CENTRUL EDUCATIONAL ADLERIAN “ONCE UPON A TIME”

DESPRE COPII – PSIHOLOGIE SI NEUROSTIINTA

In ultimii 20 de ani, numeroase cercetari si studii avand ca subiect creierul uman au adus mai
multa lumina in ceea ce priveste dezvoltarea si functionarea acestui organ remarcabil. Astfel, a
fost demonstrata capacitatea de schimbare si adaptare a creierului, cunoscuta si ca
PLASTICITATE. Felul in care functioneaza creierul si mintea umana se poate documenta azi
inclusiv prin tehnici imagistice, concrete. Asadar, ceea ce spunea Maria Montessori despre
„mintea absorbanta” este acum argumentat si sustinut prin numeroase dovezi stiintifice. Faptul
ca mintea nu este o entitate statica si capacitatea si ritmul de dezvoltare este diferit de-a lungul
vietii (in copilarie mai mult decat la varsta adulta), a dus la identificarea unor momente propice
pentru diverse tipuri de invatare, numite FERESTRE DE OPORTUNITATE. In pedagogia
Montessori exista un concept asemanator, cunoscut sub numele de PERIOADE SENZITIVE.
Fiecare copil are ritmul sau dar, pentru o dezvoltare cat mai adecvata, este necesar sa tinem
cont de aceste perioade care fac diferenta intre apropierea sau indepartarea de potentialul
maxim al copilului.
Ferestrele de oportunitate sau perioadele senzitive sunt acele momente optime, acele intervale
limitate in timp, in care copilul este interesat de o anumita zona de dezvoltare, fiind sensibil la
anumiti stimuli esentiali pentru dezvoltarea sa.
Aceste ferestre sau perioade au cateva caracteristici:
- Se pot suprapune
- Sunt universale
- Majoritatea apar in primii ani de viata
- Au un interval limitat de timp
- Nu se repeta
- Ating toate ariile de dezvoltara umana (psiho-emotional, cognitiv, fizic)
- Sunt neconstiente.
Educatia ante-prescolara (de la nastere la 3 ani) cat si educatia prescolara (3-6 ani) are loc exact
in perioada in care apar cele mai multe si mai puternice perioade senzitive (ferestre de
oportunitate). De asemenea, tot in aceasta perioada se pun bazele personalitatii viitorului adult
(„cei 7 ani de acasa”).
„Cei 7 ani de acasa iti vor defini tot restul vietii tale! (daca nu faci ceva in legatura cu asta)”
Zoltan Veres
In timpul acestor perioade copilul isi indreapta atentia si energia spre tema de interes,
excluzand orice altceva, şi poate absorbi la potenţial maxim un anumit tip de cunoştinţe sau
abilităţi.
In astfel de momente, putem vedea cum un copil repetă o activitate cu pasiune şi determinare
până când simte ca scopul a fost atins. Aceste perioade sunt datorate motivatiei intrinsece,

Pagină 1 din 4
 CENTRUL EDUCATIONAL ADLERIAN “ONCE UPON A TIME”

tendintei naturale de crestere si cunoastere., Felul in care adultul poate susţine dezvoltarea
copilului în aceste intervale de dezvoltare este prin pregătirea optima mediului, prin activitati
adecvate, prin incurajare.
Clasificare perioade senzitive – pedagogia Montessori | Sursa: Universul Montessori Brasov
1. Perioada senzitivă pentru ordine (de la 18 luni la 2 ani)
Incepand de la naştere, aceasta perioada atinge apogeul apogeul între 18 luni şi 3 ani,
prelungindu-se uneori, chiar si pana la 5 ani.
Aceasta perioada are ca trasaturi definitorii constanta si repetitia.
Apare nevoia de ordine si rutina.
Pe parcursul acestei perioade copiii sorteaza, ordoneaza si clasifica nu doar obiectele ci și toate
experiențele lor. Adulții pot oferi un mediu ordonat și un program bazat pe o rutină predictibilă,
ajutand copilul să își păstreze in cat mai mare masura obișnuințele zilnice: să doarma si sa
manance in acelasi loc, să fie îmbrăcat în același loc, să păstreze succesiunea activităților peste
zi. În acest fel, copii reusesc să creeze o imagine mentală a mediului, a lumii în care trăiesc.
In momentul in care lucrurile se întamplă altfel decat in ordinea pe care ei au internalizat-o
deja, este foarte posibil să devină supărați, nervoși, să se opuna schimbării în felul în care ei pot
să o facă.
Este perioada in care se intalnesc cel mai des tantrumurile (“the terrible twos”), care nu sunt
altceva decat reactii exagerate la iesirea din rutina sau mici “dezordini” in mediu, unele chiar
neobservate de catre adulti.
Este perioada in care copiii au nevoie de reguli clare, de un mediu organizat atent. Atat regulile
cat si organizarea mediului, actiunile previzibile, rutinele, dau un sentiment de control si
siguranta copilului si astfel, copilul este capabil sa isi mentina o ordine interioara, folosindu-se
de ordinea exterioara.
In aceasta perioada copiii sunt atrasi de activitati de ordonare si triere, rutine, activitati
repetitive.
2. Perioada senzitivă pentru limbaj (de la naştere la 6 ani)
Perioada senzitivă pentru limbaj de la naştere (exista teorii care spun ca incepe chiar mai
devreme, din perioada intrauterina )şi se termină in jurul varstei de 6 ani.
Pe parcursul acestei perioade, copilul poate invata cu usurinta si o alta limba. Perioada senzitivă
în care copilul învaţă să vorbească este între 7 luni şi 3 ani cand, la modul ideal, acesta poate
vorbi folosind propozitii de 2-3 cuvinte.

