I.

TRANSFORMARI ELEMENTARE
1) Care din urmatoarele operatii efectuate asupra unei
matrice este transformare elementara:
a) adunarea unei linii la o coloana;
b) inmultirea unei linii cu scalarul = 0
c) schimbarea a doua linii intre ele;
d) adunarea unei linii la o alta linie.
2) Numim matrice elementara o matrice:
a) cu rangul egal cu 1;
b) care se obtine din matricea unitate prin transformari
elementare;
c) cu determinantul nenul;
d) obtinuta din matricea unitate printr-o singura
transformare elementara.
) ! matrice elementara este obligatoriu:
a) patratica;
b) dreptunghiulara;
c) in"ersabila;
d) nesingulara.
#) $ransformarile elementare se pot aplica:
a) numai matricelor patratice;
b) oricarei matrice;
c) numai matricelor in"ersabile;
d) numai matricelor cu rang nenul.
%) &ie B o matrice obtinuta prin transformari elementare
din matricea A. 'tunci:
a) rang A = rang B;
b) rang A ( rang B;
c) rang A ) rang B;
d) rang A * rang B.
+) ,atricele A si B se numesc echi"alente daca:
a) au acelasi rang;
b) B se obtine din A prin transformari elementare;
c) sunt ambele patratice si de acelasi ordin;
d) au determinanti nenuli.
-) .aca A,B sunt matrice echi"alente /A B) atunci:
a) A,B sunt matrice patratice;
b) rang A = rang B;
c) daca determinantul lui A = 0 re0ulta1 si det B = 0;
d) daca det A = 1 re0ulta ca si det B = 1.
2) &ie A 3 Mn/R). .aca rang A = r1 atunci prin
transformari elementare se obtine:
a) cel putin r coloane ale matricei unitate;
b) cel mult r coloane ale matricei unitate;
c) e4act r coloane ale matricei unitate;
d) toate coloanele matricei unitate.
5) &ie A 3 Mn/R) cu det A ( 0. 'tunci:
a) rang A = n;
b) A este echi"alenta cu matricea unitate In /A - In);
c) prin transf. elementare putem determina in"ersa A
-1
.
d) forma 6aus-7ordan a matricei A este In.
10) 8entru a afla in"ersa unei matrice A 3 Mn/R) prin
transformari elementare1 acestea se aplica:
a) numai liniilor;
b) numai coloanelor;
c) atat liniilor cat si coloanelor;
d) intai liniilor apoi coloanelor.
11) .aca A 3 Mn/R) cu det A = 1 atunci forma 6auss-
7ordan asociata "a a"ea:
a) o singura linie a matricei unitate In;
b) toate liniile si coloanele matricei unitate In;
c) o singura coloana a matricei unitate In;
d) numai o linie si o coloana a maricei unitate In.
12) ,etoda de aflare a in"ersei unei matrice A cu
transformari elementare se poate aplica:
a) oricarei matrice A 3 Mn/R) ;
b) numai matricelor patratice;
c) maricelor patratice cu det A ( 0;
d) tuturor matricelor cu rang A ( 0.
1) 8entru aflarea in"ersei unei matrice A 3 Mn/R) prin
transformari elementare1 acestea se aplica:
a) direct asupra lui A;
b) asupra matricei transpuse A
$
;
c) matricei atasate 9 :' ; <
n
M ;
d) matricei atasate
$
9 :; ' <
n
M .
1#) &ie A 3 Mn/R) si
9
matricea atasata acesteia in
metoda aflarii in"ersei lui A prin transf elementare.'tunci:
a)
9
3 Mn /R);
b)
9
3 Mn,2n /R);
c)
9
3 M2n,n /R);
d)
9
3 M2n,2n /R);
1%) &ie A 3 Mn/R) si
9
matricea atasata lui A pentru
determinarea lui A
-1
prin transformari elementare. .aca
9
9
0 1 2
1 0 1 #
_

,
M atunci:
a) A
-1
=
1 #
2
_

, b) A
-1 =
2
1 #
_

,
c)

A
-1 =
2
# 1
_

,
d)

A
-1
nu e4ista.
1+) &ie A 3 Mn/R) si
9
matricea atasata lui A pentru
determinarea lui A
-1
prin transformari elementare. .aca
9

1 0 0 1 2
0 0 1 2 1
0 1 0 2 1
_


,
M atunci:
a) A
-1
=
1 2
2 1
2 1
_



,
b)A
-1
=
1 2
2 2 1
1
_



,
c) A
-1
=
1 2
2 1
2 1
_



,
d) A
-1
nu e4ista.
1-) 'ducand matricea A la forma 6auss-7ordan obtinem:
a) A
-1
;
b) rang A;
c) det A;
d) A
$
.
12) .aca matricea A 3 M21/R) este echi"alenta cu
matricea A= =
1 2 0
0 1 1
_

,
atunci:
a) rang A = 2;
b) rang A = 1;
c) rang A = ;
d) rang A = rang A`.
15) .aca matricea A 3 M/R) este echi"alenta cu matricea
A` =
1 1 0
0 0 0
2 0 1
_



,
atunci rang A este:
a) 2; b) ; c) 1; d) 0.
20).aca A este echi"alenta cu matricea unitate I /A I)1
atunci:
a) rang A = ;
b) det A ( I;
c) A = I;
d) A
-1
= I.
21) 8i"otul unei transformari elementare este intotdeauna:
a) nenul;
b) egal cu 0;
c) egal cu 1;
d) situat pe diagonala matricei.
22) .aca matricea A este echi"alenta cu A` =
1 0 0
0 1 0
0 0 1
_

,

atunci:
a) rang A = ;
b) rang A = 1;
c) det A ( 0;
d) A este in"ersabila.
2) .aca matricea A este echi"alenta cu matricea A` =
1 0 0
0 1 0
0 0
_



,
atunci:
a) rang A = 0 )=* = 0
b) rang A = 1 )=* = 1
c) rang A > 21 /) 3 R;
d) rang A = )=* ( 0.
2#).aca matricele A si A` sunt echi"alente /A
A
A`) atunci:
a) au acelasi rang;
b) sunt obligatoriu matrice in"ersabile;
c) sunt obligatoriu matrice patratice;
d) se obtin una din alta prin transformari elementare.
2%) &ie A 3 M/R) cu det A = . 'tunci forma 6auss-7ordan
a lui A:
a) are acelasi rang cu matricea A1 /) 3 R;
b) are acelasi rang cu matricea A1 numai pt = 0;
c) coincide cu I )=* ( 0;
d) are cel mult doua coloane ale matricei unitate I daca = 0
2+) .oua sisteme liniare de ecuatii se numesc echi"alente
daca:
a) au acelasi numar de ecuatii;
b) au acelasi numar de necunoscute;
c) au aceleasi solutii;
d) matricele lor e4tinse sunt echi"alente.
2-) ,atricea unui sistem liniar oarecare1 in forma e4plicita
are:
a) forma 6auss-7ordan;
b) coloanele "ariabilelor principale1 coloanele matricei
unitate;
c) toate elementele de pe liniile "ariabilelor secundare nule
d) elementele corespun0atoare de pe coloanele "ariabilelor
secundare1 negati"e.
22) ,etoda 6auss-7ordan de re0ol"are a sistemelor liniare
prin transformari elementare se aplica:
a) numai sistemelor patratice;
b) oricarui sistem liniar;
c) numai daca rangul matricei sistemului este egal cu
numarul de ecuatii;
d) doar sistemele compatibile nedeterminate.
25) &ie A si
'
matricea1 respecti" matricea largita a unui
sistem liniar. 'plicand metoda 6auss-7ordan de re0ol"are1
se aplica transformari elementare asupra:
a) liniilor lui A si coloanelor lui
'
;
b) liniilor si coloanelor lui
'
;
c) liniilor lui
'
;
d) coloanei termenilor liberi din
'
.
0) 8entru a obtine matricea unui sistem liniar sub forma
e4plicita1 se aplica transformari elementare:
a) numai coloanelor corespun0atoare "ariabilelor secundare;
b) numai coloanei termenilor liberi;
c) tuturor liniilor si coloanelor matricei e4tinse;
d) pentru a face coloanele "ariabilelor principal alese1
coloanele matricei unitate.
1) 'plicand metoda 6auss-7ordan unui sistem liniar de
ecuatii1 matricea e4tinsa
'
este echi"alenta cu matricea
'
==
2 1 1 0
0 2 1 1
_

,
M . 'tunci sistemul liniar:
a) este incompatibil;
b) este compatibil nedeterminat;
c) are solutia de ba0a: 41=#1 42=21 4=-11 4#=0;
d) are o infinitate de solutii.
2) ,atricea e4tinsa corespun0atoare unui sistem liniar in
forma e4plicita este
'
=
1 2 0 1 #
0 1 1 1 2
0 0 0 0 1
_

,
M
. 'tunci
sistemul liniar:
a) este incompatibil;
b) este compatibil determinat;
c) are solutia de ba0a 41=11 42=21 4=-11 4#=0;
d) are o infinitate de solutii.
) ,atricea e4tinsa corespun0atoare unui sistem liniar in
forma e4plicita este
'
=
1 0 1 0 1
0 1 1 0 2
0 0 2 1
_



,
M . 'tunci sistemul
liniar:
a) sistemul este compatibil nedeterminat;
b) "ariabilele principale alese sunt 411 421 4#;
c) sistemul este incompatibil;
d)solutia de ba0a cores. este 41=11 42=21 4=01 4#=.
#) ?n sistem liniar de 2 ecuatii cu # necunoscute1 cu rangul
matricei sistemului egal cu 21 are solutia de ba0a: X=/210101-
1)
$
. 'tunci este:
a) admisibila si nedegenerata;
b) admisibila si degenerata;
c) neadmisibila si nedegenerata;
%) un sistem liniar cu 2 ecuatii si necunoscute admite
solutia de ba0a X=/01-110)
$
. @tiind ca 421 4 sunt "ariabile
principale1 atunci solutia 4 este:
a) admisibila;
b) neadmisibila;
c) degenerata;
+) @istemele liniare de ecuatii care admit solutii de ba0a
sunt numai cele:
a) compatibile nedeterminate;
b) compatibile determinate;
c) incompatibile;
d) patratice.
d) neadbisibila si degenerata. d) nedegenerata.
-) &ormei e4plicite a unui sistem liniar ii corespunde
matricea
'
=
1 0 1 1 2
0 1 1 1 2
_


,
M . 'tunci solutia
corespun0atoare este:
a) 41= 2A- B 1 42=-2A- B 1 4=1 4#=B ;
b) 41=2-AB 1 42=-2-AB 1 4=1 4#=B ;
c) 41=2A- B 1 42=-2-AB 1 4=1 4#=B ;
d) 41=2-- B 1 42=-2AAB 1 4=1 4#=B .
2) ,atricea e4tinsa corespun0atoare formei e4plicite a
unui sistem liniar este
'
=
1 1 1 0 1
1 0 2 1 1
_

