ili

LITERATURA DIN BASARABIA

CorrcTrr ANToLocrr
DE

LITERATURA DIN BASARABIA iN STCOTUT XX

in secotulXF

l
I

{
Coordonatorii colectriei: ii
O ISTORIE CRITICA
Mircea V. CIOBANU a literaturii din Basarabia
Nicolae LEAHU
Eugen LUNGU E
Mihai PAPUC Cuviht inainte de EucrN SIMION

$tiinla . Arc,2004
Zimbet (d.e Vucesrev KUPRIANOV traducere de Aronrr BURAC)
- TR/DUCERI DIN
POEZIA I]N IVEF,SALA, 772
Zori de'zi (de Uuarnro SABA, traducere de Axaror CIOCANU) - TRADUCERI DIN pO-
EZIA UNIVERSALA,1.82
Zugrauul (de Suvaro FUKAO, traducere de Anoru BURAC) - TRADUCERI DIN pOE-
ZIA UNIVLRSALA, TTO

CUPRINS

CuaintinnintedeEucrNSIMION ......5
Notd asupra edifiei 13

Nrcor,ar LEAHU Poezia basarabenilor' De Ia facere

Iare-facere pi (pre)facere ........ L5

MTH.q.TCIMPOI Drumurileintrerupte
ale romanuluiin Basarabia . ..... 39

GnrconE CHIPER Proza scurtd tntre

diletantism pi prot'esionalism . . . .. 61

VerENrrNa TAZLAUANU Dramaturgia: texte pi contexte. ... 93

EucrN LUNGU Spalii pi oglinzi

(eseu Fi criticd literard) . . 121'

