CURSUL 101 de ANALIZA TRANZACTIONALA

SOCIETATEA ROMANA

DE ANALIZA TRANZACTIONALA CUPRINS I Scopul cursului 101

II Definita si filosofia AT si ariile sale de aplicare a. Definitia analizei tranzactionale b. Principiile filosofice c. Metoda contractuala d. Arii de aplicare diferente in procesul aplicarii 1. Clinic 2. Educational 3. Or anizational !. Altele III "curt istoric al dez#oltarii AT a. Eric $erne 1. Cine a fost Eric $erne% 2. Dez#oltarea ideilor 3. Carti scrise de Eric $erne b. Dez#oltarea AT 1. "e&inariile de Psi'iatrie "ociala de la "an (rancisco 2. Asociatia Internationala de Analiza Tranzactionala )ITAA* 3. Asociatiile re ionale si nationale de AT I+. Analiza structurala a. Definitia starilor eului b. ,ecunoasterea si dia nosticul starilor eului c. Descrieri co&porta&entale )Parinte nor&ati#- Parinte .ri/uliu- AdultCopil 0iber- Copil Adaptat* d. Conta&inarea si e1cluderea + Analiza tranzactionala propriu2zisa a. Tranzactii 1. Definitia unei tranzactii 2. Tipuri de tranzactii 3. ,e uli de co&unicare )$erne* b. Man aieri 1. Definitia unei &an aieri 2. (oa&ea de sti&uli si de recunoastere 3. Tipuri de &an aieri c. Desconsiderari 1. Definitia desconsiderarii )co&porta&ent sau proces intern* 2. 3i#ele de desconsiderare 3. Moti#e de desconsiderare

d. "tructurarea sociala a ti&pului 1. (oa&ea de structura 2. "ase &odalitati de structurare a ti&pului +I Analiza /ocurilor a. Definitia /ocurilor b. Moti#e pentru /ucarea /ocurilor c. A#anta/ele /ocurilor d. E1e&ple de /ocuri e. .radele /ocurilor f. Modalitati de analiza a /ocurilor folosind dia ra&ele 1. Dia ra&a tranzactionala 2. (or&ula 4 3. Triun 'iul Dra&atic +II Analiza senti&entelor parazite a. "e&nificatia proceselor interne intrapsi'ice b. Definitia senti&entelor parazite si a ti&brelor c. ,elatia dintre senti&ente parazite si tranzactii- /ocuri si script +III Analiza de script a. Pozitiile de #iata 1. Definitia pozitiilor de #iata 2. Cele patru pozitii de #iata 3. ,elatia dintre pozitiile de #iata- /ocuri si script b. "cript 1. Definitia scriptului 2. Ori inea scriptului in copilarie 3. Procesul dez#oltarii scriptului )in/onctiuni- contrain/onctiuni- decizii precoce- atribuiri* !. "c'i&barea scriptului c. Autono&ie 1. Constiinta clara 2. "pontaneitate 3. Capacitatea de a fi inti& .0O"A,

I Scopul cursului 101

"copul cursului 151 este de a oferi infor&atii coerente si precise despre conceptele AT.

II Definiti

si filosofi

AT si

riile s le de

plic re

! Definiti

n li"ei tr n" ction le

6AT este o teorie a personalitatii si o &etoda de psi'oterapie care are in #edere o crestere si o sc'i&bare personala7. Aceasta este definitia propusa de Asociatia Internationala de Analiza Tranzactionala. Ca teorie a personalitatii# AT ne arata cu& sunt structurati oa&enii din punct de #edere psi'olo ic. Pentru aceasta- AT utilizeaza un &odel for&at din trei parti8 modelul starilor eului- care ne a/uta sa intele e& cu& functioneaza oa&enii si cu& isi e1pri&a personalitatea in ter&eni co&porta&entali. AT este- de ase&enea- o teorie a comunicarii# a carei aplicare poate furniza o metoda de analiza a sistemelor si organizatiilor. AT propune o teorie a dezvoltarii copilului. Conceptul de script e1plica cu& sc'e&ele de co&porta&ent din #iata noastra actuala au luat nastere in copilarie. In interiorul cadrului scriptului- AT furnizeaza e1plicatii despre &odul in care continua& uneori sa reutiliza& strate ii din copilarie in #iata adulta- c'iar cand acestea duc la rezultate dureroase sau infructuoase. In consecinta- AT propune o teorie a psihopatologiei.

$! Principii filosofice
AT se bazeaza pe un nu&ar de principii filozofice- care sunt afir&atii pri#ind oa&enii- #iata si obiecti#ele )scopul* sc'i&barii. Iata2le8 Oamenii sunt OK. Toti oamenii au capacitatea de a gandi. Oamenii decid asupra destinului lor si aceste decizii pot fi schimbate. Din aceste principii decur doua principii de baza ale practicii AT8 2 Metoda contractuala 2 Co&unicarea directa c. Metod

contr ctu l

Daca tu esti practician AT si eu sunt clientul tau- noi ne lua& i&preuna responsabilitatea de a duce la bun sfarsit sc'i&barea pe care o doresc. Aceasta pleaca de la principiul ca tu si cu &ine sunte& intr2o relatie de la e al la e al- nu este obli atia ta sa2&i faci ce#a si nici eu nu #in la tine in speranta ca tu #ei face totul pentru &ine. In &asura in care a&andoi face& parte dintr2un proces de sc'i&bare- este i&portant ca a&andoi sa sti& cu& este repartizata sarcina si in consecinta inc'eie& un contract. Acest contract reprezinta declararea responsabilitatii partilor. Ca si clientspun ce #reau sa sc'i&b si ce sunt ata sa fac pentru aceasta sc'i&bare- iar tuca practician- #ei confir&a ca esti ata sa lucrezi cu &ine pentru asta. Te #ei an a/a sa utilizezi cat &ai bine co&petenta ta profesionala si2&i #ei spune ce co&pensatie doresti in sc'i&bul ser#iciului tau. $erne a definit un contract ca un angajament bilateral explicit, pentru o actiune cu un curs bine definit. A rea& de ase&enea si definitia lui 4a&es si 4on e9ard8 6Un contract este un angajament Adult cu tine si/sau cu altcineva, pentru a face o schimbare7. Contractele specifica8 - cine sunt cele doua parti: - ce ur&eaza sa faca i&preuna: - cat #a dura: - care #a fi scopul sau finalul procesului: - cu& sti& ca a& a/uns acolo: - cu& #a fi acest lucru benefic si;sau a reabil pentru client. Claude "teiner a precizat patru conditii de baza pentru elaborarea unui contract sanatos. Acestea deri#a din practica contractelor /uridice. (1) onsens mutual. Aceasta insea&na ca a&bele parti trebuie sa2l accepte. Practicianul nu i&pune aran/a&ente de afaceri- nici scopuri pentru terapia clientului. 3ici clientul nu le poate i&pune practicianului. Contractul se #a stabili pe baza ne ocierii intre parti. Acceptarea contraprestatiei. In li&ba/ /uridic- contraprestatia se refera la o for&a de co&pensatie in sc'i&bul ti&pului sau lucrului cui#a. In conte1tul AT- co&pensatia #a fi de obicei sub for&a de bani- platiti de client practicianului. ompetenta. Atat practicianul- cat si clientul trebuie sa fie co&petenti sa faca ceea ce au consi&tit prin contract. Pentru practician- acest lucru insea&na sa aiba abilitati profesionale specifice- necesare facilitarii sc'i&barii dorite de client. Clientul trebuie sa fie capabil sa intelea a contractul si sa aiba resurse fizice si &entale sa continue. De e1e&plu- o persoana cu afectiuni or anice cerebrale poate sa nu fie capabila sa intre intr2un trata&ent contractual. Dease&enea- o persoana aflata sub influenta alcoolului sau a dro urilor nu poate face un contract co&petent.

(2)

(3)

(4)

Obiect licit. "copurile si conditiile contractului trebuie sa fie in confor&itate cu le ea. Pentru practician- 6obiect licit7 i&plica- de ase&enea- si aderarea la principiile etice ale corpului profesional din care face parte.

d! Arii de 1! Clinic

plic re % diferente in procesul

plic rii

Terapia este un proces &enit sa a/ute oa&enii sa2si atin a scopurile personale. Autoterapia <nii autori au dat o atentie deosebita dez#oltarii cailor prin care AT poate fi folosita in autoterapie. <nul dintre cei &ai i&portanti este Muriel 4a&es 1. Ea a casti at pre&iul Eric $erne2- pentru lucrarea sa despre crearea unui model parental propriu!. Acesta este un siste& prin care o persoana poate construi un 6nou Parinte7- care furnizeaza &esa/e noi- poziti#e- care le in#in pe cele ne ati#erestricti#e- care ar fi putut fi date de catre parintii nostri. I&plica o co&binatie de te'nici- inclusi# c'estionare- contracte- fantezii- #izualizare si te&e pentru sc'i&bari co&porta&entale. Intr2un anu&it sens- toate terapiile sunt autoterapii. AT recunoaste ca fiecare este responsabil pentru propriul co&porta&ent- anduri si senti&ente. Asa cu& ni&eni nu te poate face sa si&ti ce#a- ni&eni nu te poate face sa te sc'i&bi. "in ura persoana care te poate sc'i&ba esti tu. "e ce terapie# Asa ca- dat fiind ca oa&enii sunt responsabili pentru sc'i&barea lor- ce rost are sa lucrezi cu un terapeut% O cale pentru a raspunde la aceasta intrebare este in ter&enii desconsiderarii si ai cadrului de referinta. Toti a& in#estit in ster erea unor aspecte ale realitatii care ne2ar putea a&eninta i&a inea despre lu&e- pe care a& creat2o in copilarie. De cate ori intru in script la #arsta adulta- #oi desconsidera pentru a2&i apara cadrul de referinta. Pentru a rezol#a proble&ele si a face o sc'i&bare eficienta- a& ne#oie sa de#in clar in le atura cu aspectele realitatii pe care le2a& desconsiderat. Dar aici apare capcana. Prin si&plul fapt ca le desconsider- aceste aspecte ale realitatii sunt 6pete oarbe7 pentru &ine. As putea fi capabil sa detectez si sa corectez propriile desconsiderari prin efortul Adultului &eu. Ar&ele si uneltele AT sunt de &are a/utor.
4a&es M ="elf2reparentin 8 T'eor> and process7- TA4- ! - 3- 1?@!- 32 ? 4a&es M ItAs ne#er too late to be 'app>. ,eadin Addison Besle>- 1?CD 2 Eric $erne Me&orial "cientific A9ard 3 "elf2reparentin
1

Cu toate acestea- e1ista unele parti ale cadrului &eu de referinta pe caredin Copil- le #ad ca fiind deosebit de i&portante pentru supra#ietuirea &ea. Pe acestea le #oi apara cu ener ie deosebita. +oi face acest lucru inconstient&entinand petele oarbe asupra perceptiei realitatii- care ar putea periclita aceste desconsiderari cruciale. Pentru a face sc'i&bari in aceste parti- a& ne#oie de opinia cui#a- care nu are aceleasi pete oarbe. Prietenii si &e&brii fa&iliei nu sunt cele &ai bune surse pentru aceste opinii. In &od tipic- &e&brii fa&iliilor au pete oarbe pe care au fost educati sa le i&partaseasca. Este posibil sa2&i ale prietenii si sotul;sotia sau partenerul datorita petelor oarbe pe care le au in co&un cu &ine. <nul dintre scopurile lucrului cu un terapeut sau participarii la un rup de terapie este acela ca i&i ofera o sursa de feedbacE care nu este influentata de petele &ele oarbe. Daca folosesc aceste feedbacE2uri si incep sa2&i &odific cadrul de referinta- este posibil sa &a si&t speriat- in Copil. Pentru a putea face sc'i&barea- as putea a#ea ne#oie de suport si protectie. As putea- de ase&eneabeneficia din confruntarile ulterioare- deoarece #oi folosi tot felul de te'nici de di#ersiune- inconstiente- pentru a &a apara i&potri#a sc'i&barii. +oi asi ca este &ai usor sa fac sc'i&barea si sa o stabilesc intr2o &aniera per&anenta- daca pri&esc &an aieri si incura/ari de la ceilalti. Toate aceste beneficii le obtin lucrand cu un terapeut sau cu un rup. ine poate beneficia de terapie# E1ista un dicton AT- care spune8 63u e ne#oie sa fii bolna# pentru a fi &ai bine7. 3u e ne#oie sa fii neputincios- deza#anta/at sau tulburat- pentru a obtine un beneficiu din terapie. De fapt- nici nu e ne#oie sa 6ai proble&e7. Poti fi o persoana care functioneaza bine- i&plinita si sa intri in terapie doar pentru a obtine &ai &ult din ceea ce doresti de la #iata. 3i&eni nu este liber de script suta la suta- indiferent cat de norocosi a& fost cu parintii nostri. Pentru cei &ai &ulti dintre noi- e1ista unele zone ale #ietii in care ne crea& proble&e- prin intrarea in script. Daca este asa- a& putea descoperi ca &erita sa in#esti& ti&pbani si an a/a&ent pentru a intra in terapie si a rezol#a aceste proble&e le ate de script. Acestea fiind spuse- terapia AT poate fi utila tuturor celor care au proble&e personale- de la dificultati te&porare in relatie- pana la tulburari se#ere &entale. Trata&entul tulburarilor serioase necesita un conte1t potri#it- cu suport psi'iatric. aracteristicile terapiei AT Practica terapiei AT se bazeaza pe un cadru teoretic coerent. Pietrele de te&elie ale acestei teorii sunt reprezentate de modelul starilor eului si de conceptul de script. "c'i&barea personala este #azuta in ter&enii modelului decizional. (iecare dintre noi decide in copilarie pattern2urile de co&porta&entandire si

senti&ente din script. O pre&isa a terapiei AT este ca aceste decizii precoce pot fi sc'i&bate. Trata&entul AT se bazeaza pe metoda contractuala. Atat terapeutul- cat si clientul isi impart responsabilitatea pentru atin erea scopurilor contractuate. Aceste scopuri sunt alese pentru a pro&o#a iesirea din script si dobandirea autonomiei. ,elatia terapeutica in AT se bazeaza pe pre&isa ca oamenii sunt OK. Atat clientul- cat si terapeutul sunt #azuti ca fiind la acelasi ni#el- nu unul &ai /os si celalalt &ai sus. omunicarea deschisa este incura/ata. Terapeutul si clientul #orbesc o li&ba co&una- folosind cu#inte si&ple. Clientul este incura/at sa in#ete despre AT. De obicei- terapeutii cer clientilor sa ur&eze cursuri introducti#e sau sa citeasca carti AT. Daca terapeutul ia notite de caz- acestea sunt puse la dispozitia clientului- daca acesta doreste. Prin toate aceste cai- clientul este in#estit cu putere- pentru a lua parte acti# si infor&at la procesul terapeutic. O alta caracteristica a terapiei AT este aceea ca este orientata spre schimbare- si nu doar spre obtinerea insi 't2ului. $ineinteles- AT pune accent pe intele erea naturii si surselor proble&ei. Dar aceasta intele ere nu este niciodata #azuta ca finalitate. In sc'i&b- este o unealta folosita in procesul acti# al sc'i&barii. "c'i&barea consta in luarea unor decizii de a actiona diferit- decizii care apoi sunt puse in practica. A#and aceasta orientare- practicienii AT nu au considerat #aloroase terapiile inter&inabile. 3u se asteapta sa2i ia clientului luni sau ani pentru a intele e- inainte de a face sc'i&barea. $erne a subliniat acest lucru in fai&oasa reco&andare pe care o facea clientilor8 6(a2te bine intai si #o& analiza &ai tarziu- daca o &ai doresti7. In acelasi ti&p- AT nu este doar o abordare 6terapeutica2scurta7. Pentru rezol#area unor proble&e- uneori este necesara o relatie terapeutica de lun a durata si acest lucru poate fi facut intr2un conte1t AT. ele trei scoli de AT <zual- in zilele noastre- se considera ca e1ista trei &ari 6scoli7 de AT. (iecare dintre ele a pus accent pe un punct teoretic diferit si pe anu&ite te'nici terapeutice. "coala clasica "coala clasica este nu&ita asa- deoarece ur&eaza indeaproape abordarea terapeutica dez#oltata initial de catre $erne si asociatii sai. Practicienii conser#atori folosesc o a&a lar a de &odele analitice pentru a facilita intele erea Adulta si a 6a ata7 in acelasi ti&p &oti#atia Copilului )Triun 'iul Dra&atic- e o ra&a- profilul &an aierilor- optiuni- etc*. In abordarile clasice- pri&ul pas pe care trebuie sa il faca clientul este de a intele e in ce fel s2a instaurat proble&a. Apoi stabileste un contract pentru a face sc'i&bari co&porta&entale care il #or a/uta sa iasa din script si sa dobandeasca 8

autono&ia. Este recunoscut ca- pe &asura ce clientul isi sc'i&ba co&porta&entul- incepe sa se si si&ta diferit- dar incura/area e1pri&arii senti&entelor nu este punctul central al AT clasice. "coala clasica sustine puternic terapia de rup. $rocesul grupului este considerat deosebit de i&portant. Interactiunile clientului cu ceilalti &e&bri ai rupului sunt considerate reluari ale situatiilor ra&ase nerezol#ate in copilarie. ,olul terapeutului este de a lasa sa se dez#olte procesul de rup si apoi sa inter#ina- a/utandu2i pe &e&brii rupului sa constientizeze /ocurile- parazitarile si celelalte pattern2uri ale scriptului- pe care le2a& e1teriorizat in relatia cu ceilalti &e&bri ai rupului si cu terapeutul. In #iziunea scolii clasice- o functie i&portanta a terapeutului este de a2i da clientului noi &esa/e Parentale. Pat Cross&an! a su erat 6cei trei P7 pe care terapeutul trebuie sa ii ofere- pentru a face acest lucru in &od eficient8 permisiune- protectie si putere3. Acordarea permisiunii se refera la faptul ca terapeutul ofera clientului &esa/e care contrazic acti# in/onctiunile sau contrain/onctiunile ne ati#e din script. Acestea pot fi trans&ise #erbal- ca de e1e&plu8 6Este in re ula sa si&ti ce si&tiF7- sau 6Inceteaza sa lucrezi atat de &ultF7 Per&isiunile pot fi oferite de ase&enea prin faptul ca terapeutul se ofera ca &odel. Ca sa accepte per&isiunea terapeutului- Copilul clientului trebuie sa perceapa Parintele terapeutului ca fiind &ai puternic 2 a#and &ai &ulta putere 2 decat parintele real de la care a #enit &esa/ul ne ati# ori inal. De ase&eneaclientul trebuie sa2l #ada pe terapeut ca fiind capabil sa ofere protectie i&potri#a fricii le ate de consecintele dezastruoase care ar putea aparea prin nesocotirea co&enzilor ne ati#e date de parinti. "coala redecizionala $ob si Mar> .ouldin sunt inte&eietorii abordarii terapeutice care co&bina teoria AT cu te'nicile terapiei estalt dez#oltata de catre (redericE )(ritz* Perls. "otii .ouldin au subliniat faptul ca deciziile precoce sunt luate dintr2o pozitie &ai &ult si&tita decat andita. Asa ca- pentru a iesi din script- persoana trebuie sa ia din nou contact cu senti&entele Copilului din perioada precoce- sa ter&ine treaba- e1pri&and aceste senti&ente si sa sc'i&be decizia precoce cu o noua decizie- &ai adaptata. Acest lucru poate fi obtinut prin fantezie sau prin #is sti&ulat- sau prin 6lucrul cu scene precoce7- in care clientul se intoarce pana la a&intirea scenei initiale trau&atice si o retraieste. $ob si Mar> .ouldin sunt de acord cu Pearls in ceea ce pri#este credinta ca- daca cine#a este 6blocat7 intr2o proble&a- acest lucru indica faptul ca doua parti ale personalitatii tra cu forta e ala in directii opuse. ,ezultatul este ca persoana foloseste o &are cantitate de ener ie- dar nu a/un e nicaieri. Aceasta situatie poarta nu&ele de impas. "otii .ouldin au dez#oltat teoria lui Pearlsi&a inandu2si ca i&pasul apare intre stari diferite ale eului. In terapie- rezol#area i&pasului este facuta- de obicei- folosind te'nica estalt- cunoscuta sub nu&ele de 6te'nica celor doua scaune7. Clientul isi i&a ineaza cele doua parti aflate in
4

Cross&an- P. =Per&ission and protection7 TA$- D- 1?- 1?GG- 1D22!

conflict- asezate pe doua scaune diferite- 6de#enind7 pe rand- fiecare dintre aceste doua parti si purtand un dialo cu scopul de a rezol#a conflictul. In ti&pul acestui proces- senti&entele repri&ate ale Copilului pot fi deseori aduse la suprafata. Co&parati# cu ceilalti practicieni AT- terapeutii redecizionali pun c'iar &ai &ult accentul asupra responsabilitatii personale. In &unca redecizionalacontractul terapeutic nu este #azut ca o intele ere intre doua parti8 clientul si terapeutul: este un an a/a&ent pe care clientul il ia cu el insusi- terapeutul fiind &artor. Terapeutul nu2i 6da clientului per&isiuni7. Clientul isi da permisiunea de a se co&porta si de a si&ti intr2un nou &od- cu terapeutul- care este un &odel poziti#. De ase&enea- puterea este #azuta ca o resursa pe care clientul o are de/a- &ai de raba decat ca ar fi oferita de terapeut. Terapeutii redecizionali lucreaza frec#ent cu rupuri- dar nu pun accentul pe procesul rupului. In sc'i&b- terapia este facuta indi#idual- ceilalti &e&bri ai rupului co&portandu2se ca &artori si oferind &an aieri poziti#e pentru a incura/a si reintari sc'i&barea. 0a fel de i&portant pentru client este sa faca un contract pentru sc'i&barea co&porta&entala- sa2si e1erseze si sa2si consolideze noua decizie.

