Despre Gindire 1. Modul in care Gindesti - Este TOTUL - incearca sa fii pozitiv 2.

Decide clar care sint idealurile tale in viata - si mai ales fii constant 3. ntra in actiune - fa ceva in fiecare zi care sa te apropie de aceste idealuri !. "iciodata nu inceta sa inveti - ceva# orice$ mai ales ceva care te va a%uta sa te apropii de idealurile tale &. 'amii foarte persistent si mai ales munceste foarte mult la a infaptuii aceste idealuri (. nvata sa nu i)nori si analizeaza toate detaliile - pentru ca in intele)erea detaliilor sta o mare parte din succes *. +oncentreaza-ti toata ener)ia# timpul si capacitatea financiara in a transpune in fapte ceea ce vrei sa faci ,. "u fii temator-an.ios fata de ce si cum te-ar catalo)a altii in momentul in care ai ideii novatoare- cu totul diferite - Este foarte /ine sa fii diferit# sa ai idei diferite de ale altora 0. ntodeauna - comunica efectiv cu cei din %urul tau - incearca sa intele)i ce ii tine mer)ind - pentru ca aici va fii secretul motivarii lor - intodeauna fii intele)ator cu oamenii# drept si mai ales intele)ator cu an)oasele lor. ncearca sa ai o atitudine constanta indiferent de varia/ilitatea reactiilor celor din %urul tau. 11. 2i cel mai important - ntodeauna ramii onest si responsa/il pentru ca altfetl 1-0 nu conteaza

3"45T5'E5 2 MEMO' 5 5utor6 +apusneac oan-M7ndrisor LE+T 5 1 5lvin Tofler6 85nalfa/etul de m9ine nu va fi cel care nu stie sa citeasca# ci cel care nu a 7nvatat cum sa 7nvete: ; <uteti 7nvata din propriile dvs. e.periente cum sa 7nvatati. <uteti 7nvata din e.perietele altora# economisind timp# /ani si efort. 3m/inati-le pentru a o/tine un rezultat optim. ; 2e poate 7nvata prin imitatie sau prin constientizare. 'ecomanda/il este a se respecta principiul unitatii dintre imitatie si constientizare. ; mitatia sau repetarea simpla c=iar fara a 7ntele)e >a toci? tre/uie sa fie dupa asimilarea constientizata. ; +onstientizarea este folosita# de re)ula# atunci c9nd materialul este asimilat este partial cunoscut sau poate fi asociat cu ceva 7nrudit. Dupa 7ntele)erea informatiei se recomanda repetarea prin imitare pentru sta/ilizare >asimilare?. Un material total necunoscut nu poate fi constientizat# astfel ca va fi 7nvatat mecanic# dupa care se va 7ncerca constientizarea lui >e.. @ata?. ; Un principiu modern este cel al unitatii temporale a 7nsusirii auditive# vor/ite# vizuale si scrise a cuvintelor si cifrelor. ; 'epetarea materialului unei lectii 7n conte.te diferite pentru a mari durata de ram9nere 7n su/constient. 'eela/orarea propozitiilor# c=iar prin metode contrastante# confruntative >e.. moneda vazuta pe am/ele fete si 7n raport cu alte monede?. ; +itirea si ascultarea sunt activitati receptive. 4or/irea >citirea cu voce tare?# scrierea sunt activitati productive. ; 2e va insista pe dezvoltarea capacitatii de autoinstruire# aceasta tre/uind sa devina factorul esential raportat la 7nvatarea prin predare >receptare la ore etc.?. 2copul este formarea unui intelect investi)ator si creator. ; Unii cercetatori recomanda urmatoarea succesiune6 ascultarea >citirea cu voce tare? a informatiei >a cuv9ntului sau a propozitiei? urmata de reprezentarea )rafica a acesteia 7n urmatoarele 11 secunde > 11 secunde reprezinta durata ram9nerii cuv9ntului 7n memoria de scurta durata?.