Menu. $LEAHTITCHI Literatura pevtru copii: intre

inocenla 9i nostalgia jocului. . . . . 1.65

Lro BUTNARU l)n poim, o t'urtund, un cintec imens

(traduceri din poezia universal5; . . . 195

lndice alt'abeticdenume ale autorilor .... '. '. 237

lndice alt'abetic al titllLrilor de opere .. 243

 NrcoreE LEAHU

POEZIA BASARABENILOR
DE LA FACERELARE-FACERE FI (PRE/TACERE
A scrie despre condifa poeziei din Basarabia in secolul al
XX-lea, deci despre limbajul artistic esenlial al unei provincii
care a traversat (orice verb fa15 cu predicatele trdite ale istoriei
sunl ca un eufemism) papte schimberi de regim politic (7977,
\978, 1940, 7947, 7944, 1991, insolite de rSzboaie, degringola-
dd, refugiu, deport5ri, epurare etnicX, masacre colective, expro-
priere, foamete organizatl,, campanii de indoctrinare pi dezna-
fionalizare etc., etc.) in nici trei pltrare de veac, intr-un veleat
de om, altfel spus, inseamnd, inainte de toate, a-1i asuma desti-
nul unei lumi tragice, marcate de experienle fundamental dife-
rite decit aspiralia cdtre ceea ce pretenlioasa (maniheista?) mo-
dernitate numea t'rumos gratuit, artd purd, autonomie a este-
ticului. $i totupi, depi calvarul imprejuririlor istorice ar explica
poate o evaluare condescendente, fird sd o pi justifice desigur,
fnta ultimd a acestei antologii a fost sX surprindem acele dis-
perate tensiuni ale spiritului de a se elibera de presiunile exis-
tentei, pentru a se oglindi in nebuloasa rotitoare a propriei sale
identitdli,acea sforgare a fiinlei poetice de a se revela ca gi in-
tru frumos, fie pi re-intemeindu-se, in elanuri mereu reluate,
de la sensul utilitar/didactic la cel etic pi etnic 9i la deslvirpita-i
strXlucire de bibelou verbal, de lux al expresiei.
Conceputl ca o primd incercare de a reuni intr-un corpus flu-
ent pi unitar cele mai bune piese lirice ale poelilor basarabeni din
ttr
secolul trecut (antologiile anterioare fiind ideologizate pini in
mdduva de vid a cotoarelor), prezenta selecgie se vrea totupi,
dincolo de caracterul ei informativ, pi o tentativd de reaizuire
intr-un domeniu pi intr-un spatiu cu ierarhii localiste incd ne-
clintite. Spre deosebire de antologia lui Eugen Lungu, a cdrei
mizd majord fusese de a infd;ipa publicului romAnesc intregit
bibliografic ,,o altd imagine" a poeziei din Basarabia, omolo-
gind textele unui segment practic septenal, intenlia noastri
este nu atit de a demonstra cX ,,nasc pi la Moldova oameni" cu
o anatomie normal5, cit de a reconstitui coerenla unei diversi-
tili dinamice, adeseori contradictorii, pe intinderea unui destin
colectiv frizind inventivitatea greaci in materie de suplicii eter-
ne. Iati de ce, mizind preponderent pe valorizarea pulsiunilor
estetice ale discursului liric, ne-am simgit constrinpi sd gindim
lucrarea de fa1d., pe de o parte, ca pe o mdrturie a aspiragiilor de
supravie;uire spirituald a unei comunitdgi obligate intermitent
si-pi remodeleze identitatea cultural5 in creuzetul diferitelor
experimente ideologice (conservind ins5, instinctiv sau delibe-
rat, gena sensibilitdlii matriceale), iar pe de altd parte, ca pe o
seleclie din ceea ce au creat semnificativ in ordine liricd poelii
basarabeni de-a lungul secolului al XX-lea. Limitarea actului
de antologare la acest segment din destinul poeziei romAnepti
din Basarabia este determinati de formularea abia in anii '20-
'30 in provincia interriverani a ideii de proces literar, momen-
tul 1812-1906 fiind, de fapt - in lipsa publicaliilor de limbi ro-
