Educatia moral-civica a devenit, n ultimul deceniu, o disciplina extrem de importanta n

activitatea de educare a tinerei generatii din sistemul de 555b14f nvatamnt romnesc. Rolul
educatiei moral-civice n eficientizarea relatiei scoala-familie-comunitate a atins cote nalte,
odata cu aparitia notiunii de asigurare a calitatii n nvatamnt.

Ridicarea calitatii n educatia moral-civica este un obiectiv major al eforturilor de eficientizare a

legaturilor obligatorii dintre scoala, comunitatea locala si familiile elevilor, acestia fiind
beneficiarii directi ai efortului facut de scoala romneasca n acest sens.

Este necesara o redefinire a echilibrului educational dintre deciziile luate de scoala si initiativele
venite din partea parint

ilor sau a factorilor locali. Este nevoie sa se treaca rapid de la rolul autoritar si unic al scolii la un
sistem de valori umaniste, cu importanta pe initiativa responsabila venita din toate partile
implicate n educatia tinerilor.

Cooperarea activa a scolii si a profesorilor diriginti cu ceilalti factori educationali - familia,

comunitatea locala, mass-media, biserica, organizatii nonguvernamentale - trebuie sa conduca la
realizarea unor parteneriate viabile, de natura sa permita o abordare pozitiva a problemelor
diverse ale tinerilor elevi.

scoala trebuie sa gaseasca formele optime prin care cei implicati n acest proces de educare sa
poata sa gestioneze resursele umane, sa aiba cunostiinte de psihologie si pedagogie, sa se poata
adapta rapid la managementul schimbarilor din societatea actuala. Totusi, rolul important, cel
putin acum, l are scoala, cadrele didactice, profesorul diriginte care, prin activitatile elaborate,
pot dezvolta la elevi norme si conduite sociomorale, pot dezvolta abilitati si conduite morale si
civice, n contextul european actual.

n acest sens, scoala poate participa si interactiona dezinteresata cu familiile elevilor, poate initia
activitati utile n scoala sau n afara acesteia, scoala sprijina actorii implicati pentru a se cunoaste
pe sine si pentru a ntelege normele moral-civice, poate mbunatatii calitatea vietii si
performantelor elevilor, poate forma abilitati de gndire independenta si critica etc.

scoala poate deveni un loc fertil al proiectarii, asimilarii si dezvoltarii unor programe de nvatare
si formare continua, bazate pe experienta si creatie individuala sau de grup. n cadrul unor astfel
de programe, elevii pot dobndii abilitati metacognitive ce nu se regasesc n procesul de predare-
nvatare propriu-zis, acestea fiind asociate cu latura sociala a tnarului elev, cu personalitatea lui,
cu formarea unei educatii profesionale formative. Din aceasta categorie pot face parte :
constientizarea interpersonala, expresivitatea creativa, ncrederea n sine, organizarea unor
activitati extracurriculare, abilitatea de a rationa logic, lucrul n grup, spiritul practic etc.
Abordarea sistemica a acestor tipuri de activitati conduce la dezvoltarea spiritului etic,
psihologic, estetic, social, cultural, familial.
Pentru a putea fi puse n practica asemenea proiecte, trebuie conjugate eforturilor tuturor partilor
implicate: societatea-cu realitatea ei situationala, familia-subiectiva de multe ori, scoala-cu
structurile motivationale si proiective si, nu n ultimul rnd, elevul-factorul constient de
importanta demersurilor intreprinse pentru cresterea educatiei sale europene. Dupa identificarea
tuturor factorilor esentiali, se poate realiza o analiza complexa a situatiei actuale.
Printr-o analiza deontologica se pot examina judecatile de valoare ale elevilor si cadrelor
didactice, ale familiei si comunitatii locale implicate.

Analiza pragmatic-decizionala poate conduce la stabilirea pietrelor de hotar n atingerea

progresului si succesului final n asimilarea, de catre elevi, a unor norme socio-morale
individuale sau de grup.

Se pot face analize comparative de progres, n vederea stabilirii unor modele demne de urmat,
pozitive si competitive, analize situationale, care sa regleze unitatea dintre factorul intelectual,
rational si cel emotional.

n relatia scoala-famile-comunitate trebuie sa existe relatii de respect, de acceptare reciproca, de

simpatie si admiratie reciproca, nu de suspiciune, nedumerire sau iritare si provocare. Relatiile
dintre scoala, elevi, familiile acestora si comunitate trebuie sa fie bazate pe cantact si colaborare,
pe transmitere de informatii si prezentare a unor stari de lucruri, de influente pozitive asupra
comportamentelor elevilor, pe trairi afective si emotionale reciproce n diferite forme de
manifestare.

Pentru atingerea unui nivel de calitate ridicat n eficientizarea relatiei scoala-elev-familie-

comunitate, este necesar de abordat un stil empatic de comunicare ntre parti, trebuie transpus n
psihologia mentala a elevului astfel nct sa se produca o apropiere ntre parti, pastrnd nsa o
neutralitate necesara si un echilibru constant si permisiv.

Educatia moral-civica detine un rol nsemnat n educatia adultilor prin normele de conduita si
valorile nationale si regionale ale statului, prin multiplele functii de nvatare care pot ghida
elevul spre cunoastere si autocunoastere, spre dezvoltarea unor functii critice si autocritice. Prin
nsusirea normelor de conduita moral-civica, elevul va fi obisnuit sa-si cunoasca limitele si
calitatile, va putea trece peste starile momentane de impulsivitate, va fi creativ si responsabil,
comunicativ si adaptabil la schimbare.

Educatia moral-civica nu se reduce la asa zisa civilizare a tinerilor elevi, a comportamentului

uman, ea concura la cresterea gradului de civilizatie a ntregului popor, la cresterea gradului de
pretuire si protectie a bunurilor societatii noastre. Elevii trebuie sa nteleaga ca exista o civilizatie
a comportamentului din scoala si una n afara ei, ambele obligatorii de respectat.
Este vorba, pe de o parte, de comportamentul elevilor n scoala, de atitudinea lor fata de bunurile
comune scolare, cu respectarea regulamentelor interne si a normelor comportamentale, prin
pastrarea n stare de folosinta a mobilierului, cartilor, laboratoarelor si cabinetelor scolare,
ntretinerea starii de curatenie, igiena si ordine, de respectul fata de colegi si cadre didactice si,
pe de alta parte, de civilizatia comportamentului public pe strada, n magazine, n parcuri, n
locuri publice, mijloace de transport n comun, cinematografe, sali de spectacole etc., precum si
de respectarea disciplinei n locurile publice, a starii de curatenie si ordine n situatiile de munca
si viata. Elevii trebuie sa manifeste, tot timpul, seriozitate, decenta si responsabilitate pentru
valorile moral-civice ale societatii romnesti, astfel nct sa putem face fata cu decenta si succes
normelor europene de conduita si progres.

Prin ridicarea calitatii implementarii normelor de moralitate si civism n rndul elevilor, trebuie
sa avem n vedere reactiile ostile din partea unor forme negative ale democratiei - extremism,
xenofobie, rasism, violenta, indiferenta - si sa existe o preocupare pentru viata tinerilor care, nu
tot timpul, se implica n viata comunitatii, manifestnd dezinteres fata de evenimentele
importante din scoala si comunitate.

Elevii, tinerii pot fi ajutati sa asimileze deprinderi si atitudini hotartoare privind rezolvarea
conflictelor interumane, respectarea normelor statului national bazate pe valori importante de
civilizatie, cultura, progres, toleranta si solidaritate. Tinerii trebuie sa nteleaga ca drepturile
omului trebuie respectate ntocmai, trebuie respectata diversitatea de opinii, legile statului si
justitia sociala. n acest sens sunt necesare activitati de socializare a grupurilor, de ridicare a
respectului pentru valorile nationale, pentru drepturile omului la viata, sanatate, protectie sociala,
la educatie si cetatenie.

Odata cu intrarea n vigoare a normelor de asigurare a calitatii n nvatamnt, educatia moral-

civica trebuie sa concure, din ce n ce mai bine, la cunoasterea de catre elev a structurilor si
functionalitatii statului, la cunoasterea legilor, la dezvoltarea respectului civic, la prevenirea
faptelor antisociale. Un alt aspect al rolului educatiei moral-civice, n comunitate, familie si
scoala, l reprezinta respectul pentru drepturile omului, pentru structurile statului, pentru
institutiile sociale. Elevii trebuie sa stie ca toti cetatenii unei natii sunt egali n fata legii, toti au
anumite drepturi civile si fac parte dintr-un sistem al valorilor umane, au anumite limite si
responsabilitati civice.

Prin influenta sa, educatia moral-civica trebuie sa dezvolte si sa educe sentimentul de respect al
elevului, cetateanului fata de stat si, n acelasi timp, statul trebuie sa manifeste respect pentru
cetatean. Educatia civica si morala va dezvolta constant un mod de gndire si va dezvolta
continuu valorile civice si capacitatile elevilor de a percepe realitatea vietii cotidiene, nationale si
internationale.
Educarea elevilor n spiritul cinstei, ntelegerea adevarului si a virtutilor morale ale poporului
romn, conduce la atingerea unei calitati morale, bazata pe cinste si respect, la ntelegerea
faptului ca toate acestea nu sunt dect obligatii morale cetatenesti.

Prin dezbateri, studii de caz, convorbiri etice elevii pot fi educati sa respecte valorile morale, vor
constientiza rolul lor n societatea europeana actuala.

Elevii vor fi ncurajati sa nvete din reflectii, maxime si proverbe romnesti sau din alte tari, vor
constientiza buna-cuviinta oglindita n aceste texte si vor trage concluzii pertinente despre
valorile nationale si internationale morale si cetatenesti.

Numai prin eforturi comune si conjugate ale tuturor factorilor implicati n educarea civica si
morala a tinerilor elevi se va ajunge la o ridicare a calitatii comportamentelor cetatenesti ale
tinerilor n contextul noii uniuni europene, fara granite, fara obstacole si restrictii.