Immanuel Kant

Immanuel Kant (n. 22 aprilie 1724, Knigsberg/Prusia Orientala - d. 12 februarie 18 4, Knigsberg!, fil"#"f german, unul din $ei mai mari gandit"ri din peri"ada iluminismului in %ermania. Kant este s"$"tit unul din $ei mai mari fil"#"fi din ist"ria $ulturii apusene. Prin fundamentarea idealismului $riti$, a e&er$itat " en"rma influenta asupra de#'"ltarii fil"#"fiei in timpurile m"derne. In spe$ial (i$)te, *$)elling si +egel si-au de#'"ltat sistemele fil"#"fi$e p"rnind de la m"stenirea lui Kant. ,ei mai multi s$riit"ri si artisti din 'remea lui au f"st influentati de ideile sale in d"meniul esteti$ii, "perele lui %"et)e, *$)iller sau Kleist neputand fi intelese fara referinta la $"n$eptiile fil"#"fi$e ale lui Kant. -inerete In t"amna anului 174 , in 'arsta de 17 ani, intra la .ni'ersitatea din Knigsberg la (a$ultatea de -e"l"gie, la $are urmea#a si $ursuri de fil"#"fie, fi#i$a, matemati$a. /ent"rul sau a f"st /artin Knut#en $are l-a indrumat spre studiul fil"s"fiei lui 0"lff si al fi#i$ii lui 1e2t"n. Kant se "rientea#a spre se$tiunea $lasi$a, 3ateins$)ule. 4is$iplinele prin$ipale erau latina (pana la 2 de "re saptamanal! si te"l"gia (in sens de studiu al $ate)ismului!5 se familiari#ea#a $u fil"#"fia lui 3eibni#. 4e ai$i drag"stea lui Kant pentru p"e#ia latina si a'ersiunea fata de f"rmalismul $ultului religi"s. Kant 'a lu$ra trei ani la 6efle$tii asupra unei 'eritabile e'aluari a f"rtel"r 'ii, lu$rare $are 'a fi imprimata in 1747 dar a $arei 'ersiune definiti'a datea#a din 1748. In 1747 paraseste uni'ersitatea inainte de a "btine t"ate gradele, din pri$ina m"rtii tatalui sau. 4e'ine astfel pre$ept"r in familii n"bile si burg)e#e din impre9urimile Knigsbergului. In peri"ada 1747-17: lu$rea#a in satul ;udts$)en, f"arte apr"ape de %umbinnen, unde se "$upa de edu$atia fiului past"rului <nders$). In 17: , in timpul 'erii, merge in $ealalta e&tremitate a pr"'in$iei, la Oster"de, unde isi gaseste un p"st de pre$ept"r in familia unui pr"prietar de pamanturi, /a9"r '"n +=lsen, $are ii in$redintea#a edu$atia a trei tineri. <p"i de'ine pre$ept"r la $"ntele de Ke>serling, pe langa $"ntesa de Ke>serling, $are 'a s$)ita si primul p"rtret $un"s$ut al lui Kant. Int"rs la Knigsberg, s$rie ,"sm"g"nie, sau eseu asupra dedu$tiei "riginii .ni'ersului, a f"rmarii $"rpuril"r $eresti si a $au#el"r mis$arii p"rnind de la legile mis$arii uni'ersale a materiei si ale lui 1e2t"n. In 17:4, Putem sti da$a -erra imbatraneste din pun$t de 'edere fi#i$? si, in 17::, Ist"ria uni'ersala si te"ria $erului sau eseu asupra $"n$eptiei si "riginii me$ani$e a ansamblului .ni'ersului dupa prin$ipiile lui 1e2t"n. 3u$rarea din urma a aparut an"nim in prima'ara lui 17:: si $"ntinea " dedi$atie pentru regele (rederi$ II, dar edit"rul da faliment si lu$rarea nu apare la data pre'a#uta. @m"difi$aA Pr"fes"rat In 17::, se int"ar$e la Knigsberg5 pe ba#a s$rieril"r sale, se