; <rin canalul optic se primesc de ( ori mai multe informatii dec9t prin canalul auditiv. ; 2e considera ca este ideal sa fie auzite cuvintele si# aproape concomitent# sa fie vazute scrise# sa fie pronuntate de receptor si scrise de catre acesta. ; +uvintele auzite se retin 7n proportie de 21A# cele scrise 7n proportie de 31A# iar cele vazute# scrise si auzite concomitent B 31A. +uvintele auzite# vazute# scrise si pronuntate sunt retinute 7n proportie de *1A# procenta%ul cresc9nd daca sunt scrise de catre receptor. ; 2e recomanda# alaturi de cele patru activitati lin)vistice sa apara si a cincea6 reformularea >traducerea# 7n cazul lim/ilor straine?# cautarea relatiilor de ec=ivalenta. ; +alitatile memoriei6 rapiditatea ac=izitiei# trainicia pastrarii# e.actitatea reproducerii >reformulare6 viteza memorarii# timpul de retinere a informatiei# claritatea sau )radul reamintirii acesteia?. ; 2e impune ca autocontrolul si corectarea sa fie moderate# dar permanente si planificate. ; 5utoe.i)enta# spiritul de responsa/ilitate duce la 8a sti cum sa procedezi:# devenind independent# si)ur# creator. ; E.ista6 citire cursorica >receptarea ideilor principale?# citirea detaliata >temeinica?# citire orientativa si citire e.ploratoare. ; 2unt necesare o atmosfera rela.ata# atentie# concentrare# activitatea pripita fiind contraproductiva. ; Este esential a se sta/iliza6 ritmicitatea 7nvatarii# 7nvatarea re)ulata# durata 7nvatarii zilnice# toate acestea sta/ilindu-se de re)ula individual# raportat la ro/ustetea memoriei# viteza de ac=izitie a informatiilor# timpul de ram9nere 7n memorie dorit. ; <entru ca noile cunostinte sa ram9na 7n intelect tre/uie ca ele sa intre 7ntr-o cone.iune or)anica structurata cu vec=ile cunostinte. 'ezulta ca este necesara )ruparea# aran%area cunostintelor conform unui plan sta/ilit cu e.actitate si urmarirea realizarii planului cu scrupulozitate. ; 3nvatarea are succes c9nd este consecventa# staruitore# constanta. <rin consecventa si perseverenta &1A din efortul necesar 7nvatarii este realizat. ; 3nvatarea are succes 7n functie de interesul aratat >motivatie# automotivatie?# timpul folosit fara teama de o/oseala# de ener)ia consumata si 7n functie de respectarea unor re)uli minimale care vor ma.imaliza volumul de informatii ac=izitionate si vor minimaliza timpul necesar pentru minimalizarea efortului aparent. ; 'e)uli de respectat pentru 7m/unatatirea 7nvatarii6

1. 1. Cilnic tre/uie sa 7nvatati# c=iar si atunci c9nd nu aveti timp necesar sa rezervati 11 minute 7nvatarii. 2. Daca entuziasmul a scazut temporar sau sunteti /olnavi sau o/ositi nu tre/uie sa va fortati# dar nici sa renuntati la 7nvatat$ se va studia ceva usor sau cu un )rad scazut de implicare. 3. Este recomandat sa 7nvatati mai putin si mai /ine dec9t mult si superficial.

!. 3nainte de a 7nvata va veti autoconvin)e de corectitudinea informatiilor# veti evita aprofundarea )reselilor. 5ceasta re)ula poate actiona si limitativ sau /locant. Este mai /ine sa 7nvatati c=iar si cu un )rad de eroare care se va corecta 7n timp dec9t sa nu 7nvatati deloc. &. Dara o necessitate strin)enta nu se va studia 7n acelasi timp doua materii 7nrudite >de e..doua lim/i straine?# e.ist9nd riscul amestecului lin)vistic si al transferului. Tin9nd cont de avertismentul de mai sus se pot 7nvata doua sau mai multe materii >discipline? 7n acelasi timp atunci c9nd informatiile se potenteaza reciproc si a%uta la o mai /una 7nvatare. 2e va c9ntari atent daca sunt mai multe avanta%e sau mai multe riscuri. (. <utem compara o materie >disciplina? cu o cetate care poate fi cucerita numai atunci c9nd se porneste asediul din toate partile6 ascultare# vor/ire# citire# scriere# reformulare# discutie# etc. *. O conditie importanta este acceptarea si admiterea )reselilor fara %ena# precum si admiterea de a fi corectati. Dara a )resi nu se poate 7nvata. ,. 4a veti concentra asupra atitudinii interioare prin autosu)estie si am/ianta e.terioara. 5titudinea interioara tre/uie sa fie )uvernata de urmatoarele6 - Motivatie din interes$ - Optimism# av9nd )9nduri pozitive$ - Entuziasm# plin de voiosie$ - 3ncredere 7n succes$ - Usor autoe.i)ent# cu toleranta$ 0. 5socierea unei informatii noi cu cele cunoscute se mai numeste ancorare# reformularea cu propriile cuvinte a materialului studiat av9nd acelasi efect. 4a puteti ima)ina un /loc de )=eata 7ntr-un port pe care 7l veti ancora cu 1#2#3Eancore p9na ce acesta se va topi# devenind una cu apa marii. Motivatia pentru care faceti aceasta ancorare este cea de a fi.a /locul ca sa nu plece 7n lar) pentru a-l pute folosi# altminteri acesta ar