"coala Cat'e1is (a&ilia "c'iff a infiintat Institutul Cat'e1is- ca centru pentru trata&entul clientilor psi'otici. Ei au folosit o abordare pe care au nu&it2o reparentare. Aceasta se bazeaza pe pre&isa ca nebunia este rezultatul unor &esa/e parentale distructi#e si incoerente. In trata&ent- clientul este incura/at sa re reseze pana la &ica copilarie. (acand asta- isi debranseaza 6Parintele nebun7- retra andu2i astfel ener ia. Apoi i se ofera posibilitatea de a2si retrai cresterea- de data aceasta terapeutul oferind &esa/e Parentale poziti#e si coerente. Din fericireaceasta a doua crestere se desfasoara &ai repede decat pri&a. C'iar si asareparentarea insea&na ca 6copilul7 adult #a fi foarte dependent- un ti&p- de noua 6&a&a7 si de noul 6tata7. De aceea- acest tip de trata&ent are ne#oie de un &ediu si ur si de un rad &are de an a/a&ent din partea terapeutului- ca si de spri/in psi'iatric. Metoda sc'iffiana s2a do#edit de ase&enea eficienta in terapia clientilor nepsi'otici. Aici se pune accentul asupra confruntarii constante a desconsiderarilor si redefinirilor. In loc de a fi pasi#i- oa&enii sunt inde&nati sa andeasca si sa actioneze pentru rezol#area proble&elor. An a/a&entul terapeutic intens necesar in cazul reparentarii nu este potri#it in lucrul cu clientii nepsi'otici. Cu toate acestea- terapeutul sc'iffian poate face un contract de parentare cu clientul sau. Terapeutul face contractul de a fi &ereu la dispozitia clientului- fara li&itarea ti&pului si ser#este ca 6parinte de substitutie7- oferindu2i clientului definitii Parentale noi si poziti#e- in locul &esa/elor restricti#e care ar fi putut fi pri&ite de la parintii reali. 10

Cand terapia sc'iffiana are loc in rup- rupul este #azut ca mediu reactiv. Aceasta insea&na ca toti &e&brii rupului- inclusi# terapeutul- trebuie sa raspunda acti# la actiunile celorlalti &e&bri. Daca tu faci in rup ce#a ce &ie nu i&i place- se asteapta de la &ine sa iti spun8 63u2&i place ce ai facut acu&. In loc de asta- as #rea sa faci H7. Daca cine#a din rup intra intr2un co&porta&ent pasi# sau desconsiderare- se asteapta ca ceilalti &e&bri ai rupului sa2l confrunte i&ediat si sa ceara rezol#area proble&ei in &od acti#. Aici6confruntarea7 nu insea&na Persecutare. I&plica o cerere directa facuta celeilalte persoane- din pozitia EuITuI. Persoana care face confruntarea o face in scopul autentic de a se prote/a si de a a/uta cealalta persoana. (a&ilia "c'iff a folosit for&ularea 6confruntare bine#oitoare7 pentru a e1pri&a aceasta idee. Dincolo de cele 6trei scoli7 <nele dintre cele &ai i&portante contributii AT din zilele noastre nu apartin nici uneia dintre cele trei 6scoli7. Doua e1e&ple i&portante sunt "iste&ul parazitarii al lui ErsEine si Jalc&an si Miniscriptul lui Ka'ler. (iecare dintre aceste &odele teoretice a enerat propria abordare terapeutica. <na dintre caracteristicile poziti#e i&portante in AT a fost abilitatea de a incorpora idei si te'nici ale altor terapii. Acestea s2au do#edit i&ediat co&patibile cu funda&entele teoretice ale AT. ,ezultatul este ca terapeutul AT &odern poseda o a&a lar a adaptabila de te'nici- care sunt puse in slu/ba ne#oilor clientului. Cei &ai &ulti practicieni AT s2au for&at si in alte &odalitati terapeutice- aducandu2le pe acestea in &unca lor AT. A& #orbit de/a despre co&binatia AT2 estalt- folosita in terapia redecizionala. Terapeutii AT pot folosi de ase&enea concepte si te'nici e1trase din psi'analiza si din abordari terapeutice scurte- bioener ie- pro ra&are neuro2lin #istica- teoria siste&elor#izualizare si te'nici de &odificare a i&a inii de sine- terapia EricEsonianapsi'olo ia co&porta&entala- teoria dez#oltarii si nu&eroase alte do&enii- in functie de for&area si interesul practicianului. Cu toate acestea- &odelul starilor eului si teoria scriptului ra&an principii de baza- care 'ideaza folosirea acestor te'nici #ariate in interiorul cadrului AT.

2. Educational
Autono&ia i&plica andire clara si rezol#are eficienta a proble&elor. "copul educatorului este de a2si a/uta ele#ii sa2si dez#olte aceste abilitati. De aceea autono&ia- ca tel lobal- este la fel de i&portanta in educatie ca si in &unca clinica. In eneral- educatorul are posibilitatea de a fi in relatie cu ele#ii sai o perioada &ai &are de ti&p si intr2o &aniera &ai personala decat practicianul 11

or anizational. Prin natura conte1tului educational- este foarte probabil ca ele#ii sa2i 6puna o fata7 profesorului- iar acesta- in sc'i&b- poate intra in aceste reluari ale trecutului- luand rolul de Parinte. Poate e#ita acest lucru dobandind cunostinte despre teoria scriptului si intele and continutul propriului script. Teoriile AT in le atura cu dez#oltarea copilului il pot 'ida pe educator pentru a face fata eficient tinerilor aflati in diferite etape de dez#oltare. "tarile eului Modelul de baza al starilor eului este inteles de catre copii- din pri&ii ani de scoala. 0i&ba/ul si&plu al AT ii a/uta sa2l in#ete usor. E1a&inand continutul si &oti#atia tuturor celor trei stari ale eului- ele#ii de#in &ai capabili sa in#etecunoscandu2si clar intentiile si dorintele. C'iar procesul in#atarii este &ai eficient daca apeleaza la toate cele trei stari ale eului. Este deosebit de i&portant sa se cunoasca ca sursa creati#itatii si a ener iei unei persoane este Copilul 0iber si aceasta parte are ne#oie sa fie inclusa in procesul de in#atare. "i educatorul are ne#oie sa aiba acces liber la cele trei stari ale eului. Cea &ai &are parte a ti&pului se #a afla in Adult- rezol#and proble&e. Deseori #a a#ea ne#oie sa stabileasca ranite clare cu Parintele 3or&ati# poziti# sau sa ofere buna#ointa- in ri/ire- din Parintele ri/uliu poziti#. Poate intra in Copilpentru a oferi un &odel de spontaneitate- abilitate intuiti#a si bucurie de a in#ata. Tranzactii- &an aieri- structurarea ti&pului Analiza tranzactiilor este utila in &entinerea unei co&unicari clareproducti#e- si lipsite de a ende ascunse intre profesori si ele#i. (olosirea optiunilor ii poate a/uta atat pe profesori- cat si pe ele#i sa 6spar a7 interactiunile 6blocante7 Parinte2Copil. Detectarea si e#itarea co&porta&entului din driver poate fi de ase&enea de &are a/utor in clarificarea co&unicarii. Este o &are diferenta intre a in#ata ce#a si a incerca sa in#eti. Profesorii sunt &ai bine intelesi cand isi iau ti&p- in loc de a se rabi. Ele#ii isi i&bunatatesc &etodele de studiu cand sunt satisfacuti ca au in#atat suficient- in loc sa intre in (i Perfect- ca sa acopere totul. Acordarea atentiei pattern%ului mangaierilor si structurarii timpului este la fel de i&portanta in educatie- cat si in &unca or anizationala. "alile de curs si a&fiteatrele reprezinta un teren bo at pentru jocuri si parazitari. Ele#ii pot /uca /ocuri cu& ar fi8 Prostul- 3u Ma Poti Obli a sau (a Ce#a Pentru Mine )cu co&utarea sa potentiala 2 <ite Ce A& (acut Din Cauza Ta*. Profesorii pot /uca <ite Cat De Tare Ma "traduiesc- Incerc Doar "a Te A/ut- De ce nuL% sau Cusur iul. Cunoasterea analizei /ocurilor ii a/uta pe profesori si ele#i sa e#ite aceste interactiuni neproducti#e si sa se ocupe de predare si in#atare. (olosirea contractelor ii a/uta pe profesori si pe ele#i sa obtina o intele ere clara- desc'isa- despre care e treaba lor acolo si cat de bine o pot face.

12

Confruntarea pasi#itatii In conte1tul educational- ne pute& astepta- in &od special- sa apara si&bioze. Aceasta asteptare poate fi declarata desc'is in unele culturi- in care profesorii sunt i&a inati in &od traditional in rolul de Parinte si Adult- in ti&p ce ele#ul /oaca Copilul. 3oile abordari educationale sunt de acord cu cele ale AT#azand acest lucru ca pe o desconsiderare a abilitatilor a&belor parti. Cunoasterea conceptelor sc'iffiene a/uta profesorii si ele#ii sa nu intre in si&bioze si sa2si foloseasca la &a1i& toate cele trei stari ale eului. Educatorii pot in#ata sa recunoasca cele patru co&porta&ente pasi#e si sa le confrunte- in loc sa intre in /ocuri. Daca conte1tul institutional o per&ite- pot fi or anizate se&inarii care sa ofere un &ediu reacti#- in care profesorii si ele#ii sa2si asu&e responsabilitati co&une pentru a pro&o#a andirea clara si rezol#area proble&elor in &od acti#.

3. Or anizational
AT are in &unca or anizationala un scop lobal- care corespunde scopului autono&iei din AT terapeutica. ,o er $laEene> su ereaza criteriul eficacitatii. El subliniaza ca or anizatiile- ca si indi#izii- pot dez#olta pattern2uri disfunctionale si ineficiente de co&porta&ent- si&ilare co&porta&entului din script al unei persoane. Iesirea din 6scriptul or anizational7 #a fi se&nalata de o i&bunatatire a eficacitatii in indeplinirea scopului dorit. "tarile eului Or anizatiile nu au stari ale eului- dar au ele&ente care functioneaza in &od si&ilar. Au pattern2uri de credinte- etic'eta si re uli care corespund starii eului de Parinte. Au te'nolo ii si strate ii de rezol#are a proble&elor care sunt si&ilare Adultului. "i au pattern2uri de co&porta&ent si senti&ente si&ilare starii eului de Copil. Analistul or anizational poate e1a&ina cantitatea de ener ie pe care o or anizatie o dedica fiecareia dintre aceste trei ele&ente- in acelasi fel in care terapeutul e1a&ineaza distributia ener iei la ni#elul starilor eului unui indi#id. 0a un ni#el si &ai e#ident- co&unicarea si interactiunile intre indi#izi- intr2o or anizatie- pot fi i&bunatatite prin cunoasterea &odelului starilor eului. De e1e&plu- &ana erii pot realiza ca adopta pozitia Parintelui ne ati#- in ti&p ce an a/atii raspund din Copilul Adaptat ne ati#- fiind rebeli sau prea supusi. Pentru a creste eficacitatea- atat &ana erii- cat si an a/atii pot actiona pentru a folosi &ai &ult Adultul. Ar putea face un contract clar de utilizare /usta a Parintelui poziti#- pentru &ana eri- si a Copilului adaptat poziti#- pentru an a/ati. Copilul 0iber si deci satisfactia de a lucra- poate fi incura/at prin &i/loace cu& ar fi un loc de &unca &ai lu&inos si &ai confortabil. <nele fir&e /aponeze ofera an a/atilor 13

papusi i&paiate- cu fi urile sefilor si bastoane &ari de le&n. Cand un an a/at este suparat pe seful lui- poate sa se duca- in orele de lucru- sa bata replica &ana erului. Aceasta este prin excelenta eliberarea Copilului 0iber. Tranzactii- &an aieri- structurarea ti&pului Analiza tranzactiilor a fost aplicata pe lar in for&area personalului care are contact direct cu publicul- cu& ar fi receptionerii si cei care se ocupa de rezer#ari. Ei in#ata cu& sa &entina flu1ul con#ersatiei usor si confortabil- prin &entinerea tranzactiilor paralele- sau cu& sa contracareze o e#entuala discutie Parinte2Copil- prin incrucisarea unei tranzactii. Analiza pattern%urilor mangaierilor si2a asit aplicatii e#idente pentru i&bunatatirea &oti#atiei la ser#iciu. Mana erii pot a#ea ne#oie sa in#ete sa ofere &an aieri poziti#e pentru o &unca bine facuta- in loc sa ofere &an aieri ne ati#e pentru una facuta prost. "e aplica principiul 6&an aieri diferite pentru oa&eni diferiti78 in ti&p ce tu poti obtine cea &ai &are satisfactie fiind laudat de un superior pe care il respecti- eu poate prefer sa obtin &an aieri sub for&a unei cresteri salariale sau a unei #acante &ai lun i. Cand se e1a&ineaza structurarea timpului intalnirilor de lucru- uneori reiese ca aceste intalniri constau &ai &ult in pierderea ti&pului- cu putina acti#itate. Ca si in cazul /ocurilor- acestea reprezinta probabil cea &ai &are pierdere de ti&p si de resurse u&ane in or anizatii. Indi#izii recur deseori la /ocuri in or anizatii cand sunt plictisiti- nerecunoscuti sau insuficient pro#ocati. &chimbarea pattern2ului &an aierilor si cresterea oportunitatilor pentru sti&ularea poziti#a pot face &inuni in eli&inarea /ocurilor si cresterea producti#itatii. Procedurile AT referitoare la contracte pot a/uta de ase&enea pentru directionarea ener iei or anizationale catre actiuni constructi#e si nu spre ur&arirea a endei secrete. Confruntarea pasi#itatii Conceptele sc'iffiene s2au do#edit deosebit de utile in cadrul aplicatiilor or anizationale. Matricea desconsiderarilor furnizeaza o &etoda siste&atica pentru rezol#area proble&elor. Este deosebit de utila in situatii in care infor&atiile si instructiunile sunt 6trecute la subsol7- ceea ce poate duce la pierderea din #edere a detaliilor sau la distorsionarea lor. Constientizarea desconsiderarilor #erbale- a tranzactiilor tan entiale si blocante duce la i&bunatatirea co&unicarii si creste eficacitatea intalnirilor.

!. Altele
EATA ofera actual a patra specializare- consilierea. Printre nu&eroasele aplicatii- nota& utilizarea sa de catre lucratorii socialipolitie- autoritatile responsabile de detinuti si eliberari conditionate si de catre preoti.

14

AT poate ser#i dease&enea in orice do&eniu in care intele erea indi#izilorrelatiilor si co&unicarii este i&portanta.

III Scurt istoric

l de"&olt rii AT

2. Eric 'erne 1. Cine a fost Eric $erne%

Eric $erne- pe nu&ele sau real Eric 0ennard $ernstein- s2a nascut la Montreal- in 1?15. Tatal sau era &edic eneralist si &a&a scriitoare. Pri&ii sai ani au fost foarte fericiti si ceea ce ii placea cel &ai &ult era sa il insoteasca pe tatal sau- cand &er ea la consultatii. Apoi- cand Eric a#ea doar noua ani- tatal sau a &urit. Pierderea lui l2a afectat profund pe baietel si aceasta ar putea fi o influenta &a/ora in dez#oltarea ulterioara a lui $erne. Incura/at de a&bitioasa sa &a&a- $erne a intrat la (acultatea de Medicina si a de#enit &edic in 1?3D. 0a scurt ti&p- s2a &utat in A&erica si si2a inceput rezidentiatul in psi'iatrie. A de#enit cetatean a&erican si si2a sc'i&bat nu&ele in Eric $erne. In 1?!1 si2a inceput for&area in psi'analiza- intrand in analiza la Paul (edern. A intrerupt aceasta for&are cand a inceput al doilea razboi &ondial. $erne a intrat in Corpul Medical al Ar&atei in 1?!3- ca psi'iatru. In aceasta perioada a inceput sa faca terapie de rup. De/a incepuse sa adune notite critice despre psi'iatrie si psi'analiza- care #or for&a baza scrierilor sale de &ai tarziu. Dupa eliberarea din ar&ata- in 1?!G- $erne si2a reluat for&area psi'analitica- de aceasta data cu EriE EriEson. A inceput re i&ul intens de &uncacare a caracterizat toata #iata sa- co&binand practica pri#ata cu diferite functii oficiale si cu o a enda incarcata de an a/a&ente literare. Pri&a sa carte- The 'ind in Action- a fost publicata in 1?!@: a fost re#izuita in 1?D@- purtand titlul A (a)man*s +uide to $s)chiatr) and $s)choanal)sis. In 1?!?- $erne a publicat pri&ul dintre cele sase articole profesionale referitoare la natura intuitiei. De atunci- pana in 1?DC- $erne a prezentat in aceste articole ideile care au stat la baza dez#oltarii AT. In acest ti&p- $erne si2a continuat for&area in psi'analiza. In 1?DG- a facut cerere de a de#eni &e&bru al Institutului de Psi'analiza- dar a fost respins. "ti&ulat de aceasta respin ere- $erne a decis sa &ear a pe cont propriu si sa elaboreze o noua abordare psi'oterapeutica. Pana la sfarsitul acelui an- a ter&inat inca doua din seria articolelor despre intuitie- in care a prezentat pentru pri&a oara conceptul de stari ale eului de Parinte- Adult si Copil si a folosit ter&enul de 6analiza structurala7. Aceste articole au fost publicate in 1?D@. $erne a continuat- scriind un nou articol- pe care l2a prezentat Asociatiei A&ericane de Psi'oterapie de .rup- in noie&brie 1?D@. Era intitulat 6Transactional Anal)sis. A ne, and -ffective 'ethod of +roup Therap).

15

In acest articol- care a fost tiparit anul ur&ator- $erne reia conceptul de stari ale eului de Parinte- Adult si Copil si introduce notiunile de /oc si script. Decicadrul de baza al teoriei AT era de/a co&plet. Ce fel de o& a fost $erne% Persoane diferite care l2au cunoscut au a&intiri diferite le ate de personalitatea sa co&ple1a. <nii spun ca era /o#ial- protector#esel- cald. Altii isi a&intesc ca a#ea li&ba ascutita- era co&petiti# si distant. Ceea ce e si ur e ca era un anditor clar si cerea si celorlalti sa andeasca clar. Aceasta calitate apare din structura coerenta a teoriei AT. Toata cariera sa- $erne a fost interesat constant de functia intuitiei. Aceasta s2a reflectat in dina&is&ul for&ularilor conceptelor AT- cat si in forta cu care a insistat asupra conceptului de 6.andire Martiana78 intele erea &esa/elor ascunse- la fel ca si a celor e1plicite. $erne a fost un indi#idualist- c'iar un rebel. 3oi doar pute& 'ici daca respin erea sa de catre &iscarea psi'analitica a fost i&boldul real pentru dez#oltarea AT. Dar- oricu&- el a reusit sa creeze o &etoda ori inala in cadrul psi'oterapiei- care a 6spart re ulile7 stabilite- asa cu& le #edea $erne in acel ti&p. Ideea sa era aceea de a #indeca oa&enii repede si nu de a2i a/uta sa 6faca un pro res7- in ti&pul unor ani de terapie. A spus ca AT trebuie sa aiba un li&ba/ profan- si&plu- in locul celui sufocant- cu cu#inte din reaca si latina- astfel incat clientul si terapeutul sa poata coopera &ai usor- in procesul #indecarii. Parado1al- unele dintre cele &ai indra ite idei de catre $erne au iz#orat direct din for&area sa &edicala. Poate ca asta reflecta nu doar for&area sa &edicala- ci si a&intirea copilariei fericite- petrecute alaturi de tatal sau. Cand $erne a scris 6Transactional Anal)sis in $s)chotherap).- a facut o dedicatie in latina8 6In &e&oria tatalui &eu- Da#id- Doctor in Medicina- Profesor de C'irur ie si doctor al saracilor7. Pentru $erne- un terapeut eficient trebuie sa fie un 6doctor ade#arat7. $erne nu se referea la faptul ca doar &edicii pot fi terapeuti. Din contra- #oia sa spuna ca orice terapeut trebuie sa accepte responsabilitatile asteptate de la un doctor. 6Doctorul ade#arat7- spunea $erne- este intotdeauna orientat catre #indecarea clientilor sai. Trebuie sa2si planifice trata&entul in asa fel incat sa stie in fiecare faza ce face si de ce face acest lucru. Aceste calitati sunt cerute si azi pentru acreditarea practicienilor AT.