mAni -, unul al dizolvdrii progresive a mi;cdrii literare gi cul-
turale romAnepti in acest spaliu. Dovada cea mai elocventd in
acest sens o constituie refugiul peste Prut al celor mai impor-
tanli oameni de culturi (A. Russo, A. Donici, B.-P. Hasdeu,
C. Stere...) sau cdderea in imobilitate (in absenla unui spirit de
emulafe) a formelor de expresie, inclusiv in cazul unor scrii-
tori de talent precum C. Stamati, Ion Sirbu, ca sd nu insistXm
asupra consecintelor adopt5rii limbii ruse ca limbd oficiale a
culturii de cdue o a treia categorie de literali (Alexandru Has-
deu, Constantin Stamati-Ciurea 9.a.).
Reunind 55 de autori (recunoaptem, un numdr cu totul gene-
ros fald de aportul efectiv al poelilor basarabeni la dezvoltarea
poeticitetii romAnepti in secolul al XX-lea), antologia lasX pe
dinafarS de cinci ori pe atilia, dar fXrA intenlia de a excomunica
pe cineva pi, cu atit mai mult, de a omite, provocator, o oareca-
re piesi lirici de... patrimoniu. Am lucrat cu conptiinla cd tre-
buie sd semnaldm orice cigtig ideatic sau expresiv intru men-
;inerea pi consolidarea sensibilitdyii poetice intr-o provincie ce
s-a hrSnit, in general, cu cea mai neagr5 prozd, a istoriei. Des-
chis cdtre tradile pi modernitate, neocolind insd tensiunile po-
lemice dintre acestea, corpus-ul oblinut ilustreaze pulsaliile
unui imaginar incdrcat de melancolii, tragism pi derutd. Discre-
ta prezengX a liricii fiorului religios ar fi poate gi ea o explicalie
in plus a sterii de spirit pe care o intrupeazi cuvintele. Oricum,
cu lipsurile sau cu eventualele ei excese, antologia s-a vrut o
carte, una in care textele, ca sonuri izolate ale unei simliri uni-
ce, sd nu se exclud5 reciproc in cutia de rezonang5 a intregului.
I
Anexarea la Rusia, in L872, amind - pentru incX un secol -
iepirea flnuturilor rdsdritene ale vechii Moldove din starea de
medievalitate, accentuind inapoierea culturalS pi prin elimina-
rea limbii romAne din administratie, inve!5mint pi biserici in
chiar momentul redepteptdrii ei la viaga modern5, al afirrndrii
conFtiinlei originilor latine pi al scuturdrii bizarului argou gre-
co-turco-titar care tine rostirea romAneascd in st5pinirea sa cel
pu;in pin5 la restabilirea domniilor pimintene in principate. intr-o
ingenud Rdsuflare,Ioan Cantacuzing unul din primii noptri poqi
cul1i, autorul culegerii Poezii noo (tipSritn la Dub5saril, in 1794)
nici nu binuia in ce stare de pauperizare va cddea, in continua-
re, Iimba noastrd (o sintagmd aduimecind deja spiritul odei lui
Mateevici), atunci cind ii repropa neindeminarea de a comunica
prin cuvint idei sensibile:
Limbs noastrd prea pufind,
Nu-i a nimui proastd ztind,
Cdci insoald rdu cuointul
in pirlejul ce dd gindul.
Mai cu orenle, 9i cine gtie,
Prisosire poate sd ztie.
Secvenla citatX traduce fidel mentalitatea epocii, incapabil5
deocamdatd sd sesizeze complexitatea cauzelor inexpresivit5li
limbajului poetic, dar poate gi a ,,gindului" care-l ,,insoayd".
Coborit parcd dintr-un tablou votiv, cu pana pi cilimara in
miini, dar fdri reflexe artistice formate, fdre o tradi;ie care s5-i
furnizeze modele (folclorul va deveni o cauzl. culturald mai tir-
ziu), Iiteratul basarabean de la inceputul secolului al XIX-lea ipi
conceptualizeazd domeniul cu o larghele sufleteascd ce identifi-
cd.poezia, proza, ziaristica, etnografia, hagiografia etc. Cu puli-
ne exceplii, condeierii rdmagi in provincie dupn 1812 gindesc
literatura in termeni foarte vagi, in tot cazul/ nu ca pe o pro-