putea pluti li/er si lovi navele din port avariindu-le. 11. 3n procesul 7nvatarii veti sc=im/a deseori ritmul pentru a da culoare unei operatii monotone. <er ansam/lu s-a dovedit ca folosirea a cel putin trei ritmuri mareste eficienta procesului de 7nvatare si memorare. De e.emplu# 7n cazul citirii cu voce tare se pot folosi tonurile6 autoritar# calm# sovaielnic>moale? etc.

5utosu)estii6

1. Eu# "ume# am deplina 7ncredere 7n mine caci inteli)enta mea se dezvolta tot mai mult aici# acum si 7n fiecare zi. 2. Eu# "ume# folosesc fiecare clipa din zi pentru a deveni superior a ceea ce eram ieri aici acum si 7n fiecare zi. 3. Din orice 7mpre%urare nefericita eu# "ume# tra) o 7nvatatura folositoare pentru a a%un)e la rezultate fericite acum si 7n fiecare zi. !. Toate afirmatiile sunt adevarate# 7n functie de punctual de vedere din care sunt facute. &. Eu# "ume# am =otar9t ca viata si studiile mele sa constituie o reusita acum si 7n fiecare zi. (. Eu# "ume# sunt desc=is cu toata fiinta unei sc=im/ari pozitive aici# acum si 7n fiecare zi.

Tema6 2crieti 11 formule de autosu)estie despre 7nvatare si memorie. <rimele trei formule vor fi premiate.

'e)uli de respectat la alcatuirea formulelor6

1. 2.

2a fiti pozitivi$ 2a fiti concreti si la o/iect$

3. !. &. (. *.

2a folositi timpul prezent$ 2a folositi modalitatea senzoriala principala$ 2a folositi mai multe simturi$ 2a fiti autoritari$ 2a relevati# sa cultivati si sa faceti sa se dezvolte un )9nd %ust.

LE+T 5 2

F Te=nica notitelor. 2e su/liniaza cuvintele c=eie# se folosesc 7ncercuirile# culorile# literele de tipar. La curs se retin ideile principale utiliz9ndu-se semen conventionale# prescurtari# note pe mar)ine. F Er)onomia 7nvatarii. Timpul de 7nvatare este de ma.imum &1 de minute# cu pauza de 11 minute# cca 3-! sedinte zilnic. La 7nceput se ataca su/iectele )rele# se )rupeaza su/iectele 7n functie de similitudine. <entru a 7nt9mpina transferul ne)ativ se vor lua pauze mai mari la trecerea spre alte su/iecte ne7nrudite. +rono/iolo)ia arata ca rezultatele ma.ime se o/tin 7ntre orele ,-13 si 1*-21. M2D >memoria de scurta durata? are performante mari dimineata# iar MLD >memoria de lun)a durata? dupa amiaza si seara. 3n somn cunostintele se transfera 7n MLD. 3n cadrul 7nvatarii 7n asalt se uita (1*&A din cunostinte dupa primele doua zile. 3n concluzie# pentru prevenirea uitarii# se va repeta a treia zi ceea ce s-a 7nvatat 7n prima zi. F 2tructurati materialul de 7nvatat 7n secvente# 7n functie de microterme.

F 2e recomanda un microclimat sanatos 7n ceea ce priveste lumina# scaunul# z)omotele etc. F 1. Metode de 7nvatare6 3nvatarea sintetica. Materialul este mic si usor6 se citeste si se repeta )lo/al.

2. 3nvatarea analitica# secventiala. Mai 7nt9i se 7nvata )lo/al si apoi aprofundat# consemn9nd cu creionul. 3. 3nvatarea creativa. <ro/lematizare.

!. &.

MET +O". 3nvatare prin conversatie. MET "<'OG. 3nvatare prin pro/lema-7ntre/are-raspuns.

(. ' +5'. 'asfoire# 7ntre/ari# citirea te.tului# amintirea punctelor principale# recapitularea 7n )9nd. *. 3nvatarea cu sens este mai economica dec9t cea mecanica. 'eproduceti te.tul cu propriile cuvinte.

