Salata O gospodin, dorind s prepare o salat de legume, gustoas i hrnitoare, i pregti pe masa de buctrie tot ce-i trebuia: trei

roii mari, o ceap, un morcov, un ardei gras i civa cartofi fieri. O vecin o chem i o inu un timp de vorb. Legumele ateptau linitite, dar se cam plictisiser i o roie ncepu vorba ntre ele. Cu inima plin de mndrie, le spuse celorlalte legume: - oi, roiile, suntem frumoase, cu obra!i rotun"i i roii ca nimeni altul, i cine mu c din noi simte o adevrat plcere i rcorire #oi ns nu prea avei cu ce v luda, nici ca frumusee, nici ca gust. $u, ceap, de e%emplu, i pui nu tiu cte cmue pe tine ca s nu i se simt iueala -&ar eu sunt bogat n en"ime, substane care au un rol foarte important n regenerarea organismului' se apr ceapa. -(i, i ce contea" asta, dac nu se poate muca din tine' i "ise alt roie. Ceapa se ntrist i i strnse cmuele mai bine pe lng ea, dar, micndu-se, c"u de pe mas. -)a,ha' rser roiile -#oi ne cam dispreuii pe toi ceilali, ripost morcovul, dar s tii c i eu, de e%emplu, sunt plcut la gust' -&ar nici prea frumos nu eti, eti chiar caraghios* iar ardeiul de lng tine, care se tot umfl, face el pe frumosul, ns pe dinuntru este gol ca o minge i nici prea gustos nu e* ce s mai spun de cartofi, uri cum nu se poate, mai ru, cnd sunt n coa!a lor i fr vreun suc mbietor, spuse i-a treia roie. &eodat, intr gospodina i discuia ncet. -+nde-i ceapa, se ntreba ea cu glas tare. u pot face o salat cu adevrat bun fr ceap. iapoi, cum s m lipsesc de substanele ei att de valoroase, -, uite-o' i cnd se aplec, atinse din greeal o roie, care c"u i se storci -La gunoi cu ea' "ise, i-o arunc. Cur ceapa, o spl i apoi o tie n feliue subiri, punndu-le ntr-un castron alturat. Cur morcovul i-l ddu pe r"toare. -.orcovul este cea mai valoroas legum, e bogat n vitamina -, bun pentru vedere i antianemic, sporete globulele roii i hemoglobina din snge +rmtorul fu ardeiul, pe care-l tie n felii subiri, n timp ce declara: -( bogat n vitamina C, ca i roiile, vitamina care este tonifiant i particip la distrugerea to%inelor din corp -poi cur i tie n felii cartofii fieri, spunnd: -Cartofii sunt consisteni i hrnitori, ei nlesnesc funciile intestinale. Cele dou roii rmase, au"ind toate acestea, se ruinar i se nroir tot mai tare +na i spuse ncetior celeilalte: - u suntem, drag, superioare celorlalte, cum am cre"ut noi' +ite ce spune gospodina i ct importan le d' /iecare are valoarea i rolul ei, uneori chiar mai mari ca ale noastre' i uite ceapa, cnd a c"ut, nu s-a storcit ca surata noastr ... --cum s tai roiile, "ise gospodina. 0unt foarte bogate n vitamina C i ncepu s taie o roie, care cu ultima rsuflare i opti suratei sale: -i avem acelai final,drag' -1ar uneori, chiar mai urt, cnd ne storcim, i rspunse repede cealalt.

(sti special 23ancinello4 de Max Lucado Locuitorii din 5emmi6, eroii povestirii noastre, erau niste omuleti mici, din lemn, ciopliti toti de un tamplar pe nume (li. -cesta isi avea atelierul pe un deal, de la a carui inaltime se vedea intreg satul. /iecare omulet era altfel. +nii aveau nasul mare, altii aveau ochii mari. +nii erau inalti, altii erau scun"i. +nii purtau palarie, altii purtau costum. 1nsa doua lucruri le erau comune: toti erau facuti de acelasi tamplar si traiau in acelasi sat. &e dimineata pana seara, "i de "i, omuletii faceau un singur lucru: lipeau etichete unul pe celalalt. /iecare omulet avea o cutie plina cu stelute aurii si o cutie plina cu bulinute negre. Cat era "iua de lunga ii vedeai pe stra"ile satului lipind stelute sau buline unul pe celalalt. Omuletii draguti, din lemn lustruit si frumos vopsiti intotdeauna primeau stelute, dar aceia din lemn neci"elat, cu vopseaua sarita, nu primeau decat buline. $ot stelute primeau si cei talentati unii* puteau ridica greutati deasupra capului, altii puteau sarii peste cutii inalte. .ai erau unii care stiau cuvinte dificile, iar altii care cantau cantece frumoase. -cestora toata lumea le dadea stelute aurii. -sa se face ca unii omuleti aveau trupul plin de stelute Ori de cate ori primeau cate o steluta se simteau atat de bine incat isi doreau sa mai faca ceva ca sa poata primi inca una. -ltii insa nu stiau sa faca prea multe lucruri si aveau parte doar de buline. 3ancinello era unul dintre acestia din urma. $ot timpul incerca sa sara cat mai sus, ca altii dar intotdeauna cadea la pamant. 1ar cand ceilalti il vedeau !os se adunau buluc in !urul lui si lipeau buline pe el. &e multe ori se mai si "garia in cadere, lucru pentru care mai primea buline negre. 1ar dupa aceea cand incerca sa le e%plice omuletilor de ce ca"use mereu spunea cate o neghiobie si toti se ingramadeau sa lipeasca si mai multe buline pe el. &upa un timp avea atat de multe incat nu mai vroia sa iasa pe strada, se temea ca va face iar ceva anapoda: cine stie, o sa-si uite palaria sau o sa calce intr-o balta si imediat o sa primeasca bulinute''' -devarul este ca avea atat de multe buline incat ceilalti omuleti veneau si ii lipeau altele fara nici un motiv. - .erita multimea asta de buline negre, isi spuneau omuletii unii altora. - (ste clar ca nu e bun de nimic' &upa un timp 3ancinello a a!uns sa creada ce se spunea despre el: 7-sa este, nu sunt bun de nimic'8, isi spunea el. 1n rarele dati cand iesea din casa statea cu cei care erau ca el, cu multe buline. Cu ei se simtea mai in largul lui. 1ntr-o "i, se intalni cu un omulet total diferit de ceilalti: nu avea nici stelute, nici buline. (ra din lemn si atat. (ra o fata pe nume Lucia. 0a nu credeti ca oamenii nu incercau sa lipeasca etichete si pe ea' 1ncercau numai ca nu ramaneau lipite ci cadeau. /iindca nu avea nici o bulina unii o admirau atat de mult incat se grabeau sa-i lipeasca o steluta. &ar nici una nu statea lipita. -ltii insa o priveau cu dispret fiindca nu avea nici o stea si atunci vroiau sa ii lipeasca o bulina dar si aceasta cadea imediat. - Ca ea vreau sa fiu', ii trecu prim minte lui 3ancinello. u mai vreau sa primesc etichete de la ceilalti'

-sa ca o intreba pe Lucia cum se face ca ea nu are nici o eticheta. - u este mare lucru, ii raspunse ea. 1n fiecare "i ma duc sa il vad pe (li. - 3e (li, - &a, pe (li, tamplarul, imi place sa stau cu el in atelier. - &ar de ce, - Ce ar fi sa descoperi singur, &u-te la el sus pe deal' 0i cu aceste cuvinte, Lucia se intoarse si pleca. - &ar cre"i ca-i va face placere sa ma vada,',, striga el dupa ea. 1nsa Lucia nu-l mai au"ii. -sa ca 3ancinello se intoarse acasa, se ase"a la fereastra si incepu sa se uite cum alergau omuletii de colo-colo, lipindu-si etichetele unul pe celalalt. - &ar nu este drept', isi spuse el suparat. 0i pe loc se hotari sa mearga le (li. 0e indrepta spre deal si urca pe cararea stramta pana ce a!unse in varf. Cand intra in atelier, facu ochii mari de uimire. $oate obiectele erau +91-0(. 0caunul era cat el de inalt. Ca sa vada ce se afla pe bancul de lucru trebui sa se ridice pe varfuri. Ciocanul era lung cat bratul lui' 1nghiti in sec si isi "ise: - (u aici nu raman', si se indrepta spre iesire. &ar chiar atunci isi au"i numele: - 3ancinello, tu esti,, se au"i un glas patrun"ator. Cat ma bucur sa te vad, 3ancinello' #ino mai aproape, vreau sa te vad mai bine' 3ancinello se intoarse incet si il privi pe mesterul tamplar, un barbat inalt, cu o barba stufoasa. - 0tii cum ma cheama,, il intreba 3ancinello. - :ineinteles ca stiu, doar eu te-am creat' (li se pleca, il ridica de !os si il ase"a langa el pe banca. )mm 0e pare ca ai adunat ceva etichete - u am vrut, (li' -m incercat din rasputeri sa fiu bun' - 3ancinello, copilul meu, in fata mea nu este nevoie sa te aperi' .ie nu-mi pasa ce spun ceilalti despre tine' - Chiar nu-ti pasa, - u, si nici tie nu ar trebui sa-ti pese' Cine sunt ei ; sa imparta etichete bune sau rele, 0i ei sunt tot omuleti de lemn ca tine. u contea"a ce gandesc ei, 3ancinello. Contea"a doar ceea ce gandesc eu, 1ar eu cred ca esti o persoana tare deosebita' <ntr-o "i un bieel s-a dus la coal. :ieelul era mic, iar coala era mare. &ar cnd bie elul a v"ut c intrarea n clasa lui se fcea printr-o u direct din curte a fost foarte fericit iar coala nu i s-a mai prut att de mare ca la nceput.

Floarea rosie <ntr-o diminea cnd bieelul se afla n clas, profesoara le-a spus copiilor: =-st"i o sa facem un desen8. =>ro"av8, a spus bieelul, cci i plcea foarte mult s desene"e. tia s desene"e o mulime de lucruri: lei i tigri, pui i vaci, trenulee i vapoare. i i-a scos cutiua cu creioane colorate i a nceput s desene"e &ar profesoara a "is: =-teptai' u ncepei nc'8. i au ateptat pna cnd i s-a prut c toi copiii sunt pregtii. =-cum o s desenm o floare8, a "is profesoara. =>ro"av8 s-a gndit bieelul, cci i plcea s desene"e flori. i a nceput s desene"e flori frumoase, i le-a colorat n ro", portocaliu, albastru. &ar profesoara le-a "is copiilor: =-teptai, v voi arta eu cum s colorai8. i a desenat o floare roie cu o tulpin verde. =-cum putei ncepe'8, a "is profesoara. :ieelul a privit floarea profesoarei, apoi s-a uitat la florile lui. /lorile lui erau mai frumoase dect floarea profesoarei* dar n-a spus nimic. - ntors doar pagina i a desenat o floare ca cea a profesoarei (ra roie, cu o tulpin verde. <ntr-o alt "i, cnd bieelul intrase n clas prin ua din curte, profesoara le-a spus copiilor: ?-st"i o s facem ceva din argil8. 7>ro"av8, a spus bieelul, cci i plcea s lucre"e cu argila. tia s fac tot felul de lucruri din argil: erpi i oameni de "pad, elefani i camioane. &ar a ateptat pn ce toi copiii au fost gata. 7-cum o s facem o farfurie8, a "is profesoara. 7>ro"av8, s-a gndit bieelul cci i plcea s fac farfurii de toate formele i mrimile. i a nceput s fac farfurii de toate formele i mrimile. &ar profesoara le-a spus copiilor: 7-steptai, v art eu cum se face'8. i le-a artat cum s fac o farfurie adnc. 7-a' -cum putei ncepe'8, a "is profesoara. :ieelul s-a uitat la farfuria profesoarei i apoi la ale sale. <i plceau mai mult farfuriile lui, dect farfuria adnc a profesoarei. &ar n-a spus nici un cuvnt. i-a transformat farfuriile lui ntr-o bila mare de argil din care a fcut o farfurie adnc i mare ca cea fcut de profesoar. i foarte curnd bieelul a nvat s atepte i s priveasc* i s fac lucruri ca cele fcute de profesoar, i foarte curnd n-a mai fcut nimic de unul singur. i s-a ntmplat ntr-o "i ca bieelul i familia lui s-au mutat ntr-o alt cas, ntr-un alt ora . i bieelul a trebuit s mearg la coal. coala cea nou era i mai mare i nu mai avea nici o u* prin care s intre direct din curte n clasa lui. $rebuia s urce nite trepte nalte i s mearg de-a lungul unui coridor lung pn a!ungea n clasa lui. <n prima "i de coal, profesoara le-a "is copiilor: 7-st"i o s facem un desen'8. 7>ro"av8, a "is bieelul, i a ateptat s-i spun profesoara ce s fac &ar ea n-a "is nimic. 0a plimbat prin clas. Cnd a a!uns lng bieel i-a spus: 7$u nu vrei s desene"i,8.

7:a da'8, a "is bieelul. 7Ce desen facem,8 7 u stiu pna nu-l faci8 a "is profesoara. 7Cum s-l fac,8 "ise bieelul. 7Cum i place ie'8 rspunse ea. 70-l colore" cum vreau eu,8 a mai ntrebat bieelul. 7Cum vrei tu'8, a fost rspunsul ei. 7&ac toi ai face acelai desen , i l-ai colora la fel cum s tiu eu cine l-a fcut,8 7 u tiu'8 "ise bieelul. i a nceput s desene"e o floare roie cu o tulpin verde Morala? Creativitatea uman este un dar nepreuit. <i aduci aminte de uurina cu care puteai s i imagine"i !ocuri cnd erai copil, sau s ve"i n !ucria de crpe cea mai frumoas ppu din lume, Einstein spunea c ? .intea intuitiv este un dar sacru, iar mintea raional este servitorul ei de ncredere. -m creat o societate care onorea" servitorul i a uitat darul. ? Cine spune c floarea trebuie s aib petale roii i frun"e ver"i, 3uterea de a fi creativi este ceea ce ne definete ca oameni, iar atunci cnd vom fi nlnuii n proceduri de lucru ... nu ne vom diferenia prea mult de mainile care le-am construit. $he best teachers teach from the heart, not from the boo6.

Life is a do-it-yourself project

Copiii notri nva nencetat de la noi. <nva nu din vorbele cu care ncercm s-i educm, ci din comportamentul, sentimentele, atitudinea noastr n viaa de fiecare "i. $oate acestea repre"int pentru copii un model ce le va guverna ntreaga e%isten viitoare. <n @ABC, &orothD LaE olte a scris un celebru poem pedagogic intitulat ?Children Learn 5hat $heD Live? ; ?Copiii nva ceea ce triesc?. /iecare vers al su enun un adevr simplu i de bun-sim despre consecinele, benefice sau nefaste, ale modelului familial n care se formea" copiii. >eneraii ntregi de prini l-au folosit drept cod de comportament n viaa de familie. &up aproape !umtate de secol, &orothD LaE olte i 9achel )arris au de"voltat ntr-o carte preceptele poemului, nvndu-i pe prini cum s le pun n practic.