blemd de destin, de misiune, apa cum avuseserd revelalia sI o
simtd incb intiii nostri cronicari pi au afirmat-o cu o tenacitate
exemplard cdrturarii $colii Ardelene.
Perioadd a marilor prefaceri europene .si a credrii RomAniei
moderne, secolul al XIX-lea este o nesfirpitd agonie in Basarabia.
Viala spirituald amorlegte intr-o apteptare terificd, pulinele ini-
liative culturale ale bdgtinapilor se consumi in scdpdrXri umile:
citeva cirli bisericegti, citeva spectacole improvizate... Singurii
autori basarabeni care izbutesc si impund contribulii decisive la
constituirea literaturii romAne moderne sint Alecu Russo si
Bogdan-Petriceicu Hasdeu, opera lor ins5, neavind o difuzare
semnificativ5 intre Nistru pi Prut (ca pi a celorlalli scriitori clasici
- de la Heliade la Macedonski), nu exercitd influenle notabile la
formarea gustului literar in Basarabia. Scriitorii bSgtinagi ur-
rneazi cind calchieri rusegti, cind modele franceze, imit5, traduc,
adapteazd., culegind arareori de pe strunele lSutelor sunetul au-
tentic al poeziei.lntre acesti versificatori grdbitri, minali pe pirtii-
le de hirtie mai degrabd de amorul propriu decit de talent, Con-
stantin Stamati gi Alexandru Donici (refugiindu-se gi el peste
Prut pe la 18a0) sint unicii autori care vddesc o inlelegere grav5,
dacd nu superioarS, a ideii de literaturS. Si in scrierile lor insd in-
venlia e reductibild la de/plasarea unor accente de viziune sau la
vreo abili intorslturd de condei, in stare si mute descriplia sau
naratiunea deghizatd in planul vielii psihice (vezi, la Stamati,
Scdlddtoarea unei cucoane rom|nce). Sensibilitatea s-a indeplr-
tat atit de mult de aceste exercilii de prozodie (e adevdrat, uneori
c+ambilii epopeice, precum in Eroul Ciubdr-Vodd...), incit nu-
rnai interese istorico-literare sau didactice mai pot incita astezi
curiozitatea cititorului.
Inilierea tradiliei literare culte, simpl patriotic gi menginerea
in stare de veghe a limbli scrise constituie meritele principale
ale literalilor basarabeni din secolul al XIX-lea. La Constantin
Stamati pi Alexandru Donici, la fabulistul Ion Sirbu pi poetul
Gheorghe Piun i-am adduga 9i pe Alexis Nacco, Dumitru
C. Moruzi, Matei Donici. Versificatori modepti pi ocazionali, ei
intregesc totugi umilul peisaj liric din orizontul c5ruia re-ince-
pe aventura poeticd basarabeand in secolul al XX-lea.
II
Doui sint problemele sub semnul cdrora debuteazX gi se in-
cheie secolul trecut intre Nistru gi Prut: problema statutului
limbii romAne gi cea a identitdlii nalionale a... populaliei majo-
 ritare. Depi mentalitatea colectivl nu pi-a risipit definitiv incer-
titudinile care o macind., iar dezbaterea dd impresia cd s-a fixat
definitiv intre eufemismele limba noastrd (utilizat din raliuni
,,diplomatice" de insupi Alexei Mateevici, care preciza insd, la
intiiul congres al inv5litorilor din Basarabia, in 25 mai 7977:
,,Da, sintem moldoveni, fii ai vechii Moldove, insd facem parte
din marele trup al rom6nismului") 9i limba de stat (ultimul
adoptat de agrarieni .si comunipti, pentru a nu irita electoratul
romdnofob, in timp ce in invXldmintul de toate gradele se ope-
reazl, cu denumirea limba - pi literatura! - romdnd), de la un
pol temporal la celdlalt s-a realizat un progres substanfal atit
in consolidarea calit5fi intelectuale a segmentului de populalie
care ipi asumd identitatea culturald romAneascd, dar pi in ceea
ce privepte impunerea tot mai fermd a unei poezii sincrone cu
formele poetice viabile la momentul actual in far5.