Pagină 2 din 4
 CENTRUL EDUCATIONAL ADLERIAN “ONCE UPON A TIME”

In aceasta perioada este foarte important modul in care ne adresam copilului:

- se vor pronunta clar si corect
- i se va permite copilului sa isi constientizeze si verbalizeze nevoile, fara a-I fi anticipate si
indeplinite de catre adult.
- se va folosi intonatia corecta, fireasca, evitandu-se diminutivele in exces
De la 3.5 la 4.5 ani, copiii devin interesati de scriere ca, mai apoi, intre 4.5 si 5.5 ani sa fie atrasi
catre litere si citit.
Perioada senzitivă pentru mişcare (de la naştere la 4 ani)
Aceasta perioada creste in intensitate de la primele încercări de a merge. Copiii simt nevoia sa
experimenteze, sa testeze, sa perfecționeze mișcările, exersand neobosit. Ținta mișcării lor nu
este pentru a ajunge dintr-un loc în altul, ci pentru a clarifica pentru sine ce anume trebuie să
facă pentru a atinge o stare de echilibru, în care să se simtă în siguranță.
Perioada senzitivă pentru mişcare poate fi clasificată astfel:
Pentru motricitatii grosiere (mersul şi folosirea mâinilor) perioada ajunge până la 2,5 ani.
Mediul trebuie organizat astfel încât copilul să aiba oportunitatea sa:
- sa se tarasca
- mearga de-a busilea
- sa se ridice
- sa se sprijine pentru a exersa mersul
- aiba access la materiale si jucarii care incurajeaza folosirea mainilor: cutii ce pot fi
introduse una in alta, cutii cu capac, jucarii care produc zgomot prin lovire sau scuturare,
obiecte care necesita folosirea pensei bidigitale, instrumente usor de folosit etc.
DEzvoltarea motricitatii fine cunoaste o intensificare in jurul perioadei de la 2,5 la 4,5 ani.
Acum copilul poate folosi ambele mâini coordonate cu mişcări fine, poate apuca şi tine obiecte
de mici dimensiuni şi poate da drumul in mod voluntar.
Atat abilitatile ce tin de motricitate grosiera cat si cele ce tin de motricitate fina, precum si
coordonarea oculo-motorie, se dobandesc si se dezvolta prin exercitiu si repetitive.
4. Perioada senzitivă pentru perfecţionarea simţurilor (de la naştere până la 4 ani)
Simţurile se dezvoltă dinainte de naştere. Copilul are nevoie să îşi folosească simţurile pentru a
cunoaşte lumea. Perioada pentru mici detalii poate fi încadrată în această perioadă. Copilul
trebuie să atingă, să guste, să miroasă, să audă pentru a putea avea experienţa lumii. Această
perioadă ajută la o mai bună clasificare şi organizare a impresiilor.
5. Perioada senzitivă pentru politeţe şi curtoazie (de la 2 la 6 ani)

Pagină 3 din 4
 CENTRUL EDUCATIONAL ADLERIAN “ONCE UPON A TIME”

Politeţea şi curtoazia definesc imitarea comportamentului politicos şi curtenitor care

mai devreme şi mai târziu devine interiorizat în personalitatea copilului. Copiii deosebit de
sensibili în această perioadă arată respect reciproc pentru colegii de grupa şi pentru
educatoare.
Cand dărâmă accidental munca unui alt copil, sau când se ciocnesc fără intenţie de una dintre
educatoare, sunt capabili să spună “scuze” – nu pentru că educatoarea le cere acest lucru ci
pentru că simt nevoia să se scuze pentru faptul că au creat disconfort pentru o altă persoană.
5. Efectele perioadelor senzitive
Efectele sunt de două feluri: pozitive şi negative. Ca şi efecte pozitive putem observa:
• Concentrare profundă;
• Multe activităţi cu un sens, cu un scop;
• Multe repetiţii;
• Dobândirea perfectă a capacităţilor;
• Bucurie şi armonie;
• Iubire pentru mediu şi alţi oameni.
În cadrul efectelor negative, observăm:
• Frustrare;
• Comportament negativ;
• Conflict interior;
• Activităţi fără sens şi agitaţie;
6. Rolul adultului
Pentru o bună dezvoltare a copilul, noi, ca şi adulţi avem următoarele responsbilităţi:
• Pregătirea mediului;
• Abordarea timpului şi libertăţii de a fi activ şi independent;
• Cunoaşterea manifestărilor perioadelor senzitive ale fiecărui copil;
• Pregătirea practică şi mentală pentru a întâmpina nevoile interioare ale copilului;
• Să evităm să fim un obstacol;
• Să fim un model!

Dr. Montessori a fost convinsă că educaţia începe la naştere şi că primii ani din viaţa unui copil,
fiind cei care-l şlefuiesc pe acesta cel mai mult, sunt şi cei mai importanţi, atât fizic cât şi
mental.
Ea a simţit că în aceşti primi ani, copilul are aşa numitele “perioade senzitive” în timpul cărora
este în mod particular receptiv la anumiţi stimuli. Această receptivitate către anumite lucruri
durează doar atât cât necesitatea respectivă este împlinită.
Bibliografie: Montessori, „Mintea absorbantă”, Editura Apa, Drobeta Turnu Severin, 2013

Pagină 4 din 4