in orasul miluitilor in treapta a IV-a si ma simt foarte bine aici# /unt iubit si respectat e toti# Eu le cint in ceea ce stiu si mai in"entez si pe moment# "eor#e$ - (in ce le cinti4 ,i "reun instrument4 .. 3ran:$ - 8e cint si in gura si am construit si un fel e pian, pe care l-am facut in ce"a ce seamana cu lemnul# "eor#e$ - Iar corzile4 .. 3ran:$ - !ot un material e aici, un fel e metal# "eor#e$ - /i cum ai reusit4 .. 3ran:$ - ,m reusit# &u-i ca pe pamint# E ce"a superior# 3ina acum "a ca aceste materiale nu au intre noi nici o enumire# "eor#e$ - 8-ai mesterit singur4 .. 3ran:$ - Ei### m-au mai a-utat si cei e pe linga mine si a iesit ce"a bun+ "eor#e$ - 8-ai facut upa mo elul care il stiai e pe pamint4 .. 3ran:$ - (a# "eor#e$ - 'ai sunt si altii care au asemenea instrumente4 .. 3ran:$ - 6r mai fi prin alte parti, ar eu n-am strabatut toate locurile, asa ca n-am mai "azut pe altul# "eor#e$ - 5um stai in locul tau4 .. 3ran:$ - ,m un umbrar estul e frumos# "eor#e$ - /tai singur sau mai esti cu cine"a4 .. 3ran:$ - &u sunt singur### sunt cu sotia mea pe care am a"ut-o si pe pamint# E chiar completarea mea# "eor#e$ - Iti ai seama cam in ce parte esti in IV4 /pre V sau spre III4 .. 3ran:$ - 3arca-s spre V### a# 3recis spre V+ "eor#e$ - /i n-ai "azut tot stratul tau4 .. 3ran:$ - &u# "eor#e$ - (e ce4

.. 3ran:$ - &-am timp### "eor#e$ - (ar cu ce esti ocupat4 .. 3ran:$ - 5ant### compun### "eor#e$ - /i notezi ceea ce compui4 .. 3ran:$ - (a, le notez pe niste frunze si upa ce scriu le au sotiei mele si le pastreaza# Degret ca nu am o orchestra# !oate instrumentele e pe pamint traiesc in mine# 5e sa fac4 "eor#e$ - &-ai ori sa "ii pe pamint sa continui4 .. 3ran:$ - &u, pentru ca nu-i atmosfera prielnica# "eor#e$ - (ar e ce pari in "irsta, @ranF4 .. 3ran:$ - 3entru ca gin esc mult si acum# Siu 0arta$ - 3entru stratul lui, este un gin itor se e aceea pastreaza trasaturile maturitatii inaintate### "eor#e$ - !u stii in stratul tau can pe pamint se cinta lucrarile tale4 .. 3ran:$ - &u am ne"oie sa stiu pentru ca aici am o muzica mult mai frumoasa# "eor#e$ - &u ma refer la asta ci la "ibratiile celor ce te pretuiesc si iti inalta omagiu si recunostinta, ascultin u-te# .. 3ran:$ - (a, oarecum$ in lumea noastra insa raspunsul nostru### primirea receptilor in partea "oastra este mai slaba# (ar ne a uc totusi multumiri si o anumita atmosfera care e"ine mai placuta si care face sa creasca si respectul celor in -ur fata e mine### "eor#e$ - 5unosti e"enimentele care se petrec pe pamint la ora asta4 .. 3ran:$ - &u, si nici nu ma intereseaza# "eor#e$ - /tii ce prese inte e acum in @ranta4 .. 3ran:$ - &u ma intereseaza+ "eor#e$ - /tii ca au fost = razboaie upa tine4 .. 3ran:$ - &u# "eor#e$ - (ar e 7itler ai auzit4 .. 3ran:$ - &u# "eor#e$ - /tiu ca iubeai slu-bele religioase, acum numai oresti sa asculti "reo misa4 .. 3ran:$ - Eu nu am timp sa ascult toate cite sunt aici, ar sa mai oresc sa ascult ce"a e pe pamint### &u am ne"oie# "eor#e$ - (orim sa-ti "e em baza spirituala# Veronica$ - 2ri eschis, cu un guler e puncte albe### 8-am intrebat, ar nu-si mai aminteste e nici o "enire pe pamint, can , un e si ce a facut# 'ultumin u-i, a plecat si am ramas cu /iu Barta, cu care am mai iscutat liber# Bucuresti, =6 septembrie 1965 *-,E*T S.7+4A)) - 5ompozitor german -alb mat cu triunghi -stratul V >VI? Veronica$ - Ii "a ### se apropie laolalta /iu Barta si Dobert /chumann### au a-uns+ Schumann$ - In numele ,celuia prin care ne-ati chemat si a ragostei "oastre, fiti si "oi binecu"intati+ Siu 0arta$ - ,m "enit repe e, nu4 Veronica$ - (a# Siu 0arta$ - Eram in V si cum am auzit chemarea am si "enit# Eram cu cel care l-ati chemat, care este un bun prieten al meu# (e cite ori merg in V trec pe la el# &e intelegem bine# >!rosc- icoana noastra minunata a trosnit# /iu a intors si el capul?#

Siu 0arta$ - (a+ /unt unele materii care au ce"a eosebit in ele si raspun can atmosfera se schimba, ca un respect a us nu noua, ci a ceea ce "ine cu noi### acum sa "orbeasca cel chemat acum+ Veronica$ - E imbracat intr-o haina lunga, parca e lina alba# 3are e 6: e ani, ar se prezinta bine### are ce"a patrunzator in pri"iri# Schumann$ - (ragii mei prieteni, ragostea si a miratia "oastre fata e mine rog sa se rasfringa asupra "oastra# /a roureza peste "oi orurile bogate ale 5erescului 3arinte### Va multumesc pentru in"itare# (e ce m-ati chemat4 "eor#e$ - /a te cunoastem, sa-ti cunoastem petrecerea, "iata pe care o uci, preocuparile, gin urile si orurile+ Schumann$ - /tau foarte bine+ 'a simt e.trem e bine+ &-am stiut can eram pe pamint ca aici e.ista locuri e o neasemuita esfatare# &u mi-am inchipuit ca poate e.ista o familie sfinta intre mii si milioane e oameni# /unt fericit mai ales ca am si pe Beetho"en cu mine# (e fapt, noi mai mult pe acolo stam, prin VI, cu toate ca suntem in V# /i toti cre ca in VI suntem# @acem congrese, compunem, cintam a-utati e natura ce ne incon-oara si suntem in permanenta imbatati e frumusetea climatului in care ne ucem "iata### ,ici e a e"arata "iata### ,' 6D6,DE (E 3,'I&!+### !oti care sunt acolo pe pamint ii socotesc niste nenorociti# !rebuie insa sa se faca aceasta trecere a efortului e la o stare la alta# 3laneta pamintului are aceasta insusire e a imbogati sau saraci si eu nu mai oresc sa "in# "eor#e$ - 5e iscutati in congrese4 Schumann$ - (espre filosofie, espre muzica naturii ce ne incon-oara# (aca a ie un "int, natura scoate o muzica si noi cautam sa patrun em muzica aceasta# E un timp can bate un "intisor caruia ii spunem 0leaganul0# ,cesta are arul e a porni o muzica pe care nimeni nu o poate escifra# E o compozitie splen i a ce face o atmosfera coplesitoare# Ve em cintul cum se ri ica, simtim cum urca spre inaltul !ron al 'arelui 2u"ernator, al intregului uni"ers# /i can zic 0uni"ers0 ma gin esc nu la cer si pamint, "orbesc e toate planetele stiute si nestiute e "oi, e care are stiinta ,totputernicia /a# E o insulta sa zic ca e /tapinul unui cer si al unui pamint, can ,totputernicia /a tine strinsa legatura cu atatea planete a caror coman a e in mina 8ui### &ici nu mai am timp sa-mi fac instrumente pentru ca ma ocup foarte mult cu orice sunet care-l au si ime iat il pun nu pe hirtie, ca in "iata pamintului, ci pe un fel e frunze, ca e palmier, care au o structura matasoasa si-mi fac carti, caiete intregi, impletin u-le cotoarele, incat ies a e"arate opere e arta# 6 ureche e muzicant au e tonuri splen ite; ma refer la lumea noastra e aici, la orice atingere, la orice sunet, la toate ciripiturile gingaselor pasarele# Este o muzica cu totul si cu totul aparte+ Beetho"en e incintat# /untem toti fascinati, mai ales can incep in V pasarelele, iar in VI "intisorul### 3arca s-au inteles sa nu fie toate o ata ca sa le putem culege frumusetile# 5eea ce este bine aici este faptul ca nu obosesti nicio ata si n-ai nicio ata ne"oie e somn, fata e "oi, e pe pamint, e care nu "a puteti lipsi### ,cti"itatea noastra este permanent o ihnitoare### "eor#e$ - (ar sa pro"ocati natura sa cinte puteti4 Schumann$ - &u e ne"oie pentru ca numai can se trezeste in noi o orinta e cint si muzica, ime iat, automat natura incon-uratoare incepe sa raspun a, o floare, un boschet incepe sa cinte upa orinta ta# Eu eram o ata in V si pierzin u-ma pe intin erea marelui oras, upa i"erse sunete, am intilnit un arbore pe care nu-l mai "azusem nicio ata# Era e forma unei pirami e#

3ornea chiar e la ra acina lui si a"ea si fructe# 3e o tablita alaturi era scris$05ine oreste sa ma guste, sa pofteasca+ /unt gata sa ma au+0 (ar nimeni nu a a"ut cura-ul sa puna mina sa rupa un fruct# /e "e eau fructe in"echite, stafi ite, parca zaharisite# 'i-am zis$0(oar n-oi pati ca E"a+ &-oi minca cum"a intr-un pom oprit4 /i am intrebat pe cine"a in apropiere# !eama mi-era 0izgonirea in rai0# 'i s-a raspuns$0,cest batrin arbore are o po"este a lui personala# &u stie nimeni s-o spuna, nimeni nu a a"ut cura-ul sa eschi a cartea lui# /e stie po"estea lui ca are fructe ce se stafi esc si se zaharisesc# ,tunci eu, curios, mi-am zis$0(aca nu e cu izgonire, ce-o fi sa fie+ 5el mult o sa ma z"irle+0# /i, ragii mei, cu mare infrigurare m-am atins e un fruct m-am apropiat e un fruct mai e la ra acina si am rupt# In momentul can am rupt fructul, s-a eschis cartea po"estii lui pe care am sa "-o spun# , inceput intreaga pirami a ca "ie sa ea rumul la niste cintari pe care nicio ata nu le-a auzit orasul V# 'i l-am facut copilul meu si in semn e recunostinta can arborele simte ca ma apropii, isi pleaca "irful in -os, scuturin usi coroana in "irf pina la ra acina, scotin sunete in cele mai sublime, iar eu sunt coplesit e fericire+ 'ai "rei o ocupatie mai interesanta ca asta4 ,sa escoperim noi taine peste taine, care si aici stau ascunse, precum si la "oi sunt taine ascunse si "a luptati sa le escifrati# Eu, e atunci, m-am in"atat cam rau, ca copii cei lenesi care "or sa li se ea lectia in"atata# 5e zice sa te atingi e un fruct si sa te bucuri atat# E intocmai ca o floare careia ii ai prile-ul ca sa eschi a si sa infloreasca### Eu "a ca "a grabiti# 6 sa inchi em acum "izita si sa ma chemati iar# ,m multe e spus, multe po"esti si tare-mi place sa po"estesc# ,sa ca am sa "a spun mai multe# Eu sunt socotit Vagabon ul in V, e aceea "ine prietenul "ostru /iu pe la mine, ca si el "agabon eaza pretutin eni# "eor#e$ - (oresc sa-ti cunoastem baza spirituala+ Veronica$ - ,lb mat, cu triunghi in fir auriu### "eor#e$ - 'ai stii aca ai mai fost pe pamint4 Schumann$ - 5e mai conteaza trecutul4 !otul e acum, prezentul+ "eor#e$ - !u nu stii, ar noua ne place sa facem 0contabilitatea0 intruparilor+### Schumann$ - ,ha### bine, am sa "a spun# Cite, am mai fost prin In ia, un fel e ascal e trib# 3esemne ca am a"ut o "iata mai putin acti"a pentru ca am a-uns in IV# ,m "enit apoi iar la chin, in ,nglia### am urcat in V, upa care, cum stiti, ultima "iata am petrecut-o in 2ermania ai am "enit iarasi in V# (ar, upa cum "-am spus, ma atrage groza" VI# Ei, acum gata+ /a ma mai chemati# ,cum "a las# ,m multe po"esti ca sa "a spun# (omnul si ,totputernicul /tapin sa "a binecu"inteze+ Bucuresti, =7 septembrie 1965 *-,E*T S.7+4A)) -continuareVeronica$ - ,u "enit### I-am salutat# /iu Barta s-a uitat catre /chumann, in u-i cu"intul### /chumann$ - In numele ,celuia prin care ne-ati chemat, fiti si "oi binecu"intati, ragii nostri prieteni+ "eor#e$ - !e-am chemat ca sa continui po"estirile tale in legatura cu stratul un e esti, asa ca esarta-ti traista, iubite maestre+ Schumann$ - Ei, traista-i greu s-o golesti, ar hai sa "a mai spun cite ce"a# V-am spus e copacul acela cu pirami a care "eseleste pe toti cei in imensul si prea frumosul oras al fericitilor# (upa mine, nu toate, ci oar anumite plante sau arbori au "iata ca si

noi# !oate au o baza esentiala si au toate cele trei etape$ in"erzeste, infloreste si ro este# 8a "oi, a ica cele e pe pamint, mai si incremenesc in timpul iernii, ca apoi sa rein"ie upa cite"a luni, in timp ce in lumea noastra "egetatia nu mai este supusa inghetului, iar frunzele nu ca nicio ata# ,cei arbori care fac fructe, aca se rup fructele, ime iat cresc altele la loc incat nicio ata nu-i "ezi fara fruct# 6 frunza care ca a inseamna ca moare, ar in lumea noastra nu moare# @ructul consumat nu moare, ci e ca o lumina care-ti a lumina# &u am "azut nicio ata flori cazin u-le petalele, nu am "azut nimic schimbat in gra ina pe care eu o cunosc bine# /unt aceleasi flori, mereu aceleasi, nemuritoare si au acelasi parfum e care nicio ata nu te poti satura# &u rasar flori noi pentru ca nici nu mor# Cn e nu este moarte, nu este nici nastere# ,tmosfera e tare grea la "oi acum# ,sa-i can bate "intul### nu-i tot eauna la fel# "eor#e$ - Iubitul nostru, in ce a pro"enit boala care te-a facut sa te arunci in Dhin si apoi sa fii internat4 Schumann$ - (a### munceam foarte mult si citeo ata mincam prea mult, alteori rab am prea mult si nici eu nu stiu e ce s-a ars siguranta+ "eor#e$ - can te-ai trezit in lumea nemuririi, cum te-ai simtit4 Schumann$ - 5omplet sanatos+ (efectiunea a apartinut materiei poziti"e, care nu prea rezista la eforturi mari### (epin e mult in "iata e intelegerea si spri-inul ce-l ai in cei in -ur# (epin e e climatul care te incon-oara si aca n-ai un climat bun, primesti lo"ituri# 2eorge$ - 7ai sa re"enim la stratul tau# /punea-i ca sunt pasari minunate# Schumann$ - /unt, intr-a e"ar, ar sunt e o frumusete e care pamintenii nici nu au habar# /unt e o frumusete neinchipuita# Ei, ragii mei, pasarile noastre n-au asemanare cu ale "oastre# 3asari sunt, ar e un colorit, e o curatenie, e o intelegere e parca ar a"ea ratiune, sau mai bine zis, un simt foarte ez"oltat### "eor#e$ - E.ista parti nelocuite in V4 Schumann$ - &u as putea spune ca nu sunt, totusi ici-colo, mai intilnesti cite un om sau un grup# "eor#e$ - E.ista si pe acolo oameni care stau singuri care iubesc singuratatea4 Schumann$ - /unt, sunt si nu-i opreste nimeni sa stea cum oresc# ,cti"itatea mea este, asa cum "a spuneam, e a escoperii tainele "ietii incon-uratoare# ,cum ce se intimpla4 ,m putea sa ne intrebam prin ce miracol, cum se intimpla, cum e posibil aceasta- ca natura ascun e taine4 /i e ce ascun e ea si e can 4 /i cum e nu au fost patrunse, ca sunt localnici o ata cu formarea lor, spun ca e can sunt tot asa le stiu### Ei, noi, care am trecut prin planeta pamintului, "enim totusi cu un anumit fel aparte e a pri"i lucrurile# 5a sa fiu mai clar, noi a"em in plus a ica cei ce am trecut prin trup - a"em o curiozitate mai mare, o neliniste, un neastimpar care ne in eamna sa "e em e ce aici asa, incolo e ce altfel si prin aceste cercetari mai escoperim cite ce"a### ,m facut prin aceste cercetari sfat mai multi si am pus aceste intrebari in ezbatere# ,m a-uns la concluzia ca atunci can sau format frumusetile cerurilor, a fost atat e rapi a formarea ca unele au ramas a ormite, asteptin pe cine"a sa le trezeasca# Ei, ar trezirea aceasta nu are un rost4 (escoperirea nu are si ea un scop4 @ireste ca a, si am zis$ aceste ascunzisuri iesite la i"eala pe parcursul "remii nu sunt o creatie a cui"a, ci numai o punere in miscare a lucrului sau, aratin u-ne ca ea este supusa noua# /i iata-ma mergin mereu, mereu, cercetin sa "a ce mai gasesc# &-as putea spune ca uneori am gasit lucruri mari, ca ele sunt e-a noi si nemaiintilnite, ar cu asta ma ocup, caci am fost intrebat si trebuia sa raspun la intrebare# 6 ata am fost chemat in VI si acolo sunt niste arbori asa e mareti, falnici si strasnic e frumosi, incat pur si simplu e farmeca# ,uzisem ca unii

in ei au o muzica splen i a in timpul "intisorului binecu"intat si mi-am zis$ acestia au ei legatura cu "intisorul4 /au sunt intr-o armonie perfecta4 (aca sunt supusi in partea unei a ieri e "int, ma gin eam eu sa le pro"oc o a iere, facan un curent in ce"a pentru a le asculta muzica# /i am tot cautat ce"a cu care sa fac o a iere si am facut ce"a caruia nimanui nu i-a at prin cap### (aca e libertate, am zis, atunci sa fie+ ,ici, in VI, e asemenea, sunt pasari minunate$ unele au cozi mari, rotun e si can zboara au niste aripi uriase si am zis$ am sa pro"oc un grup e pasari e astea sa zboare sa "a ce-or face arborii nostri muzicali e- putin cam trufasi# /i m-au ascultat pasarile si au zburat in grup, facan u-le sa se roteasca in -ur, batin in aripile lor uriase, ar arborii mei nimic### a ierea a fost, ar sunete eloc### si mi-am zis$ intre "intisori si arbori e.ista o colaborare, se inteleg si se a-uta# &u o a iere mecanica trebuia, ci ce"a "iu, acel "intisor era "iu si m-am simtit mic, mic### "eor#e$ - 'ai sunt plante care raspun prin muzica la orintele "oastre4 Schumann$ - /unt, cum e nu+ Ve eti "oi, arborii in VI, acesta le este rostul, sa cinte prin impletire cu "intisorul, e aceea sunt numiti 0falnici muzicanti0### ei cinta# # altii au fructe si nu cinta# /unt plante mai mici care se inclina can te "e e si asteapta parca sa 0e a-uti### "eor#e$ - 'ai spune-ne o po"este+ Schumann$ - Ei### acum nu mai imi "ine### alta ata# &u-i aerul prielnic# ,tmosfera are ce"a care ne in ispune### ,lta ata, acum "a lasam+ &oapte buna+ Bucuresti, =9 septembrie 1965 3*A)/-9-SE3 7A1&) 5ompozitor german>17A=-19:9? -gri eschis, cu o stersatura galbena -stratul IV 5elebrul simfonist, eschizator e rumuri, compune lucrari in care, upa cum spunea 7eine, gasim0 gratia cea mai senina, finetea ingenua, o prospetime asemanatoare miresmelor pa urii, un a e"ar natural0# 'uzica lui e o poezie fara freamat, fara temeri, fara farmecul misterului, fara amaraciune, fara morbi # , trait si a lucrat sub ocrotirea irecta a printului EsterhazK, in cele mai prielnice con itii pe care nici un alt compozitor nu le-a a"ut# , compus mult, insa putine lucrari au mai ramas care sa spuna 0ce"a0 secolului nostru# 'area acuzatie care i s-a a us este totala lipsa e atmosfera a ec"ata pe care o are muzica lui religioasa# Intr-a e"ar, meseele lui 7aK n nu sunt ecit niste concerte impletite cu arii in opere# ,ceasta nu inseamna ca 7aK n esconsi era cultul si stilul religios# /e stie chiar foarte bine ca 7aK n a fost un om pios si oricit e profana apare muzica lui, el era un catolic e"la"ios# 7aK n a"ea stilul lui si aceasta iz"ora in conceptia ce o a"ea espre intregul uni"ers pe care il "e ea armonios organizat e un (umnezeu infinit e bun, care face totul ca omul sa se bucure, sa fie fericit# @ara profunzimi, muzica lui are insa o tinuta esa"irsita, o ez"oltare soli a, "igoare si maretie pina la gran ios# Veronica$ - , "enit### e imbracat intr-o haina lunga, ca e lina, inaintat in "irsta, are un cioc si o mica mustata# E.presie buna, blin a, fara sa aiba ce"a eosebit### 7a;dn$ - 5el ce a inga uit sa "in la "oi, sa "a binecu"intezi si pe "oi ce m-ati chemat+ (e ce m-ati chemat4 "eor#e$ - !e-am chemat in eosebi sa "erific aca este a e"arat ceea ce se spune espre tine- si anume ca ai ascuns ele"ilor tai anumite secrete ale compozitiei, pe care nici lui Beetho"en nu i le-ai estainuit, si care, can el ti-ar fi aratat o lucrare ce era

compusa upa acelasi principiu, upa aceleasi legi pe care le cunosteai oar tu, i-ai fi spus ca nu este buna lucrarea# Eu stiu ca e.ista in"i ie si orinta e a pre omina intre oameni, insa pentru un a e"arat creator care trebuie sa fie easupra egoismului, gestul tau imi pare imposibil# 7a;dn$ - &u poate fi imposibil atat timp cit porti un trup# &u e chiar cum se spune, insa un simbure e a e"ar tot este, pentru ca eu eram foarte min ru e mine si as fi orit sa nu-mi ia nimeni inainte, sa nu ma epaseasca nimeni# (esi am a"ut fata e Beetho"en unele aere e acoperire, pina la urma insa a trebuit sa recunosc si sa ma inchin creatiei lui# In cele in urma, m-am bucurat ca ucenicul si-a epasit ascalul, ar la inceput, este a e"arat, am a"ut aceasta retinere si ne emn imbol # 'a simteam umil, acceptin unele prezentari### ar m-am inchinat in cele in urma in fata superioritatii lui# "eor#e$ - (orim acum sa-ti "e em baza spirituala+ Veronica$ - Cn gri eschis spre alb, ar are intr-a e"ar o stersatura galbuie, eschisa si asta### "eor#e$ - Vrei sa ne spui in ce strat esti4 7a;dn$ - 'a gasesc in orasul miluitilor- IV# Beetho"en "ine es pe la mine si iscutam, si cu aprobare ma ia in V# /tau insa putin, nu ma simt bine# ,ici in IV stau foarte bine# /unt respectat, iubit si ma simt mult mai bine ca in V, un e parca sunt un strain# "eor#e$ - Iti multumim, iubite maestre# &u te-am eran-at sper cu intrebarea noastra4 7a;dn$ - &u# 'a bucur ca "reti sa "erificati anumite ate si nu ma supar# @iti binecu"intati e 5el ce este peste toate+ Bucuresti, =9 septembrie 1965 &-A4)A L+4%)%%, "E-*"%)A &E)S%(%-A) EVA)"7EL%ST+L! 3A+*(%-A) ,-TE/AT-*+L! si S%+ 0A*TA ,zi a "enit una in fostele maici si ne-a comunicat ca Biserica in 'anastirea Vla imiresti, neingri-ita, sufera in ce in ce mai mult e pe urma intemperiilor# Veronica era zbuciumata e aceasta "este# Veronica$ - , "enit /iu Barta### (ar mai "ine cine"a, ca se uita in urma### se apropie inca A persoane### sunt = barbati si o (oamna in haine stralucitoare### ,aa, e 'aica (omnului, 2eorgina, Botezatorul si Ioan E"anghelistul###Vai, ce sclipiri, ce lumini### /iu, cu miinile incrucisate pe piept, s-a inclinat a inc (oamnei 8uminii# "eor#e$ In numele 3arintelui 5eresc, a gloriosului (omn Iisus 7ristos, fii bine"enita luminoasa (oamna si "oi, cinstite lumini+ &e inchinam fetelor "oastre, luminii, puterii, armoniei si iubirii prin care ati cucerit aureola preainaltului oras al 8uminilor+ D%a&'a L"&i'ii$ - @iti binecu"intati, iubitii mei fii+ Va a uc pacea !ronului 'arelui 2u"ernator (i"in, Imparatul Imparatilor; sa "ie peste "oi ragostea si linistea 'ea+ ,m "rut sa "in Eu sa te linistesc pe tine, fiica 'ea, pentru ca am "azut ca fiinta ta se zbate, se lo"este si singereaza e un lucru care trebuia sa se implineasca# E "orba espre ceea ce "oi nu mai a"eti acum, a ica niste zi uri in mi-locul carora eram preamarita si lo"ita toto ata# 5atre mine se urcau oua persoane, care una imi prezenta parfum si alta miros urit# Erau acei care culegeau intre "oi binele si raul# Erau acei care nu lasau nimic sa se piar a e la nimeni si e foarte multe ori raul epasea pe cele bune#