Aparilia, la inceputul veacului, a mai multor publicalii de
limba romAnd (Basarabia, 1906-1907, intiiul ziar romAnesc
din provincia interriveranH ; Cuptnt Moldoa ene s c, 1973-7978,
intiia revistd literard), dar pi a primelor culegeri de texte litera-
re (din 1908 dateazS, bundoard, ,,intiia carte moldoveneascl de
cetire", Pilde gi povefe) creeazd., pe fundalul revolufei ruse din
7905-1907, premise favorabile pentru afirmarea idealului de
renaltere nagionald a romAnilor-basarabeni. Din versificdri 9i
tatondri stingace invie pi imaginea contorsionatd a spiritului
poetic, Vasile Oatu, Tudose Roman, Sergiu Victor Cujbd, Vla-
dimir Fialcescu (Fialkovski), Gheorghe Todorov fiind intiii ves-
titori ai regenerdrii poeziei in Basarabia secolului al XX-lea. in-
j
tre ei, se distinge pregnant figura vizionarX a preotului-poet
I
Alexei Mateevici. Prin pana sa, muiati in mirosul tdmiiet al
limbajului bisericesc, ceea ce il asociazd limpezimii de clegtar pi
cantabilitdlii poeziei lui Octavian Goga, adeseori pi arhitecturii
gotice pi vibrafei sentimentale a poemelor lui Copbuc, temele
frecvente ale momentului (condilia umilX a ldranului, trecutul
istoric, revolta socialS 9i nalionalS, frumusetrea naturii) ipi insu-
rapid pi durabil for;a modelatoare a verbului plefuit in
;,;csc
scrierile clasicilor. Limba noastrd este, in esentS, dincolo de
,,definiliile superioare" (G. Cdlinescu) date limbii romAne de
Mateevici, intiia poezie scrisd in Basarabia, de \a 7872, care nu
rnai trezepte indoieli in privinla siguranlei monturii cuvintelor
in text, vXdind totodatd o remarcabil5 flueng5 a fluxului de
irnagini gi un perfect echilibrat siml al tonului. O capodoperd a
genului, incununind doar un deceniu de la aparilia primelor
pLrblicalii de limba romdnX in Basarabia.
III
Infrastructura vie;ii literare basarabene incepe si se constituie
rubia la inceputul anilor '30, cind in spagiul dintre Nistru pi Prut
(trltimul din Europal, care igi insupepte ideea de proces literar)
irpar o serie de reviste literare (Viafa Basarabiei, Chipindu,
1932-1944), Cuget Moldoaenesc (Bdl1i, 7932-7937; Iapi, 7938-
1943), Pagini basarabene (Chipiniu, 7936), Poetul (Chipin[u,
I 9 37
-7938), I t in e r ar (Chi ginXu, 79 3 8-79 40), B u g e a cul (B olgrad
1935-7940), o societate a scriitorilor, precum pi o vastd relea de
pubiicalii gcolare, care vor lansa citeva nume de referinlS (de la
Magda Isanos la Eugeniu Coperiu) ale culturii romAne. Ceea ce-i
lipsepte ins5 acestui context cultural este o privire lucid5, un spi-
rit director care si radiografieze frustririle, complexele de infe-
rioritate, indrumind dezvoltarea literaturii pe calea sincronizdrii
cu modelele literare ale momentului. Dezbaterea literarS, cit5 e,
inclind rapid spre un proiect autohtonist, regionalist, promovat
cLrun entuziasm spumos, in ordine teoreticd, de poetul gi proza-
torul Nicolai Costenco, redactorul-gef al revistei Viala Basara-
biei.in scurt timp, se infiripi un program al neo-retarddrii, un
rreosdmin5torism spoit cu achizi;ii exterioare din recuzita sim-
bolistd, dar nu fArA disidenle, mai ales din partea revistei b5lle-
ne Cuget Moldoaenesc pi a citorva autori instruili (G. Meniuc,
Al. Robot) care igi afirmd atapamentul pentru ideea de moderni-
tate, adevlrat cd intr-o acceplie deloc doctrinard. Foarte pulini
autori din cohorta de condeie lirice a anilor '30 mai spun astizi
ceva cititorului de poezie. Cazna ciutirii infrigurate a unor ver-