5. MEMO'5'E5 ED + E"T5

2e distin) urmatoarele tipuri de memorie6 a? /? c? senzoriala de ac=izitie >vizuala# auditiva# asociativa?$ afectiva# de participare >ima)inativa?$ co)nitiva >lanturi de idei# sc=eme?$

d? actionala >operationala?. <re)atirea6 autosu)estii pozitive# i)iena senzoriala >eliminarea pertur/arilor?# i)iena fiziolo)ica >alimentatia# respiratia# somnul?# i)iena psi=ica >rela.are# pauze# recompense?. Diecare 7si va sta/ili propriul sistem de memorare. E.emple6 materialul de memorat sa fie or)anizat# sa e.iste relatii reciproce# itinerare. 3nvatarea sa fie activa folosind asociatii vizuale# auditive# de culoare# forma# te.t ierar=izat# noduri c=eie. 5sociati memoria cu )9ndirea. Dezvoltarea memoriei se face prin e.ercitii de 7ntele)ere >facerea rezumatului?# e.ercitii de reamintire# e.perimente formative >memorari si reproduceri la intervale diferite?. 'ezumatele pot fi te.tualizate# sc=ematizate# ar/orescente sau enumerative. 2uccesul )enereaza succes$ dupa un esec necorectat urmeaza un altul 3nvatarea pentru o anumita data conditioneaza uitarea dupa data respectiva. 3nvatarea pentru viata cu motivatie %usta interioara 7mpiedica uitarea. Motivatia interioara se

formeaza 7n functie de idealuri si o/iective autoimpuse sau fundamentale.

G. + T 'E5 '5< D5

2e recomanda la te.tele au.iliare6 lectura accelerata# lectura dinamica# lectura intensiva. <entru dezvoltarea citirii rapide se va antrena6 1. +itirea )rupelor de cuvinte# c=iar a frazelor p9na la un punct de spri%in orizontal sau vertical. 2. +itirea cu oc=ii mintii >fara su/vocalizare?.

3. 'e)resia >7ntoarcerea pentru a verifica dupa punctul de spri%in anterior# trecerea fluenta dintr-un punct de spri%in 7n alt punct de spri%in. 2e va forta reamintirea frazei sau a cuvintelor sau se va trece mai departe fara re)resie. La citirea rapida se utilizeaza numai canalul vizual si se urmareste marirea c9mpului de vizi/ilitate orizontala si verticala 7n paralel cu reducerea punctelor de spri%in# fara 7ntoarcerea privirii. +itirea rapida se foloseste atunci c9nd poate fi ne)li%at &1A din te.t. 'itmul normal este de 211 cuvinte-min. <rin antrenament a%un)eti la un ritm rapid de 1211-1&11 cuvinte-min

+. <'5+T +5 + T ' '5< DE

. . .

1-2 saptam9ni6 se citesc doua cuvinte concomitent$H 1-2 saptam9ni6 trei cuvinte cu sesizarerea ideii$ 1-2 saptam9ni6 %umatate de r9nd cu doua puncte de spri%in$

4. 1-2 saptam9ni6 un r9nd la o sin)ura privire pe centrul acestuia fara deplasarea laterala a oc=ilor$ 4. 1-2 saptam9ni6 se pune de)etul la mi%locul r9ndului si# co/or9ndu-l lent 7n %os#

se citesc 2-3 r9nduri la un sin)ur punct de spri%in.

2-a demonstrat ca multe >ma%oritatea? materialelor pot fi reduse cu &1-*&A si nu ar avea nimic de suferit. E.cesul de cuvinte este aproape o re)ula. E.ista6 F pseudoinformare6 impostura$

F mezinformare6 tot ceea ce este ne)ativ 7n informarea >e.. Eroare involuntara# traducere si dezinformare din interes?$ F F su/informare6 trunc=ierea informatiei$ suprainformare6 preaplinul informarii.

Un savant ipotetic competent 7n toate ramurile stiintei ar tre/ui sa citesca 2! de ore din 2! timp de &11 de ani pentru a citi tot ce se pu/lica 7ntr-un an. 3n concluzie# se va urmari specializarea pe latura selectiva sau pe latura rapida. I. Gernel afirma6 83n situatia actuala este mai usor sa faci o descoperire dec9t sa te convin)i ca aceasta nu a fost facuta de altii:

D. TEJ" + +'E5T 4E

1. 5socierea consonanta. +u c9t memoria este mai /o)ata# cu at9t aparitia asociatiilor este mai mare. 5socierea reprezinta realizarea de le)aturi 7ntre ima)inatie si memorie. Dactorii esentiali sunt asemanarea o/iectiva# fizica# e.terioara# su/iectiva# interioara# psi=olo)ica# similitudinea si evocarea >asocierea? ima)ine-senzatie. 2. 5nalo)ia e.trapolara. Transferul# 7mprumutul de idei de la o solutie apropiata >de e.. pasare-avion# /ila care lasa urme pe asfalt-pi. etc.?. 3. nversia. 'eprezinta a/ordarea inversa# susul-%os# plus-minus >de e..6 De ce se face iluminatul indirect de sus?. !. Empatia. Este su/stituirea )9ndirii proprii cu a interlocutorului >om# o/iect etc.?. De e.emplu# spar)erea unei nuci vazuta de catre un cercetator si practicarea unui orificiu mic pentru introducerea aerului comprimat care produce o e.plozie care distru)e coa%a nucii# o/tin9nd astfel o viziune din interiorul nucii.

&.

+om/inarea. De e.emplu# radiocasetofonul# pi.ul cu ceas etc.

(. Modificarea-5meliorarea-Dezvoltarea. 2e cunoaste ca# din cinci /revete# patru sunt doar perfectionari.

5utosu)estii6

1. 5m capacitea de memorare 7ntr-un timp scurt si cea de vedere e.acta a ceea ce am memorat p9na acum. 2. 3. <rin a 7nvata ceea ce vreau 7ntele) mai mult din ceea ce traiesc acum. Eu# "ume# am 7ncredere 7n memoria mea acum.

LE+T 5 3

Oc=iul receptioneaza undele electroma)netice din spectrul 301-,11 milicromi# iar dincolo de aceste limite nu vedem nimic desi alte fiinte vad. Urec=ea receptioneaza sunetele din intervalul 1(-21111 Jz >=erti?# iar dincolo de aceste limite nu receptam nimic sau nu ne sunt afectate or)anele de simt. Dolosirea procedeelor6 1. 5naliza. nformatiile complicate se 7mpart 7n 8parti di)era/ile:# elimin9nd ceea ce se repeta sau ceea ce este fals. 2. 2inteza. Tre/uie sa devina o/icei prezentarea informatiilor sintetic# rapid# correct si inte)ral. 3. +omparatia. 2e alatura doua fiinte# o/iecte# fenomene sta/ilindu-se asemanarile si deose/irile. !. Generalizarea# a/stractizarea. 'eprezinta operatiunea de a descoperi ceea ce este )eneral# comun# esential la o anumita )rupa de fiinte# o/iecte# fenomene. &. +oncretizarea. 'eprezinta verificarea >validarea# motivarea? )eneralizarilor si a

a/stractizarilor prin apelare la situatii concrete. (. 3ntele)erea. Este activitatea creierului de a descoperi relatiile 7ntre o/iecte# fiinte si fenomene. *. En)ravarea >cristalizarea?# en)ramarea >imprimarea?# adunarea >stocarea? si reactualizarea >reamintirea 7nsotita de verificare >ecforare? si corectare a informatiei memorate# stocate anterior? sunt procese ale memoriei care apar 7n timpul folosirii concrete a unei informatii pentru rezolvarea unei pro/leme# pentru atin)erea unui scop. 'ezulta astfel ca rezolvarea pro/lemei# respectiv atin)erea scopului reprezinta o/iectivul principal# iar reactualizarea informatiei reprezinta o/iectivul secundar. Este recomanda/il ca autosu)estiile sa faca din materialul de studiu un su/iect interesant si placut. 5stfel se memoreaza mai repede# mai dura/il si mai e.act. 3n somn# creierul se straduie sa elimine contractiile interne prin prelucrarea# armonizarea informatiilor si ster)erea unor informatii sau transferul 7n zone mai profunde# mai )reu accesi/ile. De aici rezulta uitarea pozitiva prin reor)anizarea informatiilor de catre su/constient. Uitarea ne)ativa apare atunci c9nd consideram anumite informatii putin importante sau neimportante si ulterior descoperim ca ne-am 7nselat. 4om fi nevoiti sa facem un efort mai mare sa ne reamintim sau tre/uie sa-l 7nvatam din nou. 5tentie la autosu)estiile ne)ative. 'etinem mai /ine ceea ce ne mira# ne sperie# ne face sa r9dem sau declanseaza curiozitatea. 5cestea nasc emotii si autosu)estii pozitive duc9nd la o memorare rapida. En)ramarea se realizeaza pe /aza unei peptide /azice sintetizata de 5'". <rocesul de ecforare >activitate productiva? necesita un consum mai mare de ener)ie.