(aca nu s-ar fi a-uns un e astazi s-a a-uns, insemna ca cele spuse au fost minciuni# 3rin aceasta, se "a o"e i ca ceea ce a fost acolo a fost cu a e"arat un lucru nu al omului, ci al uni imparat care stie sa-si incerce supusii lui, cunoscan u-le prea bine mersul lor# (aca tu ai a-uns azi aici un e esti, pentru acest lucru nici "oi nu-l intelegeti, nici toti ceilalti# Cnirea "oastra nu am facut-o pentru un pacat, ci am facut-o pentru a "a feri e pacate# ,m "azut ca ti-ai reprosat in inima ta ca prin ceea ce ai facut tu ai incura-at in rasneala lor, a ica pentru arimarea acelor zi uri intre care "oi "-ati inchinat# 3entru oamenii mici e foarte mult o astfel e istrugere, ar ce sa zicem noi, can s-au istrus mii si milioane e biserici "ii, inlocuin u-le pe unele pina la titlurile cele mai -osnice# 6are nu e mai ureros e aceste biserici care trebuia sa se intoarca la locul lor mai luminoase, mai frumoase si cu o treapta mai sus4### (e ce sa stea cu molustele in mocirla, un e, in loc sa se o ihneasca pacea luminii, se o ihnesc -i"ine otra"itoare4 (aca intr-o casa patrun e pe o usa o mlastina rau mirositoare, nu mai poti locui in casa aceea# 8asi totul si pleci# ,cestia sunt cei care si-au schimbat titlul e om si locuinta-ni"elul lor spiritual- fie cu "oia lor, fie impinsi e altcine"a la care esigur sa in"oit eliberat, crezin ca totul se sfirseste in "iata in trup# @oarte putine in cele ce au fost acolo in manastire au ferecat usa ca sa nu patrun a mocirla### /tiu ca te or lo"iturile ce la primesti, atat e la cele ce te-au incon-urat, cit si e la cei straini### ar trebuie sa te bucuri can se alege a e"aratul bob curat e impuritatile a unate la un loc cu el# &I5I6(,!, 6,'E&II &C 6 /, I&!ED8E,2, !,I&E8E C&EI 8C5D,DI VE&I!, (I& ,8!, 8C'E 5,DE VDE, /, /E (E/,VID/E,/5, 5C 5,DEV, (I&!DE V6I### 5ei care "a socotiti instrumentele unui /tapin iscusit, lasati-"a cu toata incre erea in mina 8ui pentru a putea sa-si esa"irseasca lucrul asa cum ii place# &u "a ramine un mester iscusit la mi-locul rumului 8ui# can incepe o lucrare, El "rea sa o esa"irseasca si sa-i "a a sfirsitul### asa ca "oi, care sunteti chemati pentru a face ce"a, aflati ca nu "oi faceti, ci altcine"a# ,cela caruia ii apartine lucrul, iar "oi nu sunteti ecit niste simpli lucratori# 6chiul /tapinului curat, rept si nepartinitor, "a "eghea permanent asupra lucrului /au si "a sti la timp sa ea in rumari lucratorilor# ,cesti oi Ioan care fac parte in 6rasul 8uminii, in estulin u-se in frumusetea Inaltei 8umini, cercetati-le "iata si "e eti prin cite au trecut si n-au fost intelesi ecit e prea, prea putini# /i citi alti nu au plecat e pe pamint scirbiti e cei ce erau pusi prin stapinii care ii gaz uia in casa lor, sa-i chinuie, sa le faca "iata grea# 'a oare faptul ca se ri ica spre 'ine strigate e necre inta in gura acelora care ieri m-au lau at si azi ma urasc# (e ce4 3entru ca nu au crezut si nu au inteles nimic in ce a fost si acum tot acelea nu "or sa mai "a a cum se implinesc mereu cele spuse cu mult inainte# ,u "rut ca intre niste zi uri sa uca o "iata fericita pentru trupurile lor, sfirtecan u-si hainele cu care trebuia sa se prezinte in fata (reptului Ju ecator### ### ### ### ### # !acere### ### ### ##### @oarte multi au cautat sub un titlu sau sub o haina sa-si puna la a apost trupul, ar au fost niste hoti### altii fiin in realitate si astfel prezentin u-se# ,cesti hoti pe ei insisi sau pra at+ (e aceea, s-a miniat /tapinul si a az"irlit in casa 8ui si bun si rau ca sa nu mai intre in ea, sa-si faca culcus, nici cu gin ul, a istrus-o si pe ea si a esfiintat-o# 5ine se inalta spre noi ramine sub picioarele lui lutul si materia care il tragea spre pamint si ingreuna zburarea lui# Cnii au ne"oie e proptele in "iata, altii zboara chiar fara sa aiba aripi# 3rimii sunt legati e forme, ceilalti sunt cei ce "a cerurile eschise si se lasa atrasi# can ai proptele, cam greu urci treptele+ can ai insa miinile libere,

intinse spre cel in capatul scarii, parin u-ti-se ca mina este foarte aproape e tine, zbori spre a-i atinge mina### ,sa ca, iubitii mei, intin eti miinile catre cel in "irful scarii+ 8asati ca /tapinul sa-si minuiasca instrumentele cum stie mai bine pentru a-si esa"irsi lucrul inceput si aca totusi sufletele "oastre sunt oborite, este si in cauza climatului in care "a gasiti, care are influenta asupra "oastra si cei ce il alimenteaza cauta sa "a faca "iata grea# Di icati-"a pri"irile mai sus e ei si a"eti incre ere in 5el ce stapineste totul si "eti primi pacea si linistea atat e necesara "oua### 3rimiti binecu"intarea si pacea !ronului (i"in, binecu"intin u-"a si Eu cu iubirea 'ea+ "eor#e$ - Iti multumim, 3rea 8uminoasa (oamna pentru binecu"intarea !a, pentru ragostea cu care incon-ori pe cei cu inima arzatoare asteapta sa se faca o ata lumina# ,i "enit sa spri-ini stra aniile si con"ingerile noastre# Iti multumim, asigurin u-!e e cre inciosia si trezia noastra, intretinute e cei ce neau incon-urat ca niste a e"arati parinti, in rumatori prieteni si frati# @ie ca binecu"intarea !a sa inflacareza mai mult ri"na si eforturile noastre+ @ie ca emanatiile "oastre sa fecun eza spiritele noastre, sa alimenteze magnetele noastre si sa le intareasca+ @ie ca gin urile si orurile noastre sa fie una cu gin urile si orurile "oastre, acum si e-a pururi+ Veronica$ - ,u plecat si a ramas /iu Barta### Siu 0arta$ - (ragii mei prieteni, ati a"ut marea cinste si fericire ca insasi (oamna 8uminii sa "a binecu"inteze, sa "a "orbeasca si sa "a incura-eze# 5ei oi stilpi ai Ei, Ioan @aur si Ioan (ensi au asistat cu respect e-a reapta si e-a stinga (oamnei 8uminilor# Eu, care am fost curierul permanent al /tapinului a !oate, sa nu crezi ca nu am fost e fata, cum tu m-ai acuzat, la istrugerea a ceea ce "oi ati facut# &u are rost sa repet cele spuse e (oamna noastra# >8ui Veronica ii este rau, o cuprin e un semi-lesin?# &u te teme e starea pe care o ai, este in cauza ra iatiilor celor trei, care au a"ut influenta asupra corpului tau spiritual, insa numai ecit te "ei intari si te "ei simti cu noi puteri# &u uita ca esti ca un stilp in mi-locul cetatii in care toti arunca cu pietre### noroc ca pietrele ca -os si stilpul ramine mai eparte in picioare# 3oate mai pica bucatele in el, ar bine ca ramine in picioare# Eu acum "a las, iubitii mei# 3arfumul ,celeia care a fost la "oi inca mai pre omina# /a fie Bucuresti, A: septembrie 1965 .LA+&E &E,+SS1 5ompozitor francez - gri eschis, cu o stersatura galbuie - stratul IV Cn compozitor sclipitor, care se naste intr-o familie care nu are nimic comun cu muzica# In creatiile sale, se afirma ca unul intre ce mai mari 0in"entatori0 al unui limba- nou, in care nu mai gasim nimic in armonia clasica# El este, prin e.celenta, un compozitor mo ern# El este acela care in muzica a uce 0impresionismul0 pe o inalta treapta, prin mi-loace eosebit e e.presi"e# Siu 0arta$ - @iti binecu"intati, iubitii mei prieteni+ Veronica$ - , sosit si (ebussK### e imbracat in alb, foarte frumos la chip, fata ca e copil, insa matur ca e 5: e ani# @ara barba, fara mustati, cu capul escoperit, parca are niste talpi, prinse cu niste curele###

"eor#e$ - /timate (ebussK- te-am chemat sa ne spui cite"a cu"inte espre mo ul cum iti uci "iata, espre preocupari, prietenii si ceea ce consi eri tu ca este caracteristic "ietii tale# !e ascultam+ &ebuss;$ - 'ai intii "a multumesc pentru in"itatie# Va multumesc pentru pretuirea ce mi-o acor ati# ,cum sa "a "orbesc espre "iata mea, asa cum ati orit+ /unt foarte multumit un e ma gasesc# /tau la o masa frumoasa, sub un palmier e toata splen oarea care impo obeste micul meu bal achin, in orasul miluitilor IV# >Vorbeste foarte rar si cu pauze lungi?# (esigur ca### ma stra uiesc sa au e ucatie acestui maret si falnic arbore### pentru a-mi impo obi creatiile e preamarire a (umnezeului celui ,totputernic# Eu compun cite ce"a inspirat e frumusetile ce le "a si le au , ar instrumentele care imi au tonuri si-mi inspira linia melo ica este minunata "egetatie a orasului IV# &u am reusit aici la mine sa fiu ascultat e gingasa maestrie a falnicului arbore ce ma binecu"inteaza prin coloana lui si se leagana easupra mea# Eu nu am a-uns in VI si n-am fost nicio ata acolo### (ar compozitia mi-a fost luata e iubitul Beetho"en care a interpretat-o acolo, facan sa pot sa au si eu in stratul in care sunt### >!acere?### sunt foarte iubit### e toti cei ce ma incon-oara si asteapta sa-i electez cu cite ce"a in cele compuse### &u ma uc la nimeni pe pamint, nu ma cheama nimeni### acum e prima ata can sunt chemat### &ici nu oresc sa "in pe pamint### E mai bine un e sunt si simt ca aca as mai "eni pe pamint, n-as mai putea face nimic# "eor#e$ - ,i iscul cu tine sau esti singur4 &ebuss;$ - (a, sunt singur### &ici nu stiu un e este partea mea# Veronica$ - 'i-e rau### &ebuss;$ - 'a silesc sa fac arborele sa ma asculte si sa-l fac si pe el sa cinte# &u am reusit pina acum, ar sper### &-am alt instrument### cint numai in gura si### Veronica$ - 'i-e rau, nu mai pot continua### "eor#e$ - /a ne arate baza spirituala# Veronica$ - Cn gri foarte eschis si o stersatura foarte galbuie, e parca-i ata cu pensula### "eor#e$ - 'ai stii cite "izite ai facut pe pamint4 &ebuss;$ - &u# "eor#e$ - ,nul nasterii ti-l mai tii minte4 &ebuss;$ - &u# "eor#e$ - (ar anul can ai parasit trupul4 &ebuss;$ - &ici asta# "eor#e$ - (ar citi ani ai trait mai stii4 &ebuss;$ - &u, nu-mi a uc aminte# "eor#e$ - Iti multumim+ &ebuss;$ - /i eu "a multumesc pentru in"itatie, iar 5el ,totputernic sa "a binecu"inteze+ Bucuresti, A septembrie 1965 3*A)/ L%S/T 5ompozitor ungur>1911-1996? -gri eschis, guler e puncte albe, unga galbuie -stratul IV Siu 0arta$ - In numele ,celuia care ne-ati chemat, fiti binecu"intati, bunii mei prieteni+

Liszt$ - 5el ce a inga uit sa "in la "oi, sa "a binecu"intezi pe "oi si ri"na "oastra+ In "iata paminteana, nu am us lipsa e nimic, nici chiar e onoruri pentru ca am fost incon-urat e multa cinste si pretuire# ,ici, acum, am tot o "iata buna, sunt onorat si am un palmier la umbra caruia ma o ihnesc# /unt cinstit si iubit e cie in -urul meu# 'a simt ca un print incon-urat e a miratia celorlalti# 6 ihna mi-o fac in orasul IV un e ma simt foarte bine# 6cupatia mea e re usa, ma o ihnesc oar si a mir ceea ce "a # (e can am a-uns aici, nu am a"ut timp suficient e a cunoaste si "e ea cea mai mare parte in cei ce se o ihnesc aici; nici e a putea analiza frumusetile si po oabele locului# "eor#e$ - 5are sunt frumusetile si po oabele locului4 Liszt$ - Vegetatia# E neinchipuit e frumoasa### "eor#e$ - 5re ca "egetatia e asa e frumoasa cum spui, ar totusi nu e prea putin4 Liszt$ - 3ri"esc totul### pri"esc mult si pe cei in -urul meu### me itez asupra celor in -ur; ce au fost, ce au facut, e ce unul asa, e ce altul altfel### "eor#e$ - !u personal nu ai nici un regret referitor la "iata usa pe pamint4 Liszt$ - ,m fost o fire estul e inamica si totusi consi er ca am facut prea putin### "eor#e$ - 5e anume mai mult si te-a facut sa nu ai ma.imul e ran ament4 Liszt$ - /i bogatia mi-a mincat mult timp si oamenii, e a le face pe plac spre a-mi a cinste eosebita### si intr-un orgoliu personal### "eor#e$ - ,cum ai pe cine"a mai apropiat cu care te intilnesti4 Liszt$ - (a, "in pe aici# "eor#e$ - Pagner "ine4 Liszt$ - &u# "eor#e$ - 3arca i-ai fost bun prieten# Liszt$ - (in interes# "eor#e$ - 3ai tu erai cunoscut si "estit, cu mult mai multa faima ca el### Liszt$ - (a, asa a fost si am "rut sa-mi fie faima mai mare# &u l-am iubit sincer si aici nu se atrag ecit prieteniile sincere# "eor#e$ - 3ian sau alt instrument ai4 Liszt$ - &u# "eor#e$ - /i n-ai "rea sa cinti4 Liszt$ - Ba a, ar aca nu am, n-am ce face+ "eor#e$ - (orim sa-ti cunoastem baza spirituala+ Veronica$ - 2ri foarte eschis, cu puncte albe la git si o stersatura galbena pe ab omen### "eor#e$ - liszt, se stie espre tine ca ai fost un mare afemeiat+### Liszt$ - (a, ar inainte e moarte am cautat sa ma opresc# '-am oprit si am cautat sa ma curat# 'i-a parut rau, am cautatsa ma refac si sa spal trecutul meu si multumesc /tapinului meu care### oarecum m-a miluit# "eor#e$ - 5e anume ai facut ca sa te cureti4 Liszt$ - '-am pe epsit singur# ,m umblat A ani e zile imbracat pe e esubt cu o haina aspra si am ormit pe scan ura tare# '-am rugat mult 3realuminatei noastre (oamne sa curateasca si sa-mi fie mi-locitoare### si a fost pentru ca am a-uns aici, in schimb### am pier ut setea e muzica### "eor#e$ - 5um a ica ti-ai pier ut setea4 Liszt$ - @ratii mei compozitori si aici compun si-si esfata sufletul in muzica# Eu insa am alte preocupari### care pot fi ale oricarui om e rin # "eor#e$ - ,lte calatorii ai mai a"ut pe pamint4 Liszt$ - &u stiu# "eor#e$ - Esti singur4

Liszt$ - (a# "eor#e$ - &u ti-ai "azut partea ta nicio ata4 Liszt$ - &u# "eor#e$ - 5um se e.plica, /iu, ca el nu si-a "azut nicio ata iscul4 Siu 0arta$ - (a, e posibil sa fie us ori mai sus, ori mai -os si aca el n-a orit sa aiba, esigur ca nu s-au atras si nu puteau sa se atraga aca nu erau la acelasi ni"el# "eor#e$ - &oi ne eclaram multumiti e raspunsurile ate si e aceea rugam pe (omnul nostru sa-ti rasplateasca ragostea si buna"ointa+ Liszt$ - @iti binecu"intati+ BC5CDE/!I, A 65!# 1965 4%.7AEL 3A*A&A1
@IEI5I,& >1791-1967? -,8B 5CD,! -/!D,!C8 VI

Veronica$ - , "enit### e cu capul escoperit, intr-o manta alba### parca are niste san ale romane### emana liniste, e frumos si bla-in in e.presie### ochii licaresc ca oua stele# Siu 0arta$ - 3arintele 8uminilor, in al carui nume ne chemati, sa "a binecu"inteze pe "oi, ragii nostri+ ,ti chemat pe acest prieten### iata-l+ 3arada;$ - @orta inamica a umnezeirii sa "a incarce, sa "a imputerniceasca in orul acesta e lucru si escoperiri, sa-i gasiti miezul si sa-i aflati gustul# ,sta "a oresc eu+ Va multumesc pentru ca m-ati chemat la "oi si "a stau la ispozitie sa "a limpeziti nelamuririle si sa "a a-ut pe cit mi-e cuK putinta in munca si stra ania "oastra# "eor#e$ - 'ult stimate @ara aK, stiu ca in "iata te-ai ocupat mai mult e fenomenele electrice# ,m orit e mult sa te chem ar am aminat ca sa-mi precizezi nelamuririle asupra unor probleme pe care tu, prin e.primarile tale, le-ai escoperit pentru prima ata pe pamint# !e-ai ocupat cu fenomenele electro-magnetismului - e ce ai facut-o4 5e te-a in emnat si catre ce anume tin eau cercetarile tale4 /i### 3arada;$ - /tai, ia-le pe rin , ca sa-ti raspun la fiecare# "eor#e$ - (a# 5e te-a facut sa te ocupi e problemele electro-magnetismului4 3arada;$ - 5orpul omenesc poarta cu sine un baga- bun sau rau; mult sau putin### acest baga- s-a perpetuat in multe secole si in "iata pamintului si in cea spirituala# /-a incarcat si intr-o parte si in alta# can se "e e intr-un cimp liber, a ica in "iata paminteana, cauta sa izbugneasca, cauta sa-si manifeste esenta, culoarea, forta prin anumitele asa-zise 0eforturi umane0 0gin uri umane0, 0patrun eri umane0# /i se "e e un in i"i care poarta acest baga- in el, preocupat e anumite i ei curioase celor i -ur### 3oate straine complet celor in -ur, care in cele mai multe rin uri nici nu sunt luate in seama, socotin ule o pier ere e "reme a unui 0om eplasat0 sau 0e.altat0### zic$ aca in "iata paminteana, unii intre oameni se e ica unui stu iu, fie el espre fizica, espre filosofie, espre chimie sau espre altce"a, care iese in comun, mai ales cum era pe "remea mea, acel om este stiut ca in e.ista o zestre care striga sa fie scoasa la lumina, sa fie aratata, sa fie ez"oltata# In felul acesta, am fost eu acaparat e electricitate, patrun eam si "e eam mult in fenomene, ar nu stiam e ce nu a"eam suficienta putere e a arta ceea ce "e eam si patrun eam# (aca eu as fi a"ut o "iata e o inaltime spirituala la ni"elul gin irii si patrun erii mele, as fi putut escoperi marea taina, as fi aratat cine si ce este curentul electric, ar cimpul meu magnetic a fost slab### &u am putut sa ma inalt si n-am putut

prezenta ceea ce simteam# (aca intr-un stu iu pe care simti ne"oia sa-l ez"olii nu cauti sa te urci pe piscurile spiritualitatii nicio ata n-ai saQa-ungi sa escoperi a e"arata forma, a e"arata culoare, a e"aratul gust# Iti pri"esti stra ania; asta-i prima parte# , oua$ cauti a-ti pri"esti stra ania escoperita si s-o ez"olti si al treilea iei urma si mergi pe ea, "ezi e un e "ine, a ica e un e a inceput, ceea ce tu cauti sa prezinti altora# 'ergin pe urma ei, urci pe culmile frumosului, a-ungi in punctul culminant al escoperirii, e un e te incarci cu lumina si energie si te intorci ca un fulger ca sa prezinti comoara escoperita# Cn escoperitor nu trebuie sa prezinte ca e la el, ci ca un escoperitor al unui punct, al unui iz"or care serpuieste pe un e"a si trebuie sa ea totul la lumina# &oi, oamenii, e fapt suntem niste mici cocoloase e energie, rupte in uriasul si puternicul stilp e forta si lumina, prin care se perpetueaza si se amplifica toate orintele si cautarile noastre### can pui escoperirile pe seama ta, este intocmai ca intr-o inchipuire ca intr-un loc ai "azut o comoara care e.ista si incepi sa scapi, sa scapi### trec anii si n-ai mai gasit comoara# Damii in po"estirile confratilor tai ca un om care ai sapat si n-ai at e nici o comoara sau sapai ca sa cauti una si can -colo, ai at e altce"a### (ar can te lasi con us, calcan in picioare eul tau si pri"in ca altcine"a a trasat ceea ce tu "rei sa arati, mergi cu o rapi itate si ai atata satisfactie ca esi te "ezi a-utat, nu te simti eloc umilit, ci, in contra, zbori e pe o treapta pe alta, orin cu aceeasi curiozitate a unui copil care, gasin ce"a frumos, alerga sa "a a ce mai escopera, ce mai gaseste si alergin , se pomeneste un e"a e un e iz"oraste frumosul# In stra aniile unei escoperiri, trebuie sa fii ca un copil atras e ceea ce te stapineste pe tine, a ica e zestrea ce "rea sa-si perfectioneze culoarea si forma# 3utini oameni au reusit sa-si "a a eforturile lor use la bun sfirsit### ,sta in cauza ca a zabo"it in propia lui energie# Esti atras spre o escoperire, spre un efort pentru ca ai in tine acel baga- care tin e spre perfectionare, spre o e.primare prin tine# Eu am fost atras spre electricitate, si iata ca nu am putut arata ce este electricitatea# '-am prezentat cu multe, mici si prea neinsemnate escoperiri, ar nu am aratat ce este in esenta electricitatea### si pina in prezent, upa cite stiu, nimeni nu a reusit sa prezinte si nimeni nu "a reusi ecit acela care "a merge pe urmele electricitatii sa "a a e un e porneste# "eor#e$ - 5um a ica, ce "rei sa spui4 3arada;$ - ,cesti electroni e un e sunt4 (e un e "in4 V-ati pus "reo ata intrebarea4 5um se nasc4 ,ti auzit "oi oi si prietena noastra a re at cum ca e.ista si alte plante, ca e.ista anumite orase suprapuse constuite intr-o lume plecata fie intre "oi, fie in alte planete# 5um sunt organizate aceste planete, aceste orase4 5e le tine4 5um s-au format4 &u cum"a e.ista o energie e.traor inar e mare, o forta care epaseste orice minte4 /unt acele ceruri, espre care s-a spus si in Biblia noastra$ 0/i m-am urcat pina la al noualea cer0# Va sa zica, e.ista o arhitectura imensa, bazata pe o forta nemateriala### &u "-ati pus "oi intrebarea cum si cine a organizat, e un e iz"oraste acea energie permanenta, cine o alimenteaza, ce misterioase ar putea e.ista ascunse in aceste forte e atractie ale oamenilor si fi.ati in locurile harazite4 5e mare om a facut aceste legi, cum se intocmecs si cine le echilibreaza4 5um se fac aceste atractii e.traor inare in 6rasul e ,ur, in fata 'arelui !ron, in fata a e"aratei electricitati, a e"aratei energii, a e"aratului si marelui iz"or e foc nestins4 5um4 5um apar si cum se esa"irsesc aceste atractii a unui in i"i in fata /tapinului lui la ultimul cer, sau la III, sau la V, sau la VIII, cum se stie locul, cum se face atractia, cum4 Eu sunt plecat e 1:: e ani intre "oi# Ei bine, eu inca nu am reusit sa escopar

inaltul mister al acestei atractii# (e aceea am zis eu espre om ca este un cocolos, ar care are totusi un loc al lui e atractie# ,i spus mai e"reme e cele = bobite e soc ca nu se atrag can sunt incarcate amin oua cu electricitate poziti"a, pro"enita intr-un baston e ebonita si e ce se atrag can unul in ele se incarca cu electricitate pro"enita in frecarea altui material4 &-ai inteles+ Iata, iti prezint eu$ locul e atractie l-am escoperit eu ca nu este in aceeasi incarcatura ca micul bot care este artas, a ica omul# "eor#e$ - 5um a ica4 3arada;$ - /unt energii iferite, sunt substante iferite care con uc flu.uri electrice, care "in sa completeze tocmai ceea ce are ne"oie omul si in felul acesta el este atras### "eor#e$ - Va sa zica, in straturi nu oamenii atrag oamenii, ci locul, nu4 3arada;$ - 5e se intimpla$ compozitia substantiala a stratului e.ista; tu o esa"irsesti prin eforturile tale pe care le faci aici# Intre tine, pamintean, si substanta locului, e.ista o legatura, asemenea legaturii intre = poli# ,cum, eu nu sunt un Ioan 2ura e ,ur, eu sunt un om e rin , ar cercetin , pentru ca nu stau eloc, esfatarea mea este continua cercetare si am escoperit acea legatura intre cei = poli$ am obser"at schimbin u-se substante in bine in rau si coborin ca niste stele care le "ezi ca mor, ca ispar pe bolta cereasca# "eor#e$ - /i ce-ai inteles e aici4 3arada;$ - ,m inteles ca aceste rupturi, aceste ca eri sunt atractiile botului e om care in loc sa perfectioneze substanta un e trebuie sa a-unga, o pune intr-o inferioritate, ii creeaza o anumita epresiune energetica, un fel e subalimentare, pentru ca acea substanta se hraneste in eforturile botului si in lucrul sau si in felul acesta substanta egenereaza# 'i-am zis eu can am "azut aceste ese fenomene$ bietul om, can a-unge intr-un loc e infern, blesteama pe (umnezeul caruia i s-a inchinat toata "iata# 5e "ina are (umnezeu aca omul cauta cu ritul in pamint4 !u iti cobori si tu iti inalti locul un e "esnic trebuie sa te chinuiesti sau sa te esfatezi### 'a gin esc la bobitele acelea e soc, ar can s-or escoperi glorioasele 0bobite0, omul isi "a pier e capul# @ireste ca este o atractie intre cele oua bobite pentru ca si intre oi in i"izi, aca nu au ni"ele apropiate e energie, nu se pot atrage nu se pot suporta# ,sa-i si cu bobitele acelea - o substanta nu suporta ecit numai alta la ni"elul ei# "eor#e$ - !ocmai aceasta n-am putut intelege$ e ce cele cu ni"ele apropiate se resping4 3arada;$ - 3entru ca, in esenta, nu a"ea ceea ce o completa# 7ai sa-ti au un e.emplu$ e ce tu ai simtit ne"oia sa fii alaturi e satia ta4### si nu e altcine"a4 (e ce te-a atras ca si nu altcine"a la fel4 5ine te-a atras, e.teriorul sau esenta4 "eor#e$ - /i una, si cealalta au format un tot, fara e care simteam ca nu pot trai# 3arada;$ - (eci, aca ea nu a"ea substantele completarii, nu ati fi putut sa "a apropiati# /i aici este o lege a electricitatii$ citeo ata, se fac scurt-circuite, gresesc electricitatile si se intimpla ceea ce "oi numiti 0 i"ort0# , fost unul in curenti prea puternic si a ars pe celalalt### (aca s-ar stu ia legile electricitatii, s-ar "e ea aplicate in toata "iata umana atat intre oameni, cit si intre celelalte "ietuitoare# /e trece cu "e erea peste niste legi care sunt fun amentale pentru tot ce misca, pentru tot ce traiesc si e.ista+ 5it e frumoasa este electricitatea, cit e inaltatoare e ea+ Electricitatea e "iata+ Electricitatea, este lumina+ (aca soarele s-ar stinge, ar ispare toata lumea, toate animalele si "egetatia### ,cest cocolos e foc, care nu-i ecit un iz"or e electricitate, a "iata globului pamintesc, ar si el este rupt in 'arele @oc al electricitatii i"ine### si organizat ca un maestru esa"irsit, ca un arhitect care stie sa-si rin uiasca planurile, sa si le fi.eze, sa si le infrumuseteze si sa le esa"irseasca###

>,ici lipseste in manuscris un scurt ialog intre mine si @ara aK, pe care nu l-am putut nota, prins fiin e bogatia i eilor# ? 3arada;$ - Vezi, "oi "a opriti la lucruri mici### asa e e clar pentru noi ceea ce spui tu### (a, nu se poate aprin e becul ecit numai can firul se plimba intre cei oi poli# (e ce preocuparile tale nu le au si alti oameni4 (e ce ri"na ta nu o au si altii4 3entru ca totul e legat e substanta ta, e fiinta ta# ,sa este si cu acest fenomen$ nu se poate aprin e becul ecit prin locul un e se simte atractia# Va au e.emple si atat e multe sunt, in care ati putea "e ea fenomene e.traor inar e mari, care nu se pot intimpla ecit prin legea atractiei# 6amenii nicio ata nu pot intelege atat timp cit nu se lasa con usi e legile atractiei in toate fenomenele, referitor la tot ce se misca in fata lui# &u o sa poata intelege, nu o sa poata patrun a, oar cine stie can , peste cite "eacuri+ "eor#e$ - (ar poate ca tocmai prin aceste e.periente mici "om putea intelege pe cele mari# 3arada;$ - !ocmai asta am spus+ ,tat timp cit nu "or "e ea regasin u-se aceste legi in tot ce se misca, nu "or putea intelege multimea fenomenelor care ii incon-oara# "eor#e$ - 3entru mine, 0fenomenul @ara aK0 reprezinta un fenomen fun amental al "ietii si al realitatilor legate e e.istenta om-(umnezeu+ 3arada;$ - 3entru multi e nimic### 'arele 'aestru al electricitatii, (esa"irsitul 'ecanic al motorului uni"ersal stie can si cum, legile pe care oamenii escoperin ule, le in reapta spre istrugere, El stie can aceste legi si fenomene "or fi in reptate spre frumos### ,m stu iat putin pe acest pamint# ,m "azut e la inceputul rumului ca sunt prea mic si prea mici sunt neinsemnatele mele escoperiri### atatea legi ale electricitatii functioneaza aici, care sunt intr-o permanenta legatura cu planeta pamintului# ,m norocul ca am primit acest man at i"in si ma pot plimba in orice locuri ale miluitilor si fericitilor pentru a obser"a fenomenele ce se petrec in lumea spiritualitatii cu lumea pamintului si cu lumea si cu lumea 0se"erienilor0# "eor#e$ - 5e lume+### 3arada;$ - 8umea se-"e-ri-e-ni-lor, asa zic eu lumii straturilor superioare si a planetelor mai a"ansate in toate punctele e "e ere# Inseamna o lume apropiata e tot ce este curat, e tot ce este inaltator, o lume care tine legatura cu o stricta precizie si se"eritate cu lumea noastra# 3lanetarii sunt mult a"ansati in gin ire, sunt inalti in orinti si pasiuni albe, sunt uniti intre ei si una cu noi# /i pentru ca 0animalul0 in ei si una cu noi# /i pentru ca 0animalul0 in ei e ci"ilizat, eu i-am numit /EVEDIE&I+ 0EE@ID0 inseamna sublim, inaltator# ,m socotit ca acest nume este foarte potri"it pentru ei# 8umea pamintului este in urma lor cu toate, absolut cu toate, cu mii e ani in urma# (e aceea, a fost ne"oie sa se ri ice intre ei un prooroc, sa-i zgu uie putin; pe unii sa-i trezeasca, pe unii sa-i inalte, iar pe altii sa-i lase sa mearga acolo un e ei unii pe altii se atrag# "eor#e$ - ,i fost prin planetele 0se"erienilor04 3arada;$ - &u, pentru ca nu am fost chemat# "eor#e$ - 5ite sunt locuite4 3arada;$ - (in cite am aflat, stiu e ; planete# Eefirius se zice ca ar fi cea mai a"ansata# 'ai sunt si altele, insa locuite numai e animale si "egetatii# "eor#e$ - Vrem sa stim un e stai# 3arada;$ - V-am spus ca in orinta e a inregistra si cerceta fenomenele e.traor inare, pot merge peste tot, afara e 6rasul un e este 'arele 2u"ernator# 3ornesc in VIII si ma misc cu libertate pina in I, ar locul meu e atractie permanenta e in VI# "eor#e$ - /i baza "rei sa ne-o arati4 3arada;$ - (a#