2. Dez#oltarea ideilor
Anul 1?G! a fost un an 'otarator pentru istoria AT 2 publicarea cartii +ames $eople $la). $erne a a#ut intentia sa scrie o carte pentru un nu&ar restrans de profesionisti. In sc'i&b- aceasta a de#enit un best2seller. Pe &asura ce #anzarile e1plodau in toata lu&ea- li&ba/ul si teoriile AT prindeau i&a inatia unui public nu&eros. 16

"uccesul co&ercial al cartii +ames $eople $la) nu a produs o crestere i&ediata a nu&arului profesionistilor care utilizau AT. In 1?GD- nu&arul &e&brilor ITAA nu era decat de 2@?. Cu toate acestea- acesti &e&bri au continuat dez#oltarea sustinuta a teoriei si practicii AT. In 1?GD- fa&ilia "c'iffacu& stabilita in estul <"A- a inceput lucrul cu clientii psi'otici. Cartea lui $erne 6$rinciples of +roup Treatment=a fost publicata in 1?GG si- in acelasi an- a aparut articolul lui "teiner 6"cript si contrascript7- in TA$. In 1?GC- &e&brii ITAA a/unsesera la D55- iar Triun 'iul Dra&atic al lui "tep'en Karp&an a fost publicat pentru pri&a oara in TA$. In acelasi ti&p- $erne si2a continuat rutina continua a &uncii intense. Pana in iunie 1?@5- a finalizat &anuscrisele altor doua carti8 6&ex in /uman (oving. si 60hat "o 1ou &a) After 1ou &a) /ello#7. Dar nu a &ai apucat sa le #ada publicate. "pre sfarsitul lunii iunie- a suferit un atac de cord si a fost dus repede la spital. Cu toate ca initial s2a recuperat- a a#ut un al doilea atac si a &urit pe 1D iulie 1?@5. Pri&ul nu&ar al Transactional Anal)sis 2ournal, aparut in ianuarie 1?@1- a fost un #olu& &e&orial in onoarea lui $erne. In acest nu&ar- Aaron si 4acMui "c'iff au publicat articolul lor no#ator despre 6Pasi#itate7 si "tep'en Karp&an a prezentat conceptul sau despre 6Optiuni7. Ca si lucrarile lui $erne- alte doua best2selleruri au crescut interesul publicului pentru AT. Cartea lui T'o&as Narris 63*m OK, 1ou are OK7 a aparut in 1?G@. "pre deosebire de +ames $eople $la)- era &enita in special publicului lar si prezenta teoria de baza a AT intr2un &od care atra ea i&ediat si uneori era cu totul deosebit. In 1?@1- Muriel 4a&es si Dorot'> 4on e9ord au publicat 64orn to 0in7- aducand i&preuna ideile AT cu abordarea estalt a lui (ritz Pearls. Asa ca interesul publicului a crescut ca un bul are de zapada. 3u&arul &e&brilor ITAA- care era de 1555 in 1?@1- a crescut la peste D555. A continuat sa creasca- pana cand a atins un #arf in 1?@G 2 11.555. In acest ti&p- cele trei 6scoli7 de AT au fost foarte ocupate cu a#ansarea te'nicilor si practicii. Articolul ori inal al lui 4acE Dusa> 6E o ra&s7 a aparut in 1?@2 in TA4. In acelasi an- $ob si Mar> .ouldin au publicat articolul care prezenta ideile lor despre o noua decizie si in/onctiuni- iar fa&ilia "c'iff a fondat Institutul Cat'e1is. Cercetarile lui Taibi Ka'ler despre dri#eri si &iniscript au fost prezentate pentru pri&a data in 1?@!- intr2un articol in TA2- &arcand un nou de&ers in AT. Ideile lui Ka'ler nu se incadrau in nici una dintre cele trei &ari 6scoli7. "i astfelteoria &iniscriptului a prins radacini in teoria de baza AT- introducand concepte noi- de care $erne nu auzise pana cand a &urit in 1?@5.

3. Carti scrise de Eric $erne

Pentru o biblio rafie co&pleta a scrierilor lui $erne- #ezi Cran&er- ,.- 6Eric $erne8 adnnotated biblio rap'>7. Transactional Anal)sis 2ournal- 1- 1- 1?@1- 232?. Iata ur&atoarele opt carti ale lui $erne- enu&erate in 'idul ITAA pentru Cursul 151 AT8 17

$erne- E.- 3ntuition and egostates. )McCor&icE- P.- ed.*. "an (rancisco8 TA Press- 1?@@. <n #olu& de articole publicate de $erne in re#istele profesionale- intre 1?!? si 1?G2- referitoare la diferite subiecte le ate de intuitie. Acestea includ pri&ele sale opinii pri#ind teoria de baza a AT. $erne- E.- A la)man*s guide to ps)chiatr) and ps)choanal)sis. 3e9 OorE8 "i&on and "c'uster- 1?D@: a treia editie publicata in 1?GC. Alte editii8 3e9 OorE .ro#e Press- 1?D@: si Nar&onds9ort'8 Pen uin- 1?@1. O re#izuire a cartii The mind in action- publicata initial in 1?!@. Editia din 1?G@ a cartii A la)man*s guide introduce un capitol de analiza tranzactionalascris de 4o'n Dusa>. $erne- E.- Transactional anal)sis in ps)chotherap). 3e9 OorE8 .ro#e Press1?G1- 1?GG. Pri&a carte care se ocupa inte ral de AT. Contine for&ularile ori inale si definiti#e ale lui $erne despre starile eului- i&preuna cu e1punerea dez#oltata a altor ele&ente ale teoriei de baza- introduse in articolele anterioare. $erne- E.- The structure and d)namics of organisations and groups . P'iladelp'ia8 4. $. 0ippincott Co.- 1?G3. Alte editii8 3e9 OorE8 .ro#e Press- 1?GG8 si 3e9 OorE8 $allantine- 1?@3. Continutul cartii este descris in titlu. Include unele concepte AT- cu& ar fi analiza tranzactiilor si a /ocurilor. $erne- E-. +ames people pla). 3e9 OorE8 .ro#e Press- 1?G!. Alte editii8 Nar&onds9ort'8 Pen uin- 1?GC. $est2sellerul- celebru in toata lu&ea- prezinta ideile despre analiza /ocurilor- dez#oltate de $erne de la inceputul anilor AG5. )re#izuite partialulterior*. Dease&enea- cuprinde o lista de /ocuri- ale caror nu&e au fost date atunci. $erne- E-. $rinciples of groups treatment. 3e9 OorE8 O1ford <ni#ersit> Press- 1?GG. Alte editii8 3e9 OorE8 .ro#e Press- 1?GG. <n te1t despre teoria si practica terapiei de rup- in do&eniul clinicinclusi# aplicatiile AT in acest do&eniu. $erne- E-. &ex in human loving. 3e9 OorE8 "i&on si "c'uster- 1?@5. Alte editii8 Nar&onds9ort'8 Pen uin- 1?@3. O e1plorare a se1ului in relatiile personale- analizat in conte1t AT. $erne- E.- 0hat do )ou sa) after )ou sa) hello# 3e9 OorE8 .ro#e Press1?@2. Alte editii8 0ondon8 Cor i- 1?@D. O e1punere lar ita a teoriei scriptului- asa cu& a fost dez#oltata de catre $erne si asociatii sai- pana in anii A@5- cu aplicatii in terapie. 18

$! De"&olt re

AT

5. &eminariile de $sihiatrie de la &an 6rancisco

Inca de la inceputul anilor AD5- $erne si asociatii sai tineau se&inarii clinice re ulate. In 1?DC- au for&at "e&inariile de psi'iatrie "ociala de la "an (rancisco )"("P"*D- intalnirile a#and loc in fiecare &arti- la $erne acasa. Cu toate ca au a#ut loc nu&eroase sc'i&bari de nu&e si locuri de intalnire- aceste intalniri se tin si azi. In pri&ii ani- se&inariile de la "an (rancisco au oferit un teren propice pentru aparitia noilor idei ale AT. Cartea lui $erne- 6Transactional Anal)sis in $s)chotherap)7- pri&a dedicata in intre i&e AT- a aparut in 1?G1. A fost ur&atain 1?G3- de 6The &tructure and ")namics of Organisations and +roups 7. 6Transactional Anal)sis 4ulletin7 2 TA$ a inceput sa fie publicat in ianuarie 1?G2$erne fiind editorul. Printre &e&brii "("P" se aflau &ulti dintre cei care astazi sunt fi uri binecunoscute ale 6scolii clasice7 de AT- cu& ar fi8 Claude "teiner- 4acE Dusa>- "tep'en Karp&an si (ranElin Ernst. De ase&enea- printre participantii pri&elor se&inarii- se aflau 4acMui 0ee "c'iff. In plus- $ob .ouldin a inceput super#izarea clinica cu $erne- la inceputul anilor AG5. Asa au fost sadite se&intele dez#oltarii celorlalte doua 6scoli7 principale actuale in AT. In 1?G! nu&ele "e&inariilor de la "an (rancisco a fost sc'i&bat in &eminariile de Analiza Tranzactionala de la &an 6rancisco.

7. Asociatia 3nternationala de Analiza Tranzactionala 83TAA9

In 1?G!- $erne si cole ii sai au decis sa for&eze 3nternational Transactional Anal)sis Association 2 ITAA- ca recunoastere a faptului ca AT era practicata de un nu&ar crescand de profesionisti in afara <"A. ITAA este o asociatie educationala nonprofit- in ter&enii le ali a&ericani. (or&area profesionala si acreditarea AT se fac confor& standardelor recunoscute international. Ele sunt ad&inistrate de ITAA si de European Association for Transactional Anal>sis )EATA*. Interesul pentru AT in afara <"A a inceput inainte de principala perioada de e1pansiune. In 1?GD- &e&brii ITAA includeau un nu&ar i&portant de terapeuti din afara <"A. O data cu cresterea interesului international pentru AT- pana in 1?@G&e&bri din afara <"A se ridicau la 2555- in total peste 15 555. <n fapt interesant a fost acela ca- pe &asura ce &e&brii AT scadeau- &e&brii non<"A continuau sa creasca. Astfel incat ITAA a de#enit cu ade#arat internationala. Ca recunoastere a acestui fapt- la sfarsitul anilor AC5- ITAA a trecut la un pro ra& radical de afiliere internationala. In 1??1 nu&arul total de &e&bri ai ITAA era din nou in crestere. In prezentor anizatia nu&ara in /ur de @555 de &e&bri- din peste G5 de tari.
5

"an (rancisco "ocial Ps>c'iatric "e&inars 2 "("P" )n.t.*.

19

"ocietatea Europeana de Analiza Tranzactionala a fost fondata in 1?@! si are acu& &ai &ult de !555 de &e&bri. A or anizat pri&ul con res in 1?@D- iar acesta a fost ur&at de pri&ul con res pan2a&erican in 1?@G.

G. Asociatii re ionale si nationale de AT

Prezenta& &ai /os o lista cu tarile din fiecare continent- din datele ITAA si EATA- care au asociatii nationale si re ionale acti#e din &artie 1??1. <nele tari pot a#ea &ai &ult de o sin ura asociatie. Europa8 Austria- $el ia- Dane&arca- (inlanda- (ranta- Italia- Olanda3or#e ia- Portu alia- "pania- "uedia- El#etia- Marea $ritanie- .er&aniaIu osla#ia. In fiecare dina ceste tari e1ista cel putin o asociatie afiliata la EATA. A&erica de 3ord8 Canada- "<A. A&erica Centrala si de "ud8 Ar entia- $razilia- ,epublica Do&inicanaMe1ic- Peru- Puerto ,ico- +enezuela. Asia8 India- 4aponia. Oceania8 Australia- 3oua Jeelanda. Africa8 Africa de "ud.

I( An li"

structur l st rilor eului

! Definiti

Eric $erne definea starea eului ca un ansamblu constant de ganduri si trairi, direct asociat unui ansamblu corespunzator de comportamente. Cat ti&p &a co&port- andesc si si&t ca atunci cand era& copil- se spune ca sunt in starea eului de opil. Cat ti&p &a co&port- andesc si si&t intr2o &aniera copiata de la parintii &ei sau de la alte fi uri parentale- se spune ca sunt in starea eului de $arinte. "i cat ti&p &a co&port- andesc si si&t intr2o &aniera care este o reactie i&ediata aici si acu&- la e#eni&entele care se produc in /urul &eu- utilizandu2&i capacitatile &ele adulte- se spune ca sunt in starea eului de Adult. In practica AT cotidiana- spune& pur si si&plu8 eu sunt 6in Copil7- 6in Parinte7- 6in Adult7. Punand cele trei stari ale eului i&preuna- obtine& reprezentarea personalitatii prin modelul starilor eului- &odel care reprezinta ini&a teoriei AT. "2a con#enit sa fie reprezentate sub for&a a trei cercuri suprapuse )(i ura 1.1*.

20

Deoarece face& frec#ent referiri la aceste trei stari ale eului prin initialele loraceasta dia ra&a se &ai nu&este si dia ra&a PAC. +ersiunea de baza a dia ra&ei- in care cercurile starilor eului nu sunt subdi#izate- poarta nu&ele de diagrama structurala de ordinul 3. Dia ra&a structurala de ordinul II prezinta subdi#izarile starilor eului )fi . 1.2*. Procesul de analiza a personalitatii in ter&eni de stari ale eului poarta nu&ele de analiza structurala.

21

$! Recuno stere

si di )nosticul st rilor eului

Eric $erne a enu&erat ! &odalitati de a recunoaste starile eului8 "iagnosticul "iagnosticul "iagnosticul "iagnosticul comportamental social istoric fenomenologic.

$erne a insistat asupra faptului ca este &ai bine sa utilizezi cel putin doua dintre aceste &odalitati- in acelasi ti&p. Pentru a stabili un dia nostic co&plettoate cele patru trebuie folosite- in ordinea de &ai sus. Dia nosticul co&porta&ental este cel &ai i&portant dintre cele patru si celelalte trei il confir&a.G

+ezi $erne AT si psi'oterapie- cap @- "tructure and D>na&ics of or anizations and .roups- cap ?: Boolla&s si $ro9n- TA- cap 2*

22

Dia nosticul co&porta&ental In dia nosticul co&porta&ental- apreciati in care stare a eului se afla o persoana- obser#andu2i co&porta&entul. (acand asta- puteti #edea sau auzi8 - cu#inte - intonatii esturi - posturi - e1presii faciale. Dia nosticul social Ideea sustinuta prin dia nosticul social este ca altii sunt frec#ent in relatie cu &ine- plecand de la o stare a eului co&ple&entara cu cea pe care eu o utilizez. In consecinta- notind starea eului din care ei reactioneaza- pot #erifica starea eului pe care a& utilizat2o. Dia nosticul istoric Pentru dia nosticul istoric- pune& intrerbari pentru a sti cu& era persoana in copilarie. +o& pune intrebari despre parintii sai sau despre fi urile parentaleceea ce ne #a per&ite sa #erifica& de doua ori i&presiile noastre despre starile functionale ale eului sau- cat si despre structura lor. "iagnosticul istoric cuprinde simultan procesele si continutul! Dia nosticul feno&enolo ic <neori pot retrai trecutul in loc de a &i2l rea&inti pur si si&plu. $erne a scris ca8 = L#aliditatea feno&enolo ica nu se produce L. decat daca indi#idul a/un e sa retraiasca ansa&blul starilor eului- cu toata intensitatea posibila7.

a.

"escrieri comportamentale 8$arintele :ormativ, $arintele +rijuliu, Adult, opil (iber, opil Adaptat9

23

b.

ontaminarea si excluderea

Pleca& de la principiul ca puteti diferentia &ereu continutul unei stari a eului de alta. Presupune& de ase&enea ca oa&enii pot trece constient dintr2o stare a eului in alta. Dar ce se inta&pla daca se a&esteca continuturile a doua stari ale eului % "au daca o persoana poate intra- sau nu poate iesi- dintr2o anu&ita stare a eului % Eric $erne le2a dat nu&e acestor doua proble&e8 contaminare si excludere- a&bele facand parte din patologia structurala@. Conta&inarea Daca iau o parte din Copil sau din Parinte pentru Adult- spune& ca Adultul este contaminat.

)E. $erne Transactional Anal>sis in Ps>c'ot'erap>- cap !*

24

Este ca si cu& o stare a eului ar interfera cu ranitele alteia. Arata& acest lucru pe sc'e&a- trasand cercuri care se suprapun si 'asurand partea co&unacare reprezinta conta&inarea. In fi ura 3.1.a.- #ede& o contaminare din $arinte- in care Parintele se suprapune peste Adult. (i . 3.1.b prezinta o contaminare din opil- iar fi ura G.1.c prezinta o dubla contaminare din Parinte si din Copil- a&bele interferind Adultul.

Conta&inarea din Parinte "unt in conta&inare din Parinte cat ti&p confund slo anurile lansate din Parinte cu realitatea Adultului: iau ideile pri&ite ca fapte. $erne nu&ea acest lucru prejudecati. De e1e&plu8 =Toti scotienii sunt z arciti7 =3e rii sunt lenesi7 =Albii te e1ploateaza7 =0u&ea e un loc in rozitor7 =3u pute& a#ea incredere in oa&eni7 =Daca nu reusesti din pri&a- fa eforturi- incearca in continuare7 Daca cred ca o afir&atie de acest en este o e1presie a realitatii- atunci &a aflu intr2o conta&inare. Cand o persoana #orbeste despre sine si spune8 =tu7 in loc de =eu7- este probabil ca acel continut care ur&eaza- sa fie conta&inat din Parinte. Conta&inarea din Copil

25

Cand sunt intr2o conta&inare din Copil- i&i i&po#arez andirea cu credinte din copilarie. Acestea sunt fantas&e create de senti&ente- pe care le iau ca fapte reale. $erne a utilizat uneori ter&enul de iluzie pentru a descrie acest en de credinte tipice- care apar din conta&inarile din Copil. <nele sunt banale- de tipul8 =3u sunt bun la orto rafie;&ate&atica;li&bi7 =Oa&enii pur si si&plu nu &a plac7 =E ce#a in nere ula cu &ine = =M2a& nascut ras)a*7 =3u pot inceta sa fu&ez7 Daca continutul unei conta&inari din Copil pro#ine foarte de#re&e din copilarie- aceasta iluzie pare &ai stranie- &ai ales daca persoana a suferit nu&eroase trau&e in copilarie. =O&or oa&enii prin si&pla &ea prezenta7 =Daca &or- atunci &a&a &a #a iubi7 =Oa&enii incearca sa &a o&oare cu raze cos&ice7. Dubla conta&inare Dubla conta&inare se produce cand persoana repeta un slo an din Parintesustinuta de o credinta din Copil- confundindu2le pe cele doua cu realitatea. De e1e&plu8 )P* =3u poti a#ea incredere in oa&eni7- cuplata cu8 )C* =3u pot a#ea incredere in ni&eni7 sau8 )P* =Copiii trebuie sa treaca neobser#ati7- cuplata cu8 )C* =Pentru a trece prin #iata- trebuie sa stau linistit7 <nii autori AT &oderni- considera ca toate conta&inarile sunt duble. Pentru acestia- continutul conta&inarii duble este reprezentat de catre toate credintele defor&ate pe care o persoana le are despre sine- despre altii si despre lu&e. In li&ba/ AT- acestea sunt credintele scriptului. E1cluderea <neori- dupa $erne- o persoana bloc'eaza una sau &ai &ulte stari ale eului. Acest lucru se nu&este excludere. (i urile 3.2 a- b si c prezinta cele trei posibilitati de e1cludere a starilor eului. In aceste sc'e&e- reprezenta& e1cluderile cu o cruce situata pe starea eului e1clusa si tra and o linie intre aceasta si cea #ecina.

26

Cei care exclud $arintele functioneaza fara re uli prestabilite in raport cu lu&ea. In locul acestora- ei creaza propriile lor re uli pentru fiecare situatie noua. "unt buni in a2si utiliza intuitia de =Mic Profesor7- pentru a si&ti ce se inta&pla in /urul lor. Acestia sunt de obicei =afaceristi78 politicienii inalti- persoane de succes sau nasi ai Mafiei. Daca exclud Adultul- debransez capacitatea &ea adulta de a face fata realitatii si nu ascult decat dialo ul &eu interior Parinte2Copil. Actiunile- andurile si senti&entele reflecta acest conflict per&anent. Pentru ca nu folosesc in totalitate capacitatile &ele adulte- pentru a testa realitatea- se poate inta&pla ca actiunile si andurile &ele sa de#ina stranii si sa fiu dia nosticat psi'otic. Cine#a care exclude opilul- inc'ide accesul spre a&intirile stocate in copilarie. Daca2l intreba& 8 =Cu& era #iata ta cand erai &ic7- raspunde8 =3u stiu. 3u2&i a&intesc ni&ic7. Cand ne e1pri&a& senti&entele- ca adulti- sunte& deseori in Copil. Deci- o persoana cu Copilul e1clus #a fi pri#ita frec#ent ca un =peste rece7 sau =tot nu&ai cap7. Daca doua stari ale eului sunt e1cluse- se spune ca cel care ra&ine in starea functionala este constant sau exclusiv si apare pe sc'e&a cu un cerc in rosat. (i urile 3.3 a- b- c arata cele trei posibilitati.