Copiii nva ceea ce triesc &ac triesc n critic i cicleal, copiii nva s condamne. &ac triesc n ostilitate, copiii nva s fie agresivi. &ac triesc n teama, copiii nva s fie an%ioi. &ac triesc ncon!urai de mil, copiii nva autocomptimirea. &ac triesc ncon!urai de ridicol, copiii nva s fie timi"i. &ac triesc n gelo"ie, copiii nva s simt invidia. &ac triesc n ruine, copiii nva s se simt vinovai. &ac triesc n ncura!are, copiii nva s fie ncre"tori. &ac triesc n toleran, copiii nva rbdarea. &ac triesc n laud, copiii nva preuirea. &ac triesc n acceptare, copiii nva s iubeasc. &ac triesc n aprobare, copiii nva s se plac pe sine. &ac triesc ncon!urai de recunoatere, copiii nva de ce este bine s ai un el. &ac triesc mprind cu ceilalti, copiii nva genero"itatea. &ac triesc n onestitate, copiii nva respectul pentru adevr. &ac triesc n corectitudine, copiii nva s fie drepi. &ac triesc n bunvoin i consideraie, copiii nva respectul. &ac triesc n siguran, copiii nva s aib ncredere n ei i n ceilali. &ac triesc n prietenie, copiii nva c e plcut s trieti pe lume. ?#iaa nu este un coridor drept i uor de strbtut, pe care s cltorim liberi i nestingherii, ci un labirint de treceri prin care trebuie s ne cutm calea, cercetnd uneori i poteci ntunecate. &ar prin credina, ntotdeauna ni se va deschide o u, poate nu chiar aceea la care ne-am fi gndit, ci una care n cele din urm se va dovedi cu adevrat bun pentru noi. ? 2A.J.Cronin4 Fluturele - fost odat un vduv care locuia mpreun cu cele dou fete ale sale care erau foarte curioase i inteligente. /etele i puneau mereu multe ntrebri ... la unele tia s le rspund, la altele nu... Cum i dorea s le ofere cea mai bun educaie, ntr-o "i i-a trimis fetele n vacan cu un ntelept. <nteleptul tia ntotdeauna s le rspund la ntrebrile pe care ele le puneau. La un moment dat, una dintre ele a a adus un fluture pe care plnuia s l foloseasc pentru a nela nteleptul. - Ce vei face, o ntreb sora ei. - O s ascund fluturele n minile mele i o s ntreb neleptul dac e viu sau mort. &ac va "ice c e mort, mi voi deschide minile i l voi lsa s "boare. &ac va "ice c e viu l voi strnge i l voi strivi. i astfel, orice rspuns va avea, se va nela. Cele dou fete au mers ntr-o clip la ntelept. L-au gsit meditnd. - -m aici un fluture. 0pune-mi, neleptule, e viu sau mort, /oarte calm, neleptul surse i i "ise: - &epinde de tine... fiindc e n minile tale. -a este i viaa noastr, pre"entul i viitorul nostru. u trebuie s nvinovim pe nimeni cnd ceva nu merge: noi suntem responsabili pentru ceea ce dobndim sau nu. #ia a noastr e n minile noastre, ca i fluturele. &e noi depinde s alegem ce vom face cu ea.

Socrate si adevarurile sale

1n >recia antica 0ocrate2CFA-GAA &C4, era foarte mult laudat pentru intelepciunea lui. 1ntr-o "i, marele filo"of s-a intalnit intamplator cu o cunostinta care alerga spre el agitat si care i-a spus: ?0ocrate, stii ce-am au"it tocmai acum, despre unul dintre studentii tai,? ?0tai o clipa,? ii replica 0ocrate. ?1nainte sa-mi spui, as vrea sa treci printr-un mic test. 0e numeste $estul celor $rei.? ?$rei,? ?-sa este,? a continuat 0ocrate. ?1nainte sa-mi vorbesti despre studentul meu, sa stam putin si sa testam ce ai de gand sa-mi spui. 3rimul test este cel al -devarului. (sti absolut sigur ca ceea ce vrei sa-mi spui este adevarat,? ? u,? spuse omul. ?&e fapt doar am au"it despre el.? ?(-n regula,? "ise 0ocrate. ?-sadar, in realitate, tu nu stii daca este adevarat sau nu. -cum sa incercam testul al doilea, testul :inelui. Ceea ce vrei sa-mi spui despre studentul meu este ceva de bine,? ? u, dimpotriva...? ?&eci,? a continuat 0ocrate, ?vrei sa-mi ceva rau despre el, cu toate ca nu esti sigur ca este adevarat,? Omul a dat din umeri, putin stan!enit. 0ocrate a continuat. ?$otusi mai poti trece testul, pentru ca e%ista a treia proba - filtrul /olosintei. Ceea ce vrei sa-mi spui despre studentul meu imi este de folos,? ? u, nu chiar...? ?(i bine,? a conchis 0ocrate, ?daca ceea ce vrei sa-mi spui nu este nici -devarat, nici de :ine, nici macar de /olos, atunci de ce sa-mi mai spui,? Omul era invins si s-a rusinat. 0i astfel 0ocrate nu a aflat niciodata ca nevasta-sa il insela cu studentul respectiv. A moral story Five Balls 1magine life as a game in Ehich Dou are !uggling some five balls in the air. Hou name them as /amilD, )ealth, /riends, 0pirit and 5or6, and DouIre 6eeping all of these in the air. Hou Eill soon or one daD understand that 5or6 is a rubber ball. 1f Dou drop it, it Eill bounce bac6. :ut the other four :alls, /amilD, )ealth, /riends and 0pirit, are made of glass. 1f Dou drop one of these, theD Eill be irrevocablD scuffed, mar6ed, nic6ed, damaged or even shattered. $heD Eill never be the same. -nd once Dou trulD understand the lesson of the five balls, Dou Eill have the beginnings of balance in Dour life. )oE, @. &onJt undermine Dour Eorth bD comparing Dourself Eith others. 1t is because Ee are different that each of us is special. K. &onJt set Dour goals bD Ehat other people deem important. OnlD Dou 6noE Ehat is best for Dou. G. &onJt ta6e for granted the things closest to Dour heart. Cling to them as Dou Eould Dour life, for Eithout them, life is meaningless. C. &onJt let Dour life slip through Dour fingers bD living in the past or for the future. :D living Dour life one daD at a time, Dou live -LL the daDs of Dour life.

B. &onJt give up Ehen Dou still have something to give. othing is reallD over until the moment Dou stop trDing. F. &onJt be afraid to admit that Dou are less than perfect. 1t is this fragile thread that binds us together. L. &onJt be afraid to encounter ris6s. 1t is bD ta6ing chances that Ee learn hoE to be brave. M. &onJt shut love out of Dour life bD saDing itJs impossible to find. $he Nuic6est EaD to receive love is to give* the fastest EaD to lose love is to hold it too tightlD* and the best EaD to 6eep love is to give it Eings. A. &onJt run through life so fast that Dou forget not onlD Ehere DouJve been, but also Ehere Dou are going. @O. &onJt forget that a personJs greatest emotional need is to feel appreciated. @@. &onJt be afraid to learn. PnoEledge is Eeightless, a treasure Dou can alEaDs carrD easilD. @K. &onJt use time or Eords carelesslD. either can be retrieved. Question of the daD: )oE manD balls are Dou able to !uggle at this moment, $he best teachers teach from the heart, not from the boo6.

Small difference
- small boD lived bD the ocean. )e loved all the creatures of the sea, especiallD the starfish, and spent much of his time e%ploring the seashores. One daD he learned that there Eould be a minus tide that Eould leave the starfish stranded on the sand. $he daD of the tide he Eent doEn to the beach and began pic6ing up the stranded starfish and started tossing them bac6 in the sea. -n elderlD man Eho lived ne%t door came to doEn to the beach to see Ehat he Eas doing. =1Im saving the starfish.8 $he boD proudlD declared. 5hen the neighbour saE all of the stranded starfish he shoo6 his head and said, =1Im sorrD to disappoint Dou Doung man, but if the loo6 doEn the beach one EaD, there are stranded starfish as far as the eDe can see. -nd if Dou loo6 the other EaD, itIs the same. One boD li6e Dou isnIt going to ma6e much of a difference.8 $he boD thought about this for a moment. $hen he reached his small hand doEn to the sand, pic6ed up a starfish, tossed it bac6 into the ocean and said, =1 sure made a difference for that one8.

An interview with God A wake up call

1 dreamed 1 had an 1 $(9#1(5 51$) >O&. =0o, Dou Eould li6e to intervieE me,8 >O& as6ed. =1f Dou have time,8 1 said. >O& smiled. =.D time is eternitD, Ehat Nuestions do Dou have in mind for me,8 =5hat surprises Dou the most about human6ind,8 >O& ansEered =$hat theD get bored Eith childhood that theD rush to groE up, and then long to be children again.8 =$hat theD lose their health to ma6e moneD* and then lose their moneD to restore their health.8 =$hat bD thin6ing an%iouslD about the future, theD forget the present, such that theD live in neither the present nor the future.8 =$hat theD live as if theD Eould never die, and die as though theD had never lived.8 1 !ust Eo6e up and opened mD eDes..

Cum sa te porti cu parintii

$here is a storD about an MO Dear old man Eho Eas sitting on the sofa in his house along Eith his CB Dear old highlD educated son. 0uddenlD a croE perched on their EindoE sill. $he father as6ed his son, =5hat is this,8 $he son replied, =1t is a croE8. -fter a feE minutes, the father as6ed his son the Knd time, =5hat is this,8 $he son said =/ather, 1 !ust told Dou, 1tIs a croE8. -fter a little Ehile, the old father again as6ed his son the Grd time, 5hat is this,8 $he son said Eith some irritation, =1tIs a croE, a croE8. - little after, the father again as6ed his son for the Cth time, =5hat is this,8 $his time the son shouted at his father, =5hD do Dou 6eep as6ing me the same Nuestion again and again, although 1 have told Dou so manD times R1$ 10 - C9O5I. CanIt Dou understand this,8 - little later the father Eent to his room and came bac6 Eith an old tattered diarD, Ehich he had maintained since his son Eas born. On opening a page, he as6ed his son to read that page. 5hen the son read it, the folloEing Eords Eere Eritten in the diarD :=$odaD mD little son aged three Eas sitting Eith me on the sofa, Ehen a croE Eas sitting on the EindoE. .D son as6ed me KG times Ehat it Eas, and 1 replied to him all KG times that it Eas a croE. 1 hugged him lovinglD each time he as6ed me the same Nuestion again and again all KG times8. 0o.. 1f Dour parents attain old age, do not repulse them or loo6 at them as a burden, but spea6 to them a gracious Eord, be obedient, humble and 6ind to them. :e considerate to Dour parents.

De ce ip oamenii? <ntr-o "i, un nelept din 1ndia puse urmtoarea ntrebare discipolilor si: -&e ce ip oamenii cnd sunt suprai, -ipm deoarece ne pierdem calmul, "ise unul dintre ei. -&ar de ce s ipi atunci cnd cealalt persoan e chiar lng tine, ntreb din nou neleptul. -3i, ipm ca s fim siguri c cellalt ne aude, ncerca un alt discipol. .aestrul ntreb din nou: -$otui, nu s-ar putea s vorbim mai ncet, cu voce !oas, ici unul dintre rspunsurile primite nu-l mulumi pe nelept. -tunci el i lmuri: -tii de ce ipm unul la altul cnd suntem suprai, -devrul e c atunci cnd dou persoane se ceart, inimile lor se distanea" foarte mult. 3entru a acoperi aceast distan, ei trebuie s strige, ca s se poat au"i unul pe cellalt. Cu ct sunt mai suprai, cu att mai tare trebuie s strige, din cau"a distanei i mai mari. 3e de alt parte, ce se petrece atunci cnd dou fiine sunt ndrgostite, (le nu ip deloc. #orbesc ncetior, suav. &e ce, /iindc inimile lor sunt foarte apropiate. &istana dintre ele este foarte mic. +neori, inimile lor sunt att de aproape, c nici nu mai vorbesc, doar optesc, murmur. 1ar atunci cnd iubirea e i mai intens, nu mai e nevoie nici mcar s opteasc, a!unge doar s se priveasc i inimile lor se n eleg. -sta se petrece atunci cnd dou fiine care se iubesc, au inimile apropiate. <n final, neleptul conclu"ion, "icnd: -Cnd discutai, nu lsai ca inimile voastre s se separe una de cealalt, nu rosti i cuvinte care s v ndeprte"e i mai mult, cci va veni o "i n care distana va fi att de mare, nct inimile voastre nu vor mai gsi drumul de ntoarcere.? Aesop's Fable - The are !ith Many Frien"s - hare Eas verD popular Eith the other animals in the !ungle Eho all claimed to be her friends. One daD she heard the hounds approaching her and hoped to escape them bD the aid of her /riends. 0o, she Eent to the horse, and as6ed him to carrD her aEaD from the hounds on his bac6. :ut he declined, stating that he had important Eor6 to do for his master. ?)e felt sure,? he said, ?that all her other friends Eould come to her assistance.? 0he then applied to the bull, and hoped that he Eould repel the hounds Eith his horns. $he bull replied: ?1 am verD sorrD, but 1 have an appointment Eith a ladD* but 1 feel sure that our friend the goat Eill do Ehat Dou Eant.? $he goat, hoEever, feared that his bac6 might do her some harm if he too6 her upon it. $he ram, he felt sure, Eas the proper friend to as6 for help. 0o she Eent to the ram and told him the case. $he ram replied: ?-nother time, mD dear friend. 1 do not li6e to interfere on the present occasion, as hounds have been 6noEn to eat sheep as Eell as hares.? $he )are then applied, as a last hope, to the calf, Eho regretted that he Eas unable to help her, as he did not li6e to ta6e the responsibilitD upon himself, as so manD older persons than himself had declined the tas6. :D this time the hounds Eere Nuite near, and the )are too6 to her heels and luc6ilD escaped. .oral of the storD : )e that has manD friends, has no friends.