,
M . 'tunci
solutia de ba0a corespun0atoare este:
a) X= /1 1 -1 0)
$
;
b) X= /1 0 2 1)
$
;
c) X= /1 1 0 0)
$
;
d) X= /0 1 0 1)
$
.
5) 8entru a se obtine solutia de ba0a din forma e4plicita a
unui sistem liniar de ecuatii:
a) "ariabilele principale se egalea0a cu 0;
b) "ariabilele secundare se egalea0a cu 0;
c) toate "ariabilele se egalea0a cu 0;
d) se atribuie "ariabilelor secundare "alori nenule distincte.
#0) @olutia de ba0a X=/101 B 10)
$
a unui sistem liniar de
doua ecuatii este neadmisibila daca:
a) * 0 si B *0;
b) )0 si B )0;
c) *0 si B )0;
d) )0 si B *0.
#1) @olutia de ba0a X=/0101 1 B )
$
corespun0atoare unui
sistem liniar cu 2 ecuatii principale si # necunoscute este
degenerata daca:
a) =01 B (0;
b) (01 B =0;
c) =01 B =0;
d) (01 B (0.
#2) &ie n9 si nC numarul solutiilor de ba0a distincte1
respecti" al formelor e4plicite1 corespun0atoare unui sistem
liniar compatibil nedeterminat. 'tunci:
a) n9 D nC ;
b) n9 > nC ;
c) intotdeauna n9 = nC ;
d) obligatoriu n9 * nC .
#) &ie solutia de ba0a X=/111 01 B )
$
corespun0atoare
"ariabilelor principale 41 si 4#. 'tunci 4 este admisibila
degenerata daca:
a) *01 B =0;
b) =01 B =0;
c) =01 B *0;
d) *01 B *0.
##) &orma e4plicita a unui sistem liniar are matricea de
forma
'
=
1 0 0 2 1
0 0 1 2
0 1 0 1 1
_

,
M
. 'tunci solutia de ba0a
corespun0atoare X este:
a) X=/1 2 -1 0)
$
;
b) X=/1 -1 2 0)
$
;
c) X=/1 2 0 -1)
$
;
d) X=/-1 2 1 0)
$

#%) &orma e4plicita a unui sistem liniar are matricea de
forma
'
=
2 0 1 1 1
1 1 1 0 0
_

,
M . 'tunci solutia de ba0a
corespun0atoare X este:
a) admisibila;
b) degenerata;
c) neadmisibila;
d) nedegenerata.
#+) &ie
'
=
1 0 0 2 2
0 1 0 1 2
0 0 0 0
_




,
M
maricea corespun0atoare
formei e4plicite a unui sistem liniar. 'tunci sistemul este
incompatibil daca:
a) =0;
b) =1;
c) =-1;
d) =2.
#-) &ie
'
=
1 0 2 2
0 1 1 1
0 0 0
_




,
M
matricea corespun0atoare
formei e4plicite a unui sistem liniar. 'tunci sistemul este:
a) compatibil nedeterminat1 daca = 0;
b) compatibil determinat1 daca =1;
c) incompatibil1 daca ( 0;
d) incompatibil1 daca = 0.
#2) &ie
'
=
1 0 2 2
0 1 1 1
0 0
_




,
M
matricea corespun0atoare formei
e4plicite a unui sistem liniar. 'tunci sistemul este
compatibil nedeterminat daca:
a) = 01 B (0;
b) ( 01 B =0;
c) =o1 B =0;
d) (01 B (0.
#5) &ie X=/1111010)
$
solutia de ba0a a unui sistem liniar de
ecuatii corespun0atoare "ariabilelor principale 411 421 4.
'tunci:
a) X este admisibila1 daca *0;
b) X este degenerata1 daca =0;
c) X este neadmisibila1 daca = -1;
d) X este nedegenerata1 daca = 1.
%0) ?n sistem liniar de 2 ecuatii si # necunosute are
matricea corespun0atoare unei forme e4plicite de forma:
'
= . 'tunci solutia de ba0a corespun0atoare X este:
a) admisibila1 daca =11 B =0;
b) degenerata1 daca )01 B =0;
c) neadmisibila1 daca * 0 si B >0;
%1) ?n sistem de m ecuatii liniate cu n necunoscute1 m)n1
are intodeauna:
a) mi mult de C
m
n
forme e4plicite;
b) cel mult C
m
n
forme e4plicite;
c) e4act C
m
n
forme e4plicite;
d) mAn forme e4plicite.
d) nedegenerata1 daca )0 si B D0.
%2) ?n sistem de m ecuatii liniare cu n necunoscute1 m)n1
are intotdeauna:
a) e4act C
m
n
solutii de ba0a;
b) cel mult C
m
n
solutii de ba0a;
c) cel putin C
m
n
solutii de ba0a;
d) mAn solutii de ba0a.
%) ! solutie de ba0a pentru un sistem cu m ecuatii liniare
cu n encunoscute1 m)n1 este degenerata daca are:
a) e4act m componente nenule;
b) mai mult de m componente nenule;
c) mai putin de m componente nenule;
d) mai mult de n-m componente nenule.
%#) ! solutie de ba0a pentru un sistem cu m ecuatii liniare
cu n encunoscute1 m)n1 este nedegenerata daca are:
a) e4act m componente nenule;
b) mai mult de m componente nenule;
c) mai putin de m componente nenule;
d) n-m componente nenule.
%%) 8entru a transforma un sistem liniar de ecuatii intr-unul
echi"alent se folosesc transformari elementare asupra:
a) liniilor matricei sistemului;
b) coloanelor matricei sistemului;
c) liniilor si coloanelor matricei sistemului;
d) termenilor liberi ai sistemului.
%+) ,etoda grafica se foloseste in re0ol"area sistemelor de
inecuatii liniare cu:
a) doua necunoscute;
b) mai mult de necunoscute;
c) oricate necunoscute;
d) e4act necunoscute.
%-) ! solutie de ba0a pentru un sistem cu m ecuatii liniare
cu n encunoscute1 m)n1 este admisibila daca are:
a) maEoritatea componentelor po0iti"e;
b) mai mult de m componente po0iti"e:
c) mai putin de m componente negati"e;
d) toate componentele negati"e.
%2) &ie A o matrice nenula de tipul /m,n). 'tunci matricea A
admite in"ersa daca:
a) det A ( 0;
b) m=n si det A (0;
c) det A=0 si m=n;
d) det A = 1 si m=n.
%5) 8entru a transforma un sistem liniar de ecuatii in unul
echi"alent1 se folosesc:
a) transf. elem. aplicate liniilor matricei atasate sistemului;
b) trans elem aplicate liniilor si coloanelor matr. atasate
sist
c) operatii de adunare a coloanelor matricei atasate sist;
d) toate operatiile care se pot efectua asupra unei matrice.
+0) ! solutie de ba0a a unui sistem liniar se obtine:
a) dand "ariabilelor principale "aloarea 0;
b) dand "ariabilelor secundare "aloarea 0;
c) dand "ariabilelor principale "alori nenule;
d) dand "ariabilelor secundare "alori strict po0iti"e.
II.ELEMENTE DE ALGEBRA LINIARA
1) ?n spatiu liniar X se numeste spatiu liniar real daca:
a) elementele sale sunt numere reale;
b) corpul peste care este definit coincide cu multimea
numerelor naturale;
c) multimea X este ne"ida;
d) operatiile definite pe X sunt operatii cu numere reale.
2) &ie /8n/X)1A1F) spatiul liniar al polinoamelor de grad cel
mult n. 'tunci operatiile GAH si GFH repre0inta:
a) adunarea si inmultirea polinoamelor;
b) adunarea polinoamelor si inmultirea polinoamelor cu
scalari reali;
c) adunarea numerelor reale si inmultirea polinoamelor;
d) adunarea polinoamelor si inmultirea nr reale.
) &ie /8n/X)1A1F) spatiul liniar al polinoamelor de grad cel
mult n. 'tunci dimensiunea sa este:
a) n;
b) n=1;
c) n
2
;
d) 2n.
#) ,ultimea solutiilor unui sistem liniar formea0a un spatiu
liniar daca sistemul este:
a) incomparabil;
b) omogen;
c) compatibil determinat;
d) patratic1 cu rangul matricei egal cu nr. Necunoscutelor.
%) &ie "ectorii 411 421 ... 1 4I 3 R
n
a.i. 141A242A...AI4I
=0n .'tunci 411421...14I sunt liniar independenti numai daca:
a) /)i= 01 i=
11 k
;
b) /)i= 0;
c) i( 01 /)i=
11 k
;
d) I*n.
+) &ie "ectorii 411 421 ... 1 4I 3 R
n
a.i. 141A242A...AI4I
=0n .'tunci 411421...14I sunt liniar dependenti daca:
a) i = 01 /) i=
11 k
;
b) /) i (0;
c) I*n;
d) i (01 /)i=
11 k
.
-) &ie X un spatiu liniar si "ectorii 4114214 3 X a.i.
41A42A4=04. 'tunci "ectorii sunt:
a) liniar dependenti1 daca =0;
b) liniar independenti1 daca (0;
c) liniar dependenti1 daca (0;
d) liniar independenti1 daca =0.
2) Jectorii 411 421 ... 1 4I 3 R
n
sunt liniar independenti.
'tunci:
a) 411421...14I-1 sunt liniar independenti;
b) 4i(0n1 /)i=11 n ;
c) I D n;
d) 41A42A...A4I=0n
5) &ie 411 42142 3 R