27

O persoana in $arinte constant se co&porta in #iata a#and acces doar la re ulile parentale. Daca o intreba& =Cu& credeti ca pute& dez#olta acest proiect %7 #a raspunde8 =Ei bine- cred ca este un plan bun. Tineti2#a de el- acesta este sfatul &eu7. Ca raspuns la =Cu& #a si&titi %7- e posibil sa raspunda8 =In &o&ente ca acestea- trebuie sa ra&ai cal&- nu credeti %7. Dupa $erne- cine#a care este in Adult constant este incapabil sa se a&uze cu ceilalti. (unctioneaza in principal ca or anizator- colector de infor&atii sau procesor de date. O persoana in opil constant se co&porta- andeste si se si&te in per&anenta ca si cu& ar fi inca copil. Confruntata cu o proble&a- aceasta persoana are ca strate ie supralicitarea senti&entelor- ceea ce e1clude capacitatea adulta de a face fata realitatii si ansa&blului de re uli parentale. Aceasta persoana este susceptibila de a fi perceputa de ceilalti ca =i&atura7 sau =isterica7. E1cluderea nu este niciodata totala. In sc'i&b- este specifica in anu&ite situatii. De e1e&plu- daca #orbi& de cine#a care are un =Copil e1clus7- ceea ce #re& sa spune& este ca aceasta persoana se afla rar in Copil- cu e1ceptia unor &o&ente pri#ile iate. Oa&enii nu pot functiona fara a a#ea un &ini& de Copil. 3u pot functiona intr2o institutie fara o parte de Adult si nu pot iesi in societate fara a a#ea un e&brion de Parinte.

; Analiza tranzactionala propriu%zisa

28

a. Tranzactii
<. "efinitia unei tranzactii
O tranzactie are loc cand propun o anu&ita for&a de co&unicare si tu i&i raspunzi. In li&ba/ stiintific- &esa/ul de desc'idere se nu&este stimul. ,eactia se nu&este raspuns. Aceasta ne da definitia for&ala a unei tranzactii ca fiind un stimul tranzactional plus un raspuns tranzactional. $erne spunea ca o tranzactie este =unitatea de baza a discursului social7.

=. Tipuri de tranzactii
Tranzactii co&ple&entare Eu te intreb8 =Cat e ceasul %7. Tu raspunzi8 =Ora 17. A& sc'i&bat o infor&atie aici si acu&. Cu#intele pe care le2a& utilizat sunt adulte- intonatia si indicatiile corporale confir&a starea eului de Adult. (i ura !.1 arata acesta tranzactie Adult2Adult- sa eata indicand directia fiecarui &esa/. In li&ba/ AT- aceste sa eti se nu&esc vectori- " se&nificand =sti&ulul7 si , =raspunsul7.

Cerandu2ti aceasta infor&atie- era& in Adult- ceea ce este reprezentat prin sa eata " care pleaca din Adultul din PAC. "copul &eu era ca tu sa pri&esti &esa/ul in Adult- deci sa eata soseste in Adultul din PAC. Prin raspunsul tau neutru si tu pleci din Adult si te astepti ca eu sa pri&esc raspunsul tau in Adult. In consecinta- sa eata , re#ine din Adultul tau in al &eu.

29

Aceasta ilustreaza o cate orie de tranzactii co&ple&entare pe care le defini& astfel8 O tranzactie complementara este o tranzactie in care vectorii tranzactionali sunt paraleli si in care starea eului vizata este cea care raspunde! Deoarece tranzactia co&ple&entara este reprezentata pe sc'e&a prin sa eti paralele- o nu&i& deseori tranzactie paralela. Tranzactii incrucisate Te2a& intrebat8 =Cit e ceasul%7. Tu te ridici- de#ii rosu si stri i8 =CeasulF CeasulF 3u &ai intreba cit e ceasulF Esti in intarziereF Pentru Du&nezeuF Ce faci%7. 3u este raspunsul Adult pe care il astepta& la intrebarea &ea Adulta. Din contra- tu ai intrat in Parintele furios si ne&ultu&it- incitindu2&a sa ies din Adult pentru a intra in Copil. (i ura !.2 reprezinta sc'e&a tranzactionala a sc'i&bului nostru.

Acesta este un e1e&plu de tranzactie incrucisata. "e nu&este astfel deoarece sa etile de pe sc'e&a de acest tip de tranzactie se incruciseaza. =Incrucisat7 este dease&enea o descriere buna despre ce si&ti& in acest en de sc'i&b. Cand i&i incrucisezi tranzactia- tipind la &ine- pentru &ine este ca si cu& ai rupe cursul con#ersatiei noastre. Definitie8 o tranzactie incrucisata este o tranzactie in care sagetile nu sunt paralele sau in care starea eului vizata nu este cea care raspunde! Tranzactii ascunse

30

Intr2o tranzactie ascunsa sunt e&ise doua &esa/e in acelasi ti&p. <nul este un &esa/ desc'is- la ni#el social. Al doilea este un &esa/ ascuns- la nivel psihologic. In cea &ai &are parte a ti&pului- continutul ni#elului social este A2A. Mesa/ele psi'olo ice sunt de obicei P2C sau C2P. "otul8 Ce ai facut cu ca&asa &ea% "otia8 A& pus2o in sertarul tau. Daca pri#i& doar la cu#intele scrise a& putea spune ca aceasta este o tranzactie co&ple&entara A2A- ceea ce si este la ni#el social. Dar sa pri#i& scena cu sonor si i&a ine. "otul )sec- cu #ocea coborand la sfirsitul propozitiei- &usc'ii fetei tensionati- sprancenele apropiate*8 Ce ai facut cu ca&asa &ea% "otia )#oce tre&uratoare- intonatie care urca- u&erii stransi- capul aplecat inainte- pri#ind in sus- sprincenele ridicate*8 A& pus2o in sertarul tau. 3i#elul psi'olo ic este un sc'i&b paralel P2C- C2P. Daca a& pune cu#intele &esa/ului e&is la acest ni#el- ar fi ca& asa8 "otul8 Te ba i &ereu in treburile &eleF "otia8 Ma acuzi &ereu pe nedreptF Acest lucru apare in sc'e&a tranzactionala din fi . !.3.a Desena& sa etile sti&ulului si raspunsului de la ni#el social prin sa eti notate "s si ,s. "a etile punctate reprezinta sti&ulul si raspunsul ni#elului psi'olo ic- notate "p si ,p.

31

Toate tranzactiile ascuse de acest fel- in care &esa/ul social A2A acopera un sc'i&b la ni#el psi'olo ic P2C )&ai rar C2C sau P2P* se nu&esc tranzactii duble. (i !.3.b prezinta o tranzactie ascunsa dubla8 ni#el social A2A- ni#el psi'olo ic C2 C8 "s8 =+rei sa #ezi colectia &ea de CD2uri%7 ,s8 =DaF7 "p8 =Nai sa face& se1F7 ,p8 =$ineF7

Tranzactii un 'iulare Eric $erne a descris un alt fel de tranzactie ascunsa- pe care a nu&it2o unghiulara8 eu &a adresez cu un sti&ul social A2A- dar tri&it si un &esa/ secret din Adult- #izand Copilul tau. E1e&plul tipic este cel al #anzatorului care spera sa2 si a ate clientul prin senti&ente. +anzatorul8 =$ineinteles- do&nule- acest aparat foto este cel &ai bun pe care il a#e&. Dar cred ca este prea scu&p pentru du&nea#oastraF7 Clientul )cu un aer pro#ocator*8 =Il iauF7 "c'e&a tranzactionala din fi . !.! prezinta un 'iul intre sa etile "s si "pcare da nu&ele tranzactiei.

32

Tranzactii de redefinire E1ista doua tranzactii distincte care dau e#identa #erbala clara a redefinirii. Acestea sunt tranzactiile tan entiale si tranzactiile blocante. Tranzactia tan entiala este una in care sti&ulul si raspunsul se refera la subiecte diferite sau se adreseaza aceluiasi subiect- dar din perspecti#e diferite. Terapeutul8 =Cu& te si&ti %7 Clienta8 =Cand a& #orbit despre asta data trecuta- &2a& si&tit furioasa7. Dele atul sindical8 =Ce #reti de la noi ca sa cade& de acord %7 Mana erul8 =3u sunte& satisfacuti cu conditiile pe care le2ati propus pana acu&7. Intr2o tranzactie blocanta- scopul este de a e#ita abordarea unui subiect prin dezaprobarea definitiei acestuia. Terapeutul8 =Cu& te si&ti%7 Clienta8 =Te referi e&otional sau fizic%7 Dele atul sindical8 =Ce #reti de la noi ca sa cade& de acord%7 Mana erull8 =+a referiti la ce #re& sau la ce crede& ca pute& obtine%7.

!. >eguli de comunicare 84erne9

$rima regula a comunicarii? cat timp tranzactiile sunt complementare, comunicarea poate continua la infinit. A doua regula a comunicarii spune? cand o tranzactie este incrucisata, rezulta o intrerupere a comunicarii si va fi necesar ca unul dintre cei doi sau ambii sa schimbe starea eului pentru a reincepe comunicarea. A treia regula a comunicarii? comportamentul care rezulta dintr%o tranzactie ascunsa este determinat de nivelul psihologic si nu de nivelul social.

b. 'angaieri
<. "efinitia unei mangaieri
Mer eti pe strada si obser#ati un #ecin care se apropie. Cand #a intalniti spuneti8 =Ce ti&p fru&os7- #ecinul zi&beste si spune8 =Da- asa este7. Ati sc'i&bat mangaieri. O &an aiere este definita ca o unitate de recunoastere.

=. 6oamea de stimuli si de recunoastere

Eric $erne a descris anu&ite ne#oi- pe care le a#e& toti. <na dintre ele este ne#oia sti&ularilor fizice si &entale- pe care o nu&ea foamea de stimuli. El atra ea atentia asupra cercetarilor despre dez#oltarea u&ana si ani&ala. Intr2un studiu foarte cunoscut- ,ene "pitz a obser#at bebelusi crescuti in

33

orfelinateC. Acestia erau 'raniti bine- tinuti curati si la caldura. "i cu toate acestea a/un eau sa aiba &ai &ulte proble&e fizice si afecti#e decat copii crescuti de propriile lor &a&e sau de o alta persoana. "pitz a tras concluzia ca acesti copii din orfelinate sufereau din lipsa sti&ulilor. 3u a#eau prea &ult de conte&plat toata ziua- in afara de peretii albi ai ca&erelor lor. Dar- &ai presus de toatea#eau foarte putine contacte fizice cu cei care se ocupau de ei. 0e lipseau atin erile- &an aierile si recunoasterea- asa cu& au ne#oie copiii. $erne a ales cu#intul =stroEe7 )&an aiere* pentru a descrie ne#oia &icutului de a fi atins. Dupa el- ca adulti- a#e& inca ne#oie teribila de contact fizic- insa in#ata& dease&enea sa substitui& atin erea fizica prin alte for&e de recunoastere. <n za&bet- un co&pli&ent- sau c'iar o ridicare de sprancene sau in/urii- toate acestea ne arata ca e1istenta noastra este recunoscuta. $erne a utilizat ter&enul de foame de recunoastere pentru a descrie ne#oia noastra de a fi recunoscuti de ceilalti.

!. Tipuri de mangaieri
Dupa tipul lor &an aierile se pot clasifica in8 - verbale sau nonverbale - pozitive sau negative 2 conditionate sau neconditionate

c. "esconsiderari
<. "efinitia desconsiderarilor 8comportament sau proces intern9
"esconsiderarea se defineste ca ignorare inconstienta a unei informatii utile pentru rezolvarea unei probleme )"'ea "c'iff*. 3dentificarea desconsiderarilor Pute& deduce desconsiderarea- care nu este obser#abila prin ea insasi- din faptul ca persoana &anifesta unul sau altul din co&porta&entele pasi#e. E1ista nu&eroase alte &odalitati pentru a identifica desconsiderarea. <n comportament manifestat sub influenta unui driver rele#a intotdeauna o desconsiderare. Atunci cand &anifest un dri#er- i&i repet interior &esa/ul din script8 = sunt OK dacaLfac eforturi- produc placere- etc.7- cand de fapt sunt OKc'iar daca &a supun sau nu acestor &esa/e constran atoare. "c'iff precizeaza ca anu&ite disfunctii ale gandirii indica desconsiderarea. <na dintre acestea este supradetalierea. In ti&p ce i se pune o intrebare si&plapersoana care se afla in supradetaliere- raspunde printr2o tirada de detalii
8

)"pitz2 Nospitalis&8 .enesis of Ps>'iatric Conditions in Earl> C'ild'ood7*

34

sicaitoare. &uprageneralizarea este in#ersul. Persoana e1pri&a opinii in ter&eni lobali si enerali 8 = Ei bine- proble&a &ea este uriasa. Oa&enii &a ur&aresc. Totul &a dara&a.7 &entimentele parazite, jocurile si comportamentele din triunghiul dramatic confir&a dease&enea prezenta desconsiderarii. Indicatii #erbale O arta a AT este aceea de a indentifica desconsiderarea ascultand cu#intele pe care le folosesc oa&enii. De e1e&plu- cand cine#a zice = 3u pot..7- cel &ai frec#ent desconsidera. Testarea insea&na sa #a intrebati8 =$ine- pot- fie acu&- fie intr2un alt &o&ent %7 =+oi incerca saL7 este de obicei o desconsiderare- deoarece persoana zice de fapt8 =+oi incerca- dar nu #oi reusi7. E1ista si alte #erbalizari ale dri#erilor. Desconsiderarea plecand de la =(ii puternic7 este e1tre& de raspandita8 =Ce2&i spui &a plictiseste.7 ="unt depasit de aceasta proble&a7 =Toc&ai &i2a #enit in &inte un and7. Indicatii non#erbale Capacitatea de a repera desconsiderarea plecand de la indicatiile non#erbale este dese&enea i&portanta. Desconsiderarea este rele#ata de o inadec#are intre cu#intele pronuntate si se&nele non#erbale care le aco&paniaza. ,asul spanzuratului )rasul &acabru* O indicatie frec#enta pentru desconsiderare este rasul spanzuratului 8macabru9. Persoana rade spunand ce#a ce nu e a&uzant8 =O'F A fost o prostie din partea &ea F Na F Na F7 7Mi2a& lo#it usor &asina #enind aici- 'o 'o F7. -xagerarea? (iecare desconsiderare este aco&paniata de o e1a erare a unui aspect al realitatii. E1presia ="a faci din tantar- ar&asar7 descrie bine acest tip de distorsiune. 0a fel cu& un aspect al situatiei este sters sau &ini&alizat prin desconsiderare- un alt aspect este u&flat fara &asura- prin e1a erare. E1ista patru tipuri de co&porta&ente care indica fara dubiu ca o persoana desconsidera. Iata cele patru tipuri de co&porta&ente pasi#e8 A nu face ni&ic "upraadaptarea
9

randiosit>

35

A itatia Incapacitare sau #iolenta.

=. :ivele de desconsiderare
Desconsiderarea are ca rezultat proble&e nerezol#ate. Deci- daca a/un e& sa elabora& un siste& pentru identificarea naturii si intensitatii lor- atunci #o& a#ea un instru&ent puternic pentru rezol#area proble&elor. Acest intru&ent poarta nu&ele de matricea desconsiderarilor si a fost pus la punct de catre Ken Mellor si Eric "i &und15. Matricea desconsiderarilor a aparut din ideea ca pute& clasifica desconsiderarile dupa 3 criterii diferite8 % zona % tipul % nivelul. Jonele de desconsiderare E1ista 3 zone in care oa&enii pot desconsidera8 ei insisi, altii si situatia. Tipuri de desconsiderare Cele trei tipuri de desconsiderare se refera la stimuli, probleme si optiuni. 3i#ele )&oduri* de desconsiderare Cei doi ter&eni- ni#el si &od- sunt intersan/abili- dar =ni#el7 da o idee &ai clara despre ceea ce intele e& aici. Cele patru ni#ele ale desconsiderarii sunt8 existenta, semnificatia, posibilitatile de schimbare si abilitatile personale.

Dia ra&a &atricei desconsiderarilor Aceasta &atrice se co&pune din toate co&binatiile posibile ale tipurilor si ni#elelor de desconsiderare. Obtine& astfel dia ra&a din fi ura D.

10

Mellon- K and "i &und- E =Discountin 7- TA4- D- 3- 1?@D- 2?D2352

36

!. 'otive de desconsiderare
Pe &asura ce #iata &ea se deruleaza- a& in per&anenta proble&e cu care &a confrunt. Cu& sa tra#ersez strada fara sa fiu lo#it % Cu& sa duc la bun sfarsit lucrul care &i2a fost incredintat % Cu& sa reactionez fata de o &anifestare calduroasa sau a resi#a din partea celorlalti % De fiecare data cand sunt confruntat cu o proble&a- a& doua optiuni. Pot folosi toata capacitatea de adult pentru a andi- si&ti si actiona pentru a rezol#a proble&a sau pot trece in script. Ale and a doua optiune- incep sa percep lu&ea astfel incat sa se potri#easca cu deciziile pe care le2a& luat in copilarie. 6ara indoiala, voi sterge din constiinta unele aspecte ale situatiei reale. 3n acelasi timp, voi supraevalua alte aspecte ale problemei in cauza, sub aspect gigantesc. In loc de a actiona pentru a rezol#a proble&a- #oi conta pe =situatia &a ica7 propusa prin scriptul &eu. "per- din starea de Copil- ca functionand aceasta &a ie- #oi putea &anipula lu&ea pentru a pri&i solutia. In loc de a fi acti#- de#in pasiv. Desconsiderarea poate rele#a prezenta unei contaminari. Adica- atata ti&p cat desconsider- percep realitatea astfel incat sa cadreze cu credintele scriptului pe care le a& in starea de Parinte sau de Copil- credinte pe care le consider ca fiind Adulte. -xcluderea poate fi o alta for&a de desconsiderare. In acest caz i nor anu&ite aspecte ale realitatii- deoarece ne li/ez una sau &ai &ulte stari ale eului. Daca e1clud Copilul- nu tin sea&a de ne#oile- senti&entele sau intentiile care #in din copilarie si care de fapt &2ar putea a/uta la rezol#area proble&ei actuale. Daca e1clud Parintele- renunt la re ulile si definitiile despre lu&e pe 37

care le2a& in#atat de la fi urile parentale- care si ele &i2ar fi de folos pentru a rezol#a proble&a actuala. E1cluderea Adultului se&nifica ca desconsider propria capacitate de a e#alua- de a si&ti si de a actiona in reactie directa la aspectele situatiei prezente. Cu& este de asteptat- e1cluderea Adultului este cea &ai daunatoare- in sensul intensitatii desconsiderarii. "criptul constituie o parte din cadrul de referinta. Acesta este constituit- in ansa&blul sau- dintr2un nu&ar &are de definitii- dintre care unele antreneaza desconsiderari si altele nu. &criptul este co&pus din toate definitiile cadrului de referinta care antreneaza desconsiderari. Cand intru in script- e1clud aspectele situatiei actuale care ar fi utile pentru rezol#area unei proble&e. Desconsider. (acand asta- i&i repet definitiile peri&ate despre &ine- despre altii si despre lu&e- care i&plica aceste desconsiderari. 6iecare simbioza este o tentativa pentru a satisface nevoile care nu au fost satisfacute in copilarie. Asa cu& se inta&pla intotdeauna cu co&porta&entele din script- persoana aflata in si&bioza foloseste strate ii depasite- in tentati#a de a2si satisface ne#oile. Aceste strate ii reprezinta tot ceea ce a asit &ai bun aceasta persoana in copilarie- dar acu& acestea nu &ai sunt adaptate #ieti de adult. In si&biozapersoana isi desconsidera optiunile adulte si face acest lucru in &od inconstient. De fiecare data cand intra& in si&bioza- retrai& in#oluntar #ec'ile situatii din copilarie in care nu ne2au fost satisfacute ne#oile. ,einstaura& relatia din trecut cu unul dintre parintii nostri sau cu o alta fi ura parentala si reproduce& aceasta situatie in incercarea de a2l &anipula pe celalalt pentru a ne satisface ne#oia ra&asa neindeplinita.

d. &tructurarea sociala a timpului

<. 6oamea de structura
3oi toti a#e& ne#oie sa structura& ti&pul pentru a e#ita durerea plictiselii. Aceasta ne#oie este nu&ita foamea de structura.

=. &ase modalitati de structurare a timpului

De cate ori oa&enii se intalnesc in rup sau perec'i- isi pot petrece ti&pul in G &odalitati diferite. Eric $erne a enu&erat aceste sase moduri de structurare a timpului astfel8 - izolarea - ritualuri - trecerea ti&pului - acti#itati

38

/ocuri inti&itate.