<rimul nivel6 vizual 1 sec$ auditiv6 3-& sec. +u intentie si cu participarea a peste doua simturi# prin repetarea c=iar neintentionata a primului nivel se trece 7n al doilea. 5l doilea nivel6 mesa%ul ram9ne 7ntre 11 secunde si c9teva minute. M2D are caracter temporar si de lucru. <rin autorepetitie mesa%ul trece 7n al treilea nivel. 5l treilea nivel6 MLD. Durata este lun)a sau are c=iar caracter permanent. 5l doilea nivel# M2D# are calitatea de a asi)ura continuitatea actiunii. 2e poate vizualiza plastic nivelul apei ca o cur)ere de apa# nivelul doi precum unduirea apei c9nd este aruncata o piatra# iar nivelul trei ca o apa 7n)=etata. 5tentia este dalta memoriei. 5ctiunile care ne solicita puternic atentia se 7nscriu profund 7n memorie. Garantia 7ntiparirii 7n memorie este data de interesul aratat# considerat pe drept cuv9nt 8motorul: memoriei. Emotia si interesul suscita atentia monopoliz9nd atentia asupra unui sin)ur o/iectiv6 concentrarea. Memoria MLD este conditionata de somnul cu vise. 3n somn informatia se consolideaza si se or)anizeaza 7n functie de totalitatea intereselor si a o/iectivelor avute.$ <rivarea de somn duce la sla/irea memoriei si privarile de somn de lun)a durata duc la depersonalizare. 2-a demonstrat ca# de la un anumit pra)# memoria nu mai 7nma)azineaza 7nainte de a dispune de un anumit repaus sau# mai /ine spus# de somn. 3n perioadele critice se va alterna 7nvatarea accelerata cu mici perioade de somn de 1&-31 de minute. 3nvatarea 7n somn favorizeaza numai memoria mecanica. 5ceasta se realizeaza 7n perioada de somn usor. 3nvatarea 7n somn poate avea si efecte ne)ative6 unele persoane nu pot adormi# ma%oritatea acuza o/oseala ne%ustificata etc. 3nvatarea 7n somn are eficienta pentru scurte perioade de timp urmate de pauza. De e.emplu# se foloseste aceasta metoda *-11 zile# iar apoi se ia o pauza de 11 zile. 2e considera o/li)atoriu 7ntarirea mesa%elor imediat a doua zi si constientizarea lor. 2e memoreaza /ine ceea ce# 7n preala/il# a fost priceput. 2e memoreaza /ine atunci c9nd spiritul si corpul se afla 7ntr-o receptivitate ma.ima. Memoria este cu at9t mai /una cu c9t creierul este mai solicitat# respectiv cu c9t acesta se afla 7ntr-o activitate mai intensa. 2ecretul memoriei consta 7n e.cita/ilitate. Tre/uie sa fim preocupati# fram9ntati cu o tensiune interioara. 2e memoreaza cu at9t mai mult cu c9t suntem mai interesati de ceea ce tre/uie memorat# asadar valoarea unei informatii creste cu c9t interesul st9rnit de aceasta este mai mare.

Unde se pierde interesul se pierde si memoria. Daca se fac multe repetitii fara pauza# celulele corticale suprasolicitate declanseaza faza de in=i/itie pentru a-si reface suportul ener)etic. 2e recomanda atunci actiune fizica sau somn. nvers# daca repetitiile sunt prea rare apare in=i/itia de stin)ere6 uitarea. 'e)ula de aur6 munca# perseverenta# re)ularitate. 3n alimentatie# accentul se pune pe alimentele /o)ate 7n proteine# le)ume si fructe$ se vor evita )rasimile# dulciurile p9inea. 2-a demonstrat ca memoria este potentata de acetilcolina# iar sursa naturala de colina este lecitina. <revenirea pierderilor de memorie se face pe linia alimentara# printr-o suplimentare a lecitinei si a aminofosfatilor continuti# de e.emplu# 7n )al/enusul de ou# lapte# preparate din )ermeni de soia# lapti de peste# dro%dia de /ere# pemolimatul de ma)neziu >+K/eret# <amoline# 2ecato.in# Meclofeno.at# <Kritinol# <iracetam# "oradrenalina?. De notat faptul ca 4asopresina are efecte ne)ative. +ele patru re)uli ale /rainstormin)ului6 1. 2. 3. !. nici un fel de critica$ cantitatea prevaleaza 7n fata calitatii ideilor$ a da fr9u li/er ideilor$ sinceritate si desc=idere fata de ideile celorlalti participanti.

5utosu)estii6 1. 'andamentul meu creste de la o zi la alta# rezultatele sunt tot mai /une acum.