"ectori oarecare a.i. 4=41-242.
'tunci:
a) coordonatele lui 4 sunt 1 si -2;
b) 4114214 nu formea0a o ba0a in R

c) 4114214 sunt liniar dependenti;

d) deoarece 41-242-4=0 =* 4114214 sunt liniar indep.
10) &ie B si B` doua ba0e din spatiul liniar R

si S matricea
schimbarii de ba0a. 'tunci S este:
a) patratica;
b) in"ersabila;
11) &ie "ectorii 411 421 ... 1 4I 3 R
n
.'t. ei form o ba0a daca:
a) sunt liniar independenti si I(n;
b) 4i(0n si I=n;
c) sunt liniar independenti si I=n;
12) &ie B = K411 421...14IL o ba0a in spatiul liniar X. 'tunci:
a) dim X = I;
b) dim X * I;
c) dim X ) I;
c) dreptunghiulara;
d) nesingulara /det S(0).
d) I=n si i(01 /)i=
11 k
d) 4i (041 /) i=
11 k
.
1) &ie S matricea de trecere de la o ba0a B la ba0a B` si u9
respectib u9= coordonatele "ectorului u in cele doua ba0e.
'tunci au loc relatiile:
a) u9 = S u9= si u9= =S
-1
u9
b) u9 = S
$
u9 si u9= =S
-1
u9
c) u9 = S
$
u9 si u9= =/ S
$
)
-1
u9
d) u9 =S
-1
u9 si u9= = S
$
u9
1#) &ie B = K411421...14IL o ba0a in R
n
.'tunci:
a) 411421...14I sunt liniar independenti;
b) I)n;
c) I = n;
d) I*n.
1%) ;n spatiul liniar R
n
e4ista:
a) cel mult n ba0e;
b) e4act n ba0e;
c) o singura ba0a;
d) o infinitate de ba0e.
1+) &ie operatorul liniar M: R
2
R

si 0210 "ectorii nuli ai

celor 2 spatii. 'tunci:
a) M/02) = 02;
b) M/0) = 0;
c) M/02) = 0;
d) M/0) = 0.
1-) .aca M: R
m
R
n
este un operator liniar1 atunci:
a) obligatoriu m*n;
b) obligatoriu m)n;
c) m si n unt numere naturale oarecare1 nenule;
d) obligatoriu m=n.
12) &ie M: R
m
R
n
un operator liniar si ker M nucleul sau.
.aca 41142 3 Ier M1 atunci:
a) 41A42 3 Ier M;
b) 41 3 Ier M1 /) 3 B;
c) 41A B 42 3 Ier M1 /) 1 B 3 R;
d) M/41) = 42.
15) &ie M: R
n
R
m
un operator liniar si Ier M nucleul sau.
.aca 4 3 Ier M1 atunci:
a) M/4) = 0m;
b) M/4) = 0m1 /) 3 B;
c) M/4) = 0m1 doar pt = 0;
d) M/4) = 0n.
20) .aca M: R
m
R
n
este un operator liniar si A matricea
sa fata de o pereche de ba0e B,B` atunci:
a) A 3 Mm1n/R);
b) A 3 Mn1m/R);
c) B,B sunt ba0e in R
m
;
d) B este ba0a in R
m
si B` este ba0a in R
n
21) &ie M: R
n
R
n
un operator liniar si 4 un "ector propriu
pt. M. 'tunci:
a) /N) 3 R a.i. M/4)= 4;
b) M/ 4)=41 /) 3 R;
c) 4 ( 0 ;
d) M/4) = 41 /) 3 R.
22) &ie M: R
n
R
n
un operator liniar si 4 un "ector propriu
corespun0ator "alorii proprii . 'tunci:
a) M/4) = 4;
b) daca M/4) = 0n1 atunci 4=0n;
c) M/ 4)= 24;
d) daca M/4) = 0n1 atunci = 0.
2) ,atricea atasata unei forme liniare f: R
n
R este o
matrice:
a) patratica:
b) coloana;
c) linie;
d) in"ersabila.
2#) .aca f : R
n
R este o forma liniara1 atunci:
a) f/41A42) = 41 A 42; /) 41142 3 R
n
b) f/41A42) = f/41) A f/42); 41142 3 R
n
;
c) f/4) = 41 /) 3 R si /) 4 3 R
n
;
d) f/4) = f/4)1 /) 3 R si /) 4 3 R
n
.
2%) &ie M: R
n
R
m
un operator liniar. 'tunci M de"ine
forma liniara daca:
a) n = 1;
b) m = 1;
c) n = 1 si m = 1;
d) n=m.
2+) &ie O: R
n
R o forma patratice si A matricea asociata
acesteia. 'tunci:
a) A = A
$
b) A 3 Mn11/R);
c) A 3 Mn/R);
d) A este in"ersabila.
2-) &ie forma patratica

2 2
1 2 1 2
:
/ ) 2 2
Q R R
Q x x x x x x

'
+ +

/)4=/4114214)
$
3 R

.'tunci matricea asociata lui O este:

c) A =
1 1 0
1 2 0
0 0 1
_

,
22) &orma patratica O: R
2
R are matricea asociata A=
2 1
1 1
_

,
. 'tunci O are e4presia:
c) O/4) =
2 2
1 2 1 2
2 2 x x x x +
25) &orma patratica O: R

R are forma canonica asociata

O/P)=
2 2
1 2
2y y y + + . 'tunci:
a) O este po0iti" definita daca *0;
c) O este semipo0iti" definita daca = 0;
d) O nu pastrea0a semn constant daca ) 0 .
0) &orma patratica O: R
2
R are matricea asociata A=
1 2
2
_

,
. 'tunci forma canonica asociata este:
Nici una: O/P)=
2 2
1 2
y y sau
2 2
1 2
y y + sau
2 2
1 2
2y y
sau
2 2
1 2
- y y +
1) &orma patratica O: R
2
R are forma canonica asociata
O/P) =
2 2
1 2
ay by + . 'tunci O este negati" definita daca:
c) a)01 b)0
2) &ie O/P)=
2 2 2 1 2
1 2
1 2
1
y y y

+ +

forma canonica
asociata formei patratice O: R

R .'tunci:
a) daca
1 2
01 01 0 > > > 1 O este po0iti" definita;
) &ie A matricea asociata formei patratice O: R
n
R si
1 2
1 1...1
n
minorii principali ai lui A. 8entru a aplica
metoda lui 7acobi de aducere la forma canonica1 trebuie
obligatoriu ca:
Nici una.
d) daca
1 2
01 01 0 < > < 1 O este negati" definita.
#) &ormei patratice oarecare O: R
n
R i se poate asocia:
b) msi multe forme canonice1 dar cu acelasi nr de
coeficienti po0iti"i1 repecti" negati"i.
c) o matrice patratica si simetrica.
%) &orma patratica
1 1
:
/ )
n
n n
ij i j
i j
Q
Q x a x x

'

spunem ca
este po0iti" definita daca:
b) O/4)*01 /) 4 3 R
n
, x 0.
+) &orma patratica
1 1
:
/ )
n
n n
ij i j
i j
Q
Q x a x x

'

spunem ca
este seminegati" definita daca:
b) O/4)D01 /) 4 3 R
n
, x 0.
-) &orma patratica O: R

R are forma canonica asociata:

O/P)=
2 2 2
1 2
y y y + . 'tunci:
c) /)41142 3 R

a.i. O/41))0 si O/42)*0

2) &orma patratica
1 1
:
/ )
n
n n
ij i j
i j
Q
Q x a x x

'

are forma
canonica asociata O/P)=
2 2 2
1 1 2 2
...
n n
y y y + + + . 'tunci
O este degenerata daca:
c) /) 1=01 pentru i=11 n .
5) &ie O/P)=
2 2 2
1 1 2 2
y y y + + forma canonica
asociata formei patratice O: R

R .'tunci O nu pastrea0a
semn constant daca:
a) 1*01 2)01 *0;
d) 1*01 2)01 3 R.
#2) ,atricea operatorului M: R
2
R
2
fata de ba0a canonica
din R
2
are e4presia A=
1 1
2 0
_

,
. 'tunci operatorul M are
e4presia:
b) M/4)=
( )
1 2= 1
2
T
x x x + .
#0) ,etoda lui 7acobi de a obtine forma canonica1 se poate
aplica in ca0ul formelor patratica:
a) po0iti" definite;
c) negati" definite.
#1) &ie operatorul liniar
2
1 1 2
:
/ ) / 1 2 )
T
L
L x x x x x

'
+

1
/)4=/4114214)
$
3 R

.'tunci matricea operatorului in

ba0ele canonice ale celor doua spatii are forma:
b) A=
1 2
0 1
1 0
_

,
.
#%) &ie operatorul liniar M: R
2
R
2
cu matricea A=
1 0
1 1
_

,

'tunci ecuatia caracteristica corecpun0atoare:
c)
2
2 1 0 +
#) 8entru a se determina "alorile proprii ale operatorului
M: R
n
R
n
cu matricea corespun0atoare A1 se re0ol"a
ecuatia:
c) det ( )
' 0
T
n
I
##) !peratorul liniar M: R
2
R
2
are matricea A=
1 2
1
_

,

'tunci ecuatia caracteristica pt obtinerea "alorilor proprii
are forma:
c)
1
0
2 1

#+) &ie operatorul liniar M: R
2
R
2
.'tunci:
c) operatorului nu i se poate atasa ecuatia caracteristica.
#2) &ie A=
1 1
1 1
_

,
matricea atasata operatorului M: R
2
R
2
'tunci:
b) "alorile proprii ale lui M sunt
1 2
01 2 ;
d) sistemul caracteristic atasat este
1 2
1 2
/1 ) 0
/1 ) 0
x x
x x

+
'
+

#5)!perat. M: R
2
R
2
are "alorile proprii
1 2
11 2 .
'tunci:
c) daca 41142 sunt "ectori proprii pentru
1
1 respecti"
2

=* 41142 sunt liniar independenti.

d) e4ista o ba0a fata de care matricea operatoului are forma
A=
1 0
0 2
_

,

#-) !peratorul liniar M: R
2
R
2
are matricea A=
2 0
1 2
_


,

'tunci1 "alorile proprii ale lui M sunt:
c)
1 2
21 2
%1) Care din urmatoarele afirmatii sunt ade"arateQ
a) orice spatiu liniar este grup abelian;
b) orice grup abelian este spatiu liniar;
c) e4ista spatii liniare care nu sunt grupuri abeliene;
d) e4ista grupuri abeliene care nu sunt spatii liniare.
%0) &ie operatorul
2 2
1 2 1
:
/ ) / 1 )
T
L
L x x x x

'
+

.'tunci :
a) IerM=K/010)
$
L
%2) &ie "ectorii 411421...14m 3 R
m
si A matricea
componentelor acestora. 'tunci:
a) "ectorii sunt liniar independenti daca rang A = m;
b) "ectorii sunt liniar dependenti daca rang A ) m.
%) ;n spatiul R
n
o multime de "ectori liniar independenti
poate a"ea:
a) cel mult n "ectori;
c) e4act n "ectori.
%#) &ie "ectorii 411421...14m 3 R
m
si A matricea
componentelor acestora. 'tunci sunt liniar dependenti daca:
c) rang A ) m;
d) det A =0.
%%) &ie "ectorii 411421...14m 3 R
m
si A matricea
componentelor acestora. 'tunci sunt liniar independenti
daca:
a) rang A = m;
d) det A ( 0.
%+) &ie "ectorii 411421...14m 3 R
n
liniar independenti.
'tunci "ectorii :
c) formea0a o ba0a in R
n
1 numai daca m=n;
d) nu contin "ector nul.
%-) ,ultimea 411421...14m este formata din "ectori liniar
dependenti. 'tunci:
b) cel putin un "ector se poate e4prima ca o combinatie
liniara de ceilalti;
d) poate contine "ector nul.
%2) &ie "ectorii 411421...14n 3 R
n
1 n*1 liniar independenti.
'tunci:
a) "ectorii 411421...14n formea0a o ba0a in R
n
;
b) "ectorii 411421...14I sunt liniar independenti1 /)I=11 n .
%5) Care din urmatoarele afirmatii sunt ade"arate:
a) orice submultime a unei multimi de "ectori liniar
independenti este tot liniar independenta;
b) o submultime a unei multimi de "ectori linair dependenti
este tot liniar dependenta;
c) coordonatele unui "ector in ba0a canonica din R
n
coincid
cu componentele acestuia.
d) daca o multime de "ectori nu contine "ectorul nul1 atunci
este liniar independenta.
+0) Coordonatele unui "ector din R
n
:
a) sunt unice relati" la o ba0a fi4ata;
b) se schimba la schimbarea ba0ei;
c) sunt aceleasi in orice ba0a.
+1) ?n sistem de n "ectori din R
n
1 care contine "ectorul nul:
b) este liniar dependent;
c) nu formea0a o ba0a in R
n
.
+2) Coordonatele unui "ector in 2 ba0e care difera printr-un
singur "ector sunt:
a) diferite.
+) .imensiunea unui spatiu "ectorial este egala cu:
a) numarul "ectorilor dintr-o ba0a;
b) numarul ma4im de "ectori liniar independenti.
+#) ,atricea schimbarii de ba0a este:
a) o matrice patratica;
b) o matrice in"ersabila;
c) formata din coordonatele "ectorilor unei ba0e
descompusi in cealalta ba0a.
+%) &ie aplicatia M: R
m
R
n
.'tunci M este un operator
liniar daca:
c) M/41A42)=M/41)AM/42) si M/4)=M/4)1/)4141142 3 R
m
++) 'plicatia M: R
m
R
n
este un operator liniar. Care din
afirmatiile de mai Eos sunt ade"arate:
a) M/41A42)=M/41)AM/42)1 /)41142 3 R
m
;
b) M/4)=M/4)1/) 4 3 R
m
1 /) 3 R ;
d) M/41A42)=M/41)AM/42)1 /)41142 3 R
m
si /) 3 R
+-) &ie 41 si 42 "ectori proprii pt operatorul liniar M: R
n

R
n
corespun0atori la 2 "alori proprii distincte. 'tunci:
a) 41 si 42 sunt liniar independenti.
+2) &ie M: R
m
R
n
un operator liniar si A matricea sa.
'tunci:
a) A 3 Mm1n/R)
+5) &ie M: R

R
2
un operator liniar. 'tunci:
c) nu se poate pune problema "alorilor proprii pentru M;
d) matricea lui M este dreptunghiulara.
-0) !peratorul M: R
n
R
n
are n "alori proprii distincte
1
1
2
1...1
n
carora le corespund "ectorii proprii 411421...14n.
'tunci:
a) 411421...14n formea0a o ba0a in R
n
;
d) 411421...14n sunt liniar independenti.
-1) &ie operatorul liniar M: R
m
R
n
liniar oarecare. 'tunci:
a) Ier M R
m
;
d) Ier M este subspatiu liniar.
-2) ?nui operator liniar M: R
m
R
n
i se poate asocia:
a) o matrice unica relati" la o pereche de ba0e fi4ate;
-) Nucleul unui operator liniar M: R
m
R
n
este:
a) un subspatiu liniar;
b) o multime de "ectori din R
m
-#) ?n operator liniar M: R
n
R
n
are:
a) cel mult n "alori proprii distincte;
d) o infinitate de "ectori proprii1 pt fiecare "aloare proprie.
-%) ;n spatiul R
n
o multime de "ectori liniar independenti
poate fi formata din:
a) mai putin de n "ectori;
c) e4cat n "ectori.
-+) &ie "ectorii 411421...14m 3R1 "ectorii liniar indep.'tunci
c) formea0a o ba0a in R
n
1 daca m=n.
--) Coordonatele unui "ector din R
n
:
a) sunt unice relati" la o ba0a;
b) sunt in numar de n;
-2) ?n sistem de m "ectori din R
n
care contine "ectorul nul:
a) este intotdeauna liniar independent;
d) nu formea0a o ba0a in R
n
.
-5) .imensiunea unui spatiu liniar este egala cu:
a) numarul "ectorilor dintr-o ba0a.
20) ,atricea unei forme patratice oarecare este o matrice:
b) patratica;
c) simetrica.
21) .aca a"em relatia 41=42 atunci "ectorii:
c) 41 si 42 sunt liniar independenti1 /) 3 R.
22) ! forma patratica este po0iti" definita daca forma
canonica atasata acesteia:
a) are coeficientii po0iti"i;
2) ! solutie de ba0a a unui sistem se obtine:
b) dand "ariabilelor secundare1 "aloarea 0
2#) ! forma liniara este po0iti" definita daca:
d) po0iti"a definire se refera numai la formele patratice.
2%) .aca suma a n "ectori din R
n
este egala cu "ectorul nul
atunci:
b) "ectorii sunt liniar independenti;
c) cel putin unul se srie ca o combinatie liniara de restul.
d) nu formea0a o ba0a in R
n
.
2+) .aca "ectorii 41142...4n formea0a o ba0a in spatiul
liniar X1 atunci:
b) 41142...4n sunt liniar independenti;
c) dim X = n;
d) 41142...4n-1 sunt liniar independenti.
2-) ,atricea asociata unui operator liniar oarecare M: R
m
R
n
:
b) depinde de ba0ele considerate in cele doua spatii;
22) Nucleul unui operator liniar M: R
m
R
n
: b) contine totdeauna "ectorul nul al spatiului R
m
; c) este subspatiu liniar; d) nu contine "ectorul nul al spatiului R
m
.
III.ELEMENTE DE PROGRAMARE LINIARA
1) ! problema de programare liniara are intotdeauna:
a) functia obiecti" liniara;
c) restrictiile liniare.
2) ;n forma "ectoriala1 o problema de programare liniara
are "ectorii 811821...8n definiti de:
b) coloanele matricei A corespun0atoare sistemului de
restrictii.
) ;n forma standard o problema de prgramare liniara are
intotdeauna:
c) restrictiile de tip ecuatie.
#) ;ntr-o problema de programare liniara conditiile de
negati"itate cer ca:
d) necunoscutele problemei sa fie negati"e.
%) 8t a aplica algoritmul @imple4 de re0ol"are a unei probl.
de programare liniara1 aceasta trebuie sa fie in forma:
c) standard.
+) 8t a aduce o problema de programare liniara de ma4im la
una de minim se foloseste realtia:
c) ma4/f) = -min/-f)
-) ! multime , R
n
se numeste con"e4a daca:
c)
1 2
/ ) 1 x x M si / ) :011< a"em
1 2
/1 ) x x M + .
2) Combinatia liniara G
1 1 2 2
x x x + + H este con"e4a
daca:
b) :011<1 / ) 11
i
i si
1 2
1 + +
5) .aca , R
n
este o multime con"e4a spunem ca 4 3 ,
este "arf /punct e4trem) al multimii , daca:
Nici una.
10) &ie @' multimea solutiilor admisibile al unei probleme
de programare liniara. 'tunci:
a)
1 2 1 2
/ ) 1 /1 ) 1 / ) :011<
A A
x x S x x S +
11) &ie @' si @'9 multimea solutiilor admisibile1 respecti"
multimea solutiilor admisibile de ba0a a unei probleme de
programare liniara. 'tunci1 daca 4 3 @'9 re0ulta ca:
b)
1 2 1 2
/ ) 1 1
A
x x S x x a"em
1 1 2
/1 ) 1 / ) :011< x x + .
12) &ie @' 1 @'9 1 @! multimile solutiilor admisibile.1 de ba0a
admisibile1 respecti" optime pentru o problema de
programare liniara. 'tunci:
d) @' 1 @! sunt multimi con"e4e.
1) ;n re0ol"area unei probleme de programare liniara cu
algoritmul @imple4 se aplica:
a) intai criteriul de intrare in ba0a1 apoi criteriul de iesire
din ba0a;
d) criteriul de optim la fiecare etapa a algoritmului.
1#) .aca 41 si 42 sunt 2 solutii optime distincte /411423
@!) ale unei probleme de programare liniata1 atunci:
a)
1 2
/1 ) 1 / ) :011<
O
x x S + ;
b) @! are o infinitate de elemente;
c) f/41)=f/42)1 cu f/4) functia obiecti".
1%) ! problema de programare liniara cu cerinte de minim
are urmatorul tabel @imple4:
9 C9 80
2 -1 - 0 0
81 82 8 8# 8%
81
82
2
-1
1

1
0
0
1
2

-1
2
1
1
0E R cE -1 0 0 # -# 1
a) ;ntra in ba0a 8 ;
c) iese din ba0a 81 .
1+) &ie urmatorul tabel simple4 al unei probleme de
programare liniara:
d) =2
1-) ! problema de programare liniara are urmetorul tabel
@imple4:
c) f=21 =-1
12) ! probl. .e programare liniara cu cerinte de minim are
urm.tabel @imple4:
'tunci solutia optima a problemei este: c) 40 =/011110)
$
15) ! probl. .e programare liniara cu cerinte de minim are
urm.tabel @imple4:
'tunci:
c) f=+ si solutia optima este 40 =/1121010)
$
;
d) problema admite solutie optima unica.
20) ! probl. .e programare liniara cu cerinte de minim are
urm.tabel @imple4:
b) "ectorul 8 "a iesi din ba0a;
d) problema are o infinitate de solutii optime.
21) Care din elementele urm.tabel @imple4 nu sunt corecteQ
b) diferentele 01-c1 si 0%-c%;
c) "aloarea functiei obiecti".
22) ;n urm.tabel @imple4 pt o problema de transport cu
cerinte de minim:
b) intra in ba0a 8 sau 8% ;
c) iese din ba0a 8# daca intra 8% ;
2) ;n tab.@imple4 de mai Eos1 cu cerinte de minim pentru
functia obiecti"
c) =1 si problema admite optim infinit.
2#) ;n tabelul simple4 de mai Eos
constantele f1 1 B 1
S
au urmatoarele "alori:
c) f=-1 =-11 B =01
S
=1
2%) ;n fa0a ; a metodei celor 2 fa0e1 "aloarea optima a
functiei artificiale g/4 )=1
a
. 'tunci:
b) problema initiala nu are solutie.
2+) &unctia artificiala din metoda celor doua fa0e:
a) depinde doar de "ariabilele artificiale introduse;
c) are coeficientii "ariabilelor artificiale egali cu 1.
2-) 8robl artificiala se atasea0a unei probl de programare:
b) in forma standard;
d) pentru determinarea unei solutii de ba0a admisibile a
problemei initiale.
9 C9 80
-1 - 2 0 0
81 82 8 8# 8%
8
81
2
-1
1
1
0
1
2
-1
1
0
1
2
1
-1
0E R cE 1 0 0 0
9 C9 80
2 1 0
81 82 8 8#
8
81

2
2
1
0
1
-1
1
1
0
-1

0E R cE f -2 0
9 C9 80
2 0 -1 0
81 82 8 8#
82
8
0
-1
1

1
-1
1
0
0
1
-
-1
0E R cE - -1 0 0 1
9 C9 80
2 2 -1 0
81 82 8 8#
82
81
2
2
2
1
0
1
1
0
-2
1
-1
-2
0E R cE f 0 0 -1 -+
9 C9 80
-1 -2 -1 0 0
81 82 8 8# 8%
82
8
-2
-1

1
1
#
1
0
0
1
-1
2
1
1
0E R cE -- -% 0 0 0 -
9 C9 80
2 1 0 0
81 82 8 8# 8%
8
82

1
1
2
2
1
0
1
1
0
1
1
1
-1
0E R cE 0 0 # -2
9 C9 80
2 -1 2 0 0
81 82 8 8# 8%
81
8#
2
0