Acestea au fost enu&erate in functie de riscul e&otional i&plicat- de la cel &ai &ic la cel &ai ridicat.

;3 Analiza jocurilor
a.

"efinitia jocurilor

<n /oc psi'olo ic este definit de catre $erne ca o =serie de tranzactii co&ple&entare ulterioare- care duc catre un final predictibil- bine definit7. b.

'otive pentru jucarea jocurilor

<. E#itarea inti&itatii )a#anta/ intern social*. =. Mentinerea cadrului de referinta )a#anta/ e1tern psi'olo ic*. !. Mentinerea pozitiei de baza in #iata )a#anta/ e1istential* 4. Obtinerea unei cantitati &ari de &an aieri )a#anta/ biolo ic*. 7. 4ustificarea credintelor scriptului )a#anta/ intern psi'olo ic*. @. Colectionarea si folosirea =ti&brelor7. A. A#ansarea scriptului. B. "tructurarea ti&pului. C. Ce#a despre care sa #orbi& )a#anta/ e1tern social*. 10. Mentinerea credintelor interne si a stabilitatii psi'ice. <<. Mentinerea si&biozei. <=. Mentinerea oa&enilor in /urul tau.

c. Avantajele jocurilor
ele Dsase avantaje. ale lui 4erne In .a&es People Pla>- Eric $erne a enu&erat =sase a#anta/e7 ale /ocurilor. Astazi- nu se face des referire la ele in practica AT. (iecare poate fi inteles &ai si&plu in ter&enii altor idei AT. "a le re#ede&- pe scurt. Pentru ilustrare- #o& spune ca eu sunt un /ucator de =0o#este2&a7. (1) Avantajul intern psihologic. 4ucand /ocuri- &entin stabilitatea setului &eu de credinte din script. De fiecare data cand /oc =0o#este2&a7- reintaresc credinta ca a& ne#oie sa fiu respins pentru a pri&i atentie.

39

(2) Avantajul extern psihologic. E#it situatii care ar fi pro#ocari pentru cadrul &eu de referinta. Asfel- e#it an1ietatea pe care as si&ti2o in fata pro#ocarii. 4ucand =0o#este2&a7- e#it sa &a confrunt cu intrebarea8 =Ce s2 ar inta&pla daca as cere direct celorlalti &an aieri poziti#e%7 (3) Avantajul intern social. $erne spune ca /ocurile =ofera un cadru pentru relatii pseudo2inti&e- acasa sau in inti&itate7. O parte din /ocul =0o#este2 &a7 poate fi o lun a serie de sc'i&buri =de la ini&a la ini&a7- cu partenerul de /oc. 3e si&ti& astfel si cand sunte& desc'isi unul cu celalalt. In realitate- aceasta nu este inti&itate. "ub &esa/ul de la ni#el social e1ista &esa/e ascunse- care confir&a ca /uca& (4) Avantajul extern social. 4ocurile ne ofera subiecte de discutie in cercul nostru social &ai lar . Cand sunt in bar cu o asca de alti barbati- /ucatori de =0o#este2&a7- pute& petrece ti&pul sau sa parazita& pe te&a =3u2i asa ca fe&eile sunt roaznice%7 (5) Avantajul biologic. Acesta se refera la posibilitatea de a obtine &an aieri /ucand. Din =0o#este2&a7 se obtin &ai &ult &an aieri ne ati#e. Copil fiinda& decis- ca deoarece &an aierile pareau a fi reu de obtinut- era &ai bine sa asesc o cale de a obtine lo#ituri- pentru a supra#ietui. Dease&enea- de cate ori reiau /ocul- i&i satisfac ne#oia de structura si de &an aieri. (6) Avantajul existential. Acesta este rolul /ocurilor in =confir&area7 pozitiei de #iata. =0o#este2&a7 este /ucat din pozitia =Eu nu sunt OK- tu esti OK7. De cate ori iau cate o lo#itura /ucandu2&a- i&i reintaresc aceasta pozitie.

d. -xemple de jocuri
-xemplul <8 4acE o intalneste pe 4ean. "e indra ostesc si decid sa locuiasca i&preuna. 0a inceput totul &er e bine. Dar pe &asura ce lunile trec- 4acE incepe sa2i faca #iata rea partenerei sale. Ii i nora dorintele si senti&entele. "tri a la ea si uneori o i&pin e. "e i&bata si #ine tarziu acasa. C'eltuie banii lui 4ean si =uita7 sa ii dea inapoi. 4ean sta cu el in ciuda trata&entului rau. Pe &asura ce el de#ine &ai a resi#- 4ean ii aseste &ai &ulte scuze. Asa &er lucrurile de aproape trei ani. Apoi- fara a2l pre#eni- 4ean il paraseste pe 4acE pentru un alt barbat. Cand 4acE s2a intors acasa- a asit pe &asa din bucatarie un bilet in care ea spunea ca pleaca definiti#. 4acE e stupefiat. Isi spune8 =Cu& Du&nezeu &i se inta&pla asta%7 O cauta pe 4ean si o roa a- fara succes- sa se intoarca inapoi. Cu cat el o roa a &ai insistent- cu atat ea il respin e &ai dur- iar el se si&te &ai rau. 4acE petrece &ult ti&p si&tindu2se depri&at- abandonat si lipsit de #aloare. Incearca sa intelea a ce nu e in re ula cu el8 =Ce are barbatul ala si nu a& eu%7. 0ucru ciudat este ca 4acE a &ai trecut si inainte prin astfel de situatii. A a#ut doua relatii si doua respin eri care au ur&at acelasi pattern. De fiecare data si2a spus8 =3u se #a &ai inta&pla niciodata7. Dar s2a inta&plat din nou si de fiecare data 4acE a fost surprins si s2a si&tit respins.

40

4acE /oaca /ocul nu&it (oveste%ma11. "i 4ean a &ai trecut prin asta. "i ea a &ai a#ut cate#a relatii inainte de a2l cunoaste pe 4acE. "e pare ca ea ale e barbati care la inceput se poarta bine cu ea- dar care- foarte curand incep sa o trateze prost- asa cu& a facut si 4acE. De fiecare data ea le2a suportat co&porta&entele /ucand un ti&p rolul =&icutei sotii7. Dease&enea- de fiecare data- brusc s2a raz andit si l2a parasit abrupt pe acel barbat. Cand face asta se si&te ne#ino#ata si intr2o oarecare &asura triu&fatoare. Isi spune8 ="tia& eu. Toti barbatii sunt la fel7. Cu toate acesteadupa un ti&p incepe o relatie cu un alt barbat si intrea a sec#enta se reia. 4ocul lui 4ean este8 7Acu& te2a& prins- ticalosule712. -xemplul =8 Moll> este asistent social. E in birou- #orbind cu un client care toc&ai a intrat. El pare abatut. Clientul spune8 =Mi2e tea&a ca ce#a roaznic se #a inta&pla. Proprietarul &2a dat afara si nu a& unde sa &a duc. 3u stiu ce sa fac7 =O- dra a- asta e rau7 spune Moll> incruntandu2se in ri/orata =Ce pot sa fac sa te a/ut%7 =3u stiu7- spune clientul trist. =<ite cu& face&7 spune Moll>- =Ce2ar fi sa cauta& in ziar si sa asi& pentru tine o ca&era de inc'iriat%7. =Asta e proble&a7 spune clientul lui Moll> si &ai depri&at =3u a& destui bani sa platesc c'iria7. ="unt si ura ca pot aran/a sa pri&esti un a/utor social7. =Dra ut din partea ta7 spune clientul. =Dar sincer- nu #reau &ila ni&anui7 =$ine- ce parere ai daca iti pre atesc un pat in adapost- pana cand asesti un loc unde sa stai%7 =Multu&esc7- spune clientul =Dar nu cred ca as putea sta cu toti acei oa&eni- cand &a si&t asa cu& &a si&t7. "e asterne o tacere in ti&p ce Moll> cauta alte idei. 3u ii #ine niciuna. Clientul o pri#este lun - se ridica si da sa plece. =$ine- &ultu&esc oricu& pentru ca ai incercat sa &a a/uti7- spune poso&orat si dispare. Moll> se intreaba8 =Ce Du&nezeu s2a inta&plat%7. Intai se si&te surprinsaapoi inadec#ata si depresi#a. Isi spune ca nu prea stie sa fie de a/utor celorlalti. In acelasi ti&p- clientul ei &er e pe strada si&tindu2se indi nat si furios pe Moll>. Isi spune8 =3u o credea& capabila sa &a a/ute si asa a fost7. Atat pentru Moll> cat si pentru clientul ei- aceasta scena este o repetitie a altora care au a#ut loc in trecut. Moll> intra deseori in acest tip de interactiuni. Ofera a/utor si sfaturi clientilor si apoi se si&te rau cand ei nu le accepta. Clientul ei este si el fa&iliarizat cu acest final. Cu&#a si el sfarseste prin a respin e &ereu a/utorul oferit- in ti&p ce se si&te furios si abandonat de catre cel care i2a propus a/utorul.

11 12

KicE Me 3o9 IA#e .ot Oou- "on of a $itc' sau pe scurt 3I.O"O$

41

Moll> si clientul ei /oaca o perec'e de /ocuri care foarte des se /oaca i&preuna. 4ocul lui Moll> este =De ce nu L.%713. Clientul ei /oaca =Da- dar L =1!. Unele jocuri comune Adesea sunt clasificate in functie de sc'i&barea pozitiilor din Triun 'iul Dra&atic- facute de /ucatori in &o&entul co&utarii. Co&utarea din Persecutor in +icti&a Este tipica /ocului (oveste%ma- pe care l2a& ilustrat &ai sus. /otii si ;ardistii1D este o #ersiune a acestui /oc- care se /oaca in conte1t /udiciar. Aici- /ucatorul incepe cautind sa persecute fortele de ordine si le ea. Darin final- face in asa fel incat sa fie prins si sfarseste prin a fi o +icti&a. In usurgiul1G- /ucatorul aseste cusururi celorlalti- criticandu2le aparitiacu#intele- i&braca&intea etc. Poate face acest lucru ti&p nedefinit- ca te&a pentru parazitare- fara a co&uta neaparat. Insa- cusur iul poate fi respins de catre cei pe care ii critica- sau face in asa fel incat sa fie auzit =accidental7- atunci cand #orbeste pe la spate despre defectele cui#a. Apoi trece din Persecutor in +icti&a- in Triun 'iul Dra&atic- transfor&ind parazitarea in /oc. 4ucatorul de "aca nu ai fi fost tu1@- se plan e &ereu despre cu& ceilalti il i&piedica sa faca ceea ce doreste. De e1e&plu- o &a&a ii spune copilului8 =Daca nu ai fi fost tu- as fi putut calatori in strainatate7. I&a inati2#a ca se inta&pla ce#a- care ii intrerupe parazitarea pe aceasta te&a. Poate &osteneste o su&a de bani suficienta ca sa plateasca o in ri/itoare pentru copil. "au copilul se face &are si nu are ne#oie de prezenta ei. Credeti ca ea #a pleca in strainatate % 3u. Descopera ca e prea speriata ca sa2ti paraseasca tara. (acand asta- co&uta si intra in pozitia de +icti&a.

Co&utarea din +icti&a in Persecutor Acest pattern este e1e&plificat de catre8 Te%am prins, ticalosule1C. Acesta este /ocul /ucat de 4eanintr2unul din e1e&plele noastre de la inceput. In acest /oc si in toate #ariantele sale- /ucatorii incep cu un fel de =a#ans7 din pozitia de +icti&a. Cand partenerul de /oc in 'ite &o&eala- /ucatorul ofera sutul de Persecutor.
13 14 15 16 17 18

B'> DonAt Oou L % Oes- $ut L Cops and ,obbers $le&is' cusur- defect If it 9erenAt for >ou 3o9 IA#e .ot Oou- "on of a $itc'

42

In "a, darE1?- /ucatorul incepe prin a cere sfaturi si refuza toate su estiile oferite. Co&utarea se produce cand cel care da sfaturi- le epuizeaza si /ucatorul de Da- darL- profita de &o&ent- respin andu2le. +a a&intiti cu& a facut acest lucru clientul lui Moll> din e1e&plul nostru. Este un /oc uzual in ser#iciile de asistenta sociala si alte ser#icii de =a/utor7. >apo25 este #ersiunea se1uala a /ocului Te2a& prins- ticalosule. 4ucatorul e&ite se&nalele unui a#ans se1ual. Cand partenerul ii da curs- /ucatorul de ,apo il respin e indi nat. 4ucatorul de ,apo poarta un tricou care are scris in fata8 ="unt disponibilF7- iar in spate8 =Dar nu pentru tine- 'a- 'a F7. ,apo de radul unu este o sursa obisnuita de &an aieri la petreceri- si i&plica un refuz se1ual &inor la final. In ,apo de radul trei- /ucatorul poate astepta pana cand a a#ut loc contactul se1ual si apoi sa co&ute- stri and =+iol F7. E1ista cate#a /ocuri construite pe sc'e&a Te2a& prins- ticalosule- in care pozitia initiala de +icti&a este &entinuta ca parazitare- iar co&utarea nu se produce pana cand aceasta situatie nu este a&enintata. 4ucatorii de $rostul21 sau &aracul de mine22- incep parazitarea din pozitia de =3u pot andi7 si respecti# =3u &a pot a/uta sin ur7. Pot fi satisfacuti sa ra&ina in pozitia de +icti&a- atata ti&p cat &an aierile continua sa #ina. Daca cine#a ii confrunta pe acesti /ucatoricerandu2le sa se andeasca sau sa faca lucruri pentru ei- acestia pot sa faca co&utarea- de#enind furiosi sau acuzatori8 =E' F Trebuia sa &a andesc ca nu2&i #ei fi de nici un a/utor F7. $iciorul de (emn23 este o #arianta a /ocului "aracul de &ine- cu un tricou pe care scrie =0a ce te astepti de la cine#a careLare o &a&a ca &ine;este un alcoolic ca &ine;a crescut la periferie;)sau orice alta scuza*7. 4ucatorul de 6a ceva pentru mine2!- cauta pe ascuns sa2i &anipuleze pe altii pentru a andi si actiona in locul lui. De e1e&plu- un student care este intrebat ce#a in clasa- poate lua aerul de prost- &estecandu2si stiloul si asteptind ca profesorul sa ofere raspunsul. Atata #re&e cat obtine a/utorul asteptat- /ucatorul poate ra&ine in pozitia de +icti&a nea/utorata. Dar- &ai tarziu- poate co&uta colectand o recolta &ai &are de &an aieri- acuzindu2l pe sfatuitor ca i2a dat sfaturi proaste. De e1e&plu- acelasi student se poate duce la director dupa e1a&en si se poate plan e ca profesorul nu a fost clar in prezentare. Aceasta pozitie adoptata la sfarsitul acestui /oc- a pri&it uneori un alt nu&e- Uite ce am facut din cauza ta2D! Co&utarea din "al#ator in +icti&a Prototipul acestui /oc este 3ncerc doar sa te ajut2G. Acest titlu poate fi folosit pentru orice /oc in care cine#a incepe prin a oferi =a/utor7 din pozitia de "al#ator19 20 21 22 23 24 25 26

Oes- butL ,ape 2 #iol "tupid Poor Me Booden 0e Do Me "o&et'in "ee B'at Oou Made Me Do IA& Onl> Trin To Nelp Oou

43

apoi sc'i&ba si trece in +icti&a cand persoana pe care o =a/uta7- fie respin e a/utorul- isi #ede de ale sale si intra oricu& intr2o incurcatura- fie se&naleaza ca a/utorul oferit nu a fost suficient. Asa zisul =sfatuitor7 colecteaza atunci beneficiul ne ati#- care consta in ti&bre de inadec#are. 4ocul pe care il /uca Moll>- in e1e&plul nostru- "e ce nuE# este o #ariatie pe aceasta te&a- care i&plica acordarea de sfaturi- care sunt respinse de partenerul de /oc. Co&utarea din "al#ator in Persecutor Uite cat de mult imi dau osteneala2@ incepe ca si Incerc doar sa te a/ut- cu =sfatuitorul7 in rol de "al#ator. Dar in &o&entul co&utarii- "al#atorul de#ine un Persecutor care acuza si nu o +icti&a nefericita. I&a inati2#a- de e1e&plu- o fe&eie care a facut2o pe =&a&a sufocanta7- in relatia cu fiul ei- inca de cand era &ic. Acu& el este un adolescent rebel care o anunta ca #rea sa plece de acasa. Co&utand /ocul- &a&a stri a8 =Dupa tot ce a& facut pentru tine F "per sa capeti ceea ce &eriti F Ma spal pe &aini de tineF Auzi %7.

e. +radele jocurilor
4ocurile pot fi /ucate cu diferite rade de intensitate. <n joc de gradul unu# are un final pe care /ucatorul #rea sa il i&partaseasca celor din cercul sau social. In /ocurile prezentate la inceputul capitolului- toti /ucau /ocuri de radul unu. Moll> isi descria senti&entul de indoiala asupra propriei capacitati de a oferi a/utor- in ti&p ce se afla cu cole ii- in pauza- la o cafea- iar clientul sau- in ti&p ce bea cu prietenii sai un pa'ar- bo&banea despre cat de nefolositoare a fost ea. Prietenii si cole ii #or pri#i acest co&porta&ent ca pe ce#a acceptabil. De fapt- /ocurile de radul unu- ofera de obicei o &are parte a structurarii ti&pului- la petreceri si intalniri. 4ocurile /ucate la nivelul doi de intensitate aduc finaluri &ai rele- pe care persoanele prefera &ai de raba sa nu le faca publice. De e1e&plu- presupuneti ca acel client al lui Moll> nu doar a bo&banit- dar s2a dus si a facut o plan ere pentru inco&petenta ei. Atunci Moll> ar fi intrat intr2o depresie profunda- poate c'iar ar fi de&isionat. In acest caz- este &ai putin probabil ca ea sa discute cu prietenii despre acest lucru. 2ocul de gradul trei- in acceptiunea lui $erne =L.este unul care se /oaca serios si care sfirseste la spital- in sala de de /udecata sau la &or a7. Daca 4acE si 4ean ar fi /ucat la acest ni#el de ra#itate- 4acE ar fi putut sa o &altrateze pe 4ean. 4ean ar fi putut aduna furia- pana intr2o zi cand ar fi luat un cutit din bucatarie si l2 ar fi in/un 'iat. f.

'odalitati de analiza a jocurilor folosind diagramele

1. "iagrama tranzactionala

27

"ee No9 Nard IA#e Tried

44

(i ura G prezinta #ersiunea lui Eric $erne referitore la dia ra&a tranzactionala a /ocurilor2C. Aceasta descrie tranzactiile de desc'idere sc'i&bate intre 4acE si 4ean8 4acE )ni#el social "s*8 =Mi2ar placea sa te cunosc &ai bine7. 4ean )ni#el social ,s*8 =Da- si &ie &i2ar placea7. 4acE )ni#el psi'olo ic "p*8 =0o#este2&a- te ro 7. 4ean )ni#el psi'olo ic ,p*8 =O sa te prind- nenorocitule F7. =Mesa/ele secrete7 din "p si ,p se afla in afara constiintei /ucatorilor- pana cand apare &o&entul co&utarii.

=. 6ormula 2
$erne a descoperit ca fiecare /oc trece printr2o sec#enta de sase etape2?. 0e2a nu&it astfel 8
2?

sau folosind initialele8

28

$erne AT in ps>c'ot'erap>- cap 15 $erne .a&es people pla>- capD 29 E. $erne B'at Do Oou "a>- cap 2

45

El a nu&it aceasta sec#enta 6ormula 2 sau 6ormula 2ocului.

!. Triunghiul "ramatic
"tep'en Karp&an a conceput o dia ra&a si&pla- dar eloc#enta- pentru analiza /ocurilor- nu&ita Triun 'i Dra&atic )(i . @*35

El su ereaza ca atunci cand oa&enii /oaca /ocuri- ei intra intr2unul dintre cele trei roluri din script8 $ersecutor- &alvator si ;ictima. $ersecutorul este cine#a care ii pozitioneaza pe ceilalti &ai /os si ii &ini&alizeaza. Persecutorul ii #ede pe ceilalti inferiori si non2OK. &alvatorul- dease&enea ii #ede pe ceilalti inferiori si non2OK. Dar "al#atorul raspunde oferind a/utor dintr2o pozitie de superioritate. Crede ca8 =Trebuie sa ii a/ut pe ceilalti deoarece nu sunt destul de buni ca sa se a/ute sin uri7. ;ictima se si&te inferioara si non2OK. <neori +icti&a cauta Persecutorul ca sa il puna in pozitia de inferioritate si sa il trateze rau. "au +icti&a poate sa fie in cautarea unui "al#ator care isi #a oferi a/utorul si #a confir&a credinta +icti&ei8 =3u pot face fata de unul sin ur7. (iecare rol din Triun 'iul Dra&atic i&plica o desconsiderare. Atat Persecutorul cat si "al#atorul ii desconsidera pe ceilalti. Persecutorul desconsidera #aloarea si de&nitatea celorlalti. Persecutorii e1tre&isti pot desconsidera drepturile la #iata si sanatate fizica ale celorlalti. "al#atorul
30

Karp&an- " 2 (air> tales and script dra&a anal>sis TA$- @- 2G- 1?GC- 3?2!3

46

desconsidera capacitatea celorlalti de a andi pentru ei si de a actiona in functie de propria initiati#a. +icti&a se desconsidera sin ura. Daca cauta un Persecutor- accepta desconsiderarea acestuia si se #ede ca o persoana care &erita sa fie respinsa si &ini&alizata. +icti&a care cauta un "al#ator- crede ca are ne#oie de a/utorul "al#atorului pentru a andi bine- pentru a actiona si a lua decizii. Toate cele trei roluri din Triun 'iul Dra&atic nu sunt autentice! De obicei- cine#a care /oaca un rol #a incepe dintr2o pozitie si apoi #a trece la o alta. Aceasta co&utare in Triun 'iul Dra&atic este aceeasi cu cea din (or&ula 4. In =0o#este2&a7 /ucat de 4acE- el a inceput din pozitia de Persecutor- pe care a &entinut2o pana in etapa de raspuns a /ocului sau. Cand a a#ut loc co&utarea- 4acE a trecut in pozitia de +icti&a.