pregateste pentru /agistere&amen (e$)i'alentul a$tual al d"$t"ratului! si "btine din partea uni'ersitatii aut"ri#atia de a preda a$"l" $ursuri in $alitate de Pri'atd"#ent. 3a 17 aprilie 17:: isi sustine Bdisertatia magistralaB intitulata B*$)ita sumara a $at"r'a meditatii despre f"$B, un manus$ris de d"ua#e$i de f"i in limba latina. ,erem"nia "fi$iala de in'estitura si de pr"m"'are s"lemna in gradul de B/agisterB are l"$ pe 12 iunie. 4e$anul tine un dis$urs pri'it"r la " pr"blema de limba ebrai$a iar n"ul /agister fa$e un e&p"#eu in latina la $apatul $aruia multumeste $"munitatii stiintifi$e pentru buna'"inta de a-i fi des$)is p"rtile $un"asterii. In urma disertatiei BPrin$ipi"rum prim"rum $"gniti"nis metap)>si$ae n"'a dilu$idati"B i se a$"rda, la 27 septembrie 17::, B'enia legendiB. Kant de'ine asadar Pri'atd"#ent, adi$a un pr"fes"r platit de studentii sai si nu de $atre stat. *$)ult# il 'a intampina, in m"mentul primirii, $u intrebareaC BIn inima dumnea'"astra, 'a temeti de 4umne#eu?B. Da ramane a$"l" 'reme de 1: ani (pana in 177 !. In aprilie 17:7, Kant ii $ere lui (rederi$ al II-lea sa-i a$"rde p"stul de pr"fes"r e&tra"rdinar (adi$a fara remuneratie!, ramas 'a$ant de $in$i ani, si reda$tea#a astfel a treia disertatie latina regulamentara (/"nad"l"gia fi#i$a!, insa $ererea sa este respinsa si statul suprima p"stul 'a$ant5 Kant a'ea sa astepte in$a paispre#e$e ani inainte de a de'eni pr"fes"r. .ni'ersitatea il numeste in 177: sub-bibli"te$ar la Eibli"te$a 6egala, p"st f"arte pr"st platit ('a renunta la el in 1772!, pentru a sp"ri fira'ele sale 'enituri si a ras$umpara intr-un fel ese$ul $andidaturii pentru $atedra. In 177 , Kant este in fine numit pr"fes"r titular (Bpr"fess"r "rdinariusB! la $atedra de l"gi$a si metafi#i$a $u a sa 4isertatie asupra f"rmei si prin$ipiil"r lumii sensibile si ale lumii inteligibile. Fste prima s$)ita a unei fil"#"fii pr"priu-#is Gantiene. In timpul primel"r $ursuri de iarna 'a preda l"gi$a, metafi#i$a, stiintele naturii si matemati$i, iar

mai ap"i $ursuri de ge"grafie fi#i$a, de eti$a si de me$ani$a. ,ursurile sale atrag rapid un numer"s audit"riu. Pana atun$i, Kant publi$ase intens. Da in$eta sa publi$e 'reme de #e$e ani, timp in $are isi 'a elab"ra "pera $u $ara$ter en$i$l"pedi$5 Kant se interesea#a de t"tC frum"sul, stiinta, p"liti$a, 6e'"lutia fran$e#a, dreptul, $utremurul de la 3isab"na si maladiile $erebrale. Da preda, de altfel, in apr"ape t"ate dis$iplinele. @m"difi$aA Idei si $"nsa$rare <sa $um " 'a spune in Pr"leg"mene, a f"st desteptat din Bs"mnul d"gmati$B de le$tura empiristului +ume. Da anali#a "perele lui 1e2t"n, +ume si mai ales 6"usseau, $are, dupa pr"priile-i $u'inte, il adu$ pe Bdrumul dreptB si ii pr"'"a$a " Bre'"lutie in refle$tieB. Kant $re#use pana atun$i $a sursele $un"asterii nu se afla in e&perienta $i in spirit, in ratiune. <$easta era te"ria intele$tualista sau d"gmatismul. Pentru +ume, dimp"tri'a, t"ate $un"stintele n"astre sunt i'ite din e&perienta. Originalitatea fil"#"fiei Gantiene, spri9inita pe pr"gresul fi#i$ii de la %alilei la 1e2t"n, 'a $"nsta in in$er$area unei sinte#e a amand"rura, $a e&perienta si 9ude$ata permit de"p"tri'a $un"asterea. <sa $um 'a s$rie mai tar#iu, intuitia fara $"n$ept e "arba iar $"n$eptul fara intuitie este 'id. ,eea $e $auta Kant e inainte de t"ate un fundament pentru u#ul ratiunii, $eea $e impli$a re$un"asterea limitel"r puterii sale. <$estea '"r fi temele $elei dintai mari "pere Gantiene (s$risa in patru luni!, ,riti$a ratiunii pure, a $arei prima editie datea#a din 1781. Kant a'ea :7 de ani si era de9a $elebru prin $eea $e publi$ase anteri"r, dar ade'arata sa "pera abia in$epe. 6atiunea nu p"ate $un"aste t"tul. Fa este de$i limitata in d"meniul $un"asterii. In s$)imb, are " 'al"are in d"meniul pra$ti$, asadar m"ral. <$easta este tema ,riti$ii ratiunii pra$ti$e, publi$ata in 1787. 6aman prin urmare de re$"n$iliat sferele naturii, in $are $"nditiile de p"sibilitate ale $un"asterii au f"st determinate in ,riti$a ratiunii pure, si ale libertatii, al $arei fundament a f"st stabilit in ,riti$a ratiunii pra$ti$e. <$easta e tema ,riti$ii puterii de 9ude$are $are a aparut in 178 si mar$)ea#a desa'arsirea esentialului fil"#"fiei Gantiene. In 178 de'ine membru in *enatul uni'ersitatii, iar in 1787 membru al <$ademiei de stiinte din Eerlin. In semestrul de 'ara din 1787, este numit pentru prima "ara re$t"r, titlu $"nferit de (rederi$ II. Kant 'a ramane pr"fes"r pana in 1787. 4e la 7 la 1 dimineata $ursurile de fil"#"fie alternea#a $u antr"p"l"gia, ge"grafia fi#i$a si une"ri fi#i$a si matemati$ile. 1u-si $itea $ursurile $i '"rbea liber, desi urma int"tdeauna un manual de ba#a pentru a satisfa$e pres$riptiile a$ademi$e prusa$e. In 1784, gu'ernul prusa$ ii inter#i$e sa se "$upe de materiile religi"ase in $ursurile si publi$atiile sale, lu$ru pe $are Kant il a$$epta. .na din lu$rarile $ele mai imp"rtante ale lui Kant, $are $uprinde intreg spe$trul fil"#"fiei sale, " $"nstituie B,riti$a ratiunii pureB (KritiG der reinen Dernuft, 1781!, "pera sa $apitala, in $are $er$etea#a ba#ele pr"$esului de $un"astere. Kant in$ear$a sa integre#e intr-" $"n$eptie unitara $ele d"ua p"#itii $"ntrare ale te"riei $un"asterii din 'remea sa, pe de " parte rati"nalismul lui 6enH 4es$artes, pe de alta empirismul fil"#"fil"r engle#i ;")n 3"$Ge si 4a'id +ume. In a$est s$"p, Kant fa$e de"sebirea intre 9ude$ata analiti$a si $ea sinteti$a. In $a#ul 9ude$atii analiti$e, ade'arul deri'a din anali#a insasi a $"n$eptului, fara a mai fi ne'"ie de un e&periment, respe$ti' de " per$eptie sens"riala. In situatia in $are " anali#a rati"nala nu este sufi$ienta pentru a e&trage ade'arul si este ne'"ie de " "bser'atie sen#"riala sau e&periment, atun$i a'em de a fa$e $u " 9ude$ata sinteti$a. F'ident, t"ate $un"stintele 'alabile la un