1
1
0
-1

2
-1
0
1
1

0E R cE + 0 -1 2 0 2
9 C9 80
2 -2 0
81 82 8 8#
8
81
0
-2

1
-1
2
0
1
-1
-2
1
0
0E R cE -2 -+ 0 0
9 C9 80
2 2 -1 1 0 0
81 82 8 8# 8% 8+
8
81
2
-1
0
#
1

1
0
0
0
-1
1
0
1
0
1
0
2
0
0
S
1
1
1
0E R cE f 0 B 1 0 1
22) .in tabelul @imple4 de mai Eos pt o problema de
programare liniara cu cerinte de minim:
d) 40 =/01#1+1010)
$
solutie optima1 dar nu este unica.
25) .in tabelul @imple4 de mai Eos pt o problema de
programare liniara cu cerinte de minim:
a) 40 =/1101#110)
$
este solutie optima.
c) problema are o infinitate de solutii optime.
0) ;n tabelul @imple4 de mai Eos pt o problema de
programare liniara cu cerinte de minim:
a) poate intra in ba0a 8# sau 8% ;
b) "a iesi din ba0a numai 82 ;
d) solutia de ba0a admisibila gasita este 40 =/01111010)
$
.
) ;n re0ol"area unei probleme de transport metoda
costului minim se aplica pt determinarea:
c) unei solutii de ba0a admisibile initiale.
#) Cantitatile T
ij
din criteriul de optim al problemelor de
transport se calculea0a pentru:
c) celulele neba0ice.
%) ;ntr-o problema de transport ciclul celulei care intra in
ba0a este:
a) 411 .
+) @olutia unei probleme de transport este optima daca:
c) /)
T
ij
D 0.
5) ! solutie de ba0a admisibila a unei probleme de
transport este degenerata daca:
b) /) 4iE = 01 cu /i1E) celula ba0ica.
#1) ! solutie de ba0a admisibila a unei probleme de
transport cu 2 depo0ite si % centre de desfacere este
degenerata daca are:
b) - componente egale cu 0;
c) cel mult % componente nenule.
1) 8roblema de transport de forma:
c) echilibrata1 daca =2%.
2) @olutia de ba0a admisibila a unei probleme de transport
este data de tabelul:
'tunci: c) = 1%1 B = 0.
-) ! solutie de ba0a admisibila a unei probleme de
transport este data de tabelul.
a) cantitatea totala
de marfa care trebuie transp este +% u.m.
d)
1
T =-#.
9 C9 80
-1 2 0 0
81 82 8 8# 8%
8
81

2
+
#
-
#
0
1
1
0
-1
-1
2
-#
0E R cE 2+ 0 0 0 -% -2
9 C9 80
2 1 0 0
81 82 8 8# 8%
8
81

2
0
#
1

0
1
0
1
-1
2
1
0
0
0
0
1
1
-2
1
0E R cE 1# 0 0 0 0 -1
9 C9 80
2 0 -1 0 0
81 82 8 8# 8%
8
81
-1
0

1
2

0
1
1
0
-2
1
-2

0E R cE - -# 0 0 2 2
C1 C2 C
.1
1 2 2
0
.2
# 2 1 2
0
.
1 2 2

0 20 1%
C1 C2 C C#
.1
2 1 2
0
1%
.2
1 # 1
20
% 1%
B
.
% 2 2 1
0
0
1% 20 1% 0
C1 C2 C
.1
2 1
10 10
.2
1 #
2
1
2% %
.
2 %
1%
2) &ie problema de transport data de urmatorul tabel:
'plicand metoda cosPului minim se determina mai intai
"aloarea lui : c)
1
x .
#0) &ie problema de transport:
'tunci problema:
d) este neechilibrata.
#2. @olutia optima a unei probleme de transp este unica daca
cantitatile T
ij
corespun0atoare acesteia sunt toate:
b) strict negati"e.
#) @olutia unei probleme de transport este optima daca:
c) /)
T
ij
D 0.
#%) ;ntr-o problema de transport "a intra in ba0a "ariabila
ij
x corespun0atoare cantitatii T
ij
data de relatia:
b) T ma4K 0L
ij kl
>
##) &ie solutia de ba0a admisibila a unei probleme de
transport data de tabelul:
'tunci
21
T se calculea0a dupa relatia:
c)
21
T =-1A2=1A#
#+) @olutia de ba0a initiala a unei probleme de transport este
data de tabelul:
'tunci "aloarea
functiei obiecti" f1
corespun0atoare
acestei solutii este:
b) f=+%
#2) ;ntr-o problema de transport "ariabila
11
4 intra in ba0a
si are urmatorul ciclu:
'tunci: c) 10
d)
21
4 iese din ba0a.
#-) ;ntr-o problema de transport cu m depo0ite si m centre
de desfacere1 "ariabilele neba0ice ale unei solutii de ba0a
admisibile sunt:
b) toate egale cu 0;
d) in numar de
2
2 1 m m +
.
#5) ;ntr-o problema de transport1 notiunea de ciclu se
atasea0a:
b) celulelor neba0ice.
%0) Coeficientii functiei obiecti" a unei probleme de
transport oarecare sunt:
c) numere negati"e.
%1) 8t o prolema de programare liniara1 care din urmatoarele afirmatii sunt ade"arate:
a) o solutie de ba0a admisibila este punct e4trem al multimii solutiilor admisibile;
b) un punct e4trem al multimii solutiilor admisibile este o solutie de ba0a admisibila.
%2) ;ntr-o problema de programare liniara se folosesc "ariabilele de compensare cand:
a) restrictiile sunt de forma HDH;
b) restrictiile sunt de forma G>H.
%) ! solutie de ba0a admisibila are componente:
a) negati"e.
%#) ! problema de programare liniara cu cerinte de minim
are mai multe solutii optime daca:
a) 0
j j
z c si e4ista "ectori
j
P care nu fac parte din
ba0a cu 0
j j
z c 1care au si coordonatele strict po0iti"e.
%%) ! problema de programare liniara cu cerinta de minim
pentru functia obiecti"1 admite optim infinit daca:
a) e4ista "ectori
j
P cu toate coordonatele negati"e1 care nu
fac parte din ba0a si pentru care 0
j j
z c > .
%+);n forma standard1 o problema de programare liniara
are:
a) numarul restrictiilor cel mult egal cu al necunoscutelor
%-) .aca matricea unei probleme de programare liniara in
forma standard are rangul egal cu nr. restrictiilor1 atunci:
b) restrictiile sunt independente.
%2) 8entru a aduce o problema de programare liniara la
forma standard1 se folosesc "ariaile:
b) de compensare.
%5) @olutiile admisibile ale unei probleme de programare +0) @olutiile de ba0a admisibila ale unei probleme de +1) ! solutie de ba0a admisibila are numai componente:
C1 C2 C
.1
2 2
0
.2
# 2 2
0
.
1 % 2
0
1% % 20
C1 C2
.1
2 1 2
0
.2
1 2
0
10 10
C1 C2 C
.1
2 1
1% %
.2
1 # 2
10 20
C1 C2
.1
1 2
20
.2
1
10 %
.
2 2
liniara formea0a totdeauna o multime.
c) con"e4a.
programare liniara formea0a o multime:
a) finita.
a) nenegati"e.
+2) 8entru aplicarea algoritmului @imple41 solutia de ba0a
initiala a unei probleme de programare liniara trebuie sa fie:
a) admisibila.
+) ! solutie de ba0a admisibila a unei probleme de
transport cu m depo0ite si n centre /m)n) are:
a) cel mult mAn-1 componente nenule.
+#) 8entru o problema de transport care din urmatoarele
afirmatii sunt ade"arateQ
a) admite totdeauna o solutie de ba0a admisibila;
c) are totdeauna optim finit.
+%) ;ntr-o problema de transport metoda perturbarii se
aplica atunci cand:
a) solutia initiala este degenerata;
b) pe parcursul re0ol"arii se obtine o solutie degenerata.
++) ! problema de transport pt care e4ista 0
ij
pt o
"ariabila neba0ica a solutiei optime are:
b) mai multe solutii optime.
+-) ,etoda grafica de re0ol"are a problemelor de
programare liniara se aplica pt probleme:
c) cu doua necunoscute.
+2) 8entru o problema de programare liniara1 multimea @' a
solutiilor admisibile si multimea @'9 a solutiilor admisibile
de ba0a satisfac relatiile:
c)
A AB
S S
d)
A AB A
S S S
+5) ! problema de programare liniara poate a"ea:
a) optim /finit sau nu) sau nici o solutie admisibila.
-0) 8entru a aplica algoritmul de re0ol"are a unei probleme
de transport trebuie ca:
b) problema sa fie echilibrata si sa a"em o solutie de ba0a
initiala nedegenerata.
-1) 8t a re0ol"a o problema de transport neechilibrata:
a) se introduce un nou depo0it1 daca cererea este mai mare
decat oferta;
b) se introduce un nou centru1 daca cererea este mai mica
decat oferta.
-2) 8entru o problema de programare liniara care din
urmatoarele afirmatii sunt ade"arate:
d) multimea solutiilor admisibile este con"e4a.
-) ;ntr-o problema de programare liniara nu se folosesc
"ariabile de compensare cand:
c) restrictiile sunt de forma G=H
d) sistemul initial de restrictii este in forma standard.
-#) ! problema de programare liniara de minim are mai
multe sol. optime daca a"em satisfacut criteriul de optim si:
b) e4ista "ectori 8E care nu fac parte din ba0a1 cu
0
j j
z c 1 care au coordonate po0iti"e.
-%) ! problema de programare liniara de minim admite
optim infinit daca:
a) criteriul de optim nu este satisfacut si "ectorii din afara
ba0ei au toate coordonatele negati"e.
-+) ! problema de programare liniara de minim admite
solutie optima unica daca:
a) criteriul de optim este satisfacut si toti "ectorii din afara
ba0ei au diferentele 0
j j
z c < ;
c) criteriul de optim este satisfacut si "ectorii din afara ba0ei
cu diferentele 0
j j
z c au coordonatele negati"e.
--) ;n forma standard1 o probl. de programare liniara are:
a) numarul restrictiilor cel mult egal cu al necunoscutelor;
b) restrictiile de tip ecuatie.
-2) .aca matricea unei problema de programare liniara in
forma standard are rangul egal cu nr. restrictiilor atunci:
b) restrictiile sunt idependente.
-5) 8entru a aduce o problema de programare liniara la
forma standard se folosesc:
b) "ariabile de compensare.
20) @olutiile optime ale unei probleme de programare
liniara formea0a totdeauna o multime:
c) con"e4a.
21) ! solutie de ba0a admisibila nedegenerata are
intotdeauna componentele principale:
b) stricti po0iti"e.
22) ! probl. .e transport cu centre si # depo0ite1 are
solutia de ba0a initiala nedegenerata1 daca aceasta are:
b) + componente po0iti"e.
2) ! problema de programare liniara poate fi re0ol"ata cu
algoritmul @imple4 numai daca:
a) este in forma standard.
2#) 8entru a re0ol"a o problema de transport trebuie ca:
b) problema sa fie echilibrata.
2%) ,etoda celor 2 fa0e se aplica:
b) 8entru determinarea unei solutii de ba0a admisibile a
problemei initiale;
d) cu o functie obiecti" diferita de functia initiala.
2+) ! problema de transport: a) are intotdeauna solutie optima finita; c) poate a"ea mai multe solutii optime.
2-) 8entru a determina solutia initiala a unei probleme de
transport:
a) se aplica metoda diagonalei;
d) problema trebuie sa fie echilibrata.
22) 8entru aplicarea algoritmului @imple4 este necesar ca:
b) sistemul in forma standard sa aiba cel putin o solutie de
ba0a admisibila.
25) @olutia unei probleme de transport este optima daca:
b) toate cantitatile 0
ij