;33 Analiza sentimentelor parazite

a.

&emnificatia proceselor interne intrapsihice

In &o&entele de stress- o persoana poate intra in script. Acest lucru este posibil daca situatia de aici si acu& sea&ana cu o situatie stresanta din copilarie daca e1ista un elastic. In astfel de &o&ente- oa&enii retraiesc senti&ente si credinte din pri&a copilarie. Daca o persoana percepe ca partenerul =il indeparteaza7- raspunde inconstient ca si in copilarie. "ub ni#elul constientizarii- incepe sa si&ta frica si durerea. (acand asta- reproduce credintele scriptului. =E1plica7 respin erea pe care a perceput2o- spunandu2si interior- fara a o constientiza8 ="unt de neiubit- pentru ca ce#a funda&ental este in nere ula cu &ine7. Astfel persoana isi =/ustifica7 senti&entele de frica si durere. "i de fiecare data cand retraieste aceste senti&ente- restabileste credintele scriptului pentru a2si =e1plica7 cu& se si&te. In acest fel credintele si senti&entele scriptului sunt reutilizate. Aceasta este ilustrata prin sa etile intrerupte in (i ura C. ErsEine si Jalc&an subliniaza ca acest proces este intrapsihic adica are loc in capul persoanei. Deoarece persoana are de/a o =e1plicatie7 din script despre ceea ce a perceput ca respin ere- nu per&ite credintelor scriptului sa fie reactualizate in functie de realitatea de aici si acu&. Din contra- de fiecare data cand repeta procesul- isi intareste perceptia ca realitatea a =confir&at7 credintele scriptului. b.

"efinitia sentimentelor parazite si a timbrelor

47

"efinim sentimentul parazit ca o emotie familiara, invatata si incurajata in copilarie, traita in numeroase situatii stresante si neadecvata ca mijloc adult de rezolvare a problemelor. "efinim parazitarea ca un ansamblu de comportamente din script adoptate inconstient pentru a manipula mediul si care determina persoana sa resimta un sentiment parazit. Cand si&t un senti&ent parazit- pot face doua lucruri. Il pot e1pri&a aici si acu& sau il pot depozita pentru a2&i ser#i &ai tarziu. (acand asta- se spune ca a& colectionat un timbru. c.

>elatia dintre sentimentele parazite, tranzactii, jocuri si script

In pri&ul rand- tineti sea&a ca e1ista o relatie constanta intre script si senti&entele parazite8 de fiecare data cand simtiti un sentiment parazit va aflati in script. De ce colectioneaza oa&enii ti&bre % Eric $erne propune ur&atorul raspuns8 deoarece schimband aceste timbre, avanseaza catre beneficiul final al scriptului lor. Circuitul senti&entelor parazite se defineste ca un ansamblu distorsionat de sentimente, ganduri si actiuni care se autointaresc, mentinute de individ sub influenta scriptului. Este co&pus din trei ele&ente le ate intre ele si dependente unul de altul8 credintele si sentimentele scriptului, manifestarile parazitarii si amintirile care intaresc credintele scriptului. Apar prezentate in (i ura C.

48

;333 Analiza de script

a. $ozitiile de viata
1. "efinitia pozitiilor de viata $ozitia de viata se defineste ca ansamblul de credinte fundamentale pe care o persoana le are despre sine si despre altii si pe care o utilizeaza pentru a% si justifica deciziile si comportamentul.

=.

ele patru pozitii de viata

$erne e&ite ipoteza confor& careia copilul &ic- la debutul procesului de for&are a scriptului =poseda de/a anu&ite certitudini despre sine si despre lu&ea incon/uratoare- certitudini pe care le #a conser#a fara indoiala toata #iata si pe care le pute& rezu&a astfel8 1. -u sunt OK sau 2. -u nu sunt OKF !. Tu esti OK sau 4. Tu nu esti OK. Daca co&bina& aceste enunturi in toate &odurile posibile- obtine& patru afir&atii despre noi si despre altii8 1. 2. 3. 4. -u -u -u -u sunt OK, tu esti OK nu sunt OK, tu esti OK sunt OK, tu nu esti OK nu sunt OK, tu nu esti OK.

Aceste patru enunturi sunt cunoscute sub nu&ele de pozitii de viata. <nii autori le nu&esc pozitii de baza- pozitii existentiale sau doar pozitii. Ele reprezinta pozitiile funda&entale pe care le adopta o persoana in raport cu valoarea intrinseca pe care o acorda lui si celorlalti- ceea ce reprezinta &ai &ult decat o si&pla opinie despre co&porta&entul sau si al altora.

!. >elatia dintre pozitiile de viata, jocuri si script

49

Odata ce un copil a adoptat una dintre aceste pozitii- e susceptibil sa construiasca tot restul scriptului ca ur&are a ale erii sale. $erne scria8 =(iecare /oc- script si destin are ca funda&ent una din aceste pozitii de baza7. Copilul care ale e8 =Eu sunt OK- tu esti OK7 isi #a co&pune fara dubiu un script de in#in ator. &e considera demn de dragoste si demn de a exista. Pentru el- parintii sunt de&ni de dra oste si de incredere si ca ur&are- el e1trapoleaza aceasta #iziune asupra lu&ii in eneral. Daca &icutul adopta pozitia =Eu nu sunt OK- tu esti OK7- isi #a co&pune fara dubiu un script banal sau de in#ins si pentru a cadra cu aceasta pozitie de #iata isi #a construi scriptul in /urul te&ei &icti*ei si a situatiilor de inferioritate in raport cu ceilalti. =Eu sunt OK- tu nu esti OK7 poate constitui baza unui script care poate parea in#in ator la pri&a #edere- dar acest copil #a a#ea con#in erea ca este superior si ii #a pune pe altii in pozitie de inferioritate. El #a reusi sa faca asta pentru un anu&it ti&p si sa2si duca proiectele la bun sfirsit- dar doar cu pretul unei lupte continue. Apoi oa&enii din /urul sau- saturandu2se sa fie deni rati- il respin . Atunci #a trece de la pozitia de =in#in ator7 aparent- la aceea de &are in#ins. Pozitia =Eu nu sunt OK- tu nu esti OK7 este aceea care conduce si ur la un script de in#ins. Acest copil este con#ins ca viata este ceva futil si exasperant. El se considera inferior si nedemn de a fi iubit. Crede ca ni&eni- niciodata nu il #a

50

a/uta deoarece oa&enii- ca si el- nu sunt OK si isi construieste un script in care ii respin e pe ceilalti sau el este cel respins.

De e1e&plu- persoane ca 4acE- care /oaca =0o#este2&a7- isi reintaresc pozitia de #iata8 =Eu nu sunt OK- tu esti OK7. Aceasta pozitie =/ustifica7 /ucatorul sa fu a de ceilalti. 4ucatorul de =Te2a& prins ne&ernicule7- cu& ar fi 4ean- crede ca isi confir&a pozitia =Eu sunt OK- tu nu esti OK7- de fiecare data cand obtine beneficiul de Persecutor- =/ustificandu2si7 astfel strate ia de a scapa de ceilalti. Daca pozitia de #iata a cui#a este cea din stin a2/os a cadranului OK =Eu nu sunt OK- tu nu esti OK7 aceasta persoana- foarte probabil isi #a folosi /ocurile pentru a2si =/ustifica7 faptul ca nu a/un e nicaieri in relatiile cu ceilalti oa&eni. Este e1e&plul lui Moll>- care sfirseste astfel de fiecare data cand /oaca =De ce nu L%7.

b. &cript
<. "efinitia scriptului

51

In $rinciples of +roup Treatment- $erne defineste scriptul ca8 =un plan de #iata inconstient7. Mai tarziu in 0hat "o 1ou &a) After 1ou &a) /ello# a dat o definitie &ai co&pleta8 =un plan de #iata elaborat in copilarie- intarit de parinti/ustificat de e#eni&entele ulterioare si care cul&ineaza cu o ale ere pri#ile iata7. 2. Originea scriptului in copilarie De ce lua& aceste decizii i&portante- despre noi- despre altii si despre lu&e cand sunte& &ici% Care este ratiunea lor% ,aspunsul se aseste in doua caracteristici cruciale ale for&arii scriptului. 1. "eciziile scriptului reprezinta strategia cea mai buna pe care micutul a gasit%o pentru a supravietui intr%o lume care ii pare deseori ostila, chiar amenintatoare pentru viata sa. 2. "eciziile scriptului sunt luate de micut pe baza emotiilor sale si a manierei sale de a percepe realitatea31. ,aspunsul fata de o lu&e ostila <n bebelus e &ic si din punct de #edere fizic #ulnerabil. Pentru el lu&ea e locuita de i anti care fac z o&ot. <n z o&ot neasteptat ii poate indica ca #iata sa este intr2un pericol i&ediat. 0ipsit de cu#inte si de anduri coerente- el stie ca daca tata sau &a&a pleaca el #a &uri si daca se ener#eaza prea tare pe el- il pot ani'ila. In plus- copilul nu are notiunea adulta de ti&p. Daca ii e foa&e sau fri si &a&a nu #ine- atunci poate ca ea nu #a &ai #eni niciodata si asta insea&na &oarte si c'iar &ai rau decat &oarte8 posibilitatea de a fi abandonat pentru totdeauna. Cand copilul are doi sau trei ani si soseste un frate sau o sora- copilul acu& &ai &arisor stie ca probabil nu #a &uri- dar toata atentia &a&ei pare concentrata pe acest nou sosit. Poate nu e1ista destula dra oste pentru toata lu&ea si bebelusul o #a lua pe toata. A&enintarea acu&- este de a pierde dra ostea &a&ei. In toti anii for&arii scriptului- copilul se aseste intr2o pozitie de inferioritate si isi percepe parintii ca a#and toata puterea. 0a #arsta asta aceasta putere reprezinta #iata sau &oartea. Mai tarziu #a fi #orba despre puterea pe care o au de a2i satisface sau nu ne#oile. Ca reactie- copilul elaboreaza strate iile pentru a ra&ine #iu si a obtine cea &ai buna satisfacere posibila a ne#oilor sale. Perceperea realitatii si e&otiile ti&purii

31

"tan Boolla&s fro& 21 to !3

52

<n copil &ic nu andeste ca un adult si nu si&te e&otiile in aceeasi &aniera. Ia deciziile scriptului plecand de la aceasta &aniera aparte de a andi si si&ti. E&otiile pe care le si&te un copil &ic sunt furia- disperarea- teroarea sau e1tazul absolut. El ia deciziile precoce ca reactie la aceste senti&ente intense. De aceea nu este ui&itor ca aceste decizii sunt deseori e1a erate. De e1e&plutrebuie sa fie spitalizat pentru o operatie- ceea ce nu este a&uzant nici pentru un adult. "u arul poate trai aceasta ca pe un e#eni&ent terifiant. ,esi&te frica si in acelasi ti&p tristetea roaznica datorata absentei &a&ei- care poate nu #a &ai re#eni niciodata. El este dease&enea incre&enit de furie pentru ca ea a per&is sa i se inta&ple acest lucru si poate decide8 =Acesti oa&eni #or sa &a ucida si &a&a ii lasa- atunci si ea #rea sa &a ucida F As face &ai bine sa2i o&or eu inainte de a &a prinde F7 In lo ica &icutului e1ista re ula de a /udeca de la particular catre eneral. De e1e&plu- sa presupune& ca &a&a este inconsec#enta in &aniera de a2i raspunde copilului. <neori #ine cand plin e- dar in alte &o&ente il i nora. Copilul nu concluzioneaza doar ca8 =3u &a pot baza pe &a&a7- el poate decide8 =3u pot a#ea incredere in oa&eni7 sau =3u pot a#ea incredere in fe&ei7. O fetita de patru sau cinci ani poate si&ti furie contra tatalui sau pentru ca nu2i &ai acorda atentia pe care i2o acorda cu enerozitate cand era &ai &ica. Ea poate decide nu doar ca8 ="unt furioasa pe tata7 ci ="unt furioasa pe barbati7. Copilul poate co&pensa senti&entul sau de lipsa de putere- i&a inindu2si ca este atotputernic si &a ician. Aude ca &a&a si tata nu se intele bine si &ai ales daca este copil unic poate decide8 =E #ina &ea7 )=E din cauza &ea7*. Daca parintii se bat- el poate crede ca rolul sau este de a2l prote/a pe unul din parinti contra celuilalt. Daca un copil si&te ca este respins de unul din parinti- isi poate atribui responsabilitatea =E ce#a in nere ula cu &ine7. E dificil pentru copii &ici sa faca diferenta intre dorinta si fapte. <n copil si&te8 =Doresc sa2l ucid pe acest nou bebelus care obtine toata atentia7 si apoi concluzioneaza ="unt un asasin- sunt in rozitor de rau7. In #iata adulta- aceasta persoana ra&ane cu un #a senti&ent de culpabilitate pentru =cri&a7 pe care nu a co&is2o niciodata. <n atu &a/or al AT este atentia pentru acest tip de lo ica infantila. 0in #istii #orbesc despre sprachgefuehl8 sensibilitate la un li&ba/. Daca #reti sa folositi AT in terapie- trebuie sa capatati aceasta sensibilitate asupra li&ba/ului scriptului unui copil. Pentru a ameliora intele erea acestui li&ba/ cititi operele lui EriEson- Pia et si a autorilor care au studiat dez#oltarea copilului32. Pentru a a#ea
32

Donaldson C'ildrenAs Minds Pia et sau interpretarea teoriilor sale8 Meier T'ree T'eories of C'ild De#elop&ent EriE EriEson Copilarie si societate 2 Identit>- Oout' and Crisis Ma'ler T'e Ps>c'olo ical $irt' of t'e Nu&an Infant (anita En lis' B'at "'all I Do To&orro9. ,econceptualizin TA Paul 0e#ine $eca&in t'e Ba> 9e Are 2 T'e C>rcles of De#elop&ent )A luat pre&iul E. $erne. Afir&a ca e#olutia scriptului nu se opreste in adolescenta- etapele de dez#oltare parcur noi cicluri toata #iata indi#idului.*

53

o idee despre ce se&nifica acest lucru pentru #oi- fiti atenti la #isele #oastre. Acestea ne apropie cel &ai &ult in #iata adulta de a&intirile lu&ii care ni se parea ostila cand era& &ici.

!. $rocesul dezvoltarii scriptului contrainjonctiuni, decizii precoce, atribuiri9

'esajele scriptului si perceptia copilului

8injonctiuni,

Copilul ia deciziile scriptului in functie de propria perceptie a ceea ce il incon/oara. Aceasta se bazeaza pe &aniera sa de a si&ti si de a aborda realitatea. In consecinta- &esa/ele pe care bebelusul le percepe din partea parintilor si a lu&ii e1terioare pot fi co&plet diferite de cele pe care le percepe adultul. Copilul &ic- care tresare datorita unui z o&ot #iolent- poate concluziona non2#erbal 87 Aici e cine#a care incearca sa &a o&oareF7. In acelasi &o&ent in care parintii sai- plini de dra oste- poate se felicita pentru at&osfera securizanta pe care i2o ofera copilului. Tipurile mesajelor scriptului Mesa/ele pot fi trans&ise #erbal sau non#erbal sau printr2o co&binatie. Atat &esa/ele #erbale cat si cele non#erbale pot fi date prin &odelul parintilor. Mesa/ele #erbale pot fi trans&ise sub for&a de ordine sau atribuiri.

Mesa/e #erbale #s. non#erbale Inainte de a poseda li&ba/ul- copilul foarte &ic interpreteaza &esa/ele celorlalti in ter&eni de se&ne non#erbale pe care acestia le e&it. Copilul are o perceptie ascutita a e1presiilor- tensiunii corpului- &iscarilor- intonatiilor si &irosurilor. Daca &a&a il tine strans- cu caldura- luandu2i for&a corpului- el percepe fara indoiala &esa/ul 8 =Te accept si te iubesc7. Dar daca ea este ri ida si il tine drept- putin la distanta- el decodeaza astfel87 Te respin si nu te #reau lan a &ine7. Ma&a poate fi total inconstienta de tensiunea sa si de distanta pe care o pune intre ea si copil. <neori - copilul poate elabora &esa/e plecand de la e#eni&entele din /urcare nu sunt produse de parinti. J o&otele #iolente- &iscarile bruste- perioadele de separare de parinti- cu& ar fi spitalizarea- pot aparea pentru copil ca o a&enintare a #ietii. Pentru ca el presupune ca parintii sunt responsabili pentru realitate- poate a/un e la concluzia ca aceste a&enintari #in de la ei. Mai tarziu- cand copilul intele e li&ba/ul- co&unicarea non#erbala ra&ane o co&ponenta i&portanta a &esa/elor scriptului. A resiunea fizica sau tentati#a

54

pot se&nifica pentru copil ca parintii il respin sau poate #or sa &oara. Cand i se adreseaza- el interpreteaza ce2i spun in lu&ina se&nelor non#erbale asociate. A&intiti2#a a treia re ula de co&unicare a lui $erne8 cand tranzactiile sunt ulterioare- ni#elul psi'olo ic este cel care contine sensul. I&a inati2#a o &ica scolarita intoarsa de la scoala cu cartea sa cea noua. Incepe sa citeasca parintilor si se poticneste la un cu#ant pe care nu l2a intalnit niciodata. Tatal spune 8 =Ai pronuntat resit acest cu#ant=. Aceste cu#inte pot fi insotite de nu&eroase se&ne non#erbale- fiecare a#and un sens pentru copil in ter&enii unei e#entuale decizii in cadrul scriptului. Tatal poate #orbi cu #oce dura si puternica- stra&band din nas si incruntandu2se. Poate sa2i s&ul a cartea si s2o pocneasca. Pentru copil- &esa/ul este8 73u te #reau aici- te #reau &oartaF7. Tatal poate pronunta aceste cu#inte cu o #oce plata- fara a2si ridica oc'ii din ziar. Din aceste se&ne non#erbale- fiica poate interpreta &esa/ul astfel8 = 3u esti i&portanta pentru &ine F7. Isi poate insoti cu#intele de un clipit si un cotcodacit. (olosind strate ia Micului Profesor- fetita cotcodaceste la randul sau. Mer e- taticul za&beste si &ai &ult. Ea decodeaza &esa/ul astfel =Ca sa2&i placi- trebuie sa te co&porti stupidF7. Tatal poate pronunta cu#intele cu o #oce e ala- asezat lan a ea si aratandu2i cu#intele din carte. Ii da ti&p sa re#ada cu#antul. In li&ba/ul =&artian7 al fetitei insea&na8 =Este OK sa andesti7. A fi un &odel Copiii &ici sunt obser#atori care percep bine &odul in care se co&porta oa&enii. ,e&arca cu& &a&a si tata sunt in relatie intre ei si cu ceilalti &e&bri ai fa&iliei. <tilizand strate ia Micului Profesor pentru a aborda realitatea- copilul cauta &ereu raspunsuri la intrebarea 8 =Care e cea &ai buna &etoda pentru a obtine ce #reau %=. O fetita poate re&arca ca &a&a- atunci cand #rea ce#a de la tata- obtine ce #rea incepand sa faca o scena si apoi izbucnind in 'o'ote de plans. (etita deduce8 =Pentru a obtine ce #reau de la oa&eni- &ai ales de la barbati- ce a& de facut este sa incep prin a face o scena si apoi sa izbucnesc in 'o'ote de plans7. <n baietel si2a pierdut fratele. El re&arca ca parintii &er sapta&inal la ci&itir cu flori. Cea &ai &are parte a ti&pului sunt tristi si a& putea spune ca se andesc &ai &ult la cel care a &urit decat la cel care traieste. Copilul concluzioneaza8 =Cei care &or pri&esc toata atentia7. El nu are capacitatea adultului de a intele e finalitatea &ortii. Atunci poate decide 87 Pentru a obtine atentia pe care o doresc de la parinti- trebuie sa &or ca si fratele &eu7. Ordine directe #s. atribuiri

55

Mesa/ele pot lua for&a ordinelor directe8 73u &a plictisi F (a ce2ti spun F Dispari F .rabeste2teF 32o face pe s&ec'erul FDaca nu reusesti din pri&aincearca- incearca- incearca din nou F7. Cea &ai &are parte a parintilor isi bo&bardeaza copiii cu sute de ordine de acest fel. Puterea i&pactului lor depinde de frec#enta lor si de se&nele non#erbale care le insotesc. <neori- nu se zice copiilor doar ce trebuie sa faca- dar si ce este. Acest tip de &esa/ se nu&este atribuire 8 7Esti idiot F7. =Esti &icuta &ea dulce F7. =+ei sfarsi in puscarie F7. =32o sa reusesti niciodata F7. =Esti bun la citit F733. Continutul poate fi poziti# sau ne ati#. I&pactul lor #ariaza in functie de se&nele non#erbale care le insotesc. =Esti idiotF7 - zis dur- insotit de o pal&adeter&ina un &esa/ diferit de cel e&is de aceleasi cu#inte pronuntate pe un ton #ioi si insotite de o &an aiere. <neori- atribuirile sunt e&ise in &aniera indirecta- ceea ce insea&na ca parintii #orbesc despre copil cu o alta persoana- fie in prezenta sa- fie astfel incat el sa auda ecourile8 =Acela e cel &ai linistit F7. =4ill e asa dra uta F7. =3u e asa puternic- stii %7. =3e in ri/oreaza- este asa de rea F7. =Tata zice ca esti o pacoste7. Acest en de atribuiri indirecte- par in &od deosebit susceptibile de a fi percepute de copil ca un puternic &esa/ . Pentru el- parintii sunt cei care deter&ina realitatea si auzindu2i #orbind astfel despre ei- considera ca spusele lor sunt un fapt stabilit. In unele fa&ilii- atribuirile se trans&it din eneratie in eneratie prin &esa/e la ni#el psi'olo ic. "e refera la pozitia pe care o persoana o are in fa&ilie sau la nu&ele pe care il poarta. Ellen- de e1e&plu- #ine in terapie de tea&a de a nu innebuni. Analizandu2si scriptul- realizeaza ca alte doua fe&ei din fa&iliebotezate Ellen- &atusa si bunica ei- au de#enit psi'otice- la o #arsta apropiata de cea a lui Ellen. Mesa/ul- la ni#el psi'olo ic- care nu a fost niciodata #erbalizatera 8 = (e&eile din fa&ilie care se nu&esc Ellen de#in nebune la 3D de aniF7. Matricea scriptului Tatal si &a&a au fiecare un P-A-C si au trans&is &esa/ele scriptului din toate aceste stari ale eului- &esa/e pe care copilul le2a pri&it si le2a stocat in toate cele trei stari proprii ale eului. Plecand de la acest fapt- Claude "teiner a elaborat unul dintre cele &ai i&portante &odele in AT- matricea scriptuluireprezentata in (i ura 11.
33

Acestea sunt atribuiri spuse copilului direct.