Veronica$ - ,lb, alb e tot, ca lacrima### "eor#e$ - Iti mai a uci aminte e calatoriile tale pe pamint4 3arada;$ - 6 ata am fost in ,nglia si am plecat copil mic in V# 3rima mea calatorie insa a fost in In ia, nu mai stiu can # ,colo, m-am ocupat cu cercetarea solului# '-am intors in V si ultima a fost aceasta e acum, can m-am ri icat in VI# 3arintele 8uminilor, 'arele 'ecanic al uni"ersului sa "a incarce cu energie, sa "a puteti uce la bun sfirsit lucrul "ostru, sa "a binecu"inteze se sa "a a-ute+ Bucuresti, 9 octombrie 1965 /iu Barta espre T%7A) 5ompozitor in Eefirius >8ipseste inceputul se intei?# Siu 0arta$ - @iecare se ocupa cu ceea ce a stu iat si in trup fiin # @iecare cu lucrul lui### "eor#e$ - /port se face in lumea "oastra4 Siu 0arta$ - 3ai, alergarea mea incoace si incole nu-i sport4>Da em cu totii?# &oi nu a"em timp e sport# "eor#e$ - ,"eti sali e a unari sau congrese4 Siu 0arta$ - (a, a"em### &oi tinem 0sfaturi0### asa le spunem# /e a una spiritile, fiecare upa preocuparile lor$ muzicantii intre ei, cei cu preocupari stiintifice intre ei### se a una a ica cei cu anumite cercetari, cei ce stu iaza anumite fenomene# "eor#e$ - In casa un e stai ai muzica4 Siu 0arta$ - !u ce crezi4 "eor#e$ - ### 5a a### Siu 0arta$ - Ei, asta nu trebuie sa le stiti "oi+ "eor#e$ - (e ce4 Ba trebuie sa le stim+ Siu 0arta$ - can ai sa "ii la noi, in lumea noastra, ai sa le poti "e ea, ai sa le poti stu ia pe toate# "eor#e$ - 5e o sa fie atunci, o sa fie# Eu "reau acum sa cercetez si sa aflu toate etaliile e care am ne"oie pentru a putea intelege si altele# 0!otul0 este format si in etalii, asa ca, iubite /iu, iarta-ma### ar nu ma las us cu "orba### >Da em e-a binelea cu totii?# Siu 0arta$ - (a### ai reptate### orintele "oastre sunt atat e puternice incat ne obliga### a ica nu ne obliga, e suficient sa oriti, ca orinta "oastra se prin e e noi si "-o implinim upa puteri### "eor#e$ - 'uzica in V si in VI o auziti "oi, cei in VII4 Siu 0arta$ - &oi a"em in VII muzica noastra, mai perfectionati ecit in VI, ar### e rept ascultam si noi citeo ata, mai rar, cei rept si muzica celor in V si mai ales in VI# (ar ceea ce preferam noi este muzica in VIII# 5ea in I< foarte rar se au e ca niste ecouri in epartate, sublime### In V sau VI mergeam si noi si ascultam can se face muzica acolo### muzica face parte in "iata noastra, e strins legata cu e.istenta noastra spiritualizata### E 6 &E5E/I!,!E (E 5,DE &C &E 3C!E' 8I3/I E C& ,8I'E&! 5C 5,DE &EI&5E!,! &E 7D,&I'### &E 56'38E!E,E, 8I3/CDI8E &6,/!DE &E /,!CD,+### /tii tu ca upa ce ascultam muzica inalta, 'C8! !I'3 /C&!E' I&!D-C& ,(EV,D,! E<!,E4### /igur ca si muzica nu e toata la fel### e legata e loc si e oameni### /unt oameni care pot primi muzica mai esentiala, si o primesc usor, altii o primesc mai greu, nu simt pregatiti pentru o muzica mai e esenta# /i totusi e.ista### &C 36! 5C3DI&(E !6!I 8, @E8, 57I,D (,5, /C&! 8, C& 865### ca si "oi$ sunt 9:: intr-o sala; ce,

parca la toti le place la fel ce se cinta4 Cnora mai mult, altora mai putin### unii inteleg mai mult, altii mai putin### "eor#e$ - !e intilnesti cu oameni in alte planete4 Siu 0arta$ - (a, ar nu-i absolut nimic eosebit### In stratul Vi### asa### cam cu trei luni in urma, a "enit un mare muzician in Eefirius, care a trait acolo "reo 79: e ani e-ai lor# (a, uite, trebuie sa stiti ca anul in Eefirius nu-i ca la "oi# Voi spuneti la ; saptamini o luna si un an la ousprezece luni, nu48a ei lunile sunt e oua saptamini, iar anii in zece luni# "eor#e$ - ,sta inseamna cam A:: si ce"a e ani e-ai nostri# Siu 0arta$ - Ei, estul### 3fii, ce sfat a fost in VI+ 5e primire### ce a unari, ce e intrebari### /-au facut inter"entii sa se a mita sa "ina si cei in IV### cei in V au "ent mai usor# &u mai "orbesc e noi, cei in VII, ca pentru noi nu era nici o greutate### Ei, muzicantii sunt cei mai unitii### li se spune 0lumea frumosului si a "eseliei0pentru ca atunci can incepe muzica, totul se "eseleste, lumea e mai frumoasa, mai bine ispusa# "eor#e$ - ### si cum il cheama4 Siu 0arta$ - ,sa upa cum "-am spus, s-a facut sfat sa "ina in IV sa-l asculte si se intrebau$l-om intelege noi oare4 5e muzica "a face4 /i au "enit sa-l "a a cel atat e orit pe marele sa"ant si maestru$ !I7,&+### ,cest !ihan s-a inchinat in fata muzicienilor paminteni pentru ca el a a"ut puterea e patrun ere si , V,EC! /I , I&!E8E/ 5,8I!,!I8E E&6D'E /I E@6D!CDI8E /C3D,6'E&E/!I , 5E86D 38E5,!I (E 3E 38,&E!, 3,'I&!C8CI C&II (EE2C/!,!I (E &EI&!E8E2EDE, 5C 5,DE ,C @6/! 3DI'I!I, &E,56D(I&(CH-8IH/E 5CVE&I!C8 /3DIJI& 3E&!DC , @DC5!I@I5, B62,!I, (E 5,DE (I/3C&E,C### @acan compararie cu con itiile in care el lucrase, s-a "azut mic in fata acestor paminteni, care lucrasera in con itii mizerabile, intr-un climat nefa"orabil si incon-urati e o lume ostila, inferioara, lipsita e orizont spiritual, inapti e a patrun e frumusetile muzicii# /i a iscutat !ihan cu pamintenii, cu Beetho"en, cu 'ozart, cu Pagner si ceilalti, si s-au inteles e minune pentru ca acolo se "orbeste o singura limba### 5hiar aca bastinasii mai au "ocabularul lor specific, totusi se pot intelege### ,m constatat ca muzica e aceeasi pe toate planetele# Vechii muzicieni ce au coborit in VII, in VIII pe pamint au creat o muzica asemanatoare aceleia care se cinta in straturi# 3e e alta parte, se mai petrece un fenomen$ puternicii a miratori ai muzicii au atata energie in ei incat pro"oaca natura sa cinte# ,cesti mari a miratori nu lipsesc nicio ata in marile noastre sali e concerte, nici e la a unarile muzicienilor# !oti locuitorii care se hranesc si se alimenteaza in muzica, fiin mari energi spirituale, au implorat muzica naturii la "enirea lui !ihan incat intreaga natura a cintat si a fost o sarbatoare e o inalta tensiune spirituala si e o "eselie cu a e"arat imbatatoare### "eor#e$ - /-a cintat si cu instrumentele4 Siu 0arta$ - Bineinteles, au fost si concerte festi"e, in care au cintat zeci si sute e muzicieni la fel e fel e instrumente, care mai e care mai aparte### 5a a fost o sarbatoare o putin spus, si n-a fost numai atat, toate celelalte planeta, lui### la o ihna si fericire "esnica# (e acum, !ihan cine stie peste cite milenii 0 aca0 "a mai face "reo calatorie in Eefirius### 3oate ca la insistenta celor in Eefirius can "a sa se mai intoarca, ar mi se pare imposibil### !ihan "a ramine pentru tot eauna in straturile fericitilor+ ,cest muzician a fost mare prin - !D,IDE, 8CI /3IDI!C,8,, 3DI& 8C5D,DI8E 8CI 8,/,!E I& CD', /I 3DI& 8E2,!CDI8E ,VC!E 5C 8C'E, &6,/!D,###

"eor#e$ - Il "om putea "izita can "om cerceta stratul VI4 Siu 0arta$ - (a, numai "oi sa tineti minte### "eor#e$ - (aca l-am chema pe !ihan, ar "eni4 Siu 0arta$ - /tiu eu### nu stiu# El nu e prea acomo at cu limba-ul "ostru# "eor#e$ - Iubite /iu, esti con"ins ca tu acum "orbesti limba romana4 Eu sunt con"ins ca 7: G in "ocabularul nostru e comun cu al "ostru si ca "oi nici nu a"eti habar e limbile pamintene# Siu 0arta$ - ,sa este# ,i grasit rept# "eor#e$ - (ar e ce ai spus pina acum ca si acolo "orbiti limbi iferite4 Siu 0arta$ - 3entru ca stiam ca "oi intelegeti greu aceasta# "eor#e$ - /a te intreb altce"a$ stii ce"a espre mine can eram in spirit4 Siu 0arta$ - (rept sa-ti spun, nu mai stiu+ "eor#e$ - ,m constatat ca "oi nu prea a"eti memorie buna### uitati cam repe e### Siu 0arta$ - E a e"arat si asta pentru ca trecutul pentru noi nu e.ista# &oi traim prezentul, a"in perspecti"a "iitorului# "eor#e$ - 5ine"a mi-a spus can "a e reintruparile mele si mi se pare ca esti chiar tu acela care mi-ai po"estit atunci can eram in inchisoare# Siu 0arta$ - can iei legatura cu un pamintean - cum a fost cazul can am luat eu legatura cu tine - sigur, cauti sa-i afli trecutul, sa-l cunosti, sa "ezi e un e a "enit, cea facut, sa-i stii fi.area, aca a a"ansat sau a coborit si in felul acesta te-am cercetat si eu si am aflat### 3ri"im si "e em mai mult sau mai putin### (ar uite ce-i$ eu am treaba si am sa "a las### "eor#e$ - 5e treaba ai4 Siu 0arta$ - Eu am ce am cu pamintul si mergin es, se infiripa o atractie fara e locuri "izitate - la persoane ma refer - si atunci plec spre ei# (escopar, incat, pro"oc### 'erge bine4 5ontinui+ (ar aca terenul e subre - plec### &u-mi pier timpul cu subrezenii### @iti binecu"intati+ 3e alta ata+ BC5CDE/!I, 1: 65!# 1965 T%7A) &%) /E3%*%+S (%! 8-am chemat pe !ihan in Eefirius si pe nelipsitul nostru 0inger calauzitor0 - /iu Barta# ,u "enit impreuna# I-am salutat# Siu 0arta$ - In numele ,celuia prin care "enim la "oi, sa fiti binecu"intati, iubitii nostri prieteni si frati+ ,ti in"itat pe acest frate al nostru, espre care "-am "orbit aseara# Vi-l prezint# Veronica$ - E un batrin simpatic, atragator# Imbracat tot in alb, cu o e.presie "esela, ra ioasa, luminoasa, placut### un om care bine ispune### Tihan$ - >rar?### 'arele 'ester### al intregului uni"ers### al celor stiute si nestiute e noi### care a bine"oit### sa ne cunoastem### >"orbeste foarte rar?### sa toarne peste "oi### ploaia 7arului /au### sa "a a-ute sa "a lumineze si sa "a acopere### cu bunatatea 8ui### e 3arinte+### Va multumesc ca m-ati chemat sa ne cunoastem### 5e oriti e la mine4### 3oftiti, intrebati### "eor#e$ - (orim sa ne e.pui, mult onorate !ihan, mo ul in care ai acti"at pe planeta stiuta e noi sub numele e Eefirius# (orim sa stim cum ai acti"at, cum ai in"atat si sa compui### si, in general, cum ti-ai manifestat chemarea ta e muzician si compozitor### ### 3relunga tacere### Tihan$ - '-am trezit in casa parinteasca### un e mi-a lipsit nimic# 3arintii otati cu belsug, luin parte la intruniri e familii, cu preocupari inalte, ma luau cu ei acolo

un e se faceau asa numitele 0recitari, acolo auzeau "orbin u-se e o alta lume care se spunea ca este mult mai perfecta ca a noastra si a altor planete care mai e.ista# 5a acolo s-ar afla 5on ucatorul planetei noastre si a celorlalte# ,colo se iscuta e bunul mers al familiei umane in localitatea noastra si cum noi, copii, eram intot eauna e fata, luin parte e mici la aceste intilniri pentru a rasari in fiecare ceea ce era semanat### in mine la acele intilniri a rasarit chemarea la muzica e pe can a"eam ; ani# Era o sala imensa, imensa, un e "eneau copii cu parintii lor si un e se iscutau multe si e toate# Cnii intre copii nu "eneau### sau chiar aca "eneau nu se trezea in ei nimic### acestia erau trecuti in categoria oamenilor e rin care, la 1: ani, erau ati sa faca o scoala e 1: ani, un e se in"ata toate in cele stiute, upa care fiecare se fi.a la ce"a, la o meterie, la un obiect, la o meserie oarecare si mai faceau inca ; ani# ,sa ca eu m-am trezit in acea imensa sala un e se gaseau tot felul e instrumente muzicale, un e se gaseau picturi e o arta rara, un e se gaseau in miniatura cele mai alese cla iri e.puse pentru a trezi gustul copiilor spre creatia arhitecturala# /e gaseau tablouri cu cele mai alese si perfecte flori si plante, spre a chema copii la cercetarea lor# /e gaseau e.puse tot felul e roci cristaline, minereuri si multe altele### animale e tot felul si asa mai eparte# &u pe toate le-am "azut e prima ata can m-au us parintii mei acolo, ar nimic nu m-a incintat, nimic nu mi-a trezit atentia sa e mult ca frumosul si ecorati"ul instrument e muzica numit 0carhaica0, ce a"ea niste clape negre cu alb si pe margini cu rosu# '-am oprit in reptul lui - parintii s-au facut ca nu ma "a - si atata m-am uitat, nestiin ce este### incat cu riozitatea m-a impins si am atins una atins una in clape# , iesit un sunet care m-a incintat+ /i am "rut sa mai ating si alte clape si iar au iesit cite"a sunete si iar am atins, si iar### 'ulte zile a fost o -oaca# 6chii erau atintitiasupra mea# Eram cam mic e stat si ma chinuiam si nu m-am lasat, "rin sa "a si 0gura0 aceluia care cinta# ,sa m-am amuzat eu prima ata e muzica# Ve eam sunetele ca niste culori ale unor tablouri# 'ergeam prin casa si apasam obiectele "rin sa iasa si in ele sunete ca acelea a acelui instrument si patintii mei, nu upa mult timp, mi-am a us un instrument nu chiar ca acela, ar scotea aceleasi sunete ca instrumentul atat e a orat# can am a"ut 1: ani, mi s-a a us un !,&8ED### a ica un in rumator, un profesor e specialitate si mi-a spus ca sunt mult a"ansat pentru "irsta mea, pentru ca eu a"in instrumentul in casa si -ucan u-ma la el, "e em ce trebuie sa compun si cum trebuie sa compun# /i in copilaria mea eram si putin ambitios si mi-am zis$ 0Ei, tu esti mare; e aceea cinti, ar totusi esti mic fata e mine, ca nu cinti ecit ace te ating### pe can eu cint singur+0# ,sa am inceput sa cint singur### in rumat insa e 0cine"a0 in lumea pe care o stiam ca e.ista, a ica lumea straturilor, a oraselor fericitilor### can am implinit 9 ani, am prezentat in 'area /ala o compozitie e-a mea, care s-a spus ca era insuflata e 'arele 'aestru al uni"ersului, care atinge toate cu binecu"intarea 8ui# 5omunerea pe care am prezentat-o e.prima bucuria celor mici care se in ragostesc e cite ce"a sau e 0cine"a0 care nu are chip "azut, ar cimenteaza cele ce sunt e unit ca sa faca o strinsa punte e comunicare intre el si 'arele 'ister# ,sa mi-a fost fi.area si prezentarea in intreaga familie umana in Eefirius### &-a mai fost ne"oie e scoala celor 1: ani, m-am ocupat numai e muzica, iar pe linga celelalte am trecut pentru a sti e e.istenta lor### ,sa ca, la 15 ani, am iri-at un cor e 1: persoane in uriasa /ala si o compunere e-a mea in cinstea 'arelui 'aestru care, e fapt, a fost numai inceputul lau ei frumusetii i"ine### ,ceasta m-a reliefat si m-a facut cunoscut pe intreaga planeta Eefirius pentru ca eram cerut e fiecare oras ca sa prezint 0lau a0 e care spuneau toti ca e atat e minunata, mai frumoasa ca toate lau ele ce se cintasera

pina atunci# ,ceasta nu m-a facut sa ma trufesc, lau ele si aprecierile au trezit in mine un or mai mare e a compune spre 'arelui 'aestru# 3rin unele compozitii in"atam, prin altele cercetam cele nepotri"ite, iar altele erau a resate celor mici spre a le trezi gustul e frumos, e ceea ce este curat, sublim si inaltator# !rebuie sa recunosc ca aca am facut tot ce am facut, meritul nu este al meu, nici al in rumatorului a us e parintii mei, ci a 'arelui In rumator ale carui soapte le ascultam, a carui carte o citeam, in"atin sa "a si sa lucrez### ,-ungan la "irsta maturitatii, am a"ut orinta sa-mi cunosc in rumatorul si po"atuitorul meu in lumea ne"azuta# Era in lumea in care azi ma gasesc# ,"eam A: e ani can l-am "azut prima ata si e atunci l-am putut a"ea linga mine la orice orinta a mea, la orice ne umerire, la orice bucurie# 5an am implinit 9: e ani, m-am casatorit### >Veronica a pufnit in ris### am inceput sa ri si eu### zimbeau si ei?# Tihan$ - Voi puteti ri e, ar pentru noi nu era nimic nepotri"it, pentru ca noi traiam cite"a sute e ani# !rebuie intii sa ne croim rumul pe care mergem si mai cu seama aca crezi ce"a trebuie sa lasi ale tale proprii pe al oilea plan# Eu a"eam ne"oie linga mine e o sotie care sa ma a-ute in munca, mai mult o prietena ecit o sotie, mai mult un a-utor### 'i-am cautat un a-utor care sa patrun a tumultul necunoscutului si am gasit# ,m cunoscut-o cam pe la 7: e ani; in uriasa sala ne-am cunoscut# can am iesit eu o ata in marea sala, un e iri-asem o lau a catre 'arele 'aestru, ea mi-a intins un buchet e flori ingenuchin in fata mea# ,m ri icat-o, am luat-o e brat, am con us-o si am intrebat-o$0,i barbat40 si mi-a raspuns$0&u0# 05u ce te ocupi40# 'i-a raspuns$05u a oratia frumosului i"in+0# /i mi-a zis-,sta-i ce-mi trebuie+### 3area un copil si n-am intrebat-o nicio ata ce "irsta are# can ne-am casatorit, am escoperit ca a"ea 1:: e ani### @emeile in lumea noastra nu arata nicio ata "irsta ce-o au pentru ca sunt foarte mena-ate e barbati, pentru ca sunt purtatoarele e parfum, sunt prezentarile frumosului# 8a ele nu e.ista = barbati, precum nici la barbati nu e.ista = femei# &u se uneste barbatul cu femeia pina ce nu au aceleasi atractii perfecte catre acelasi scop# /i asa neam us "iata impreuna, atatea sute e ani# @emeile al noi traiesc mai mult# Ea a ramas in urma mea si sunt bucuros pentru camiau ramas lucrari ne efiniti"ate si ea "a stii sa-mi spuna totul in or ine, cunoscan u-mi gustul si orinta# In casa a"eam asa- numiti, 0plecani0### a ica cei care nu sunt otati pentru o meserie sau o treaba oarecare e raspun ere si creatie, ci sunt inclinati spre treburi simple, spre muncile necesare "ietii### &u ii consi eram inferiorii, eram cu totii ca intr-o familie# Eu si sotia mea a"eam pe linga noi 7 perechi### a ica 1;# Barbatii faceau treburile lor, femeile pe ale lor, fiecare cu i"erse raspun eri si treburi### "eor#e$ - ,"eai o casa mare, maestre+ Tihan$ - &oi traiam prin ei si ei prin noi# 5asa in care stateam cuprin e o sala mare e prezentari si repetitii instrumentale a"eam o casa aparte pentru oaspeti, precum si casele tuturor celor care locuiau cu mine### In casa mea a"eam o sala e primire, o sala e gustare pentru coristi si instrumentalisti, precum si camerele e ser"iciu pentru ei# /ali e mese a"eam 5, iar pentru ai casei =, pentru noi si pentru oaspetii nostrii si pentru coristi# 8a noi se cinta foarte mult in coruri### 5amere pentru o ihna, pentru musafiri a"eam 1=:### salonase pentru stu ii a"eam 1A# ,"eam in plus o mare gra ina cu flori si cu pomi fructiferi# "eor#e$ - ,"eai un intreg comple.4###

Tihan$ - ,"eam o locuinta frumoasa, ar aici un e sunt e mai frumoasa### 7ai sa ne oprim aici4 (ar nu "-am spus cum se numeste sotia, care trebuie curin -curin sa "ina si ea### ,cum ma uc la ea sa-i spun ce mai are e facut# "eor#e$ - (oresti sa "ina4 /imti ne"oia prezentei ei4 Tihan$ - (a### 8ocul ei e cu mine# ,m facut inter"entii sa "ina cu mine# 6 mai las atata timp cit sa puna la punct cele lasate e mine# ,ici nu pot fara ea### &u ai bucurie esa"irsita, nu te simti complet atata timp cit iscul nu e cu tine# "eor#e$ - Bine, ragul nostru### ,cum ai "enit la noi upa cum te-am chemat4 Tihan$ - &u+ Va "orbesc in stratul III# "eor#e$ - /i e ce nu ai "enit la noi4 Tihan$ - &u am putut cobori mai -os e III# "eor#e$ - 5um asta4+ Tihan$ - &u am putut### simplu-simt o forta e respingere, care actioneaza in straturile inferioare I si II# Tihan$ - (ar tot nu "-am spus cum se numeste sotia mea### "eor#e$ - /pune-ne, ragul nostru1+ Tihan$ - 0Iosefin0### sti ce inseamna4### 5uratenie### ar Veronica stiti ce inseamna la noi4 "eor#e$ - &u stim# Tihan$ - ### 0icoana curata0+ Siu 0arta$ - Ei, ragii mei+ 3entru ca prietenul nostru "rea sa "a opriti aici, intrerupem acum si-l "eti chema alta- ata# @iti binecu"intati+ BC5CDE/!I, 16 65!# 1965 T%7A) .-4'-/%T-* &%) /E3%*%+S>II? Siu 0arta$ - 5el care a binecu"intat "enirea noastra la "oi, sa "a binecu"inteze pe "oi, ragii nostri### ,ti orit sa "ina fratele nostru, iata-l, "a sta la ispozitie+ Tihan$ - 3rea iubitii mei+'i se pare ca "-am po"estit pina la plecarea mea in lumea fericitilor### "eor#e$ - (a incepusesi sa intri in amanunte### Tihan$ - (upa cum "-am spus, eu ma ocupam cu muzica# 5ompuneam, ar ma-oritatea compozitiilor mele erau e a oratia pentru 3rea Inaltul (omn, caruia i se cintau in uriasele sali e concerte coruri mari si orchestre# 5ele care erau e a oratie se numeau 0sal"arium0# ,m facut foarte multe in aceste pentru stimularea tineretului spre o formare spiritual-artistica, aceste compozitii numin u-se 0elii0, a ica 0luminari0# ,m tinut seama si e batrini si e "irste mi-locii# 3entru "irstele mi-locii, am compus asa-numitele 0gholatina0 ceea ce inseamna 0inaltare0 iar la batrini le-am compus 0pantiru0 ceea ce inseamna 0para isul luminat al fericitilor0# si cite si mai cite altele pentru copii, care se cintau prin scoli# 5ea mai esa"irsita muzica insa, cea mai profun a si cea mai amplu tratata se numea 0serni0 ceea ce inseamna 0a oratie0# 0, oratia0 o poti face si catre o persoana, ar aceste se face in niste temple uriase# 8a noi, cele mai importante sali sunt cele e a oratie ale 5elui 3rea Inalt# &u e.ista cla iri care sa intreaca in fast arhitectural 'area /ala e , oratie a 5erului 3reainalt### ,r fi o insulta+ 5el ce intra in aceasta /ala traieste momente inaltatoare# 3oate intra la orice ora, ar numai in anumite timpuri se cinta, cintecele alese si fi.ate (omnului nostru# "eor#e$ - , ica e.ista si un program fi. e a oratie4 Tihan$ - (a, sigur; a"em batrini care stau in strinsa lega tura cu 'arele nostru /tapin# Ei "in in fruntea tuturor, ne prosternam cu totii, a ucem cintece e a oratie (omnului

si upa aceea asteptam comunicari ce ni se fac prin reprezentantul nostru$ 'arele 'e ium### care sta in fata tuturor si "orbeste ceea ce i se comunica e incolo# 5omunicarile pot fi scurte, pot fi foarte lungi# 3oate fi o incura-are, poate fi o in rumare, poate fi si o mustrare# !oti a"em aceeasi a oratie, toti cei in planeta a"em o singura conceptie espre lume si "iata, impartasim cu totii aceeasi filosofie# "eor#e$ - 5e sunt 0comunicarile04 Tihan$ - 5omunicarile reprezinta pentru noi iz"orul e "irf al "ietii noastre spirituale# In sala se incepe print-un concert e a oratie, apoi ni se comunica prin marele me ium cele ce (omnul nostru are e comunicat### "eor#e$ - ---a ica4 Tihan$ - 'arele 'e ium se face interme iarul intre noi si 'arele 5reator# "eor#e$ - 5e reprezinta pentru "oi acest 'are 5reator4 Tihan$ - &oi nu cunoastem si nici nu ne intereseaza prea mult cum si ce este# &oi stim una$ ca cele ce se comunica sunt orintele 5elui 3reainalt, ce le are pentru e"olutia noastra, pentru cresterea noastra spirituala# &oi stim si suntem con"insi ca cele ce "in e acolo sunt numai lucruri si i ei ce ne sunt noua e folos# 6rice asezare trebuie sa aiba un astfel e batrin me ium, in -urul caruia se a una locuitorii spre a primi binecu"intare si in rumare, si alaturi e care se prezinta si 0a oratiile0# In 0, oratii0 se cuprin e totul$ si multumire, si recunostinta, si a mitere, si tot### "eor#e$ - ### si cerere, nu4 Tihan$ - ### # si cerere, aca e ne"oie### "eor#e$ - 5e cereri faceti "oi catre 5el 3reainalt4 Tihan$ - 5ererile noastre sunt mereu aceleasi### si cea mai e capatenie cerere este e a nu mihni pe semenul nostru cu ce"a# &oi nu suportam ca cine"a sa sufere cit e cit ce"a e pe urma cui"a### "eor#e$ - /i nu sufera nimeni4 Tihan$ - 8a noi nu# &u e.ista suferinta# &u sunt nici toti la fel e a"uti, nu au toti aceeasi stare materiala# Cnul poate a"ea slu-be inalte, altii mosteniri e la parinti, altii nu au fost otati, nu au nici mosteniri e la parinti si nici ri icati pe trepte mai inalte nu sunt### si atunci cei instariri ia pe acestia pe linga ei, ri ican u-i, nu umilin u-i, mincan cu ei la aceeasi masa# 5el a"ut iubin u-i, iar cei miluiti respectin u-i# /i asa, sunt familii formate in multe familii si in felul acesta nu e.ista lipsuri materiale, nici suferinta# (e aceea, singura cerere este aceea e a nu -igni pe cel e linga tine, a ica sa nu se simta el infrint, umilit alaturi e tine### Eu am umblat foarte mult, trezin si aprinzin lumini scinteietoare pentru a oratia 'arelui nostru /tapin### (e aceea, am fost foarte a"ut si cu o buna stare materiala pentru ca nu am cintat numai in sali e a oratie, ci am cintat tuturor si pretutin eni# "eor#e$ - ,"eati si muzica e ans4 Tihan$ - &u cunosc termenul acesta+ "eor#e$ - Balet, ansuri nu a"eti4 Tihan$ - Imi sunt straine termenele acestea+ "eor#e$ - 8a noi nu se face muzica pe care tineri si tinere sa faca tot felul e figuri care sa e.prime, sa zicem, zborul lebe elor sau eschi erea florilor sau cite altele4 Tihan$ - (a, inteleg+ Vrei sa spui espre 0cnicnos0, care prezinta un subiect prin miscari, prin mla iere si gratie### (a, este o arta esa"irsita, ar eu nu m-am ocupat cu ea# &-am fost atat e cuprinzator# "eor#e$ - (ar tinerii nu se istreaza intre ei4 &u anseaza# Tihan$ - (a, tinerii au si ei istractiile lor, muzica lor, ar 0 ans0 nu stiu ce este# "eor#e$ - can = tineri se iubesc si se pregatesc sa se uneasca, fac petreceri si ascultan muzica, fac tot felul e miscari in ritmul muzicii#