50) Criteriul de optim al unei probleme de programare de
minim este satisfacut daca:
a) toate diferentele 0
j j
z c ;
d) toti "ectorii 8E din afara ba0ei au diferentele
0
j j
z c
.
51) ! problema de transport are optim infinit:
b) niciodata.
52) ! problema de transport are intotdeauna:
a) optim finit;
b) cel putin o solutie de ba0a admisibila.
5) &unctia obiecti" a problemei artificiale are:
a) totdeuna optim finit;
d) coeficienti negati"i.
5#) .aca functia artificiala are optim strict po0iti"1 atunci;
a) problema initiala nu are solutii;
b) in ba0a au ramas "ariabilele artificiale.
5%) ;ntr-o problema de transport coeficientii functiei
obiecti" repre0inta:
c) cheltuieli de transport.
5+) ;ntr-o problema de transport "om a"ea costuri de
transport egale cu 0 daca:
b) problema initiala este neechilibrata.
5-) ;ntr-o problema de transport "a intra in ba0a "ariabila
corespun0atoare lui:
a) 0
ij
> 1 ma4im.
52) Ciclul unei celule neba0ice este format:
a) din cel putin # celule;
c) dintr-un numar par de celule.
55) 8roblemele de transport: a) sunt ca0uri particulare de probleme de programare liniara; c) au numai optim finit.
100) ;ntr-o problema de transport criteriul de iesire se aplica: b) celulelor cu numar par din ciclul celulei care intra in ba0a.
I. SERII N!MERI"E. SERII DE P!ITERI
1) &ie seria
1
n
n
a

con"ergenta. 'tunci1 asociind termenii

in grupe finite:
b) seria ramane con"ergenta;
d) suma seriei nu se modifica.
2) Care din urmatoarele operatii poate modifica natura unei
serii di"ergente:
a) asocierea termenilor seriei in grupe finite.
) @uma unei serii con"ergente se modifica at. cand:
b) adaugam un nr.finit de termeni;
c) suprimam un nr. finit de termeni ai seriei;
d) inmultim termenii seriei cu un scalar ennul.
#) &ie seria numerica
1
1
n n
n
a a

.Care din afirmatiile

de mai Eos sunt ade"arate:
a) daca
1
n
n
a

con"erge1 atunci
lim 0
n
n
a

;
d) daca
lim 0
n
n
a

1 atunci seria
1
n
n
a

di"erge.
%) &ie / )
n n
S

sirul sumelor partiale atasat seriei
1
n
n
a

.aca
lim 2
n
n
S

1 atunci:
a) seria con"erge;
d) seria are suma @=2
+) &ie / )
n n
S

sirul sumelor pariale atasat seriei
1
n
n
a

si
lim
n
n
S S

. 'tunci seria:
a) con"erge1 daca S t ;
d) con"erge1 daca @=1.
-) &ie seria geometrica
0
n
n
a

cu a(0. 'tunci seria:

a) con"erge1 pentru U 3 /-111);
2) @eria armonica generali0ata
1
1
a
n
n

este o serie:
b) di"ergenta1 daca )0;
c) con"ergenta1 daca *1;
d) di"ergenta1 daca =1.
5) &ie / )
n n
S

sirul sumeolor partiale atasat unei serii de
termeni po0iti"i
1
n
n
a

1 / 0
n
a ). 'tunci sirul / )
n n
S


este intotdeauna:
b) monoton crescator.
10) &ie seriile cu termeni po0iti"i
1
n
n
a

si
1
n
n
b

astfel incat
V
1 / )
n n
a b n
.'tunci:
a)
1
n
n
a

con"erge daca
1
n
n
b

; d)
1
n
n
b

di"erge daca
1
n
n
a

di"erge.
11) &ie seria cu termeni po0iti"i
1
n
n
a

1 0
n
a si seria armonica
1
1
n
n

. 'tunci:
b)
1
n
n
a

di"erge daca
1
n
a
n
.
12) &ie seriile cu termeni po0iti"i
1
n
n
a

si
1
n
n
b

. .aca
lim 1
n
n
n
a
b

1 atunci:
a) daca
1 1
/ ) / )
n n
n n
a ! b !

;
1) Criteriile de comparatie se aplica seriilor:
b) cu termeni po0iti"i. 1%) &ie seria
1
n
n
a

1 0
n
a . .aca
1
1
lim
2
n
n
n
a
a
+

1 atunci:
a)
1
lim
2
n
n
n
a

b)
1
n
n
a

con"erge.
1#) &ie seriile de termeni po0iti"i
1
n
n
a

si
1
n
n
b

1 care
satisfac relatia
lim
n
n
n
a
k
b

.'tunci:
b) daca
1 1
/ ) / )
n n
n n
b " a "

.
a) daca I 3 /011) seriile au aceeasi natura.
b) I=2 si
1 1
/ ) / )
n n
n n
a ! b !

.
c) I=1 si
1 1
/ ) / )
n n
n n
b " a "

.
1-) 8entru seria
1
n
n
a

1 0
n
a a"em
1
lim
n
n
n
a
a

+

.
'tunci :
c) daca
1
2
n
n
a

1 di"erge.
d) daca
1
1
01
2
n
n
a

_


,

con"erge.
1+) &ie seria cu termeni po0iti"i
1
n
n
a

1 si notam cu
1
1
lim
n
n
n
a
a

si
2
lim
n
n
n
a

. 'tunci:
c)
1 2
; d) daca
2 1
2 2 .
12) 8entru seria cu termeni po0iti"i
1
n
n
a

a"em
lim 2
n
n
n
a

. 'tunci:
c)
1
n
n
a

di"erge; d)
1
lim 2
n
n
n
a
a
+

15) &ie
1
n
n
a

1 0
n
a astfel incat
1
lim 1 2
n
n
n
a
a

+
_


,
.
'tunci :
a)
1
n
n
a

con"erge.
20) &ie
1
n
n
a

1 0
n
a astfel incat
1
lim 1
n
n
n
a
a

+
_


,
.
'tunci:
d) daca
1
/11 2) / )
n
n
a !

21) @eria cu termeni po0iti"i

1
n
n
a

are sirul sumelor

partiale / )
n n
S

marginit. 'tunci:
a)
1
n
n
a

con"erge;
b) sirul / )
n n
S

con"erge.
22) ;n aplicarea criteriului lui Waabe-.uhamel seriei
1
n
n
a

0
n
a se cere calculul limitei:
c)
1
lim 1
n
n
n
a
a

+
_

,
.
2) &ie seria alternata
1
/ 1)
n
n
n
a

cu 0
n
a . Criteriul lui
Meibni0 afirma ca seria:
a) con"erge1 daca
n
a -* 0 monoton descrescator.
2#) &ie seria
1
1
/ 1) 1
n
n
n
a

0
n
a astfel incat
lim
n
n
a

=0.
'tunci seria con"erge daca:
b) ( )
n
n
a

este monoton descrescator.
2%) @eria
1
n
n
u

este o serie alternata daca :

b)
1
01 / )
n
u u n
+
g ;
d)
1
/ 1) 1 0
n
n n n
u a a
+
.
2+) &ie seria de termeni oarecare
1
n
n
a

1
n
a . Care din
urmatoarele afirmatii sunt ade"arateQ
b) daca
1 1
/ ) / )
n n
n n
a ! a !

;
c) daca
1 1
/ ) / )
n n
n n
a " a !

.
2-) &ie seria
1
n
n
a

1
n
a astfel incat
1
1
lim
2
n
n
n
a
a
+

. 'tunci:
a) seria
1
n
n
a

con"erge; b) seria
1
n
n
a

con"erge; c)
1
lim
2
n
n
n
a

22) ! serie cu termeni oarecare

1
n
n
a

1
n
a se
numeste semicon"ergenta daca:
b)
1
/ )
n
n
a !

si
1
/ )
n
n
a "

25) &ie seria cu termeni po0iti"i
1
n
n
a

1 0
n
a . 'tunci:
a) daca
1
/ )
n
n
a !

re0ulta
1
/ )
n
n
a !

;
0) @eria cu termeni po0iti"i
1
n
n
a

are limita
1
lim 1
n
n
n
a
n
a

+
_


,
. 'tunci daca:
b) daca
1
/ )
n
n
a "

re0ulta
1
/ )
n
n
a "

;
c)
1
n
n
a

=
1
n
n
a

.
c)

=0 re0ulta
1
n
n
a

di"erge;
d)

= re0ulta
1
n
n
a

con"erge.
1) @eria de puteri
1
n
n
n
a x

1
n
a are
1
lim 1
n
n
n
a
a
+

.
'tunci:
b) lim 1
n
n
n
a

; c) seria con"erge pentru 4 3 /-111)

2) @eria de puteri
1
1
n
n n
n
a x a

are limita
lim 0
n
n
n
a

. 'tunci:
b) seria con"erge1 pentru / )x ;
d)
1
lim 0
n
n
n
a
a
+

.
) @eria de puteri
0
1
/ )
n
n
n
a x x

cu
n
a are
1
lim
n
n
n
a
a
+

+ . 'tunci seria:
c) are ra0a de con"ergenta r=0;
d) con"erge numai inXpentru 4=40.
#) @eria de puteri ( )
1
1
n
n
n
a x

are ra0a de con"ergenta

r=1. 'tunci seria:
c) con"erge1 pentru 4 /-210);
d) di"erge1 daca 4/1)
%) @eria de puteri
0
1
/ )
n
n
n
a x x

are lim 0
n
n
n
a

'tunci seria:
d) con"erge1 /) 4R.
+) @eria de puteri
0
1
/ )
n
n
n
a x x

are ra0a de
con"ergenta r *0. 'tunci teorema lui 'bel afirma ca seria
con"erge pe inter"alul:
b) /40-r140Ar)
-) &ie seria de puteri
1
n
n
n
a x

cu
1
1
lim
2
n
n
n
a
a
+

. 'tunci
b) ra0a de con"ergenta este r=2;
d) seria di"erge /)4/-1-2)/21A )
2) &ie seria de puteri ( )
1
1
n
n
n
x
n