m"ment dat deri'ate din e&perienta au prin urmare un $ara$ter sinteti$. In $"ntinuare, Kant imparte 9ude$atile in empiri$e sau a p"steri"ri si 9ude$ati a pri"ri. ;ude$atile empiri$e sunt in intregime dependente de per$eptia sen#"riala, de e&.C afirmatiaC Ba$est mar este r"suB. 4imp"tri'a, 9ude$atile a pri"ri p"seda prin$ipial " 'alabilitate independenta de $a#ul indi'idual si nu sunt ba#ate pe "bser'atie sen#"riala, de e&.C Bd"i si $u d"i fa$ patruB repre#inta " afirmatie apri"ri$a. Kant sustine $a n"tiunile de timp, spatiu si $au#alitate, $are fundamentea#a legile $e gu'ernea#a relatiile lu$ruril"r dintre ele, nu sunt legate de "bie$tele din natura $i, dimp"tri'a, $a pure f"rme apri"ri$e, stau la ba#a $apa$itatii de $un"astere a subie$tului, fiind astfel transferate realitatii "bie$ti'e. *patiul, timpul si $au#alitatea sunt prin urmare f"rme $are fun$ti"nea#a in pr"$esul de per$eptie $a tipare, $u s$"pul de a "rd"na si stru$tura t"ate impresiile sen#"riale. B3u$rul in sineB (das 4ing an si$)!, adi$a asa $um este in esenta sa, nu p"ate fi $un"s$ut, pentru $a subie$tul intra d"ar in p"sesia impresiei asupra lu$rului, a Bfen"menuluiB, a aparitiei sen#"riale a Blu$rului in sineB, $are singura p"ate fi per$eputa, spre de"sebire de $eea $e Kant denumeste n"umen, $are se sustrage $apa$itatii de $un"astere. <$easta $er$etare $riti$a a $"nditiil"r per$eptiei si $un"asterii este denumita de Kant Bfil"#"fie

trans$endentalaB, fil"#"fie $are in'estig)ea#a premisele si limitele ne$esare la $are este supusa $un"asterea subie$tului. Probleme de etica In alte d"ua lu$rari, B(undamentarea metafi#i$ii m"ra'uril"rB (%rundlegung #ur /etap)>siG der *itten, 178:! si B,riti$a ratiunii pra$ti$eB (KritiG der praGtis$)en Dernunft, 1788!, Kant pre#inta sistemul sau eti$, $are se ba#ea#a pe $"n'ingerea, $a ratiunea este $ea mai inalta instanta a m"ralei. 4in a$est pun$t de 'edere, e&ista d"ua m"duri in luarea unei de$i#ii di$tate de '"intaC un imperati' $"nditi"nat sau ip"teti$, $are de$urge dintr-" in$linare subie$ti'a si urmea#a un anumit s$"p indi'idual, si un Bimperati' $ateg"ri$B, $are se supune unei legi "bie$ti'e, uni'ersal 'alabila si ne$esara. Kant f"rmulea#a astfel prin$ipiul Bimperati'ului $ateg"ri$B, $"nsiderat $a fundament al m"raleiC B<$ti"nea#a in asa fel, in$at ma&ima a$tiunil"r tale sa p"ata fi impusa $a lege uni'ersala Urmarile filozofiei lui Kant Kant se ins$rie in randul $el"r mai mari fil"#"fi ai ist"riei timpuril"r m"derne. 4e#'"ltarea ulteri"ara a fil"#"fiei eur"pene, in spe$ial a idealismului german (*$)elling, +egel! si a asa-numitului ne"-Gantianism, repre#entat printre altii de 0il)elm 0indelband, dar si a un"r $urente $"ntemp"rane, $um ar fi fil"#"fia +annei <rendt sau a lui ;")n 6a2ls, nu p"t fi $"n$epute in afara $un"asterii fil"#"fiei lui Kant. .n studiu apr"fundat al fil"#"fiei presupune in m"d ne$esar $un"asterea fil"#"fiei Gantiene.