Tihan$ - 8a noi, cei ce se iubesc fac plimbari prin locuri prea frumoase si pline e farmec, merg la concerte si la iferite forme e prezentare artistica### ce-mi spui tu, nu cunosc### "eor#e$ - /a re"enim la batrinii in rumatori# 5ine-i recru teaza si cine-i alege4 Tihan$ - Ei sunt in icati e 5el ce comunica prin me iumitate# ,cestia sunt chemati si se spune prin comunicari$ cutare si cutare se uce in cutare loc# /e aleg nu e noi, eci, si prin comunicare cel numit este respectat si ascultat e cei in mi-locul carora a fost trimis, iar el se stra uieste pentru a e"eni reprezentant si comunicant al cercului respecti"# "eor#e$ - @ara nici un fel e scoala4 Tihan$ - Ei, ar ei nu sunt alesi in scoala, ci upa ani si ani, upa sute e ani e "iata# !rebuie sa aiba cel putin =:: e ani "irsta si nu conteaza scoala ce a urmat# In momentul can e numit prin comunicare, orice a lucrat inainte paraseste si isi urmeaza trasarea# "eor#e$ - E.ista "reo scoala inalta, specializata cu problemele "ietii nemuririi si cerului4 Tihan$ - (a, e.ista# /i numai cine nu "rea, nu merge la aceasta scoala# (ar e mai mult pentru oameni maturi# 6ricare isi face o meserie, ar aca nu trece prin aceasta scoala nu e complet# 3roferorii acestei scoli sunt cei mai intelepti intre batrini, cei mai iscutiti, cei mai mari gin itori### &u sunt primiti copii# 5opiilor li se a e ucatia e catre parintii lor# ,ceasta scoala nu este ecit e 7 ani si se numeste 08eghi tinoro0, ceea ce inseamna 0/tiinta espre ceruri0# "eor#e$ - ,i urmat-o si tu4 Tihan$ - (a# # pe la 5: e ani# "eor#e$ - (e ce nu ai fost mai e"reme4 Tihan$ - Eram prea ocupat# "eor#e$ - 5am e la ce "irsta sunt primiti in acea scoala4 Tihan$ - (e la ;: e ani, ar putini merg la ;: e ani, mai ales cei care nu au preucupari mai importante# In orice caz, nu e.ista om cu post e raspun ere care sa nu treaca prin aceasta scoala e inalta spiritualitate# "eor#e$ - 'erg si barbati si femei4 Tihan$ - 5um numai barbati4### Vin si femei, ar foarte putine### cam 5G# 8a noi, femeia este socotita ca ce"a sfint+ "eor#e$ - 8a "oi se espart upa casatorie4 Tihan$ - (a, plecan unul intre ei in trup, altfel nu se cunoaste espartirea### "eor#e$ - (ar aca nu se impaca intre ei, ce se intimpla4 Tihan$ - (ar care e moti"ul sa nu se impace4 "eor#e$ - &epotri"iri# &u a fost unul pentru celalalt si nu prea merge bine treaba# Tihan$ - &u e.ista asta la noi+Barbatul sta si peste suta e ani si nu se apropie e cine"a pina nu gaseste pe acea fata e care sa aiba un sentiment e a oratie, e sfintenie# 8a noi unirea este socotita ce"a sfint### @E'EI, E/!E 3E&!DC &6I C& 865,/ /@I&!### @emeia, la rin ul ei, "e e totul in barbat si in aceasta iubire si a oratie reciproca se unesc, se inalta si se esa"irsesc# "eor#e$ - 'anastiri a"eti4 Tihan$ - 5e-s alea 0manastiri04 "eor#e$ - 8ocuri, asezaminte in care oamenii se retrag e lume, fug e se.ul opus si traiesc in singuratate sau intr-o comunitate restrinsa, in care se practica asceza si un anumit program e inchinari si slu-be### !ihan$ - ,sa ce"a la noi nu se cunoaste# (e lume nu fuge nimeni pentru ca lumea nu este o momeala### nu este o panta pe care se aluneca, nu e o prapastie in care sa ca a###

5hiar aca cine"a este slab inzestrat spiritual, acela este a-utat e toti cei in -urul lui### 5it pri"este fuga e se.ul opus, am mai spus si repet$pentru noi, femeia este ce"a sfint si pentru femeie la fel### Barbatul este ce"a esa"irsit, iar unirea intre ei, ragostea intre ei in unire ii a-uta sa se esa"irseasca# &u e.ista ca un barbat sa aiba atractie spre mai multe femei si pe cea ce o iubeste se uneste cu ea prin casatorie, ucan u-si rumul, urcan treapta cu treapta scara perfectiunii# ,m spus si repet$nu cunoaste barbatul pe altcine"a ecit pe femeia lui si nici o femeie nu poate sa mearga la = barbati# 5ei care tin legatura prmanent cu cerul, cum spuneti "oi, ca sunt cei in manastiri, la noi sunt batrinii pe care ii consi eram farurile noastre, iar noi, in orice stare sociala am fi, suntem supusi si sub ascultarea in rumarilor lui# "eor#e$ - , ica 0batrinii0 care "a con uc spiritualiceste sunt recrutati intre cei necasatoriti4 Tihan$ - Ba nu+ 3oate sa aiba si sotie# Este o raritate e.trema la noi ca un barbat e =A:: e ani sa ramina fara sotie# Daminin cine"a fara sotie, chiar e nu este ales prin comunicare, el merge alaturi e batrini, slu-in alaturi e ei si alta femeie pentru el nu ami e.ista in "iata# "eor#e$ - 5um arata o sala mare e a oratie4 Tihan$ - 5onstructia este mareata, upa cum am spus# Crci mai multe sau mai putine scari### in ce e construita ea### materialele nu stiu aca "oi o sa intelegeti### e un material tare lucios, a us in munti cu fel e fel e culori; acoperisul se face intr-un material mai usor, in forme aparte, cu foarte multe figuri, cu fel e fel e simboluri, care fiecare are un inteles anume# 3e afara e.ista un gen e ornamente, in interior alta ornamentatie, care fiecare e.prima si reprezinta ce"a# Inauntru a"em un fel e 0sezari0 pe care fiecare se aseaza# 6rnamentatiile, upa cum am spus, prezinta toate anumite simboluri, iar pe fun alul salii este prezentat /tapinul nostru, care e.prima si forta, si bunatate e 3arinte# In unele parti, iese in relief in alte parti este pictat cu culori iferite, fiecare upa posibilitatile lui e creatie# ,colo sunt foarte multe lumini aprinse, precum si locuri un e se ar miro enii# /unt apoi locurile rezer"ate orchestrei si corurilor, si toata lumea cinta uneori o ata cu orchestra# /unt momente can cinta numai orchestra alteori can cinta numai corul### @el si chip# 6rnamentatia este insa sublima+ E,, 6D&,'E&!,!I, E/!E ,5EE, 5,DE , !DEEI! I& 'I&E 'CEI5,, ,8,!CDI (E CDI,/C8 I&/!DC'E&! (E 5,DE 'H,' ,!I&/ /I , 5I&!,!### E.ista ; instrumente cu clape$0mihnar0, 0trechin0, 0hartes0 si inca unul### nu-mi mai amintesc### (ragii mei, sa raminem aici si am sa "a po"estesc alta ata cum am parasit trupul si m-am rupt e planeta mea### "eor#e$ - 5opii ai a"ut4 Tihan$ - &u# "eor#e$ - (e ce4 Tihan$ - &u am a"ut, si atat### Siu 0arta$ - @iti binecu"intati, iubitii nostri# Bucurati-"a e cele auzite si cer ploaia e har a /tapinului sa "ina peste "oi+ Bucuresti, 17 :ctombrie 1965 T%7A)-compozitor in Eefirius>III? Veronica$ - (a+ ,u "enit /iu Barta si !ihan### 8-am salutat# Siu 0arta$ - 5el care a inter"enit pentru "enirea noastra la "oi, sa "a binecu"inteze, prea iubitii nostri prieteni+ "eor#e$ - Iubite !ihan, cine este pentru "oi ceea ce tu ai numit 05el 3reainalt04

Tihan$ - Este creatorul a tot ce e.ista in uni"ers# /e stie ca El este 5el ce implineste cele bune intre oameni, 5el ce asculta si 5el ce raspun e cererilor# El este 5el care upa intoarcerea noastra in trup ne rin ueste pe fiecare upa "ointa /a# "eor#e$ - (e Iisus 7ristos ati auzit4 Tihan$ - (a# /e stie### "eor#e$ - 5e se stie4 Tihan$ - 5a prin "ointa !atalui, a 5elui ,totputernic, a fost trimis 05u"intul 8ui0 sa se intrupeze pe o planeta numita 3amint### 5a aceasta prezentare s-ar fi facut prin interme iul unei tinere numita 2elium, care inseamna curatenie, bunatate, mila, bunatate si pentru ca era e.trem e otat, chiar casnicii 8ui, a ica cei care -8-au primit, prin chinuri groasnice 8-ar fi ucis# ,ceasta s-a spus prin batrinii nostrii, acum cu mult timp in urma# Iar ca cel ucis e ei a fost luat e 5el ce a fost trimis, e 3arintele 5eresc si rea us in locul e un e plecase# , fost intrebat e ai nostrii aca a fost un prooroc, 0un trimis al gloriosului (omn0 si s-a raspuns asa$ 0, fost insusi V6I&!, 5E8CI 3DE,I&,8!0# ,sta stim noi# "eor#e$ - Intre cei in Eefirius sunt cinstiti marii prooroci4 'arii### 0sfinti04 Tihan$ - &oi nu a"em 0sfinti0### a"em insa 0reprezentanti0ai 2loriosului (omn si noi pentru ei a"em o eosebita stima si recunostinta# "eor#e$ - /i upa ce acestia parasesc trupul, le pastrati amintirea4 Tihan$ - &u numai atat### Insasi "iata lor ne este ca un e.emplu si o placuta amintire# "eor#e$ - ,s mai "rea sa ne mai spui cite"a cu"inte espre mo ul in care este usurata munca fizica in Eefirius, ce fel e masini sunt si ce munci fac ele4 Tihan$ - (epin e e munca# In masini suntem recunoscuti ca cei mai a"ansati in toate planetele# (eplasarile se fac tot cu masini### atat pe uscat si pe ape, cit si in aer# @olosim insa si tractiunea animala ca obiceiuri locale# (epin e la ce istanta se face eplasarea# @iecare acolo are masina lui cu care se eplaseaza# /e pot folosi masinile si in comun, acele 0aihtoane0 cum le spunem noi, care sunt mai lungi# "eor#e$ - (ar in gospo arie ce masini a"eti4 Tihan$ - (e tot felul# !otul se face cu masini, cu aparate-curatenia, gatitul, toate### "eor#e$ - /i ce energie foloseati4 Tihan$ - Instalatiile care erau facute pentru locuinte# "eor#e$ -(ar ce energie foloseau4 Tihan$ - 5um ce energie### nu inteleg# "eor#e$ - Cite, la noi mincarea se incalzeste sub flacara unui gaz, curatenia in casa se face cu aburi fierbinti ce trec prin te"i metalice# 8a "oi cum e4 Tihan$ - Eu nu stiu# &u mi-am pus nicio ata intrebarea cum merge una, alta### cei ce se ocupa cu ele stiu# Veronica$ - 3arca il cam plictisesc intrebarile astea### "eor#e$ - !e rugam sa ne ierti ca-ti punem astfel e intrebari, ar pe noi care suntem in alta lume ne intereseaza toate amanuntele# Tihan$ - (a, pe "oi "a intereseaza sa le stiti pe toate cum sunt### !oate merg automat la noi### tehnica e e inalta clasa### "eor#e$ - (ar energie electrica a"eti acolo4 Tihan$ - ,cum inteleg ce "rei sa spui# ,"em, sigur# "eor#e$ - 5e se face cu aceasta energie electrica4 Tihan$ - ,"em si uzine atomo-electrice# /igur ca a# 5urentul este captat in marile uzine care lucreaza pe baza atom-energie# ,ceasta atom-energie, cum ii spunem noi, este folosita pretutin eni, atat in uzine si fabrici care pro uc bunuri materiale, cit si in salile mari si in comple.ele e locuinte#

"eor#e$ - 'asinile le stii e can erai tinar sau mai tirziu4 Tihan$ - '-am trezit cu ele### 3retutin eni numai aparate si masini, ar pe parcursul "ietii mele-ca am trait estul e mult-aceste aparate au mai e"oluat, s-au mai perfectionat# 5a si muzica### 3e "remea can am inceput eu, straluceam in compozitii# ,cum sunt alti compozitori care "a altfel, inteleg altfel si prezinta altrel muzica# "eor#e$ - 5u nasterile cum stateati4!u e ce n-ai a"ut copii4 Tihan$ - &u stiu### "eor#e$ - 5am citi copii pot a"ea oamenii4 Tihan$ - 3ina la ; copii# 'ama e asistata la nastere e oamne specializate si upa un timp re"ine acasa, iar la 5: e zile upa nastere e usa in uriasa sala pentru a primi binecu"intarea, iar copilul numele# E o bucurie aparte, cu muzica si cor si 0batrinul0 a numele copilului care "rea el sau care "rea parintii# (upa aceea, copilul este us la parinti si sigur, se sarbatoreste# "eor#e$ - (ar la casatorii cum se face4 Tihan$ - (upa ca tinarul a gasit pe acea fata in care "e e el buna con"ietuire, insotiti e parintii ambilor tineri, e ru e si cunoscuti si cei ce il iubesc, merg cu totii in marea sala un e se face unirea celor oi, tot prin binecu"intarea batrinului# E o sarbatoare mai mare ecit la prezentarea noului nascut# Batrinul in"oca, implora pe 2losiosul (omn si primin irect binecu"intarea, o transmite celor oi# 8umina aceasta, aceasta bucurie tine A zile la casa tinarului# "eor#e$ - /i can pot ormi ei impreuna4 E.ista "reo restrictie in sensul acesta4 Tihan$ - 6biceiul este asa$ in momentul primirii binecu"intarii, cei oi pot sta laolalta# "eor#e$ - /i aca se iubesc tare, tare4### si mai stau si ei impreuna inainte e binecu"intare4 Tihan$ - 6ricit ar fi atractia e mare, laolalta stau numai upa primirea binecu"intarii# "eor#e$ - /i aca mai sunt abateri e la legea aceasta, sunt pe epsiti in "reun fel4 Tihan$ - &u# &u se ia in consi eratie# 6 iubeste### gata### e a lui+ &u sta nimeni sa-i supra"egheze sau sa-i opreasca### numai aca si-ar parasi iubirea, aca si-ar minti-o### "eor#e$ - ,tunci ii pe epseste cine"a4 Vreo lege4 Tihan$ - /igur ca se pe epseste+ 'ai intii, nu intra in sala e a oratie, apoi nu mai are acces in nici un grup, nici o societate# Este complet parasit e toti cei in -ur si nici o alta femeie nu se mai apropie e el nicio ata# (ar asta se intimpla rar, la o suta e ani o ata### "eor#e$ - 5e alte 0pacate0 mai pot face oamenii la "oi4 Tihan$ - &u inteleg; ce inseamna la "oi cu"intul 0pacat04 "eor#e$ - 2reseli a ica# Tihan$ - ,aa### -ugniri a use 5elui 3reainalt+ "eor#e$ - Jigniri, furturi sau crime# Tihan$ - (e ce sa ia e la altul4 (aca are ne"oie, cere si primeste# "eor#e$ - (ar crime4 Tihan$ - 5um a ica4 "eor#e$ - Cnul sa rapuna pe altul### sa-i ia "iata# Tihan$ - 6, (oamne+&u se intimpla asa ce"a+ (oar asa### acci ente# /i asta foarte rar### "eor#e$ - 5e alte greseli s-ar mai putea face care sa fie pe epsite e lege4 Tihan$ - &oi a"em pe batrini care -u eca uneori unele neintelegeri# ,ceasta se intimpla foarte rar, ar legi care sa pe epseasca nu a"em# &u se fac greseli, fiecare stie ce are e facut# 8a noi nu e.ista acea rautate intre oameni care se spune ca e.ista pe planeta pamintului###

"eor#e$ - 8a casatorii se fac acte4 Tihan$ - 5e-s alea - 0acte04 "eor#e$ - /a se scrie pe hirtie$ cutare s-a casatorit cu cutare, la ata cutare### etc# Tihan$ - 3ai ce sa se m-ai scrie4 &u se "a 4 &u sunt atatia ochi in marea sala4 &u primesc ei binecu"intarea4 5e ne"oie e sa se scrie toate acestea4 &u e necesar+ "eor#e$ - (ar impozit platiti pentru case4 3e palatele acelea in care locuiti4 Tihan$ - 5e 0impozite04 "eor#e$ - /a platesti bani ca ai o casa# Tihan$ - 3ai, aca-i a mea, cui sa-i au4### &u a"em nimanui e at### oar celor ce a"eau ne"oie e ce"a si nu a"eau posibilitati, le a eam# "eor#e$ - (ar oameni zgirciti a"eti pe acolo4 ,"ari4 Tihan$ - 5um 0zgirciti04 "eor#e$ - , ica sa nu "rea sa ea, sa tina totul numai pentru ei+ Tihan$ - &u e.ista oameni e felul acesta printre noi### BC5CDI, 5E, ',I ',DE , @IE5,DCI, (I&!DE &6I E/!E ,!C&5I 5,&( 36,!E (, 5CIV, 5EV,, ,!C&5I 5,&( 36,!E /3DIJI&I 5C 5EV, 3E 5I&EV, 5,DE E I& 8I3/,### (ar foarte rar se intimpla la noi ca cine"a sa nu aiba ce-i trebuie si sa aiba ne"oie e spri-inul altuia# (ar can cine"a are o ne"oie, e o mare bucurie sa-i poti a, e o mare satisfactie# &u inteleg cum si ce fel e "iata a"eti "oi acolo, nu inteleg si nimeni in lumea noastra, e pe planeta noastra nu poate intelege raul, egoismul si zgircenia# ,m auzit e termenul acesta, e 0egoism0 si nu-l pot pricepe, nu pot patrun e gin urile unui om ce poate trai numai pentru sine, ce tine totul numai pentru sine si nu-l intereseaza ne"oile semenilor lui# &oi nu putem intelege ce fel e oameni au putut fe aceia e pe planeta "oastra, care au putut chinui pe trimisul 3arintelui, pe 7ristos, marea 8umina "enita in Imparatia 8uminilor, nu putem intelege ura celor care 8-au primit si in loc sa-I inteleaga mesa-ul, 8-au rastalmacit si 8-au izgonit intre ei# &i s-a spus ca planeta pamintului este o planeta a suferintei, in care, cu cit esti mai bun si mai luminat, cu atat ai mai mult e suferit e pe urma semenilor tai, care in loc sa te inteleaga, cauta sa te esfiinteze prin ura si rautatea lor# ,m in"atat, e asemenea, in scoala aceea espre care "a spuneam, ca e.ista in uni"ers spatii in care omina intunericul si spiritele asanumite 0gan anice0a ica negre, e culoare inchisa, care au reusit sa a-unga pe pamint si sa-l con uca si sa-l stapineasca### 3entru noi, aceasta suna ca o po"este, ca un basm imaginat e cine"a si nu am fi crezut ca este real aca nu am fi fost informati la timpul acela espre suferintele 'arelui !rimis al 5erului pe pamint# , fost mare ne umerire intre noi punerea ,celuia pe o cruce si fi.area 8ui pentru a fi omorit# &eam cutremurat cu totii si am lacrimat e urere ca se pot petrece astfel e lucruri, e acte in uni"ers# ,m luat cunostinta, e asemenea, tot e la filozofii nostri ca 5el 3reainalt, in urma acestei nemiloase fapte, , 76!,DI! (E/@II&!,DE, !6!,8, /I (E@I&I!IV, , 8C'II 5E86D 5C 5C86DI I&!C&E5,!E# 5C'38I!C8 (I,B68I/' , @6/! B8E/!E',! 3E&!DC !6!(E,C&, /I /!I' 5, I'3,D,!I, 8C'I&II /E 3DE2,!E/!E (E 6 !I!,&I5, I&!EDVE&!IE, 3DE2,!I&( C& @65 (I/!DC2,!6D 5, /, /,8VEEE /I ,5E,/!, 38,&E!, ,',DI!, , 3,'I&!C8CI /I /-6 ,(C5, /, @IE /I E, 6 38,&E!, 5C 5,DE &6I /, 3C!E' 56'C&I5, /I 568,B6D,# Intre planetele noastre e.ista o strinsa colaborare stiintifica, artistica si filosofica care se realizeaza atat prin legaturi ra io, cit si prin tele"iziune# 'i-a uc aminte ca cele mai "aloroase lucrari ale mele a a-uns sa fie ascultate pina si e cea e-a treia planeta,

care este sub noi, ce"a mai putin e"oluata ca noi si care face parte in familia planetelor armoniei si luminii# Ei, estul pentru astazi+ 'ai am si eu altele e facut### Bucuresti, =A octombrie 1965 T%7A)-compozitor in Eefirius >IV? Siu 0arta$ - 3arintele 8uminilor sa "a binecu"inteze pe "oi si caminul "ostru, prea iubitii mei+ "eor#e$ - &u "-am eran-at4 Siu 0arta$ - &u, eu eram in VI si-mi cercetam prietenii# Tihan$ - 3utem incepe+ "eor#e$ - 5e gin uri mai ai, cinstite !ihan4 8a ce mai me itezi acum4 Tihan$ - ,ici nu te poti opri la un singur lucru# 3arca timpul este prea scurt ca sa-l poti imparti### "eor#e$ - /a reiau firul intrebarilor$ Eefirius cam ce populatie a"ea4 Tihan$ - 8a parasirea mea, se stia e =:-==#:::#:::# ,sa stiam eu# "eor#e$ - 5ite tari sunt4 Tihan$ - &oi nu a"em planeta impartita pe tari, Eram un singur neam, o singura limba, un singur obicei# @iecare cunostea obiceiurile si fiecare stia ce are e facut# "eor#e$ - 5ine o con ucea, sau mai bine zis, cum erau co usi oamenii e pe planeta ta4 Tihan$ - @iecare localitate a"ea oua con uceri$ o con ucere se ocupa cu raporturile intre oameni si i"initate, aceasta era con ucerea filosofica, care era cea mai stimata si cea mai pretuita# 'ai e.ista apoi o alta con ucere, alcatuita in localnici iscusiti, care se a unau sfatuin u-se si punin la cale bunul mers al treburilor e interes obstesc, material, a ica pro ucerea si repartizarea bunurilor materiale# ,cestia, la rin ul lor, a"eau in subor inea lor pe altii, astfel incat treburile mergeau bine# Erau cinstiti si acei care erau otati cu o pricepere organizatorica# Ei lucrau mina in mina cu con ucerea batrinilor filosofi si nu ieseau in cu"intul lor# Ba le cereau si concursul spre a inter"eni la !ronul (i"initatii pentru a primi lumina# 3este toti ere insa un batrin 0BED,&IB0, mai marele batrinilor, care inseamna 05el ce primeste lumina0# BeraniFul pe care eu l-am lasat in urma era e 5:: e ani BeraniF# /e numea &ahtin# can fusese ales, mai bine zis can fusese in icat printr-o comunicare ca sa fie mai-marele inteleptilor, el a"ea "reo ;:: si ce"a e ani, si cu 5:: a"ea o "irsta cam e 9:: e ani### "eor#e$ - Eiare, publicatii a"eti4 Tihan$ - (aaa### @oarte, foarte ez"oltate publicatii# /a "a spun ce"a$ o ata s-a pro us o esfacere a unui munte la o leganare a lui### "eor#e$ - Cn cutremur4 Tihan$ - &u, o leganare oar# 3e la noi nu e.ista catastrofe si cutremure# relieful se misca, ar incet# &u pro"oaca acci ente# 'untele e care "-am "orbit s-a esfacut si s-a pra"alit ca si cum ar fi fost facut e o mina omeneasca pentru ca nu a"ea o temelie sanatoasa# E a e"arat ca curgea pe acolo o apa, pe linga munte, si se spunea ca i s-a at cursul apei pe acolo pentru a infrumuseta locrurile# "eor#e$ - 5um, cine a facut aceasta4 Tihan$ - 6amenii, sa"antii# 8a pra"alirea acestui munte a izbucnit apa pe un e se spunea ca izbucnise can "a# ,colo s# au escoperit foarte, foarte "echi masini care scoteau tiparituri si s-au escoperit imense "rafuri e carti, care pareau ca ar fi fost