#ovestea iepurasului 2sau despre 3re!udecatile in comunicare4 -ceasta poveste este despre un iepuras care dorea sa-si gateasca M oua. #a rog sa cititi povestioara si sa meditati putin asupra moralei' 1epurasul are de gatit M oua, dar nu are o tigaie in care sa le pra!easca. 0ta el, se gandeste, si isi aduce aminte ca ursul are o tigaie. :ucuros, pleaca spre barlogul ursului sa-i ceara tigaia cu imprumut' .ergand mergand, iepurasul se intreaba: -&aca ursul imi cere in schimbul tigaii K oua, )m asta e, ii dau lui K oua, mai raman eu cu F si asta e, mi-a!ung F' .erge el ce merge, si se intreaba din nou: -&ar daca imi cere C oua, -sta nu-i bine deloc' &ar ce sa fac, ursul e singurul din padure care imi poate imprumuta tigaia' -poi, asa e in afaceri, castigul se imparte !umate-!umate' /ie si asa, daca-mi cere C mai raman si eu cu C si imi a!ung si astea pana la urma' .ai avea putin pana a a!unge la barlogul ursului si-i veni o noua idee: -&in ce-l cunosc eu pe urs, acesta va lua si pielea de pe mine, in plus, e si cam nesimtit, cred ca o sa-mi lase doar K oua' Of &oamne, si eu care aveam M oua' 0a raman doar cu K oua, &elicata situatie, dar, asta e' 3ana la urma decat sa mor de foame, ii dau lui F si eu sunt mai mic, raman cu K oua' -ceste oua o s-mi tina de foame asta"i' 1n sfarsit, iepurasul a!unse in fata barlogului' Ca"u din nou pe ganduri, era din ce in ce mai stresat, pentru ca in tot acest timp el s-a gandit sa-l impace si pe urs si pe el si a tras niste conclu"ii clare. &ar nu-si pusese o singura intrebare: -&aca ursul imi cere toate ouale, Ce fac, )m -sta ar fi foarte delicat''' 0e hotaraste si bate la usa ursului, care iese cu un "ambet larg si spune: -Si-mi iepurasule, ce problema ai, cu ce te pot a!uta, 1epurasul: -.ai ursule, stii ceva: +-.1 $9(:+1( $1>-1- $-' -poi ii intoarce spatele si pleaca' .orala: etichetarea prietenilor, a colegilor sau a sefilor, fara macar sa le ascultam punctul de vedere, conduce la un esec ferm in comunicare' &e cate ori ai fost iepurasul din poveste, &ar ursul, e este mai usor sa presupunem ca noi suntem o persoana decenta si re"onabila, iar celalalt este un raufacator' (ste mai comod sa cre"i asa, insa nu te mira ca ramai fara tigaie, fara macar sa o ceri' -cesta este un mecanism de autoaparare la care apelam foarte des, din dorinta noastra de a ne prote!a parerile' e formam anumite pareri, pre!udecati, care sunt doar produsul mintii noastre si nu incercam sa le clarificam din simplul motiv ca dorim sa credem ca noi suntem OP, iar celalalt nu este OP =iar acest lucru il stim noi foarte bine, nu este nevoie de fapte care sa ne confirme acest lucru8' Ca sfat, cel mai nimerit ar fi sa-i acor"i o sansa si celuilalt' 3re!udecatile sunt cele care iti blochea"a mintea si relatiile interumane' >andeste-te o clipa, nu te costa nimic: daca persoana pe care o ai in fata are cele mai bune intentii, daca este cumva o persoana decenta, rationala si re"onabila, &e foarte multe ori se intampla sa fie' -corda;i celuilalt premisa de nevinovatie' (ste un pas mic si greu pentru tine, dar un pas mare pentru relatia voastra' 1n plus gandeste-te o clipa, daca ai fi fost tu ursul din povestioara, cum te-ai fi simtit,

$iaa ca o pr%itur +n biat i povestea bunicii sale despre ct de ru i merg toate - la coal avea probleme, n familie avea probleme, avea probleme de sntate etc. <n ce nepotul i povestea, bunica pregtea o pr!itur. :unica la ntrebat pe nepot dac nu ar dori s ia o gustare. -+ite, nite ulei' -spuse btrna. -Huc6', "ise biatl. - ite ou crude, -0crbos, bunico' -3oate c ai dori nite fin, 0au nite praf de copt, -:unico, toate acestea sunt ngro"itoare' La care bunica a replicat: -&esigur, toace aceste lucruri sunt ngro"itoare atunci cnd la lum separat. &ar n momentul n care le punem mpreun ntr-un mod corect ele vor face o minunat pr!itur delicioas' A mouse story - mouse loo6ed through the crac6 in the Eall to see the farmer and his Eife open a pac6age. 5hat food might this contain,? $he mouse Eondered - he Eas devastated to discover it Eas a mousetrap. 9etreating to the farmDard, the mouse proclaimed the Earning : $here is a mousetrap in the house' $here is a mousetrap in the house'? $he chic6en cluc6ed and scratched, raised her head and said, ?.r. .ouse, 1 can tell this is a grave concern to Dou, but it is of no conseNuence to me. 1 cannot be bothered bD it.? $he mouse turned to the pig and told him, ?$here is a mousetrap in the house' $here is a mousetrap in the house'? $he pig sDmpathi"ed, but said, 1 am so verD sorrD, .r. .ouse, but there is nothing 1 can do about it but praD. :e assured Dou are in mD praDers.? $he mouse turned to the coE and said ?$here is a mousetrap in the house' $here is a mousetrap in the house'? $he coE said, ?5oE, .r. .ouse. 1Jm sorrD for Dou, but itJs no s6in off mD nose.? 0o, the mouse returned to the house, head doEn and de!ected, to face the farmerJs mousetrap alone. $hat verD night a sound Eas heard throughout the house -- li6e the sound of a mousetrap catching its preD. $he farmerJs Eife rushed to see Ehat Eas caught. 1n the dar6ness, she did not see it Eas a venomous sna6e Ehose tail the trap had caught. $he sna6e bit the farmerJs Eife. $he farmer rushed her to the hospital , and she returned home Eith a fever. (verDone 6noEs Dou treat a fever Eith fresh chic6en soup, so the farmer too6 his hatchet to the farmDard for the soupJs main 1ngredient. :ut his EifeJs sic6ness continued, so friends and neighbours came to sit Eith her around the cloc6. $o feed them, the farmer butchered the pig. $he farmerJs Eife did not get Eell* she died. 0o manD people came for her funeral, the farmer had the coE slaughtered to provide enough meat for all of them. $he mouse loo6ed upon it all from his crac6 in the Eall Eith great sadness...

0o, the ne%t time Dou hear someone is facing a problem and thin6 it doesnJt concern Dou, remember - Ehen one of us is threatened, Ee are all at ris6. 5e are all involved in this !ourneD called life. 5e must 6eep an eDe out for one another and ma6e an e%tra effort to encourage one another. Fin&ers $here is a beautiful and convincing e%planation given, though manD Legends e%isted... T $humb represents Dour 3arents T 0econd 21nde%4 finger represents Dour 0iblings T .iddle finger represents Dour-0elf T /ourth 29ing4 finger represents Dour Life 3artner T and the Last 2Little4 finger represents Dour children /irstlD, open Dour palms 2face to face4, bend the middle fingers and hold them together - bac6 to bac6. 0econdlD, open and hold the remaining three fingers and the thumb - tip to tip 2as shoEn in the pic above4. oE, trD to separate Dour thumbs 2representing the parents4..., theD Eill open, because Dour parents are not destined to live Eith Dou lifelong, and have to leave Dou sooner or later. 3lease !oin Dour thumbs as before and separate Dour 1nde% fingers 2representing siblings4... ., theD Eill also open, because Dour brothers and sisters Eill have their oEn families and Eill have to lead their oEn separate lives. oE !oin the 1nde% fingers and separate Dour Little fingers 2representing Dour children4... ., theD Eill open too, because the children also Eill get married and settle doEn on their oEn some daD. /inallD, !oin Dour Little fingers, and trD to separate Dour 9ing fingers 2representing Dour spouse4. Hou Eill be surprised to see that Dou !ust C- O$..... because )usband U 5ife have to remain together all their lives - through thic6 and thin'' $rD this out......... 10 J$ $)10 - LO#(LH $)(O9H, #ovestea ma&arului batran <ntr-o buna "i, mgarul unui Vran c"u ntr-o fntn. efericitul animal se puse pe "bierat, ore ntregi, n timp ce Vranul cuta s vad ce e de fcut.3n la urm, Vranul hotr c mgarul WiaWa era btrn, iar c fntna, oricum secat, tot trebuia s fie acoperit odat Wi-odat. (l a a!uns la conclu"ia c nu mai merita osteneala de a-l scoate pe mgar din adncul fntnei. -Wa c Vranul Wi chem vecinii, ca sa-i dea o mn de a!utor. /iecare dintre ei apuc cte o lopat Wi ncepu s arunce de "or pmnt nuntrul fntnei. .garul pricepu de ndat ce i se pregatea Wi se puse Wi mai abitir pe "bierat. &ar, dup citeva lopeVi bune de pmnt, mgarul se potoli Wi tcu.

Xranul privi n adncul fntnei Wi rmase uluit de ce v"u. Cu fiecare lopat de pmnt, mgarul cel btrn fcea ceva neaWteptat: se scutura de pmnt Wi pWea deasupra lui. <n curnd, toat lumea fu martor cu surprindere cum mgarul, a!uns pn la gura fntnei, sri peste ghi"duri Wi ieWi fremtnd #iaVa va arunca Wi peste tine cu pmnt Wi cu tot felul de greutVi 0ecretul pentru a ieWi din fntn este s te scuturi de acest pmnt Wi s-l foloseWti pentru a urca un pas mai sus. /iecare din greutVile noastre este o oca"ie pentru un pas nainte. 3utem ieWi din adancurile cele mai profunde dac nu ne dm btuVi. /oloseWte pmntul pe care Vi-l arunc peste tine ca s mergi nainte. Stapanul ca"oului Lnga $o6io traia un vestit ra"boinic 0amurai, care a decis sa-i ndrume pe cei tineri n budismul Sen. 0e spune ca n ciuda vrstei naintate, el putea nfrnge orice adversar. <ntr-o dupa-amia"a, un luptator - cunoscut pentru lipsa lui de scrupule - a a!uns n localitatea unde traia batrnul 0amurai. (ra cunoscut pentru tehnicile lui de a provoca la lupta, astepta pna cnd adversarul facea prima miscare si apoi, fiind daruit cu destula inteligenta pentru a corecta orice greseala ar fi facut, contraataca cu vite"a. $narul luptator nu pierduse nca nici o lupta. -u"ind de reputatia 0amuraiului, a decis sa-l nvinga pentru a-si mari faima. $oti studentii erau mpotriva luptei, dar batrnul 0amurai a acceptat provocarea. 0-au adunat toti n piata din centrul orasului, iar tnarul a nceput sa-l insulte pe 0amurai. - aruncat cteva pietre n directia lui, l-a scuipat n fata, i-a aruncat toate insultele ce e%ista sub soare, i-a insultat pna si pe stramosi. $imp de cteva ore, a facut totul pentru a-l provoca pe maestru, dar batrnul ramnea impasibil. La sfrsitul dupa-amie"ii, simtindu-se obosit si umilit, ra"boinicul a abandonat si a plecat. &eceptionati de faptul ca maestrul primise att de multe insulte si provocari, studentii l-au ntrebat: ?Cum ai putut rabda att de multa umilinta, &e ce nu ti-ai folosit spada, chiar daca stiai ca ai fi pierdut, n loc sa-ti e%pui lasitatea n fata tuturor,? ?&aca cineva vine la tine cu un cadou si tu nu l primesti, cui apartine cadoul,? - ntreba 0amuraiul. ?Celui care ti l-a oferit - replica unul dintre discipoli.? ?La fel si cu orice mnie, insulta sau invidie - spuse maestrul. Cnd nu sunt acceptate, continua sa apartina celui care le-a purtat.? 1n viata de "i cu "i sunt nenumarate situatiile in care ne tre"im prinsi fara sa vrem in tot felul de situatii nedorite. /iecare clipa isi are darul ei. +nele daruri ne sunt de folos, altele ne incurca. $otul depinde de tine. 3oti alege sa accepti orice cadou si sa fi inclus in planurile altora, sau sa fi selectiv... si sa accepti doar acele cadouri care te a!uta in cresterea ta.

isip i piatr
&oi prieteni mergeau mpreun prin deert. La un moment dat s-au certat, i unul dintre ei i-a spus vorbe grele celuilalt i l-a lovit. -cesta din urm, ndurerat, fr cuvinte, a scris pe nisip: 8Astzi, cel mai bun prieten m-a jignit i m-a lovit.8 -u continuat s mearg i au a!uns la o oa", n lacul creia au decis s se rcoreasc. Cel care fusese plmuit a fost ct pe ce s se nece, dar prietenul su l-a scos la mal. &up ce i-a revenit, cel salvat a scris pe o piatr: 8Astzi, prietenul meu cel mai bun a fost l ng mine c nd am avut nevoie de el.8 Cellalt l-a ntrebat: -Cnd te-am lovit ai scris pe nisip, iar acum ai scris pe o piatr. &e ce, -cesta i-a rspuns: -Cnd sunt rnit scriu pe nisip pentru ca vnturile s tearg amintirea suferinei. &ar cnd cineva mi face un bine, sap aceast amintire n piatr, pentru ca ea s dinuie, netears #estera lui Alla"in >ndeWte-te la viitor ca la o peWter ntunecat - peWtera lui -lladin. -WtepVi cu nfrigurare la intrare. 3eWtera se ntinde ctre adncuri ntunecate nghiVind umbrele create de lumina de afar. -tmosfera este ncrcat. (ste un trm al posibilitVilor Wi au"i sunete ciudate. Ytii c aici poVi gsi att pericole ct Wi comori, dar nu Wtii nici care Wi nici unde sunt. +nele obiecte sunt vi"ibile de la intrare Wi mulVi sunt mulVumiVi cu ceea ce pot lua din acel loc. &ar pentru a gsi adevratele comori trebuie s ai ncredere n tine nsuVi Wi s pWeWti mai departe n peWter. -ici nu e%ist lumin artificial. umai ideile tale Vi pot lumina calea pentru a vedea mai departe. -ici tu eWti liderul. 3oate c la intrarea n peWter sunt alVii care s-au adunat Wi aWteapt s vad ceea ce tu vei gsi ori vei crea. 1deile tale se aprind Wi ard ca niWte torVe pentru cteva momente luminnd comorile din !ur, dar Wi obstacolele pe care urmea" s le treci. -poi puterea flcrii scade Wi Vi pui minile la ochi. &ar imaginea persist n mintea ta. Ytii ce vrei Wi cunoWti direcVia n care trebuie s mergi. /lacra iniVial Wi-a redus foarte mult intensitatea Wi se transform ntr-o torV care arde mocnit. $otuWi, lumina este suficient ca s Vi conduci paWii n siguranV. CViva oameni care aWteptau la intrare Vi se altur Wi mpreun v croiVi drum n adncul peWterii. (i Wi aprind propriile fclii de la torVa ta pe msur ce naintaVi. -cum aveVi mai mult lumin Wi puteVi vedea Wi mai departe. u e de mirare c din ce n ce mai mulVi oameni vi se altur. -cum aveVi mult lumin Wi WtiVi ncotro v ndreptaVi. <ncepeVi s faceVi hrVi ale peWterii pentru a nu v rtci. 3eWtera devine din ce n ce mai familiar. $u pstre"i mereu n minte acea imagine iniVial a comorilor. Cnd cltoria devine periculoas ori obositoare sau ntlneWti obstacole neprev"ute, imaginea aceea Vi d puterea s continui. 3e msur ce nainte"i peisa!ul din peWter se schimb. &escoperi scurtturi, nveVi s te fereWti de capcane pe msur ce cWtigi e%perienV. +neori trebuie s aprin"i noi flcri pentru c ai nevoie de lumin puternic. 3eisa!ele fantastice din peWter te ademenesc. 3oVi a!unge n fundturi sau n locuri care deWi sunt atractive nu duc la nici o comoar. 3oVi chiar descoperi locuri n care ai vrea s rmi, dar orice s-ar ntmpla, eWti hotrt s Vi continui cltoria. 0 mergi tot nainte, nu s dai napoi. 3entru c imaginea comorilor a rmas n mintea ta.