Dumnezeu concept filosofic

Ideea fil"s"fi$a de 4umne#eu reuseste intr-" masura mai mult sau mai putin pre$ara a as$unde " e&pli$atie a ne$un"s$utului in spatele unui nume. <bs"lutul se 'a numi 4umne#eu $a e&presie pura a a$estei te"rii5 mis$at"rul intru t"ate, in sine nemis$at $a element de ple$are, se 'a regasi t"t in 4umne#eu si, a$tul pur, lipsit de p"tenta si de p"sibilitatea de a fi $reat prin alipirea un"r atribute de $atre alt$ine'a, se 'a in$)ide deasemenea in a$easta denumire. Di#iunea fil"s"fi$a nu se 'rea ni$i pe departe religi"asa, dar ni$i ateista, $a$i, "ri$um, asa $um dem"nstrea#a /ir$ea Fliade, si $ei mai $"n'insi ateisti isi '"r regasi, sub " anumita lupa, a$tiunile intr-" pra$ti$a religi"asa as$unsa de simb"l. <stfel se adu$e denumirea in $"n$ept, in $"n$eptul de 4umne#eu $e de'ine $u atat mai ambiguu $u $at sunt luate in 'edere diferitele te"rii ale maril"r gandit"ri. *e unes$ mai multe ide"l"gii, unele se ba#ea#a pe idei ale un"r prede$es"ri, dar in anali#a atenta intrebarile isi au d"ar raspunsuri suspendate in nesiguranta, $a$i in a$easta $ursa $atre definirea si d"'edirea e&istentei unui asemenea abs"lut, dem"nstratia se ba#ea#a pe " l"gi$a a intangibilului, pr"ie$tata din ne$esitate in imaterial si $)iar arun$ata intr-un 9"$ de n"r"$ a $arui mi#a se #bate intre siguranta si nesiguranta unui $astig sau a unei pierderi. *e $auta de$i " e&istenta in sine, " tangibilitate a ine&pli$abilului, a $eea $e depaseste "mul, fie el si dedublat (in $"rp"ral si spiritual!, $e depaseste limitele stiintifi$ului, " e&istenta (imanenta!, sufi$ienta siesi, indis$utabila din nestiinta si ne$esitate. -"ma dI<Juin" rele'a $in$i m"dalitati prin $are afirma $a este atestata e&istenta lui 4umne#eu. F&ista in te"riile sale a$eeasi l"gi$a $lara, pr"prie fil"s"fil"r $and se 'rea $u "ri$e pret a se atinge un s$"p. Drea, insa a adu$e $"n$retul intr-" stiinta relati'a $um este fil"s"fia. Ori fil"s"fia nu este matemati$a, "ri fi#i$a pura, $i " metafi#i$a K este " $"ntinua de#batere a un"r $)estiuni $e de'in fil"s"fi$e t"$mai pentru imp"sibilitatea l"r de a $apata " f"rma fi&a. L F&istenta lui 4umne#eu se p"ate dem"nstra in $in$i pr"be...M afirma a$esta in L*umma -)e"l"gi$aM. 4ar "are 'a fi $redibila " pr"ba, " dem"nstratie $e se dedu$e din $"ntingenta si ne$esitate ?

Elaise Pas$al, in L ,ugetariM, supune t"tul ris$ului unui pariu $u sanse egale de $astig sau de pierdere $u pri'ire la ideea de e&istenta sau ine&istenta a unui 4umne#eu, intr-un $"mentariu us"r ir"ni$, pentru $a in L /em"rialM sa gasim un te&t $u " marturisire $e se in$adrea#a in gandirea misti$a, adeptii a$estei 'i#iuni afirmand $a e&istenta lui 4umne#eu se impune $"nstrangat"r in stari de " fa$tura $u t"tul de"sebita, $um este e&ta#ul, stare ins"tita de sentimentul unei $ertitudini superi"are, de iluminare. 4e a$est $"n$ept de 4umne#eu se leaga si m"ralitatea, legata ai$i mai puterni$ de religie, dand nastere unui 9ude$at"r suprem a t"t $eea $e intreprindem si, in afara religiei $a 9ude$at"r suprem al pr"priei $"nstiinte (Immanuel Kant K L/etafi#i$a m"ra'uril"rM!. *e pare $a, de-alungul timpului si, $a referire spe$iala, a ist"riei fil"s"fi$e, intrebarile $e ingl"bea#a $"n$eptul de 4umne#eu au ramas a$eleasi la ba#a, insa raspunsurile $"ntinua sa puna la in$er$are si sa ras$"leas$a $"nstiinta un"r minti ilustre, dandu-le 'ariante $e fie se apr"pie una de $ealalta, fie se indreapta $atre un p"l "pus si, desi este lege a fi#i$ii $a p"lii "pusi se atrag, dau nastere un"r p"lemi$i puterni$e.

Immanuel Kant m"nument in Knigsberg