acoperite printr-un miracol# 3robabil tot la o leganare sa fi fost acoperite# /e "e ea ca acolo fusese can "a o mina e om care lucrase cu scop bine efinit# (upa atele gasite in carti, s-a constatat ca erau cu aproape A: e mii e ani in urma# /-au gasit asa bogate tiparituri ca intregii planete nu stiu cite sute e ani i-ar trebui ca sa parcurga si sa aplice ceea ce s-a gasit# Erau carti in toate stiintele, in toate omeniile ca se mirau cei in zilele noastre e stralucita ci"ilizatie ce era pe atunci, parca mai a"ansata ca acum, incat a iesit o po"este### a inceput sa se spuna ca planeta noastra a obosit si ca cei e azi simt ne"oia sa-si intoarca pri"irile la timpurile e emult# "eor#e$ - 8a ce te-ai referit ca planeta era mai a"ansata ca atunci4 Tihan$ - '-am referit la faptul ca acum A:-;: e mii e ani, populatia era mai putina si totusi au putut a"ea faruri e lumina# ,cum nu-i e mirare ca a"em mult mai mult ecit atunci, acum suntem mult mai multi### Ia stati# 8a "oi pe pamint se numara si femeile4 "eor#e$ - (a, binenteles+ Tihan$ - 8a noi numai partea barbateasca# ,sta inseamna ca sa intelegeti ca populatia noastra este formata in peste ;; e milioane locuitori# "eor#e$ - @emeile cu ce se ocupa in societatea "oastra, au ser"icii, functii, slu-be4 Tihan$ - &u, nu# @emeia e o fiinta gingasa, a-uta pe soti# 8a noi numai barbatii au ocupatii si ser"icii i"erse# @emeile nu# 3rea putine oar care au i"erse talente si le pun in aplicare$ "oci frumoase, talent la costumatii, in rumatoare la copii### "eor#e$ - Czine si fabrici eci a"eti si "oi# Tihan$ - /igur, ar foarte putini lucreaza in ele si-s oameni specializati, care supra"egheaza masinile ce lucreaza intr-o comple.a automatizare# "eor#e$ - can cine"a are ne"oie e un obiect oarecare, masina sau mobila, sa zicem, cum si-l procura4 Tihan$ - Il ia e la centrele e prezentare# "eor#e$ - /i ce ati pentru ele in schimb4 Tihan$ - /teti### "eor#e$ - 5e sunt acestia, bani4 Tihan$ - Bani4 5e-s 0bani04 "eor#e$ - , ica au "aloare care reprezinta rasplata muncii pentru a-ti procura cele necesare# Tihan$ - (a, a# /tetii sunt la noi# "eor#e$ - Cn om sarac cit are minimum e a"utie4 Tihan$ - ,re cit ii trebuie# 0/arac0 inseamna sa ai atat cit ai ne"oie, ar nu in plus### "eor#e$ - /i ce anume are4 Tihan$ - ,re o locuinta pe masura ne"oilor lui# (aca face intre timp copii, se iau masuri si i se a alta mai mare# "eor#e$ - /e ocupa cine"a cu aceasta4 Tihan$ - (a, e un centru care se ingri-este e locuintele tuturora acelora care au ne"oie# &ici nu e ne"oie ca o cerere in aceasta sa se spuna ca a a-uns pina la 0batrin0 sa-i spuna ca nu-i a-unge# &oi stim pe oricine in -ur care si ce fel e ne"oie are, noi mereu ii cercetam si "e em ce le trebuie, ce nu au si ce ar mai a"ea ne"oie# "eor#e$ - 5um se repartizeaza stetii4 Tihan$ - 5el mai putin are 5# ::: si cel mai bine 1:-15# :::# 5ei ce lucreaza in tehnica si constructii e masini, aceia merg pina la 15# ::: si in ce scoti pe un timp, poti trai e =-A ori mai mult, fara sa faci economii# "eor#e$ - 6 masina cit costa la "oi4 Tihan$ - 5ea mai mica pentru o familie costa =5# :::# 5ele mai perfectionate a-ung pina la 5:# :::# (i"ersi oameni care au un lucru mai aparte, e pil a, eu, care eram

compozitor, ceea ce faceam eu nu putea face oricine# 6amenii e talia mea si altii ca mine, marii gin itori si sa"antii, ni se trimitea e la un centru special cu masina alimentatia pentru o zi intreaga pentru toate persoanele in casa mea# Eu primeam cam 1=# ::: e steti pe luna### luna fiin e =7 e zile# ,limentele pe care le primeam nu a eau bani, iar in banii primiti e mine traiau si cele 7 familii care faceau parte in familia mea# @iecare familie a"ea masina personala si a"ea libertatea orican sa se uca oriun e oreste# "eor#e$ - !u ai a"ut me iumitate4 Tihan$ - &u, ar a"eam un simt si o "e ere clara# /imteam ce trebuie sa fac si "e eam cum# /i aceasta a a"ansat o ata cu "irsta# Eram nespus e a-utat e sotia mea, lucram impreuna, mergeam la 0batrin0 can a"eam "reo problema si el imi controla ace e bine sa incep lucrul# "eor#e$ - (upa cum se "e e, toti batrinii a"eau me iumitate# Tihan$ - (a+ /e rugau si repe e "orbeau cu cine"a, cu oricine si orican in cei e incolo# "eor#e$ - 5ite planete stii ca e.ista locuite si ce stii e "iata e pe ele4 Tihan$ - /tiu ca impreuna cu pamintul sunt ;# (ar etalii nu cunosc# E.istau alti sa"anti care stiau tot si e toate espre planete# /e "orbea espre planeta "oastra, este o planeta mult inferioara si regret ca trebuie sa spun, ar se stia e toata lumea ca e o planeta sal#atica### "eor#e$ - 5um salbatica4 Voi stiti ce e salbaticia4 Tihan$ - (a, stim# /albaticie e acolo un e nu e armonie, un e nu e intelegere, un e sunt limbi multe, un e fiecare intelege altce"a ecit ce trebuie si un e in cauza ratacirii nu se cunoaste ,(EV,DC8### /tim ca pe pamint omneste D,!,5IDE,### 7,6/C8 'I&!,8### ceea ce inseamna pentru noi$ I&!C&EDI5C8### Im pare rau sa spun, ar noi numim pamintul 563I8C8 VI!DE2 /I &EDEC/I! ,8 ',DE8CI 5DE,!6D### cu toate ca nu 5reatorul a creat ratacirea, nu 5reatorul a scornit minciuna, nu 5reatorul este acela care a creat ce"a si apoi e "azut ne"oit sa z"irle in foc propria 8ui creatie# Ve eti "oi, termenul e 5 D E , ! 6 D are foarte multe intelesuri# El a fost un creator in sensul ca El a creat o partitura, o compozitie pe care a cintat-o in Inaltul sau 8ocas tuturor lumilor care erau sub El# 'ulte lumi au ascultat aceasta partitura, multe lumi au inteles aceasta compozitie i"ina care reprezinta$ !I3,DC8 ,D'6&I6/ ,8 VIE!II# 'ulte lumi au fost care au ascultat aceasta i"ina muzica si a reusit e-a lungul mileniilor sa e"ina ,/E'E&E, 57I3C8CI (IVI&### ar a e.istat o lume, un e"a, la periferia uni"ersului, care in lene si como itate, n-a ascultat acea i"ina partitura si atunci in lene si como itate a cazut in &E/!II&!, si in nestiinta in 6DBIDE si in orbire a cazut efiniti" si pentru tot eauna in CD,, in 'I&5IC&,, in &E(DE3!,!E si intr-un cu"int spus in /,8B,!I5I, D,C!,!II### !acere### "eor#e$ - 5onstat ca a"eti o intelegere foarte superioara si e.presi"a a esentei pamintene# Tihan$ - (a# In cei 7 ani e care "a po"esteam, in scoala aceea e filosofie, m-a impresionat "iata !rimisului 8uminii, Iisus 7ristos, si am cautat sa aprofun ez sa inteleg mai bine aceasta lume bizara si salbatica a pamintului# ,m citit cartea unui mare gin itor (enprinius, care, specializat in toate problemele planetare si a lumii e lumina, zic, am citat si stu iat cartea acestui mare gin itor si am reusit sa inteleg ceea ce era greu e inteles pentru lumea noastra, am inteles ezacor urile si isonantele acestei ratacite# &u mi-a fost greu# 5artea era scrisa cu o eosebita maiestrie si cu o a inca intelegere, astfel ca pot spune ca am fost unul intre putinii care intelesesera e

ce fusese crucificat 7ristos, 8umina lumii pamintene# ,m mai citit, e asemenea, ca s-a intors 7ristos e pe pamint z robit sufleteste, istrus e atata neintelegere, e atata ipocrizie, e atata falsitate si rautate# 'i-am zis$ &u au meritat pamintenii ,cest Inalt !rimis, nu au meritat pamintenii un sa"ant atat e mare, @iu al insusi 'arelui 5reator al uni"ersului# '-am re"oltat in mine si am zis$0(e ce nu am a"ut si noi, cei in Eefirius parte sa ne "iziteze o 3ersoana in insasi @iinta (i"ina, in insasi inabor abilul 6pal4### 0 "eor#e$ - 5um4 3e planeta "oastra nu a "enit nimeni in 6pal4 Tihan$ - &u, n-a fost ne"oie+ 3entru ca batrinii nostrii, unii intre ei au legaturi - e rept, estul e rar - si cu fiinte 6palice# Eic, mi-am spus, la noi sa fi "enit 7ristos Iisus### am fi lasat toti toate si 8-am fi ascultat tot timpul# Eu unul cre ca as fi uitat si e muzica, si e compozitii, si 8-as fi urmat pretutin eni sa-8 pri"esc, sa-8 ascult si iar sa-8 pri"esc### !acere prelunga### "eor#e$ - 'inunat "orbesti, maestre+ Tihan$ - 'i-ati rascolit amintirile### !acere### Tihan$ - (e aceea "-am spus ca ma plec in fata unuia ca Beetho"en, ca 'ozart, ca Pagner# !ot ceea ce au compus ei pentru mine reprezinta mult mai mult ecit ceea ce am facut eu in Eefirius, pentru ca ei, in intuneric fiin , au "orbit prin limba-ul muzical espre 8umina# (e ar fi fost upa mine, i-as fi urcat in VIII, in I< chiar, in 6rasul e ,ur+ pentru ca au fost a e"arati martiri### (estul pe azi+ 'a gin esc ca poate nu intimplator am luat noi legatura, eu in Eefirius, "oi### e pe pamint# @ie ca prietenia noastra sa fie pecetluita e 5el 3reainalt### Bucuresti, 19 noi# 1965 T%7A) -5ompozitor in Eefirius >V? Venin cei oi, !ihan si /iu Barta, am rostit un salut prelung, plin e a miratie si recunostinta# /iu Barta$ - In numele ragostei ce i a uceau si animale cu numele e 0Fiscani0sau 0pohoi0# 6amenii -ucau intre ei, iar animalele ii impe icau si nu-i lasa pe nici unii sa in"inga### /e mai faceau intreceri foarte amuzante si intre animale### foarte, foarte inteligente animalele e la noi### mai "e eam si eu citeo ata la tele"izor ar nu prea a"eam timp# "eor#e$ - ,cum renunt la intrebari si sa ne mai spui tu in tainele ce ti s-au parut taine in -urul tau# Tihan$ - 5u a e"arat, "ietile ascun taine, atat cele planetare cit si cele celeste# Intrebarea este aca tu poti intelege taina+ 6 poti intelege4 6 poti patrun e4 6 poti simti4 /unt oameni care pe planete fiin , "a cu ochiul mintii, simt si inteleg# Cnii au puterea e a o culti"a, e a o e.ploata si e a se imbogati# ,ltii trec pe linga ea ca pe o intimplare aruncata la nimereala, unii merg ca intr-o bezna fara sa inteleaga, fara sa "a a, fara sa simta ce"a# (in acestia in urma sunt foarte multi pe planeta pamintului### 0!aina0 e cu atat mai frumoasa cu cit te lupti singur sa o escifrezi, sa o escoperi si incet singur sa gusti in miezul ei# 3e cit e e gustoasa, can ai at e miezul ei, pe atat e e ureroasa can climatul ce te incon-oara nu-ti a prile-ul sa ez"olti si sa culti"i propria escoperire# ,cum "orbesc espre tainele "ietii e pe planeta pe care am fost, Eefirius# In lumea aceea in care m-am esprins, oamenii

beneficiaza e un climat atat e prielnic care le a si posibilitatea e patrun ere, e intelegere, e ez"oltare a simturilor prin care sa inteleaga tainele in care sunt ei# (e aceea, am a-uns la o ci"ilizatie infloritoare si, esi pamintenii au prins cu un ele lor ce"a, nu au inteles ceea ce au prins# 6 ci"ilizatie nu poate epasi curatenia, cinstea si respectul unuia fata e celalalt si e aceea in raznesc sa zic ca locuitorii planetei Eefirius incep trairea frumusetii e un e ma gasesc eu acum, chiar e pe planeta lor, mergin si urcan mereu, trecan intr-un rai in altul mai mare, mai frumos, mai perfect; intr-o fericire in alta mai mare, mai perfecta, mai luminoasa### !ainele "ietii in care ma gasesc acum nu se pot e.prima in cu"inte, nu se pot emonstra, iar "oi nu le puteti e.perimenta# Di ican u-"a insa spiritul la inaltimea lor, atunci le "eti intelege, le "eti patrun e si iarasi### nici "oi nu le "eti putea escrie### ,tat pot sa-ti spun referitor la taine# "eor#e$ - !e rog acum sa ne "orbesti espre mo ul cum ai parasit planeta Eefirius# Tihan$ - can am fost anuntat ca ma "oi ezbraca e chipul omului planetar si "oi ramine a e"arata persoana a omului spiritualizat, am primit aceasta cu o bucurie ce nu se poate e.prima# (espartirea a fost usoara# ,m fost luat in primire e unul in po"atuitorii ce i-am a"ut in "iata si us in fata !ronului (i"in pentru a ma inchina si primi 8umina in pri"irea umnezeirii /ale si prin hotarire, esi tacita, ar mi-am at seama ca a fost ata, am fost us la locul meu e o ihna# '-am minunat can l-am "azut pentru ca in "iata esi foarte multe mi s-au aratat, totusi locul meu e o ihna e aici nimeni nicio ata nu mi l-a aratat# '-am inchinat cu respect si recunostinta marelui !ron al 'arelui 2u"ernator ce con uce totul prin "ointa, "azin locul meu rezer"at e bunatatea /a si construit prin mo estele mele eforturi# "eor#e$ - /pune-mi, cum era 'arele !ron4 5e-ai "azut4 Tihan$ - 3e un tron ce nu se poate escrie, statea un barbat care a"ea o pri"ire plina e lumina, e bunatate, e se"eritate si e o putere care te facea sa intelegi ca in pri"irea /a prin e totul# &u se poate spune miile si milioanele e fiinte asezate intr-o esa"irsita or ine si armonie cit puteai cuprin e in -urul !ronului# Cnii parca asteptau or ine, ma-aoritatea insa umplea atmosfera e un farmec si o muzicalitate care simteai ca te topeste# /tiu ca acesta era ultimul 8oc, 5ulmea !uturo 8uminilor, a stiintei si a muzicii, mai frumos, mai perfect, mai luminos ecit ceea ce poate fi numit### "eor#e$ - 8ocul acesta e in 6rasul (e ,ur sau mai sus4 Tihan$ - &u stiu# /tiu ca e ultimul si cel mai inalt cer### ,sezat in locul meu e o ihna, am fost incon-urat cu atata bucurie e cei ce m-au primit, incat a fost o sarbatoare pentru mine# (e cunoscut### nu cunosteam pe nimeni, ar pe toti ii simteam prietenii mei, toti ne simteam ca intr-o familie# ,stfel imi uc "iata, fara sa am timp sa inteleg, sa aprofun ez tainele si frumusetile ce ma incon-oara# "eor#e$ - Vrei sa ne arati locul tau prin ecran4 Tihan$ - Va in"it la mine can "eti calatori in VI# "eor#e$ - Baza spirituala "rei sa ne-o arati4 Veronica$ - ,lb curat, cu triunghi ce iese intr-o cupa### Vrei sa ne spui ce inseamna triunghiul cu "irful in -os in cupa4 Tihan$ - 5upa e inima "ie care primeste comunicarile lucrului prescris si "e erea prin triunghi# "eor#e$ - 5e inseamna triunghiul4 Tihan$ - /emnul puterii prin care lucrez# "eor#e$ - (ar e ce triunghi4 Tihan$ - ,sta sa-l intrebi pe cine l-a facut+Ei, noi ne retragem, ragii mei### "eor#e$ - Cn e sunteti acum4

Tihan$ - In stratul III# @iti binecu"intati+ 5el ce binecu"inteaza toate, sa "a binecu"inteze si sa "a ea putere si pricepere# Veronica$ - , plecat !ihan### Siu 0arta$ - Eu ce sa "a mai spun4Vin la "oi estul e es### 'a bucur, plec si gata### ,cum nu am ce sa "a mai spun ecit cer binecu"intarea /tapinului nostru pentru "oi si lucrul+ Bucuresti, 1A octombrie 1965 9-7A))ES ,*A74S 5ompozitor german, sec# <I< -gri eschis, guler alb -stratul IV ,m chemat pe Johannea Brahms si pe 7ector Berlioz, atat Brahms cit si Berlioz fiin unii in cei mai iubiti e mine# Brahms a scris ; simfonii, care sunt e o a incime si care au o constructie orchestrala cu o arhitectura pur si simplu magistrala# !oate ; imi sunt nu placute### simt necesitatea e a le asculta, la rastimpuri simt setea e a lua contact cu arhitectura muzicala a magistrului Brahms# Inceputul simfoniei a II-a impletirea aceea sublima intre corzi si suflatori, izertatia aceea muzicala e o a incime si un calm i"in constituie pentru mine fun alul celor mai profun e me itatii# , mai scris = concerte pentru pian si orchestra cu nu caracter e-a reptul gran ios### (a# Brahms e gran ios, e sublim, e i"in+ /a-mi fie cu iertare in razneala, ar pentru mine Brahms, in punct e "e ere al arhitecturii muzicale, simfonismul lui Brahms reprezinta piscul neegalat al compozitiei orchestrale# Brahms compune in plina epoca romantica, ar el ramine un clasic singular, un anahoret in raznet, strain e ulcegarii si sentimentalisme### Brahms ramine compozitorul care scrie o muzica e gran oare### polara# Brahms e inamic, e tumultos prin e.celenta, e plin e efer"escenta in inegalabilele sale contraste lirice, e un lirism sobru, masurat, retinut si ens# ,cesta este cu"intul$ ( E & /, muzica lui e ensa, concentrata, abun a in stralucitoare refle.e, fantezia sa cu care isi comenteaza propriile teme si i ei# (aca ar fi sa-mi aleg un compozitor cu care sa ma retrag intr-o pustie, acesta nu ar fi nici Pagner, nici Beetho"en, ci inegalabilul Brahms+ ,rahms$ - In numele ,celuia prin care m-ati chemat, fiti binecu"intati, iubitii mei prieteni+Va multumesc pentru simpatia "oastra, ma bucura ragostea ce o a"eti pentru lucrarile mele, ma bucura nespus faptul ca ati reusit sa intelegeti ceea ce eu am "rut sa e.prim in muzica mea$ frumusetea perfectiunii, maretia gin irii, gran oarea contemplatiei# 'a gasesc in orasul IV, sunt foarte linistit si respectat e cei in -ur si ma bucur e o iubire si o pretuire la care nicio ata nu am putut "isa# 'uzica mea pe pamint nu prea a fost inteleasa si acum in zilele acestea putini sunt care banuiesc, care patrun limba-ul meu# ,m fost si am ramas un me itati"# ,cum gin esc si reflectez asupra frumusetilor ce ma incon-oara si mai ales ma bucur e arul ce l-am primit, e a putea asculta muzica celorlalte straturi# "eor#e$ - 5um4 !u in IV poti asculta in V, VI si asa mai eparte4 ,rahms$ - (a# ,m primit acest ar unic, pe care oar citi"a oar in stratul meu il au, acela e a putea asculta muzica spatiilor celeste# ,m fost chemat eseori pina chiar si in stratul VII e confrati e-ai mei, muzicieni ca si mine, compozitori ce au trait pe pamint sau pe alte planete# 'erg la 'ozart in V si la Pagner, merg la Beetho"en in VI, ma chiama 'e anium in VII###

"eor#e$ - 5ine este acest 'e anium4 ,rahms$ - Este un compozitor mult iubit, care a trait cu multe mii e ani in urma pe planeta !aitun### "eor#e$ - (ar in straturile e easupra ta te uci can "rei4 ,rahms$ - In V am libertatea e a merge aproape orican , in VI si VII numai can sunt chemat# "eor#e$ - 5um se e.plica prietenia ta cu 'e anium in VII4 ,rahms$ - El a fost cel ce m-a inspirat# 'e anium a fost cel ce mi-a calauzit pasii# can compuneam, simteam prezenta cui"a linga mine care-mi sufla, care-mi spunea cum si in ce fel sa tratez i eile muzicale ce le a"eam# (ar si i eile nu erau ale mele toate erau ale lui### !ot ce am facut eu, lui se atoreste, eu nu am fost ecit un simplu instrument in mina lui; e aceea, am si compus putin### "eor#e$ - E rept# /i eu m-am mirat e ce tu esti singurul compozitor german care ai scris atat e putin# E a e"arat insa ca tot ceea ce ai scris e e o inalta calitate# ,rahms$ - /tiu cit e mult imi iubesti muzica, ar acum ai aflat# &u e muzica mea, ci a celor in VII### !acere### ,rahms$ - ,cum gin esc### 'uzica fac, ar putin### 'ai compun inspirat e frumusetile incon-uratoare si mi-am facut un instrument care nu stiu sa "i-l prezint### e un fel e orga# 3etrecerea mea insa sa stiti ce este$ ascultarea muzicii straturilor superioare, a cerurilor care cinta, cinta neincetat### "eor#e$ - Esti cu iscul tau4 ,rahms$ - (a# 'i-am gasit usor partea mea pentru ca cu ea am fost si in "iata paminteasca# "eor#e$ - 'ai tii minte alte calatorii facute pe pamint4 ,rahms$ - &u, nu mai imi amintesc+ "eor#e$ - (ar can ai fost ultima oara pe pamint stii4 ,rahms$ - ,sta a, sigur# (ar nu tin minte anii### "eor#e$ - /tii cum"a e"enimentele ce s-au petrecut pe pamint e can ai plecat4 ,rahms$ - &u# "eor#e$ - &-ai auzit e niste razboaie ce au fost pe pamint4 ,rahms$ - &u stiu, nu ma ocup cu asa ce"a### Veronica$ - 3are tacut, retras, parca nu ar "rea sa mai continue prea mult cu noi iscutia### "eor#e$ - &u te simti bine la noi4 !e-am eran-at cum"a4 ,rahms$ - &u, ar eu mai mult ascult si pri"esc# &u prea imi place sa "orbesc# "eor#e$ - (orim acum sa-ti "e em culorile e baza4 Veronica$ - ,re un gri alb, e.trem e eschis si pina la -umatatea pieptului e alb, alb curat### "eor#e$ - Iti multumim, ragul nostru+ Bucuresti, 1A octombrie 1965 7E.T-* ,E*L%-/ 5ompozitor francez sec# <I<# -alburiu -stratul V (aca Brahms este un clasic in plina perioa a romantica, Berlioz in schimb este un 0romantic0 in a e"aratul inteles al cu"intului# 'uzica lui m-a pasionat$ "er"a lui,

fantezia e.traor inara, stilul lui cu totul personal care a intimpinat atatea ostilitati in partea celor ce-l incon-urau# 3ina la urma, stilul lui Berlioz s-a impus, incat astazi in iscutabil este cel mai mare compozitor al @rantei# 8ucrarile lui capitale sunt 0/imfonia @antastica0, o po"este fantastica inspirata in propria-i "iata si mai ales maretul, gran iosul 0DeMuiem0prea putin cunoscut chiar e cei mai pasionati amatori e muzica eoarece este o lucrare ampla si foarte greu e interpretat, eoarece este compusa pentru ; orchestre si ; coruri, care trebuie amplasate in cele ; colturi ale unei sali; ori, acest lucru este practic imposibil# 8ucrarea totusi s-a cintat, insa numai e cite"a ori# &u s-au tras iscuri, iar benzile nu circula ecit intre statiile e ra io- ifuziune# 8ucrarea este gran ioasa, nu are rost s-o escriu, ar nu pot sa nu amintesc e un e.ceptional pasa- atunci can trompetele in p; colturi anunta lumii inceperea 0-u ecatii e apoi0$0!uba mirum spargens sonum e. sel pucra regionum0 ceea ce inseamna 0trompetele pacii "or sparge spatiile in zonele celor morti0, ri ican pe cei e incolo in fata /caunului 'arelui Ju ecator# Veronica$ - E un chip "esel, barbat frumos, cu pri"iri bla-ine e om comunicati" si simpatic### totusi, in trasaturile lui se "e e ca ascun e ce"a### "eor#e$ - Iubite Berlioz, ce nume ti-au at fratii tai4 ,erlioz$ - @ratii mei pe linga care stau acum si ma iubesc mult imi spun 3eni-3ens, ceea ce in limba-ul nostru inseamna 0omul "esel0# Eu sunt "esel si cum sa nu fiu can ma gasesc intr-o permanenta "eselie si frumusete pe care nu mi-am inchipuit-o nicio ata in "iata paminteana# @ratele meu pe care il iubesc mult e tot si care si el ma iubeste- Beetho"en -sta aproape e mine, "ine eseori la mine pentru a se recrea in prezenta mea# Beetho"en e o fire inchisa in sine si in apropierea mea se simte bine# Eu sunt opusul firii lui si in felul acesta ne estainuim tainele unul altuia, ceea ce "rea el sa patrun a in aceasta lume "ariata si in frumusetile ce ne incon-oara# Emult, mult, foarte mult e lucru si trebuie multe secole sa poti patrun e# !rebuie sa sari ca o pasare "esela e pe o creanga pe alta, fara sa-ti fi.ezi munca si stra ania intr-un singur loc can ai atatea "ariatii# (e aceea, ma tine Beetho"en linga el+ Eu il trezesc, il chem si-l fac sa sara e pe o craca pe alta### Beetho"en e mai mult in VI pentru ca e chemat e prietenii si fratii sai, ar el "ine mai es in V la mine pentru ca ne intelegem si colaboram la perfectie# Eu prea ma simt bine in VI, e prea mult lumina pentru mine# /tratul V pentru mine este arhi-suficient, iar cu Beetho"en alaturi e mine facem un cuplu in -urul caruia se a una sute si mii e frati e-ai nostri sa ne asculte muzica# "eor#e$ - 8a ce instrumente cintati4 ,erlioz$ - Beetho"en si-a facut si la mine un pian# Eu am un instrument e suflat, ce"a intre flaut si oboi# /i astfel impreuna creem o atmosfera incintatoare pentru noi in primul rin si pentru ei ce "in sa ne asculte# "eor#e$ - ,i putea sa-ti amintesti ce ai compus pe pamint4 ,erlioz$ - &u ma intreba, te rog, ce-a fost pe pamint# &ici nu "reau sa-mi amintesc e cite am suferit pe pamint+ can "a ce e aici, atat e mic si neinsemnat mi se pare ceea ce am facut eu acolo, incat nici nu ma gin esc la ele# "eor#e$ - /i totusi, totusi 0DeMuiem-ul0 tau, la care ai muncit si ai pus atata suflet, nu se poate sa nu-ti amintesti e el### ,erlioz$ - (a, a# Intr-a e"ar, reMuiem-ul; in el am at tot ce am a"ut bun in mine# 2eorge$ - Iti mai amintesti ce"a in ce ai compus4 Berlioz$ - (aca-mi mai spui tu, poate ca a, altfel nu# 2eorge$ - ,i mai fost pe pamint "reo ata4 Berlioz$ - (a, stiu ca am mai fost inca o ata#