56

Mesa/ele pro#enite din starea de Parinte a &a&ei si a tatalui se nu&esc contrainjonctiuni. 0e stoca& ca parte a continutului propriului nostru Parinte. Modelul oferit sau &esa/ele de tipul =Iata cu& se face7- de la Adultul din parinte catre Adultul din copil- co&pun ceea se nu&este program. Mesa/ele care sunt e&ise de Copilul din parinti sunt de doua tipuri8 injonctiuni si permisiuni care sunt stocate in Copilul nostru. Contrain/onctiuni Aceste &esa/e de la Parinte2la2Parinte au fost nu&ite initial contrainjonctiuni, deoarece s2a crezut ca se puteau opune in/onctiunilor. Astazi se stie ca uneori se pot opune in/onctiunilor- dar pot dease&enea sa le intareasca sau sa nu aiba nici o le atura cu acestea. "i cu toate acestea- ter&enul de contrain/onctiune s2a pastrat. ontrascriptul este ansa&blul deciziilor pe care le ia copilul pentru a se supune contrain/onctiunilor. Acestea sunt co&enzi referitoare la ceea ce se face sau ceea ce nu se face- cat si definitii despre lu&e si despre altii. Pri&i& &ii de acest fel de la parintii nostri si de la alte fi uri parentale. Iata unele foarte cunoscute 8 =(ii cu&inte F7. =3u fi rau F7. =(ii printesa &ea F=.

57

=0ucreaza din reu F7. =(ii pri&ul din clasa F7. =E rau sa spui &inciuni F7. =Ce se inta&pla in fa&ilie nu pri#este pe ni&eni F7. Cea &ai &are parte a ti&pului- ne folosi& contrascriptul intr2o &aniera poziti#a- pentru a a#ea ri/a de noi si pentru a trai ar&onios in societate. Odata adulti nu a#e& ne#oie sa reflecta& pentru a sti daca ri ai& la &asa sau daca este politicos sa da& din u&ar spre ceea ce nu #re& sa &anca&. Aceste cunostinte- sunt de/a in noi- inscrise in contrascriptul poziti#. In aceeasi &anieranu aler a& pe strada in fata &asinilor si nu pune& &ina in foc. Totusi- cei &ai &ulti dintre noi condensa& cate#a &esa/e ale contrascriptului pe care decide& sa le utiliza& ca parte a scriptului ne ati#. "a presupune& ca a& acest ordin parental8 =0ucreaza din reu7. Pot sa2l folosesc ca sa intru la <ni#ersitate. Pot face cariera lucrand din reu si a#ansand. Dar pot lucra si pana la sur&ena/ sacrificand placerile si prietenii. Daca a& un script 'a&artic #oi utiliza &esa/ul =0ucreaza din reu7 pentru a obtine beneficiile ulcerului a atacului de cord sau a crizei cardiace. E1ista cinci ordine &ai speciale care /oaca un rol specific in contrascript8 6ii perfect 6ii puternic 6a eforturi 6a placere 8altora9 +rabeste%te. "unt denu&ite mesaje constrangatoare sau driveri. Denu&irea de =dri#er7 se foloseste deoarece copilul si&te o co&pulsie de a le ur&a. 3oi toti a#e& toate aceste cinci &esa/e in contrascript- in proportii #ariabile. Cand trai& interior un &esa/ de acest tip- &anifesta& un co&ple1 de co&porta&ente tipice. Aceste comportamente declansate de driver sunt aceleasi- cat ti&p e1ista indi#idul. "tudiindu2le- pute& defini in &aniera fiabila unele trasaturi i&portante ale scriptului. Pro ra&ul $rogramul este co&pus din &esa/e care indica cu& se fac lucrurile. Cand stabili& &atricea scriptului- for&ula& frazele incepand astfel8 =3ata cum E7. (iecare dintre noi in#ata &ii de &esa/e pro#enind de la parintii nostri sau de la alte fi uri parentale. De e1e&plu8 =3ata cum E sa nu&eri pana la zece sa2ti scrii nu&ele sa prepari terciul sa2ti inc'ei pantofii sa fii un barbat ) fe&eie* sa fii dra ut sa fii pri&ul in clasa 58

sa2ti disi&ulezi senti&entele7. Ca si pentru contrascript- folosi& cea &ai &are parte a &esa/elor intr2o &aniera poziti#a si constructi#a. Dar pute& a#ea dease&enea o parte ne ati#a in acest pro ra&. De e1e&plu- un baiat #a ur&a &odelul tatalui sau8 =Iata cu& sa lucrezi din reu- sa te sur&enezi si sa &ori tanar7. O fetita poate in#ata de la &a&a sa8 =Iata cu& sa2ti ascunzi senti&entele si sa a/un i depresi#a.7 A& putea arata &ai precis- in &atricea scriptului- aceste &esa/e ne ati#e ale pro ra&ului care pro#in din Adultul contaminat al parintelui si care sunt stocate in Adultul contaminat al copilului. Pe de alta parte- nu&eroase &esa/e =Iata cu&L7- ar fi #azute &ult &ai clar ca furnizand o parte a continutului Micului Profesor )A1* din parinte fiind stocate in A1 din Copil decat in A2. Dar dia ra&a nu este in eneral trasata atat de &inutios. 3njonctiuni8 1. nu 2. nu 3. nu 4. nu 5. nu 6. nu 7. nu 8. nu 9. nu 10. nu 11. nu 12. nu e1ista )donAt be* fi tu )insuti* )donAt be >ou* fi copil )donAt be a c'ild* creste )donAt ro9* reusi )donAt succed* )face* )donAt* fi i&portant )donAt be i&portant* apartine )donAt belon * fi apropiat )donAt be close* fi sanatos ; nu fi bine )donAt be sane;9ell* andi )donAt t'inE* si&ti )donAt feel*

$ermisiuni3!8 1. a fi- a e1ista- a ocupa spatiu 2. a trai din plin 3. a trai propriile e1periente !. a fi aproape in &od adec#at- a a#ea incredere- a te si&ti in si uranta D. a influenta &ediul )a fi i&portant* G. a trai propriile senti&ente- intr2o a&a lar a de e&otii 7. a fi confor& propriului sine )potri#it #arstei- personalitatii- se1ului* C. a si&ti ca apartii )fa&iliei- prietenilor- co&unitatii- culturii* 9. a te si&ti OK cu tine- cu ceilalti- cu lu&ea 15. a2ti per&ite sa fii alintat si in ri/it 11. a e1peri&enta si a sc'i&ba )si dease&enea de a resi- si&tindu2te in si uranta si de a folosi reseala in &od producti#*

34

"cripts8 T'e role of Per&ission 4a&es Allen si $arbara Allen- 1??C- TA4- 1

59

12. a )a 13. 1!. 1D.

andi clar si a rezol#a proble&ele intr2o #arietate lar a de &odalitati fi sanatos &ental* a raspunde e&patic celorlalti a reusi in dra oste si profesie a face; asi un sens.

5. &chimbarea scriptului

c. Autonomia
Idealul propus de Eric $erne era autonomia. El nu a oferit niciodata o definitie acestui cu#ant- dar a descris autono&ia ca fiind =&anifestata prin eliberarea sau recuperarea a trei capacitati8 claritatea constiintei, spontaneitatea si intimitatea7.

<.

onstiinta clara

Claritatea constiintei este capacitatea de a #edea- auzi- si&ti- usta si &irosi ca i&presii senzoriale pure- in felul in care o face nou2nascutul. Persoana clara nu interpreteaza si nu filtreaza e1perienta sa in lu&e- astfel incat sa se potri#easca cu definitiile parentale. Este in contact cu propriile senzatii corporale cat si cu sti&ulii e1terni. Pe &asura ce creste&- cei &ai &ulti dintre noi sunte& antrenati siste&atic sa ne di&inua& claritatea. In sc'i&b- in#ata& sa ne dedica& ener ia denu&ind lucruri si criticand propriile perfor&ante- sau pe ale altora. De e1e&plu- sa presupune& ca sunt la un concert. In ti&p ce &uzicianul canta- pot fi antrenat intr2un &onolo interior8 =Asta a fost scrisa in 1CDG- nu2i asa % N&- rit&ul este usor ca& rapid. Ma intreb cand se #a ter&ina % Trebuie sa &a culc de#re&e- a& &ult de lucru &aine L7 Daca i&i per&it sa de#in clar- intrerup aceasta #oce din cap. Ma las pur si si&plu purtat de &uzica si de raspunsurile &ele corporale.

=. &pontaneitatea
"pontaneitatea insea&na capacitatea de a ale e dintr2o a&a lar a de optiuni de si&tire- andire si co&porta&ent. Asa cu& persoana clara percepe lu&ea- persoana spontana #a raspunde lu&ii8 direct- fara a ster e portiuni din realitate si fara a o interpreta- in asa fel incat sa se potri#easca definitiilor parentale. "pontaneitatea i&plica faptul ca persoana poate raspunde liber- din oricare dintre cele trei stari ale eului. Poate andi- si&ti si se poate co&porta ca o persoana adulta- folosindu2si starea de Adult. Daca o doreste- poate intra in Copil si isi poate recupera creati#itatea- puterea intuiti#a si intensitatea senti&entelor 60

pe care le a#ea in copilarie. "au poate raspunde din Parinte- reluand andurilesenti&entele si co&porta&entele pe care le2a in#atat de la parinti sau de la alte fi uri parentale. Indiferent de starea eului folosita- isi #a ale e liber raspunsul pentru a face fata situatiei prezente si nu #a folosi co&enzile parentale depasite.

!.

apacitatea de a fi intimi

Inti&itatea insea&na i&partasirea desc'isa a senti&entelor si dorintelorcu o alta persoana. "enti&entele e1pri&ate sunt autentice- asa ca inti&itatea e1clude posibilitatea parazitarii si a /ucarii de /ocuri. Cand o persoana este inti&a#a trece in Copil 0iber- asi urandu2si intai si uranta- prin contract Adult si protectie Parentala.

.0O"A,

A DOUA RE+ULA DE COMUNICARE8 =cand o tranzactie este incrucisata- rezulta o intrerupere a co&unicarii- si pentru a restabili co&unicarea- unul sau a&bii indi#izi au ne#oie sa2si sc'i&be starile eului7. A NU ,ACE NIMIC -DOIN+ NOT.IN+/8 co&porta&ent pasi# in care persoana isi directioneaza ener ia pentru a2si opri actiunile- in loc de a rezol#a proble&ele. A PERIA -MARS.MALLO01T.RO0IN+*8 )a da cui#a nalbe* a oferi aprecieri poziti#e nesincere. A TREIA RE+ULA A COMUNICARII8 =co&porta&entul care rezulta dintr2o tranzactie ascunsa- este deter&inat de ni#elul psi'olo ic si nu de cel social7. A1? Adultul din Copil. A2: starea eului de Adult. 61

A38 parte a Parintelui- in structura de ordinul doi- care reprezinta continutul introiectat al Adultului din parinte sau alta fi ura parentala. ACTI(ITATE8 &odalitate de structurare a ti&pului- in care cei i&plicati au ca obiecti# atin erea unui scop declarat desc'is si nu doar discutii in le atura cu atin erea acestuia. ACUZATORUL -'LAMER/8 a treia pozitie din &iniscript- reflectand pozitia de #iata Eu I Tu 2 . ADULT INTE+RAT8 starea eului de Adult care incorporeaza calitatile poziti#e ale Copilului si Parintelui. ADULTUL DIN COPIL8 parte a structurii de ordinul doi din Copil- reprezentind strate iile &icului copil pentru testarea realitatii si rezol#area proble&elor. A+ITATIE8 co&porta&entul pasi# in care persoana isi directioneaza ener ia intr2 o acti#itate repetiti#a- fara tel- in loc de a o folosi pentru rezol#area proble&ei. ANALIZA STRUCTURALA8 analiza personalitatii- sau a unor serii de tranzactii- in ter&enii &odelului starilor eului. ANALIZA TRANZACTIONALA8 )Definitia ITAA* o teorie a personalitatii si o psi'oterapie siste&ica care duce la cresterea si sc'i&barea personala. ANALIZA TRANZACTIONALA8 )definitia lui $erne* un siste& psi'oterapeutic bazat pe analiza tranzactiilor si a lanturilor de tranzactii care apar in ti&pul sedintelor de terapie: )2* o teorie a personalitatii- bazata pe studiul starilor specifice ale eului: )3*o teorie a actiunii sociale- bazata pe analiza ri uroasa a tranzactiilor- in interiorul unui nu&ar co&plet si finit de cate orii- bazate pe starile specifice ale eului i&plicate: )!* analiza unei sin ure tranzactii cu a/utorul dia ra&ei tranzactionale )aceasta este analiza tranzactionala propriu2zisa*. ANTISCRIPT8 parte a scriptului pe care o persoana o intoarce in opusul saufolosind in locul &esa/ului ori inal- &esa/ul opus. ATRI'UIRE8 un &esa/ al scriptului care se refera la ceea ce ii spun parintii copilului ca este. AUTONOMIE8 acea calitate &anifestata prin eliberarea sau recuperarea celor trei capacitati8 claritatea constiintei- spontaneitatea si inti&itatea: orice co&porta&ent- andire sau senti&ente care sunt un raspuns la realitatea aici si acu& si nu un raspuns la credintele scriptului.

62

'ANCA DE MAN+AIERI8 colectia de a&intiri ale &an aierilor obtinute in trecutpe care indi#idul le poate refolosi. 'ENE,ICIU NE+ATI( -PA4 O,,/8 )al /ocurilor* senti&ente parazite si&tite de /ucator la inc'eierea /ocului: )al scriptului* scena finala spre care este directionat scriptul. C18 Copilul din Copil. C28 starea eului de Copil. C38 parte a Parintelui- in structura de ordinul doi- care reprezinta continutul introiectat al Copilui unui parinte sau al unei fi uri parentale. CADRANUL O5 -O5 CORRAL/8 dia ra&a in care cele patru pozitii de #iata sunt corelate cu operatii sociale specifice. CADRU DE RE,ERINTA8 structura raspunsurilor asociate care inte reaza diferitele stari ale eului ca reactie la sti&uli specifici: furnizeaza indi#idului un set lobal perceptual- conceptual- afecti# si de actiune- folosit pentru a se defini pe sine- pe ceilalti si lu&ea. CAT.E6IS8 )in teoria ener iei* constructie teoretica reprezentind ener ia psi'icapostulata de $erne- pentru a e1plica sc'i&barea intre starile eului: )ca nu&e propriu* nu&ele institutului for&at de fa&ilia "c'iff si a =scolii7 de AT care foloseste abordarea lor. COE,ICIENTUL MAN+AIERILOR8 un a&estec preferat al indi#idului- referitor la diferitele tipuri de &an aieri. COMPORTAMENT PASI(8 una din cele patru &odalitati de co&porta&ent )a nu face ni&ic- supraadaptare- a itatie- incapacitare sau #iolenta* care indica prezenta desconsiderarii si care sunt folosite de indi#id ca o incercare de a2i &anipula pe ceilalti sau &ediul pentru rezol#area proble&elor sale. COMUTARE -S0ITC./8 punct dintr2un /oc in care /ucatorul sc'i&ba rolul- pentru a obtine beneficiul ne ati#. CON,UZIE -CROSSUP/8 &o&ent de confuzie trait de /ucator- i&ediat dupa co&utare. CONSTANT8 )despre starile eului* la fel ca e1clusi#. CONSTIINTA CLARA -A0ARENESS/8 capacitatea de a trai i&presii senziti#e pure- in &aniera copilului nou nascut- fara interpretare.