'e&ele cu ( neveste (ra odat un rege care avea C neveste. Cel mai mult o iubea pe cea de-a patra soie, pe care o mbrca cu straie din cele mai scumpe i o trata cu cele mai fine delicatese. <i ddea tot ce era mai bun. &e asemenea o iubea i pe cea de-a treia soie i ea era cea cu care se mndrea cel mai mult n faa regatelor vecine. $otui, regele tria cu teama c aceast soie il va lsa ntr-o "i pentru un altul. 9egele o iubea i pe cea de-a doua sotie. (a era confidenta lui i era ntotdeauna drgu, nelegtoare i rbdtoare cu el. &e cte ori regele avea o problem, putea avea ncredere n ea c l va a!uta s treac peste momentele grele. 3rima soie a regelui era foarte loial i i adusese o mare contribuie n men inerea regatului. $otui, regele nu o iubea pe prima soie. &ei ea l iubea cu adevrat, el de abia o observa' <ntr-o "i, regele simi c sfritul i este aproape. 0e gndi la viaa lui plin i i spuse: ?-cum am C soii cu mine, dar cnd voi muri, voi fi singur.? O ntreb pe cea de-a patra nevast: ?$e-am iubit cel mai mult, i-am druit cele mai frumoase haine i i-am artat cea mai mare gri!. -cum, eu am s mor, vrei s vii cu mine i s-mi ii companie,? ? ici vorb'? replic cea de-a patra soie, i pleca fr un alt cuvnt. 9spunsul ei strpunse inima regelui ca un cuit. 9egele o ntreb i pe cea de-a treia soie: ?$e-am iubit toat viaa mea. -cum c mor, vrei s vii cu mine i s-mi ii companie,? ? u'? veni rspunsul celei de-a treia soii. ?#iaa e prea bun' Cnd vei muri, m voi recstori'? 1nima regelui se strnse de durere. -poi o ntreb i pe cea de-a doua soie: ?<ntotdeauna am gsit la tine nelegere i a!utor, i mereu ai fost acolo pentru mine. Cnd voi muri, vrei s vii cu mine i s-mi ii companie,? ?<mi pare ru, nu te pot a!uta de data aceasta'? replica cea de-a doua sotie. ?$e pot doar nmormnta i voi veni la mormntul tu.? 9egele fu devastat i de acest rspuns. -poi se au"i o voce: ?(u te voi urma oriunde vei merge'? 9egele se uit mpre!ur i v"u c cea care rostise aceste cuvinte era prima so ie. (ra att de slab pentru c suferise mult din cau"a foamei i a negli!rii sale. -dnc ndurerat, regele spuse: ?$rebuia s fi avut mult mai mult gri! de tine cnd am avut oca"ia'? <n realitate, noi toi avem C soii n viaa noastr: Cea de-a patra soie este $9+3+L nostru. 1ndiferent ct timp i efort investim n a-l face s arate bine, el ne va lsa cnd murim. Cea de-a treia soie este -#(9(- noastr. Cnd murim, merge la alii. Cea de-a doua soie este /-.1L1- 1 391($( 11. 1ndiferent ct de apropiai ne-au fost n timpul vieii, ei nu pot dect s vin la mormntul nostru dup ce nu mai suntem. 3rima sotie este 0+/L($+L nostru. -desea este negli!at n goana dup averi, bunstare i putere sau n goana dup ilu"ii dearte, uitnd c iubirea curat i sincer i face viata frumoas i spiritul s triasc i dup moarte. i totui, 0+/L($+L este singurul care ne va urma oriunde vom merge.

Sa iubesti total si cu a"evarat $oata lumea din blocul meu stia cine este +glD 2+ratul4. +glD era motanul re"ident. 1i placeau trei lucruri pe lume: sa se bata, sa manance din gunoi si, sa spunem asa, sa iubeasca. $oate acestea la un loc, combinate cu o viata petrecuta afara, si-au spus cuvantul asupra lui +glD. 1n primul rand, avea un singur ochi, iar acolo unde ar fi trebuit sa fie celalalt, avea o gaura larg deschisa. 3e aceeasi parte a capului ii lipsea si urechea, piciorul stang din spate arata ca fusese rupt la un moment dat si se vindecase capatand o forma nenaturala, facandu-l sa para de parca ar fi vrut intotdeauna sa faca un ocol. Coada si-o pierduse demult, ramanand in locul ei doar cu un ciot scurt, de care noi trageam mereu. +glD ar fi fost un motan tarcat de culoare gri inchis, daca n-ar fi avut acele rani de pe cap, gat, chiar si umeri, care aveau co!i groase si galbene. &e fiecare data cand oamenii il vedeau pe +glD, aveau o singura reactie: 7Ce motan urat'8 $oti copiii erau averti"ati sa nu-l atinga, adultii aruncau cu pietre in el, il udau cu furtunul si-l fugareau atunci cand incerca sa le intre in case, sau ii strangeau labutele in usa, daca nu voia sa plece. +glD reactiona intotdeauna la fel. &aca puneai furtunul pe el, ramanea pur si simplu pe loc, udandu-se leoarca, pana cand te dadeai batut si renuntai. &aca aruncai cu obiecte dupa el, isi incolacea corpul lung si subtire in !urul picioarelor tale, in semn de iertare. Ori de cate ori vedea copii, alerga spre ei, mieunand frenetic si lovindu-se cu capul de mainile lor, implorand sa i se dea iubire. &aca il luai in brate, incepea sa te suga de camasa, de urechi ; de orice gasea. 1ntr-o "i, +glD si-a impartit iubirea cu cainii vecinilor mei. -cestia nu au raspuns frumos, iar +glD a fost grav ranit. &in apartamentul meu, i-am putut au"i tipetele si am incercat sa-i sar in a!utor. 3ana am a!uns in locul in care statea intins, mi-am dat seama ca viata trista a lui +glD se apropia de sfarsit. +glD statea intins intr-un cerc ud, cu picioarele si partea din spate contorsionate intr-o forma atipica si avand o muscatura pe partea de blanita alba de pe burta. Luandu-l in brate si incercand sa-l duc acasa, am putut au"i ca respira greu si-l simteam cum se "bate. Cred ca-i provoc mare durere, m-am gandit eu. -poi am simtit o sen"atie cunoscuta de tras si supt de urechea mea ; +glD, in dureri atat de mari, suferind si aflandu-se in mod cert pe moarte, incerca sa ma suga de ureche. L-am tras mai aproape de mine si si-a impins capul in palma mea, apoi si-a intors singurul lui ochi galben spre mine si am putut au"i sunetul distinct al torsului. Chiar si in cea mai mare suferinta, acea pisica urata si cu cicatrice nu cerea decat putina afectiune ; poate putina compasiune. 1n acea clipa am cre"ut ca +glD era cea mai frumoasa si mai iubitoare creatura pe care am va"uto vreodata. -a incercat niciodata sa ma muste ori sa ma "garie, sau sa atace in vreun fel. 3ur si simplu, s-a uitat la mine, avand incredere ca ii voi alina durerea. +glD a murit in bratele mele inainte sa pot intra in casa, dar dupa am stat si l-am tinut mult timp in brate, gandindu-ma cum un motan speriat, deformat si fara casa mi-a putut schimba parerea despre ce inseamna sa ai o adevarata puritate de spirit, sa iubesti total si cu adevarat. +glD m-a invatat mai multe despre actul de a da si despre compasiune decat ar fi putut sa ma invete mii de carti, seminarii sau emisiuni speciale de televi"iune ; si ii voi fi mereu recunoscator pentru asta. (l fusese speriat la e%terior, insa eu am fost speriat in interior si venise vremea sa merg mai departe si sa invat sa iubesc cu sinceritate si in profun"ime ; sa le ofer afectiunea mea deplina celor la care tineam.

.ulti oameni vor sa fie mai bogati, sa aiba mai mult succes, sa fie placuti, frumosi, dar eu ; eu voi incerca mereu sa fiu ca +ratul )ele trei cai 0e spune ca erau trei prieteni care isi doreau sa urce un munte pentru ca in varful lui traia un batran plin de intelepciune pe care isi doreau sa-l cunoasca. La un moment dat au a!uns la o rascruce, si fiecare a continuat sa-si aleaga drumul dupa cum il indemna sufletul. 3rimul a ales o carare abrupta, ce urca drept catre varf. u-i pasa de pericole, dorea sa a!unga la batranul din varful muntelui cat mai repede. - doua cale nu era chiar atat de abrupta, dar strabatea un canion ingust si accidentat, strabatut de vanturi puternice. -l treilea a ales o carare mai lunga, care ocolea muntele serpuind in pante line. &upa L "ile, cel care urcase pe calea cea abrupta a a!uns in varf e%tenuat, plin de rani sangerande. 3lin de nerabdare, s-a ase"at sa-si astepte prietenii. &upa L saptamani, ametit de vanturile puternice care i se impotrivisera, a!unse si al doilea. 0e ase"a in tacere langa cel dintai, asteptand. &upa L luni sosi si cel de al treilea, cu fata stralucindu-i de fericire, semn al unei profunde stari de liniste si multumire interioara. Cei doi erau furiosi pentru ca drumul lor a fost greu si au avut mult de asteptat, in timp ce drumul lui a fost o adevarata placere. -sa ca l-au intrebat pe batranul intelept care a ales cel mai bine. -Ce ai invatat tu, il intreba pe primul. -Ca viata este grea si plina de pericole si greutati, ca este plina de suferinta si adeseori ceea ce intalnesc in cale imi poate provoca rani, ca pentru fiecare pas inainte trebuie sa duc o lupta incrancenata care ma sleieste de puteri. -sadar am ales eu calea cea mai buna catre tine, -&a, ai ales bine 0i tu, ce ai invatat, il intreba pe al doilea. -Ca in viata multe lucruri ma pot abate din cale, ca uneori pot sa pierd drumul, a!ungand cu totul altundeva decat doresc dar daca nu imi pierd increderea, reusesc pana la urma. -sadar am ales eu calea cea mai buna catre tine, -&a, ai ales bine 0i tu, ce ai invatat, il intreba pe ultimul. -Ca ma pot bucura de fiecare pas pe care il fac daca aleg sa am 9abdare, ca daca privesc cu 1ntelegere viata nu este o povara grea, ci un miracol la care sunt primit cu bucurie sa iau parte, ca 1ubirea care ma incon!oara din toate partile imi poate lumina sufletul daca ii dau voie sa patrunda acolo. -sadar am ales eu calea cea mai buna catre tine, -&a, ai ales bine +imiti de raspunsurile batranului, cei trei prieteni au ca"ut pe ganduri. 0i au inteles, in sfarsit, ca la orice rascruce 3O$ -L(>( iar viata fiecaruia este re"ultatul alegerilor facute de-a lungul ei. .acar pe undeva prin vreun colt de suflet sa mai gasim putina 9abdare, un strop de 1ntelegere si poate 1ubire'

!iferenta intre putere si curaj

(ste nevoie de putere ca sa fii ferm. (ste nevoie de cura! ca sa fii delicat. (ste nevoie de putere ca sa cuceresti. (ste nevoie de cura! ca sa te predai. (ste nevoie de putere ca sa fii sigur. (ste nevoie de cura! ca sa ai indoieli. (ste nevoie de putere ca sa fii independent. (ste nevoie de cura! ca sa te spri!ini pe ceilalti. (ste nevoie de putere ca sa fii ca ceilalti. (ste nevoie de cura! ca sa fii tu insuti. (ste nevoie de putere ca sa-ti ascun"i suferinta. (ste nevoie de cura! ca sa-ti arati durerea si sa lupti cu ea. (ste nevoie de putere ca sa induri abu"urile. (ste nevoie de cura! ca sa le opresti. (ste nevoie de putere ca sa iubesti. (ste nevoie de cura! ca sa te lasi iubit. (ste nevoie de putere ca sa supravietuiesti. (ste nevoie de cura! ca sa traiesti. (ste nevoie de putere ca sa intelegi si aceepti aceste cuvinte. (ste nevoie de cura! ca sa le trimiti celor care au nevoie de ele. /ie sa gasesti intotdeauna cura!ul de care ai nevoie in viata'

Fereastra su*letului -m citit "ilele acestea o poveste despre o familie care a primit de la o ruda in varsta o casa intrun cartier foarte linistit. 1nainte de a se muta mama, tatal si fiica lor mergeau cateva ore in fiecare "i pentru a scoate din casa lucrurile vechi, pentru a face curatenie si a pregati cat mai bine locuinta. 1n prima dimineata cand au a!uns in casa fiica a observat, privind pe fereastra, o doamna in varsta care isi intindea hainele abia spalate in balcon. - .ama, priveste ce haine murdare intinde vecina noastra in balcon' 3ana si eu stiu sa spal mai bine decat ea' 3oate ar trebui sa merg s-o invat cum se face' 0au poate sa-i spun ce sapun sa foloseasca .ama a privit la doamna in varsta care isi intindea rufele, a privit apoi la fiica ei si n-a spus nici un cuvant. 0i asa, la fiecare doua sau trei "ile fiica repeta observatiile, in timp ce vecina isi ntindea rufele la soare. &upa vreo luna fiica a ramas surprinsa va"and ca vecina sa intindea pe sarma cearceafuri mult mai curate, asa ca i-a spus mamei sale: - 3riveste, a invatat sa spele rufele, cu toate ca n-am avut timp sa trec pe la ea sa-i spun cum se face' .ama s-a uitat "ambind la ea si i-a raspuns: - u, asta"i am reusit sa vin ceva mai devreme decat tine si am spalat geamurile casei noastre' 0i in viata se intampla de multe ori la fel $otul depinde de cat de curata este fereastra sufletului nostru, cea prin care observam faptele celorlalti. 1nainte de a critica, potrivit ar fi sa ne uitam la noi insine si sa ne curatm sufletul pentru a putea vedea clar ceea ce se intampla in !urul nostru. -tunci am reusi in sfarsit sa vedem si curatenia sufleteasc a celorlalti, chiar daca ei nu sunt niciodata perfecti /ie ca =afara8 este ploaie, vant sau soare eu ma straduiesc in fiecare "i, atat cat imi sta in puteri, sa-mi pastre" curata fereastra sufletului. 0i fara indoiala a"i te vad mult mai bine decat ieri' O "i fericita, in care sa intre cat mai multa lumina prin fereastra ta' #ovestea supei "e pietre Cu multi ani in urma, trei calatori infometati si obositi au a!uns intr-un mic satuc. $aranii de aici abia supravietuiau de la o "i la alta ca urmare a secetei ce se abatuse asupra lor. 0-au adunat repede in piata satului ca sa-i intmpine pe calatori, insa au facut-o cu fara sa aduca nimic de mancare pentru ei. -u inceput sa se planga ca nu le-a mai ramas nimic si ca sunt muritori de foame. Calatorii au schimbat cateva vorbe intre ei. -poi s-au intors catre batranii satului. 3rimul calator le-a spus: -3amantul vostru saracit v-a lasat fara nimic de oferit, dar va vom impartasi noi din putinul pe care il avem: secretul cu a!utorul caruia poti face supa din pietre.