. 'tunci coeficientii
seriei sunt dati de relatia:
c) ( )
1
1
n
n
a
n

5) &ie r ra0a de con"ergenta a seriei de puteri
1
n
n
n
a x

.
'tunci seria:
a) con"erge /) 4R1 daca r = A;
c) con"erge intotdeauna in 4 = 0.
#0) @eria de puteri ( )
1
1
n
n
n
x
n

are ra0a de con"ergenta

r=1. 'tunci domeniul ma4im de con"ergenta a seriei este:
b) 4 /-111<
#1) &ie seria de puteri
1
n
n
n
a x

1 a carei ra0a de
con"ergenta este r * 0 finita. 'tunci:
a) seria con"erge1 /) 4 /-r1r)
c)
1
lim
n
n
n
a
r

;
d)
1
lim
n
n
n
a
a
+

lim
n
n
n
a

.
#2) @eria $aPlor atasata unei functii f/4) in punctul 40:
b) este o serie de puteri;
d) are coeficientii de forma
/ )
0
/ )
N
n
n
f x
a
n
.
##) &ie : f I o functie oarecare. Care din
conditiile de mai Eos sunt necesare pt a-i atasa acesteia o
serie $aPlor in punctul 40:
a) obligatoriu 40 ;;
b) f/4) admite deri"ate de orice ordin in 40.
#) @eria ,acMaurin atasata unei functii f/4):
c) este o serie de puteri centrata in 0;
d) este un ca0 particular de serie $aPlor.
#%) Coeficientii numerici ai unei serii ,acMaurin atasate
unei functii f/4) au forma:
b)
/ )
/0)
N
n
n
f
a
n

#+) @eria de puteri

1
n
n
n
a x

satisface proprietatea
lim 1
n
n
a

. 'tunci seria: c) con"erge1 /) 4 /-111)

#-) @eria de puteri ( )
1
1
n
n
n
x

:
c) are ra0a de con"ergenta r =1;
d) con"erge1 /) 4 /-111)
#2) 8entru a studia con"ergenta unei serii alternate se
aplica:
c) criteriul lui Meibni0.
#5) @eria de puteri
1
n
n
n
a x

este con"ergenta pe R numai

daca:
b) ra0a de con"ergenta r = A ;
c) lim
n
n
n
a

0.
%0) @eria de puteri
0
1
/ )
n
n
n
a x x

con"erge numai in 401

daca si numai daca:
a) ra0a de con"ergenta r=0;
c) lim
n
n
n
a

A.
%1) &ie seria numerica
1
n
n
a

pentru care
lim
n
n
a

= 0.
'tunci seria:
d) nu se poate preci0a natura seriei.
%2) .aca pentru sirul numerelor partiale
lim 1
n
n
S

atunci
seria
1
n
n
a

:
a) este con"ergenta si are suma @=1.
%) .aca pentru seria
1
n
n
a

1 0
n
a sirul sumelor partiale
este marginit1 atunci seria:
a) este con"ergenta.
%#) &ie seria
1
n
n
a

1 0
n
a si
1
lim
n
n
n
a
a

+

. 'tunci seria
b) con"erge daca )1;
c) con"erge1 daca =0
%%) &ie seria
1
n
n
a

1 0
n
a si
1
lim 1
n
n
n
a
a

,
.
'tunci seria:
a) este di"ergenta1 daca

=0;
d) este con"ergenta1 daca

= A .
%+) &ie seria ( )
1
1
n
n
n
a

1 0
n
a si
lim
n
n
a

=0. 'tunci
seria:
c) este con"ergenta1 daca
1 n n
a a
+
pentru price n V .
%-) &ie seria
1
n
n
a

1 si
lim
n
n
a

=1. 'tunci seria:

d) nu se poate preci0a natura seriei; se aplica criteriul lui
Waabe-.uhamel.
%2) @eria
1
n
n
a

este di"ergenta daca:

b)
lim
n
n
a

=1
c)
lim
n
n
a

= A .
%5) &ie seria
1
n
n
a

1 0
n
a si
lim
n
n
n
a

. 'tunci seria:
b) este di"ergenta1 pentru *1.
c) este con"ergenta1 pentru
1
2
.
d) este di"ergenta1 daca = A .
+0) &ie seria
1
n
n
a

1 cu
1
lim 1
n
n
n
a
a

+
_

,
=0. 'tunci seria:
b) este di"ergenta1 pentru 0
n
a .
+1) &ie seria
1
n
n
n
a x

si
1
lim 0
n
n
n
a
a
+

. 'tunci seria:
a) este con"ergenta1 /) 4 R.
+2) 8entru seria
1
n
n
n
a x

a"em
lim
n
n
n
a

= . 'tunci
ra0a de con"ergenta r este:
a) r=
1

; c) r=01 daca = A ; d) r=11 daca =1.

+) @eria
1
n
n
n
a x

are ra0a de con"ergenta r=0. 'tunci

seria:
a) este con"ergenta1 numai in 4=0.
+#) .aca seria
0
1
/ )
n
n
n
a x x

are ra0a de con"ergenta r=o1

atunci seria:
b) este di"ergenta1 /) 4 RYK40L;
c) este con"ergenta1 numai in 4=40.
+%) @eria
0
1
/ )
n
n
n
a x x

are
1
lim 0
n
n
n
a
a
+

. 'tunci seria:
a) este con"ergenta1 /) 4 R
++) &ie seria numerica
1
n
n
a

. 'tunci seria:
c) di"erge1 daca
lim
n
n
a

( 0.
+-) ! serie cu termeni po0iti"i:
b) este di"ergenta1 daca termenul general nu tinde la 0;
c) are totdeauna sirul numerelor partiale crescator.
+2)&ie seria
1
n
n
a

1 0
n
a si
1
lim
n
n
n
a
a

+

. 'tunci seria
a) di"erge1 daca 2 > ;
b) con"erge1 daca 1 < .
+5) &ie seria
1
n
n
a

1 0
n
a si
1
lim 1
n
n
n
a
a

+
_


,
.
'tunci seria este di"ergenta1 daca:
b)
1
2
;
d)

.
-0) ! serie cu termeni po0iti"i
1
n
n
a

1 0
n
a :
a) con"erge1 daca
1
lim 0
n
n
n
a
a
+

;
b) di"erge1 daca
lim
n
n
a

=1;
c) di"erge1 daca
lim
n
n
a

= A .
-1) @eria
1
n
n
a

1 0
n
a este:
a) con"ergenta1 daca
lim 0
n
n
n
a

;
b) di"ergenta1 daca
lim
n
n
n
a

2;
c) con"ergenta1 daca
lim
n
n
n
a

1.
-2) &ie seria
1
n
n
a

cu
1
lim 1
n
n
n
a
n
a

+
_


,
0. 'tunci seria
b) este di"ergenta1 daca 0
n
a .
-) ! serie de puteri
1
n
n
n
a x

are ra0a de con"ergenta r=2.

'tunci seria:
a) con"erge pt 4 /-212)
d) di"erge1 daca 4 *2.
-#) ! serie de termeni po0iti"i
1
n
n
a

1 0
n
a :
b) di"erge1 daca
1
lim 2
n
n
n
a
a
+

;
d) di"erge1 daca
lim
n
n
n
a

2.
-%) @eria de puteri
1
n
n
n
a x

are lim
n
n
n
a

+. 'tunci
seria:
b) con"erge1 numai pentru 4=0;
d) di"erge1 pentru 4 ( 0.
-+) &ie o seria oarecare cu termeni po0iti"i
1
n
n
a

1 0
n
a
si
1
lim
n
n
n
a
a
+

=1. 'tunci:
a)
lim
n
n
n
a

1; c) Waabe-.uhamel pt a det. natura seriei

--) @eria armonica generali0ata
1
1
n
n

cu R:
b) di"erge1 daca )1;
d) con"erge1 daca = 2.
-2) &ie seria cu termeni alternanti
1
/ 1)
n
n
n
a

1 0
n
a .
.aca
lim
n
n
a

=11 atunci:
b) seria di"erge conform criteriului general de di"ergenta.
-5) @eria de puteri
1
/ 1)
n
n
n
a x

1 are ra0a de con"ergenta

r=1. 'tunci seria:
b) di"erge1 pentru / 1 2) /01 ) x + ;
d) con"erge1 pentru 4 /-210).
20) @eria de puteri
1
/ 1)
n
n
n
a x

are ra0a de con"ergenta

r=1. 'tunci seria:
b) di"erge1 pentru / 1 0) /21 ) x + ;
c) con"erge1 pentru 4 /012).
21) @eria de puteri
1
/ 1)
n
n
n
a x

1 are ra0a de con"ergenta

r=. 'tunci seria:
c) con"erge1 pentru 4 R.
22) @eria de puteri
1
n
n
n
a x

are ra0a de con"ergenta r =0.

'tunci seria:
b) con"erge1 numai pentru 4=0;
d) di"erge1 /) 4 R.
. F!N"TII REALE DE N ARIABILE
1) &ie punctele 81/111)1 82/212) R
2
. 'tunci distanta dintre
ele este egala cu:
c) d/81182) =
2
.
2) &ie punctele 81/41142) si 82/P11P2) R
2
.'tunci distanta
b) d/81182)=
2 2
1 2 1 2
/ ) / ) x x y y + .
) &ie 8/41142) R
2
; 'tunci distanta de la !/010) la 8 este:
b) d/!18)=
2 2
1 2
x x + .
#) &ie sirul
2
/ )
n n
x

cu termenul general de forma

1
1
1
n
n
x
n n
_

+
,
. 'tunci
b) limita sirului este 40=/011)
%) &ie sirul
2
/ )
n n
x

cu termenul general
( ) 1
1
1
n
n
n
x
n n
_

+
,
.'t.: b)sirul di"ergeXlimita 40=/01 )
+) &ie sirul de puncte / )
n
n n
x

. 'tunci sirul:
b) con"erge1 daca toate sirurile coordonatelor con"erg;
d) di"erge1 numai daca toate sirurile de coordonte di"erg.
-) &ie f/41P) o functie de 2 "ariabile si notam cu lg limita globala1 respecti" l11l2 limitele partiale ale acesteia intr-un puct /401P0). Care din urmatoarele afirmatii sunt ade"arate:
a) daca /) lg atunci /) l11l2 si l1=l2=lg; c) daca /)l11l2 si l1(l2 atunci nu e4ista lg.
2) &ie
2
: f " si /401P0) .. 'tunci deri"ata
partiala a lui f/41P) in raport cu "ariabila 4 in punctul
/401P0) se calculea0a cu relatia:
b)
0
0 0 0
0 0
0
/ 1 ) / 1 )
/ 1 ) lim
x x
f x y f x y f
x y
x x x

.
5) &ie functia f/41P)=
2
x
y
. 'tunci:
a)
2 f x
x y

; d)
2
2
f x
x y

.
10) .eri"atele partiale ale functiei f/41P)=ln/4P) sunt:
b)
1 f
x x

;
d)
1 f
x y

.
11) &ie functia f/41P)=4P21 care din urmatoarele egalitati
sunt corecteQ
b)
2
f
y
x