2eorge$ - !i-a spus cine"a sau ti-amintesti tu4 Berlioz$ - 'i-a spus cine"a, a, ca am fi lucrat impreuna cu acest frate, tot in V# Eice el ca am fi lucrat un fel e ascali e ucatori al unui trib prin ,sia, ,frica### nu-mi mai a uc aminte# El a ramas in V si nu a mai "enit pe pamint si can m-am intors in ultima calatorie ne-am reintilnit# "eor#e$ - 5um il cheama4 ,erlioz$ - /entocles# E si astazi cel mai apropiat prieten al meu, alaturi e Beetho"en# El nu e muzician, ar iubeste, pot spune, muzica mai mult ca mine# "eor#e$ - Berlioz, "oi in V auziti muzica celorlalte straturi4 ,erlioz$ - (a, o auzim# can cinta spatiile in Vi se face tacere in V si toti ascultam# Cneori se au e si in VII, rareori in VIII# "eor#e$ - (ar in I<4 ,erlioz$ - (in I< nu+ E prea eparte e noi+ "eor#e$ - (orim sa-ti "e em culorile e baza+ Veronica$ - ,lburiu, curat, fara nimic altce"a### "eor#e$ - 5u cine mai esti acolo4 5orelli si Vi"al i sunt cu tine4 ,erlioz$ - 5orelli si Vi"al i nu# Ei sunt in IV# 5u mine in V mai este Ver i### "eor#e$ - Iti multumim e raspunsuri, iubite Berlioz si mult succes in noile creatii+ Bucuresti, == octombrie 1965 %-A) ,-TE/AT-*+L %-A) 7*%S-ST-4 .ALE4)%S si S%+ 0A*TA 7risostom$ - 3arintele 8uminilor, in al carui nume ne-ati chemat, sa "a binecu"inteze, prea iubitii fii si prieteni+ !oate in"ocarile "oastre au a-uns la !ronul (i"in si "or fi impinite aceste cereri, fiecare la timpul hotarit# >8a == octombrie 19A7, a fost prima si cea mai importanta "iziune a lui Veronica, care a insemnat cooptarea in lucrarea i"ina a ceea ce a"ea sa urmeze?# Siu 0arta$ - Este a e"arat ca pentru "oi amintirea acestei zile este mare; atunci a fost a e"arata nastere a pr mn si /tapin a toate0### aceasta a fost pentru a putea acapara incre erea prieteniei noastre, care la rin ul ei trebuia s-o ea altora# 3rimii pasi ai copilariei au fost buni si lucrul ro itor;m-am referit la copilaria chemarii, nu a anilor### Cnii s-au folosit, altii au stat in iferenti iar altii si-au pus osin a pe cap, fie in nestiinta, fie in rea cre inta# 8C5DC8### inca nu s-a terminat### I&5, ',I E @6,D!E 'C8! (E 8C5D,!+### @iecare iese atunci can ii este harazit pentru timpul potri"it# 5alemnis$ - (e multe ori s-au gasit obiecte "aloroase, ascunse in inima solului# (e foarte multe ori pietrele scumpe s-au gasit acoperite cu o ieftinatate# 8C5DC8 5,DE V, E/!E !D,/,! /,-8 8C5D,!I E/!E ,8 C&CI /!,3I& 5E 3DIVE/!E I&!DE2C8 C&IVED/, 5,DE VDE, /,H/I ',&I@E/!E ,&C'I!E (6DI&!I, ,D,!I&(C-8E 3DI& DE3DEEE&!,&!II /,I+ @iti incre intati ca niste lucratori cre inciosi ca 5el ce "-a repartizat /, 8C5D,!I C& 8C5DC ,8 /,C "a a"ea gri-a sa nu ramina neterminat# (aca atmosfera e grea pentru "oi si "oi nu "a puteti manifesta upa cum intelegeti si oriti, stra ania "a fi platita mai scump ecit atunci can ati a"ea un soare luminat# E foarte usor pentru un lucrator can isi efectueaza lucrul lui pe o "reme splen i a, care-l in eamna, il incura-eaza si-i a spor in munca lui; aceasta inseamna insa ca a fost a-utata si el nu a epus efort prea mult si plata ii "a fi mai mica#

(e aceea, prea iubitii mei prieteni, lucrati impinsi e ri"na "oastra si nu e "remea frumoasa, lucrati si stra uiti-"a ca in acest climat nefa"orabil sa a unati cit mai multe pretioase, caci sa stiti$ &I'I5 &C /E 3IED(E+### ,otezatorul (3aur!$ - /i aca /tapinul gaseste e cu"iinta sa-si a une hol a o ata cu lucratorii, ii "a trimite totusi o zi cu soare lucratorului si poate chiar a-utoare in imensa 5urte a (i"initatii /ale, asezin cele lucrate la locul lor e cinste, iar pe lucratori slobozin u-i sa se o ihneasca in lacasurile construite e ei# 3entru asta, 8C5D,!6DC8 &C !DEBCIE /, /E 'I7&E,/5,### sa pri"easca la alti lucratori, care esi se apropiau e sfirsitul lucrului pentru ca lucratorul a fost iubit, i-a sters boabele e su oare e pe frunte, ri ican u-l la lucrul sau si asezin u-l la loc e cinste, intr-un loc pe care nicio ata nu ar fi banuit el ca ar putea sa-l obin easca# !6!C/I, &C !DEBCIE /, 5DE(E!I 5, ,!I 3C!E, /, V, 3DEEE&!,!I I& @,!, /!,3I&C8CI 5C 8C5DC8 &E!ED'I&,!+,ceasta trebuie sa o stiti clar, caci noi "a pregatim# 5el care "-a anga-at la lucrul /au - ',DE8E (6'& /I /!,3I& , !6,!E, 3,DI&!E ,8 I&!DE2C8CI C&IVED/ sa "a ea putere, zi cu soare si uneltele necesare pentru a a-unge la capatul muncii "oastre# ,s ori sa fiu harazit si eu can "eti face incheierea lucrului "ostru, /, 3C& /I EC 'I&, 8, C8!I'E8E E@6D!CDI /I I'3DEC&, 5C V6I /, EBCD,' (E @EDI5IDE 5, 8C5DC8 , 8C,! /@ID/I!### ### poate### "a fi si aceasta### @aca /tapinul lucrului cum o sti mai bine, iar noi ce "om supune "ointei /ale+### %oan 7risostom$ - (e nimic sa nu "a mihniti, prea iubitii mei+ 3asiti cu incre ere, multumin pentru fiecare pas pe care il faceti si pe cit e mai greu e urcat, pe atat sa stiti ca bucuria "a fi mai mare# &6I V, 3D6'I!E' /3DIJI&, 57I,D (,5, VI&!CDI DE5I V6D ',I VE&I 3E/!E 768(, V6,/!D,, @I!I I&5DE(I&!,!I 5, &C /E V, /!DI5,+ 5erem binecu"intarea /tapinului a toate, a 3arintelui 8uminilor, forta ce omneste pe intregul uni"ers sa "a a-ute, sa "a esa"irseasca pentru ca atunci can "eti prezenta lucrul efectuat bucurin u-"a sa "a puteti lua rasplata+ Veronica$ - !oti au ri icat miinile in semn e binecu"intare# %oan 7risostom$ - (in ceea ce a"em noi toti, e la 'arele (omn, "a am si "oua, orin u-"a ca zestrea "oastra sa se imbogateasca, lucrul sa se esa"irseasca si### 57E',DE, /, /E I'38I&E,/5,+ Bucuresti, A: octombrie 1965 'E*"A)% A*%S (%! in EE@IDIC/ - argintiu luminos; - stratul VIII; &e-am rugat 3arintelui 5eresc, 'arelui %n"atator, sa trimita pe cine"a care ar cunoaste isciplina re)ntruparilor, c*n si cum se coboara cine"a in straturi si care sunt factorii care etermina "enirea )n trup### Veronica$ - 5re ca "ine cine"a )n ecran###/e "e e o lumina, rotun a care se mareste )ncet###, ia forma o"ala# %ncepe sa se contureze un bust e barbat###(e"ine in ce )n ce mai clar, mai clar, acum e bine###&u recunosc cine e# E un barbat )n acest o"al e lumina, are parul lung p*na la umeri si o mica mustata# Barba nu are# !ot e alb, are capul escoperit# 8-am salutat#

)ecunoscutul$ 3arintele 8uminilor care a alcatuit "enirea mea la "oi sa "a binecu"inteze pe "oi si orurile "oastre e cunoastere+ ,m fost trimis la "oi ca sa ma )ntrebati ce "reti sa stiti# "eor#e$ - 'ai )nt*i, "rem sa te cunoastem# (e aceea, te rugam sa ne spui cine si e un e esti### )ecunoscutul$ - ,m fost locuitor )n Eefirius# &umele meu este 3ergani ,ris, a ica; 0Batr*n )ntre Batr*ni0; - cel ce primeste comunicari si tine legatura cu trimisii (i"initatii# Viata mea )n Eefirius a fost e 96A ani si m-am bucurat la locul esa"*rsitilor acum 19 ani# ', aflu printre locuitorii 6rasului @ericitilor al VIII-lea# "eor#e$ - /pune-ne, te rugam, cum e ai fost tu cel trimis la noi4 'er#ani$ - ,m fost trimis la "oi, pentru ca fiin )n trup - )n Eefirius -, am cunoscut si am "azut multe, at*t pe planeta noastra, c*t si pe celelalte# %n trup fiin , am calatorit, fiin con us e 'aestrii mei si pe planeta "oastra -; a pam*ntenilor# !DEBCIE /, /!I!I 5,, %& 5EE, 5E 3DIVE/!E ,D!,, I&!E8I2E&!, /I I/5C/I&!, C',&, /C&!E!I , !DEI, 38,&E!,, I,D 5, /!,DE /3IDI!C,8,, 5, 3CDI!,!E /I ,D'6&IE, 5E, ',I (I& CD', /I &C',I ,!R!, /C&!E!I %& ,@,D, 8C'II ,D'6&IEI C&IVED/,8E# %ntre oamenii pam*nteni, am )nt*lnit cea mai teribila uritate spirituala care este cruzimea, salbaticia### "eor#e$ - 5um ai constatat4 'er#ani$ - ,m simtit-o, "enin )ntre pam*nteni, prin faptul ca n-am simtit )ntre oameni acea su ura perfecta care e.ista pe alte 3lanete, acea esa"*rsita ne"ino"atie si puritate, !6!I /C&! (CDI 5, 3IE!DE8E, ca granitul "ostru# "eor#e$ - (e ce4 5um a a-uns 3laneta aceasta )n asa hal, cum )ti e.plici tu rautatea4 'er#ani$ - E o po"este ampla, e o istorie lunga c enu poate fi spusa )n c*te"a cu"inte# %n afara e aceasta, eu nu am cercetat e"olutia prea amanuntit, nu am a"ut aceasta specialitate; am stu iat 3am*ntul oar in metaforele celor cu care comunicam# &u am aflat lucruri precise# "eor#e$ - ,i cautat e.plicatia aparitiei raului4 'er#ani$ - Eu am zis - aca in primii oameni au iesit in i"izi cruzi, probabil aceasta planeta a fost blestemata sa aiba climat brut, se"er si oamenii e aici, e foarte multe ori, nestiin ce "or, ne *n u-si seama e presiunea climatului, au )nceput sa se razboiasca )ntre ei# "eor#e$ - (ar cine sa-i blesteme4 (e ce4 %n ce faza4 'er#ani$ - (e catre 5el ce i-a plasmuit, ca oar nimic nu se petrece ec*t )n urma unui or in at# &-am stiut ca i se spune 3am*nt, eu i-am spus, asa, upa cum am simtit eu$ 07a iriuc0, ceea ce )nseamna oameni chinuiti, "iata grea, climat aspru### "eor#e$ - Blestemul, totusi, are o cauza ce ar trebui sa fie eterminata )n fapte, e ce"a precis, ce"a care sa genereze blestemul 5reatorului### 'er#ani$ - &u poti face un lucru si apoi sa-l blestemi, ec*t aca ai un moti"# "eor#e$ - /i care ar putea fi acesta4 'er#ani$ - Va fi fost suparat 5reatorul e cei ce locuiau si, )n '*nia /a, a aruncat blestemul###,sta e parerea mea# (e fapt, c*n am fost pe la "oi, am )ntrebat pe )n rumatorii mei e ce este asa greu pe aceasta planeta4 5e s-a )nt*mplat cu acesti oameni4 /i ei mi-au raspuns$ 0Ei singuri si-au atras aceasta stare si se lupta )n ea+ &oroc ca au "iata scurta, multi intre ei nu cunosc lupta si se trezesc mutati incolo cu nimic la ei+0 "eor#e$ - , ica4 Ei n-au pomenit nimic e blestem4 'er#ani$ - ,m e us eu# "eor#e$ - Cn 5reator 3erfect poate face lucruri imperfecte4

'er#ani$ - &u+ "eor#e$ - 3am*ntul e perfect4 'er#ani$ - ### Veronica - Ezita sa raspun a### "eor#e$ - (e ce eziti4 'er#ani$ - /tii, oar###am spus+ "eor#e$ - /a nu ocolim$ 3am*ntul e imperfect### 'er#ani$ - (a# "eor#e$ - (eci, nu l-a facut (umnezeu+ 'er#ani$ (e ce spui asa4 Eu am zis ca 3am*ntul a fost bun, bla-in, ar si-a atras climatul pe care oamenii l-au meritat### "eor#e$ - /a te )ntreb ce"a, litosferele planetelor sunt i entice4 'er#ani$ - &u, nu; pe masura ce se eparteaza e /oare, litosferele planetelor sunt in ce )n ce mai nobile, a ica au in ce )n ce mai multe materii, zise nobile, )ncarcate cu energie# "eor#e$ - 5um se e.plica asta4 'er#ani$ - &u stiu###n-am fost om e stiinta# "eor#e$ - %n ruga noastra )n reptata catre 3arintele 5eresc, am cerut sa "ina cine"a care sa ne "orbeasca espre legile calatoriilor, ale )ntruparilor# 'er#ani$ - (a, uite ce-i###E mult e spus# 5*n )ncepi, trebuie sa termini un capitol )ntreg# ,cum, nu am reflectat si apoi, e mult nu am mai facut contact cu "oi# /i asa, "enin la "oi### "eor#e$ - 5um ai "enit p*na la noi4 'er#ani$ - /unt )n stratul I si pe rum am "azut multe ce m-au rascolit# !rebuie, totusi, sa pastrez istanta )ntre mine si "oi, ca sa nu "a auneze# Eu am pastrat aceasta istanta, caci nimeni in cei ce sunt )n trup nu pot sta la o tensiune prea ri icata# @aceti program+ /a "a pregatiti###/i "oi###5*n "eti "rea, sa ma chemati### "eor#e$ - !e "om chema, chiar m*ine### 'er#ani$ - !ineti seama si e starea "oastra# ,m plecat+ Bucuresti, A1 octombrie 1965 PERGANI ARIS(II) - continuare Veronica$ - , "enit+###%n ecran, hop si /iu+ /iu Barta a facut un semn catre 3ergani ,ris### I-am salutat 'er#ani$ - ,laturi e /olia %mparatului si /tap*nului nostru, cerem binecu"*ntarea si luminarea tronului pentru noi si pentru "oi# 5erem ploaie binefacatoare peste lucrul "ostru+ 'a bucur ca sunt l*nga "echiul "ostru prieten, )n fata caruia ma )nchin pentru acti"itatea si ragostea ce le are pentru pam*nteni# El nu se simte bine )n locul harazit si, in c*te stiu, se simte e.trem e bine atunci c*n poate fi punte e legatura )ntre (i"initate si muritori# 5ele 5 puncte e acti"itate ale lui, ce le are cu muritorii e pe 3am*nt, se "a ca cinci bule"ar e intens luminate, ce se )ntin spre 'arele !ron al (i"initatii# 3entru aceasta acti"itate a lui, chiar cei ce "egheaza )n -urul !ronului se )nchina lui# (e aceea, si eu ma )nchin# Veronica$ - , ri icat m*inile si le-a cobor*t### 'er#ani$ -###/i ma bucur ca suntem alaturi#

3recum pe planete, asa si )n lumea fericitilor###nu sunt toti la fel, nu sunt oi ce acti"eaza )n acelasi fel, nu sunt oua r*"ne care sa "ibreze la fel# /i acum, sa )ncepem+ ,sa am "azut eu$ am asemuit treptele urcusului cu niste gra ini ce au plante care )nfloresc, floarea trece la maturitate - fac*n sam*nta, sam*nta s-a copt, tot prin energia ei capat*n capsula ce prote-eaza semintele si asteapta un "*ntisor ca semintele sa fie rascolite si rasp*n ite# %n momentul c*n pune 'arele 'aestru egetul pe butonul legilor /ale, prin /uflul 8egilor /ale - semintele sunt rasp*n ite si atrase e locurile care au ce"a comun# (aca 0)nt*mplarea0 face ca sam*nta sa ca a pe un teren care nu are nimic comun, acea planta poate iesi cu totul aparte ca fire, caracter si )nzestrare e cei ce au gaz uit# /unt flori nobile si sunt si mai mo este# Cnele cresc )ntr-o anumita ambianta, altele )n alta# ,sa se )nt*mpla si cu oamenii$ rasar in parinti ce au i ei si apucaturi comune sau rasar in parinti care sunt cu totul opusi )n bine sau rau# ,ceasta relati"itate se perpetueaza mereu pentru a se perfectiona planta iesita in sam*nta trimisa sau egenerata, arunc*n u-se )n cosul a *nc al umilintei si ca erii# &u poti pune o floare in Eefirius sa creasca pe o planeta ca 3am*ntul si nici in"ers# Ele sunt atrase e legile care sunt )ntocmite )ntre sam*nta care pleaca in m*inile 'arelui 7orticultor si 3am*ntul care asteapta sa-si ea roa a# /unt pam*nteni si oameni ce nu primesc aceasta binecu"*ntare in partea horticultorului# ,cest moti" este hotar*t tot e 5el ce stap*neste toate, pentru a r*n ui acelui 3am*nt alta enumire, alta preocupare# /unt planete care primesc seminte in care ies flori gingase, plap*n e# /unt planete care primesc seminte in care ies flori cu miros foarte puternic, flori mari si mici, cu gingasie aparte si parfumuri iferite# /unt planete care primesc seminte in care ies flori a caror parfum esfata pe cei in -ur# ,laturi e ele rasar plante care nu numai ca nu )mprastie parfum, ar sunt at*t e respingatoare si -enante, )nc*t cauti sa le istrugi, sa ispara, sa nu se mai "a a# ,cesta e 3am*ntul si "oi sunteti un 3am*nt care ati putea primi o sam*nta pe care ar trebui sa o culti"ati, ar lucrul "ostru harazit nu-i numai spre bucuria "oastra ci spre bucuria multora care nu numai ca "or pri"i, ar se "or hrani cre*n u-si un climat bun in ro ul muncii ce "-a fost harazit sa )mpliniti# (aca 0)nt*mplarea0 face ca o sam*nta gingasa sa a-unga pe o 3laneta cu climat aspru###nu ureaza# Cnii ispar e cum apar, altii se mai chinuie un an, oi, cinci, zece si ispar###&u se simt bine si pleaca )napoi, la locul lor# ,ltii stau p*na a-ung si ei seminte coapte si asteapta pe cine"a e care au auzit sau )si )nchipuie ca ar e.ista un e"a, sa "ina sa a une cu gri-a sam*nta coapta# 3utini cunosc cu a e"arat pe /tap*nul in 5eruri, in a carui porunca a plecat# ,cum e acum+###Cn e mai merge4 /e )ntoarce la locul lui4 'ai urca o treapta, mai coboara sau se arunca la cos4 3e planeta un e am fost si eu us sau, mai bine zis, aruncat###iese cam ane"oie floarea, fructul, ar se mentine mult# 5limatul nu grabeste maturizarea, ci a e"arata tinerete, a ica timpul cel mai fa"orabil, c*n se simte )n plina "iata, e energie, tinerete si frumusete, este timpul c*n floarea are A-;:: e ani, upa care merge spre copt# ,cum, epin e e climatul ei personal, interior, aca se poate coace mai repe e sau mai )ncetisor# Cnele intre ele - florile 3am*ntului prin c*te o a iere e parfum, ce "ine inspre Eefirius, si sunt asa e mirate# 5um4 - se )ntreaba ele# 'ai e.ista si alte 3lanete care sunt mult superioare noua4 (a+ /i nu gresesc# ,cesta nu este meritul nimanui# ,sa a fost harazit e 'arele 'aestru ce le-a plasat )n 0leaganul /au cel mare0 ce tine si

leagana toate planetele, e al carui st*lp este str*ns legat si pe care se o ihneste 5el care a or*n uit totul### 3oate, )ntr-o zi, "or cunoaste bine aceste flori e un e au "enit si cine sunt ar aceasta n-o stie ec*t cel ce-a r*n uit toate### Siu 0arta$ - (upa cum ati "azut, prietenul nostru ne prezinta ca pe niste seminte, aruncate e un gra inar iscusit, seminte e multe feluri# 8e are str*nse )n locurile lui, baga m*na si arunca un e le uce "*ntul; un e le atrage un loc cal # /unt copii )n p*ntecele mamelor care, nea"*n climatul corespunzator o iau in loc repe e si se )ntreaba oamenii$ 05e rost a a"ut acest copil, aca "iata lui a fost e o zi sau un ceas40 Ei, aici e secretul# 0%nt*mplarea0 a facut sa fie atras, ar climatul, nefiin prielnic, s-a retras##################################################################tacere########################## "eor#e$ - 3arca nu sunteti inspirati# 3arca "a lipseste ce"a+ Veronica$ - /i nici /iu Barta nu e cum )l stiu+ "eor#e$ - (e ce "orbiti numai generalitati si nu e.primati i ei precise4 'er#ani$ - /untem asa pentru ca si noi ibuim secretul lucrului 'arelui 2ra inar### "eor#e$ - &ici )n Eefirius isciplina calatoriilor si a legilor )ntruparilor nu se cunoaste4 'er#ani$ - &u, nici )n Eefirius nu se cunoaste+ E o taina si pentru noi, un mister ce nu l-a ezlegat nimeni# "eor#e$ - (e ce nu )ntrebati si "oi mai sus4 &u "a intereseaza4 'er#ani$ - /a nu crezi ca nu ne intereseaza# (ar si pe noi ne opreste ce"a# &imeni nu patrun e mai mult, nimeni nu spune mai mult# "eor#e$ - (e ce se pastreaza acest secret4 'er#ani$ - &u e un secret# (ar nimeni nu poate patrun e )n misterele si, ca sa spun asa, 0tehnica0 )ntruparilor e cea mai e nepatruns# %ncearca c*te unii sub o forma sau alta, ar nu merg mai eparte cu patrun erea# "eor#e$ - , ica, n umai 6palul stie4 'er#ani$ - (a, cei in locul )n care iz"orasc legile# ,u fost )ntrebate fiintele opalice, ar secretul numai 0El0 )l stie# "eor#e$ - Eu cre ca nu este nici un secret, nu cre prea mult )n secrete###cre ca manifestarea acestor legi ale atractiei sunt at*t e comple.e )nc*t, practic nici o minte planetara n-o poate cuprin e###Vezi, tu ai spus, te-ai e.primat ca 0baga m*na si ia seminte si le arunca###0; asta e o e.presie metaforica, nu e o e.presie stiintifica### Siu 0arta$ - '-am e.primat asa, fiecare prezinta upa cum "e e el# "eor#e$ - 5re ca tu nu ai "azut o m*na care sa ri ice pe cine"a si sa-l arunce )ntr-un loc anume# Siu 0arta$ - /igur, upa cum pleaca cine"a in straturi nu stiu si cre ca nu "oi gasi pe cine"a care sa-ti spuna cum se )nt*mpla aceasta### "eor#e$ - 5*n cine"a in straturi urmeaza sa plece pe 3am*nt, stie el aceasta, are sentimentul plecarii4 Siu 0arta$ - ,sta pot sa ti-o spun eu###,m asistat la t*nguirea si m*hnirea lui /ocrit un timp###anume, ca la un moment at, sa ispara si sa nu-l mai )nt*lnesc# 'a )ntrebam ce-i cu el si nu a"eam nici un raspuns, asteptam###5a sa au e el pe 3am*nt mai t*rziu, sa-l "a cum se lupta cu "iata, sa-l compatimesc, sa-mi a uc aminte e usoara lui tristete si m*hnire pentru ca apoi, upa un timp, sa-l "a )ntorc*n u-se triumfator si mai luminos# Eu )mi )nchipui ca, la plecarea unui spirit pe 3am*nt pentru )ntrupare, spiritul simte un fel e tristete ca pleaca intr-o lume a pacii si merge )ntr-o lume a eforturilor, a stra aniilor grele si neprielnice# 3oate "a trece prin sabie, prin foc sau chinul unei boli# /unt stari prin care trebuie sa treci )n trup fiin , "rei nu "rei+ !rebuie sa suporti

cele ce sunt ale trupului pam*ntean# &imeni nu stie c*n pleaca cine"a sa se )ntrupeze, ar aca esti atent, )i simti m*hnirea, i-o "ezi### "eor#e$ - /i s-a )nt*mplat e mult asta, cu /ocrit4 Siu 0arta$ - &u stiu numarul anilor, ar )n tot cazul a fost mai mult prin Europa# %n orice caz###se ocupa cu astronomia# "eor#e$ - ,ha, aha, c*n a fost 5opernic# Siu 0arta$ - (a, 5opernic# "eor#e$ - Eu )mi e.plic plecarea pentru re)ntrupare printr-o asemanare cu momentul mortii, o presimti ar nu stii e.act c*n "ine# Siu 0arta$ - (a, e ca o moarte pentru ca nu stii aca mai "ii e un e pleci### "eor#e$ - 3ergani, espre )nceputurile "ietii ne poti "orbi4 'er#ani$ - (rept sa "a spun, m-am multumit cu ni"elul metaforelor, am zis si eu cum spuneti "oi###0cre e si nu cerceta0### "eor#e$ - Eu###0cre si cercetez0###Iarta-ma, te rog, ar pam*ntenii au o fantezie foarte bogata# Vorbesc 0c*te-n 8una si )n stele###0### 'er#ani$ - Ei, asa si noua ne trec multe prin cap###(ar tu "rei lucruri e.acte, precise### "eor#e$ - &u uita, iubite prietene, sunt arhitect si-n materie e e.actitate, e geometria liniilor si a formelor, e ne"oie e arta si e precizie matematica# ,sa ca sunt si eu tributar e ucatiei si formatiei mele prifesionale### 'er#ani$ - E bine sa cercetezi singur# &oi mai mult asteptam sa primim e la 'arele Iz"or# "eor#e$ -Va multumim, prea iubitii nostri+ 3ergani$ - fiti binecu"*ntati si mult spor sa a"eti )n munca "oastra si roua razelor i"ine sa "ie asupra muncii "oastre+ Bucuresti, 1 noiembrie 1965 BUDDHA SAK(AMUNI - alb argintiu stralucitor; - 6rasul e ,ur; stratul I<; 3entru precizarile )n legatura cu problema pe care o reprezinta 0fenomenul re)ntruparilor0, l-am chemat pe Bu ha, cel mai mare spirit in 6rasul e ,ur# Veronica$ - , aparut )n ecran un barbat foarte frumos, cu o coroana regeasca pe cap###3rima ata c*n "a asa ce"a# E tot )n alb###, )i "a oar bustul, circumscris e o"alul ecranului###E.prima o eosebita noblete, o oarecare se"eritate, o autoritate maiestuoasa, linistita si, )n acelasi timp mo esta, m*ng*ietoare### ,m rostit un salut amplu, la masura si cinstea istinsului nostru in"itat# Bu ha, cum se stie a fost printul /i harta 2authama, fiu e rege# 3reciz*n u-i-se regelui ca fiul sau "a re"olutiona g*n irea filosofica a ascetilor si a anahoretilor, acesta a cautat sa izoleze pe fiul sau e lume )ncon-uratoare# &u a reusit )nsa# 3rintul /i harta reuseste sa iasa in curtea imensa a palatului si sa cunoasca, )n mi-locul oamenilor, suferinta, boala, batr*netea, saracia si moartea# /i harta pleaca )ntr-o manastire, iar e acolo se retrage )n pustie# /ub 0copacul cunoasterii0, Bu ha intra )ntr-o me itatie )nalta, e acolo )n contemplatie si apoi )n e.taz# El era me ium si )n timpul se erii sale sub copac, i se escopera, i se re"eleaza a e"arul, tainele "ietii si ale mortii# Bu ha escopera calea iesirii in suferinta prin echilibru, prin me itatie si printr-o concentrare care sa a uca pe om la )mpacarea cu sine )nsusi si, prin sine sa intre irect )n ,rmonia Cni"ersala### E.periment*n postul si lipsurile, culmile cele mai )nalte ale iluminarii, upa )n elunga sa petrecere )n pustie, Bu ha se re)ntoarce )n mi-locul ucenicilor sai,

a res*n u-se$ 06 fratii mei, "iata e )mbuibare si huzur e ne emna si )n-ositoare# (ar si "iata )n lipsuri si post, "iata ascetica este inutila si za arnica###0 Bu ha a re"olutionat g*n irea filosofica, arat*n calea e mi-loc ca cea mai perfecta cale, menita sa a uca echilibru si )naltare# 0&ir"ana0 nu-i apartine lui# E o creatie a urmasilor sai care au )nteles gresit recoman area lui Bu ha pentru me itatie si contemplatie# E.tazul nir"anic e o ratacire, asa cum si )n crestinism este o ratacire cre inta ca un 0'*ntuitor0 "a sal"a pe om in nestiinta, )napoiere si pacat# /a re"enim, )nsa la problema noastra$ fenomenul )ntruparilor# ,uddha$ - Dog pe 3arintele 8uminilor, (omnul (omnilor, %mparat prea 3uternic ,toate sa "a binecu"inteze, sa "a lumineze, sa "a umple e )ntelepciune, pentru a putea patrun e stiinta necunoscuta, a o escifra, a-i escoperi tainele si a le a la o parte, a fi pri"ite e cei in -ur# ,ti orit sa "orbiti cu mine pentru a "a lamuri si perfectiona subiectele necunoscute si ne)ntelese ce sunt putin crezute e oameni, cu toate ca sunt mai mult ec*t a e"arate# Eu am fost in ian, )nsa in treapta )n care ma gasesc, )n liniste, bucurie si o ihna perfecta, e armonie si frumusete ne)nchipuita si p*na la ultima treapta e un e )ncep ratacitii si comunitatea "agabonzilor, nu se "orbeste ec*t e o singura limba# 6rice natie, e pe orice planeta, re)ntoarsa e un e a plecat, "orbeste limba locurilor e un e a "enit, )n sensul ca filosofia a conceput "iata, genereaza un limba- specific, aparte# 5a sa "a )ntaresc cre inta )n perpetuarea rensterii lor, cea mai puternica o"a a este )n persoana prietenei noastre care, esi nu stie sa prezinte limba-ul a e"arat, cum )l au e, )l )ntelege totusi perfect, ca pe o limba ce a cunoscut-o, a trait-o si a "orbit-o, trec*n )n limba ei rom*neasca totul, pentru ca este mult mai stap*na pe a e"arata ei limba materna ec*t pe aceea pe care o "orbeste acum# Ea arnic se zice ca$ 0, "enit la noi )n tara si ne-a "orbit )n limba noastra0# 2resit+ 5el ce "e e si )ntelege limba a e"arata, prezinta )n limba lui fara sa-si ea seama# ,cum, te rog, sa )ntrebi, pentru a te lamuri )n pri"inta problemelor atractiilor care se fac pe iferite planete# Vorbim e planeta 3am*ntului# "eor#e$ - (e un e "orbesti, luminate Bu ha4 ,uddha$ - (in locul e o ihna si liniste V# "eor#e$ - /i locul permanent4 ,uddha$ - I<, oras e o ihna si permanenta muzica, oras e lumina si biruinta e un e t*snesc toate hotar*rile si legile# "eor#e$ - 3ermite-mi sa fiu scurt si precis# 5are sunt factorii care etermina ca un spirit sa ia trup la un anumit timp si )ntr-un anumit loc4 ,uddha$ - (a, )ti raspun # (in stiinta cunoasteti ca sunt mai multe planete, nu4 !ot in cele cunoscute e "oi, stiti ca planeta 3am*nt, si Eu afirm ca si celelalte planete, precum si treptele e o ihna si liniste, toate sunt )ntr-o permanenta miscare, unele misc*n u-se mai energic, altele mai lent# ,tractiile sunt e o e.actitate ne)nteleasa si necuprinsa e nimeni$ atractiile intre planete si cele e o ihna, )ntre treptele e lau a si "eselie, )ntre haosul comunitatii "agabon e si spiritele care ratacesc sa ea e ce"a# /E @,5 ,!D,5!II 3ED',&E&!E, 38,&E!, ,!D,2E ',I ,8E/ /3IDI!E8E I&@EDI6,DE, 3E 5E8E (6DI&I5E /I %&@6'E!,!E (E VI,!, 3,'R&!E,&,# 5el mai es, sunt atrase miliar ele e rataciti care sunt cel mai usor atrasi e catre planeta 3am*nt si foarte putini intre ei se )ntorc cu un plus# &umai aca ar fi fost fericirea ca locul un e a cazut, sa aibe un climat prielnic, sa-i )n repte no urile cu care a "enit prin atingere, abia atunci ratacitorul poate face un pas, oi, spre o oarecare )mbunatatire, altfel ram*ne tot ratacitor, tot "agabon #