:ineinteles ca taranii au fost intrigati de spusele calatorului. -u aprins focul si au pus cel mai mare vas cu apa la fiert. Calatoriiii au aruncat in apa trei pietricele. --ceasta va fi o supa foarte buna, "ise al doilea calator, dar un pic de sare ar face-o minunata' 1n acel moment o taranca s-a ridicat si a spus: -Ce noroc' $ocmai mi-am amintit unde a mai ramas un pic de sare 0-a intors repede si a mai adus si un sort de bucatarie, un patrun!el si o gulie. 1n timp ce acestea au fost puse la fiert si altor tarani li s-a mai improspatat memoria. 1n curand in oala au fost puse or", morcovi, carne de vaca si smantana. 3ana sa fie gata supa, a mai aparut si o sticla de vin. $ot satul alaturi de cei trei soldati s-au pus sa se ospate"e. -u mancat, au cantat si au dansat pana tar"iu in noapte, cum nu se mai intamplase de multa vreme. &imineata, cand cei trei calatori s-au tre"it, toti satenii stateau in fata lor. La picioare aveau pus un rucsac cu cea mai buna paine si bran"a. - e-ati impartasit cel mai mare secret, acela de a face supa din pietre, a spus un taran calatorilor, si pentru aceasta nu va vom uita' -u"ind acestea, al treilea calator s-a intors catre multime si a spus: -+n lucru ramane mereu adevarat: doar impartind poti face o mare sarbatoare' )apcana +comportamentelor, (ra odata un sat atacat deseori de mistreti. 1n fiecare "i, acestia intrau in sat si provocau mari distrugeri in incercarea lor de a-si gasi hrana. 0atenii au incercat diferite metode pentru a-i indeparta sau a-i vana, dar fara prea mult noroc. 1ntr-o "i, un intelept dintr-un sat vecin a venit sa-i sfatuiasca pentru a scapa de mistreti. (l le-a cerut satenilor sa ii asculte intocmai sfaturile si instructiunile. 3entru ca de!a incercasera pana atunci tot ce le statuse in puteri, satenii au acceptat. 1nteleptul le-a spus acestora sa adune mancare pentru mistreti din toate gospodariile si sa o puna in mi!locul unui camp. (i i-au urmat sfatul si indata au va"ut sute de mistreti apropiindu-se de locul unde fusese ase"ata mancarea. .istretii s-au aratat mai intai ingri!orati, dar odata ce au luat primele inghitituri au prins cura! si s-au intors in acel loc si in "ilele urmatoare. 1n fiecare "i, satenii puneau cat mai multa mancare iar mistretii veneau acolo sa manance. &upa un timp, inteleptul le-a cerut oamenilor sa ridice patru stalpi mari care sa marche"e locul. .istretii erau prea preocupati de manancare si n-au observat. &upa cateva saptamani, mistretii aveau de!a obiceiul de a veni sa manace mancarea pusa de sateni fara sa mai dea atentie locului unde ea se gasea ase"ata. 1nteleptul a pus apoi oamenii sa impre!muiasca cu un gard campul si sa faca o poarta mare pe unde sa poata intra mistretii sa manance. 1n cele din urma, satenii au reusit sa termine gardul si atunci au inchis poarta, prin"and mistretii inauntru. .istretii fusesera invinsi' .orala: Comportamentele pe care le de"voltam au un sens, o utilitate intr-un anumit conte%t. 3e de o parte, economisim energie si timp folosindu-le. 3e de alta partedin pacate de prea multe ori continuam sa folosim comportamentele de!a invatate si atunci cand conte%tul se schimba, si astfel obiceiurile pe care le avem se transforma in capcane. +nul dintre lucrurile care ii deosebesc pe oamenii de succes de ceilalti oameni este acuitatea: capacitatea de a observa promt schimbarile conte%tului in care evoluea"a. Ca urmare, ei pot

actiona de fiecare data in consecinta, fara a lasa obiceiurile pe care le au sa se transforme in capcane. -e&en"a "ivinitatii omului O legenda veche spune ca mai demult oamenii erau buni. &ar au profitat atat de mult de puterea divina din ei incat stapanul tuturor "eilor a decis sa le ia aceasta putere si sa o ascunda intr-un loc unde va fi imposibil de gasit. $ot ce i-a ramas sa faca era sa gaseasca ascun"atoarea potrivita. - fost convocat consiliul "eilor pentru a se gasi solutia. Seii au sugerat: -&e ce sa nu ingropam puterile omului in pamant, :rahma a raspuns: - u, nu vom face asta pentru ca omul va sapa adanc si le va gasi -tunci "eii au spus: -1n acest ca", sa le trimitem divinitatea pe cel mai adanc fund al oceanului' &ar :rahma a raspuns din nou: -.ai devreme sau mai tar"iu omul va e%plora adancurile oceanului si cu siguranta ca o vor gasi si o vor aduce la suprafata -tunci "eii s-au aratat invinsi: - ici pamantul, nici oceanul nu sunt locuri unde puterea divina sa fie in siguranta, insa alte idei de ascun"atoare nu mai avem. :rahma a e%clamat dintr-o data: -1ata ce vom face cu divinitatea omului' O vom ascunde adanc inauntrul lui, pentru ca este singurul loc unde nu va cauta. &e atunci incoace, conform legendei, omul a cautat in toata lumea, a e%plorat, a urcat si a sapat cautand ceva ce a fost in tot acest timp inauntrul lui. #ovestea cutiei cu piersici +n profesor a dat fiecarui student ca tema pentru lectia de saptamana viitoare sa ia o cutie de carton si pentru fiecare persoana care ii supara, pe care nu pot sa o sufere si sa o ierte sa puna in cutie cate o piersica, pe care sa fie lipita o eticheta cu numele persoanei respective. $imp de o saptamana, studentii au avut obligatia sa poarte permanent cutia cu ei: in casa, in masina, la lectii, chiar si noaptea sa si-o puna la capul patului. 0tudentii au fost amu"ati de lectie la inceput, si fiecare a scris cu ardoare o multime de nume, ramase in memorie inca din copilarie. -poi, incetul cu incetul, pe masura ce "ilele treceau studentii adaugau nume ale oamenilor pe care ii intalneau si care considerau ei ca au un comportament de neiertat. /iecare a inceput sa observe ca devenea cutia din ce in ce mai grea. 3iersicile ase"ate in ea la inceputul saptamanii incepusera sa se descompuna intr-o masa lipicioasa, cu miros de"gustator, si stricaciunea se intindea foarte repede si la celelalte. O problema dificila mai era si faptul ca fiecare era dator sa o poarte permanent, sa aiba gri!a de ea, sa nu o uite prin maga"ine, in autobu", la vreun restaurant, la intalnire, la masa, la baie, mai ales ca numele si adresa fiecarui student, ca si tema e%perimentului, erau scrise chiar pe punga. 1n plus, cartonul cutiei se stricase si ea a!unsese intr-o stare !alnica: cu mare greutate mai putea sa faca fata sarcinii sale. /iecare a inteles foarte repede si clar lectia pe care a incercat sa le-o e%plice profesorul cand s-au reva"ut dupa o saptamana, si anume ca acea cutie pe care o carasera cu ei o saptamana intreaga

nu a fost decat e%presia greutatii spirituale pe care o purtam cu noi, atunci cand strangem in noi ura, invidie, raceala fata de alte persoane.&e multe ori credem ca a ierta pe cineva este un favor pe care i-l facem acelei persoane. 1n realitate insa, acesta este cel mai mare favor pe care ni-l putem face chiar noua insine. 1n cutia ta cate piersici sunt si ce ai de gand sa faci cu ele, . bi%uterie valoroasa si unica - 1nteleptule, am venit la tine pentru ca ma simt atat de mic, de neinsemnat, nimeni nu da doi bani pe mine si simt ca nu mai am forta sa fac ceva bun -!uta-ma, invata-ma cum sa fac sa fiu mai bun, Cum sa le schimb oamenilor parerea despre mine, /ara ca macar sa se uite la el, batranul ii spuse: - 1mi pare rau, baiete, nu te pot a!uta acum, am de re"olvat o chestiune personala. 3oate dupa aceea -poi, dupa o mica pau"a adauga: - &aca insa m-ai putea a!uta tu pe mine, atunci poate ca as re"olva problema mea mai repede si as putea sa ma ocup si de tine. - -aa incantat sa va a!ut - baigui tanarul cam cu !umatate de gura, simtind ca iarasi e neluat in seama si amanat. - :ine - incuviinta batranul invatat. 1si scoase din degetul mic un inel si-l intinse baietanului adaugand: - 1a calul pe care-l gasesti afara si du-te degraba la targ. $rebuie sa vand inelul acesta pentru ca am de platit o datorie. ( nevoie insa ca tu sa iei pe el cat se va putea de multi bani, dar ai gri!a ca sub nici in ruptul capului sa nu-l dai pe mai putin de un banut de aur. 3leaca si vino cu banii cat mai repede. $anarul lua inelul, incaleca si pleca. Odata a!uns in targ incepu sa arate inelul in stanga si-n dreapta, doar-doar va gasi cumparatorul potrivit. Cu totii manifestau interes pentru mica bi!uterie, pana cand le spunea cat cere pe ea. &oar ce apuca sa le "ica de banutul de aur unii radeau, altii se incruntau sau ii intorceau imediat spatele. +n mosneag i-a e%plicat cat de scump este un ban de aur si ca nu poate sa obtina un asemenea pret pe inel. -ltcineva s-a oferit sa-i dea doi bani, unul de argint si unul de cupru, dar tanarul stia ca nu poate vinde inelul pe mai putin de un banut de aur, asa ca refu"a oferta. &upa ce batu targul in lung si-n lat, rapus nu atat de oboseala, cat mai ales de nereusita, lua calul si se intoarse la batranul intelept. /lacaul si-ar fi dorit sa aiba el o moneda de aur pe care s-o poata da in schimbul inelului, ca sa-l poatZ scapa pe invatat de gri!i si, astfel, acesta sa se poata ocupa si de el. 1ntra cu capul plecat. - 1mi pare rau - incepu el - dar n-am reusit sa fac ceea ce mi-ati cerut. &e-abia daca as fi putut lua doi sau trei banuti de argint pe inel, dar nu cred sa pot pacali pe cineva cu privire la adevarata valoare a inelului. - ici nu-ti imagine"i cat adevar au vorbele tale, tinere prieten' - spuse "ambitor inteleptul. -r fi trebuit ca mai intai sa cunoastem adevarata valoare a inelului. 1ncaleca si alerga la bi!utier. imeni altul n-ar putea spune mai bine cat face. 0pune-i ca ai vrea sa vin"i inelul si intreaba-l cat ti-ar da pentru el. &ar, oricat ti-ar oferi, nu-l vinde. 1ntoarce-te cu inelul' /lacaul incaleca si pleca in goana :i!utierul e%amina atent micul inel, il privi atent prin lentila prinsa cu ochiul, il rasuci si apoi "ise:

- 0pune-i invatatorului ca daca ar vrea sa-l vanda acum, nu-i pot oferi decat BM de bani de aur pentru acest inel. - Cuuum, BM de bani de aur,', - e%clama naucit tanarul. - &a, raspunse bi!utierul. 0tiu ca-n alte vremuri ar merita si LO, dar daca vrea sa-l vanda degraba, nu-i pot oferi decat BM. $anarul multumi si se intoarse degraba la invatat, povestindu-i pe nerasuflate cele intamplate. - 1a loc, te rog - ii spuse acesta dupa ce-l asculta. $u esti asemenea acestui inel, o bi!uterie valoroasa si unica. 0i, ca si in ca"ul lui, doar un e%pert poate spune cat de mare este valoarea ta. 0punand acestea, lua inelul si si-l puse din nou pe degetul mic. - Cu totii suntem asemenea lui, valorosi si unici, perindandu-ne prin targurile vietii si asteptand ca multi oameni care nu se pricep sa ne evalue"e 3ovestea aceasta este dedicata acelora care "i de "i se straduie, lustruind cu migala, sa adauge valoare bi!uteriei pe care ei o repre"inta si sa reali"e"e valoarea pe care o au. -mintiti-va mereu cat de mare este valoarea voastra, chiar daca multi din !ur va ignora sau par sa nu-si dea seama cat sunteti de pretiosi #ovestea &hemelor pu*oase si cal"e - fost odata ca niciodata o tara in care toata lumea era fericita. /iecare persoana se nastea cu un sac fermecat care continea un stoc interminabil de gheme pufoase si calde. Cand acestea erau daruite altor persoane, ele erau ca atingerea mainii unui copil mic, astfel incat oamenii simteau caldura si afectiune ori de cate ori primeau un ghem pufos si cald. 0i pentru ca sacii erau fermecati, fiecare putea cere si primi oricat de multe gheme calde vroia. 1ntr-o "i, a venit o vra!itoare rea, care a raspandit "vonul ca nu vor fi intotdeauna suficiente gheme in saci 2vra!itoarea vroia sa vanda o licoare care aduce fericirea, astfel ca stocurile gratuite de gheme pufoase calde nu erau benefice pentru afacerea ei4. Oamenii au inceput sa ascunda ghemele pufoase calde, in ca" ca "vonul ar fi adevarat, astfel ca, la fel ca in ca"ul pietelor financiare, au sfarsit prin a face acest lucru sa devina real. -cum locuitorii nu mai erau la fel de fericiti. Oamenii daruiau gheme numai cu economie, si chiar si atunci vroiau un ghem in schimb, de fiecare data. +nii au inceput sa daruiasca gheme din plastic, astfel incat sa pastre"e originalele pentru ei. &esi pareau foarte reale, sen"atiile pe care le ofereau nu erau aceleasi. +nii au inventat spini reci, care stimulea"a sentimente neplacute, dar cel putin le reamintesc oamenilor ca ei traiesc. #ra!itoarea cea rea a facut o multime de bani van"and leacurile ei nenorocite. 1n cele din urma, un calator intelept a trecut prin tinut si va"and ceea ce s-a intamplat le-a spus oamenilor ca sacii (9-+ fermecati, si cu cat scot din ei mai multe gheme, cu atat mai multe vor fi fabricate in saculeti. +nii oameni l-au cre"ut pe calator si au inceput sa scoata mai multe gheme. -cum asteptam sa ii vedem reusind sa aduca inapoi obiceiul daruirii de gheme calde pentru binele oamenilor.