2. mi place din ce 7n ce mai mult sa 7nvat pentru a fi tot mai /un 7n domeniile mele preferate acum. 3. 3mi 7ntele) si 7mi rezolv cu usurinta pro/lemele vietii acum.

LE+T 5 !

Dara motivare nu e.ista impuls si puterea de a rezista la 7nvatare. 3nvatarea se face 7n trepte# cu o )radare a cerintelor# cu pretentii dozate. 2uccesul vine atunci c9nd cerintele

nu sunt nici mici nici mari. +reativitatea 7n )9ndire si cautarea de solutii ale pro/lemelor dezvolta o )9ndire a posi/ilitatilor si alternativelor. 2e vor evita starile de pesimism# conformism# frica# pre%udecati# rutina. 2uperioritate are cel care# 7n afara de a vedea si a auzi# 7si pune fortele 7n %oc si 7ndrazneste sa 7ncerce. Un /un e.emplu este cel al re)elui si al vizirului. Te=nicile de 7nvatare sunt utile pentru a sti cum sa fie folosite c9t mai eficient propriile posi/ilitati si caracteristici 7n ceea ce priveste acumularea informatiilor. Denomenul sinesteziei consta 7n folosirea a c9t mai multe or)ane de simt concomitent. De e.emplu# un de)ustator de vinuri foloseste mai multe simturi6 mirosul# )ustul# auzul >sunet?# oc=ii >culoare?. 2inestezie este# de asemeni# e.tinderea unei informatii spre alte simturi# cum ar fi mirosul uni trandafir# acesta evoc9nd culoarea rosie etc. Oamenii cu memorie fa/uloasa folosesc sinestezia. Un cuv9nt sau un numar vazut scris are corespondente# pentru ei# si 7n alte sisteme senzoriale. 2eresevsc=i spunea despre profesorul 49)otsc=i ca acesta avea o voce )al/ena cu aspect plat si )ust sarat. 2e recomanda asadar a e.perimenta fizic informatia.Un alt e.emplu este cel al copiilor6 c9nd vor sa descrie ceva de dimensiuni mari ei 7si desc=id lar) /ratele# iar pentru ceva mic ei arata cu de)etele. Unii psi=olo)i recomanda raspunsul fizic total 'TD care 7nseamna e.perimentarea ima)inativa cu antrenarea simturilor si a 7ntre)ului corp. 2e recomanda utilizarea am/elor emisfere cere/rale >emisfera st9n)a tine de lo)ica# )9ndire din aproape 7n aproape# a/stractia# iar cea dreapta )uverneaza ima)inatia# intuitia# fantezia?# aceasta 7nsemn9nd a )9ndi 7n ima)ini# vizualizari picturale# nu doar 7n cuvinte si a memora ima)inile respective. "oile c=ipuri se retin prin asociere cu cineva cunoscut# acest lucru produc9ndu-se aproape insesiza/il. +9nd se doreste a se retine o informatie# tre/uie asociata constient cu cea mai apropiata informatie cunoscuta o/serv9nd asemanarile si diferentele. Elementele metodei Lozanov sunt6 1. Utilizarea nivelului de unde cere/rale alfa pentru a dezvolta Lo perceptie calma si intuitiva a datelor prezentate 7n scopul memorarii:. 2. 3n 10&&# Geor)i Lozanov a descoperit ca e.ista o disponi/ilitate spre ideile si emotiile comunicate si transmise pe calea cuvintelor# a )esturilor si a atitudinilor# aceasta fiind un instinct numit Limprintin):. Un e.emplu 7n acest sens este cel al puilor de animale care 7si urmeaza parintii. 5ceasta disponi/ilitate se identifica cu su)esti/ilitatea# e.ist9nd 7n diferite )rade la toate fiintele umane. 2timularea acestei disponi/ilitati face ca sa se eli/ereze marile rezerve ener)etice aflate 7n strafundurile inconstientului# cre9nd starea de L=ipermnezie su)estiva:.