@6,D!E D,D, 36,!E 57I,D 8, 6 /C!, (E ,&I (E-,I V6/!DI /E 3E!DE5 ,!D,5!II 5,!DE 8C'E, 8,C(,!6DI86D, (I&!DE @III 8C'I&II, (I&!DE EEI, ,(I5, 5,!DE 5EI (I& !DE3!E8E 5E8E ',I ,V,&/,!E# (upa cum am spus, si aceste trepte e la I la I< sunt )n miscare; aceasta se face asa e )ncet )nc*t numai cei in I< )si pot a seama e aceasta miscare at*t e neobser"ata# (e aceea, la inter"ale mari, prin i"erse miscari prielnice, planetei i se fac atractii si e spirite )nalte pentru a trezi acti"itatea unora peste care s-a asternut praful# @aptul ca atractia se face )n i"erse puncte, pot spune ca acelui ins )nsetat i se a# '-ai )nteles, nu4 "eor#e$ - (a, a# , ica acela ce-si oreste sa "ina este mai puternic atras# ,uddha$ - (I& C&E8E !DE3!E /E @,5 ,!D,5!II ',I (E/E# 'I/5,DE, !DE3!E86D, (C3, V-,' /3C/, E/!E @6,D!E 8E&!,# 3E 5R! !E DI(I5I, 56&C8 E ',I ,/5C!I!, 'I/5,DE, ',I 'I5,; 3E 5R! !E 56B6DI, 56&C8 E ',I 8,D2, 'I/5,DE, ',I 8E&!,# (E3I&(E (E 38,&E!, 5E ,!D,2E# /C&! 38,&E!E ,V,&/,!E, /C&! 38,&E!E %&,36I,!E, /C&! 38,&E!E /C3EDI6,DE, /C&! 38,&E!E I&@EDI6,DE, @IE5,DE ,!D,2E 5EE, 5E E/!E 3D63I5E 58I',!C8CI EI# 'iscarea e rotatie nu o au la fel nici unele nici si aceasta conteaza foarte mult# ,i )nteles, cre ###E.ista o str*nsa legatura, relatia e c*mpuri magnetice )ntre miscarea planetei si miscarea straturilor# ,tractiile nu sunt la fel# %ntr-un fel atrage 3am*ntul, ca sa spun asa, anumite categorii e oameni, altfel celelalte planete# %ntelegi, nu4 /tiu ca mai e.ista planete locuibile# E.ista fiinte care oresc sa fie atrase, upa cum unii sunt atrasi la orinta si setea planetarilor# 8ocul un e se face atractia are ce"a comun cu cel care "ine###,(I5, 865C8 (E ,!D,5!IE !EBCIE /, ,IB, 5EV, 56'C& 5C 5E8 ,!D,/# !i-am raspuns la )ntrebare# "eor#e$ - ,lta )ntrebare$ )n cele ramase in )n"atatura ta, ai "orbit espre cinci forme prin care fiintele )si pot realiza e.istentele si anume$ printre zei, printre oameni, printre 0preta0, printre animale, printre amnati###Cna nu mi-e clara+ ,uddha$ - ,nimalele, nu4 "eor#e$ - (a+ ,uddha$ - 7ai sa-ti spun###3rintre zei, stii la ce ma refer4 "eor#e$ - (a, la cei in straturile )nalte, )ntre V si I<### ,uddha$ - (eci, zeii sunt cei intre V si I<# 6amenii sunt cei intre I si IV# 03reta0 sunt ratacitorii si "agabonzii# ,nimalele sunt cei salbaticiti prin egoism, esfr*u, hotii si crime, iar amnatii sunt spiritele iabolice, cum spuneti "oi, inteligentele luciferice# "eor#e$ - Deferitor la suferinta, se pomeneste faptul ca tu consi eri suferinta )nsusi a fi transmigratiunea, 0samsara0 upa cum spun in ienii, a ica suferinta ar fi )nsusi faptul ca e ne"oie sa te )ntrupezi e nenumarate ori, sa te ri ici la treptele superioare# ,uddha$ - ,sa am "azut eu, )n trup fiin , si n-am gresit# /uferinta aceasta nu este )nsa pentru toti, ci pentru cei atrasi in locul zeilor la chin si effort# 3entru zei, )ntruparea pe 3am*nt este o suferinta, pentru oamenii e r*n si ratacitori, "enirea pe 3am*nt e ca o binecu"*ntare# "eor#e$ - (ar &ir"ana, 5almul ,bsolut prin care omul poate sa se eschi"eze, sa scape e ciclul necesar e )ntrupari, suprim*n samsara, nu ti se pare ca### ,uddha$ - &ir"ana nu-mi apartine, e o creatie a celor e upa mine###ca si metempsihoza### "eor#e$ - , ica re)ncarnarea )n animale4 ,uddha$ - (a, nici asta nu-mi apartine; e o aberatie+

"eor#e$ - ,i pus problema scaparii e suferinta# /e "orbeste foarte mult, )n bu hismul contemporan, e solutiile pe care le-ai at tu pentru ca omul sa scape e suferinta### ,uddha$ - &ici asta nu-mi apartine# (e suferinta nici unul nu poate scapa pe 3am*nt, intre cei ce "or sa se ri ice mai sus, numai amnatii si preta# &umai ei au pe 3am*nt Daiul lor, )n schimb sufera incolo# 2eorge$ - 5e ai urmarit, ce ai "rut sa ai oamenilor4 ,uddha$ - &u )nteleg ce "rei sa spui+ 2eorge$ - 3ai, in ceea ce are bu ismul astazi, aca scoatem nir"ana si tehnica suferintei si pasiunilor, ram*ne cu totul altce"a### ,uddha$ - /unt lucruri care s-au a augat pe parcurs, cu intentii bune# 2eorge$ - (ar "aloarea e )n oilenica, e fapt### ,uddha$ - Bine)nteles# (e multe ori )nsa, a augirile se fac cu scopuri meschine, bine eterminate, fie pentru a tine )n m*na pe cine"a, fie pentru a ri ica pe altcine"a; se mai fac cu scopul e a a ora pe cine"a, cuma fost cazul meu, a aug*n )n"ataturii mele unele puncte pe care nu le-am atins eu# 2eorge$ - Bine, te )ntreb acum, ce parere ai e &ir"ana ca solutie spirituala4 ,uddha$ - &u o con amn+ 2eorge$ - (ar o recomanzi4 ,uddha$ - 5re ca atunci c*n au intro us-o, mi-au cerut )ncu"iintarea si am acceptat; pentru ca cei ce au facut a augiri au cautat, prin )naltarea alaturi e noi, sa-si prezinte orintele si sa primeasca )ncu"iintarea, arat*n sensul eforturilor# 2eorge$ - Bine, ar )n felul acesta s-a cristalizat o anumita pasi"itate, o anumita esprin ere e con itiile "ietii, oameniii fac*n u-si un i eal spiritual )n realizarea tipului e calugar cersetor, 0sa hu0 - cum i se spune### ,uddha$ -(ar asa putini sunt+### "eor#e$ - 5e se )nt*mpla4 &ir"ana si toata octrina esprin erii e "iata i-a facut pe in ieni at*t e absenti la progresul stiintei )nc*t si azi e cotata ca una in tarile un e e mare mizerie si saracie# /pun acest lucru ca eu consi er o plaga pentru niste oameni care au o conceptie care )n loc sa )mbine acti"itatea cu contemplatia fac in ei oameni pasi"i, complet interiorizati, oameni ce ignora cultura si ci"ilizatia, asa )nc*t )n octrina ta am gasit multa satisfactie, acea solutie prin care omul esa"*rsirii trebuie sa combine acti"itatea interioara cu cea e.terioara# (eci, i eea &ir"anei, upa mine,a m consi erat-o retrogra a si aunatoare, relati" si proportional cu cei ce o practica# ,uddha$ - In ia e o tara mare si esigur ca sunt parti un e pre omina mizeria si saracia, c a)n orice tara, ar sunt si locuri )mbelsugate un e stiinta lucreaza# 5ei care au )mbratisat ceea ce spui tu sunt foarte putini si epin e e om cum )ntelege si cum pune )n practica ceea ce a )nteles###3este cele scrise la )nceput au trecut miii e ani si e normal ca ele sa se fi iluat# (epin e cu ce intentii au fost intro use# &ici un octor nu a un alt me icament ec*t acela care trebuie# (aca se )nt*mpla sa greseasca me icamentul si aca )n loc sa-l scoale, slabeste pe bolna", aceasta-i in pricina imperfectiunii oamenilor si in pricina ignorantei care stap*neste timpurile si locurile# 2eorge$ - 8a e"olutie te-ai g*n it4 ,uddha$ - %n timpul "ietii la multe am g*n it# ,cum nu ma mai preocupa# &u mai am timp si nici nu simt ne"oia# /tiu ca pe tine te obse eaza, pur si simplu, problema nasterii e"olutiei lumilor e lumina# /tiu ca mereu cauti ca cine"a sa-ti "orbeasca espre aceasta# Eu )ti spun$ nu "ei gasi pe nimeni# Va trebui tu )nsuti sa cercetezi, sa te a *ncesti si )n cele in urma "ei reusi sa gasesti ce"a# &u "a fi perfect ar "a fi mult; eu nu am timp sa sorb frumusetile ce ma )ncon-oara; nu am timp sa le patrun , sa le )nteleg#

2eorge$ - 3rea luminate Bu ha, acum, c*n "orbesti cu noi, acolo un e te afli, )ti continui acti"itatea sau esti complet captat e iscutia cu noi4 ,uddha$ - /un numai cu "oi# 2eorge$ - 5u ce ocazie ai "enit )n V4 ,uddha$ - '-ati chemat si m-a oprit acolo# 2eorge$ - (e c*n nu ai mai cobor*t pe 3am*nt4 ,uddha$ - 8a ai mei sunt chemat es###la cei in natiunea in care am iesit## ar tot p*na la V cobor# 2eorge$ - 5e parere ai###prietna noastra "a putea merge )n I<4 ,uddha$ - &u cre , ar )nsemna sa rpm*na la noi+ 2eorge$ - ,i mai "enit pe 3am*nt, e c*n ai fost /aFKamuni4 ,uddha$ - &u# 2eorge$ - (ar, mai )nainte ai mai fost4 ,uddha$ - (a, am mai fost o ata, ar nu mai stiu c*n si un e am stat+ 2eorge$ - !e mai rog ce"a# !ransmite prin ecran imaginea locului un e esti# ,uddha$ - ,m sa )ncerc, nu stiu aca am sa pot+ Veronica$ - Imaginea se tulbura, parca se eparteaza###/tai+ /e eschi e un orizont, )ncepe sa se contureze ce"a, parca ar fi un templu sculptat, se "e e foarte slab###,cum e clar# E ce"a ce nu se poate escrie+ 6rnamentatia e ca o bro erie, un castel, un palat care, )n acelasi timp, are si aer e templu i ian### ,uddha$ - %n legatura cu cele spuse e mine, pentru ele )ti au binecu"*ntarea sa ez"olti, sa scrii###Esti )mputernicit e mine ca cele ce "ei "e ea si "ei )ntelege sa le ez"olti si sa le arati pentru ca eu "oi cauta sa-ti transmit )ntelegerea sa le poti "e ea si )ntocmi# 8ucreaza cu )ncre ere ca nu te "oi lasa sa gresesti# Va binecu"*ntez si cer binecu"*ntarea !ronului (i"initatii, in a carui mireasma ne )nmiresmam toti, sa "a lumineze, sa "a ea )ntelepciune, sa "a a-ute+ 2eorge$ - %ti multumim+ Bucuresti, 6 noiembrie 1965 9-SE3%) - discul lui S%+ 0A*TA - argintiu luminos; - stratul VII; (e mult, am orit sa cunoastem iscul lui /iu, completarea lui, prietena lui care-l )ntregeste# I-am chemat# ,m asteptat ce"a mai mult ca e obicei# Veronica - Vin###/iu e altfel )mbracat, haina e mai luminoasa, ea e )mbracata apro.imati" la fel###,re tenta bruna, ten )nchis oriental, trasaturi fine, ambii arat*n cam e 5: e ani# Ea e.prima bunatate si cumintenie, are un aer e a )ncalzi, e a m*ng*ia, e a ocroti### I-am salutata cum era firesc, a uc*n u-le cu"enitele elogii# Veronica$ - Ea se )nclina catre noi###/e uita catre /iu### Siu 0arta$ - 3rea iubitii nostri+ 'ultumim ragostei "oastre# ,cela )n numele caruia ne-ati chemat, /tap*n peste noi si peste "oi, sa "a binecu"inteze, sa "a aruiasca harurile 8ui cele bogate# ,m "enit, asa cum ati orit, )mpreuna# 5ea care-mi este completarea, bucuria mea )n lumea pacii si fericirii, aceea ce mi-a fost harazita sa-mi petrec ultimele zile pe 3am*nt# >8a picup se auzea, )n sur ina, un concert pentru "ioara, e 'ozart?# 2eorge$ - /titi e cine e compusa muzica, ragii nostri4 Siu 0arta$ - (a, cunoastem concertul# &i-l c*nta e multe ori )n stratul V 'ozart#

"eor#e$ - 5e spuneti e orchestrele noastre4 Siu 0arta$ - &e place nespus e mult# Veronica e cam tacuta### 2eorge$ - 5e ai4 Veronica$ - /unt pier uta )n fiinta lor###%mi plac+ ,sist la un "is frumos ce n-as "rea sa se mai termine###,u un aer care te )mbata, te e.taziaza# Ea$ - 'ultumesc pentru in"itatie# 2eorge$ - Vrem sa stim cum )ti este numele# Ea$ - Josefin# Veronica$ - 5re ca nu se simte prea bine pe 3am*nt### Josefin$ - E a e"arat, ar ragostea "oastra ne a un climat placut# 2eorge$ - %ti mai a uci aminte e 3am*nt4 5e amintiri placute ai4 Josefin$ - 3oate /iu###ca le-am a"ut )mpreuna# &e-am iubit mult e tot )n "iata pam*nteana, simteam ca ne topim unul )n celalalt si at*t e mult ne iubeam ca nu puteam ram*ne mult timp espartiti, oric*t e scurt era timpul; c*n se )nt*mpla asta, ni se pareau "eacuri# Voua "i se )nt*mpla la fel4 Veronica$ - (a, e.act# Josefin$ - /i c*n te simti, asa contopita, oi )n una###nu simti ne"oia eloc e ceea ce e afara###/imti ca traiesti o alta lume# 2eorge$ - &oi suntem foarte singuri si totusi nu ne lipseste nimic# Voi ne sunteti unicii prieteni# /inceri si e"otati# &e sunteti emni mi-locitori### Veronica$ - /e )nclina am*n oi catre noi### Josefin$ - Va promitem ca atunci c*n orintele "oastre "or "ibra spre noi "om cauta sa "a raspun em cu aceeasi cal ura# Veronica$ - ,ti a"ut copii4 Josefin$ - &u# Veronica$ - (e ce4 Josefin$ - &u am a"ut# Veronica$ - /i cum )l a-uti tu pe /iu4 Josefin$ - ,ici nu am cum sa-l a-ut# &umai prezenta mea )l face sa simta orice bucurie# E estul ca atunci, c*n se )ntoarce in calatoriile catre "oi sa ma "a a, )i a-unge, astai tot# Vorbim )mpreuna, ne plimbam )mpreuna, me itam )mpreuna, ne )naltam )mpreuna###Eu stau mai mult acasa### Veronica$ - /i ce faci acasa4 8ucrezi ce"a4 Josefin$ - &u, nu lucrez# 'e itez### Veronica$ - @aci curat )n casa4 Josefin$ - &u-i ne"oie, acolo nu se mur areste nicio ata nimic# &ici nu am timp sa pri"esc tot cce ma-ncon-oara# /unt )n permanent e.taz, )n permanenta bucurie,###si uimire# 3entru tot ce e )n -ur# 3ri"esc la cei in -ur, la po oabele lor, la lacasurile lor si ma )nalt minun*n u-ma c*te frumuseti pot e.ista# &u le poti patrun e###chiar e le "ezi###nu poti### 2eorge$ - /iu ce ne mai poti spune4 /iu$ - Eu, c*n sunt )n prea-ma bucuriei mele,a fericirii mele###nu mai am ce spune, nu mai "a nimic###nu mai g*n esc, ma )ncarc, ma )nalt, e aceea sunt acuma ca unul ce nu stie ce sa "orbeasca# &u "a oresc ec*t sa a"eti iubirea noastra si bucuriile noastre# &e-am iubit si ne iubim#
5E, ',I /@R&!, /I %&,8!,!6,DE 63ED, E/!E ICBIDE,, ICBIDE, /@R&!,, /I&5ED, /I 5CD,!, 5E !E DI(I5, 3R&, 8, ,8 &6C,8E, 5ED# E, %!I (, ,DI3I, E, %!I (, VI,!, VE/&I5, #

&oi "a multumim pentru ragostea si in"itatia "oastra# Dam*neti acum cu bine# @ie binecu"*ntata ragostea intre "oi si lucrul "ostru+ Bucuresti, 7 noiembrie 1965 27E6D27E - taran pungas si golan; - mur ar; ratacitor; 5*n abia a ormisem, ma trezesc apasat pe m*na, pentru ca upa c*te"a clipe sa nu mai pot misca )ntregul corp; faceam eforturi sa ri ic o m*na, "roiam sa eschi ochii, sa ma trezesc; nu puteam# 5orpul nu asculta e oameni; simteam, )n acelasi timp, un fel e ezgust combinat cu teama# %n sf*rsit, ma trezesc, *n u-mi seama ca o prezenta ubioasa )mi pro"oca aceasta stare# 6 trezesc pe Veronica si chem )n c*mpul e "izibilitate pe cel ce pro"ocase aceasta stare# Veronica$ - , aparut un barbat, cam la ;5 e ani, cu fata chinuita###mur ar, umil, cu niste haine mizerabile pe el### "eor#e$ - 5ine esti4 )ecunoscutul$ - 8um*nare### ati-mi si mie lumina+ "eor#e$ - &u stii ca lumina nu se a, ci se ro este, se pro uce prin efort4 )ecunoscutul$ - Eu nu am facut nimic, sunt nenorocit# &-am pe nimeni sa-mi ea si mie ce"a### "eor#e$ - (e prisos toate###5auta sa "ii )n trup, sa faci ce"a treaba, altfel nu poti schimba starea e acum# )ecunoscutul$ - ,prin eti-mi macar o lum*nare# "eor#e$ - Bine, ar fa si tu ce"a# )ecunoscutul$ - 5e sa fac4 "eor#e$ - @a un bine, cui"a### )ecunoscutul$ - &u am cum, nu pot, nu stiu+### "eor#e$ - 5um te cheama4 )ecunoscutul$ - ###2heorghe# "eor#e$ - /i mai cum4 "heor#he$ - 2heorghe si at*t# "eor#e$ - 5e ai fost4 "heor#he$ - !aran pungas###si golan# 2olan sunt si acum# /i au numai e erbe ei pe un e o apuc###&umai la "oi ma simt si eu bine# ,m ascultat o ata pe unul care "enise la "oi si a"ea lumina multa# 5um "a spuneam, acolo un e e el are e toate si multe nu-i lipsesc si###mai si c*nta# 5e "iata, (oamne+ (oamne### e ce nu ne a si noua4 (e ce4 "eor#e$ - 'eriti4 Veronica$ - , lasat capul )n -os### "heor#he$ - @ie-"a mila e mine si ati-mi si mie ce"a### "eor#e$ - %ti "om aprin e o lum*nare, cum ne-ai cerut# Destul###sa-ti ea estinul pe care singur ti l-ai ales# 'ergi acum si nu te mai apropia e noi# Ia stai, ce mi-ai facut, e ce nu m-ai lasat sa orm4 "heor#he$ - &u am "rut ec*t sa te rog sa-mi ai lumina# "eor#e$ /i ce-ai facut4 "heor#he$ - '-am atins e tine# "eor#e$ - /i, altce"a, ce ai mai facut4 "heor#he$ - &imic, at*t oar, am "rut sa-ti au semn ca este cine"a l*nga tine# "eor#e$ - Esti liber+

Bucuresti, 16 noiembrie 1965 "E*A*& '7%L%''E >,rtist e cinema grancez, ce a suferit moartea prematura? - fon gri semi- eschis; - briu galben si albastru; - stratul IV; Veronica$ - , "enit# E imbracat cu un "eston me ie"al, un gri-"ert, pantaloni scurti inchisi -os, e culoare "estonului ciorapi strinsi pe picioare foarte subtire### @oarte ragut, parul castaniu- eschis spre blon , e.presia este fina, trasaturi regulate### ,re ce"a in aerul lui Berlioz### ce"a### ar e mult mai### e altfel+ 3arca se uita upa cine"a### "erard$ - Va multumesc ca m-ati chemat la "oi# ,tmosfera in caminul "ostru e ca un balsam pentru mine# Imi face atit e bine, ma simt atit e bine ca parca n-as mai pleca# "eor#e$ - (upa cine te uitai4 5autai pe cine"a4 "ererd$ - &u+ 3ri"eam la tot ce a"eti "oi si cautat sa sorb# Cn climat atit e prielnic### "eor#e$ - Cn e erai c*n te-am chemat4 "ererd$ - In locul meu e o ihna, un e am fost atras am asteptat pana am primit incu"iintarea sa pot "eni la "oi# >Intr-a e"ar, asteptasem cam mult "enirea lui?# "eor#e$ - 5ine ti-a at incu"iintarea4 "erard$ - /tapinul in numele caruia m-ati chemat# "eor#e$ - 5um a fost semnalul e aprobare4 "erard$ - ,m "azut cale eschisa spre "oi+ &oi, cei ce sintem mai mici, socotin in mare fa"oare in"itatia "oastra pentru ca noi n-a"em ce a, nu a"em ce "a spune "oua, celor care a"eti preocupari atit e inalte# &oi sintem mici si neinsemnati# "eor#e$ - In ce strat esti4 "erard$ - In IV### printre cei mici### nu am nimic### stau pe co"orul "er e al naturii### # nici scaun, nici masa### nici prietena nimic+ /unt un sarac printre bogati# "eor#e$ - 5are este cea mai mare bucurie in IV pentru tine4 "erard$ - /a stau in prea-ma celor ce cinta si sa ma bucur e bucuria lor# "eor#e$ - Vrem sa-ti "e em culorile e baza+ Veronica$ - ,re un guler lat gri semi- eschis, are un briu mare galben, inca un briu lat e o palma albastru - in reptul se.ului - si e acolo in -os porneste gri inchis### "erard$ - 'i-am "azut si eu culorile aceste cin am fost in fata /tapinului# 2albenul stiu, inseamna orgoliul meu, trufia mea oarba, caci am fost atit e a orat incit a-unsesem sa ma cre un zeu### 'i-amintesc cu amaraciune e falsa a oratie e care am beneficiat# 5e-am fost in fon 4 ,cum se "e e$ un sarac, un prapa it### "eor#e$ - ### si albastrul4 "erard$ - /i albastrul, a, stiu# Csuratatea mea morala, setea mea neastimparata e femei# ,cum platesc### 'i-e rusine e mine# !raiesc ca un umil, bucurin u-ma si eu e bucuriile celor in -urul meu# E mare lucru ca am a-uns si aici+ 3oate### un e eram un om bun la suflet, milos cu cei in -urul meu si care m-a incintat si nu m-a tentat ina"utirea si bunurile materiale# ,m fost, ca sa zic asa, un fel e post, care-mi placea frumosul eram sensibil la tot ce-i frumos si mi-a placut arta pe care o facem# ,s "rea sa mai "in o ata pe pamint, sa uc o "iata retra sa si corecta, as "rea parca sa intru intr-o minastire sa stau numai in

me itatie si rugaciune### &u "reau in alta parte sa ma intorc, nu "reau in V, as "rea sa "in tot aici, ar sa fiu altfel### "eor#e$ - 5um ai "rea sa fii4 "erard$ - 'ai inzestrat, mai curat# 'a eran-eaza culorile ce le am# "eor#e$ - 5e te nemultumeste mai mult4 "erard$ - ,m "enit aici prea gol, prea sarac si n-am ce sa mai fac# &C ',I 36! @,5E &I'I5 /I &I'E&I &C ', ,JC!,, &I'E&I &C /E 2I&(E/!E 8, 'I&E### "eor#e$ - 5e oresti4 "erard$ - /a fiu si eu mai inzestrat, sa am ce-mi trebuie# ,i mei m-au uitat+ "eor#e$ - ,, te referi la cei e pe pamint4 "erard$ - 3e pamant, omul e liber, a cui "rea ce "rea# ,ici nu se poate### "eor#e$ - (e ce te a-uta cei e linga tine4 5ei ce au mai mult+ "erard$ - &u pot### /i eu au oar cit le trebuie lor# (aca ei mi-ar a mie, cu ce ar mai ramine4 'a primesc ei in foisoarele lor, in bal achinele lor, ar stau putin, ca orice in"itat# "eor#e$ - 5e ai "azut frumos la noi e te uitai asa la toate4 "erard$ - !ot ce a"eti imi place+ "eor#e$ - 5e anume "ezi4 'a intereseaza "izibilitatea ta in lumea poziti"a pentru ca spiritele superioare nu "a nimic in ce este materie poziti"a# "erard$ - Cite, ca noi cei inferiori, in straturile mai e -os, "e em si materia poziti"a# !ot ce "a la "oi mobila, tablouri, icoane mai ales, ma cuprin intr-o imbratisare sincera e n-as mai pleca# "eor#e$ - 5um iti e.plici4 "erard$ - Imi e.plic### ca "oi care sinteti pe pamint, m-ati intrecut si chemin u-ma la "oi, ma simt bine### (ar cre ca nu lucrurile materiale imi au aceasta stare, ci alce"a care nu pot sa-mi e.plic eu# "eor#e$ - Ia spune, ce ai "rea tu sa ti se ea, ce orinta ai4 "erard$ - ,s "rea sa-mi ati aca "oi puteti si puteti### o masa si un scaun### un "as cu flori pe el### o cana cu apa si un pohar### si eu am iubit in "iata paminteana fructele si ulciurile### ,s "rea sa-mi promiteti ca ma "oi bucura si aca promiteti, "or incepe sa se faptuiasca### "eor#e$ - 5um a ica4 "erard$ - ,sa cum incepeti "oi sa faceti ce"a, azi un pic, miime un pic, asa si la noi### si eu am sa "a fiu recunoscator### "eor#e$ - /i le "ei a"ea acolo4 "erard$ - Eu asa cre , aca toti au### ,m mai "azut asa ca mine, care au primit si am escoperit ca sint trimise e cei e pe pamint### si sa stiti in momentul cin m,a a-utati, eu ma ri ic si "a pot a-uta### 6mul pe pamint e ca un (umnezeu si orice face se inplineste# (ac-ar sti oamenii ca facin milostenii, ca in altora lor isi a, n-ar mai fi atit e saraci cin se intorc acolo e un e au plecat# (epin e cit au a"ut in mina, e posibilitatile materiale pe care le are fiecare# Veronica$ - (upa ce am facut noi o fintina, am sfintit-o si noaptea am "isat multa lume care "enea la mine si striga sa le au apa### eu spusesem asa$toti cei ce n-au pe nimeni si au ne"oie e racoreala, sa aiba parte e binecu"intarea acestei fintini### tu nu ai facut parte intre aceia4 "erard$ - (a+ /a stiti ca nimic nu se pier e in ceea ce se face si cin cine"a rin uieste un anumit lucru, in bucuriile ce le a, bucura pe cei ce n-au pe nimeni si atorita ragostei lui in oit in ceea ce se a ii re"ine lui# "eor#e$ - Bine, 2erar , mai ai ce"a e spus4