#icatura si oceanul - fost odata ca niciodata un copil care l-a intrebat pe tatal sau: -Care este lucrul care ma separa de adevar, $atal i-a raspuns: - u esti singurul care este separat de adevar, mai sunt si altii. 1ti voi spune cateva povesti care iti vor parea simple. $rebuie sa te gandesti la ele pana cand le vei intelege si vor capata pentru tine proportii uriase si chiar mai departe, pana vor deveni din nou simple. 3rima poveste: - fost odata ca niciodata o picatura intr-un Ocean. (a spunea ca Oceanul nu e%ista. $ot astfel se intampla cu multi oameni. $raiesc in interiorul creatiei divine si spun ca nu e%ista divinitate. - doua poveste: -#reau sa fiu libera' spuse picatura de apa din mi!locul Oceanului, si oceanul in compasiunea sa a ridicat-o la suprafata. -#reau sa fiu libera' spuse din nou picatura de apa si soarele au"indu-i glasul o ase"a intr-un nor. -#reau sa fiu libera' spuse picatura inca o data si norul o elibera iar aceasta ca"u din nou in Ocean. - treia poveste: O picatura intelectuala este o picatura intelectuala, dar nu mai apartine Oceanului. - patra poveste: - ici o picatura nu are nici o valoare, spuse picatura din mi!locul Oceanului. - cincea poveste: -(%ista un lucru de care mi-am dat seama: fara indoiala, eu sunt mai importanta decat Oceanul' - sasea poveste: - u voi putea niciodata sa a!ung la Ocean' spuse picatura din Ocean. - saptea poveste: -Oh, ce-mi pasa mie de Ocean' spuse picatura din Ocean. - opta poveste: (ra odata o picatura care-si regreta soarta: la urma urmei, ea era in mi!locul Oceanului si nu stia nimic despre Ocean - noua poveste: O picatura din Ocean chema toate celelalte picaturi sa i se alature pentru a se rascula impotriva Oceanului. - "ecea poveste: -3rin puterea cu care am fost investita, spuse picatura din Ocean, toate cele care nu ganditi ca mine, de asta"i sunteti e%cluse din Ocean. - unspre"ecea poveste: -$u te afli in mi!locul iubirii mele, ii spuse Oceanul picaturii de apa. &ar picatura nu au"i Oceanul pentru ca era plina de iubire pentru alta picatura. - doispre"ecea poveste: -&aca as putea cuprinde, gandi o picatura, fiecare picatura cu dragostea mea atunci as deveni Oceanul'

Cum gandi aceasta, picatura incepu sa reverse dragostea sa asupra tuturor picaturilor, pe rand. &ar era o picatura care ii facuse un mare rau si desi era capabila de o mare iubire, picatura nu putu sa o ierte. 0i pentru ca nu putu sa-si reverse dragostea sa asupra acesteia nu putu sa devina Oceanul. Copilul il intreba pe tatal sau: -- e%istat vreodata o picatura care a devenit Oceanul , 0i tatal sau ii spuse ultima sa poveste: (ra odata o picatura care cauta pacea Oceanului, care cauta cauta profun"imea Oceanului. &orinta ii era mare si puterea de iertare ii era mare si deodata Oceanul ii spuse: -$u si cu mine, noi suntem una' 0i Oceanul isi deschise larg bratele si imbratisa picatura, si tot ce apartinea Oceanului deveni si al picaturii. (a se patrunse de pacea Oceanului, se intinse pe toata suprafata Oceanului si prin profun"imea sa deveni salvarea lumii. - -fla astfel, copile, ca Oceanul este plin de iubire pentru cei ce-l iubesc si ca-i primeste in maretia sa pe toti cei ce o doresc cu adevarat. -&ar ce se va intampla daca o astfel de picatura devine murdara, $atal rase din toata inima si spuse: O picatura nu poate deveni atat de murdara incat oceanul sa nu o poata curata /nima per*ecta 0e povesteste ca intr-o "i, un tanar s-a oprit in centrul unui mare oras si a inceput sa le spuna trecatorilor ca are cea mai frumoasa inima din lume. u dupa mult timp, in !urul lui s-au strans o multime de oameni care ii admirau inima: era intr- adevar perfecta' $oti au ca"ut de acord ca era cea mai frumoasa inima pe care au va"ut-o vreodata $anarul era foarte mandru de inima lui si nu contenea sa se laude singur cu ea. &eodata, de multime s-a apropiat un batranel. Cu glas linistit, el a rostit ca pentru sine: - 0i totusi, perfectiunea inimii lui nu se compara cu frumusetea inimii mele' Oamenii au inceput sa-si intoarca privirile spre inima batrnelului. 3ana si tanarul a fost curios sa vada inima ce indra"nea sa se compare cu inima lui. (ra o inima puternica, ale carei batai ritmate se au"eau pana departe. &ar era plina de cicatrice, si erau locuri unde bucati din ea fusesera inlocuite cu altele care nu se potriveau chiar intru totul, liniile de unire dintre bucatile straine si inima batranului fiind sinuoase, chiar colturoase pe alocuri. :a, mai mult, din loc in loc lipseau bucati intregi, lasand sa se vada rani larg deschise, inca sangerande. -Cum poate spune ca are o inima mai frumoasa, isi sopteau uimiti oamenii. - Cred ca glumesti, spuse tanarul dupa ce a e%aminat atent inima batranelului. 3riveste la inima mea, este perfecta' 3e cand a ta este toata o rana, numai lacrimi si durere. - &a, a spus bland batranul. 1nima ta arata perfect, dar nu mi-as schimba niciodata inima cu a ta. #e"i tu, fiecare cicatrice de pe inima mea repre"inta o persoana careia i-am daruit dragostea mea: rup o bucata din inima mea si i-o dau omului de langa mine, care adesea imi da in schimb, o bucata din inima lui, ce se potriveste in locul ramas gol in inima mea. &ar pentru ca bucatile nu sunt masurate la milimetru, raman margini colturoase, pe care eu le pretuiesc nespus de mult, deoarece imi amintesc de dragostea pe care am impartasit-o cu cel de langa mine. +neori am daruit bucati din inima mea unor oameni care nu mi-au dat nimic in schimb, nici macar o bucatica din inima lor -cestea sunt ranile deschise din inima mea, pentru ca a-i iubi pe cei din

!urul tau implica intotdeauna un oarecare risc. 0i desi aceste rani sangerea"a inca si ma dor, ele imi amintesc de dragostea pe care o am pana si pentru acesti oameni. Cine stie, s-ar putea ca intro "i sa se ntoarca la mine si sa-mi umple locurile goale cu bucati din inimile lor 1ntelegi, acum, dragul meu, care este adevarata frumusete a inimii, a incheiat cu glas domol si "ambet cald batranelul. $anarul a ramas tacut deoparte, cu obra"ul scaldat in lacrimi. 0-a apropiat apoi timid de batran, a rupt o bucata din inima lui perfecta si i-a ntins-o cu maini tremurande. :atrnul i-a primit bucata si a pus-o in inima lui. - rupt, apoi, o bucata din inima bra"data de cicatrice si i-a intins-o tanarului. 0e potrivea, dar nu perfect, pentru ca marginile erau cam colturoase. $anarul si-a privit inima, care nu mai era perfecta, dar care acum era mai frumoasa ca niciodata, fiindca in inima candva perfecta pulsa de-acum dragoste din inima batranului. Cei doi s-au imbratisat, si-au "ambit si au pornit impreuna la drum. Cat de trist trebuie sa fie sa mergi pe calea vietii cu o inima intreaga in piept O inima perfecta, dar lipsita de frumusete 1nima ta cum este, O poti imparti cu altii, #ovestea creionului Copilul si privea bunicul scriind o scrisoare. La un moment dat, ntreba: - 0crii o poveste care ni s-a ntmplat noua, 0au poate e o poveste despre mine, :unicul se opri din scris, "mbi si-i spuse nepotului: - ( adevarat, scriu despre tine. &ar mai important dect cuvintele pe care le scriu este creionul cu care scriu. .i-ar placea sa fii ca el, cnd vei fi mare. Copilul privi intrigat creionul, fiindca nu va"use nimic special la el. - &ar e la fel ca toate creioanele pe care le-am va"ut pna acum' - $otul depinde de felul cum privesti lucrurile. (%ista cinci calitati la creion, pe care daca reusesti sa le deslusesti, iar apoi sa le aplici la viata ta, vei fi totdeauna un om care traieste n buna pace cu lumea. 3rima calitate: poti sa faci lucruri mari, dar sa nu uiti niciodata ca e%ista o .na care ne conduce pasii. 3e aceasta .na o numim &umne"eu si (l ne conduce totdeauna conform dorintei Lui. - doua calitate: din cnd n cnd trebuie sa ma opresc din scris si sa folosesc ascutitoarea. -sta nseamna un pic de suferinta pentru creion, dar n cele din urma va fi mai ascutit. &eci, sa stii sa suporti unele dureri,pentru ca ele te vor face mai bun. - treia calitate: creionul ne da voie sa folosim guma pentru a sterge ce e gresit. $rebuie sa ntelegi ca a corecta un lucru nu nseamna neaparat ceva rau, nsa ceea ce este neaparat nevoie este sa ne mentinem pe drumul cel drept. - patra calitate: la creion nu este important nici lemnul din care e facut, nici forma lui e%terioara, ci mina de grafit din interior. $ot asa, ngri!este-te de ceea ce se ntmpla nlauntrul tau. 0i, n sfrsit, a cincia calitate a creionului: lasa totdeauna o urma. $ot asa, sa stii ca tot ce faci n viata va lasa urme, astfel ca trebuie sa ncerci sa fii constient de fiecare fapta a ta.

Trenul bunicii (ra batrana. #iata i-a trecut ca un tren in vite"a, cu o multime de pasageri, care s-au urcat si au coborat in diverse statii. +nii au disparut pentru totdeauna, altii au schimbat doar linia si numai la oca"ii mai ridicau telefonul, mai trimiteau o telegrama. 1n !urul ei doar amintiri: in albume, pe peretii acoperiti de fotografii si in aerul casei. &esigur, nu pe toti ii invrednicea cu egala aducereaminte. ici n-ar fi fost posibil, dar pe 5i6D cum ar fi putut oare, s-o ocoleasca cu gandul, -:unico, cand am sa fiu eu medic, am sa descopar leacul batranetii, dar pana atunci, promite-mi ca astepti. $u n-ai sa fi batrana, a asigurat-o. 0i bunica, a fagaduit fetitei de numai cinci ani, ca o sa astepte. &ina, ii era fiica, dar mereu plecata. Congrese, deplasari de servici, vacante. .ai mult in strainatate decat acasa. Chiar si casnica i s-a destramat astfel. -&ina, incerca bunica s -o convinga* fata are nevoie de mama, de un om tanar langa ea. -$u esti un om tanar, ii raspundea fiica. O poti creste mai bine decat mine 0i &ina a plecat intr-o "i definitiv. - lasat casa, copilul, serviciul, chiar si baga!ul. Camera ei a ramas intacta. - plecat si a uitat sa mai scrie. -sa se intampla cand te mariti la @L ani, a tras conclu"ia bunica. &ina, a fost unul din persona!ele care au coborat din trenul ei, intr-o directie necunoscuta. -u"ise apoi de la unii si altii, ca s-ar afla in Canada. -lerga, se cauta pe ea insasi. 0uflet pribeag, nestatornic, nefericit. -Cu cine-o fi semanand, se intreba uneori, ca $iberiu, regretatul ei sot, fusese un om calm si tacut. Chiar si cand a murit, a inchis ochii, fara sa ceara macar un pahar cu apa. &imineata, l-a gasit cu mana atarnandu-i pe laga plapuma si chipul livid. oroc de 5i6D. (a singura i-a incal"it viata, i-a dat sens. (ra atat de mandra cu nepoata ei la brat, subtirica si inalta, ca unfir de sulcina. .ai avea admiratori pe-atunci bunica si poate tocmai de aceia, i-a facut fetei promisiunea atat de ciudata, ca va astepta pana o sa gaseasca leacul batranetii 0eara aceia de februarie, a venit fara preavi". -fara era frig, ploaie deasa, marunta si be"na, sa-ti scoti ochii, nu alta. ici luminile stra"ii nu se vedeau prin ceata. 5i6D nu s-a intors de la facultate, desi se facuse tar"iu. -O fi avand cursuri, si-a spus bunica. O fi avand un iubit, s-a gandit atunci cand nici in "ori, fata inca nu se afla acasa. O fi la prieteni, o fi pe undeva ori unde, numai sa fie. &ar 5i6D nu mai era. O invartitura de volan, un scrasnet pe asfaltul lunecos al soselei si 5i6D a sarit din trenul bunicii. - fost o saritura mortala. >anduri, amintiri si din ce in ce mai putina putere. Cum sa duca povara anilor, +nde e doctoria promisa, 1ntr-o noapte a visat-o. 5i6D era la fel ca in ultima "i, cu poseta pe umeri, cu paltonul descheiat, cu parul fluturand in vant. ?-i sa racesti? i-a spus ? u te teme, bunico, aici nu e rece. -m venit sa-ti aduc doctoria?. - deschis palma, si-n causul ei, o cheie. 1n sertarul meu, ai sa gasesti medicametnul promis :unica s-a tre"it. 0-a dus in camera fetei. &e mii de ori a intrat acolo sa stearga praful, sa aran!e"e cartile in biblioteca, hartiile in sertar. iciodata nu le-a incuiat 0i totusi, acum in broasca "ari cheia. 0tia precis ca nu fusese acolo, nu ieri, nu alaltaieri. 0i pentru ce sa fi fost, 3e

cine sa interese"e hartiile ingalbenite din sertar, -proape cu teama, batrana deschise usita. &esi convinsa de inutilitatea gestului, incepu sa caute. 3rintre foi si maruntisuri, in fundul sertarului, descoperi o cutiuta cu pastile mici sidefii. - Oare astea sunt pastilele promise, 3arca ar fi margele, s-a gandit, uitandu-se vra!ita la ele. am sa le inghit' 0i poate, totusi. La ce-or fi bune, &ar daca-i o otrava, (i si' Cine stie, poate candva nici n-am sa fiu in stare sa ma misc si atunci cine o sa ma a!ute sa inchei omeneste calatoria, sa cobor cu demnitate in ultima mea statie, #oveste &emult, undeva pe pamant s-au adunat toate calitatile si simturile omenesti. Cand 3lictiseala a cascat pentru a treia oara, ebunia, nebunatica ca intotdeauna, a propus: - )ai sa ne !ucam de-a v-ati ascunselea' 1ntriga si-a ridicat ispitita sprancenele, iar Curio"itatea, neputand sa se retina, a intrebat: - #-ati ascunselea, Ce mai este si aceasta, (ste oare vreun !oc, ebunia a e%plicat ca-si va acoperi ochii si va numara pana la un milion, in timp ce toti ceilalti se vor ascunde, iar cand numaratoarea va lua sfarsit, primul ce va fi gasit ii va lua locul si astfel !ocul va continua... (ntu"iasmul a luat-o la dans pe (uforie, iar :ucuria a e%ecutat intr-atat de multe tumbe, incat chiar si 1ndoiala s-a lasat convinsa, ba mai mult, chiar si -patia cea mereu bosumflata si neinteresata ... 1nsa nu toti au acceptat sa ia parte la aceasta activitate. -devarul a preferat sa nu se ascunda: - &e ce sa ma ascund, daca pana la urma tot voi fi descoperit, -roganta a considerat acest !oc ridicol 2ceea ce o deran!a mai mult era faptul ca ideea nu-i apartinuse4, iar Lasitatea a preferat sa nu indra"neasca. +nu, doi, trei, a inceput ebunia sa numere. 3rima care s-a ascuns a fost Lenea, care, ca intotdeauna, s-a culcat in spatele celei mai apropiate pietre. Credinta s-a inaltat spre cer, iar 1nvidia s-a ascuns in umbra $riumfului, care, prin propriile sale forte, a a!uns in coroana celui mai inalt copac. >enero"itatea aproape ca nu reusea sa se ascunda, fiecare loc pe care il cauta parand sa fie mai potrivit pentru un prieten de-al ei decat pentru sine. +n lac de cristal, Locul ideal pentru /rumusete' 0corbura unui copac, Locul perfect pentru 9usine' Sborul unui fluture, .inunat pentru #oluptuo"itate' 9afala unui vant, Locul magnific pentru Libertate' 1n sfarsit s-a ascuns intr-o ra"a de soare. (goismul, dimpotriva, si-a gasit un loc convenabil chiar de la inceput, insa numai pentru el' .iciuna s-a ascuns la fundul oceanului 2adevarata minciuna in realitate s-a ascuns dupa curcubeu'4, iar 3asiunea si &orinta in craterul unui vulcan. eatentia... pur si simplu a uitat unde s-a ascuns... dar aceasta nu este atat de important' Cand ebunia a a!uns la AAA.AAA, &ragostea nu isi gasise inca o ascun"atoare pentru ca fusese atat de ocupata ... pana cand a observat o tufa de trandafiri si, profund impresionata, s-a ascuns intre flori. ?+n milion'? a numarat ebunia si a inceput sa caute. 3rima pe care a gasit-o a fost Lenea, la numai trei pasi. &upa aceasta Credinta a fost au"ita discutand cu &umne"eu despre teologie, iar 3asiunea si cu &orinta au fost va"ute facand vulcanul sa vibre"e. 1ntr-o secunda, ea a gasit-o pe 1nvidie, deci nu a fost greu de dedus unde se ascundea $riumful. (goismul nici nu a trebuit sa fie cautat, caci a iesit singur la iveala, dintr-un cuib de viespi. .ergand atat de mult, i s-a facut sete, si venind inspre lac, a descoperit-o pe

/rumusete. Cu 1ndoiala a fost si mai usor, caci aceasta sta cocotata pe un gard, neputand decide unde sa se ascunda. -stfel i-a gasit pe toti, $alentul - in iarba tanara, /rica - intr-o pestera intunecata, .inciuna -in spatele curcubeului 2iarasi o minciuna ... era totusi la fundul oceanului ...4, chiar si pe eatentie, care a uitat pur si simplu de !oaca. umai &ragostea nu putea fi gasita. ebunia o cautase in fiecare tufaris, fiecare raulet, pe piscurile muntilor, si, cand era aproape gata sa renunte, a "arit tufa de trandafiri infloriti ... Cu un tepus ea a inceput sa indeparte"e crengutele ghimpoase, cand deodata au"i un strigat ascutit: spinii au impuns ochii &ragostei. ebunia nu stia ce sa mai faca pentru a-si cere iertare, a plans, a rugat, a implorat si chiar s-a oferit sa-i fie a!utor si indrumator. 1ncepand cu acea "i &9->O0$(- ( O-9:- 01 (:+ 1- O 1 0O$(0$( .(9(+ ...

!aca
!ud"ard #ipling &e poVi s nu-Vi pier"i capul, cnd toVi n !urul tu Yi l-au pierdut pe-al lor gsindu-Vi Vie vin, &e poVi, atunci cnd toVi te cred nedemn Wi ru 0 nu-Vi pier"i nici-o clip ncrederea n tine &e poVi s-aWtepVi orict fr s-Vi pier"i rbdarea &e rab"i s fii minVit, fr ca tu s minVi 0au cnd hulit de oameni, tu nu cu r"bunarea 0 vrei a le rspunde, dar nici prin rugminVi. &e poVi visa, dar fr s te robeWti visrii &e poVi gndi, dar fr s-Vi faci din asta un Vel, &e poVi s nu ca"i prad nicicnd e%asperrii 0uccesul Wi de"astrul primindu-le la fel, &e poVi s-au"i cuvntul rostit cndva de tine 9stlmcit de oameni, ciuntit Wi prefcut, &e poVi s-Vi ve"i idealul distrus Wi din ruine, 0-l recldeWti cu-ardoarea fierbinte din trecut. &e poVi risca pe-o carte ntreaga ta avere Yi tot ce-ai strns o viaV s pier"i ntr-un minut, Yi-atunci, fr a scoate o vorb de durere 0-ncepi agoniseala cu calm, de la-nceput 1ar dac trupul tu, u"at Wi obosit <l vei putea forVa s-Vi mai slu!easc nc umai prin strWnicia voinVei tale Wi astfel, 0 steie peste veacuri aWa cum st o stnc. &e poVi vorbi mulVimii fr s minVi Wi dac, $e poVi plimba cu regii, fr a te-ngmfa &e nici amici, nici duWmani nu pot vre-un ru s-Vi fac 3entru c doar dreptatea e clu"a ta, Yi dac Wtii s umpli minuta trectoare, 0 nu pier"i nici-o fil din al vieVii tom, -l tu va fi 3mntul, cu bunurile-i toate, Yi ceea ce-i mai mult chiar - s Wtii - vei fi un O.'

. poveste cu biscuiti O tanara statea si astepta avionul in sala de asteptare a unui aeroport mare. 3entru ca trebuia sa astepte mult timp, si-a cumparat o revista si un pachet de biscuiti, ca sa treaca timpul mai usor. 0-a ase"at in sala de asteptare #13 si a inceput sa citeasca. Langa ea, pe scaunul alaturat erau biscuitii si pe urmatorul scaun era un domn care citea "iarul. Cand a inceput pachetul si implicit primul biscuit, domnul de alaturi a luat si el unul. (a s-a simtit indignata, dar n-a "is nimic si a continuat sa citeasca. 1n interiorul ei isi spunea ?uite ce fel de pesoana e acest barbat' &aca as avea numai putin cura!, i-as face morala...? 0i asa de fiecare data cand ea lua un biscuit, lua si el unul, pana cand a mai ramas in pachet ultimul biscuite. (a gandea: ?-h, acum vreau sa vad ce imi "ice cand se vor termina toti''? :arbatul a luat ultimul biscuit, l-a rupt in doua si i-a dat !umatate. ?-h, asta e culmea '?, gandi si isi lua lucrurile, cartea si geanta si se indrepta spre iesirea salii de asteptare. Cand se simti un pic mai linistita si nervii ii trecusera, se ase"a pe un scaun de-a lungul unui coridor mai ferit de priviri indiscrete. 1nchise revista si deschise geanta pentru a pune acolo !umatatea de biscuit ramasa cand... deschi"and geanta vede ca pachetul ei de biscuiti era intreg, in geanta. 0e rusina de modul in care se comporta si abia atunci intelese ca pachetul de biscuiti pe care il mancase nu era al ei, ci al domnului de alaturi care a impartit cu ea chiar si ultima bucatica, fara a se simti indignat, nervos sau superior, fata de ea care se comportase urat si chiar isi simtise orgoliul atins. .orala: &e cate ori in viata am mancat biscuitii altcuiva fara sa ne dam seama, 1nainte de a a!unge la o conclu"ie si inainte de a gandi rau despre o persoana, +1$--$( atent la ceea ce ai in !ur, de cei ceea ce ve"i nu e si adevarul situatiei '''' -r fi mai bine ca inainte sa ne grabim sa-i !udecam pe altii sa privim cu atentie in !ur si mai ales in sufletul nostru' 0a dai cand poti, fara sa astepti nimic in schimb, nici macar un multumesc, si sa nu regreti ca ai dat' Cui dai, Cui are nevoie Cat dai, $otdeauna mai mult de cat ai primit' 1ntrebari: @. Cum vi se pare istorioara asta, O intamplare trista,, 0au una amu"anta, K. 1n care dintre persona!e va regasiti, G. Cine ati prefera sa fiti, tanara cu cartea sau domnul cu "iarul, (%ista B lucruri in viata care + 0( 3O$ 9(C+3(9-: - o piatra, dupa ce ai aruncat-o* - o vorba, dupa ce ai spus-o* - o sansa, dupa ce ai pierdut-o* - timpul, dupa ce a trecut* - iubirea, pentru cel ce nu lupta.

-e&en"a hin"usa O foarte veche legenda hindusa spune ca, in momentul in care Creatorul a facut lumea, (l a a!uns la o dilema si a "is: =oare unde as putea ascunde bogatia cea mai valoroasa pe care o dau omului ca sa fiu sigur ca nu o va pierde, cum m-as putea oare asigura ca aceste bogatii vor fi transmise din generatie in generatie pentru binele tuturor oamenilor ,8 1n intelepciunea sa divina, (l a ales o ascun"atoare greu de gasit, acolo a ascuns (l adevaratele bogatii ale lumii. -cest sipet cu bogatii il poarta fiecare persoana. Cheia acestei ascun"atori se gaseste in mintea ta , iar aceasta , odata deschisa, iti va de"valui ca =-devaratele bogatii ale vietii se gasesc in inimile si mintile oamenilor = -e&en"a unei *run0e "e toamna - fost odata, tare demult un imparat batran care avea numerosi slu!itori voinici ca ursul si tari ca piatra. -cestia isi asumau raspunderea asupra unor sute de copile care mai de care mai blande si mai frumoase. Oamenii l-au numit pe acest batran imparat Copac, pentru ca sta de veghe toata noaptea si toata "iua adaposteste pe toti trecatorii lasandu-i sa stea la umbra frun"elor care erau copilele. 0lu!itorii, dupa iscusinta lor aveau nume de ramuri. $oti acestia formau impreuna un singur copac cu multe ramuri si frun"e, un copac batran de neintrecut la numarul anilor. Siua era tot mai "globie si copacul !uca diferite !ocuri cu ramurile si frun"ele care traiau in liniste si pace. 1ntr-o "i se napusti asupra lor un vant tare si puternic de spargea ferestrele oamenilor si ridica in slava hartiile si praful de pe drum. -tunci, copacul tata-imparat chema toate frun"ele si pe toti slu!itorii si le spuse: - &ragii mei copilasi, suntem aproape in pragul despartirii, vantul sufla aspru spre frun"e fara pic de mila. u se stie care dintre voi va asterne un covor de rugina si nici nu se stie care va avea mai multe "ile. (u, ca tata, va sfatuiesc sa nu umblati hai-hui, ci tineti-va de frun"a mama si aveti gri!a sa nu va de"lipiti de ea. #orbele imparatului sunau tare si "gomotos: se au"ea cum vantul trece prin el ca o sabie, se vedea cum tremura si cat pe ce era sa se aplece la pamant cu toata imparatia. &ar sa lasam asta pentru mai tar"iu si sa vedem ce s-a intamplat mai departe. .e"ina , frun"a rea si neascultatoare dar totodata gri!ulie pentru imparatiile din !ur, se strecura pe sub ramuri si o lua din loc prin vecini sa vesteasca de sfaturile batranului. .erse ce merse din loc in loc si mai vestea pe cate un imparat care ii iesea in cale de prime!dia si nenorocirea ce avea sa urme"e. +nul dintre imparati o opri din drum si o lua de mana "icandu-i: - &raga mea copila, dulce si bla!ina, am aflat ce vremuri vor veni dar de asta nu-ti face gri!i si sa nu-ti fie teama. 0a stii ca va veni toamna. /ata-frun"a facu niste ochi mari si isi inchipui ca toamna este un monstru, o stafie, o sperietoare de ciori, ori un cantec, un leagan, un copil - Ce-ar fi sa-l intreb =cum e toamna,8, isi "ise in gand me"ina frun"a. 0i hotarata de acest lucru prinse cura! si spuse: - :atranule unchi, ce este toamna,

- $oamna este a treia fiica a anului ce coboara din inaltul cerului sa-si astearna trena ei de culoare galben-brun-aramie, trena fiind voi frun"ele care veti asterne un covor de rugina peste intreaga natura. &e cum soseste de pe dealuri, incepe a stropi cu manunchi de ciumafai, natura uda, dand pentru ea culoarea ei simbolica de toamna. -tunci soarele va cobora spre asfintit. 9acoarea va bra"da intinsul si deodata samanta se va scutura, frun"ele ingalbenite se vor desprinde de pe ramurile copacilor si se vor cufunda intr-un somn adanc pentru totdeauna. :ruma rece si vantul sturlubatic sunt prieteni nedespartiti ai toamnei. 1mpreuna vor salta frun"ele in sus pana in inaltul cerului iar apoi le vor lasa din nou pe pamant. #oi, va veti apleca in fata toamnei parasind copacul definitiv, tatal care v-a sustinut atata timp in adierea vantului slab. &ar pentru oamnenii vrednici, toamna este ca o pagina din cartea vietii care isi aduce roadele ei cu ea. &e cum o "aresc se apuca cu gri!a sa-i culeaga vesmintele cum sunt: perele, merele, nucile, gutuile pentru care au muncit tot anul. &ar toamna nu este mai pre!os caci ea e mandra si fericita de vrednicia lor si de aceea le acorda toata increderea si speranta ei. &upa cateva secunde, din fante"ia povestirii fata frun"a facu niste ochi mari si galbeni ca semn de de"mortire, il saluta cuviincios pe batranul copac, ii spuse =la revedere8 cu un glas stins subtire si se indrepta iute spre casa parinteasca. -!unsa acasa fu intrebata de parinti pe unde a umblat iar ea, cu lacrimi in ochi, istorisi tot ce i s-a intamplat. Cum termina, se uita pe dealuri si frumoasa toamna se apropie de ea. /ructele ii tineau trena, coronita de flori stralucea din ce in ce mai tare, in calea ei se ase"au frun"e de miresme de flori. 1n sfarsit, a!unse la tatal imparat si cu incuviintarea lui lua toata calea frun"elor, copilele si le duse cu ea, ramanand in urma dorul parintilor, lacrimi amare, pustietate, iar inainte frun"e ce se roteau in !urul toamnei. &oar o urma a mai ramas, o lacrima de frun"a si roua ce se ase"a pe copacul imparat. (l urma sa stea de veghe si sa adaposteasca in continuare toti trecatorii care faceau popasuri sub el. artia aurie "e impachetat 3ovestea spune ca in urma cu un numar de ani un om si-a pedepsit fetita in virsta de B ani pt ca a risipit o hirtie aurie de impachetat foarte scumpa. Omul statea rau cu banii si deveni si mai suparat cind a va"ut ca fetita a folosit hirtia respectiva ca sa decore"e o cutie si sa o puna sub bradul de Craciun. Cu toate acestea, fetita a adus tatalui ei cadoul in dimineata urmatoare spunind: ?-cesta este pentru tine, taticule?. $atal a fost rusinat de reactia lui furioasa de cu o "i in urma, dar supararea lui se arata din nou cind a va"ut ca, de fapt, cutia era goala. (l i-a spus pe un ton raspicat: ? u stiai, domnisoara, ca atunci cind dai un cadou cuiva, trebuie sa pui ceva in el,? /etita s-a uitat in sus spre tatal sau, cu lacrimi in ochi, si a "is: ?$aticule, cutia nu este goala. -m suflat in ea atitea saruturi pina cind s-a umplut.? $atal a ramas perple%. 0-a pus in genunchi si si-a imbratisat fetita si a rugat-o sa-l ierte pentru supararea lui fara rost. La scurt timp dupa aceasta, micuta fetita a murit intr-un accident si se spune ca tatal ei a tinut acea cutie aurie alaturi de patul sau tot restul vietii sale. 0i de cite ori a fost descura!at sau a avut de trecut peste situatii dificile, deschidea cutia si lua un sarut imaginar si isi amintea de dragostea care a pus-o fetita acolo.