; d)
2
2
0
f
x

.
12) .iferentiala de ordin ; a functiei f/41P)=4P2 calculata in
punctul 80/112) are e4presia:
c) df/80)=#d4A#dP
1) .iferentiala de ordin ; a functiei f/41P)=4P2A24P in
punctul 80/111) are e4presia:
b) df/80)= -d4A#dP.
1#).iferentiala de ordin ; a functiei f/41P) = 4e
P
are e4presia
c) df/41P) = e
P
d4 A 4e
P
dP;
1%) &ie /41P) oo functie care satisface criteriul lui @chZart0
si care are
2
2
f
xy
x y

. 'tunci:
b)
2
2
f
xy
y x

1+) &ie [/41P)=
+ 2
2 +
x
y
_

,
hessiana atasata functiei f/41P).
.aca 81/21-1) si 82/-21-1) sunt puncte critice ale lui f1atunci
c) 81 nu este punct de e4trem1 iar 82 este punct de ma4im;
1-) 8unctele critice ale functiei f/41P) C2/R2) se obtin:
c) re0ol"and sistemul
0
0
f
x
f
y

'

.
12) &unctia f/41P) are deri"atele partiale ordinul ; de forma:
b)
2 2
f f
x y y x

; d) [/41P)=
2
2
2
2ln 2
2 2
x
y y
y
x x
y x
y y
_
+



_
+

, ,
c)
2 2
2 2
2
f x
x
y y

15) &unctia
2
:
/ 1 ) 1
f
f x y xy

'
+

are:
c) un singur punct critic;
d) hessiana de forma [/41P)=
0 1
1 0
_

,
.
20) &unctia
2
:
/ 1 ) 1
f
f x y x y

'
+ +

are:
b) nici un punct critic.
21) &ie [/80)=
2
1

_

,
hessiana atasata functiei f/41P) in
punctul critic 80. 'tunci 80:
a) este punct de minim local1 daca = =1;
c) nu este punct de e4trem local1 daca =1 si =2.
22) &ie 80 un punct critic al functiei f/41P) si hessiana
corespun0atoare acestuia de forma: [/80)=
2
2 1

_

,
.
'tunci 80 "a fi punct de minim pt functia f daca:
c) =

2
; d) =
1
2
.
2) [essiana functiei f/41P) in punctul critic 801 este de
forma [/80)=
1

_


,
. 'tunci 80 este punct de ma4im
local pentru f daca:
Nici #$a
2#) [essiana functiei f/41P) in punctul critic 80 are forma:
[/80)=
2
2 2
2


_
+

,
. 80 de minim local pt f daca:
b) *-2 si

*0;
2%) .aca functia f/41P) are deri"atele partiale de ordin ; de
forma
/ 2 1)
/2 1)
f
x x y
x
f
y x y
y

+

'

1 atunci f are:
d) patru puncte critice.
2+) &ie [/80)=
2
2 1

,
hessiana functiei f/41P) in
punctul critic 80. 'tunci pentru :
b) =#nu se poate preci0a natura lui 80;
c) =
1
2
80 nu este punct de e4trem local;
d) =80 este puct de minim local.
2-) [essiana atasata functiei f/41P) are forma [/41P)=
2
2 2 2
2 +
+ +
y xy
xy x y
_

,
; 'tunci diferentiala de ordin ;; a funtiei
are forma:
c)
2 2 2 2 2 2
/ 1 ) 2 12 + # f x y y #x xy #x#y x y #y + +
22) .iferentiala de ordin ; a functiei f/41P) are forma
df/41P)=/4AP)d4A/4A2)dP. 'tunci functia f/41P);
c) are punctul critic unic 8/-212)
25) &ie [/41P)=
2 2
2 0
y x
x
_

,
hessiana atasata functiei f/41P).
'tunci diferentiala de ordin ;; a functiei f are forma:
d)
2 2
/ 1 ) 2 # # f x y y#x x#x#y +
0) &ie [/41P)=
2 2
2 0
y x
x
_

,
hessiana atasata functiei f/41P).
.aca 81/11-1)1 82/-111) sunt punctele critice ale lui f1 atunci
c) 81182 nu sunt puncte de e4trem local.
1) &ie [/80)=
1 0 0
0 0
0 0 1

_



+
,
hessiana corespun0atoare
functiei f/41P10) in punctul critic 80. 'tunci:
a) 80 este punct de minim local1 daca *1;
c) 80 nu este punct de e4trem local1 daca =
1
2
;
d) 80 este punct de minim local1 daca =-2.
2) &ie 80 punct critic al functiei f/41P) si
2 2 2
0
/ ) 2 # f P #x #y + . 'tunci:
c) 80 nu este punct de e4trem local.
#) ) &ie 80 un punct critic al functiei f/41P10) si
2 2 2 2
0
/ ) # # f P #x #y # z + + . 'tunci:
a) 80 este punct de minim local.
) &ie 80 un punct critic al functiei f/41P) si
2 2 2
0
/ ) # # f P #x #x#y #y + . 'tunci:
a) 80 este punct de minim local.
%) &unctia f/41P) are deri"atele partiale de ordin ; de forma
2
2
f
x x
x

respecti"
2
1
f
y
y

. 'tunci numarul
punctelor critice ale lui f este: d) #.
+) .iferentiala de ordin ; a functiei f/41P10)=4PAP
2
0 are
forma:
b) df/41P10)=Pd4A/4A2P0)dPAP
2
20;
-) .iferentiala de ordin ; a functiei f/41P10)=4P0 are forma:
c) df/41P10)=P0d4A40dPA4Pd0;
2) &unctia oarecare f/41P10) satisface conditiile din criteriul
lui @chZar0. 'tunci au loc egalitatile:
b)
2 2
f f
x z z x

; d)
2 2
f f
y z z y

.
5) &ie functia f/41P)=
2 2
x y x y
x y
+ +
+
si
( ) 1
0 0
lim lim / 1 )
x y
l f x y

1
( ) 2
0 0
lim lim / 1 )
y x
l f x y

limitele
iterate ale functiei in !/010). 'tunci:
d) l1=11 l2=-1.
#0) &ie functia f/41P)=e
4P
.'tunci:
c)
xy
f
ye
x

.
#2) &ie [/80)=
2 0 1
0 1 1
1 1 1
_

,
hessiana atasata functiei
f/41P10) in punctul critic 80. 'tunci:
c) 80 nu este punct de e4trem local.
#1) &ie functia f/41P)= e
4AP
. 'tunci:
d)
x y
f
e
x
+

.
#) &ie functia f/41P10)=4APA0. 'tunci:
b) functia f nu are puncte critice;
c) functia f nu are puncte de e4trem local.
##) .aca 80/401P0) este punct critic pentru functia f/41P)
atunci:
b)
0
/ ) 0
f
P
x

si
0
/ ) 0
f
P
y

; c) df/80)=0
#%) &ie [/80)=
0

_

,
hessiana atasata functiei f/41P) in
punctul critic 80. 'tunci1 daca: Nici #$a
#2) ,etoda multiplicarilor lui Magrange se foloseste la
determinarea punctelor de e4trem local1 in ca0ul functiilor:
d) ale caror "ariabile sunt supuse la o serie de legaturi.
#+) &ie [/41P)=

2 2
2 +
+
y xy
xy x y

_

,
matricea hessiana atasata
functiei f/41P). 'tunci 1 daca functia f/41P) satisface criteriul
lui @chZar0 a"em:
a) =1 =+;
#-) &ie [/41P10)=
2
2
2 2
0
0 +
y x
x z
z yz

_



,
hessiana atasata
functiei f/41P10)=
2
x y yz + . .eoarece f satisface criteriul
lui @chZar0 a"em: c) =01 =21 =.
#5) &ie functia f/41P)=42AP2 cu "ariabilele satisfacand
legatura 4AP=1. 'tunci functia lui Magrange atasata are
e4presia:
c) M/41P)=42AP2A /4AP-1)
%0) Criteriul lui @chZar0 afirma ca functia f/41P) are:
c) deri"atele partiale mi4te de ordinul 2 egale.
%1) Care din urmatoarele afirmatii sunt ade"arate:
b) orice punct de e4trem local este punct critic;
c) in un punct critic deri"atele partiale de ordinul ; sunt nule
d) punctele de ectrem local se gasesc printre pct. critice.
%) ! functie :
n
f are intotdeauna:
d) numarul punctelor critice si de e4trem nu depinde de n.
%2) ! functie :
n
f are intotdeauna:
a) n deri"ate partiale de ordinul ;;
d) n2 deri"ate partiale de ordinul ;;.
%#) [essiana atasata functiei oarecare :
n
f :
a) este o matrice patratica de ordinul n;
d) este formata cu deri"atele partiale de ordin ;; ale functiei
%%) 8unctul 80R
n
este punct critic pentru functia
:
n
f daca deri"atele partiale:
c) de ordin ; se anulea0a in 80.
%+) &ie
2
: f . Criteriul lui @chZar0 afirma ca:
%-) Criteriul luii @chZar0 implica faptul ca functia
:
n
f are:
a) matricea hessiana simetrica;
%2) ! functie oarecare :
n
f are:
d) numarul punctelor critice si de e4trem nu depinde de n.
a)
2 2
f f
x y y x

; d) deri". part.de ordin ;; - continue
b) deri"atele partiale de ordinul ;; mi4te1 egale.
%5) .aca punctul 80 este punct de ma4im pentru functia f1
atunci:
b) d2f/80) este negati" definita
d) 80 este punct critic pentru f.
+0) .aca punctul 80 este punct de minim pentru functia f1
atunci:
a) d2f/80) este po0iti" definita;
d) 80 este punct critic pentru functia f.
+1) .aca
1 2
1 sunt minorii diagonali ai hessienei [/80)1
atunci punctul critic 80/401P0) este punct de minim daca:
a)
1 2
01 0 > > .
+2) .aca
1 2
1 sunt minorii diagonali ai hessienei [/80)1
atunci punctul critic 80/401P0) este punct de ma4im daca:
d)
1 2
01 0 < > ;
+) .aca
1 2
1 1 sunt minorii diagonali ai hessienei
[/80)1 atunci punctul critic 80/401P0100) este punct de
ma4im daca:
b)
1 2
01 01 0 < > < .
+#).aca
1 2
1 1 sunt minorii diagonali ai hessienei
[/80)1 atunci punctul critic 80/401P0100) este punct de
minim daca:
a)
1 2
01 01 0 > > >
+%) ! functie oarecare f/41P) are:
b) 2 deri"ate partiale de ordinul ; si # deri"ate partiale de
ordinul ;;;
d) 2 deri"ate partiale de ordinul ;; mi4te /dreptunghiulare).
++) ! functie oarecare f/41P10) are:
c) deri"ate partiale de ordinul ; si 5 deri"ate partiale de
ordinul ;;;
d) + deri"ate partiale de ordinul 2 mi4te /dreptunghiulare).
+-) 8unctele critice ale functiei f/41P);
b) sunt solutiile sistemului
0
0
f
y
f
y

'