"erard$ - &u, am spus si asa estul+ Va multumesc in nou ca m-ati chemat si mi-ati at ocazia sa imi manifest otoria+ "eor#e$ - Iti promitem ca te "om a-uta# "erard$ - (ragostea cu care "oi ati un lucru, a obiectului a-uns la mine ornamentatie, gust si parfum# "eor#e$ - Vrei sa spui ca e bine sa am cu toata inima+ "erard$ - (a, ca aici e mult mai frumos ce ai ecit insusi obiectul at# Va multumesc+ Bucuresti, 16 noiembrie 1966 MARIL(N MONROE - ratacitoare ,m "rut sa cunoastem esenta actritei americane, 'arilKn 'onroe care s-a sinucis t*nara fiin si )n plina glorie, )ntr-o betie narcotica# Veronica$ - (a, apare###"ai###saraca+ 5e )mbatr*nita e+###/i, c*n te g*n esti ce frumusete e femeie era###acum nu mai e eloc frumoasa# &imic in ce a fost nu mai are, sarmana###mi-e mila e ea, cre ca e amar*ta rau# "eor#e$ - @ii bine"enita, 'arilKn### 4aril;n$ - Va multumesc###pentru prile-ul c*tor"a clipe e recreere, ce bine e la "oi### "eor#e$ - (ar e un e esti4 (e ce ti se pare bine la noi4 4aril;n$ - &icaieri+###Datacesc caut*n un loc si nu gasesc###&u stiu ce sa spun, pe un e umblu# "eor#e$ - 5e bucurii ai4 4aril;n$ - &ici una# "eor#e$ - (e ce nu cauti sa stai pe l*nga unii oameni4 4aril;n$ - 5e sa iau e la ei4 Vaiete, suspine, alergari4 Cn e sunt eu, toti alearga, toti se t*nguie# (oresc sa aiba un loc stabil si nu au### ,m blestemat ca nu am un loc un e sa ma o ihnesc# Blestem si acum###acest blestem ma sf*sie, ma chinuie si mai mult, pentru ca tot spre mine se )ntoarce# "eor#e$ - /i nu poti, cel putin sa taci4 4aril;n$ - 5e face omul cu mintea )ntreaga, ce mult face omul cu mintea )ntreaga pe 3am*nt+ 5um poate sa urce scari nebanuite si ne)nchipuite e el )n "iata### "eor#e$ - ,i fost frumoasa si iubita, 'arilKn### 4aril;n$ - 8a ce folos4 "eor#e$ - @ilmele tale si acum se "a pe ecrane# 4aril;n$ - &u-mi a uc nici un folos###&u ma a-uta cu nimic### "eor#e$ - Vrei sa ne arati culorile e baza4 4aril;n$ - 5e culori "rei sa "ezi la mine, o ratacitoare, o nenorocita###nu ma mai face sa le "a si eu, ca ma sf*sie### "eor#e$ - Bine, nu le arata# 4aril;n$ - ,m fost cea mai saraca e pe 3am*nt ca nu am a"ut mintea )ntreaga# "eor#e$ - !e poti uce, 'arilKn+ Bucuresti, 19 noiembrie 1965 o iscutie cu SIU KARTA 5ele ce urmeaza constitue un fragment intr-o ampla iscutie ce am a"ut-o cu /iu Barta# &u am notat ec*t o parte in iscutie referitoare la ceea ce se transmite

incolo e pomenile care se fac aici, pe pam*nt pentru cei ce au trecut )n cealalta lume# "eor#e$ 5e a"eti "oi, cei in VII c*n noi, e pil a, aprin em o lum*nare pentru "oi4 Siu 0arta$ - &oi nu a"em ne"oie e lumina unei lum*nari# E prea multa lumina )n VII ca in lumina unei biete lum*nari sa a-unga ce"a la noi# ,-unge )nsa ragostea si orinta "oastra, )n culoarea transmisa e "oi si ne obliga sa fim cu ochii asupra "oastra### "eor#e$ - (ar aca "a am un obiect###, e pil a, o masa, cum am at la cererea lui 2erar 3hilippe4 Siu 0arta$ - (ar n-am ne"oie+ El nu si-a facut misiunea pe 3am*nt# (e aceea a cerut# Eu nu pot cere, pentru ca legea locala ma opreste sa primesc "reun obiect, ar ma obliga gestul# 3rimesc e.presia, orinta, ar -ertfa a-unge tot la tine# !u te )mbogatesti cu ceea ce ai pe 3am*nt# /unt persoane carora "oi le faceti i"erse atentii# Ei nu au ne"oie e ceea ce faceti "oi, ar prin ceea ce faceti )i atentionati spre "oi# "eor#e$ - (ar aca un om a mai multe case, le are pe toate4 Siu 0arta$ - &u se transmite mecanic###8a locul tau, se face tot ce ai tu ne"oie acolo, cu o singura con itie$ sa nu stie cel e l)nga tine binele pe care-l faci si - nu numai at*t - tu )nsuti sa uiti ceea ce ai facut# "eor#e$ - (e ce4 Siu 0arta$ - 3entru ca ceea ce arui incolo se )nfiripeaza si nu creste ec*t fac*n mereu mai mult, altele si altele# 6ri, aca tu pri"esti mereu la cele c*n "a facute, le "este-esti###(arul )si micsoreaza "aloarea# "eor#e$ - 5um asta4 Siu 0arta$ - ,sa se )nt*mpla+ 5um, e ce, nu stiu sa "a spun+ /tiu at*t ca, )n momentul c*n altul stie e cele facute e tine, "aloarea se micsoreaza p*na la pier erea efiniti"a# &u stiti "oi oare ca printre cre inciosi sunt at*tia care fac aruri oar e ochii lumii4 5a sa fie apreciati si a mirati4 5*ti intre acestia nu sunt la fel e saraci )n lumea noastra ca si aceia ce nu au aruit nimic+### "eor#e$ - /tii ce as "rea4 3entru ca parintii mei au facut foarte multe anii, as "rea sa stiu c*t in ceea ce au facut ei a a-uns incolo si aca e e calitate+ Siu 0arta$ - ,sta nu o stiu eu si nici nu se poate sti, pentru ca asa cum le faci, le poto pier e# ,sa ca, aca au ce"a si c*t au acum, nu e totul+ 5um si c*t "or a"ea upa aceea, upa ce "or trece incolo, aceasta e important si asta n-o stie nimeni+ ,ici se sf*rseste fragmentul e care am amintit mai sus# Bucuresti, =1 noiembrie 1965 IOAN BOTEZATORUL IOAN HRISOSTOM CALEMNIS SOCRIT SIU KARTA 5ele ce urmeaza, constitue un raspuns la )ntrebarea noastra, aca aceste cercetari ale noastre "or folosi c*n "a cui"a# &u am chemat pe nimeni, ne-am rugat si am pus oar )ntrebarea aca "or fi e folos c*n "a# Veronica$ - /e "a ###)nca nu se isting,###se apropie un grup# ,cum )i "a bine, sunt Ioan 7risostom, Ioan Botezatorul, /iu Barta, 5alemnis si /ocrit### 7risostom$ - %n numele 'arelui 2u"ernator (i"in, al (omnului si /tap*nului nostru, pe care 8-ati rugat sa trimita la "oi pe cine"a sa "a a uca parfumul (i"initatii /ale, prin apropierea e "oi a acelora ce "a iubesc, care "a a-uta si "a soptesc "ointa /a,

Iisus - 8umina a celor nefacute e m*na, a tuturor planetelor, sa "a lumineze ploaia harica a !ronului (i"in, sa "a )ntareasca, sa "a binecu"inteze, iar noi, )n numele ragostei "oastre, "a binecu"*ntam+ ,m "enit la "oi, raspunsul orintei "oastre )mplinin u-se prin acei ce sunt haraziti sa "a arate "ointa 3arintelui 5eresc# &ici acum, nici la )nceputul zilei e azi, nu am fost chemati la "oi, ci r*n uiti e sus, e 'arele /tap*n si 2u"ernator (i"in, spre )mplinirea orintelor "oastre# 5eea ce s-a efectuat a fost e mult harazit, pentru ca orice mester, ca sa-si puna )n practica o meserie, trebuie sa o cunoasca# ,i fost chemat si r)n uit sa lucrezi un lucru )nceput e multi mesteri, ar neispra"it# /a-l )ncepi e un e a fost lasat si sa mergi mai eparte pe rumul trasat e ei+### (orinta unora a fost ca )n lucrul "ostru sa fie mai pronuntate unele nuante care erau legate e mestesugul lor si au reusit, )n cazul inter"entiilor, e a trimite, prin reprezentantul efectuarii, prin cel "azut, harul turnat e )nsusi '*na 8ucratoare (i"ina, care se a celor ce cer cu or fierbinte# ,i a"ut acest ar )n tine, ai orit fierbinte, iata, s-a )mplinit+ ,cum coloritul lucrului "ostru "a fi mai "iu, "a a"ea "iata )n el, primin lumina prin con ucerea harica, si asa "eti putea lucra+ ,ti fost numai trei si totusi ati fost foarte multi+ (antuirea noastra )n semn e bucurie, sa fie "esm*nt e paza si putere+ "eor#e$ - ,min+ Veronica$ - /e a e-o parte, fac*n loc lui Ioan Botezatorul# %oan ,otezatorul$ - %ti spun si eu oua "orbe###/tai )n aceasta cutie a necunoscutului, asa cum am stat si eu )n pustia Ior anului# 5*n se "a eschi e usa, "ei iesi la margine si "ei arata ce ai lucrat )n acest pustiu si atunci se "a preamari /tap*nul tuturor tainelor si, asa cumc ereau atunci botez pe malul Ior anului, asa "or "eni si )n acest pustiu pe care l-ati )mbratisat e buna"oie - ma refer la ascunzisul )n care stati - si "or cere botezul iertarii si ezlegarii# 6rice orinta lucratoare se )mplineste si chiar aca nu se "e e, chiar aca n-apuci sa man*nci in roa e, si chiar aca altii "or gusta in roa ele muncii "oastre, plata nu iau ec*t lucratorii# Dog pe ,cela pe care %l slu-im sa "a a-ute, sa "a binecu"inteze si sa "a acopere )n acest pustiu, pentru ca atunci c*n pustiul "a )nflori si "a )n"erzi, "oi sa "a o ihniti, "az*n ca ro ul poate hrani# Siu 0arta$ - 3rea iubitii mei+ (e aproape oua zile mi-am parasit locul meu si stau mai mult )ntre "oi# 3oate ati simtit, poate nu# &u poti fi fericit, c*n iubesti pe cine"a, ec*t aca )l "ezi fericit# /tiu ca ai a"ut momente e usoara urere si m*hnire pentru ca nu te simteai pe treapta care ai "rut sa fii# 5re ca acum esti multumit si aceasta nu la "oia noastra si nici a 5elui 3rea %nalt, ci la orinta ta s-a )mplinit# /tim ca pentru toate ai aceeasi r*"na, lucrezi pentru toate culorile ce-ti sunt puse-n fata, sa le aran-ezi, sa le esa"*rsesti, pentru ca toate au acelasi iz"or "iu al (i"initatii, numai coloritul ifera, toate pornesc intr-un singur loc e iubire, bunatate, bogatie si putere# (e aceea, fratele nostru Ioan a tinut sa te )ncura-eze, spun*n u-ti ca a inter"enit pentru ca nuanta careia i se spune religie sa fie mai pronuntata, mai "ie# ,sta chiar sa "rei s-o schimbi, nu ai sa poti, pentru ca e "ie si aca un mester nu-si cunoaste meseria, poate scoate ce"a prost# 'ulti mesteri sunt, ar putini cunosc lucrul si e aceea au acestora imperfectiune si, )n loc sa fie cautate, sunt aruncate# @ii un bun lucrator, un mester care sa stie sa sorteze culorile, sa ai lucru bun, e calitate, sa-ti iasa in m*ini pentru )mbogatirea ta si lau a ,celuia care te-a )mbracat cu mestesugul orintei curate###

/unt lucratori care ies la lucru )mpinsi e altii# ,cestia foarte greu au roa e e calitate# /unt lucratori care cauta lucrul cu o sete nemaipomenita# ,cestia, "ei "e ea cum cauta sa prezinte roa ele lor )n asa fel )nc*t, aca se poate, sa li se ia in m*na# ,i cerut cu sete sa iesi la lucru, ai orit fierbinte sa fii mester, numit mester# !i s-a )mplinit# &oi te binecu"*ntam si-ti promitem spri-inul nostru si toti acei ce au fost atinsi e ragostea "oastra se )ntorc spre "oi si "a promit ca "a "or a-uta sa "a "e eti lucrul sf*rsit si, la capatul rumului, put*n u-"a apoi o ihni# 3arintele 8uminilor, pe care-8 slu-iti si-8 rugati si 5aruia ne )cnhinam noi toti, sa "a )ncarce cu lumina, sa "a ez"olte simturile, spre a putea percepe si uce la bun sf*rsit ceea ce trebuie sa sf*rsiti, ceea ce a fost lasat e altii neterminat# Dam*neti )n ragostea noastra si "a asiguram e a-utor+ Socrit$ - 5u aceeasi ragoste "a transmit si eu binecu"*ntarea+ Veronica$ - /e retrag###2ata+ Bucuresti, =6 noiembrie 1966 ROGER LA PORTE - guler alburiu p*na la piept, apoi gri-semi eschis si iagonala roz; - stratul IV; ,cum 1: zile, un t*nar american, Doger la 3orte, si-a at foc, )n fata 3alatului 6&C, )n semn e protest fata e inter"entia armata a /tatelor Cnite )n Vietnam# Veronica$ - E )mbracat ca un militar, mai mo ern# E"elt, sprinten, cu un "eston lipit e piept, are )n m*na ce"a###nu stiu ce, hainele sunt frumoase, e un roz "iolet, nu am mai "azut asa ce"a# E.presie *rza, trasaturi fine si aer ega-at# 5e"a ce e.prima cura)n el# "eor#e$ - fii bine"enit la noi+ *o#er$ - Va multumesc pentru in"itatie, 5el )n &umele caruia m-ati chemat, sa "a )mplineasca cele orite+ "eor#e$ - ,semenea si tie+ Ia spune-ne###cum ti-ai at foc4 *o#er$ - @oarte bine###(e c*n ma stiu, e copil, am fost )mpotri"a "iolentelor# 'a bateam cu alti copii pentru "iata g*n acilor, a fluturilor si nu "roiam ca )n prezenta mea sa se stinga "reo "iata### 5um era sa suport "az*n "ieti oameni, rupte )nainte e "reme, si pentru ca mi-am facut aceasta e ucatie, am luat acest toiag )n m*na - alu cura-ului, si am zis$ poate focul care ma "a ar e pe mine "a topi inimile )mpietrite# ,cum )mi au seama ca trebuie un altfel e foc, mai puternic, pentru a )nmuia inimile celor )mpietriti; ragostea mea pentru semenii mei m-a )mbracat cu haina e ostean, haina pe care nu as fi putut-o ob*n i altfel# &u-mi pare rau ca am terminat cu "iata pe 3am*nt# "eor#e$ - 5e "*rsta a"eai4 Doger$ - (ouzaeci si patru### "eor#e$ - @aceai parte intr-o anume confesiune4 Doger$ - Eram protestant# "eor#e$ - 5u ce te ocupai4 Doger$ - ,"eam un ser"iciu ne)nsemnat+ "eor#e$ - /i acum )n ce strat esti4 Doger$ - /unt )n IV, sunt multumit, )nsa nu m-am esprins total e pe 3am*nt# @ac multe calatorii pe 3am*nt###6, cum as "rea sa razbun niste oameni###&u prea )mi au seama ce am si nu am, aici intrat, )n aceste legi perfecte, un e nu e.ista ura si perfi ie#

/unt prea fericit ca sunt printre asa oameni e elita si nu mai "a ce mi-ar putea lipsi###3oate mai t*rziu### "eor#e$ - Vrei sa ne arati baza ta spirituala4 Veronica$ - 2uler alburiu, gri eschis, cel mai mult gri-semi eschis# ,re o iagonala lata roz, e la umarul rept, spre piept, p*na la br*u# %ntoarce-te, aca "rei###&u, ban a nu se continua, spatele e gri semi eschis# 5e )nseamna aceasta iagonala4 Doger$ - Jertfa pro"ocata e mine )nsumi pentru ragostea aproapelui# Veronica$ - E un roz eschis, foarte frumos# "eor#e$ - Dugam sa ni se arate culorile spirituale, )aninte### Veronica$ - 2ri semi eschis, fara guler alb, fara iagonala roz### Doger$ - (aca mi-ar fi at foc altcine"a, pentru E"anghelie sau cre inta )n (umnezeu, as fi fost complet alb# 3entru ca singur am facut asta, in ragoste e oameni, am capatat aceasta iagonala roz# 3recum si gulerul alb, si acest toiag - semn al cura-ului; am fost primit )n IV, mai mult ec*t un rege care se )ntoarce biruitor e la o lupta# ,sa ca nu-mi pare rau# "eor#e$ - %ti multumim, tinere, poti merge )n continuare# Doger$ - Va multumesc si eu### , )ncrucisat m*inile pe piept si s-a )nclinat### Bucuresti, =9 ecembrie 1965 &A*%S .EA7)%. - preot; - mur ar, ratacitor; "eor#e$ - Veronica, concentreaza-te si uita-te ce "ezi )n -urul tau+ Veronica$ - Va un spatiu imens, cu o lumina ca la apusul /oarelui###si ce"a mai eparte, gloata ratacitorilor# &e propunem sa iesim )mpreuna, sa "e em gloata aceea, ce e cu ea# ,m iesit+ 8a c*te"a secun e, ne aflam l*nga gloata# Eu continui sa tin contactul cu h*rtia si stiloul si )ntreb pe Veronica e ceea ce "e e# Veronica$ - E o puze erie e oameni, care parca "or ce"a###, cauta ce"a,###sunt oameni amar*ti, neca-iti, )ntr-o continua cautare# 3arca "or ce"a,###parca-s arsi e /oare### "eor#e$ - 6preste pe unul care ne pri"este+ Veronica$ - /tau locului sa "a aca cunosc pe cine"a###,u haine proaste pe ei, parca ar fi c*rpite, peticite, mototolite###,parca ar fi stat numai prin gari si noroaie# /imt un lesin e la stomac### ,m oprit unul# E un barbat asemenea celorlalti, pare mai serios, )nsa###e tot umilit# 3arca e un lagar batut e mizerie si umilinta###/ta locului si tot se uita )n reapta si )n st*nga### 5e cauti, omule4 5e cautati, ce a"eti e sunteti at*t e posomor*ti4###(a in cap### )ecunoscutul$ - 5autam si nu gasim+ Veronica$ - 5e cautati4 )ecunoscutul$ - 5autam ce am gasit )n po"esti si )n Biblie, ar nu gasim### Veronica$ - Vorbeste, ce ai auzit )n po"esti si )n Biblie4 )ecunoscutul$ - e multe ori am citit )n Biblie espre locuri cu "er eata, e o ihna, cu lumina si ma mira acum )ntr-una ca nu gasesc acele locuri e care am citit# (e multe ori am zis ca sunt frumoase si aceste po"esti ale fericitilor, ale miluitilor# 8e-am crezut po"esti frumoase# 8e po"esteam frumos la catehizari, ca pe niste po"esti frumoase, ar nu le-am crezut nicio ata# ,m catehizat pe altii, ar pe mine nu m-am catehizat#

"eor#e$ - (ar ce ai fost4 )ecunoscutul$ - 3reot catolic# "eor#e$ - Cn e4 )ecunoscutul$ - %n &asau , )n Dom*nia# 'i-am us "iata numai )n placeri, nu am crezut nimic, nicio ata# ,m fost unsimplu functionar si am zis$ aceasta mi-e slu-ba, acesta mi-e salariul### 3ri"iti cum fug+ !oti alergam, nu ne spunem nimic, ec*t ne )mpungem cu mustrari# "eor#e$ - ,i "azut pe (omnul4 )ecunoscutul$ - 8-am "azut###si pe at*t mai mare mi-a fost mustrarea# "eor#e$ - 5um te cheama4 )ecunoscutul$ - (aris###(aris 5eahnic# "eor#e$ - Voi faceti rau pam*ntenilor4 &aris$ - &u, nu facem rau# "eor#e$ - /i nu a"eti si "oi momente e liniste4 &aris$ - &u+ ,m impresia ca noi alergam unul upa celalalt, pentru ca nu a-ungem nicio ata la capat# &u reusim sa am e un capat, sa "e em ce-i incolo# /unt un raz"ratit ca nu suntem si noi miluiti# E chinuitor sa n-ai nici un rost, nici un tel, nici un sf*rsit la aceasta cautare seaca# 'i-e foame si sete, as "rea un aer mai bun, mai curat si n-am+ "eor#e$ - ,i facut facultate teologica4 &aris$ - &umai seminarul# "eor#e$ - 3rin ce an ai trecut incolo4 &aris$ - %n 191=# "eor#e$ - 5um e tii minte anul4 &aris$ - ,m zacut oi ani la pat si stiu ca )n 191: m-am )mbolna"it# Era mai ulce boala ce ma tinea pironit la pat, ec*t alergarea aceasta zanateca# "eor#e$ - 5e boala ai a"ut4 &aris$ - Cn reumatism gra" e tot, ca nu puteam nici merge# "eor#e$ - 3rintre pam*nteni umbli4 &aris$ - Cmblu, ca oar )ntre ei sunt# &u le fac nici un rau, nu ma intereseaza ce fac, caci "a ca nu pot sa ma a-ute cu nimic# "eor#e$ - !ot eauna te simti asa4 /au ai perioa e mai bune4 &aris$ - !ot eauna ma simt asa#A= "eor#e$ - (ar spatiul acesta )n care stati "oi, nu e c*teo ata mai aproape e 3am*nt4 &aris$ - (a, am obser"at si eu asta, ca uneori suntem mai aproape, alteori mai eparte e 3am*nt si poate ca asta s-ar atora miscarii 3am*ntului###, ar nu-mi au precis seama, n-am timp sa g*n esc asa ce"a### "eor#e$ - 3e ce stai4 &aris$ - 3e un platou, totusi# !oata lumea aceasta sta pe un platou si circula pe ce"a# '-am aplecat si l-am pipait# E un teren uscat, ari ca o zgura# &u am nici o posibilitate e orientare# Va /oarele eparte, eparte### "eor#e$ - Cn e om fi oare4 7ai sa-l chemam pe /iu+ >(upa c*te"a clipe a sosit /iu# &e-am )nchinat am*n oi )n fata lui?# Siu 0arta$ - 5e "a mirati e neca-otii astia4 "eor#e$ - &u stiu cine sunt si nici ce e cu platoul acesta+ Siu 0arta$ - /unt ratacitii, ar "ezi ca si ratacitii sunt )mpartiti )n mai multe categorii# ,cestia nu au fost rai ar, asa cum au alergat )n "iata upa placeri, asa alearga acum upa liniste si n-o gasesc# "eor#e$ - /i platoul acesta un e e4

Siu 0arta$ - %n continuarea stratului I# 'erg*n pe acest platou, a-ungi )n stratul I, )n stratul miluitilor### "eor#e$ - /i e ce ei nu a-ung4 Siu 0arta$ - &u pot+ 8egile le)ngra esc spatiul si le traseaza limitele### &e-am re)ntors### "eor#e$ - 5e se )nt*mpla, iubite /iu, e simtim o atmosfera at*t e searba a si lesioasa4 Siu 0arta$ - &u puteti s-o )ntelegeti4 ,cesta este lucrul legilor care se manifesta )ncontinuu###5*teo ata, cei ratacitori se a una, stau la un loc, alteori ei aluneca )ntre oameni, se lo"esc unii e altii si atunci "oi simtiti ceea ce simtiti$ atractie mai mica, oboseala, lipsa e gust, e or, e zbor si, e multe ori oriti o o ihna, oriti sa stati la pat pentru a nu simti uscaciunea# /puneti rept, nu ati ori sa tot ormiti4 "eor#e$ - Ba a###si n-am chef e nimic# /i asta e mai mult timp# (ar "oi cum "a simtiti4 Siu 0arta$ - @ara sa "rem, simtim si noi ne"oia sa stam la locurile noastre si atunci pe "oi nu "a mai incita curentii pe care )i trzim noi )n "oi# "eor#e$ - 6 precizare, )n aceste perioa e, "oi nu "eniti la noi pentru ca simtiti atractia locurilor "oastre puternica sau faptul ca atmosfera e grea pe 3am*nt4 Va respinge si asteptati si "oi o atmosfera mai prielnica4 Siu 0arta$ - ,m*n oua merg m*na )n m*na - si atractia locului un e suntem e puternica, si atmosfera pe 3am*nt e grea# "eor#e$ - !rebuie sa e.iste un factor care etermina aceste situatii# Siu 0arta$ - (a, sunt miscari ale spatiului si ale planetelor care, atunci c*n "in )n anumite pozitii si unghiuri, etermina anumite stari atmosferice spirituale eosebite care au repercusiuni si )n lumea noastra si )n lumea "oastra# E ca si )n "iata "oastra$ zile e ceata, ploaie sau furtuna# ,sa si la noi$ sunt perioa e e atractii puternice ale locului si simtim ne"oia e o ihna# Cite, e la un timp, cum spui si tu, simt un fel e oboseala, o atmosfera care nu ne incita la acti"itate# ,cum este o astfel e perioa a )n care !6,!E /!D,!CDI8E /I-,C DE/!DR&/ 'C8! 568,B6D,DE, 5C 3,'R&!E&II# ,sta ureaza un timp###&u-mi au seama c*t; c*teo ata mai mult, alta ata mai putin# ,cum, "a rog, sa-mi ati "oie sa plec, fiin ca nici eu nu ma simt eloc bine# /imt ne"oia sa ma )ntorc )n locul meu# "eor#e$ - &e )nchinam fetei tale+ Siu 0arta$ - @iti binecu"*ntati+

' s"arsitul volumului II '