3. Un alt element este folosirea muzicii$ se utilizeaza stilul /aroc# care are un ritm sta/il de un sunet pe secunda# muzica lui JMndel# Gac= etc. !. Materialul este prezentat 7ntr-o forma ritmica# sincronizata cu ritmurile corpului si ale mintii. nformatia este 7mpartita 7n fra)mente scurte sau mici e.presii# rostindu-se o e.presie la intervale de , secunde# pe intonatii diferite pentru a 7nlatura monotonia unui ritm constant. Lozanov a studiat corelatia ritm-7nvatare. Dintr-un material prezentat cu pauze de 1 secunda se retine 21A# daca pauzele sunt de & secunde se retine 31A# iar la pauzele de 11 secunde se retine !1A. +ercetarile au demonstrat ca o pauza 7ntre unitatile de informatie ofera celulelor creierului posi/ilitatea de a se odi=ni un moment. &. 5titudinea si comportamentul profesorului >)esturi# tonul vocii# e.presia faciala? tre/uie presta/ilit pentru a transmite elemente de crestere a motivatiei si a 7ncrederii 7n sine. 2e constata 7m/unatatirea metodei de 7nvatare 7n timp6 7n 10(( Lozanov raporta 111 cuvinte-zi# 7n 10*! - 1,11 cuvinte-zi. 3n 10** s-a raportat o retinere 7n memorie de 3111 cuvinte-zi 7n care studentii au retinut 7ntr-un interval de ( luni ,,A din materia predata# iar dupa 22 de luni au retinut &*A fara a se face re7mprospatarea cunostintelor. 3n anii N,1 metoda a 7nceput sa fie ocultata. Lozanov afirma6 LO data ce ai 7nvatat sa-ti desc=izi mintea# capacitatea de a memora si de a-ti reaminti pare aproape nelimitata# nee.ist9nd nici un alt punct de /locare:. (. La un institut francez se foloseste o metoda asemanatoare su)eostopediei. 2e folosesc o serie de su)estii care desc=id emotia si e.primarea total li/era. +ursantii primesc alte nume si a%un) sa-si depaseasca %ena de a se e.prima. +ritica nu este admisa. De e.emplu# fiecare cursant 7si face o lista cu 11-1& momente din viata c9nd a avut emotii puternice$ evocarea personalizata a unui eveniment creeaza emotia care# prin diferite su)estii# este mentinuta 7n constient pe perioada 7nvatarii. *. Dupa ce se folosesc de metoda de rela.are 2c=ultz si metoda e.primarii total li/ere se o/tine o stare de 7nvatare 7n care practicantul devine at9t de dornic de a 7nvata 7nc9t face un mare efort de a se a/tine sa 7nceapa c=iar 7n momentul respectiv# 7nainte de a termina autosu)estia. El simte dinamismul placerii de a 7nvata care creste )radat. 2e memoreaza la niveluri miraculoase# iar acest lucru tre/uie sa fie pentru cursant ceva a/solut normal# sa se /ucure de aceasta stare fara a pune 7ntre/ari de )enul6 L+um se poateO:# L+9t se poateO:# LDe ce se poateO: etc. El tre/uie doar sa se autosu)estioneze permanent pozitiv si sa se /ucure de a/ilitatea o/tinuta folosind-o . ,. 'epetitia a%uta procesul de 7nvatare# dar monotonia ei 7l 7mpiedica. 5stfel# Lozanov foloseste intonatia si ritmul >acestea se produc 7n emisfera cere/rala dreapta?6 -Ton normal >declarativ?$

-Ton soptit >7ncet# am/i)uu?$ -Ton dominant >autoritar?. 0. Metoda lui Lozanov are efect de avalansa6 depa * zile >sesiuni de 7nvatare? se distin)e o crestere neta fata de prima zi. 2u)estionarea preala/ila duce la cresterea cu (1A a performantelor. 2incronizarea cu respiratia duce la o 7m/unatatire cu *,A a asimilarii imediate. Toate se potenteaza# au un efect cumulativ. 2e recomanda repetarea cu ritmul6 memorare pe apneea pe plin# pauza# e.piratie# inspiratie# repetare pe apneea pe plin. <si=olo)ul 5lan LaPein recomanda folosirea din plin a 7ntre/arii6 L+are ar fi modul cel mai /un de a-mi folosi timpul acumO: 5rt=ur +. +larPe spunea6 2in)ura cale de a descoperii limitele posi/ilului este de a mer)e dincolo de ele# 7n imposi/il:. +ercetarile moderne eu relevat ca psi=icul uman nu are# 7n mod real si a/solut# limite$ dimpotriva# este parte a unui domeniu infinit al constiintei care cuprinde tot ceea ce e.ista dincolo de spatiu si timp# 7n realitati nee.plorate 7nca >T=e Jolotropic Grain?

5utosu)estii6 1. 2. 3. 3mi place foarte mult sa 7nvat acum. 'esimt o stare profunda de calm si sunt desc=is catre noile idei si cunostinte acum. Dau 7ntotdeauna raspunsurile corecte la momentul potrivit.