suri citabile in sens pozitiv o sesizdm, fXrX efort, inclusiv in cele
mai recente pi mai aplicate explor[ri ale fenomenului literar in-
terbelic (O istorie deschisd... de Mihai Cimpoi, Literatura rom6-
nd din Basarabia. Anii'20-'30 de Alexandru Burlacu, Spiritus
/oci de Alina Ciobanu-Tofan).
Un inventar oricit de fidel al temelor ti motiveior recurente
in poezia interbelice din Basarabia - viafa rusticS, toamna,
tristefle orapului provincial, nostalgia paradisului copildriei,
cerpetorii, ftizia, dontl, solitudinea neconsolatS, angoasele sau
lehamitea rapsodului ,,modern" - va circumscrie, in general,
obiectivele unei ucenicii sirguincioase la pcoala poeziei post-
eminesciene. Cu toate strddaniile,,autohtoniptilor", parfumul
regional este corolarul vag al viziunii poetice, relieful locului
prefigurindu-se mai mult din frecvenla regionalismelor
(,,zghihuiesc", ,,de-a guia", ,,in chirostrie" etc.). lvtelanjul liric
sdmdnitoristo-simbolist la poelii din jurul revistelor Viafa Ba-
sarabiei (Alexandru Terziman, George Meniuc), Bugeac (Teo-
dor Nencev, Vladimir Cavarnali p.a.) are un sunet straniu, fi-
bros, inaintind greoi pe cdrd5i rdvdpite de melancolii crepuscu-
lare, de reminiscenle gi gesturi epigonice. insepi instrumentele
muzicale invocate de poeli (balalaika, mandolina, chimvalul),
substituind pianul, clavirul sau vioara, pe care le intilnim la
prima generalie simbolist5, denotd o angajare epidermicd in
discurs. Talentele celb mai robuste dintre poegii basarabeni ai
anilor '30 sint OIga Vrabie, Nicolai Costenco, Magda Isanos,
George Meniuc gi Bogdan Istru.
Apreciatd de Garabet Ibriileanu drept o poete cu ,,o sensibi-
litate finh pi o imaginalie delicatS", Olga Vrabie reunepte cali-
triflle unui timbru clar pi catifelat, mulindu-se firesc pe osatura
unor construclii prozodice de eleganll clasicd. Frdgezimea vi-
ziunilor si intensitatea elementelor decorative resusciti ener-
giile fantasticului romantic, pentru a le redisloca in imaginarul
?nsetat de miracol al inadapta;ilor Ia ritmurile vielii moderne:
f esdtura de pdianjen cu sctntei de promoroacd
Se intinde Ia intrare,
Fduritd de pitici...
Toatd scorbura bdtrtnd mu;chiul umed o imbracd
Cu molatice coooare
Ce lucesc de licurici'
. (Din pooeste)
Acest rafinament al percepliei feminine este continuat in cele
rrraribune piese lirice ale Magdei Isanos, poetX cu un destin la
f:cl de scurt, dar de coloratur[ mult mai complexS, intersectind,
cu fervoare, intr-o sensibilitate tumultuoas5,,,vizionarismul
social" (M. Cimpoi) 9i misterele erosului, patosul antirdzboinic
pi acuitatea premoniflilor thanatice. Temperamental-romanti-
cal, dar dominatd de un registru emotiv glisind intre suavitatea
ferninini pi r5bufnirile incendiare, poeta anunta date artistice
de o mare mobilitate, poate cele mai sensibile la modificdrile
structurale ale liricii de facturi modernistd. inue poelii basara-
lrcni, Magda Isanos este intiia care face din versul liber o achi-
aigie organicd, perfect adaptatd transcrierii ritmurilor pi efluvi-
ilor vielii interioare. De o desdvirpitd frumusele sint gi poemele
prin care se instituie pi la noi mitul maternitSfli invincibile:
,,Fata mea, draga mea,/Miinile tale mici,/papii tdi mici/sb lase
turme de aur aici/unde eu am plins pi-am gemut,/pe-atitea pris-
pe de lut" (Testament pentru t'ata mea).
 Poemele Rapsodie basarabeand pi Cleopatra (neinspirat Strtns in cdtupe, - acordul plutit 9i bltnda sard
rescrise dup5 rdzboi) sint, neindoios, cele mai solide construclii C-o stea, clegtarul apei cresteazd-ncet, scalar'