1ntr-un adevarat sens, fiecare dintre noi, ca si oameni, primim o cutie aurie cu dragoste neconditionata si saruturi de la copiii nostri, de la familie, de la prieteni. u putem avea altceva mai pretios decit asta. 3rietenii sint ca ingerii care te ridica pe picioarele tale atunci cind ai probleme sa-ti aduci aminte tu insuti sa "bori. Ale&oria broscuelor - fost odat un grup de broscue care voiau s se ia la ntrecere. elul lor era s a!ung n vrful unui turn foarte nalt. 0e adunaser de!a muli spectatori, pentru a urmri cursa i a le ncura!a pe broscue. Cursa urma s nceap ... $otui... dintre spectatori nu credea nici unul c vreuna din broscue va reui s a!unga n vrful turnului. $ot ce se au"ea erau e%clamaii de genul: ?Oh, ce obositor''' u vor reui niciodat s a!ung sus'? sau: ? ici nu au cum s reueasc, turnul este mult prea nalt'? :roscuele ncepur s abandone"e ... Cu e%cepia uneia singure, care se cra vioaie mai departe ... 0pectatorii continuau s strige: ?( mult prea obositor' u va putea nimeni s a!ung sus'? $ot mai multe broscue se resemnau i abandonau ... &oar una singur se cra consecvent mai departe ... u voia cu nici un chip s abandone"e' <n final, renunaser toate, cu e%cepia acelei broscue, care cu o imens ambiie i re"isten a reuit s a!ung singur n vrful turnului' &up aceea, toate celelalte broscu e i to i spectatorii au vrut s afle cum a reuit broscua s a!ung totui n vrf, dup ce toate celelalte se v"user nevoite s abandone"e cursa' +nul din spectatori se duse la broscu s-o ntrebe cum de a reuit s fac un efort att de mare i s a!ung n vrful turnului. -a se afl c ... :roscua nvingtoare era 0+9&[''' .orala, u asculta niciodat de oamenii care au prostul obicei de a fi ntotdeauna negativi i pesimiti. ... fiindc ei i rpesc cele mai frumoase dorine i sperane pe care le por i n suflet' >ndete-te mereu la puterea cuvintelor, cci tot ceea ce au"i sau citeti te influienea" n ceea ce faci' /ii .(9(+ O3$1.10$' i, mai ales, fii pur i simplu 0+9& cnd cineva i spune c nu-i poi reali"a visurile' >ndete-te: 3oi reui n via dac vrei cu adevrat' 1n morcov2 un ou si o ceasca "e ca*ea O tanara s-a dus la mama ei spunindu-i de despre viata ei si despre cat de greu ii este. u stia cum sa mearga mai departe si se hotarase sa renunte. (ra obosita de lupta si de "bateri. 3area ca de indata ce o problema se re"olva, aparea alta. .ama ei o lua la bucatarie. +mplu G vase cu apa si le puse pe fiecare la foc mare. Curand apa a fiert. 1n primul vas a pus morcovi, in al K-lea a pus oua si in al G-lea a pus cafea. Le-a lasat la fiert, fara sa spuna un cuvant. 1n apro% KO minute ea a stins focul peste tot. - scos afara morcovii si i-a pus intr-un bol. - scos ouale si le-a pus intr-un bol. -poi a pus si cafeaua intr-un bol. 1ntorcandu-se catre fiica ei, ea a intrebat: ?0pune-mi, ce ve"i ,?

?.orcovi, oua, cafea? spuse ea. .ama ei a impins-o mai aproape, rugand-o sa atinga morcovii. (a i-a atins, observand ca sunt moi. -poi, mama a rugat-o sa ia un ou si sa-l sparga. &upa ce a inlaturat coa!a, ea observa oul fiert tare. 1n cele din urma, mama o ruga sa ia o gura de cafea. /iica "imbea, in timp ce gusta aroma bogata a cafelei. -poi, fiica intreba: ?Ce inseamna asta, mama,? .ama ii e%plica ca fiecare din aceste obiecte a suportat aceeasi adversitate: apa fiarta. /iecare a reactionat diferit. .orcovul a fost la inceput tare, dur si neiduplecat. $otusi, in apa fiarta el s-a inmuiat si a devenit slab. Oul a fost fragil. Coa!a lui subtire prote!a lichidul interior, dar, dupa ce a stat in apa fiarta, interiorul sau s-a intarit. :oabele de cafea au fost unice, remarcabile. &upa ce au stat in apa fiarta, ele au schimbat apa. ?Cine esti tu ,? isi intreba ea fiica. ?Cind greutatile bat la usa ta, cum raspun"i , (sti ca un morcov, ca un ou, sau ca o ceasca de cafea ,? >andeste-te la urmatoarele: Cine sunt eu, 0unt eu precum morcovul care pare tare, dar care prin durere si greutate se moleseste, devenind moale si pier"and puterea, 0unt precum oul care porneste cu o inima maleabila, dar care se schimba la caldura , -m avut un spirit fluid, dar dupa o moarte, dupa o greutate sau dupa alte incercari, am iesit intarit si puternic, teapan, -rata coa!a mea la fel, fiind inauntru mai inversunat si mai incapatinat, cu spirit teapan si inima tare, 0au sunt precum boabele de cafea , (le practic schimba apa fierbinte, circumstanta care aduce durere. Cind apa devine fierbinte, se parfumea"a. &aca esti precum boabele de cafea, atunci cind lucrurile merg cel mai rau, tu le faci bune si schimbi situatia din !urul tau. Cind clipa este cea mai intunecata si cind incercarile sunt cele mai grele, tu oare urci la un alt nivel, Cum gestione"i adversitatile, (sti un morcov, un ou, sau un bob de cafea , #oveste araba 21nvitatie ebuniei si nu La ebunie4 ebunia se decise intr-o "i sa invite toti prietenii sai la o cafea. $oti invitatii acceptasera. &upa cafea ebunia propune : e !ucam de-a v-ati ascunselea , &e-a v-ati ascunselea , , , Ce mai e si asta , intreba Curio"itatea , &e-a v-ati ascunselea e un !oc. umar pana la @OO si voi va ascundeti. Cand am terminat de numarat incep sa caut, si primul care il gasesc va fi urmatorul la numarat. $oti prietenii acceptasera inafara de /rica si Lenea. @ , K , G ... ebunia incepuse sa numere. >raba se ascunse prima intr-un loc oarecare. $imiditatea, timida ca de obicei se ascunse intr-o tufa. :ucuria sprintena in mi!locul gradinii. $ristetea incepuse sa planga deoarece nu gasea un loc unde sa se ascunda. -mbitia uramase $riumful si se ascunsesera amandoi. ebunia continua sa numere in timp ce altii se ascund. &isperarea era disperata va"and ca ebunia e de!a la LO. O sutaaaaaaaa ' striga ebunia ' -m sa incep sa caut' 3rima care a fost gasita e Curio"itatea prea curioasa sa vada cine a fost gasit primul.

+itandu-se intr-o parte ebunia va"use 1ndoiala dupa o stanca, si asa mai departe descopera :ucuria, $ristetea, $imiditatea ... Cand erau in sfarsit toti reuniti, Curio"itatea intreaba : +nde-i &ragostea , imeni n-a va"ut-o , ebunia incepe sa o caute peste tot, peste mari, peste munti in lung si-n lat cand, deodata, vede o tufa de trandafiri, prinse o creanga si incepuse sa caute si au"i un tipat. (ra &ragostea care tipa din cau"a unui spin care ii intrase in ochi. ebunia nu stia ce sa faca, s-a scu"at si a implorat iertare &ragostei si i-a promis sa o urme"e pentru totdeauna. &ragostea acceptara scu"ele. -sta"i &ragostea e oarba si ebunia o insoteste tot timpul. /mper*ectiuni +n sacagiu din 1ndia avea K ulcioare mari atarnate de o parte si de alta a cobilit"ei ce o cara pe gat. +nul din ulcioare avea o fisura si, in timp ce al doilea era perfect si intotdeauna asigura o portie completa de apa la sfarsitul lungului drum de la i"vor pana la casa stapanului sau, acesta din urma a!ungea mereu pe !umatate gol. $imp de K ani acest fenomen a decurs "ilnic si sacagiul livra mereu un ulcior si !umatate cu apa casei stapanului sau. &esigur ca ulciorul perfect era mandru de reali"arile lui perfecte pana la capat. &ar ulciorul fisurat se rusina de propria-i imperfectiune si se simtea mi"erabil ca nu era in stare sa-si indeplineasca rolul decat pe !umatate' &upa K ani, cel ce se considera un ratat, intr-o "i i-a vorbit sacagiului acolo langa i"vorul de apa: - 1mi este rusine de mine insumi si vreau sa-mi cer iertare in fat"a ta. - &e ce, l-a intrebat sacagiul. &e ce esti rusinat, 1ntrucat am fost in stare, in acesti K ani, sa asigur transportul a doar !umatate din capacitatea mea, datorita acestei fisuri care permite apei sa se scurga de-a lungul drumului spre casa stapanului tau. &in cau"a mea si a fisurii mele, tu trebuie sa muncesti atat de greu fara sa obtii intreaga valoare a efortului tau? - a spus ulciorul. 0acagiului i-a parut rau pentru batranul sau ulcior fisurat si in semn de compasiune i-a replicat: 3e drumul spre casa stapanului te rog sa observi frumoasele flori salbatice ce ne insotesc de-a lungul potecii. 1ntr-adevar, urcand dealul, batranul ulcior a observat soarele ce incal"ea frumoase flori salbatice de-al ungul potecii, ceea ce l-a mai inveselit un pic. &ar la sfarsitul traseului el continua sa se simta prost pentru ca a pierdut !umatate din capacitate si de aceea si-a e%primat din nou tristetea in fat"a sacagiului. -cesta i-a replicat spunand: -i observat ca florile erau numai pe partea ta de drum, nu si pe partea celuilalt ulcior, -sta datorita faptului ca eu am stiut intotdeauna despre fisura ta si m-am folosit de asta in avanta!ul meu. -m plantat semint"e de flori de-a lungul potecii si in fiecare "i atunci cand ne intoarcem de la i"vor, tu le stropesti. $imp de K ani am putut sa culeg aceste frumoase flori cu care am decorat masa stapanului meu. /ara tine, e%act asa cum esti, el nu ar fi avut aceste frumuseti care sa-i faca casa mai frumoasa, mai gratioasa? iciunul din noi nu suntem perfecti ... dar putem invata sa ne folosim chiar de imperfectiunile noastre ...

)um sa il *aci sa vrea ceea ce vrei +n tanar novice si un calugar se plimbau prin gradina manastirii, citind si comentand impreuna diferite pasa!e din :iblie. La un moment dat au simtit nevoia unei tigari, dar, nestiind daca incalca vreo regula fumand in timpul studiului, s-au hotarit sa ceara, dupa masa, permisiunea parintelui staret. Cand s-au intilnit a doua "i, calugarul fuma linistit, spre nedumerirea novicelui: =/rate, mie staretul mi-a inter"is sa fume", tie cum de ti-a permis,8 = u stiu $u ce i-ai spus,8 =1-am cerut sa-mi dea voie sa fume" in timp ce citesc :iblia.8 =#e"i, aici ai gresit. (u i-am cerut sa-mi dea voie sa citesc :iblia in timp ce fume"8. A"evrata e"ucaie <ntr-o Wcoal de la marginea unui oraW, era un profesor foarte iubit de copii. <ntotdeauna, domnul profesor avea gri! de toVi elevii, ncercnd s-i nveVe ct mai multe. &ar, ntr-o "i, copiii au observat c unul dintre colegii lor fur Wi l-au prt imediat profesorului. -cesta ns nu l-a pedepsit pe fptaW. &up cteva "ile, hoVul a furat iar, dar a fost prins imediat. ici de aceast dat, domnul profesor nu l-a pedepsit. Cnd acelaWi lucru s-a ntmplat Wi a treia oar, cViva bieVi s-au dus la profesor s se plng Wi i-au spus: - -cest coleg al nostru fur mereu. u este bine ceea ce se ntmpl Wi v rugm s-l daVi imediat afar din Wcoal, altfel plecm noi. - -am s-l dau afar. &ac vreVi, puteVi pleca toVi ceilalVi, dar el rmne. - &omnule profesor, dar cum este posibil s renunVaVi att de uWor la noi toVi, care v-am ascultat mereu, 3rivindu-i cu blndeVe, profesorul le-a e%plicat elevilor si, att de miraVi de aceast neaWteptat situaVie: - #oi WtiVi, de!a, ce e bine Wi ce e ru. &ac aVi pleca n lume, cu siguranV c aVi Wti cum s v purtaVi, nici nu m ndoiesc' &ac ns el ar pleca de aici, dintre noi, ce ar face, -sta de ce nu vaVi ntrebat, &e ce v-aVi gndit doar la voi, CredeVi c dac o s-l dau afar, va fi mai bun, &ac aici, ntre noi, el nu Wtie cum e bine s te porVi, ce va face el n lume, -Wa c, indiferent dac voi rmneVi sau plecaVi, el va sta n continuare aici, iar eu voi avea gri! s se schimbe Wi s devin un om bun. 1ar atunci cnd va dori Wi el acest lucru, cu siguranV c dintr-un hoV ocolit de colegi, va deveni un copil apreciat Wi iubit de toVi cei din !urul su. Cnd a aflat despre cele petrecute, impresionat de buntatea profesorului su, bieVelul care pn atunci furase Wi le pricinuise attea neca"uri celor din !urul su a promis c se las de furat. Yi s-a Vinut de cuvnt, fiindc ; aWa cum spusese Wi domnul profesor ; de data aceasta (L era cel care dorea din tot sufletul s fie mai bun.