63

CONTAMINARE8 parte a continutului starii eului de Copil sau Parinte- pe care indi#idul o confunda cu continutul Adult. CONTINUT8 )al starilor eului* a&intirile si strate iile stocate- clasificate ca apartinind diferitelor stari ale eului sau subdi#iziunilor starilor eului- in &odelul structural 2 cu alte cu#inte ce contine fiecare stare a eului: )al scriptului* setul de decizii precoce- unice fiecarui indi#id- care specifica ce se afla in scriptul indi#idului. CONTRACT8 un an a/a&ent bilateral e1plicit pentru o actiune care are un curs bine definit: un an a/a&ent Adult cu sine si;sau cu altcine#a pentru a face o sc'i&bare. CONTRAIN7ONCTIUNI8 &esa/e ale scriptului e&ise de Parintele parintelui- care sunt in&a azinate in Parintele copilului. CONTRASCRIPT8 setul contrain/onctiunilor. deciziilor luate de copil cand se supune

COPIL LI'ER8 o subdi#iziune a Copilului- in &odelul functional- care indica &odul in care indi#idul poate folosi aceasta stare a eului in e1pri&area senti&entelor sau dorintelor- fara cenzura si fara a a#ea ca repere re ulile sau cerintele sociale. COPIL NATURAL 8 Copil 0iber. COPILUL ADAPTAT8 o subdi#iziune a Copilului in &odelul functional- care indica in ce fel poate folosi indi#idul aceasta stare a eului- in confor&itate cu re ulile si cerintele societatii. COPILUL RE'EL8 )folosit de anu&iti autori* &od de e1pri&are a Copilului Adaptat- prin care indi#idul se raz#rateste i&potri#a re ulilor- in loc de a le ur&a. COPILUL SOMATIC 8 Copilul din Copil. CURSUL (IETII8 ce se inta&pla de fapt in #iata indi#idului )in opozitie cu scriptulcare reprezinta ce a planuit sa faca persoana- in pri&a copilarie*. DE +RADUL DOI -SECOND1DE+REE/8 )despre /ocuri sau scripturile de in#ins* a a#ea un beneficiu ne ati# suficient de i&portant- pentru a nu fi acceptabil pentru o con#ersatie in cercul social al indi#idului. DE +RADUL TREI -T.IRD1DE+REE/8 )despre /ocuri si scripturi de in#ins* a a#ea un beneficiu ne ati# care poate fi &oartea- rani sau boli ra#e- sau proble&e le ale. DECIZIE PRECOCE -EARL4 DECISION/8 la fel cu decizie. 64

DECIZIE8 concluzia referitoare la sine- la ceilalti si la calitatea #ietii- adoptata in copilarie- ca fiind cea &ai buna cale disponibila de supra#ietuire si i&plinirea ne#oilor- li&itata de &odalitatile copilului de a si&ti si de a testa realitatea. DESCONSIDERARE8 i norarea inconstienta a infor&atiilor rele#ante pentru rezol#area unor proble&e. DIA+NOSTIC COMPORTAMENTAL8 o /udecata facuta prin obser#area co&porta&entului unui indi#id- referitoare la starea eului in care se afla indi#idul. DIA+NOSTIC ,ENOMENOLO+IC8 /udecarea starii eului in care se afla o persoana- stare aratata de faptul ca indi#idul retraieste e#eni&ente din trecutul sau. DIA+NOSTIC ISTORIC8 /udecarea starii eului in care se afla un indi#idstran and infor&atii reale despre parintii indi#idului- fi uri parentale si copilaria proprie. DIA+NOSTIC SOCIAL8 /udecarea starii eului in care se afla indi#idul- prin obser#area starii eului pe care o folosesc ceilalti in tranzactionarea cu acel indi#id. DIN SCRIPT -SCRIPT4/8 )despre co&porta&ente- senti&ente etc* aratate de indi#id cand este in script. DISPERARE -DESPAIR/8 a patra pozitie in &iniscript- reflectind pozitia de #iata Eu 2 Tu 2. DRI(ER PRIMAR8 dri#er2ul pe care un indi#id il prezinta cel &ai des- de obicei fiind si pri&ul pe care il prezinta ca raspuns la sti&ulul tranzactional. DRI(ER8 una din cele cinci sec#ente co&porta&entale- aparuta intr2o perioada de ti&p cuprinsa intre o /u&atate de secunda si cate#a secunde- care reprezinta &anifestarea functionala a contrascriptului ne ati#. ECONOMIA MAN+AIERILOR8 un set de re uli Parentale restricti#e- referitoare la &an aieri. E+O+RAMA8 o dia ra&a sub for&a de coloane care prezinta o e#aluare intuiti#a a i&portantei fiecarei subdi#iziuni din &odelul functional al starilor eului din cadrul personalitatii fiecarui indi#id. ELASTIC -RU''ER'AND/8 un punct de si&ilaritate intre situatia stresanta de aici si acu& si o situatie dureroasa din copilaria persoanei- a&intire care de obicei nu este constienta- la care persoana raspunde de obicei intrand in script. 65

ELECTROD8 )folosit de anu&iti autori pentru a descrie* Parintele din Copil. EPISCRIPT8 un &esa/ ne ati# al scriptului pe care parintele il trans&ite copilului in speranta &a ica ca facand asta parintele #a fi eliberat de i&pactul acestui &esa/. E6A+ERARE -+RANDIOSIT4/8 e1a erarea unei anu&ite trasaturi a realitatii. E6CLUDERE8 eli&inarea de catre indi#id- a uneia sau &ai &ultor stari ale eului. E6CLUSI(8 )referitor la starile eului* sin ura stare a eului ra&asa operationalacand celelalte doua sunt e1cluse. E6ECUTI(8 )despre stari ale eului* acea stare a eului care dicteaza co&porta&entul- in sensul posedarii controlului asupra aparatului &uscular. ,ILTRUL MAN+AIERILOR8 un pattern indi#idual de respin ere si acceptare a stroEe2urilor- astfel incit acestea sa fie confor&e cu i&a inea de sine. ,OAMEA DE RECUNOASTERE8 ne#oia de recunoastere din partea celorlalti. ,OAMEA DE STIMULI8 ne#oia sti&ularilor fizice sau &entale. ,ORMULA 78 o for&ula care prezinta sase etape ale /ocului )Mo&eala"trata e&a- ,aspunsul- Co&utarea- Confuzia- $eneficiul 3e ati#*. ,ORMULA 7OCULUI8 la fel cu (or&ula 4. ,UNCTIE8 )despre starile eului* cu& sunt folosite sau e1pri&ate starile eului. +RADUL UNU -,IRST1DE+REE/8 )despre /ocuri sau scripturi de in#ins* a a#ea un beneficiu ne ati#- pe care persoana este ata sa il discute in cercul sau social. ILUZIE -DELUSION/8 )utilizat de $erne referitor la* conta&inarea Adultului de catre Copil. INCAPACITARE8 co&porta&entul pasi# in care persoana se face neputincioasain incercarea de a forta &ediul sa rezol#e o proble&a. INCON+RUENTA8 nepotri#irea intre continutul desc'is al co&unicarii si se&nele co&porta&entale prezentate de indi#idul care co&unica. IN7ONCTIUNI8 &esa/e ne ati#e- restricti#e ale scriptului- e&ise de Copilul parintelui si in&a azinate in Copilul copilului.

66

INTIMITATE8 &od de structurare a ti&pului in care oa&enii isi e1pri&a senti&entele si dorintele autentice- fara cenzura. IN(IN+ATOR -0INNER/8 cine#a care isi duce la indeplinire scopul declarat. IN(INS8RATAT -LOSER/8 cine#a care nu isi indeplineste scopul declarat. IPOTEZA CONSTANTEI8 )in e o ra&e* ipoteza confor& careia atunci cand o stare a eului creste in intensitate- alta sau altele trebuie sa descreasca pentru a co&pensa sc'i&barea ener iei psi'ice aparute- astfel incit cantitatea totala de ener ie sa poata ra&ine constanta. IZOLARE8 &od de structurare a ti&pului in care indi#idul nu tranzactioneaza cu ceilalti. 7OC8 )definitia lui 4oines* procesul de a face ce#a cu un &oti# ascuns )1* care se afla in afara constiintei Adultului- )2* nu de#ine e1plicit pana cand participantii nu co&uta &odul in care se co&porta si )3* care duce la faptul ca fiecare se si&te confuz- neinteles si doritor de a da #ina pe celalalt. MAN+AIERE CONDITIONATA8 o &an aiere le ata de ceea ce face indi#idul. MAN+AIERE CONTRA,ACUTA8 o &an aiere care la suprafata pare poziti#a- dar care contine o =intepatura7 ne ati#a. MAN+AIERE DE PLASTIC8 o &an aiere poziti#a nesincera. MAN+AIERE NECONDITIONATA8 o &an aiere referitoare la ceea ce este indi#idul. MAN+AIERE NE+ATI(A8 o &an aiere pe care cel care o pri&este- ol traieste ca neplacuta. MAN+AIERE POZITI(A8 o &an aiere- pe care cel care o pri&este o percepe ca placuta. MAN+AIERE8 unitate de recunoastere. MARTIAN8 interpretarea co&porta&entului si co&unicarii u&ane care i&plica obser#atia fara pre/udecati. MATRICEA DESCONSIDERARILOR8 un &odel care analizeaza desconsiderarile in ter&enii zonei- tipului- ni#elului MATRICEA SCRIPTULUI8 dia ra&a in care trans&iterea &esa/elor scriptului este analizata in ter&enii starilor eului. 67

MESA7 IN.I'ITOR -STOPPER/8 cea de a doua pozitie din &iniscript- reflectind pozitia de #iata Eu 2 Tu 2: o in/onctiune pe care indi#idul o aude cand se afla in aceasta pozitie. MESA7 LA NI(EL PSI.OLO+IC8 un &esa/ ascuns- de obicei trans&is prin se&ne non#erbale. MESA7 LA NI(EL SOCIAL8 un &esa/ desc'is- trans&is de obicei prin continutul #erbal. MESA7UL SCRIPTULUI8 un &esa/ #erbal sau non#erbal de la parinti- pe baza caruia copilul isi for&eaza concluzii despre sine- despre altii si despre lu&e in ti&pul procesului de for&are a scriptului. MICUL PRO,ESOR8 Adultul din Copil. MINISCRIPT8 o sec#enta de co&porta&ente din script si senti&ente parazitecare incepe intotdeauna cu un dri#er- in care indi#idul isi /oaca scriptul intr2un ti&p scurt sau &ediu- intarindu2si astfel scriptul. MOD8 )de desconsiderare* la fel cu ni#el. MODEL DECIZIONAL8 punct de #edere filozofic confor& caruia oa&enii isi decid propriul destin si ca aceasta decizie poate fi sc'i&bata. MODEL ,UNCTIONAL8 un &odel al starilor eului care di#ide starile eului pentru a ne arata cum le folosi& )procesul lor*. MODELUL -STRUCTURAL/ DE ORDINUL DOI8 un &odel structural in care starile eului sunt subdi#izate- pentru a arata structura starii eului de Copil a indi#idului si fi urile parentale incorporate in Parinte. MODELUL DE ORDINUL UNU8 un &odel al starilor eului- in care cele trei stari ale eului nu au subdi#iziuni. MODELUL PAC8 la fel cu &odelul starilor eului. MODELUL STARILOR EULUI8 un &odel care prezinta personalitatea in ter&eni de stari ale eului de Parinte- Adult si Copil. MODELUL STRUCTURAL8 un &odel al starilor eului- care arata ce apartine fiecarei stari a eului sau fiecarei subdi#iziuni a starilor eului )arata continutul*. MOMEALA -CON/8 un sti&ul tranzactional- care la ni#el psi'olo ic contine o in#itatie la /oc. 68

NEIN(IN+ATOR -NON0INNER/8 un script in care beneficiul ne ati# nu i&plica nici casti uri &ari- nici pierderi &ari. NI(EL8 )de desconsiderare* se refera la desconsiderarea e1istentei- se&nificatieiposibilitatilor de sc'i&bare si abilitatilor personale. NOUA DECIZIE -REDECISION/8 inlocuirea unei decizii precoce care te li&iteazaprintr2o noua decizie- care tine cont de resursele depline pe care le are adultul. OPTIUNI8 te'nica de ale ere a starilor eului in tranzactionare- pentru a iesi din sc'i&burile =blocante7 fa&iliare si neconstructi#e cu ceilalti. P18 Parinte din Copil. P28 starea eului de Parinte. P38 parte a Parintelui- in structura de ordinul doi- care reprezinta continutul introiectat al Parintelui din parinte sau alta fi ura parentala. PARAZIT -RAC5ET/8 un set de co&porta&ente din script- inconstiente- care intentioneaza sa &anipuleze &ediul si care duc la trairea senti&entului parazit. PARAZITARE -RAC5ETEERIN+/8 &od de tranzactionare in care indi#idul cauta atentii de la ceilalti pentru senti&entul parazit propriu. PARINTE CRITIC8 acelasi cu Parintele 3or&ati#. PARINTE DIN COPIL8 parte a structurii de ordinul doi din Copil- care reprezinta #ersiunea fantas&ata si &a ica pe care &icul copil a receptionat2o de la parinti. PARINTE +RI7ULIU -NURTURIN+ PARENT/8 o subdi#iziune a Parintelui- in &odelul functional- care indica &odul in care indi#idul poate folosi aceasta stare a eului pentru a in ri/i- a educa- a a/uta. PARINTE NORMATI( -CONTROLLIN+ PARENT/8 o subdi#iziune din Parinte- in &odelul functional- care indica in ce fel poate utiliza un indi#id aceasta stare a eului pentru a critica- a diri/a si a controla. PARINTELE MA+IC8 Parintele din Copil. PARINTELE PORC -PI+ PARENT/8 )folosit de unii autori pentru a dese&na* Parintele din Copil. PASI(ITATE8 &odul in care oa&enii nu fac ce#a- sau nu o fac eficient.

69

PATOLO+IA STRUCTURALA8 conta&inarea si;sau e1cluderea. PERMISIUNE -ALLO0ER/8 opusul poziti# al unui dri#er. PERMISIUNI -PERMISSIONS/8 )in script* &esa/e poziti#e- care te elibereaza de script- e&ise de Copilul parintelui si in&a azinate in Copilul din copil. PERSECUTOR8 )in Triun 'iul Dra&atic* persoana care ii considera pe ceilalti &ai /os si ii &ini&alizeaza. PLANUL 7OCULUI8 serii de intrebari folosite pentru a analiza etapele /ocului unui indi#id. POZITIA DE 'AZA8 aceeasi cu pozitia de #iata POZITIA DE (IATA8 credintele de baza ale unei persoane despre sine si despre altii- care sunt folosite pentru a /ustifica decizii si co&porta&ente: atitudinea funda&entala pe care o are persoana in le atura cu #aloarea esentiala pe care o percepe despre sine si despre altii. POZITIE E6ISTENTIALA8 la fel cu pozitia de #iata. PRIMA RE+ULA DE COMUNICARE8 =atata ti&p co&ple&entare co&unicarea poate continua indefinit7. cat tranzactiile ra&in

PROCES8 )al starilor eului* &odalitatile in care un indi#id e1pri&a starile eului in ti&p cum sunt e1pri&ate starile eului: )al scriptului* &odalitatile in care persoana isi traieste scriptul in ti&p cum este trait scriptul. PRO,ILUL MAN+AIERILOR8 o dia ra&a cu coloane folosita pentru analizarea preferintelor indi#iduale referitoare la a da- a lua- a cere- sau a refuza sa ofere &an aieri. PRO+RAM8 set de &esa/e ale scriptului- trans&ise de Adultul parintelui si in&a azinate in Adultul copilului. RASPUNS8 )intr2o tranzactie* co&unicarea care este raspuns la sti&ul: )intr2un /oc* serii de tranzactii ulterioare care ur&eaza dupa Mo&eala si "trata e&a si care reflecta &esa/ul lor ascuns. REDE,INIRE8 distorsionarea &odului in care persoana percepe realitatea- astfel incat sa se potri#easca cu scriptul sau. RASUL SPANZURATULUI -+ALLO0S/8 o co&unicare in care indi#idul zi&beste- sau ride in ti&p ce face o afir&atie in le atura cu ce#a dureros.

70

SAL(ATOR8 )in Triun 'iul Dra&atic* persoana care ofera a/utor altora- dintr2o pozitie de superioritate- a#and credinta ca =ei nu sunt destul de buni sa se a/ute sin uri7. SCRIPT .AMARTIC8 la fel cu scriptul de in#ins de radul trei. SCRIPT9 un plan de #iata inconstient- facut in copilarie- reintarit de parinti=/ustificat7 de e#eni&entele ulterioare- care cul&ineaza cu ale erea unei alternati#e. SCRIPTUL APROAPE -ALMOST SCRIPT/8 procesul scriptului care reflecta credinta8 =Aproape a& reusit- dar nu c'iar7. SCRIPTUL 'ANAL8 acelasi cu scriptul nein#in ator. SCRIPTUL DE IN(IN+ATOR -0INNIN+ SCRIPT/8 un script in care beneficiul este fericit sau i&plinit si;sau i&plica succes in indeplinirea scopului propus. SCRIPTUL DE IN(INS -LOOSIN+ SCRIPT/8 un script in care beneficiul ne ati# este dureros sau destructi# si;sau care duce la esecul indeplinirii scopului declarat. SCRIPTUL DESC.IS -OPEN 1 ENDED SCRIPT/8 procesul scriptului care reflecta credinta8 =Dupa un anu&it ti&p- nu #oi sti ce sa &ai fac7. SCRIPTUL DUPA -A,TER SCRIPT/8 procesul scriptului care reflecta credinta8 =Daca astazi se inta&pla ce#a bun- trebuie sa platesc &aine7. SCRIPTUL MEREU -AL0A4S SCRIPT/8 procesul scriptului care reflecta credinta8 =Trebuie sa stau &ereu in aceeasi situatie nesatisfacatoare7. SCRIPTUL NICIODATA -NE(ER SCRIPT/8 procesul scriptului care reflecta credinta8 =3u pot obtine niciodata ceea ce i&i doresc cel &ai &ult7. SCRIPTUL PANA CAND -UNTIL SCRIPT/8 procesul scriptului care reflecta con#in erea8 =3i&ic bun nu se poate inta&pla- pana cand nu se inta&pla ce#a &ai putin bun7. SEMNALUL SCRIPTULUI8 un indiciu corporal care indica ca indi#idul a intrat in script. SENTIMENT AUTENTIC8 senti&entul ori inal necenzurat- pe care indi#idul in#ata in copilarie sa il acopere cu un senti&ent parazit.

71

SENTIMENT PARAZIT -RAC5ET ,EELIN+/8 o e&otie fa&iliara- in#atata si incura/ata in copilarie- traita in &ai &ulte situatii stresante si neadaptata rezol#arii proble&elor de catre adult. SIM'IOZA DE ORDINUL DOI8 o si&bioza aparuta intre P1 si A1 a unei parti si C1 a celeilalte parti. SIM'IOZA8 o relatie in care doi sau &ai &ulti indi#izi se co&porta ca si cu& ar for&a o sin ura persoana- deoarece nu2si folosesc toate starile eului. SISTEMUL PARAZITARII -RAC5ET S4STEM/8 un siste& de senti&ente- anduri si actiuni distorsionate si care se autointaresc- &entinut de ranitele scriptului indi#idului. SPONTANEITATE8 abilitatea de a ale e liber dintr2o a&a lar a de optiuni de si&tire- andire si co&porta&ent- inclusi# ale erea starii eului. STAREA EULUI DE ADULT8 un set de co&porta&ente- anduri si senti&ente care sunt raspunsuri directe la aici si acu& si care nu sunt copiate de la parinti sau de la fi urile parentale si nici nu sunt reluate din copilaria indi#idului. STAREA EULUI DE COPIL8 un set de co&porta&ente- anduri- senti&ente reluate din copilaria indi#idului- cu alte cu#inte o stare a eului ar'aica. STAREA EULUI DE PARINTE8 un set de co&porta&ente- anduri si senti&ente care au fost copiate de la parinti sau alte fi uri parentale8 cu alte cu#inte o stare a eului i&pru&utata. STAREA EULUI8 un pattern coerent de senti&ente si e1periente le at direct de un pattern coerent de co&porta&ente corespunzatoare. STIMUL8 co&unicarea initiala din tranzactia indi#idului )dupa care ur&eaza raspunsul*. STRATA+EMA -+IMMIC5/8 un raspuns tranzactional care trans&ite la ni#el psi'olo ic ca persoana a acceptat in#itatia de a /uca. STRUCTURA8 )in &odelul starilor eului* clasificarea co&porta&entuluisenti&entelor si e1perientelor indi#idului- in ter&enii starilor eului. STRUCTURAREA TIMPULUI8 felul in care oa&enii isi petrec ti&pul cand sunt perec'i sau in rup. SUPRAADAPTARE8 co&porta&ent pasi# in care persoana se supune dorintelor pe care crede ca le au altii- fara a tine cont de propriile dorinte.

72

TIM'RU -STAMP s u TRADIN+ STAMP/8 un senti&enta parazit- pe care indi#idul il stoc'eaza- cu intentia de a2l sc'i&ba &ai tarziu pentru un beneficiu ne ati#. TIP8 )despre desconsiderare* daca desconsiderarea se refera la sti&uli- proble&e sau optiuni. TRANZACTIA 'LOCANTA8 o tranzactie al carei scop este e#itarea unui subiect prin &anifestarea dezacordului asupra definirii subiectului. TRANZACTIA DU'LA8 o tranzactie ascunsa care i&plica patru stari ale eului. TRANZACTIE DE REDE,INIRE8 o tranzactie tan entiala sau blocanta. TRANZACTIE INCRUCISATA8 o tranzactie in care #ectorii tranzactionali nu sunt paraleli- sau in care starea eului #izata nu este cea care raspunde. TRANZACTIE PARALELA8 la fel cu tranzactie co&ple&entara. TRANZACTIE TAN+ENTIALA8 o tranzactie in care sti&ulul si raspunsul se refera la subiecte diferite- sau se refera la acelasi subiect- dar din perspecti#e diferite. TRANZACTIE ASCUNSA8 o tranzactie in care &esa/ul desc'is este trans&is in acelasi ti&p cu cel ascuns. TRANZACTIE UN+.IULARA8 o tranzactie ascunsa care i&plica trei stari ale eului. TRANZACTIE8 un sti&ul tranzactional si un raspuns tranzactional: unitatea de baza a discursului social. TRECEREA TIMPULUI -PASTIME/8 &od de structurare a ti&pului- in care oa&enii #orbesc despre un subiect dar nu au nici o intentie de a actiona in le atura cu acesta. TRICOU -S0EATS.IRT/8 un &otto- se&nalat non#erbal de catre o persoanacare actioneaza ca o in#itatie ascunsa la /oc sau parazitare. TRIUN+.IUL DRAMATIC8 dia ra&a care ilustreaza felul in care persoanele pot adopta sau sc'i&ba cele trei roluri din script )Persecutor- "al#ator- +icti&a*. (ECTOR8 sa eata- intr2o dia ra&a tranzactionala- care lea a starea eului din care porneste co&unicarea- cu starea eului careia ii este adresata.

73

(ICTIMA8 )in Triun 'iul Dra&atic* persoana care se #ede ca fiind inferioara si care crede ca &erita sa fie &ini&alizata sau ca este incapabila sa se descurce fara a/utor. (IOLENTA8 un co&porta&ent pasi#- in care persoana isi directioneaza ener ia destructi#a in e1terior- in incercarea de a forta &ediul sa rezol#e o proble&a. (RA7ITOARE -0ITC./8 )folosit de unii autori* Parintele din Copil. (RA7ITOR -PARINTE/8 )folosit de unii autori* Parintele din Copil. ZONA8 )de desconsiderare* in care desconsiderarea se refera la sine- la altii sau la situatie.

74