lirice ale unui poet basarabean din perioada interbelici. Fundalul Scumpesc grddina toatd /-n mine-ntiia oard
,,tearetic" regionalist de la care se revendicd poezia lui Nicolai Miini albe, apternute spre linigte, tresar'
Costenco in aceast5 perioad5 se estompeazd vizibil aici, lesind (Cerc medial)
imaginalia si se manifeste in voie in spagiul eclatant al detaliilor
vielii rustice sau in cel al decorurilor exotice. Poezia incepe sd Unele versuri, izolate, au insd luminescentra unor giuvaiere
(,,Migcarea minerald sau garpele bea vin / in larma tulburatd a
vorbeascd limba literaturii autentice, consistenga gi cursivitatea
lirismului anulind fracturile de odinioard dintre concept pi ex- stelelor din singe?") ce vor str5lumina plenar abia in lirica sa
presie. Pentru ?ntiia datd, in Basarabi4 un poet celebreazd opu-
tirzie (v. Toamna lui Orfeu, \983).
,,Fanatic increzitor in eficienla sociald a
verbului" (ca sd-l ca-
Ienga realului pi imaginarului, trXind cu voluptate clipa fiecdrui
racterizdm cu o formulS aplicatd de Ion Negoilescu lui Mihai
cuvint in stare sA transfigureze perceptia concretd sau t'abuloasd la viaia
llcniuc), Bogdan Istru ipi raporteazdneincetat existenta
a lumii. Ecourile razarrte, din clasici sau contemporani, unele anulatS
cclor ,,umililli gi obidi1i", la ,,bdtrina lume" care trebuie
dezarticuldri prozodice conteazd aici mai pulin/ pentru cd bucu-
ria rostirii spontane, fluente, impetuoase - ca reprezentatie en- l)rintr-un gest violent sau purificator:
tuziast5 a regdsirii de sine in zterb - covirpepte micile imperfecgi- Sd md ldshfi tn Pace cu atita
uni. ln nici o alti scriere nu avem certitudinea acoperirii seman- Pr e asftntd t: orb d 9i tnl elep ciun e !
tice a metaforei ,,orei asrale" (astfel definepte Mihai Cimpoi re- Mie sd-mi dati tn Pribegie btta,
virimentul literar interbelic in Basarabia) la fel ca in aceste doud De omorit minciuna, Pi-un tdciune'
poeme ale lui Nicolai Costenco, al cirui har poetig dup5 15 ani Vreau sd aprind cu eI bdtrina lume"'
de exil siberian, nu va mai reverbera la fel de pur niciodat5. (Reaoltd)
Remarcat de G. Cdlinescu, in lstoria literaturii romdne..., Ia
,,Legeaimitaliei" pi ,,teoria sincronismului", concepute de
capitolul Bibliograt'ie (ca pi Nicolai Costenco, de altfel), George
l,ugen Lovinescu in vederea canalizdrii discursului literar ro-
Meniuc este, in placheta Interior cosmic (1939), un poet de for-
modelele occidentale, au avut un impact (indirect'
,','16l-r.r. spre
matrie simbolistd cu inflexiuni ermetice nu prea aplsate. Scopul
nefiind intotdeauna unul deliberat) pi in sensul orientlrii mij-
ultim al discursului pare si fie spectacolul de limbaj, reliefarea
loacelor de expresie ale scriitorilor basarabeni spre //standarde-
suprafe;ei sticloase a lexicului, nu disponibilitatea sugestivd a
sintagmelor gi corespondenlelor. Lucrate cu acribie de rnegte-
lc" de creativitate pi sensibilitate ale marilor scriitori romAni
clasici pi contemPorani' Depi mimetismul produce mai ales pro-
pugar tenace, poemele nu transmit totugi o emotie liricd verita-
zclil pi epigoni, fenomenul n-a trecut fIrI consecintre pozitlve'
bild, partitura etalindu-gi forma definitivd cu o ostenrafie jubi-
facerea pirJ-fu..r"u simultand a spiritului literar (inclusiv a ce-
latorie, ca pi cum cuvintele ar suspenda la distanle pedant cal-
lr.ri modern) in Basarabia culminind dacd nu cu izbinzi artistice
culate, doar pentru a sfida inevitabila intruziune a hazardului: